+ All Categories
Home > Documents > cabaline curs3

cabaline curs3

Date post: 09-Aug-2015
Category:
Upload: cristina-gaby
View: 99 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
16
RELAŢIILE DINTRE UNELE ASPECTE MORFO-FUNCŢIONALE Şl CAPACITATEA ENERGETICĂ LA CABALINE La specia cabalină, aspectul exterior, tipul funcţional şi aptitudinea zooeconomică sunt mai bine corelate, comparativ cu alte specii de animale domestice. Producerea de energie, concretizată prin forţă de tracţiune şi viteză, fiind rezultatul nemijlocit al activităţii musculare asupra sistemului osteo-articular (respectiv a pârghiilor mecanice), este influenţată de tipul de metabolism şi de sistem nervos, de respiraţie, circulaţie ş.a. Nici o altă producţie animală nu este atât de strâns corelată cu însuşirile morfo-structurale cum este producţia energetică la cal, fapt ce subliniază importanţa aprecierii conformaţiei exterioare la această specie. Acest aspect nu trebuie interpretat însă în mod absolut, determinarea capacităţii reale de producţie putându-se face numai pe baza performanţelor înregistrate la probele de control al potenţialului energetic. EXTERIORUL, ÎN RAPORT CU TIPUL DE APTITUDINE Aprecierea „exteriorului” comportă un examen analitic, în cadrul căruia se cercetează fiecare regiune şi segment corporal sub raportul formei, direcţiei, legăturii cu regiunile vecine, dimensiunilor şi proporţionalităţii în raport cu dezvoltarea corporală, şi un examen de sinteză, în cadrul căruia se apreciază, privind animalul în ansamblu, armonia, proporţionalitatea şi dezvoltarea corporală, constituţia şi tipul morfo-productiv al acestuia. Proporţionalitatea, reflectată în armonia de ansamblu, se apreciază prin raporturile corporale, care pot fi : de ansamblu de înălţime de lungime de lărgime ş.a. 1
Transcript
Page 1: cabaline curs3

RELAŢIILE DINTRE UNELE ASPECTE MORFO-FUNCŢIONALE Şl CAPACITATEA ENERGETICĂ LA CABALINE

La specia cabalină, aspectul exterior, tipul funcţional şi aptitudinea zooeconomică sunt mai bine corelate, comparativ cu alte specii de animale domestice.

Producerea de energie, concretizată prin forţă de tracţiune şi viteză, fiind rezultatul nemijlocit al activităţii musculare asupra sistemului osteo-articular (respectiv a pârghiilor mecanice), este influenţată de tipul de metabolism şi de sistem nervos, de respiraţie, circulaţie ş.a.

Nici o altă producţie animală nu este atât de strâns corelată cu însuşirile morfo-structurale cum este producţia energetică la cal, fapt ce subliniază importanţa aprecierii conformaţiei exterioare la această specie.

Acest aspect nu trebuie interpretat însă în mod absolut, determinarea capacităţii reale de producţie putându-se face numai pe baza performanţelor înregistrate la probele de control al potenţialului energetic.

EXTERIORUL, ÎN RAPORT CU TIPUL DE APTITUDINE

Aprecierea „exteriorului” comportă un examen analitic, în cadrul căruia se cercetează fiecare regiune şi segment corporal sub raportul formei, direcţiei, legăturii cu regiunile vecine, dimensiunilor şi proporţionalităţii în raport cu dezvoltarea corporală, şi un examen de sinteză, în cadrul căruia se apreciază, privind animalul în ansamblu, armonia, proporţionalitatea şi dezvoltarea corporală, constituţia şi tipul morfo-productiv al acestuia.

Proporţionalitatea, reflectată în armonia de ansamblu, se apreciază prin raporturile corporale, care pot fi :

de ansamblu de înălţime de lungime de lărgime ş.a.

1.Raporturile de ansamblu se referă la formatul corporal general privit din profil, din faţă, din spate sau de sus şi se determină prin raportarea unor dimensiuni de înălţime, lungime şi lărgime.

Din profil, formatul corporal poate fi înalt, pătrat sau dreptunghiular, acesta variind în funcţie de tipul morfologic, de rasă, de sex, de vârstă şi de condiţiile asigurate tineretului în perioada de creştere:

formatul înalt, determinat de o talie ce depăşeşte cu peste 1% lungimea trunchiului, este caracteristic raselor de viteză (Pur sânge englez, Anglo-Arabă ş.a.) ;

formatul pătrat, la care diferenţa dintre cele două dimensiuni este de ± 1%, se întâlneşte la rasele Arab, Trăpaş şi la unii cai cu aptitudini de călărie şi tracţiune uşoară;

formatul dreptunghiular (când lungimea depăşeşte cu peste 1% talia) este specific raselor grele, raselor de ponei şi raselor intermediare.

1

Page 2: cabaline curs3

.

În funcţie de vârstă, mânjii se caracterizează printr-un format corporal înalt, care evoluează cu vârsta spre formatul caracteristic adultului

Nivelul de hrănire asigurat influenţează puternic proporţionalitatea corporală, fiind cunoscute în acest sens fenomenele de embrionalism şi infantilism ce pot apărea la mânji ca urmare a hrănirii şi întreţinerii necorespunzătoare a iepelor gestante şi, respectiv, a mânjilor.

În cazul embrionalismului, la naştere, mânjii sunt slab dezvoltaţi, cu membrele scurte, cu formatul corporal dreptunghiular, care se menţine până la vârsta de adult, în timp ce infantilismul se caracterizează prin menţinerea şi la vârsta de adult a raporturilor şi proporţiilor corporale caracteristice mânjilor.

Diferenţe specifice tipului de aptitudine se constată şi sub raportul formatului lateral al trunchiului, care este trapezoidal la rasele de viteză şi dreptunghiular la cele de tracţiune grea.

Apreciat din faţă sau din spate, formatul corporal, determinat de raportul dintre talie şi lărgimea toracelui, respectiv lărgimea crupei, se înscrie într-un dreptunghi înalt.

Conformaţia este specifică tipului morfo-productiv al animalului, fiind influenţată de rasă, vârstă şi condiţiile asigurate tineretului în perioada de creştere.

Astfel, proporţional cu talia, lărgimea trunchiului creşte cu înaintarea spre vârsta de adult, fiind mai mică la rasele uşoare şi mai mare la cele grele.

În funcţie de condiţiile asigurate tineretului, lărgimea trunchiului este mai redusă la indivizii crescuţi în condiţii necorespunzătoare.

2.Raporturile de înălţime se apreciază pe baza valorii absolute a taliei, ca principal indicator al dezvoltării corporale, precum şi a proporţionalităţii acesteia cu principalele înălţimi corporale.

2

Formatul corporal

a - înalt; b - pătrat; c - dreptunghiular.

Page 3: cabaline curs3

Aceste raporturi de proporţionalitate ne furnizează o serie de relaţii asupra construcţiei organismului (aspectul liniei superioare a trunchiului) şi asupra tipului morfoproductiv şi capacităţii de efort a animalului.

Raportul dintre talie şi înălţimea la crupă influenţează echilibrul dinamic şi se reflectă în mod direct asupra mobilităţii şi rezistenţei animalului.

O crupă mai înaltă decât talia este caracteristică cailor de viteză, ea indicând un tren posterior puternic, muşchi şi raze osoase lungi, unghiuri mai deschise, fapt ce favorizează lungimea fuleului.

Crupa mai joasă decât greabănul, consecinţa unor raze osoase mai scurte şi unghiuri mecanice mai închise, favorizează forţa şi este specifică cailor de povară.

Raportul dintre talie şi înălţimea (adâncimea) toracelui

-condiţionează în mod direct aptitudinea şi capacitatea energetică a cabalinelor, variind în funcţie de rasă, vârstă şi condiţiile asigurate tineretului în perioada de creştere.

Obişnuit, acest raport este cuprins între 45-47% la caii de viteză şi 48-50% la cei de tracţiune grea.

Raporturile de lungime.

- Proporţionalitatea lungimilor corporale se exprimă în mod obişnuit prin raportul dintre lungimea trunchiului şi lungimea celor trei elemente componente ale sale (trenul anterior, trenul mijlociu şi trenul posterior), ca şi prin raportul dintre acestea şi lungimea gâtului.

În funcţie de ponderea trenului mijlociu din lungimea trunchiului, se apreciază lungimea spinării şi şalelor ca fiind mare, mică sau proporţională.

Spinarea şi şalele scurte reprezintă o caracteristică a cailor de viteză.

Aceasta favorizează rezistenţa spinării şi este asociată cu o spată lungă şi oblică, cu o crupă lungă şi orizontală.

La toate rasele şi tipurile morfo-productive, spinarea şi şalele lungi constituie un defect.

Raportul dintre lungimea gâtului şi lungimea trunchiului influenţează, pe baza rolului funcţional ce-i revine gâtului, viteza şi detenta.

Acest raport este mai mare la rasele de viteză şi mai redus la cele de tracţiune

Proporţionalitatea lărgimii corporale

-se apreciază obişnuit prin raportul între lărgimea toracelui şi a crupei sau între lărgimea pieptului şi a crupei.

3

Page 4: cabaline curs3

Aceste raporturi sunt în favoarea lărgimii crupei la rasele de viteză şi apropiate sau chiar egale la rasele grele.

În funcţie de sex, raportul între elementele menţionate este în favoarea lărgimii crupei la femele şi sensibil egal la armăsari.

Aprecierea conformaţiei la cabaline include în mod obligatoriu şi aprecierea echilibrului între dezvoltarea corporală şi soliditatea membrelor.

Aceasta se apreciază prin raporturile de proporţionalitate între masa corporală, perimetrul toracic şi talie, ca principale măsurători de bază, şi perimetrul fluierului.

Dezvoltarea echilibrată a celor două segmente (trunchi şi membre) şi a întregului corp în ansamblu favorizează şi condiţionează randamentul, rezistenţa şi durata de exploatare a calului.

INTERIORUL LA CABALINE

Prin „interior” (complexion) se defineşte în mod uzual totalitatea particularităţilor histologice, fiziologice şi biochimice ale ţesuturilor, organelor şi umorilor, respectiv a tuturor elementelor constitutive ale organismului.

Asocierea şi completarea informaţiilor obţinute prin examenul exteriorului cu elemente de interior asigură şi facilitează înţelegerea tipului constituţional, a tuturor factorilor ce fundamentează şi condiţionează capacitatea energetică la cabaline.

Există corelaţii între mărimea celulelor, conţinutul lor în apă şi producţie (Malsburg, citat de Negruţiu, 1969) .

S-a demonstrat că organismul cailor de viteză se caracterizează prin celule mai mici, cu un conţinut mai scăzut în apă, în timp ce la caii de povară acestea sunt mai mari şi cu un conţinut mai ridicat de apă.

În privinţa compoziţiei sângelui, diferitele tipuri constituţionale se caracterizează prin indici fiziologici şi biochimici proprii ( Zaiţev, Iakimov, Borisenko, citaţi de Ciaskin, 1952) .

Din acest motiv, ideal ar fi folosirea în munca de selecţie, paralel cu celelalte criterii, şi a indicilor biochimici.

Cercetările privind „complexionul” au fost orientate în mod deosebit şi justificat asupra particularităţilor morfofuncţionale ale aparatului cardiovascular şi ţesutului sanguin, ale sistemului neuroendocrin, ale aparatelor respirator şi circulator.

Un rol important în cadrul acestor studii revine aparatului circulator, la care s-au investigat o serie de parametrii cum sunt : volemia (volumul total de sânge), substanţa uscată, elementele figurate, hemoglobinemia etc.

La cabaline, cantitatea de sânge are o pondere de 7,4-10% din masa corporală şi variază în raport cu tipul de aptitudine, rasă, individ, stare fiziologică şi vârstă (mai mare la nounăscut).

4

Page 5: cabaline curs3

Cercetările efectuate la o staţiune experimentală din Georgia - S.U.A. (citate de Al. Furtunescu, 1965) semnalează legătura dintre conţinutul în substanţă uscată a sângelui şi tipul morfoproductiv al animalului.

La caii de viteză (Pur sânge englez) cantitatea de substanţă uscată din sânge este mai mare (21,40%), comparativ cu caii de povară (Ardenez) la care conţinutul acesteia este mai scăzut (18,33%).

De asemenea, la caii din rasa Trăpaş s-a identificat un conţinut mai mare în substanţă uscată (19,90%), comparativ cu cei din varietatea Nonius (18,92%) - (N. Roşca şi R. Grunberg, 1959).

Conţinutul în proteină, hemoglobina şi numărul elementelor figurate din sânge variază, la cabaline, cu tipul morfofuncţional, aptitudine, sex şi rasă, însă sunt puternic influenţate de starea fiziologică, efort, condiţiile de alimentaţie şi variaţiile mediului ambiant.

Astfel, pe lângă diferenţele de conţinut în substanţă uscată, deja menţionate, apar şi unele diferenţe determinate de rasă şi vârstă ale conţinutului în hemoglobină, proteină, substanţă uscată serică şi electroliţi.

În funcţie de efort, apar modificări esenţiale în compoziţia sângelui la caii de curse, iar legat de sex şi vârstă, investigaţiile asupra unor indici sanguini la materialul cabalin din rasa Trăpaş românesc, au evidenţiat diferenţe semnificative în cazul hematocritului, hemoglobinemiei şi proteinemiei (E. Negruţiu şi col., Gh. Georgescu,1971).

5

Page 6: cabaline curs3

Eritro- şi hemogeneza se înscriu printre factorii care asigură o mai mare producţie la animale, o mai mare rezistenţă la condiţiile de mediu şi agenţii patogeni, garantând în egală măsură, o constituţie robustă şi o productivitate ridicată (I. Marinescu).

Numărul de eritrocite este mai mare la caii de viteză decât la caii de povară, astfel, în timp ce la rasa Pur sânge englez numărul de eritrocite/mm3 este de 9.806.500, la rasa Ardeneză numărul acestora este cu circa 23% mai scăzut, respectiv de 7.653.000.

Cordul rol hotărâtor asupra vitezei şi rezistenţei la efort este mai dezvoltat la caii din rasele de viteză (reprezentând la Pur sânge

englez circa 7,31% din masa corporală) mai mic la rasele de tracţiune grea, la care procesele oxidative, arderile şi

reacţiile metabolice sunt mai scăzute. Aparatul respirator se caracterizează :

la rasele aparţinând tipului respirator, printr-un pulmon mai bine dezvoltat ca volum şi capacitate, ce dispune de un număr sporit de alveole şi, implicit, de o suprafaţă de schimb mai mare.

În acest sens, este cunoscut şi demonstrat faptul că suprafaţa de schimb (epiteliul alveolar), frecvenţa şi intensitatea respiratorie variază în cadrul acestei specii cu tipul de aptitudine, rasă, vârstă, antrenamentul şi gradul efortului solicitat etc.

Aparatul digestiv prezintă unele particularităţi dependente de tipul metabolic, de

particularităţile de hrănire, îngrijire şi de condiţiile de exploatare, diferenţe preponderent funcţionale.

Acestea se datorează, nu atât diferenţelor de volum şi capacităţii funcţionale a compartimentelor digestive, ci mai ales schimbării raportului dintre intestinul subţire şi cel gros, precum şi modificărilor de ordin cantitativ şi calitativ ale secreţiilor glandelor anexe, ale enzimelor ce intervin în digestie (I. Marinescu,1978) .

6

Page 7: cabaline curs3

Pielea şi producţiile acesteia mai puţin investigate sub raport microstructural la această specie,

furnizează importante relaţii asupra tipului constituţional şi morfoproductiv.

Sistemul neuro-endocrin, prin coordonarea proceselor de creştere şi dezvoltare, prin influenţa

asupra structurii şi capacităţii funcţionale a ţesuturilor şi organelor, determină tipul constituţional şi morfoproductiv al animalului şi condiţionează potenţialul energetic al acestuia.

Astfel, în funcţie de intensitatea proceselor funcţionale, de caracterul metabolismului şi adaptarea „exteriorului” la acesta, în practica zootehnică se disting două tipuri constitutiv-funcţionale: respirator şi digestiv.

1.Tipul respirator se caracterizează prin:

procese metabolice intense de tip oxidativ printr-o dezvoltare corporală armonioasă şi bine proporţionată

având la bază hiperfuncţie tiroidiană şi hipofizară. Acesta este atributul cailor din rasele de viteză ca: Pur sânge englez,

Arab, Ahal-Techin, Anglo-Arab, Trăpaş etc.

2.Tipul digestiv

la care predomină anabolismul, este specific raselor grele cu temperament liniştit sau chiar limfatic.

Între aceste două tipuri fiziologice extreme se întâlnesc variante intermediare, respirator-digestiv, sau digestiv-respirator, caracteristice raselor intermediare.

Temperamentul reprezintă modul, cum reacţionează organismul la influenţa diferiţilor excitanţi externi sau interni.

Din acest punct de vedere, există mai multe tipuri de temperament: vioi (hipersensibil, sensibil), moderat (mezosensibil) şi limfatic (hiposensibil).

Animalele aparţinând:

tipului fiziologic respirator se caracterizează printr-un temperament vioi, cele de tip digestiv tind spre un temperament limfatic, iar cele din tipurile fiziologice intermediare au un temperament moderat.

Tipuri de constituţie.

S-au stabilit patru tipuri de constituţie, dintre care două normale (fină şi robustă) şi două anormale (debilă şi grosolană - ambele cu capacitate productivă şi valoare economică reduse).

1.Constituţia fină

7

Page 8: cabaline curs3

este specifică animalelor cărora le corespunde tipul morfologic dolicomorf cu schelet format din oase subţiri, dar dense, torace lung, mărginit de coaste puţin arcuite, prinse oblic pe coloana

vertebrală (torace oval pe secţiune), musculatură slab dezvoltată pielea subţire, densă, elastică, acoperită cu păr fin, des Metabolismul este de tip oxidativ (respirator), cu arderi intense, respiraţie

amplă (plămânii au volum mare) temperamentul este vioi (sensibil) Este întâlnită cu precădere la caii de viteză, la care baza mare a trapezului

este pe profilul pieptului.

2.Constituţia robustă, la rândul ei, cuprinde două subtipuri:

robustă-afânată; robustă - compactă.

8

Page 9: cabaline curs3

Constituţia robustă-afânată

corespunde tipului morfologic brevimorf, cu schelet relativ subţire, dar cu oase mai puţin dense trunchi lung, foarte

larg, datorită coastelor convexe, prinse perpendicular pe coloana vertebrală (torace rotund pe secţiune),

musculatură foarte dezvoltată cu rezerve de grăsime, pielea relativ mai groasă cu ţesut conjunctiv subcutanat foarte dezvoltat, părul abundent, fin, uneori chiar ondulat. Metabolismul este de tip reducător (digestiv, predomină depunerile),

volumul plămânilor şi capacitatea respiratorie fiind mai reduse decât în cazul constituţiei fine.

Temperamentul este liniştit (mezosensibil). Trunchiul se înscrie într-un dreptunghi. Acest tip de constituţie este specific cailor de povară.

Constituţia robustă - compactă

are trăsături intermediare între constituţia fină şi cea robustă-afânată, astfel, este reprezentată prin tip morfologic mezomorf,

cu schelet dezvoltat, oase dense,

musculatură proeminentă dar cu puţine depuneri de grăsime, pielea groasă, densă, destul de elastică, cu ţesut conjunctiv subcutanat

moderat,

9

Page 10: cabaline curs3

părul scurt, neted. Metabolismul este echilibrat, respiratoro-digestiv sau digestivo-respirator. Temperamentul este vioi sau liniştit. În acest subtip de constituţie se încadrează caii de tracţiune uşoară şi

mijlocie.

3.Constituţia debilă

este o exagerare a constituţiei fine, cu un schelet slab dezvoltat, oase fragile, musculatură redusă, pielea foarte subţire, detaşabilă dar fără elasticitate, părul mătăsos, moale, temperament nervos, irascibil (hipersensibil) sau limfatic (hiposensibil).

4.Constituţia grosolană

este o exagerare a constituţiei robuste, cu un schelet dezvoltat, disproporţionat, oase groase, dar friabile, musculatură proeminentă, cu tonus redus, pielea groasă, fără elasticitate, părul abundent, aspru, temperament limfatic (hiposensibil).

În concluzie, conformaţia exterioară, interioară şi capacitatea energetică la cabaline se condiţionează reciproc, deoarece numai o structură şi funcţionalitate normală asigură premisa unor performanţe ridicate.

10

Page 11: cabaline curs3

Cunoaşterea conformaţiei şi constituţiei corporale, respectiv a structurilor anatomice ale regiunilor corporale şi a elementelor de morfostructură a acestora (poziţii, formă şi volum, aspect exterior, tare organice etc.), într-un cuvânt a întregului organism, a factorilor care determină şi modifică aceste elemente, constituie o condiţie de bază în aprecierea tipului morfologic favorabil fiecărui tip de producţie.

Capacitatea energetică a unui organism nu poate fi desprinsă de influenţa şi acţiunea determinantă a factorilor interni: sistem neuroendocrin, circulaţie, respiraţie, metabolism etc., care prin interferenţe şi conexiuni directe cu structurile anatomice asigură şi garantează capacitatea productivă şi reproductivă a acestuia.

„Interiorul" constituie, de fapt, elementul care determină şi modifică particularităţile de structură şi funcţionalitate ce măresc, în condiţii favorabile de mediu, capacitatea productivă a organismului.

Pornindu-se de la ideea că, nivelul la care se desfăşoară procesele metabolice influenţează în mod direct producţia şi sănătatea animalelor, s-au atribuit noi valenţe indicilor sanguini, iniţiindu-se „testul profilului metabolic", prin corelarea valorilor unor parametrii biochimici sanguini cu tipul şi performanţele de producţie (J. M. Payne şi col., 1970; G. J. Rowlands, 1974) .

Multitudinea factorilor şi modul complex de acţiune al acestora asupra capacităţii energetice, face ca la această oră să nu dispunem de o serie de corelaţii fenotipice şi genetice certe, încât, pe baza unei dimensiuni, indice de interior sau raport de proporţionalitate, să putem estima performanţa de viteză sau forţă a individului.

Rezultă, deci, că fără practicarea unor metode ştiinţifice şi eficiente de testare a valorii de ameliorare, selecţia la această specie este de domeniul hazardului (Gh. Georgescu şi col.,1982.

Capacitatea energetică, privită prin prisma factorilor menţionaţi, are un caracter potenţial, materializarea ei fiind influenţată şi de numeroşi factori exogeni.

Legătura dialectică dintre „exteriorul”, „interiorul” şi producţia cabalinelor, este demonstrată în mod elocvent de tipurile morfoproductive existente la această specie.

11

Page 12: cabaline curs3

12


Recommended