1

C5

PLEURA Pleurele sunt membrane seroase (saci închişi) cu rolul de a facilita alunecarea plămânilor (în cursul respiraţiei, pe pereţii lojei care îi conţine) și au de asemenea rol protector. Sunt două pleure: una pentru plămânul drept şi una pentru cel stâng; deşi se apropie retrosternal, sunt complet independente una de alta.

Fiecare seroasă pleurală (ca de altfel şi cele pericardică şi peritoneală) cuprinde două foiţe: una

viscerală care tapetează plămânul (şi aderă de suprafaţa sa) şi una parietală care tapetează pereţii

"lojei pulmonare"

Între cele două foiţe se găseşte un spaţiu virtual numit cavitate pleurală, plină cu un film lichid

- lichidul pleural; devine cavitate reală doar în situaţia unei colecţii lichidiene şi/sau aeriene.

Modul de continuare al foițelor pleurale - foiţa viscerală, de pe conturul hilului, trece medial, formând un scurt manşon pediculului pulmonar, întâlneşte pleura mediastinală ( parte din pleura parietală ) şi se continuă cu aceasta . Inferior şi în continuitate cu acest manşon, pe distanţa dintre hil şi marginea inferioară a plămânului se formează o cută triunghiulară, dispusă transversal, care fixează plămânul la mediastin - acesta este lig.pulmonar (lig.triunghiular Waldeyer).

Foița viscerală

- acoperă intim plămânul (aderentă de suprafaţa plămânului) - pătrunde în scizuri acoperind şi feţele interlobare ale lobilor pulmonari - se reflectă profund în scizuri, la nivelul hilului pulmonar, astfel lobii sunt separaţi

printr-o dublă foiţă seroasă provenind din pleura viscerală - pe conturul hilului pulmonar se reflectă şi se continuă cu foiţa parietală

Foița parietală

- tapetează complet pereţii cavităţii în care este găzduit plămânul - superior: formează un fund de sac mulat exact pe vârful plămânului - inferior: este etalată pe partea laterală a cupolei diafragmatice respective - extern: de la coloana vertebrală la stern tapetează faţa internă a coastelor şi spaţiile

intercostale (de care este despărţită prin fascia endotoracică Luschka - medial: tapetează faţa corespunzătoare a mediastinului

2

Pleura cervicală (domul sau cupula pleurală)

- acoperă vârful plămânului - datorită oblicității primei coaste versantul său anterior o depăşeşte în sus cu 4-5 cm iar

versantul posterior se găseşte la nivelul colului primei coaste - anterior depăşeşte în sus clavicula cu 2-3 cm.. - acoperit de membrana suprapleurală (dependinţă a fasciei endotoracice Luschka) - este menţinut la baza gâtului prin aparatul suspensor al domului pleural - aparatul suspensor este format din membrana suprapleurală aderentă la domul

pleural,dependinţă a fasciei endotoracice a lui Luschka pe care se prind ligamentele: costopleurale lateral şi medial (de la prima coastă), ligamente vertebropleurale (de la corpurile vertebrelor C7 - T2, ligamente transversopleurale (de la procesele transverse ale vertebrelor cervicale inferioare), m.scalen minim (inconstant, trece de la procesul transvers C7 la membrana suprapleurală

Pleura diafragmatică- subţire, acoperă diafragma

Pleura costală : groasă, dinainte - înapoi acoperă succesiv: faţa posterioară a sternului,m.

transvers toracic, vasele toracice interne, cartilajele şi oasele costale, spaţiile intercostale (cu

mm. şi mănunchiurile intercostale lanţul simpatic toracal)

Pleura mediastinală - formează peretele intern al lojei în care este conţinut plămânul;

aderă la pericardul fibros iar datorită faptului că acoperă faţa medială a plămânului are aceleaşi raporturi ca şi aceasta (vezi raporturile plămânilor)

RECESURILE / SINUSURILE PLEURALE

La locul unde pleura parietală îşi schimbă direcţia trecând între pereţii "lojei pulmonare" se formează cute numite recesuri sau sinusuri pleurale

Sistematizarea recesurilor pleurale

I. Recesuri formate la trecerea pleurei parietale de pe un perete pe un

altul al lojei pulomnare

- recesul costomediastinal anterior (anterior, foiţa costală care acoperă cartilajele costale şi sternul se reflectă brusc înapoi şi în afară (la nivelul marginii anterioare a plămânului)

- recesul costomediastinal posterior (în dreptul articulaţiilor costovertebrale pleura costală se îndoaie dinapoi - înainte şi se continuă cu pleura mediastinală )

- recesul costomediastinal superior (domul pleural) – superior pleura costală se continuă fără o limită precisă cu pleura cervicală

3

- recesul costodiafragmatic – inferior pleura costală coboară până la inserţiile costale ale diafragmei şi de la acest nivel trece pe faţa superioară a muşchiului; se formează astfel o cută semicirculară (un unghi diedru semicircular deschis în sus), oblică în jos şi înapoi numit reces costodiafragmatic, întins oblic de la baza procesului xifoid până la extremitatea posterioară a coastei XII ; marginea inferioară a plămânului nu-l umple niciodată,nici în inspir forțat

II. Recesurile pleurei costale

- pleura costală formează recesurile descrise mai sus - fundurile de sac retroesofagiene – sunt formate de pleura costală înainte de a trece de

pe latura coloanei vertebrale pe latura esofagului formează astfel se formează recesul interaorticoesofagian (în stânga) – între aorta descendentă toracală şi esofag și recesul interazygoesofagian (în dreapta) – între vena azygos şi esofag

- recesuri preesofagiene

III. Recesurile pleurei mediastinale

- recesurile retroesofagiene: recesul interaorticoesofagian (stânga) și recesul interazygoesofagian (dreapta)

- recesurile preesofagiene

PLĂMÂNII

Plămânii sunt organele schimbului de gaze.

Configurație externă Prezintă :

- vârful (apex) plămânului - baza plămânului - faţa costală (externă) - faţa medială (internă) - faţa diafragmatică - feţele interlobare - marginea anterioară - marginea inferioară

4

Vârful plămânului

Este rotunjit, trece deasupra aperturii superioare a toracelui, la baza gâtului ( la 3-4 cm. superior de cartilajul primei coaste, la nivelul colului primei coaste, la 2,5 cm.deasupra 1/3 mediale a claviculei) Este acoperit de pleura parietală (pleura cervicală = cupula pleurală = domul pleural); prin intermediul domului pleural are raport cu membrana suprapleurală Faţa medială are raporturi: în dreapta, cu traheea, trunchiul brahiocefalic şi v.brahio-cefalică

dreaptă iar în stânga, cu artera subclavie stângă şi v.brahiocefalică stângă.

Baza plămânului

Reprezintă partea inferioară a plămânului

Faţa bazei în contact cu diafragma se numeşte faţa diafragmatică;

Faţa diafragmatică / baza este aşezată pe faţa superioară a boltei diafragmatice, astfel are

raporturi în dreapta cu lobul drept al ficatului iar în partea stânga are raporturi cu lobul stâng

al ficatului, fundul stomacului și cu splina.

Este străbătută de scizura oblică și este despărţită prin marginea inferioară de feţele costală şi

medială ale plămânului.

Faţa costală a plămânului Este convexă și este cea mai întinsă în suprafaţă ( în comparație cu celălalte fețe ). Vine în raporturi cu: faţa internă a coastelor ( de aici și denumirea de față costală), spaţiile intercostale, muşchii intercostali, fascia endotoracică Luschka şi pleura costală. În partea superioară impresiuni determinate de coaste. La nivelul feței costală sunt prezinte fisurile / scizurile pulmonare care pătrund adânc, până aproape de hilul pulmonar. Fisura (scizura) oblică (principală) este prezentă la ambii plămâni Fisura (scizura) orizontală (accesorie) este numai la plămânul drept Scizurile împart plămânul în lobi:

- plămânul drept = 3 lobi: superior, mijlociu, inferior - plămânul stâng = 2 lobi: superior, inferior

Faţa medială / Fața mediastinală a plămânului

Prezintă hilul pulmonar, care are forma unei rachete de tenis cu coada în jos, fiind singura porţiune extrapleurală a plămânului. Reprezintă locul de trecere pentru elementele pediculului pulmonar situat la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioară ale feţei mediale, la jumătatea distanţei dintre vârful şi baza plămânului În partea dreapta are formă patrulateră iar în stânga are formă ovoidală

5

Faţa medială are 2 părţi: Partea vertebrală are raport cu vertebrele şi discurile intervertebrale, vasele intercostale posterioare,trunchiul simpatic toracal și cu nervii splanhnici. Partea mediastinală prezintă, în funcţie de hil, 4 porţiuni: prehilară, suprahilară, infrahilară şi

retrohilară. Aceste porțiuni au raporturi diferite cu diverse elemente anatomice ( vezi

raporturile extrinseci ale pediculilor pulmonari ), unele elemente pot lăsa impresiuni la nivelul

acestei fețe.

Marginea anterioară a plămânului Este ascuțită, situată posterior de stern şi anterior de pericard şi de vasele mari ale inimii (deci

in stânga este anterior de trunchiul pulmonar, în dreapta este anterior de vena cavă superioară)

În partea dreapta este convexă şi întreruptă de scizura orizontală iar în partea stânga prezintă

la partea inferioară incizura cardiacă a plămânului stâng, determinată de vârful inimii (sub

incizură proemină lingula plămânului stâng, aparţinând lobului superior al plămânului stâng)

Marginea inferioară a plămânului Este subțire și tăioasă, circumscrie baza plămânului și separă baza de fața medială și de cea costală.

Segmentele bronhopulmonare ale plămânului

Ramurile primare ale bronhiilor lobare se numesc bronhii segmentare şi se ramifică în

structuri separate (unităţi tisulare funcţional independente ale plămânului, unităţi

respiratorii separate) care se numesc segmentele bronhopulmonare

Plămânul drept

Lobul superior

- segment apical - segment anterior

- segment posterior

Lobul mijlociu

- segment lateral

- segment medial

Lobul inferior

6

- segment apical

- segment subapical (inconstant)

- segmente bazale (bazal anterior, bazal posterior, bazal medial, bazal lateral)

Plămânul stâng

Lobul superior

- segment apico-posterior - segment anterior - segment lingular superior - segment lingular inferior

Lobul inferior

- segment apical

- segment subapical

- segmente bazale (bazal anterior, bazal posterior, bazal medial / inconstant, bazal

lateral)

7

8