C4.3-modele-urbanistice-2

anul III / ALO 2007-08 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectura Locuire Oras

cursul 7

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE “MODELE IDEOLOGICE” SI REALITATEA


GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE “MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE”

recapitulam: DEZVOLTAREA SI APLICAREA MODELELOR


GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE

se manifesta pe doua directii:

o1. politica: politicile de locuire o2. profesionala: cautari de solutii

arhitectural-urbanistice adecvate noii problematicii


PRINDE CONTUR TEORETIC “IN AFARA” PROFESIUNI: modelele ideologice

(linii de gandire care contureaza directii noi de rezolvare a problemelor locuirii si orasului)

PROFESIONISTII LE VOR APLICA: “MODELE FORMALE”:

modelele arhitectural-urbanistice (ansamblu de cunostinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si

transpunerea lor in forme)


gandirea arhitectural-urbanistica


DUPA FR. CHOAY:toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a dat nastere, dar se

deosebesc prin accentul pus pe diferitea aspecte considerate ca fiind cele mai importante.

modelul ideologic progresistin centrul criticii: degradarea individului

modelul ideologic culturalistin centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare

(modelul naturalist american)in centrul criticii: orasul (industrial) insusi


modelele ideologice


APLICAREA “MODELELOR” IN PRACTICA

modelele arhitectural-urbanistice

MODELELE IDEOLOGICE SUNT PUSE IN PRACTICA DE “PROFESIONISTI” AI ARHITECTURII SI ORASULUI

APAR PROPUNERI COERENTE URMAND IDEILE VEHICULATE

DE CELE DOUA LINII DE GANDIRE, CARE SE TRANSPUN IN PRACTICA

UNELE DINTRE ACESTE APLICATII SE TRANSFORMA IN

“MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE” (teorie + “modele formale”, ), CARE CIRCULA, SUNT INTERPRETATE…APAR TIPOLOGII LOCALE …


FORMELE “TIPICE” ALE MODELELORModelul ideologic culturalist: ORASUL GRADINA ENGLEZ

Modelul ideologic progresist: CULTURA RATIONALISTA A LOCUINTEI si ORASUL FUNCTIONALIST

Modelul naturalist - BROADACRE CITY

pentru fiecare am discutat: dezvoltarea ideilor precursorilor si forma de aplicare:

cum s-a ajuns la o numita aplicare si de ce?

locuirea din “perspectiva domestica”:

relatia cu “perspectiva monumentala”, cu conceptia urbana in general relatia cu natura

nivelul “domestic”: formula de grupare tipul de locuinta, modul de locuire

mijloacele puse in opera


ORASUL-GRADINA ENGLEZ

Ebenezer Howard

Raymond Unwin

IDEEA SE RASPANDESTE IN TOATA LUMEA,

dar in forme urbane si de locuire adaptate, modificate

FORMA MODELULUI CULTURALIST


Bauhaus, Le Corbusier, CIAM, Carta de la Atena

CULTURA RATIONALISTA A LOCUIRII « masina de locuit ; locuinta minimala; unitatea de locuit de marime conforma » tipologia apartamentului modern standardele moderne de locuire rationalizarea constructiei: industrializarea

ORASUL FUNCTIONALIST la ville radieuse - urbanismul liber

FORMA MODELULUI PROGRESIST


FORMA MODELULUI PROGRESIST

NU SE POATE VORBI DESPRE APLICAREA “PURA” A IDEILOR RADICALE ALE IDEOLOGIEI PROGRESISTE INAINTE DE CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL; EXPERIENTELE SUNT MAI DEGRABA HIBRIDATE SAU IN FORMA MAI BLANDA

ORASUL FUNCTIONALIST NU ESTE PUS IN PRACTICA SI RAMANE NEEXPERIMENTAT, LA NIVELUL IDEILOR CARTEI DE LA ATENA

“O mutatie imensa, totala, cuprinde lumea: civilizatia masinista se instaleaza peste dezordine, improvizatie, ruine... Dureaza de un secol!... Dar e un secol in care urca si o noua seva... Un secol in care clarvazatorii au adus idei, notiuni, si au facut propuneri...

Poate va veni o zi...”


RASPANDIREA IDEILOR SI FORMELORva crea o realitate mult mai diversa

RASPANDIREA SI PRELUAREA MODELELOR (IDEOLOGICE SI FORMALE), PUNEREA LOR IN PRACTICA IN DIVERSE LOCURI, VA

CREA O REALITATE FOARTE DIVERSA, IN CARE:

IDEILE ORIGINARE SI FORMELE “TIPICE” SE AMESTECA IN DIVERSE MASURI,

CAPATA INTERPRETARI LOCALE SI FORME ALTELE, CU O ANUMITA ORIGINALITATE..


REALITATEA ESTE MAI DIVERSA:

constructia de locuinte este rezultatul: - cautarii de solutii arhitectural-urbanistice,

- al deciziilor politice,

- in circumstante economice, culturale, politice diferite.



DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA MODELELOR

vom discuta cateva exemple:

pentru perioada interbelica: HIBRIDARI ALE MODELELOR IN TIPOLOGII LOCALE:

MODELE “ATIPICE”: pentru perioada postbelica:

“TRIUMFUL” MODELULUI PROGRESIST



PERIOADA INTERBELICA

HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE

SIEDLUNG-URILE GERMANE



siedlung-urile germane

AM DISCUTAT DEJA DESPRE:

Siedlung-urile din jurul Frankfurt (anii

1930) - arh. Ernst May

“Cartierul model”:

Weissenhof Siedlung - Stuttgart (1927) - arh. Mies van der Rohe + arhitectii modernisti ai perioadei

Cartiere model se construiesc in multe parti ale Europei


HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE

ORASELE-GRADINA FRANCEZE




orasele-gradina franceze

•Cartea lui Howard se traduce in 1902

•Georges Benoît-Lévy popularizeaza ideile si le transforma.

•Ideile sunt adaptate de deputatul socialist Henri Sellier, care socoteste nepotrivita

constructia de orase complete autosuficiente si independente (potrivite

modelului englezesc), in timp ce “ansambluri de locuinte care sa asigure descongestionarea Parisului si a periferiilor sale ... prezinta maximum de

confort material si de igiena”.

•Sub impulsul dat de Sellier, Oficiile HBM (Habitations Bon Marché) ale Departamentului Seine-ei

vor construi, in anii 1930, cincisprezece orase-gradina (cca. 20 000 de locuinte): Plessis-Robinson, Chatenay-Malabry, Suresnes, Stains, Drancy, Pré-Saint-Gervais etc.

•Pe de alta parte, sub influenta ideilor CIAM-urilor, si mai ales a constrangerilor financiare si

spatiale, ele vor face din ce in ce mai mult loc locuintelor colective: blocuri turn amplasate in masa

de vegetatie, asa cum se vor construi si dupa razboi (Cite de La Muette, la Drancy, arh. Beaudouin si Lods, inceput in 1933 si daramat in 1976).


unele dintre orasele-gradina franceze sunt, de fapt, hibridari cu modelul progresist:

amenajare peisagera, care, desi foarte diversificata spatial, mizeaza pe spatiului liber fluid

(uneori controlat si prin perspective mai inchise), si care folosesc atat locuinte individuale

cat si locuinte colective de dimensiuni variabile, precum si o plastica de factura

modernista.


Plessis-Robinson



La Butte Rouge - Chatenay-Malabry



La Butte Rouge- Chatenay-Malabry











APLICATII ATIPICE: TIPOLOGII LOCALE

HOF-URILE VIENEZE




APLICATII ATIPICE

Politica de locuire vieneza: 1919-1933


politica de locuire vieneza: 1919-1933

REPREZINTA UN MOMENT EXCEPTIONAL

IDEOLOGIC: austromarxismul - teorie socialista in care locuinta joaca un rol foarte important

ECONOMIC: o politica al carui scop unic pare constructia de locuinte (in medie peste 75% din investitie se aloca constructiei de locuinte)

VOLUMUL CONSTRUIT: 60.000 de locuinte in hofuri + 6.000 in siedlung-uri

TIPOLOGIC: da nastere unei tipologii specifice, hof-ul, care nu pleaca din interpretarea experientelor derivate din circulatia modelelor

DEZBATEREA TEORETICA SI ESTETICA

“VIENA ROSIE”


Hof-urile vieneze [1919-1933]

60.000 de locuinte in hofuri

locuinte sociale, “cetati muncitoresti” pentru cca 1000-1500 locuitori, inscrise in tesutul urban se intrevede ideea de “palat pentru popor”, cu dotari pentru comunitate cautari estetice variate: monumentalitate, expresia reprezentativitatii clasei muncitoare; noua perceptie urbana din viteza (automobilul);



Karl Marx Hof – arh. Karl Ehn




















George Washington Hof



George Washington Hof



Reumannhof – arh. Hubert Gessner

1924-27



Reumannhof – arh. Hubert Gessner


inscrierea in tesutul urban + rolul esteticii (cautari expresive cu sensul de a potenta sentimentul

comunitar)



terenul unor cautari expresive indreptate spre intarirea sentimentelor comunitare si afirmarea demnitatii clasei muncitoare


importanta si sensul cautarilor estetice





Siedlung-urile vieneze [1919-1933]




TOT UN CAZ ATIPIC, CU CARACTER LOCAL

CAZUL ROMANIEI

(despre care vom discuta separat in alt curs)



Razboiul devine bunul prieten al urbanistilor. (Martin Pawley, Architecture vs. Housing)


RECONSTRUCTIA



PERIOADA POSTBELICA APLICAREA PREDONINANTA A MODELULUI PROGRESIST:

URGENTA RECONSTRUCTIEI LA SCARA MARE

CARACTERIZATA IN GENERAL PRIN:

URBANISMUL LIBER SI MARILE ANSAMBLURI

RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI

INDUSTRIALIZAREA SI PREFABRICAREA

DAR SI PRIN REFLECTII IN CARE “MODELE” FUZIONEAZA:

TEORIA “UNITATII DE VECINATATE”



SE IMPUNE PE CRITERII DIVERSE: economice, politice si culturale

IA FORME DIVERSE:

dupa particularitatile culturale locale,

dupa tipul de promotor (capitalist privat, capitalism de stat), stat producator (statele comuniste);

dupa rezistenta intampinata

A INSPIRAT:

atat dezvoltarea suburbiilor in foarte multe parti ale lumii, cat si construirea de orase noi (programul New Towns,Anglia, orase sovietice, … Brasilia, Chandigarh)

modelul ideologic progresist

TRIUMFUL POST BELIC


Carta de la Atena

95 articole: ORASUL SI REGIUNEA SA STAREA ACTUALA CRITICA A ORASELOR o1. Locuinta o2. Orele libere o3. Munca o4. Circulatia o5. Patrimoniul istoric CONCLUZII: PUNCTE DE DOCTRINA

CUM A FOST CITITA SI APLICATA ?

DEVINE « VULGATA » ARHITECTILOR


CUM A FOST CITITA SI APLICATA ?

Carta de la Atena

S-AR PUTEA DISCUTA MULTE: SPERANTA POSTBELICA SI RETORICA NOULUI

INTERESUL ECONOMIC MAI PRESUS

INTERESUL POLITIC

INCA O REVOLUTIE CONFISCATA

“STILIZAREA” MISCARII MODERNE

“VINA” ARHITECTILOR

AVATARURI: MARILE ANSAMBLURI PRETUTINDENI, TIPIZARE, MODULARE,

INDUSTRIALIZARE, PREFABRICARE


citiri diferite cazul celor doua Germanii

In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii urbane au fost relativ asemanatoare in ambele: ex. Berlin


In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii urbane au fost relativ asemanatoare in ambele:

-in DDR: noile arii urbane – modelate de promotorii comunali (statul) + de industria de stat; locuintele = construite si proiectate de marile trusturi ale statului centralizat - in RFG: achizitia de terenuri in orase + operatiile de housing la periferiile marilor orase – finantate mai ales de societati publice (ex Neue Heimat)

La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in

perioada 1920-30.

Pentru prima oara, in ambele se implementau cu adevarat, pe scara larga, locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal.



La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in perioada 20-30. Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al celor doua moduri diferite de productie, dar si a paradigmei arhitecturale divergente: - in E: modelul dominant = complexul urban compactat - in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si case insiruite in cartiere inafara oraselor Ambele au favorizat constructia multietajata

Leninsplatz, Berlin-Friedrichshain, 1868-1970 (RDG)



La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in perioada 20-30.

Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al celor doua moduri diferite de productie, dar si a paradigme arhitecturale divergente:

- in E: modelul dominant = complexul urban compactat - in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si

case insiruite in cartiere inafara oraselor Ambele au favorizat constructia multietajata



Pentru prima oara se implementau cu adevarat locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal - in ambele Germanii a predominat un set redus de tipologii de planuri de etaj - au devenit de mare interes pentru atentia publica, mai ales cand se refereau la locuri de mare importanta urbana: - in E: reconstructia (mai ales Berlinul) a folosit ca mijloc de propaganda pentru a demonstra succesul si viteza reconstructiei in DDR si a devenit model pentru arhitectura “originala” a tarii



Pentru prima oara se implementau cu adevarat locuinte muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal - in ambele Germanii a predominat un set redus de tipologii de planuri de etaj - in V: s-au facut mai multe experimente de locuire colectiva si individuala



Cu exceptia notabila a URSS (unde constructia stalinista a blocurilor înalte pentru clasele muncitoare este în avans si chiar da un impuls teoriilor si cautarilor moderniste), în unele

tari foste comuniste (printre care si România), acest maxim se situeaza putin mai târziu si se întinde si în anii 1980.

Dupa cel de al doilea razboi mondial, blocurile, urmând cu precadere noua regula urbana în “marile ansambluri”, reprezinta cel mai vizibil si mai uniform raspândit produs al

urbanismului european si cea mai frecvent tipologie europeana de locuire construita vreodata, cu un maxim în anii 1960-70, dupa care descreste in urma unei critici

sistematice.

Ca regula generala, în spatele acestui boom stau:

criza de locuinte,

progresul tehnologic,

filozofiile moderniste,

economia de teren,

concurenta interna,

stimulentele guvernamentale,

ocupând desigur ponderi inegale în diversele tari si regimuri politice.

relative similitudini formale


reflectii comune cautarea “unitatii elementare” urbane

Critica orasului traditional, a tesutului urban traditional, inlocuirea insulei

urbane, face necesara reflectia asupra “unitatii urbanistice elementare” pe

baza careia sa se poata construi sistematic noua formula de oras.

Reflectia se construieste plecand de la ideea, de factura culturalista, a

UNITATII DE VECINATATE, dezvoltata de Clarence Perry in SUA


teoria unitatii de vecinatate

Ideea de cartier apare si in schemele de oras-gradina ale lui Howard, sub denumirea de Ward: cca. 5000 de locuitori in jurul scolii.

1920 - Clarence Perry dezvolta conceptul de neighbourhood unit (unitate de vecinatate) in cadrul New York Regional Plan Association (1929), care va fi aplicat aproape sistematic in strategia si conceptia New Towns (Anglia de dupa razboi).

Chestiunea se situeaza in cadrul dezbaterii despre cum trebuie sa fie si sa contina “unitatea elementara a orasului” si despre cartier, ca unitate de coeziune urbana.

Perry sintetizeaza observatia empirica a unor operatii urbanistice in curs cu anumite chestiuni sociale si educative, pentru a stabili, daca nu un standard in sensul propriu (asa cum se va incerca mai tarziu in Europa), cel putin o serie de indicatii calitative, utile pentru agentiile publice de housing, pentru patronii filantropi sau chiar pentru marketingul publicitar in domeniul speculatiei imobiliare.

Clarence Perry


Unitatea de vecinatate descrie o arie bazata cu o raza de 5 minute de mers pe jos, si cuprinde 2000-4000 de locuinte, un centru comercial (o duzina de pravalii de folosinta curenta, o gradinita si o scoala elementara, un centru comunitar, o biserica si un pub -carciuma).

Gandita la nivelul pietonului, unitatea de vecinatate este despartita de celelalte prin circulatii/drumuri principale si zone verzi.

In general unitatea de vecinatate este definita de aria de influenta a scolii si a comertului cotidian.



Mai multe unitati pot compune o asezare sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru mai echipat (comert mai important, biblioteca sau centru cultural, echipamente sportive etc.).

.



Principiul se regaseste, prelucrat si cu oarecari diferente, in

- cartierele noi suedeze si olandeze (ceva mai mari si mai dense, cu locuinte plurifamiliale, dar tot la scara pietonului);

-satele new communities americane;

- cartierele oraselor noi unguresti;

-microraioanele urbanismului sovietic

. 1956-58 cartier la Hengelo, Olanda - Bakema & Van den Broek

preluarea teoriei unitatii de vecinatate


Mai multe unitati pot compune - o asezare - sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru mai echipat (comert mai important, biblioteca sau centru cultural, echipamente sportive etc.) Ex.: - raioanele sovietice (40 000 de locuitori in orasele noi, mai mari in orasele vechi); - cartierele din Harlow (New Towns, Anglia); - noile urbanizari olandeze (cca. 100 000 de locuitori in Amsterdam Vest, Sud, Nord si Sud-Est).



Mai multe unitati pot compune:

- o asezare - sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru mai echipat (comert mai important, biblioteca sau centru cultural, echipamente sportive etc.)

Ex.: - raioanele sovietice (40 000 de locuitori in orasele noi, mai mari in orasele vechi); - cartierele din Harlow (New Towns, Anglia); - noile urbanizari olandeze (cca. 100 000 de locuitori in Amsterdam Vest, Sud, Nord si Sud-Est).

1958 proiect extindere Leeuwarden, Olanda - Bakema & Van den Broek



1959 - dezvoltare Noord-Kennemerland,

Olanda - Bakema & Van den Broek



SUPERQUADRAS - Brasilia -

unitatile de locuit din

superquadras

Fiecare cuprinde 2500 - 3000 de locuitori,

4 superquadras formeaza o

unitate mai complexa de 10 000 - 12 000 de locuitori



Aceasta organizare ierarhizata si sistematica a spatiului, cu mecanica ei rigida, a fost criticata de Christopher Alexander, care sustine ca aceasta structura urbana arborescenta limiteaza relatiile si contactele sociale si se opune celei in “semi-retea” a oraselor vechi. Christopher Alexander (A City is not a Tree, in Architectural Design, febr./1966)


Comparatie intre un cartier traditional din Amsterdan-V de cca 30000 de locuitori si trei unitati de locuit de 10000 de locuitori fiecare.(L.Benevolo, Histoire de la ville)


Acest demers normativ… ajunge sa confunde nivelul de echipare cu gradul de organizare sociala a unui cartier.

Mai intai este vorba despre o colectie de lucruri: locuinte, blocuri si case, strazi si cartiere, teritorii si zone de activitate; apoi, printr-o operatie magica si cu ajutorul vocabulelor “comunitate” sau “colectivitate”, se reintroduce constiinta si viata in aceasta

colectie de lucruri. (Jean Lefebvre)

Ideologia devine astfel o masca a carentelor profesionale.



REACTIA CRITICA DE DUPA ANII 1960-70


despre care vom vorbi in alt curs

Date post:	24-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	alin-nitescu
View:	33 times
Download:	3 times

C4.3-modele-urbanistice-2

Documents