of 42
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
1/42
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
2/42
DE LA
COMUNITARISM
LA
PLURAI,ISM
I45
Dac[
acest tip
de
prosperitate
a stat
in centrul
modului
american
de
viali,
acelaqi
lucru
poate
fi
spus
Ei
despre
religie, cd.ci
se
putea
considera
c5. aceasta
urma un
proiect
divin qi
cd
naliunea
americand
fusese
creatd
special pentru
a
indeplini
acest
proiect.
cele
trei
laturi
ale acestui
triunghi
s-au
suslinut
una
pe
cealaltd:
familia
era
matricea
in
care
tinerii
erau
cresculi
pentru
a
fi
buni cetileni
gi
enoriaqi
fideli;
religia
era
sursa
valorilor
care
animau atAt
familia,
cdt
gi
societatea;
iar
statul reprezenta
punerea
in
practicd
si
totodatl
bastionul
valorilor
aflate
la
baza familiei
Ei
a
diverselor
Biserici.
Acest
lucru
a fost
pus
in eviden 5.
mai
pregnant
de
faptul
ci liber-
tatea
americand
trebuia
s5. se
apere
impotriva
,,comunismului
fdri
Dumnezeu".
Agadar,
nu
este
de
mirare
cd
rezidenlii
unei noi suburbii
din
Chicago,
Elmhurst,
au
celebrat
faptul
ci
igi
intemeiaserd
o comu-
nitate prin
ridicarea
unei
noi biserici,
Biserica
Prezbiteriand
din
EImhurst.
Acest
fapt
a fost
considerat
esenlial
pentru
ceea ce
presu-
punea
construirea
noii lor vieli.
In
mod
evident,
aceastd.
str6.nsd.
intrep5.trundere
intre
religie,
stil
de
via [
gi patriotism
a
fost dezaprobati
de
mul[i
observatori.
WiIl
Herberg,
in cartea
sa Protestant,
Catholic,
and Jew,
a
vb.zut
aceste
noi Biserici
mai
apropiate
de
ideea
de
identitate
sociali
decat
de
cea
de
Dumnezeu.
De asemenea,
atunci
cAnd
au fondat
noua
Biseric[
Prezbiterianl,
noii
rezidenli
s-au
distanlat
de
Biserica
Prezbiterian[
din zond.,
aI
cd.rei
ton era
cu
mult
mai
apocaliptic.
De
fapt,
identitatea prezbiteriani
nu
a
fost
aleasd.
pentru
teologia
sa,
ci
pentru
faptul
c[ se
afla exact
la
interseclia
spectrului
socia]
al
confesiunilor, pentru
c5.
nu
era
atAt
de
incircati
cum era
cea episcopa-
Iiand.,
dar nici
la fel
de
nedemnd
qi
de
populard
cum era cea
baptistdl.
Aceastd
strinsd
intrepd.trundere
intre
familie,
religie
si stat
este
cu atAt
mai
remarcabill
cu cdt
la
acel
moment
nimeni
nu
qtia
c6
ea
avea
se
sufere
lovituri simultane
din
partea
frecdreia
dintre
cele
trei
pdrli
constituente.
De
fapt,
aceasti
intrepS.trundere
a
fost catalogatd
de
unii istorici pulin
binevoitori
ca
,,ultimul
dans
dionisiac
al
vielii
casnice
a familiei
nucleare
moderne"2.
Virtutea
neintinati
a
Modului
American
de
Via [
a fost
pusi
la indoiali
in lupta
impotriva
legilor
Jim
Crow" gi
in agonia
resimlitd
cu
privire
la Rdzboiul
din
Vietnam.
Imaginea pozitivl
a
familiei
nucleare
a fost
atacati
de
feminism,
de
1. AIan
Ehrenhalt,
The
Lost
City, Basic
Books,
New York, 195b,
pp.
220-228.
Vezi,
de
asemenea,
Robert
Wuthnow,
After Heauen,
University of
California
Press,
Berkeley,
1998,
capitolul
2.
Citat
in
Wade
Clark
Roof,
Spiritual
Marhetplace,
Princeton University
Press,
Princeton,
1999,
p.222.
Legi
cu caracter
segregationist,
din
perioada
1876-1964,
care
vizau in
special
popula{ia
afro-americand
din
SUA
(n.
trad.).
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
3/42
146
'IEORII
CONTEMPORANE:
DE
LA
LIB -RALISM
LA
TEOLOGIA
CATOLI(lA
noua
culture
expresivistl
gi
de
revolulia
sexuale
a
anilor'60'
iar
religia
fad[
a
.o,'fo'*it-ului
american
a
fost
complet
repudiat[
in
acea
decadl
agitatd'
-"i";ti^eie"capitoieil,Sfii'"T"ffi"""::1gli;
doa
[ri
lnb
mai
mult
cu
o
caraclettzare
pozitiv[
1[
care
emerge
din
revolulia
expretivist?
(expressiue
reuolution)
cu
etica
sa
sexuali
*"$lT:1li
tineri
isi
urmeazi
propriile
instincte'Pi'i-tll]:i
insr
ce
caut5.
ei
de
fapt?
vr"iitltt"'
i"
Ja"i"J"u
unei
experienle
mai
directe
a
sacrului,
a
unei
;;i;;;;;;
nemijlociri'
spontaneitlli,9i.Profun-
zimi
spirituale"'
dupI
cum
remarca
un
observator
atent
al
societllii
americanel.
Attutt -
"titodi""
izvor[qte
adeiea
dintr-o
profundd
nemullumire
fa [
i"
"
"*p
tributarS'
aproape
ti=t"i^t^"-qne
ordinii
imanente
(i**onui't
"'';;;
-Sentimentul
este
ci
aceasti
viala
e
no^.fo
i"tob'
qi
lipsitd
de
un
scop
mai-inalt'
Acesta
a
fost,
#;; *ia""i'
unul dintre r[spunsurile
comune
Ia
o
lume
creatd
i"
tat'"
mod'ernitatea
occidentall'
cel
pulin
in
urtimele
doul
secole,
clruia
putem
,a-i
impto*ut[m
ca
slogan
titlui
"a,,lu.rrtoi
loi
e
"
g; i"
"'
"e1.,"^l:*#
3t';$:i#
tT
;".'""#i:
mai
mult
decdt
ne
prescriu
actualele
n
inseamni
,ott"tol'l'ldivid'ual
Ei
social'
Aceastl
idee
a
constituit
intotd.eaunu
o"
fu'to'i"
itttout"urile
anterioare
Ia
religie'
aEa
cum
au
fost
convertirill"i"
t"t"iitlt*
din
Franla
t""."t^*i-?lXfXJelSi
r".;;;i;i;ecor.'roi':Il"._f
""j";ffi
.ff
XHlilJi:T':',#";iXt;
mai
mare'
cu
un
Proiect
cAnd
aceqti
factori
se
Este
o
clutare
Perso-
nal[
9i
poate
fi
ugor
cod'ificat[
in
limbajul
a
tenticitiltii:
incerc
sl
ili-cer;'"
.ut"u
'*o
'i
-a
regrsesc
n"
*tl;#'.1Ti;r"
spirituall
t
i
o
inseamnl
nu
numai
c[
ei
rezoneazi
cu
rls
il.a
.""t
in
ciutarea
unui
tip
de
plenit
sinelui,
a
unel
recuperlri
a
locului
ocupat
preeminen "
""il;;i';ft
'"ti""li'
dut
ql
"
unei
repuneri
in
drepturi
t.
Ibidem,
P. 86'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
4/42
DE
LACOMUNITARISM
LAPLURALISM
I47
lia
inferioarh
si
adesea
culpabi_
ul
sinelui
disciplinat
qi
instru_
;iindividualitate,iarlimbajull",i""::d:li:::?rff,?i:Tll;l,xill
echilibrul,
continuitatea
qi
integrarea
aparlin
unei
singure
entitili,
centrale"2.
-
Din
acest
motiv,
cd.utarea
plenitudinii
spirituale
este
adesea
strflns
legati
de
incercarea
de a
fi
s5n[tos.
Asist6m
la
un
fenomen
asemd.ndtor
medicalizirii
picatelor
qi
viciilor
in
secorul
al
XIX-Iea,
p"
."r"
.-
descris-o
intr-un
capitor
anterior.
se creeazd
aici
o
legitur5
intre
sdnitatea
fizicd
qi
cea
spirituali,
insi
baza
sa
este complet
diferiti.
Medicina
tradilionall
obiectifici
corpul
gi
procesele
sall,
in
timp
ce
ceea
ce
am
numit
medicalizare
extinde
aceasti
obiectificare
la
viciu.
insS
asocierile
contemporane
dintre
sinitate
Ei
spiritualitate
se
despart
de
obicei
de
tipurile
alternative
de
medicini.
o"furt"
au
"
edea
in
corp
doar
un obiect
al
qtiinlei
naturale,
aceste
asocieri
ir
inleleg
ca
pe
un
mediu
al
unor
fluxuri
spirituale.
inseJtoqirea
necesit5.
o
racordare
la
aceste
fluxuri,
care
se
poate
realiza
doar
prin
deschid^erea
fald
de
ele
-- o
atitudine
situati
"*u"t
lu
opusul
obiectifrcdrii.
Roof
atrage
atentia
asupra
unor
noi abordiri privinJ
iieta
si
controlul
obezitdlii
in
cultura
spirituald
contemporarra.
ir,
*rl
,r".t
*
inlelegere
a
,,pdcatului
de
moarte',,
obezitateu
prov"rreu
din
ldcomie,
o
ispiti
care
trebuie
riguros
controratd.
Medicalizarea
a
redus
aceasti
ispiti
la
un
fel
de
anomarie,
la
genul
de
fenomen
.u."
up"r"
uldturi
de
tipuri
deviante
de
_comportament.
spiritul
contemporan
va privi
adesea-dincolo
de
pofti
spre
nevoile
spirituare
,r".uii.fe"..te,
mai
profunde,
care
declanseazd.
aceasti
llcomie
anxioasdB.
In
plus,
in
mod
esenfial,
este
vorba
d.e
o
culturi
animati
de
o
etici
.a
autenticitb.tii
(ethics
of
authenticliy).
Trebuie
si
descopdr
propria
mea
cale
spre plenitudine
gi
profunzime
spirituali.
Accentul
se
pune
pe
indivi
ualitatea
trebuie
s5.
vorbeascd
ace
rituare
este,
aEad
i:T$:J:"jil*:
care
nu
poate
debuta
cu excluderi
a
priori
sau
cu
puncte
de
pornire
inevitabile,
ce
ar
putea
acapara
aceasti
experienle.
Acest
tip
de
cdutare
este
adesea
numit
de
citre
adeplii
sdi
,,spi_
ritualitate"
gi
se
opune
,,rerigiei".
contrastur
reflectb.
respingerea
Ibidem,
pp.
27-24.
Paul
Heelas,
Linda
woodhead,
et ar.,
The
spirituar
Reuorution,
Brackwel,
oxford,
2004,
p.26.
Acest
studiu
a fost
rearizat
intr-o
comunitate
din
Anglia.
Este
clar
cd temele
invocate
aici
sunt
foarte
similare
cu cere
i""o.ul"
i^
bua
sau
oriunde
in
lirile
atlantice.
Clark
Roof,
Spiritual
Marhetplace,
ed_
cit., pp.
92,
106.
Ibidem,
capitolele
1
qi
2.
1.
3.
A
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
5/42
148
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLIOA
,,religiei
institutionalizafe",
adicl
a
pretenliiior
de
autorital
:T]::
de
diferite
Biserici
care
consid'erl
c[
sarcina
lor
este
si
inlocurasca
aceastl
ciutare
,uo,-"J
pulin,
si
o
menlin[
in
anumite
limite
clare
qi, mai
presus
d'e
toate,
te
di"t"'"
un
anumit
cod
de
comportament'
ito"i.it""r[
una
dintre
persoanele
pe
care
le-a
intervievat:
Ei
bine,
religia,
cred eu, este dloctrind
-si
tradilie'
este
ingenunchere
9i
totodatd
un
mod
i"
t"tt
it"U"ie
sI
faci
lucrurile'
Spiritualitatea
este
un
sentiment
interior,
o
disponibilita
oercePe
ilin
lumea
ta
interioar6'
ie
a
o simqi.
[...]
Spiritualitatea
sd
crezi
in
acest
fel
9i
numai
in
te
strdbate,
te
inal [
9i
te
transto
deschisi.
Nu
cred
cd
religia
face
as
sh
faci,
cdnd
sE
ingenunchezi'
cAn
mullime
de
regulil'
ii",
subiectivismul
ei,
Pri-
itudinea
sa
Ei
accentul
Pus
d.ere
noile
forme
de
cdutare
rept intrinsec
triviale
sau
aparli-
ta
este
o
Parte
integrantl
a
erorii
t-o
in
capitolul
anterior:
predileclia
pe
fenomenele
principale
aie
Epocii
Auten-
mai
simple
Ei
mai
aplatizate'
Acest
efect
polemica
ce
ii
opune
pe
criticii
auten-
linitorilor
acestor
forme
trivializate'
pe
care
propuneau
discursul
"alegerii"
in
disculia
de
mai
sus'
Aceste
aspecte
conspir[
involuntar
pentru
a
oferi
o
imagine
,i"rpiiii."ta
Ei
distorsionat[
a
ceea
ce
se
intdmpl[
in
civilizalia
noastrd'
in
particular,
in
acest
caz,
aceste
noi
tipuri
de
ciutare
spirituall'
care
le includ
pe cele care
figureazI
adesea
sub
termenul
de "New
Age",
f[r[
a
se
limita
la
acestea,
sunt
deseori
catalogate
ca
simple
extensii
ale
unei
miEciri
a
potenlialului
uman
qi'
prin
urmare'
complet
.orr."rrtrutu^;;
i*;"nt
si/sau
ca
un
soi
de
invitalii
Ia
ce
dincolo
de
de
transcen-
ctru
general
si
ideea
c[
toate
fac
acest
]ucru'
c6
si
natura
sa,
trebuie
s5'
graviteze
e
este
o
iluzie
rezultat[
din
dezba-
terea,
adesea
gailgioas[,
intre
cei
a
ceror
inlelegere
a
ideii
de
1.
Clark
Roof
,
Spiritual
Marhetplace'
ed.
cit.,
P'
137.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
6/42
DE
LA
COMUN]TARISAiI
LA
PLURALISM
I49
Clark
Roof,
Spiritual
Marketplace,
ed.
cit., p.
9 gi
p.
40:
,,intr_un
sens
foarte
real,
implinirea
individuald
a
devenit
o
capcand:
in
concriliile
in
care
se
acordd,
atAta
importanld
sinelui
-
cu
impresia
sa
exageratd
de
[...]
a
fi
special,
unic
si
doar
in
mod potential
impiinit
-
a- i
line
sinere
peiinia
de
glutlrgadevenit
opovard.o,
o
cttzi
psihoLgicd
prod.rra
de
propriile
iluzii,,.
Paul
Heelas,
Linda
woodhead
et
al.,
The
spirituar
Reuolutioi,
ed.
cit.
1
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
7/42
150
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LA
LIBERALISM
LA
TEOLOGIA
CATOLICA
cdutare
sPirituall'
inca
o
dat[,
ideea
de
"a
te
desco
asigurl
nici
oPusul
s[u'
*"-Tntr-*a"v[i,
autorii
remarcd
i
T"li"'"t"'
intr-un
fel'
intreaga
carte
este
o
incercare
de
a
studia
soarta
credinlei
religioase'
inleleasi
1.
2.
o
A
5.
_adetaI.,TheSpiritualReuolution,ed.cit.,p.31.
PauI
Heelas,
Lincla
Woot
Ibidem,
P.
8I'
lbidern,
P.
26'
Ibid.em,
P-
88'
Ibid'em,
P-
L6'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
8/42
DE LA COMUNITARISM LA
PLURALISM
intr-un
sens tare, in
Occidentul modern.
Acest
sens tare
iI definesc,
repet,
prin
dou5.
criterii: credinta
intr-o
realitate transcendentl, pe
de
o
parte,
gi
aspiralia
spre
o transformare
care
depigeqte
realiz6-
rile
obignuite
ale oamenilor,
pe
de
alta. Cine
acceptl viziunea simpli-
ficati pe
care
o combat
aici se
inqali
puternic
cu,privire Ia
soarta
religiei,
asa
cum
a fost
definiti
ea
pdn[
acum,
Exist[
o
tensiune
indiscutabilS.
in
vremea
noastre,
teritoriu
aI
unei
dispute
intre
caracterizdrile
durkheimiene
qi
cele
postdurkheimiene
ale
condiliei
noastre umane,
intre
diferitele forme
de religie
sau
de
spiritualitate,
unele
in
care
predomini
autoritatea
qi
care sunt, prin
urmare,
suspicioase qi
ostile unor noi
moduri
de ciutare, iar
altele
care se
angajeazl. in
astfel
de c5.utd.ri,
prin
care
pot
sau nu sd
ajung[
la
recunoaqterea
unei
forme
de
autoritate.
Aceast5.
opozilie
comport5.
unele
asemdniri
cu
o
disput5. care
dureazS. in
civilizalia noastri
de
500 de
ani, de
pe
vremea
Reformei.
Strimoqii
spirituali
ai
acestor
oameni
angajali ast6.zi intr-o
astfel
de
cS.utare
au aparlinut
acelui curent
pe
care Abatele
Henri
Br6mond
l-a
numit
,,umanism
pios",
in
masiva
sa
lucrare
dedicatd
secolului aI
XVII-Iea
francezl.
Opozanlii
lor
din Franla
acelui
secol
erau
janseniqtii. Disputele
care ne
vin
imediat
in
minte
sunt
cele
dintre
iezuili
Ei
janseniEti,
caracterizate in
funclie
de
doctrinele,
funcliile
politice,
poziliile
strategice
si
alianlele adoptate
de
fiecare
parte.
Mi
g6,ndesc
insi la
ceva
mai fundamental,
si anume
la o
diferenld in
atitudinea
profundd
din viala
spirituali a
acestora.
Pentru
un umanist
pios,
scopul
principal
era cultivarea
in
sine
a
iubirii
de
Dumnezeu, pentru
a
folosi
termenul fundamental
al
uneia
dintre
figurile
marcante
ale
acestui
secol,
SfAntuI Francisc
de
SaIes.
Aceasta
inseamn5.
c5. umanistii
erau
gata
sd dea crezare
primilor
muguri
ai
acestei
iubiri
qi
c[
se
dedicau
cultivirii unei,,seminfe"
de
indatd
ce ea
putea
fi identificatd2.
Putem
gdsi
un exemplu
bun
despre
ce implica
acest
lucru
dac5.
privim,
cu un
secol
mai
devreme,
una
dintre
sursele
acestor
doctrine,
pe care o gdsim
intr-o
povestire despre convertirea
lui
Ignaliu
de
Loyola,
fondatorul
Ordinului Iezuit.
In
timp
ce se
recupera
dup5.
o
ran5.
suferiti in
rdzboi,
Ignaliu
se
plictisea
ingrozitor
qi
dorea
si
citeasci
ceva.
Mai
precis,
gi-ar
h
dorit
si citeasc5.
niqte
romane
cavalereEti, populare
printre
cavalerii
qi
doamnele
timpului
siu
Ei
ulterior
parodiate
de Cervantes.
Cum in
castelul unde locuia
nu a
1.
Henri Br6mond,,
L'Histoire littd.raire
du sentiment
religieux en France,
depuis
la
fin
des
guerres
de religion
jusqu'd
nos
jours,
A.
Colin, Paris, 11 volume,
1967-1968);
vezi volumul
I,
L'humanisme
dduot.
SfAntul Francisc
vorbegte despre
,,odihnirea
piind
de dragoste a sufletului
in
Dumnezeu"
;
vezr
Ttaitd
de I'Amour
de Dieu, Monastdre
de
la Visitation,
Paris, f.d.,
cartea
VI, capitoleie
vi-xi,
pp.
250-267.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
9/42
I52TEORIICONTEMPORANE:DELALIBERALISMLATEoLoGIACArIloLICA
glsit
3
easca
cu
vielil
na
vreme
ce
roma
Ei
Ie
citeai'
dar
t
de
faclie,
Ia
care
il cunoaEtem
acum
in
istoriel.
Ad.versarii
acestui
umanism
pios
contestd.
puternic
tipul
de
incre-
s
sd
se bazeze
P
Cum
au
i
s[
presuPuni
u?
Doar
fi
ttiqt"
surse
de
de
sine'
cevaextern,oa
intuilia
simlit
cd
ar
putea
fi
damnat,
a
intervenit
atunci
cdnd
a
tealizat
cd
nici
mlcar
acest
lucru
nu l-ar
putea opri
s5.-l
iubeasc[
pe
Dumnezeu'
F6nelon
a
imbriliqat
acest
ideal,
in
timp
ce
Bossuet
a
suslinut
c6 o
asemenea
idee
ar
presupune
c[
ne-am
putea
ridica
deasupra
con-
1.
,,Faptele
lui
Dumnezeu"
(n'
trad-).
,,Faptele
oamenilor"
(n.
trad.).
j"t'
L""o,ttore,
J6suites,vol.
I,
Les Conqudrants'
Seuil,
Paris,
I99I'
pp'
21-22'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
10/42
DE
LA
COMUNITARISM
LA
PLURALISM
153
1.
Robert
Wuthnow,
After
Heauen,
ed.
cit.,
capitolul
1.
*
Bede
Griffiths
(1906-1998),
nb.scut
Aran
Richard
Griffiths,
cdrugir
bene-
dictin
de
origine
britanich;
si-a petrecut
o mare parte
din
viala
ironahali
in
India.
scrierile
sale
sunt
dedicate
diarogului
dinire
hinduirrn
gi.r"qtroi.-
(n.
trad.).
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
11/42
154
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LA
LIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
tr-o
anumit[
forml
a
deciziilor
a
Bibliei'
atecti"a
ce
ii
ProPulseaza
Pe
'ot''it"U"i"
te
tt"-
fie
clar
cl
d#;i;F
sPirituair
de
astrzi
2.
tual?
in
Primul
rAnd'
Care
sunt
trhslturile
r
doborarea
barierelor
o
caracteristici
Pe
car
ila:f;
II1.
$i.
t
HllTl*:'leilH#:on"ini
rwoanrnization'
ed'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
12/42
DE LACOMUNITARISM
LAPLURALISM
155
evident,
efectele
acesteia
sunt
gi
mai
palpabile
in fostele
societhti
divizate
confesional,
asemenea'Olanaei.
Reversul
medaliei
este
insd.
un
declin.
Rezultatele
externe
si
persoane
e
distanleazi
de
ortodoxia
voltarea
ieligiilor
necregtin
,
gi
proliferarea
practicilo
dintre domeniul
spiritual
si cel
umanist
Ei
a
practicilor
care
unesc
spiritualitatea
cu
terapia.
in
ce mai
mul
consider
abile, cum ar
catolici,
dogme
irnport
nismul
c
loag[
firi
a
I
lucru
nu
inseamnS.
cd
oamenii
nu
au
avut
atitud.ini
simirare
in
trecut,
ci doar
cd
in
prezent
ele
par
mai
ugor
de
sustinut.
in
replici
la
toate
aceste
dezvoltd.ri,
credinta
cregtind
se
afld
intr-un
proces
de
redefinire
si
de reorganizare
in
diverse
mod.uri,
de
la
bonciliul
vatican_II
la
migcdrile
carismatice.
Toate
acestea
sunt
consecinla
unei
culturi
expresiviste,
care
Ei-a
l[sat
amprenta
asupra
lumii
noastre
si
a
creat
o
situatie
complexd,
nemaiintalnitn pann
acum8.
1
Vezi
steve
Bruce,
Religion
in
the
Modern
world,,
oxford
university
press,
Oxford,
1996,
pp.33,
137
si
urm.;
Sylvette
Dendfle,
Sociologie
d.e
la
Sdcularisation, L'Harmattan, Paris,
1g9Z).
Spre exemplu,
Gallup
Politic
& Economic
Index
(8g4,
iunie
1998)
relateazA
.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
13/42
156
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIACATOLICA
-
-^-^'teazd
I
AtA
vreme
se
raportaze
l:
"t'
i"it"nu
de
tensiune'
croyance
et
cle
Ia
Pratique
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
14/42
DE
LA
COMUNITARISM
LAPLURALISM
15?
este
un
eveniment
zguduitor,
dac5
ne
gdndim
la
modul
in
care
Bisericile
si-au
conceput
sarcina panh
destul
d.e
recent.
Dac[
lu[m
insd
in
considerare
doar
Biserica
Catolicd
(qi
in
mod
analog
,,bise_
rica"
interconfesionald
din
societdtire
protestante
pluraliste),
vedem
cd
scopul
a
fost
de
a
oferi
un
adipost religios
comun
intregii
societ[ i.
Ne
putem gandi
la
cazul
francez al Reformei
catolice din
secolul
al XVII-lea,
atunci
cand
Biserica
catolicd
a incercat
sd recdgtige
terenul
pierdut
in
fala
Bisericii
Reformate,
dar
si
sd
pdtrundd
in
unele
segmente
ale
societ[lii
rurale,
niciodatd
cregtinaie
corespun-
zdtor.
ulterior
insd.,
in
secolul
al
XIX-rea,
Biserica
a
ficut
o
noua
incercare
de
a
compensa
distrugerile
aduse
de
Revolutie;
Ia
inceputul
secolului
XX, scopul
Acliunii
catolice
a
fost
de
a face
activitaie
de
misionariat
in
mediile
care
s-au
indepdrtat
de
credinld.
Astdzi
insd
este
clar
c5.
aceast5.
ambilie
e
irealizabild.
societ5.lile
noastre
din
occident
vor
rdm6.ne
pentru
totdeauna
impregnate
istoric
de
crestinism.
voi
reveni
mai
jos
la
unele
semni-
frcalii
ale
acestui
lucru.
ceea
ce
intereg
eu insd
printr-o
retragere
a
crestindt[tii
este cd
va
fi
din
ce
in
ce
mai
putin
comun ca oamenii
sd
fie
atraqi
sau
menlinuli
intr-o
credinli printr-o
identitate
politicd
sau
de
grup puternic5.
sau
prin
sentimentul
c6
ad.er5
la
o
etici
relevanti
din
punct
de
vedere
social.
Evident,
aceste
doud
aspecte
vor
continua
si
fie importante;
nu
in
ultimul
rand,
identitatea
de
grup
ar
putea
fi importantS.
pentru
imigranti,
in
special
pentru
cei
sosili
de curand
sau,
si mai
pregnant,
pentru
cei
din
afara
religiei
crestine,
sd
spunem
pentru
musulmani
sau
hindugi,
care
simt
ci
religia
lor
este
diferiti
de
religia
majoritdlii
localnicilor-
Si va
rimane,
desigur,
un
nucleu
de
indivizi,
membri
ai unor
confesiuni
religioase
si
oameni
care particip[
in
mod
regulat
]a
serviciul
religios,
mai
mulli
sau
mai
putini,
in
funclie
de
ar[
(numerogi
in
SUA,
foarte
pulini
in
Suedia).
Existd
gi
un
alt
motiv
care
asigurd
importanla
continud.
a identi-
talilor
neodurkheimiene.
in
unele
societdti,
acestea
se
afld
intr-o
relalie
cvasiconflictuald.
cu
climatul
postdurkheimian.
Gandili-vd,
spre
exemplu,
la
statele
unite
Ei
la
anumite
cerinte
formulate
de
catre
dreapta
crestind,
cum
ar fi
rugiciunea
in
Ecoaie.
Aceste
iden-
:iteti
ies insh poate
Ei
mai
mult
in evidenld
la
grupurile
care
se
simt
suprimate
si
amenintate
(poate
si
in
cazul
dreptei
creEtine?);ade-
-iea,
oamenii
de
o
anumiti
etnie
sau
cu
o
anumiti
identitate
istoricd
se
vor
orienta,
pentru
a
se
reuni,
dup6.
anumite
semnale
de naturd
:eiigroasd.
I-am
mentionat,
de
pildi,
mai
sus
pe
polonezi
gi
pe
irlan_
jezi.
Acestea
sunt exemple
de
popoare
care
au
ajuns
Ia
configu_
:a:ia
politicd.
modernd
pentru
cd
au
fost
mobilizate
sd.
isi
obtind
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
15/42
158
TEORII
CONTEMPORANE:
DE
LALIBERALISM
LATE
LOGIACATOLICA
itatea
in
contextul
in
care
er"a;J:ltr;.""ti;
rrne
ale
unei
entitlli
are'
Iar
Popoarere
ioace
rolul
de
agenli
,""u
""
sunt
-
eu
o
faPtui
de
titeli'
din
PersPec-
condiliile
in
tiva
credinlei,
eI
ar
putea
ln
o
devoliune
.lt"
""i.,a
o
gam[
largl
de
t"iigiou.a
trditl
Profund
Ia
*"riiPotut.ittlt,
:oPul
de
a
*""
f'"
BharatiY
rnata
Par
Ie
genereazi,
identita
lumii
contemporane'
t
.[
in
societllile
nord-
-,rglrT:t"1""::::ifr"
:n e
confesional-etnice
(nu vorbim
despre
Ir
e
de
via [
religioasl'
d.evenite
recent
domi
lizErii
vor
intAmpina
d,ificultlli
in
a-Ei
plsi
'6
mai
mare
in
Europa
i
t::*T:#J*
.6
incrinalia
omului
crtre
religie
se
va
diminua'
iar
eu
nu
cred
aces
be
calea
spre
practica
reiigioasb
Ei
spre
un
*#'fit*,f"tf,tillli;
punsul
sti
in
nenur
ufleteascl.
Acestea
pot
fiecare
om
se
slmte
include
meditalia'
u
un
grup
de
studiu'
un
pelerinaj,.o
fo'*i'
eciali
de
ruglciun"
'uo
o
t"'i'"
d"
alte
activit[li
de
acelaqr
trP'
Desigur,
dinto
practicl
sPiritual6,'
mentare
Pentru
cer
religioasI
obiqnuitl
La
incePut
oamenll
T;T'*lil?#":
.
a
potrivitr'
se
vor
trezr
integrali
in
practic
s
intre
astfel
de
forme
de
De
asemenea'
v
practicl
qi
intr
de
a
confunda
perspectivt
Aceasta
dem
-
izat[,
avdnd
un
caracte:
::*$r:1-l;iH13:
maniiestiri
are
ambelor
Acestea
sunt
peri
alia noastr[
complicati
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
16/42
DE
LA
COMUNITARISM
LAPLURALIS}I
159
actuald'
o
lume
complet
postdurkheimiand
ar
fi,
dup[
cum
am
spus
str5
cu
spiritualul
ar fi
din
ce
in
ce
tile
noastre
politice,
cu
menliunea
nimic
despre
cum
sau
dacd
relatia
compl
et
p
o
s
tdurkh
ei
mi
and
..
n
$;
i
",*""::1
Ti""rt
:T#
i
""ff
:?i;
religioasi
nu
ar
avea
legiturd
cu
identitatea
noastr[
nationali,
dar
va
fi
aproape
sigur
o
societate
in
r
fali
de
o religie
va
fi
unul
societate
unde,
tot
aproape
s
viald
religioasd
centratd
pe
e
faimos
prin
opera
lui
William
ca
toat[
lumea,
sau
m6car
majoritatea
oamenilor,
va
face
acest
lucru.
01"
"I"Tply,
mullioam:."i
rql
vor
gisi
adipostul
spirituar
in
Biserici,
inclusiv
in
Biserica
catolici.
intr-o
rume
postdurkieimiand,
aceastd.
devoliune
va
fi
inseparabild
d.e
cea
fa{i
de
o societate
sacralizatd.
fintr-o
manierd'
paleodurkheimiand),
dJ
cea
falb
de
o
un,-,-ita
ia"rr-
titate
nalionali
(intr-o
manierE
neodurkheimiand)
,u,,
a"
dorinta
de
a
oferi
matricea_indispensabild
pentru
o
ord.ine
"irriliruffiifi
omun5'
(ceea
ce
astizi
sund
arogantJ ;
iar
dacd
am dreptate
in
cere
sp.us:,mai
sus,
degi
modul
de
acces
va
fr
diferit,
va
exista
i^n-.Lrrtirr-.rr""
o
legdturd
colectivd.
Aceste
leglturi,
sacramentale
sau
printr_o
practicd
comuna,
sunt
in
mod
evident
inch puternice
in
lumea
modernd.
Tlebuie
s[
evitim
importanla
pe
care
o
au
in
continuare
momentele
festive.
oamenii
caut,.
inc,.
acele
momente
d.e
contopire,
care
ne
smulg
din
viata
de
zt
cu
zt
pentru
a
ne pune
in
contacl
cu
ceva
dincolo
de
noi.
Vedem
1'
william
James,
Thevarieties
of
Rerigious
Experience,penguin
Books,
Londra,
1982.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
17/42
lSM
LA
TEOLOGIA
CATOLICA
:f,l,i nrolTe
d
un
dispositif
normatif
du
crorre'
itue"
(n' trad')'
-
r-
t
ot""i'nooJ
aonne
Pas
la'r6Ponse
'""litl
l'1"'*
;;;;'
de
chercher
sa
r6Ponse"
(n'
traq'r
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
18/42
DE
LACOMUNITARISM
LAPLURALISM
161
Desigur,
experienla
pe
care
o
ofer5.
Taiz6
nu
aparline
pur
Ei
simplu qi
in
intregime
categoriei
festivului.
Existd,
cu
siguranlE.,
ideea
indeplrtirii
de
traiul
de
zi
cu
zi
si
a contactu]ui cu
ceva
mai
amplu,
un sentiment
de fr[lie
universal5.,
chiar
daci
nu intotdeauna
originat
in
ideea
paternit[ ii
divine.
Sentimentul contopirii
nu este
insi intotdeauna
dominant,
insl
nici
total
absent;
o
parte
impor-
tant[
a
experientei
oferite
de
Taiz6
este
intonarea
in
cor
a
unor
imnuri
special
concepute
de cdtre
comunitate,
fiecare
in
propria
limbi
-
un model
gi
o
anticipare
a resoncilierii
care
se
doreqte
intre
popoare
Ei
culturi.
Nu
e
surprinzS.tor
cd
Taiz6,
a
oferit
modelul
din
care
s-au
dezvoltat Zilele
Mondiale
a
Tineretului,
o formi de
pelerinaj/
adunare
creqtind
pentru
Epoca
Autenticitdlii1.
Cum r5.m6.ne
ins5.
cu
concertele
rock
gi
cu
petrecerile?
Deqi
dupi
criteriul
nostru
ele sunt in mod
clar
manifest5.ri
,,nereligioase",
vedem
totugi
cd. acestea
nu se
incadreazd.
cu
uqurinld nici
in
lumea
secular5.,
dezvrijitd. Contopiri
intr-o
acliune
sau intr-un
sentiment
comun,
care ne
indepirteazi
de
viala
de
zi
cu zi, ele ne dau
adesea
puternicul
sentiment
fenomenologic
cd
suntem in contact
cu ceva
mai amplu,
indiferent
cum
dorim
si
expliclm sau
si
inlelegem
in
cele
din
urm5.
acest
lucru.
O
viziune
dezvrdjitd asupra
lumii
are
nevoie
de
o teorie
care
s5. explice
puterea
continud. a acestui
tip de
experienld.
Desigur,
astfel de
teorii,
cum
sunt deja
cele
ale
lui
Durkheim,
Freud
gi
Bataille,
pot
fi
elaborate.
Ceea
ce
rS.mAne
insd.
valabil
este c5.
starea de spirit
a
participantului
la astfel
de mani-
festdri
este
profund
indepdrtatS.
de
punctul
de
vedere dezangajat
gi
obiectivant,
din
care
presupusul
adevS.r
ale
unei
viziuni
despre
lume
naturalizate
gi
imanente
ar
trebui
si fre
foarte evident.
Nu
e
evident
in
mod
a
priori
c5. sentimentul
cd
existd
ceva
dincolo,
inerent
acestor
contopiri,
poate
fi
explicat in
cele
din
urmi
prin
categorii
natura-
liste.
Momentele
festive rdm6.n
o niqi in lumea
noastre,
prin
care
transcendentul
(prezumtiv)
poate
erupe
in
vielile
noastre,
oricAt
de
bine
le-am
organiza
in
jurul
unei inlelegeri
imanente ale
ordinii
Iucrurilor.
Un alt lucru
usor
de
trecut
cu vederea,
dacd
se confund5.
cadrul
cu
conlinutul,
este
modul
in
care
r[spunsul la
intuiliile
noastre
spirituale
iniliale
poate
continua
in
practicile
spirituale
oficiale.
Drumul
nostru
poate
incepe
intr-un moment
de
inspiralie,
de
puter-
nic
sentiment
de
afrnitate
spirituali
sau
intr-un
moment
de
in e-
Iegere
orbitoare,
ins5.
poate
continua printr-o
foarte
exigenti
disciplini
spirituali.
Aceast[
disciplinl poate
fi
gdsiti
in
meditalie
sau in
rugS.ciune.
Se
dezvolti o
viali religioasl.
Se
poate
argumenta
ci
acest
tip
de
cale
devine
din
ce
in
ce
mai
important
Ei
mai r5.spAndit
L.
Danidle
Hervieu-L6get
Le Pdlerin
et
le
Conuertl,
ed. cit.,
pp.
100-108.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
19/42
162
TEORII
CONTEMPORANE:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIACATOLICA
sunt
anglicani
sau
catolici.
sociologii
sunt
nevoili
si
inventeze
noi
termeni,
cum ar
fi
,,a
crede
fir6
a aparline"
sau,,creqtindtate
difuzi",
pentru
a acoperi
noua
realitates.
Acest
fenomen
este
vizibil
in
special
in
Europa
OccidentalI
o
astfel de
atitudine
a
existat
dintotdeauna.
cu
alte
cuvinte,
bisericile
au
avut
mereu
o
zonl,
de
penumbr[
in
jurul
nucleului
de
experimenta
insd
aceastd
disociere.
ii dutor",
aceastd
formulare
lui
Jos6
Casanova
(intr-o
comunicare
privatd).
vezi
Grace
Davie,
Religion
in
Britain
since
1945,
ed.
cit.
Termenul
,,cre9ti-
nism
difuz,,
a
fost
formulat
de
cdtre
Jeffrey
cox
in
The
English
churches
in
a
secular
society,
Lambeth
1870-1930,
Oxford
University
Press,
New
York,
1982, capitolul
4.
1
2.
J
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
20/42
DE LACOMUNITARISM
LAPLURALISM 163
aI
XIX-Iea si
inceputul
secolului
XX
in
Marea
Britanie.
John
Wolffe,
urmAndu-l pe
Cox, incearcd.
s[
explice
o
versiune
a acestei
perspec-
tive.
Era
un fel de
credinli
nedoctrinarE,
vagb,: Dumnezeu
existd,
Cristos
a
fost
un
om
bun
gi
un exemplu
de
urmat;
oamenii
ar
trebui
si
duci
un
trai
decent qi
si
iEi ajute
vecinii,
iar cei
care
fac
acest
lucru
vor
ajunge
dupd.
moarte
in
Rai.
Cei care
suferd
in
aceastb.
lume vor
fi
rdsplitili
in cealaltl.
Bisericile
erau
privite
mai
degrabd
cu
apatie decdt
cu
ostilitate,
iar
activitilile
lor sociale
contribuiau
la
bund.starea
comunitnlii.
Se credea
ch
gcoala
de
duminici
oferi
o
parte
din educalia
necesari
copiilor,
iar
riturile
de
trecere
necesitau
o
aprobare
religioasl
oficiald.
Leg[turile
se
menlineau
prin
parti-
ciparea
la
anumite
festivaluri
sezoniere
qi
anuale, insi
participarea
siptlm6.nal5,Ia
slujbi
era
consideratd.
inutill
gi
excesivi. Femeile
qi
copiii
erau
predispuqi
si
se
implice
in
aceastl
activitate
mai
regulat,
ceea
ce nu
insemna
cd
bdrbalii
adulli
erau
ostili, ci
doar
-
se
pre-
supune
-
cd
ei
tindeau
s5.
se
considere
suslinltorii
financiari
ai
familiei
Ei
si
creadi
ci femeile
ar
trebui,
prin
urmare,
sd
reprezinte
interesele
familiei
in
sfera
religioas5..
Accentul
se
punea
mai
degrabl
pe
aspectele
practice,
care
lineau
de comunitate,
decdt
pe
cele
teolo-
gice qi
personalel.
Poate
c5. la inceputul
secolului
XX
acest
tip
de
penumbrd
a fost
mai
pronunfat,
iar
nucleul
pe
care
l-a
inconjurat
intr-o
anumitb.
mdsur5.,
mai
mic
decdt Ia momentul
punctului
culminant
aI
valului
evanghelic
din
jurul
anului
1850.
A existat
insd
intotdeauna.
in
orice
Biseric[
importantS.,
o
astfel
de
zoni
gri
care
a
inconjurat
nucleul
credintei.
Doar
minoritd.lile
reduse
numeric,
aflate
in rizboi
cu
ceea
ce
le
inconjura, au
fost capabi]e
s5.
mentind
un
angajament
complet
din
partea
tuturor
membrilor.
in
trecut,
zonele
de la
periferia
ortodoxiei
erau
ocupate
mai
cur6.nd
de religia populari,
de
credinlele
Ei
practicile
semimagice
care
inconjurau
liturghia
qi
festivitilile Bisericii.
Unele
dintre
acestea
au
supravieluit
chiar
pAni
la
inceputul
secolu-
lui
XX,
dupd cum o
atesti
opera
lui
Sarah
Williams,
degi
,cresti-
nismul
difuz"
de
la inceputul
secolului
XX a fost,
in
aspectele
sale
esenliale,
diferit
de
penumbra
religioasd
a
perioadelor
anterioare.
Ins5.
penumbra
a
existat
fHri indoiald.
Atunci
c6.nd
comparim
diferitele
1.
John Wolffe,
God
and
Greater
Britain,
Routledge,
Londra,
19g4,
pp.
92-98.
David
Hempton,
in
Religion
and
Political
Culture
in
Britain
and
lreland.,
Cambridge
University
Press,
Cambridge,
1996,
pp.
lB6-132,
oferd
o alt6
relatare
despre
aceastd
inlelegere
difuzh
a
cregtinitdlii,
subliniind
totodatd
cd
toli
termenii pe
care-i inventdm pentru
a
o descrie,
cum ar
fi
,,a
crede fdrd
a apartine",
ba
chiar
,,creptinismul
difuz",
nu
sunt
suficient
de
flexibili
pentru
a
capta
o
realitate
complexd.
La
rAndul
s6u, Hempton
subliniazd
importanta
muzicii religioase,
in
special
a
intondrii
imnurilor,
in
aceastd
culturd.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
21/42
164
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
etape
ale
creEtinismului
britanic'
susline
Wolffe'
exist[
"unele
temeiuri
de
a
crede
c[
in
juruit""fU
tgOO
britanicii
erau'
chiar
dac[
intr-o
manier[
dtfuzb,Ei
pasivi,
mai
aproape
de
ortod'oxia
creqtind
decit
uo
fo.t
vreodatl
in
istoria
lor"l'
*-
ce
s-a
intampi"t
"p"i
am
anul
1e(
lir,l#rT$:1".1#ll
ca
cu vreo
Bisericd
la
dintre
riturile
de
trecere'
cum
ar
Britanie,
sPre deosebire
de
Germ
mai
bine
decdt
aite
rituri')
Cu
alte
cuvinte,
despirlirea
sau
alienarea
de
Biseric[
Ei
de
unele
este
inci
neclar.
O
Puternicl
aceasti
atitudine
de
d'istan-
a
crede
fdri
a
aParline"'
Este
un
a
cum
suslin
secularigtii?
Pentru
il
cel
mai
bine
colectivl'
EI
se
rAnd'ul
s[u,
se
"l?l'I".J3;i:;:':::"i:i;;'0lffi
0";'l*":":1i*^T::l::;'*:*T,?i;
3:TJ;::;'*:' Ti|l::-:p,'*:i1,",:::::1,1i1;;i,iili:;:.'il"i3i'?.lle
petlecea
auuru
rru
"'-C"i"iftl,-r"uiltut.u
petrecut[
in
slujire
nu
a
colncls
Iunga
istorie
a
Bisericii
,
----^^+:r^*,ro
ta cqtc nri
se
va
apropia
::::i;""ffi
i.T::';il;I",'";'ii""'";1;it'yli:'"'-'"""'""^:ii":::"T;";';
:ffi
t'"";t1"."it"1'lkili:".'"ffi
't'..i;"t1t::"T:-1n^i"T:,1"""1?',.*il;
l:'"',3;:'t'"'.";1""5;,*fi
'
;;;
Jrii"r"r
d
e
I
a
rr
e
nto".
B
outrv,
P
r a
t
e s
et
Paroisses,
ed.
cit',
P'
243'
2.
GraceDavie,Religion-irlBritoin
since
7945'
eil'
cit''
pp'
69-?0'
Pentru
date'
-
vezi tabelele sale
de
la pp'
46-50'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
22/42
DE LACOMUNITARISM
LAPLURALISM
165
situa Ia
o
anumitd. distanli
de modelele
de
practicare
devotatS.
a
religiei,
orbitAnd
gi
mai
departe
de o stea
care r[mAne principalul
punct
de referinli.
In
acest
fel,
formele
Epocii
Mobiliz[rii
ddinuie
inch la limitele
vietii
contemporane.
Acest
lucru
devine
evident
in
anumite
momente, spre
exemplu
atunci
cdnd oamenii
simt
dorinla
de
a
fi conectati
la
trecutul
lor
sau,
Iudnd
cazul
britanic,
la
cere-
moniile
regale, cum ar
fr
Jubileul
sau
inmormAntarea
reginei-mamd.
In
aceste
momente,
avem
impresia
c5. intreaga
for [ a
vechii
iden-
titd.li
neodurkheimiene,
care
lega faptul
de a fi britanic de
o anumitX
formd
de cregtinism protestant,
retriiegte
pentru
o zi,
deqi,
in
mod
ciudat,
Biserica
AnglicarrS.
a
primit
permisiunea
de a
efectua
cere-
monii
pentru
toat5.
Iumea
(chiar
gi
pentru
catolici ).
Orbita
noastrd
excentrice,
degi,
in
mod
normal,
ne
poart5.
departe, in spaliul
exterior,
trece
in
aceste
ocazii aproape
de
soarele
originar.
Aceasta
este
o
parte
din semnificalia
(mentionat[
mai
devreme) a faptului
ci tre-
cutul nostru
se
situeazS.
irevocabil
in cadrul creEtindthlii.
Un moment
similar
a
avut
loc recent
in
Franla,
la
festivitilile
de aniversare
a
1.500
de
ani
de
la botezul lui
Clovis.
Deqi
mai
multe figuri
,,laice"
au
murmurat
dezaprobator,
ceremoniile
au
continuat.
Istoria
este
greu
de negat.
Celilalt
tip
de ocazie
apare
in
cazul
unui
dezastru,
cum
ar
fi
11
septembrie
2001,
in
SUA,
sau
tragedia
de
pe
stadionul Hillsborough,
din
Anglia, unde
in
luna aprilie
a anului 1989
qi-au
pierdut
viala
94
de
persoane,
in cea
mai mare parte
suporteri
ai
echipei Liverpool.
Grace
Davie descrie ceremoniile
care au
urmat
la
Liverpooll.
De
asemenea,
un caz
recent
din
Germania
este masacrul
de la
Erfurt,
din aprilie
2002.
Aici, in
fosta
Germanie
de
Est,
unde
nivelul
de
practicare
a
religiei
a
scizut mai
mult
decAt
oriunde altundeva
in
lume,
a
existat
un
adev[rat
aflux spre
bisericile de
obicei
pustii.
Un
fenomen
similar
a avut loc
atunci
cAnd
feribottl
Estonia
s-a
scufun-
dat
in
Marea
Baltici
cu o
mullime de
suedezi la
bord gi
cdnd,
in
Suedia,
bisericile
s-au
umplut
de
persoane
care participau la
slujbele
funerare.2
$i,
desigur,
existi
evenimente
care
combini
ambele situalii
eviden-
liate
mai sus,
asa cum a fost
inmormAntarea prinlesei
Diana
din
1997.
Prin
urmare, se
pare
cd
identitatea
religioas[
sau spirituali
a
maselor
de
oameni
rS.mAne
in continuare
definitd de
forme
de viali
religioasS.
de
care acestia
se
lin
in
mod
obiqnuit
Ia
o
distanlb apre-
ciabil5..
Mai
avem ins5.
nevoie
de efort
pentru
a
articula
aceastS.
pozitie,
pentru
a o descrie
din interior,
apa cum a
incercat
si faci
Grace Davie,
Religion
in Britain
since
Peter
Berger,
,,Religion
and
the
West"
80,
pp.
113-114.
1945,
ed. cit.,
pp.
88-91.
The
National Interest
(vara
2005),
I
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
23/42
166
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
Wolffe
in
pasajul
citat
mai
sus
referitor
Ia
creqtinismul
difuz'
"";;tlli
probabil
un
alt
i
irituall
de
urm6,
d.estul
de
ebrul
citat
care
altminteri
eqti
co
od
normal,
lJ"-ffttiltil"'*lll,iri
uri
imPor-
tante
in
via [
Ei
-t'"tj;
c5'
nu
putem
dedica
toatl
atenlia
qi
efortul
unei
Persoane
care
r"
dacl
crede
in
Dumnez
coplllr
nu
ar
reflect
taEament
e
ce
aceqti
oamenl
e
affinile
altora
care
lq
anifestl
t:lilti.::
tual[.
In
termenii
disculiei
mele
de
mar
sus'
oamenii
pot
plstra
ur
--
'"p"ctiv[
de
transfor-
mare
Ia
care
nu
part
aora
uneori'
Semnalul
se
pierde
din
cdnd
in
pli
cu
un
post
de
rarlio
in
mediul
rural'
Atun
ale
oamenilor
care
par
;;
;"
fost
intr-adevir
atingi
qt
"t-"t':"
cand
vad
astfel
de
oameni'
el
Pot
11
devine
acum
puternic^qi
clar'
Oamenii
se
s
;;;;,
recunosc[tori'
tmi
amintesc
de
reac
Ia
moartea
paper
Ioan
aI
XXIII-lea'
Ceva
as
qi
in
privintu
o"o#li;;;;4""ile
tul
Ioan
PauI
al
Illea'
Aceste
reaclii
au
mers
i;;;i".olo
de
frontierele
Bisericii catolice'
Avem
d.e-a
face
cu
un
t;;;;;
car-e
nu
este
circumscris
religiei'
o
perso-
nalitate
.u
NuttJ"
ilt"a"i"
a
trezit
acelaqi
tip
de
reaclie
de
recu-
;;;;;t"
qi
de
gratitudine'
Poate.c[
avem
n
concept
care
sa
poatil
capta
dinamicaintedoa
Ct"."
O"tie
9i
banidle
Hervieu-L6ger
par
sa
ii*"1'"
in
scrieriie
lor'
AmTul:i^llnt
ta
,,religie
delegat6"r.
ceea
ce
incearcl
ea
lpteze
nt-tl:"tt
termen
este
relalia
dintre
;;;itt
o
Biseric[
de
care
ei
se
situeaz[
la
o
anumitl
distan 1'
dar
pe
"*'"'
di"t'-un
anumit
punct
d'e
ved'ere'
ffi
The
Exceptional
case'Longman
&
Todd'
Londra'
Darton,
2002'
P'
46'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
24/42
DE LACOMUNITARISM
LAPLURALISM
T67
o
pretuiesc,
Ei-o
doresc
acolo, parlial
ca
purt[toare
a memoriei
ancestrale
gi
parlial
ca
o rezerv5
pentru
unele
necesitdli
viitoare
(cum
ar
fi
necesitatea
unui
rit
de
trecere,
in
special
o
inmormantare)
sau
ca sursd
de
confort
gi
orientare
in
fala
unui
dezastru
colectiv.
in
acest
cvz,
nu ar
trebui
probabil
sd. vorbim
pur
qi
simplu
de
o
pierdere
a
identitilii
neodurkheimiene
sau
a
reg5turii
cu
religia,
ca
urmare
a
devotamentului
pe
care
il
simtim
fati
de
ordinea
civilizalional5.,
ci mai
degrabi
de
un fel
de
mutalie.
componenta
religioasi
a
identitilii
noastre
nationale
(Ei/sau
sentimentul
de
ordine
civilizalionali)
nu
dispare,
ci
mai
degrabI
se
schimbd,
sau
se
retrage
la
o anumitd
distanli.
Ea
rimane
in
continuare
puternic
impregnati
in
memorie,
insi
asemenea
unui
fond de
rezervd
de
forld
spiritual[
sau
de consolare,
qi
suferd.
mutatii
de
ra
o formd
,,fierbinte"
la
una
,,rece"
(cu
scuze pentru
Marsnall
Mcl,uhan).
Forma
fierbinte
cere
o
identitate puternicd.
qi
participativi
qi/sau
un
simt
acut
al
crestinismului,
inleles
ca bastion
aI
ordinii
morale.
Forma
rece
permite
o
anumith
ambivalenld
in
privinla
identitdlii
istorice
Ei
un
anumit
grad
de
disiden dfa il
de
moralitatea
oficial6
a
Bisericii
(care,
in
prezent,
se
manifesti
cel
mai
puternic
in
d.ome-
niul
eticii
sexuale).
Pentru
a
lua Marea
Britanie
ca
exemplu,
forma,,fierbinte"
origi-
nard de
sintezS.
intre
a
fi
britanic,
decent qi
creqtin
a
fost
afectati
in
mai
multe
moduri
in
secolul
XX,
cel
mai acut probabil
de
expe-
rienla
Primului
Rdzboi
Mondial.
De
asemenea,
pe
scena
europeani
in
general,
nationalismul
fierbinte,
militant
a
suferit
o mare
pierdere
de
credibilitate
in timpul
ambelor
rizboaie
mond.iale.
insd.
aceste
nou5,
formb,
care
implici
distan i,
pasivitate
si,
mai
presus
de
toate,
o
anumit6,
repulsie
in fala
aserliunilor
variantelor
lor
,,fierbinfi"
de
altddatS.
intr-adevdr,
europenii
cultivali
gi
educali
se
simt
extrem
dejena{i
fa d,
de
orice
manifestrri
deschise
ale
nalionalismurui
puternic
sau
ale
sentimentului
religios. Deosebirea
fali
de
suA in
aceast5, pri-
vinli
a
fost
deseori
remarcati.
Ea
ar
putea
ajuta
la
ridicarea
uneia
dintre
cele
mai dezbdtute
probleme
din
domeniul
teoriei
seculari-
zirii,
cea
a
,,excepfiei
americane"
-
sau,
dac6
vd
place,
dintr-o
perspec_
tivd
mai larg6,
cea
a,,exceptiei
europene,,.
Indiferent
cum am
formula,
ne
confruntim
cu
o
tendin [
puternicd.,
desi
nu
uniformd,
de
declin
in
societilile
europene
si
cu
nimic de
acest
fel
in
SUA.
cum
poate
fi
explicatd
aceast5.
diferent[?
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
25/42
168
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
3.
populalie.
-
'irrsa
adevirul
este
ct
nu
existe
nici
o regul[
generall
aici.
Popu-
Ialia
din
aceeaEi
zond
-
se
spunem,
sudul
Italiei
-
poate emigra
spre
diierite
destinalii,
cum
ar
?i nordul
ltaliei,
Argentina
sau
Statele
1. steve
B.,tce,ReligionintheMod,ernworld.,oxforduniversityPress,
oxford,
Iocuri.
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
26/42
DE
LA
COMUNITARISM
LAPLURALISM
169
il
ocupi
in
societate.
imi
pare
cd.
ne
intoarcem
Ia
inceput,
insd
probabil
vom
avansa
dacd
vom
explora
in
continuare
aceastd.
diferenta.
tncd
de
la
inceputuri,
socieiatea
americand
s_a
,""rid;;;;;;
creuzet
care
integreazl
elemente
diferite
si
al
clrui
motto
a
fost
,,Ex
pluribus
lJnum".
Desigur,
la
inceput,
aceste
elemente
au
fbst
statele.
Foarte
repede
apoi,
unul
dintre
modelere
de
integrare
s-a
referit
la
,,confesiuni".
Pe mdsurd.
ce
vechile
Biserici traditlonale
au
fost
marginalizate,
iar populalia
s-a
impErlit
intre
mai
multl
Biserici,
unitatea
a
fost
recuperatd.
prin
incorporarea
tuturor
acestor
Biserici
intr-o
,,biseric5"
mai
mare,
care
ii
.u.rrr"u
pe
oameni
intr_o
,,religie
civicS"
consensualS.,
aga
cum
am
descris-o
mai
sus.
La
inceput,
aceasta
i-a
inclus
doar pe
cregtinii
protestanti,
in
condiliile
in
care
printre
acegtia
exista
opinia
larg
rdspandit[
ci
nou-veni1ii,
in speciai
catolicii,
erau
doar
niste
,,americani',
dubioEi.
Cumva,'Republica
a
reuqit
sd
iEi
extindi
baza
si,
pe
parcursul
sLcolului
Xk,
."toli.ii
gi
evreii
au
inceput
sd. fie
considerali
parte
a societdtii.
Acest
lucru
face
ca
unur
dintre
modurile
in
care
americanii
pot
inlelege
integrarea
lor
intr-o
societate
comund,
in
pofida
credinleior
lor
diferite,
este
s5. vad6
aceste
credinte
intr-o
relalie
consensuari
cu
religia
civici
comund.
Du-te
la
ce
biserici
doresti,
dar
du-te.
Mai
tdrziu,
aceasti
recomandare
va
incrude
qi
sinagogiie.
Iar
atunci
cand
imamii
au
inceput
sd
apard
Ia
,,National
prayer
Breakfast,,
alituri
de
preoli,
pastori
qi
rabini,
semnalul
a
fost
ci
islamul
era
invitat
si
se
al6.ture
consensului"
Aceasta
inseamnd
cd
o
persoani
poate
fi
integrati
ca
american
p^rin
credinla
sau
identitatea
sa
religioasa,
ceea
ce
contrast
eaza
cu
formula
iacobin-republicand
a
,,laicitegii",
unde
integrarea
are
loc
prin
ignorarea,
marginalizarea
sau
trecerea
in sfera
plivati
a
iden_
titetii
religioase,
acolo
unde
ea
exist5.
Faptul
ci
in
SUA
o
largl
majoritate
acceptd.
aceastd.
formu]d
ve.che
de
integrare,
extinsd
in
mod
corespunzb.tor,
face
ca pentru
minoritilile
imigrante
sd
fie
avantajos
sd
iqi
consolideze
integrarea
in
societatea
american_a
lrin
evidentierea
identitnlii
lor religioase.
Acest
lucru
devine
valabil
intr-o
mai
mare
mdsurd
pentru
unele
minorit[fi,
pentru
care
arternativa
este
sd. fie
percepuie
in
termeni
de
rasS
-
cealaltd
dimensiune
majori
a
diversitdgii
americane
-,
unde
relaliiie
tind
sd
fie
tensionate
si
conflictuale.
o caracteristicd
esenliald
a
societalii
americane,
care
ar
putea
ajuta
la
explicarea
excepliei
a
beneficiazd
de
o
experientd
ajutorul
identitdlilor
religio
religioase
au
fost
factori
de
divizi
nalionali,
fie
intre
Biserici
si
laici.
I
std
aldturi
de
o
altd
dimensiune
a
diversitdtii,
rasa, care
a
continuat
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
27/42
170
TEORII
CONTEMPORANE
:
DE
LALIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
s[
fie
profund
problema-tic['
intr-adevi-r'
noliunea
de
"alb"
a
evoluat
in
istoria
americana.
unele
grupuri
exclrrse
anterior,
cum.
au
fost
catolicii
sud-europeni
i*ftiqli"
iuloare'
au
intrat
in
cele
din
urma
in
aceasti
."t"go'i"
iot3fi'a"o"tece
credinla
lor
a fost
inclus[
in
'"t"Til;:'"T;"i'f;::1i1,'",0u
d.oar
(sau
nici
6car
in
principal)
de
faptul
ci
soarta
g'"u
"
i*ig'anlilor
(spre
exemplu'
necesitatea
de
a
comunica
qi
alte
l;t;"ti
;;;m[nitoare'
"
*?:r;t:*ff'^t;?r;.l
:iff,Lfiil'"ffit#?li
in
care
aceasta
inte-
sreazilidentitatea
reiil
t[
experien [
istoric[
irr."p"
sd
exPlice
difer
2)
Un
alt
factor
im
ar
fi
putut
fi
natura
ierarhicl
a
societdlilo'
ice'
spre
exemplu'
qi in
special
intelectualita
divizat[
incepAnd
din
slcolul
al
XVIIIlea,
i
rte'
mai
pulin
evidentd
in
anumite
perioade
dt
intotdeauna
prezentd'
;;;l;;;;6sibil
sn
spunem
ceva
similar
er
americane,
pozrFa
oiupat[
de
.aceasta
in
t"al..1
af"rita.
intr-o
societate
britanicI
ba
;T;;;i;il"l
a"1i""
un
prestigiu
care.Iipseet
din
Statele
Unite'
et"'t
it'"'o
-fu""
"uiipsa
de
credinld
a
elitei
si
se
"p""a
"t"i
eficient
:o:fo:Tetit
qt^i:
ofere
mai
ugor
m
cei
din
alte
clase
sociale'
Din
nou'
aici
existl
paralele
cu
europene,
te'
din
acest
punct
de
vedere'
de
ce
Capac
JL
u
au
tonul
intreeii
societlli
,,imagina
tJ;;";;
dovedi
un
iactor
foarte
important'
Lumea
a
erican[
este
probabil
mai
lipsiti
de
credinll
decdt
omoloaga
sa
european6'
Desigur'
ipotezele
U"
i'^U'11
qtiinlele
sociale
si
istorie,
p;;fi
a
da
doaiun
&empl"'
par
Ia
fel
de
laice
Totuqi,
in
cazul
ame
6
nu
afecteze
segmente
mari
ale
societ[lii,
)pene
perspectiva
e]itei
pare
s[
fi
definit
vi:
te
d"tpt"
Iocul religiei'
Publicut
european
p
-.
incipala
suslinere
a
nara-
tiunii
secularizarii
privind
religia
.afl'at6'
intr-un
declin
constant
i;1il;'i;;;;;il
;;;"tui"ui'r'
intr-
un
mod
in
care
americ
ant
:
""
rTn:Xt:Xfu
"t"tto'
versiuni
diferite
de
pe cele
doui
[rmuri
ale
Atlanticului
pare
s1
fie
vizibila.
intr-o
caractlristicI
ciudatl
a
datelor
il"1"*
ct."""""-,r*qgryli?i
ancl
Religious
Piuralism:
An EU/us
comparison",
h
d;;;J';;;;r'"on
t"a'l'
The
New
Retigious
Pluralisrn
Demofiac\
,.
i1;**,
existd
o
similaritate
cu
ot-ezd
a
iui
Martin;
vezi
David
Martin
Pentecostalis-,
ifu"-ft*"U'
Oxford'
2002'
pp'
56'
68'
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
28/42
DE
LA
COMUNITARISM
LA
PLURALISM
oblinute
din
sondaje.
in
sondajele
care
incearcd.
sd
stabileascb
nivelul
de
implicare
religioasi
-
spre
exemplu,
cat
de
des
merg
oamenii
ra
biserici
-
s-a
observat
cE
americanii
au
tendinta
de
a
exagera
frecvenla
de participare,
in
timp
ce
europenii
tind
sd
o
subestimeze.
La
acest
nivel,
intervine
un
sentiment
legat
de
ceea
ce
ar
trebui
si
datele.
Dar poate
cb
el
merge
tul
cd
religia
este
in
declin
si
ernitdtii"
nu ii
face pe
oameni
ile gi
implicarea
religioasl,
ci
gi
sd.
se
comporte
ca
un
amortizor
ar
acestora.
credinla
in
teoria
.e"rriari-
zirii
aplioneazd'
aici parlial
ca
o
,,profetie
care
se
autoindeprineste,,l.
3)
Ins[
probabil
cd,
]a
baza
excepliei
americane
std
faptul
cd
societatea
americand
este
singura
societate
care
s-a
situat
incd
de
la
inceput
(dacd
lds5.m
deoparte
tdrile
,,vechiului"
commonwealth
britanic)
in
intregime
in
cadrul
modelulului
neodurkheimian.
Toate
societilile
europene
au prezentat
unele
elemente
ale
,,vechiului
regim"
sau
ale
paradigmei
paleodurkheimiene,
mai
degrabfvestigiale
decat
reale,
cum
ar
fi
rituarurile
care
inconjoard
chia=r
qi
monarhiile
constitutionale.
Adesea,
aceste
elemente
s-au
dovedit
destut
de
rmpor-
tante,
asa
cum
se
intAmpl5
in
cazul
prezenlei
(cel
pulin
in
stare
iatenti)
a
Bisericilor
de
stat
sau
a
comunitdlilor
rurale
cu
a
ror
,,religie
popularS."*.
Degi
proporlia
de
elemente
paleo-
si neodurkhei-
miene
diferi
foarte
mult
daci
ne
n
utdm
dinsprl
spania
.p."
Mur.u
Britanie
sau
suedia,
toate
statele
europene
beneficiazi
de
o
combi-
nalie
a
celor
doud,
in
timp
ce
in
America
viala
religioasi
s-a
desfd.surat
in
intregime
in
Epoca
Mobilizirii.
Acest
lucru
inseamnd
cd,,
in
grade
diferite,
o
parte
a
dinamicii
care
rezultS
din
structurile
vechiului
regim
se
va
regisi
in
toate
societdlile
Lumii
vechi.
una
dintre
acestea
este
reaclia
impotriva
unei
Biserici
de
stat,
in
contextul
unei
societdli
inegalitare,
ir,
,uru
tentalia
de
a
asocia
reiigia
cu
puterea
qi
cu
privilegille
este
aproape
irezistibild. or,
acest
lucru
nu
poate
s[
nu
produc5
rJaclii
antic]ericare
ce
se
pot
transforma
cu
uqurinld,
datd
opliuni
umaniste
exclusive
specificd
s
lipsd
de
credin [
militantd,
pasibil[
apo
re
fali
de
cler.
ia
gi
chiar,
intr-o
oarecare
mdsuri,
in
prusia.
e altd parte,
am
vd.zut
cd
mult
mai
popularul
Aceasta
este
teza
lui
Jos6
casanova,
din
,,ort.doxias
securares y
heterodoxias
religiosas
en
la
modernidad",
pp.
1g-20.
Aceast
d. tezb,
va
fi
expusd
in
virtoa-
rea
sa carte
despre
ceea
ce
este
adevdrat
gi
fars
in
teza
tradilionard
despre
secularizare.
in
original,
in
limba
francezd.,,,religion
du
terroir,,
(n.
trad-).
1
7/24/2019 C. Taylor - Religia Astazi
29/42
172 TEORII
CONTEMPORANE
:
DE LA LIBERALISM
LATEOLOGIA
CATOLICA
anticlericalism
qi-a
gisit
expresia in
Nonconformism*.
Chiar
gi aici,
a
existat
lnci de Ia
inceput
un
curent alternativ
de
gAndire,
repre-
zentat
de
figuri
cum ar
fi
Thomas
Paine
gi
Godwin.
Prin
comparalie,
in
istoria
timpurie a Statelor
Unite
ideile
de
acest fel
nu au avut
acelagi
impact.
Influenla
unei
game
impresionante
de deigti
asupra
Plrinlilor
Fondatori,
in special asupra
lui Thomas
Jefferson,
pare
s[
fi
fost
qtearsi intr-o
mare
misuri
de cea de-a
Doua
Mare
TYezire..'
Cealaltl
dinamicl
importanti
in aceste
cazuri
este
ci
efectul
perturbator
aI
unei
schimbiri
care afecteazI
in acelagi
timp
formele
vechiului
regim
qi
pe
cele ale
Epocii
Mobilizdrii
asupra
convingerilor
religioase este
evident
mai
mare decdt
o
provocare
adresatl
doar
structurilor
neodurkheimiene.
Daci
llranii
transformali
in cetlleni
francezi
pot
fi
salvali
de
Ia
necredin 5.
doar cu
ajutorul
unor moduri
de
mobilizare
neodurkheimiene,
atunci
subminarea
acestora din
urmi are
un
efect
destabilizator
mult
mai
profund asupra
convin-
gerilor
religioase sau,
cel
pulin,
asupra
practicii. Pe
de alt[
parte,
intr-o societate
in care
trecerea
Ia
Epoca Mobilizirii
s-a
finalizat
fflri
a
conduce
la
o scidere
semnificativi
a
nivelului
de
credinll,
efectul
subminlrii
variantelor
anterior
dominante
ale acestei
mobi-
liz[ri
va
fi,
in
mod evident,
mult
mai
redus.
4)
Putem
s[
focalizlm,
probabil,
intrebarea
noastri cu
privire
la
diferenla
dintre
America
gi
Europa
daci
o
formul[m
in
modul urm6-
tor.
Principala
mea
linie
de
argumentare
a
fost
ci revolulia
cultural[
din anii
'60 a destabilizat
formele anterioare
de
religie
qi, prin
urmare,
a
fost
urmati
de
dezvoltarea
unor forme noi.
Noua gi
puternica
etici a
autenticitdlii,
insofit[
de o
revolulie
sexuall,
a aclionat
in
doul
moduri
pentru
a
infrdnge
puternicele
forme
de
vialb
religioasd,
din
secolul
al
XIX-lea
-si
de
la inceputul
secolului
XX.
In
primul
r6.nd, ea a
subminat
asocierea
neodurkheimianl
dintre
credin [
qi
identitatea
politic[.
in aI doilea rAnd, a
pus
capdt
strAnsei
legituri
dintre credinla
religioasl
qi
o
anumitd
morali
sexuali,
una dintre
fuziunile
importante
ale
reiigiei
cu
o
moralitate
presupus
civiliza-
toare.
in consecinli,
intrebarea
noastri
poate
fi
pusl
astfel:
de ce
aceast[ destabilizare
a
dat
naqtere
unui
declin al
devoliunii
gi
prac-
ticii religioase
qi,
intr-o
oarecare misurfl,
al convingerilor
religioase
in
Furopa,
dar
nu
gi
in
Statele
Unite
?
In
privinla
Statelor
Unite,
cel
pulin
o
faleti a
r[spunsului
iese
in
evidenti.
In
aceastl
ar[
a
existat
o
puternicl
reaclie
de
rezisten [
*
Miqcare
protestanti
din
Anglia gi
Jara
Galilor, ai
cdrei
membri refuzau sd
se supund
Bisericii Anglicane
(n.
trad.).
