C System Reliability 3b RO Traducere

8/16/2019 C System Reliability 3b RO Traducere

1/28

Traducere:

Ciobanasu Andrei

Astefanoaiei Andrei

Botez Madalin

Grupa: 6404

Metoda arborilor de defectare (FTA):

Metoda arborilor de defectare (Faul Tree Analysis) a fost prima oara implementatain 1962 de catre Bell Telephone Laboratories pentru a obtine o ealuare mai precisa ariscurilor in priinta sistemului de lansare a proiectilelor intercontinental numite Minuteman!

"ompania Boeni# a continuat inbunatatirea acestei tehnici si a reusit sa obtina implentareacomputeri$ata a unor pro#rame FTA atat pentru anali$a calitatia cat si cantitatia!

Asta$i% metoda arborilor de defectare este una dintre cele mai folosite tehnici de anali$a ariscului si a fiabilitatii! & e'emplificare ce a doedit succesul acestei tehnici este un ca$concret in care sa ealuat nielul de securitate intr un sistem de producere a ener#ieielectrice prin putere nucleara (*+,-./92)!

0rincipiul ce sta la ba$a metodei arborilor defectinilor este structurarea prindia#rame lo#ice a unor relatii (dintrun sistem) intre eenimentele critice (accidente) sicau$ele care au dus la acele eenimente intrun sistem! Aceste cau$e pot fi relatate cacau$e ce tin de conditiile mediului% erori de natura umana% eenimente aparent normale(eenimente preconi$ate sa apara in durata de iata a unui sistem)% cat si indisponibilitateaspontana a unei anumite componente!

n functie de obiectie% o anali$a tip FTA pot fi calitatia% cantitatia sau poateinclunde ambele criterii! 3e e'emplu% re$ultatele posibile a unei anali$e pot fi

& lista ce contine re$ultatele unui eeniment critic dintr un sistem% re$ultate ce

sunt influentate de fluctuatii ale factorului de mediu% erori de natura umana%

eenimente aparent normale sau indisponibilitatea unei componente! 0robabilitatea de aparitie a unui eeniment critic intrun anumit interal de timp!

n acest capitol se a a'a pe pre$entarea metodei arborilor de defectare de tip calitati!Anali$a de tip cantitati este discutata in "apitolul /! & relatare ampla ce caracteri$ea$aacesta metoda poate fi re#asita in literature de specialitate! *+,-./92 si A4A (2..2)!


2/28

36! "le#entele co#ponente ale #etodei arborilor de defectari

Metoda arborilor de defectare are la ba$a o 5tehnica deductia si porneste de la premi$a e'istentei unei caderi de sistem sau a unui accident! "aderea de sistem sauaccidentul este numit eenimentul de arf al metodei arborilor de defectari!

,lementele potential cau$atoare (fie unul sau mai multe% indiiduale sau in combinatie) 7A1% A2% 8 eenimentului de arf (Top ,ent) sunt identificate si connectate printro poarta lo#ica la ,! *rmatoarea etapa consta in indentificare tutoror eenimentelor potential cau$atoare Ai%1% Ai%2% 8 ce conduc la eenimentul Ai pentru : 1% 2% 8 Acesteeenimente sunt conectate eenimentului Ai printro poarta lo#ica! Acesta procedura a ficontinuata intrun mod deducti (iners desfasurari sirului cau$elor) pana se a a;un#e la unniel de detalii satisfacator! ,enimentele ce sunt clasate la nielul de ;os sunt numiteeenimente de ba$a (Basic ,ents) ale metodei arborilor de defectari!

Anali$a caracteristica metodei arborilor de defectare este o anali$a binara! 4e porneste de la

premi$a ca e'ista doar doua ca$uri in relatarea tuturor eenimentelor eenimentele oraparea sau nu or aparea< nu e'ista alte optiuni intermediare!

+epre$entarea #rafica a metodei arborilor de defectare este in stransa le#atura cu tipul destandard pe care ale#em sa il urmam! Tabelul =!1 indica cele mai ulti$ate simboluri alemetodei arborilor de defectari% impreuna cu o scurta descriere le#ata de interpretare! &defasurare detalita a informatiilor se poate #asi% de e'eplu in *+,- 7 ./92 si A4A(2..2)! ,ste de notat faptul ca simbolurile utili$ate in standardul ,"61.2> sunt diferite decele pre$entate in Tabelul =!1! Totusi% semnificatia simbolurilor ce corespund intre ele suntorecum asemanatoare!

Metoda arborilor de defectare este desfasurata in > pasi

1! 3efinirea problemei si a conditiilor de functionare limita2! "onstruirea arborelui defectiuniilor =! dentificarea taieturilor ? drumurilor minimale!/! Anali$a calitatia a metodei arborilor de defectari>! Anali$a cantitatia a metodei arborilor de defectari!

nteralul pasilor 1/ sunt relatati aici% iar pasul > este discutat in "apitolul /!

=!6!2 $efinirea proble#ei si a conditiilor de functionare li#ita

0rimul pas in anali$a prin metoda arborilor de defectari% are la ba$a doua subpuncte

• 3efinirea eenimentului critic (accidentul) ce urmea$a a fi anali$at• 3efinirea conditiilor de functionare limita utile in anali$a


3/28

,enimentul critic (accidentul) ce trebuie anali$at este numit% in mod normal% eenimentulde arf (Top ,ent)! *n aspect foarte important al anali$ei este atribuirea unei definitii claresi neambi#uie eenimentului de arf! n ca$ contrar% anali$a a aea ca consecinta olimitare in alori!

3e e'emplu% un eeniment descris de fra$a 5Fabrica este in flacari este mult preaambi#uu si lipsit de detalii! 3escrierea eenimentului de arf trebuie sa raspunda laintrebari de tipul ce% unde si cand

"e! 3escrie tipul de eeniment critic (accident) ce are loc (e' incediu)

*nde! 3escrie unde are loc eenimentul critic (e' in procesul de o'idare al reactorului)

"and! 3escrie cand are loc eenimentul critic (e' in conditii normale de e'ploatare)

Tip %i#bol $escriere

&orti lo'ice 0oarta 4A* 7 ,enimentulde iesire A apare odata cueenimentul de intrare ,i

0oarta 4 7 ,enimentul deiesire A apare doar in ca$ul

aparitiei tuturor eenimentelor de intrare ,i

"eni#ente de intrare ,enimentul de ba$arepre$inta caderea

echipamentelor% unde nu semai insista pe alte de$oltari

ale eenimentului cau$a

,enimentul necercetatrepre$inta eenimentul acarui e'aminare nu a fii

necesara deoarece nu e'istainformatii necesare sau

consecintele e'ercitate suntnesemnificatie!

$escriere "aseta de comentariu Folosita la descrierea

eenimentelor


4/28

%i#boluri de transfer 4imbolul Transferiesireindica faptul ca FTAul poatefi de$oltat la intersectia cu

simbolul Transferintrare

Tabel =!1 4imbolurile ce corespund metodei arborilor de defectari

& descriere mult mai precisa a eenimentului de ba$a poate fi 5ncediu sa produs intimpul procesului de o'idare al reactorului in conditii normale de e'ploatare!

0entru a obtine o anali$a consistenta este imperios necesar definirea corecta a conditiilor defunctionare limita! 0rin conditiile de functionare limita intele#em urmatorele

• Limitele fi$ice ale sistemului! Ale#erea si stabilirea elementelor dintrun sistem ce

urmea$a a fi anali$at!

• "onditiile initiale! n ce re#im de operare se afla sistemul in momentul in care

eenimentul de arf are loc@ n ce conditii de e'ploatare se afla sistemul(ma'im?redus)@ n ce re#im se afla alele (inchis?deschis)@ "e pompe sunt aflate infunctiune@ s!a!m!d

• "onditiile de functionare limita in pre$enta unor constran#eri e'terne "e tip de

constran#eri trebuie incluse in anali$a@ 0rin constran#eri e'terne intele#em actiunicau$ate de ra$boi% sabota;% cutremur% trasnet s!a!m!d

• ielul solutionarii! "at de amplu se or anali$a potentialele cau$e ale re#imului de

defect@ 3e e'emplu% ne putem multumii cu identificarea cau$ei ce a dus la re#imulde defect al unei ane sau om continua cu o anali$a desfasurata a problematicii@ (ladispo$itiul de actinare% camera de distributie) !

=!6!= "onstruirea arborilor de defectare

0rimul pas in construirea arborelui de defectare porneste de la anali$aeenimentului de arf! Totodata% trebuie identificate toate eenimentele caracteristicere#imului de defect ce au condus la eenimentul de arf! Aceste cau$e se or atribuii

eenimentului de arf printro poarta lo#ica! ,ste foarte important ca primul niel de cau$eaflat 5sub eenimentul de arf sa fie atribuite intro maniera structurata! 0rimul niel estedeseori numit structura de arf al arborelui de defect! "au$ele ce formea$a structura de arf sunt deseori catalo#ate a fii defectiuni in modulurile primare sau in functiile de ba$a alesistemului! Apoi% om continua% niel cu niel pana om a;un#e in punctul in care cau$eledefectiunilor or fii corespun$atoare nielului de solutionare (pre$entat mai sus)! "u altecuinte% anali$a este reali$ata intrun mod deducti si se desfasoara prin aplicarea repetata aintrebarii 5"are sunt cau$ele ce au condus catre acest eeniment@


5/28

Depistareatemperaturii

Depistarea fumului Releu de pronire

Inchidereasistemului

Alarma de incendiu

Activareaextinctoarelor

Depistare manuala

e'uli ce priesc costructia arborilor de defectare

Fie ca orbim de un eeniment de ba$a sau de un eeniment clasat superior ierahic

acestuia% in metoda arborilor de defectare% toate ariantele se re#asesc sub numele deeenimente specifice re#imului de defect!

1! Descrierea evenimentului specific regimului de defect. Toate eenimentele de ba$atrebuie descrise cu atentie (ce% unde% cand) intro caseta de comentariu!

2! Evaluarea evenimentului specific regimului de defect ! ,enimentele specifice pot fide mai multe tipuri de natura tehnica% erori de natura umana sau datorate contiilorde mediu! 3upa cum este prea$ut si in pa#ina >% eenimentele tehnice subre#imul de defect pot fi dii$ate in = #rupuri defect primare% defecte secundare sidefecte ce tin de comanda!

Fi# =!1 4chema bloc al unui sistem de depistare a incediului

3efectele primare ale componentelor sunt de obicei casificate ca eenimente de ba$a%iar defectele secundare si cele ce tin de comanda sunt clasificate ca eenimenteintermediare si este necesara o inesti#atie mai ampla in scopul identifiicarii cau$ei ceau dus la aparitia lor!


6/28

,aluarea unui eeniment specific re#imului de defect porneste de la intrebarea 5,ste posibil ca aceasta defectiune sa fie una de natura primara@! 3aca raspunsul este da%om clasifica acest eeniment specific sub termenul de eeniment de ba$a 5normal!3aca raspunsul este nu% om clasfica acest eeniment ca un eeniment intermediar cenecesita o inesti#atie mai ampla sau% in alte cuinte% ca un eeniment de ba$a5secundar! ,enimentul de ba$a secundar este deseori re#asit sub numele de

eeniment insuficient de$oltat si repre$inta un eeniment caracteristic re#imului dedefect ce nu poate fi anali$at deoarece nu e'ista suficente informatii% iar consecinta pecare o e'sercita este una nesemnificatia!

=! "ompletarea portilor

Toate intrarile catre o anumita poarta trebuie definite si descrise! Abia dupa reali$areaacestui pas se a putea trece la urmatoarea poarta! Arborele de defectare trebuie completatciclic% in niele si fiecare niel trebuie completat in toatalite inainte de a aansa laurmatorul!

,'emplul =!1 4istemul de depistare a incendiului

Fie un sistem de depistare a incendiului% simplificat% locali$at in sala de productie a uneiintreprinderi! (3e notat este faptul ca nu este un sistem total realistic)

4istemul de depistare a incendiului este dii$at in 2 parti sen$orul de caldura sisen$orul de fum! n plus% sistemul este dotat cu un buton de pornire a unei alarme ce poatefi actionat si manual! 4istemul de depistare a incendiului poate fi descries schematic asa

cum este pre$entat in fi# =!1 si =!1

4istemul de depistare a temperaturii

n camera de productie e'ista un circuit inchis de tei actionat pneumatic de catre / alede si#uranta% (Fusible plu#) F01% F02%F0= si F0/! Aceste ale de si#uranta au rolul de aeacua aerul din circuit daca temperatura la care sunt e'puse este mai mare de 2 #rade "!

4istemul pneumatic are o presiune de = bari si este conectat la un presostat (04)! 3aca unasau mai multe ale sunt actiate% presostatul se anclansa si a trimite un semnal electriccatre releul de pornire a alarmei si a sistemului de inchidere! 0entru a aea acest semnal

electric% sursa de curent continuu (3") trebuie sa fie in conditii optime de functionare!

4istemul de depistare a fumului

4istemul de depistare a fumului este alcatuit din = sen$ori optici de fum% 431% 432 si 43=ce sunt idependenti si autonomi! Acesti sen$ori sunt foarte sensibili si sunt capabili sadepiste$e pre$enta unui incendiu intr un stadiu timpuriu! 0entru a eita alarmele false% cei =sen$ori de fum sunt conectati la un circuit de otare lo#ic (sumator) de tipul 2 out of =!


7/28

0entru a permite pornirea alarmei% circuitul lo#ic trebuie sa primeasca semnal de la cel putin 2 sen$ori! 3aca acesta conditie este indeplinita% circuitul lo#ic a trimite un semnalelectric catre releu de pornire a alarmei si a inchiderii sistemului! 4i in acest ca$% pentru atrimite semnalul% sursa de curent continuu trebuie sa fuctione$e in parametrii optimi!

Actiarea manuala

0e lan#a sistemul de ale actionate pneumatic e'ista si posbilitatea actionarii manuale printr un comutator% M4% care odata pornit a permite eliberarea presiunii din circuitul de

tei! La aparitia unui potential incediu% operatorul% &0% care se presupune a fii pre$ent% a putea actia comutatorul! La actiarea comutatorului% presiunea de circuitul de tei adisparea% iar presostatul% 04 se a anclansa si a trimite un semnal electric catre releu de pornire% 4+! 3in nou% 4ursa 3" trebuie sa functione$e in parametrii optimi!

+eleu de pornire

La primirea semnalului electric trimis de sistemul de depistare% releul de pornire% 4+ se aactie si a trimite un semnal catre

• 4istemul de inchidere a procesului

• 4istemul de alarma si cel de stin#ere a incendiului (e'tinctor)!

4a presupunem ca incediul a aparea! 4istemul de depistare ar trebuii sal detecte$e si satrimita in semnal care sa ateste pre$enta acestuia! Fie eenimentul de arf 5La pre$entaunui incendiu nu e'ista nici un semnal de la releul de pornire 4+


8/28

(3e retinut ce% unde% si cand) ota , de obserat faptul ca metoda arborelui de defectare nu arata cau$ele tuturoreenimentelor critice intr un sistem! 3efapt% ilustrea$a cau$ele unui anumit eeniment criticsau accident% adica cel a$ut ca eenimentul de arf! *neori% arobrele de defectare poateaea o anali$a dependenta! n cele mai multe ca$uri% doua anali$e diferite or duce la oconstructie diferita a arborelui de defectare!


9/28

=!2.

=!6!/ dentificarea taieturilor ? drumurilor minimale

Metoda arborilor de defectare furni$ea$a informatii utile priind imbinarile intreeenimentele specifice re#imului de defect ce au condus catre eenimentul de arf!

Aceste imbinari de eenimente specific re#imul de defect sunt numite seturi de taieturi!

"omform terminolo#iei% un set de taieturi se defineste astfel

3efinitie =!1 *n set de taieturi in metoda arborilor de defectiune este a$ut ca un set deeenimente de ba$a (ce apar in aceelasi timp) ce premeditea$a aparitia eenimentului dearf! 0utem spune ca un set de taieturi este intr un stadiu minimal doar in ca$ul in care numai e'ista posibilitatea de a reduce un eeniment din constructia acestuia!

umarul caracteristic eenimentelor de ba$a diferite intr un set minimal de taieturi estenumit numarul de ordine al setului! 0entru anali$e reduse sau simple este posibil de a

identifica setul minimal prin inspectare fara a mai folosi alte proceduri ? al#oritmi! 0entruanali$e ample si comple'e este necesara folosirea unui al#oritm eficient!

=!6!> M&"*4


10/28

M&"*4 (sau metoda obtinerii teieturilor minimale) este un al#oritm ce este folosit in aidentifica setul de taieturi minimale in MA3 (metoda arborilor de defectare)! "el mai bun mod de e'plicare a al#oritmului este prin e'emplificare

Fie arborele de defectare pre$entat in fi#ura de mai sus (=!2.)% unde portile sunt numerotatede la -. la -6!

,'emplul este adoptat din BarloC si Lambert (19>)!

Al#oritmul porneste de la poarta -.% poarta ce repre$inta eenimetul de arf! 3aca -. esteo poarta de tip 4A*% atunci fiecare intrare a portii a fi scrisa% separat% in randuri!(3easemenea% intrarile pot fi porti noi)! 4imilar% daca -. este o poarta de tip 4% intrarile seor scrie% separat% in coloane!

n ca$ul nostru% -. este e'emplificat ca o poarta de tip 4A*% asfel incat om incepe in felulurmator

1

-1

2

3in moment ce fiecare intrare% 1% -1% 2 a cau$a aparitia eenimentului de arf% fiecare aconsiderata set de taieturi! deea este de a inlocui succesi fiecare poarta cu intrarileacesteia (eenimente de ba$a si porti noi) pana in punctul in care se a atin#e parcur#eacompleta a arborelui si a ramane doar eenimentul de ba$a! 3upa finali$area procedurii%randurile din matricea reali$ata repre$inta setul de taieturi din arborele de defectare!

3in moment ce -1 este o poarta tip 4A* 3in moment ce -2 este o poarta tip 4

3in moment ce -= este o poarta tip 4A* 3in moment ce -/ este o poarta tip 4A*


11/28

3in moment ce -> este o poarta tip 4A* 3in moment ce -= este o poarta tip 4A*

om a;un#e in punctul in care or ramane doar urmatoarele 9 seturi de taieturi

3in moment ce D6E este un set de taieturi% D/%6E si D>%6E nu sunt minimale! 3aca renuntamla acestea om a;un#e sa aem urmatoarea lista de seturi de taieturi minimale

"u alte cuinte% om aea > seturi de taieturi minimale de ordinul 1 si 2 seturi de taieturiminimale de ordin 2! Motiul pentru care al#oritmul% in acest ca$% ne conduce catre unre$ultat de seturi nonminimale este faptul ca eenimentul de ba$a% 6% are loc in mai multeca$uri!

n unele situatii poate fi necesara identificarea posibilelor imbinari de componente italefunctionarii sistemului! Asemenea imbinari de componente (eenimente de ba$a) suntnumite drumuri!

n terminolo#ia metodei arborilor de defectare% drumul este definit in felul urmator

3efinitie =!2 3rumul este definit ca aparitia nesimultana a unor enimente de ba$a% aparitienesimultana ce impiedica instaurarea eenimentului de arf ! ! 0utem spune drumul este intr un stadiu minimal doar in ca$ul in care nu mai e'ista posibilitatea de a reduce un eenimentdin constructia acestuia!


12/28

umarul caracteristic eenimentelor de ba$a diferite intr un drum minimal este numitnumarul de ordine al setului! 0entru a identifica setul minimal este necesara folosirea asanumitelor anali$e duble a arborelui de defectare!

Aceasta anali$a dubla poate fi obtinuta prin inlocuirea tuturor portilor 4% din arboreleori#inal cu porti tip 4A*% si ice ersa!n plus% eenimentele din anali$a dubla sunt

complementare fata de eenimentele coresupun$atoare anali$ei ori#inale a arborelui dedefectare! Aceeasi procedura% aplicata de data aceasta anali$ei duble% a aea ca re$ultatsetul de drumuri minimale!

0entru o anali$a relati simpla se a putea aplica% 5pe hartie% al#oritmul M&"*4! 0entru oanali$a ampla este necesara utili$area unui calculator! Multiple pro#rame pe calculatorreali$ate pentru a identica drumul minimal sunt de;a disponibile! *nele dintre ele sunt ba$ate pe M&"*4% dar% deasemenea% e'ista si al#oritmi mult mai rapi$i ca acesta!

=!6!6 Anali$a calitatia prin metoda arborelui de defectare

& anali$a calitatia reali$ata prin metoda arborelui de defectare% este influentata de setul detaiaturi minimale! -raitatea unui set de taieturi minimale este in stransa le#atura cunumarul de eenimente de ba$a e'istente (cu alte cuinte% ordinul setului de taieturi)! 3eobicei% un set de taieturi de ordinul 1 este mult mai periculos decat un set de taieturi deordinul 2 (sau mai mare)! La pre$enta unui set de taieturi de ordin 1% eenimentul de arf aaparea odata cu eenimentele de ba$a corespun$atoare! Atunci cand setul de taieturi are la ba$a doua eenimente de ba$a% amble eenimente trebuie sa isi faca apariti simultan pentrua declansa aparitia eenimentului de arf!

*n alt factor important este tipul de eenimentele de ba$a din setul de taieturi minimale!

0utem structura ierarhic #raitatea unor diferite seturi pe ba$a urmatoarei clasificari aeenimentelor de ba$a

1! ,rori de natura umana2! ntrarea echipamentelor actie in re#imiul de defect=! ntrarea echipamentelor passie in re#imul de defect

Tabelul =!2 -raitatea seturilor de taieturi de ordinul 2 structurata ierarhic

+an ,enimentul de ba$a1 (de tipul)

,enimentul de ba$a2 (de tipul)

1 ,roare de naturaumana

,roare de naturaumana

2 ,roare de naturaumana

ntrareaechipamentelor actiein re#imiul de defect

= ,roare de natura ntrarea


13/28

umana echipamentelor passie in re#imul dedefect

/ ntrareaechipamentelor actie

in re#imiul de defect

ntrareaechipamentelor actie

in re#imiul de defect> ntrarea

echipamentelor actiein re#imiul de defect

ntrareaechipamentelor passie in re#imul dedefect

6 ntrareaechipamentelor passie in re#imul dedefect

ntrareaechipamentelor passie in re#imul dedefect

La reali$area acestei clasificari sa luat in considerare faptul ca erorile de natura umana autendinta de a aparea mult mai frecent decat intrarea echipamentelor in re#im de defect% si%deaseamenea faptul ca un echipament acti are o probabilitate mai mare de a intra in re#imde defect fata de cel pasi! (e' o pompa aflata in sarcina este mult mai e'pusa unui posibildefect fata de o pompa ce se afla in re#im de re$era)! 0e ba$a acestei clasificari% obtinemstructura ierarhica a taieturilor minimale de ordin 2 pre$entate in tabelul =!2! (&rdinul 1 estecel mai periculos)!

=! 3ia#rama tip "A*GA 7 ,F,"T

3ia#rama tip cau$aefect% numita si dia#rama shiaCa% a fost prima oara reali$ata inanul 19/= de profesorul ;apone$ Haoru shiaCa (191> 199)! 3ia#rama tip cau$aefecteste folosita in identificarea si descrierea tuturor potentialelor cau$e (sau eenimente) ce ar putea duce la un anumit eeniment! "au$ele sunt clasate in functie de nielul de prioritate%si au ca re$ultat o structura tip arbore ce pune cap la cap scheletul unui peste% unde spiniiacestuia repre$inta principalele cau$e! 3ia#rama tip cau$a 7 efect este deasemenea

denumita si dia#ram 5&s de peste!3ia#rama tip cau$a 7 efect are catea caracteristici asemanatoare arborelui de

defectare dar% in principiu% are o structura mai sinteti$ata si nu este disupsa la asa numitelerestrictii binare! 0entru a construii o dia#rama tip cau$a 7 efect or pornii la la premi$ae'istentei unui eeniment critic (sau accident) ce se poate asemana eenimentului de arfdin metoda arborilor de defectare! "aderea de sistem (accidentul) este descrisa in cateacuinte si este plasata% intro caseta la finalul dia#ramei% sau% in alte cuinte% 5la capul pestelui! 0ornind din partea stan#a om repre$enta coloana ertebrala printro line dreapta


14/28

ce are ca final caseta repre$entata de eenimentul critic (capul)! 0rincepalele cate#orii de potentiale cau$e sunt repre$entate ca oasele atasate colonei! 0rincipalele cinci (>M)cate#orii folosite la anali$a unui sistem tehnic sunt urmatoarele

1! Forta umana2! Metode

=! Materiale/! ,chipamente (masini)

>! Mediul

"ate#oriile trebuie selectate in asa fel incat sa fie potriite aplicatiei actuale! 3e obicei%

se recomanda folosirea a cel mult cate#orii ma;ore! & tehnica #eneratoare de idei(cum ar fii brainstormin#ul) este folosita de echipe de e'perti pentru a identifica factoriispecifici fiecarei cate#orii% ce influentea$a caderea sistemului (accidentului) studiat!,chipa ar trebuii sa porneasca de la urmatoarea intrebare 5"are sunt cau$ele si efectele problemelor le#ate de masinarie@! Aceasta procedura este repetata pentru fiecare factor specific fiecariei cate#orii pentru a putea creea subcate#oriile necesare! 4e continua prinindentificarea cau$elor% iar in aceelasi timp% se adau#a cate un nou se#ment sub fiecarefactor si subfactor! Totul se repeat pana se a;un#e in punctul in care nu e'ista nici unraspuns pentru intrebarea 5"e se poate intampla@! *n e'emplu de dia#rama tip cau$aeffect este pre$entat in fi#ura =!2!1

In ca$ul Jn care membrii echipei sunt de acord cK o cantitate adecatK de detaliu a fostfurni$at Jn cadrul fiecKrei cate#orii ma;ore% putem anali$a dia#rama i #rupul de cau$e!ș*nul ar trebui sK se uite Jn special pentru cau$ele care apar Jn mai multe cate#orii!0entru acele elemente identificate ca fiind cele mai probabile cau$e% echipa ar trebuisK a;un#K la un consens pe listarea acestor cau$e% Jn ordinea de prioritate cu prima cau$afiind cau$a cea mai probabilK!


15/28

3ia#rama cau$aefect nu poate fi utili$ata pentru anali$a cantitatiK% dar in #eneral esteconsiderata un e'celent a;utor pentru re$olarea problemelor i pentru a ilustra cau$eleș posibile ale unei defec iuni de sistem sau a unui accident! 3ia#ramele cau$a efect suntțdescrise i discutate Jn manualele priind in#ineria calitK ii i de mana#ement% deș ț șe'emplu% shiaCa (196) i Ber#man i Hlefs;o (199/)!ș ș

0a#ina 1= 7 19

=! +,T,L,L, 3, "+,3,+, BA,4A,

& +etea de ncredere Bayesiana (+B) poate fi folosita drept o alternatia pentruarborii de defect% dia#rame de efect si cau$a% pentru a ilustra relatiile dintre defectele desistem sau accidente% si cau$ele si factorii ce au contribuit la producerea defectului!+B e #eneral folosita% spre deosebire de arborii de defect% deoarece cau$ele nu trebuie

sa fie eenimente binare! +B este de asemeni mai #enerala% din cau$a ca nu trebuie saconectam cau$ele printro anumita poarta lo#ica! n acest fel +B este mai de#rabasimilara cu o dia#rama cau$aefect!

Anali$a calitatia a sistemului!

"ontrar fata de dia#rama cau$aefect% +B poate% oricum% sa fie folosita ca o ba$a pentru anali$a cantitatia!

& +B este un #raph aciclic directionat! 0ornim de la defectul de sistem sau accident%eenimentul de T&0! "ele mai imediate cau$e si factorii de contributie A1%A2%!!! sunt inle#atura cu eenimentul de T&0 prin sa#eti! "au$ele si factorii de contributieAi1%Ai2%!!!ce influentea$a factorul Ai sunt apoi in le#atura cu Ai prin sa#eti% pentrui:1%2%!!!! Aceastra procedura este continuata pana la un anumit niel de re$olutie doriteste atins! 3ependentele dintre factori pe anumite niele in dia#rama pot fi ilustratemai tar$iu cu a;utorul sa#etilor! n anumite aplicatii ar putea fi de a;utor sa fie #rupatecau$ele si factorii de contributie in anumite cate#orii ma;ori% de e'emplu% ca factori


16/28

tehnici (factorii A)% factorii umani (factorii B)% si factori or#ani$ationali (factorii ")! *ne'emplu de +B cu aceasta #rupare este aratata in fi#ura =!22! Aceasta aplicatie de +Beste tratata mai detaliat de &ien (2..1)!

,aluarea cantitatia a unei +B nu a fi discutata in aceasta carte! "ititorul estesfatuit sa consulte% de e'emplu% 0earl (2...)% Nensen (2..1)% BarloC (199)% si Bedford

si "ooe (2..1) pentru detalii despre anali$a calitatia si cantitatia a retelelor deincredere Bayesiene!

=!9 Anali$a Arborilor de eenimente!

n multe scenarii de accident% eenimentul intiator (accidental)% de e'emplu% o teaasparta% poate aea un spectru lar# de urmari% incepand de la nicio consecinta pana la posibilitatea unei catastrofe! n ma;oritatea sistemelor bine proiectate% un numar defunctii de si#uranta% sau bariere% sunt prea$ute pentru a stopa sau a diminuaconsecintele unui eeniment accidental! Aceste functii de si#uranta pot cuprinde

echipamentul tehnic% interentiile umane% procedurile de ur#enta% si combinatiileacestora! ,'emple de functii tehnice de si#uranta sunt sisteme de detectare a focului sia #a$elor% sisteme de inchidere de ur#enta% sisteme de oprire automata a trenului%sisteme de stin#ere a focului% fireCallurile% si sisteme de eacuare! "onsecinteleeenimentului accidental sunt determinate de cum este afectat pro#resul accidentului prin esecul ulterior sau de functionarea acestor functii de si#uranta% prin erorile denatura umana drept raspuns la acest eeniment accidental% si prin arietatea de factori precum conditiile meteo sau ora la care sa intamplat accidentul!

0ro#resul accidentului este cel mai bine anali$at printro metoda inductia! "ea mai

comun folosita metoda este anali$a arborelui de eenimente! *n arbore de eenimenteeste un dia#rama arbore lo#ic ce porneste de la cel mai mic eeniment initiator si oferao acoperire sistematica a secentei in timp propa#arii unui eeniment% pana la urmarile potentiale si consecinte! n de$oltarea unui arbore de eenimente% om urma fiecaredin secentele posibile a unor eenimente ce re$ulta din asumarea unui esec sau succes pentru functiile de si#uranta ce sunt afectate in timpul in care accidentul se propa#a!Fiecare eeniment din arbore a fi conditional fata de aparitia unui eeniment anteriorin lantul de eenimente! +e$ultatele fiecarui eeniment cel mai des sunt presupuse cafiind binare ( adearate sau false da sau nu) dar de asemeni pot include mai multere$ultate ( de e'! da% intro anumita masura% si nu)!

Anali$a arborelui de eenimente a fost folosita in anali$ele de risc si fiabilitate a unei pla;e mari de sisteme tehnolo#ice! Anali$a arborelui de eenimente este natural o partea ma;oritatii anali$elor de risc% dar poate fi folosita ca o unealta de proiectare pentru ademonstra eficienta sistemelor de protectie intro centrala! Anali$ele arborelui deeenimente sunt folosite de asemeni pentru ealuarea fiabilitatii personalului uman% dee'emplu% ca o parte a tehnicii TO,+B (*+,-?"+12)!


17/28

Anali$a arborelui de sistem poate fi calitatia% cantitatia% sau amandoua% depin$andde obiectiele anali$ei! n aplicatia ealuarii riscului cantitati (P+A) % arborii deeenimente pot fi de$oltati independent sau sa continue din anali$a arborelui de erori!

Anali$a arborelui de eenimente este de obicei efectuata in sase pasi (A"h, 19>)

1! dentificarea unui eeniment initiator releant ce poate aea ca urmare consecintenedorite

2! ndentificarea functiilor de si#uranta ce sunt proiectate sa opere$e impotriaeenimentului intiator

=! "onstructia arborelui de eenimente

/! 3escrierea secentei de eenimente initiata de accident

>! "alcularea probabilitatii?frecentei consecintei identificate

6! "ompliarea si pre$entarea re$ultatelor anali$ei!

*n arbore de eenimente simplu pentru o e'plo$ie (de praf) este aratat in fi#ura =!2=!*rmarind eenimentul initiator al e'plo$ie in fi#ura =!2=% focul poate aparea sau nu! *nsistem de stin#ere a focului (prin stropire) si un sistem de alarma au fost instalate!Acestea pot sau nu functiona! Anali$a cantitatia a arborelui de eenimente estediscutata la pa#ina 112!

"*"+,M"+T-. ,+,T,AT/

4electia unui eeniment intitiator releant% este foarte importanta pentru anali$a!,enimentul initiator este de obicei definit ca prima deiatie semnificatia de la situatianormala% deiatie ce poate aea ca urmari % esecul de sistem sau un accident!,enimentul initiator poate fi un esec tehnic sau o eroare umana si poate a fostidentificata de o alta anali$a de risc precum FM,"A% anali$a preliminara de pericol

(0OA)% sau anali$a de pericol si operare (OAG&0)! 0entru a fi de a;utor in continuareaanali$ei% eenimentul initiator trebuie sa aibe ca urmare un numar de secente deconsecinte!


18/28


19/28

Alarme ce semnali$ea$a operatorului atunci cand eenimentul apare (e'! sisteme dealarma la incendiu)

0rocedurile operatorului umatoare alarmei

Bariere sau metode de pastrare ce au intentia sa limite$e efectul eenimentului

initiator!Analistul trebuie sa indentifice toate barierele si functiile de si#uranta ce au impact inconsecintele unui eeniment initiator% in secenta in care se presupune ca fiind actiate!

Lanturile de eenimente posibile% si uneori% de asemeni functiile de si#uranta% or fiafectate de factori ce contribuie la pericol ( eenimente sau stari) precum

Aprinderea sau neaprinderea unei scapari de #a$

Aparitia e'plo$iei sau neaparitia e'plo$iei

&ra la care se intampla eenimentul

3irectia antului in directia comunitatii sau nu

"onditii meteo

,'ista sau nu scapare de #a$?lichid

Contructia arborelui de eeni#ente

Arborele de eenimente arata de$oltarea cronolo#ica a lanturilor de eenimente%incepand cu eenimentul initiator si continuand prin succesurile?esuarile functiilor desi#uranta ce raspund la eenimentul initiator!

3ia#rama este de obicei desenata de la stan#a la dreapta% incepand cu eenimentulinitiator! Fiecare functie de si#uranta sau factorii ce contribuie la starea de pericol estenumita &3 in arborele de eenimente si este formulata fie ca o descriere de eenimentsau ca o intrebare% de obicei cu doua posibile urmari ( adearat sau fals da sau nu)! Lafiecare nod% arborele se bifurca in doua ramuri ramura de sus semnificand faptul cadescrierea eenimentului din caseta de deasupra nodului este adearate% si o ramura de

;os ce semnifica faptul ca descrierea e falsa! 3aca formulam descrierea fiecarui nod inasa fel incat cel mai rau re$ultat a fi intotdeauna pe ramura superioara% consecinteleor fi enumerate intro ordine descrescatoare% cu cea mai rea consecinta in capul listei!

esirile dintrun eeniment conduc la alte eenimente! 3e$oltarea este continuata laconsecintele re$ultate!


20/28

3aca dia#rama este prea mare pentru a incapea pe o sin#ura pa#ina% este posibilai$olarea ramuriloor si desenarea lor pe pa#ini diferite! 0a#inile diferite or fi conectate prin simboluri de transfer!

3e notat faptul ca pentru o secenta de n eenimente% or e'ista 2 la n ramuri alearborelui! umarul poate% oricum% in anumite ca$uri sa fie redus prin eliminarea

ramurelor imposibile!

$escrierea secentelor de eeni#ente rezultate

*ltimul pas in partea calitatia a anali$ei este cel de a descrie diferite secente deeenimente ce re$ulta din eenimentul initiator! *na sau mai multe din secente ar putea repre$enta o reenire in si#uranta si o intoarcere la modul normal de operare% sauo inchidere normala! 4ecentele de importanta% dintrun punct de edere a si#urantei%sunt acelea ce sunt re$ultate in accidente!

Analistul trebuie sa se straduie sa descrie consecintele re$ultate intrun mod clar sinonambi#uu! Atunci cand consecintele sunt descrise% analistui trebuie sa le puna pe o po$itie de importanta in functie de cat de criticale sunt! 4tructura dia#ramei% ce arataclar eolutia accidentului% a;uta analistui sa specifice unde proceduri aditionale sausisteme de si#uranta or fi cel mai eficiente impotria aparitiei accidentelor!

*neori om #asi benefica actiunea de a imparti consecintele finale a arborelui deeenimente in dierse cate#orii de consecinte asa cum e ilustrat in fi#ura =!2/!


21/28

n acest e'emplu urmatoarele cate#orii sunt folosite

0ierderi de ieti

3auna materiala

3auna de mediu

n cadrul fiecarei cate#orie% consecintele pot fi clasate! 0entru cate#oria 0ierderea deieti subcate#oriile .%12%=>%62. si Q21 sunt propuse! 0entru cate#oriile 3aunemateriale si 3ane de mediu subcate#oriile sunt ne#li;abile ()% ;oase (L)%medii(M)% si marite (O)! "e este repre$entat de aceste cate#orii trebuie sa fie definit infiecare ca$ particular! And nu putem pune consecintele intrun sin#ur #rup% putem da o probabilitate de distribuite in subcate#orii! +e$ultate unui lant de eenimente poate% dee'emplu% sa fie ca nimeni sa nu moara cu o probabilitate de >.R% 12 persoane moartecu probabilitatea de /.R% si => persoane sa fie moarte cu o probabilitate de 1.R! 3acain aditie putem sa estimam frecenta re$ultatului (e$i mai ;os) este clar ca trebuie sa

estimam rata accidentelor fatale asociate cu eenimentul initiator respecti! "aluarea cantitatia

3aca date despre e'perienta sunt alabile pentru eenimentul initiator si toate functiilede si#uranta releante precum si a factorilor ce contribuie la pericol% o anali$acantitatia a arborelui de eenimente poate fi facuta pentru a oferi probabilitati saufrecenta consecintelor re$ultate!

&curenta eenimentului initiator este de obicei modelata de un proces omo#en 0oisson

cu frecenta lambda ce este masurat drept numarul asteptat de aparitii pe an ( sau altaunitate de timp)! 0rocesele homo#ene 0oisson sunt mai departe discutate in capitolul !

0entru fiecare functie de si#uranta trebuie sa estimam probabilitatea conditionala ce afunctiona corect in conte'tul releant% ce inseamna% atunci cand eenimentul precedentin lantul de eenimente a aut loc! *nele functii de si#uranta or depinde de o #amalar#a de factori de mediu si factori operationali% precum incarcarile din eenimentele precedent in lantul de eenimente% si timpul trecut de cand a fost e'ecutat ultimul testde functie! n multe ca$uri a fi de asemeni dificil de a face deosebirea dintrefunctional si nefunctional! & pompa de incendiu poate% de e'emplu% porni% dar se

poate opri prea dereme% inainte ca focul sa fie stins!

,aluarea de fiabilitate pentru o functie de si#uranta poate in cele mai multe ca$uri safie e'ecutata o anali$a a unui arbore de defecte sau o de o anali$a ba$ata pe o dia#rama bloc pentru fiabilitate! 3aca anali$a este computeri$ata% o le#atura poate fi facuta intreealuarea fiabilitatii si nodul potriit in arborele de eenimente pentru a facilitataactuali$area automata a frecentelor re$ultatului si a anali$ei de sensitiitate! Ar putea%de e'emplu% sa fie releant studiul efectului la frecenta re$ultatului prin schimbarea


22/28

interalului de test a unei ale de si#uranta! -rafic le#atura poate fi i$uali$ata printrun simbol de transfer pe una dintre ramurele iesirilor din acel nod!

0robabilitatile diferitilor factorilor ce contribuie pericolului (eenimente?stari) ce intrain arborele de eenimente trebuie sa fie de asemeni estimate pentru conte'te releante!*nii din acesti factori or fi independenti de eenimentele anterioare in lantul de

eenimente% in timp ce% altii nu or fi independenti!

,ste important sa obseram ca cea mai mare parte a probabilitatilor dintrun arbore deeenimente sunt probabilitati conditionale! 0robabilitatea functionarii sistemului destin#ere a focului din fi# =!2= nu este% de e'emplu% e#ala cu probabilitatea ce este ba$ata pe teste sub conditii normale! Trebuie sa luam in edere faptul ca saistemul de stin#erea focului ar putea fi stricat datorita e'plo$iei de praf si datorita primei fa$e a incendiului(de e'! inainte sa fie actiat)!

"onsideram arborele de eenimente din fi# =!2=! Lambda A notatia pentru frecenta

eenimentului de initiere A%e'plo$ie! n acest e'emplu% lambda A este presupus a fie#al cu 1. la 2 pe an% ceea ce inseamna ca o e'plo$ie% in medie% a aparea o data la 1..ani! B este notatia pentru eenimentul pornirea incendiului% si 0r(B) :.! sa fie probabilitatea conditionala a acestui eeniment atunci cand o e'plo$ie de praf de;a aaut loc! & notatie mai corecta ar fi probabilitatea conditionala 0r(B S A) pentru aclarifica faptul ca eenimentul B este considerat abia atunci cand eenimentul A de;a aaut loc!

n acelasi mot% " sa fie notatia pentru eenimentul in care sistemul de stin#ere a foculuinu functionea$a% urmand e'plo$ia de praf si aparitia unui incendiu! 0robabilitatea

conditionala " este presupusa a fi 0r("):.!.1! Alarma de incendiu nu a fi actiata (eenimentul 3) cu probabilitatea 0r(3) : .!..1!n acest e'emplu am presupus ca aceasta probabilitate este aceeasi chiar daca sistemulde stin#ere a focului functionea$a sau nu! n ma;oritatea ca$urilor% oricum% probabilitatea acestui eeniment ar depinde pe re$ultatul eenimentului anterior!

4a aem B%"% si 3 notatii ne#ate (nerepetabilitate) a eenimentelor B%"% si 3! 4timca 0r(B) este e#al cu 1 0r(B)% si asa mai departe!

Frecenta ( pe an) a consecintelor de sfarsit pot fi calculate cum urmea$a

1! ncendiu necontrolat fara alarma

2! ncendiu necontrolat cu alarma


23/28


24/28

1! 0e conducta de admisie% sunt instalate douK supape de Jnchidere de proces (043)%043 si 043 2 Jn serie! anele sunt autoprote;ate i sunt deschise de presiuneș

hidraulicK (sau pneumatic)! Atunci cUnd presiunea hidraulicK (pneumaticK) este laaloarea de arf% alele se or Jnchide prin for a unui dispo$iti de ac ionareț ț preJncKrcat! 4istemul de furni$are a presiunii hidraulice (pneumatice)% de actionare adispo$itielor nu este ilustrat Jn Fi#! =%2>!

3ouK comutatoare de presiune% 04 i 042 sunt instalate Jn separator! In ca$ul Jn careș presiunea creste peste o aloare stabilitK% comutatoarele de presiune ar trebui sK trimitK unsemnal la o unitate lo#icK (L)! In ca$ul Jn care L prime te cel pu in un semnal de sCitchș țuri de presiune% acesta a trimite un semnal la alele 043 sK se JnchidK!

2! 3ouK supape de si#uran K de presiune (04) sunt instalate pentru a diminuaț presiunea Jn separator% Jn ca$ul Jn care presiunea cre te dincolo de o presiuneșridicatK specificatK! 4upapele% 04 i 04 2% sunt echipate cu un dispo$iti deșac ionare prin resort ce si pot fi re#late la o presiune prestabilitK!ț


25/28

=! *n disc de presiune (+3) este instalat Jn partea superioarK a separatorului ca ultimasi#uran K! In ca$ul Jn care celelalte sisteme de si#uran K e uea$K% discul de presiuneț ț șse a deschide pentru a preeni separatorul sa intre in re#imul de defect! 3acKdiscul de presiune se deschide% #a$ul a or#ia din partea superioarK a separatoruluiintr un eentual sistem de eacuare!

Fiabilitatea sistemului de si#uran K a procesului poate fi anali$at prin diferite abordKri! omțilustra aici modul Jn care se poate prin metoda arborelui de defectare i o anali$K tip arboreșde eeniment!

Anali$a arborelui de defectare

4itua ia cea mai criticK a apKrea Jn ca$ul Jn care linia de ie ire a #a$ului A este blocataț ș brusc! 0resiunea din separator% atunci a cre te rapid i a a;un#e foarte curUnd la oș șsuprapresiune criticK% Jn ca$ul Jn care sistemul de si#uran K al procesului nu func ionea$Kț țcorect! *n eeniment de arf releant este% suprapresiune criticK Jn separatorul din prima

etapK! 0resupunem cK situa ia criticK se produce Jn timpul produc iei normale i cK nielulț ț șde lichid Jn separator este normal atunci cUnd are loc eenimentul! 0rin urmare% este posibilsK nu ia Jn considerare linia de eacuare a fluidului din anali$a arborelui de defectare! & posibila ilustrare a metodei arborelui de defectare in priinta acestui eeniment de arf este pre$entat Jn Fi#! =!26! In "apitolul / om arKta cum ratele de esec si alti parametri defiabilitate Jn arborele de defectare% precum i modul de a calcula probabilitatea P& (t) așeenimentului arf cUnd orificiul de eacuare a #a$elor este blocat brusc!


26/28

In construc ia arborelui de defectare din Fi#! =!26 am fKcut o serie de ipote$e! pote$elețtrebuie sK fie Jnre#istrate Jntrun fi ier separat i inte#rat Jn raportul de anali$K! "el maiș șscK$ut niel al re$olu iei Jn arborele de defectare din Fi#! =!26 este intrarea unui elementțtehnic in re#imul de defect! *nele dintre aceste elemente sunt destul de comple'e% i arș putea fi de interes descompunerea lor in subsisteme!

3efectele alelor pot aparea Jn corpul supapei si in modulul de ac ionare! ,le pot fițdesfasurate% in continuare in subsisteme! ,secul comutatoarelor de presiune pentru a da unsemnal poate fi JmpKr it Jn douK pKr i% e ecuri indiiduale i defec iuni frecente careț ț ș ș ț produc ambele comutatoare de presiune sK e ue$e Jn acela i timp! *n comutator deș ș presiune poate e ua din cau$a unei defec iuni de componentK intrinsecK sau ca urmare aș țunei erori de calibrare de cKtre echipa;ul de Jntre inere! "Ut de departe ar trebui sKțcontinuKm depinde de obiectiul anali$ei! &ricum% ipote$ele formulate trebuie sK fieJnre#istrate!

Anali$a Arborelui de eenimente

0resiunile de actiare pentru cele trei straturi de protec ie ale sistemului de si#uran K deț ț proces sunt ilustrate Jn Fi#! =!2! or fi consecin e diferite% Jn func ie situatia in care se aflaț țsistemul de protectie% daca func ionea$K sau nu% prin urmare sistemul este potriit pentruțanali$K prin arborele de eeniment! ,enimentul de deschidere este VV blocarea liniei deeacuare a #a$elor! *n posibila repre$entare a eenimentului de deschidere prin metodaarborelui de eeniment este pre$entatK Jn Fi#! =!2! "ele patru re$ultate sunt K$ute pentrua da consecin e foarte diferite! +e$ultatul cel mai critic este caderea sau e'plo$ia deț

separator i poate duce la pierderea totalK a instala iei Jn ca$ul Jn care #a$ul este aprins!ș ț0robabilitatea acestui re$ultat este JnsK foarte scK$utK% deoarece discul de presiune este unelement foarte simplu i fiabil! Al doilea re$ultat critic este #a$ul iese din ra$a discului deș presiune! 3ramatismul acestui re$ultat depinde de proiectarea sistemului% dar poate pentruunele instala ii sK fie foarte critic Jn ca$ul Jn care #a$ul este aprins!ț


27/28

*rmatorul re$ultat -a$ul eliberat este% de obicei% nu este un eeniment critic% dar aduce la o pierdere economicK (impo$it ".2) i timpii mor i de produc ie! *ltimulș ț țre$ultat este o oprire controlatK% care a duce doar la oprirea produc iei!ț

In acest ca$% anali$a arborelui eeniment a oferi re$ultate mai detaliate decUt anali$a

arborelui de defectare! "ele douK anali$e pot fi combinate! "au$ele e ecului barierei seș#Ksesc Jn ramura 1 a arborelui defect Jn Fi#! =!26! "au$ele e ecului barierei 2 (04s nușatenuea$a presiunea) se #Ksesc Jn ramura 2 a arborelui defect Jn Fi#! =!26! 3acK aemdate de fiabilitate pentru toate eenimentele de ba$K% putem folosi anali$a arborelui dedefectare pentru a #Ksi probabilitK ile diferitelor ramuri Jn arborele de eenimente!ț


28/28

=!1. FABLTAT,A in 3A-+AM, tip BL&"

In aceastK sec iune se ilustrea$K structura unui sistem ce este cunoscut sub numele dețdia#ramK bloc de fiabilitate (+B3)! & dia#ramK bloc de fiabilitate este o re ea orientatKțspre succes ce descrie func ionarea sistemului! Acesta aratK cone'iunile lo#ice aleț(func ionare) componentele necesare pentru a Jndeplini o func ie de sistem specifica! Inț ț

ca$ul Jn care sistemul are mai mult de o func ie% fiecare func ie trebuie sK fie luate Jnț țconsiderare Jn mod indiidual% precum i o schemK bloc de fiabilitate separatK trebuie sKșfie stabilitK pentru fiecare func ie de sistem!ț

3ia#rame bloc de fiabilitate sunt potriite pentru sistemele de componente nonreparabile i Jn ca$ul Jn care ordinea Jn care apar defec iunile nu contea$K! Atunci cUndș țsistemele sunt reparabile i ? sau ordinea Jn care apar defec iuni este importantK% metodeș țMaro a fi de obicei mai potriite! Metodele Maro sunt descrise Jn "apitolul !

4K considerKm un sistem cu n diferite componente! Fiecare dintre componentele n este

ilustrat printrun bloc a a cum este pre$entat este Fi#! =!29! Atunci cUnd e'istK oșcone'iune Jntre punctele de capKt a i b din fi#! =%29% noi spunem cK componenta ișfunc ionea$K! Acest lucru nu JnseamnK neapKrat cK func iile de componenta i toateț ț punctele de edere! Aceasta JnseamnK doar cK unul% sau un anumit set de func ii% estețatins! "eea ce se Jn ele#e prin func ionare trebuie specificat Jn fiecare ca$ i a depindeț ț șde obiectiele studiului! 3e asemenea% este posibil sK se punK mai multe informa ii Jnț bloc din Fi#! =%29 i sK includK o scurtK descriere a func iei cerute a componentei! *nș țe'emplu este pre$entat Jn Fi#! =!=.% Jn ca$ul Jn care componenta este o supapK deJnchidere de si#uran K% ce este instalatK Jntro conductK! & etichetK este folositK pentru aț

identifica blocul! ,ticheta este de obicei o combina ie de trei pUnK la cinci litere i cifre!ț ș

Modul Jn care componentele n sunt interconectate pentru a Jndeplini o func ie de sistemțspecificat poate fi ilustratK printro schemK bloc de fiabilitate% a a cum se aratK Jn Fi#!ș=!=1! Atunci cUnd aem o le#KturK Jntre punctele de capKt a i b din fi#! =%=1% noișspunem cK func ia de sistem specific este atinsa!ț

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	andrei-ciobanasu
View:	223 times
Download:	0 times

C System Reliability 3b RO Traducere

Documents