c s Primaverii

PROIECT Nr.11579/2010

REABILITARE SI MODERNIZARE

STRADA PRIM VERII, MUNICIPIUL BOTOSANI

Faza : PT+DL,DE Beneficiar : PRIMARIA MUNICIPIULUI BOTOSANI Proiectant S.C." NORD PROIECT"SA BOTOSANI DIRECTOR GENERAL , SEF PROIECT, ing. Ionel Pantâru sing. Damizia Dorneanu

- 2012 –

S.C.”NORD PROIECT “ SA B O T O S A N I Data :mai 2012

PROCES VERBAL DE AVIZARE C.T.E. nr. 419 Etapa final

1.DENUMIREA PROIECTULUI REABILITARE SI MODERNIZARE STRADA PRIMAVERII MUNICIPIUL BOTOSANI, JUDETUL BOTOSANI BENEFICIAR PRIMARIA MUNICIPIULUI BOTOSANI Faza de proiectare PT+DL, DE Nr proiect : 11579//2010 Sef proiect SING DAMIZIA DORNEANU 2. ETAPELE ANTERIOARE ALE ACTIVIT II DE AVIZARE Con inutul etapei : Etapa final Data aviz rii – mai 2012 3. COMISIA DE AVIZARE:

- pre edinte - ing. Ionel Pan âru - secretar - ing Ovidiu Eram - membrii - ing. Gianina Mo toflei - arh Doru Bantu

- ing. Ioan Farca - ing. Paul-Mircea Iordache - ing Dorica Pan âru

- dr.ing Constantin Zaharia

4. CONSTAT RI: În urma examin rii proiectului se constat c proiectul asigur :

- realizarea indicatorilor tehnico - economici prev zu i în actele normative în vigoare pentru obiectul proiectat (construc ie , utilaj, instala ie tehnologic ); - coresponden cu tema de proiectare si respectarea avizelor anterioare;

5 .OBSERVATII SI RECOMAND RI: Pentru lucrarea elaborat dreptul de autor este rezervat exclusiv pentru Societatea Comercial “NORD PROIECT” S.A. Boto ani. Este interzis utilizarea prezentei documenta ii pentru alte lucr ri precum si multiplicarea i difuzarea documenta iei la al i beneficiari. PRESEDINTE, SECRETAR, Ing. Ionel Pan âru Ing.Ovidiu Eram

FOAIE DE RESPONSABILITATI SEF PROIECT sing. DAMIZIA DORNEANU PR.SPECIALITATE DRUMURI ing. DORICA PANTARU

sing. DAMIZIA DORNEANU

teh. CRISTINA ABABEI

PR.SPECIALITATE INSTALATII ing. IONUT VAMANU

ing ELENA CURTEANU

pr. MIHAI SUHAN

PR.SPECIALITATE GEO dr.ing CONSTANTIN ZAHARIA

Ing. ROXANA IONITA

PR.DEVIZE-EDITIE teh. MIHAI BERCEA

teh. VASILE AONCIOAIE

teh. ANGELICA BEJINARIU

BORDEROU PIESE SCRISE Foaie de cap t Aviz CTE Foaie de responsabilit i Borderou piese scrise Borderou piese desenate Dimensionarea sistemului rutier Caiete de sarcini : - Balast

- Balast stabilizat cu ciment - strat piatr spart - strat de îmbr minti bituminoase - geocompozit Macrit - borduri - pavele - indicatoare de circula ie - marcaje rutiere

Caiet de sarcini canalizare pluvial INTOCMIT, Sing. Damizia Dorneanu

BORDEROU PIESE DESENATE Strada

D0 - plan incadrare in zona sc 1:10000

D1- D4 planuri de situatie sc 1:500

D5- D8 planuri de situatie – semnalizare rutiera sc 1:500

D9- D13 – profiluri transversale tip sc 1:50; 1:599

D14- D22- profiluri transversale sc 1:100

D23- D26-profiluri transversale tip sc 1:50; detalii sc 1:20; 1:10

D27- D30 – detalii sc 1:20; 1:10; 1:100

Canalizare

H0 – plan de situiatie canalizare pluviala

H1-. Profiul longitudinal canalizare pluviala

H2- c min de vizitare. Detalii montaj

Intocmit, Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI DRUMURI CAP.I. DATE GENERALE Caietul de sarcini se refer la obiectivul "REABILITARE SI MODERNIZRE STRADA PRIMAVERII, MUNICIPIUL BOTOSANI, JUDETUL BOTOSANI” i cuprinde totalitatea lucr rilor de infrastructur i suprastructur care duc la îndeplinirea obiectivului i care fac parte integrant din proiectul tehnic i din documentele de licita ie . Caietul de sarcini reprezint o descriere a lucr rilor care fac obiectul prezentei investi ii, descrierea solu iei tehnice i tehnologice, folosite pentru a asigura exigen ele de performan calitative. Caietul s-a întocmit în vederea materializ rii pe teren a lucr rilor proiectate pentru ca obiectivul de investi ii s func ioneze la parametrii normali de exploatare iar circula ia vehiculelor s se desf oare în condi ii de siguran . Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu :

ordinul 863/2 iulie 2008 pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicarea unor prevederi din Hotarârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea con inutului cadru al documenta iilor tehnico-economice aferente investi iilor publice;

Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construc ii Legea nr. 90/23 iulie 1996 - legea protec iei muncii HG 766/1997 - Hot râre privind aprobarea unor Regulamente privind calitatea în construc ii Investi ia " Reabilitare i Modernizare strada Primaverii , municipiul Boto ani, în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construc iilor din HG 766/1997 se încadreaz în construc ii de importan normal "C".. Constructorul este obligat s respecte toate normativele i STAS- urile care au leg tur cu Caietul de sarcini . Pentru executarea lucr rilor în cele mai bune condi ii tehnice, constructorul va efectua un control tehnic de calitate permanent. Constructorul va ine o eviden zilnic a condi iilor de execu ie , a probelor prelevate i a rezultatelor acestora. Caiete de sarcini sunt urmatoarele :

- balast - balast stabilizat cu ciment - piatra sparta - macrit - îmbracaminti bituminoase cilindrate la cald - borduri - pavele - indicatoare rutiere - marcaje - canalizare

CAIET DE SARCINI - Funda ie de balast - PREVEDERI GENERALE Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea stratului de funda ie din balast din sistemul rutier a acceselor i parcajelor proiectate i cuprinde condi iile tehnice care trebuie îndeplinite la alc tuirea, transportul i punerea în oper i controlul calit ii balastului i a stratului realizat conform prevederilor STAS 6400. La executarea lucr rii se vor respecta prevederile din standardele i normativele în vigoare în m sura în care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilit i proprii sau prin colaborare cu unit i de specialitate, efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s in eviden a zilnic a condi iilor de execu ie a stratului de balast, a probelor prelevate i a probelor ob inute. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea beneficiarului verific ri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini . Pentru executarea acestor verific ri antreprenorul va asigura punerea la dispozi ie a tuturor rezultatelor ob inute prin încerc rile efectuate la controlul calit ii funda iei i materialelor componente i va efectua orice prelev ri de probe sau determin ri suplimentare necesare Antreprenorul este obligat s asigure adoptare tuturor m surilor tehnologice i organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor ce se impun. MATERIALE Agregate naturale Pentru execu ia stratului de funda ie se va utiliza balast cu granula maxim de 63 mm. Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealtereabile la aer, ap sau înghe , nu trebuie s con in corpuri str ine vizibile (bulg ri de p mânt, c rbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente mai alterate. Balastul pentru funda ie trebuie s îndeplineasc caracteristicile calitative date în tabelul "1" iar zona granulometric conf. fig. 2. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI

AMESTEC OPTIM

FUNDATII RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA INGHET-FEZGHET STRAT DE FORMA

METODE DE VERIFICARE CONFORM

Sort 0-63 0-63 0-63 Continut de frac iuni % sub 0,02 mm max.3 max-3 max.3 sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33 0-1 mm 12-22 4-38 4-53 0-4 mm 26-38 16-57 16-72 0-8mm 35-50 25-70 25-80 STAS 0-16mm 48-65 37-82 37-86 4606 0-25mm 60-75 50-90 50-90 0-50mm 85-92 80-98 80-98 0-63mm 100 100 100 Granulozitate conform figurii Coeficient de neuniformitate (Un) minim

-

15

15

Echivalent de nisip (EN)minim

30

30

30

STAS 730

Uzura cu ma ina tip Los Angeles (LA) %max.

30

50

50

Agregatul balast se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea i constanta calit ii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator, pentru a verifica dac agregatele din depozite îndeplinesc cerin ele prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea inginerului. In cazul în care la verificarea calit ii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condi iilor calitative prev zute.

Apa Apa necesar compact rii stratului de balast poate s provin din re eaua public sau din alte surse, dar la acesta din urm caz nu trebuie s con in nici un fel de particule în suspensie. Controlul calit ii balastului înainte de realizarea stratului de funda ie Controlul calit ii se face de c tre antreprenor prin laboratorul s u, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3 . Tabel 3 Ac iunea, procedeu

de Frecventa minim Metoda de

verificare sau caracteris tici ce se verific

La aprovizionare

La locul de punere în oper

determinare conform

1 Examinarea datelor înscrise în certificatul

La fiecare lot

-

-

de calitate sau certificatul de garantie

aprovizionat

2 Determinarea granulo metric .Echivalentul de nisip.Neomogenitatea balastului

O prob la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone,pentru fiecare surs (dac este cazul pentru fiecare sort)

-

STAS 4606- STAS 730

3 Umiditate O prob pe schimb ( i sort) înainte de începerea lucr rilor i ori de câte ori se observ o schimbare cauzat de condi ii meteorologice

STAS 4606

4 Rezisten e la uzura cu ma ina tip Los Angeles (LA)

O prob la fiecare lor aprovizionat sau pentru fiecare surs (sort) la fiecare 5000 tone

STAS 730

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Caracteristici optime de compactare Stabilirea caracteristicilor optime de compactare ale balastului ce urmeaz a fi folosit la executarea stratului de funda ie se va face de c tre un laborator de specialitate înainte de începerea lucr rilor de execu ie. Caracteristicile optime de compactare determinate prin încercare Proctor modificat conform STAS 1913/13 vor fi : du max P.M = greutatea volumic în stare uscat , exprimat în g/ cmc w opt P.M. = umiditatea optim de compactare, exprimat în % Caracteristicile efective de compactare Caracteristicile efective de compactare determinate pe probe prelevate din lucrare sunt : de ef. = greutatea volumic , în stare uscat , efectiv , exprimat în g/cmc W ef = umiditatea efectiv de compactare, exprimat în %

gc = du efdu P M

x. .max . .

100 = gradul de compactare, exprimat în %

La execu ia stratului de funda ie din balast se va urm ri realizarea gradului de compactare prezentat în acest caiet de sarcini. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI suri preliminare Stratul de funda ie din balast se execut dup recep ionarea terasamentelor în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru execu ia terasamentelor. Se interzice amestecarea balasturilor provenite din mai multe surse la execu ia stratului de funda ie. In cazul utiliz rii balastului provenit din mai multe surse se va proceda

la delimitarea suprafe elor, a c ror pozi ie se va consemna în registru de laborator, me ionându-se i sursa folosit . Utilajele i dispozitivele necesare pentru punerea în oper a balastului vor fi verificate i reglate înainte de începerea execu iei lucr rilor.

Experimentare punerii în oper a balastului Inainte de începerea lucr rilor executantul este obligat s efectueze aceast experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de prob i are drept scop de a verifica pe antier, în condi ii de execu ie curent , realizarea caracteristicilor de compactare ale balastului

pus în oper în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum i reglarea utilajelor de punere în oper . Se va verifica în mod special reglarea utilajelor de r spândire i compactare, astfel ca

se asigure o realizare corect a stratului privind grosimea, gradul de compactare i suprafa area. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat va servi ca sector de referin pentru restul lucr rii. Caracteristicile ob inute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urm rirea calit ii lucr rilor. Punerea în oper a balastului Pe terasamentul recep ionat se a terne i se niveleaz balastul într-unul sau mai multe straturi, în func ie de grosimea prev zut în proiect i de grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental. ternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea l imilor i pantelor prev zute în proiect. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidit ii optime de comapcate se stabile te de laboratorul de antier inând seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform evitându-se supraumezirea local . Compactarea straturilor de funda ie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia de interes Q/S de compactare. Denivel rile care se produc în timpul compact rii straturilor de funda ie, sau care

mân dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se recompartimenteaz . Suprafe ele cu denivel ri mai mari de 4 cm se completeaz , se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou. Este interzis folosirea balastului înghe at i a ternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de z pad sau cu o pojghi de ghea . Controlul calit ii compact rii balastului In timpul execu iei stratului de funda ie din balast, pentru verificarea calit ii compact rii balastului se vor efectua : - umiditatea de compactare - verificarea grosimii stratului compactat - verificarea intensit ii de compactare (Q/S) - verificarea gradului de compactare - verificarea capacit ii portante a stratului executat Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast se determin prin

sur tori cu deflectometru cu pârghie conform " Instruc iuni tehnice departamentale pentru

determinarea deformabilit ii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor" cu pârghie - indicativ CD 31. Frecventele pentru încerc rile efectuate în scopul verific rii compact rii stratului de balast sunt ar tate în tabelul nr. 4. Tabelul 4 nr. crt

DETERMINAREA PROCEDEULUI DE VERIFICARE SAU CARAC TERISTICA,CARE SE VERIFICA

FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA

METODE DE VERIFICARE CONFORM

1 Incercare Proctor modificat STAS 1913/13 2 Determinarea umidit ii de

compacta re i corela ia umidit ii

zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circula ie

STAS 4606

3 Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de strat

-

4 Verificarea realiz rii intensit ii de compactare Q/S

zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greut ii volumice în stare uscat

zilnic în minim 3 puncte pentru suprafe e 2000mp i minim 5 puncte pentru suprafe e 2000mp de strat

STAS 1913/15 STAS 12288

6 Determinarea capacit ii portante la nivelul superior al stratului de funda ie

în câte 2 puncte situate în profiluri transversale la distante de 10m unul de altul pentru fiecare band cu l imea de 7,5 m.

Normativ CD 31

Laboratorul executantului va tine urm toarele evidente privind calitatea stratului executat : - compozi ia granulometric a balastului utilizat - caracteristicile optime de compactare ob inute prin metoda Proctor modificat (densitatea maxima uscata, umiditatea optim ) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitatea portant ). CONDITII TEHNICE- REGULI SI METODE DE VERIFICARE Elemente geometrice Grosimea stratului de funda ie din balast dup compactare este de 15 cm. Abaterea limit la grosime poate fi de maxim 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se str punge stratul la fiecare 200m de strat executat. Grosimea stratului de funda ie este media m sur torilor ob inute pe fiecare sector de drum prezentat recep iei. imea stratului de funda ie din balast este cea prev zut în proiect. Abaterile limit la l ime pot fi 5 cm (STAS 8840) Panta transversal a funda iei de balast este cea a îmbr min ii sub care se execut , prev zut în proiect. Denivel rile admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbr mintea respectiv i se m soar la fiecare 25 cm distan . Abaterile limit la cotele funda iei din balast, fa de cotele din proiect pot fi

10mm. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de funda ie se consider realizat dac valorile deflexiunilor m surate nu dep esc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31). Tabel 5 Grosimea str. de Valorile deflexiunii admisibile fund.din balast sau

Stratul superior al terasamentelor alc tuit din :

balast amestec Strat de form mânturi de tipul ( conform STAS 1243) optimal h (cm cf. STAS 12253 Nisip pr fos,

nisip argilos (P3)

Praf nisipos Praf argilos-nisipos Praf argilos (P4)

Argil pr foas argil nisipoas argil pr foas nisipoas (P5)

10 185 323 371 411 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 30 118 206 238 266 35 109 190 219 245 40 101 176 204 227 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201

Balastul din stratul de funda ie trebuie s îndeplineasc condi iile de admisibilitate din SR 666 i STAS 6400. sur torile de capacitate portant se vor efectua în conformitate cu prevederile normativului CD 31. Umiditatea execu iei este satisf toare dac la nivelul superior al stratului de funda ie, valoarea coeficientului de varia ie este sub 35 %. Caracteristicile suprafe ei stratului de funda ie din balast Verificarea denivel rilor suprafe ei funda iei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00m lungime astfel : - în profil longitudinal m sur torile se efectueaz în axul fiec rei benzi de circula ie i nu pot fi mai mari de 2,0 cm

- în profil transversal verificarea se efectueaz în dreptul profilelor ar tate în proiect i nu pot fi mai mari de 1,0 cm.

In cazul apari iei denivel rilor mai mari decât cele prev zute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafe ei funda iei. RECEPTIA LUCRARILOR Recep ia de faz determinant Recep ia pe faz determinant , stabilit în proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calit ii construc iei aprobat cu HG 272/94 i conform Prevederilor privind controlul stratului în fazele de execu ie determinate, elaborate de MLPAT, atunci când toate lucr rile prev zute în documenta ii sunt complet terminate i toate verific rile sunt efectuate în conformitate cu prevederile descrise în prezentul caiet de sarcini. Comisia de recep ie examineaz lucr rile i verific îndeplinirea condi iilor de execu ie i calitate precum i constat rile consemnate pe parcursul execu iei de c tre

organele de control. In urma acestei recep ii se încheie " Proces verbal" în registrul de lucr ri ascunse. Recep ia preliminar se face odat cu recep ia preliminar a întregii lucr ri de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat de HG 273/94. Recep ia final va avea loc dup expirarea perioadei de garan ie pentru întreaga lucrare i se va face în condi iile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994. DOCUMENTE DE REFERINTA STANDARDE SR 662 Lucr ri de drumuri - Agregate naturale de balastier . Condi ii tehnice de calitate. STAS 6400 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii tehnice generale de calitate. STAS 730 Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri. Metode de încercare. STAS 1913/1- Teren de fundare. Determinarea umidit ii STAS 1913/5- Teren de fundare. Determinarea granulozit ii STAS 1913/13- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

Incercarea Proctor. STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren STAS 12288 - Lucr ri de drumuri. Determinarea densit ii stratului rutier cu dispozitivul cu cale i nisip DOCUMENTE DE REFERINTA STANDARDE SR 662 Lucr ri de drumuri - Agregate naturale de balastier . Condi ii tehnice de calitate. SR 667 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucr ri de drumuri Condi ii tehnice de calitate STAS 730 Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri. Metode de încercare. STAS 1913/1- Teren de fundare. Determinarea umidit ii STAS 1913/13- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare Incercarea Proctor. STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu lian i minerali. Metode de încercare STAS 12288 - Lucr ri de drumuri. Determinarea densit ii stratului rutier cu dispozitivul cu cale i nisip STAS 6400 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii tehnice generale de calitate.

CAIET DE SARCINI BALAST STABILIZAT CU CIMENT GENERALITATI Obiect i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia straturilor rutiere din agregate naturale – balast – stabilizate cu ciment i condi iile tehnice prev zute în STAS 10473/1, care trebuie s fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în oper i controlul calit ii materialelor i a straturilor executate. Prevederi generale Antreprenorul este obligat s asigure m surile organizatorice i tehnologice corespunz toare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea inginerului verific ri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor ce se impun. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE Cimenturi La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urm toarele tipuri de ciment care trebuie s corespund condi iilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate în tabelul nr. 1. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI Tabel nr. 1 Cimentul CARACTERISTICI FIZICE II/A-S 32,5 SRII/A-S32,5 142,5 (P40) CD-40

i H II/A-S32,5 SR 388 Priza determinat pe pasta de ciment de consisten normal

- nu înceap mai devreme de - nu se termine mai târziu de

1 or

1 or

1 or

2 ore 10 ore

Constanta de volum determinat pe : - turte - rirea de volum la încercarea

cu inelul Le Chatelier

Turtele s nu prezinte încovoieri, cr turi (fenomene de umflare) 10

Rezisten a mecanic la compresiune : Minim la : 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/mmp

16 32,5....52,5

16 32,5.....52,5

10 - 42,5....62.6

15 25 40

Cimenturile care vor prezenta rezisten e mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate i utilizate numai corespunz tor noii clase. Cimentul care se consider c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. * ciment II/A – S 32,5 conf. STAS 1500; * ciment SR II/A S 32,5 conf. SR 3011 * ciment H II/A – S 32,5 conf. SR 3011 * ciment I 42,5 (P40) conf. SR 388 * ciment CD 40 conf. STAS 10092 antierul se va aproviziona de la o singur fabric de ciment. Dac antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a ob ine aprobarea inginerului în acest scop. Condi iile tehnice de recep ie, livrare i control a cimenturilor trebuie s corespund standardelor respective. In timpul transportului de la fabric la sta ia de betoane ( sau depozitul intermediar), a manipul rii sau depozit rii, cimentul va fi ferit de umezeal i de impurific ri cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de rezerv cât i pentru cele de consum, corespunz toare din punct de vedere al protec iei împotriva alter rii cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoa terea i controlul acestuia.

Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de + 50oC. Durata de depozitare a cimentului nu va dep i 45 de zile de la data expedierii c tre produc tor. Cimentul r mas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin at decât dup verificarea st rii de conservare i a rezisten elor mecanice de 2(7) zile. Controlul calit ii cimenturilor pe antier se face în conformitate cu prevederile tabelului nr. 6. Laboratorul antierului va ine eviden a calit ii cimentului, astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare ; - într-un registru ( registru pentru ciment) rezultatele determin rilor efectuate în

laborator. Agregate Conform STAS 10473/1, pentru execu ia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaz sorturile de agregate specifice în tabelul 2.

Tabel 2 DOMENIUL DE APLICARE AGREGATE FOLOSITE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA

GRANULELOR STRATURI DE BAZA pentru : Straturi rutiere nerigide platforme, locuri de parcare

AGREGATE DE BALASTIERA, Conform :SR 662

- tabel 4, nisip - tabel 8, pietri - tabel 15, balast

0-4 8-16 0-16

AGREGATE CONCASATE DE BALATIERA conform SR 662

- tabel 8, pietri concasat - tabel 15, balast concasat

CARIERA , conform SR 667,tabel 3 i 6 - piatra spart (split) - savur

8-16 0-16 8-16 0-16

STRATURI DE FUNDATIE Pentru structuri nerigide i rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de sta ionare, acostamente

AGREGATE DE BALASTIERA, Conform :SR 662

- tabel 4, nisip - tabel 8, pietri

- tabel 15, balast

0-4 8-25 0-25

AGREGATE CONCASATE DE BALATIERA conform SR 662

- tabel 8, pietri concasat - tabel 15, balast concasat

CARIERA , conform SR 667 tabel 3 i 6 - piatra spart (split)

- savur

8-25 0-25 8-16 i 16-25 0-16

Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile în contact cu aerul, apa sau la înghe ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte d un toare asupra liantului folosit la execu ia stratului rutier stabilizat. Agregatele naturale folosite la execu ia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie

îndeplineasc caracteristicile de calitate indicate în tabelele 3 i 4. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea i constanta calit ii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la sta ia de betoane se va

face numai dup ce analizele de laborator au ar tat c acestea sunt corespunz toare. In timpul transportului de la furnizor la sta ia de betoane i în timpul depozit rii, agregatele trebuie ferite de impurific ri. La sta ia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe rosturi i p strate în condi ii care s le fereasc de împr tiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. Controlul calit ii agregatelor de c tre executant se face în conformitate cu prevederile tabelului nr. 6. Laboratorul executantului va ine eviden a calit ii agregatelor astfel :

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - într-un registru rezultatele determin rilor efectuate de laborator.

Tabel 3

NISIPUL, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru execu ia funda iei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baz ( conform SR 662, pct. 2.3.2.1.)

CONDITII DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnic a drumului I- II- III IV-V SORT 0-4 GRANULOZITATE CONTINUA COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8 ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min. 50 30

AGREGATE de balastier sau agregate concasate de carier sau balastier , pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment Tabel 4 DOMENIU DE UTILIZARE CARACTERISTICI DE CALITATE

Straturi de baz pentru sisteme rutiere nerigide pentru clasele tehnice I-III

Straturi de baz pentru sisteme rutiere nerigide pentru clasele tehnice IV-V i pentru platforme de parcare

Straturi de funda ie pentru sisteme rutiere nerigide i rigide,platforme,locuri de parcare,benzi de sta ionare,consolidare,acostamente

Sort agregate balastier / agregate concasate (mm)

0-16

0-16

0-25

Con inut de frac iuni 0-8mm 50...75 50....80 50....80 Granulozitate Continu conform figurii Coeficient de neuniformitate (Un),min

8 8 8

Echivalen de nisip (EN) % min(pe func iunea 0-4mm)

30 30 30

Uzura cu ma ina LOS ANGELES (LA),% max.

35 35 35

Granulozitatea, în toate cazurile, trebuie s fie continu i s se înscrie în limitele ar tate în tabelele 4 i 5. Tabel 5 DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI IN % DIN MASA GRANULOZITATII (mm) VARIATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25 0-16 Inferioar 6 8 18 35 51 90 - Superioar 11 17 34 59 75 100 - 0-25 Inferioar 6 8 18 35 51 72 90 Superioar 11 17 34 59 75 90 100

Ap Apa utilizat la prepararea amestecului de agregate naturale i ciment poate s provin din re eaua public sau alt surs , dar în acest caz trebuie s se îndeplineasc condi iile prev zute în STAS 790. Indiferent de surs , la începerea lucr rilor, se va face verificarea apei, de c tre un laborator de specialitate. In timpul utiliz rii pe antier, se va evita poluarea apei cu detergen i, materii organice, uleiuri, argile. Aditivi La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui întârzietor de priz . Acesta poate fi întârzietorul de priz folosit obi nuit la prepararea betoanelor de ciment. Materiale de protec ie

emulsie bituminoas cationic , conform STAS 8877 nisip sort 0-4 mm , conform SR 662

Controlul calit ii materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat Materialele destinate prepar rii straturilor de baz i de funda ii din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la încerc ri preliminare i la determin ri pentru stabilitatea re etei, a c ror natur i frecven sunt date în tabelul nr. 6 Tabel 6 Materialul Ac iunea, procedeul de Frecven a minim Metode de Verificare sau caracteristicile

ce se verific La aprovizionarea materialelor în depozit

Inainte de utilizarea materialului

Determinare conform

Ciment Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garan i

La fiecare lot aprovizionat

-

-

Constanta de volum / stabilitate

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu

-

SR EN 196-3

Timpul de priz mai pu in de o determinare la 100t0 pe o prob medie

-

196-3

Rezisten e mecanice la 2(7) zile

O prob la 100t sau la fiecare siloz în care s-a

-

SR EN

Rezisten e mecanice la 28 zile

depozitat locul de aprovizionat

-

196-1

Prelevarea de contra-probe care se p streaz minim 45 zile (p strate în cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreun cu delegatul inginerului

-

-

Starea de conservare numai dac s-a dep i termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul

Dou determin ri pe siloz ( sus i jos)

SR EN 196-6

aprovizionat (pe o prob medie)

Agregate Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garan ie

La fiecare lot -

-

Granulozitatea sorturilor O prob la fiecare lot aprovizionat i pentru fiecare surs

-

STAS 730 STAS 4606

Echivalentul de nisip O prob la fiecare lot aprovizionat i pentru fiecare sort i surs

-

STAS 730

Coeficientul de neuniformitate

O prob la fiecare lot aprovizionat i pentru fiecare surs

-

STAS 730

Umiditate O prob pe schimb i sort i ori de câte

ori se observ o schimbare cauzat de condi ii meteo

STAS 4606

Rezisten a la uzur cu ma ina tip Los Angeles

O prob la fiecare lot aprovizionat i pentru fiecare sort i surs

-

STAS 730

Aditivi Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate


-

Ap Compozi ia chimic O prob la

începerea lucr rii pentru fiecare surs

STAS 790

Emulsie bituminoas

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate


-

-

STABILIREA COMPOZI IEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Incerc ri preliminare Stadiul compozi iei amestecului de agregate naturale, ciment i ap se va face de c tre un laborator de specialitate prin efectuarea unor încerc ri preliminare, care va determina :

- curba granulometric a agregatelor stabilizate - dozajele de ciment i aditiv - continutul de ap - densitatea în stare uscat de referin , respectiv caracteristicile de compactare

De asemenea, testul preliminar va determina varia iile admisibile ale compozi iei, în vederea adapt rii acesteia la condi iile de antier, p strând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea i compozi ia.

Compozi ia amestecului Stabilitatea compozi iei amestecului se va face :

- la intrarea în func ie a sta iei de preparare - la schimbarea tipului de ciment sau agregate - ori de câte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compozi iei utilizate.

Compozi ia amestecului de ciment, ap i agregate naturale se va stabili numai prin încerc ri de laborator atestat, în func ie de îndeplinirea condi iilor ar tate în tabelul 7.

In tabelul 8 se indic orientativ dozajele de ciment. Curba granulometric a amestecului trebuie s fie situat în limitele ar tate în tabelul

5. Curba granulometric aleas este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în condi iile compact rii ( încercarea Proctor modificat).

In ce prive te con inutul de ap , acesta trebuie s se situeze la nivelul umidit ii optime de compactare.

Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în stare uscat maxim dumax i umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de c tre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat , conform STAS 1913/13.

O importan deosebit în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în oper . Aceasta este durata în care priza este nul sau foarte slab i permite punerea în oper a amestecului i comportarea lui, f s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

Durata de punere în oper care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variaz între 2 i 6 ore în func ie de condi iile de execu ie. M rirea duratei peste dou ore se poate ob ine prin utilizarea unui întârzietor de priz .

Cantitatea de întârzietor de priz depinde de temperatura ambiant i ea va fi stabilit de laborator în cadrul studiilor preliminare, cunoscând c la 10oC durata de punere în lucru este estimat la dublul celei ob inute la 20oC iar aceasta la rândul ei este de dou ori mai mare decât cea pentru 40oC.

Incercarea se face pentru diferite temperaturi, i se traseaz diagrama timp de punere în oper – temperatura.

Tabel 7

Denumirea stratului i al lucr rii Caracteristica

Strat de baz pentru sistem rutier nerigid, platforme i locuri de parcare

Strat de funda ie pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea benzilor de sta ionare, a benzilor de încadrare i a acostamentelor

Rezisten a la compresiune N/mmp Rc 7 zile Rc 28 zile

1,5.....2,2 2,2....5,0

1,2.......1,8 1,8......3,0

Stabilitatea la ap % max -sc derea rezisten ei la compresiune Rci - umflarea volumic U1 - absorb ia de ap Ai

20

2

5

25

5

10 Pierderea de mas % max. - saturarea uscat Psu - înghe -dezghe Pid

7 7

10 10

Tabel 8

Denumirea stratului

Agregatul

Dozaj orientativ de ciment

Natur Granulozitatea mm

Din cantitatea de agregate naturale uscate

1.Strat de baz , platforme i Locuri de parcare

- balast - agregate concasate

0-16 0-16

3.....7

2.Strat de funda ie,consolidarea Nisip 0-4 6.....10 Benzilor de sta ionare, a benzilor de încadrare i a acostamentelor

Balast concasate

0-25 0-25

4......6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin încerc ri preliminare astfel încât s se asigure rezisten ele (caracteristicile) prev zute în tabelul 7. PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment i ap se poate efectua în centrale de tip continuu de dozare i malaxare sau în centrale de beton , folosite la prepararea betoanelor rutiere. Distan a maxim între sta ia de preparare i punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate naturale, ciment i ap , de maxim 45 minute. Sta ia de preparare trebuie s dispun de :

a. depozit de agregate cu dot ri corespunz toare pentru evacuarea apelor provenite din precipita ii

b. silozuri cu ciment marcate corespunz tor, având capacitatea corelat cu capacitatea de produc ie a sta iei

c. instala ia de preparare, cu rezervoare i dozatoare în bun stare de func ionare d. bunc re pentru desc rcarea , din utilajele de preparare, a amestecului preparat; e. laborator amenajat i dotat corespunz tor f. dot ri care s asigure sp larea malaxorului, bunc relor i mijloacelor de

transport g. dot ri privind protec ia muncii i P.S.I.

Centralele de preparare trebuie s respecte urm toarele caracteristici , privind

precizia de cânt rire i dozare : - agregate 3 % - ciment i ap 2 % - aditivi 5 % Toleran ele se exprim în func ie de greutatea fiec rui component i trebuie s fac

referire la cantit ile teoretice conform calibr rii.

Experimentarea prepar rii amestecului Inainte de începerea lucr rilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe sta ia de preparare a amestecului pentru a verifica , folosind mijloacele antierului, dac re eaua amestecului, stabilit în laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. Testele trebuie repetate pana la ob inerea rezultatelor satisf toare privind :

- umiditatea - omogenitatea amestecului - rezisten a la compresiune - timp optim de punere în oper

Cu ocazia acestor verific ri se va stabili i durata minim de malaxare care s asigure o bun omogenitate a amestecului preparat.

Probele pentru verific ri se vor recolta din amestecul preparat în timpul test rii, în vederea verific rii ob inerii caracteristicilor cerute, ar tate la compozi ia amestecului. Prepararea propiru-zis a amestecului Este interzis prepararea amestecului în instala iile care nu asigur încadrarea în abaterile ar tate sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul r spunde permanent de buna func ionare a dispozitivelor de dozare, verificându-le ori de câte ori este necesar, dar cel pu in o dat pe s pt mân . Cantitatea de ap necesar amestecului, se va corecta în func ie de umiditatea natural a agregatelor, astfel încât la punerea în oper s fie asigurat umiditatea optim de compactare stabilit în laborator, inându-se seama i de pierderile de ap în timpul transportului de la sta ia de preparare la locul de punere în oper . Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prev zut în re eta stabilit pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instala iei de preparare pana la omogenizarea amestecului. Amestecul de agregate naturale, ciment i ap se introduce în bunc rul de stocare a materialului, din care se descarc în autobasculant , astfel încât s se evite segregarea. Controlul calit ii amestecului preparat Controlul calit ii amestecului preparat precum i confec ionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului ( grad de compactare i rezisten a la compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr. 9. Laboratorul antreprenorului va ine urm toarele eviden e privind calitatea amestecului:

- compozi ia amestecului preparat - caracteristici de compactare - Proctor modificat - caracteristici ale amestecului preparat

* umidit i la sta ia de preparare la locul de punere în oper

* densitatea stratului compactat - confec ionarea epruvetelor de amestec i determinarea caracteristicilor fizico -

mecanice (rezisten a la compresiune i densitate), care vor fi înscrise în eviden e. Tabel 9

Nr. Ac iunea, procedeul Frecven a minim Metode de Crt de verificare sau caracteristici ce se

verific La sta ia de betoane La locul de

punere în oper Determinare conform

1 Examinarea documentului de transport

La fiecare transport

2 Incercarea Proctor modificat Pentru fiecare retet - STAS 1913/13 3 Temperatura(la temperaturi ale

aerului în intervalul 0oC-5oC i 30oC

In fiecare 2 ore pentru fiecare instala ie

La fiecare 2 ore

4 Compozi ia granulometric a amestecului

1 determinare pe schimb, dar cel pu in 1 determinare la 500 mc

STAS 4606

5 Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantit ii de ap necesar asigur rii umidit ii optime de compactare- umiditatea amestecului

Cel pu in o dat pe schimb i la schimb ri meteo care pot modifica umiditatea

STAS 1913/1

6 Verificarea caracteristicilor de compactare a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c Q/s

-dou probe la 1500 mp - dou probe la 1500 mp - zilnic

STAS 1913/1 STAS 1913/1

7 Confec ionarea de epruvete pentru determinarea densit ii i a rezisten elor la compresiune La 7 zile La 28 zile

2 serii a 3 epruvete Cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2

PUNEREA IN OPERA A AMESDTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Transportul amestecului Amestecul de agregate naturale , ciment i ap se transport la locul de punere în oper cu autobasculante ( cu basculare pe spate) care circul pe funda ia de balast. Pe timp de ar i ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umidit ii acestuia. Durata de transport a amestecului nu va dep i 45 minute. Capacitatea de transport trebuie s fie corespunz toare pentru a asigura func ionarea continu a instala iei de malaxoare i a atelierului de punere în oper . Lucr ri preg titoare Inainte de începerea execu iei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica i recep iona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, înainte de a ternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dac acesta este constituit din materiale drenante (dar orice b ltire va fi eliminat ). Experimentarea punerii în oper a amestecului

Inainte de începerea lucr rilor Antreprenorul este obligat s execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de prob va fi de cel pu in 30ml i pe întreaga l ime proiectat a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe antier, în condi ii de execu ie curent , realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în oper în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor i dispozitivelor de punere în oper , stabilirea parametrilor compact rii( grosimea de a ternere a amestecului, condi iile de compactare i intensitatea de compactare necesar ). Toate datele vor fi supuse aprob rii beneficiarului. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat , va servi ca sector de referin pentru execu ia lucr rilor pe întregul drum. Punerea în oper a amestecului

ternere i nivelare ternerea i nivelarea amestecului trebuie s fie executate astfel încât s se realizeze urm toarele obiective:

- asigurarea grosimii prev zute în proiect pentru fiecare strat , în oricare punct al amestecului

- ob inerea unei suprafa ri corespunz toare ternerea i nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se decarc pe drum în cordoane i apoi, cu ajutorul autogrederului sau a

repartizatoarelor mecanice, se repartizeaz pe jum tate sau pe întreaga cale a l imii prev zut în proiect, în func ie de tehnologia de execu ie adopat i de natura lucr rilor (ranfors ri sau sisteme rutiere noi).

La execu ia rosturilor transversale de lucru, pentru a ob ine o margine vertical a stratului, materialul excedentar trebuie t iat i îndep rtat.

Asternerea i nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafe ei de lucru, în cazul nivel rii cu autogrederul sau se vor pune la cot longrinele i ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici. Compactarea

Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face în prezen a inginerului, efectuând controlul compact rii prin încerc ri de laborator, stabilite de comun acord i efectuate de un laborator de specialitate autorizat.

- Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de prob efectuate, trebuie aprobat de inginer, înainte de compactare.

- Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie s aib urm toarele caracteristici :

- Cilindrul Tandem cu ro i tambur metalici, lisi vibratori cu o greutate proprie minim de 10 t pe fiecare tambur; - Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minim de 18 t i cu o presiune minim în pneu de 5 bari; - Ateliere combinate ( tambur metalic în fa i pneuri în spate), pot fi folosite numai cu aprobarea inginerului

- Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prev zut în procedur de execu ie aprobat de inginer i aceasta va fi respectat pe toat durata execu iei lucr rilor. In cazul execu iei straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile compactoarelor ( în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale

minelor de vizitare, l rgiri de drumuri, etc), compactarea se va efectua cu pl ci vibratoare. Calitatea compact rii este apreciat prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie s corespund valorilor ar tate. Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde „Q” este volumul pus în oper într-o anumit unitate de timp ( or , zi, schimb) exprimate în mc i „S” este suprafa a cilindrat în intervalul de timp dat, exprimat în mp. Raportul Q/S este determinat experimental i se va respecta cu stricte e pe tot parcursul execu iei, în care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu un dispozitiv care s înregistreze datele pentru estimarea lui „S” Ob inerea unei densit i ridicate, impune ca, compactarea s fie terminat înainte de a începe priza. Aceast condi ie poate s conduc la necesitatea incorpor rii în amestec a unui întârzietor de priz , în special pe timp c lduros. Folosirea unui întârzietor de priz este recomandat pentru a permite execu ia corect a rosturilor longitudinale. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie s fie bine compactate, odat cu întregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel :

- compactorul ( f vibra ii) va circula ini ial cu circa 1/3 din l ime pe acostament i 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate.

- Apoi, compactorul ( tot f vibra ii) va trece numai pe stratul stabilizat în a a fel încât s -l împing sub acostament, dup care compactarea se continu normal. Dac compactarea acostamentelor se face înainte de a ternerea stratului din agregate

naturale stabilizate, se vor lua m suri pentru a asigura scurgerea apelor de pe întreaga suprafa a drumului.

suri pentru condi ii meteorologice nefavorabile Straturile de agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod excep ional, la temperaturi sub +5oC, dar numai peste 0oC i cu executarea unui control permanent i deosebit de exigent din partea Antreprenorului i a inginerului. Este interzis utilizarea agregatelor naturale înghe ate. Este interzis a ternerea amestecului de agregate pe un strat suport cu z pad sau cu pojghi de ghea . Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, i se vor evita distan ele mari de transport i sta ion rile pe traseu.

Dup execu ia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafa a acestuia se protejeaz imediat, prin acoperirea cu prelat sau cu rogojini, astfel încât s se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer sta ionar, neventilat, de 3... 6 cm grosime, cu o temperatur la suprafa , de minimum + 5oC, timp de 7 zile. La temperaturi mai mari de 35oC , suprafa a stratului din agregate naturale stabilizate va fi protejat cu emulsie bituminoas aplicat în dou straturi succesive. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment Pentru evitarea evapor rii apei, suprafa a stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejat cel pu in apte zile ( timp în care nu se circul pe acest strat) cu nisip, cca 1,5.. 3 cm grosime men inut în stare umed sau cu o pelicul de protec ie, care poate fi realizat cu :

- fluid de protec ie P45, STAS 12013; - Polisol conform reglement rilor tehnice specifice în vigoare ;

- Emulsie bituminoas cationic STAS 8877 Pelicula de protec ie se va realiza imediat dup terminarea comport rii, pe stratul

proasp t i umed. Execu ia stratului rutier superior poate fi conceput numai dup o perioad de

protec ie de minim 7 zile de la execu ia stratului stabilizat cu ciment, perioad în care este interzis traficul pe acest strat.

Stratul din balast stabilizat nu se va l sa neprotejat pe timp de iarn . Peste stratul de balast stabilizat se va a terne cel pu in primul strat al îmbr min ii structurii rutiere proiectate. Controlul calit ii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse în oper Controlul calit ii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în oper , se va face în conformitate cu prevederile tabelului 10. Tabelul 10 Nr.crt Determinarea, metoda de control i/sau

caracteristicile ce se verific Frecven a minim Metoda de

determinare conform 1 Determinarea rezisten ei la compresiune pe

probe cilindrice La 7 zile La 28 zile

3 probe cilindrice la 1500 mp 3 probe cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2

2 Prelevare de carote pentru determinarea rezisten ei la compresiune

1 carot la 2500 mp de strat (la cererea comisie de recep ie sau a beneficiarului)

Normativ C 54

3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200ml , în timpul execu iei - pe carote extrase

4 Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare

Minim dou puncte la 1500 mp

STAS 10473/2

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Elemente geometrice Grosimile straturilor de agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prev zute în proiect. Abaterile limit la grosime sunt: - 10 mm ; + 20mm Verificarea grosimii stratului de funda ie se efectueaz prin m sur tori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200m. Grosimea stratului este media m sur torilor ob inute pe fiecare sector prezentat recep iei. imea straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prev zute în proiect. Abaterile limit la l ime pot fi : 2 cm. Verificarea l imii de execu ie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversal a stratului din material stabilizat este cea a îmbr mintei prev zut în proiect. Abaterile limit la pant pot s difere cu 0,4% fa de valoarea pantei indicate în proiect i se m soar la intervale de 25 m distan .

Declivit ile în profil transversal sunt conform proiectului. Abaterile limit fa de cotele din proiect pot fi de 10 mm. Condi ii de compactare Gradul de compactare al straturilor de baz i de funda ie din agregate naturale stabilizate cu ciment, în func ie de clasa tehnic a drumului, trebuie s fie de :

- min. 100% în cel pu in 95% din num rul punctelor de m surare i min. 98% în cel mult 5% din punctele m surate la autostr zi i/ în toate punctele de m surare pentru drumurile de clas tehnic II i III;

- min. 98% în cel pu in 95 % din num rul punctelor de m surare i de min. 95% în toate punctele de m surare pentru drumurile de clas tehnic IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidare benzi de sta ionare, benzi de încadrare i acostamente.

- Caracteristicile de compactare ( densitatea în stare uscat maxim i umiditatea optim de compactare) ale straturilor de baz i de funda ie se determin prin încercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 i sunt corespunz toare domeniului umed al curbei Proctor. Caracteristicile suprafe ei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment Verificarea denivel rilor suprafe ei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00m lungime, astfel: a- în profil longitudinal, m sur torile se efectueaz în axul fiec rei benzi de circula ie, toleran a admis la denivel ri fiind de 10 mm b. în profil transversal, verificarea se efectueaz în dreptul profilelor prezentate în proiect, toleran a admis la denivel ri fiind de 9 mm.

RECEP IA LUCR RILOR Recep ia pe faz determinant Recep ia pe faz determinant stabilit în proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calit ii în construc ii, aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind controlul statului în faze de execu ie determinante. Comisia de recep ie examineaz lucr rile i verific îndeplinirea condi iilor de execu ie i calit ile impuse de proiect i de caietul de sarcini, precum i constat rile consemnate pe parcursul execu iei de c tre organele de control. In urma acestei recep ii se încheie „ Proces verbal de recep ie pe faz ” în registrul de lucr ri ascunse, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execu ie a acestora i recomand ri cu privire la modul de inere sub observa ie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. Recep ia preliminar , la terminarea lucr rilor Recep ia preliminar a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu recep ia preliminar a întregii lucr ri de drum, conform Regulamentului de recep ie a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG 273 Comisia de recep ie va examina lucr rile fa de prevederile documenta iei tehnice aprobate, fa de documenta ia de control i procesele verbale de recep ie pe faze, întocmit în timpul execu iei lucr rilor. Recep ia final Recep ia final a straturilor de funda ie i de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu recep ia final a întregii lucr ri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comport rii acesteia.

Recep ia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273. DOCUMENTE DE REFERINTE I. ACTE NORMATIVE Ordin MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes na ional Ordin MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea i

modernizarea drumurilor ORDIN MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice A drumurilor publice Ordin MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condi iile de închidere Publicat în MO 397/24.08.2000 a circula iei i de instruire a restric iilor de circula ie

în vederea execut rii de lucr ri în zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protec ia muncii NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea i între inerea drumurilor

i podurilor Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i

dotarea cu mijloace tehnice de stingere Ordin AND nr. 116/1999 - Instruc iuni proprii de securitatea muncii pentru lucr ri de între inere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor

II. REGLEMENTARI TEHNICE C54 - Instruc iuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor

III STANDARDE SR EN 196-1 - Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea I Determinarea rezisten elor mecanice SR EN 196-3 + - Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3 SR EN 196-3/AC Determinarea timpului de priz i a stabilit ii SR EN 196.6 - Metode de încerc ri ale cimenturilor. Determinarea fine ii. SR 662 - Lucr ri de drumuri. Agregate naturale de balastier Condi ii tehnice de calitate SR 667:2001 - Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucr ri de drumuri. Condi ii tehnice de calitate STAS 730 - Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri. Metode de încercare STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidit ii STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor De compactare . Incercarea Proctor. STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu lian i minerali. Metode de încercare. STAS 6400 - Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii tehnice generale de calitate. STAS 10473/1 - Lucr ri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizat cu ciment. Condi ii tehnice generale de calitate.

STAS 10473/1 - Lucr ri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamânturi stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici Metode de determinare i încercare.. STAS 6675/2-92 - Tevi din policlorur de vinil neplastifiat . Dimensiuni SR-EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declara ia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996)

CAIET DE SARCINI STRATURI DIN PIATR SPART GENERALITATI

Obiect i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia i recep ia

straturilor din piatr spart din sistemele rutiere ale drumurilor publice i ale str zilor. El cuprinde condi iile tehnice prev zute în SR 667 i SR 662 care trebuie s fie

îndeplinite de materialele folosite i în STAS 6400 de stratul de piatr executat. Prevederi generale

Stratul din piatr spart se a terne peste un strat de funda ie din balast constituind stratul inferior de funda ie cu grosimea din proiect.

Stratul din piatr spart constituie stratul superior de funda ie i se realizeaz cu grosimea din proiect.

Straturile din piatr spart 40-80 , se realizeaz cu grosimea din proiectdar nu mai pu in de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.

Stratul inferior al funda iei rutiere fiind alc tuit din balast, acesta preia i func ia de substrat drenant, asigurându-se condi iile necesare privind grosimea, calitatea de drenare i

surile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat s efectueze la cerrerea Inginerului verific ri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini , Inginerul va dispune întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor care se impun. MATERIALE

Agregate naturale Pentru executia straturilor din piatr spart se utilizeaz urm toarele agregate : - balast 0-63mm în stratul inferior - piatr spart 40-80 mm în stratul superior - split 16-25 mm pentru împ narea stratului superior - nisip grauntos sau savur 0-8 mm ca material de protec ie. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau înghe .

Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele folosite la realizarea straturilor de piatr spart trebuie s îndeplineasc condi iile de admisibilitate ar tate în tabelele 1, 2 i 3 i nu trebuie s con in corpuri str ine vizibile (bulg ri de p mânt, c rbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.

Tabel 1 NISIP _ Conditii de admisibilitate conform SR 662 Caracteristici Conditii de admisibilitate-

Strat de protec ie Sort (ochiuri p trate) 4-8 Granulozitate: -con inut de frac sub 0,1 mmm % max - con inut de frac sub 0,02 mm, % max - condi ii de filtru invers

- 5 -

Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate conform SR 662

Caracteristici Conditii de admisibilitate-

Strat de protec ie Sort (ochiuri p trate) 0-63 -con inut de frac % max - sub 0,02 mm - 0---63 mm

3 100

Granulozitate Conform fig.1 Coef.neuniformitate(Um)min 15 Echivalent de nisip (EN) min 30 Uzura cu masina Los Angeles (LA)%max 50

Tabel 3

PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 662 Sort- Savura Piatra spart (split) Piatra sp mare Condi ii de admisibilitate Caracteristici 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 Con inut granule : -r mân pe ciurul superior (dmax) % max -trec prin ciurul inferior (dmin) % max

5 -

5 10

5 10

5 10

Continut de granule alterate,moi,fiabile,peroase i vacuolare, % max

- 10 10 -

Forma granulelor: -coef de form , % max

- 35 35 35

Coeficient de impurit i: -corpuri str ine % max - frac .sub 0,1 mm,%max

1 -

1 3

Nu este cazul

Uzura cu masina Los Angeles % max

- 30 Corespunz clasei rocii cf tabelelor 2 si 3 din SR667

Rezisten a la ac repetat a Na2SO4 5 cicluri,% max

- 6 3 Nu este cazul

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul antierului pentru a se asigura

omogenitatea i constanta calit ii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în oper se va face numai dup ce

analizele de laborator au ar tat c acestea au calitatea corespunz toare . In timpul transportului de la furnizor la antier i al depozit rii, agregatele trebuie

ferite de impurific ri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i strate în condi ii care s le fereasc de împr tiere, impurificare sau amestecare.

Controlul calit ii agregatelor de c tre Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile tabelului 4.

Laboratorul antierului va ine eviden a calit ii agregatelor astfel : - într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor ; - într-un registru ( registru pentru încerc ri agregate) rezultatele determin rilor efectuate de

laboratorul antierului. Apa

Apa necesar realiz rii straturilor de funda ie poate s provin din re eaua public

sau din alte surse , dar în acest din urm caz nu trebuie s con in nici un fel de particule în suspensie.

Controlul calit ii agregatelor înainte de realizarea straturilor

de piatr spart . Controlul calit ii se face de c tre Antreprenor prin laboratorul s u în conformitate

cu prevederile cuprinse în tabelul 4 . Tabel 4

Frecven a minim Ac iunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verific

La aprovizionare

La locul de punere în oper

Metode de Determinare conf

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garan ie


Corpuri straine : - argil buc - argil aderent - continut de c rbune

In cazul în care se observ prezenta lor

Ori de câte ori apar factori de impurificare

STAS 4606

Continutul de granule alterate moi, friabile,poroase i vacuolare

- SR 667

Granulozitatea sorturilor O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort i surs

STAS 730

Forma granulelor pentru piatra spart Coeficient de form

O prob la maxim 500 t pentru fiecare sort i fiecare surs

STAS 730

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastier )

O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs

STAS 730

Rezisten a la ac iunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri

O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs

STAS 4606

Rezisten a la sfarâmare prin compresiune la piatra spart în stare saturat la presiune normal

O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatr spart i surs

STAS 730

Uzura cu ma ina tip Los Angeles

O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort i fiecare surs

STAS 730

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de c tre un laborator de specialitate

acreditat înainte de începerea lucr rilor de execu ie . Prin încercarea Proctor modificat , conform STAS 1913/13 se stabile te : Du max P.M. – greutatea volumic în stare uscat maxim exprimat în g/cm3 Wopt P.M. – umiditatea optim de compactare, exprimat în % Caracteristicile efective de compactare

Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare i anume :

duef greutatea volumic în stare uscat efectiv , exprimat în g/cm3 Wef – umiditate efectiv de compactare , exprimat în % în vederea stabilirii Gradului de compactare, ge

100..max

xMPdu

duge ef

La execu ia stratului de funda ie se va urm ri realizarea gradului de compactare conform capitolului ce urmeaz . REALIZAREA STRATURILOR DE PIATRA SPARTA

suri preliminare La executia stratului de piatr spart se va trece numai dup recep ionarea

lucr rilor de balast i strat de form în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucr ri .

In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatr spart se vor lua suri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, func ie

de sursa folosit , acestea fiind consemnate în registrul de antier. Experimentarea executiei straturilor de piatr spart

Inainte de începerea lucr rilor Antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea execut rii straturilor de piatr spart .

Experimentarea se face pentru fiecare tip de strat de funda ie- strat de funda ie din piatra spart mare 63-80 mm pe un strat de balast conform proiect.

In cazul funda iei din piatr spart mare 63-80 experimentarea se va face separate pentru stratul inferior din balast i separate pentru stratul inferior din ballast i separate pentru stratul superior din piatr spart mare.

In toate cazurile erxperimentarea se va face pe tronsoane de prob în lungime de min 30 m cu l imea de cel pu in 3,50 m (dublul l imii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condi ii de execu ie curent pe antier , a componen ei atelierului de compactare i a modului de ac ionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prev zut în proiect se poate executa într-un singur strat sau dou cu reglarea utilajelor de r spândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafa corect .

Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuând controlul compact rii prin încerc ri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul stabilite de comun acord.

In cazul în care gradul de compactare prev zut nu poate fi ob inut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou încercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.

Aceste încerc ri au drept scop stabilirea parametrilor compact rii i anume : - grosimea maxim a stratului ce poate fi executat pe antier ; - condi iile de compactare(verificarea eficacit ii utilajelor de

compactare i intensitatea de compactare a utilajului)

Intensitatea de compactare = Q/S Q- volumul materialului pus în oper în unitate de timp (ore, zi, schimb) exprimat în

mc S- suprafata compactat în intervalul de timp dat, expimat în mp In cazul când se folose te tandem de utilaje de acela i tip, suprafetele compactate de

fircare utilaj se cumuleaz . In cazul funda iei din piatra spart mare 63-80 se mai urm re te stabilirea corect a

atelierului de compactare , compus din rulori compresoare u oare i rulouri compresoare mijlocii, a num rului minim de treceri ale acestor rulori pentru cilindrarea uscat pân la fixarea pietrei sparte 63-80 i în continuare a num rului minim de treceri dup a ternerea a 2 reprize a splitului de împ nare 16-25 pân la ob inerea încle rii optime.

Compactarea în acest caz se consider terminat dac ro ile ruloului nu mai las nici

un fel de urme pe suprafa a stratului de piatr spart , iar alte pietre cu dimensiunea de cca 40mm aruncate în fa a ruloului, nu mai p trund în stratul de balast i sunt sf râmate, f ca stratul de piatr spart s sufere disloc ri sau deform ri.

Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin pentru restul lucr rilor.

Caracteristicile ob inute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de antier pentru a servi la urm rirea calit ii lucr rilor ce se vor executa.

Execu ia stratului superior din piatr spart

Piatra spart se a terne, numai dup recep ia stratului inferior de balast, care

prealabil a ternerii va fi umezit.

Piatra spart se asterne i se compacteaz la uscat în reprize. Pân la încle tarea pietrei sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care opera iunea se continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Num rul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental

Dup terminarea cilindr rii, piatra spart se împ neaz cu split 16-25, care se compacteaz i apoi urmeaz umplerea prin înnoroire a golurilor r mase dup împ nare, cu savur 0-8 sau cu nisip.

Pana la a ternerea stratului imediat superior stratul de piatr spart astfel executat se acoper cu material de protec ie ( nisip gr untos sau savur ).

Controlul calit ii compact rii straturilor de piatr spart

In timpul execu iei straturilor de piatr spart se vor face verific ri i determin rile

ar tate în tabelul 5, cu frecven a men ionat în acela i tabel. In ceea ce prive te capacitatea portant la nivelul superior al stratului de piatr spart

aceasta se determin prin m sur tori cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacit ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide, indicativ CD 31.

Laboratorul Antreprenorului va ine urm toarele eviden e privind calitatea stratului executat : - compozi ia granulometric a agregatelor - caracteristicile optime de compactare ob inute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim , densitate maxim uscat ) - caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portant ).

Tabel 5

Nr. crt

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verific

Frecvente minime la locul de punere în lucru

Metode de verificare conform

1 Incercarea Proctor modificat - strat balast - strat piatr spart amestec optimal

STAS 1913/13

2 Determinarea umidit ii de compactare - strat balast - - strat piatr spart amestec optimal

Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de strat

STAS 1913/1

3 Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi

Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de strat

4 Verificarea realiz rii intensit ii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi

zilnic

5 Determinarea gradului de compactare prin Minim 3pct la

determinarea greut ii volumice pe teren - strat balast - strat piatr spart amestec optimal

suprafa e < de 2000 mp i minim 5 pct. pt. suprafe e >2000 mp de strat

STAS 1913/15 STAS 12288

6 Verificarea compact rii prin încercarea cu p.s. în fa a compresorului

Minim 3 încerc ri la o suprafa de 2000 mp de strat

STAS 6400

7 Determinarea capacit ii portante la nivelul superior al stratului de funda ie - toate tipurile de straturi de funda ie

În câte dou puncte situate în profiluri transversale la distan e de 10m unul de altul pt. Fiecare band cu l imea de 7,5 m

Normativ CD 31

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Elemente geometrice Grosimea stratului de piatr spart este cea din proiect. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se str punge

stratul, la fiecare 200m de drumul executat sau la 1500 mp suprafa de drum . Grosimea stratului de piatr spart este media m sur torilor ob inute pe fiecare sector

de drum prezentat recep iei. imea stratului de piatr spart este cea prev zut în proiect.

Abaterile limit la l ime pot fi 5 cm Verificarea l imii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale

proiectului Panta transversal a stratului de funda ie este cea a îmbr min ii sub care se

execut , prev zut în proiect . Abaterea limit la pant este 4% în valoare absolut i va fi m surat la fiecare

25 m . Declivit ile în profil longitudinal sunt acelea i ca i cele îmbr mintilor sub care

se execut . Abaterile limit la cotele funda iei, fa de cotele din proiect pot fi 10 mm. Condi ii de compactare

Straturile din piatr spart trebuie compactate pân la realizarea încle rii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceea i natur petrografic ca i a pietrei sparte utilizate la execu ia straturilor i cu dimensiunea de cca 40mm, aruncat în fa a utilajului cu care se execut compactarea.

Compactarea se consider corespunt toare dac piatra respectiv este strivit f ca stratul s sufere disloc ri sau deform ri.

Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de funda ie se consider realizat dac valorile deforma iilor elastice m surate, nu dep escvaloare deforma iilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

Caracteristicile suprafe ei stratului de piatr spart

Verificarea denivel rilor suprafe ei stratului se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel :

- în profil longitudinal verificarea se efectueaz în axul fiec rei benzi de circula ie i denivel rile admise pot fi de maximum 2,00 cm fa de cotele proiectate;

- în profil transversal, verificarea se efectueaz în dreptul profilelor ar tate în proiect i denivel rile admise pot fi de maximum 1,0 cm fa de cele proiectate.

In cazul apari iei denivel rilor mai mari decât cele prev zute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafe ei stratului. RECEPTIA LUCRARILOR

Recep ia pe faza determinant Recep ia pe faz determinant , stabilit în proiect, se efectueaz nconform

Regulamentului privind controlul de stat al calit ii în construc ii, aprobat cu HG 272/1994 i conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execu ie determinate, elaborat de MLPAT i publicat în Buletinul Construc iilor volum 4/1996, atunci când toate lucr rile prev zute în documenta ie sunt complet terminate i toate verific rile sunt efectuate în conformitate cu prevederile art. 5,11,12,13 i 14.

Comisia de recep ie examineaz lucr rile i verific îndeplinirea condi iilor de execu ie i calitative impuse de proiecte i de caietul de sarcini, precum i constat rile consemnate pe parcursul execu iei de c tre organele de control.

In urma acestei recep ii se încheie „Proces verbal” de recep ie pe faz în registrul de lucr ri ascunse

Recep ia preliminar ,la terminarea lucr rilor

Recep ia preliminar se face la terminarea lucr rilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recep ia a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG 273/1994.

Recep ia final

Recep ia final va avea loc dup expirarea perioadei de garan ie pentru întreaga lucrare i se va face în condi iile respect rii prevederilor regulamentului aprobat cu HG 273/94.

DOCUMENTE DE REFERINTA STANDARDE SR 662 Lucr ri de drumuri. Agregate naturale de balastier . Condi ii tehnice de calitate SR 667 Agregate naturale de piatr prelucrat pentru lucr ri de drumuri. Condi ii tehnice de calitate STAS 730 Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri. Metode de încercare STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidit ii STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren STAS 4606 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lian i minerali. Metode de încercare. STAS 6400 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii tehnice generale de calitate. STAS 12.288 Lucr ri de drumuri. Determinarea densit ii straturilor rutiere cu Dispozitivul cu con i nisip.

Intocmit, Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI

MACRIT GTS VG

3. Instalare MACRIT GTS VG 3.1. Inaintea instalarii 3.2 Instalare mecanica 3.3 Instalare manuala 3.4 Suprapunerea MACRIT GTS VG 3.5 Taierea MACRIT GTS VG 3.6 Indepartarea cutelor

3.6.1 Taierea 3.6.2 Incalzirea

3.7 Exudarea 3.8 Vremea

3.8.1 Vantul 3.8.2 Ploaia

4. Aplicarea covorului asfaltic 5. Receptia lucrarilor

Cuprins : 1. Prepararea suprafetei

1.1 Curatarea suprafetei 1.2 Umplerea gropilor si nivelarea

neregularitatilor suprafetei 1.3 Colmatarea fisurilor

2. Aplicarea amorsei

2.1 Tipul amorsei 2.1.1 Factori de influenta 2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate

2.2 Cantitati de amorsa recomandate

Introducere

Informatiile ce urmeaza se refera la modul de instalare a geocompozitului MACRIT GTS VG. Ghidul si datele tehnice se refera doar la MACRIT GTS VG. Datorita diferentelor de productie si a tipurilor de fibre utilizate, alte produse pot avea un alt mod de utilizare. Geocompozitul MACRIT GTS VG se depoziteaza si se transporta in suluri. Depozitarea se va face in magazii sau soproane astfel incat sa nu fie expuse la razele soarelui si unei umiditati excesive.

1. Prepararea suprafetei 1.1 Curatarea suprafetei – Etapa critica – A SE ACORDA ATENTIE SPORITA Curatarea suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata cu maturi mecanice sau manual. Calitatea lucrarii depinde in mod decisiv de aceasta etapa. 1.2 Umplerea gropilor si nivelarea neregularitatilor suprafetei

Rosturile, gropile, suprafetele neregulate trebuie reparate si aduse in plan la acelasi nivel. Procentual, aceste neregularitati nu trebuie sa depaseasca 8%. 1.3 Colmatarea fisurilor Fisurile mai mari de 4 mm trebuie sa fie curatate si apoi colmatate pentru a evita pierderile de amorsa impiedicand fenomenul de exudare. Urmatoarele modalitati au fost utilizate cu succes :

mastic pentru colmatarea fisurilor tratament simplu de suprafata colmatari cu criblura si emulsie colmatari cu materiale speciale de amorsaj aplicarea unui covor asfaltic mai ales unde avem suprafete neregulate

Caracteristicile fizico –mecanice ale geocompozitului MACRIT GTS VG MACRIT GTS VG 50-50

Alcatuire Fire de sticla si geotextil intertesut

Latimea rolei 2,65 m Lungimea rolei 100 m

Long > 50kN/m Rezistenta la tractiune* Transv > 50kN/m

Alungirea la rupere* 2 … 3.5% Greutate geotextil intertesut 13 g/m2

Continutul de fire de sticla al armaturii 287g/m2

Cantitatea de bitum aplicata la amorsarea pe asfalt 0,80...1,20 l/ m2

Punct de topire > 1900C Latimea retelei fibrei de sticla 25 x 25 mm Greutate geocompozit 300 g/m2

Colmatarea fisurilor si crapaturilor este o etapa importanta. Daca nu se colmateaza fisurile inainte de asternerea amorsei pentru lipirea geocompozitului , aceasta (amorsa) se scurge in fisurile si crapaturile necolmatate anterior. In felul acesta va ramane o cantitate de amorsa insuficienta pentru lipirea geocompozitului 2. Aplicarea amorsei 2.1 Tipul amorsei Cele doua tipuri de amorsa pot fi bitum obtinut prin distilare sau emulsie cationica (>60%). Ca si amorsa se recomanda bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri sau emulsie cationica. 2.1.1 Factori de influenta

Conditii climaterice Temperaturi mari ale suprafetei pot duce la transpiratii si la probleme de adezivitate cu geocompozitul atunci cand punctul de inmuiere al amorsei este mai mic decat temperatura suprafetei. Deasemenea temperaturi mici ale suprafetei pot duce la pierderea adezivitatii cand se foloseste o amorsa cu un punct de rupere mare.

Covorul asfaltic Amorsa din bitum modificat cu polimeri este recomandata in orice situatie dar este obligatorie atunci cand grosimea stratului de asfalt este < 40mm.

Incarcarile din trafic Incarcarile din trafic greu, temperaturi mari ale suprafetei si aerului combinate cu un covor asfaltic subtire pot duce la reducerea stabilitatii asfaltului.

2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate

Bitum modificat cu polimeri este recomandat pentru : - Suprafete cu temperaturi mari - Temperatura mare a aerului - Incarcari mari din trafic - Covor asfaltic < 40mm

Caracteristici ale bitumului modificat cu polimeri: - punct de inmuiere : >500 C - punctul de rupere (Fraas) : < -150 C

Valorile de mai sus pot varia in functie de factorii de influenta ! Bitum standard este recomandat pentru :

- temperaturi moderate - Incarcari din trafic medii - Covor asfaltic > 40 mm

(Termenul de standard se refera la tipul de bitum necesar pentru fiecare tip de suprafata, incarcare, utilizand metodele de constructie conventionale)

Nota : proprietati ale emulsiei :

- Vascozitate mare (> 500 mPa la 40 0C)

Cantitatea mare de emulsie necesara (aprox 1.8 kg/mp) poate duce la valuriri temporare. Aceste probleme se accentueaza atunci cand avem pante, rampe sau pante transversale mari.

- Durata de rupere (evaporarea apei) scurta. O durata de rupere cat mai mica reduce timpul de lucru considerabil.

2.2. Cantitati de amorsa recomandate Cantitatea necesara de amorsa se calculeaza astfel incat MACRIT GTS VG sa se

impregneze foarte bine si sa asigure o buna adezivitate cu stratul suport. Mixturi asfaltice aplicate la cald :

Bitum pur : Q = 0.8 kg/m2 Emulsie 65% = aprox. 1.1 kg/m² Emulsie 70% = aprox. 1.0 kg/m²

Cantitatea de amorsa se ajusteaza pentru a lua in considerare caracteristicile suprafetei de drum existente dupa cum urmeaza :

- suprafata rugoasa : +0.1 kg/m2 - suprafata fisurata: +0.1 kg/m2 - suprafata uscata sfarimicioasa: +0.1 kg/m2 - macadam cu textura deschisa: +0.1 kg/m2 - macadam dens : -0.1 kg/m2 - suprafata asfaltica neteda: -0.1 kg/m2

Tratament :

- Emulsie 65% - Q= aprox. 1.4 kg/m2 - Emulsie 70% - Q= aprox. 1.2 kg/m2

Maximum de toleranta admisa este de +/- 0.20 kg/m2.

2.3. Comentarii generale Amorsa se va imprastia cu un dispozitiv special care sa asigure dispunerea pe toata suprafata in cantitatea necesara. Suprafata acoperita cu amorsa trebuie sa fie mai mare cu 50 mm pe toate directiile decat suprafata geosinteticului folosit. 3. Instalarea MACRIT GTS VG 3.1. Inaintea instalarii Daca amorsa utilizata este bitum sau bitum modificat cu polimeri , instalarea poate incepe imediat. Daca amorsa este emulsie atunci MACRIT GTS VG se va instala dupa ruperea emulsiei. Acest lucru poate crea intarzieri daca timpul de rupere nu poate fi determinat exact, si poate depinde si de conditiile atmosferice. 3.2. Instalarea mecanica Daca se instaleaza suluri cu latimea >1 m atunci este recomandat sa se utilizeze un dispozitiv mecanic, dar se pot instala si manual. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.

3.3. Instalarea manuala Instalarea sulurilor cu latime 1 m nu necesita un dispozitiv special, si pot exista situatii cand dispozitivele mecanice nu pot fi utilizate. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi. MACRIT GTS VG poate fi instalat manual respectand urmatoarele :

- sulul trebuie derulat intins pentru a nu apare denivelari sau incretituri (cute). - Se deruleaza 2-3 m odata - Se mentine sulul intins - Se preseaza usor pe material cu o perie - Emulsia este preferata atunci cand se instaleaza manual pentru a permite corectii

ulterioare, deoarece cand se asterne geosinteticul amorsa nu detine inca forta maxima de aderenta.

- Se taie geosinteticul in segmente pentru a realiza o curba. - Daca MACRIT GTS VG este instalat pe o emulsie care inca nu s-a rupt, atunci pot

apare portiuni cu exudari. Aceste exudari pot fi rezolvate prin asternerea de materiale absorbante (cribluri, pietrisuri aprox. 2 kg/m2)

3.4. Suprapunerea fasiilor de MACRIT GTS VG Pentru suprapunere in lungul drumului : Se recomanda 10-15 cm suprapunere. In acest caz se va suplimenta cantitatea de amorsa pe portiunea de suprapunere cu 0.8 kg/mp bitum pur (pentru utilizarea emulsiei cationice 70% se va suplimenta cu 1.0 kg/ mp). Pentru suprapuneri transversale : fiecare fasie se va aseza sub fasia precedenta pentru a ne asigura ca nu va apare nici o deplasare a fasiilor. Se recomanda suprapuneri de aprox. 50 cm. 3.5 Taierea MACRIT GTS VG Geocompozitul MACRIT GTS VG se taie usor cu un cutit sau cutter. 3.6. Indepartarea cutelor Geocompozitul trebuie asezat astfel incat sa nu faca cute, dar aceste cute vor apare inevitabil din cand in cand. Cutele se indeparteaza cu perii de mana. Cutele mici pot fi ignorate. Daca apar suprapuneri sau cute a trei straturi de material, aceastea trebuie indepartate prin taiere sau ardere. 3.6.1. Taierea Cutele mari trebuie taiate cu un cutit sau cutter. O parte a cutei se asterne pe amorsa. Peste material (geosintetic) se aplica o cantitate suplimentara de 1.0 kg/m2 de amorsa (numai pe portiunea de suprapunere) si apoi se asterne cealalta parte de material geosintetic. 3.6.2. Incalzirea Cutele se pot indeparta prin incalzire cu un arzator cu flacara. Trebuie folosita cu grija flacara pentru a nu face gauri in geosintetic (amorsa trebuie acoperita de un strat de geosintetic). 3.7. Exudarea (amorsa in exces) Daca apare fenomenul de exudare, MACRIT GTS VG poate fi protejat astfel :

- daca exudarea apare datorita amorsei (in acest caz rotile vehiculelor se pot lipi de geosintetic).

- Punctul de inmuiere al amorsei este prea jos. In acest caz rotile repartizatorului sau a masinilor de transport vor dislocui geosinteticul MACRIT GTS VG.

- Rosturile transversale se trateaza cu materiale absorbante (cribluri 2 kg/m2) pentru a permite masinilor de santier sa circule liber.

3.8. Vremea 3.8.1. Vantul Pentru a instala MACRIT GTS VG pe vant se utilizeaza un roler pentru a tine jos membrana. 3.8.2. Ploaia Asternerea MACRIT GTS VG nu trebuie sa inceapa inainte de evaporarea apei de ploaie, altfel adezivitatea va fi drastic redusa. Este acceptabila o anumita umiditate daca temperatura suprafetei este suficienta pentru a permite evaporarea apei. Este posibil sa se circule pe geocompozitul umed dar aderenta pneurilor este redusa considerabil.

4. Aplicarea covorului asfaltic Pot fi folosite toate tipurile de asfalturi cu o temperatura cuprinsa intre 900 C si 1800 C. Covorul asfaltic va fi asternut asa cum se cunoaste deja, dar tinand cont de urmatoarele :

- masinile utilizate in santier pot circula pe materialul corect instalat. - Trebuie evitate caderi de materiale grele pe geocompozit - Trebuie evitate accelerari bruste ale masinilor care circula pe material. - Cat timp amorsa nu este intarita (nu a facut inca aderenta), traficul pe

material trebuie redus strict. - Atentie la reducerea aderentei pneurilor pe materialul umed.

Asternerea covorului bituminos se face direct pe suprafata geocompozitului imediat dupa instalarea acestuia. La executarea stratului sau straturilor de asfalt se vor respecta normele tehnice in vigoare pentru constructia drumurilor si strazilor cu imbracaminti bituminoase. Rosturile dintre benzile de mixtura executate nu trebuie sa concida cu suprapunerile dintre fasiile de geocompozit.

5. Receptia lucrarilor

Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie sunt terminate si verificarile efectuate. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si de calitate impuse in proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile necesare, termenul de executie al acestora si recomandarile cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a unui sector de drum terminat, conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor. Receptia finala se face odata cu receptia imbracamintei asfaltice, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare.

INTOCMIT Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI Imbr minti rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald GENERALITAT Obiecte i domeniu de aplicare Acest standard stabile te condi iile tehnice ale mixturilor asfaltice pentru îmbr min i bituminoase cilindrate la cald, utilizate la drumuri i strazi. Prezentul standard se refer la mixturile asfaltice tip beton asfaltic (S REN 13108-1) i stabilizate cu fibre )S REN 13108-5) preparate cu bitum rutier neparafinos, bitum

modificat cu polimeri i bitum aditivat. Mixturile asfaltice prezentate în acest standard se utilizeaz pentru stratul de uzur i stratul de leg tur al îmbr mintilor bituminoase, tipul de îmbr minte bituminoas cilindrat la cald se stabile te în func ie de clasa tehnic a drumului i de categoria tehnic a str zii. Alegerea tipului de îmbr minte bituminoas se stabile te prin proiectul de executie, pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice i a studiului tehnico- economic.

Prevederi generale Imbr mintea bituminoas cilindrat realizat cu bitum neparafinos pentru drumuri

se execut conform SR 174/2. Imbr mintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre i

respectiv cu bitum aditivat, se executa conform reglement rilor tehnice în vigoare. Imbr mintile bituminoase cilindrate sunt alc tuite , în general , din 2 straturi :

- stratul superior , denumit strat de uzur - stratul inferior , denumit strat de leg tur

In unele cazuti, la propunerea proiectantului, îmbr mintea bituminoas cilindrat se execut într-un singur strat , respectiv strat de uzur :

Tipurile de mixturi asfaltice prev zute pentru execu ia stratului de uzur cuprinse în

prezentul standard sunt conform tabelului 1 i sunt clasificate în func ie de granulozitatea i dimensiunea maxim a granulelor agregatelor

Tabelul nr. 1 -. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur

Nr. crt

Clasa tehnic a drumului

Categoria tehnic a strazii

Stratul de uzur Tipul i simbolul mixturii asfaltice 1

1 I I - Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:

MASF8; MASF12,5; MASF 16 - Mixtur asfaltic cu bitum modificat

stabilizat cu fibre - MASF8m; MASF12,5m; MASF 16m - Beton asfaltic cu bitum modificat:

BA12,5m BA16m - Beton asfaltic rugos cu bitum

modificat BAR 16m; cu bitum BAR 16

2 II,III II,III - Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF8; MASF12,5; MASF 16

- Mixtur asfaltic cu bitum modificat stabilizat cu fibreMASF8m;MASF12,5m; MASF 16m - Beton asfaltic rugos : - cu bitum modificat BAR 16m; cu bitum BAR 16 - Beton asfaltic

cu bitum modificat BA 12,5 m ; BA 16m cu bitum BA 12,5 ; BA 16

3 IV , V IV Beton asfaltic : - cu bitum ; BA8 ; BA 12,5 ; BA 16; BA

25 Beton asfaltic cu pietri concasat2 - cu bitum : BAPC 16

1 - în cazul în care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%, bitumul se aditiveaz cu un aditiv pentru îmbun irea adezivit ii

2 - cu acordul administratorului drumului

Tipurile de mixturi asfaltice prev zute pentru execu ia stratului de leg tur sunt conform tabelului nr. 2

Tipurile de mixturi asfaltice în tabelul 2 sunt clasificate în func ie de granulozitatea, dimensiunea maxim a granulelor agregatului natural i de natura acestuia.

Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de leg tur

Nr Clasa tehnic a Categoria Stratul de leg tur

Crt. drumului tehnic a strazuu

Tipul i simbolul mixturii asfaltice 1

1 Im II I,II Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum modificat BAD 25 - cu bitum BAD 20; BAD 25 Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum modificat BAD 25 - cu bitum BAD 20; BAD 25

2 III III

Beton asfaltic deschis cu pietri concasat - cu bitum BAD PC 25

3 IV,V IV,V Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum BAD 20; BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietri concasat - cu bitum BAD PC 25

Beton asfaltic deschis cu pietri sortat - cu bitum BAD PS 25

1 – In cazul în care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%, bitumul se adirtiveaz pentru îmbun irea adezivit ii Stratul de leg tur se poate executa din mixtur asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru drumuri, sau , în cazuri justificate din punct de vedere tehnic i economic, cu bitum modificat cu polimeri. Tipul de bitum utilizat la realizarea stratului de leg tur se stabile te de c tre clientul / administratorul drumului împreun cu proiectantul. Imbr min ile bituminoase cilindrate se aplic pe : - straturi de baz , din mixturi asfaltice executate la cald, conform SR 7970 ; - straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu lian i hidraulici sau lian i

puzzolanici , conform STAS 10473/1 i a reglement rilor tehnice în vigoare - Straturile de baz din macadam i piatr spart conform SR 179 i SR 1120 - îmbr minte bituminoas existent , în cadrul lucr rilor de ranforsare - îmbr minte din beton de ciment existent

In cazul îmbr mintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate naturale stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici, pe îmbr mintea din beton de ciment i pe îmbr mintea bituminoas existent , se recomand executarea unui strat antifisur peste stratul suport. Terminologie, defini ii, simboluri Terminologia din prezentul standard este conform SR 4032-1 i standardelor europene S REN 13108-1 i S REN 13108-5

Definitii Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz defini iile corespunz toare S REN 13108-1 i SR-.EN 13108-5. Simboluri Mixturile asfaltice prev zute pentru execu ia îmbr mintilor cilindrate la cald , cuprinse în prezentul standard, au simbolurile prezentate în tabelele 1 i 2 .

CONDITII TEHNICE Materiale Agregate Agregatele care s e utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice sunt agregate naturale, artificiale, confor SR EN 13043 i /sau agregatele naturale de carier i balastier prelucrate prin sp lare i sortare sau prin sp lare, concasare i sortare conform SR 667 i SR 662 Clasa minim a rocii din care se ob in agregatele naturale de carier , în func ie de clasa tehnic a drumurilor sau categoria str zii, trebuie s fie conform SR667 i celorlalte prevederi legale în vigoare. Caracteristicile fizico- mecanice ale rocii de provenien a agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667. Fiecare tip i sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevazute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei i pere i desp itori pentru evitarea amestec rii i impurific rii agregatelor. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozit ii agregatelor naturale au ochiuri p trate, conform S REN 933-2. Filer Filerul trebuie s corespund prevederilor SR – EN 13043 i / sau STAS 539 Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului sau a fractiu nii fine recuperate de la exhaustorul sta iei de asfalt decât în cazul în care continutul de argil determinat prin metoda valorii de albastru, conform S REN 933/9 , este de maxim 2% Filerul se depoziteaz în înc peri acoperite, ferite de umezeal sau în silozuri cu înc rcare pneumatic . Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Se poate utiliza func iunea fin recuperat de la exhaustorul sta iei în raport 4/1 ( parti filer de calcar i o parte recuperat propriu, dac se respect condi ia de mai sus Lian i Lian ii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt : - bitum neparafinos pentru drumuri D 60/80 i tip D 80/100 conf. SR 754; - bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50 , 50/70 i 70/100 conform S REN 12591

- bitum modificat cu polimeri conform S REN 14023 clasele 3,4,5 NOTA: Lian ii se selecteaz în func ie de penetra ie, în concordan cu zonele climatice i anume :

- pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile D 60-80, 50-70 i 35-50 - pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile D80-100 i 70-100 - pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zon , se utilizeaz bitumurile

D60-80 i 50-70, cu penetra ia de maxim 70(1..10 mm) Bitumurile tip 35-50 se utilizeaz în straturile de leg tur . Fa de cerin ele specificate în S REN 12591 ,bitumul trebuie s prezinte

urm toarele condi ii suplimentare : - ductibilitate la 25oC ( determinat conform SR 61) - mai mare de 100 cm pentru bitumul neîmb trânit D60/80; 50/70, 70/100 i D

80/100 - mai mare de 50 cm pentru bitumul neîmb tnit 35/50

- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 sau D 60/80 îmb trânit prin metoda TFORT/RTFOT

- Mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/200 sau D 80/100 îmb tânit prin metoda TFOT/RTFOT

- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmb trânit prin metoda TFOT/RTFOT - punctul de rupere Fraast ( determinat conform S REN 12593) maxim -8oC pentru bitumul 35/50 ; 50/70 sau D 60/80 maxim -10oC pentru bitumul 70/100 sau D 80/100

Bitumul neparafinos pentru drumuri i bitumul modificat trebuie s prezinte o adezivitate de minim 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv . In caz contrar, se aditiveaz cu agen i de adezivitate. Adezivitatea se determin conform SR 10696 i /sau S REN 12697-11 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel :

- bitumul se depoziteaz în rezervoare metalice , prev zute cu sistem de înc lzire cu ulei, sistem de înregistrare pentru ulei i bitum, gur de aerisire, pompe de recirculare.

- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz în recipiente metalice verticale prev zute cu sistem de înc lzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanent pentru evitarea separ rii componentelor i sistem, de înregistrare a temperaturii. Se recomand ca perioada de stocare s nu dep easc maxim2 zile, dac nu este specificat astfel de c tre produc tor , iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de maxim 140oC

-Bitumul adetivat se depoziteaz în rezervoare metalice prev zute cu sistem de înc lzire cu ulei, pomp de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturilor, gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu dep easc 3 zuke, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de 12oC....140oC

Polimeri

Polimerii utiliza i pentru prepararea bitumului modificat folosit la execu ia îmbr min ilor bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor i trebuie s fie agrementa i tehnic conform reglement rilor în vigoare.

Aditivi

Aditivii utiliza i ca agen i de adezivitate pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit la execu ia îmbr min ilor bituminoase din prezentul standard sunt agen i tensioactivi de tipul aminoderiva i care trebuie s fir introdu i pe pia cu respectarea reglement rilor tehnice în vigoare referitoare la substan ele i preparatele chimice. Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execu ia îmbr min ilor bituminoase prev zute în prezentul standard sunt fibre sau granule din celuloz , bitumate sau nebitumate care trebuie s fie agrementate tehnic conform reglement rilor în vigoare. NOTA

Se pot utiliza i alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu condi ia ca acestea s fie agrementate tehnic. Tipul de polimer, aditiv i fibr precum i dozajul acestora în bitum/ mixtur se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau acreditat.

Compozi ia i caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice Mixturi asfaltice tip beton asfaltic - BA Compozi ia mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice, atât pentru stratul de uzur cât i pentru stratul de leg tur , pot fi realizate integral din agregate naturale i de carier sau din amestec de agregate naturale de carier i de balastier , func ie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 3 Tabelul 3 Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate Beton asfaltic rugos - criblur sort 4-8 i 8-16

- nisip de concasare sort 0-4 - filer

Betoane asfaltice - criblur sort 4-8 i 8-12,5 sau 8-16; 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Beton asfaltic cu pietri concasat - Pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer

Beton asfaltic deschis cu criblur - criblur sort 4-8 , 8-16 i 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Beton asfaltic deschis cu pietri concasat - criblur sort 4-8 , 8-16 i 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Beton asfaltic deschis cu pietri sortat - pietri sort 4-8 , 8-16 i 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de leg tur se folose te nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în propor ie de maxim :

- 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16; BA 16 mm - 30% pentru BA 25 - 50% pentru BAD, BAD 25 i BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25 Limitele procentelor de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate

sunt conform tabelului 4. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de

mixtur asfaltic este cuprins în limitele prezentate în tabelul 5. Continutul optim de liant se stabile te prin studii preliminare de laborator, conform

metodologiilor prev zute în reglement rile tehnice în vigoare, de c tre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 6 i au la baz o mas volumic medie a agregatelor de 2650 Mg/mc.

Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se corecteaz cu un coeficient a= 2,650 /d unde „d” este masa volumic real (medie) a agregatelor, în Mg/mc i se determin conform S REN 1097-6. SR-EN 174-1:2009 Tabelul 4 – Limitele procentelor de agregate i filer

Strat de uzur Strat leg tur Nr crt

Fractiuni de agregate din ameste Cul total

BA8 BA12,5 BA12,5

BA16 BA 16

BA25 BAR16 BAR 16

BAPC 16

BAD 20

BAD25 BAD 25

BADPC 25

BADPS25

1 Filer i fractiuni din nisipuri sub 1mm%

8...14 7..14 8....13 6....13 8....11 8....13 4....9 3.....8 3......8 3........8

2 Filer i nisip Frac iunea (0,1...4mm, %

Diferen pân la 100

3 Cabluri cu dimensiunea peste 4mm,%

22...44 34..48 34...58 39..60 47..61 - 55..72 55...72 -

4 Pietri conca sat cu dimen siunea peste, %

- - - - - 15..34 - - 39...58 -

5 Pietri sortat cu dimen siunea peste 8mm ,%

- - - - - - - -- - 39...58

TABEL 5- zona granulometric a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

Tipul mixturii asfaltice rimea ochiului sitei

BA8 BA 12,5 BA 12,5

BA16; BA16 m BAPC 16

BA25

BAR 16 BAR 16m

BAD 20

BAD 25, BAD 25m, BADPC 25 BADPS 25

Treceri prin site cu ochiuri p trate , % 31,5 mm - - - 100 - 100 100 25 - - 100 90...100 100 - 90...100 20 - - - - - 90...100 - 16mm 100 100 90...100 72...90 90...200 73...90 73...90 12,5 - 90..100 - - - - - 8 90..100 70...85 66...85 54...80 61...74 40...60 42...61 4 56...78 52...66 42...66 40....61 39...53 28...45 28...45 2 30...55 35...50 30...50 30...50 27...40 20...35 20...35 1 22...42 24...38 22...42 20...40 21...31 14..30 14...32 0,63 18...35 - 18...35 15...35 18...25 - 10...30

0,20 11...25 - 11...25 8..25 11...15 - 5..20 0,125 - 8...16 - - - 5...10 - 0,10 8....14 - 8...13 6...13 8...11 - 3...8 0,063 7...11 5...10 7...10 5...10 7...9 3...7 2...5 Conform S REN 933-2 TABEL 6 Continutul optim de liant Nr Tipul Tipul mixturii Continutul de Clasa tehnic Categoria

tehni crt stratului Asfaltice liant a drumului a str zii

BAR 16 m; BAE 16 5,7...6., I....III I...III BA12,5 m ; BA 16 m 6,0..7,3 I...III I...III BA12,5; BA 16 6,0...7,3 II...III II BA8; BA 16 6,5...7,5 IV....V IV BA 25 5,5...7,0 IV...V IV

1 Strat de Uzur

BAPC 16 6,9...7,5 IV...V IV BAD 20 minim 4,5 I....IV I...iv BAD 25 M I...III I...III BAD 25 I...V I....IV BAD PC 25 III....V III-UV

2 Strat de leg tur

BAD PS 25

4,0...5,0

IV...V IV Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul standard este conform tabelului 7, termenul filer în acest context reprezentând frac iunea 0... 0,1 mm. TABELUL 7 – Raportul filer – liant Nr crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raportul filer-liant

(recomandat) Betoane asfaltice rugoase 1.6...1,8 Betoane asfaltice -cu dimensiune maxim a granulei de 16mm - cu dimensiune maxim a granulei de 20mm

1,3....1,8 1,1....1,8

1 Strat de uzur

Beton asfaltic cu pietri concasat 1,6...1,8 2 Strat de leg tur Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob confec ionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime i din probe prelevate pe parcursul execu iei, precum i din stratul gata executat, pentru verificarea calit ii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execu iei lucr rilor, precum i din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturulor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri/bitum aditivat trebuie s se încadreze în limitele din tabelel 8 i 9

Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri / bitum aditivat, determinat prin încerc ri dinamice , respectiv :

- Rezisten a la deforma ie permanent ( încercarea de compresiune ciclic i încercarea la ornierai) reprezentat prin : - viteza de fluaj i fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din mixtur asfaltic , conform S REN 12697-25, metoda B - viteza de deforma ie la f ga e i adancimea faga ului, determinate prin încercarea wheeltracking pe pl ci din mixtur asfaltic (carote), conform S REN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

- Rezisten a la oboseal , determinat prin încercarea la oboseal a unei probe cilindrice din mixtur asfaltic , conform S REN 12697-24, anexa E;

- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtur asfaltic conform S REN 12697-26 , anexa C

- Volumul de goluri a mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confec ionate la presa de compactare giratorie ( conform SR EN 12697-8 i SR EN 12697-31) trebuie s se încadreze în limitele din tabelul 9

TABELUL 8 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încerc ri pe cilindrii Marshail

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshail

Nr. Crt

Tipul mixturii asfaltice

Clasa tehnic a drumu lui

Categoria tehnic a str zii

Stabilitate la 60oC,S, KN(minim)

Indice curge re 1mm

Raport S/l KN /mm

Densit. aparent Kg/mc (minim)

Absorb ia de ap % vol

1 BA8;BA25 IV...V IV 6,0 1,5..4,5 1,3..4,0 2300 1,5...5 2 BA12;BA16 II..III II...III 8,0 1.5...4,0 2...5,3 2300 1,5...5 3 BA16;

BAPC 16 IV..V IV 6,5 1,5...4,5 1,4...4,3 2300 1,5...5

I...II I...II 8,5 1,5...4,0 2,1...5,6 2300 2...6 4 BAR 16 III III 8,0 1,5...4,0 2...5,3 2300 2...6

5 BAD 20 BAD 25

I...V I...IV 5,0 1,5...4,5 1,1...3,3 2250 1,5...6

6 BADPC 25 III..V III...IV 4,5 1,5...4,5 1...3 2250 1,5...6 7 BADPS25 IV...V IV 4,5 1,5...4,5 1...3 2250 1,5...6

Tabelul 9 – Caracteristici fizico- mecanice determinate prin încerc ri dinamice

Mixtur asfaltic tip beton asfaltic pentru

Nr Crt Caracteristica

Strat uzur Strat leg tur 1 Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie 1.1 Volum de goluri la 80 gira ii, % maxim 5,0 1.2 Volum de goluri, la 120 gira ii, % maxim - 9,5 1.3 Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj

dinamic)

- deforma ia la 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m, maxim - viteza de 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m/ ciclu, maxim - deforma ia la 40oC, 200 KPa i 1800 impulsuri, m/m, maxim - viteza de deforma ie la 40oC, 200 KPa i 1800 impulsuri, m/m/ciclu, maxim

30.000 3 - -

- - 20000 2

1.4 Modulul de rigiditate la 15oC MPa , minim 4500 4000 1.5 Rezisten a la oboseal , num rul de cicluri pana la

fisirare la 15oC minim - 400000

2 Caracteristici pe placi ( compactor cu placa ) sau pe carote din îmbr minte

2.1 Rezisten a la deforma ii permanente 60oC (ornieraj) - viteza de deforma ie la ornieraj mm/1000 cicluri maxim - nr. mediu de vehicule 6.000 - adancimea f ga ului , % pentru grosimea probei de 50mm , maxim - nr. mediu de vehicule 6.000

1 9

- -

Caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat

trebuie s se încadreze în limitele din tabelul 10. Tabel 10- Mixturi asfaltice cu bitum modificat,Caracteristici fizico-mecanice

Nr. Tipuri mixturi asfaltice crt Caracteristica BA12,5;

BA 16 mm BAR 16 m BAD 25 m

1 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshail 1.1 Stabilitate la 60 oC KN/minim 10 10 8 1.2 Indicele de curgere la 60 oC ,mm 2...5 2...5 2...4,5 1.3 Densitate aparent kg/mc, minim 2350 2350 2300 1.4. Absorb ia de ap , % , vol 2...5 2...5 2...5 2 Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie 2.1 Volum de goluri la 80 gira ii, % maxim 5,0 5,0 - 2.2 Volum de goluri, la 120 gira ii, %

maxim - - 9,5

2.3 Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic) - deforma ia la 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m, maxim - viteza de 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m/ ciclu, maxim - deforma ia la 40oC, 200 KPa i 1800 impulsuri, m/m, maxim - viteza de deforma ie la 40oC, 200 KPa i 1800

impulsuri, m/m/ciclu, maxim

25000

2,5 - -

25000

2 - -

- -

20000

2

2.4 Modulul de rigiditate la 15oC MPa , minim

4500 4500 4000

2.5 Rezisten a la oboseal , num rul de cicluri pana la fisirare la 15oC minim

- - 40 0000

3 Caracteristici pe placi ( compactor cu placa ) sau pe carote din îmbr minte 3.1 Rezisten a la deforma ii permanente

60oC (ornieraj) - viteza de deforma ie la ornieraj mm/1000 cicluri maxim - nr. mediu de vehicule 1500...3000 , maxum 3000...6000, maxim 6.000 - adancimea f ga ului , % pentru grosimea probei de 50mm , maxim - nr. mediu de vehicule 1500...3000 , maxum 3000...6000, maxim 6.000

1 0,9 0,7

9 8 7

0,9 0,7 0,5

9 7 6

Mixturile asfaltice stabilizate cu fibr

Compozi ia mixturilor asfaltice Continutul optim de liant se stabile te prin studii preliminare de laborator prin metodologii prev zute de reglement rile tehnice în vigoare, de c tre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat. Limita maxim recomandat pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii continutului optim de liant, este prezentat în tabelul 11 i are la baz o mas volumic medie a agregatelor de 2650 Mg/mc. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se caracterizeaz cu un coeficient a = 2,650 /d , unde d este masa volumic real ( medie) a agregatelor, în Mg/ mc i se determin conform S REN 1097-6 Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibr se utilizeaz bitum pur/aditivat sau bitum modificat/modificat i aditivat, cu o penetra ie de maxim 70(0,1 mm).

Continutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 16 variaz în limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, în func ie de tipul i eficien a fibrei utilizate. Con inutul optim de fibre se stabile te prin studii preliminare de laborator ( dup stabilirea unui dozaj pe liant), de c tre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat, pe baza testului Schellenberg (maxim 0,2% i a stabilit ii Marshall, care s fie, informativ, de minim 0,7 KN, cu men iunea c epruvetele cilindrice Marshall se confec ioneaz cu 75 de lovituri. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se încadreze în limitele din tabelul 12 TABELUL 11 – Zona granulometric i continutul de bitum

Strat de uzur Nr crt Caracteristica MASF 8;

MASF 8m MASF 12,5; MASF 12,5m

MASF 16; MASF 16 m

1 Frac iuni de agregate naturale din amestecul total 1.1 Filer i frac iuni din nisipuri sub 0l1 mm , % 11...14 8...13 10...14 1.2 Filer i nisip func iunea 0,1...4mm , % Diferen a pana la 100 1.3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 45...60 60...73 63...75 2 Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri p trate, % Sita de 25 mm - - 100 Sita de 16 mm 100 100 90...100 Sita de 12,5 mm - 90...100 - Sita de 8 mm 90...100 50...70 44...59 Sita de 4 mm 40...55 27...40 25...37 Sita de 2 mm 20....30 20...28 17...25 Sita de 1 mm 15...22 16...22 16..22 Sita de 0,63 mm 13...20 - 13...20 Sita de 0,2mm 12...16 - 11...15 Sita de 0,125 mm - 9...14 - Sita de 0,1mm 11...14 - 10...14 Sita de 0,063 mm 10...12 8...12 9-12 3 Continutul de bitum, %, minim 7,0 6,5 6,2 TABELUL 12- Caracteristici fizico - mecanice

Strat de uzur Nr. crt Caracteristica MASF 8

MASF 8n MASF 12,5; MASF 12,5 m MASF 16 ; MASF 16 m

1.1 Volum de goluri pe cilindrii Marshall, % 2,5...3,5 3.....4

1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77....83 77....83 1.3 Test Shellenberg, %,maxim 0,2 0,2 1.4 Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj

dinamic) - deforma ia la 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m, maxim - viteza de 50oC, 300 KPa i 1800 impulsuri, m/m/ ciclu, maxim

30.000

3

30.000

3

1.5 Modulul de rigiditate la 15oC MPa , minim 4000 4500 1.6 Deforma ia la oboseal , la 15oC i 3600

impulsuri, mm , max 1,2 1

1.7 Rezisten a la deforma ii permanente 60oC (ornieraj) - viteza de deforma ie la ornieraj mm/1000 cicluri maxim - nr. mediu de vehicule 1500...3000 , maxum 3000...6000, maxim 6.000 - adancimea f ga ului , % pentru grosimea probei de 50mm , maxim - nr. mediu de vehicule 1500...3000 , maxum 3000...6000, maxim 6.000

1 0,9 0,8

9 9 8

0,9 0,7 0,6

9 8 7

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat i bitum aditivat, se face conform S REN 12697-6 i S REN 12697-34 Pentru mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determin conform S REN 12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confec ionate conform S REN 12697-30, cu men iunea c se aplic 75 lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determin conform SR WEN 12697-8 Caracteristicile prev zute pentru mixturile tip beton asfaltic i stabilizat cu fibr se determin conform normelor tehnice de incercare europene în vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz conform S REN 12697-18 Caracteristicile straturilor îmbr min ilor bituminoase executate Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin masur ri în situ conform SR 174-2 Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre masa volumic aparent a mixturii asfaltice compactate din strat i masa volumic aparent determinat pe epruvete Marshall preparate în laborator din mixtur asfaltic . Masa volumic aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin m sur tori în situ cu echipamente de m surare adecvate , omologate. Incerc rile de laborator efectuate pentru verificarea compact rii constau în determinarea masei volumice aparente i a absorb iei de ap pe pl cu e (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100mm netulburate.

Condi iile tehnice pentru absorb ia de ap i gradul de compactare al îmbr min ilor bituminoase din mixtur asfaltic , cuprinse în prezentul standard, sunt conforme cu tabelul 13. Tabelul 13 - Caracteristicile straturilor îmbr mintei bituminoase Nr crt Tipul mixturii asfaltice Absorb ie de

ap % vol Grad de compactare % minim

1 Mixtur asfaltic stabilizat cu fibr 26...6 97 2 Beton asfaltic rugos

- BAR 16 m - BAR 16

4....7 96

2 Beton asfaltic - BA 12,5 ; BA 16m - BA8;BA12,5;BA16;BA25

2....5 96

2 Beton asfaltic deschis BAD 15 m

BAD 2 BAD 20; BAD 25; BADPC25 BADPS 25

3....8 96

Rezisten a la deforma ii permanente a îmbr mintei bituminoase Executate Rezisten a la deforma ii permanente se determin pe carote prelevate din îmbr mintea bituminoas executat Rezisten a la deforma ii permanente se m soar prin determinarea vitezei de deforma ie la ornieraj i/sau adâncimea f ga ului, la temperatura de 60oC, conform S REN 12697-22 sau metodologiei stabilite de reglement rile tehnice în vigoare. Valorile admisibile, în func ie de trafic, sunt prezentate în tabelele 9, 10 i 12. Elemente geometrice Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s îndeplineasc condi iile din tabelul 14. Tabelul 14 –Elemente geometrice i abaterile limit pentru straturile îmbr mintei bituminoase Nr.crt Elemente geometrice Condi ii de

stabilitate Abateri limit locale admise la elementele geometrice

1 Grosimea minim a stratului

compactat ,cm, minim - strat de uzur din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre MASF 8 MASF 12,5; MASF 16 - strat de uzur cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum -strat de leg tur cu criblur cu pietri concasat sau pietri sortat

3,0 3,5 4,0 5,0 5,0

-nu se admit abateri în minus fa de grosimea medie prev zut în proiect pentru fiecare strat -abateri în plus nu conctituie motiv de respingere a lucr rii

2 imea p ii carosabile Conform STAS 2900

± 50 mm

3 Profil transversal -drumuri în aliniament în curbe i zone aferente cazuri speciale - str zi

Sub form acoperi conform STAS 863 panta unic Conform STAS 10144/3

± 5,0 mm fa de cotele profilului adoptat ± 2,5 mm/m

4 Profil longitudinal Declivitate,% maxim -drumuri mixtur asfaltic stabilizat cu fibre beton asfaltic rugos alte categorii de mixturi asfaltice

9o

9

9o

± 5,0 mm fa de cotele profilului proiectat, cu condi ia respect rii pasului de proiectare adoptat.

Declivit i mai mari pot fi prev zute numai cu acordul beneficiarului i asigurarea surilor de siguran a circula iei

Caracteristicile suprafe ei îmbr min ilor bituminoase executate Caracteristicile suprafe ei îmbr mintilor bituminoase i condi iile tehnice care trebuie s fie îndeplinite sunt conform tabelului 15. Determinarea caracteristicilor suprafe ei îmbr min ilor bituminoase se efectueaz în termen de o lun de la execu ia acestora, înainte de data recep iei la terminarea lucr rilor. Tabelul 15 – Caracteristicile suprafe ei îmbr mintei bituminoase

Nr.crt. Caracteristica Condi ii de admisibilitate

Metode de încercare

1 Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate, IRI, m/km - drumuri de clas tehnic I...II - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV - drumuri de clas tehnic V

2,5 3,5 4,5 5,5

Reglement ri tehnice în vigoare privind m surarea indicelui de planeitate

2 Uniformitatea în profil longitudinal

Denivel ri admisibile m surate sub dreptarul de 3m, mm -drum de clas tehnic I, i strazi de categoria tehnic I...III - drumuri de clas tehnic II i strazi de categorie tehnic IV - drumuri de clas tehnic III...V

3,00

4,00

5,0

SR EN 13036-7

3 Rugozitatea - rugozitatea cu pendulul SRT unit i SRT - drumuri de clas tehnic I...II - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV...V

80 70 60

S REN 13036-4

- rugozitatea geometric . HS mm - drumuri de clas tehnic I...II - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV...V

0,7 0,6 0,55

S REN 13036-1

- Coeficientul de frecare ( GT) - drumuri de clas tehnic I...II - drumuri de clas tehnic III

0,95 0,7

Reglement ri tehnice în vigoare cu aparatul de m sur Grip Tester

4 Omogenitatea. Aspectul suprafe ei Aspect fara degradari sub form de execs de bitum, fisuri zone poroase, deschise, lefuite

Vizual

NOTA - Planeitatea în profil longitudinal se determin fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin m surarea denivel rilor sub dreptarul de 3 m

- Rugozitatea se teremin fie prin masurarea cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozit ii geometrice HS . In caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT

Reguli i metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice

Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prev zute în tabelul 8...15 se determin în urm toarele etape :

- încerc ri ini iale de tip pentru stabilirea compozi iei mixturilor asfaltice - verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate în timpul

execu iei lucr rilor - verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat Tipuri de încerc ri Tipurile de încerc ri, în func ie de tipul de mixtur i de clasa tehnic a drumului,

respectiv categoria tehnic a str zii i frecventa acestor încerc ri sunt prezentate în tabelul 16.

Tabelul 16- Tipul i frecventa încerc rilor realizate pe mixturi asfaltice.

Nr.crt Natura controlului/încerc rii i Frecventa încerc rii

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

1 Incerc r ini iale de tip Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru stratul de uzur i stratul de leg tur , indiferent de clasa tehnic a drumului sau categoria tehnic a str zii.Pentru mixtura stabilizat cu fibre , conform tabelului 12

Caracteristicile : volum de goluri determinat pe cilindrii Marshall Rezisten a la deforma ii permanete(adancimea faga ului,rata de ornieraj

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a str zii

Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie Rezisten a de deforma ii per Manente (fluaj dinamic) Modul de rigiditate Rezisten a la oboseal Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru clasa tehnic a drumului I,II i categoria tehnic a str zii I,II

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzur i de leg tur tip beton asfaltic

2 Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execu iei -frecven a 1/400 tone mixturi asfaltic în cazul sta iilor cu productivitate<80 tone/or - frecventa 1/700 tone mixtur asfaltic în cazul sta iilor cu productivitate 80 tone/or

Volum de goluri pe cilindri Marshall, test Schellenberg i compozi ia mixturii

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre

3 Verificarea calit ii stratului bituminos executat pe carote - conform recomand rii comisiei de recep ie

Caracteristicile : - compozi ia mixturii - absorb ia de ap - gradul de compactare

Toate tipurile de mixtur asfaltic pentru stratul de uzur i de leg tur

4 Verificarea stratului de deforma ii permanente -frecven a 1 set carote pentru fiecare sector omogen

Rezisten a la deforma ii permanente (adâncime faga , rata de ornieraj)

Mixtur asfaltic Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre

5 Verific ri suplimentare în situa ii cerute de comisia de recep ie (beneficiar) - frecven a 1 set carote pentru fiecare sector omogen

Rezisten a la deforma ii permanente ( fluaj dinamic) Modul de rigiditate Rezisten a la oboseal

Mixturile asfaltice tip BA destinate stratului de uzur i leg tur pentru clasa

tehnic a drumului I i II i categoria tehnic a str zii I,II

Sta ia de asfalt Sta ia de asfalt va trebui s fie dotat i s prezinte caracteristici tehnice care s permit ob inerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prev zute de Caietul de sarcini. Instala ia de preparare a mixturilor asfaltice Centralele de preparare trebuie s fie autorizate i dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozarea gravimetric sau volumetric a bitumului i filerului, precum i dispozitiv de malaxare for at a agregatelor cu liant bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instala iile în flux discontinuu. In cazul instrala iilor în flux continuu, corec ia de umiditate, respectiv corelarea cantit ii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus în usc tor - malaxor, se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instala iei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de înregistrare i afi are a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale i a mixturilor asfaltice i s asigure o precizie a doz rii de +3% pentru agregatele naturale i de 2% pentru biter i filer. In cazul doz rii volumetrice a bitumului se va ine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu temperatura astfel încât la 150oC......180oC, 1 kg bitum rutier are un volum de ( 1,09.........1,11). Instala ia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabrica ie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5 %. Stocarea, înc lzirea i dozarea bitumului Sta ia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantit i de bitum mai mare sau cel pu in egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un indicator de nivel gradat i un dispozitiv de înc lzire a liantului pân la temperatura necesar , evitându-se supraînc lzirea acestuia. Se interzice înc lzirea agregatelor naturale i a bitumului peste 190oC în scopul evit rii modific rii caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum i echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a c ror func ionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verific rile trebuie trecute într-un registru specific. Instala ia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare i dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fa de dozajul stabilit prin re eta aprobat de inginer privind compozi ia mixturii asfaltice este de + 0,3 % Stocarea i dozarea filerului La sta ia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat în silozuri prev zute cu dispozitive de alimentare i extragere corespunz toare (pneumatic ) care s permit dozarea filerului, cu toleran a (pe volum) de +1,5% fa de dozajul din re eta aprobat de inginer. Nu se permite folosirea filerului aglomerat. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel pu in 1/3 din agregatele necesare lucr rii pentru un an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pere i desp itori pentru evitarea contamin rii sorturilor. Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie s fie u or accesibil i cu scurgerea apelor asigurat . Instala ia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel încât s se men in o produc ie constant .

Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instala ia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform re elei aprobat de inginer privind compozi ia mixturii asfaltice, cu abateri admise fa de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4) Tabelul 11 Frac iunea , mm Abateri admise fa de dozaj , %

25........31,5 5 16.....25 5 8......16 5 4.......8 5 1.......4 4

0,20......0,63 3 0,1......0,2 2 0.......0,1 1,5

Instala ia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat i cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea i înc lzirea agregatelor. Malaxarea Instala ia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene., Dac cuva malaxorului nu este închis , ea trebuie s fie prev zut cu o capot pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie. Instala ia trebuie s fie prev zut cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi func ie de tipul de instala ie de preparare i tipul de mixturi i se va stabili în cadrul operatiunii de reglare a sta iei de asfalt înaintea începerii fabrica iei. Stocarea i înc rcarea mixturilor La ie irea din malaxor trebuie amenajate dispozitive i luate m suri speciale pentru evitarea segreg rii mixturii asfaltice în timpul stoc rii i/sau la înc rcarea în mijloace se transport. Dac se folose te bunc r de stocare, acesta va trebui s fie înc lzit. Autorizarea sta iei de asfalt Inaintea începerii execu iei, antreprenorul trebuie s supun accept rii beneficiarului lucr rii, sta ia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucr rilor. Beneficiarul va verifica atestarea sta iei de asfalt i va autoriza punerea ei în func iune dup ce va constata c debitele fiec rui constituient permite ob inerea amestecului prescris, în limitele toleran elor admise, c dispozitivele de m surare a temperaturilor sunt etalonate i c malaxorul func ioneaz corespunz tor, f pierderi de materiale. Condi ia pentru autorizare o constituie i existenta tuturor dot rilor i amenaj rilor la sta ie, a depozitelor la sta ie i a celor intermediare, a c ilor de acces la depozite i la instala ia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunz toare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existen a pere ilor desp itori între sorturile de agregate, suprafe e suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii i îndep rt rii apelor, etc ). Dac amenaj rile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de autorizarea sta iei de asfalt de c tre inginer. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbr mintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai în sta ii automate de asfalt. O aten ie deosebit se va da în special respect rii prevederilor privind continutul de liant i se va urm ri prin, observa ii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat într-un mod corespunz tor. Conform SR 174-2, , pct. 2.2.2 i tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse între urm toarele valori : - 165oC la l75oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 - 160oC la l70oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execu ia îmbr mintilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. Toleran a admis a temperaturii bitumului este de + 3oC. Trebuie evitat înc lzirea prelungit sau reînc lzirea aceluia i bitum de mai multe ori.

Dac totu i din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat reînc lzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetra iei acestuia.

Dac penetra ia bitumului nu este corespunz toare se renun la utilizarea lui. Inc lzirea agregatelor naturale se va face cu usc torul instala iei de preparare a

mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. i tabel 1, temperatura agregatelor naturale în usc tor

trebuie s fie între urm toarele valori : - 170oC la l90oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

- 165oC la l80oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execu ia

îmbr min ilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. Se interzice înc lzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu dep easc 0,5% i

trebuie verificat cel pu in odat pe zi. Dup înc lzirea agregatelor naturale în usc tor, acestea se resorteaz pe ciururile

instala iei apoi se cânt resc conform dozajelor stabilite i se introduc în malaxor unde se amestec , cu filerul rece, dozat separat.

Se introduce bitumul înc lzit, dozat în prealabil i se continu amestecarea. Durata de amestecare este în func ie de tipul instala iei i trebuie s fie suficient

pentru realizarea unei anrob ri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul bituminos.

Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. i tabelul 1, temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor trebuie s fie între urm toarele valori:

- 16ooC la l80oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

- 155oC la l70oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execu ia

îmbr mintilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. Toleran a admis a temperaturii mixturii asfaltice la ie irea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor va fi stabilit astfel ca, inând

seama de r cirea care are loc în timpul transportului i a a tept rilor în condi iile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la a ternerea i compactarea mixturii.

Reglarea instala iei de preparare a mixturilor asfaltice Inainte de autorizarea sta iei de asfalt, predozatoarele instala iei de preparare a

mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încerc ri, astfel încât curba de granulozitate as amestecului de agregate naturale ob inut , s corespund celei calculate în laborator, în limitele de toleran .

Dup autorizarea sta iei de asfalt de c tre beneficiarul lucr rii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare i etalonare :

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate ; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer ; - a dispozitivelor de m surare a temperaturilor ; - verificarea ecranului dozatorului ; - verificarea func ion rii malaxorului. Autorizatia de punere în exploatare va fi dat de inginer dup ce va constata c

debitele fiec rui constituient permit s se ob in amestecul prescris în limitele toleran elor admise .

Dac , urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instala iei se dovedesc

defectuoase, Antreprenorul va trebui s le înlocuiasc , s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprob rii Beneficiarului autoriza ia de punerea în exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului

i/sau a personalului care-l deserve te, în tot timpul cât dureaz opera iunile pentru ob inerea autoriza iei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autoriza iei .

Controlul fabrica iei

Controlul calit ii mixturilor trebuie f cut prin verific ri preliminare, verific ri de

rutin în timpul execu iei i verific ri în cadrul recep iei la terminarea lucr rilor, cu frecven a men ionat în tabelul 12 .

Tabelul 12

Faza

Natura controlului sau verific rii

Categoria controlului

Frecven a controlului sau a verific rii

A B C Studiu Studiul compozi iei mixturii X pentru fiecare tip de produs Exe Cu ie

Controlul reglajului instala iei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X X înaintea începerii fabrica iei fiec rui tip de mixtur

Incadrarea agregatelor în zona de granulozitate indicat în caietul de sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de cur enie( continutul de impurit i) a agregatelor

X la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizeaz alte agregate

Temperatura liantului la introducerea in malaxor

X permanent

Temperatura agregatelor naturale uscate i înc lzite la ie irea din toba de uscare

X permanent

Func ionarea corect a dispozitivelor de cânt tire sau dozare

X la începutul fiec rei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la ie irea din malaxor, înainte de ad ugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu dozajul de bitum stabilit

X zilnic sau ori de câte ori se observ o calitate necorespunz toare a mixturilor asfaltice asfaltice

pentru mixtur , inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant)

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare

X în fiecare or a programului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

X zilnic, prin extrac ii

Verificarea compozi iei mixturii asfaltice:granulozitatea agregatelor i dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite de laborator, cu toleran ele admise indicate în tabelul 11 i în caietul de sarcini.

X zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparent Marshall Absorb ia de ap Marshall

X câte o prob de 20 kg la fiecare 200- 400 to de mixtur , în func ie de productivitatea sta iei

MODUL DE PUNERE IN OPERA Transportul mixturilor asfaltice Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur , care trebuie s fie cur tate de orice corp str in i uscate înainte de înc rcare. La distan e de transport mai mari de 20km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum i pe vreme rece (+10oC....+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup înc rcare . Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta ( motorin , p cur , etc ) este interzis . Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instala iei de preparare a mixturii asfaltice i de punerea în oper , astfel încât s fie evitate întreruperile procesului de execu ie a îmbr min i. Lucr ri preg titoare Preg tirea stratului suport Inainte de a ternerea mixturii, stratul suport trebuie bine cur tat Materialele neaderente, praful i orice poate afecta leg tura între stratul suport i îmbr mintea bituminoas trebuie îndep rtat. In cazul stratului suport din macadam, acestea se cur i se m tur , urm rindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Dup cur are se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de execu ie. In cazul în care suportul este constituit din îmbr min i existente, aducerea acestuia la cotele prev zute în proiectul de execu ie se realizeaz , dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic , fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execu ie. Compactarea i umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafa a stratului suport Suprafa a stratului suport trebuie s fie uscat . Amorsarea

La executarea îmbr min ilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru i stratul suport cu emulsie de bitum cationic cu rupere rapid . Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru p trat în func ie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în urm toarele cazuri : - pentru strat de leg tur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din îmbr min i asfaltice existente ; - pentru stratul de uzur pe strat de leg tur când stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la execu ia stratului de leg tur . Dup amorsare se a teapt timpul necesar pentru ruperea i uscarea enulsiei bituminoase. In func ie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, r mas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,3....0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de a a natur încât ruperea s fie efectiv înaintea a ternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face în fa a finisorului la o distan de maximum 100m. A ternerea Asternerea mixturilor asfaltice se va face în perioada martie - octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, în condi iile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80

ternerea se face pân la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prev zute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clas tehnic I,II i III i care asigur o precompactare. In cazul lucr rilor executate în spa ii înguste (zona casetelor) ternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie a ternut

continuu pe fiecare strat i pe toat lungimea unei benzi programat a se executa în ziua respectiv . In cazul unor întreruperi accidentale care conduc la sc derea temperaturii mixturii

mas necompactat în amplasamentul repartizatorului, pân la 120 oC se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compacteaz imediat suprafa a nivelat i se îndep rteaz resturile de mixturi, r mase în cap tul benzii. Concomitent se efectueaz i cur irea bunc rului i grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast opera ie se face în afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se a terne mixtura asfaltic . Cap tul benzii întrerupte se trateaz ca rost de lucru transverasal, conform prevederilor . Mixturile asfaltice trebuie s aib la a ternere i compactare, în func ie de tipul liantului , temperaturile prev zute în tabelul 13. Tabelul 13 Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la a ternere oC min

Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C , mm

început sfâr it D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100 surarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, în bunc rul finisorului. Mixturile asfaltice a c ror temperatur este sub cea prev zut în tabelul 13 vor fi refuzate i evacuate urgent din antier.

In acela i fel se va proceda i cu mixturile asfaltice care se reg sesc în bunc rul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale. Mixtura asfaltic trebuie a ternut continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât i cel al afân rii. ternerea se va face pe întreaga l ime a c ii de rulare, Atunci când acest lucru nu este posibil, antreprenorul supune aprob rii beneficiarului, l imea benzilor de a ternere i pozi ia rosturilor longitudinale ce urmeaz a fi executate . Grosimea maxim a mixturii r spândite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescrip ii speciale sau de inginer, la propunerea antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. Viteza de a ternere cu finisorul trebuie s fie adoptat caden ei de sosire a mixturilor de la sta ie i cât se poate de constant ca s se evite total întreruperile. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivel ri, imediat dup a ternere, cu ajutorul unui aport de material proasp t depus înainte de compactare. In bunc rul utilajului de a ternere trebuie s existe în permanen , suficient mixtur necesar pentru a se evita o r spândire neuniform a materialului. La executarea îmbr min ilor bituminoase o aten ie deosebit se va acorda rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i etan e. La reluarea lucrului pe aceea i band sau pe o band adiacent , zonele aferente rostului de lucru, longitudinal i/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel încât s rezulte o muchie vie vertical . In cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execut în aceea i zi, t ierea nu mai este necesar . Suprafa a nou creat prin t iere va fi amorsat iar mixtura pentru banda adiacent se

terne, dep ind rostul cu 5... 20 cm, acest surplus de mixtur repartizat , împungându-se înapoi cu o raclet , astfel încât s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua band . Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fa de cele ale stratului de leg tur , cu alternarea lor. Atunci când exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întretesut. Leg tura transversal dintre un strat de asfalt nou i un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil în func ie de grosimea noului strat, astfel încât s se ob in o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5 %. In plan liniile de decapare , se recomand cu o amorsare a suprafe ei, urmat de

ternerea i compactarea noii mixturi asfaltice, pân la nivelul ambelor straturi ( nou i existent). Compactarea La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunz toare, care s asigure caracteristicile tehnice i gradul de compactare prev zute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic i fiecare strat în parte. Opera ia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu copactoare cu pneuri i compactoare cu rulouri netede, prev zute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât s

se ob in un grad de compactare conform tabelului 15 . Pentru ob inerea gradului de compactare prev zut se determin , pe un sector experimental, num rul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în func ie de performan ele acestora, de tipul i grosimea stratului de îmbr minte. Aceast experimentare se face înainte de începerea a ternerii stratului în lucrarea respectiv , utilizând mixturi asfaltice preparate în condi ii similare cu cele stabilite pentru produc ia curent .

Incerc rile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interven ia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala antreprenorului. Urmare acestor încerc ri, antreprenorul propune beneficiarului: - sarcina i alte specifica ii tehnice ale fiec rui utilaj ; - planul de lucru al fiec rui utilaj, pentru a asigura un num r de treceri pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului; - presiunea de umflare a pneurilor i înc rc tura compactorului; - temperatura de a ternere, f ca aceasta s fie inferioar celei minime; Metoda de compactare propus a fi considerat satisf toare dac se ob ine pe sectorul experimental gradul de compactare minim men ionat. Conf. pct. 2.4.2. din SR 174-2, pentru ob inerea gradului de compactare prev zut se consider c num rul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel men ionat în tabelul 14. Compactarea se execut pentru fiecare strat în parte. Tabelul 14 Ateliere de compactare A B Tipul stratului Compactor cu pneuri

de 160 kN Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Num r de treceri minime strat de uzur 10 4 12 strat de leg tur 12 4 14 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu orturi de protec ie. Num rul atelierelor de compactare se va stabili în func ie de dotarea Antreprenorului cu compactoare ( grele, în tandem, etc) i de num rul punctelor de a ternere - compactare. Opera ia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat încât s se ob in valori optime pentru caracteristicile fizico- mecanice de deformabilitate i suprafa are. Compactarea se execut în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat . Pentru sectoarele în ramp , prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Comapctoarele trebuie s lucreze f ocuri, cu o vitez mai redus la început, pentru a evita înv lurirea îmbr min ii i nu se vor îndep rta mai mult de 50m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale c minelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafa a stratului se controleaz în permanent , iar micile denivel ri care apar pe suprafa a îmbr min ii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat l imea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu orturi de protec ie. Tratarea suprafe ei îmbr mintei Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate înainte de aceast dat în zone umbrite i cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafa a îmbr mintei va fi protejat , aceasta realizându-se numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza constat rilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic , cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat

nealcalin ) i r spândire de nisip 0....4 mm cu un continut mai redus de praf, sub 0,1 mm, în urm toarele cantit i : a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp - r spândire de nisip (de preferin de concasaj) 3.... 5 kg/mp ; b. stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap 0,8....1 kg/ mp - r spândire nisip 3...5 kg/mp Controlul punerii în oper In cursul execu iei îmbr min ilor rutiere buituminoase, trebuie s se verifice cu frecventa men ionat mai jos urm toarele: - preg tirea stratului suport : zilnic la începerea lucr rilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la a ternere i compactare : cel pu in de dou ori pe zi ; - modul de compactare : zilnic ; - modul de execu ie a rosturilor : zilnic Verificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la a ternere, înainte de compactare : câte o prob de 20 kg pentru fiecare 200... 400 tone de mixtur asfaltic , indiferent de tipul mixturii, în func ie de productivitatea instala iei. Verificarea calit ii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minim 40 x 40 cm pentru fiecare 700o mp suprafa executat ( conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urm toarele caracteristici : - la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur i stratul de leg tur : * densitatea aparent * absorb ia de ap * gradul de compactare aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15. Tabelul 15 Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparent

kg/mc, min Absorb ia de ap % vol

Grad de compac tare % , min

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre MASF 8, MASF 16

2300

2...6

97

Beton asfaltic rugos: BAR 16m 2300 BAR 16 a BAR 16

2250 4......7 96

Beton asfaltic bogat în criblur BA 16m

2300

BA 8a, BA 16a, BA 25a BAPC 16a, BA8, BA16, BA 25a BAPC 16

2500 2....6 96

Beton asfaltic deschis BAD 25 m

2250

BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a, BAD 25,BADPC 25, BADPS 25

2200 3.....8 96

La MASF 8, MASF 16 i mixturile asfaltice, densitatea stratului d4e uzur pentru clasa tehnic a drumului I, II i categoria tehnic a str zii I,II : - rezisten a la deforma ii permanente Rezisten a la deforma ii permanente se m soar prin determinarea vitezei de deforma ie la ornieraj i/sau adâncimea f ga ului, la temperatura de 45oC pentru zona climatic rece i respectiv 60oC pentru zona climatic cald , conform metodologiei stabilite de reglement rile tehnice în vigoare. Valorile admisibile, în func ie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16. Tabelul 16 Viteza de deforma ie, la ornieraj

(VDOP), mm/h, max Adâncimea f ga ului mm, max

Num rul mediu Temperatura Temperatura de vehicule 45oC 60oC 45oC 60oC

1500 6,0 8,0 6,0 9,0 1500....3000 4,0 6,0 5,0 8,0 3000.....6000 2,0 3,5 4,0 7,0 6000 2,0 3,5 4,0 7,0 NOTA: Vehiculele de transport marf i autobuze, în 24 h calculate pentru traficul de perspectiv . Controlul compact rii In cursul execu iei, Antreprenorul trebuie s vegheze în permanent la . - etapele execu iei s fie cele stabilite la încerc ri : - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe antier i în func iune continu i regulat ; - elementele definite practic în timpul încerc rilor (sarcina fiec rui utilaj, planul de merse, viteza, presiunea în pneuri, distan a maxim de dep rtare între finisor i primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu stricte e . Beneficiarul lucr rii î i rezolv dreptul ca , în cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucr rile pe antier pân când Antreprenorul va lua

surile necesare de remediere. Calitatea compact rii straturilor îmbr mintilor bituminoase, se va determina de

tre Antreprenor, pe tot parcursul execu iei, prin analize de laborator sau în situ. Verificarea gradului de compactare în laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbr minte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densit ii pe pl cu e cu carote i raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluia i tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau a ternere (înainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat i densitatea aparent determinat de cilindrul Marshall preg ti i în laborator, din aceea i mixtur asfaltic . In cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent , absorb ia de ap , i gradul de compactare al mixturilor asfaltice, din care sunt realizate îmbr mintile. Determin rile se vor face conform STAS 1338/1 i STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau în prezenta Antreprenorului i Beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea îmbr min ii, încheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele s prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbr min ii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate i izolate cu defec iuni vizibile, stabilite de inginer sau de comisia de recep ie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o men iune special . Condi iile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 15. Reglarea nivelmentului Atunci când caietul de prescrip ii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente oselei, verificarea cotelor este f cut în contradictoriu, pe suprafe e corespunz toare a fiec rei zi de lucru, în ax i la margine ( între 0,2 i 0,3 m de la marginea stratului) ca în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului i eventual în toate celelalte puncte fixate de inginer. Toleran a pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de leg tur i/sau de uzur ) este 2,5 cm. Dac toleran ele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil . CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Caracteristicile suprafe ei îmbr mintei Imbr mintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s îndeplineasc condi iile din tabelul 17 Tabelul 17 Caracteristica Condi ii de admisibilitate Metoda de încercare Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate, IRI m/km

- drumuri de clas tehnic I...II 2,5 Reglement ri tehnice - drumuri de clas tehnic III 3,5 în vigoare privind

masuratori cu analizo - drumuri de clas tehnic IV 4,5 rul de profil longitu - drumuri de clas tehnic V 4,5 dinal (APL) Uniformitatea în profil longitudinal Denivel ri admisibile m surate sub dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clas tehnic I i str zi de categoria tehnic I...III

3,0

SR 174-2

- drumuri de clas tehnic II i str zi de categoria IV în alte zone decât cele din zona rigolelor

4,0

- drumuri de clas tehnic III... V 5,00 Rugozitatea - Rugozitatea cu pendul SRT, unit i SRT * drumuri de clas tehnic I...II 80 STAS 8849 * drumuri de clas tehnic III 70 * drumuri de clas tehnic IV...V 60 Rugozitatea geometric HS, mm Reglement ri tehnice

* drumuri de clas tehnic I...II 0,7 în vigoare cu aparatul * drumuri de clas tehnic III 0,6 de m sur GIP *drumuri de clas tehnic IV... V 0,55 Tester Coeficient de frecare * drumuri de clas tehnic I...II 0,95 Vizual * drumuri de clas tehnic III...V 0,7 Omogenitate. Aspectul suprafe ei Elemente geometrice si abateri limit Verificarea elementelor geometrice include i îndeplinirea condi iilor de calitate pentru stratul suport i funda ie, înainte de a ternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400. Grosimea straturilor trebuie s fie cea prev zut în profilul transversal tip din proiect . Verificarea grosimii îmbr min ii se face în func ie de datele înscrise în buletinele de analiz întocmite pe baza încerc rii probelor din îmbr mintea gata executat , iar la aprecierea comisiei de recep ie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea îmbr min ii. Abaterile limit locale admise în minus fa de grosimea prev zut în proiect pentru fiecare strat în parte, pot fi de maximum 10 % . Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucr rii. imile straturilor vor fi cele prev zute în proiect. Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum + 50mm. Pantele profilului transversale i ale celui longitudinal sunt indicate în proiect. Abaterile limit admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în intervalul + 5mm/m, atât pentru stratul de leg tur cât i pentru stratul de uzur la drumuri i în intervalul+ 2,5mm/m pentru str zi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fa de cotele profilului proiectat i cu condi ia respect rii pasului de proiectare prev zut. RECEPTIA LUCRARILOR Recep ia pe faze determinante Recep ia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de leg tur i de uzur , se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calit ii în construc ii aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execu ie determinante, elaborat de MLPAT i publicat în Buletinul Construc iilor volumul 4 din 1996. Recep ia preliminar ( la terminarea lucr rilor Recep ia preliminar a lucr rilor de c tre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de recep ie a lucr rilor în construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recep ie examineaz lucr rile executate fa de documenta ia tehnic aprobat i documenta ia de control întocmit în timpul execu ie. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10 % din lungimea traseului.

La str zi cota în ax se verific în propor ie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toat lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivit ilor. Verificarea grosimii se face i pe probe ce se iau pentru verificarea calit ii îmbr min ii. Evidenta tuturor verific rilor în timpul execu iei lucr rilor face parte din documenta ia de control a recep iei preliminare. In perioada de verificare a comport rii în exploatare a lucr rilor definitive, care este de un de la data recep iei preliminare a îmbr vc min ii , toate eventualele defec iuni ce vor apare se vor remedia de c tre Antreprenor. Recep ia final Recep ia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/1994 dup expirarea perioadei de verificare a comport rii în exploatare a lucr rilor definitive. INTOCMIT, Sing. Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI

- Borduri din beton -

GENERALITATI

Obiect i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se refer la bordurile de beton cu fe ele aparente netede sau

cu model, în culoare natural sau colorate, utilizate pentru trotuare, spa ii verzi alei de pietoni .

Bordurile vor fi realizate conform prevederilor din STAS 1139 , a c ror dimensiuni trebuie s corespund datelor din tabelul 20.

Tabelul 20 Tipul rime

a imea

6o 2 In imea 4 5

Lungimea 1 5

Observa ii

A B I P

A2 B3 I P

200 100 300 600

300 170 300 300

1000;330 750;500 600 400

utilizat la trotuare Utilizate la dren rile spa iilor verzi,vezi încadramente laterale, etc. Uzinate la intr ri Carosabile

Toate dimensiunile sunt în mm Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le îndeplineasc bordurile sunt ar tate în tabelul 21 Tabelul 21 CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE Rezisten a la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A i B kgf/cmp

40

Rezisten a la rupere la încovoiere a unei singure epruvete de prob pentru lungimile de

30

1000, 750 i 500mm kgf/ cmp Rezisten a la uzur mm max. 1,3 Rezisten a la înghe - dezghe la 20 cicluri înghe - dezghet f s apar fisuri

sau tirbiri. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22 Tabelul 22 DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE

geata fetelor v zute ,0/0,00 max 3 Deform ri pe fetele v zute mai mari de 2 mm Nu se admit Devieri de la unghiul de 90, % max 3 Stirbiri mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte

se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3 mm i adâncimea de max. 2 mm

Cr turi Nu se admit CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încerc rilor preliminare de informare i încerc rilor de re et definitiv conform clauzelor tehnice comune tuturor lucr rilor rutiere. Incerc rile preliminare de informare sunt executate pe e antioane de materiale provenind din fiecare balastier , carier sau uzin propus de antreprenor. Natura lor i frecven a cu care sunt efectuate sunt ar tate în tabelul 23, completat cu dispozi iile din caierul de sarcini speciale. Rezultatul acestor încerc ri va trebui s fie conform specifica iilor prev zute în prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozi iile din caietul de sarcini speciale. Consisten a încerc rilor de re et i frecven a lor sunt stabilite pentru fiecare material în parte în tabelul 23 completat eventual din caietul de sarcini speciale. Nici o alt toleran decât cele care sunt precizate în prezentul caiet de sarcini, completate eventual cu cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis Materialele care nu vor corespunde condi iilor impuse vor fi refuzate i puse în depozit în afara antierului prin grija inginerului. MODUL DE EXECUTIE A LUCR RILOR Montarea bordurilor imea s turii va fi egal cu l imea elementului majorat cu 0,20. Fundul s turii este adus cu grij la cotele prev zute în proiect i este compactat , dac este nevoie, ca s ating la 95 % din densitatea optim Proctor normal. In cazul unei s turi mai adânci fa de cota prescris , antreprenorul trebuie s compenseze diferen a de cot prin cre terea grosimii bordurei i rigolei. Când lucr rile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini sau inginerul stabile te condi iile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a p mântului rezultat din s turi. Bordurile i rigolele prefabricate sunt montate pe o funda ie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime .Caietul de sarcini speciale sau planurile de execu ie stabilesc natura i dimensiunile funda iei, precum i un eventual element de sprijinire a bordurii i a

dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului . Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M 50. Bordurile i rigolele prefabricate sunt puse urm rind cotele , aliniamentele i declivit ile stabilite prin detaliile de execu ie. Toleran ele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa de cele precizate în profilele transversale corespunz toare i în profilul în lung. INCERCARI SI CONTROALE Controlul de calitate i recep ia lucr rilor Independent de încerc rile preliminare de informare i încerc rilor de re et privind calitatea materialelor elementare care intervin în constitu ia lucr rilor se va proceda la : A. INCERC RI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste încerc ri care cuprind studii de compozi ie a betoanelor precum i încerc ri de studiu sunt efectuate înaintea începerii fabric rii betoanelor. B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incerc rile de control de calitate sunt efectuate în cursul lucr rilor în condi ii de frecven specificate în tabelul 33 completat cu dispozi iile caietului de sarcini speciale. C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incerc rile de control de recep ie sunt efectuate fie la sfâr itul execu iei uneia din fazele lucr rii, fie în momentul recep iei provizorii a lucr rii, în condi iile precizate în tabelul 33, completate prin dispozi iile caietului de sarcini speciale. Intocmit, Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI Amenajarea cu pavaje A.Etape 1. Trasarea exact i pichetarea 2. Indep rtarea stratului vegetal 3. Nivelarea i compactarea 4. A ternerea i compactarea straturilor de funda ie 5. Montarea bordurilor 6. Impr tierea stratului de nisip 7. Nivelarea 8. Stabilirea pantei 9. A ezarea pavajelor 10.Pres rarea nisipului 11.M turarea i tasarea nisipului 1.Trasarea exact i pichetarea:

Aceast prim const în trasarea exact i în pichetarea suprafe ei ce urmeaz a fi pavat .

2. Indep rtarea stratului vegetal Îndep rtarea stratului vegetal se face pân la adâncimea din proiect, adic se va executa s tura pân la urm toarele adâncimi:

- 20 cm trotuare, alei pietonale, incinte în care se circul cu mijloace auto; - 30 cm zone carosabile cu trafic u or , maxim 3,5 tone - 70 cm str zi sau spa ii destinate traficului greu, mai mare de 3,5 tone

3. Nivelarea i compactarea Pentru realizarea gradului de compactare propus este necesar nivelarea suprafetei i compactarea acesteia cu placa vibrant , cilindrul compactor sau vibrocompactor. 4. A ternerea i compactarea straturilor de funda ie Straturile de funda ie a ternute vor avea urm toarele grosimi i compozi ii:

-10 cm - balast (0-70 mm) sau piatra spart (0-30mm) – trotuare, alei pietonale, incinte în care nu se circul cu mijloace auto;

- 15 cm - balast ( 0-70mm) – zone carosabile cu trafic u or, maxim 3,5 to - 12 cm – piatra spart (0-30 mm) – zone carosabile cu trafic u or, maxim 3,5 to - 15 cm balast (0-70mm)- str zi sau spatii destinate traficului greu, mai mare de 3,5 to - 15 cm piatra spart (0-70 mm)- idem - 25 cm piatra spart (0-30mm) – idem

Compactarea straturilor se face cu placa vibrant , cilindrul compactor, vibrocompactor, dup o prealabil nivelare a straturilor, Pentru realizarea gradului de compactare propus, materialele din straturi trebuie s aib o umiditate apropiat de cea optim de compactare stabilit de c tre laborator prin încercarea Proctor. 5. Montarea bordurilor Bordurile se monteaz pe funda ie de beton . Când marginea pavajului este o cl dire, bordurile nu mai sunt necesare. 6. Impr tierea stratului de nisip Aceast etap const în împr tierea unui strat de nisip 0-3 mm sau 0-7 mm, în grosime de 3-5 cm. 7. Nivelarea Se a eaz evile metalice drepte de ¾” în paralel i la nivelul dorit în nisip. Nivelarea acestuia se face cu ajutorul unei rigle sau a unui dreptar. 8. Stabilirea pantei Panta se stabile te conform cu proiectul i se realizeaz cu ajutorul nivelei. 9. A ezarea pavajelor A ezarea pavajelor se face începându-se dintr-un col de 900, pentru a se reduce nevoia de t iere a acestora. Dalele se a eaz una lâng alta pe stratul de nisip, urm rindu-se alinierea i se bat u or cu ciocanul de cauciuc. T ierea dalelor la margini se face fie cu ghilotina fie cu flexul cu disc diamantat. Dup

ezarea primelor dale se verific cu bolobocul înclinarea planului pentru a fi siguri de un drenaj corect. 10.Pres rarea nisipului Dup fixarea dalelor pe suprafa a aleas se va pres ra nisip într-un strat fin ( 0-3mm) i uscat apoi , cu m tura , se împr tie nisipul între rosturi.

11.M turarea i tasarea nisipului Se m tur nisipul r mas pe dale i apoi se taseaz pavajul cu placa vibrant . Se presar din nou nisip fin pentru umplerea rosturilor, astfel asigurându-se o leg tur între dale, fapt care le confer o rezisten mai mare la presiunea exercitat asupra lor prin trecerea cu diverse greut i.

In final se m tur din nou suprafa a pavat .

INTOCMIT, Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI INDICATOARE RUTIERE

TIPURI DE INDICATOARE RUTIERE CONFORM STAS 1848/1,2 /2004. FORMA, CULORILE SI SEMNIFICATIA INDICATOARELOR RUTIERE . Panouri de semnalizare pentru avertizarea asupra pericolului

Acest tip de indicator rutier poate avea doua forme: triunghi echilateral sau dreptunghi Triunghiurile echilaterale au o margine rosie si arata o imagine desenata cu negru pe fond alb. Dreptunghiurile sint de marimi diferite si au un fond alb pe care se vad sageti rosii indicind sensul de ocolire sau linii indreptate spre carosabil. Panouri de semnalizare pentru reglementarea traficului

*) Indicatoare de prioritate Acestea au forme variate: · sageti pentru semnalizarea traversarii peste calea ferata, vopsite cu alb cu margine rosie; · triunghi echilateral alb cu margine rosie; · octogon rosu cu inscriptia: STOP; · patrat galben cu margine alba pentru semnalizarea unui drum principal; · cerc alb cu margine rosie si doua sageti: una rosie si cealalta neagra; · patrat albastru cu doua sageti, una alba si alta rosie.

*) Indicatoare de interzicere sau restrictive Cu exceptia unui indicator patrat, toate aceste indicatoare sint circulare, cu margine rosie si

majoritatea lor au inscriptii pe fond alb sau albastru.

*) Indicatoare de limitare Toate aceste indicatoare sint circulare, cu sageti albe pe fond albastru si imagini schematice sau valori indicind viteza limita. Panouri de semnalizare de indicare de traseu si informative Aceste indicatoare sint dreptunghiulare si cu forma de sageti, de obicei de culoare albastra, cu numele localitatilor indicate cu alb. Indicatoare informative Aceste tipuri de indicatoare sint patrate sau dreptunghiulare, cu fond albastru si simbolurile corespunzatoare utilitatilor din vecinatate, ca de exemplu: trecere de pietoni, statie de prim ajutor, autostrada, restaurant, post telefonic, statie service etc. B. Indicatoare suplimentare Acest tip de indicatoare este dreptunghiular (cu exceptia citorva indicatoare patrate) si se pozitioneaza sub indicatoarele mentionate mai sus, pentru prevenirea soferilor in privinta anumitor aspecte specifice ale sectoarelor de drum. FABRICAREA SI VOPSIREA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

Panourile de semnalizare se vor fabrica din aluminiu iar formele si dimensiunile vor fi conforme specificatiilor tehnice.

Panourile de semnalizare triunghiulare, circulare si dreptunghiulare cu laturile mai mici de 1 m, ca si sagetile indicatoare, vor fi facute din foi de aluminiu cu o grosime minima de 2 mm iar marginile lor vor fi consolidate printr-o indoitura dubla.

Panourile dreptunghiulare si patrate cu latura minima de 1 m se vor fabrica in forme speciale, asamblate vertical.

Nu se admite sudarea sau nituirea. Orice suruburi aplicate vor fi protejate impotriva coroziunii. Fetele posterioare ale panourilor de semnalizare, ca si suportul, se vor vopsi in gri. Foliile reflectorizante se vor aplica pe aluminiu. Pregatirea suprafetei panoului de semnalizare pentru aplicarea foii reflectorizante se

va face dupa cum urmeaza: · suprafata panoului se va curata de ulei (se vor indeparta petele de ulei) cu apa si detergenti la temperatura maxima de 25oC; · urmele de praf se vor indeparta cu o cirpa moale si prin stergere cu o cirpa imbibata in alcool; · dupa uscare, se va aplica folia reflectorizanta. Aplicarea foliei reflectorizante

Se va utiliza tipul de folie de clasa 2 (cu grad inalt de intensitate a reflectiei). Foliile se vor conforma calitativ cerintelor mentionate la capitolul Metode de testare pentru folia reflectorizanta.

Folia reflectorizanta se poate aplica la rece, cind se foloseste folie care adera prin presiune, sau la cald, cind se folosesc folii cu adeziv activat la caldura. MARIMEA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

Marimea panourilor se va stabili in conformitate cu standardele si normele Comunitatii Europene; urmatoarele marimi sint conforme cu standardele romanesti pentru dimensiuni mari. A. Panouri de semnalizare pentru avertizare, reglementarea traficului si limitare de viteza a) Panouri de semnalizare triunghiulare tipice Latura triunghiului = 900 Latimea bordurii = 75 b) Panouri de semnalizare circulare Diametru = 800 Latimea bordurii = 75 c) Panouri de semnalizare triunghiulare Panou de semnalizare Acorda prioritate Latura triunghiului = 1200 Latimea bordurii rosii = 150 Latimea bordurii albe = 13 d) Panouri de semnalizare octogonale Inaltimea = 950 Latimea bordurii = 12 e) Panouri de semnalizare patrate Latura patratului = 650 f) Panouri de semnalizare dreptunghiulare Panou de semnalizare Curba periculoasa Lungimea = 1200 Latimea = 650 Panou de semnalizare Trecere de nivel cu calea ferata Lungimea = 1000 Latimea = 300 B. Panouri de semnalizare informative si de indicare de traseu a) Forma poate fi patrata sau dreptunghiulara, cu un raport lungime-latime intre 2 si 2,5. b) Marimea panourilor de semnalizare fara inscriptii scrise Panou de semnalizare indicind rute de urmat pentru a vira la stinga. Lungime = 650 Latime = 500 Panou de semnalizare Culoar pentru autobuze. Indicator de ruta pentru anumite tipuri de vehicule. Indicator de directie. Lungime = 650 Latime = 500 Panou de semnalizare Identificare de drum. Lungime = 550 Latime = 330 Panou de semnalizare Drum international. Lungime = 550 Latime = 330

Panou de semnalizare Trecere de pietoni subterana, Politie sau Statie de prim ajutor. Lungime = 650 Latime = 500 Sign panel “Motorway end”. Lungime = 650 Latime = 500 Panou de semnalizare Asistenta, Telefon, Statie de alimentare, Hotel sau Motel, Restaurant, Bar sau Cofetarie, Camping, Loc pentru rulote, Loc pentru camping si rulote, Cazare pentru turisti, Parcare. Lungime = 650 Latime = 500 Lungimea sectorului periculos si Cale ferata la trecere de nivel. Lungime = 600 Latime = 200 Indica drumuri principale. Lungime = 600 Controlul executiei si recep ia lucr rilor Generalitati Materialele retroreflectorizante vor fi de clasa 2 (de mare intensitate). Materiale de clasa a 2-a (de mare intensitate) Aceasta clasa de folie are o performanta retroreflectorizanta mare. aceste folii sint fabricate din microbile de sticla incastrate intr-o rasina sintetica si incapsulate intr-o suprafata exterioara plana. Clasificare vizuala Foliile retroreflectorizante de clasele 1 si 2 sint marcate de producator. Marcajele sint integrate in folii in timpul procesului de fabricare si nu pot fi indepartate prin procedee fizice sau chimice fara distrugerea sistemului retroreflectorizant. Modelul si locul de aplicare a marcajelor pentru identificarea vizuala permite identificarea fabricantului si a numarului de ani de garantie. Marcajele pentru identificare vizuala vor fi vizibile in lumina retroreflectata, atunci cind suprafata foliei retroreflectorizante este iluminata perpendicular. Metodele de incercare pentru foliile retroreflectorizante si pentru traficatori constau in metode de incercare fotometrica, metode de incercare pentru caracteristicile mecanice si metode de incercare in conditii agresive. Cerintele de calitate, bazate pe incercarile de calitate vor fi prezentate separat pentru foliile retroreflective si pentru traficatorii retroreflectorizanti. Folii retroreflectorizante Foliile retroreflexive de clasa 2, fabricate pentru traficatorii retroreflectorizanti, sint pregatite si testate dupa cum urmeaza: Pregatirea probelor Inainte de testare, probele de folii retroreflectorizante se aplica pe foi de aluminiu de 2 mm grosime sau pe aliaje de aluminiu de calitate similara lui Al2Mg2MnO3. Suprafata foii de aluminiu trebuie sa fie plana, iar marimea si metoda de testare trebuie sa fie

conforma cu prevederile fabricantului foii retroreflectorizante. Conditionarea probelor Probele de folii retroreflectorizante de clasele 1 si 2 vor fi conditionate in 24 ore, la o temperatura de 23oC + 2oC si la o umiditate relativa (RH) de 50 RH + 5%. Rezultatele testelor sint exprimate ca o medie, de la cel putin trei determinari sau trei probe luate in conditii similare. Analize fotometrice Coeficientul de retroreflexie Coeficientul de retroreflexie Ri permite determinarea nivelului calitativ al vizibilitatii pe timp de noapte pentru indicatoarele retroreflectorizante. Coeficientul de retroreflexie Ri este exprimat in CD/LX.M2. Determinarea se face pe probe de 15 x 15 cm marime. Valoarea coeficientului de retroreflexie Ri rezulta ca o medie a valorilor citite in diferite puncte pe intreaga suprafata a probei de folie retroreflectorizanta. Culoarea Culoarea foliilor retroreflectorizante este determinata pe probe de 5 x 5 cm marime, aplicate pe foi de aluminiu. Culoarea este masurata cu colormetrul, proba fiind iluminata cu o sursa de lumina Standard D 65, la un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (geometrie de masurare 45/0). Incercari pentru verificarea caracteristicilor mecanice Aderenta la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa aiba o buna aderenta la suport si trebuie sa fie imposibil de sters srin zgiriere fara distrugerea materialului retroreflectorizant. Incercarea aderentei se face pe probe de 10 x 15 cm marime. Incercari de verificare a rezistentei la mediul inconjurator Rezistenta la coroziune Incercarea pentru rezistenta la ceata salina este realizata prin pulverizarea unei solutii de 5 parti clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata, la 35oC + 2oC. Probele care urmeaza sa fie testate, de 15 x 15 cm marime, sint supuse la actiunea cetii saline, pentru minim doua cicluri de 22 ore fiecare. Ciclurile vor fi separate de un interval de doua ore la temperatura camerei, timp in care probele pot fi uscate. Dupa incercare, probele vor fi spalate cu apa distilata si uscate in vederea examinarii. Incercarea rezistentei la coroziune poate fi considerata adecvata daca probele testate nu au imperfectiuni de suprafata ca . . . . . , decolorari etc. Rezistenta la vreme nefavorabila

Cu exceptia celor portocalii si maro, probele de folie retroreflectorizanta se vor expune la diferite zone climatice timp de doi ani, orientate spre sud si inclinate la 450. Pentru incercare, probele vor fi spalate, uscate cu o cirsa moale sau un burete si apoi spalate din nou cu apa distilata. Rezultatele incercarilor sint considerate adecvate daca probele de folii reflectorizante sint dupa cum urmeaza: · nu au defecte de suprafata ca umflaturi, exfolieri, crapaturi sau maxim 0,8 mm contractare, alungire sau detasare de pe suport; · valorile cromatice nu vor iesi din aria coloristica indicata in tabelul B iar factorii de luminozitate nu vor fi mai scazuti decit cei aratati in tabelul B. Suprafata complet uda - determinarea coeficientului retroreflectorizant Caracteristicile retroreflectorizante ale foliei in timpul perioadelor ploioase vor fi simulate in laborator. Probele care urmeaza sa fie incercate, cu marimea 15 x 15 cm, montate, vor fi acoperite cu o pelicula de apa pe intreaga lor suprafata. Aceasta se va realiza aplicind apa sub presiune cu furtunul. Coeficientul de retroreflexie va fi determinat in timpul caderii apei pe suprafata foliei. Rezultatul incercarii va fi considerat adecvat daca coeficientul de retroreflexie este de 90%. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURI LOR Generalitati

Aceste specificatii cu privire la panourile de semnalizare a traficului rutier permit instalarea indicatoarelor de trafic rutier cu folie retroreflectorizanta cu parametric retroreflectorizanti optimi si perioade de aplicare lungi, pentru a fi folosite pe drumuri.

Foliile retroreflectorizante pentru indicatoare de trafic rutier vor fi testate la un laborator specializat.

La fabricarea indicatoarelor de trafic cu folie retroreflectorizanta, aceste folii vor fi aplicate in mod adecvat pe un suport de aluminiu sau otel zincat, nevopsit. Alte proceduri de aplicare vor fi folosite in functie de cerintele fabricantului pentru materiale retroreflectorizante. Indicatoarele de trafic rutier definitivate vor fi curatate si marcate definitiv pe spate cu urmatoarele informatii: · simbolul sau marca fabricii sau alte date de identificare cerute de fabricant sau vinzator; · tipul de material retroreflectorizant folosit pentru panouri; · luna si anul fabricarii panoului.

Intocmit, sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI

MARCAJE RUTIERE 1. Obiect si domeniu de aplicare: Execu ia lucr rilor de aplicare marcaje rutiere

longitudinale, transversale si diverse vor respecta prevederile SR 1848-7:2004 i

montare de butoni reflectorizan i.

2. Prevederi generale

Executantul este obligat s asigure m surile tehnologice i organizatorice

corespunz toare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Executantul va asigura efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din

aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Executantul va ine eviden a zilnic a condi iilor de execu ie a marcajului rutier, a

încercarilor efectuate i a rezultatelor ob inute.

În cazul în care se constat abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini,

beneficiarul va dispune sistarea execu iei lucr rilor si luarea m surilor care se impun pân la

corectarea deficien elor. Beneficiarul va fixa un grafic pentru aceasta.

3. Condi ii tehnice pentru vopselele i produsele de marcaj rutier :

Se pot utiliza urm toarele tipuri de vopsele pentru marcajul rutier :

3.1. Vopsea de marcaj în solvent organic, de culoare alb , monocomponent , care

formeaz pelicula uscat la aer. Cerin e minime: - vopseaua s fie pe baz de r ini acrilice (polimeri acrilici);

- culoarea s fie alb ;

- aspectul uniform, omogen i f incluziuni str ine;

- densitatea la 200C : cca1,5g/cm3

- partea solid din vopsea : cca 71%;

- timp de uscare la o grosime de 300µm de maxim 10 minute la 340C;

- posibilitatea aplic rii vopselei în strat gros de cca 0,7mm;

- rezisten la uzur dup 0,4milioane de rulaje la o grosime a filmului umed de

300µm:min 60 %

3.2. Produse pentru marcare rutier f solvent, aplicabile la rece, în doi componen i

(mortar)cu grosimea 1500-2000 microni.

3.3. Produse termoplastice aplicate la cald, se aplic la temperaturi cuprinse între 1800C

i 2000C la grosimi de 1000-2500 microni, pe suprafe e bituminoase vechi sau noi f

degrad ri, pe beton sau ciment utilizând primer sau pe anumite tipuri de vopsele de

marcaj.Aceste produse realizeaz marcaje sub forma de pelicul continu sau structuri în

diferite modele, având un puternic efect rezonator. Produsele termoplastice asigur

vizibilitatea pe timp de zi i noapte, pe timp uscat sau umed. Aceste produse con in incluse

microbile de sticl i pentru cre terea valorilor de retroreflexie dup aplicare se pulverizeaz

microbile pe suprafa a marcajului.

3.4. Produse prefabricate pentru marcaj tactil sub form de benzi cu protuberan e, apte

de a fi aplicate în dreptul trecerilor de pietoni cu ajutorul unui material de marcaj rutier la

rece, în grosime a benzii de minim 1300-1500 microni. Protuberan ele trebuie s aib un

diametru de minim 20 mm la baz i o în ime de minim 4 mm.

Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil , ca atare sau pe amorsa, urmat

imediat de pulverizarea mecanizat pe suprafa a acesteia a microbilelor. Pulverizarea cu

microbile se execut pe suprafa a de vopsea proasp t aplicat pentru a asigura o bun fixare a

acestora, cu aceea i ma in de marcaj.

Calit ile produselor folosite se apreciaz pe baza datelor din Fi ele Tehnice care sunt

obligatorii a fi prezentate în documenta ia de licita ia.

Materialele care se vor folosi la marcajele rutiere trebuie s se caracterizeze prin

aplicare u oar , adeziune foarte bun , uscare rapid i rezisten la uzur , abraziune,

temperaturi sc zute..

3.5. Montare de butoni reflectorizan i:

Butonul reflectorizant este dispozitiv de marcaj orizontal care reflect lumina

incident cu ajutorul retroreflectoarelor în scopul de a avertiza, ghida sau

informautilizatorii drumului.

Cerin e:

Trebuie s corespund cu standardul: SR EN 1463 - 1/A 1 2004.

3.5.1. Pentru borduri:

Caracteristici tehnice:

- material: sticl optic etc.;

- rezisten mecanic : minim 12 t.;

- rezisten la oc: minim 20 joules;

- eficien optic : minim 80 mcd/lx;

- fixare: ancorare mecanic f adezivi;

- principiul optic: catadioptric;

- tipul de reflexie: omnidirec ional.

3.5.2. Pentru carosabil:

Caracteristici tehnice:

- material: sticl optic etc.;

- rezisten mecanic : minim 30 t.;

- rezisten la oc: minim 20 joules;

- eficien optic : minim 370 mcd/lx;

- fixare: prin lipire în stratul de uzur

- principiul optic: catadioptric;

- tipul de reflexie: omnidirec ional.

4. Pregatirea lucr rilor Execu ia marcajului rutier se face cu respectarea prescrip iilor prezentului caiet de sarcini

în ceea ce prive te:

- calitatea produselor de marcat conform fi elor tehnice ale produc torilor

- tipul îmbracamin ii rutiere, rugozitatea suprafe ei , condi ii de mediu i locale

- filmul marcajului, execu ia premarcajului

- preg tirea suprafe ei pe care se aplica marcajul

- dozaj de microbile

- metodologia de control a calita ii

- norme de protec ia muncii, prevenirea i stingerea incendiilor

Lucr rile de aplicare marcaje se vor efectua numai pe baza programului de aplicare

marcaje întocmit de beneficiar, prin care sunt stabilite str zile, tipurile de marcaj, priorita ile,

perioadele de execu ie, precum i a comenzilor scrise transmise de beneficiar pentru cazurile

de urgen a.

Lucrarile de marcaj se vor aplica numai pe suprafe e curate i uscate i nu vor putea fi

atacate decat dup ce anterior executantul a efectuat operatiile:

depunerile de pamânt, pietri , nisip, praf etc. se îndeparteaza prin m turare, sp lare sau

suflare cu aer comprimat;

marcajul vechi sau exfoliat se îndeparteaz prin metode mecanice, fara a produce

degrad ri la îmbracamintea rutier sau prin aplicarea unui strat sub ire de emulsie

bituminoas ;

aplicarea noului marcaj peste o pelicul veche se face numai dac exist

compatibilitate între acestea. Acceptul compatibilita ii va fi asumat de catre executant.

Premarcajul se execut înaintea opera iunii de marcaj efectiv, fiind obligatoriu în

special în cazul sectoarelor cu partea carosabil ramforsat sau reabilitat . Pe aceste sectoare,

premarcarea se execut manual sau cu aparate topografice pentru toate marcajele. Premarcajul

trebuie s respecte documentele grafice, atunci cand sunt puse la dispozi ie de beneficiar.

Execu ia marcajului rutier cu ajutorul e alonului de lucru poate demara numai dup ce

executantul a ob inut aprobarea Prim riei municipiului Satu Mare i avizul poli iei rutiere

pentru instituirea restric iilor de circula ie i este dotat cu indicatoare rutiere i panouri mobile

de avertizare luminoas pentru presemnalizarea i semnalizarii lucrarii, conuri de de protec ie

reflectorizante.

5. Corec ii ale marcajelor

a. În cazul în care, se impun corec ii ale marcajului, acestea se suport intergral de

tre executant. Daca suprafe ele marcate ce trebuie corectate sunt reduse (pana în 10mp) i

izolate, atunci se accept corectarea cu vopsea neagr de marcaj care trebuie sa fie

compatibil cu cea cu care s-a realizat marcajul ce urmeaza a fi sters i se aplic cu o grosime

a filmului umed cel putin egal cu cea a marcajului ce trebuie corectat. În cazul în care

suprafe ele ce trebuie corectate sunt mari, îndepartarea marcajului se face prin frezare sau alta

metod f a fi afectat îmbracamintea str zii.

b. În situa ia în care se impun modificari ale marcajului datorate unor noi reglement ri

de circula ie, costul lucr rilor de stergere ale marcajului se suport de beneficiar i se tarifeaz

la fel ca tipul marcajului sters.

6. Opera iuni efective înaintea începerii lucr rilor:

a) referitoare la conditiile atmosferice

se determin temperatura i umiditatea relativ a mediului ambiant;

se caracterizeaz vântul: puternic, mediu, slab;

se caracterizeaza aspectul cerului: acoperit, noros, însorit;

b) referitoare la drum

itinerarul pe care se aplica vopseaua;

tip, l rgime, natura acoperirii;

gradul de cura enie i condens;

dac suprafa a fost marcat anterior i starea marcajului vechi în prezent;

temperatura stratului suport;

c)referitoare la materiale

se verific prin comparare Fi a tehnic a vopselei i diluantului cu etichetele de pe

ambalaje;;

se verific starea ambalajelor, gradul de etan eitate al lor;

d)referitoare la ma ina de marcaj

se verific gradul de cur enie a pieselor componente;

se verific starea de func ionare, îndeosebi a dispozitivelor de control;

se introduce vopseaua în ma in i se verific dac produsul poate fi men inut

omogen;

se regleaz ma ina asigurând func ionarea constant a vitezei de aplicare, a presiunii

etc. pentru realizarea caracteristicilor marcajului dorit;

Toate datele culese la începerea lucrului, inclusiv tipul de ma ina i numele

operatorului se înscriu în fisa zilnica a lucrarii ( Raport zilnic) prin grija executantului

lucr rii.

7. La execu ia lucr rilor se va avea în vedere:

asigurarea prin grija executantului de spa ii libere pe drum, pentru a se asigura ma inii

de marcaj viteza de lucru conform parametrilor ei;

executarea marcajului i instalarea conurilor de protectie;

protejarea marcajului aplicat, pâna la redarea în circula ie, cu autovehicul de

recuperare a conurilor;

execu ia marcajelor în intersec ii i schimbarea num rului de benzi de circula ie se

face numai cu premarcaj vizibil executat în prealabil pe teren;

fiecare tip de marcaj se execut conform SR 1848-7:2004 i a schemelor prezentate în

acesta.

urm reste permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. În cazul

în care se sesizeaza o împr tiere neuniform a acestora, se opresc imediat lucr rile i se

iau m surile corespunzatoare.

Se vor respecta prevederile Ordinului 1112/2000 prin care sunt aprobate Normele

metodologice privind condi iile de închidere a circula iei i de instituire a restric iilor de

circula iei în vederea executarii de lucr ri în zona drumului public. Potrivit acestor norme

metodologice, executantul va solicita avizul poli iei rutiere pentru instituirea restric iilor de

circula ie care se impun pentru efectuarea lucr rilor de aplicare marcaje rutiere.

În timpul execu iei se pot face verificari ale dozajului. Nerespectarea dozajelor de

lucru oblig personalul de execu ie s corecteze parametrii de lucru.

În timpul efectuarii marcajului pot ap rea defecte de pelicul . Aceste defecte oblig

personalul care execut marcajul s treac la remedierea imediat a cauzelor care le

genereaz .

La sfar itul opera iunii de marcaj, zilnic, se va întocmi de catre seful echipei de marcaj

un raport de lucru care constituie document pentru receptie.

8. TIPURI DE MARCAJ

Dimensiunile i modurile de pozare a marcajelor rutiere vor respecta prevederile SR

1848-7:2004.

8.1. Marcaje longitudinale vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb .

8.2. Marcaje transversale, vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb i

pot fi:

de oprire - linie continu având l imea de 0,4 m astfel încât în locul de oprire sa fie

asigurat vizibilitatea în intersec ie;

de cedare a trecerii

de traversare pentru pietoni - se execut prin linii paralele cu axa c ii, cu l imea de 40

cm i interspa ii de 60 cm, iar lungimea lor este cuprins între 3 i 4m func ie de viteza de

circula ie, preferabil 4m.

de reducere a vitezei – benzi rezonatoare

de traversare pentru biciclete

8.3. Marcaje tactile, în conformitate cu Legea nr. 448/2006 privind protec ia i

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap –vor fi executate în dreptul trecerilor de

pietoni, sta ii de autobuz, tramvai etc. Aceste marcaje vor fi executate din benzi prefabricate

prev zute cu protuberan e din material de marcaj la rece i vor fi lipite pe suport cu ajutorul

unui marcaj rutier la rece.

imea marcajului trebuie sa fie de 420 mm iar protuberan ele sa fie aliniate perfect

astfel încat sa se evite furnizarea de informa ii eronate pentru utilizator.

Durata de via functional a marcajului tactil trebuie sa fie de minim 3 ani.

8.4. Marcaje diverse vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb sau

galbena ori alb combinat cu albastru . Marcajele diverse pot fi:

de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le

urmeze în traversarea intersectiei;

pentru spa ii interzise - se execut prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate pe o

linie continu ;

pentru interzicerea sta ionarii;

pentru locurile de parcare. Locurile de parcare pentru handicapa i pot fi marcate fie cu

culoarea alb pe un suport de culoarea albastra, cât este dimensiunea parc rii, fie cu

culoare alb a însemnului specific.

curbe deosebit de periculoase situate dup aliniamente lungi pot fi precedate de

marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu l ime de 0,4 m.

geti i inscriptii direc ii c tre anumite localit i

sta ii de autobuze, taximetre.

9. ÎN CEEA CE PRIVE TE CONTROLUL

CALITA II MARCAJELOR

În timpul execu iei marcajului, beneficiarul poate avea în vedere:

- respectarea filmului marcajului;

- banda de marcaj trebuie s aib un contur clar delimitat având microbile

repartizate uniform pe lungimea i l imea benzii de vopsea; l imea benzii trebuie sa fie

constant , sa nu prezinte frânturi sau erpuiri;

- la controlul vizual i cu ajutorul aparatelor de m sura ( retrometru etc) marcajul s

prezinte luminan i retroreflexie uniform distribuite pe suprafa a marcajului. Culoarea

marcajului trebuie s fie uniform i nealterat de culoarea suprafe ei pe care se aplic

marcajul iar caracteristicile reflectorizante trebuie p strate nealterate pe toat durata de

garan ie a marcajului.

- în cazul nerespect rii prescrip iilor caietului de sarcini de c tre aplicator, acesta

este obligat s refac marcajul pe cheltuial proprie, în condi iile impuse de responsabilul

desemnat s supravegheze i s îndrume în permanen execu ia lucr rilor de marcaje

rutiere.

Verificarea calit ii lucr rilor executate se va face zilnic în perioada de derulare a

actiunii.

10. RECEP IA LUCR RILOR DE MARCAJ

Recep ia la terminarea lucr rilor de marcaj i recep ia final la expirarea perioadei de

garan ie, se efectueaz în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini i ale

regulamentului privind efectuarea recep iilor lucr rilor i serviciilor de între inere i repara ii

curente la drumurile publice.

10.1 Receptia la terminarea lucr rilor

Marcajul se receptioneaza în maxim 15 zile de la terminarea uneia sau mai multor

str zi pe care s-au aplicat marcaje, distinct pentru fiecare tip de marcaj (longitudinal,

transversal sau diverse). Executantul trebuie s comunice administratorului drumului data

termin rii lucr rilor în vederea stabilirii recep iei acestora .

La recep ie se vor verifica:

rapoartele zilnice încheiate la sfâr itul fiec rei zi de lucru (anexa 4- raport zilnic);

dac s-au respectat prescrip iile din caietul de sarcini în timpul aplic rii marcajului;

se verific geometria benzii de marcaj, conform prevederilor SR 1848-7:2004, banda

de marcaj sa aib un contur clar delimitat având microbile repartizate uniform pe lungimea

i l imea benzii de vopsea.

daca se constat deficien e de calitate de tipul: aspect, propriet i optice, dozaje de

vopsea i microbile, se impune executantului remedierea pe cheltuiala proprie i termene

de remediere. În cazul în care admiterea recep iei se face cu obiec ii, în procesul verbal de

recep ie se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.

remedierea se face în termenul specificat de comisia de recep ie;

din comisia de recep ie face parte responsabilul cu siguran a circula iei din cadrul

Prim riei i pot fi coopta i reprezentan i ai Politiei Rutiere.

Aten ie: Pe perioada de garan ie pot s se faca lunar, verific ri comune executant- beneficiar

ale lucr rilor executate.

10.2 Recep ia final la expirarea perioadei de garantie

Se execut în apropierea expir rii termenului de garantie cu maxim 15 zile înainte de

expirarea perioadei, dar nu mai tarziu de 15 zile dup expirarea perioadei. La terminarea

perioadei de garan ie se face o verificare a comport rii marcajului utilizând acelea i proceduri

ca i la recep ia la terminarea lucr rilor: aspect vizual conform SR 1848-7:2004 (contur,

dimensiuni, continuitate, pelicul ), coeficient de luminant retroreflectat , factor de

luminant , uzur .

Se analizeaza calitatea marcajului corespunz tor garan iei, în caz de neconformitate se

analizeaz factorii care au influen at sc derea duratei de via a marcajului.

Receptia se efectueaz prin determin ri vizuale. În cazul în care se constat deficien e

de calitate a marcajului rutier în ceea ce priveste aspectul marcajului, al dozajului de vopsea

sau microbile, a retroreflexiei, luminantei, aderen ei la uzur , comisia poate hotarî remedierea

pe cheltuiala executantului. La terminarea recep iei se vor consemna constat rile i

concluziile referitoare la calitatea marcajului recep ionat împreun cu decizia de admitere cu

sau f obiec ii a recep iei, de amânare sau respingere.

În cazul în care se recomand admiterea cu obiec ii, amânarea sau respingerea

recep iei, se vor propune m suri pentru înlaturarea neregulilor semnalate. În aceasta situa ie

administratorul drumului va re ine din garan ia de bun execu ie contravaloarea lucr rilor

necorespunzatoare.

Intocmit,

sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI pentru execu ia re elelor exterioare de canalizare cu tuburi din polietilena

riflata Generalitati :

Obiectivul de investi ii are ca scop modernizarea i reabilitarea str zii Primaverii, din municipiul.

Boto ani.

Aceast investi ie prezint o importan major pentru locuitorii str zii Primaverii, având

ca scop, pe lâng reabilitarea condi iilor tehnice de circula ie a carosabilului str zii, executarea

gurilor de scurgere unde sa considerat a fi necesare , racordarea acestora la canalizarea pluvial

existenta ,aducerea la cota finala a strazii a ramelor cu capace a utilitatilor existente in strada

Primaverii .

Configura ia topografic a terenului, caracterizat prin alternan a unor pante accelerate i

a unor zone cu teren aproape orizontal, au impus o analiz hidraulic mai deosebit , privind

condi iile de transport a apelor colectate cât i condi iile tehnice a realiz rii lucr rilor respective

i mai ales condi iile în care este îmbun it exploatarea actual i avantajele acesteia.

Execu ia lucr rilor de terasamente i montarea începând din aval spre amonte faciliteaz

corecta amplasare în pant a colectoarelor, asigur comode de corec ie sau interven ie de

remediere a erorilor de execu ie.

Prin proiect, din considerente de gabarit, de manevr a utilajelor terasiere i de excavare,

dar mai ales din considerente de a nu se deteriora accidental alte re ele din zon , s-a prev zut

realizarea lucr rilor de s tur în tehnologie – tur manual .

Lucr rile de terasamente i montaj nu se vor executa decât la lumina zilei,

neconsiderându-se prin proiect asigurarea fluxului continuu.

C minele de vizitare vor fi executate cu elemente prefabricate din beton armat (sec iune

circular ) respectând condi iile tehnice prev zute în STAS 2448.

În interiorul c minelor vor fi montate sc ri de acces din o el beton ( 20 mm) protejate

anticoroziv. C minele de vizitare vor fi acoperite cu capace i rame din font , tip carosabil.

Conductele de polietilen riflat pentru canalizare vor fi montate pe un strat de nisip cu

pant de scurgere pentru a asigura viteza de autocur ire.

Se impune prin proiect executarea lucr rilor de s tur manual , montaj, etan eiz ri,

monolitiz ri, compact ri sub cota de -1,50m de la suprafa a terenului numai în an uri prev zute

cu sprijiniri metalice i cu praituri alternativ amplasa i la maxim 6m în lungime i la maxim

unul din trei dulapi, din lemn pentru prevenirea pericolului de surpare. praiturile din lemn

(preferabil din lemn rotund din r inoase) vor avea diametrul minim 10cm. Lucr rile de

terasamente i montaj nu se vor executa decât la lumina zilei, neconsiderându-se justificat prin

proiect asigurarea fluxului continuu (lucru i duminica i s rb torile legale).

Se recomand beneficiarului investi iei elaborarea regulamentului de exploatare propriu –

zis având la baz prevederile „Instruc iunile tehnice departamentale pentru exploatare”. Prin

proiect nu se impun prevederi speciale, considerând c respectarea acestor prevederi este

suficient .

Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completind documentatiile de specialitate si nu

exclud obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice, precum si ST AS - urile in

vigoare.

In toate operatiile de: manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, terasamente, etc.

se vor respecta normele departamentale si republicane de protectia muncii în vigoare la data

executiei.

Verificarea calitatii lucrarilor de catre beneficiar, executant si proiectant, pe parcursul

executiei sau la receptia finala, se va face In conformitate cu continutul prezentului caiet de

sarcini, care cuprinde prevederi pentru urmatoarele faze tehnologice:

1. Trasarea;

2. Executia sapaturilor;

3. Pregatirea patului de pozare;

4. Acoperirea cu pamint a conductelor;

5. Executia umpluturilor;

6. Montarea tuburilor din polietilena riflata;

7. Efectuarea probei de etanseitate;

8. Camine de vizitare;

9. Receptia lucrarilor.

1.Trasarea

1.1. Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant, pe baza

procesului verbal de predare primire a amplasamentului si a bomelor de reper (cod 4.2.3 din

sistemul de evidenta în activitatea de control tehnic al calitatii constructii1or, publicat In

Buletinul Constructiilor voI.2/1981).

1.2. Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului, în prezenta

proiectantului, pentru verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.

1.3. Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor

ce se impun pe durata executiei, se va face pe baza de proces - verbal încheiat cu delegatii

unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta în zona.

In functie de situatia reala la teren, daca este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.

1.4. Trasarea lucrarilor se va face topometric pe baza coordonatelor si a reperilor

planimetrici si de nivelment indicati în proiect.

1.5. Materializarea axului canalelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin

tarusi batuti în pamant, ce se vor planta obligatoriu în urmatoarele puncte:

-în centrul caminelor

-în punctele de schimbare de panta sau de sectiunea canalului

-în punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii subterane

existente în punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a lucrarii

1.6. Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral, pe directia

perpendiculara fata de axul canalului astfel încat sa nu fie afectata pe durata executiei lucrarilor.

1.7. Amplasarea lucrarilor în plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozare se

vor face cu ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.

1.8. Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu în amplasamentul caminelor si In

punctele caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment

topografic de precizie, care sa asigure aceeasi înaltime fata de fundul santului ce urmeaza a se

executa.

1.9. Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si canalelor, se va

folosi teul mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.

1.10. Periodic ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si

reface topometric pozitia acesteia.

2.Executia sapaturilor

2.1. Executia sapaturilor se va începe numai dupa ce s-au facut: organizarea lucrarilor si

aprovizionarea pe tronsoane a tuturor materialelor.

2.2. Lucrarile se vor ataca întotdeauna din aval spre amonte.

2.3. Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului in care se realizeaza

ingroparea retelei.

2.4.Ingroparea retelei de canalizare din polietilena riflat pe sub cai de trafic stradal se

face In transee stramta in pat de nisip.

2.5. In cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face

succesiv pe tronsoane scurte, de regula Intre doua camine, astfel încat sapatura sa ramana

deschisa minim de timp necesar executarii canalului.

2.7. Saparea si sprijinirea santurilor si a gropilor pentru camine si fundatii, se va face în

conformitate cu prevederile proiectului si al normelor tehnice si de protectia muncii în vigoare.

2.8. Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de

sapatura fara avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, cand situatia reala la

teren si conditiile geotehnice o impun.

2.9. Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisip -

argiloase sau a celor constituite din loess sau material de umplutura.

2.10. In cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei sapaturii, evacuarea

acestora se va face prin epuisment, ce va fi sustinut pe toata perioada executiei lucrarilor.

Organizarea lucrului va fi adaptata pentru reducerea la minim a duratei de executie.

2.11. Se interzice epuizarea apei prin pompare directa în cazul terenurilor necoezive,

constituite din nisipuri fine - curgatoare (chisai), situatie în care se vor folosi în mod obligatoriu

instalatii de filtre circulare.

2.12. Înainte de a începe execu ia s turilor, executantul va ob ine autoriza iile necesare

de la de in torii instala iilor subterane existente.

Înainte de a începe execu ia s turilor, se va încheia un proces verbal de predare -

primire amplasament împreun cu proiectantul precum i cu reprezentan ii tuturor institu iilor

care de in instala ii subterane de ap , canalizare gaze, cabluri electrice, telefonice.

Executantul va solicita toate informa iile de la ace ti reprezentan i astfel încât s poat

pozi iona toate re elele i racordurile existente pe traseu, respectiv r sufl tori de gaze, capace de

hidran i, vane de concesie, c mine de vizitare , pl cu e indicatoare pe pere i, pozi ii existente la

intrarea bran amentelor în cl diri ( gaze naturale, ap , canalizare) etc.

Executantul este responsabil pentru exactitatea localiz rii instala iilor subterane i va lua

toate m surile pentru a nu le deteriora în timpul execu iei .în caz de necesitate se vor lua toate

surile de protec ie - sus inere a acestora pe toat durata execu iei .

In cazul unor stric ciuni ale instala iilor subterane existente, executantul va anun a

urgent proprietarul acelei instala ii i va lua m suri de reparare prompt .

Executantul va suporta toate costurile aferente repar rii acestora.

In cazul interceptarii în sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au fost

identificate la trasare, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de drept, pentru a stabili masurile

ce se impun pentru protectia sau devierea provizorie.

2.13. Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct în

mijlocul de transport si indepartat din zona.

2.14. Pamantul sapat, ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi, se depoziteaza in lungul

santului pe o singura parte, la minim 50 cm distanta fata de marginea sapaturii.

In cazul in care nu este posibila depozitarea pamantului in amplasament, incarcarea si

transportul vor fi facute direct.

3.Pregatirea patului de pozare

3.1. Fundul santului în care se pozitioneaza conducta este bine sa aiba o buna consistenta.

3.2.Dupa saparea transeei pina la adincimea stabilita din proiect, se curata fundul santului

de prundis, pietre, care impiedica nivelarea si se trece la depunerea in straturi succesive a patului

de material de umplutura pe care se sprijina teava in grosime de minim (10+D/10)cm.

3.3. La amplasarea conductelor in terenuri macroporice, sensibile la umezire, fundul

transeei va fi compactat pina la cota definitiva (pina la adincimea de cel putin 10 cm se opreste

sapatura deasupra cotei definitive si se compacteaza pamintul pina la atingerea acesteia).

4.Acoperirea cu pamint a conductelor

4.1 .Acoperirea cu pamint a conductelor este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea

tubului. Ea asigura sprijinirea sa si transmiterea uniforma a efectului lateral al pamintului, care

prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea stabilitatii

lor. Aceasta operatie consta în umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.

4.2. Acoperirea conductelor pina la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare

se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta zona.

4.3. Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influienta

asupra durabilitatii retelei. Astfel, atunci cind debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare

de compactare si conducta o necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisip,

pietris, pamint) sau o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre

si blocuri (granule de 20 mm cel mult) si de materiale solidificate. Nu trebuie sa fie utilizate ca

umplutura soluri succeptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si soluri care

pot avea tasari ulterioare.

4.4. In zona tubului, pina la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de

umplutura trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m; aceste

materiale vor fi compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie sa fie

excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului atit

cit este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei si nu atit cit este posibil.

5.Executia umpluturilor

5.1. Este necesara umplutura de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a

sarcinilor care actioneaza asupra conductei, protejarea impotriva oricarei deteriorari in timpul

realizarii umpluturilor superioare.

Umplutura se realizeaza prin straturi succesive a caror grosime este determinata in

functie de echipamentul de compactare (niciodata mai mare de 0,30 m), tinind cont de natura

rambleului, pentru a garanta o compactare optima si uniforma. Cit timp dureaza aceasta operatie

tuburile nu trebuie sa sufere nici o deteriorare.

Nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decit pornind de la

inaltimea de acoperire de 1 m.

5.2. In cazul acoperii mici a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia

vehiculelor, precum si stocarea materialului rezultat din sapatura. In ambele cazuri pot aparea

suprasarcini exceptionale care actioneaza asupra tuburilor si de aceea se protejeaza cu o placa de

beton de 20 cm grosime.

5.3. In timpul realizarii umpluturii si inainte de compactare toate materialele de sprijinire

sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfecta omogenitate intre umplutura si terenul natural.

5.4. Compactarea zonei de acoperire si a zonei de umplutura influienteaza direct asupra

repartitiei sarcinilor la periferia tubului deci asupra stabilitatii acestuia. Este necesar sa se

verifice ulterior calitatea realizarii acestei operatii.

6.Montarea tuburilor din polietilena riflata

6.1. Manipularea si depozitarea tuburilor din polietilena riflata

Manipularea.

Încãrcarea i descãrcarea tuburilor riflate trebuie sã se petreac cu extremã aten ie pentru

a nu deteriora extremitã ile i peretele intern al tuburilor: nu este recomandatã utilizarea unor

clame de prindere pe interiorul tuburilor. Cea mai corectã utilizare este aceea a frânghiilor care

sã nu se prindã de peretele tuburilor.

Stivuirea.

Masa micã i rezisten a mare la strivire a tuburilor riflate permite o stivuire fãrã probleme

speciale.

6.2. Imbinarea tuburilor din polietilen riflat .

Imbinarea tuburilor are o mare importan la conducte pentru c trebuie garantat

continuitatea i trebuie evitate scurgerilor din i în conduct .

Tubul riflat poate fi îmbinat prin 3 sisteme de îmbinare.

- cu mufa „pahar” cu 1 garnitur

- cu manson cu 2 garnituri

- sudura cap –cap cu polifuziune

Comparativ cu sistemul cu manson , tuburile deja mufate reduc nr fazelor de execu ie

diminuând timpii si garantând cea mai mare etanseitate.

Cu scopul de a permite utilizarea barelor de orice lungime în timpul instal rii, sistemul de

îmbinare cu man on i garnitur este disponibil la toat gama de tuburi riflate.

Sistemul mufa tip „pahar”:

Îmbinarea cu mufa tip „pahar” a tuburilor riflate are loc cu respectivele mufe aflate la

extremit ile fiec rei bare.

Lungimea man onului permite inserarea mai multor ondula ii în interiorul s u pentru a

asigura o aliniere corect a dou tuburi. Mufele sunt conforme cu prescrip iile pr EN 13476-1

iulie 2000.

Sunt 2 opera iuni anterioare îmbin rii tuburilor ce sunt recomandate pe antier pentru o

instalare corect i pentru gr birea opera iunilor ce urmeaz :

prima opera iune este cur area peretelui extern al tubului, a peretelui intern al

mufei i al garniturii pentru ca mizeria depozitat s nu permit la pierderi în

timpul probei sau function rii ;

o alt opera iune este determinarea lungimii de tub efective care se poate

introduce in muf , ceea ce permite întreruperea în momentul corect a împingerii

necesare introducerii celei de-a doua bare în man on pân ce se întâlne te cu

cealalt .

Opera iunea de îmbinare are loc dup cum urmeaz :

1. inserarea garniturii pe cap tul „masculin” al tubului

2. ungerea cu substan ce faciliteaz alunecarea în zonele de contact dintre garnitur i

mufe

( sunt recomandate substan e biodegradabile pe baz de ap ).

3. inserarea tubului în muf

Garnitura este produs conform cu norma EN 681 -1 este construit astfel încât s

garanteze o perfect etan eitate hidraulic atât în interior c tre exterior cât i invers, în

cazul infiltra iilor.

Pentru o func ionare corect a garniturii trebuie avut grij la pozi ionarea ei corect

cu buza întoars în direc ie opus celei de introducere.

Tuburile riflate au avantajul utiliz rii a dou tipuri de sisteme de mufare.

- sistemul SWS (Spin Welding System)

- sistemul INTEGRAT

Sistemul SWS adoptat la tuburile riflate utilizeaz o mufa PEHD care, în faza de

produc ie este împins pe o extremitate a barei pana la limita prev zut i sudata

automat în 3 puncte circulare ( pe primele 2 inele i pe inelul limit intern). Barele

ajung deci pe antier deja mufate, la orice lungime cerut de instalator.

Sistemul de îmbinare cu muf SWS este adoptat la tuburi riflate Dn 250, 315 , 400 i

500 mm i prezint urm toarele avantaje comparativ cu sistemul cu man on:

- siguran a etan eit ii : trei suduri automate într-un mediu curat sunt mai bune decât

îmbinarea manual cu garnitura pe antier :

- nr de opera iuni necesare realiz rii îmbin rilor par iale;

- timpi de pozare mult redu i:

Tuburile riflate cu Dn mai mare de 500 mm adopt un sistem de mufare INTEGRAT

care const în montarea mufei direct pe tub în timpul fazei de produc ie. In acest caz tubul este

produs cu 2 elemente caracteristice la extremit ile fiec rei bare:

- mufa

- masulin

Mufa este injectat cu respectivele matri e direct în faza de produc ie i este constituit

din peretele extern al tubului ( apare lis i nu riflat). Diametrul extern al mufei corespunde

diametrului extern al tubului.

Masculul este partea din tub a barei succesive care se insereaz în interiorul mufei

pentru executarea imbin rii. Masculul din sistemul INTEGRAT constituit din primele 3 inele de

riflare ale barei cu in imea profilului redus comparativ cu cea a celorlalte inele cu scopul de a

putea fi introdus în muf .

Rigiditatea inelar nominal (SN) în punctul de îmbinare a sistemului INTEGRAT este

garantat prin suprapunerea mufei pe inelele masculului.

In sistemul de3 îmbinare INTEGRAT garnitura de etan eitate este pozitionata în locul

de deasupra primului inel de riflare a masculului. Aceast solu ie permite avansarea pozi iei

garniturii c tre punctul central de îmbinare si realizarea imbin rii prin utilizarea unei garnituri

mult mai mici.

Toate avantajele descrise pentru sistemul de îmbinare cu muf SWS se repet la sistemul

INTEGRAT de aceea apare ca necesar s adaug m c men inerea diametrului extrem în toate

punctele de îmbinare permite o perfect aliniere a conductei pe patul de pozare, caracteristic

util în mod special pentru re elele de înclinare mic pentru c evit formarea unui pat modelat

pentru a compensa varia iile locale de diametru în punctele de îmbinare i controlul opera iunii.

Sistemul cu man on

Man onul pentru îmbinarea tubului riflat emis este lis pe intern i are un inel limit la

jum tatea lungimii care permite centrarea sa fa de extremit ile tuburilor ce trebuie îmbinate.

Lungimea mansonului permite inserarea mai multor inele riflate în interiorul s u pentru a

asigura o aliniere corect a celor 2 tuburi.

Man oanele sunt conforme cu prescrip iile pr EN 13476-1 din iulie 2000, care permite

construirea lor din PER , PP sau PVC.

Pentru execu ia unei imbin ri cu sistemul cu man on trebuie repetate a doua oar toate

opera iunile descrise mai sus pentru îmbinarea elementelor cu sistemul cu muf .

Sudura cap la cap

Grosimea celor doi pere i permite i îmbinarea prin sudur cap la cap.

Tehnica de sudur este aceea i utilizat pentru tuburile lise i garanteaz o etan eitate

perfect .

Frezarea este efectuat pe o zon foarte scurt astfel încât înc lzirea s nu implice i

zona riflat .

Parametrii de sudur (timpi i presiuni) sunt aceea i utiliza i pentru sudura cap la cap a

tuburilor lise cu perete sub ire.

Piese speciale

Conductele de deversare necesit elementele speciale numite „piese speciale” pentru

realizarea de curbe , deriva ii, reduc ii, bran amente, dopuri de cap t, etc.indispensabile pentru

func ionarea corect a sistemului.

Imbinarea dintre o bucat de conduct i o pies special are loc în acela i mod ca i la

îmbinarea a dou conducte prin sistemul muf , prin sistemul cu man on sau cu sudura cap la

cap.

7.Efectuarea probei de etanseitate

7.1. Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din polietilena riflata se efectueaza

conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819,

Normativ C56, Normativ 19, etc.).

7.2. Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor si poate fi:

-proba preliminara-probare pe tronsoane a conductelor;

-proba finala-probarea pe ansamblu a conductelor.

7.3. Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

-au montate toate armaturile;

-s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasindu-se imbinarile libere;

-s-a efectuat o spalare a conductelor In vederea curatirii prealabile;

7.4. Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta In proiect, dupa minim

24 de ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii Imbinarilor cu inel

de cauciuc.

7.5. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: -concordanta lucrarilor executate cu

proiectul;

-calitatea sudurilor si a Imbinarilor;

-pozitia caminelor si calitatea executiei.

7.6. Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea

santului.

7.7. Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai In sant.

Ianintea probei de etanseitate, transeea se umple patial pina la 20-30 cm peste partea

superioara a tubului lasindu-se Imbinarile libere.

7.8. Proba de etanseitate se va efectua Intre camine consecutive, umplerea canalului facInduse de

la capatul aval.

7.9. Pentru realizarea probei de etanseitate se Inchid etans toate orificiile si se blocheaza

extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei.

7.10. Durata de Incercare este de minim 15 minute.

7.11. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transeei si

compactarea umplturilor.

7.12. Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 50 C.

8.Camine de vizitare

8.1. Executia caminelor de vizitare se va face conform prevederilor proiectului cu

respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate.

8.2. Fundatiile caminelor de vizitare se vor executa din beton C8/10 si vor fi amenajate

cu rigole corespunzatoare dimensiunilor si sectiunilor de canal deservite de ST AS.

8.3. Tuburile prefabricate si zidaria caminelor realizata din caramida sau blocuri

ceramice, vor fi rostuite cu mortar M100.

8.4. In interiorul caminelor se vor prevedea scari de acces executate din otel - beton d=

10 mm, fixate In peretii caminului alternativ, pe doua randuri verticale. Prima treapta a scarii de

acces va fi pozitionata la maximum 50 cm distanta de capac, iar ultima la maximum 30 cm

deasupra banchetei.

8.5. Inainte de astuparea santurilor cu pamant, spatiile ramase Intre peretii caminului si

tuburilor de canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 - 600 Kg

ciment/mc.

8.6. Montarea ramelor pentru capacele caminelor de vizitare se va face In mod

obligatoriu In conformitate cu prevederile STAS 2308, asigurand solidaritatea corecta a acestora

cu placa sau corpul caminului.

9.Receptia lucrarilor

9.1. Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul lucrarii sunt:

-cotele si panta canalelor

-tipul, dimensiunile si calitatea tuburilor puse in opera

-modul de realizare a îmbinarilor

-tipul si calitatea caminelor si In special a rigolelor de racordare

-tipul capacelor si cote le de montaj realizate fata de cota Imbracamintii strazii sau a terenului

amenajat

-modul de pregatire a patului de pozare si realizarea umpluturilor

-continuitatea aliniamentelor si a pantelor pe tronsoane între camine

-etanseitatea canalelor si a caminelor

9.2. Rezultatele verificarilor efectuate pe parcursul executiei vor fi consemnate In

procesele verbale de lucrari ascunse si probe.

9.3. In mod obligatoriu vor fi prezentate la receptie procese verbale pentru urmatoarele

verificari:

-natura terenului de fundatie si receptia patului

-continuitatea pantei pe tronsoane si cotele de radier determinate prin nivelment topografic

-etanseitatea canalelor.

9.4. La receptia lucrarilor, executantul va preda In mod obligatoriu toate elementele

necesare pentru completarea cartii constructiei continand datele tehnice ale lucrarilor realizate.

De asemenea vor fi prezentate toate modificarile fata de proiectul initial si aprobarile

obtinute In acest sens din partea proiectantului si beneficiarului.

9.5. Controlul si verificarea retelei de canalizare se face lunar si consta In parcurgerea la

suprafata a traseelor canalelor verificIndu-se daca pe traseul canalelor si/sau In jurul caminelor

au aparut tasari ale solului sau ale pavajului.

9.6. Controlul calitativ pe parcursul executiei si evidenta acestuia se va face In

conformitate cu prevederile "Sistemului de evidenta In activitatea de control tehnic al calitatii

constructiilor" elaborat de IGSIC aprobat cu avizul nr. 271/1980 si publicat In Buletinul

Constructiilor - volumul 2/1981.

10.Dispozitii finale

La realizarea lucrarilor de canalizare vor fi respectate prevederile urmatoarelor ST AS -

uri In vigoare, la data executiei:

- STAS 3051 - 91 - Retele exterioare de canalizare

- ST AS 6675/1-92 - Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Conditii tehnice generale de

calitate.

- ST AS 6675/2-92 - Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Dimensiuni.

- SR ISO 161/1-92 - Tevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre

exterioare si presiuni nominale.

- STAS 11410-80 - Piese de legatura din p9.liclorura de vinil neplastifiata pentru canalizare.

Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 7174-90 - Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare prin lipire.

Teuri. Pn10. Dimensiuni.

- STAS 7175-90 - Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare prin lipire.

Coturi. Pn10. Dimensiuni.

- STAS 2448 - 82 - Canalizari - Camine de vizitare

- STAS 12189/1-84 -.Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare mixta.

Pn100. Conditii tehnice generale de calitate .

- STAS 2308 - 81 - Alimentari cu apa si canalizari, capace si rame de fonta si beton pentru

camine de vizitare.

-GP-043/99 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si

canalizare utilizind conducte din PVC, polietilena si polipropilena.

- Normativ 1.22 - Normativ privind proiectarea si executarea conductelor de apa si canalizare

realizate din tuburi de beton necomprimat, beton armat, beton simplu si gresie ceramica.

Prin proiect din considerente de a nu se deteriora accidental alte re ele din zon s-a

prev zut realizarea lucr rilor de s tur în tehnologie - “s tur manual ”.

INTOCMIT,

Ing. I. Vamanu

Date post:	27-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	gabitoscariu
View:	85 times
Download:	5 times

c s Primaverii

Documents