C ROMÂNIA – E ÎN NATO ! R SENINdin cele trei trofee puse \n joc de for]ele aeriene maghiare, \n...

$Page 1: C ROMÂNIA – E ÎN NATO ! R SENINdin cele trei trofee puse \n joc de for]ele aeriene maghiare, \n cadrul primei edi]ii a Concursului interna]ional de patrule, desf`[urat la Pápa,$
Nr. 1 (72) � APRILIE – 2004Publica]ie editat` de

Statul Major al For]elor Aeriene

C

E

R

S

E

N

I

N

ROMÂNIA –ÎN NATO !

ROMÂNIA –ÎN NATO !

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/231. 53. 82

E-m@il: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 222.03; C 1011.00

REDACTOR -{EF:DUMITRU AMARIEI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

c`pitan CRISTIAN PREDA;

REDACTORI DE RUBRIC~:locotenent CIPRIAN P~TRA{CU,

locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂ N~,

NICOLAE RADU;

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU,

ELENA TOFAN;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

C o m p o n e n ] aCONSIL IULUI ED ITORIAL

AL REVISTEI “CER SENIN”

Pre[edintegeneral-maior LAUREN}IU MAFTEI

Membrigeneral-maior

CONSTANTIN ZAHARIAgeneral de flotil` aerian`

CONSTANTIN CROITORUgeneral de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~general de brigad` NICULAE TABARCIA

comandor VICTOR STR@MBEANUcomandor NICOLAE IONA{CU

comandor ION {TEFANcomandor CANDIT VERNEA

comandor VALERIAN CRISTEAcomandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

TIP~RIT LAROYAL EDIMECS

AGENDA ………………………………….....................................................4

Interviu acordat de general-locotenent Gheorghe Catrina,[eful Statului Major al For]elor Aeriene ………….……..……....................7

G#nduri, n`zuin]e la accederea \n NATO ……………….....................….10

Rom#nia – membru cu drepturi depline al NATO! ………......…......…….14

NATO – 55 de ani ………………………......................……......….....……16

Priorit`]i, obiective [i responsabilit`]i ………….........….…..........………20

VIA}A |N UNIT~}I

|ntr-un divizion de rachete sol-aer ………………………….…............…..24

ALBUM “CER SENIN”

IAR-330 SOCAT ……………………………………….………............….…26

TEHNIC~ MILITAR~

Gap Filler …………………………………………………….............……..28

GLOSAR

Termeni [i defini]ii ……………………………….....…………….....……..30

CAZURI SPECIALE

Aterizare, \n noapte, cu incendiu la bord ………………..............………..31

FOR}ELE AERIENE |N LUME ……………………….......….....…..…32

For]ele Aeriene ale Rom#niei de-a lungul timpului ………..........…….….36

Dezorientarea spa]ial` la pilo]i………….......….………......….....…….….38

S~RB~TOARE |N CERURI

“|ngerul coboar` pe p`m#nt…” ……………………….....….....……...….42

BIOGRAFII DE EXCEP}IE

O via]` \nchinat` avia]iei ………………………………...........……………43

FILE DE ISTORIE

|nceputurile artileriei antiaeriene \n Rom#nia …………...........………….44

Istoria avia]iei mondiale – PREDECESORII …………………...........……46

TOP 10 MANAGEMENT

Concurs – “E[ti \n top, deci exi[ti!” ………………………..........…….…..47

|NVIEREA DOMNULUI

Cea mai mare s`rb`toare a cre[tin`t`]ii …………………...........….……..48

��

Coperta 1 – Bruxelles, 2 aprilie 2004 – la sediul NATO este\n`l]at Tricolorul Rom#niei

Coperta 4 – MiG-21 LanceR, aeronava For]elor Aeriene aleRom#niei, execut` serviciul Poli]ie Aerian` sub comand` NATO

��

Redac]ia ”CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

La \nceputul lunii aprilie a.c., lotul sportiv alStatului Major al For]elor Aeriene a c#[tigat dou`din cele trei trofee puse \n joc de for]ele aerienemaghiare, \n cadrul primei edi]ii a Concursuluiinterna]ional de patrule, desf`[urat la Pápa, \nUngaria.

Inedit` prin diversitatea probelor de concurs,competi]ia a debutat cu o surpriz` pentru bìe]iino[tri: deplasarea \n teren dup` azimut. Echipeleau primit c#te o hart`, li s-au indicat distan]a [iazimutul [i li s-a cerut s` descopere primele dou`posturi de control dispuse pe traseu. A urmat probade estimare a distan]ei de la amplasamentulmitralierelor de companie p#n` la trei obiectivesituate \n teren, alt element de noutate pentrurom#ni. S-a trecut apoi la deplasarea cu ajutorulunei fotografii aeriene sau, mai exact, al uneixerocopii a fotografiei. “Pentru c` detaliile abia sedistingeau, am folosit din imagine doar indicareaNordului. Busola ne-a condus spre urm`torulobiectiv” – ne-a povestit c`pitan-comandorul Emilc`pitan-comandorul Emilc`pitan-comandorul Emilc`pitan-comandorul Emilc`pitan-comandorul EmilHecicoHecicoHecicoHecicoHecico, [eful lotului nostru. A urmat proba depaintball, concuren]ii tr`g#nd, din mi[care, asupraa dou` ]inte, aflate [i ele \n mi[care. A treia ]int`

(a]i ghicit: tot \n mi[care!) era “ostaticul” – un tip“preten]ios” care nu accepta scuze de la cei care-lloveau… Dup` proba de orientare sportiv` clasic`,a venit [i mult a[teptata deplasare pe funie,deasupra mla[tinii. Funia era deasupra mla[tinii,concuren]ii doar rareori… Printre probele inedite aleconcursului s-au mai num`rat: deplasarea dupàzimut (f`r` hart`), tragerea cu arcul, deplasareadup` o hart` memorat`, pista cu obstacole

Doza

de

adrenalin`

CONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE |N UNGARIACONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE |N UNGARIACONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE |N UNGARIACONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE |N UNGARIACONCURS INTERNA}IONAL DE PATRULE |N UNGARIA|n perioada 26–28 martie 2004, \n

municipiul Sibiu s-a desf`[urat a XIV-a edi]ie a Festivalului de umor cazon“Podul Minciunilor”.

|n prima zi a festivalului, care aavut loc \n Sala de festivit`]i aCercului Militar Sibiu, s-a desf`[uratconcursul pe sec]iuni. Reprezentan]ii{colii Militare de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene Media[au reu[it s` c#[tige premii la toateprobele la care au participat.

La sec]iunea crea]ie, locotenent-comandorul Luigi Olaru a ob]inutpremiul I [i Cupa Festivalului pentruvideoclipul “{oimii Patriei”, iarelevul caporal Ionu] Ciocoiu aob]inut o diplom` pentru graficùmoristic`. La interpretare, grupul

satiric “|ngerii Alba[trii” a ob]inutpremiul III cu sceneta “Big Boss”.Grupul satiric este alc`tuit dinmaistrul militar Clementin Ispr`vni-celu, elevii caporali George Ungurea-nu, Ionu] Bunescu, Mariana Albei,Sebastian Carabinieru, MariusTurenschi, Ionu] Ciocoiu, MihaiAnton, Daniela P#rvu, AntonioPanti[, Cristina Stoica, CorneliaB`du], Marius Ciuciudù [i elevulfrunta[ Ion Colib`.

La sec]iunea interpretare, elevulcaporal Sebastian Carabinieru aob]inut men]iune, iar duetul formatdin elevii caporali Ionu] Bunescu [iMariana Albei a ob]inut premiul I [iCUPA FESTIVALULUI.

La pantomim`, elevul caporalMarius Turenschi [i elevul frunta[Ion Colib` au ob]inut premiul II.

|n ultima zi a festivalului, dup` ces-au \nm#nat premiile, s-a desf`[uratun spectacol \n cadrul c`ruia elevii{colii Militare de Mai[tri [i Subo-fi]eri a For]elor Aeriene au participatcu un atractiv program umoristicintitulat “Conducta de [tiri”.

UMOR

CAZON

UMOR

CAZON

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

Locotenent-comandorDAN HAGEANU

AGENDAAGENDAAGENDAAGENDAAGENDA

amplasat` \n mijlocul p`durii, deplasarea \n c#mpminat, identificarea \n imagini a unor aeronave [iblindate, deplasarea cu funicularul peste lac,c`]`rarea pe st#nc`, efectuarea unui traseu pe lac(la bordul unei b`rci metalice uria[e), deplasareadup` hart` pe un traseu obligatoriu [i, nu \n ultimulr#nd, “Podul Vietnam” – \n care concuren]iitraverseaz` o pr`pastie suspenda]i pe 3 funii, unapentru picioare [i dou` pentru m#ini.

Bìe]ii no[tri au f`cut fa]` foarte bine dozeide adrenalin`, echipa format` din c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Emil Hecicocomandorul Emil Hecicocomandorul Emil Hecicocomandorul Emil Hecicocomandorul Emil Hecico [i militarii angaja]i pemilitarii angaja]i pemilitarii angaja]i pemilitarii angaja]i pemilitarii angaja]i pebaz` de contract Radu Zete baz` de contract Radu Zete baz` de contract Radu Zete baz` de contract Radu Zete baz` de contract Radu Zete [i Marius Costiuc Marius Costiuc Marius Costiuc Marius Costiuc Marius Costiuca ob]inut locul I, iar cea din care au f`cut partelocotenentul Vlocotenentul Vlocotenentul Vlocotenentul Vlocotenentul Vasile Onesimiuc, sublocotenentulasile Onesimiuc, sublocotenentulasile Onesimiuc, sublocotenentulasile Onesimiuc, sublocotenentulasile Onesimiuc, sublocotenentulVVVVVic` Ileaic` Ileaic` Ileaic` Ileaic` Ilea [i militarul angajat pe baz` de contractmilitarul angajat pe baz` de contractmilitarul angajat pe baz` de contractmilitarul angajat pe baz` de contractmilitarul angajat pe baz` de contractCiprian PopaCiprian PopaCiprian PopaCiprian PopaCiprian Popa a ocupat a doua treapt` apodiumului. Medalia de bronz a revenit unei echipea for]elor aeriene maghiare.

Rezultatele ob]inute de lotul sportiv al For]elorAeriene ale Rom#niei sunt cu at#t mai meritoriicu c#t la competi]ie au participat 17 echipe, dintrecare unele apar]in#nd unor concuren]i redutabili,precum for]ele speciale ale Fran]ei [i Germaniei.

Bravo, bìe]i! Poate anul viitor ve]i participacu 3 echipe…

4 CER SENIN Nr. 1 (72) aprilie 2004

Recent, a revenit \n ]ar`delega]ia care a participat lafinalizarea testului de accep-tare privind radarul GAPFILLER. Destinat cercet`riic#mpului de radioloca]iepentru \n`l]imi mici [i medii,acesta este produs pentruFor]ele Aeriene ale Rom#nieide c`tre firma LockheedMartin, din SUA.

Generalul de brigad`Marinel Nicolae, unul dinmembrii delega]iei, a precizatc` testul a avut drept scopverificarea la produc`tor anoului radar, una dintreultimele faze ale procesului deachizi]ie, \nainte de conectareaacestuia la sistemul de supra-veghere aerian` ASOC. Sosi-rea \n ]ar` a tehnicii esteprogramat` a avea loc la sf#r-[itul lunii mai 2004, iar perioa-da de testare opera]i-onal`,prin verificarea practic` aparametrilor tehnico-tactici, seva desf`[ura \ncep#nd cu datade 01.09.2004.

Totodat`, trebuie men]io-nat faptul c` o parte din compo-nentele sistemului sunt reali-zate \n Rom#nia, iar performan-]ele \nregistrate \n timpul

Reforma For]elor Aeri-ene ale Rom#niei devine, totmai frecvent, subiect deinteres pentru parteneriino[tri din cadrul Alian]eiNord-Atlantice. C` este a[ao dove-de[te, cel mai recent,arti-colul inserat \n primaedi]ie din acest an apublica]iei For]elor Aerieneale Olandei – PILOOT ENVLIEGTUIG. Autorul arti-colului realizeaz` o scurt`prezentare a unor unit`]ireprezentative ale For]elorAeriene ale Rom#ni-ei –bazele aeriene Otopeni,Titu, Fete[ti [i Boboc,{coala de Aplica]ie a For-]elor Aeri-ene [i PoligonulCapu Midia –, urm`rind, a[acum reiese [i din bogatailustra]ie care \nso]e[tearticolul, rezultatele proce-sului de reform` \n planul\nzestr`rii cu tehnic` delupt`.

For]ele Aerieneale Rom#nieiprezentate

\ntr-o revistòlandez`

test`rilor au st#rnit dejainteresul reprezentan]ilor altorfor]e aeriene.

Prezen]a la sediul firmeidin Syracuse a delega]iei rom#-ne a constituit, de asemenea,o bun` oportunitate pentrucunoa[terea modului \n care sepoate realiza controlul de ladistan]` al defec]iunilor rada-

rului FPS-117. Au fost aborda-te cu aceast` ocazie at#tpreocup`rile privind moderni-zarea, c#t [i posibilit`]ile deasigurare a suportului logisticprivind acest produs aflat \ndotarea For]elor Aeriene aleRom#niei.

|n urma unui apelumanitar, un avion An-26,apar]in#nd Bazei 90 Trans-port Aerian, a decolat \nregim de urgen]` sprecapitala Iordaniei, Amman,pentru a prelua [ase cet`]eni

ZBORPENTRU

VIA}~

Pre[edintele Rom#niei,domnul Ion Iliescu, a \nm#natOrdinul “Virtutea Aeronautic`”\n grad de cavaler, cu \nsemnpentru civili, renumituluiinstructor de zbor [i pilotacrobat Constantin Manola-che.

|nalta distinc]ie i-a fostacordat` pentru efectuarea apeste 26.000 ore de zbor [icontribu]ia deosebit` la afir-marea avia]iei rom#ne[ti.

La cei aproape 80 de ani,

pe care \i va \mplini pe 14august, Constantin Manolacheeste primul [i singurul pilot din

avia]ia mondial` cu o activitatede 60 de ani de zbor. Cu doiani \n urm`, i s-a aprobat dis-pensa de v#rst` pentru reocu-parea locului de antrenor \n

rom#ni, victime ale unuiaccident rutier deosebit deviolent.

R`spunderea misiunii,aprobate de ministrul ap`r`riina]ionale, a revenit comando-rului Ionel Cioac`, din StatulMajor al For]elor Aeriene, [iechipajului format din: pilot-prim – locotenent-comando-rul Radu Popescu; pilo]isecunzi – locotenent-coman-dorii Nicolae Nedelcu [iLucian Marinescu; navigatori

– c`pitan-comandorul GabrielPanaite [i locotenent-coman-dorul Cristinel Dragomir;mecanic de bord – maistrulmilitar clasa 1 Ciprian Sava;radiotelegrafist de bord –plutonierul-adjutant principalVasile Sava. Din echipaj aumai f`cut parte sergentulValentina Mocanu – \nso]i-toare de bord – [i MirelaBidilic` – asistent` la SpitalulClinic Militar de Urgen]`.

|n noapte, c#nd aeronava

a aterizat pe aeroportulOtopeni \n condi]ii foartebune, lumina speran]ei s-areaprins \n inimile r`ni]ilor,dar [i ale membrilor defamilie care, \n momentelegrele ce le trìau, au g`sit,totu[i, c#teva clipe pentru aadresa, printre lacrimi,echipajului, mul]umirile celemai sincere pentru eforturiledepuse. Misiunea umanitar`\n Iordania fusese \ndepli-nit`!

RECOMPENS~NA}IONAL~

zbor al lotului na]ional de acro-ba]ie aerian`.

Este absolvent al {colii deOfi]eri de Avia]ie Bucure[ti,promo]ia 1946. |n anii 1949–1951 a fost instructor de zborpe IAR-80 [i Me-109 G, apoi[i-a consacrat \ntreagaactivitate avia]iei de transport[i sportive, fi ind maestruemerit al sportului la zborulcu motor. |n 1965 a fost dis-tins cu Diploma Federa]ieiAeronautice Interna]ionale“Paul Tissandier”.


ACAS~ LA...GAP FILLER


5CER SENIN Nr. 1 (72) aprilie 2004

La invita]ia [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene aleRom#niei, general-locotenentGheorghe Catrina, \n a douadecad` a lunii ianuarie a.c., odelega]ie militar` englez`,condus` de [eful StatuluiMajor al For]elor AerieneRegale ale Marii Britanii,mare[al al aerului Sir JockStirrup, a efectuat o vizit` \n]ara noastr`.

|n cadrul discu]iilor, s-asubliniat necesitatea integr`riiap`r`rii aeriene a Rom#niei \nsistemul de ap`rare aerian` alNATO (NATINEADS), au fostrelevate realiz`rile \n planopera]ional, performan]eledob#ndite \n cooperarea cu


Alian]a Nord-Atlantic` \nexerci]ii interna]ionale, au fostabordate probleme privitoarela diversificarea rela]iilordintre For]ele Aeriene aleRom#niei [i For]ele AerieneRegale ale Marii Britanii.

Partea britanic` a apreciatposibilit`]ile [i capabilit`]ileelicopterului IAR-330 SOCAT[i [i-a exprimat disponibilitateapentru \ntocmirea documen-ta]iei privind \ntrebuin]areaacestor elicoptere \n opera]iile\ntrunite.

S-a propus un schimb deexperien]` privind folosireasalvatorilor \n cadrul echipa-jelor elicopterelor aflate \nmisiuni de cùtare-salvare.

Comandorul Florin C`lin[i locotenent-comandorulFlorin P\rlogea au participat,\n perioada 22–24 martie a.c.,\n calitate de observatori, laefectuarea probelor derecep]ie a unui avion C-130H, care urmeaz` a fi livratFor]elor Aeriene ale Rom#-niei, \n baza unui acord \n-cheiat cu Guvernul StatelorUnite ale Americii.

Potrivit concluziei dele-ga]iei rom#ne, starea tehnicà aeronavei justific` \ntrutotul continuarea proceduriide achizi]ie, concomitent cuderularea demersurilorpentru introducerea \n cadrulacordului a unei clauzeprivind asigurarea transpor-tului \n Rom#nia de c`tre unechipaj al for]elor aerieneamericane.

|n aceste condi]ii, urm`-toarea etap` a procesului deachizi]ie este planificat` a sedesf`[ura la \nceputul luniiiunie, \n SUA, [i va consta \nsemnarea oficial` a docu-mentelor de luare \n primirea aeronavei de c`tre repre-zentan]ii ]`rii noastre. Dinmomentul semn`rii, Rom#-nia are la dispozi]ie 30 de zilepentru transportul avionuluidin Baza Aerian` 46 – Pisa,\n Rom#nia.

Conferin]a “Sisteme integrate deconducere [i prelucrare a datelor \n timpreal”, desf`[urat` \n capitala Marii Britanii,a avut rolul de a analiza [i a prezenta solu]iide \mbun`t`]ire \n domeniu. Lucr`rile \nplen ale conferin]ei au eviden]iat, printrealtele, necesitatea aplic`rii principiuluiconducerii, colabor`rii [i inform`riiasimetrice, avantajul fiind c` nu se potpierde informa]ii [i nu poate fi afectat`conducerea. Acest lucru presupune, pentruto]i cei implica]i, \nzestrarea cu sistemeintegrate performante de tipul C4ISR(comand`, control, comunica]ii, calcula-toare, informa]ii, supraveghere, recu-noa[tere).

Delega]ia Statului Major al For]elorAeriene, condus` de comandorul GabrielStroe, s-a documentat \n cadrul conferin]ei[i \n leg`tur` cu preocup`rile For]elorAeriene ale Statelor Unite ale Americii

SISTEME INTEGRATE

ATELIER DELUCRU, |N GRECIA

ATELIER DELUCRU, |N GRECIA

Desf`[urat` \n perioada15–19 martie 2004, activitateadin Grecia a avut ca obiectivprincipal documentarea dele-ga]iei rom#ne asuprastructurii organiza-torice, a misiunilor,responsabilit`]ilor [iprocedurilor de ope-rare specifice unuiCentru de Opera]iiAeriene Combinate (CAOC),precum [i asupra rela]iilorfunc]ionale dintre acesta [icelelalte elemente din cadrulNATINEADS.

Partea rom#n` a fost infor-

mat` asupra deciziei SHAPEde a include Rom#nia \n zonade responsabilitate a CAOC 7Larissa, structur` care va

coordona serviciul Poli]ieAerian` asigurat de ]aranoastr` prin Centrul de Rapor-tare [i Control (CRC) [i bazeleaeriene de la Fete[ti [i C#mpiaTurzii, din momentul integr`rii

sistemului de comand`-control al Rom#niei \nNATINEADS.

Cu acest prilej au fostdiscutate cerin]eleopera]ionale pe carepartea rom#n` tre-buie s` le \ndepli-neasc` o dat` cu in-tegrarea \n struc-turile NATINEADS,

reprezentan]ii CAOC eviden-]iind faptul c` CRC – Rom#niava aplica \ntru totul standar-dele [i procedurile Alian]eiNord-Atlantice \nc` din primazi a conect`rii.

privind dezvoltarea integr`rii [iinteroperabilit`]ii , precum [i asuprasistemelor integrate de conducere [i deprelucrare a datelor din cadrul For]elorAeriene ale Marii Britanii.

|n cadrul urm`toarei conferin]e, ce vaaborda acest domeniu, delega]ia rom#n`va face o prezentare a Sistemului Integratde Comand`-Control Na]ional.

DIALOG MILITARROMÂNO–BRITANIC


– Domnule general-locotenent, Rom#nia este, de-acum, membru NATO, a[acum ne-am dorit, a[a cum amsperat \n ultimii ani. Cesemnifica]ie special` are acesteveniment pentru personalulFor]elor Aeriene, pentrucategoria noastr` de for]e caentitate specific` a Armatei?

– Faptul este, deja, de notorietate:Rom#nia face parte, cu drepturi depline,din NATO. Este o realitate reconfortant`,deosebit de tonifiant`. {i trìm acestmoment istoric, ca to]i rom#nii, cusentimentul satisfac]iei, al datoriei\mplinite. Avem, \ntr-adev`r, de ce fim#ndri. Am reu[it s` accedem \n Alian]aNord-Atlantic` printr-o angajare serioas`,prin eforturi mari, prin perseveren]` [iluciditate. {i cu at#t bucuria este mai mare,cu c#t viitorul ni se pare mai sigur, mailini[titor. Iar pentru personalul For]elorAeriene, pentru categoria noastr` de for]e,momentele Washington – 29 martie 2004[i Bruxelles – 2 aprilie 2004 reprezint` unmotiv special de m#ndrie [i de \ncredere.Suntem compatibili cu NATO, ne-amdovedit, nu o dat`, capacitatea, valoarea,adaptabilitatea, profesionalismul. Avioa-nele MiG-21 LanceR, aparatele detransport C-130 Hercules, elicoptereleIAR-330 [i IAR-330 SOCAT au ac]ionatirepro[abil de pe multe din aerodromurile]`rilor NATO sau partenere, personalulnavigant [i de comand` s-a ridicat\ntotdeauna la nivelul a[tept`rilor, laexigen]ele impuse de exerci]iile [iaplica]iile bilaterale [i multina]ionale la

“SUNTEM |N NATO. DAR

PROCESUL INTEGR~RII

EURO-ATLANTICE

CONTINU~”care a participat. {i \nc` ceva, care spunefoarte mult. La aceast` or`, aeronavelemilitare rom#ne[ti execut` serviciul Poli]ieAerian`, sub comanda NATO, pentruap`rarea spa]iului aerian comun, fiindcapabile s` \ndeplineasc` \ntreaga gam`de opera]ii aeriene. Este un fapt recu-noscut unanim [i laudele li se cuvin,deopotriv`, pilo]ilor, tehnicienilor [icontrolorilor de trafic opera]ional. Cesatisfac]ie poate fi mai mare dec#t aceea alucrului foarte bine f`cut?!

– Desigur, accedereaRom#niei \n NATO este doaro etap` a integr`rii euro-a t lant ice . Ce urmeaz`,domnule general-locotenent,pentru For]ele Aeriene aleRom#niei? Ce obiective ime-diate [i de perspectiv` stau\n fa]a categoriei noastre defor]e armate?

– F`r` \ndoial`, procesul integr`riieuro-atlantice este unul complex, dinamic,de durat`. Am atins un stadiu, o cotìmportant`, dar drumul continu`. Cu [i

mai mult` rigoare, cu standarde profe-sionale [i mai \nalte. Ca s` sintetizez, \nperioada imediat urm`toare, prioritateanum`rul 1 o constituie trecerea de laobiectivele de parteneriat la obiectivelefor]ei. Avem deja, la nivelul Statului Majoral categoriei noastre de for]e, un plandetaliat al obiectivelor urm`toare deintegrare, iar un grup de lucru specialalc`tuit va monitoriza [i va actualizapermanent m`surile ce se impun pentruca toate prevederile s` se materializeze \ntimp util, at#t cantitativ, c#t [i calitativ. Dinobiectivele for]ei negociate p#n` \nprezent, 15 sunt \n responsabilitateaFor]elor Aeriene. Ceea ce ne va solicitadin plin capabilit`]ile, spiritul de angajare,profesionalismul. |ns` avem experien]`,avem determin`ri solide, avem capacitateaefectiv` de a le executa \n termenele [iparametrii impu[i de organiza]ia din carefacem parte. Ceea ce ne trebuie, acum,cred eu, este o nou` abordare, maipragmatic`, mai eficient`, \n planificarea,

“SUNTEM |N NATO. DAR

PROCESUL INTEGR~RII

EURO-ATLANTICE

CONTINU~”

Interviu acordat

redac]iei “CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

“CER SENIN”

de generalul-locotenent

GHEORGHE CATRINA,

[eful Statului Major al

For]elor Aeriene

ROM@NIA – |N NATO!


organizarea [i desf`[urarea instruc]iei, \npreg`tirea liderilor de la toate nivelurile.Este necesar` o schimbare esen]ial` \natitudinea noastr`, \n mentalitatea celor pecare \i conducem. Trebuie s` \n]elegemc` suntem parte integrat` a NATO, càpar]inem unui organism bine \nchegat,care func]ioneaz` dup` principii, reguli [irigori obligatorii pentru to]i. Adic`, s` fimexact precum cei din NATO, s` ar`t`m caei, s` g#ndim ca ei, s` ac]ion`m ca ei. {i,desigur, s` fim dota]i, echipa]i, instrui]i,motiva]i precum cei din NATO.

– S` revenim, domnulegeneral-locotenent, la obiec-tivele propriu-zise ale For]elorAeriene pentru etapele urm`-toare de integrare \n structu-rile NATO. Ce anume dori]is` detalia]i?

– |mpreun` cu comandamentulAIRSOUTH, Statul Major al For]elorAeriene a elaborat Planul de accedere [iintegrare a For]elor Aeriene, carestabile[te \n detaliu obiectivele [i direc]iileprincipale de ac]iune, modalit`]ileconcrete de \ndeplinire a obiectivelorfor]ei, atribu]iile [i responsabilit`]ilefiec`rei structuri implicate, precum [iresursele necesare. Dup` \ndeplinireacondi]iilor minime pentru accedere, \nurm`torii c#]iva ani trebuie s` asigur`mcompatibilitatea complet`, interschimba-bilitatea, comonolitatea [i interoperabi-litatea. Integrarea ap`r`rii aeriene aRom#niei \n ap`rarea integrat` extins` aNATO va avea ca priorit`]i: continuareaarmoniz`rii legisla]iei na]ionale culegisla]ia celorlalte state membre aleAlian]ei [i cu cerin]ele acesteia, realizarea

transferului real de autoritate [i trecereastructurilor de ap`rare aerian` desemnate“sub comand` NATO” sub comanda [i

controlul opera]ional ale Comandamen-tului Suprem al For]elor Aliate din Europa( S A C E U R ) / c o m a n d a m e n t u l u iAIRSOUTH; participarea la programul“Sistemul de Comand` [i Control alSpa]iului Aerian (ACCS)”, pentruintegrarea complet` a For]elor Aeriene aleRom#niei \n sistemul C2A al NATO;modernizarea \nzestr`rii structurilor “subcomanda” sau “la dispozi]ia NATO”, cares` permit` interoperabilitatea cu

structurile NATO [i \ndeplinirea misi-unilor \n contextul multina]ional alAlian]ei; asigurarea disponibilit`]ii for]elor[i valorificarea oportunit`]ii de participarela exerci]ii multina]ionale a for]elordestinate NATO; implicarea autorit`]ilor

na]ionale \n utilizarea flexibil` a spa]iuluiaerian, \n preg`tirea personalului pentruexercitarea managementului spa]iului [i

traficului aerian, \n cooperare custructurile aeronautice civile [i curespectarea procedurilor ICAO [i NATO;elaborarea unor planuri de \nv`]`m#nt [iinstruc]ie care s` asigure \nsu[ireadoctrinei, a modalit`]ilor de instruire [i aprocedurilor NATO [i s` permitìncluderea For]elor Aeriene \n programulde preg`tire de avertizare timpurie(NATINEADS EW); integrarea For]elorAeriene ale Rom#niei \n planurile

opera]ionale ale comandamentuluiAIRSOUTH pentru ap`rarea aerian`colectiv`.

De asemenea, o importan]` deosebit`se va acorda restructur`rii [i opera]io-naliz`rii structurilor din For]ele Aeriene,\n special a celor puse la dispozi]ia NATO.|n acest sens, prioritare vor fi finalizareaFor]ei Obiectiv 2007, declan[area [iderularea programelor de achizi]ii potrivitStrategiei \nzestr`rii, preg`tireastructurilor din For]ele Aeriene \nconformitate cu procedurile NATO,precum [i adoptarea procedurilor,standardelor [i limbajului NATO care s`permit` \ndeplinirea de c`tre acestestructuri a misiunilor ce le vor primi \ncadrul Alian]ei Nord-Atlantice. Au fostnegociate deja componentele For]elorAeriene “sub comanda NATO” [i cele “ladispozi]ia Alian]ei”, cu precizarea st`rii depreg`tire de lupt` la zi. Au fost elaborate,de asemenea, o serie de documentespecifice, precum Concep]ia pentruap`rarea aerian` integrat` a Rom#niei,Concep]ia de operare a Centrului deOpera]ii Aeriene [i procedurile de operarestandard pentru elementele din sistemulde comand` [i control aerian na]ionalimplicate \n supravegherea aerian` [i

|n preg`tirea accederii \n NATO, pilo]i [i tehnicieni rom#ni au ac]ionatadesea de pe aerodromuri de peste hotare, al`turi de militari apar]in#ndAlian]ei Nord-Atlantice

Rom#nia, septembrie 2000: 600 de militari [i 40 de aeronave din 6 statemembre NATO [i 8 ]`ri partenere au participat la exerci]iul multina]ional“Cooperative Key – 2000”



Desf`[urarea exerci]iului “Lone Kite 2003” \n Rom#nia a \nsemnat o experien]` util` [i un schimb de informa]iinecesare \n perspectiva ader`rii Rom#niei la Alian]a Nord-Atlantic`

comenzii unice [i a planific`rii centralizate.Prin acreditarea de securitate, ob]inut`datorit` m`surilor \ntreprinse \n For]eleAeriene privind securitatea fizic`,informa]ional` [i a personalului, a fostposibil` realizarea comunica]iilor dintrestructura de comand` [i control a For]elornoastre Aeriene [i structura de comand`[i control a NATO. Continuarea procesuluide integrare ne va permite s` facemurm`torii pa[i, astfel \nc#t s` ajungem cafor]ele sub comand` [i cele destinateNATO s` fie \n m`sur` s` opereze cuacelea[i tipuri de echipamente [i pe bazaacelora[i proceduri.

Tehnic vorbind, integrarea ap`r`riiaeriene a Rom#niei \n ap`rarea aerian` aAlian]ei presupune implementaream`surilor necesare realiz`rii conect`rii laACCS (Sistemul de Comand` [i Controlal Spa]iului Aerian) a structurilor na]ionalede comand` [i control ale ap`r`rii aerienereferitoare la: stabilirea strategiei denegociere a condi]iilor de integrare aspa]iului aerian [i a for]elor de ap`rareaerian` \n sistemul NATO, av#ndu-se \nvedere num`rul, compunerea [i tehnica cucare vor fi dotate for]ele puse la dispozi]iaAlian]ei; adaptarea legisla]iei na]ionale;asigurarea capabilit`]ilor pentru schimbulde informa]ii radar cu sistemul NATO,comunica]ii militare performante, infra-structur` potrivit` pentru serviciul Poli]ieAerian`; adaptarea procedurilor, standar-delor, limbajului comun, a st`rilor depreg`tire de lupt`, \n func]ie de deciziana]ional` [i asumarea comenzii opera-]ionale, pentru \ndeplinirea misiunilor \ncadrul Alian]ei; ini]ierea [i derulareaprocesului de coordonare a zborurilor

serviciul Poli]ie Aerian`, permi]#ndexecutarea tuturor activit`]ilor subcontrolul structurilor abilitate ale NATO.

– Domnule general-locotenent, care este situa]iala zi a schimbului de informa-]ii cu NATINEADS [i ce se va\nt#mpla \n viitorul maiapropiat [i mai \ndep`rtat cuRom#nia vizavi de acestsistem?

– Dup` cum am mai spus [i cu alteprilejuri, ne preocup` \n mod stringentinterconectarea la Sistemul Ap`r`riiAeriene Extinse a NATO (NATINEADS).Am f`cut pa[i importan]i \n realizareacapabilit`]ilor pentru schimbul deinforma]ii radar cu NATINEADS [iasigurarea comunica]iilor militare nece-sare transmiterii situa]iei aeriene [i aordinelor de misiune aerian`. |n acestcadru, sistemul de supraveghere aerianàutomatizat, bazat pe radare [i echi-pamente de comand` [i control digitale [idestinat realiz`rii imaginii aeriene unice\n timp real, a fost certificat ca sistem debaz`, \n parte [i ca urmare a \mbun`t`]iriiacoperirii radar prin includerea radareloranalogice prin intermediul extractoarelorautomate de date. Sistemul de suprave-ghere aerian` automatizat este completatde sistemele care asigur` schimbul deinforma]ii privind planurile de zbor [isitua]ia meteorologic`.

|mbun`t`]irea acoperirii radar permiteexecutarea \n condi]ii optime a serviciuluiPoli]ie Aerian` [i aplicarea principiilor

civile [i militare din spa]iul aerian na]ionalcu zborurile aeronavelor For]elor NATOde Avertizare Aerian` Timpurie (NAEW);asigurarea disponibilit`]ilor for]elor [ivalorificarea oportunit`]ii de participare laexerci]ii multina]ionale a for]elor destinateNATO; crearea condi]iilor propice pentrurealizarea unei componente semnificativede ap`rare aerian` cu baza la sol; integra-rea senzorilor radar apar]in#nd For]elorTerestre [i For]elor Navale \n Sistemul deComand`-Control Aerian Na]ional;realizarea capabilit`]ii de comand` aarmelor la nivelul COA, COBA [i CORSA.

Ei bine, c#nd toate acestea vor fi gata,Rom#nia va beneficia integral de facilit`]ile[i oportunit`]ile NATINEADS.

– Domnule genera l -locotenent, cu ce dori]i s`\ncheiem aceast` convorbirecu totul special`?

– Cu optimism [i \ncredere. Optimism– pentru c` avem asigurate toate condi]iilepentru a ne \ndeplini \ntocmai obliga]iilece ne incumb` din statutul de membru cudrepturi depline al NATO. |ncredere –pentru c`, ac]ion#nd, ca [i p#n` acum,exemplar, cu inteligen]` [i sinergie, vomdeveni c#t mai repede egalii camarazilorno[tri din NATO.

– A[a s` fie, domnulegeneral-locotenent! V` mul]u-mim foarte mult!



|n mod cert, intrarea Rom#niei \nNATO nu are numai o dimensiunena]ional`, colectiv`, ci [i una individual`,personal`. Iar \n ceea ce m` prive[te –ca om, cet`]ean, militar – trìesc din plinm#ndria [i satisfac]ia acestei izb#nziextraordinare. Pentru c` \n op]iunea ]`riimele pentru Alian]a Nord-Atlantic` sereg`se[te [i op]iunea mea, \n efortul deaccedere \n NATO f`cut de ArmataRom#niei se \nsumeaz` [i cele f`cute denoi, cei care ne afl`m la datorie \n For]eleAeriene ale Rom#niei.

Da, Rom#nia este membru cudrepturi depline al celei mai puterniceorganiza]ii militare din lume, are acces,de acum \nainte, la garan]iile desecuritate colectiv` oferite de NATO. Se\ncununeaz`, astfel, demersurile prodi-gioase ale unei perioade de circa zece

ani, se valideaz` performan]a, responsa-bilitatea [i profesionalismul irepro[abil, secertific` ata[amentul nostru profund fa]`

de valorile occidentale perene, fa]` deimperativele lucrului \n echip`, riguros,disciplinat, performant.

Sunt \ns` con[tient c` procesulintegr`rii euro-atlantice a Rom#niei \nNATO va continua – la al]i parametri, cualte obiective, cu alte priorit`]i, cu altemetodologii [i proceduri de abordare.Suntem preg`ti]i, ne sim]im \n stare s`facem fa]` [i acestor exigen]e. Ne ajutèxperien]a acumulat`, ne ajut` exerci]iulparticip`rii la misiuni cu \nalt grad derisc, ne ajut` calit`]ile de lupt`tori, debuni camarazi. Vom merge \nainte, nevom face p#n` la cap`t datoria!

General-maiorLAUREN}IU MAFTEI,loc]iitorul [efului Statului Majoral For]elor Aeriene

Ne afl`m \n fericita situa]ie de aconstata c` n`zuin]ele noastre… strate-gice, cele de a accede \n structurileNATO, s-au \mplinit. Suportul acesteirealiz`ri, cu semnifica]ii [i implica]ii deimportan]` major` pentru poporul rom#n,con]ine [i contribu]ia deloc minor` aFor]elor Aeriene. De-a lungul ultimilorani, dincolo de cursuri, vizite, \nt#lniri,conferin]e la care au participat ofi]eri dincadrul categoriei noastre de for]e, s-audesf`[urat numeroase activit`]i deinstruire \n comun cu militari din For]eleAeriene integrate \n NATO sau din celeparticipante la programul “Parteneriatpentru Pace”. De fiecare dat`, fie c` auac]ionat \n ]ar`, fie peste hotare,reprezentan]ii no[tri s-au situat la\n`l]imea a[tept`rilor, au convins prinhot`r#re, prin curaj, prin profesionalism.

La fel s-a \nt#mplat [i \n cazul oamenilordin Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal. Prin cursuri special organizate,prin exerci]ii [i aplica]ii specifice realizate\n comun cu structuri similare din NATO,personalul din Comandamentul Opera-]ional Aerian Principal [i-a \mbog`]itcuno[tin]ele, [i-a des`v#r[it deprinderile,iar procedurile [i baremele de execu]iecorespund acum celor utilizate de armatele]`rilor membre NATO.

|n perspectiva integr`rii complete \nstructurile Alian]ei, se va finaliza conectareaelementelor na]ionale din domeniu laSistemul Integrat Extins de Ap`rareAerian` al NATO (NATINEADS), iarFor]ele Aeriene ale Rom#niei, prin struc-turile sale opera]ionale, inclusiv Comanda-mentul Opera]ional Aerian Principal, vor\ndeplini misiuni sub comand` NATO.

Convingerea c` intrarea \n Alian]` vaaduce Armata Rom#niei \n r#ndularmatelor moderne a determinat deru-larea transform`rilor structurale, orga-nizat [i ritmic, scoaterea din \nzestrare a

tehnicii neperformante, informatizarealarg`, \ncercarea de adoptare a unor noiconcep]ii de organizare a comunica]iilor,logisticii [i planific`rii bugetare. Astfel, ladata intr`rii oficiale a ]`rii noastre \n NATOne afl`m foarte aproape de efectiveleprognozate pentru anul 2007, finaliz`mstructura marilor unit`]i [i unit`]i conformnoilor exigen]e, aloc`m mai mult dejum`tate din buget pentru operare [imentenan]`, externaliz`m o parte dinservicii [i, ceea ce este foarte important,am definit conceptual [i planificat fondurilepentru for]ele la dispozi]ia NATO, celenecesare \ndeplinirii misiunilor For]elorAeriene, realiz`rii [i func]ion`rii sistemuluide comand`-control.

Responsabilit`]ile structurilor coor-donate de [eful resurselor impun \n viitorrealizarea managementului carierei

militare, sprijin logistic permanent [icompetent opera]ionaliz`rii [i preg`tiriifor]elor, stabilitatea sistemului decomunica]ii, respectarea planific`riibugetare [i protec]ia tuturor informa-]iilor la nivelul de performan]` al For]elorAeriene din ]`rile membre NATO.

Statutul de membru NATO alRom#niei trebuie s` se manifeste lanivelul fiec`ruia dintre noi princon[tientizarea faptului c` va fi necesars` facem fa]` provoc`rilor, munciiresponsabile, \ntr-o echip` interna]ional`care-[i propune s` fac` lumea mai sigur`[i mai bun`.

General de brigad`MARINEL NICOLAE,[eful resurselor la Statul Majoral For]elor Aeriene

General de flotil` aerian` CONSTANTIN CROITORU,

comandantul Comandamentului Opera]ional Aerian Principal

G@NDURI, N~ZUIN}E LA ACCEDEREA |N NATO


Ne bucur`m, al`turi de camarazii dincelelalte categorii de for]e ale Armatei,pentru accederea Rom#niei \n Alian]aNord-Atlantic`. Transformarea visului \nrealitate reprezint` [i pentru minedovada vie, incontestabil`, a faptului càmplul proces de reform` [i modernizarea organismului militar \[i arat` roadele.E meritul nostru, al tuturor celor caream crezut \n capacitatea de a construi,\mpreun`, o armat` credibil`, o armat`modern`.

For]ele Aeriene ale Rom#niei s-auar`tat, [i de aceast` dat`, dinamice,dispuse la efort [i la schimbare,permeabile elementelor de noutate, demodern, de perfec]ionare. Oriunde auac]ionat \n ultimii ani, la aplica]ii [iexerci]ii bilaterale sau multina]ionale,oamenii no[tri [i-au demonstrat calit`]ile,

[i-au pus \n valoare profesionalismul,disponibilitatea de a lucra \n echip` –camarazi de n`dejde, echilibra]i, curajo[i,cu ini]iativ`, adev`ra]i lupt`tori.

Alia]ii no[tri au c#[tigat un partenerde \ncredere. Experien]a acumulat` cuprilejul numeroaselor misiuni \ndeplinitecu succes \n cadrul exerci]iilor [iaplica]iilor multina]ionale, al opera]iilorde men]inere a p`cii [i \n teatrele lupteiantiteroriste ofer` certitudinea uneicolabor`ri irepro[abile \n viitor.

Mileniul trei a debutat furtunos, pefondul unui climat generator de noiriscuri [i amenin]`ri. Lumea are nevoiede echilibru. Numai o alian]` puternicì-l poate oferi. Iar noi facem parte dinaceast` alian]`.

General de flotil` aerian`LIVIU BURHAL~,[eful instruc]iei [i doctrineidin Statul Major al For]elor Aeriene

Oficializarea intr`rii României înNATO semnific` punctul final al uneietape înc`rcate de eforturi sus]inutepentru a convinge c` suntem parteneriserio[i, cu poten]ial [i posibilit`]i realede a aduce un plus de for]` în Alian]aNord-Atlantic`.

De ast`zi, ca parteneri de drept,trebuie s` ac]ion`m constant pentru ane îndeplini obliga]iile ce ne revin lanivelul parametrilor cantitativi [icalitativi prev`zu]i în documenteleNATO. M` gândesc la acele cerin]ecare sunt cuprinse în standardele [iprocedurile Alian]ei pentru realizareaefectiv` a compatibilit`]ii [i intero-perabilit`]ii cu aceast` structur`.

Pentru Academia For]elor Aeriene„Henri Coand`”, aceste cerin]e suntcuprinse în obiectivele de preg`tire

teoretic` [i practic` a studen]ilor [ipersonalului, a[a cum au fost ele definitede Statul Major al For]elor Aerieneîncepând cu anul universitar 2002/2003.Studen]ii no[tri, absolven]ii de mâine,sunt con[tien]i de locul [i rolul pe carele vor avea dup` absolvire, iar rezultatelela înv`]`tur` (teoretice [i practice)exprim` maturitatea [i responsabilitateacu care ei privesc propria evolu]ie încariera militar`. Suntem con[tien]i c`viitorii ofi]eri ai for]elor aeriene,rezultatul muncii noastre, vor repre-zenta în lume Academia, For]ele Aeriene[i Armata României.

De aceea suntem hot`r#]i s` nesitu`m la nivelul noilor exigen]e, s` nedovedim eficien]i [i receptivi la tot ceeace este nou [i modern pentru formareaviitorilor ofi]eri.

General-maiorCONSTANTIN ZAHARIA,comandantul Academiei For]elor

Aeriene “Henri Coand`”

A[adar, am intrat \n NATO, suntemprintre cei 26 de membri ai celei maiputernice organiza]ii militare din lume!

Pentru ca Brigada 1 Rachete Sol-Aers` reprezinte o structur` care s` conteze\n cadrul For]elor Aeriene, este necesar caeforturile noastre s` se focalizeze pe o seriede obiective prioritare, cum suntopera]ionalizarea, interoperabilitatea [ieduca]ia.

Din punctul meu de vedere, opera-]ionalizarea se desf`[oar` conformgraficului stabilit, fiind \ntrunite condi]iilepentru ca anul 2005 s` reprezinte mo-mentul de \ncheiere a acestui proces.

Sub aspectul interoperabilit`]ii,Brigada 1 Rachete Sol-Aer va trebui s`realizeze saltul tehnologic \n mileniul trei,prin achizi]ia de noi sisteme de rachete sol-aer [i mijloace de comunica]ii, fapt cepresupune un efort financiar considerabil.

|n acest sens, mi s-a p`rut foarte intere-sant` afirma]ia comandantului For]elorAeriene NATO din Europa de Sud(COMAIRSOUTH), generalul-locotenentGlen Wally Moorhead, [i anume c`

“primul [i cel mai important nivel alinteroperabilit`]ii \ntre dou` armate esteacela al voin]elor p`r]ilor”.

Nu \n ultimul r#nd, prin educa]ie amvrut s` m` refer la ceea ce presupune s`fim la nivel individual, de la militarulangajat pe baz` de contract la general,ata[a]i acelora[i valori perene cu ceilal]imilitari din Alian]a Nord-Atlantic`, f`rà ne pierde, prin aceasta, identitatea [ispecificitatea.

Concluzion#nd, mai sunt \nc` multede f`cut, [i trebuie s` d`m dovad` derealism [i responsabilitate \n abordareasarcinilor ce ne revin.

General de brigad`NICULAE TABARCIA,comandantul Brig`zii 1 RacheteSol-Aer



Sentimentele pe care le \ncerc`m\n leg`tur` cu intrarea \n NATO a ]`riinoastre sunt cele de satisfac]ie, debucurie. Este vorba de o \mplinirecare va marca istor ia Rom#niei ,istoria Armatei noastre. Cum acestmoment memorabil va marca [i exis-ten]a fiec`rui cet`]ean al ]`rii, a fiec`ruimilitar rom#n.

|n ceea ce ne prive[te pe noi,ofi]erii, mai[trii militari [i subofi]erii,militarii angaja]i pe baz` de contract[i salaria] i i c ivi l i care lucr`m \nComandamentul Opera]ional AerianPrincipal, faptul c` facem parte dinNATO este o provocare f`r` prece-dent. Atribu]iile noastre sunt directlegate de supravegherea spa]iuluiaerian ca o component` de baz` asistemului integrat de ap`rare aerian`

a Rom#niei. To]i cei care \ncadreazàceast` structur` sunt profesioni[tiadev`ra]i , oameni care au dovedit

calit`]i deosebite [i care s-au consa-crat cu tot ceea ce au ei mai bunap`r`rii aeriene na]ionale.

|n aceste noi condi]i i , r`spun-derea noastr` va fi mai mare, com-plexitatea misiunii va cre[te consi-derabil, va spori ritmul de lucru, sevor impune noi niveluri de rigoare [iacurate]e \n execu]ie.

Dar, cum spuneam, avem suficientèxperien]`, avem o motiva]ie puternic`,suntem preg`ti]i pentru toate acestea[i vom reu[i s` ne facem cum trebuiedatoria.

General de flotil` aerian`F~NIC~ C@RNU,loc]iitorul comandantuluiComandamentului Opera]ional

Aerian Principal

Intrarea Rom#niei \n NATO neprilejuie[te marea satisfac]ie a uneirealiz`ri \ndelung a[teptate, la carene-am adus [i noi modestacontribu]ie prin m`surile \ntreprinse,mai ales prin ac]iunile desf`[urate pentruopera]ionalizarea for]elor [i realizareainteroperabilit`]ii cu cele ale Alian]ei,prin participarea la exerci]iile interna-]ionale, prin activit`]ile comune la careau participat reprezentan]ii unit`]iinoastre. Este, \n fapt, \ncununarea unuiconsiderabil efort colectiv. Trìm unmoment de r`scruce \n istoria ArmateiRom#niei [i, ca atare, [i \n via]a noastr`,a tuturor. Multe destine vor fi influen]atede noile misiuni pe care unitatea sauFor]ele Aeriene ale Rom#niei le vor aveade \ndeplinit. Activitatea noastr` zilnic`se va schimba \ncep#nd cu faptul c` vom

ridica dou` drapele \n fiecare diminea]`\n loc de unul singur [i p#n` ladesf`[urarea \ntregii activit`]i a unei zileobi[nuite de lucru vorbind \n limbaenglez`.

Sigur, \n noile condi]ii, va cre[ter`spunderea fiec`rui militar \n parte.Av#nd \n vedere exigen]ele Alian]ei, se vorimpune noi schimb`ri, vor continuaperfec]ionarea [i modernizarea structu-rilor, fiecare ac]iune a noastr`, fiecarecontact cu camarazii din NATO va aveaun important caracter de reprezenta-tivitate.

De asemenea, nutresc speran]a càderarea la Alian]` va \nsemna o cre[terea condi]iei noastre sociale [i profesionale,vom avea o via]` mai bun` [i mai sigur`\ntr-o organiza]ie \n ale c`rei valoridemocratice credem [i le promov`m.

ComandorLAUREN}IU SIMIONESCU,comandantul Bazei 61 Elicoptere

De peste un deceniu, For]ele Aerieneale Rom#niei s-au restructurat [imodernizat cu un singur scop: intero-

perabilitatea cu for]ele NATO, \n vedereaintegr`rii \n Alian]`. Iar acest lucru, iat`, adevenit realitate istoric`. Rom#nia estemembru cu drepturi depline al celei maiputernice organiza]ii politico-militare dinlume!

Nu a fost u[or, \ns` am reu[it! Nebucur`m [i mergem mai departe. Urm`-toarea etap`, deosebit de important`, estefinalizarea integr`rii. Aceasta trebuietratat` din perspectiva continu`rii reformeimultidimensionale a Armatei Rom#niei,care, \n noua structur` de for]e, r`spundeat#t cerin]elor privind asigurarea securit`]iina]ionale, c#t [i celor necesare execut`riimisiunilor comune ale membrilor Alian]eiNord-Atlantice.

{i \nc` ceva, deloc de neglijat:\ncep#nd de ast`zi, cheltuielile pentrusecuritate ale Rom#niei vor fi mai mici

\n NATO, dec#t ieri, \n afara acesteia.|n aceste condi]ii, este absolut necesar

ca \nzestrarea avia]iei militare cu un nouavion de lupt` multirol s` se fac` pornindde la avantajele oper`rii unor sistemecompatibile cu cele ale alia]ilor no[tri.

Efortul financiar este pe deplinjustificat de cre[terea eficien]ei For]elorAeriene ale Rom#niei \ntr-o lume \n carealian]ele militare joac` un rol tot mai activ\n planul rela]iilor interna]ionale.

Sunt convins c`, [i \n continuare, vomfi la \n`l]ime, ne vom \ndeplini cum secuvine, adic` foarte bine, toate misiunile\ncredin]ate \n calitate de membri cudrepturi depline ai Alian]ei Nord-Atlantice.

Comandor ION {TEFAN,comandantul Bazei 93 Aerian`



Militarii Bazei 71 Aerian`, asemeneatuturor ofi]erilor ]`rii, salut` cuentuziasm intrarea Rom#niei \n Alian]a

Nord-Atlantic`, cea mai puternic` orga-niza]ie politico-militar` din lume. Este unmoment memorabil, este o excep]ional`fil` de istorie din cronica neamului nostru.

Ne-am bucurat atunci c#nd am fostprimii care am \nceput colaborarea custructuri NATO, prin semnarea protoco-lului de Parteneriat pentru Pace. La scurttimp, militari ai armatei noastre, implicit[i cadre din Baza 71 Aerian`, au participat,al`turi de militari ai ]`rilor membre NATO,la misiuni interna]ionale \n toate teatrelede ac]iuni militare.

Ne bucur`m acum la primirea noastr`cu drepturi depline \n Alian]a Nord-Atlantic` [i apreciem acest fapt ca orecunoa[tere a valorilor spirituale,culturale [i militare ale armatei noastre,dovedite \n peste 10 ani de parteneriat [icolaborare pe multiple planuri.

Pentru militarii Bazei 71 Aerian`,primirea noastr` \n NATO reprezint` osperan]` c` sistemul de valori al Alian]ei\[i va pune amprenta [i asupra niveluluide preg`tire [i instruire al militarilorrom#ni, reprezent#nd, \n acela[i timp,garan]ia de securitate \n lupta comun`\mpotriva terorismului, a amenin]`rilorla adresa p`cii.

Cadrele, militarii, salaria]ii civili dinBaza 71 Aerian` v`d \n aderareaRom#niei la NATO baza unui viitor maibun pentru copiii lor [i o perspectiv`frumoas` de realizare a multor visuri cese pot \nf`ptui numai \ntr-o societatedemocratic`, lipsit` de teama amenin-]`rilor la adresa p`cii [i securit`]ii.

Comandor CANDIT VERNEA,comandantul Bazei 71 Aerian`

Pentru mine, ca om [i militar, acce-derea Rom#niei \n NATO reprezint`recunoa[terea eforturilor depuse de c`trenoi to]i pentru a deveni membri cu drepturidepline \n cea mai puternic` alian]` militarà lumii. De acum, avem certitudinea c` numai suntem singuri \n fa]a provoc`rilor pecare ni le rezerv` viitorul.

Aviatorii rom#ni au avut o contribu]ieimportant` la realizarea acestui succes,calit`]ile demonstrate \n cadrulnumeroaselor exerci]ii multina]ionale lacare ace[tia au participat f`c#nd posibil`\nsu[irea, \n cel mai scurt timp, avalorilor [i a modului de ac]iune specificeAlian]ei Nord-Atlantice.

Dup` anul 1995, eu [i pilo]ii mei am

participat la multe exerci]ii multina-]ionale, de unde ne-am \ntors, constant,cu mesaje pozitive. Datorit` seriozit`]iide care am dat dovad` permanent, ast`ziputem planifica \mpreun`, putem parti-cipa \mpreun` la opera]ii, apar]inemaceluia[i sistem de valori.

Nu uit`m \ns` nici un moment c` a fimembru NATO \nseamn` mult` munc`,coordonarea perfect` a tuturor ac]iunilor,precizie, cu alte cuvinte certitudinealucrului foarte bine f`cut.

Comandor VIRGIL RISTEA,comandantul Centrului 95de Trecere pe Avioane Supersonice

Pentru personalul unei baze aerieneopera]ionale, accederea ]`rii noastre \nNATO \nseamn` profesionalism, respon-sabilitate, calitate [i eficien]` \n munc`.La noi, toate acestea au existat dintot-deauna. {i, totu[i, preg`tirea pentruaccedere a \nsemnat foarte mult` munc`.Iar \n acest domeniu Baza 86 Aerian` afost \n top. Pentru c` oamenii de aici sunttineri, iar tinere]ea \nseamn` vitalitate,adaptabilitate, devotament, entuziasm,toate acestea traduse \n final \n capacitatede lupt`.

A \nceput \n 1995. Primul ofi]errom#n care a absolvit “Squadron OfficerSchool” \n cadrul Universit`]ii Aeruluidin Maxwell Air Force Base, Alabama,SUA, s-a \nt#mplat s` fie din unitateanoastr`. Iar \n anul urm`tor s-a produs[i prima aplica]ie NATO/PfP (“Coopera-tive Key 1996”) la care am participat [inoi. Au urmat al]i ofi]eri, alte cursuri [ialte aplica]ii \n ]ar` [i \n strìn`tate \ncare, pu]in c#te pu]in, cu efort greu de

cuantificat [i riscuri de neacceptat \n\mprejur`ri normale, ne-am apropiat denivelul [i exigen]ele cerute de compati-bilitatea obligatorie \ntre membrii celeimai puternice alian]e militare din lume. Lamomentul istoric al \n`l]`rii Tricoloruluirom#nesc la Bruxelles, oamenii din Baza86 Aerian` privesc \napoi la cei zece anide eforturi [tiute [i ne[tiute [i \n]elegprocesul cu maturitatea adev`ra]ilorprofesioni[ti. Aceast` maturitate ne oblig`s` privim dincolo de atmosfera s`rb`-toreasc`, pentru c` noi [tim c` integrareaeste doar \nceputul, iar adev`ratele misiuniabia de aici \ncolo vor veni. G#ndim \ns`cu optimism viitorul. Am \nv`]at s`zbur`m arip` l#ng` arip` cu pilo]ii NATO,s` facem cu MiG-urile ceea ce ei f`ceaucu F-16, Mirage sau Alphajet, s` zbur`mcu avioanele lor, dup` procedurile lor,vorbind \n limba lor. Recunoa[tereaacestor eforturi prin integrare ne bucur`deoarece ne d` prilejul s` dovedim celorpentru care lupt`m c` la baza noastr`

aerian` resursele pe care ]ara ni le punela dispozi]ie sunt transformate eficient \nsecuritate.

ComandorVICTOR STR@MBEANU,comandantul Bazei 86 Aerian`



La 29 martie 2004, la Casa Alb` dinWashington, [i la 2 aprilie 2004, la CartierulGeneral al NATO din Bruxelles, s-a scris opagin` de istorie memorabil` pentrudestinul poporului [i na]iunii noastre:ROM@NIA A DEVENIT MEMBRU CUDREPTURI DEPLINE AL ALIAN}EINORD-ATLANTICE! Tricolorul rom#-nesc s-a \n`l]at pe catarg al`turi decelelalte 25 de drapele ale statelorreprezent#nd cea mai puternicòrganiza]ie politico-militar` din lume!O izb#nd` ale c`rei importan]` [isemnifica]ii cov#r[itoare pentru prezent [iviitor le vom \n]elege, cu adev`rat, \n timp,peste ani [i ani. O str`lucit` victorie la careau contribuit toate for]ele politice din ]ar`,toate institu]iile democratice [i, desigur,poate mai pregnant [i mai eficient dec#tcelelalte organisme reformatoare –ARMATA ROM@NIEI.

La cap`tul a zece ani de eforturiextraordinare – tenace, inteligente,pragmatice, uneori chiar dramatice –,Rom#nia [i-a \mplinit un vis, un ideal, unobiectiv strategic fundamental, compa-rabile doar cu n`zuin]a [i idealul deveniterealitate istoric` la 1 decembrie 1918. Secuvine, deci, s` fim m#ndri [i s` nebucur`m din tot sufletul, dar cu decen]` [idemnitate, de aceast` m`rea]` victorie. Eane va marca, suntem siguri, drumul de aici\nainte, via]a, op]iunile, locul [i rolul \ntrecelelalte na]iuni libere [i independente ale

lumii. Ea ne va da siguran]a c` vom trì \npace, \n]elegere [i respect reciproc cu toatecelelalte state, c`, la nevoie, vom beneficiade sprijinul mutual al celorlal]i 25 demembri ai Alian]ei Nord-Atlantice, cu caresuntem parteneri [i camarazi, cu care avemacela[i statut, acelea[i drepturi [i obliga]iide a ne asigura \n comun securitatea, stabi-litatea, progresul ne\ntrerupt.

La aceast` grandioas` s`rb`toare [icomuniune de cuget [i sim]ire, se cuvines` elogiem, \nc` o dat`, rolul important,deosebit de substan]ial pe care organismulmilitar, Armata Rom#niei, l-a avut [i \l are\n amplul proces de aderare [i integrare \nNATO. |nf`ptuirea reformei structurale la

Washington, 29 martie 2004.

GEORGE W. BUSH,pre[edintele Statelor Unite

ale Americii

“To]i cei [apte membri care auaderat ast`zi la NATO stau al`turi denoi ca parteneri cu drepturi depline[i egale \n aceast` m`rea]` Alian]`.|i felicit pe to]i pentru eforturile lor\ncununate de succes (...). Militariirom#ni [i-au sacrificat vie]ile lupt#nd\mpotriva terorismului \n Afganistan”.

toate nivelurile, transform`rile profunde \ng#ndire, mentalitate [i ac]iune, \nnoirea,modernizarea [i eficientizarea tehnicii delupt` din dotare, realizarea interopera-bilit`]ii cu armatele statelor membre aleAlian]ei sau partenere, participarea laexerci]ii [i aplica]ii NATO/PfP, asumareaunor misiuni de mare importan]` [i risc \nopera]iile de men]inere a p`cii [i de lupt`\mpotriva terorismului interna]ional – toateacestea au \nsemnat tot at#tea argumente,tot at#tea contribu]ii concrete, viabile, laizb#nda consemnat` recent la Washington

“Intrarea Rom#niei \n NATO \ncununeaz` un efort na]ional de mareamplitudine, care a atras sus]inerea entuziast` a tuturor cet`]enilor ]`rii…Dorescs` subliniez, [i cu acest prilej, modul exemplar \n care Armata [i-a asumatreformele care i-au permis s`-[i \ndeplineasc` noile misiuni [i s` participe laac]iuni complexe \n afara grani]elor ]`rii. Militarii rom#ni [i-au f`cut datoria, de-alungul unui deceniu, \n cadrul Parteneriatului pentru Pace, fa]` de sistemul devalori democratice, [i au demonstrat c` Armata Rom#niei are anvergura [icapacitatea de a-[i asuma misiuni dificile [i de a face fa]`, cu succes [i energie,noilor responsabilit`]i. Doresc s` mul]umesc \n mod deosebit militarilor no[tricare ast`zi se afl` departe de ]ar` pentru a-[i \ndeplini, cu cinste [i devotament,misiunea [i s` le adresez cele mai calde felicit`ri”.

ION ILIESCU, pre[edintele Rom#niei

[i Bruxelles. Am dovedit, \n toate acesteangaj`ri [i demersuri, c` suntem compe-titivi, c` suntem adev`ra]i profesioni[ti, c`merit`m \ncrederea [i aprecierilepartenerilor, ale conducerii Alian]ei Nord-Atlantice. Am dovedit c` NATO se poatebizui pe noi \n orice \mprejurare, c` suntemnu numai consumatori, ci [i produc`tori[i garan]i de securitate, de stabilitateregional`, de bun`vecin`tate. Am dovedit,\nainte de toate, c` [tim s` privim \nainte,c` [tim s` fim loiali prietenilor, c` avemprincipii etice [i juridice potrivite cumoralitatea [i justi]ia comunit`]ii mondialec`reia \i apar]inem pe de-a-ntregul.

Nu putem \n]elege [i releva \n toat`

ROMÂNIA – MEMBRUCU DREPTURI

DEPLINE AL NATO!

ROMÂNIA – MEMBRUCU DREPTURI

DEPLINE AL NATO!

EVENIMENT ISTORIC MEMORABIL


esen]a sa evenimentul la care ne referimf`r` a vorbi despre rolul [i importan]acategoriei noastre de for]e \n cadrulprocesului de aderare [i integrare a ]`rii \nNATO. Pentru c`, realmente, For]eleAeriene ale Rom#niei [i-au pus semn`turaprestigioas` pe foarte multe din obiectivelede parteneriat din cadrul Planului Na]ionalde Aderare, au participat, cu tehnic` delupt` [i de transport specific`, la numeroaseexerci]ii [i aplica]ii NATO/PfP, laasigurarea logistic` [i transportul \n teatrulde opera]ii a deta[amentelor combatante

“De acum, de c#nd a intrat \nNATO, Rom#nia are acces la cea maiputernic` garan]ie de securitate careexist` \n momentul de fa]`, furnizat`de cea mai puternic` institu]ie \n acestdomeniu – Alian]a Nord-Atlantic`. Este,aceasta, realizarea unei lungi perioadede \ncerc`ri, de transform`ri, dereform`. Armata a jucat un rol impor-tant, poate chiar cel mai important \naceast` privin]`”.

IOAN MIRCEA PA{CU,ministrul ap`r`rii na]ionale

al Rom#niei

din Bosnia-Her]egovina, Kosovo, Afga-nistan [i Irak. S` amintim, \n context, doarfaptul c` Rom#nia a fost singura ]ar`, \nafara Statelor Unite ale Americii, care [i-atransportat efectivele lupt`toare \n

Afganistan, \n cadrul opera]iei “EnduringFreedom”, cu propriile-i mijloace delocomo]ie militare! Cum, de asemenea,trebuie reiterat faptul, cu multiple semnifica]ii,c` avionul de lupt` MiG-21 LanceR,elicopterele IAR-330 [i IAR-330 SOCAT,precum [i echipajele care le deservesc, sebucur` de aprecierile elogioase alecvasitotalit`]ii partenerilor [i membrilorNATO. Da, suntem competitivi, avempersonal excelent preg`tit din punct devedere profesional, [colit la diverse cursuri\n ]ar` [i strìn`tate, cunosc`tor al limbiiengleze, al procedurilor de lucru NATO.

Desigur, o dat` cu aderarea Rom#nieila NATO, procesul integr`rii euro-atlanticeva continua. Mai avem \nc` multe de f`cut,multe de schimbat [i remodelat.

A[adar, Rom#nia a intrat \n NATO.Beneficiem de garan]ia de securitatefurnizat` de cea mai puternic` Alian]`militar` din lume, \ns` contextul actualal securit`]ii globale [i regionaleeviden]iaz` men]inerea \n actualitate ariscurilor [i amenin]`rilor privitoare laatacurile aeriene asupra obiectivelor,trupelor [i popula]iei de pe teritoriulRom#niei. Nevoia de securitate a ]`riinoastre impune, de acum, o nouàbordare a problematicii, o redefinirea amenin]`rilor, o reevaluare aposibilit`]ilor [i, \n egal` m`sur`, onou` ierarhizare a priorit`]ilor.Sistemul de Ap`rare Aerian` aRom#niei r`m#ne un element valabil[i extrem de important nu numai \nceea ce prive[te securitatea militar` a

“A[ putea spune c`, prin ceea cea realizat deja, Rom#nia reprezint` unmodel at#t pentru ]`rile partenere, c#t[i pentru statele care sunt membre aleNATO. Conducerea politic` [iconducerea militar` ale ]`rii au avutacea viziune care a permis Rom#nieis` parcurg` drumul p#n` acolo unde[i-a propus [i s`-[i materializeze ]elu-rile… Un alt aspect ar fi acela al inter-operabilit`]ii, \n privin]a c`reiaRom#nia se prezint`, de asemenea,excelent”.

Amiral GREGORYG. JOHNSON, comandantul

ComandamentuluiFor]elor Aliate din Europa

de Sud

Rom#niei [i ap`rarea colectiv`, dar [ipentru generarea capabilit`]ilordestinate managementului situa]iilor

de criz`. |n consecin]`, actualizareaconceptual` [i, \n mod special, integra-rea sa la nivel na]ional [i multina]ionalr`m#n elemente viabile \n noile condi]iide securitate european` [i mondial`.

|NS~ NU MAI SUNTEM SINGURI.SUNTEM, ACUM, 26!

Colonel (r) NICOLAE RADU

Bucure[ti, 2 aprilie 2004. La Statul Major alFor]elor Aeriene au fost ridicate, pentru prima datòficial, Tricolorul Rom#niei [i Drapelul Alian]ei Nord-Atlantice. De-acum, suntem 26 de state \n NATO!

EVENIMENT ISTORIC MEMORABIL


Summit-ul de la Praga [i perioadace a urmat p#n` la oficializarea,la 2 aprilie 2004, la Bruxelles, a

extinderii Alian]ei Nord-Atlantice cu \nc`[apte state, printre care [i Rom#nia, aumarcat demararea unui proces detransformare structural`, de fond, la toatenivelurile – doctrin`, organizare,comand`, dotare tehnic`, ac]iuni\ntrunite, r`spuns la provoc`ri –, a NATO.Despre nevoia stringent` de schimbaream scris pe larg, \n mai multe r#nduri, \npublica]ia noastr`. {i nu este vorba numaide acceptarea [i implementareaconceptului “out-of-area missions”(executarea unor misiuni \n afara zoneiNATO), ci [i de revizuirea/readaptarearegulilor de angajare, de ducere aac]iunilor, de repartizare a misiunilor.Toate acestea av#nd ca finalitaterealizarea unei for]e mai reduse numeric,dar mai puternic`, mai flexibil`, maieficient`.

Procesul de transformare a \nceput cuanaliza atent`, de c`tre Comitetul Militaral NATO, a func]iilor din statul de pace(PERE) \n raport cu structura decomand` a NATO. {i, consecutiv, s-auini]iat m`suri urgente privindsolu]ionarea dezechilibrului dintre statulde pace (PE) al ComandamentuluiFor]elor Aliate din Europa (ACE) [i

Noua structur` a Alian]ei Nord-Atlantice

sarcinile curente ale Comandamentuluirespectiv, \n sensul identific`rii pozi]iilor(posturilor) unde efectivele (personalul)pot fi redistribuite \n acord cu priorit`]ileACE. S-au urm`rit, de asemenea,eliminarea dubl`rii [i copierii inutile \ntre[i \n cadrul celor trei niveluri de comandàle ACE [i eficientizarea structurilor demanagement, prin realocarea resurselorde personal militar existente \n posturileprioritare cu o reducere propor]ional` lanivelul statelor corespunz`toare la paceale ACE de 25 la sut` (echivalentul a circa2.500 de posturi). |n acela[i timp, s-auexaminat oportunit`]ile pentru reducereaulterioar` de personal prin m`suri cumsunt introducerea unor tehnologii [iconcepte de management noi, folosireaunor surse externe, ocuparea posturilorde baz` [i de rezerv` [i cre[terea tot maimare a Sprijinului }`rii Gazd` (HNS).

Analiza func]iilor din statul de paces-a soldat cu revizuirea celor 15 coman-

damente ale NATO, aplic#ndu-se ometodologie ce are la baz` conceptul deRevizuire a Procesului de Desf`[urare aAfacerilor, specific companiilor multi-na]ionale. Este pentru prima oar` \nistoria Alian]ei c#nd se \ntreprinde unastfel de efort de conturare [i analiz`cuprinz`toare a efectivelor, [i acest lucrua permis o evaluare mult mai obiectiv` a

nevoilor ACE privind personalul [iangajarea acestuia \n posturile [imisiunile cheie. Rezultatul analizei a fostprezentat Consiliului Militar al NATO,care a aprobat materializarea \n practicà tuturor m`surilor preconizate,prev`z#ndu-se trei faze de lucru: 1)definitivarea [i elaborarea noilor state deorganizare la pace; 2) realiniereaatribu]iilor pe compartimente [i preg`-tirea detaliat` a planurilor de \ncadrare afunc]iilor; 3) implementarea modific`rilorla nivelul Comandamentului Aliat pentruOpera]ii (ACO). Calendaristic, procesulse va \ntinde pe durata a patru ani [i seva finaliza \n iunie 2006.

Cu ocazia summit-ului din 12 iunie2003, de la Praga, mini[trii ap`r`rii aistatelor membre ale Alian]ei Nord-Atlantice au convenit, oficial, asupra noiistructuri militare de comand`, consi-der#nd-o mai ra]ional`, mai supl`, maicapabil` s` conduc` \ntreaga gam` demisiuni ale NATO. Astfel, la nivelstrategic, va exista doar un singurcomandament cu atribu]ii opera]ionale:Comandamentul Aliat pentru Opera]ii(ACO), comandat de comandantulsuprem al For]elor Aliate din Europa(SACEUR). |n afara acestuia, se va \nfiin]aun nou comandament, cu atribu]iifunc]ionale – Comandamentul Aliatpentru Transformare (ACT), aflat subcomanda comandantului suprem aliatpentru transformare (SACT) –, structur`de promovare [i coordonare permanentà for]elor [i capabilit`]ilor Alian]ei. SACTva \ndeplini, prin cumul, [i func]ia decomandant al Comandamentului For]elor|ntrunite Americane (US Joint ForcesCommand). Principalul instrument delucru al ACT este For]a de Reac]ie aNATO (NRF).

Comandamentul Aliat pentruOpera]ii (ACO – Allied CommandOperations) va \ndeplini sarcinileopera]ionale care au revenit p#n` \nprezent Comandamentului Aliat pentruEuropa (ACE) [i Comandamentului Aliatpentru Atlantic (ACLAND). SACEUR vacontinua s` \ndeplineasc`, prin cumul, [ifunc]ia de comandant al For]elorAmericane din Europa (US EUCOM).Noua structur`, care a \nceput deja s` fieimplementat`, av#nd termen de finalizareanul 2006, aduce urm`toarele schimb`ri

NATO – 55 DE ANI


esen]iale: la nivel strategic, reducereanum`rului de comandamente strategicecu responsabilit`]i opera]ionale de ladou` la unu, concomitent cu creareacomandamentului strategic cu atribu]iifunc]ionale privind transformarea subnivelul comandamentului strategic, celecinci comandamente opera]ionaleregionale vor fi reduse la dou` Coman-damente de For]e |ntrunite (JFC), cusediile la Brunssum (Olanda) [i Napoli(Italia), plus un Cartier General pentruFor]ele |ntrunite (Joint HQ), cu sediul laLisabona (Portugalia) reducereanum`rului Centrelor de Opera]ii AerieneCombinate (CAOC) de la zece la [ase.

Preg`tirea personalului componenteiaeriene se va desf`[ura, \n principal, laBaza Aerian` Torrejon (Spania), unde vaexista [i un mic staff aerian al NATO. Cele

dou` comandamente de tip JFC (North[i South) vor conduce opera]iile dinlocurile de dislocare. Cartierul General|ntrunit Limitat (Joint HQ West), dispusla Lisabona, va avea \n subordine ocomponent` naval`, componenteleaerian` [i terestr` urm#nd a se \nfiin]anumai dac` se va considera necesar. Afost prev`zut` [i \nfiin]area a dou`comandamente JFC mobile, care se vorconstitui la nevoie [i se vor disloca pentruconducerea opera]ional` \n teatru astfel:un Comandament Terestru dislocabil, detip CJTF, pe care \l pot constitui JFCNorth sau South, \n func]ie denecesit`]ile opera]ionale; un Coman-dament Naval dislocabil, de tip CJTF, pe

care \l poate furniza, la cerere, JHQ West.Comandamentul Aliat pentru

Transformare (ACT – Allied CommandTransformation), cu cartierul general laNorfolk (SUA), va coordona \ntregulproces de \nnoire a capabilit`]ilor militareale NATO, \n care scop va intensificainstruirea efectivelor, va elabora [i testadoctrine [i va conduce experimentepentru evaluarea noilor concepte. ACTva asigura, permanent, diseminarea [iimplementarea noilor concepte, precum[i promovarea interoperabilit`]ii. |nBelgia, va func]iona un element de statmajor al ACT \n cadrul ACO, \n principalpentru probleme de resurse [i deplanificare a ap`r`rii.

ACT va include centre specializate pe

domenii de activitate, astfel: concep]iistrategice, politici [i cerin]e deidentificare (Centrul de Studii Strategice– Mons, Belgia) concep]ii de ac]iune\ntrunit` (un Centru pentru Ac]iuni deLupt` |ntrunite – Stavanger, Norvegia, unCentru de tip Joint pentru Analiz` [i Lec]ii|nv`]ate – Monsanto, Portugalia, uncentru de Instruire a For]elor |ntrunite –Bydgoscz, Polonia, \n cadrul c`ruia vafunc]iona un nucleu de comand`, caelement de leg`tur` cu ACO) capacit`]ide cercetare (Centrul de Cercet`riSubacvatice – Spezia, Italia) \nv`]`m#nt[i preg`tire (Colegiul de Ap`rare alNATO – Roma, Italia, {coala NATO aSHAPE – Oberammergau, Germania,{coala NATO pentru Sistemul deComunica]ii [i Informatic` – CIS – Latina,Italia). Se are \n vedere, de asemenea,\nfiin]area Centrului de preg`tire pentruinterdic]ie maritim` (MIOTC – Grecia).ACT va avea leg`turi directe cu {colile [iAgen]iile NATO, precum [i cuComandamentul For]elor |ntruniteAmericane (US JOINT ForcesCommand). |n plus, ACT va fi sprijinit deun num`r de Centre de Excelen]`,na]ionale sau multina]ionale, axate peac]iuni de transformare \n domeniimilitare specifice. P#n` \n prezent se [tiec` asemenea institu]ii vor fi \nfiin]ate \nGrecia: Centrul pentru opera]ii \mpotrivaterorismului interna]ional [i Centrul deOpera]ii pentru contracararea r`zboiuluibiologic.

Documentar realizat cu sprijinulspeciali[tilor Sec]iei planuri

[i politici dinStatul Major al For]elor Aeriene

HQ Land SouthMadrid, SP

ACTNorfolk, USA

Strategic Concepts,Policy &Requirements

Identification

ACT StaffElementBelgium

Joint ConceptDevelopment

Joint WarfareCentre

Stavanger, NO

Joint Analysisand

Lessons learnedCentre

Monsanto PO

Joint Force TrainingCenter Bydgoscz PL

Future CapabilitiesResearch and Technology

UnderseaResearch Centre

Spezia IT

Education

NATODefence College

Rome, IT

NATO SchoolOberammergau GE

NATO Communication& Information Systems

School Latina IT

NATOAgencies/

Bodies

USJFCOM

Multi/NationalCentres

of Excellence

SHAPEMons, BE

JFC HQ NorthBrunssum, NL

HQ Air NorthRamstein,GE

CAOC-1Kalkar, GE

CAOC-2Finderup, DA

DCAOC NorthKalkar, GE

HQ Nav NorthNorthwood, UK

HQ Land NorthHeidelberg, GE

Joint HQ WestLisbon, PO

JFC HQ SouthNaples, IT

HQ Air SouthIzmir, TU

CAOC-3Larissa, GR

CAOC-4Poggio R , IT

DCAOC SouthPoggio R, IT

HQ Nav SouthNaples, IT

NATO – 55 DE ANI


TRATATUL ATLANTICULUI DE NORDWASHINGTON DC, 4 APRILIE 1949

Statele care sunt parte la prezentul Tratat, reafirm#ndu-[i \ncrederea \n scopurile [i principiile Cartei Organiza]iei Na]iunilor Unite, precum [i dorin]alor de a trì \n pace cu toate popoarele [i toate guvernele.

Hot`r#te s` apere libertatea popoarelor lor, mo[tenirea comun` [i civiliza]ia lor, bazate pe principiile democra]iei, libert`]ile individuale [i suprema]iadreptului.

Doritoare s` favorizeze bun`starea [i stabilitatea \n regiunea Atlanticului de Nord.Hot`r#te s`-[i uneasc` eforturile pentru ap`rarea colectiv` [i pentru ap`rarea p`cii [i securit`]ii.Au c`zut de acord asupra prezentului Tratat al Atlanticului de Nord:

ARTICOLUL 1. P`r]ile se angajeaz`, a[a cum se stipuleaz` \n Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite, s` reglementeze pe cale pa[nic` toate diferendele interna]ionale \n carear putea fi implicate, astfel \nc#t pacea [i securitatea interna]ionale, precum [i justi]ia, s` nu fie primejduite, [i s` se ab]in` \n rela]iile lor interna]ionale s` recurg` la amenin]area saula folosirea for]ei \n vreun mod incompatibil cu scopurile Organiza]iei Na]iunilor Unite.

ARTICOLUL 2. P`r]ile vor contribui la dezvoltarea rela]iilor interna]ionale pacifiste [i prietene[ti, \nt`rind institu]iile lor libere, asigur#nd o mai bun` \n]elegere a principiilor pecare sunt fondate aceste institu]ii [i dezvolt#nd condi]ii propice pentru asigurarea stabilit`]ii [i bun`st`rii. Ele vor face eforturi pentru eliminarea oric`ror opozi]ii \n raporturile loreconomice interna]ionale [i vor \ncuraja colaborarea \ntre fiecare dintre ele precum [i \ntre toate, deopotriv`.

ARTICOLUL 3. Pentru a asigura realizarea \ntr-un mod mai eficace a obiectivelor prezentului Tratat, p`r]ile, ac]ion#nd separat sau \n comun, continuu [i eficient, prindezvoltarea propriilor lor mijloace [i oferindu-[i asisten]` mutual`, vor men]ine [i vor cre[te capacitatea lor individual` [i colectiv` de rezisten]` \mpotriva unui atac armat.

ARTICOLUL 4. P`r]ile se vor consulta \ntre ele de fiecare dat` c#nd, dup` p`rerea uneia dintre ele, va fi amenin]at` integritatea teritorial`, independen]a politic` sausecuritatea uneia dintre p`r]i.

ARTICOLUL 5. P`r]ile convin asupra faptului c` un atac armat \mpotriva uneia sau mai multora dintre ele, petrecut \n Europa sau America de Nord, va fi considerat drept unatac \ndreptat \mpotriva tuturor p`r]ilor semnatare [i, \n consecin]`, convin asupra faptului c`, dac` se petrece un asemenea atac, fiecare dintre ele, \n exercitarea dreptului delegitim` ap`rare, individual` sau colectiv`, recunoscut` de articolul 51 din Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite, va acorda ajutor p`r]ii sau p`r]ilor astfel atacate, \ntreprinz#nd imediat,individual sau \n acord cu celelalte p`r]i, orice ac]iune pe care o va crede de cuviin]`, inclusiv folosirea for]ei armate, pentru a restabili [i asigura securitatea \n regiunea Atlanticuluide Nord.

Orice atac armat de aceast` natur` [i orice m`sur` luat` \n consecin]` vor fi aduse imediat la cuno[tin]a Consiliului de Securitate. Aceste m`suri vor \nceta atunci c#nd Consiliulde Securitate va fi luat m`surile necesare pentru restabilirea p`cii [i a securit`]ii interna]ionale.

ARTICOLUL 6*. Pentru aplicarea articolului 5, se consider` drept atac armat \mpotriva uneia sau mai multora dintre p`r]i, atacul armat:– \mpotriva teritoriului uneia dintre ele \n Europa sau America de Nord, \mpotriva departamentelor franceze din Algeria**, \mpotriva teritoriului Turciei sau a insulelor plasate sub

jurisdic]ia uneia dintre p`r]i \n regiunea Atlanticului de Nord, la nord de Tropicul Racului;– \mpotriva for]elor terestre, navale sau aeriene ale uneia dintre p`r]i, care se afl` pe aceste teritorii sau \n oricare alt` zon` din Europa \n care for]ele de ocupa]ie ale uneia dintre

p`r]i se afl` sta]ionate la data intr`rii \n vigoare a acestui Tratat, sau afl#ndu-se \n Marea Mediteran` sau \n regiunea Atlanticului de Nord, la nord sau la sud de Tropicul Racului.

ARTICOLUL 7. Prezentul Tratat nu afecteaz` [i nu va fi interpretat ca afect#nd \n nici un fel drepturile [i obliga]iile decurg#nd din Cart` pentru p`r]ile care sunt membre aleOrganiza]iei Na]iunilor Unite, unde responsabilitatea primordial` a Consiliului de Securitate este men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale.

ARTICOLUL 8. Fiecare dintre p`r]i declar` c` nici unul dintre angajamentele interna]ionale actualmente \n vigoare \ntre state nu este \n contradic]ie cu dispozi]iile prezentuluiTratat [i \[i asum` obliga]ia de a nu subscrie nici unui angajament interna]ional \n contradic]ie cu acest Tratat.

ARTICOLUL 9. P`r]ile formeaz` prin prezenta dispozi]ie un Consiliu \n care fiecare dintre ele va fi reprezentat` pentru a examina problemele privitoare la aplicarea acestuiTratat. Consiliul va fi organizat astfel \nc#t s` se poat` reuni rapid, \n orice moment. Consiliul va constitui organismele subsidiare care ar putea fi necesare [i, mai ales, va stabiliimediat un comitet de ap`rare care va recomanda m`surile ce trebuie luate pentru aplicarea articolelor 3 [i 5.

ARTICOLUL 10. Prin acord unanim, p`r]ile pot s` invite s` adere la Tratat orice alt stat european susceptibil de a favoriza dezvoltarea principiilor prezentului Tratat [i s`contribuie la securitatea regiunii Atlanticului de Nord. Orice stat astfel invitat poate s` devin` parte la Tratat, depun#nd instrumentul de aderare pe l#ng` guvernul Statelor Unite aleAmericii. Acesta va informa pe fiecare dintre p`r]i despre depunerea documentului de aderare.

ARTICOLUL 11. Acest Tratat va fi ratificat [i dispozi]iile sale vor fi aplicate de c`tre p`r]i conform respectivelor lor reguli constitu]ionale. Instrumentele de ratificare vor fidepuse imediat ce este posibil pe l#ng` guvernul Statelor Unite ale Americii, care-i va informa pe to]i ceilal]i semnatari despre depunerea instrumentului de ratificare. Tratatul va intra\n vigoare \ntre statele care l-au ratificat dup` ratificarea de c`tre majoritatea semnatarilor, inclusiv Belgia, Canada, Statele Unite, Fran]a, Luxemburg, Olanda [i Marea Britanie, vafi depus [i va intra \n aplicare fa]` de ceilal]i semnatari \n ziua c#nd \[i vor depune ratificarea.***

ARTICOLUL 12. Dup` ce Tratatul va fi \n vigoare timp de zece ani sau la orice dat` ulterioar`, p`r]ile se vor consulta la cererea uneia dintre ele, \n vederea revizuirii Tratatului,lu#nd \n considerare factorii afect#nd \n acel moment pacea [i securitatea \n regiunea Atlanticului de Nord, inclusiv ajungerea la acorduri, at#t universale c#t [i regionale, negociateconform Cartei Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale.

ARTICOLUL 13. La dou`zeci de ani dup` intrarea \n vigoare a Tratatului, oricare dintre p`r]i va putea \nceta a mai fi parte a Tratatului, la un an dup` ce va fi notificat aceast`denun]are a Tratatului guvernului Statelor Unite, care va informa guvernele celorlalte ]`ri despre depunerea instrumentului de denun]are.

ARTICOLUL 14. Acest Tratat, ale c`rui texte \n francez` [i \n englez` sunt \n mod egal valabile, va fi depus \n arhivele guvernului Statelor Unite ale Americii. Cópii certificateconforme vor fi transmise de c`tre acesta tuturor guvernelor celorlalte state semnatare.

* O redactare nou` care rezult` din articolul 2 al Protocolului de accesiune a Greciei [i Turciei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la 22 octombrie 1951** Pe 16 ianuarie 1963, Consiliul a constatat c` toate dispozi]iile din acest Tratat privind fostele departamente franceze din Algeria au devenit nule de la data de 3 iunie 1962*** Tratatul a intrat \n vigoare \n ziua de 24 august 1949, dup` ce toate statele semnatare [i-au depus ratificarea

NATO – 55 DE ANI


BELGIA

30.520 km2

10.020.000 locuitori39.420 militariAderare: 1949

BULGARIA

110.910 km2


CANADA

9.976.140 km2


REPUBLICA CEH~

78.660 km2


DANEMARCA

43.090 km2


ESTONIA

45.000 km2


FRAN}A

551.500 km2


GERMANIA

356.910 km2


GRECIA

131.990 km2


ISLANDA

103.000 km2

270.000 locuitoriAderare: 1949

ITALIA

301.270 km2


LETONIA

65.000 km2


LITUANIA

65.000 km2


LUXEMBURG

2.590 km2

383.000 locuitori900 militariAderare: 1949

MAREA BRITANIE

244.880 km2


NORVEGIA

323.900 km2


OLANDA

37.330 km2


POLONIA

312.680 km2


PORTUGALIA

92.390 km2


ROM@NIA

237.500 km2


SLOVACIA

49.040 km2


SLOVENIA

20.250 km2


SPANIA

517.000 km2


SUA

9.372.610 km2

260.513.000 locuitori1.367.700 militariAderare: 1949

TURCIA

779.450 km2


UNGARIA

93.030 km2


NATO – 55 DE ANI


PRIORIT~}I, OBIECTIVE{I

RESPONSABILIT~}I

Comandor TACHE JURUBESCU,[eful Serviciului resurse umane:

Obiectivul principal al Statului Major alFor]elor Aeriene \n domeniul resurselorumane este, \n anul 2004, selec]ionarea [ipreg`tirea personalului care va \ncadrafunc]ii din structurile NATO. |n acela[i timp,avem \n vedere asigurarea, cu personal celpu]in la fel de bine preg`tit, a func]iilor cheiedin structurile For]elor Aeriene.

Este de la sine \n]eles c` nu \ncepemacest proces acum, ci continu`m ce am f`cut\n ultimii ani, de c#nd ne-am propus s`devenim un partener viabil al NATO:\nf`ptuirea obiectivelor cuprinse \n planurilena]ionale anuale, rezultate din planurile deac]iune pentru aderare, deja cunoscuteleMAP I–V (Membership Action Plan).

Comisiile de selec]ie au func]ionat [ifunc]ioneaz` cu motoarele \n plin, \n m`sura\n care aproape lunar avem pe agenda de

lucru intrarea \n vigoare a statelor deorganizare ale unit`]ilor viitoarei structuriproiectate pentru 2007. Statele de organizareau fost construite aplic#nd modelul piramidal

al func]iilor, specific structurilor militare. Seasigur` astfel parcursul \n carier` al fiec`reicategorii de militari [i va cre[te concuren]apentru ocuparea unei func]ii superioare [i,implicit, interesul pentru parcurgereasistemului de preg`tire instituit pentrufiecare nivel [i palier \n parte.

Preg`tirea lingvistic` este, de aseme-nea, una din preocup`rile noastre princi-pale \n aceast` perioad`. Constituireagrupurilor-]int`, stabilirea func]iilor cheie[i trimiterea la cursuri de perfec]ionare \nspecialitate [i \n cunoa[terea limbii engleze,cu prioritate a acelora care fac parte dingrupurile-]int` sau urmeaz` s` constituiebaza de selec]ie pentru \ncadrarea unorfunc]ii cheie na]ionale sau \n structuri aleAlian]ei, se afl` permanent pe agenda delucru a conducerii Statului Major al For]elorAeriene [i a personalului care \ncadreaz`structura de resurse umane.

Colonel LIVIU NICHIFOR,[eful Sec]iei comunica]ii [i

informatic`:

Sec]ia comunica]ii [i informatic` dinStatul Major al For]elor Aeriene continuìmplementarea sistemelor de comand`-control la nivelul For]elor Aeriene, potrivitcerin]elor de interoperabilitate cu NATO.Am realizat deja obiective precum: omologarea sistemului ASOC ini]ial [i amodulului Poli]ie Aerian`; introducereasistemului centralizat de telecomand` asta]iilor radio sol-aer destinate acopeririiradio la nivel na]ional pentru serviciul delupt` – Poli]ie Aerian`; implementareasistemului FDEx pentru schimbul de dateprivind prelucrarea planurilor de zbormilitare [i civile c`tre ASOC; infra-structura de comunica]ii pentru re]eauaINTRANET care conecteaz` utilizatori din

unit`]ile Statului Major al For]elorAeriene; sistemul meteorologic integratna]ional (SIMIN).

|n contextul ader`rii la structurileNord-Atlantice, suntem implica]i \nrealizarea altor proiecte importante:

\nlocuirea treptat` a echipamenteloranalogice cu cele digitale; dotarea cuechipamente interoperabile NATO,flexibile, care s` permit` sus]inereacerin]elor implicate de \nzestrarea cu noisisteme de comand` [i control; inte-grarea sistemului de comunica]ii [iinformatic` al For]elor Aeriene cusistemele NATO; conectarea StatuluiMajor al For]elor Aeriene la NATINADS;

realizarea suportului de comunica]iipentru Sistemul de Comand` ControlNa]ional (SCCAN); extinderea la nivelulStatului Major al For]elor Aeriene aconexiunilor prin fibr` optic` [i realizarea

unei magistrale de date de mare vitez`; dotarea bazelor aeriene cu module CIS

dislocabile.

PRIORIT~}I, OBIECTIVE{I

RESPONSABILIT~}IPerioada care urmeaz` este una extrem de important` pentru Rom#nia, pentru Armat`,

pentru For]ele sale Aeriene. }ara noastr` a devenit membru deplin al Alian]ei Nord-Atlantice[i va participa, efectiv, la misiuni complexe sub egida NATO.

Pentru a [ti cu exactitate care sunt obiectivele specifice, priorit`]ile [i responsabilit`]ileconcrete ale categoriei noastre de for]e armate, ne-am adresat unor [efi de compartimentedin structura Statului Major al For]elor Aeriene, care au avut amabilitatea s` ne furnizeze

elementele de referin]` pe care vi le prezent`m \n cele ce urmeaz`.

REPERE DUP~ ACCEDEREA |N NATO


Colonel dr. VASILE {TEF~NESCU,[eful Serviciului instruc]ie:

“Instruie[te-te a[a cum vei lupta”– este deviza sub care, \ncep#nd dinacest an, se va planifica, organiza,desf`[ura [i evalua instruc]ia \n For]eleAeriene, activitate ce constituieprioritatea num`rul unu \n cadrulcomplexului de activit`]i pe care ledesf`[oar` categoria noastr` de for]earmate.

Noua concep]ie privind instruc]ia \nfor]ele aeriene pune accent peinstruirea pe misiuni [i evaluareapermanent` a pachetelor de for]e subcomand` NATO [i, diferen]iat – gradual,\n func]ie de nivelul de preg`tire, pentrucelelalte for]e. Vom acorda aten]ieevalu`rii individuale (examene despecialitate de clas`, licen]`, clasific`ri),

Comandor NICOLAE JIANU,[eful Sec]iei securitate zbor:

Pentru anul de instruc]ie 2004, Sec]iasecuritate zbor [i-a stabilit urm`toareleobiective: proiectarea, elaborarea [iactualizarea permanent` a principiilorgenerale [i a strategiei de prevenire aevenimentelor de avia]ie [i concentrareaeforturilor pentru continuarea procesu-lui de identificare [i monitorizare afactorilor de risc privind securitateazborului; elaborarea principiilorgenerale [i a metodologiei de investigarea evenimentelor de avia]ie, pentrudezvoltarea capacit`]ii de r`spuns aSec]iei securitate zbor, astfel \nc#tac]iunile acestei structuri s` adauge [i s`consolideze atu-urile echipelor despeciali[ti \n construc]ia investig`rii

dar [i instruc]iei colective, pentru aelimina arbitrariul [i sl`biciunileoamenilor, antren#nd antrenorul [i

preg`tind evaluatorul pentru ca lec]iile\nv`]ate s` autoregleze acest sistemcomplex.

Vom urm`ri aplicarea cu rigurozitatea “Dispozi]iei privind instruireaFor]elor Aeriene \n anul 2004” [i\ndeplinirea obiectivelor planificate [irevizuite \n func]ie de sarcinile [iresponsabilit`]ile pe care ni le vomasuma \n urma integr`rii \n NATO.

|ntregul proces al instruirii For]elorAeriene va urm`ri realizarea niveluluide performan]` necesar pentru ap`rareaspa]iului aerian na]ional, integrareaap`r`rii aeriene a Rom#niei \n sistemulde ap`rare aerian` al NATO, executareaopera]iilor aeriene independent sau\ntrunit, participarea la opera]ii aerienemultina]ionale.

evenimentelor de avia]ie; consiliereaeduc`rii [i form`rii profesionale, aantren`rii [i utiliz`rii eficiente a factorului

uman implicat \n activitatea de instruirepentru lupt` \n zbor, la nivel individual [iorganiza]ional, \n domeniul securit`]iizborului; actualizarea bazelor de dateprivind activitatea de securitate a zborului\n For]ele Aeriene, prelucrarea [ianalizarea acestui poten]ial, pentruaccentuarea avantajelor \n elaborarearecomand`rilor de securitate a zborului;

cooperarea permanent` cu organis-mele de securitate a zborului [i \n specialcu cele din For]ele Aeriene ale statelormembre NATO [i membre ale Comite-tului European de Siguran]` a Zboruluipentru asigurarea schimbului deinforma]ii [i experien]`.

Comandor EUGEN CASAPU,[eful Serviciului doctrin`:

Noile tipuri de conflicte, diversitatea[i caracteristicile acestora, modific`rile \nstructura de for]e [i integrarea Rom#niei\n structurile euro-atlantice, cu toateavantajele [i obliga]iile ce decurg dinacestea, impun imperios noi abord`ri aleelabor`rii doctrinelor, manualelor [istandardelor, precum [i ale procesului de\nv`]`m#nt care s` contribuie, \n modsemnificativ, la edificarea unor for]eaeriene moderne, eficiente.

Anul 2004 reprezint`, pentru elabora-rea documentelor la care am f`cut referire,un an deosebit de important, at#t \n ceeace prive[te num`rul titlurilor [i altermenelor de finalizare, c#t [i con]inutulacestora. Proiectele celor 24 de doctrine[i manuale [i ale celor 17 de standarde se

afl` \n prezent \n diferite etape aleprocesului de evaluare, avizare [i apro-bare. Complexitatea domeniilor [i proble-maticii abordate \n cadrul acestor proiectepoate fi eviden]iat` prin exemplificareac#torva titluri: “Doctrina pentruopera]ii a For]elor Aeriene”; “Manualpentru organizarea de stat major [iopera]ii”; “Manual pentru controlulspa]iului aerian \n situa]ii de criz` [ila r`zboi”; “Manual pentru lupt` alunit`]ilor de ap`rare aerian` cu bazala sol”; “Manual pentru zbor al avia]ieimilitare” etc.

Un alt obiectiv prioritar, cu caracter denoutate, \l constituie identificarea [ivalorificarea “lec]iilor \nv`]ate” \n urmastudierii concluziilor rezultate dininstruc]ia comandamentelor [i for]elor,din activit`]ile de preg`tire \n comun cupartenerii militari strìni, din participarea

For]elor Aeriene la exerci]iile NATO [i larezolvarea crizelor, precum [i dinactivit`]ile specifice ale acestei categoriide for]e armate.



Comandor ing.ADRIAN MARINEANU,

[eful Serviciului logistic:

Consider`m c` \n anul 2004, structuralogistic` a For]elor Aeriene trebuie s`-[iconcentreze ac]iunile pe urm`toareledirec]ii majore de efort: cre[terea gra-dului de operativitate al tehniciipentru asigurarea cerin]elor deinstruc]ie ale anului 2004, ca elementprincipal de apreciere a For]elor Aerienede c`tre evaluatorii NATO; realizareasuportului logistic pentru tehnica \ngrafic de lucru permanent; sistemullogistic va ac]iona la toate nivelurile salepentru organizarea, conducerea [i desf`[u-rarea efectiv` a activit`]ilor de resubor-donare a unora dintre unit`]ile StatuluiMajor al For]elor Aeriene, de desfiin]area structurilor aprobate conform planuluicadru; asigurarea bazei materiale

pentru sus]inerea Propunerii de for]e(FPs) \n vederea particip`rii la ap`rareacolectiv` \n cadrul NATO. Foarteimportant` este \n acest context

participarea la programul de realizare lanivel na]ional a Sistemului LogisticAutomatizat Integrat (AILS); \n foartemulte din punctele sale, realizareaSuportului Na]iunii Gazd`-HNS revinesistemului logistic al For]elor Aeriene;

o alt` direc]ie de efort \n care suntimplicate structurile logistice de la toatenivelurile este amplificarea proceselorde externalizare a serviciilor c`treagen]ii economici. Anul 2004 va fi marcatpentru logistica For]elor Aeriene deexternalizarea complet` a hr`nirii, asp`l`rii/cur`]irii echipamentului, arepara]iilor la tehnica comun` cudomeniile civile, precum [i externalizarea\ntr-o propor]ie foarte mare a repara]iilorla tehnica de avia]ie, transmisiuni,comunica]ii, ATTNA [i radioloca]ie,precum [i a aliment`rii cu combustibil deavia]ie pe aeroportul Otopeni.

Comandor dr.GEORGE GHEORGHE,

[eful Sec]iei planuri [i politici:

|n anul 2004, For]ele Aeriene se vorconcentra, dup` momentul accederii \nNATO, pe implementarea m`surilornecesare pentru conectarea Rom#niei laSistemul Integrat Extins de Ap`rareAerian` al NATO (NATINEADS) [i peasigurarea for]elor \n sprijinul siste-mului de ap`rare aerian` al NATO:

sistemul de supraveghere prin radio-loca]ie (acoperirea radar a spa]iuluiaerian rom#nesc conform standardelorNATO); for]e pentru executareaserviciului Poli]ie Aerian`.

Se va acorda aten]ie reorganiz`riispa]iului aerian na]ional potrivit concep-tului de utilizare flexibil` a acestuia [ise va intensifica procesul de elaborare

a reglement`rilor specifice For]elorAeriene [i includerea procedurilorutilizate de NATO.

|n acela[i timp, trebuie s` acord`mimportan]a cuvenit` constituirii structu-rilor de sprijin \n lupt` (Combat Support)[i de sprijin al ac]iunilor de lupt`(Combat Service Support) pentru a seputea asigura sus]inerea for]elorlupt`toare dislocabile, puse la dispozi]iaNATO.

Vom participa, \n m`sura solicit`rii, laopera]ii conduse de NATO [i la luptainterna]ional` \mpotriva terorismului,prin asigurarea mijloacelor de transportnecesare [i prin cre[terea capacit`]ii detransport a for]elor destinate pentruopera]ii conduse de Alian]`.

Sprijinul Na]iunii Gazd` va constituio alt` direc]ie important`, prin continua-rea \mbun`t`]irii facilit`]ilor din bazele

militare, parte a APOD, precum [i prinidentificarea elementelor de infrastruc-tur` care pot fi modernizate/realizateprin finan]are NSIP.

Locotenent-colonelNICU{OR }ACU,

[eful Biroului \nv`]`m#nt:

|n centrul preocup`rilor noastre va stamodernizarea \nv`]`m#ntului militar dinFor]ele Aeriene, proces \n care vom ]ineseama de: nevoia de profesionalizare[i cre[tere a nivelului de preg`tire despecialitate a ofi]erilor, mai[trilor militari[i subofi]erilor, concomitent cu cre[tereaponderii elementelor “lupt`tor” [i“specialist”; alinierea \nv`]`m#ntuluimilitar din For]ele Aeriene la standardele,procedurile [i tehnologiile de instruire [ievaluare ale partenerilor de Alian]`; necesitatea introducerii unor tehnologii[i metode didactice moderne bazate peinformatizare, simulare, problematizarecare s` determine o cre[tere real` aperforman]ei absolven]ilor; atingerea

competen]ei lingvistice necesare comu-nic`rii \n limbile oficiale NATO.

Av#nd \n vedere contextul actual,

precum [i nevoile reale de instruirepentru perioada urm`toare, obiectiveleprioritare ale \nv`]`m#ntului din For]eleAeriene \n anul 2004 vor fi: defi-nitivarea “Concep]iei de formare [idezvoltare profesional` a personaluluimilitar din For]ele Aeriene” [i a“Modelului absolventului institu]iilormilitare de \nv`]`m#nt din For]eleAeriene”; reg#ndirea concep]iei deformare [i dezvoltare profesional` aresursei umane prin amplificarea roluluifilierei indirecte, \n special \n procesul deformare a subofi]erilor; reanalizareaconcep]iei de formare a pilo]ilor militari;

reanalizarea sistemului de cursuri din{coala de Aplica]ie pentru For]eleAeriene [i corelarea sa cu nevoile depreg`tire din For]ele Aeriene, standar-dele [i procedurile NATO.



Colonel dr.ALEXANDRU ELIAD,

medic-[ef al Statului Majoral For]elor Aeriene:

Obiectivele prioritare pentru anul 2004pot fi structurate pe trei planuri: com-pletarea dot`rii cu echipamente [i tehnic`medical` de ultim` genera]ie pentru 4elicoptere MEDEVAC, echipareacomplet` a dou` elicoptere IAR-330SOCAT – pentru opera]iuni CSAR(cùtare-salvare prin lupt`) – [i, \n sf#r[it,derularea programelor de preg`tire [iantrenament specific pentru personalulmedical [i paramedical destinat acestortipuri de misiuni.

Preg`tirea specific` pentru fiecarecategorie de personal ce va fi implicat \nmisiuni de genul celor men]ionate mai susse va efectua \n serviciile medicale de

urgen]` ale Spitalului Militar Central, aleSpitalul Clinic de Urgen]` – Bucure[ti [iSMURD – Tg. Mure[.

Programul de preg`tire [i antrenamentspecific (medicin` de urgen]`) pentrupersonalul medical [i paramedical dinFor]ele Aeriene are ca punct de plecareconcep]ia conform c`reia tot, dar absoluttot, personalul medical [i paramedical s`fie preg`tit \n medicina de urgen]`.

Nu doresc s` \nchei aceast` trecere \nrevist` a principalelor obiective aleServiciului medical din Statul Major alFor]elor Aeriene f`r` s` amintesc faptulc` asigurarea medical` de calitater`m#ne obiectivul nostru funda-mental.

Anul acesta zestrea de ambulan]e noiva cre[te cu 6, num`rul total ajung#nd la10. Ca o preocupare permanent`, voireleva faptul c` [i \n acest an st` \n aten]iaserviciului medical al For]elor Aerienedotarea infirmeriilor cu echipamente [itehnic` medical` corespunz`toare.

Colonel dr.MIHAI-SILVIU POPESCU,

[eful Sec]iei planificare[i monitorizare programe:

Iat`, pe scurt, direc]iile de ac]iune \nanul 2004, concretizate \n obiectiveopera]ionale sus]inute financiar prinbugetul anual, pentru Sec]ia planificare [imonitorizare programe: restructurarea[i opera]ionalizarea for]elor; manage-mentul spa]iului aerian [i ap`rarea aerian`;

formarea [i perfec]ionarea preg`tiriipersonalului; achizi]ionarea de echi-pamente; lichidarea echipamentelor [ia infrastructurii excedentare; partici-parea la opera]iuni conduse de NATO [ila lupta \mpotriva terorismului; asigurarea unor condi]ii de via]` normale\n structurile subordonate.

Finan]area activit`]ilor \n cadrulacestor direc]ii de ac]iune se va derula \nlimita aloca]iilor bugetare aprobate pentruanul 2004, \ntr-un procentaj diferen]iat penaturi de cheltuieli, astfel: cheltuieli de

personal – 31,89%; cheltuieli de operare– mentenan]` – 26,15%; cheltuieli pentruachizi]ii – 41,11%; cheltuieli pentruinfrastructur` – 0,85%.

Fondurile b`ne[ti la dispozi]ie trebuies` ne asigure, la sf#r[itul anului 2004, un“c#[tig opera]ional” concretizat \n: men]inerea capacit`]ii opera]ionale afor]elor destinate ap`r`rii colectiveopera]ionale (Comandamentul Opera]io-nal Aerian Principal, Baza 86 Aerian`,Brigada 1 Rachete Sol-Aer, Deta[amentulC-130, Escadrila de Elicoptere din Baza 61Aerian`, Escadrila de Avia]ie din Baza 71Aerian`, Centrul de R`zboi Electronic); opera]ionalizarea Bazei 90 TransportAerian [i Centrului de Trecere pe AvioaneSupersonice din Bacù; dezvoltareaactivit`]ilor \n cadrul managementuluispa]iului aerian; formarea [i perfec-]ionarea preg`tirii cadrelor prin cursuri,exerci]ii [i aplica]ii; cre[terea num`ruluicunosc`torilor de limb` englez`; realizarea planului de achizi]ii \n confor-mitate cu obiectivele [i cerin]ele din For]a

Obiectiv – 2007; derularea activit`]ilor [iac]iunilor planificate pentru implementarea“Force Proposal”; participarea activ` laopera]iuni conduse de NATO (ISAF,Enduring Freedom, SFOR/KFOR, AnticaBabilonia); asigurarea unor condi]iioptime de via]` \n structurile subordonate.

C`pitan-comandorLIVIU POPEL, [eful Biroului

pentru coordonarea integr`rii:

Acum, c#nd Rom#nia a devenitmembru al Alian]ei Nord Atlantice,sarc in i le noastre cap`t` no i [ iimportante dimensiuni. |n continua-rea fireasc` a procesului de accedere,ne vom \ndrepta a ten] ia asupraac] iuni i de in tegrare a For]e lorAeriene \n structurile similare dinNATO. Vom definitiva cadrul necesarconcentr`r i i e for tur i lor pentru oabordare coerent` a m`sur i lor [ iac ] iuni lor de in tegrare , pentrumonitorizarea rezultatelor \n a[a fel

\nc#t s` ob]inem o imagine concret`,real` a stadiului activit`]ilor.

|n principal, preocup`rile Birouluipentru coordonarea integr`rii vor fiorientate \n direc]ia revizuirii p`r]ii Ia Planului de Accedere [i Integrare alStatului Major al For]elor Aeriene [ia elabor`rii [i disemin`rii p`r]ii a II-aa acestui plan. |ntre altele, acestea vorasigura armonizarea la nivelul StatuluiMajor al For]elor Aeriene a tuturordocumentelor [i m`surilor \ntreprinsepe linia integr`rii, precum [i coordo-narea act iv i t` ] i lor in terna] iona ledesf`[urate de structuri ale NATO \nFor]ele Aeriene ale Rom#niei.



Restructurarea resurseiumane s-a \ncheiat.

Urmeazòpera]ionalizarea

|n aerul r`coros al dimine]ii, pe platoul dinincinta unit`]ii, \ntregul efectiv al divizionului seafl` \n forma]ia care marcheaz` \nceperea uneinoi zile de munc`. Buna dispozi]ie este\ntre]inut`, a[a cum este [i firesc, de tinere]eacelor din forma]ie. Comandantul puncteaz`principalele activit`]i ale zilei. Nu este nevoie denominaliz`ri. Fiecare [tie ce are de f`cut. Totula durat doar c#teva minute. Scurt [i eficient.

Comandantul divizionului, locotenent-colonelul Constantin Nica, proasp`t absolvental unui curs postuniversitar de conducere aMarilor Unit`]i [i Unit`]i din For]ele Aeriene \ncadrul Colegiului de R`zboi, se dovede[te ogazd` primitoare. “Nu cu mult timp \n urm`, cutotul altele erau condi]iile \n care ne desf`[uramactivitatea [i altele erau misiunile noastre -realizeaz` o introducere ca un fel de scuz`locotenent-colonelul Nica.”Sistemul pe care \ldeservim a fost conceput \ntr-o perioad` \n caretehnologia [i evolu]ia calculatoarelor se bazaupe principii analogice. Este un complex derachete cu b`taie medie de tipul S-75 M3<<VOLHOV>> (MSAM SA-2 <<Guideline>> –\ncodificare NATO), destinat ap`r`rii obiectivelor\ncredin]ate prin nimicirea avioanelor, rachetelorcu aripi [i a altor ]inte aeriene, iar \n caz denecesitate, a ]intelor terestre [i de la suprafa]aapei. A avut perioada sa de glorie, a fost eficient[i [i-a demonstrat fiabilitatea de-a lungul timpului\n diferite contexte. Tragerile din stepa ruseasc`\n poligonul de la Ashuluk sau cele din poligonulCapu Midia au confirmat at#t acest lucru, c#t [iprofesionalismul dovedit de cei ce deservesc unastfel de complex. Revolu]ia tehnic` din ultimaperioad` [i noul context geopolitic \n care esteangrenat` ]ara noastr` au impus o reg#ndire asistemului militar, fapt ce a afectat [i trupele derachete antiaeriene. Acesta este motivul pentrucare noi ne afl`m disloca]i \n acest moment \nincinta unei caz`rmi din ora[ [i nu \ntr-un

|ntr-un divizion de rachete sol-aer

O dat` ajuns \n Bra[ov,privirea \]i este “r`pit`” derelieful ce te \nconjoar`.Ora[ul este situat \n parteasudic` a depresiunii Bra[ov,\n contact cu ramamuntoas` a fluxului intern alCarpa]ilor Orientali [ispintecat \n dou` de v#rfulseme] al T#mpei, caread`poste[te la poalele saledou` entit`]i diferite, dar cusuflet comun. De o parte,centrul istoric, un adev`ratburg medieval cu cl`dirivechi [i obiective istoricecare creeaz` impresia unuiora[-muzeu. De cealalt`parte, spre periferie, se afl`simbolurile economice aleurbei moderne. Un tur al\mprejurimilor dezv`luie \nzon` un adev`rat “cuibarrotind de mun]i”, unobiectiv turistic unic, unreal motiv de m#ndriena]ional`.Astfel, este lesne de \n]elesde ce asupra acestei zonevegheaz`, de peste 60 deani, o unitate a For]elorAeriene ale Rom#niei -Regimentul 11 Rachete Sol-Aer “Horea”. Am fost [i noioaspe]ii unit`]ii [i iat` ce amconstatat:

dispozitiv de lupt` specific acestui complex. Anultrecut a reprezentat un moment important alexisten]ei divizionului, deoarece a fost \ncheiatprocesul de restructurare din punct de vedere alcomponentei umane, conform normativelor \nvigoare. Colectivul actual este alc`tuit din cadreale fostei echipe, care au corespuns noilorcondi]ii, din cadre provenite \n urmadesfiin]`rilor de unit`]i [i din cadre sosite dinultima promo]ie. Un fapt remarcabil: media dev#rst` a divizionului se situeaz` sub 30 de ani.Deci, un colectiv t#n`r, dornic de afirmare,ambi]ios, format din caractere puternice. Foartemul]i au absolvit sau urmeaz` cursurile unorinstitu]ii de inv`]`m#nt superior civile. Unprocent \nsemnat cunosc limba englez` la nivelSTANAG 2 sau chiar STANAG 3. De[i eterogenla un moment dat, \n decurs de c#teva luni s-arealizat o cristalizare a rela]iilor interumane dincadrul grupului, fond necesar omogeniz`riiechipei de lupt`. Acest fapt a fost remarcat lacontroalele efectuate de c`tre e[aloanelesuperioare de la sf#r[itul anului trecut [i apreciatcu calificative bune [i chiar foarte bune.

|n condi]iile actuale, obiectivul principalpentru anul de instruc]ie 2004 \l constituiecre[terea capacit`]ii de reac]ie pentruparticiparea la Ap`rarea Aerian` a obiectivului\ncredin]at [i preg`tirea pentru opera]io-nalizarea for]elor. Totodat`, fiind primul an deinstruc]ie \n noua formul`, se urm`re[tecre[terea competen]ei profesionale a cadrelor[i militarilor angaja]i pe baz` de contract, \nvederea exploat`rii cu responsabilitate atehnicii de lupt` din dotare. Chiar dac` nu estede genera]ie nou`, tehnica actual` ofer` totu[iposibilitatea dezvolt`rii metodelor, tehnicilor [ideprinderilor pentru \nsu[irea unor sistemeautomatizate din compunerea oric`rorcomplexe de rachete sol-aer. De asemenea, sepot realiza deprinderile practice necesareexploat`rii sistemului [i \ntre]inerii acestuia,astfel \nc#t la urm`toarele trageri, \ntreagaechip` s` ac]ioneze \n baremele impuse, \ntr-omanier` profesionist`. Un alt deziderat pe careni l-am propus \n acest an const` \n \nv`]arealimbii engleze de c`tre \ntregul personal la unnivel care s` ne permit` exprimarea liber`, \n

VIA}A |N UNIT~}I


Locotenent MIRCEA BARAC

Secven]` cotidian`: instruc]ia la material

Locotenent-colonelul ConstantinNica – un comandant care

vegheaz` la... schimbul \ntregenera]ii

diferite situa]ii, impuse de necesitateacooper`rii cu structurile NATO” – \ncheieinterlocutorul.

Misiune permanent`|n statul major, maiorul Mihai Cojocaru,

[eful compartimentului, [i c`pitanul AdrianTohat, [eful preg`tirii pentru lupt`, se ocup` de\ntocmirea documentelor planific`rii pentrulupt`.

De la maiorul Cojocaru afl`m c` “cea maiimportant` activitate pe care divizionul urmeaz`s` o desf`[oare \n acest an va fi o aplica]ie tactic`cu trupe, f`r` trageri de lupt`. De[i absen]atragerilor din program \i confer` un aeroarecum… fad, lucrurile nu vor sta deloc a[a,deoarece aplica]ia va fi desf`[urat` conformstandardelor NATO. La acest lucru va contribui[i experien]a acumulat` de locotenentulMarius Muscalu, care \n prezent se afl` la uncurs de ofi]eri de stat major \n Slovacia. Un altaspect care va defini importan]a acestei aplica]iieste faptul c` vom \ncerca s` desf`[ur`m\ntreaga activitate, at#t din punct de vedere aldocumentelor, c#t [i al exprim`rii, \n limbaenglez`”.

Sala de preg`tire este locul \n care se“macin`” marea parte a timpului, la studiu, prilejde interac]iune [i de realizare a unei coeziuni degrup pozitive \ntre membrii tinerei echipe. Dintr-o privire \i po]i separa pe “boboci” de cei cu statevechi \ntr-un divizion de rachete sol-aer. Primii\[i completeaz` cu s#rg caietele de preg`tire.Schemele prind culoare gra]ie s`ge]ilor ce indic`sensul fizic al diferitelor sisteme ale complexului.Ceilal]i, av#nd experien]a tragerilor de lupt`,acord` prioritate limbii engleze. Schimbul de

informa]ii \ntre cele dou` grupuri nu poate fidec#t benefic tuturor.

Maistrul militar Stelian Zamfir, operatorla cabina indicare-dirijare, este de acum unuldintre “b`tr#ni”, fiind \ncadrat \nc` din anul 1992\n divizion. El a trìt fiorul tragerilor reale dinpoligonul Capu Midia, dar a \ndurat [i condi]iilevitrege ale desf`[ur`rii serviciului \ntr-undivizion de foc. “Urma” memoriei re\nvieamintirile navetei imposibil de lungi [i \ncondi]ii nu din cele mai bune. “Iarna, z`padaabundent` din zon` [i viscolul aproapepermanent f`ceau drumul impracticabil. Ultimaparte a traseului, de c#]iva kilometri, o efectuamde multe ori pe jos. Serviciul de lupt` nu era

doar o simpl` activitate ce trebuia bifat`.Tehnica necesita men]inerea \n parametri, iardac` ceva nu func]iona corespunz`tor, nimeninu pleca acas` p#n` la remedierea incidentului.Lucr`rile de \ntre]inere efectuate s`pt`m#nal,lunar sau sezonier, ori deficitul de \ncadrare cupersonal erau elemente care ne privau de multeori de timpul nostru liber. Greut`]ile confereaucolectivului o coeziune rar \nt#lnit` \n altegrupuri. Acum, cerin]ele sunt altele, condi]iilese schimb` permanent, dar sunt convins c`putem forma o echip` care s` ac]ioneze cueficien]` \n cadrul structurilor NATO, indiferentde tehnica pe care va trebui s` o deservim”– nespune maistrul Zamfir.

Sublocotenentul Cosmin Ivanciu este un“descendent” alultimei promo]ii deofi]eri a AcademieiFor]elor Aeriene. Elnu a avut ocazia de alua “pulsul” divizio-nului de lupt`. Bo-tezul focului l-aprimit \n mod indi-rect, \n poligonul dela Capu Midia, undea avut ocazia sàsiste la tragerilereale ale unor divi-zioane. Recunoa[tec` ini]ial i-a fostdestul de greu s` seimplice \n exploata-rea acestui tip detehnic`. Nu exist`motiva]ie pentru a \nv`]a lucruri despre care e[ticon[tient c` nu mai sunt de viitor. Trìe[ti cusenza]ia c` faci o treab` doar pentru a fi f`cut`.A[a credea. |ns` “dansul” rachetei spre ]int`,generat de traiectoria calculat` matematic, a fostimpresionant [i a constituit dovada care l-a convinsc` orice lucru \[i are rostul lui, iar eforturile depuse\i vor fi r`spl`tite \n viitor .

Exploatarea tehniciiLa ora 11.30, echipa de lupt` a divizionului

se afl` la tehnic`. Urmeaz` trei ore deantrenament cu aparatura AKORD. Fiecare \[iocup` locul \n cabine \n func]ie de sistemul pecare \l deserve[te. Se cupleaz` grupurileelectrogene, complexul este alimentat cutensiune. “Ritualul” \ncepe ca de obicei, prinexecutarea controlului func]ional. Pe “scaunulsuspinelor” se afl` c`pitanul Ion Turburan,proasp`tul comandant al bateriei radiotehnice,fost ofi]er cu dirijarea, care de]ine \n palmaresdou` trageri \n poligonul de la Capu Midia,ambele absolvite cu calificativ maxim. Panoulde comand` din fa]a sa, dotat cu zeci de butoane[i comutatoare, nu mai prezint` de mult vreunsecret. Cele trei ore de antrenament se scurgprintre comenzile [i rapoartele ce r`sun` \ncabin` ritmic, \ntr-un tempo impus ca de o curs`contratimp. “}int` prins`”, “lansare canal 1”,“nimicit` cu dou` …” – sunt fr#nturi dinalgoritmele \nsu[ite \n cele mai mici detalii dec`tre \ntreaga echip` [i folosite \n func]ie desitua]ia simulat`, transmis` de operatorul de laaparatura AKORD. Agilitatea [i deta[areaspecifice omului care [tie exact ce are de f`cut,afi[ate pe toat` durata desf`[ur`rii antrena-mentului de c`tre cel care controleaz` butonul“Lansare”, confer` siguran]` \ntregii echipe.Pentru trei ore, c`pitanul Turburan “a uitat” c`dup` program va \mp`r]i un apartament de dou`camere cu al]i doi colegi [i va vorbi … doar latelefon, cu so]ia care urmeaz` s`-i d`ruiasc` uncopil…la Re[i]a, unde au casa.

|ntre timp, bateria lansare a desf`[uratinstruc]ie la material. C`pitanul RomeoGologan, comandantul bateriei, consider` càctivitatea de preg`tire a personalului se poatedesf`[ura \n condi]ii normale. |n acest sens, decur#nd, ma[inile de transport [i \nc`rcare arachetelor, b`tr#nele ZIL-157, au fost \nlocuitecu ZIL-131, de genera]ie mai nou`. Astfel,antrenarea echipelor rampelor de lansare sepoate desf`[ura f`r` probleme. P#n` \n prezent,toate echipele rampelor de lansare au deprinsautomatismele necesare \nc`rc`rii [idesc`rc`rii rachetei, precum [i pe cele detrecere a tehnicii din pozi]ie de lupt` \n pozi]iede mar[ [i invers. Lucr`rile de \ntre]inere atehnicii pot fi executate la termenele stabilite.

Mai dificil de realizat este preg`tirea celor\ncadra]i pe fluxul tehnologic, deoarece tehnicadestinat` aliment`rii rachetei cu aer [icombustibili speciali a fost retras` din gestiune.Pentru preg`tirea acestora, se vor stabili zile \ncare vor merge la divizionul tehnic pentruantrenament.

La sf#r[itul activit`]]ii, locotenent-colonelulNica face un scurt bilan]. A fost bine, dar sepoate [i mai bine. Sunt eviden]iate plusurile [iminusurile, sunt remarca]i cei care au reu[it s`se men]in` \n grafic cu preg`tirea, suntaten]iona]i cei care au r`mas \n urm`. |i a[teaptò perioad` dificil`, iar comandantul vrea s` seasigure c` fiecare este con[tient de rolul sù.

Conform legilor nescrise aleevolu]iei, orice entitate se afl` per-manent \ntr-o continu` schimbare.Schimb`rile suferite de structuradivizionului de rachete sol-aer audrept scop transformarea acestuia\ntr-o unitate de elit` a For]elorAeriene, compatibil` cu structurileNATO. Acest lucru \nseamn`, \nprimul r#nd, resurs` uman` decalitate. Dar, \n strategiile contempo-rane, calitatea uman` este rigurosconectat` la progresul tehnologic. {i,nu \n ultimul r#nd, calitatea umanèste determinat` de motiva]ie. Aici,primul pas a fost f`cut: s-a realizatschimbul de genera]ii, actuala echipàc]ioneaz` unit, cu ambi]ie [iseriozitate. Semn c` divizionul se afl`pe drumul cel bun…

VIA}A |N UNIT~}I


IA

R-3

30

S

OC

AT

IA

R-3

30

S

OC

AT



IAR

-330 S

OC

AT

este

un

elic

opte

r m

ultir

ol, p

erfo

rman

t, ca

pabi

l s`

exec

ute

o ga

m`

larg

` de

mis

iuni

,fii

nd r

ezul

tatu

l unu

i am

plu

proc

es d

e ce

rcet

are-

dezv

olta

re [

i fab

rica

]ie in

i]iat

\n o

ctom

brie

1996.

Sist

emul

SO

CA

T (S

iste

m O

ptoe

lect

roni

c de

Cù

tare

[i l

upt`

Ant

iTan

c) e

ste

un e

chip

amen

t int

egra

lde

com

and`

[i co

ntro

l, fo

losi

nd:

sist

eme

de a

fi[aj

cu

cris

tale

lic

hide

; si

stem

e de

com

and`

, pi

lota

j [i

navi

ga]ie

inte

grat

e, d

e ul

tim`

gene

ra]ie

; un

sis

tem

mod

ular

de

viza

re [

i afi[

are

pe c

asca

pilo

tulu

i, cu

inte

nsifi

cato

are

de im

agin

i; un

sis

tem

ele

ctro

no-o

ptic

cu

senz

ori \

n sp

ectr

ul v

izib

il [i

infr

aro[

u, p

recu

m[i

tel

emet

ru la

ser;

o c

entr

al`

de n

avig

a]ie

iner

]ial`

(IN

S), co

njug

at`

cu G

PS

(poz

i]ion

are

prin

sat

elit)

.E

licop

teru

l ben

efic

iaz`

de

sist

eme

de c

omun

ica]

ii se

cret

izat

e [i

de

un s

iste

m in

tegr

at d

e in

terf

a]`

cupo

stul

de

pilo

taj,

oper

#nd

conj

ugat

cu

sta]

iile

de s

upor

t de

la s

ol: s

ta]ia

de

preg

`tir

e a

h`r]

ilor

digi

tale

,st

a]ia

de

deb

rief

ing

[i s

ta]i

a de

preg

`tir

e a

mis

iuni

lor.

Cas

ca p

ilot

ulu

i pe

rmit

eve

dere

a pe

tim

p de

noa

pte

[iaf

i[ea

z` i

nfor

ma]

ii es

en]i

ale

tact

ice

[i d

e na

viga

]ie.

Dis

play

-ul

colo

r m

ult

ifu

nc]

ion

al(M

FC

D)

afi[

eaz`

har

ta d

igita

l` a

zon

ei,

pozi

]ia

aero

nav

ei,

situ

a]ia

tac

tic`

ac#

mpu

lui d

e lu

pt`

etc.

Dis

pozi

tivu

l H

OC

AS

(H

and

sO

n C

olle

ctiv

e A

nd S

tick)

per

mite

cont

rolu

l sis

tem

elor

de

arm

amen

t[i

sen

zori

, f`

r` a

lua

m#n

a de

pe

com

enzi

le d

e zb

or.

Mis

iuni

: a

ntita

nc;

spr

ijin;

cer

ceta

re;

asa

lt; e

scor

t`;

cù

tare

pe

tim

pul

duce

rii

ac]iu

nilo

r de

lupt

`/sa

lvar

e.

Car

acte

rist

ici

tehn

ico-

tact

ice:

Dia

met

rul r

otor

ului

pri

ncip

al: 1

5,08

m;

Dia

met

rul r

otor

ului

de

coad

`: 3

,04

m;

Lun

gim

ea t

otal

` (c

u ro

toar

e): 1

8,22

m;

L`]

imea

(cu

pal

ele

plia

te):

3,6

2 m

; |

n`l]i

mea

tot

al`:

5,1

4 m

; M

asa

elic

opte

rulu

i gol

: 3.6

15 k

g; M

asa

max

im`

la d

ecol

are:

7.4

00 k

g; |

nc`r

c`tu

ra m

axim

` ac

ro[a

t`: 3

.200

kg;

Vite

za d

e cr

oazi

er`:

248

km

/h;

Dis

tan]

a m

axim

` de

zbo

r: 5

00 k

m;

Dur

ata

max

im`

de z

bor:

3 h

50

min

.

Pos

ibili

t`]i d

e \n

c`rc

are:

Mat

eria

le: 2

.000

kg;

Mili

tari

ech

ipa]

i: 10

; R

`ni]i

pe

t`rg

i: 3;

R`n

i]i p

e sc

aune

: 10.

Arm

amen

t:

– 4

lans

atoa

re p

entr

u pr

oiec

tile

reac

tive

nedi

rija

te;

– 8

rach

ete

antit

anc

(cu

cap

de d

irija

re v

ideo

sau

\n in

frar

o[u)

dir

ijate

pri

n fib

r` o

ptic

`;–

1 tu

n m

obil,

cal

ibru

20

mm

, car

e po

ate

fi as

ervi

t la

casc

a pi

lo]il

or s

au la

sis

tem

ul d

e ob

serv

are.

Pag

ini

real

izat

e d

e lo

cote

nen

t C

IPR

IAN

P~

TR

A{

CU

Apl

ica]

ii m

ultina

]ion

ale

laca

re a

u pa

rtic

ipat

elic

opte

reIA

R-3

30

SO

CA

T di

n\n

zest

rare

a For

]elo

r A

erie

neal

e R

om#n

iei:

– C

K –

200

1, B

ulga

ria;

– C

K –

200

2, F

ran]

a;–

Stro

ng R

esol

ve –

200

2, P

olon

ia;

– C

K –

200

3, B

ulga

ria.



- - - - - un nou radar

pentru supravegherea

spa]iului aerian

al Rom#niei - - - - -

Supravegherea spa]iului aerian na]ionalreprezint` o component` de baz` asistemului integrat de ap`rare aerian` aRom#niei. Preocup`rile privindeficientizarea suprave-gherii spa]iuluiaerian, compatibilitatea cu sistemelesimilare din ]`rile membre NATO s-auconcretizat, \ntr-o prim` faz`, \nachizi]ionarea a cinci radare FPS-117.

|n anul 2003, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a \ncheiat un memorandum cucompania Lockheed Martin pentru achizi]ia

a 21 de radare de medie [i joas` altitudine,de tip GAP FILLER, component` aprogramului rom#nesc privind manage-mentul spa]iului aerian. Programul estedestinat cre`rii Sistemului Integrat deControl al Traficului Aerian (ISATC) [icuprinde trei p`r]i: Centrul Opera]ionalpentru Suveranitate Aerian` (ASOC), careasigur` managementul integrat altehnologiei informa]iei pentru cìle aeriene;sistemul de supraveghere a spa]iului aerianla mare altitudine, concretizat prin im-

plementarea radarelor FPS-117; radareleGAP FILLER pentru medie [i joasàltitudine.

Cea de-a treia parte a programuluiprivind managementul spa]iului aeriancon]ine un element inedit, reprezentat deimplicarea \n dezvoltarea acestei etape [i aunor firme rom#ne[ti, selectate decompania Lockheed Martin.

Testarea prototipului

Prima faz` din aceast` etap` aprogramului const` \n crearea [i livrarea adou` sisteme radar prototip GAP FILLER.

Activitatea de testare a primului sistemprototip s-a desf`[urat \n perioadafebruarie–martie 2004, la sediul companieiLockheed Martin din Syracuse, New York,la care au participat locotenent-coloneluling. Gheorghe Dumitrescu [i c`pitanuling. Constantin Dedu, din partea StatuluiMajor al For]elor Aeriene. Astfel, recep]iade uzin` a primului sistem s-a \ncheiat \nmartie 2004, pentru cel de-al doilea sistemrecep]ia fiind programat` \n luna mai a.c.Livrarea primului radar se va face \n lunamai, cel de-al doilea sistem urm#nd a fi livrat\n luna iulie. O dat` \ncheiat procesul delivrare, va urma testarea de acceptare pepozi]ie, cu durata de patru s`pt`m#ni,respectiv \n perioada iunie–iulie, [i testarea

TEHNIC~ MILITAR~


Potrivit memorandumului, din cele 21de radare dou` vor fi produse \n StateleUnite ale Americii, iar celelalte 19 – \nRom#nia.

Conform planific`rii de livrare, \n anul2005 vor intra \n uz cinci radare, \n 2006 –alte cinci sisteme, urm#nd ca 2007 s` fieanul de v#rf, cu [apte radare, iar \n 2008 –ultimele patru aparate.

Radarul GAP FILLER este destinatsupravegherii spa]iului aerian, detect`rii,urm`ririi [i identific`rii ]intelor aeriene ceevolueaz` la medie [i joas` altitudine. Deasemenea, are rolul de a transmite infor-ma]iile recep]ionate c`tre utilizatori, \nscopul men]inerii controlului asupratraficului aerian \n zona de responsabilitate,identific`rii avioanelor amice, intercept`rii[i indic`rii ]intelor aeriene pentru sistemelede rachete sol-aer.

Conform specifica]iilor tehnice, radarulGAP FILLER este capabil s` descopere o]int` aerian` aflat` la o distan]` de 190 km,\n regimul de [ase rota]ii pe minut al antenei,[i la o distan]` de 148 km, \n regimul de 12rota]ii pe minut. Plafonul de descoperire a]intelor aeriene, \n func]ie de regimul derota]ie selectat al antenei, este de 10.000metri, respectiv 8.000 metri. Precizia dedescoperire a ]intelor este de 125 metri, \nlungime, 0,35 grade, \n azimut, [i 1.000 metri,\n altitudine. Rezolu]ia este de 250 metri \nlungime [i 3,5 grade \n azimut. Capacitateade procesare [i transmitere a datelor, la unsingur baleiaj al fasciculului, este de 700]inte, \n condi]ii normale, [i 100 de ]inte custrobul de bruiaj activat.

Banda de frecven]` \n care seefectueaz` emisia este 2,7–2,9 GHz,utiliz#ndu-se 199 de frecven]e discrete,\mp`r]ite \n urm`-toarele tipuri: fixate,preprogramate, pseudo-aleatoare [i bruiate.

Pentru afi[area situa]iei aeriene, radarulGAP FILLER are capabilitatea, printre altele,de a memora traiectul unei ]inte aeriene, autiliza coordonate geografice (latitudine/

longitudine) [i azimut/distan]` de tip gril`,a oferi informa]ii despre ]inta selectat` [i dea aplica simbolistica similar` radarelor FPS-117.

Totodat`, radarul este echipat cusisteme de comunica]ii de tipul sta]ie radio,router, modem. Op]ional, are capabilitateade a transmite informa]iile \n sistemsecurizat.

Conf igura] ia radarului \ i o feràcestuia o mobilitate foarte mare, timpulde str#ngere fiind de 45 de minute,lucru extrem de util \n cazul redisloc`riipe noi pozi]ii. Cabinele din compuneresunt construite conform standardelorNATO [i utilate cu sisteme de aercondi]ionat.

GAP FILLER, gata pentru a fi redislocat \ntr-o nou` pozi]ie

Aspect din interiorul cabinei

Un aspect important \n utilizarea noilorradare \l constituie formarea personaluluispecializat. Astfel, recent, opt ofi]eri [imai[tri militari rom#ni au efectuat, \nStatele Unite ale Americii, cursul deoperare [i mentenan]` a sistemelor radarGAP FILLER. Preg`tirea a avut drept scopfamiliarizarea cursan]ilor cu principiile carestau la baza func]ion`rii, oper`rii [i

Caracteristici tehnice

Variante de dispunere a sistemuluiGAP FILLERAntena de emisie-recep]ie

mentenan]ei acestui tip de sistem radar [ia cuprins 40 la sut` activit`]i teoretice,av#nd ca baz` documentar` Manualul deOperare [i Mentenan]` \ntocmit decompania Lockheed Martin, [i 60 la sutàctivit`]i practice cu sistemul radar.

C`pitan CRISTIAN PREDA

opera]ional`, cu durata de opt s`pt`m#ni,\n perioada iulie–august.

TEHNIC~ MILITAR~


CRISTINA GHENU}~[i locotenent- colonel {T. BURC~

cap de urm`rire – – – – – vector dat unui avion deinterceptare \n scopul de a face ca ruta sa s` treac`printr-un punct determinat \naintea ]intei.

lead pursuit – an interceptor vector designed tomaintain a course of flight at a predetermined point ahead ofa target.

cap de poursuite – vecteur donné à un aviond’interception dans le but de faire passer sa route par unpoint déterminé en avant de l’objectif.

capsul` – 1. cabin` ermetic` presurizat` destinat`pentru zboruri spa]iale sau la foarte mare altitudine, \n caresunt asigurate condi]iile normale de via]` [i func]ionareaechipamentelor.

2. cabin` ermetic` apar]in#nd unui aparat de zbor [icare, prin desprindere, asigur` securitatea ocupan]ilor petimpul \ntoarcerii la sol.

capsule – 1. a sealed pressurized cabin for extremelyhigh altitude or space flight which provides an acceptableenvironment for man, animal or equipment.

2. an ejectable sealed cabin having automatic devicesfor safe return of the occupants to the surface.

capsule – 1. cabine hermétique pressuriséedestinee aux tres hautes altitudes ou au vol spatial et quiprocure un milieu ambiant adapté à l’homme, à l’animalou à l’équipement.

2. cabine hermétique éjectable munie d’appareilsassurant la sécurité du retour au sol de ses occupants.

caset` cu submuni]ii – \nc`rc`tur` aeropurtatàcro[at` compus` din distribuitor [i submuni]ii.

cluster bomb unit – an expendable aircraft storecomposed of a dispenser and submunitions.

arme à dispersion ––––– charge largable emportéepar aéronef, composée d’un distributeur et desousmunitions.

comand` – autoritate conferit` unui [ef militarpentru conducerea, coordonarea [i comanda unit`]ilormilitare.

command – the authority vested in an individual ofthe armed forces for the direction, coordination, and controlof military forces.

commandement – autorité conférée à un chefmilitaire pour la direction, la coordination et la conduited’unités militaires.

conducerea tragerii – conducerea tuturoropera]iilor legate de executarea tragerii asupra unei ]inte.

fire-control – the control of all operations inconnection with the application of fire on a target.

conduite de tir – conduite de toute opérationrelative à l’application d’un tir sur un objectif.

concep]ie – no]iune sau enun] al unei idei careexprim` modul cum un obiectiv poate fi realizat sau dus labun sf#r[it printr-o procedur` acceptabil`.

concept – a notion or statement of an idea, expressinghow something might be done or accomplished, that may leadto an accepted procedure.

concept – notion ou énoncé d’une idée, exprimantcomment quelque chose pourrait être exécuté ou mené àbien et qui peut conduire à une procédure acceptée.

comandant de sector – ofi]er responsabil, \ncadrul unui sector, cu controlul tactic al for]elor de ap`rareaerian` [i cu \ntrebuin]area mijloacelor alocate acestuisector.

sector commander – an officer responsible for thetactical control of air defence forces and the operations offacilities within a specified sector of an air defence area.

commandant de secteur – officierresponsable, au sein d’un secteur, du contrôle tactique desforces de défense aérienne et de la mise en oeuvre desmoyens alloués à ce secteur.

compatibilitate – calitate a dou` sau mai multepiese sau componente ale unui echipament sau ale unuimaterial, de a coexista, a func]iona \n cadrul aceluia[isistem sau \n acela[i mediu f`r` respingeri reciproce.

compatibility – the suitability of products, processesor services for use together under specific conditions to fulfilrelevant requirements without causing unacceptableinteractions.

compatibilité – aptitude de produits, processusou services à être utilisés conjointement dans desconditions spécifiées, pour satisfaire aux exigences encause sans interaction inacceptable.

C#nd toat` omenirea de bun`-credin]` era \nc` puternic marcat`de efectele atentatelor teroristedin Madrid, la Baza de TransportAerian Otopeni s-a primit ordinulca mai multe aeronave s` fiepreg`tite pentru a aduce, dincapitala Spaniei, corpurile ne\nsu-fle]ite ale concet`]enilor no[triuci[i \n acea groaznic` diminea]`de martie, precum [i un num`rimpresionant de r`ni]i.

Era vineri dup`-amiaz`.Personalul se preg`tea s` pleceacas`. Imediat, comandoriiValerian Cristea, comandantulBazei, Ionel Cernat, loc]iitorulsù, [i Gheorghe Goncearuc,

M I S I U N E APE C A R EN U{ I - A UD O R I T - OV R E O D AT ~

inginerul-[ef, au \nceput s` iam`surile de rigoare. Au \nceputcalculele pentru a stabili posibi-lit`]ile de \mbarcare. S-au alesaeronavele AN-26. Oamenii dinechipaje erau obi[nui]i s` deco-leze, \n regim de maxim` urgen]`,\n vederea ajungerii c#t mai rapidla destina]ie. Pentru a transportapersoane a c`ror via]` se afla \npericol. Pentru a duce undeva, tot\n cel mai scurt timp, medica-mente [i personal medical de\nalt` calificare, de care depindeavia]a unor oameni. O dat`, depild`, a trebuit s` fie dus`, laTimi[oara, viperin` pentru cinevacare fusese mu[cat de un [arpe.Alt`dat`, r`ni]i afla]i \ntre via]` [i

moarte – a[tepta]i la un spital deurgen]` pentru opera]ii. Echipajeleerau trup [i suflet al`turi demedici, de cei \n suferin]`.

Acum, \[i d`deau seama, numai era nimic de f`cut. Doar s`suporte cu t`rie durerea celor carepierduser` oameni dragi, mul]i \nfloarea v#rstei, durere care era [ia lor, deopotriv`.

Comandantul misiunii a fostnumit comandorul Ionel Cioac`.Dou` aeronave AN-26, av#nd capilo]i principali pe c`pitan-comandorul Victor Ion [ilocotenent-comandorul LucianPopa, au decolat, pe 15 martie, laorele 23.30, de pe Otopeni, mai\nt#i cu destina]ia Roma. Dup` o

escal` pentru alimentare peaerodromul Ciampino, [i-au reluatzborul spre Madrid. La bord maierau medici [i asistente medicaledin unitate [i din Spitalul Clinic deUrgen]` Militar Central “CarolDavila”. Orice alt incident medical\n avion trebuia prevenit. Ateri-zarea s-a efectuat pe aerodromulmilitar Torrejon, la orele 8, oraMadridului.

Dup` dou` ore, era prev`zut`decolarea spre ]ar`, cu escal` totla Roma. Dar ceremonialulreligios, la care au participat regeleSpaniei, primul ministru, membriai Guvernului, diploma]i [i unmare num`r de oameni, a f`cut caap`s`toarea triste]e s` fie pre-lungit`. Abia la orele amiezii, celedou` aeronave, \n care se aflautrupurile ne\nsufle]ite ale victi-melor atentatelor teroriste [imembrii de familie, [i-au luatzborul spre ]ar`.

La orele 23.10, pe 16 martie,c#nd AN-urile au aterizat peaeroportul interna]ional B`neasa,echipajele militare \[i racordau, dinnou, compasiunea din inimi ladurerea celor afecta]i de cumplitanenorocire, \n finalul unei misiunipe care nu [i-au dorit-o vreodat`.

PETRE B@N~


ele relatate mai jos se petrec \ntoamna anului 1981, la un zborde noapte, pe un aerodrommilitar.

Mai este foarte pu]in p#n`la \ncheierea zborului. |n

noaptea cu cerul numai stele \[i deseneazùltimele linii ale evolu]iei lor trei avioane. Labordul unuia dintre ele, c`pitanul Liviu Mafteise \ntoarce din raid.

C#nd nu se opresc cercet`tor pecadranele aparatelor de la bord, privirile \ialearg` prin necuprinsul de cle[tar al nop]ii.Imagini parc` desprinse din basme alearg`\n spa]iu. “Un cer de stele dedesupt,/Deasupra-i cer de stele”. Pentru o clip`g#ndul \l poart` \napoi, spre Tecucii copil`rieisale, leag`n al avia]iei rom#ne[ti de alt`dat`.

Da, iat`-l ajuns ce [i-a dorit. Este pilot clasa 1de vreo 3 ani, are numai pe avionulsupersonic peste 600 de ore de zbor. Oamenii\i apreciaz` munca, au \ncredere \n el. Depu]in timp a fost numit loc]iitor al coman-dantului de escadril`…

Prive[te din nou bordul supersonicului.Ora 22,45. E timpul s` se \ndrepte spreaerodrom. Acas`, cei doi copii, D`nu] [iMihaela, vor fi adormit de mult. |ns` Maria,so]ia sa, \l a[teapt` treaz`, ca de obicei…

Se \nscrie \n tur de pist`. “Sunt 419…trenul scos… con b`gat… aproba]i ateri-zarea”. “Aprob aterizarea, 419” – se aude \nc`[tile pilotului glasul conduc`torului de zbor.Totul se petrece conform unui scenariu ferm,bine cunoscut. Fiecare [tie ce are de f`cut [iface ordonat [i disciplinat. De unde [i aceastàtmosfer` lini[tit`, de siguran]`. “…419…execut trei…”. |n cur#nd, dup` \nc` un viraj,\n fa]`, de o parte [i de alta a pistei, se voralinia balizele – solda]i dintr-o gard` careprezint` \n noapte onorul luminos, multicolor.Imaginea aceasta \i d`, de fiecare dat`, senza]iainconfundabil`, reconfortant` de acas`.

Deodat`, \ns`, toate fibrele fiin]ei salerecep]ioneaz` un semnal stupefiant. Deundeva, din dreapta, limbile ro[iatice ale uneifl`c`ri violente se \ntind spre el. Nu se poate!|nchide [i deschide ochii. Valuri de fumnegru-tu[ inund` cabina. “AM INCENDIULA BORD!!!” |n punctul de conducere azborului mesajul are efectul unui tr`snet.Precipitat, conduc`torul de zbor: “Cine areincendiu la bord?!!?” “…419…”; “…419,temperatura”; “…\n dreapta bordului…” –vine din cer r`spunsul la o alt` \ntrebare. Deacolo, de sub un panou din dreapta bordului,izbucnesc f`r` contenire fl`c`ri [i valuri defum negru, dens, gros. Aparatura de borddispare sub perdeaua de fum. |n c#teva clipe

se stinge [i instala]ia de iluminare a cabinei.Totul intr` \ntr-o bezn` etalon. Din acestmoment avionul \nceteaz` s` mai fie avion.Ceea ce alunec` acum pe marea nop]ii esteo mas` de metal ce fulger` cerul cu sute dekilometri pe or`. Posibilit`]ile de a strunibolidul se reduc substan]ial; dac` nu cumvase anuleaz` complet. Omul de la man[`piloteaz` din instinct. “…nu v`d nimic \ncabin`…” – raporteaz` el.

“Catapulteaz`!!!” – sun` replica condu-c`torului de zbor.

T#n`rul lupt`tor aerian nu reac]ioneazìmediat. “S` catapultez! S` abandonezavionul!” Filme ale unor situa]ii limit` sederuleaz` fulger`tor. {i al]i pilo]i au trìtmomente asem`n`toare acestora [i, totu[i,p#n` la urm` au g`sit solu]ia salvatoare.Trebuie s` g`seasc` [i el o ie[ire. |n cabin`

\ns` nu se vede absolut nimic, iar avionulcontinu` s` fulgere v`zduhul. |i este greu, \ieste imposibil s` confirme ordinul decatapultare. Cei de jos sunt \ngrijora]i. Unavion cu incendiu este o uria[` grenadàmorsat`. Ghice[te \n masa de fum contactulpotrivit [i d` comanda de dezermetizare. Lanivelul liniei \n dreptul c`reia se realizeaz`leg`tura \ntre interior [i exterior apare oband` prin care se z`re[te c#te ceva afar`.Schimb` hot`r#rea. “…VIN LA ATERI-ZARE…”, \i anun]` pe cei de jos. Dar luareaacestei hot`r#ri nu schimb` cu nimic situa]ia.|n fiecare clip` se poate produce ireparabilul.O r`spundere uria[`, imens` apas` fiin]aconduc`torului de zbor, care este, \n noapteaaceasta, colonelul Ion Vladu. S` accepteaterizarea unui avion arz#nd? Este ceva f`r`precedent. Are el dreptul s`-l lase pe pilot s`-[i primejduiasc` via]a? |ncearc` s` afleam`nunte: “…419, becul incendiu esteaprins?” Pilotul: “…nu, nu, am fum [i foc \npartea dreapt` a bordului…”. “Am \n]eles,419, ai fum [i foc \n partea dreapt`…”. “…da,fir-ar…”. “…bine, aprob aterizarea… dac`

vezi c` nu se poate, catapultezi…”. C`pitanulMaftei se \ntrebuin]eaz` cu tot ce are, ce [tie,ce poate el, ca om, ca pilot, ca instructor dezbor \n toate condi]iile. Arde ceva la avionulpe care zboar`. Dar \n el arde, la intensitate[i temperatur` infinit mai mari, dorin]a de asalva supersonicul. Chiar dac`… Nu aretimp, nu vrea s` se g#ndeasc` la e[ec. Facecorp comun cu bolidul [i-l pune pe direc]ie.Iat`, se vede ca prin cea]` pista… Urmeaz`cea mai grea aterizare din via]a sa. |[iaminte[te c` unul din instructorii lui de zbor\i spunea c` de decolat cu avionul, decoleazòricine, la aterizare \ns` trebuie neap`rat unpilot. Timpul, pe panta de aterizare, sederuleaz` cu \ncetinitorul. |ncet, \ncet, \n fa]asa deslu[esc, c#t de c#t clar, dalele pistei.Sim]i contactul ro]ilor cu betonul [i apoi \lcuprinse o senza]ie nedefinit`. Parc` ateri-zase \ntr-un ocean de c`ldur`. Domole[tefuga avionului [i raporteaz`: “…S-a re-zolvat, gata!”.

|ncheiase cu bine o \ncle[tare cum n-a maifost. Privi spre cer. Stelele \i clipir` vesele.“Stra[nic` noapte de toamn`”, \[i zise. Un versvine dinspre nop]ile adolescen]ei. “Darp`s`rile cele mai frumoase pleac`”. Z#mbe[te.Iat` c` nu pleac` toate. Pas`rea aceasta, depild`, de l#ng` el, condamnat` la o p`gubitoareplecare… Pas`rea aceasta, care este [i a lui,care acum este a lui mai mult ca niciodat`…Se pierde \n \mbr`]i[`rile colegilor.

Ce ar mai fi de spus dup` \nf`]i[areaacestui episod cu adev`rat dramatic, petrecutpe un aerodrom militar? Multe. Foarte multe.E bine ca cititorul s` [tie c`, din momentulizbucnirii incendiului [i p#n` la \ncheiereaateriz`rii, au trecut, doar aproximativ patruminute. C`, \ntr-adev`r, incidentul n-areprecedent [i to]i cei care-l cunosc suntcon[tien]i c` avionul, aceast` mare valoarepe care ]ara o \ncredin]eaz` aviatorilormilitari, va mai zbura datorit` exemplareiac]iuni a c`pitanului Maftei. Am putea cu\ndrept`]ire s` vorbim aici de d`ruire, decompeten]`, de \nalt` competen]`, de curaj,de spirit de sacrificiu, de eroism, depatriotismul cel mai pur… {i c#te nu s-arputea spune!? Credem \ns` \n for]a faptuluica atare.

M. M~LIN

ATERIZARE, |N NOAPTE,CU INCENDIU LA BORD

Sintagma aceasta simpl`, CAZURI SPECIALE, desemneaz` situa]ii care pot s` apar`\n timpul zborului [i care, de regul`, pericliteaz` securitatea aeronavelor [i a echipajelor.

Experien]a a impus solu]ii, iar pilo]ii cunosc o serie \ntreag` de astfel de situa]ii [i-[i\nsu[esc modul de ac]iune pentru rezolvarea lor.

Uneori, \ns`, apar cazuri f`r` precedent. Rezolvarea acestora se produce datoritùnor profesioni[ti des`v#r[i]i, a unor oameni cu capacit`]i psihice [i morale de excep]ie,cu disponibilit`]i altruiste, cu un spirit de sacrificiu ie[it din comun.

Din p`cate, \n timp, [i oamenii de acest fel, [i faptele lor intr` \n anonimat. Revistanoastr` va \ncerca, pe m`sura posibilit`]ilor, s` fac` dreptate [i s` le aduc` \n aten]iacititorilor, \n aten]ia genera]iilor de aviatori actuale [i viitoare.

“CER SENIN”

CAZURI SPECIALE

CAZURI SPECIALE


PROGRAMSPA|IALCHINEZ . . .

...+I JAPONEZGuvernul Japoniei se

g#nde[te la o nou` politic`\n domeniul spa]iului cos-mic, ce ar putea includelansarea unor oameni labordul unei nave. ZiarulYomiuri Shimbun sus]inec`, prin noua strategie, s-arputea hot`r\ trimiterea peorbit` a unor cosmonau]iniponi \n vehicule construitede Japonia.

Un program de acest genar costa 9,5 mil iarde dedolari [i ar fi implementat\ntr-o perioad` de la 6 la 10ani. Mi[carea este v`zut` cao modalitate de a \mbun`t`]i

Potrivit agen]iei CHINANOU~, astronau]ii chinezi vor\ncepe preg`tirea pentru urm`-toarea misiune spa]ial` cuoameni. Cei 14 astronau]i carevor \ncepe preg`tirea pentruzborul lui “Shenzhou 6” vor fi\mp`r]i]i \n perechi, \n cele dinurm` o pereche fiind selectat`s` zboare anul viitor. |n con-text, China ar putea \ncepe re-crutarea de noi astronau]i,deoarece to]i membrii actualiau peste 30 de ani.

situa]ia din cadrulJAXA (Agen]ia Spa-]ial` Japonez`), carea avut c#teva e[ecuriimportante, ultimulfiind cel al rachetei H-2A. De asemenea, uneventual succes vaservi la cre[tereaprestigiului Japoniei,acesta concretiz#ndu-se \ntr-o replic` laprimul zbor cu echi-paj uman al navei“Shenzhou”, apar]i-n#nd Chinei, zborcare a avut loc \noctombrie anul tre-cut.

Guvernul RepubliciiSrpska a autorizat ministerulap`r`rii din entitate s`distrug` rezerva de 4.000 derachete antiaeriene – aanun]at, recent, un purt`torde cuv#nt de la Banja Luca.M`sura a fost luat` dup` ceambasadorul SUA, CliffordBond, a avertizat c` acestearme portabile ar puteac`dea \n m#inile terori[tilor.SFOR va asista opera]iuneade distrugere a rachetelor.

Rusia a lansat, \n data de27.03.2004, un nou satelitmilitar. Lansarea a avut locde pe cosmodromul Bai-konur, din Kazahstan. Sateli-tul s-a desprins [ase ore [ijum`tate mai t#rziu deracheta purt`toare. Oficialiiru[i au declarat c` satelitulva ajuta la realizarea com-plexului militar orbital alRusiei. Lansarea a fost ceade a doua realizat` \nultimele dou` s`pt`m#ni cuo rachet` Proton: pe 16martie, o versiune moderni-zat`, Proton M, a lansat unsatelit comercial pentruEutelsat.

S#mb`t`, 27.03.2004, Cen-tru l NASA de Cercetare aZborului a c#[tigat \nc` o b`t`lie\n cadrul programului Hyper-X,program cu un buget de 250milioane dolari. Avionul “X-43A”,un hibrid \ntre avion [i rachet`spa] ia l`, conceput pentru ademonstra posibilit`]ile tehnolo-giei ramjetramjetramjetramjetramjet, a efectuat pentruprima oar` un zbor prin mijloaceproprii, dup` ce primul “X-43A” afost distrus, \n iunie 2001, din

cauz` c` racheta purt`toare a ie[itde sub control.

Ata[ate sub aripa bombardie-rului B-52, “X-43A” [i rachetaPegasus s-au desprins de avionla o altitudine de 7.000 de metri.“X-43A” a fost propulsat de c`treracheta purt`toare la aproximativ30.000 de metri , unde a des-f`[urat o serie de manevre \ntimpul c`rora a dobor#t recordulde vitez`, ating#nd Mach 7 (7.700de kilometri pe or`), \nainte de a

plonja \n Oceanul Pacific. Avionf`r` pilot, “X-43A” este capabils`-[i ia oxigenul necesar pro-pulsiei direct din atmosfer`, spredeosebire de avioanele [ irachetele spa]iale care trebuie s`transporte gazele necesarecombustiei.

“A“A“A“A“A fost un succes. fost un succes. fost un succes. fost un succes. fost un succes. TTTTTotul aotul aotul aotul aotul adecurs conform planului. Celdecurs conform planului. Celdecurs conform planului. Celdecurs conform planului. Celdecurs conform planului. Celmai frumos lucru pe care l-ammai frumos lucru pe care l-ammai frumos lucru pe care l-ammai frumos lucru pe care l-ammai frumos lucru pe care l-amv`zut”,v`zut”,v`zut”,v`zut”,v`zut”, a declarat purt`torul decuv#nt al NASA.

|ncep#nd cu 29.03.2004,avioane apar]in#nd unor ]`ridin NATO asigur` ap`rareaspa]iului aerian al celor treistate baltice, misiune ce va fi\ndeplinit` prin rota]ie de

Belgia, Danemarca, Norvegia[i Marea Britanie. Aparatelede lupt` ale NATO vor fidislocate pe un aeroportlituanian din incinta unei fostebaze sovietice. Cu o zi \nurm`, acolo au aterizatavioane belgiene de tipul C-130 de transport militar, av#ndla bord 50 de speciali[ti [itehnica necesar` pentru

\ntre]inerea avioanelor delupt` F-16. Sporirea prezen]eiNATO \n statele baltice arputea obliga Moscova lacontram`suri, inclusiv de“refacere a prezen]ei militare\n nord-vestul Rusiei”, adeclarat pre[edintele Comite-tului pentru afaceri externe alDumei de Stat, KonstantinKosacev.

PRIMUL ZBOR LIBER AL AVIONULUI“X-43A”

PRIMUL ZBOR LIBER AL AVIONULUI“X-43A”

FOR}ELE AERIENE |N LUME


Israelul a testat cu succes,pentru a unsprezecea oar`,lansarea rachetelor balisticeArrow cu ajutorul unui sistem deinterceptare modern. A fost, deasemenea, al [aselea test cu sis-temul de armament complet,parte component` a Progra-mului de Dezvoltare a Siste-mului Arrow (ASIP).

Obiectivul testului a fosts` demonstreze capabilit`]ilenoului sistem, incluz#nd [i omai mare altitudine de inter-ceptare a ]intei.

}inta, creat` de RafaelArmament Development, afost lansat` de un avion F-15pe coasta israelian`. Radarulde control al focului, Green

La Rostvertol, \n Rusia, s-a desf`[urat o ceremoniededi-cat` finaliz`rii primuluilot de cinci elicoptere Mi-24PN incluse \n programul deimple-mentare a capabilit`]iide lupt` pe timp de noapte.

MODERNIZ~RI PENTRU Mi- PN ... |ntr-o recent` vizit` \nStatele Unite ale Americii,Aleksander Kwasniewski,pre[edintele Poloniei, aconfirmat c` statul polo-nez va beneficia de unFond Militar Extern(FMF) \n valoare de 66milioane dolari.

O parte din acest fondva fi utilizat` pentrurefacerea [i modernizareaa [ase aeronave HerculesC-130K, ce vor fi livrate \nanul 2005,urm#nd a fiopera]ionale \n 2006.

Conform informa]iilorpreliminare, cele [aseaeronave vor intra \n\nzestrarea Bazei AerieneCracovia, \n structura detransport aerian, care are\n dotare aparate AN-26,CASA C-295 [i PZLM-28D.

HERCULESHERCULESHERCULESHERCULESHERCULES

C-130K C-130K C-130K C-130K C-130K

PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU

POLONIAPOLONIAPOLONIAPOLONIAPOLONIA

|n Arizona, Statele Unite ale Americii, compania Boeing aefectuat zborul de testare pentru noul echipament modernizatpentru Identificarea [i Indicarea }intei, parte component` aSenzorului de Vedere pe timp de noapte, ce echipeaz` elicopterulAH-64D. |mbun`t`]irile aduse au fost realizate cu sprijinulconcernului Lockheed Martin - Arrowhead.

Introducerea noilor senzori conduce la cre[terea siguran]ei\n zbor [i reducerea opera]iilor de mentenan]`.

Contractul de realizare [i implementare a noului echipamenteste \n valoare de 260 milioane de dolari. |n baza contractului,vor fi echipate cu noul sistem, pentru \nceput, elicopterele deacest tip aflate \n dotarea a 19 unit`]i.

Elicopterele AH-64D Apache nou construite vor fi \nzestrate,de asemenea, cu acest sistem produs de Boeing \n colaborare cuLockheed-Martin.

…{i AH- D APACHE

Pine, a identificat-o foarterapid [i a transmis coordona-tele la Centrul de Manage-ment al Luptei (BMC). Deacolo, conform planului de

ap`rare existent, s-a datcomanda de lupt`, const#nd\n lansarea unei rachetepentru combaterea ]intei.

Programul Arrow este

dezvoltat de Organiza]ia isra-elian` de ap`rare \mpotrivarachetelor, \n cooperare cuAgen]ia american` de ap`rare\mpotriva rachetelor.

Armata a 4-a de Ap`rareAerian`, din Caucazul deNord, va fi prima unitate \n-zestrat` cu aceste tipuri deelicoptere.

Programul de moderni-zare a inclus avionica (BREO-

24), sistemele de supra-veghere [i armament (FLIR),echipa-mentul de vedere petimp de noapte (NVG).

Armamentul de la bordinclude rachete antitanc detipul Ataka [i Shturm, dou`tunuri de 23 mm [i rachetenedirijate.

Genera lu l - l o co t enen tAlexander Zelin, loc]iitorul[efului For]elor Aeriene aleRusiei, a precizat c` o seriede poten]iali cump`r`tori[i-au manifestat interesulpentru achizi]ionarea elicop-terului Mi-24 PN moderni-zat, printre care se afl` stateca Venezuela [i China.



F o r ] e l e A e r i e n e a l eAustriei au \ncheiat un con-t r a c t c u c o m p a n i a E u r o -fighter pentru achizi]ia a 18a e r o n a v e “Euro f i gh t e rTyphoon”, \ncep#nd cu lunamai a anului 2007.

| n t r u c # t p r o c e s u l d e

Un nou avion

de instruire

chinez

Pentru a marca desfiin]areaBazei Aeriene de la Uppsala,Suedia, dou` aeronave JA 37Viggens, aflate printre ultimelefunc]ionale \n cadrul unit`]ii, auefectuat un zbor special, ambeleaparate purt#nd emblematradi]ional`.

Agen]ia american` de [tiriAssociated Press infor-meaz` pe larg, cit#ndu-l pepurt`torul de cuv#nt alMinisterului ucrainean alAp`r`rii, c` din arsenalulArmatei Ucrainei s-au pierdut“c#teva sute de rachete”!Ini]ial, cam acela[i lucrudeclarase [i ministrul ap`r`riide la Kiev, Evgheni Marciuk.“Cùt`m, de c#]iva ani, maimulte sute de rachete. Eleau fost deja dezactivate, darnu le mai g`sim!” – a explicatdemnitarul ucrainean.

Dup` ce pre[edintele rus, Vladimir Putin, a avertizat c`Moscova va realiza \n cur#nd arme capabile s` penetreze oricescut antirachet` (aluzie la proiectul american “R`zboiul stelelor”),agen]iile Interfax [i ITAR-TASS au reluat ideea, specific#ndc`, potrivit exper]ilor militari de la Moscova, Federa]ia Rus`preg`te[te o nou` [i “revolu]ionar`” arm`, care va face inutilsistemul NMD cu care Statele Unite inten]ioneaz` s`-[i apere,din aer, teritoriul na]ional.

{i mai explicit, generalul-colonel Iuri Baluievski, prim-adjunctal [efului Statului Major General al armatei ruse, a declarat c` s-a experimentat deja un “vehicul zbur`tor hipersonic”, ce poateevolua la limita dintre atmosfera terestr` [i spa]iul cosmic. Estevorba de o rachet` balistic` manevrabil`, ce poate evolua cu vitez`hipersonic` [i transporta \nc`rc`turi nucleare. Acesta se pare cèste r`spunsul Rusiei la retragerea SUA din tratatul ABM, deneproliferare a armelor nucleare, [i la inten]ia Washingtonuluide a construi noi arme nucleare de dimensiuni mici.

|n luna decembrie 2003,televiziunea na]io-nal` chinezà prezentat un reportaj despreprimul zbor al avionului de

i n s t r u i r ea v a n s a t `“Guizhon FTC-2000”.

Acest aviona fost prezentatpentru pri-madat`, la scara1:1, la mitingulaerian organi-zat la Zhuhai, \n2002.

“ G u i z h o nFTC-2000” este destinatinstruirii avansate a pilo]ilor cevor urma s` zboare avioanelemultirol din genera]ia a patra.

Design-ul avionului estefoarte asem`n`tor cu cel alMiG-ului 21, aparatul put#ndatinge viteza Mach 2, altitu-dinea de 16.000 m [i av#ndo raz` de ac]iune de 2.500km.

|n prezent se afl` \ncostruc]ie trei prototipuri,urm#nd ca produc]ia deserie s` \nceap` \n anul 2005.

Dintre posibilii cum-p`r`tori externi, For]eleAeriene Pakistaneze s-auar`tat foarte interesate \nachizi]ionarea unui astfel deaparat.

Cunoscutele avioane sue-deze cu dubl` arip` delta se afl`\n dotarea a \nc` dou` bazeaeriene, dar p#n` \n 2006acestea vor fi \nlocuite, o bun`parte a pilo]ilor preg`tindu-sepentru efectuarea trecerii pemult mai modernul “Gripen”.

Potrivit sursei care a difuzat[tirea, este vorba de rachete dincompunerea complexului anti-aerian “S-75”, cunoscute \nOccident sub numele de “SA-2”.Se specific`, de asemenea, cÙcraina a primit mii de rachetedin toate ]`rile foste membreale Pactului de la Var[ovia,special pentru a le dezafecta,dar multe dintre acestea au fostpierdute “din cauza unorprobleme de num`rare”. Ra-chetele antiaeriene “SA-2” potlovi ]inte p#n` la altitudinea de20 de kilometri.

scoatere din uz a avioanelor“Draken”, din avia]ia austri -ac`, este \n pli-n` desf`[urare,se estimeaz` c`\n cur#nd va f icreat un gol \n aceast` zon`.Ca urmare, For]ele Aeriene

“EUROFIGHTER”

ale Austriei vor \ncerca sàchizi]ioneze 6–8 aeronave

“Eurof ighterTyphoon” , \ nbaza unui acordspecial de lea-

sing, p#n` la sf#r[itul anului2005, pentru a umple golul

creat. Aceste aeronave ardeven i opera ] iona le \nce -p#nd cu ianuarie 2006 [i arurma s` f ie uti l izate numaip e n t r u a p ` r a r e a e r i a n ` ,p # n ` l a r e c e p ] i o n a r e ac e l o r l a l t e 1 8 a e r o n a v ecump`rate.



|n baza unui acord special,semnat \n 1998, India a primitgratuit din partea Rusiei por-tavionul “Amiral Gorshkov”.Prin acea \n]elegere, noulproprietar se oblig` s` pl`-teasc` unor firme ruse[tilucr`rile de refacere [i mo-dernizare, care se situeaz` \njurul valorii de 1,5 miliardedolari. Aproximativ 650 mili-oane de dolari vor fi aloca]i

INDIA A PRIMIT UN PORTAVION

La solicitarea NATO,For]ele Aeriene Olandeze(Koninklije Luchtmacht)vor desf`[ura [ase elicop-tere “Apache” [i 135 demilitari \n zona AeroportuluiInterna]ional din Kabul. Eli-copterele vor opera perma-nent \n zona Kabulului, \nsprijinul ISAF. Dou` aparate“Apache” vor face parte dinFor]a de Reac]ie Rapid`(QRF), asigur#nd protec]ieaerian` trupelor ISAF aflatela sol. Alte dou` elicopterevor executa misiuni de recu-noa[tere, transport, escort`[i protec]ie a convoaielor.

For]ele Aeriene Olande-ze execut` misiuni \n Afga-nistan din 2002, timp \n careescadrila “Hercules” aefectuat peste 75 de misiunide transport, iar avioanele“F-16” peste 800 de zborurioperative.

C o m a n d a m e n t u lSistemelor Aerian-Naval alStatelor Unite ale Americii a\ncheiat un al doilea contract(MYP 2) cu firma Boeing,pentru produc]ia a 210aeronave F/A-18 E/F SuperHornet, \n valoare de 8,6miliarde de dolari.

Urmare a contractului,\n perioada 2005–2009, For-]ele Militare Navale vor fi\nzestrate cu 42 de aeronaveSuper Hornet.

Produc]ia avioanelor,din acest nou contract, va\ncepe \n 2005, men]in#ndu-se linia de asamblare de laSaint Louis.

Precedentul contract(MYP 1) a fost \ncheiatpentru producerea a 222 deaeronave Super Hornet, dincare 170 au fost deja livrate.

Al doileacontractpentru SuperHornet

|n fiecare an, \n lunaianuarie, [apte aeronave GR-7apar]in#nd Bazei AerieneCottesmore, Marea Britanie,particip` la exerci]iulSNOW FALCON \nBardufoss, Norvegia.

Exerci]iul este desti-nat men]inerii abilit`]ilor, at#tale personalului tehnic, c#t [iale celui navigant, de a opera\n condi]iile grele impuse de

Parte din informa]iile [i imaginile din grupajul “For]ele Aeriene \n lume” sunt preluate din revista “Air Forces Monthly ”. Mul]umim !

MiG 29

HARRIER Gr–7

lucr`rilor de refacere propriu-zis` a portavionului.

|n acord s-a stipulat, deasemenea, c` vor fi cump`rate,\n valoare de 700 milioanedolari, 12 aeronave MiG-29Ksimpl` comand` [i 4 aeronaveMiG-29 KUB dubl` comand`,cu op]iunea c` num`rul acesto-ra poate cre[te la 30 p#n` \n2015. Aeronavele vor fi livrate\ncep#nd cu anul 2008.

Acordul include, de asemenea,achizi]ia a opt elicoptere Ka-28 ASW [i Ka-31 AEW.

C#nd va intra \n \nzes-trarea For]elor NavaleIndiene (FNI) portavionul seva numi INS Vikramaditya,urm#nd ca p#n` la acea dat`portavionul INS Viraat,singurul opera]ional pentruFNI, s` fie preg`tit pentru afi retras din uz.

SNOW FALCONSNOW FALCONSNOW FALCONSNOW FALCONSNOW FALCON

clima deosebit de friguroas`din nordul Norvegiei.

Centrul de Preg`tire Arctical For]elor Aeriene ale Marii

Britanii din Bardufoss, careeste utilizat doar \n aceast`perioad`, reprezint` locul idealpentru o astfel de instruire.

Pentru zborul c`tre Nor-vegia aeronavele GR-7 au fostechipate cu rezervoare supli-mentare, utiliz#ndu-se totoda-

t` [i aeronave pentrurealimentare \n aer.Special pentru acestexerci]iu multifun]ional,

anume programat \n acest se-zon, aeronavele Harrier suntvopsite \n culori asem`n`-toare peisajului arctic.



10.02.1917 – Se folo-se[te, pentru prima oar` \nRom#nia, telegrafia f`r` fir labordul unui avion, \n atacul\n`l] imii Mom#ia, cota 625,c#nd echipajul avionului areglat tirul artileriei. |n ziuaatacului, aviatorii au informat \n

18.03.1906 – Pe c#mpul de la Montesson, de l#ng` Paris,marele inventator rom#n Traian Vuia a efectuat primul zbor din istoriaavia]iei cu un aparat mai greu dec#t aerul care s-a desprins de la p`m#ntdatorit` exclusiv for]ei motorului sù [i care folosea, pentru primadat` \n lume, un tren de aterizare cu ro]i cu pneuri. Ro]ile din fa]` erauorientabile [i aveau amortizoare, ceea ce a constituit, de asemenea, onoutate. Avionul s-a \n`l]at la aproximativ un metru [i a parcurs odistan]` de 12 metri.

03.1916 – A fost brevetatpilot locotenentul dr. VictorAnastasiu, primul medic rom#n([i al doilea din lume) care aob]inut acest titlu. |n aceast`calitate a efectuat mai multestudii asupra comport`riiorganismului uman \n timpulzborului [i a participat la lupteaeriene \n primul r`zboi mondial.Ulterior a devenit \ntemeietorulServiciului Sanitar Aeronautic [ial Centrului Medical Aeronautic.

03.1911 – Invitat \n Anglia,\n urma descoperirilor epocalef`cute \n Fran]a, Henri Coand` aacceptat preluarea conduceriitehnice a uzinelor Bristol, unde vaconstrui nou` tipuri de avioane,majoritatea \n serie, avioane cevor fi numite “Bristol–Coand`”.

27.03.1912 – A fost emis|naltul Decret prin care s-a\nfiin]at, pe aerodromul Cotro-ceni, {coala de Pilotaj subconducerea maiorului Ioan Macri.La \nceput s-a zburat pe avioaneFarman, apoi pe Blériot.

04.03.1914 – Peaerodromul Vidameé, din Fran]a,a avut loc primul zbor cu avionulmonoplan proiectat de GheorgheGr`m`ticescu.

03.1914 – S-a formatprima comisie medical` pentruexaminarea personalului aero-navigant.

08.03.1921 – A avut locprimul raid peste hotarele ]`rii,realizat de sublocotenen]ii IonGruia (pilot) [i Constantin Gon]a(observator), pe itinerarulBucure[ti – Sofia – Salonic – Atena– Salonic – Bucure[ti, totaliz#ndaproape 1.800 km, cu un avionBréguet-14, pe un timp nefavorabil.

11.03.1921 – Plutonierulaviator Alex Georgescu [i-a dep`[itpropriul record, ating#nd \n`l]imeade 6.500 de metri, f`r` masc` deoxigen, pe un avion Bréguet-14.

18.03.1922 – Traian Vuia,cu al doilea elicopter construit deel, a reu[it primele zboruri. Pestetrei ani, \n urma unor perfec]ion`riaduse aparatului, a executat un zborpe o distan]` de 80 de metri, la 8metri \n`l]ime.

08.03.1930 – S-a constituitComandamentul Ap`r`rii Antiaeri-ene.

27.03.1917 – Subloco-tenentul Vasile Craiu a folosit,primul, manevra de atac cusoarele \n spate \ntr-o luptàerian` cu dou` avioane inamice“Fokker”, pe care le-a luat prinsurprindere, silindu-le s` seretrag`. A doua zi, deasupralacului Brate[, Craiu a angajatlupta cu un alt avion, pe care l-adobor#t deasupra satului Baldo-vine[ti.

06.03.1931 – Oficiul de Inven]iial Rom#niei a brevetat inven]ia luiHermann Oberth “Procedeu dedispozitiv de combustie rapid`”. |nacela[i an a luat startul, de pe coastaM`rii Balt ice, prima rachet` cucombustibil lichid construit` dup`concep]ia profesorului din Media[.

23.03.1932 – A fost\nmatriculat avionul SET-31G, deconstruc]ie special`, av#nd caproprietar pe Ionel Ghica, cu care,peste [apte zile, la 30 martie,renumitul pilot va decola, \n raidulBucure[ti – Saigon (9.350 km, \n 62ore [i 25 minute), pe care l-aefectuat singur. Pentru actul sù debravur` a fost decorat cu ordinul“Virtutea Aeronautic`”, \n gradul decavaler.

03.03.1935 – Ziarul “Uni-versul” scria: “Echipajul aviatorilorrom#ni Irina Burnaia [i PetreIvanovici, pleca]i pe un avionrom#nesc s` fac` un raid deantrenament spre sudul Africii, au

atins, \nc` de la 23 februarie,localitatea Entebbe, a[ezat` pemarginea superioar` a mareluilac Victoria, pe Ecuator”.

18.03.1935 – La cerereaFedera]iei Aeronautice Inter-na]ionale, Gheorghe B`nciu-lescu, \mpreun` cu prin]ulGeorge Bibescu, au decolat\ntr-un raid intercontinental, cuun avion Potez-56, ateriz#nd \nmai multe capitale [i mari ora[edin Asia [i Africa. Ei au str`b`tut13.000 km \n 72 de ore.

30.03.1938 – GeneralulPaul Teodorescu a fost numitministrul Aerului [i Marinei.

03.03.1939 – A fostadoptat` “Legea privind ap`rareaantiaerian` activ` [i pasiv` ateritoriului”.

01.03.1940 – Avia]iamilitar` dispunea de urm`torulpersonal navigant: 243 pilo]i dev#n`toare, 219 de bombar-dament, 1.317 pilo]i de infor-ma]ie, 838 pilo]i de rezerv`, 267observatori, 218 radiotelegrafi[tide bord [i 239 mitraliori. Totalulera de 4.124, cu un deficit de 783de persoane.

23.03.1940 – Prin ordinulMarelui Stat Major s-a hot`r#t cap#n` la 1 aprilie 1941 s` se\ndeplineasc` integral toatem`surile cuprinse \n planulelaborat de generalul Teodo-rescu (“Ipoteza 32”), un total de1.565 de avioane, \ntre care 882

Avionul Vuia 1

timp real despre deplas`riletrupelor inamice.

24.03.1917 – Locote-nentul Ion Pene[ a executat maimulte misiuni la Soveja [i M`guraCa[inului, angaj#nd lupte aerienecu inamicul [i ie[ind victorios.De[i r`nit, el a continuat lupta,fapt pentru care a fost decorat cucea mai \nalt` distinc]ie militar`de r`zboi – Ordinul “MihaiViteazul”.

03.1917 – Avia]ia militar` [iaerosta]ia, care au cunoscut unamplu proces \nnoitor cu sprijinulmisiunii militare franceze, au fostdotate cu noi aparate de zbor [i\ncadrate cu 147 militari francezi.Avia]ia Militar` a Rom#niei avea\n compunere trei grupuri, cu c#te2–3 escadrile fiecare. |n timpulprimului r`zboi mondial jertfeleavia]iei rom#ne s-au ridicat la 28de pilo]i [i observatori.

FOR}ELE AERIENE ALE ROM@NIEI DE-A LUNGUL TIMPULUI


avioane de lupt`, 338 de rezerv`[i 350 pentru [coli [i centre deinstruc]ie. Din nefericire pentruavia]ie, generalul Teodorescu ademisionat, \n urma unui conflictcu Elena Lupescu, fiind \nlocuitcu generalul de escadr` AchileDiculescu.

03.1941 – De[i la sf#r[itulacestei luni, conform “Ipotezei32”, avia]ia trebuia s` dispun` de84 de escadrile de lupt`, abia se\nfiin]aser` 50. Deficitul continuas` fie dramatic, fapt ce vainfluen]a considerabil capacitateaoperativ` \n anii r`zboiului, \nambele campanii.

24.03.1942 – Patrulacomandat` de locotenentul ing.Ioan Lascu a bombardat o coloan`de blindate sovietice. |n cea de adoua misiune de atac la solavionul comandantului a fost lovit[i a luat foc, Lascu pierz#ndu-[ivia]a. Pentru eroismul dovedit,pilotul a fost decorat post-mortemcu Ordinul “Mihai Viteazul”. Unalt brav aviator din aceea[isubunitate, locotenentul TiberiuSt`nescu, de[i grav r`nit laambele picioare, a reu[it s` se\napoieze la baz`. Prin |naltDecret Regal, i s-a conferitOrdinul “Coroana Rom#niei” cuspade, \n gradul de cavaler [i cupanglica de “Virtute Militar`”.

02.03.1943 – Conducereastatului rom#n a acceptatpropunerea mare[alului germanGöring ca o parte a personaluluinavigant al Grupului 7 V#n`toares` fie \ncadrat \n Flotila german`“UDET”, o flotil` de prestigiu,dotat` cu avioane Me-109 G-4 noi,cu condi]ia ca pilo]ii rom#ni s`-[ip`streze uniforma, iar pe avioanes` figureze cocarda Rom#niei.

03.03.1943 – S-a \nfiin]atGrupul 6 Bombardament Greu, \ncadrul Flotilei 3 Bombardament,cu baza la Craiova, dotat cu 25 deavioane Ju-88, din care 12 noi.Avionul era un bimotor germanconceput pentru bombarda-mentul \n picaj.

15.03.1943 – S-a creatGrupul Aerian Rom#n \n vedereasprijinirii contraofensivei ger-mane, ca r`spuns la \ncercuireade la Cotul Donului.

18.03.1943 – Grupul deV#n`toare al pilo]ilor rom#ni dincadrul flotilei germane “UDET” apreluat 40 de avioane Me-109G-4.

19.03.1943 – Aflat cu dispo-zitivul de lupt` pe aerodromulPavlograd, grupul a ob]inut primeledou` victorii aeriene, dar a\nregistrat [i prima jertf`: \nsu[icomandantul, locotenent-coman-dorul Gheorghe Radu.

29.03.1944 – GeneralulRasp, comandantul Diviziei 335Infanterie German`, a mul]umitcomandan]ilor Grupului 5 Bombar-dament [i 8 Asalt pentru sprijinuldat \n ziua de 17 martie \n regiuneaMihailovca–Peresadovca.

30.03.1944 – Dup` ultimeleac]iuni de lupt` de pe aerodro-murile Lepetika [i Odessa, Grupul9 V#n`toare a \nceput activit`]ile demutare pe aerodromul Tecuci.

12.03.1945 – GeneralulEmanoil Ionescu, comandantulCorpului Aerian Rom#n, a fost

numit ministru la Subsecre-tariatul de Stat al Aerului.Comanda Corpului a fostpreluat` de comandorul TraianBurduloiu.

25.03.1945 – S-a \ncheiatprima etap` (\nceput` \n ultimadecad` a lunii decembrie 1944) aac]iunilor de lupt` ale CorpuluiAerian Rom#n pe teritoriulcehoslovac, desf`[urate de perso-nalul celor 14 escadrile, cu 176avioane [i o sec]ie de avia]ie.Sprijinul masiv din aer executat defor]ele Corpului a contribuit decisivla eliberarea, de c`tre Armata 4rom#n` [i Armata 40 sovietic`, \nurma unor lupte eroice, alocalit`]ilor Zvolen (16 martie),Hronska Breznica (20 martie)Banska – Bystrica (25 martie).

14.03.1946 – A fost \nfiin]atCentrul de Instruc]ie al Avia]ieiMilitare, \n a c`rui componen]ìntrau {coala Militar` de Ofi]eri [iSubofi]eri de Avia]ie, la Bucure[ti,[i {coala Militar` de Ofi]eriMecanici [i Mai[tri de Avia]ie, cusediul la Media[.

03.1949 – Divizia deArtilerie Antiaerian`, Centrul deInstruc]ie [i {coala de Ofi]eri deArtilerie Antiaerian`, precum [iRegimentul de P#nd` Aero aufost scoase din compunereaComandamentului Avia]iei [itrecute \n subordinea ArtilerieiArmatei.

03.1950 – ComandamentulAvia]iei Militare a fost redenumitComandamentul For]elor AerieneMilitare (C.F.A.M.).

31.03.1950 – Cu ocaziaprelu`rii func]iei de comandant alComandamentului Ap`r`rii Anti-aeriene de c`tre generalul-maiorConstantin Doncea, s-a prezentatstarea acestei categorii de for]earmate [i obiectivele de \nde-plinit pe termen scurt [i mediu.

22.03.1952 – S-a formatDivizia 66 V#n`toare pe aerodro-mul Craiova, compus` din treiregimente de avia]ie de v#n`toare(cu aparate de zbor cu reac]ie),dou` la Craiova [i unul la Deveselu.

25.03.1953 – Regimen-tul 226 Avia]ie V#n`toareReac]ie de pe aerodromulDeveselu a \nceput trecerea

pilo]ilor pe avionul MiG-15.Primul ofi]er care a zburat \nsimpl` comand` pe acest tip deavion de v#n`toare-bombar-dament a fost c`pitanul DanielM`lèscu.

03.1955 – Regimentul 282a fost dotat cu opt avioane debombardament cu reac]ie IL-28.

04.03.1955 – S-a aprobatorganizarea unic` a sistemului deradioloca]ie.

Documentar realizat de ELENA TOFAN [i PETRE B@N~

07.03.1983 – Avionul subsonic cu reac]ie rom#nesc IAR-93 afost prezentat, \n aer [i la sol, \n fa]a reprezentan]ilor mai multor ]`ridin Europa.

05.03.1958 – A \nceput,\n ]ara noastr`, zborul peavioane supersonice MiG-19.

Primul pilot rom#n care aefectuat, \n Rom#nia, zboruricu acest tip de aparat, a fostlocotenent-colonelul NicolaeBorzea. Tot el va fi [i cel ce vadep`[i viteza sunetului, cuacela[i tip de avion.

28.03.1961 – Gheorghe S.Popoiu a proiectat [i brevetat uningenios aparat de zbor cusustenta]ie prin elice, numitaviohelicopter.

10.03.1967 – A luat fiin]`,la Timi[oara, Divizia 34 Ap`rareAntiaerian` a Teritoriului.

01.03.1982 – ComandantulGrupului de Zbor Rom#n \n Angola,generalul-maior Aurel Niculescu, abrevetat primii instructori de zbor,aspiran]ii Sidru [i Delgado, din[coala ENAM, \nfiin]at` de aviatoriirom#ni \n acea ]ar`.

FOR}ELE AERIENE ALE ROM@NIEI DE-A LUNGUL TIMPULUI


Un inamiccare nu iart`

Cu câteva luni în urm`,comunitatea avia]iei militare atrìt drama unui accident încare [i-a pierdut via]a un pilotcu experien]`, recunoscut [iapreciat pentru calit`]ile sale.La câteva minute dup`decolarea cu un avion MiG-21Lancer, într-un zbor de noapteîn condi]ii meteorologicegrele, la a treia misiune dinstartul respectiv, raporteazàpari]ia unui puternic derapaj,motiv pentru care cere [iprime[te permisiuneaîntreruperii misiunii. Aflat la oîn`l]ime de 1000 de metri,intr` într-un viraj pe dreapta,iar dup` aproximativ 18secunde aparatul se afla înpozi]ie pe spate, la câteva sutede metri de sol. Din acestmoment, pilotul execut` rapido serie de manevre extrem desigure [i precise, prin carepune avionul \n pozi]ienormal` [i în traiectorie deurcare, m`rind energicputerea de trac]iune amotorului. Era îns` preatârziu. Concluzia comisiei deanchet` a fost una f`rèchivoc: dezorientare spa]ial`.

multe cauze. În esen]`, aceste cauze pot figrupate \n câteva categorii:

Informa]ii eronate furnizate deorganele senzoriale ca efect direct alcondi]iilor de zbor (accelera]ii, suprasarcini,vizibilitate redus` sau absent`, absen]asistemului de referin]` etc.);

Incapacitatea mecanismelor neuro-psihice de a prelucra [i integra corectinforma]iile contradictorii oferite de sim]uri,în absen]a vizibilit`]ii directe a sistemuluinatural de referin]` (p`mântul).

Din momentul în care ac]iunile pilotuluiîncep s` se bazeze pe o reprezentare depozi]ie eronat`, aparatul de zbor intr` pe otraiectorie periculoas`, put#nd degenera înaccident dac` nu este corectat` în timp util.

Componentele sistemuluide orientare spa]ial`

Controlul pozi]iei în spa]iu (reprezen-tarea [i men]inerea corect` a pozi]iei înraport cu un sistem de referin]`) esterezultatul unui proces complex, care are dou`componente principale:

Integrarea subcon[tient`, reflex`,a informa]iilor provenind de la organesenzoriale (analizatorul de mi[care [iechilibru din urechea intern`, senzorii depresiune cutanat`, senzorii de mi[care de lanivelul mu[chilor [i articula]iilor);

Interpretarea con[tient` a infor-ma]iilor externe primite prin analizatorulvizual. Acestea, la rândul lor, pot proveni dinobservarea direct` a sistemului de referin]`(zbor la vedere) sau, indirect, prin citireaunor informa]ii de pe aparatele de bord (zborinstrumental).

Mecanismele subcon[tiente, reflexe,rapide, mai pu]in consumatoare de energiepsihic`, tind s` aib` prioritate asupra celorcon[tiente. Ca urmare, în absen]a vizibilit`]ii

Ce este dezorientareaCe este dezorientareaCe este dezorientareaCe este dezorientareaCe este dezorientareaspa]ial`?spa]ial`?spa]ial`?spa]ial`?spa]ial`?

A fi orientat în spa]iu are, în avia]ie, dou`în]elesuri majore: primul se refer` lalocalizarea pozi]iei geografice, al doilea – lacon[tientizarea pozi]iei în raport cu suprafa]ap`mântului (orizontala). Acest al doilea senseste cel care ne intereseaz` în continuare.

Expresia „dezorientare spa]ial`” se refer`la un fenomen complex, având cauze [imodalit`]i de manifestare multiple, dar unsingur efect: pierderea reprezent`rii corectea pozi]iei în raport cu un sistem de referin]`care este, în mod obi[nuit, orizontala sau, încazul zborului în forma]ie, capul forma]iei.Termeni echivalen]i sunt „iluziile” sau„senza]iile false”.

Consecin]ele dezorient`rii pot fidezastruoase prin faptul c` ac]iunile bazatepe informa]ii incorecte conduc la deteriorareatraiectoriei aparatului, cu riscul lovirii de oalt` aeronav`, la zborul în forma]ie, sau desol, într-o evolu]ie aparent controlat`. Înpofida imensului efort de con[tientizare [iantrenament care se face în rândul pilo]ilor,ponderea accidentelor produse în condi]ii dedezorientare spa]ial` se men]ine la un nivelridicat. Studiile prezentate la un simpoziondedicat în SUA acestui fenomen, în anul 2000,indic` un procent de 19-25% dintreaccidentele de avion [i în 30% dintreaccidentele de elicopter ca fiind generate dedezorientarea spa]ial`. Situa]ia este suficientde grav` pentru a men]ine un nivel de alert`ridicat în rândul personalului aeronavigant.

Care sunt cauzeleCare sunt cauzeleCare sunt cauzeleCare sunt cauzeleCare sunt cauzeledezorient`rii spa]iale?dezorient`rii spa]iale?dezorient`rii spa]iale?dezorient`rii spa]iale?dezorient`rii spa]iale?

A[a cum am spus deja, dezorientareaspa]ial` descrie un efect generic având mai

DEZORIENTAREA SPA}IAL~LA PILO}IDEZORIENTAREA SPA}IAL~LA PILO}I

EXPERTUL DIXIT


exterioare, mecanismul de control al pozi]ieiva tinde în mod natural s` urmeze datelesim]urilor, în locul celor rezultate prinra]ionament. Cu alte cuvinte, pilotul se vaconduce reflex dup` senza]iile propriuluicorp, [i nu dup` datele, interpretate con[tient,oferite de aparatelor de bord.

Pentru a în]elege mai bine acest fapt,credem c` este util s` facem apel lamecanismul psihologic numit regresie.Orientarea primar`, mai veche [i mai sigur`,confer` un sentiment de încredere [isiguran]`. În plus, aceasta implic` un consumpsihic mai sc`zut, datorit` automatiz`rii eiprin exerci]iu îndelungat. Pilotul care se afl`în zbor f`r` vizibilitate ignor` involuntaraparatura pentru controlul pozi]iei în spa]iu,l`sându-se furat de apelul la mecanismeleprimare de orientare (regreseaz` c`treacestea). Acest lucru poate fi stimulat deanumite condi]ii particulare, cum ar fi: stresemo]ional, oboseal`, sarcini suplimentare.„A]ipirea” ra]iunii [i trecerea pe circuitul decontrol senzorial nu este un act de neglijen]`sau de incompeten]`, ci o reac]ie inevitabil`,determinat` de natura proceselor deorientare, a mecanismelor neuropsihice carestau la baza întregii situa]ii de zbor la unmoment dat. Este, în ultim` instan]`, expresiaunor limite umane de netrecut.

Analizatorii senzoriali responsabili cucontrolul pozi]iei, mai ales cei din urecheaintern` (canalele semicirculare [i organeleotolitice), sunt incapabili s` opereze corect încondi]iile specifice zborului. La rândul lui, niciochiul nu mai este la fel de eficient atunci cândtrebuie s` se informeze la distan]e mari, încondi]ii de luminozitate, contrast, unghiuri [iviteze de mi[care fundamental diferite fa]` decele în care opereaz` în mod obi[nuit. Toateaceste condi]ii la un loc fac din orientareaspa]ial` în zbor o problema dificil` [i plin` deriscuri.

Cele mai multe dintre problemele deorientare spa]ial` sunt generate de urecheaintern`, al c`rui sistem de canalesemicirculare dispuse pe trei axe spa]ialeasigur` sim]ul echilibrului, în cooperare cuinforma]iile vizuale. Pe scurt, lichidul dininteriorul canalelor semicirculare se mi[c`sub efectul mi[c`rilor corpului, determinândstimularea celulelor ciliate de suprafa]a lorintern`. Acestea sunt cele care transmitsenza]iile c`tre creier, semnalizând direc]iade mi[care. Cele trei canale plasate în planuridiferite produc simultan date care permitevaluarea pozi]iei în spa]iul tridimensional.

Acest mecanism, simplu [i eficient încondi]ii normale, devine extrem de vulnerabilîn lipsa informa]iilor vizuale. Situa]ia secomplic` [i mai mult prin asocierea altorinforma]ii senzoriale contradictorii, cum suntcele de presiune, generate de for]acentrifug`, pe care corpul le preia princontactul solidar cu scaunul de pilotaj.Principala „deficien]`” a sistemului de canalesemicirculare este dat` de faptul c` acesteaproduc senza]ii de mi[care numai lamodificarea st`rii curente, devenindinsensibile atunci când mi[carea devine

continu` [i constant`. Ca urmare, de[i aflatîn pozi]ie înclinat`, pilotul are senza]ia de zbororizontal.

Aparent, solu]ia dezorient`rii spa]ialeeste una simpl`: controlul pozi]iei în spa]iudup` informa]iile oferite de aparatele de bord(giroorizont, indicator de viraj) [i ignorarea„sugestiilor” provenind de la sim]urilenaturale. Nimic mai simplu [i nimic maicomplicat în acela[i timp, a[a cum vom vedeamai departe.

Când apareCând apareCând apareCând apareCând aparedezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?

Din cele spuse deja, rezult` c` pilo]ii suntîn pericol de dezorientare spa]ial` atunci cândnu pot percepe în mod direct orizontulnatural, adic` atunci când lipse[te vizibilitateaîn afara cabinei. Acest lucru se întâmpl` înzborul de noapte, mai ales cu cerul acoperit,la zborul în plafonul de nori, în pâcl`, cea]`,sau chiar [i în zile perfect senine, dac` sezboar` peste suprafe]e întinse acoperite cuz`pad` sau ap`. Situa]ia devine [i maicomplicat` dac` informa]iile vizualeexterioare sunt fragmentare, episodice,men]inând tenta]ia pilotului de a privi afar`din cabin` (de exemplu, la str`pungerea unuiplafon neomogen de nori, cu sp`rturi care

permit ilumin`ri sporadice). Chiar [i numaidup` o întrerupere a zborului de 3-4s`pt`mâni, orice pilot poate fi victimadezorient`rii.

Dezorientarea spa]ial` este cu atât maipericuloas`, cu cât aceasta apare în evolu]iimai aproape de sol. Este unul dintre motivelepentru care statisticile accidentelor deelicopter contabilizeaz` mai multe cazuri dedezorientare spa]ial` decât cele de avion.

Forme de dezorientareForme de dezorientareForme de dezorientareForme de dezorientareForme de dezorientarespa]ial`spa]ial`spa]ial`spa]ial`spa]ial`

A[a cum am precizat, dezorientareaspa]ial` se manifest` într-o varietate de forme,unele mai frecvent întâlnite, altele mai rare.Nu exist` statistici care s` indice frecven]ade apari]ie a unei forme de manifestare (iluziide zbor), rapoartele de accident limitându-se s` consemneze, în mod generic, dezo-rientarea spa]ial` ca element cauzal.

În mod sintetic, tipurile de iluziiprovocatoare de dezorientarea spa]ial` pot ficlasificate astfel:

Somatogirale, generate deincapacitatea canalelor semicirculare dinurechea intern` de a reflecta corect mi[c`rileprelungite de rota]ie. Este vorba, \n principal,de iluzia oculogravita]ional` [i “spiralamor]ii”. Prima se manifest` prin senza]iade cabraj accentuat în decolare, ca urmare aaccelera]iei liniare, sau senza]ia de picajaccentuat în situa]ii de decelerare. În primulcaz, pilotul are tendin]a de reducere aunghiului de cabraj care, dac` seprelunge[te, poate duce la percutarea solului.În al doilea caz, pilotul tinde s` m`reascùnghiul de cabraj, cu pericolul pierderii devitez` [i al intr`rii în limit` de angajare.

C#t prive[te a[a-zisa “spiral` a mor]ii”, se[tie c`, dup` 10–20 de secunde de la intrarea

într-un viraj, pilotul nu mai percepeînclinarea, ca urmare a stabiliz`rii lichiduluidin canalele semicirculare. La terminareavirajului [i aducerea aparatului în pozi]ieorizontal`, iner]ia lichidului din canalelesemicirculare va genera impresia de viraj pepartea opus`. Dac` pilotul va încerca s`corecteze aceast` fals` senza]ie, va antrenaaparatul din nou în virajul ini]ial. În acest mod,aparatul reintr` în viraj [i, dac` nu estecorectat la timp, poate continua, cu pierderede în`l]ime, pân` la percutarea solului;

EXPERTUL DIXIT


Somatogravita]ionale, care implic`senza]ia de schimbare a pozi]iei atunci cândorganele otolite sunt stimulate de accelera]ialiniar`. Este vorba de iluzia pozi]ieir`sturnate, care apare sub efectulaccelera]iilor G asupra organelor otolite [icreeaz` senza]ia de zbor pe spate. Ac]ionândpentru corec]ia acestei senza]ii, pilotul vapune cu adev`rat aparatul în zbor pe spate;

Vizuale, atunci când organul vizualofer` informa]ii incorecte. Astfel, zbur#ndnoaptea, mai ales în zone necunoscute, suntposibile identific`ri gre[ite (confundarea uneiautostr`zi cu pista de aterizare, confundareaunui ora[ cu altul etc.). În zborul deasupraunui plafon de nori, pilotul poate confundaorizontul cu linia înclinat` a norilor. Laaterizarea pe timp de noapte, pot ap`reaaprecieri gre[ite ale distan]ei, în func]ie dedimensiunea [i intensitatea surselorluminoase. Acest fapt conduce la o pant` deaterizare necorespunz`toare, care pune înpericol calitatea ateriz`rii. Pot ap`rea, deasemenea, iluzii de înclinarela traversarea unui plafon denori necompact, prin carer`zbat ocazional razelesoarelui sau lunii.

Exist` [i o a[a-zis` iluzieautocinetic`. Este o fals`percep]ie de mi[care a unuipunct luminos fix, aflat pe unfond întunecat, lipsit decadre de referin]` (o stea, unreper luminos de la sol,privite mai mult de 10secunde). Orientarea dupàcest punct în mi[care apa-rent` conduce la modificareaincorect` a traiectoriei dezbor.

Zborul deasupra apei cusistemul de vedere pe timpde noapte este în mod specialpericulos. Apa este invizibil` prin sistemelede vedere nocturn`, iar reflectarea stelelorpe suprafa]a ei poate cauza st`ri dedezorientare [i confuzie asupra pozi]ieiorizontale (inclusiv senza]ia de zbor pespate);

Somatosenzoriale, manifestate prinpercep]ii false ale pozi]iei corpului, generatede atingeri u[oare, senza]ii de durere saupresiune, temperatur` sau tensiune mus-cular`. De exemplu, strângerea incorect` acenturilor, cu presiuni mai mari pe o parte acorpului, poate genera, în timp, senza]ii dezbor înclinat. Chiar [i atingeri u[oare, oripresiuni mici provenind de la obiecte saup`r]i ale echipamentului pot genera astfel desenza]ii.

Exemplele de mai sus nu reprezint`decât o mic` parte din lunga list` a posibilelorforme prin care creierul pilotului traduce înmod gre[it în informa]ii de pozi]ie semnaleleprimite de la organele de sim]. Sub efectuliluziilor, pilo]ii pot manifesta erori dera]ionament cu privire la m`rimea, forma,

dup` sim]uri. Mare gre[eal`! Am aruncato privire afar` [i... surpriz`! Sub mine seîntindeau mii de stele! A fost un [oc teribil.Aparatele indicau o înclinare de 30 de grade,deci nu priveam în jos, ci în sus! Aceast` iluziea disp`rut dup` ce am luat în`l]ime [i amputut distinge orizontul natural.”

Avem în aceast` descriere întreaga„dram`” a unei dezorient`ri de tip II. De[icon[tient de situa]ie, pilotul face fa]` presiuniipropriului organism, intrat în conflict curealitatea prezentat` de aparatele de pozi]iede la bord. Suprasolicitarea mintal` [iemo]ional` impus` de controlul orient`riiduce, de multe ori, la canalizarea excesiv` aaten]iei spre acest aspect. Astfel se explic`pierderea controlului asupra în`l]imii, datelorde naviga]ie, situa]iei de trafic [i, implicit,apari]ia altor surse de risc cu poten]ial deaccident. În ansamblu, luptând cu efecteledezorient`rii, pilotul pierde capacitatea dereprezentare coerent`, dinamic` a situa]ieide zbor. În cel mai bun caz acest lucruconduce doar la ie[irea din parametrii

planifica]i ai misiunii.Inciden]a acestui tip de

dezorientare este mare înrândul aviatorilor. Zborul înaceste condi]ii este dificil, dar,dac` se men]ine spiritul critic[i încrederea în aparatele debord, situa]ia evolueaz` sprerecuperarea st`rii de orien-tare.

Dezorientarea spa]ial` detip III se refer` la o situa]ieextrem`, din fericire mult mairar`, în care pilotul, de[irealizeaz` c` este dezorientat,nu reu[e[te s` recapetecontrolul aparatului. dincauza st`rii de stres acut, pefondul incapacit`]ii de auto-control emo]ional sau al uneist`ri somatice patologice.Trìrile pilotului sunt domi-

nate de sentimente puternice de neajutorare[i confuzie, aparatul i se pare sc`pat de subcontrol, iar informa]iile de bord completlipsite de sens.

Din filmul unei situa]ii de acest gen,relatat de un pilot militar, re]inem evolu]ia increscendo a reac]iei afective. Mai întâi “ound` de agita]ie interioar`, neîn]eleas`”,ap`rut` la urcarea pe scara avionului. Apoi,ceva mai târziu, în aer, “furnic`turi alemembrelor”. În ultim` instan]`, totulculmineaz` cu manifest`ri neurovegetativeaccentuate: “amor]eal` a membrelor, val dec`ldur` cu senza]ie de sufocare, greutate înrespira]ie, zgomot anormal în casc`,accentuarea pulsului, greutate exagerat` acapului [i dureri musculare pronun]ate”, odat` cu senza]ia iminent` de pr`bu[ire pecomenzi! Un alt aspect semnificativ esteevolu]ia “în valuri” a st`rii negative. Dup`momente paroxistice, în care pilotul aresenza]ia c` totul este pierdut, intervin st`ride relativ` acalmie, în care sentimentul desiguran]` se reinstaleaz` o dat` curec`p`tarea controlului situa]iei de zbor.Punctul culminant în situa]ia la care ne

orientarea, mi[carea sau distan]a fa]` deobiecte (repere terestre, alt avion, nori etc.).Cu cât distan]a fa]` de aceste obiecte estemai mic`, cu atât timpul disponibil pentru oeventual` corec]ie este mai redus [i, implicit,riscul unei traiectorii periculoase mai mare.

Tipuri de dezorientareTipuri de dezorientareTipuri de dezorientareTipuri de dezorientareTipuri de dezorientarespa]ial`spa]ial`spa]ial`spa]ial`spa]ial`

În func]ie de evolu]ia fenomenului,dezorientarea spa]ial` este clasificat` în treicategorii, astfel:

Dezorientarea spa]ial` de tip I, în carefenomenul se manifest` f`r` ca pilotul s` î[idea seama de prezen]a sa. Acest fapt conducela ac]iuni bazate pe informa]ii false de pozi]ie,ceea ce genereaz` alterarea progresiv` aevolu]iei aparatului [i cre[terea rapid` agradului de risc. Pe acest fond, zborul mergespre accident, iar apari]ia sa depinde dedurata dezorient`rii cumulat` cu distan]a fa]`

de sol [i viteza de zbor. Cele mai frecventeaccidente datorate dezorient`rii seînregistreaz` în evolu]ii la joas` în`l]ime.

Dezorientarea spa]ial` de tip II, caresemnific` trecerea la faza de con[tientizare ast`rii de dezorientare, când pilotul î[i d`seama de existen]a unui conflict între sim]uri[i indica]iile aparatelor de bord. Din p`cate,aceasta nu reprezint` rezolvarea problemei,ci o alt` problem` în sine.

„La o manevr` în înclinare, mi-am datseama c` mâna nu era în concordan]` cusim]urile. Acum singurul gând era s` ajungcât mai repede deasupra plafonului. Pilotajula fost o tortur`! Ce m-a ajutat s` ies dinîncurc`tur` a fost faptul c` nu mi-am pierdutnici un moment încrederea în aparate.Realizam perfect indica]iile lor, dar sim]urilenu erau în concordan]`. Mâna tindea sàsculte mai mult de sim]uri decât dera]iune. Avionul mi se p`rea mult înclinatpe dreapta, în timp ce giroorizontul indica ou[oar` înclinare pe stânga! În sfâr[it, amajuns deasupra! U[urat, am l`sat deoparteaparatele [i am adus avionul la orizontal`,

EXPERTUL DIXIT


punct`m câteva m`suri elementare deprevedere:

Cuno[tin]e temeinice cu privire lanatura dezorient`rii spa]iale [i la situa]iilecare favorizeaz` apari]ia acesteia;

Imediat ce vizibilitatea scade, setrece la pilotajul riguros, dup` instrumentelede bord;

În cazul apari]iei unui “conflict”între sim]uri [i indica]iile aparatelor,singurele care vor fi crezute vor fi aparatele;

În zborul f`r` vizibilitate se vor facecât mai pu]ine mi[c`ri ale capului [i, mai ales,se va evita mi[carea brusc` a acestuia;

Pilotul con[tient de situa]ia dedezorientare are mai multe [anse s` odep`[easc` dac` are puterea de a ceresprijinul celor de la conducerea zborului.Orgoliul nu este întotdeauna cel mai bunsfetnic!;

Se va evita zborul, dac` starea des`n`tate nu este perfect`;

Se vor evita medicamentele carealtereaz` capacitatea de concentrare;

Se va evita cu stricte]e zborul subinfluen]a, fie [i rezidual`, a alcoolului.

Locotenent-colonel dr. psih.MARIAN POPA,

Institutul Na]ional de MedicinÀeronautic` [i Spa]ial`

referim a survenit în apropierea aerodro-mului, când pilotul a scos frânele aerodi-namice pentru o necesar` corec]ie de vitez`[i a trìt senza]ia stranie c` “avionul zboar`cu coada înainte!

De[i [i-a dat seama c` este victima uneireac]ii emo]ionale, subiective, pilotul a reu[itcu mare greutate s` se concentreze asupraaparatelor de bord [i asupra comenzilor.Sentimentul c` se afla într-un pericol iminentera irepresibil [i extrem de acut. Cazul dincare am citat, doar par]ial, relat`rile de maisus s-a terminat, din fericire, cu bine, dar cupre]ul unui efort de autocontrol aflat la limitaposibilit`]ilor. Imediat dup` zbor, pilotulsim]ea o “senza]ie de ame]eal`, ca a unui ombeat sau a unui nefum`tor care pune prima]igar` în gur`“, concomitent cu o stare deoboseal` accentuat` [i un puls accelerat.

Cine poate fi victimadezorient`rii spa]iale?

Studiile pe aceast` tem` ofer` concluziilipsite de echivoc: oricine poate fi victimast`rilor de dezorientare. {i suntem convin[ic` fiecare pilot care cite[te aceste rânduripoate depune m`rturie despre adev`rulacestei afirma]ii. Experien]a total` de zbor nureprezint` o pav`z`, doar antrenamentulrecent în condi]ii de zbor f`r` vizibilitateavând efecte pozitive. De[i dezorientareaspa]ial` î[i are r`d`cinile în caracteristicileanatomice [i func]ionale ale sistemuluinervos, exist` varia]ii individuale alesusceptibilit`]ii la apari]ia acestui fenomen.Printre factorii favorizan]i cer]i suntmen]iona]i: oboseala, st`rile patologice careafecteaz` organul auditiv, vizual sau stareageneral` a organismului, diminuarea st`rii deconcentrare în faze ale zborului consideratemai u[oare, st`rile emo]ionale deosebite careafecteaz` capacitatea de concentrare,suprasolicitarea cu sarcini suplimentareneprev`zute.

Este dezorientareaEste dezorientareaEste dezorientareaEste dezorientareaEste dezorientareaspa]ial` eroare despa]ial` eroare despa]ial` eroare despa]ial` eroare despa]ial` eroare de

pilotaj?pilotaj?pilotaj?pilotaj?pilotaj?

În cazul unui accident produs ca urmarea unei st`ri de dezorientare este imposibil deevitat r`spunsul la aceast` întrebare. Aparent,nimic nu justific` catalogarea ca eroare a uneisuccesiuni de acte de pilotaj care se bazeaz`pe date eronate, în condi]iile în care datelecorecte erau disponibile la bord. O astfel deoptic`, îns`, este extrem de superficial` [iincorect`, deoarece ignor` natura intrinsecà zborului. Prin faptul c` nici un pilot nu sepoate sustrage apari]iei dezorient`rii, înanumite condi]ii, rezult` c` avem de a facenu cu o deficien]` personal`, individual`, cicu una general uman`.

Desigur, aceast` apreciere nu justific`

adoptarea unei atitudinifataliste. Fiecare pilotcare trece printr-o si-tua]ie de dezorientaretrebuie s` fac` o analiz`lucid` [i s` trag` înv`]`-mintele necesare. Încazul accidentelor, sevor avea în vedereaspectele care se refer`la gradul de antrena-ment specific, estimareast`rii fizice [i psihicepentru zbor, precum [ila respectarea metodiciide instruire. Dar, din-colo de toate acestea, unlucru trebuie s` fieneap`rat evitat: incrimi-narea pilotului. De-alungul istoriei avia]iei,dezorientarea spa]ial` afost unul dintre feno-menele cele mai intensstudiate. În prezent se[tie cu certitudine c`natura sa ]ine de ele-mente de vulnerabilitateuman`, care pot fi com-pensate, dar nu pot fieliminate. Incriminareadezorient`rii spa]iale, cutoate consecin]ele carear decurge de aici, nu aravea decât un singurefect – mascarea feno-menului, cu consecin]einfinit mai periculoase. Experien]a altor avia]iimilitare a demonstrat c`, dup` ce atitudineafa]` de dezorientarea spa]ial` s-a modificat,comisiile de anchet` au putut concluzionacorect [i deschis, permi]ând o evaluareobiectiv` a fenomenului [i, implicit, adoptareaunor m`suri preventive mai eficiente.

Cum poate fi prevenit`Cum poate fi prevenit`Cum poate fi prevenit`Cum poate fi prevenit`Cum poate fi prevenit`dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?dezorientarea spa]ial`?

Unul din marii speciali[ti în problematicadezorient`rii spa]iale aprecia c` aceasta vapersista atâta timp cât aparatele de zbor vorfi pilotate de oameni. În aceste condi]ii, estecu atât mai important s` fie exploatate toatemijloacele posibile de reducere a inciden]ei[i de minimalizare a num`rului de accidenteproduse de dezorientarea spa]ial`.

De[i dezorientarea spa]ial` reprezint` oamenin]are redutabil`, iar accidentele deacest gen continu` s` se înregistreze, credemc` ele nu reprezint`, totu[i, o fatalitate. Întoate cazurile, manifest`rile de dezorientares-au dovedit a fi fost pe deplin evitabile. Maimult, ele au ap`rut la pilo]i cu multèxperien]`, care au avut destule alte situa]iidificile pe care le-au rezolvat f`r` gre[eal`.Dac` avem în vedere cauzele [i condi]iilefavorizante, atunci nu este prea greu s`

EXPERTUL DIXIT


“|NGERUL COBOAR~

PE P~M@NT…”A venit [i ziua aceea, de r`mas

bun, c#nd comandorul Florin, pecare mul]i l-au asemuit cu un altFlorin, Piersic, a trebuit s`-[i iar`mas bun de la cer. Cerul nostru,al tuturor, dar mai ales al pilo]ilor.

Vineri, 12 martie 2004. O zimohor#t`, ca inima lui FlorinMuntiu. Venea singur pe aleea ceducea spre locul unde era parcatb`tr#nul, dar \nc` vigurosul C-130Hercules, cu care avea s` decoleze\n ultima sa misiune de zbor. Eaceea[i aeronav`, 6166, cu care pe28 ianuarie 2002, la miezul nop]ii,\n prezen]a unei armate de ziari[ti,\[i lua zborul spre Kabul, \n primamisiune \n sprijinul For]eiInterna]ionale de Asisten]` deSecuritate din Afganistan (ISAF).Aceasta a fost prima misiune real`de lupt` executat` de aviatoriimilitari rom#ni dup` cel de al doilear`zboi mondial. Peste 50 de zboruriavea s` execute \n [i dinspre acea]ar` mult zbuciumat`, cu un maregrad de risc, pentru c` acolo \ltrimisese ]ara, conducerea For]elorAeriene, a Bazei 90 TransportAerian \n care a slujit 30 de ani, f`r`nici o \ntrerupere. A[a cum l-autrimis [i \n Maroc, \n Sudan, \n Irak,\n multe alte ]`ri din Europa, Asia,Africa. Mesager peste m`ri, ]`ri [icontinente al calit`]ilor de zbur`toriale rom#nilor, \n misiuni care maide care mai interesante, iar unelede-a dreptul periculoase.

|n noaptea de 28 spre 29ianuarie 2002, \nainte de a se urca\n avion [i a lua drumul Kabulului,mi-a spus: “Dac` trec cu bine [i demisiunea asta, trìesc o sut` de ani”.Voiam s`-l \ntreb pe 12 martie, c#ndl-am “interceptat” pe alee, dac` nus-a r`zg#ndit cumva apropo depromisiunea f`cut` atunci [i a maiadùgat c#]iva ani la sut`. Alta era\ns` prioritatea. L-am atacat direct,f`r` o preg`tire preliminar`.

– Ce sim]i, Florine?– Simt c` mi se rupe sufletul, a

venit, ca un [uierat, r`spunsul. Cumau trecut dom’le at#]ia ani? C#nds-au dus?

De parc` ar fi fost vorba decinci, zece, a[a vorbea. Dar, poate,atunci, se g#ndea la locotenentulMuntiu, cel de acum 30 de ani, care,pe aceea[i pist`, \[i \ncepea carierade pilot de transport. Ajun[i laaeronav`, ni se pare nou`, sautehnicienii, ceilal]i membri aiechipajului, \i caut` insistentprivirile? Nu se las` \ns` leul a[au[or \nduio[at. E tare. Este aproapeimpasibil. |ncepe, \nso]it de

tehnicieni, [i de noi to]i, controlulaparatului \nainte de a semna deprimire. |i m#ng#ie, tandru, botul,fuzelajul. Cu el a spintecat at#teameridiane [i paralele! I-a fost [i \ieste at#t de drag!

Decol`m de pe Otopeni pe ovreme rea, \nchis`, cu vizibilitateredus`. Cum a zburat \n cea maimare parte a carierei lui.

Deasupra perdelei groase denori, dup` ce spargem plafonul, ne\nt#mpin` un soare extraordinar. |]ivine s` ie[i din avion [i, c`lc#nd pecoamele norilor, s` \ncerci s`plute[ti deasupra m`rii l`ptoase,spre discul de foc. Aici chiar c` esteprim`var`. Ce anotimp o fi acum \nsufletul lui Florin?

Numai la a[a ceva nu seg#nde[te el. Este atent la zborulsecundului din st#nga lui,locotenent-comandorul ViorelPan`, al c`rui instructor este, a[acum a fost la mai to]i tinerii pilo]idin avia]ia militar` de transport. I-aformat, ca s`-i aib` ajutoare sigure\n misiuni de mare importan]` pestem`ri [i ]`ri. Le-a fost instructor peAN-24, apoi pe C-130 Hercules. Dela el au \nv`]at – cum ne spunealocotenent-comandorul NinelGrigore – s` fie calmi, siguri pe ei,indiferent de condi]iile meteo, de cese petrecea neobi[nuit \n zbor.Grigore i-a fost secund \n primulzbor spre Afganistan, apoi acolo,deasupra zonelor muntoase, undeprimejdia \i p#ndea cu fiecarekilometru survolat. Le-a datpriceperea [i puterea de a fi, lar#ndu-le, pilo]ii siguran]ei depline.Aveam s` aflu [i de la locotenent-comandorul Ion Staiculescu, dela c`pitan-comandorul IonVictor momente deosebite dinperioada c#nd au zburat \mpreun`.

Dintre cazurile speciale

rezolvate \n zbor de Muntiu, dou`ne revin \n minte. La Cluj, c#nd, \ndecolare, dup` ce abia b`gasetrenul, s-a oprit unul din motoareleAN-ului. Se sp`rsese o conduct`.Tehnicianului de bord \i era team`s` nu ia foc avionul, s` nu explodeze\n aer. Muntiu a ocolit casele,biserica romano-catolic` [i a adusaeronava, e drept cu mare greutate,[i cu mari emo]ii, \napoi, laaterizare. Un caz, pe care spe-ciali[tii \l considerau catastrofìminent`, a fost rezolvat gra]iepriceperii [i st`p#nirii de sine decare d`duse dovad`. Ca [i atuncic#nd, de[i avea o avarie la instala]iade ulei, a izbutit s` lansezepara[uti[tii \mbarca]i [i apoi s` vin`la aterizare.

|i surprindem calmul impertur-babil, de care [i so]ia sa, Olivia, ar`mas de at#tea ori impresionat`,ca [i fiica lor, Mona-Suzana. Maimulte emo]ii au avut ele \n noapteade dinaintea ultimului zbor al luiFlorin.

{i cu toate acestea, pe 12martie, el s-a trezit mai devreme cade obicei. |ncheia o carier`. {i aveasufletul \mp`cat c` tot ce \[ipropusese – reu[ise. Fiindc` [i-ag#ndit to]i pa[ii f`cu]i. Fiindc` ast`ruit, \ntotdeauna, asuprapreg`tirii fiec`rei misiuni. Fiindcàstfel [i-a onorat cele 6.100 de orede zbor, dintre care circa 3.000 pe

AN-uri [i peste 2.300 pe C-130Hercules. De asemenea, momentulpsihologic, ultimul zbor peaerodromul care \l consacrase, afost anticipat serios, a fost preg`titdin timp.

…Din zona aerodromului,trecusem \ntr-un raid deasupranorilor [i a multora din localit`]ilepeste care zburase de at#tea ori.Inclusiv cele pe care le survolasec#nd era elev, la Boboc, unde-lduce adesea g#ndul, la cel maiiubit instructor de zbor al sù, peL-29, comandorul (r) de azi, IonZomoni]`. Ne \ndrept`m spreOtopeni. Locotenent-comandorulPan` \ncearc` s` execute mane-vrele de spargere a plafonului \njos, pentru a se \nscrie \nprocedurile de aterizare, darvedem cum aeronava urc` din nou,u[or, pentru c#teva minute.Intuiesc c` este m#na lui Muntiu.Vrea s` am#ne, fie [i cu c#tevaclipe, momentul desprinderii dinaceast` feerie, din atmosfera cepare decupat` dintr-o lume debasm. {i \ngerilor le-ar fi greu s`coboare pe p`m#nt dintr-unasemenea peisaj dumnezeiesc!

Dar timpul a expirat. Norii sev`l`tucesc pe aeronav` [i \n scurttimp suntem iar \n zbor “la vedere”.O aterizare uns`. Este... arta luiMuntiu. Ultima revenire aici, laOtopeni, unde cu 30 de ani \n urmà decolat pentru prima dat` casimplu pilot de transport. S-aafirmat apoi \n func]iile decomandant de patrul`, loc]iitor alcomandantului pentru zbor,instructor cu tragerile [i luptaaerian`, comandant de grup deavia]ie, loc]iitor al comandantuluiBazei 90 Transport Aerian, [ef destat major al aceleia[i mari unit`]ide elit` a Armatei [i For]elorAeriene. Un rulaj care pare a nu semai termina, oprirea motoarelor [icobor#rea, \n aplauzele celor cei-au fost at#]ia ani al`turi.

Comandor (r)PETRE B@N~

Comandorul Muntiu z#mbindla peste 3000 m \n`l]ime

Fotografia de r`mas bun

“|NGERUL COBOAR~

PE P~M@NT…”

S~RB~TOARE |N CERURI


Generalul-maior (r) AURELNICULESCU este un nume dereferin]` \n aeronautica na]ional`.La cei 80 de ani, \mplini]i la 20ianuarie 2004, este la fel deentuziast [i devotat profesiei [imenirii de aviator ca [i atunci c#ndavea 18 ani, v#rst` la care a ob]inut\nt#iul brevet de pilot, cel de turism.Din 1942, timp de 42 de ani, s-a aflatla man[a a zeci de aparate clasice[i cu reac]ie, f`r` a avea vreunincident sau accident de zbor, fiindastfel unul dintre cei mai longevivizbur`tori rom#ni. Este instructorul,profesorul, comandantul celor maimul]i dintre generalii pe care i-aavut sau \i are avia]ia noastr`militar`, ca [i al unor renumi]i pilo]ide linie.

|n plin r`zboi, s-a \nscris \n{coala Militar` de Ofi]eri de Avia]iede la Cotroceni. Se distinge printrecombatan]ii luptelor din zonaBalomir-Vin]u de Jos, pentrueliberarea nordului Transilvanieide sub ocupa]ia hitleristo-horthyst`. Abia avansat subloco-tenent, \n 1946, este inclus, datorit`calit`]ilor de pedagog [i a temei-nicelor deprinderi de zbur`tor, \ncorpul instructorilor de zbor.Promo]iile viitorilor generaliIoan T#u, Gheorghe Z`r-nescu, Gheorghe Gherghi-na, ca [i ale altora dintre ceice au urmat, au avut \n AurelNiculescu un adev`ratmodel. Unii dintre ei i-audevenit, peste ani, [efi. Apoi,rolurile s-au schimbat.|nzestrat cu mult tact,principial [i demn, cu undeosebit sim] al datoriei [ir`spunderii, [i-a c#[tigat, \nambele ipostaze, de [ef sausubordonat, pre]uirea [idragostea celor cu care alucrat sau colaborat aproapeo via]`. Foarte exigent, dardrept, Niculescu [tia s` intre\n inimile oamenilor.

|n 11 ani, dob#ndindtoate gradele la excep]ional,a ajuns colonel. O alt` performan]`ce-[i are fundamentarea \n ardoa-rea, str`daniile [i d`ruirea cu care[i-a onorat \ndatoririle.

Absolvent al Academiei Mili-tare \n 1952, de[i p#n` atunci nuocupase func]ii mai mari dec#t ceade comandant de patrul`, este

numit [ef de stat major alDiviziei 66 Avia]ie, cubaza la Craiova. |naceea[i func]ie seremarc` \n urm`torii doiani la Divizia de AsaltBra[ov, pentru ca \n 1955s` revin`, de aceast` dat` \n calitatede comandant, la marea unitate deavia]ie reactiv` din capitala Olte-niei. Avea 31 de ani! Se zburaintens, [i sigur, zi [i noapte, \n toateregimentele, \n frunte cucomandantul.

I-a fost dat {colii Militare deOfi]eri de Avia]ie ,,Aurel Vlaicu’’ s`trìasc`, av#ndu-l ca lider, timp de10 ani, \ncep#nd din 1960, poate ceamai fertil` perioad` din \ndelun-gata-i existen]`. Sub comanda sa, adevenit {coal` Militar` Superioar`de Avia]ie, absolven]ilor sìfiindu-le echivalate studiile, \nurma unei Hot`r#ri de Guvern, cucele ale absolven]ilor institu]iilorsuperioare de \nv`]`m#nt. S-a f`cut,totodat`, prin aceasta, alinierea cucele mai moderne [coli militare deavia]ie din lume.

Cine l-a avut comandant – nu-lva uita niciodat`. Dup` cum nu va

uita exigen]a impus`, deopotriv`,calit`]ii studiului la clas` ori \nexerci]iile de zbor, mar[urilor lungi[i grele, la care era nelipsit, la oret#rzii din noapte, cu teme tactice,\n toiul iernii, ori \n posturile desantinel` \n b`taia viscolului sau aploilor prelungite. Pentru ca viitorii

ofi]eri de avia]ie s` [tie s` le fac`foarte bine pe toate ce le vor aveade rezolvat \n via]`.

A format grupul de comand` al[colii cu cei mai buni pedagogi [iinstructori de zbor, cu lectori [iprofesori de \nalt` competen]`,c`rora le-a impus stilul sù demunc`. Dinamic. Necru]`tor.Diabolic atunci c#nd trebuia!

Este unul dintre rarii [efi de[coal` care, cu toat` diversitateaprocesului de \nv`]`m#nt pentrucele nou` tipuri de avioane, le-azburat pe toate \n mod frecvent, \ntoate condi]iile permise pentru tipulde avion respectiv, ziua [i noaptea,fapt ce i-a oferit avantajul de acontrola personal \n zbor calitateapreg`tirii [i metodei de predare atuturor instructorilor, nivelul deinstruire al elevilor.

Zbura – nota unul dinsubordona]ii sì – cu pasiunea

vibrant` specific` elevilor, zbura lato]i anii de \nv`]`m#nt, at#t la viitoriiofi]eri activi, c#t [i de rezerv`, petoate tipurile de avioane.Un\mp`timit al zborului, pe dreptcuv#nt, [i, desigur, pentru aceasta,iubit de elevi, chiar dac`, uneori, laalarmele terestre \i ducea \n salturi

peste c#mpul Zili[tei, p#n` la apaBuzùlui. Promovat \n func]ia decomandant al avia]iei miltare \n1970, corecteaz` reglement`rile pelinie de zbor [i tehnic`, de la echipajp#n` \n v#rful piramidei. Pune deacord cursurile de preg`tire \n lupt`pe avioane la fiecare categorie deavia]ie, \n a[a fel \nc#t preg`tireaabsolven]ilor din [coal`, de la ac`rei comand` venise, s` aib`continuitate \n unit`]ile de lupt`,devenind astfel un proces unic depreg`tire \n zbor, cu scop precis deatins: valoarea ridicat` a preg`tiriipilotului pentru lupt`, fapt confirmatulterior prin clasific`rile la zbor alepilo]ilor \n num`r ridicat.

Prin interven]ii repetate [iexpuneri de motive \ntemeiate,ob]ine aprobarea pentru reorgani-zarea Avia]iei Militare, ca entitatede sine st`t`toare. Hot`r#t s`\ndrepte tot ce s-a gre[it, reu[e[tes` redea Avia]iei Militare nu numaidemnitatea ei ca arm`, absolutnecesar` \n acea perioad`, ci [irevenirea la vechea uniform` [iinsigna tradi]ionale ale aviatorilor.

Comandor (r)PETRE B@N~

Recunosc#ndu-i-se \ndelun-gata experien]`, capacitate [icompeten]` \n conceperea,organizarea [i desf`[urareaprocesului de instruire [iformare \n zbor a lupt`toriloraerieni, i s-a \ncredin]at misi-unea de a pune bazele \nv`]`-m#ntului de avia]ie \n Angola,conform acordului \ntre condu-cerile celor dou` ]`ri, sarcin` pecare a \ndeplinit-o cu cinste \nanii 1981-1982, \n frunteaGrupului de Avia]ie Rom#n,,Sirius’’.

Mul]i dintre pilo]ii angolezipe care i-a brevetat, inclusivviitorul comandant al [colii de laNegaje, c`pitanul Bogna d’AcoContreras, i-au purtat peste anio vie recuno[tin]`. Unii dintre eiau ajuns \n func]ii de r`spundere\n avia]ia lor militar` ori au trecutla avia]ia civil`.

Re\ntors, \n decembrie1982, \n ]ar`, a fost re\ncadrat \nfunc]ia de loc]iitor al coman-dantului C.A.A.T pentru avia]iade v#n`toare, pentru ca la 1august 1983 s` fie pensionat.

Dup` evenimentele dindecembrie 1989, a fost avansatla gradul de general de divizieaerian` (r), din 1994 p#n` \nnoiembrie 2000 fiind pre[edinteal filialei A.R.P.I.A. Bucure[ti, iaractualmente – vicepre[edinte alAsocia]iei pe ]ar`.

Generalul-maior Aurel Niculescu s`rb`torit, \n ianuarie2004, la Statul Major al For]elor Aeriene

BIOGRAFII DE EXCEP}IE


Dup` apari]ia avia]iei pe c#mpulde lupt`, \n r`zboiul italo-turc din1911–1912 [i cel din Balcani din1912–1913, \n misiuni de cercetare[i bombardare a trupelor, problemacombaterii de la sol a mijloacelor deatac aerian s-a rezolvat \n majori-tatea ]`rilor din Europa prin adapta-rea tunurilor terestre pentru trageriantiaeriene. Aceast` adaptare s-arealizat prin perfec]ionarea pieselor,pentru a li se asigura un c#mp marede tragere \n plan vertical, vitez`mare de mi[care unghiular` [iaparatur` de ochire [i de calculpentru rezolvarea problemei \nt#lnirii\n spa]iu a proiectilului cu avionul.

Apari]ia primelor subunit`]i deap`rare contra aeronavelor – deartilerie [i mitraliere, de proiectoare,de observare \ndep`rtat` [i deavia]ie de v#n`toare – constituie, defapt, \nceputul ap`r`rii antiaeriene.De atunci, aceast` arm` a cunoscutnumeroase schimb`ri, str#ns legatede continua perfec]ionare a mijloa-celor de atac aerian.

|nainte de primul r`zboi mondial,ap`rarea antiaerian` era aproapeinexistent`, dar pe m`sur` ce avia]ia\[i punea \n valoare calit`]ile,ap`rarea antiaerian` se constituia [iea \ntr-un sistem de reac]ie tot maieficace.

Iminen]a intr`rii Rom#niei \nr`zboi, ca [i evolu]ia \ntrebuin]`riiavia]iei \n ac]iuni militare au f`cut ca,\n pas cu preocup`rile existente \narmatele altor state din Europa,speciali[tii militari rom#ni s` \nceap`studiul posibilit`]ilor de realizare prinfor]e proprii a unor mijloace deap`rare a obiectivelor, trupelor [ipopula]iei \mpotriva loviturilor exe-cutate din aer.

Printre m`surile stabilite \ndocumentele de concep]ie elaboratela nivelul Marelui Stat Major \n cursulanului 1914 s-au num`rat [i celeprivitoare la ap`rarea antiaerian`.Astfel, la 22 decembrie 1914, s-a\ncheiat un contract cu firma italian`“Vickersterni Spezia” pentru importula patru tunuri antiaeriane de 75 mm

tip “Deport”. Din cauza r`zboiului,tunurile au fost expediate abia la 9iulie 1916 [i primite de armatarom#n` la \nceputul lunii august aaceluia[i an.

Pentru asigurarea muni]ieinecesare acestor tunuri, la 15ianuarie 1915, s-a semnat un altcontract, tot cu o firm` italian`(“Societatea Perla Fabricazione dePrietteli – Torino”), dar care, tot dincauza r`zboiului, nu a fost onoratdec#t par]ial. M`sura procur`rii dinstrìn`tate a tunurilor antiaeriene sereg`se[te [i \n “Conven]ia rom#no-francez` pentru import tehnic`

militar`”, \ncheiat` la 18/21 martie1915, document \n care erau incluse[i tunuri antiaeriene calibru 75 mm“Puteaux”. Din p`cate, [i acestetunuri, \n num`r de 12, au ajuns ladestina]ie dup` intrarea Rom#niei \nr`zboi.

Concomitent cu demersurile\ntreprinse la diferi]i furnizori strìni,pentru asigurarea tunurilor [i muni]ieinecesare organiz`rii ap`r`riiantiaeriene a diferitelor obiective,speciali[tii militari rom#ni au \ncercats` previn` lipsa acestor mijloace prinadoptarea a dou` categorii de solu]ii:

\ntrebuin]area unor tunuri terestre

pentru misiuni antiaeriene \n limitaposibilit`]ilor determinate de carac-teristicile tehnico-tactice, f`r` ape-larea la modific`ri constructive;

transformarea [i adaptarea tunu-rilor terestre, prin executarea unor

modific`ri \n scopul ob]inerii unorparametri specifici tirului antiaerian.Ambele solu]ii au fost aplicate [i \nalte state europene.

Problemele legate de transfor-marea [i adaptarea acestor tunuripentru trageri antiaeriene nu au fostnici simple, nici lipsite de neprev`zut.Nu existau nici o baz` materialàdecvat` [i nici o experien]` \ndomeniu. Au existat, \ns`, voin]` [ideplin` \ncredere \n reu[it`.

Pentru executarea modific`rilorla tunurile de 75 mm Md. 1880,misiunea a fost \ncredin]at` Arsena-lului Armatei, iar pentru cele de 57

mm, coloneilor {tefan Buri-leanu [i Gabriel Negrei, doieminen]i tehnicieni, care pot ficonsidera]i adev`ra]ii pionieri aiartileriei antiaeriene rom#ne[ti.

|n urma studiilor \ntreprinse decoloneii {tefan Burileanu [i GabrielNegrei a fost transformat tunul decetate calibru 57 mm \n tun anti-aerian cu tragere repede; 72 pieseau fost amenajate de colonelulNegrei pe afet cu f`lcele demon-tabile, fiind folosite ca materialemobile, [i 20 piese de colonelulBurileanu, pe un pivot de bord cufr#n` de tragere. Tunul era bineamenajat pentru tragerile antiaeri-ene, \ns` avea o b`taie prea mic` [iun proiectil pu]in eficace. Ulterior, \n1916, colonelul Burileanu a proiectat[i realizat pentru acest tun un focoscu o durat` mare de ardere, care afost \ntrebuin]at cu succes \ntragerile executate \n vara anului1917, c#nd au fost dobor#te c#tevaavioane germane la M`r`[e[ti,B#rlad [i Piatra Neam].

O dat` g`sit` solu]ia pentruasigurarea armatei cu tunuriantiaeriene, Marele Stat Major a luatm`suri ca \n “Planul de mobilizare aarmatei pentru perioada 1916–1917”, intrat \n vigoare la 1 martie1916, s` fie cuprinse structuraorganizatoric` a ap`r`rii antiaeriene[i efectivele necesare.

Din analizele efectuate, s-aapreciat c`, din cele 193 tunuriprev`zute a fi puse la dispozi]iaap`r`rii contra aeronavelor (16 dinimport [i 177 adaptate), un num`rde 113 ar putea fi practic asigurate\n urm`toarele 6 luni, deci p#n` \naugust, cantitate re]inut` \n planul de

Tun antiaerian cu tragere \nceat`, calibru 57mm,model 1891, adaptat \n 1916 pentru trageriantiaeriene, prin montarea acestuia pe afetul rom#nesccu f`lcele mobile, sistem “Negrei”

Tun antiaerian improvizat, calibru 75mm, model1911, sistem “Deport”

FILE DE ISTORIE


mobilizare [i anexele acestuia.|n baza acestei estim`ri, \n

con]inutul aceluia[i plan a fost \nscris[i \ncadrat cu ofi]eri [i trupe “ServiciulAp`r`rii Capitalei Contra Aeropla-nelor”, prima structur` organizatoric`de profil din Armata Rom#n`.

Din p`cate, la intrarea Rom#niei\n r`zboi, o parte dintre tunurileprev`zute \n plan nu au putut fi pusela dispozi]ie. |n plus, procesul deadaptare [i de realizare a platformelorde tragere a fost mult mai anevoiosdec#t se a[tepta. Primele tunuri [iplatforme de trageri antiaeriene aufost gata abia \n lunile aprilie [i mai1916 [i au fost \ntrebuin]ate pentruinstruirea efectivelor.

Trebuie subliniat faptul c`, \nacea perioad`, \n Armata Rom#n`nu existau specialitatea “artilerieantiaerian`” [i nici \nv`]`m#nt deprofil. Primele forme de organizarea preg`tirii efectivelor au ap`rutconcomitent cu activit`]ile derealizare a tunurilor. La 15 aprilie1916, Marele Stat Major hot`ra\nfiin]area unei “{coli de tragere cutunul antiaerian calibru 75 mm”, mai\nt#i \n garnizoana “Mihai Bravu”,apoi la Turtucaia, iar la 23 iunie 1916,\n Bucure[ti, pentru tunurile de 57mm sistem Burileanu [i Negrei.

|n 13 iunie 1916, generalulde divizie Mihail Boteanu,comandantul Cet`]ii Bucure[ti,propune Marelui Stat Major ca, pem`sura dot`rii cu tunuri antiaeriene,s` fie ap`rate antiaerian un num`rde 17 obiective din ]ar` [i 7 \n zonade opera]ii care se va crea lamobilizare. Capitala ]`rii constituiaun obiectiv separat.

|nainte de intrarea Rom#niei \nr`zboi, ap`rarea antiaerian` aCapitalei a fost \ncredin]at` “Ser-viciului ap`r`rii Capitalei contraatacurilor aeriene”, condus dec`pitanul Gheorghe Ciurea. Acestserviciu f`cea parte din Comanda-mentul Cet`]ii Bucure[ti, subordonatCorpului 2 Armat`.

Sim]indu-se nevoia unei co-menzi [i r`spunderi unice pentruap`rarea antiaerian`, \n ziua de 15august 1916 a luat fiin]` primaunitate, denumit` “Corpul“Corpul“Corpul“Corpul“Corpul Ap`r`riiAp`r`riiAp`r`riiAp`r`riiAp`r`riiAntiaeriene”,Antiaeriene”,Antiaeriene”,Antiaeriene”,Antiaeriene”, \n compunerea c`reia– pentru ap`rarea Bucure[tiului –erau 6 baterii a c#te 4 tunuri decalibru 75 mm, 8 sec]ii de mitraliere,12 sec]ii de proiectoare de 90 cm [i22 posturi de observare. Pentruobservarea \ndep`rtat` [i \n[tiin]areerau 22 posturi (a c#te 8 militari)dispuse la 50-60 km \n jurul Capitaleila: Putineiu, Fr`]e[ti, Toporu,

Dr`g`ne[ti, Prundu, Greaca, Hota-rele, Go[tinari, Bude[ti, Comana,C`lug`reni, Bila, Letca Nou`, Vida-Cartojani, Clejani, Crevedia, Sohatu,P\rlita, Titu, Bilciure[ti, }ig`ne[ti,Movili]a. |n afara acestora mai existao re]ea de informare prin prefecturilecapitalelor de jude]. Toate posturileerau dotate cu mijloace telefonicenecesare \n[tiin]`rii asupra direc]ieiavioanelor inamice, \nc` de latrecerea frontierei.

Pentru ap`rarea antiaerian` adepozitului de muni]ii de la L`cule]e,a depozitelor de armament din

T#rgovi[te [i Tei[, a podului de laCernavod` [i a fabricii de pulbere dela Dude[ti, Corpul Ap`r`rii Antiae-riene a fost \nt`rit cu 16 tunuri calibru75 mm Md.1880, 6 tunuri calibru 57mm “Negrei”, 1 tun calibru 57 mm“Burileanu” [i 8 mitraliere.

Muni]ia asigurat` pentru acestetunuri se cifra la 560 lovituri pentru

fiecare gur` de foc de 75 mm [i c#te300 lovituri pentru cea de 57 mm.

La aceste mijloace terestre,amenajate pentru trageri antiaeriene,aveau s` li se adauge, \n prima zide r`zboi, o baterie de tunuri antiaeri-ene (dou` sec]ii a c#te dou` piesefiecare), calibru 75 mm “Deport” dinItalia [i \nc` dou` tunuri de 75 mmMd. 1915 din Fran]a.

Ulterior, pe m`sura extinderiiatacurilor avia]iei inamice, num`rulde obiective ap`rate de artileriaantiaerian` a crescut treptat,ajung#nd, \n anul 1917, la 26. Printre

acestea se aflau, \n afara celormen]ionate mai sus, Atelierele C.F.R.Pa[cani, ora[ele Ia[i, Gala]i, Brìla.

(va urma)

Bibliografie:General-colonel (r.) dr. Vasile Cutoiu, “Istoria Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului Rom#niei ”;General de corp de armat` (r.) Vasile B`rboi, General de brigad` (r.) Titus Popescu,

General de brigad` (r.) Eugen Teodorescu, Locotenent-colonel Visarion Neagoe, “Istoria Artileriei[i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne”

General de divizie dr. Mihai Iliescu, “Ap`rarea spa]iului aerian al Rom#niei la \nceputulsecolului XXI”;

LocotenentMIRCEA BARAC

Nota autorului:Fotografiile au fost

asigurate de MuzeulMilitar Na]ional

Tun antiaerian improvizat cu tragere repede, calibru57mm, model 1888, adaptat \n 1916 pentru trageriantiaeriene prin montarea pe afetul rom#nesc sistem“Burileanu”

Ora[ul Bucure[tia fost a treia capital`

european` atacat`de avia]ia german`

\n primul r`zboimondial (dup` Paris

[i Londra).Momentul respectiva fost consemnat de

publica]ia“Universul” din 16

august 1916sub titlul

\n cara se spune:“Du[manii

no[tri s-au gr`bits` ne viziteze.

Neput#nd c`lcagrani]a pe p`m#nt

au trecut-o prinv`zduh; [i a[a, ast`noapte, furi[#ndu-

se, un Zeppelin s-a\ncumetat s` zboaredeasupra Capitalei.

A fost primit cutoat` cinstea

cuvenit`:reflectoarele l-au

pus \n vedereatunurilor [i

mitralierelor, careau tras salve [i

\mpreun` cuaeroplanele noastre

l-au fug`rit, a[a\nc#t dup` ce a\ncercat s` fac`

stric`ciuni a fugit.Ura!”

Aceastea suntprima ac]iune [i

primul succes aleabia \nfiin]atei

ap`r`ri antiaerienedin ArmataRom#niei.

“PRIMA VIZIT~”

FILE DE ISTORIE


1709Preotul Bartolomeu Laurenço deGusmao a prezentat regelui John alV-lea un model de balon cu aer cald.

1784Joseph Montgolfier (Fran]a) a trans-portat la bordul propriului balon [asepasageri.

1797Andre Jacques Garnerin (Fran]a) afost primul para[utist din istoriaomenirii, s`rind dintr-un balon aflat lao altitudine de 600 de metri.

1804Sir George Cayley (Marea Britanie)a construit [i zburat primul model de

planor din istoria avia]iei mondiale.

1809Marie Madeleine Sophie Blancharda fost prima jertf` feminin` a pasiuniipentru zbor. A zburat la bordul unuibalon cu hidrogen, care a explodat.

1852Henri Giffard (Fran]a) a zburat

primul dirijabil propulsat de unmotor cu aburi.

1783Primul balon cu aer cald, construit

de fra]ii Montgolfier, s-a \n`l]at, laParis, av#nd la bord trei pasageri: un

coco[, o ra]` [i o oaie.C#teva luni mai t#rziu, Jean-

François Pil#tre de Rozier [iFrançois Laurent s-au \n`l]at 25 de

metri cu ajutorul unui balon alfra]ilor Montgolfier.

Jacques Alexandre Cesar Charlesa zburat, singur, \ntr-un balon cu aer

cald, parcurg#nd 36 de kilometri, la oaltitudine de 3.500 de metri.

1785Jean Pierre Blanchard [i John

Jeffries (Fran]a) au realizat primatraversare a Canalului M#necii, cu

ajutorul unui balon cu hidrogen.C`l`toria a durat dou` ore [i

jum`tate.

2500 \.Ch.Auca, unul dintre \ntemeietorii

imperiului inca[, “avea aripi [i puteazbura”.

1000 \.Ch.Chinezii au inventat zmee pentrucercetarea c#mpului de lupt`.

1010Oliver Malmesbury, c`lug`r

benedectin, a fost primul om care azburat cu ajutorul aripilor. El a s`rit

din turnul aba]iei Malmesbury(Fran]a) [i a planat 50 de metri,

\nainte de a c`dea, rup#ndu-[ipicioarele.

1500Leonardo da Vinci a proiectat

prima ma[in`rie de zbor, folosinddrept model aripile p`s`rilor.

1600Hezarfen Ahmet Celebi a

fost primul om care a aterizatteaf`r dup` ce a planat oanumit` distan]`, s`rind

dintr-un turn, \n Galata(Turcia).

1536Denis Bolar (Fran]a) a \ncercat s`zboare folosind un mecanism cu aripibatante. Nu a supravie]uit tentativei.

1678Un l`c`tu[ din Fran]a, pe numeBesnier, a \ncercat s` zboare cu ni[tearipi construite dup` modelul picioru-lui de ra]`. Din fericire, a supravie]uittentativei.

1300Marco Polo a consemnat zborul unoroameni cu ajutorul zmeelor, \n China.

3500 \.Ch.Regele Etna al Babiloniei este\nf`]i[at pe o moned`, zbur#nd pespatele unui vultur.

ISTORIA AVIA}IEI MONDIALE


Un concurs? La ce bun?!

Poate, pentru a demonstra…….[efilor dumneavoastr` c` au f`cut o alegere

\n]eleapt` atunci c#nd v-au promovat;….colegilor dumneavoastr` c` au un partener pe care

se pot baza;.…subordona]ilor dumneavoastr` c` urmeaz` un

conduc`tor de \ncredere;….propriei dumneavoastr` persoane c` sunte]i un

manager competitiv.

|n aten]ia liderilor des`v#r[i]i, care sunt at#t de buni\nc#t nu trebuie s` mai demonstreze nim`nui nimic:

{tia]i c`…

... sunt b`rba]i;

... nu fac gre[eli;

... r#d foarte rar;

... nu renun]` niciodat`;

... urmeaz` \ntotdeauna procedurile;

... nu \[i asum` riscuri.

Ei, bine... ... dac` [tia]i toate aceste lucruri, \n]elegem

op]iunea dumneavoastr` de a nu participa la concursulnostru. V` inform`m \ns` c` a]i putea descoperi lucruriinteresante citind aceast` rubric`.

cei m

ai bu

ni

lider

i

A[ putea participa?

Suntem datori s` anun]`m \nc` de la \nceput c` acestconcurs este unul exclusivist.

Pute]i participa numai dac` sunte]i militar sau salariatcivil \n cadrul For]elor Aeriene ale Rom#niei.

Regulamentul concursului

|ncep#nd cu edi]ia viitoare a revistei noastre, v`propunem spre rezolvare c#te o problem` demanagement, pun#nd la dispozi]ia dumneavoastrìnforma]iile necesare elabor`rii r`spunsului. Vor intra\n top cei care vor r`spunde corect la cele mai multeprobleme propuse.

SUNTE}I GATA?E bine. Nu pierde]i edi]ia urm`toare a revistei“CerCerCerCerCer Senin Senin Senin Senin Senin”

PE LOCURI…

Cine a inventat managementul?Egiptenii – c#nd au construit marile piramide?Alexandru cel Mare – c#nd a angajat personal pentru

coordonarea activit`]ilor \n campaniile sale militare?Imperiul Roman – c#nd a creat o structur` organi-

za]ional` care a facilitat comunica]iile [i controlul?Nimeni nu [tie. Important este c` ne \ntreb`m.

Ce fac liderii?

... ac]ioneaz`;

... planific`;

... organizeaz`;

... coordoneaz`;

... antreneaz`;

... motiveaz`;

... evalueaz`;

... construiesc [i distrug;

... recunosc c#nd gre[esc;

... reu[esc;

... r#d.

Lide

rii...

...FI}I GATA…

Primul mit al managementului este c` exist`.

***Nu \ntotdeauna [tim cine are dreptate. {tim, \n

schimb, cine-i [eful.

***– De ce nu \[i iau to]i managerii concediu \n acela[i

timp?– S` nu se constate c` organiza]ia func]ioneaz` [i

f`r` ei.

Rubric` realizat` delocotenent CIPRIAN P~TRA{CU

PROVOCARE !PROVOCARE !

Concurs – “E[ti \n top, deci exi[ti!”

TOP 10 MANAGEMENT


Pa[tele este marea noastr`s`rb`toare, mai presus de orices`rb`toare. Praznicul cel mai \nalt.

S`rb`toarea |nvierii Domnului nostruIisus Hristos este s`rb`toarea bucuriei. Darnu a celor artificiale, pe care ni le fùrim noi\n[ine. Adev`rata bucurie este de a-L sim]i [iurma pe Creator. Primul cuv#nt pe careDomnul Iisus Hristos L-a spus dup` |nviereaSa a fost: “bucura]i-v`!” Ultimul du[man,moartea noastr` sufleteasc` [i trupeasc`,fusese biruit.

“Unitatea dintre moarte [i \nviere – scriaregretatul p`rinte Constantin Galeriu \n<<Jertf` [i r`scump`rare>>” – nu poate fisesizat` dec#t prin \n]elegerea profund` ajertfei. Moartea lui Hristos este o Jertf` (…)nu numai ca plat` sau pedeaps`, ci Jertfa celuidrept [i liber de p`cat”.

Iisus \ncheia supliciul pe cruce cucuvintele: “s`v#r[itu-s-a”. Era s`v#r[it` ooper` [i sf#r[it` o lume veche, pentrudob#ndirea unei vie]i noi. Triumful vie]ii \nHristos nu e re\nviere, spunea acela[i mareteolog [i duhovnic, ci \nviere, e r`scump`rare[i \nnoire totodat`.

|nvierea e o revela]ie ce d` o nouèxisten]` [i o nou` fa]` firii noastre. De[i esteo ini]iativ` [i un act divin, se s`v#r[e[te \n noi,c`ci nu Dumnezeu are nevoie s` \nvieze.

|ntr-o predic` ]inut` \n duminica SfintelorPa[ti, p`rintele Boris R`duleanu re]ineaaten]ia asupra unui adev`r, care nu trebuies` supere pe nimeni, potrivit c`ruia noi nu ne-am \nsu[it, \nc`, p#n` la cap`t, con]inutulacestei s`rb`tori, poate nu vedem \nc`suficient de profund ce s-a \nt#mplat \n istorianoastr`, \n via]a noastr` personal`, \n

cosmosul \ntreg. Dar chiar [i \naceast` situa]ie, noi ne bucur`m. Ofacem instinctiv, pr`znuim mai multprin tradi]ie, dar nu destul printrìre. F`r` doar [i poate, n-am ajuns\nc` s` trìm cu adev`rat |nviereaDomnului nostru Iisus Hristos. Eleste R`scump`r`torul.

Prin |nvierea Sa, Dumnezeu –Om fiind, care ne-a cuprins pe to]i \nSine –, Iisus Hristos a f`cut posibil`\nvierea tuturor. El este \ncep`torul\nvierii noastre, Care a eliberatsufletele din locuin]a mor]ilor [i adeschis, cu at#ta iubire, [i \n urmaunor patimi de nedescris, raiul pentruto]i. Cum, \n ce fel, nu putem p`trundedec#t numai prin credin]`.

Sf#ntul Apostol Pavel spunea:“Dac` nu este credin]` \n |nviere,dac` nu cred c` sufletul meu \[icontinu` via]a dincolo, atuncizadarnic` este credin]a mea [i via]amea”. Am putea adùga, zadarnicèste [i cultura, [i tehnica, [i [tiin]a.

|n sf#nta noastr` biseric` auzimadesea c` atunci c#nd omul sedesface \n p`m#ntul din care a fostalc`tuit, sufletul sù merge maideparte [i va veni vremea – [tiut`numai de Dumnezeu – c#nd el se va \nt#lni cutrupul sù transfigurat. Noi nu mai murim cani[te os#ndi]i pe vecie, ci \n a[teptarea |nvieriide ob[te. “|nvierea lui Iisus – ne \ncredin]ap`rintele R`duleanu – ne d`ruie[te certitudineac` via]a va continua [i va fi mai plin` de sens \nmarele Creator. |nvierea Domnului, pe care opr`znuim de fiecare dat` cu aceea[i emo]ie,

“Voi to]i, ce-a]i pl#ns \n \ntuneric,{i nimeni nu v-a m#ng#iat,Din lunga voastr`-ngenunchiereScula]i… Hristos a \nviat!”

ALEXANDRU VLAHU}~

“Sv#rli]i dar hainele cernite,C`ci sufletul s-a luminat,Aprinde]i tor]e-mpodobiteC#nta]i <<Cristos a \nviat!>>”

DIMITRIE NANU

“Prin pomi e ciripit [i c#nt,V`zduhu-i plin de ro[u soare{i s`lciile-n alb` floare –E pace-n cer [i pe p`m#nt.– R`suflul cald al prim`veriiAdus-a zilele-nvierii”.

GEORGE CO{BUC

“Christos a \nviat din mor]i,Cu cetele sfinte,

Cu moartea pre moarte c`lc#nd-o,Lumina duc#nd-o

Celor din morminte!”

MIHAI EMINESCU

“|ndur`-te, Iisuse, \n noaptea \nvierii,{i f` ca din prinosul aprinselor f`clii

S` fie lumina]i,{i-acei care-au fost jertfa ispitelor pustii,{i-acei care hulit-au pe cei nevinova]i

C`ci cu ei to]i, st`p#ne,Prin tine suntem fra]i”.

ELENA FARAGO

este pentru noi mai mult dec#t o s`rb`toare,este Bucuria de a cunoa[te via]a de veci, prinHristos [i \mpreun` cu El”.

Lumina redob#ndit` mereu [i mereu de|nviere, s-o r`sp#ndim cu dragoste [i credin]`\n jurul nostru. A[a cum radiaz` un far \n\ntuneric, a[a s` radieze [i de la noi pacea,lini[tea [i bucuria.

|NVIEREA DOMNULUI – CEA MAI MARE S~RB~TOARE A CRE{TIN~T~}II


“{i ochii tì cei bl#nzi se \nnoptar`,{i gura ta s-a-nvine]it de chin,{i duhul tù, ce nu putea s` moar`,A smuls din trup suspin dup` suspin…

Cum a putut s` stee laolaltÀt#ta chin [-at#ta bun`tate?Se r`t`ce[te mintea [i nu poateS` te urmeze-n lumea ta \nalt`…

At#t de mult vei auzi jelire{i rana ta va s#ngera mereu –|mbl#nzitor de oameni prin iubire,Tu ]i-ai ales destinul cel mai greu!

…Dar, c#nd vei smulge-ntreaga omenireDin somnul lung al greului r`bdat,C#nd nu va fi nici chin, nici r`t`cire,Atunce Tu z#mbi-vei \mp`cat.”

PANAIT CERNA

“Pa[tile Domnului cele mari, cele sfinte,Pa[tile \ntru Care ne-ai fost botezat –|nva]`-ne bucuria \nvierii Tale, Cuvinte,De[i va fi greu, de[i izvorul ei pare secat.

Ai grij` c#nd ne treci de la moarte la via]`C` ni-i sufletul tot numai ran`{i \nc` sim]im r`suflarea ieslei de ghea]`Din soarta noastr` r`s`ritean`.

Rug`mu-ne ]ie Maic` Fecioar`Pune cuv#nt la Mielu[elul iubitS` nu r`m#nem la u[a \mp`r`teasc`, afar`,C` ai Lui sunt [i degera]ii din R`s`rit.

{i iat` strig`m: Toarn`, Doamne, peste r`ni |nviereaOmor#nd moartea din trupul nostru v#nat{i lùdat` fie pururi cea dulce ca miereaMaica lui Emanuel. Hristos a-nviat!”

DAN VERONA

“|n noapte, \n jurul bisericiicu f`clii galbene ca mierea\n m#inile \ncremenite, ne roteamodat` cu p`m#ntul a[tept#nd \nvierea”

ILEANA M~L~NCIOIU

|NVIEREA DOMNULUI – CEA MAI MARE S~RB~TOARE A CRE{TIN~T~}II


AUTORITATEAAERONAUTIC~CIVIL~ ROM@N~

“CER

SENIN”

Actul de na[tere al autorit`]iiaeronautice \n Rom#nia \l con-stituie Decretul nr. 2705 din 26iunie 1920, publicat \n MonitorulOficial nr. 67 din 1920, printreatribu]iile noii entit`]i num`-r#ndu-se: \ndeplinirea tuturorobliga]iilor decurg#nd din con-ven]iile interna]ionale privindnaviga]ia aerian`; reglementarea\ntregii naviga]ii aeriene; exploa-tarea, ca for tutelar, a tuturorliniilor de naviga]ie aerianàpar]in#nd statului (cu excep]iaavia]iei militare).

La 5 iunie 1932 a fostpromulgat, prin decretul nr. 1890/1932, primul act normativ cuvaloare juridic`: Legea de orga-nizare a Aeronauticii [i de\nfiin]are a Subsecretariatuluide Stat al Aerului, din care f`ceaparte [i Direc]ia Avia]iei Civile.Aceast` lege avea s` func]ionezep#n` \n 1953, c#nd a fost \nlocuit`cu Codul Aerian, aprobat prinDecretul nr. 516, din 5 decembrie1953. Prevederile Codului au fostaliniate la cerin]ele rezult#nd dinconven]iile interna]ionale aleavia]iei civile postbelice. |nconformitate cu acestea, Autorit`]iiAeronautice din Rom#nia \irevenea, \n principal, atribu]ia dea “reglementa, coordona [i con-trola \ntreaga activitate aeronautic`din aer [i de pe sol, \n spa]iul decircula]ie aerian`”.

|n anul 1965 Rom#nia aaderat la Conven]ia privindAvia]ia Civil` Interna]ional`(ICAO), \ncheiat` la 7 decembrie1944, la Chicago, devenind statcontractant ICAO (Decretul nr.194, din 24 aprilie 1965).

|n anul 1991, Rom#nia s-aal`turat statelor membre aleConferin]ei Europene de Avia]ieCivil` (ECAC), organiza]ieinterguvernamental` care are caobiectiv promovarea dezvolt`riicontinue a siguran]ei zborului,precum [i a unui sistem detransport aerian european eficient,\ntreaga activitate a Autorit`]iiAeronautice Civile av#nd ca scoparmonizarea politicii [i practicilorsale cu cele ale statelor membre.

Doi ani mai t#rziu, \n 1993,autoritatea aeronautic` na]ional`,al`turi de autorit`]ile aeronautice

din Cehia, Slovenia [i Ungaria, asemnat, \n numele Rom#niei, unMemorandum de |n]elegerepentru alegerea prin rota]ie \nConsiliul ICAO a ]`rilor pe careacesta le reprezint`. Ca urmare, \nperioada 1996 –1998, Rom#-nia a fost aleas` \n ConsiliulICAO.

|ncep#nd din 1996, Rom#niadevine membru al EUROCON-TROL, prin aderarea la “Conven]iainterna]ional` privind cooperareapentru siguran]a naviga]ieiaeriene” [i la “Acordul multilateralprivind tarifele de rut` aerian`.

Regia autonom` AutoritateaAeronautic` Civil` Rom#n`, \n forma\n care-[i desf`[oar` activitatea \nprezent, a fost \nfiin]at` prinHot`r#rea de Guvern nr. 405/12.08.1993. La art. 2 al acestui actnormativ se stipuleaz` c`: “Auto-ritatea Aeronautic` Civil` Rom#nàre ca obiect de activitate asigurareaaplic`rii reglement`rilor aeronauticena]ionale [i supravegherea res-pect`rii lor de c`tre persoanelejuridice [i fizice, rom#ne sau strìne,care desf`[oar` activit`]i aeronauticecivile ori proiecteaz` sau execut`produse pentru avia]ia civil` peteritoriul Rom#niei, precum [iexecutarea prevederilor rezult#nddin \n]elegerile [i acordurileaeronautice interna]ionale la carestatul rom#n este parte”.

Autoritatea Aeronautic`Civil` Rom#n` are personalitatejuridic`, are sediul \n Bucure[ti,{oseaua Bucure[ti–Ploie[ti nr. 38–40, [i func]ioneaz` ca regie auto-nom` de interes public na]ional, pebaz` de gestiune economic` [iautonomie financiar`. Ea \[idesf`[oar` activitatea \n confor-mitate cu prevederile LegiiTransporturilor, Codului Aerian,hot`r#rilor [i ordonan]elor guver-namentale, ordinelor ministeruluide resort, deciziilor directoruluigeneral, precum [i reglement`rilorspecifice \n vigoare.

Domeniul de activitate alAutorit`]ii Aeronautice CivileRom#ne acoper` aspectele regu-latorii pentru punerea \n aplicare[i respectarea cerin]elor stan-dardelor, reglement`rilor, pro-cedurilor [i normelor privindadministrarea spa]iului aerian

rom#n, licen]ierea personaluluiaeronautic, efectuarea opera-] i i lor aeriene, asigurarea [imen]inerea continuit`]ii naviga-bilit`]ii , desf`[urarea opera-]iunilor de naviga]ie aerian` [i acelor aeropurtate.

Autoritatea Aeronautic`Civil` Rom#n`, prin delegare decompeten]` acordat` de MinisterulTransporturilor, Construc]iilor [iTurismului, este organismultehnic specializat al acestuia [iare urm`toarele atribu]ii prin-cipale:

1. Elaborarea proiectelor dereglement`ri, punerea \n aplicare [iasigurarea respect`rii regle-ment`rilor aeronautice civilena]ionale;

2. Licen]ierea personaluluiaeronautic civil;

3. Certificarea aeronavelor,produselor [i pieselor asociatedestinate aeronauticii civile;

4. |nmatricularea aeronavelorcivile, inspec]ia [i controlul acestora;

5. Evaluarea, autorizarea [isupravegherea organiza]iilor caredesf`[oar` activit`]i aeronauticecivile \n Rom#nia.

6. Reglementarea [i supra-vegherea siguran]ei opera]iunilor\n domeniul managementuluitraficului aerian;

7. Analizarea [i avizarea docu-menta]iei tehnice \n cazul proiec-telor sau programelor de dezvol-tare/modernizare pentru aeropor-turile na]ionale, ale proiectelor destandarde [i reglement`ri \ndomeniile aerodromurilor/aero-porturilor [i conexe, precum [i acondi]iilor de aplicare a acestora;

8. Asigurarea res-pect`rii prevederilorrezult#nd din \n]ele-gerile [i acordurileaeronautice la careRom#nia este parte.

Obiectivele stra-tegice ale Autorit`]iiAeronautice CivileRom#ne, aliniate la“Strategia avia]iei civile2001+”, se refer` la:

transpunerea \nlegisla]ia na]ional`,implementarea, aplica-rea [i respectarea regle-ment`rilor emise de

Autorit`]ile Aeronautice CivileReunite (Joint Aviation Authorities– JAA), organism tehnicspecializat, asociat Conferin]eiEuropene pentru Avia]ia Civil`(ECAC);

asigurarea [i men]inerea lanivel european a standardelor desiguran]` \n avia]ia civil` rom#n`;

aderarea la structurileAgen]iei Europene pentru Siguran]aAvia]iei (EASA);

atragerea \n structuraAutorit`]ii Aeronautice CivileRom#ne a personalului cu cea mai\nalt` calificare [i experien]`profesional` \n domeniul aeronautic.

Potrivit standardelor stabilitede organismele aeronauticeinterna]ionale la care Rom#nia esteparte – ICAO, ECAC, JAA,EUROCONTROL –, AutoritateaAeronautic` Civil` Rom#n` urm`-re[te:

asigurarea [i men]inereastandardelor de siguran]` \n avia]iacivil` rom#n` la nivel european [iinterna]ional;

continuarea demersurilor \nvederea finaliz`rii procesului deintegrare sectorial` \n structurileaeronautice europene;

armonizarea legisla]ieiaeronautice na]ionale cu ceaeuropean` [i interna]ional`, \nscopul cre`rii unui mediu optimpentru liberul acces al produselor[i serviciilor rom#ne[ti, inclusiv alpersonalului, pe pia]a european`;

sus]inerea Rom#niei \n efor-turile sale de integrare \n struc-turile Comunit`]ii Europene [i celeale Organiza]iei Tratatului Atlan-ticului de Nord.

PUBLICITATE


Iatã-ne, dragi cititori, \n momentul unei schimbãri fundamentale a structurii, con]inutului[i \nfã]i[ãrii publica]iei “CER SENIN”.

Este un lucru deosebit. Este, de fapt, un nou \nceput. Este, pentru realizatorii ei, startul\ntr-o zonã mai amplã, mai complexã [i, tocmai de aceea, mai interesantã, mai incitantã.

Fericitã coinciden]ã, trecerea publica]iei “CER SENIN” de la formatul de gazetã la cel derevistã are loc imediat dupã ce România, Armata României au devenit oficial parte aNATO. Acest lucru ne obligã [i mai mult, ne stimuleazã, ne determinã sã abord`m domeniinoi, \n modalitã]i jurnalistice moderne, atractive.

|nainte de toate am gândit revista ca o cale de informare, ca un mijloc de comunicare\ntre oameni, \ntre cei care, pe trepte ierarhice diferite sau similare se aflã \n posturiledatoriei.

Grija noastrã cea dintâi va fi respectul fa]ã de om, fa]ã de adevãr, fa]ã de realitate. |ncontextul nou creat de faptul c` For]ele Aeriene ale României sunt parte a NATO, vom\ncerca s` abordãm aceastã stare de fapt ineditã cu tot ceea ce \nseamnã, cu tot ceea cepresupune ea; cu noile preocupãri, cu noile provocãri.

Suntem, de asemenea, hotãrâ]i s` \nfã]i[ãm lucruri relevante despre for]ele aerieneale celorlalte armate din NATO, [i nu numai, despre modul de instruire, despre dotarealor.

Inten]ionãm sã demonstrãm importan]a \n continuã cre[tere a categoriei noastre defor]e, sã nutrim spiritul de corp, con[tiin]a apartenen]ei la un domeniu unic, de elitã, cuo istorie consistentã [i un viitor dinamic.

Ocupându-ne de prezent [i viitor, nu vom uita trecutul, una din preocupãrile noastrefiind realizarea, \n coordonatele sale reprezentative, a Istoriei For]elor Aeriene aleRomâniei.

Ve]i gãsi \n paginile revistei “CER SENIN” subiectele cele mai diferite, dar \n principal,preocuparea redac]iei va fi aceea de a vã re]ine aten]ia cu problemele importante alecategoriei noastre de for]e armate: \ndeplinirea misiunilor de luptã, instruc]ia [i educa]ia,pregãtirea pentru luptã, \nzestrarea cu tehnicã [i armament, participarea la trageri reale[i aplica]ii, continuarea reformei [i procesul de integrare \n structurile similare ale NATO.

A[a cum probabil a]i constatat stima]i cititori, ]ine]i \n mânã o revistã-magazin, cu otematicã delimitatã, dar nu restrictivã, o revistã cu informa]ii variate [i numeroase, orevistã care rãmâne fidelã unui stil publicistic permeabil, clar, echilibrat.

Suntem convin[i cã aceastã primã edi]ie \n format nou a revistei “CER SENIN” are [istângãcii, poate [i erori, inevitabile (pânã la un punct) pentru un nou \nceput. Vã asigurãmcã \n edi]iile urmãtoare acestea vor dispãrea, iar publica]ia noastrã va deveni un elementde continuitate \n presa aeronauticã româneascã [i o prezen]ã distinctã \n peisajul preseimilitare actuale din ]ara noastrã.

DUMITRU AMARIEI

redactor-[ef al revistei “CER SENIN”


Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

C ROMÂNIA – E ÎN NATO ! R SENINdin cele trei trofee puse \n joc de for]ele aeriene maghiare, \n...

Documents