S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Adev@rata m@sur@ dup@ care sejudec@ orice ]ar@: cât bine a f@cutpe lume, nu cât zgomot a f@cut”.

Alexandru Vlahu]@

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 301 anul 7 vineri, 25 martie 2011 1 RON

Evocam în editorialul trecut interesul crescând al miliar-darilor arabi pentru p@mânturile roditoare ale Românieicare îi atrag ca un magnet }i le-ar putea rezolva teamalor obsesiv@ de o iminent@ criz@ alimentar@ mondial@.Din p@cate pentru ei, arabii risc@ s@ se confrunte cu oproblem@ nea}teptat@: t@râmul f@g@duin]ei spre care jin-duiesc s@ fi intrat el însu}i într-o acut@ criz@ alimentar@,cu mult înaintea altora.Într-adev@r, potrivit criteriilor stabilite de economi}ti,întrunim toate condi]iile pentru a ne încadra în rândul]@rilor cu o securitate alimentar@ precar@: produc]ii agri-cole sc@zute, vaste suprafe]e de p@mânt necultivate saulucrate rudimentar, explozia pre]urilor la alimente supra-pus@ peste o putere de cump@rare tot mai sc@zut@,ceea ce face ca segmente masive din popula]ie s@ nu-}i mai permit@ ca din veniturile lunare s@-}i asiguranecesarul de hran@.

Criza alimentar@ în versiune româneasc@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

“One World or no World at all” A. Einstein

„Natura uman@, a c@rei lege este lupta”Nicolae Titulescu

O mare descoperire a umanit@]ii va permite, în timp, noi tranzi]iienergetice apte s@ dep@}easc@ impasul creat de utilizarea dezechili-brat@ a petrolului, a hidrocarburilor, s@ asigure puterea necesar@imenselor nevoi ale dezvolt@rii: energia atomic@. Un spectaculosculoar al competi]iei omului cu el însu}i }i propriile cerin]e.Mai întâi, un nume de referin]@: Albert Einstein. Se spune c@,dup@ nunt@, ducându-}i so]ia acas@, tân@rul Einstein a petre-

cut lungi momente c@utând cheia intr@rii în apartamentul familiei. În zadar, cheia nuera nic@ieri, iar mirele nu-}i amintea în nici un fel ce a f@cut cu ea. Din fericire,acela}i mire uitase s@ încuie u}a la plecare... În câ]iva ani, îns@, geniul acestui om„distrat” va da de o parte }i va înlocui cu idei str@lucite aproape tot din ceea cegândirea uman@ acumulase în trei mii de ani ^n filozofia }i practica propriet@]ilor tim-pului }i spa]iului, asupra materiei }i structurii universului...

Dan POPESCU

Se }tie c@ interdepende]ele,retroac]iunile unei pie]e asu -pra alteia sunt nume roase}i în acela}i timp impor-tante; de exemplu, condi]iilede echilibru pe pia]alocurilor de munc@ constitu-ie unul dintre factorii deter-minan]i ai cererii de bunuri

de consum; salaria]ii nu pot cheltui decât dac@au reu}it s@-}i vând@ for]a de munc@ în schim-bul unui salariu suficient; la fel produc@torii nuvor face angaj@ri decât dac@ au reu}it s@ vând@o cantitate suficient@ din produc]ia lor la un pre]considerat just.

Abordarea echilibrului economicîntre conceptualizarea teoretic@

}i perspectiva istoric@

17 martie 1861. Proclamarea regatului Italiei. %n imagine, regele Victor

Emmanuel al II-lea.

Absorb]ia fondurilorstructurale

Consumarea a aproximativ 2,85&din totalul Fondurilor Structu ralede care poate dispune Româ niaîn exerci]iul financiar european2007-2013 constituie un motivserios de îngrijorare din maimulte puncte de vedere.

În primul rând, nivelul redus dedecontare final@ confirm@ în modnefericit toate previziunile }i sem-nalele na]ionale }i interna]ionalereferitoare la capacitatea adminis-

trativ@ }i de administrare foarte redus@ pe care România oare. Semnalat@ ca o problem@ constant@ în toate rapoartelede ]ar@ de din-nainte de aderare, capacitatea administrativ@redus@ continu@ s@ grefeze întreaga activitate a statului }ia sistemului public în general.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

Pentru perioada urm@ toa -re, pân@ când valurile fur-tunilor financiare nu sevor lini}ti complet, esteabsolut necesar ca oricemodificare fiscal@ saubugetar@ s@ fie amânat@.Stabilitate }i atât, e cuvân-tul de ordine pentru evi -tarea unui viitor derapaj.

A dat col]ul ierbii }i dintr-o dat@ toate îngrijor@rile

legate de mersul economiei, de criz@ sau de vre-murile grele pe care înc@ le trecem par s@ sefi dep@rtat, sub farmecul puternicei cifre de0,1& cre}tere economic@ din ultimul trimestrual anului trecut.

În criz@ pe contpropriu

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Co}marurile nucleare: genez@, evolu]ii }i perspective (I)Doctor Jekyll }i Domnul Hyde în postur@ nuclear@

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

stud. Adina-Elena LAZ~R

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 6 pag. 8

pag. 7

Doctrin@ }i deontologie

Albert Einstein

asist. univ.Alin OPREANA

DEZVOLTARE2 VINERI 25 MARTIE 2011

urmare din pag.1Performan]a redus@ a administra]ieipublice centrale }i locale nu are, dinp@cate, leg@tur@ cu una sau alta din-tre guvern@rile din România – ceeace ar crea speran]a unei schimb@riîn bine prin rota]ie guvernamental@ –ci este o determinant@ a modului încare politicienii }i partidele politicedin ]ara noastr@ v@d buna guvernare}i buna administrare. Func]ionariipublici din România sunt v@zu]i maidegrab@ drept un corp de angaja]i ladispozi]ia Puterii – oricare ar fi ea –decât drept un corp profesional binedefinit }i stabilizat. Fiecare nouguvern a schimbat m@car câte cevaîn legile referitoare la func]ionareaacestui corp profesional, scopul v@ditfiind acela de a înlocui majoritateasau to]i oamenii care au ob]inutfunc]ii publice pe vremea „fostei put-eri”, cu oamenii „noii puteri”.Numirile în func]iile de conducere aufost f@cute explicit pe criterii politice,ca }i înlocuirile din func]iile respec-tive. Sub preten]ia de a reforma sis-temul, fiecare putere a schimbatlegile }i regulile pentru a-}i asiguranumirea în tot mai multe func]ii aoamenilor de partid sau a celor obe-dien]i. Un num@r semnificativ derapoarte interna]ionale arat@ faptul c@în România nu au existat }i nu exist@premise serioase pentru a discuta detrasee de carier@ ale func]ionarilorpublici, bazate pe competen]@, expe-rien]@ }i rezultate ob]inute. Mai toateschemele posibile au fost folosite }ipervertite în ultimii 20 de ani, chiar}i cele care presupuneau angajareade obiective prin contracte de man-agement. În plan politic }i econom-ic interna]ional, România estev@zut@ ca un stat supercentralizat,excesiv birocratizat }i f@r@ planuri }ipolitici pe termen mediu }i lungcare s@ remedieze situa]ia. Din p@cate, la toate problemelenoastre române}ti, în ultimii ani seadaug@ problemele create de crizaeconomic@. R@spunsul la criz@ a fostîn general dominat de încercarea dea reduce cheltuielile – efort merito-riu de altfel, dac@ ar fi urmat sauinso]it de efortul de a cre}te veni-turile. Mai mult, reducerea cheltu-ielilor sectorului public în ultimii anine arat@ clar faptul c@ avem de-aface cu un stat ale c@rui puteri suntfoarte limitate: toate m@surile suntdeterminate la nivel central, prinlege, ceea ce arat@ pe de o parte c@tendin]a de centralizare se men]ine,iar pe de alt@ parte faptul c@ guver-nul central nu poate determinaac]iuni la nivel local, nici m@car îndesconcentrate, altfel decât prin legeunitar@. Respectiv, o reducere depersonal de 10& s@ zicem, la nivelna]ional, nu poate fi gestionat@ deguvernul central (indiferent de com-ponen]a sa politic@!) decât prinemiterea unei reglement@ri careoblig@ pe toat@ lumea, otova, s@reduc@ cu 10& personalul. De aiciprovin }i majoritatea abera]iilor desistem care fac ca un efort structur-al precum cel de reducere a cheltu-ielilor publice s@ aib@ efecte nedoriteserioase. Care e leg@tura cu fon-durile structurale? Simplu: reducerilede personal }i reducerile salariale auafectat mai toate componentele sis-temului public, adic@ }i pe celeimplicate în aprobarea proiectelor,contractare, decontare. Unit@]ile de

management pentru FondurileStructurale ar fi trebuit de mult(adic@ din 2006-2007 m@car!) s@preg@teasc@ un num@r semnificativde profesioni}ti }i s@-i angajeze pen-tru a face fa]@ sarcinilor de admin-istrare a fondurilor. Acest lucru nus-a întâmplat, din p@cate! De exem-plu, în 2007, majoritatea fonduriloreuropene ne-au fost neaccesi-bile…pentru c@ documenta]ia dedeschidere a finan]@rilor, regulile degestiune, etc. nu erau terminate.Drept urmare, anul 2007 a fost inte-gral pierdut din punct de vedere alabsorb]iei de fonduri europene. În2008 lucrurile au început s@ se maidezghe]e, dup@ care…a venit criza.În acest moment, personalul implicatîn gestiunea fondurilor este insufi-cient, uneori cu o calificare incom-plet@ }i mai întotdeauna slab pl@tit.Unele încerc@ri de a remedia situa]iane duc de-a dreptul în absurd: pen-tru c@ nu pot angaja personal pro-priu, unele entit@]i de gestiune aFondurilor Structurale au f@cut lici-ta]ii }i au contractat servicii de later]i. În acest fel, de exemplu, firmede avocatur@ au câ}tigat licita]ii pen-

tru servicii de …evaluare aproiectelor. Desigur, costul estesemnificativ mai mare decât dac@ arfi angajat personal propriu, dar legeaaplicat@ otova nu permite a}a ceva.Gurile rele pretind c@ ar fi o nou@supap@ pentru „servirea” cu fonduria camarilei politice, lucru care desig-ur îl consider@m neadev@rat în bazaprezum]iei de nevinov@]iei }i în lipsaprobelor. Îns@ evaluarea costuriloralternative pentru variata de angajarepersonal }i cea de subcontractareeste simplu de f@cut }i nu las@ dubiiîn ceea ce le prive}te. În al doilea rând, nivelul redus deabsorb]ie pune sub semnul întreb@riicapacitatea noastr@ de a cheltuisumele alocate }i în mod directm@rimea aloca]iei din urm@torul exer-ci]iu financiar european. Este dea}teptat ca în cazul nefericit în carear r@mâne sume importante necheltu-ite, urm@toarea alocare financiar@ s@scad@ în consecin]@. O astfel desitua]ie ar pune sub semnul întreb@riicapacitatea României de a recuperadin decalajele economice }i socialepentru orizontul de timp 2020.A treia problem@ important@ se

refer@ la capacitatea economieiromâne}ti de a cre}te în competitiv-itate, prin sporirea capacit@]ilor deproduc]ie }i prin cre}terea graduluide tehnologizare. În acest domeniu,POS CCE ar urma s@ asigurefinan]area convergen]ei structuralepentru industria româneasc@, iaraloc@rile financiare din domeniulagricol ar urma s@ readuc@ Româniaîn rândul produc@torilor agricolisemnificativi din Europa. Orice blo-caj în acest domeniu afecteaz@num@rul de locuri de munc@ }ipre]ul vie]ii curente, nu pentru unan, ci mai degrab@ pentru decenii.Trecerea de la un import de 70-80& din totalul consumului de pro-duse agricole la o produc]ie de 70-80& din necesar va dura probabilun deceniu, dac@ politicile agricolevor chiar func]iona }i vor fi con-stant }i consistent finan]ate.Desigur, enumerarea poate continua,pentru c@ fiind în discu]ie problemestructurale ale economiei române}ti,ele interac]ioneaz@ la nivel macro }imicro economic. De exemplu, impor-tul masiv de alimente preseaz@asupra balan]ei de pl@]i, asupra cur-

sului valutar }i asupra infla]iei }inivelului de trai. Produc]ia industrial@redus@ se reflect@ în locuri demunc@ mai pu]ine decât ne-am dori,dar }i in importul de bunuri }i ser-vicii, care regenereaz@ presiunilemen]ionate mai sus.Nu avem motive de optimismpentru cei mai pu]in de 3 anicare au mai r@mas din exerci]iulfinanciar 2007-2013, cu toateacestea spe r@m în m@suri impor-tante de re dresare, mai degrab@la nivel micro, decât la nivelulunei noi reforme tot promise deto]i, repetat@ de to]i }i e}uat@ deto]i. O prim@ m@sur@ ar vizacre}terea rapid@ a personaluluiimplicat în administrarea Fon -durilor Structurale }i schimbareacriteriilor de salarizare.O propunem ca prim pas deredresare }i sper@m ca va fi accep-tat@ }i aplicat@, pentru c@ – iat@ –cheltuirea în economia româneasc@ aaproape 18 miliarde de Euro neram-bursabili se împiedic@ printre altelede o suplimentare a finan]@riiunit@]ilor de management, probabilcu câteva zeci de milioane de Euro.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Absorb]ia fondurilor structurale

3AGRICULTUR~VINERI 25 MARTIE 2011

urmare din pag.1Gravitatea situa]iei const@ }i în aceeac@ o criz@ a hranei poate oricânddeveni o succesiune de crize, dac@dezechilibrele de pia]@ se men]in, iarcompeti]ia pentru sursele energeticeva continua s@ afecteze produc]ia }ipia]a agroalimentar@.Cum s-a ajuns aici? Cum a devenitposibil ca o ]ar@ cu un poten]ial agri-col care ar putea hr@ni – dup@ cumse afirm@ oficial – 80 de milioane deoameni, s@ nu poat@ asigura mâncaredin resurse propri pentru 20 de mil-ioane? Datele statistice sunt cuadev@rat n@ucitoare. Mai bine de unsfert din p@mântul cultivabil nu estelucrat, iar majoritatea tarlalelor facobiectul unei agriculturi arhaice }imeteodependente. De aici încoloîncepe raiul importatorilor. Statisticiilearat@ c@ aproximativ 70 la sut@ dinalimentele de baz@ provin din import}i valoreaz@ circa 3,7 miliarde de euroanual, adic@ aproape 3 la sut@ dinprodusul intern brut. Cu tot poten ]ialulnostru agricol, import@m alimente maimult decât Ungaria }i Bulgaria la unloc. {i nu vorbim aici, cum s-ar puteacrede, doar de cafea, cacao sau fructeexotice. Anul trecut, de pild@, achi -zi]iile de tomate din import au cres-cut cu 68 la sut@, cele de semin]e defloarea soarelui cu 18 la sut@, la zah@rcu 24 la sut@, la lactate cu 28 la sut@}i la brânzeturi cu 4 la sut@.În aceste condi]ii, fire}te c@ pre]urilesunt dictate de importuri }i lan]urilede supermarketuri. {i cresc dup@ bu -nul plac al acestora. Institutul Na]io -nal de Statistic@ a dat publicit@]ii ra -poar te din care reiese c@ alimenteles-au scumpit în februarie a.c., fa]@ deaceea}i lun@ din anul precedent, cuaproape 9 la sut@. Pre]ul legumelor acrescut }i el cu 8 procente. Conco -mitent, veniturile popula]iei au sc@zutsemnificativ prin t@ierile aplicate lasalarii }i pensii, ceea ce, în accep -]iunea ultimelor analize interna]ionale,semnific@ izbucnirea unei reale crizealimentare la nivel na]ional.Sigur, ast@zi putem vorbi mult }i binedespre cauzele care au dus la aceast@

situa]ie catastrofal@, despre pariul cuagricultura pe care }i l-au asumatguvern@rile din tranzi]ie }i l-au pierdutrând pe rând, în mod lamentabil. Ceamai dramatic@, de pild@, este dis-trugerea sistemului de iriga]ii din ]aranoastr@, care ast@zi nu doar c@ i-arfi putut ajuta pe ]@rani s@-}i ude cul-turile, dar ar fi putut fi utilizat }i ladesecarea unor terenuri acum inundate}i impracticabile. Jaful practicat deliber-at în acest domeniu, pe care ministrulValeriu Tab@r@ îl nume}te acum drept„una din cele mai mari catastrofe aleRomâniei”, uitând c@ are }i el parteade contribu]ie, în alte timpuri, la acestfaliment, a tot fost cosmetizat cu pro-grame, proiecte }i legi din care s-aales praful. A}a încât, în prezent,potrivit studiilor unor institute europenede pedologie }i meteorologie, Româniaare perspective dezolante: vaste regiu-ni din Banat, Oltenia, estul Munteniei }iDobrogea, cu prelungire pe sudulMoldovei vor avea soluri aride înurm@torii 20 de ani, iar produc]ia cere-alier@ va sc@dea la 40 la sut@.

În lips@ de bani }i strategii, mai-mariiagriculturii române}ti vântur@ acumsolu]ii fanteziste de genul construiriiunui sistem de iriga]ii na]ional care s@func]ioneze cu energie solar@, sau vin-derea a ceea ce a mai r@mas din sis-temele de iriga]ii, desecare }i drenaj, laun pre] echivalent cu 10 la sut@ dinvaloarea lor de inventar, c@tre pro-duc@torii agricoli individuali sau aso-cia]iile de produc@tori. Cu ce bani,nimeni nu ne spune. Probabil c@ ama-torii de asemenea aventuri financiarevor fi direc]iona]i c@tre b@nci, dar aicifermierii vor constata c@ orice creditorprive}te agricultura ca pe o investi]iecu risc major }i, prin urma re, impun oserie de condi]ionalit@]i greu deîndeplinit. Banca Transilvania estedisponibil@ doar pentru fermierii carede]in minimum 150 de hectare,ProCredit Bank acord@ fermierilorîmprumuturi de pân@ la 150.000 euro,dar numai pentru o perioad@ de ram-bursare de doi ani, BRD r@spundediferen]iat la cereri, func]ie de client }iperforman]a financiar@ a acestuia.

Ar mai r@mâne în discu]ie subven]iileagricole nerambursabile de la UniuneaEuropean@, dar acestea au devenit totmai greu de accesat. Recent, ComisiaEuropean@ a aprobat acordarea unorsubven]ii „de criz@” în valoare de 30milioane euro agricultorilor români.Acestea îns@ nu pot fi accesate de fer-mierii care se g@sesc în dificultate,adic@ dac@ se afl@ în insolven]@ sauînregistreaz@ datorii. Or, aceasta esteo condi]ie absurd@, pentru c@ deregul@ tocmai agricultorii afla]i înimpas financiar ar avea nevoie desurse nerambursabile pentru a-}iputea finan]a culturile. În plus,Uniunea European@ a anun]at recentc@ ar putea stopa ajutorul financiaracordat pentru iriga]ii, ceea ce arpune, a}a cum am ar@tat, produc]iaagricol@ a României în mare pericol.Se constat@, de altfel, c@ pe ansamblu,promovarea noii Politici AgrareComune (PAC) sufer@ de numeroaseinconsecven]e }i controverse, neex-ercitându-}i în toate împrejur@rile rolulbenefic în asigurarea securit@]ii ali-

mentare }i rezolvarea crizei pie]eloragricole, în evolu]iile pre]urilor la pro-dusele agroalimentare. Sunt presiuniputernice pentru reducerea bugetuluiagriculturii europene, în distribu]iapl@]ilor directe func]ie de poten]ialulagricol al tuturor celor 27 de statemembre }i nu doar al unui grup defermieri din vechile state membre. Nuputem decât spera c@ reprezentantulRomâniei în Comisia European@,comisarul pe agricultur@ Dacian Ciolo},s@ reziste acestor presiuni, iar ]aranoastr@ s@ profite }i ea cât de pu]in,în mod echitabil, din aceast@ atitudineferm@ }i echilibrat@.Ce-i drept, suntem în situa]ia precar@,nefericit@ de a a}tepta prea mult spri-jin dinafar@, în compensa]ie pentrunevrednicia din@untru. Iar dac@ aces-ta va întârzia sau nu va mai venideloc, nu ne mai r@mâne decât s@vindem agricultura româneasc@ cupoten]ialul ei cu tot, dar }i cu crizaalimentar@ în care ne scufund@m viz-ibil. S@ o rezolve al]ii, dar m@car s@avem ce pune pe mas@ în viitor.

Criza alimentar@ în versiune româneasc@

Emil DAVID

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 25 MARTIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1...În 1905, câteva zile dup@ ceîmplinise 26 de ani, Einstein a trim-is revistei germane “Analele defizic@” o comunicare asupra uneides coperiri care îi va aduce PremiulNobel, dar numai 16 ani mai târziu:este vorba de interpretarea efectuluifotoelectric descoperit de c@trefizicianul german Hertz în 1887. Eraugândite minu]ioase teorii în ceprive}te natura luminii. MareleNewton, p@rintele gravita]iei univer-sale, sus]inea c@ razele luminoaseerau formate din mici particule lumi-noase lansate cu o vitez@ de circa300 mii km pe secund@ (299.792,5km/s în vid absolut). Alte experien]e,îns@, demonstrau c@ lumina era ound@, o vibra]ie a ceea ce mult timps-a numit „eter”. Nici una din aces-te teorii nu putea fi înl@turat@.Totu}i, ele p@reau ireconciabile. În1900, Planck aduce o „raz@ delumin@” în acest domeniu, atât dediscutat, al naturii luminii, des -coperind “Constanta lui Planck” ceeace i-a permis lui Einstein s@ afirmec@ toate formele de energie radiant@,razele X, c@ldura, lumina sunt consti-tuite din „cuante”, explicând efectulfotoelectric. A}adar, energiei i seatribuia o structur@ atomic@. Dou@comunic@ri, apoi, ale lui Einstein –“Asupra electrodinamicii corpurilor înmi}care” }i “Iner]ia unui corp depindeoare de energia pe care o con]ine?”– sunt considerate actul de na}tere alteoriei relativit@]ii.Dup@ alte etape de cercetare, utilizând}i calcule ale mai multor matemati-cieni }i fizicieni, Albert Einsteinajunge la o concluzie-}oc pentru aceltimp: energia con]inut@ într-o canti-tate de materie este egal@ cu pro-dusul dintre mas@ }i viteza luminii lap@trat. F@r@ s@ conteste ideea, nuerau pu]ini cei care se îndoiau desuportul ei practic. Se spunea c@Henri Poincaré, cunoscutul matemati-cian francez, nu continua s@ repete:„Nu trebuie s@ ai prea mult bun sim]pentru a în]elege c@ este imposibil s@distrugi un ora} cu o livr@ (0,453592kg., n.n.) de metal”. Cât de departeera de adev@r...Repunând pe }antier teoria relativ-it@]ii restrânse în 1916, Einstein faceun nou salt înainte: teoria relativit@]iigenerale. Doar câ]iva ani mai târziuun ziarist scria: „Europa încerca oadev@rat@ sinucidere pentru adeplasa cu câ]iva kilometrii fron-tierele statelor, chiar în momentul încare un om singur f@cea s@ intreîntr-un cadru matematic figura uni-versului”. Solicitat de un reporter altimpului s@ rezume în dou@ frazeteoriile sale, celebrul fizician ar@spuns: „Prima: se credea c@spa]iul }i timpul exist@ f@r@ materie.A doua: se }tie în prezent c@ dac@nu era materie, nu ar fi fost nicispa]iu, nici timp”.Acestui savant n@scut în Germania,la Ulm, din p@rin]i evrei, naturalizatulterior ca cet@]ean elve]ian }i maiapoi american, Hitler i-a publicatfotografia în “Albumul inamicilorReichului”, cu explica]ia „Nu a fostînc@ spânzurat”. Pe capul s@u s-apus }i un premiu: 20.000 m@rci,sum@ destul de mare la nivelul

acelui timp. Dar Einstein nu s-adezis. Erau anii în care Irène }iFrédéric Joliot Curie realizau, pentruprima oar@ în lume, fisiunea nucleu-lui atomic de uraniu, cercet@ri încare }i germanii angajaser@ impor-tante for]e. F@r@ s@ fie propriu-zis unsavant atomist, dar în]elegând cât sepoate de bine marea importan]@ aacestor descoperiri care înarmauomul cu o putere uria}@, Einstein, cugirul marelui s@u prestigiu, îi scriapre}edintelui american Roosevelt:„Domnule, câteva cercet@ri recenteale lui E. Fermi }i L. Szilard, care mi-au fost comunicate în manuscris, mi-au permis s@ cred c@ elementul ura-nium poate deveni o nou@ }i impor-tant@ surs@ de energie în viitorulimediat...”. Din întreag@ aceast@ per-spectiv@, completat@ }i dezvoltat@apoi, energia atomic@ folosit@ de omînvedereaz@ o dubl@ ipostaz@: ra]iune,speran]@, zâmbet pe de o parte,demen]@, spaim@, ur@, risc pe dealta. Doctor Jekyll }i domnul Hydedin romanul cu acela}i nume al scri-itorului american R.L. Stevenson.... A}adar, între avatarurile societ@]iimoderne, armele nucleare, pericolulnuclear – spectrul distrugerii rapidea omenirii. Este neîndoielnic, ges-turile omului – individuale, colective,sociale – au avut }i au o uria}@complexitate, cel mai adesea greu dest@pânit, de prev@zut, chiar de pres-im]it. Apare }i „efectul pervers” –obiectul unor intense confrunt@risociologice – proces ce î}i afl@geneza în complicatul sistem alac]iunii }i interac]iunii umane }i alc@rui teren de manifestare cel maigeneros este timpul contemporan.Se }tie, automobilul a fost creat s@fac@ mai rapid@ }i s@ facilitezedeplasarea omului; or, în condi]iilecre}terii fantastice a num@rului deautomobile, în marile aglomera]iiurbane, care se extind tot mai multast@zi, se circul@ mai repede cu bici-cleta. Relativ asem@n@tor s-audesf@}urat }i se desf@}oar@ lucrurilecu arma nuclear@: a fost creat@ sprea impune oric@rui adversar. Ast@zi,îns@, chiar cei care au creat-o setem la greu de ea.Raymond Cartier, istoric francez de

marc@, localizeaz@ germeni aisitua]iei explozive actuale în anii deînceput ai acestui secol, în acea „laBelle Époque”, roz@ }i parfumat@,dar cu temeliile economice, sociale,tehnice erodate în mod implacabil,consecin]ele urmând s@ se vad@ maitârziu: „1900 însemna înc@ oraenglez@ a lumii. Regina Victoria eradivinitatea tutelar@ a unui «al doileaimperiu roman». Lira sterlin@: ostânc@ a}a cum este Gibraltarul.R@zboiul burilor, spre care gr@beaun tân@r numit Winston Churchill, înc@utare de aventuri, era privit ca unaccident, oarecum deconcentrant,dar oricum minor. Gelozind Anglia,de}i relativ integrat@ în sistemul ei,Europa continental@, elitele eisociale, cuno}teau o plenitudineaurit@. America era doar o aventur@îndep@rtat@. Societatea burghez@intuia unele semnale alarmante, darnu le d@dea prea mare importan]@:le privea non}alant }i le consideramai degrab@ argumente ale sta-bilit@]ii fericirii ei. Un tân@r numitLenin edita, în Elve]ia, o foaie rev-olu]ionar@, Iskra (Scânteia), iar untân@r numit Ghandi medita în Africade Sud asupra mijloacelor prin careenglezii puteau fi alunga]i din India:termite invizibile care s@pau funda-mentele turnului Babel. Pe baza denisip de la Kitty Hawk, fra]ii Wrightajungeau la zborul mecanic.Röntgen, Hertz, Becquerel, Pierre }iMarie Curie, Planck, J.J. Thomson,Rutherfors, precum }i un matemati-cian de 20 de ani, Albert Einstein,aduceau date noi asupra rela]iilormateriei }i energiei. Oamenii din1900 credeau cu to]ii c@ victoriaspiritului uman va fi în m@sur@ s@reconcilieze popoarele, generalizândlibertatea... Se afirma: secolul XX vafi al }tiin]ei }i p@cii”.Cuvinte care s-au adeverit doar pejum@tate }i doar într-un anume sens.Secolul XX a fost secolul }tiin]ei, alunei }tiin]e ce a repudiat hot@râtmulte din vechile ei judec@]i,înf@ptuind salturi spectaculoase; pecât de benefice au fost }i sunt aces-tea pentru un spirit ra]ional }i lucid,pe atât de amenin]@toare fa]@ de om}i civiliza]ia sa s-au v@dit }i se

v@desc ele în mâna venalit@]ii, bru-talit@]ii, vanit@]ii }i grotescului, per-sonaje cu unele roluri înc@ pe scenacontemporan@. Iar al p@cii, secolulXX nu a fost deloc.Bilan]ul primei sale jum@t@]i cuprindedou@ grave conflagra]ii mondiale, încare au pierit milioane }i milioane deoameni }i care au adus nenorociri }itriste]e unor alte zeci }i sute de mil-ioane de oameni... În Berlinul numairuine din mai 1945, alia]ii au scris,pe o pancard@ care dominad@râm@turile, urm@toarele cuvinte:„Da]i-mi cinci ani }i nu ve]i mairecunoa}te Germania – Adolf Hitler”.Vorbe ale lui Hitler care s-au adever-it întocmai, }i nu doar pentruGermania, ci pentru o bun@ parte alumii. Dar în cu totul alt sens decâtcel gândit... A urmat Hiroshima, 6august 1945. 10 minute dup@explozia bombei atomice, o mul]imecu hainele }i pielea ars@ r@t@cea pestr@zile de la periferia ora}ului alc@rui centru fusese în întregime dis-trus. Bilan]ul stabilit ceva mai târziuindica pentru popula]ia civil@ aHiroshimei peste 79 de mii de mor]i,aproape 8.300 grav r@ni]i }i aproape14 mii disp@ru]i...Era, f@r@ îndoial@, infernul, ceea cerelateaz@ mai mul]i dintre supra -vie]uitorii – pe moment – al holo-caustului nuclear de la Hiroshima: „8h, 15' 15'', ora terorii nucleare.Câteva minute mai devreme, dou@avioane americane, un B 29 }i unavion de observa]ie, au ap@rut pecerul limpede: nimic din vacarmulprovocat de valurile de fort@re]ezbur@toare care se ab@teau asupramarilor ora}e ale Japoniei. Nicisirenele nu d@duser@ alarma. O feti]@a v@zut un punct alb deta}ându-sedin avionul B 29. 43 de secunde maitârziu «pica-down», o lumin@ haluci-nant@, a fulgerat cerul, iar globul defoc a atins temperatura de 1 milionde grade. Pe o raz@ de 500 m, totceea ce exista a fost pulverizat, dez-integrat. O ciuperc@ de praf }icenu}@ s-a ridicat la 10.000 m, învreme ce vântul monstruos al undeide }oc m@tura totul în calea lui.Mizu no Miyako (Citadela apelor –nume poetic al Hiroshimei) nu mai

exista. «Anihi lat@. Da, acesta estecuvântul», cum a spus, venind de laTokyo, generalul Arisue... Se tr@ia unimens co} mar, oamenii se zb@teaudureros ca pe}tii pe uscat. }i nimeninu în]e legea nimic, pentru c@ nu fus-ese auzit decât un singur zgomot }inu fusese v@zut@ decât o singur@str@fulgerare luminoas@... «Era oribil,povestea doctorul Tabuchi. Sute der@ni]i treceau prin fa]a casei noastrec@utând s@ fug@ spre coline.Spectacolul pe care îl ofereau eracumplit, nu era pentru vedere... To]ierau ar}i. Fâ}ii mari de carne zburaupe bra]ele lor, precum zdren]ele pescheletul sperietorilor pentru ciori. Eimergeau unul în spatele altuia, caîntr-o procesiune de furnici. Erauatâ]ia mor]i pe ambele p@r]i ale dru-mului }i atât de apropia]i unul dealtul, c@ era imposibil s@ mergi f@r@s@ nu treci peste ei». DoctorulKatsutani poveste}te }i el: «Eraumul]i solda]i. Am întâlnit nu }tiu câ]i.Erau cu to]ii ar}i de la cap lapicioare. Acolo unde mai exista piele,carnea mustea }i era acoperit@, dese-ori, de un fel de mucegai. Ei trebuiec@ purtau chipiul în momentulexploziei, c@ci p@rul le era intact }iai fi zis c@ }i-au pus un castron delac negru pe cap. Fa]@ îns@ nu maiaveau. Le erau ar}i ochii, nasul,gura le era mâncat@, urechilep@reau topite. Era practic imposibils@ distingi fa]a de spatele craniuluilor...». Un alt medic – doctorulHanaoka – î}i aduce aminte: «ÎntreSpitalul Crucii Ro}ii }i centrulora}ului nu am întâlnit pe nimenicare s@ nu fi fost în totalitate cal-cinat. Am v@zut tramvaie oprite laKawaya-Cho }i Kanyia-Cho. Aveauînc@ pasagerii aranja]i în rânduride câte 12, pe banchete. Corpurilelor erau complet negre. Arse...»Primele victime, în num@r de79.400, au fost urmate, în decur-sul anilor, de mor]ile lente priniradiere. Pentru cei care s-aug@sit la mai pu]in de un kilometrude centrul exploziei, }i ausupravie]uit, leucemia a lovit apoide 10 ori pân@ la 50 de ori maiputernic decât în situa]ii normale.

continuare ^n pag.5

Dan POPESCU

Co}marurile nucleare: Doctor Jekyll }i Domnul Hyde

Imagini din infernul Hiroshimei

VINERI 25 MARTIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~

c my b

urmare din pag.4Pentru cei care au fost pân@ la 1.500m, num@rul de cancere s-a dublat fa]@de medie. Spre 1990, noul ora} Hiro -shima num@ra 850 mii de locuitori. Printre ei, 100 mii «hibakusha», ceisc@pa]i din ghearele bombei «A» }idescenden]ii lor. Asupra acestoroameni, medicii nu se pot în nici unfel pronun]a în leg@tur@ cu unele taregenetice }i antidotul lor: totul estecenu}iu, sumbru. Ei au r@mas, demai bine de patruzeci de ani,cet@]eni ai infernului”.La Nagasaki, bilan]ul a fost asem@n@tor.Totu}i, cumplitele carnagii pe care le-au reprezentat cele dou@ r@zboaiemondiale, provocate de dorin]a de aacapara }i umili a unora, nu au reu}its@ aduc@ ra]iunea }i luciditatea înprim planul faptelor politice. A fost,mai întâi, dorin]a de a impresiona, dea intimida, de a fi temu]i. Desigur, cugenez@ }i terminalii economice dintrecele mai puternice. Astfel a dobânditatolul Bikini, din insulele Marshall, unnume de rezonan]@ mondial@... Era învara anului 1946. În lagun@ fuseser@adunate 73 de vase dezafectate, întrecare cuirasatele Nevada }iPennsylvania ce suferiser@ bombarda-mentul japo nez de la Pearl Harbor.Scopul reu nirii acestor nave ie}ite lapensie era studierea comport@rii uneiescadre atacat@ de noua arm@. Au fostpre v@zute dou@ teste. În iunie, obomb@ atomic@ tip Hiroshima trebuias@ explodeze la 500 m în@l]ime, iar înaugust, o alta, la câ]iva metri sub ap@.Pentru ca experimentul s@ fie cât maiaproape de condi]iile reale, la bordulnavelor se g@seau muni]ie, p@cur@,benzin@, iar 2.000 de capre aveau„onoarea” de a figura ca echipaje.Opera]ia numit@ Crossroads – „Încru-ci}are de drumuri” – urma s@ fieradiodifuzat@; mai mult chiar,numeroase ]@ri au fost invitate s@asiste, de aproape, la desf@}urarea ei.Mai pu]in con}tien]i de gravitateapericolului nuclear ce se profila totmai pronun]at }i mai mult în c@utarede senza]ional }i spectaculos, repor-terii de tot felul între]ineau o atmos-fer@ de panic@ }i team@ în jurul expe-rien]ei. Se afirma chiar c@ reac]iile înlan] se vor propaga în Pacific }i vor

distruge apoi Terra. Atunci aceastaera o exagerare, dar, în timp, dinp@cate, a devenit o tragic@ realitate......Experien]a din iunie nu a reu}it. Afost tunetul exploziei dar cam atât.Str@lucirea ei a fost practic imper-ceptibil@ în condi]iile concuren]ei pecare i-o f@cea soarele tropical.Tromba de fum s-a dislocat repede.Aparatele de m@sur@ au înregistratdoar un mic bufeu de c@ldur@ }i abiadac@ valurile au dep@}it în@l]imeapun]ilor. {ocul exploziei a provocatscufundarea a dou@ nave de trans-port dintre vasele adunate în lagun@,nave cu pere]ii }i pun]ile deja ciu-ruite de r@zboi. În rest, mici incendiila înc@rc@tura de p@cur@, iar capreleaproape toate erau în via]@,mestecându-}i impasibile hrana. Maimult, defec]iuni tehnice au f@cut s@e}ueze transmisia radiofonic@, s@ nuse aud@ aproape nimic. Era o expe-rien]@ ratat@, dar reporterii, unii din-tre cei care îi dirijau, nu au în]eles-o astfel }i }i-au modificat fundamen-tal optica: „arma atomic@ a reu}it,prin surprindere, hecatombe în dou@ora}e japoneze cu case fragile, darea a f@cut mai pu]ine ravagii floteide la Bikini decât un bombardier înpicaj sau un submarin dotat cu tor-pile «à la papa»”. „America nu areu}it s@ intimideze, ci, dimpotriv@, aexplodat mai ales bluff-ul american”.Opera]ia Crossroads a continuat, îns@,cu cea de a doua faz@ anun]at@. {ide data aceasta nu a mai fost nici unfel de bluff: o tromb@ de ap@ de 700m diametru a furnizat iconografieiatomice una din fotografiile sale celemai spectaculoase. CuirasatulArkansas, port-avionul Saratoga, cincisubmarine, ca }i mai multe nave s-au dus la fund. Marea majoritate acelorlalte vase au suferit avariiserioase; patru zile de la explozie,radioactivitatea de la bordul lor eraconsiderat@ ca fiind „deosebit de per-iculoas@”, „cu siguran]@ mortal@”.Orice dubiu – dac@ mai exista –asupra posibilit@]ilor imense }i variatede distrugere ale armei atomice fus-ese înl@turat. Marina american@ con-cluziona: arma atomic@ constrânge laremodelarea complet@ a construc]iei}i arm@rii navelor de r@zboi. Iar stat-

ul major al avia]iei conchidea, la rân-dul s@u, c@, realizate în accep]ia depân@ atunci, vasele de r@zboi erautotal perimate, st@pânirea m@rilor fiindîn totalitate translatat@ în v@zduh.Se mai punea o întrebare: „Cum s@-}i conserve Statele Unite o astfel desuprema]ie, atunci când }i al]ii sestr@duiesc, fac mari eforturi s@ajung@ la formula atomic@, s@ con-struiasc@ arma atomic@?” R@s -punsurile date au fost diferite. Are]inut aten]ia un manifest semnat demai mul]i profesori de la Univer -sitatea Harvard }i de la InstitutulTehnologic din Massachusetts, încare se scria negru pe alb: „unicamanier@ pentru Statele Unite de aconserva monopolul bombei atomiceeste s@ cucereasc@ lumea imediat”.Era o atitudine ce a proliferat }i alec@rei urm@ri, în timp, nu au fostdeloc neglijabile. Dimpotriv@. Bombaatomic@, o arm@ de un fel total nou,cu o putere fascinant@ }i fantastic@de distrugere comparativ cu celelaltearme cunoscute, nu era, totu}i }i^nc@, considerat@ d@un@toare uman-it@]ii provocând distrugerea în mas@a popula]iei civile. Se neglija faptul c@era interzis@ de îns@}i principiile con-ven]iilor interna]ionale de r@zboi învigoare. Ea nu însemna drumul spreabis – se spunea; ea reprezenta doarafirmarea implacabil@ a unei superior-it@]i. De aici }i pân@ la afirma]iile fos-tului prim-ministru al guvernului dela Vichy, Pierre Laval, f@cute în pro-cesul de înalt@ tr@dare care i-a fostintentat dup@ eliberare – „Am doritvictoria Germaniei... Poate numai încâteva s@pt@mâni Germania ar fiputut fabrica bomba atomic@ prima:ea ar fi ras Londra de pe fa]ap@mântului, ar fi câ}tigat r@zboiul. {iatunci cine ar fi avut dreptate?” –distan]a era calitativ nu foarte mare.Au fost }i voci de seam@ care s-ausituat de partea cealalt@ a baricadei.Se cerea un control riguros la nivelulOrganiza]iei Na]iunilor Unite, la nivelmondial, al secretului bombei atom-ice. Iar Einstein afirma: „One Worldor no world at all” (O singur@ lumesau lumea nu va fi deloc), relevândimperativul vital al în]elegerii }i coex-isten]ei. Se vorbea }i de o anumit@

criz@ moral@ cu care se confruntaucei ce sf@râmaser@ carapaceamateriei. Atunci când au f@cutbomba, savan]ii de la Los Alamos audobândit statura unor adev@ra]i zei aifocului, dar hecatombele de laHiroshima }i Nagasaki i-au readus lanivelul unor fiin]e umane a c@rorcon}tiin]@ gemea. În fond, trudiser@din greu, cu o arz@toare pasiune,având în imagine lumea de co}marcreat@ de Hitler, multora dintre eiantisemitismul na]ional-socialist lecontesta însu}i dreptul la existen]@,la via]@. {i ei, aceast@ lume o vroiaudesfiin]at@. Or, nu asupra lui Hitler,nu asupra regimului creat de el seab@tuse bomba atomic@, ci asupraunui popor asiatic fa]@ de care, însine, nu încercau resentimente. Dr.Robert Oppenheimer, consideratomul-cheie al construc]iei bombeiatomice, declara în acest sens:„Eram complet str@in afacerilorlumii... Nu citeam niciodat@ nici unjurnal }i nici un magazin... Nu aveamnici radio }i nici telefon. Am auzitvorbindu-se despre crahul financiardin 1929 doar la mult timp dup@ ceel s-a produs... Am fost scos dinaceast@ stare a mea de indiferen]@de c@tre persecu]ia evreilor germani}i mai târziu de c@tre lupta republi-canilor spanioli împotriva lui Franco”.Nu erau pu]ini }i cei care afirmau:„am introdus energia nuclear@ înluptele oamenilor, pentru nimic”.S@ spunem, totu}i, c@ se sus]inea,uneori, ideea potrivit c@reia r@zboiulcu Japonia, cu victime }i suferin]e,cu genocide }i crime de r@zboi, pur-tat pe teritoriul Asiei, s-a aflat oare-cum în umbra r@zboiului purtat deEuropa. Acesta din urm@ a fost unconflict, de o duritate extrem@, întremetropole cu tradi]ie. Un conflict încare se urm@rea, de o parte, }i înmod oficial, exterminarea în propor]iede mas@ a evreilor, ca }i a altorpopoare europene considerate subu-mane. Un conflict al c@rui desendevenea astfel cu mult mai amplu,mai complicat, dobândind dimensiunidintre cele mai variate. Un conflict cuo desf@}urare de for]e cu mult maimare }i, pân@ la un moment dat, cumult mai spectaculoas@. În sfâr}it, un

conflict care de]inea pri mul plan înspectacolul lumii a c@rei not@ domi-nant@ era dat@ – realit@]ile timpului oatest@ – de Europa. Asemenea con-sidera]ii nu au fost prea mult lipsitede adev@r. La o reflec]ie mai ad$nc@,^ns@, nu era chiar a}a...Dar s@ revenim. Ceea ce s-a întâm-plat apoi sunt fapte relativ cunoscute.La cump@na dintre deceniile cinci }i}ase, Statele Unite nu mai de]ineaumonopolul bombei atomice. Încondi]iile pronun]ate de tensiune }ir@zboi rece ale timpului, r@spunsulcel mai potrivit unei asemenea„sfid@ri” a fost considerat acela de ada semnalul verde – chiar pesteopozi]ia deosebit de ferm@ a savan -]ilor – construc]iei unei superbombe,a bombei cu hidrogen. Prima expe-rien]@ cu o bomb@ termonuclear@ –la sfâr}itul verii anului 1952. Nou@luni mai târziu îns@, }i monopolulamerican asupra bombei cu hidrogenera spulberat. Potrivit presei new-york-eze, anumite examin@ri demon-strau chiar c@ procedeele tehnologiceutilizate de adversari erau mai simple}i mai economice. De aici, o alt@treapt@ a escalad@rii.Din nou Bikini. De aceast@ dat@ seexperimenta o a}a-numit@ bomb@uscat@, pe baz@ de litiu, mult maiu}oar@ decât „monstrul” de 65 detone de la prima experien]@. 1 Martie1954: întreg arhipelagul Marshalleste zguduit de parc@ ar fi fostsfâr}itul lumii. Era prev@zut@ o ex -plozie mult mai puternic@ decât ceaanterioar@, din 1952 – care produs-ese un glob de foc de 28 de milediametru }i transformase atolul Ele -ngalab într-un crater submarin cuadâncimea de 175 picioare. Îns@erup]ia de energie a dep@}it toatea}tept@rile. Datele tehnice post-exper-iment au indicat o bomb@ H echiva-lentul a 750 bombe „tip Hiroshima”.Anvergura puterii sale distrug@toares-a întins pe 56 km, iar resturile saleradioactive s-au înregistrat pe o raz@de 250 km. Aflat pe mare la 70 milede Bikini, de pe vasul de pescuitjaponez “Dragonul fericit” echipajul av@zut cerul „luminat puternic }i maiarz@tor decât soarele, luând apoitonalitatea o]elului în }arj@, care ser@ce}te treptat. Dou@ ore mai târziu,ceva între cenu}@ }i arpaca} aacoperit vasul. Cei 23 de pescari auconstatat, apoi, tot mai pronun]at,pierderea apetitului, c@de rea p@rului,mânc@rimi puternice, iar pielea aînceput s@ le fie acoperit@ de arsuri.Reveni]i pe malul japonez, au fostspitaliza]i, iar unul dintre ei a muritcurând. Din nou atomul se înver}unaasupra Japoniei”.Principalele cinci partide ale dieteijaponeze s-au unit pentru a cereStatelor Unite oprirea experien]elornucleare în Pacific. Iar la conferin]asa de pres@, pre}edintele americanal timpului recuno}tea c@ s-a pro-dus ceva neprev@zut. În fapt, sedove dise, cât se poate de clar, c@bomba cu hidrogen poate sc@pamanipulatorilor, provocând catastrofela o scar@ care nici nu se poateimagina. Ori cum, pe traseul ei dereferin]@, competi]ia înarm@rilor eraîn plin@ desf@}urare. Dar, de ce com-peti]ie }i ce s-a întâmplat de fapt?Ce va fi, apoi, cu centralele nucleare,ie}ind din sfera politicului? Ce per-spective se v@desc acum?

(va urma)

genez@, evolu]ii }i perspective (I)în postur@ nuclear@

Cercet@torul dr. Robert Oppenheimer Atolul Bikini

ECHILIBRU ECONOMIC CIVILIZA[II VINERI 25 MARTIE 20116

urmare din pag.1În afar@ de aceasta, s-a semnalatimportan]a fenomenelor de substi-tuire }i complementaritate atât lanivelul consumatorilor, cât }i la nive -lul produc@torilor.Cele mai impor-tante teorii ce privesc echilibrul }idezechilibrul economic sunt cele en -un ]ate de Alvin Marshall, Leon Wal -ras }i John Maynard Keynes, dup@care au evoluat alte teorii privindfenomenele dintr-o economie.Un aspect important al teoriei eco-nomice este reprezentat de concep-tul de echilibu economic }i delim-itarea teoriei echilibrului. Astfel, pepia]a bunurilor }i serviciilor cererea}i oferta se stabilizeaz@ la un pre] }io cantitate de echilibru. La echilibru,cantitatea de bunuri cerut@ de con-sumatori egaleaz@ cantitatea oferit@de firme. De asemenea, pie]ele mun -cii }i capitalului se echilibreaz@ înacela}i mod. Pe pia]a muncii, cer-erea }i oferta de munc@ se stabi-lizeaz@ la un anumit salariu de echili-bru, iar pe pia]a capitalului, seajunge la echilibru prin ajustarearatei dobânzii. Când toate aceste treipie]e sunt în echilibru, chestiunileeconomice fundamentale î}i g@sesc orezolvare prin interac]iunea pe pia]@a menajelor }i a firmelor. Când toatepie]ele centrale ale economiei auajuns la un echilibru în acest fel,economi}tii spun c@ economia esteîn echilibru general.Altfel spus, echilibrul general repre -zint@ situa]ia din economie în caretoate pie]ele se afl@ simultan în echi -

libru, adic@ atunci când pre]urile }icantit@]ile nu se modific@. În analizasistemelor economice, economi}tiiado pt@ de regul@ dou@ abord@ri.(Sava, 1999). Cea mai simpl@ dintreele, asociat@ numelui lui Alfred Ma r -shall, a fost cea a echilibrului par]ial,în care este analizat@ numai o partea sistemului, cum ar fi, de exemplu,pia]a unui bun economic, pornind dela ipoteza c@, în restul economieicondi]iile r@mân neschimbate. Încadrul analizei echilibrului par]ial estestudiat@ o pia]@ izolat@ pentru omarf@, în care sunt examinate con -di]iile de echilibru, date fiind pre]u -rile celorlalte m@rfuri. Aceast@ teh -nic@ folosit@ de Marshall ignor@ efec -

tele schimb@rii pre]ului unei m@rfiasupra tuturor celorlate pre]uri de pepie]ele cu care se afl@ în rela]ie, in -clusiv, pre]urile factorilor de produc -]ie. Schimb@rile respective pot aveaefecte de feedback pe pia]a ini]ial@,dar acestea pot fi analizate doar într-un sistem de echilibru general.A doua }i cea mai dificil@ abordare,atât din punct de vedere conceptual,cât }i din cel al utiliz@rii instru-mentelor matematice, este analizaechilibrului general, care prive}te sis-temul economic ca pe un întreg }iurm@re}te determinarea simultan@ atuturor pre]urilor }i cantit@]ilor pen-tru toate bunurile }i serviciile.Fondatorul acestei abord@ri este con-

siderat a fi Leon Walras. Economi}tiis-au concentrat în mod eosebitasupra a trei probleme care se ivescîn contextul sistemelor de echilibrugeneral, bazate, de obicei, pe ipotezaconcuren]ei perfecte. Astfel, acetseprobleme sunt:1. dac@ exist@ o solu]ie core-spunz@toare echilibrului general, însensul compatibilit@]ii valorilor vari-abilelor;2. dac@ solu]ia respectiv@ este unic@,adic@ dac@ exist@ numai o singur@valoare pentru fiecare variabil@ con-mpatibil@ cu solu]ia global@;3. dac@ sistemul este stabil, în sen-sul revenirii lui, dup@ o perturbare,la valorile de echilibru.

Interdepende]ele din economie arat@c@ analiza echilibrului par]ial esteprea simpl@, deoarece cererea }ioferta de pe pia]@ depind de pre]uriledeterminate pe alte pie]e. Analizaechilibrului general l@rge}te perspec-tiva, luând în considerare inter-ac]iunile }i interdepende]ele cudiferitele p@r]i ale economiei.Aceast@ împ@r]ire a studiilor privindechilibrul (echilibru par]ial }i echili-bru general) o întâlnim }i la MauriceAllais în lucrarea Theories of GeneralEconomic Equilibrium and MaximumEfficiency, sus]inut@ în cadrul uneiconferin]e organizate de Institutul deStudii Avansate din Viena în anul1978. Maurice Allais propune, încadrul acestei lucr@ri, 3 defini]ii pen-tru conceptul de echilibru general.Prima, în concep]ia walrasian@, serefer@ la faptul c@ orice situa]ieini]ial@ corespunde unei situa]ii deechilibru dac@, pentru un set core-spunz@tor de pre]uri, cererea agre-gat@ de bunuri este egal@ cu ofertaagregat@. Ceea de-a doua defini]ie,dat@ de Edgeworth, sus]ine c@ echili-brul exist@ indicele preferin]ei estemaxim indiferent de valorile datealtor combina]ii. Maurice Allaissus]ine în ceea de-a treia defini]ie,propus@ chiar de el însu}i, c@ echili-brul se realizeaz@ dac@ nu exist@ niciun poten]ial surplus dintr-un bun.(Schwodiauer, 1978)Economi}tii v@d întreaga economieca fiind constituit@ din numeroasepie]e, toate în strâns@ leg@tur@,indivizii }i firmele venind în contactpe aceste pie]e

(va urma)

Abordarea echilibrului economicîntreconceptualizarea teoretic@

}i perspectiva istoric@asistent univ. Alin OPREANA

Jared Diamond, Viru}i, Arme }i O]el -soarta Societ@]ilor Umane,Edi]ia Allfa, Bucure}ti, 2010, Premiul Pulitzer. Cercet@torul american Jared Diamond se^nf@]i}eaz@ cititorilor rom$ni cu aceast@ cele-br@ lucrare referitoare la soarta societ@]ilorumane. O istorie a lumii ^n circa 50 de pagi-ni, o istorie a unei anumite lumi. Al@tur$ndarheologiei, istoriei economice, biologia }iepidemiologia, profesorul J. Diamond ur -m@re}te s@ r@spund@ de ce societ@]ileumane de pe diferite continente au urmatc@i de evolu]ie at$t de divergente pe parcur-sul ultimilor 13.000 de ani. Avem astfelexplica]ii menite s@ ne fac@ s@ ^n]elegemde ce negrii din Africa, sau bo}imanii }ihotento]ii de aici nu au cucerit ei Europa,ci lucrurile s-au ^nt$mplat invers; de ce audisp@rut c$teva sute de civiliza]ii umane }ide ce nici civiliza]ia noastr@ nu este niciea prea sigur@... Dan POPESCU

Cartea de noptier@

CRIZ~ CONTABILITATEVINERI 25 MARTIE 2011 7

urmare din pag.1La începutul lunii aprilie, când vor venidatele trimestrului întâi din 2011 de lainstitutul de statistic@, }i vor marca onou@ cifr@ reper asem@n@toare, adic@un 0 cu ceva în coad@, vom asista lao adev@rat@ s@rb@toare na]ional@. Vorap@rea discursuri festive legate de cumam învins criza, cum am dep@}itperioad@ grea }i cum ne a}teapt@viitorul luminos, ]inând cont c@ formal,teoretic am dep@}it perioada de rece-siune dup@ dou@ trimestre de cre}tere.Va fi cea mai mare iluzie a ultimilorani, de la visele legate de cre}tere eco-nomic@ din anii 2009, 2010 soldate cusc@deri drastice în termeni reali înciuda iluziilor. {i cu aceast@ s@rb@toareîn cap, cu Pa}tele la u}@, cu presiuneasindical@ }i oprobriul opiniei publiceajuns la cote maxime dup@ m@surile deanul trecut prost implementate }i maiprost comunicate, presiunea pentrum@suri noi va fi imens@. De vreme ceaprilie va fi }i prima lun@ în careguvernul va sc@pa de ochiul vigilent alFondului Monetar Interna]ional, tenta]iapentru m@suri compensatorii va fienorm@. {i, în bun@ m@sur@, acestlucru este de în]eles. A fost prea greu,apar ceva semne, a}teptate de doi ani,a}a încât e u}or s@ cedezi tenta]iilorpopuliste. Dar faptul c@ e u}or, nuînseamn@ c@ e acceptabil. Anul acesta

este singurul în care avem o }ans@real@ de consolidare fiscal@, de a a}ezalucrurile corect pentru un ciclu decre}tere care poate urma, }i care poatefi s@n@tos }i temeinic. Anul viitor va fiprea târziu }i pentru c@ aştept@rile suntminime, fiind an electoral. În plus,toate dezechilibrele celebre aleRomâniei – cel bugetar, cel de contcurent, cel infla]ionist – pot anul aces-ta primi o lovitur@ fatal@. Nu rezolv@mproblema dar putem trece panta critic@cu temeinicie. Dar a}a cum evolueaz@lucrurile acum, risc@m s@ nu apuc@maceast@ consolidare. S@ nu uit@m pre-miza de la care plec@m: la sfârşitulanului trebuie s@ avem un deficit buge-tar de 4,4& ceea ce înseamn@ în sumenete, pe un an care î}i propune nicimai mult nici mai pu]in în termeni real-işti decât o cre}tere zero, vreo 2 mil-iarde mai pu]in de cheltuit decât anultrecut. Orice procent de cre}tere eco-nomic@ ob]inut@, mai scade ceva dinaceast@ presiune, dar putem s@ consid-er@m de pe acum c@ va fi an decre}tere în condi]iile în care avem pre-siunile pe carburan]i, pe alimente }i unclimat interna]ional investi]ional foartetem@tor? Cu aceast@ temere trebuieconstruite politice publice bugetare, dartocmai aceast@ temere este dat@ la oparte. Ce avem pe agend@ în con-secin]@? Un set de m@suri care ararunca deficitul bugetar în aer, ar stopadiminuare deficitului de cont curent }i

ar pune paie pe focul înc@ mocnit alinfla]iei. Senatul a confirmat c@ este deacord cu reducerea TVA la alimente la5&. Ar fi o m@sur@ bun@ dac@ amavea spa]iul fiscal pentru a a}tepta ven-iturile compensatorii care ar putea venicu timpul în urma stimul@rii indirecte aacestei activit@]i. Cum bugetul nostrust@ în tva, iar tva st@ în consumul dealimente - de]ine o pondere de peste50& din totalul consumului – oricemodificare în aceast@ zon@ va sc@deadrastic veniturile pentru anul în curs.Nici nu mai conteaz@ c@ anul viitor teo-retic am putea recupera de vreme cenu avem nici spa]iu fiscal, nici capac-itatea de a împrumuta pentru anulacesta diferen]a care ar rezulta. În plus,un împrumut ne-ar costa cât nu face.Nu este singura propunere riscant@.Guvernul crede c@ poate s@/}i permit@o reducere a CAS cu 3-4 procentepentru angajator. Sigur c@ este om@sur@ nu doar bun@, ci esen]ial@ pen-tru dinamizarea pie]ei muncii, }i înacest sens face cât dou@ coduri demunc@. Dar nu pentru anul aceasta.Anun]at@ din timp, calculat@ cu grij@,luate m@suri preliminare, }i confirmat@perioada de cre}tere }i odat@ cu eaveniturile mai mari la buget, ar aveaîntr-adev@r un rol benefic }i nu ar dapalpita]ii celor care chiar vor s@ vad@vechile probleme rezolvate. Cu banimai mul]i în pia]@, din reducerea tax-elor }i cre}terea salariilor (alt@ obsesie,

desigur de în]eles), anun]at@ chiar depre}edintele B@sescu spre sfâr}itul anu-lui, infla]ia }i a}a ]inut@ cu greu în frâuva cre}te din nou. S@ nu uit@m de pre-siunea pre]urilor la carburan]i }i la ali-mente. Nimic nu certific@ faptul c@odat@ dep@}it@ influen]a cre}terii TVA îniunie, infla]ia chiar va fi stins@. Dac@

la toate acestea mai ad@ug@m micileamnistii fiscale, programele de cheltuireproast@ de bani publici (drumurijude]ene... unele dintre ele) avemtabloul complet ar riscurilor autogener-ate pentru perioada urm@toare. E untablou care ne arat@ cum putem intradin nou pe cont propriu în criz@.

În criz@ pe cont propriuDan SUCIU

1. Organismele profesiei con-tabile: necesitate, rol, criterii derecunoa}tere

Profesia contabil@ este în modcurent definit@ ca totalitatea activ-it@]iilor care presupun cuno}tin]e îndomeniul contabilit@]ii, a speciali}tilorcare le efectueaz@, precum }i organ-ismele lor profesionale. Profesia con-tabil@ este o profesie cu o arie deactivitate larg@ }i divers@. Lista prin-cipalelor activit@]i care compun pro-fesia contabil@ este format@ din]inerea contabilit@]ii, elaborarea,examinarea }i prezentarea situa]iilorfinanciare, audit statutar, alte lucr@ride audit financiar-contabil, serviciifiscale, servicii de studii }i consul-tan]@ pentru crearea întreprinderilor,evalu@ri de întreprinderi }i titluri, alteservicii contabile }i paracontabile.Profesioni}tii contabili, ca furnizoride servicii profesionale, nu numai capot, dar }i trebuie s@ se asociezepentru a satisface mai bine interesulpublic, organismul rezultat avândmenirea s@ asigure unitatea de con-cep]ie }i de metod@ pentru serviciileprofesionale pe care le efectueaz@ caangaja]i sau în practica liber@.Necesitatea unor organisme profe-sionale puternice la nivel na]ionalrezult@ din responsabilitatea pe careo are profesia contabil@ pentru pro-tejarea interesului public, cel pu]indin punctul de vedere a trei domenii,

care constituie comandamentele fun-damentale ale oric@rui organism pro-fesional: educa]ia, etica }i controlulde calitate. Atât publicul cât }i enti-tatea beneficiar@ a serviciilor profe-sionale trebuie protejate de o even-tual@ incompeten]@ a profesioni}tilorcontabili; aceast@ protec]ie este asig-urat@ atunci când organismul profe-sional stabile}te m@suri eficiente înceea ce prive}te educa]ia profe-sioni}tilor contabili }i în ceea ceprive}te calitatea serviciilor furnizatede profesioni}tii contabili. Publicultrebuie protejat de eventualeîn]elegeri neconforme între profe-sioni}tii contabili }i entit@]ile benefi-ciare ale serviciilor prestate de c@treace}tia, aceast@ protec]ie este asigu-rat@ atunci când organismul profe-sional stabile}te m@suri eficiente deetic@ }i deontologie profesional@. Rolul profesiei contabile este de asatisface interesul public }i de dez-voltare a economiei. Profesia con-

tabil@ se distinge de celelalte profe-sii, între ele, prin asumarea respon-sabilit@]ii fa]@ de interesul public, fa]@de toate p@r]ile interesate în activ-it@]ile desfa}urate de întreprindere:ac]ionari, salaria]i, furnizori-creditori,b@nci, buget, conturile na]ionale,organisme de burs@, investitori, etc.Profesionistul contabil, fie c@ ela-boreaz@, fie c@ auditeaz@ situa]iilefinanciare ale întreprinderii, estepl@tit de c@tre întreprinderea respec-tiv@, dar utilizatorii(consumatorii)informa]iilor desprinse din acestesitua]ii financiare sunt p@r]ile intere-sate, cele care formeaz@ publicul }iale c@ror interese trebuie ap@rate.Nu exist@ progres uman f@r@ dez-voltarea pie]elor, dar pie]ele nu sepot dezvolta f@r@ profesioni}ti con-tabili, deci profesioni}tii contabili sat-isfac un interes general. Îndeplinirearolului contabilit@]ii }i a profe-sioni}tilor contabili în dezvoltareaeconomic@ durabil@ prin satisfacerea

interesului public este condi]ionat@de existen]a unor organisme profe-sionale na]ionale puternice care s@lupte pentru aplicarea standardelorinterna]ionale în domeniul con-tabilit@]ii }i auditului. Profesioni}tii contabili sunt implica]iîn toate domeniile vie]ii economice }isociale, ei lucreaz@ în firme mari,mijlocii }i mici sau ca practicieniindividuali, în întreprinderi comer-ciale, industriale, financiare, în orga-niza]ii non-profit, în entit@]i dindomeniul public, în institu]ii, îneduca]ie, etc. Rolurile pe care lejoac@ profesioni}tii contabili, în oricesector din economie ar lucra, suntfoarte diverse: ei lucreaz@ în con-tabilitate }i raportare financiar@, înmanagement, în fiscalitate, în sis-teme informatice, în finan]e corpora-tive }i inteligent@ managerial@, caauditori interni sau externi, în con-sultan]@, în educa]ie, etc. Ei asist@guvernele în atingereaobiectivelor lor

economice }i sociale, contribuie laperforman]ele pie]elor financiare, etc.Criteriile de recunoa}tere a unuiorganism profesional de c@treautorit@]ile publice }i de organismeleinterna]ionale se bazeaz@ pe faptul c@un organism na]ional al profesieicontabile trebuie:- S@ fie un organism necomercial }ineguvernamental;- S@ fie acceptat }i recunoscut demembrii s@i;- Membrii s@i s@ fie profesioni}ticontabili;- S@ se bucure de buna reputa]ie înrândul autorit@]ilor publice }i al pub-licului;- S@ aib@ capacitatea de a dezvoltasau influen]a standardele profesionale}i contabile (etica, disciplina, prac ticaprofesional@, controlul calit@]ii);- Membrii s@i trebuie s@ fie autoriza]is@ desf@}oare, la cel mai înalt nivelposibil, activit@]ile tradi]ionale efectu-ate de profesioni}tii contabili;- S@ aib@ capacitatea de administrare}i resursele necesare pentru înde -plinirea misiunii }i obiectivelor sale.

2.Conceptul de integritateIntegritatea este unul dintre principi-ile etice fundamentale ale profesieicontabile. Ea presupune c@ un pro-fesionist contabil trebuie s@ fie drept}i onest în toate rela]iile profesionale}i de afaceri }i s@ nu se asocieze ladeclara]ii false sau care ar puteainduce în eroare consumatorii.Unprofesionist contabil nu trebuie s@ seasocieze la rapoartele, eviden]ele,comunicatele sau alte informa]ii cândapreciaz@ c@ acestea:- Con]in o declara]ie în mod semni-ficativ fals@ sau care induce îneroare;- Con]in declara]ii sau informa]iieronate;- Omit sau ascund informa]ii, atuncicând aceste omisiuni induc în eroare.

stud. Adina-Elena LAZ~R

Doctrin@ }i deontologie

ART~ ECONOMIE VINERI 25 MARTIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Pân@ la evenimentele din decembrie1989, nu am avut }ansa s@ viziteznici o ]ar@ str@in@. De fapt, nu eramsingurul român care m@ bucuram deacest statut de „pivilegiat” pe careregimul comunist ni l-a oferit cugenerozitate.La desele mele solicit@ri de a misepermite vizitarea unor o ]@ri str@ine,(chiar }i numai din sistemul social-ist) primeam din partea serviciuluiromîn de pa}apoarte, (timp de celpu]in 15 ani), un r@spuns implacabil,care viza într-o formulare, „chixo-comic@”, absurdul; Tov. D..... -„cer-erea dumneavoastr@ a fost solu]io -nat@ prin respingere”. În timp ce fot-bali}tii, boxerii }i al]i sportivi (pecare nu i-am invidiat niciodat@ }i subnicio form@) vedeau ]@ri str@ine, euaveam Ordin de deplasare în [araF@ g@ra}ului, [ara Oltului, [ara Lovi} -tei, [ara Bârsei }i multe alte [@riunde mi-am competat cultura fol-cloric@ de tip pastoral, }i prin aceas-ta, mi s-a cimentat sentimentul dedragoste de [ar@, ...indispensabil unuicreator de frumos... Ca artist plastic,c@ruia partidul îmi cerea s@ oglinde-sc în crea]ia mea „realit@]ilii” social-iste din România”, am sim]it perma-nent un sentiment de frustrare, deminimalizare a menirii mele, o cras@nedreptate care nu putea fi justificat@sub nici o form@. Dorin]a de a vizita Italia, ce în tinre]ese transformase într-un vis frumos darutopic, ]ar@ despre care cultura meageneral@ cât }i cea artistic@ de]inea unvolum de informa]ii mai mult decâtmediu, s-a putut realiza de abia înurm@ cu câ]iva ani, dup@ întoarcerea

mea din Statele Unite ale Americii,dac@ nu prea târziu, destul de târziu,când curiozit@]ile mele s-au estompatodat@ cu înaintarea în vârst@.O prim@ ]int@ era s@ v@d Vene]ia. Pelâng@ valorile }i frumuse]ile ei cele-bre, care stîrnesc }i în prezent admi-ra]ia tuturor vizitatorilor, doream s@v@d }i filiala muzeului Guggenheimdin New York, deschis@ la Vene]ia în1979 de c@tre Peggy Guggenheim, onepoat@ a marelui colec]ionar ameri-can Solomon R. Guggenheim.La rândul ei, eminent colec]ionar }iiubitor de art@, so]ia marelui pictor,membru fondator al mi}c@rii supra -realisre din Europa, Max Ernst, }i-aalc@tuit valoroasa colec]ie ce-i poart@numele, consiliat@ de spiritul acestuieminent artist.Pe Canal Grande, (grandioasa }osea

lichid@ a Vene]iei) lâng@ m@rea]a bis-eric@ Santa Maria della Salute, seafl@ Palazzio Vernier dei Leoni, oconstruc]ie în stil baroc vene]ian,opera arhitectului Lorenzo Boschetticunoscut vene]ienilor prin BisericaSfântului Barnaba. Palatul destinatfamiliei nobiliare Venier dateaz@ din1750 dar nu a fost terminat dec$t lanivelul primului etaj, fapt pentru carea fost poreclit ”Nonfinito”.Peggy Guggenheim, sprijinit@ finan-ciar }i material de puternica aso-cia]ie Solomon R Guggenheim dinNew York, a achizi]ionat PalatulVernier, salvând acest spa]iu sortitdegrad@rii }i anonimatului, transfor-mându-l într-o institu]ie muzeal@ deprim rang din Vene]ia, Italia }i chiardin Europa, destinat@ artei moderne.Gr@dinile }i s@lile palatului amenajate

dup@ toate rigorile }i exigen]elemuzeotehniei moderne, ad@postescsuperba colec]ie de art@ a patroaneiartei americane, Peggy Guggenheim,compus@ din lucr@ri ce reprezint@principalele mi}c@ri artistice avangar -diste din secolul XX. Iubitorii de art@modern@ pot admira picturi ale leg-endarilor arti}ti precum: Picasso,Braque, Kandinsky, Bacon, Dali,Magritte, Pollock, De Kooning. Scul -pturi ale lui Colder, Giacometti, Arp}i Brâncu}i, ambienteaz@ sugestivgr@dinile palatului.În 2005, Muzeul Peggy Guggenheimdin Vene]ia g@zdue}te o inedit@ ex -pozi]ie a p@rintelui sculpturii mod-erne compatriotul nostru inegalabilulConstantin Brâncu}i, desf@}urat@ în 8s@li, într-o regie expozi]ional@ unicat. Pe lâng@ lucr@ri de sculptur@ aflate

în colec]iile Muzeului vene]ian }i aleMuzeului de art@ modern@ dinParis, sunt expuse 80 de macrofotografii ale maestrului. Curatorulexpozi]iei, criticul de art@ PaolaMaola, îl consider@ pe Brâncu}i unartist “fotograf” de o extraordinar@capacitate imaginativ@. Pentru a sur-prinde }i a dep@}i efemerul, caut@viziuni neobi}nuite în care materia,lumina, realul alc@tuiesc un spa]iu }io dimensiune temporal@. Ceea ceface în “fotografie” nu este decât oprelungire, ^n alt plan, a concep]ieisale de filosofice. Faptul c@ acest colos de cultur@, art@}i civiliza]ie clasic@, care esteVene]ia, a primit în panteonul s@uspiritual mesajul }i spiritul arteimoderne, înseamn@ c@ Vene]ia î}iasigur@ „tinere]ea f@r@ b@trâne]e.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre Italia. Însemn@rile unui pictor. NORDUL (I)

19 martie 1959. Revolta din Tibet, Dalai-lama exilat.

Vedere din Vene]iaMuzeul Peggy Guggenheim - Vene]ia