C 149 - 87 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor

5/10/2018 C 149 - 87 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor

1/22

Editat de:INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTl ISI ECONOMIA CONSTRUC'fIlLOR (INCERC). Bucurc~ti - Sos, Pantelimon nr. 266

Telefon 27.40.85 - 176 redactie- 116 difuzare

,INSTlTUTUL CENTR~ DE CEBCETARE ,PRO IECTARE

S I D IR E C T lV A R E IN C O N S T R U C 1 ' I 1

BULE ,T INUL CONSTRUCYf lLORVolumul 5 1987

1. PRESCRIPTII TEHNICE "Instruetiuni tehnlce privind proeedeele de remediere a defecte-lor pentru elementele de beton ~i beron armat", Indicat!v C 149-87,apro-bate de ICCPDC eu deeizia nr. 38 din 21 august 1987 :>. "Instruetiuni tehniee pentru folosirea profilelor Iucastra.te dinPVC plastifiat la etansarea rosturllor elementelor de constructir", Indica-tiv C 163-87, aprobate de ICCPDC eu declzta nr. 40 din 21 septernbrie1987 ... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 44 Nota ICCPDC privlnd anularea "Instruetiunilor tehniee departa-mentale -privind metode de determinare eantitativli. a adezivitli.tii bitu-rmflui la agregatele naturale" indicativ CD 14082,aprobate de MITe euor&lnulnr, 149/26.01.1982 (pu1:5lieaten Buletinul constructnlor nr. 7/1982). 70 ,;Instruetiuni tehniee departarnentale pentru tmbracamlnt! bi-tuminoase eilindrate, exeeutate. Ia cald ell bitum aditivat", indieativCD 163-87,aprobate de MITe eu ordinul nr,,1257din 3 0 iulie 1987 . " 71. "Instruetiuni tehnice departamentale pentru executia tra-tamentelor bituminoase eu bitum aditivat", indicativ CD 164-87,pprobate de MTTe eu ordinul nr. 1258 din 30 iulie 1987 . . ., 87 "Instruetiuni tehniee departamentale pentru executarea Imbrli.-cli.mintilor din beton 'de eiment eu polimerl pentru calea pe poduri ~ipa-saje", Indicativ CD 16987, aprobate de MITe ell ordinul nr. 1531 din

14 septembrie 1987. ...................... 1012,. PRETUJ,U ~I TARIFE

Ordinul MITe. nr, 1;1.91din 5 august 1987 privind stabtlireatadfului de tnchirlere pentru "Draglinli. electrica URSS de 6,5 me si 0lungime a bratului de 45 m. ,.....:.......... '.. 160

\ II


2/22

{I I\

t

~INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIEC'IARE ~l DlRECTlVAREIN C O N S TR U C T III


3/22

IIi'La aceeasi data inceteaza valabilitatea "Instructiunilor teh- \nice privind folosirea amestecurilor pe baza de ciment sau pebaza de rasini epoxidice, la remedieri de defecte ale lucrarilorde constructii" indicativ C 149-81, aprobate de ICCPDC enDecizia nr. 107 din 1 septembrie 1981.,

PRE$EDINTELE BIROULUI EXECUTIV, DIRECTOR GENERALIng. VALERIU CRISTESCU "

\\\

INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVINDPROCEDEELE DE REMEDIERE

A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELEDE BETON s r BETON ARMAT

INDICATIV C'149-87

Elaborate de:INSTITUTUL DE CERCET.ARI IN CONSTRUCTII $1

ECONOMIA CONSTRUCTIILOR ~ INCERC Director adj. ~iintific: dr. Ing, Romulus Constantinescu4 Sef laborator : ing. Stefan EnescuElaborator : ing. Angela Stanescu

Responsabil din partea ICCPDC: arh. Claudiu Popesteanu


4/22

INSTRUC'fIUNITEHNICEPRIVINDPROCEDEELE Indicativ C 149-87DEREMEDIEREADEFECTELORPENTRUELEMENTELEI-------

DE BETON ~I BETONARMAT Inlocuiesc C 149-81

1. PREVEDERI GENERALE1.1. Prezentele instructiuni tehnice stabilesc procedeele deremediere a elementelor de beton ~i beton armat care prezintadefecte sau degradari, folosind amestecuri pe baza de ciment saurasini epoxidice.1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnicecuprinde: 'a) remedierea defectelor de executie constatate la decofrareaelementelor, constind din: stirbituri, zone segregate, goluri, ros-

turi de betonare etc.;b) remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri locale) apa-rute in periQa~a de executie sau ill cursul exploatarii ca urmarea fenomenului de eontractie a betonului sau a unor sol icitaricu caracter exceptional (~~curi, supraincarcare, vibratii, seismetc.). .In cazul elementelor de beton precomprimat prevederileprezentelor instructiuni tehnice pot fi aplicate numai cu avizulproiectantului investitiei sau al lucrarilor de remediere, dat inurma analizarii starii de eforturi din zona afectata ~i a conditi i-lor de .ancorare a armaturii preintinse.

Elaborate de: Aprobate de: I.C.C.P.D.C.eu deeizia nr. 38din 21 august 1987INSTITUTUL DE CERCETARIiN CONSTRUCTII $1 ECONOMIACONSTRUqIILQR - INCERC -

6

iII1\ '(I1.3. Clasificarea defectelor sau deteriorarilor, procedeele deremediere si condijiile de .adoptare si aplicare a acestora sintprezentate in:- cap. 2, pentru defectele de executie care se incadreazain domeniul aratat la pet, 1.2.a;.s cap.. 3, pentrn deteriorarile care se incadreaza In domeniul aratat la pct. 1.2.b. . .1.4. Inainte de inceperea operatiilor de remediere, execu-tantul va i~tocmi fisa tehnologica de executie pentru procedeeleadoptate, tintnd seama de prevederile prezentelor instructiuni~ehnice si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de' pro-iectant ,. 1.5. Lucrarile de remediere se vor executa cu personal ins-truit In prealabil in scopul respectarii eu strictete a prevederilorfisei tehnologice.1.6. Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va facenumai dupa verificarea ~i consemnarea de catre delegatul CTCa corectei realizari a lucrarilor pregatitoare.1.7. ~elegatii beneficiarului si a compartimentului CTCvor urmari modul de executare a remedierilor ~i vor consemnacorecta realizare a lor.

. . 2. PROCEDEE DE REMEDIERE A DEFECTELORCONSTATATE LA DECOFRAREA ELEMENTELOR2.1. Defectele deexecutie constatate Ia decofrarea elemen-telor se 'clasifica conform tabelului '1.

. 2.2. Inregistrarea defectelor se va face in cadrul procesu-lui verbal de verificare a .aspe.ctului betonului dupa decofrare(formular 9-13-107 d din sistemul de evident a publicat InBuletinul Constructiilor nr. 2 din .1981).. '.2.3. In cazul d~f~ctelovrde tip ~ASM (tabelul 1, pct. 4),proiectantul va stabili daea este admisa remedierea elementelor

in cauza ~i, dupa caz, se va opta pentru until din cele trei proce-dee.mentl~nate In tabelul 1. In situatii speciale se poate adoptaaplicarea m paralel a doua procedee (ex. torcretare + injectare),2.4. Materia:lele folosite si mijloacele necesare pentru exe-cutarea remedierilor sint precizate In anexa 1.

7


5/22

Tabelul 1Tipul de defect CaracterizareaNT. defectu1ui Proeedeu1crt. deDescriere Notatie Adincime Suprafata remediereem m2

1 Defecte de su- DS max 1 cricare I pasta de ci-prafata ment conform ,Segregari san pet. 2.7.pori 1a supra-fata elementu-lui--2 Defeete in DSA - 1.. .4 oricare mortar destratul de aco- eiment eon-perire a arma- form pct. 2.B.turtlor :segregari saudesprinderi debeton3 Defeete de DASI'{ max. 1/4. max.O,3adtncfme ~i din grosi- mB beton de ci-suprafata re- mea ele- ment conformdusa: segregari, mentului pet. 2.9.goluri4 Defeete de DASM max. 1/4 peste -injectareadrnctrne ~i/ din 0,3 cu pasta de/sau supraf'ata grosimea rnB cimentmare; segre- elementului conformgad, goluri pct.2.11sall-betonarepeste 1/4. oricare in excesdin grosi- .conformmea ele- .pct, 2.12mentuhri sall-orcretareconformpet. 2.132.5. Remedierile eu amesteeuri pe baza de eiment se exe-cuta. la temperaturi ale mediului ambiant de minimum + 10C.2.6. Suprafata remediata se va mentine in stare umed["minimum 7 zile, prin stropirea periodica, aeoperire eu prelateumede, folii sau prin apliearea de pelieule de protectie.

8

!r '

\!

2.7. Defecte de suprafata (DS)2.7.1. Lucrarile pregatitoare eonstau din urmatoarele ope-ratiuni :a).perjerea zonei eu defeete eu 0 perie de sirma ;b) curatirea ell' un jet de aer;c) umezirea zonei astfel ineit sa fie saturata eu apa.2.7.2. Compozitia pastei de ciment pentru remediere (inunitati .de volum) este urmatoarea :

ciment '" .. 1 parte- pol iaceta t de vinil D 50 0,3 part i- apa 0.3 0,4 partiIn situatiile in care nu se dispune de poliaeetat de vinil seadmite utilizarea compoaitiei : eiment 1 parte si apa=0,4...0,5parti.2.7.3. Prepararea pasteide eiment: in eantitatea de cimentmasurata in prealabil se introduce treptat apa/ amestecind pina,se obtine un amestee eu aspect uniform si de consistenta necesara

punerii in Iucrare ,In eazul folosirii adaosului de poliaeetat de vinil, aeesta seva dilua eu 50% din apa si se omogenizeaza pina la obtinereaimei emulsii uniforme, dupa care se introduce eimentul ?i se con-tinua amestecarea , Se adauga in eontinuare apa pina la obtinereaconsistentei neeesare.

2.7.4. Punerea in lueru: se aplica pe zone eu defeete pastade ciment , prin apasare energica ell mistria sau spaclul.

I!

2.8. Defecte In stratul de acoperire a armaturilor (DSA)2.8.1. Lucrarile pregatitoare eonstaudin urmatoarele ope.-

ratiuni : ..a) desprinderea betonului prin lovire eu eioeanul de zidar;b) curatirea eu jet de aer;c) umezirea betonului eu apa pina la saturare.Lucrarile pregatitoare se considera ineheiate dupa zvintarea

suprafetei de beton ee urmeaza a fi reparate ,9

'~'~"~;i:*~"':;~''''_~ --------------------


6/22

2.8.2. Compozitia 'mortarului pentru remediere (inunitati .de volum) este urmatoarea :-c~e~ 1~~-. nisip 0 ... 3 mID ; : 2 partiapa in eantitatea necesara obtinerii unei consistente cares a permita mortarului aplicat sa-si mentina pozitia.In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 par] i

poliacetat de vinil D 50. '2.8.3. Prepararea mortarului : se amesteca cantitatile denisip ~i de ciment, se adauga apa treptat, amestednd~-se incontinuare ptna se obtine un amestec cu aspect uniform si deconsistenta mecesara punerii .in luerare.In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, aeestase va dilua inprealabil cu 50% din apa, dupa eare se vor intro-du~e cantitatile de nisip ~i ciment. Se continua amesteeareaeamal sus, completindu-se apa pina Ia consistent a necesara.2.8.4. Punerea in Iuerare: se aplicg mortarul in straturi demax. 15 mm grosime prin arunearea cu mistria ~i _presare.2.9. Defecte de adincime si suprafata redusa (DASR)2.9 ..1. Lucrarile pregatitoare constau din urmatoarele ope-ratiuni:, .. a) indepartarea betonului necorespunzator, prin spargere cuspitul : . .b) coreetarea formei golului. astfel incit sa se asigure posi-bilitatea unei corecte completari eu beton non;c) ,euratarea zonei eu jet de aer;d) umezirea betonului pina la saturare.Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa svintareasuprafetei de beton ce urmeaza a fi reparat.2.9.2. Dad nu se asigura beton de marca corespunzatoareprodus de statii de betoane, compozitia betonului de eompletare(in volume) va fi urmatoarea : '

eiment 2 partiagregate sort 0-3 mm 1 parte3-7mm 1 parte7-16 mID 1 parteapa . . . . . . . 1/2... 3/4 parti10

L .

2.9.3. Punerea in lueru se face in urmatoarele etape:a) se aplica un amorsaj din pasta de eiment eu poliacetat

de vinil (vezi pet. 2.7.2. !?i 2.7.3) pe suprafata de beton prinpensulare in doua straturi, la un interval de 5...20minute intre ele:

b)..dupa svintarea ultimului strat , zona de reparat se umple-cu beton; punerea in lucru se va face in straturi, prin presare;

c) daca grosimea defectului este mai mare.. de 5 em,se vamonta un eofraj care sa permita introdueerea vibratorului de inte-rior, iar betonarea se va face in exees (similar eazului din fig; :3) ;decofrarea se va face dupa 24ore iar imediat dupa aceasta operatiese va indeparta betonul in ex~es prin spituire usoara (eu spit saudalta si ciocan 0,5 kg).

2.10. Defecte de adineime ~i/sau suprafata mare (DASM)Aceste defecte pot fi remediate prin urmatoarel e proeedee:- injectare eu pasta de eiment, in cazul zonelor segregate

de volum mare;- betonare in exces, aplicata in cazul golurilor sau zonelor

eu segregard locale;'-- .toreretare in cazul defectelor de mare suprafata sau infazul in care nu se poate asigura prin betonare 0 umplere corectaa . golurilor.

Prin injectare eu 'asHi de ciment se realizeaza :- etansarea zonelor segregate ale elementelor san struc-

turilor de constructii care vin in contact cu apa (bazine, rezer-voare, conducte, pereti de rsubsol etc.);

- restabilirea capacitatii port ante a elementelor de eons-tructii prin consolidarea strueturii betonului segregat;

- protectia armaturilor.2.11. Remedierea prin injectare a pastei de eiment2.11.1. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele ope-ratiuni : .a) Stabilirea zanelor ce urmeaza a fiinjectate prin:- examinarea vizuala )'i eventuale sondaje ; .

11 '


7/22

- proba cu apa pentru recipienti, marcindu-se portiunile-in care se constata exfiltratii : ., - incercari cu ultrasunete .in cazul elementelor de struc-, tura ~ia fundatiilor : in acest caz vitezele de propagate sint maimari cu 300 m/sec. faja de zone1e de beton compact.

b) Stabilirea locurilor orificii1or de injectare, astfel incitsa fie dispuse 1a distanta de 20...60 em, in functie de porozitateazonei. .Orificii1e vor fi amp1asate pe toate fetele accesibile ale ele-mentulni.

c) Pregatirea tubu1ui IPV sau PVC de 5...7 em 1ungime infunctie de procedeu1 de remediere ales (manual sau cu pompa).d) Tencuirea intregii suprafete segregate pe toate fetele

accesibile cumortar de ciment de compozitie 1:3 (ciment : nisip) ..in grosime de 1 em, aplicat in minimum 2 straturi. In jurultuburilor se aplica mortaru1 intr-un strat de 3 cm.

In cazu1 injectarii cu pompa, dupa 3 ore de 1a tencuire seextrag tuburi1e. Lainjectarea manuala tuburi1e ramin in orifi-cii, in e1e introducindu-se seringa.

e) In anumite situatii cind zone1e segregate si~t de adincimi,mari, se creiaza prin perforate cu masina rotopercutanta orificii,de injectare cu 10...20em si adincime de25 ...400/0din grosimea.elementului, dupa care se continua ca 1a punctul 2.1_1.1.csi d..

f) Cu circa 24 ore inainte de inceperea injectarii se va faceverificarea continuitatii dintre punctele .de injectare, introducin-du-se in orificii apa sau aer sub presiune .

.2.11.2. Compozitia pastei de ciment se stabileste prin incer-diripreliminare de laborator, urmarindu-se caracteristici1e:. - fluiditate . 13 15 secunde- sediment are sub. . . . . . . . . . . 15 ml.Orientativ raportul A/C =0,5.2.11.3. Determinarea caracteristicilor pastei de ciment.Fluiditateaa) F1uiditatea se determina prin masurarea timpu1ui de

scurgere a pastei de ciment prin pilnia metalica indicata in fig. L12

l_ ,

.... - _ . _ .. . . . . . . .Fig. 1. Ptlnie metalica pentru determinarea fIuiditapi


8/22

b) Verificarea pilniei se face cu apa, si se cons~ded\. cores,:punzatoare daca timpul de scurgere a apel,este de II, 2/10 02/10. Dadi timp~l ~e sc?::g~re ~ste ~ai mic sau mal mare se vaajusta ill eonsecinta orificiul. interior. , 'La determinarea timpului de scurgere a apel sau a pastel deciment pilnia va fi complet umpluta.

Sedimentareaa) Sedimentarea se determina prin ~as~r~rea cantit~tii deapa ce se separa din pasta de ciment tlll~ta m reI;>ausymtr-uScilindru gradat de sticla de 500 ml capacitate nominala (STA

4095.....:.82), , ,"b) Cilindrul se asaza intr-un loc ferit de vibratri sau ~~socuri si se umpl,epiti.a la di~iziunea corespunzatoare gradat1e1de 500 rnl., dupa care se acopera cU,un capac. y y y _ c) Dupa ,2 ?~e cantitatea de apa separata se masoara cuajutorul unU1 cilindru gradat. . y2.11.4. Prepararea pastei de ciment se face dupa cum urmea-za : a) Cimentul cintarit in preal~?i~ se introduce prin presarareIenta in cantitatea de apa stablhta; .

b) Se malaxeaza timp de 7 minute. , "La prepararea fiecarei sarje de pasta de ciment, se ~a yell,:-fica fluiditatea, corectindu-se apa sau. cimentul, astfel incit sase mentina conditia de la pet. 2.11.2. ,Pasta ~epoate'pastra in vasul deprep~rare ce~mult 60mmu1ecu conditia ca la fiecare ir~tenTalde.lO minute sa se procedeze ao remalaxare cu 0 durata de 6 minute.2.11.5. Operatia de injeetare se executa astfel: , ,

a) Se incepe injectarea de la orificiul ampla~at eel mal J ~ Si se continua din aproape in aproape pina se a]1;nge la ?r_11-~iul amplasat eel mai sus. In cazul suprafetelor onzontal~ mjec-tarea va incepe de Ia orificiul amplasat la 0 Ae~tremltate ~defectului 9i continua din aproape m aproape pma la cealaltaextremitate; ,b) Injeetarea cu seringa constvain u;mato~rele operatiuni:

se incarca sennga cu pasta de cJ?len~,. A se fixeaza capul seringii in stu] 91 se impinge mcet plS-tonul;14

I\ .f

\l-IilI

lI 'I

operatiunea se. considera terminata pentru un orificiude injectare, dupa ce se constata aparitia pastei de ciment intr-unul din orificiile apropiate. Se astupa cu un dop orificiul res-pectiv si se continua injectarea iprin orificiul imediat urmator;c) Injectarea cu pompa consta in urmatoarele operatiuni :.- se alimenteaza pompa cu pasta de ciment; la introducerea:.pastei de ciment se foloseste 0 sita cu ochiuri de 1..,2 rom Iatura,pentru a indeparta eventualele impuritati existente in amestec;- se porneste pompa pina la aparitia pastei de. ciment lacapatul stutului, dupa care pompa se opreste :

.' - se introducestutul in orificiul "de injectare si-se stringepiulita de etansare ; ,- se porneste pompa 9i se urmareste permanent manome-trul acesteia, astfel incit sa nu se depaseasca presiunea de 20 at. ,caz in care se opreste functionarea ei. Daca dupa oprirea pompeipresiunea scade, atunci injecfarea decurge in bune conditiuni ~se porneste din. nou pompa cind presiunea atinge 5 at.;- operatiunea de injectare rs e considera terminata pentruun orificiu de injectare, dupa ce se constata aparitia pastei deciment intr-unul din orificiile apropiate; se astupa cu un doporificiul respectiv 9i se continua injectarea prin orificiul imediat

urmator :- daca la inceperea operatiei de injectare presiunea cresteinstant aneu, atingindu-se 20 at, si dupa oprirea pompei nu set constata scaderea presiunii, rezulta ca s-a format un dop de_,ciment in orificiul de injectare; in acest caz se spala orificiulcu apa sub presiune pentru a indeparta dopul format, dupa carese reia injectarea,

2.11.6. Verificarea lucrarilor de injectare cu pasta de cimentse poate face prin:

proba de umplere cu apa in cazul recipientilor ;incercari cu ultrasunete sau alte procedee stabilite de

comun acord cu proieetantul.2.12. Procedeul de remediere prin betonare in exces2.12.1. Lucrarile. pregatitoare se executa conform pet. 2.9.1.

la care se adauga operatia de mont are a cofrajului, asigurindu-se15

1


9/22

I..,

_ .

,'v .L .... _

etanseitatea, posibilitatea de patrundere a vibratorului si depa-sirea cu 10.... 15 cm a marginei superioare a zonei de remediere(fig. 2, 3 si 4).

2.12.2. Compozitia betonului se stabileste conform Norma-tivului C 140-86 pentru clasa de beton stabilita de proiectant.

2.12.3. Prepararea betonului se face conform NormativuluiC 140-86.

i.12.4. Verificarea caracteristicilor betonului se face prindeterminarea rezistentei .conform STAS 1275-81.

Fig. 2. Cazul eleme~telor verticale (s.!ilpi.pereti] Ia' care exista spatiu suficientpentru manevrele de hetonare !Iimanipulare a pervibratoarelor. .

1 6

~ .

dr-. .

Orinda

f i 5 'V Beron vech/'/Itiro dtJfecle)

LJc-!onnou"( t iC' C'omplefare)

Fig. 3. Caiul unui stilpsau perete la care zona defecta seafla in apropierea placii

2 - C. 1048


10/22v,

F. 4 Cazul unei grinzi de pb~eu.19. ,. . d"iere prin torcretare2.13. Procedeul de re;n:e ecuta conform pct: 2.12.1.2.13.1. Lucrarile pregahtoar~~e ~:nform Instnictiunllor teh-2.13.2. Torcretarea se execu a

nice C 130-76. DETERIORARILOR3. PROCEDEE D E R:~~~~ic~TIE SAD lN CURSUL

APARUTE lN PERIOATDARII CONSTRUCTIEIEXPLOA ~ .. 1. a cofrarn e e-.~ " apara ultenor e 1'1 23 1 Deteriorarile care pot d~ae sint precizate In tabe u .. . d 1 de'reme ier . ~. bene-telor si proce ee e' 't' unor detenoran,men 'r t t~ apan ia . t 1lucra-32. Imediat ce serc~ns ac~ului de catre prolecta~ Utitut defida~l v ! i - solicit a ana. lzareartize tehnice de catre un lUS vrii sau efectuarea unel expe ,.' .18

invatamfnt superior, institut de cercetare sau 0 organizatie. de p~oiectare.3.3. Deteriorarile se consemneaza intr-un releveu al elemen-telor sau structurii, precizindu-se tipul, pozitia ~i dimensiunileacestora.3.4. In functie de amplasarea ?~ consecintele deteriorarilor:c~nstatate, solutiile de remediere VOl' fi date prin:- nota de remedieri, sau- proiect de remediere (consolidare), intocmite de proiec-tantul Iucrarii sau institutia solicitata de beneficiar. Procedeulde remediere se stabileste tinind seama de precizarile date intabelul 2, precu,m si decele mentionate la pct. 3.5.. :3.8.3.5. Procedeele pe baza de ciment se recomanda a fi adop-tate in situatiile In care nu se dispune de personal cu experientain utilizarea rasinilor epoxidice sau de dotarile ~i materialelenecesare.3.6. In cazul deteriorarilor de tip DASR si DASM se adoptaprocedeul pe baza de rasini epoxidice in situat iile in care seimpune .realizarea unor rezistente superioare in lntervalul de24 ore.Caracteristicile amestecurilor epoxidice sint prezentate in

anexa 3.3.7. Procedeele mentionate in tabelul 2 asigura remedierealocala a deteriorarilor produse ..In functie de masura in care-ss apreciaza ca este afectatanefavorabil comportarea in viitor a structurii, precum si deposibilitatea repetarii unor solicitari similare si necesitatea spo-ririi gradului de siguranta in. exploatare, se va analiza daca estesu.ficienta m.mai remedierea locala sau ~e)mpune adoptarea demasuri suplimentare ca: .;_ sporirea capacitatii de rezistenta a elementelor prinarmare suplimentara, camasuire etc.;_;_adoptarea de dispozrtii ccnstructive care E a asigure. imbunatatirea mcdului de preluare a incarcarilor (de ex.: intro-ducerea unor diafragme);. - prevederea unor restrictii de exploatare.3'.8. in cazt:rile' in care fisu~i1esint datorate actiunii fortelor

taietcare ?i se impune sporirea capacitatii de preluare a acestora.pentru remedierea si consolidarea elementului, se va prevede atit.injectarea fisurilor cit si, suplimentar, placarea zonei in cauza19


11/22

!l. . . . .ol. . . ., 0I'lI .,

~oj''0.,'0

2 0

J.

cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticlji (notatprescurtat CEATS), conform prevederilor de la pet. 3.13. ~itinind seama de precizarile din anexa 4.3.9. Procedeele pe baza de amestecuri cu ciment s-au des-cris in cap. 2, iar procedeele pe baza de amestecuri epoxidicesint descrise in prezentul capitol. 3.10. Materialele folosite si mijloacele necesare pentru.reme-diere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice sint prezentatein anexa 2. .3.11. Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea ele-mentelor de beton si beton armat se poate face numai in urma-toarele conditii :

- temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie deminimum + 15C si umiditatea relativa a aerului de max. 60%~in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa exe-cutarea acesteia; .- suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie Sa fieumede;- temperatura maxima in cursul explcatarii nu trebuie sadepaseasca + 50C;. ,~ fisurile sa fie stabilizate (in cazul in care au fost generatede tasarea fundaiiilor);- temperatura materialelor utilizate trebuie Sa fie de mm,+'1YC ~i max. + 30C.3.12. Remedierea fisurilor en 'deschidere < 0,5 rom ( fo)3.12.1. Fisurile cu deschidere mai mica de \0,5 mm se vorremedia prin aplicarea pe fisura a unui chit. epoxidic sau a. unei paste de ciment eu adaos de poliaeetat de vinil.

3.12.2. Compozitia chitului epoxidic este data in tabelul 0.

I,j

II Tabelul 3Cantitati pentru Ull amestec de lucruCompozrtta dozare I dozarevOlumetrica(cm3) gravtmetrica (g)

iRa~inll.Dinox OllL 200 200Intaritor TETA sau DETA 28 2.5Ciment san filer de cuarj 1.50... 200 200 ...2.50

2 1


12/22

3.12.3. Prepararea chitului epoxidic se face astfel: seintroduce intr-o capsula emailata rasina epoxidica si intaritorulcintarite sau masurate volumetric, ~i se amesteca timp de min..2 minute eu 0 mistrie, dupa care se adauga treptat filerul saucimentul cintarit in prealabil ~i se continua amesteearea pinala omogenizarea completa a componentilor.Operatia de omogenizare se faeefoarte lent, evitindu-sescoaterea mistriei din ra~ina inoata perioada de amestecare

pentru a nu antrena aerul in amestec,Uneltele de lucru si componenta salida trebuie sa fie perfectuscate la inceputul operatiei de preparare.3.12.4. Punerea in lueru se face in urmatoarele etape :a) se perie suprafata betonului fisurat cu 0perie de sirma sise indeparteaza praful rezultat eu un jet de aer c?mprimat;b) se aplica eu spaclul, pe trasenl fisurii , pe 0 latime de2 .. , 3 em doua straturi de aeoperire din chit epoxidic, cu com-pozitia indicata la pet. 3.12.2., asigurindu-se intre cele douaaplicari sueeesive un interval de timp care sa permita aplicareacelui de al doilea strat fara antrenarea stratului anterior.Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.c) dupa terminarea prepararii si aplicari ichitului, vaselesi eelelalte unelte se vor spala eu acetona tehnica.3.12.5. Dupa terminarea remedierii fisurii se va proeeda eala pet. 3.11. .3.13. Remedierea fisurilor eu deschidere 0,5 2 mm (f1)'3.13.1. Remedierea fisurilor eu desehidere 0,5 2 mm se face prin injectare eu ra~ina epoxidica, .3.13.2. Lucrarile pregatitoare eonstau in urmatoarele ope-ratiuni : .a) Indepartarea teneuielei de pe suprafata de beton fisuratape 0 latime de 5 ... 7 em . (min. 2,5 de 0 parte si de alta afisurii).b) Perierea zonei descoperite ell 0 perie de sirma pentru a

mdeparta laptele de eiment de pe suprafata de beton ~i elimi-narea prafului rezultat eu un jet de aer comprimat.c) Stabilirea punetelor de. aplieare ~ stuturilor metaliee(fig. 5) pe traseul fisurii.

22

I!I I .1 6

Pis/ol Gorll/ioro dinfob PVC

Cluj C'l?fru /ixa-rea' .s-Iululul

b) FixQreo slll!lilvi pe/Xst/rtfFig. 5. ~tut metalic

SXUL i

ieava !4x9-30STAS 5.30 -66'

'*

Sfu_f


13/22

"'i

In ca~ul elementelor cu grosimi de max. 20 ern, stuturilese aplica pe 0 singura fata a elementului, iar distanta dintreele este de 1,2 ... 1,5 x grosimea elementului, cu conditia cape lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe eel putin douastutufi. "In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 em, stuturilese amplaseaza pe ambele fete ale elementului si distanta dintre

ele este de 0,5 ... 0,7 x grosimea elementului. Punctele de apli-care de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele(fig. 6). 'La fiecare fisura se Iasa, la una din extremitati (cea de susin cazul fisurilor verticale}, un orificiu de 1 cm pentru refulareaaerului.d) Eixarea- stuturilor pe traseul fisurii , in punctele stabi-lite .dupa cum urmeaza :- suprafata circulara a stutului se acopera cu un. stratde plastilina si se aplica pe zona de beton fisurata acoperitasi ea in prealabil cu un strat de plastilina : aplicarea stuturilorse face simetric fata de fisura :--:-fiecare stu] se fixeaza provizoriu pe contur in doua-treipuncte, cu plast ilina sau cu ipsos.e) Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungulacesteia a unui chit epoxidic de 1 ... 2 mm grosime, pe 0 la-time de circa 3 cm. Compozitia ~imodul de preparare a chituluiepoxidic sint prezentate la pet. 3.12.2 ~i 3.12.3. Cu acelasichit se fixeaza definitiv ~i stuturile metalice. Aplicarea chituluise va face cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica ,In cazul injectarii de pe 0 singura fata, fata opusa se chituiestepe toata lungimea fisurii, lasindu-se intreruperi pentru controlde circa 3 mm, la 50 em distanta sau minimum una pe fisura ,Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte,materiale pe baza de verificari prealabile. ,f) Dupa intarirea chitului (la circa 6 are de la aplicare)se verifica comunicarea dintre stuturile metalice astfel: se in-

troduce aer comprimat pe r'ind in fiecare stu] metalic si se urma-reste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate ; orifi-ciile prin care nu refuleaza aerul indica 0 mtrerupere a fisuriiin zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimen-tare pentru 'asigurarea comunicarii.24

II 'III. .I "1)I,II

3.13.3. Compozitia amestecului de injectare este cea indi-cata. in tabelul 4."I'abelul 4. . Cantitatea pentru un amestecComponenti Unit1i.ti de I Unitat! devolum, (ems) masa (g )R1i.~in1i.Dinox C sau Dinox F 100 100 ;

illtaritnr TETA sau DETA 14 12,5 t, OBSERVATIE: Un amestee de lucru nu trebuie sa. depaseasca 0,5 dms;sau 0,5 kg. '

3.13.4. Prepararea amestecului pentru injectare se faceastfel: ' 'Se mascara volumetric sau gravimetric rasina epoxidica ~iintaritorul in proportiile corespunzatoare ~i se introduce intr-o.capsula emailata , dupa care se amesteca incet cu mistria timpde min. 2 minute, avind griFi ca prin amestecare sa nu se antre-neze aero "3.13.5. Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 are'de la executarea operatiilor pregatitoare, dad temperatura me-.. diului ambiant este mai mare de +20C si respectiv dupa min.12 are daca temperatura mediului ambiant este sub +20C.

3.13.6. Injectarea se incepe de la una din extremitatilefisurii.La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe dela capatul inferior (fig. 6).In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal,invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina saucaucruc., 3.13.7. In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin

fata superioara; daca aceasta nu este accesibila, injectarea seface de jos in sus practicindu-se cite un orificiu suplimentarintre doua orificii de injectare, in care se introduce cite un tubPVC; refularea .r~inii prin acest tub indica patrunderca ra~ineipina la 2/3 din inaltimea placii.

IJ

I"IIIrI

2 5

: : s ,J


14/22

'0).l)/al'rogm6 di(J beton armed,co grosimC'o de c~1mull 20 e m

I( 3.13.8. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxidica cu ajutorulpistonului manual .consta in urmatoarele operatiuni :a) Incarcarea pistonului eu rasina epoxidica ;b) fixarea capului R_istonuluiin stutul metalic ~i insurubareaineet a pistonului pina. la apari[ia rasinei in stutul invecinat ,dupa care se muta pistolul in acesta; , c) astuparea stutului cu ,dop de cauciuc sau plastil ina sidesfundarea celui de al treilea stu] de injectare.Se procedeaza astfel pina la injectarea completa a fi-surii. La sfirsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fieastupate.d) dupa circa 2 ore se scot stuturile ; acestea se refolosescdupa indepartarea chitului prin spalare cu acetona sau prin,ardere. \3.13.9. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxidica cu ajutorulpistolului aciionai cu aer com-primai se face: cu pistolul incarcatcu amestecul de injectare si pus in legatura cu 0 sursa de aercomprimat pina Ia 6 atm.Se fixeaza pistolul in primul stu] metalic, se deschide lentrobinetul de aer comprimat al pistolului si se mentine pistolulin aceasta pozitie pina ce se observa aparitia rasinei in stutul

invec~nat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresuri-zeaza ~i se muta pistolul in stutul invecinat, se astupa primulstut cu dop deeauciue sau plastilina si se destupa al treileastu] de injectare. Se procedeaza astfel pina Ia injectarea completaa fisurii. La sfirsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fie astu-pate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile. 'Stuturile metalice serefolosesc dupa indepartarea chituluiepoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere.3.13.10. Verificarea .aplicarii eorecte a procedeului de in-jectare se face dupa 24 ... 36 ore de .la injectare ~i se executaastfel :a) La fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe

'0 lungime de circa r lS em, cu dalta si ciocanul stratul de chit-epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisuri i, la extre-, mitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul in-jectarii ipe ' 0 fata a elementului, se desprinde chitul de pe fataopusa injectarii.

(!>1'0Xid/C' i. .,I'i,j

~ mJee>tc1reb) 6ri17d6 c/;/7 o c > l o l 7 ormal ,,,> 20cmcu oros/meo rna/ more de 20 e m

Or/!IC'iUpi vc>ri,L'lcart'o I~Jt'rf.r . : : : . : . ~ , - = - , , - , - - - = . . . : : : . . . _ , ~ / n ' . . . ! , , l - ! : : . e . ! : : e . : . . . / ; . : : : ( Y : . . : . . r . . . . ! e : . , . (f(/b PVo )

+ .j . 'Vd/2.d

sluf de,

I t!I~:

C) /n]Bcfare p/oneu de.los In susFig. 6. Detalii privind amplasarea stujurilor ~i directia de injectare

2 1


15/22

~.f

t\ f.I

b) In cazul :unei injectari corecte se constata prezenta ra-sinii .in fisura(culoarea rasinei este mai inchisa decit a beto-nului) .. c) In cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura,rezulta ca injectarea nu a fost executata corespunzator. In aceastasit~atie se procedeaza la desfacerea completa a chitului de pefata respect iva a elementului si se stabilesc zonele neinjectate.In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acoperafisura cu chit epoxidic, lasindu-se cite 0 intrerupere de controlde 2 ... 3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa.la reinjeetarea. .Intrucit in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste cali-tatea injectarii celorlalte fisuri, injectate anterior, se face ve-rificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a.3'.14. Remedierea fisurilor eu deschidere >2 rom ( f2)3.14.1. Remedierea fisurilor cu deschidere 2 ... 5 mm se faceprin injeetare eu chit epoxidic.3.14.2. Lucrarile pregatitoare sint cele de la pet. 3.13.2.3.14.3. Compozitia chitului pentru injectare este data intabelul 5.

Tabelul 5Cantitatea penrru un amestec

Componenti Unitati de I Unitati de ,velum (cm'') masa (g)R~ina Dinox C sau DinoxF 1 0 0 1 0 0 i!ntaritor TETA S3.l1 DETA 14 1 2 , 5Ciment sau filer de cuar] 5 0 5 0

3.14.4. Prepararea .chitului .prin injectare se face conform.pct. 3.12.3. .3.14.5. Punerea in lucru se face conform pet. 3.13.5 ....... 3.13.9.3.14.6. Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injec-tare se face. conform pet. 3.13.10.

28

IlII

\III\ .

. .3.15. Plaearea eu CEATS3.15.1. Placarea eu chit epoxidic annat eu tesatura din fibra

de sticla (CEATS) poate fi .utilizata : .- lei. remedierea unor zone de grinzi sau diafragme care

prezinta deteriorari ea urmare a unor solicitari predominantede forte taietoare (fisuri inclinate cu.desehideri de 0,5 ... 5 mm) ;

- 'la remedierea unor zone eu fisuri fine (deschideri subV,5 mm) la elementele la care este necesara 'asigurarea etansei-tatii, protectia armaturilor sau a aspeetului.

3.15.2. Plaearea cu CEATS la grinziare in principal rolul-d e a restabili sau imbunatati capacitatea de preluare a unoreforturi principale de intindere, remediind lipsa sau iesirea dinlucru a unor etrieri, .

Nu se executa placari pe zone de beton segregat sau de cali-tate necorespunzatoare :

- suprafete cu denivelari mai mari de 3 mm;- beton eu rezistenta sub 10 Njmm2.3.15.3. In eazul e1ementelor eu fisuri cu deschideri mai mari

de 0,5 mm, operatia de placare trebuie asociata cu operatia deinjectare a fisurilor care se executa si controleaza inaintea pla-carii (fig. 7).

Conditii de proieetare pentru placarea eu CEATS3.15.4. In vederea stabilirii posibilitat iiutilizarii solutiei

~i a conditiilor concrete de folosire (marimea ~i pozitia z?nelorce urmeaza a fi placate; numarul de straturi), proiectantul trebuiesa analizeze in fiecare caz natura deteriorar ilor si cauzele aces-tora verificind incadrarea in conditiile de la pet. 3.15.2.

3.15.;5. Efeetul eantitativ al placarii cu CEATS este functiede eonditiile concrete de lucru ale elementelor ee se repara ~ide caract~risticile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pen-tru tesatura din fibra de sticla se poate lua in considerare, pentrufiecare strat de CEATS (un strat de tesatura}, 0 rezistenta decalcul l~ intindere pina la Ra t = 2,5 Njero (lati~e).

2 9

494314 ;''"'"'''H &arW


16/22

- A -

VEDERE 1) ,70S

slulur/d&

h~ distanta dintre fibra cea mai comprimata ~icentrul de grentate al armaturii intinse : (em)12. numarul de ranmri de etrieri care se afla pe

0- lungime egala cu h. si care si-au pastrat capa-citatea de rezistenta (au in continuare ancora-jul 'necesar si 0 capacitate corespunzatoare dealungire la rupere);.A. aria sectiuuii unei ramuri de etrieri in mm2;Rat - rezistenta de caleul a armaturii transversale inN/mm2.'

Numarul de straturi este de max 4 si rezulta din condit ian ; t ~ ~I,n care R 7 (N/mm2) este rezistenta normata 1amtindere determinata conform STAS 10.102-75, in functie derezistenta efectiva Ia compresiune a betonu1ui vechi, determinataprin incercari nedistructive.

Operatii pregatitoare executariiplacarii eu CEATS3.15.7. Lucrarile pregatitoare eonstau in urmatoarele ope-ratiuni:

, a) injeetarea fisurilor cu ra~ina epoxidica in conformitatecu prevederile de la pet. 3.13. ~i 3.14;b) desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cudalta si ciocanul, verificindu-se euaceasta ocazie daca injectareaafost coreet executata :c)"bueeardarea zonei ce urmeaza a fi placata :d) perierea cu peria: de sirma si indepartarea prafului re-zultat cu un jet de aer curat;e) daca suprafata de beton prezinta denivelari, aceasta seinlatura astfel incit sa se asigure 0 suprafata plana.Exeeutarea placarii ell CEATS3.15.8. Operatiunea de placare consta in aplicarea unor stra-turi alternative de chit epoxidic si tesatura din fibre de sticlape suprafetele elementelor din beton armat.in functie de prevederile proiectului, bazate pe analiza ara-tata Ia pct. 3.15.4.... 3.15.6 si pe analiza posibil itat ilor de pre-luare a eforturilor de catre betonul vechi, numarul de straturi

31

//).It?crClre'Zonaplcycard

zonaplacalei

locolO

or//t'Cli'pf'l7iro v~r/fiCOrl."'d117.leclcir,;pia-co de 6e~'7O'rrncyf

A

Fig. 7. Placarea'Tplacllor de CEATSSecliune A :" A

;I\tl3.15.6. Pentru analiza conditiilor de remediere a grinzilordeteriorate de actiunea fortelor taietoare, valoarea fortei taie-toare de calcul capabila preluata de etrieri , tesatura inglobatasi betonul zonei comprimate poate fi stabilita cu relatia :

in care:numarul de straturi (pe ambele fete ale grinzii)de tesatura din fibre de sticla :rezistenta unui strat de CEATS (un singurstrat de tesatura inglobat in chit epoxidic),N/cm;

3Q


17/22

de tesatura din fibre de. sticla poate varia intre 1 ... 4, la care.corespund 2 ... 5 straturi de chit epoxidic,Pentru placi, placarea se face eu fisii depasind lateral fisuracu circa 15 em de fiecare parte; in cazul unor fisuri apropiatese utilizeaza fi~ii mai late, acoperind intrega zona fisurata cudepasiri de circa 15 em pe fiecare latura. a. zonei,3.15.9. La aplicarea tesaturii din fibra de sticla se au invedere urmatoarele :- in cazul grinzilor, fibrele de sticla predominante (bata-tura) se orienteaza la fiecare strat dupa directia etrierilor;- in cazul diafragmelor sau placilor, fibrele de sticla pre-dominants se orienteaza perpendicular pe directia fisurii;- placarea se face cu fisii din tesatura din fibra de sticlataiate la lungimea de max. 1,20 m; in cazul in eare apare ne-cesara 'placarea pe lungimi mai mari, tesatura se innadeste eudepasire de 5 ... 7 em, avindu-se grija ca, la aplicarea straturilorsuccesive, innadirile sa nu se suprapuna.3.15.10. Succesiunea operatiilor este urmatoarea :a) Aplicarea prin pensulare a primului strat de chit epoxidicpe suprafata elementului ceurmeaza a seplaca, preparat conform

pct. 3.12.3. si cu compoaitia din tabelu16.Tabelul 6

Compozrtia pentru un amestecde lucruComponente Dozare VOlumetrica.1 Dozare gravi-(cmS) . . metrlca (g)

Rli.~ina.Dinoi OllL 50 0 50 0Intaritor TETA sau DETA 70 63Filer de.cuart sau ciment 200 250

b) Aplicarea peste chit a tesaturii din fibra de sticla taiatain prealabil 'Ia dimensiunile corespunzatoare, care se preseazaeu ajutorul unei role metalice cu striuri, prin miscari pe celedoua directii ale fibrelor ce alcatuiesc tesatura, in vederea pa-trunderii chitului epoxidic in tesatura. '.32

I\II

1 III,II

tnainte de aplicarea celui de al doilea strat de chit epoxidic,. tesatura din fibre de sticla trebuie sa fie complet imbibata 11+chit epoxidic pensulat anterior.c) Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de ch.itepoxidic si ~ezarea celui .de al doilea strat de tesaturadmfi19ra.de sticla, procedind in continuare ca la lit. b.Se repeta operatia pina la aplicarea numarului de straturiindicat de proiectantul Iucrarii de consolidare.d) Indiferent de numarul de straturi ce se aplica, ultimulstrat de acoperire trebuie sa fie din chit epoxidic, care se com-pacteaza cu rola metalica.3.15.11. Verificarea icalitatii lucrarilor se face prin verifi-

carea aderentei str~tului de placa~e la supraf~ta de beton: .d~~~sunetul obtinut pnn batere .cu ciocanul, ca IIIcazul verificariiaderentei tencuielilor obisnuite din mortar de ciment.3.16.' Remedieri eu mortare si betoane epoxidice (DSA, DASRDASM )3.16.1. Compozitia mortarelor 9i betoanelor epoxidice uzi-

lizate este data in tabelul 7.Tabelul 7

Compozrtia amestecurflor in:Agre- Unitati de masli. Unitli.ti de volumNr. Tip gat .. . ~ S f. lrt. amestec total R~inli. o '" ~ina(mm) Dinox : ! : : Agregate Dinox : : : : . Agregate~ E - < E - < ~ E - < E -


18/22

3~16.2. Mortarul si betonul epoxidic se prepara man:ual.inmodul urmator : intr-un vas de 5 ... 10litri capacitate, se amestecacu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiilecorespunzatoare, timp de 2 ...3 minute, pina la obtinerea uneiculori omogene siapoi se adauga treptat agregatul, continuindu-seamestecarea inca trei minute, pina la completa omogenizare aamestecului. Cantitatea dematerial pentru un amestec nu trebuiesa depaseasca 10 kg.3.16.3. Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfectuscate la inceputul operatiei de preparare, imediat dupa termi-narea prepararii si aplicarii mortarului, vasele ~i celelalte uneltede lucru se vor spala cu acetona tehnica,3.16.4. Cofrajele de lemn ce se utilizeaza trebuie sa fieacoperite cu folii de polietilena pe fata care vine in contactcu mortarul si betonul epoxidic. .Mortarele sau 'betoanele epoxidice se aplica in straturi de3 ... 5 em grosime, compactindu-se fiecare strat cu o- vergea saumaiu metalic sau de lemn, pina cind suprafata materialului de-vine lucioasa. Compactarea acestor amestecuri este mai dificilacomparativ cu a betoanelor cu ciment ~i in consecinta trebuiedata 0 mare atentie acestor operatiuni.Decofrarea mortarelor sau betoanelor epoxidice se face dupa24 de ore.. 3.16.5. Verifi~area calitat iimortarelor sau a betoanelor epo-xidice seva face prin verificarea rezistentei conformSTAS 1275-81.4. DAREA IN EXPLOATARE A ELEMENTELOR DE

BETON REMEDIATE. 4.1. Darea in exploatare a elementelor de beton remediatese face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea'Iucrarilor de beton si beton annat" C 140-86 in cazul utilizariiamestecurilor pe baz'a de ciment , cu sau fara adaos de 'poliacetatde vinil si dupa 3...7 zile, in cazul ut ilizarii amestecurilor epoxi-dice, in functie de temperatura zonei remediate in perioada dedupa executarea remedierii si anume:dupa 3 zile, pentu temperaturi peste +.20C;dupa 7 zile pentru temperaturi cuprinse intre +lOoC~i20C.34

. . 4 ' . i . Pina Ia darea in exploatare a elementului remediat,trebuie evitate orice sclicitari suplimentare fata ~e,cele la careeste supus 'elementul inainte de efectuarea reparatiei ,4.3. In. cazul reparatiilor sau consol~d~rilor~situate in zo-nele eu solicitari importante, termenele de mdepa::tarea el~me~-telbr de sustinere, respectiv darea in exploatare l~ cazurile incare se folg~esc. ustineri,. se. stabilesc, dacatre proiectantul lu-crarii, ilira a putea fi mai mici decit cele prevazute la pet. 4.1.

5. TEHNICA SECURITATII MUNCHLe e~eeutarea Iucrarilor ce fac obiectul prezentelor instruc-

tiuni tehnice se VOl' respecta prevederile .din: .."_ "NoIrne republicane de protectia ..muncn .apro1>ate deMinisterul Mundi si Ministerul Sanatatn cu o~dmele nr. 34(J975 ~i 60/1975, eu modificarile aprobate cu ordinele nr. 110 ~l39/1977; . ... ._ "Nonne de protectie a rnuncn m a~hvltatea de construe-tii-montaj" aprobate de M.C. Ind. eu ordinul nr. 1233/D 1980;, _ "Norme generale de protectie iml?o~riva iIl:~en~iilor laproiectarea si executarea constructllior ~~ instalariilor , apro-bate eu Decretul nr, 290/1977;. _ "Norme de prevenirea si stingerea incendiilor", aprobatede M.e. Ind. eu ordinul nr. 742/D 1981;_ precum si normele de tehnica securitatii privind lucrul cura~ini epoxidice din anexa 3. ..

~1-j

.v .\'.,III~

1 35i.


19/22

ANEXA 1

MATERIALE ~I MIJLOACE DE EXECUTIEPENTRU 'REMEDIERI CUMATERIALE PE BAZA DE CIMENT .

1. MATERIALE1.1. Ciment: Pa 35, conform STAS 1500-78;P 40 sau P 45, conform' STAS' 388-80;

Hz 35, conform STAS 3011-83. 'De preferinta seva utiliza tipul de ciment folosit la executarea betonulufdin lucrare, e-

in cazul elementelor ! .a care tipul. d.e ciment a fost ~oPtat la execut laeleme.ntell'r ~atonta conditlilor de agresivrtate, remedierea se va executa obli-gatoriu cu ttpul respectiv de ciment. . 1.2. Agregate de balastiera sortate care sa Indeplineasca condrtiile tehni~edin STAS 1667-76. . .d 1. 1.3. Apa de la retea sau alta. sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa. in-ep ineasca condijitle tehnice prevazute Tn STAS 790-84'. .

.1.4. Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat, 'denumita co-rnercial D 50 I, conform STAS 7058-86 (Modif. in 1984\Ii 1986)..

1.5. Pelicule de prote~tie:1.5.1. Polisol :- conform NTR, producator CIRP-Brazi. t 1.5.2. Sinolac I - conform CS, producator fabrica chimica Victoria Tirgo-~\lL '

. 1.5.3. Lac detasabil tip 4119, producator lntreprinderea Policolor Bucu-restr, ,.1.6. La prepararea amestecurilor pe baza. de ciment pot fi utilizati \ I ; adi-tivi pe baza avizului INCERC.~.7. Pentru injectarea cu pasta de ciment sint necesare :.,....tub PVC cu d~ametrul ~nter~or 0 8,5 mm pentru Injectare manuala;- tub PVC cu diametrul Interior 0 20 pentru injectare cu pompa.2. Mijloace de executie necesare lucrarilor de remediere2. 1. ~entru remedierea prin betonare sau completare cu mortar este nece-sara betoniera cu .amestecare fortata. sau cu cadere Iibera.2.2. Pentru Iucrarrle de Injectare cu pasta de ciment slnt necesare ;a) unealta electrica rotopercutanta CR 22 M; .b) pompa pen~. injectat mortar conform prolect: SMP-65-0; .c) \ltut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului, executat IMECld) agitator vertical pentru mortar conform proiect SMP-65-0 executantIMEC; , ,e) seringa pentru injectat lapte de ciment, conform proiect CBP 135-00,

.ANEXA2

MATERIALE $1 MIJLOACE DE EXECU'.fIE PENTRU REMEDmRIeu ;A~S~.Cl!Rl, PE BAZA DE RA!jlINI EPOXIDICE.

. .i: MATERIALE1.1. Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:1.1.1. Rli.\linA epoxidica.: Dinox F, Dinox C, Dinox OllL, conform cale-tului de sarcini 31/1981; care.sint liv;rate de intreprinderea Policolor Bucuresti.. 1.1.2."1~til.ritori: t~i~tilentetramina. (TETA) sau dietilentetramina. (DETA) ,

care se livreaza. de Combinatul "chirnic Rtmnicu Vflcea.1.2. Componentli. solida. pentru chitul epoxidic: ciment sau filer de cuar't

(uscat in prea1abil).1.3. Tesaturli. Rowing din fibre de sticla. E cu greutatea 300 g/m2 'conformcaiet de sarcini I 38421, producator, Firos-Bucuresti, B-dul Emil Bodnll.ra(l.1.4. Agregate de balastiera .. conform STAS 1667-76, uscate in prealabil,a carer granulozitate trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1. . ,Tabelul 2.1.

"*

Curba \o f t , de treceri prin sita (ciur) cu o in mm

nr. 02 I I I 3 I 7 I 161 - 100 - - -2 20 605 100 - -3 15 405 605 100 -4 8 285 405 501 100

1.5. Alte materiale: acetona rehnica, plastnina, dop de cauciuc, manuside protectie,

2. Mijloace de executie necesare Iucrarilor de remediere.2.1. Ynelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:a) masuri emailate de 250, 500 sau 1000 em" sau cintar ;b) cilindrii de stic1li.gradati de: 50, 100 sau 250 cm,s; .c) capsule metalice 'emailate (patentule 0 24 cm) sau vasemetahce de

10 litri (pentru mortare sau betoane);d) mistrii;e) terri:lometru de camera.

37

id


20/22

2.2. Mijlo:J.eeneeeso.repentru aplica.rea chitului epo:l::idic:a) perIide slrma ,b) pensule;c) spaclu.2.3. Mijlo?tceneees.are_pentru. injectare cu ra.~ini epO~~4i~ .S:LU chit.a) pistol ma.nual de injectat ra~ini conform proiect BM-6J-O; .b) pistol de injectat r~ini acjionat eu ner c0lllprillut conform proieetINCERC executat de IMEC;e\ bormo.l'ina.eleetriea.;d') eompresor de 6 atm.;e) lupa.micrometr~ea.de masurat fisuri.2.4. Mijloace neeesare pentru cperatta de placa.re: !a) toate mijloacele de 10.pet. 2.2.; ._b) rola metaliea.pentru presarea ~i inglobareJ. tesltdi diu fibril de sticlain ehitul epoxidie.

3 .8

IIII\I

!-i

,~I . - . . ' ; ' ; < ; :~t;\~" . :?, ;j f . . .. . .. "; 7 ! ~Il 'y?I)

ff*r ~ :I N t..-.e,,I i. , . . .,!---..-JI-;_4 r l r - - - - - - - - : . s ;CC!i'; ; ; ,2l2A4itW.,~~~j

:s~ " " " " ..... . . . . . . .

., .,I I00. . . . . . . .I!I f " I I f " I I f " I .01f"l0 " " XX I I I I I I.9 \ I ",,' IONIll- < ' " l o"'or-' _'''~''ri 1 f " I : : :00....0 . . . . . 1 f " I 1 f " I. . . . . . . .

H;. .. . > 1 . .. > 1 . . . . . . . . . . . . -k., Po ... P o . , ., .,~ 1i 1 oS m oS m m. . . . e m m u1 ? . , ., ., . , ., . ,~ > I m ., ., .~~~ . , . , ~ ~::l - - - :;::];; t~ "1 . . . . . : : : : : ~ ; . : : ; . : : : o 0 N" N .~ toON 0\0 toO NN o ~ N o N N N N N . . . . . . . . . ""cioo~ o 00 ++ < ' " l 0 0 00s: : ....0000 ....0000 " " 0 0 "1 .... C"~ . . . . . NN NN N N-


21/22

r:0 r - . .s~~


22/22

I~

ANEXA 4' (continuare) IlI ANEXA 5

NOR-ME-JDETEIDnCA'SECURITATII MUNCHPRIVIND LUCRUL CU:, . AMESTECURI EPOXIDICE

Amestecurlle epoxidice pot produce afeetiuni ale pielei sau cailor respl-Tatorii.

tn functle de sensibilitatea persoanei in cauza, afectiunea poate apare-imediat sau dupa: o perroada mai indelungata de lucru cu amestecuri epoxidice,

Pentru ev'itarea :unor accidente de munca, este obligatoriu ca, in afa~amasurilor rezultate din reglementarile invigoare, sa. se. respecte urmatoarele :,. .1.. Se va folosi material de. prctectie : halat, manusi de cauciuc ;;i oche-lari de protecpie, Acestea trebuie curatate dupa fiecare ut i lizare.

, 2, Se va evita contactul amest~curilor epoxidice cu pielea sau Imbraca-mintea ~i 'se va urmarf mentinerea lor in permanenta sub nivelul ochilor. Incazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spalarea cu apa Ili sapun,nu cu .solventi specifici, deoarece acestia di luind compusul epoxidic, ajuta sa.intre mai usor in piele .

3. tn t impul pregMirii ~i apllcarli amestecurilor epoxidice se vor asiguraconditti de ventilare a locurilor de munca, in cazul spatfilor Inchise Ili se vorlua masur! de prevenire a incendiilor, indicate in cazul lucrului cu solverrtiinflamabili.

. 4. Depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va face inspatH iri care riu exista 'pericol de aprlndere,

5, Efectuarea instructajului period ic cu lucrator iidin ech ipa de reparatii.

43

III.IExemplul 2

I,I.~,~. II . .egala cu

iI A

8 ~~ ~? r . II

. . ~ - 4 : :

'- K I'. I ~1 " - -,"I lc,~'. 120 \ 2. 0 20 \ 20

Forta taietoarc de calcul 10 20 N.Etrieri 0 6 la 25 em din OB 37.In situatfa data se considera eli. s e poate conta pe .0 lungimeJlo = 51 em, pe 2 etrrert..

AsIRa! = X 0,57 X 0,8 X 2 10 =191,5 N~-1915_1.:..,5 ' _ = 3,83 = 4'

51 X 2.5

Se vor dispune ci te doua straturi de tesaturl i. din fibre de sficla de fiecareparte a grinzii .

:42

Date post:	10-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	florincinci
View:	2,841 times
Download:	31 times

C 149 - 87 - Instructiuni Tehnice Privind Procedee de Remediere a Defectelor

Documents