Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Suceava

Bursa – elemente definitorii

Studenta:

Finanţe şi Bănci

An II, Grupa I

Cuprins

1.Introducere...............................................................................................................................................3

2.Bursa........................................................................................................................................................4

3.Necesitatea pieţelor bursiere.....................................................................................................................6

4. Caracteristici ale organizării marilor pieţe bursiere.................................................................................7

5.Clasificarea burselor.................................................................................................................................8

6. Rolul şi caracteristicile burselor..............................................................................................................9

7. Managementul burselor de valori..........................................................................................................13

8.Membrii bursei de mărfuri şi valori........................................................................................................14

9.Comitetul de conducere al bursei............................................................................................................15

10.Actorii pieţei bursiere...........................................................................................................................16

11.Operaţiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea cursului bursier......................17

12. Studiu de caz.......................................................................................................................................19

13. Concluzii.............................................................................................................................................31

14. Bibliografie..........................................................................................................................................32

15.Anexe...................................................................................................................................................33

2

1. Introducere

Orice economie este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate în

tranzacţionarea de active financiare.

Pentru foarte mulţi dintre noi, bursa este locul unde se fac şi se desfac averi fabuloase, de

multe ori în câteva zile sau chiar ore, speculând diferenţele de preţ ale mărfurilor, titlurilor de

valoare şi valutelor tranzacţionate. De unde şi fascinaţia de a cunoaşte mai mult un astfel de

domeniu. Dar mai mult decât această motivaţie, interesul pentru un astfel de subiect provine din

faptul că bursa reprezintă o instituţie specifică a economiei de piaţă ce permite, pe de o parte

acoperirea riscurilor reale şi pe de altă parte mobilizarea capitalurilor, în condiţiile în care

alocarea resurselor financiare rare ar trebui să se facă pe principii de eficienţă.

În prima parte a acestui proiect am prezentat elementele teoretice referitoare la definirea

pieţei de capital, a bursei de valori, dar şi prezentarea funcţiilor şi a rolurilor burselor de valori.

De asemenea am prezentat clasificarea burselor, importanţa acestora şi elementele ce o definesc.

În a doua parte, am prezentat câteva elemente referitoare la istoria Bursei de Valori

Bucureşti, dar şi structura acesteia şi câteva date semnificative ale acesteia pe anul 2010.

3

2. Bursa

În concepţia anglosaxonă, piaţa de capital formează împreună cu piaţa monetară ceea ce

se numeşte, cu un termen curpinzător piaţă financiară. În acest context, piaţa de capital este

sinonimă cu piaţa valorilor mobiliare şi asigură investirea capitalurilor pe temen mediu si lung,

iar în concepţia continental-europeană, piaţa de capital are o structură complexă care cuprinde:

piaţa monetară, piaţa ipotecară şi piaţa financiară.1

Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau

valori mobiliare. Denumirea instituţiei bursiere se pare că provinde de la numele unei vechi

familii de hangii, Van der Bursen, care a înfiinţat la Bruges în Flandra, Belgia de azi, un local

numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau periodic metale preţioase, precum şi hârtii de

valoare.

Bursa se prezintă ca o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii, unde se

concentrază cererea şi oferta de valori mobiliare, realizându-se negocierea, încheierea

tranzacţiilor şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament

cunoscut. Acest mod de organizarea a activităţii bursiere presupune centralizarea tranzacţiilor

prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu al clienţilor la

informaţiile de piaţă şi la efectuarea operaţiilor, exclusiv în cadrul acestui mecanism. În mod

tradiţional aceasta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânzare şi cumpărare într-un

anumit spaţiu - ringul bursei - şi efectuarea tranzacţiilor de către un personal specializat -

agenţii de bursă.

Cel mai frecvent, termenul de bursă desemnează o instituţie a economiei de piaţă care se

bucură de interes în lumea afacerilor, în măsura în care asigură un cadru organizat pentru

realizarea tranzacţiilor şi un sistem de principii şi norme care să garanteze încheierea şi

executarea contractelor în condiţii de exactitate, corectitudine şi transparenţă.2

Privite prin prisma conţinutului activităţii, bursele de valori mobiliare reprezintă

segmentul cel mai important al pieţei secundare de capital. Fiecare tranzacţie este generată de

interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor şi, la rândul ei, produce efecte asupra cursului valorilor

mobiliare.

1 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 12

2 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital - caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Editura Economică, Bucureşti, 2004 pg,

2554

Activitatea pe piaţa bursieră este urmărită prin intermediul cursului valorilor mobiliare şi

indicilor bursieri. Aceşti indicatori sunt consideraţi barometre ale stării economice şi politice a

ţării respective. Bursa este sensibilă la toate evenimentele de ordin economic, financiar-monetar,

social, politic. Ea pune în evidenţă, aşadar starea conjuncturală a economiei naţionale în cadrul

căreia funcţionează bursa respectivă.

Prin termenul „bursă" se pot defini, fară intenţia de a fi exhaustivi:

1) instituţia, organizaţia în sine, spre exemplu New York Stock Exchange (NYSE) sau

Bursa de Valori Bucureşti (BVB);

2) locul în care are loc întâlnirea regulată a operatorilor, cum este, legat de exemplul

anterior, clădirea de pe Wall Street;

3) întrunirea (şedinţa) operatorilor;

4) totalitatea, ansamblul operaţiunilor realizate în timpul şedinţelor;

5) tendinţa cotaţiilor sau, cum se mai numeşte, tonul bursei: „În ultima săptămănă bursa

s-a situat sub semnul ursului"

Există foarte multe definiţii ale bursei, dintre care vom enumera unele care ne-au reţinut

atenţia prin semnificaţia şi puterea lor de acoperire a fenomenului.

„Bursa de comerţ este reuniunea, desfăşurată sub autoritatea guvernului, a

comercianţilor, căpitanilor de nave, agenţilor de schimb.“

„Bursele sunt instituţiuni publice create în scopul de a reuni pe comercianţi, industriaşi,

bancheri, producători, armatori şi asigurători, în vederea negocierii valorilor publice şi

private, monetelor, devizelor, mărfurilor, productelor, închirierii vaselor şi acoperirii

riscurilor de tot felul.”

„Bursa de comerţ înseamnă locul sau reuniunea comercianţilor, mijlocitorilor etc., adică

a oamenilor de afaceri care se întâlnesc la ore anumite spre a vinde şi cumpăra după

diferite norme şi uzanţe.”

„Bursa este un fel de piaţă; ea nu se deosebeşte în mod esenţial de alte pieţe decât prin

această particularitate: bunurile puse în vânzare, care sunt în mare cantitate şi a căror

natură este suficient deprecizată de uzanţe şi condiţiile contractuale, nu sunt ţinute de

vânzători în faţa cumpărătorilor.”

„Bursele (exchange, bourse, borsa, bolsa, boerse) sunt întruniri reglementate şi

organizate ale comercianţilor, în primul rând ale angrosiştilor, la care se operează

5

vânzări asupra unor mărfuri sau titluri de valoare, fără ca aceste bunuri să fie aduse [...]

în natură în localul bursei şi la care se stabilesc preţurile mărfurilor şi ale titlurilor

negociate.”

„Bursele sunt asociaţii organizate ale comercianţilor, create prin lege ori prin convenţia

membrilor în scopul ca aceştia şi/sau intermediarii profesionişti să tranzacţioneze, în

condiţii de concurenţă, dar în conformitate cu regulamentul şi uzurile bursiere, în mod

personal, dar abstract, unul sau mai multe produse fungibile făcând obiectul unor

contracte tipizate.”

„Bursele sunt instituţii unde se negociază (se vând şi se cumpără) valori mobiliare sau

mărfuri, după o procedură anumită şi numai de către anumiţi intermediari, sub

supravegherea unei autorităţi.”

„Bursele sunt locuri unde mărfurile sunt cumpărate şi vândute, în special materii prime

ce fac obiectul comerţului internaţional - cum ar fi petrolul, metalele, lăna etc.

Majoritatea pieţelor sunt grupate în marile oraşe, Chicago, Londra şi New York fiind

cele mai mari centre.”3

3. Necesitatea pieţelor bursiere

Bursele au apărut ca o necesitate stringentă urmare a dezvoltării relaţiilor de schimb şi

implicit a economiei în asansamblu. Iată câteva din considerentele care subliniază necesitatea

acestei instituţii:

- Reunirea în acelaşi spaţiu al schimburilor comerciale. Schimburi comerciale au existat din

cele mai vechi timpuri, acestea fiind o condiţie esenţială a dezvoltării economice, iar pe

măsura creşterii extensive şi intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca

acestea să fie localizate în acelaşi spaţiu.

- Asigurarea unui caracter public şi reglementat pentru desfăşurarea tranzacţiilor. Pentru a

nu se desfăşura haotic şi pentru a asigura transparenţa şi egalitate în tratamentul părţilor

implicate în tranzacţii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat şi a unui sistem de

reglementări. Instituţia care asigură aceste condiţii este bursa.

- Consacrarea banilor de hârtie şi a titlurilor de valoare. Este vorba de banii fără valoare

intrinsecă, dar îndeplinind toate celelate funcţii băneşti. De asemenea, folosirea pe o scară

3 Miclăuş, Paul-Gabriel, Piața instrumentelor financiare derivate,Editura Economica,Bucureşti, 2008, pg 20

6

tot mai largă a hârtiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri ale datoriei publice, fie că era

vorba de hârtii de valoare emise de societăţile comerciale, mai ales de societăţile pe

acţiuni - şi întelegem prin acestea acţiuni, obligaţiuni) conduce la necesitatea apariţiei unei

pieţe unde aceste puteau fi uşor preschimbate în bani şi, aceasta este bursa.

- Dezvoltarea operaţiunilor la termen. Perfecţionarea şi eficientizarea schimburilor

comerciale a condus treptat la realizarea tranzacţiilor în care prezenţa mărfurilor nu mai

era necesară (ele puteau circula acum în afara pieţei tranzacţiei). Mai mult decât atât, apar

tranzacţiile cu bunuri viitoare şi operaţiunile la termen de tip futures şi cele options.

4. Caracteristici ale organizării marilor pieţe bursiere4

4.1 Regimul juridic

Din punct de vedere al regimului juridic, bursele de valori pot fi organizate, în principiu,

ca instituţii publice sau ca entităţi private. Atât New York Stock Exchange, cât şi Nasdaq Stock

Market şi Tokyo Stock Exchange fac parte din categoria burselor de valori, entităţi private.

Astfel de entităţi sunt asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau juridice, create în condiţiile

legii, pentru constituirea şi exploatarea unei pieţe bursiere. Instituţia bursei este o persoană

juridică, care se autoreglemetează şi se autoguvernează. Forma legală cea mai cunoscută de

sorginte americană, o constituie corporaţia fără scop lucrativ (non - for - profit). Este cazul

marilor burse din SUA (NYSE, Nasdaq), Japonia (Tokyo Stock Exchange)

4.2 Reglementarea pieţelor bursiere

Din punct de vedere al reglementării, cele mai multe dintre pieţele bursiere contemporane

au adoptat principiul autoreglementării, instituţia bursei având în acest caz dreptul de a-şi stabili ,

în limitele legii, modul de organizare şi functionare, prin elaborarea şi adoptarea statutului şi

regulamentelor.

Statutul este actul de constituire al instituţiei bursei şi stabileşte drepturile şi îndatoririle

membrilor bursei, managementul şi organizarea internă a instituţiei, principiile funcţionării

bursei, precum şi soluţionarea litigiilor care pot să apară între participanţii pe piaţă.

Regulamentele prezintă în detaliu modul de realizare a activităţii bursei respectiv

cerinţele şi modalităţile de desfăşuare a tranzacţiilor cu titluri fînanciare. În acest sens, sunt

precizate condiţiile pentru admiterea titlurilor la cota bursei, sistemele de tranzacţii acceptate,

tipurile de operaţiuni care se realizează în bursă, modul de primire şi executare a ordinelor de

4 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 159-1627

bursă, executarea contractelor încheiate în bursă, regulile privind distribuirea informaţiei

bursiere.

Statutele şi regulamentele bursiere urmăresc, de fapt, impunerea unor condiţii menite să

garanteze profesionalismul şi corectitudinea tranzacţiilor bursiere şi crearea unei imagini

favorabile burselor de valori în rândul investitorilor.

5. Clasificarea burselor5

Clasificarea burselor poate fi realizată în funcţie de mai multe criterii şi anume:

A. În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc, bursele sunt generale şi

specializate:

La bursele generale se negociază operaţiuni privind o gamă largă de mărfuri precum şi

tranzacţii cu hârtii de valoare, valute etc. Acestea s-au înfiinţat şi funcţionează în marile centre

comerciale ale lumii: Viena, Zurich, Paris, Hamburg, New York, Chicago, Londra, Singapore,

Rotterdam, Amsterdam, Lima, Rio de Janeiro etc.

La bursele specializate se comercializează un sortiment redus de mărfuri sau o grupă

restrânsă de produse. Bursa, de regulă, poartă denumirea grupei de produse sau de operaţiuni

care se negociază în cadrul acesteia.

Bursele specializate se împart în:

- Burse pe anumite produse, cum ar fi bursa de animale de la Chicago, bursa de cafea

de la New York, Londra, Amsterdam, Rotterdam, bursa pentru cacao de la New York,

Londra, Amsterdam, Rotterdam, Santos, bursa pentru bumbac cu sediul la New York,

New Orleans, Sao Paulo, Alexandria, Bombay, Sidney, bursa pentru mătase brută de

la New York, bursa pentru comerţul cu cauciuc de la New York, Amsterdam, Londra,

Singapore.

- Burse de valori, pentru negocierea unei game largi de operaţiuni legate de valute,

efecte comerciale, efecte publice (rente, obligaţiuni, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar

în unele cazuri şi metale preţioase. În cadrul acestora se realizează fie mai multe

trenzacţii financiare, respectiv credite, comerţ cu valute, fie numai un singur fel de

operaţiuni (burse de devize, burse de efecte).

5 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 21-24

8

- Burse complementare comerţului internaţional. În cadrul acestora se negociază

operaţiuni de asigurări (Lloyd’s din Londra) şi navluri (Pireu, New York,

Amsterdam)

B. După forma de organizare există:

Bursele private sunt înfiinţate şi organizate de particulari sub formă de societăţi pe

acţiuni, asociaţii comerciale, camere de comerţ şi industrie. Bursele private sunt burse de drept

privat iar bursele de drept public sunt înfiinţate şi supravegheate de stat.

C. După modul de admitere a participanţilor există burse cu acces nelimitat, la care

participarea este nelimitată şi burse cu acces limitat. În ambele situaţii este necesară

respectarea strictă a dispoziţiilor interne specifice.

D. În funcţie de modalitatea fizică de încheiere a tranzacţiilor se pot distinge:

- Burse tradiţionale (clasice), unde negocierile au loc prin metode clasice (prin

strigare, prin înscriere pe tablă, afişaj electronic etc.)

- Burse moderne, unde negocierile se bazează pe un sistem funcţional computerizat

sau pe un sistem de comunicaţii performant (bursa bazată pe conferinţa electronică şi

burse computerizate)

- Burse mixte, unde negocierile se desfăşoară după ambele metode, în funcţie de tipul

activului negociat.

6. Rolul şi caracteristicile burselor

6.1 Rolul bursei este complex. Bursa asigură o circulaţie liberă şi intensă a valorilor

mobiliare la un curs care reflectă interesul publicului pentru deţinerea anumitor valori mobiliare,

interes motivat de competitivitatea economică şi financiară a emitentului.

Principalul rol al bursei îl constituie, aşadar, efectuarea de tranzacţii cu hârtii de valoare

emise de agenţii economici şi plasate de intermediari, acestea putând fi comercializate datorită

caracterului lor negociabil. Din punct de vedere al emitentului de valori mobiliare, bursa permite

accesul la capitaluri proprii şi împrumutate, a căror administrare influenţează în viitor interesul

publicului pentru respectivul emitent şi implicit poziţia pe piaţă a acestuia. Din punctul de vedere

al investitorilor şi deţinătorilor de valori mobiliare bursa oferă o mare mobilitate în obţinerea de

lichidităţi. 6

Definirea rolului burselor constă în următoarele premise:

6 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 159-1629

1. Bursele sunt pieţe pe care se concentrează cererea şi oferta unor mărfuri, titluri, valori,

bilete la ordin, navluri, valute.

2. Mărfurile se vând şi se cumpără pe bază de mostre sau descrieri tehnice.

3. Tranzacţiile în cadrul burselor se încheie pe baza unor reglementări bine determinate şi a

unor uzanţe şi reguli cunoscute, fapt ce sporeşte încrederea între vânzători şi cumpărători.

4. Cotaţiile care se stabilesc în cadrul burselor pot să influenţeze nivelul preţurilor şi

cursurilor de schimb pentru operaţiunile care se încheie în afara acestora.

5. Bursele constituie locul unde se concentrază un volum mare de informaţii cu caracter

economic, financiar, politic.

6. Bursa contribuie la orientarea fondurilor de investiţii sau a capitalurilor disponibile cu

caracter spre cele mai eficiente domenii de activitate.

7. Se pot negocia mărfuri care nu au fost încă produse.

8. Oferă posibilitatea transformării imediate a hârtiilor de valoare în bani lichizi. Deţinătorii

de efecte sau titluri pot să le vândă prin bursă şi să încaseze suma cuvenită înainte de

scadenţă.

9. Contractele pentru operaţiunile negociate la bursă se întocmesc pe baza unor formulare

tip.7

Particinanţii la activitatea de bursă sunt interesaţi să obţină toate informaţiile în ceea ce

priveşte perspectivele dezvoltării economice în ansamblu, cît şi pe diverse domenii. În funcţie de

aceste informaţii, se poate ajunge la o opţiune în ceea ce priveşte folosirea resurselor financiare

ca depuneri în conturi sau pentru cumpărarea de acţiuni, de titluri de credit etc.

6.2 Caracteristicile burselor8

Bursa este o piaţă liberă, deoarece asigură confruntarea directă şi deschisă a cererii şi a

ofertei care se manifestă în mod real în economie. Nu pot fi tranzacţionate la bursă decât acele

mărfuri sau valori pentru care există o concurenţă liberă, adică un număr suficient de mare de

ofertanţi şi cumpărători astfel încât să nu apară posibilitatea unor concentrări în scopul

manipulării preţului; bursa este opusă, prin esenţa sa, ideii de monopol. Menirea bursei este de a

pune în valoare jocul liber al forţelor pieţei, excluzând orice intervenţie extraeconomică, precum

şi orice tendinţă provenită din afara sau din interiorul pieţei de manipulare a variabilelor pieţei, în

7 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 26

8 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 28-2910

speţă a preţului. În acest sens, pentru ca o marfă sau o hârtie de valoare să poată face obiectul

tranzacţiilor de bursă, trebuie să fie îndeplinite o serie de condiţii: oferta trebuie să fie amplă şi să

provină de la un număr suficient de mare de ofertanţi; cererea trebuie să fie solvabilă şi relativ

constantă; preţurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control; trebuie să

fie asigurată transparenţa informaţiilor privind piaţa.

Bursa este o piaţă organizată, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor

principii, norme şi reguli cunoscute şi acceptate de participanţi. Aceasta nu înseamnă

administrarea pieţei, ci reglementarea sa în scopul de a crea condiţiile pentru desfăşurarea

concurenţei libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber şi deschis al tranzacţiilor

comerciale şi financiare. Organizarea pieţelor bursiere se realizează atât prin cadrul legal stabilit

în fiecare ţară pentru activitatea bursieră, cât şi prin regulamente bursiere – expresie concentrată

a normelor şi uzanţelor consacrate în lumea afacerilor. Totodată, tranzacţiile bursiere se

efectuează întotdeauna prin firme specializate şi prin intermediul unui personal specializat în

acest scop, care asigură stabilirea contractului între cererea şi oferta ce se manifestă pe piaţă.

Importanţa organizării pieţei bursiere derivă din posibilitatea apariţiei unor factori de

deformare a raportului dintre cerere şi ofertă, a unor tendinţe de manipulare a acestora în scopuri

frauduloase.

Bursa este o piaţă reprezentativă, servind drept reper pentru toate tranzacţiile care se

efectuează cu acele mărfuri sau valori pentru care ea constituie piaţa organizată.

La bursă se stabileşte preţul pentru mărfurile sau valorile negociate, element esenţial

pentru toate tranzacţiile comerciale sau operaţiunile financiare care se desfăşoară în ţara

respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume. De altfel, funcţia centrală a bursei este

tocmai de a stabili zilnic nivelul preţului, adică a climatului de afaceri din spaţiul economic,

naţional şi internaţional, în care îşi exercită influenţa.

Funcţiile bursei de valori mobilire sunt:

1. Concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare pe o anumita piaţă, la un moment dat.

În acest mod se realizează o legătură directă între nevoile de finanţare a agenţilor

economici, statului şi colectivităţilor publice, pe de o parte, şi capitalutile disponibile ce

pot fi atrase pentru acoperirea acestor nevoi.

2. Efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate de clienţi

şi cu reglementările pieţei, obligatorii pentru toţi participanţii. Ordinele aparţin

11

posesorilor de economii sau deţinătorilor de titluri care prin intermediul bursei efectuează

plasamente sau obţin lichidităţi. Tranzacţiile ce decurg din execuţia ordinelor clienţilor au

caracter public şi reglementat.

3. Urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei. Nivelul şi

evoluţia cursului oferă informaţii privind valoarea de piaţă a agenţilor economici ale

căror valori mobiliare sunt tranzacţionate la bursă.

4. Reflectarea conjuncturii economice, într-o anumită perspectivă, determinată atât de

factori specifici pieţei în cauză, cât şi de factori externi.9

Bursa îndeplineşte rolul de piaţă “simbolică”. La bursele de mărfuri nu se negociază

asupra unor bunuri fizice, individualizate şi prezente ca atare la locul contractării, ci pe baza

unor documente reprezentative, care consacră dreptul de proprietate asupra mărfii şi constituie

imaginea comercială a acesteia. Bursa este, prin urmare o piaţă dematerializată unde se încheie

contractul dintre părţi, identificarea şi circulaţia mărfurilor realizându-se în afara acestei pieţe.

Caracterul simbolic al pieţei bursiere este relevat şi de importanţa tranzacţiilor la termen,

caz în care executarea contractului se poate face nu numai prin predarea/primirea efectivă a

mărfii, ci prin plata unei diferenţe în bani. În acest caz operaţiunea bursieră nu este urmată de o

mişcare efectivă de mărfuri; ea are un caracter pur financiar, bănesc. Din aces punct de vedere se

vorbeşte despre “bursele de marfă fizică”, acolo unde contractele se exercită, în mare măsură, cu

livrare/primire de marfă, şi “bursele de hârtii”, acolo unde cea mai mare parte a tranzacţiilor se

lichidează prin plata unei diferenţe băneşti.

7. Managementul burselor de valori10

Managementul burselor de valori este asigurat de următoarele tipuri de organe:

7.1 Organele de decizie

Organul suprem de conducere a bursei este format, în principiu , din totalitatea membrilor

plini ai instituţiei şi poartă diferite denumiri: adunare generala (în cazul burselor constituite ca

soietăţi pe acţiuni), asociaţia bursei (în cazul asociaţilor fără scop lucrativ).

9 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital – caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg

255-25610 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 163-165

12

Adunarea generală se întruneşte periodic, în şedinţe ordinare, cel puţin o dată pe an sau

de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, ia deciziile strategice necesare în vederea

realizării obiectului de activitate al bursei, veghează la respectarea cadrului normativ care

defineşte instituţia respectivă. Poartă diferite denumiri: consiliul Directorilor (Board of

Directors, la NYSE, American Stock Exchange şi Nasdaq Stock Market), Comitetul

Guvernatorilor (Board of Governors, la Tokyo Stock Exchange).

Consiliul este compus dintr-un anumit număr de membrii (27 la NYSE, 23 la American

Stock Exchange, 15 la Nasdaq Stock Market şi 23 la Tokyo Stock Exchange) şi se întruneşte, în

principiu lunar.

7.2 Organele de conducere

Desfăşurarea curentă a activităţilor se realizează de către un aparat executiv, format din

angajaţi cu funcţii de conducere care alcătuiesc managemetul instituţiei (management staff) şi

din lucrători operativi. Conducătorul acestui aparat (Chief Executive Officer, CEO) şi

reprezentantul de drept al instituţiei este preşedintele bursei, ales de către Consiliu şi aprobat de

Adunarea Generală. Preşedintele nu este un membru al bursei, ci un manager prin formaţie, iar

rolul său este de a urmări aducerea la îndeplinire a deciziilor luate de Adunarea Generală şi

Consiliu. La bursa din Tokyo, cadrele superioare de conducere fac parte din Consiliu, sub

denumirea de membri permanenţi, având un statut distinct în raport cu ceilalţi membri ai

organului decizional.

7.3 Organele consultative mai sunt numite generic comitete şi au rolul de a asigura

consultanţa de specialitate pe lângă organele de decizie ale bursei, preşedinte şi cadrele de

conducere ale instituţiei.

Următoarele tipuri de comitete se întâlnesc la toate bursele analizate: comitetul de

supraveghere; comitetul pentru membri; comitetul de etică bursieră; comitetul pentru operaţiuni

cu noi produse bursiere.

În cadrul bursei funcţionează şi o comisie de arbitraj, competentă în dezbaterea şi

soluţionarea litigiilor legate de activitatea bursieră.

7.4 Organele de control

Controlul intern asupra întregii activităţi a instituţiei bursei este încredinţat unor organe

specializate. În general sunt formate din cenzori, specialişti recunoscuţi pentru competenţă şi

probitate.

13

8.Membrii bursei de mărfuri şi valori

Persoanele care se asociază în vederea constituirii unei burse de valori dobândesc

calitatea de membrii ai bursei, calitate din care derivă o serie de drepturi şi obligaţii. Principalul

avantaj de care aceştia dispun este posibiliatea de a efectua direct tranzacţii cu titluri pe piaţa

respectivă. În SUA şi Japonia accesul exclusiv al membrilor este reglementat prin statute şi

regulamentele pieţelor bursiere.11

Din punct de vedere al posibilităţii de acces la calitatea de membru, există două categorii

de burse de valori. În cazul celor închise, numărul de locuri este limitat şi un terţ nu poate

dobândi calitatea de membru decât dacă obţine un loc din partea unui titular. Aceasta este situaţia

la NYSE care are 1366 de membrii, iar cel care doreşte să aibă acces la bursă trebuie să obţină

locul prin moştenire, cumpărare, închiriere. În cazul burselor deschise cum este cazul Nasdaq

Stock Market, numărul de locuri este limitat prin actele constitutive, iar membrii se împart, de

regulă, în membrii fondarori şi membri asociaţi.

În Japonia nu pot fi membrii ai bursei decât persoanele juridice, pe când la NYSE,

calitatea de membru revine, în principiu, unor persoane fizice.

La NYSE se cunosc şi alte categorii de membrii : „membrii cu chirie” (leased members) ,

respectiv cei care au închiriat un loc de la membrii bursei, „membri parţiali” (access members)

adică acele firme care pot tranzacţiona în sala de negocieri ca şi membrii plini , dar nu au dreptul

să lucreze ca specialist, „membri aliaţi” (allied members), este o denumire care se aplică pentru

acţionarii principali sau cadrele de conducere ale oganizaţiilor membre şi care sunt înregistaţi la

NYSE, aceştia neputând să efectueze tranzacţii în sala de negocieri; „memebrii acceptaţi”

(approved persons) sunt cei care contribuie cu capital la bursă, dar nu au nici un rol în

managementul acesteia „membri corespondenţi” (office members) sunt aceia care nu participă

frecvent la tranzacţii în sala de negocieri.12

Numărul membrilor de bursă este limitat la 30-40 de firme. Cooptarea unui nou membru

se poate face numai prin eliberarea unui loc, în urma retragerii sau falimentului unui titular.

La bursa de valori pot fi membri ai bursei: băncile, reprezentate prin unul din directorii

lor, bancherii sau persoanele care au firmă comercială înscrisă şi efectuează operaţiuni în

11 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 162

12 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 16214

legătură cu bursa în mod obişnuit; societăţile care au titluri înscrise la cota oficială, prin

reprezentantul acestora; agenţii oficiali care fac parte de drept din asociaţia bursei.

La bursa de mărfuri membrii plini pot fi: comercianţii sau industriaşii cu firma înscrisă şi

agricultorii care fac în mod obişnuit negocieri cu caracter de bursă şi mijlocitorii oficiali ai bursei

respective, care nu au dreptul să aleagă şi să fie aleşi.

Calitatea de membru plin al bursei se obţine pe bază de cerere scrisă ce sunt examinate de

o comisie compusă din preşedintele Camerei de Comerţ, preşedintele Comitetului bursei sau un

membru din Comitet, un delegat al asociaţiei băncilor, sindicul bursei şi comisarul Guvernului.

9.Comitetul de conducere al bursei

Membrii plini ai bursei sunt autorizati să-şi numească reprezentanţi care să negocieze şi

să încheie contracte în numele lor, reprezentanţi ce sunt autorizaţi de comitetul bursei, iar dacă

sunt autorizaţi, numele lor se înscrie în lista reprezentanţilor autorizaţi şi se publică într-un ziar

de specialitate.

Membrii plini plătesc o cotaţie fixă sau o sumă care se apobă de comitetul bursei de

obicei la 1 ianuarie al fiecărui an. Firmele care nu achită aceste sume sunt revocate din calitatea

de membru. Pierderea calităţii de membru aduce după sine executarea sa din toate drepturile şi

privilegiile de care ar putea beneficia.13

Comitetul de conducere al bursei se compune din membri ai bursei şi este numit “Board

of Manage” sau “Board of Directors” în SUA sau “Comission de la Bourse” în Franţa.14

Comitetul este alcătuit dintr-un preşedinte şi mai mulţi vicepreşedinţi (5-7). În cadrul

comitetului se constituie mai multe comisii între care rolul cel mai important îl au “Comisia

pentru stabilirea cotaţiilor de bursă” şi “Comisia tehnică”.

Atribuţiile comitetului de bursă sunt: organizarea şi funcţionarea burselor; reglementarea

desfăşurării tranzacţiilor; stabilirea şi noutatea cursurilor în lista oficială; soluţionarea litigiilor.15

10.Actorii pieţei bursiere

În activitatea de pe piaţă bursieră sunt implicate două mari categorii de participanţi activi:

investitorii şi agenţii bursei.

1.1 Investitorii

13 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 53

14 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 54

15 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 5415

Sunt principalii actori de pe piaţa bursieră pe care îşi mobilizeză fondurile financiare, sub

formă de capital sau de împrumut, sau plasează resursele disponibile în vederea obţinerii de

câştiguri viitoare, prin fructificarea directă (dobânzi şi dividende) sau indirectă (prin intermediul

cursului bursier).16

După importanţa lor, investitorii pot fi: instituţii financiare şi investitori instituţionali;

societăţile comerciale şi persoanele fizice, iar după obiectivul plasamentului lor, investitorii se

pot clasifica în: investitori strategici; investitori de portofoliu; investitori speculativi.

În funcţie de naţionalitate se disting investitori autohtoni şi investitori străini.

10.2 Agenţii de bursă17

Agenţii de bursă sunt persoane care activează în cadrul bursei, fie ca mandatari, fie în

nume şi pe cont propriu.

Din punct de vedere al rolului pe care în joacă în cadrul pieţei, agenţii de bursă sunt:

a) Specialişti operativi, participă efectiv la procesul de iniţiere, încheiere, executare şi

control al tranzacţiilor. În categoria acestora se cuprind brokerii şi dealerii. La rândul lor,

brokerii pot fi brokeri mandatari şi brokeri independenţi.

Brokerul mandatar este acel intemediar care lucrează pe bază de comision ca

reprezentant al unei agenţii de brokeraj, aparţinând unui membru al bursei, iar brokerul

independent dispune de firmă proprie şi lucrează pe baza ordinului primit de la brokerul

mandatar sau direct de la agenţia de brokeraj.

Dealerii sunt comercianţi de bursă ce lucrează în nume şi pe cont propriu. Câştigul lor

rezultă din diferenţa de preţ (curs) asupra căreia ei speculează.

b) Specialiştii neoperativi au atribuţii în ceea ce priveşte analiza, urmărirea şi facilitarea

tranzacţiilor bursiere. În această categorie se cuprind analiştii bursieri şi funcţionarii

bursei.

11.Operaţiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea

cursului bursier

11.1 Operaţiunile de bursă reprezintă tranzacţii de vânzare şi/sau cumpărare a titluirilor

de valoare, precum şi modalitatea mobilizării/disponibilizării fondurilor băneşti corespunzătoare,

după stabilirea cursului oficial, prin procedurile de cotare. După cum are loc realizarea

16 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 179

17 Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura Universităţii Suceava, 2000, pg 57-5916

contractelor încheiate, se disting mai multe categorii de tranzacţii: la vedere, la termen şi

condiţionate. Operaţiunile la vedere sau în numerar presupun reglarea contractelor – lichidarea

titlurilor şi livrarea datoriilor băneşti – imediată sau cu o amânare de câteva zile. Operaţiunile la

termen sunt operaţii bursiere ale căror condiţii de executare sunt fixate încă din ziua negocierii,

dar reglara lor şi lichidarea titlurilor sunt reportate la o dată ulterioară, numită dată de lichidare,

iar operaţiunile la termen condiţionat includ operaţiunile cu primă şi operaţiunile cu opţiuni 18

Tranzacţiile bursiere se pot derula cu condiţia înscrierii valorilor mobiliare la cota bursei.

Înscrierea la cota bursei a valorilor mobiliare ale unei societăţi emitente, persoană juridică

română, va fi facută prin intermediul unei societăţi de servicii de investiţii financiare membre a

Asociaţiei Bursei, numite„iniţiatoare".

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe două

categorii: categoria a II-a (de bază) şi categoria I.

11.2 Ordinele de bursă

Orice tranzacţie de pe piaţa bursieră este iniţiată printr-un ordin de vânzare sau de

cumpărare a valorilor mobiliare.

În practică s-au consacrat următoarele tipurile de ordine: ordinul la piaţă („market order")

este un ordin de vânzare-cumpărare la cel mai bun preţ oferit de piaţă; ordinul limită („limit

order") este cel în care clientul precizează preţul maxim pe care înţelege să-1 plătească în calitate

de cumpărător sau preţul minim pe care îl acceptă în calitate de vânzător; ordinul stop („stop loss

order") are drept scop limitarea pierderii şi acţionează oarecum în sens contrar ordinului cu

limită de preţ.

Există şi ordine cu menţiuni speciale, ca de exemplu: totul sau nimic („all or none");

imediat sau anulează („immediate or cancel"); dintr-o dată sau deloc („fill or kill"); ordin la

deschidere („at the opening"); ordin la închidere („at the end").

11.3 Cotarea valorilor mobiliare este operaţiunea prin care se înregistrează ordinele de

vânzare şi de cumpărare în vederea formării cursului şi efectuării tranzacţiilor. Tehnicile de

cotare au evoluat de la cotarea clasică „prin strigare” la cotarea electronică.

18 Bogdan Ghilic – Micu, Bursa de valori, Editura Economica,Bucureşti, 1997, pg 61

17

Tehnicile de cotare consacrate în practica intemaţională sunt: cotarea prin anunţare

publică; cotarea pe bază de carnet de ordine; cotarea „prin casier"; cotarea prin înscrierea pe

tablă, cotarea în „groapă"; cotarea pe blocuri de titluri; cotarea electronică.

11.4 Cursul bursier se formează prin confruntarea directă a cererii cu oferta, pe baza

ordinelor înregistrate la bursă la un moment dat pentru fiecare valoare mobiliară înscrisă la cota

bursei.

Tehnica clasică de formare a cursului se bazează pe concentrarea şi centralzarea cererii şi

a ofertei. Nivelul cotat al cursului este preţul de echilibru între cererea cumulată şi oferta

cumulată.

Toate ordinele neexecutate (atât cele de vânzare, cât şi cele de cumpărare), dacă se află în

perioada de valabilitate, sunt înmagazinate şi preluate împreună cu noile ordine primite în

mecanismul formării cursului.

12. Studiu de caz

12.1 Istoric19

Pe fundalul unei tradiţii de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcţionat după

modelul burselor occidentale, istoria României consemnează, în anul 1881, apariţia primei burse

de valori. Deschiderea bursei din Bucureşti, a avut loc la 1 decembrie 1882, însă sfârşitul celui

de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică pentru România, a însemnat şi sfârşitul

pieţei de capital şi al bursei de valori.

Revoluţia din 1989 a dus la necesitatea reclădirii pieţei de capital şi a instituţiilor

acesteia, printre care şi cea a Bursei de Valori Bucureşti la data de 1 aprilie 1995.

Anul 1997 a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET, urmat în 1998

de BET-C iar la 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucureşti lansează primul indice sectorial,

BET-FI. Anul 2001 a însemnat listarea acţiunilor a două mari societăţi: Banca Română pentru

19 http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

18

Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom (SNP),

ceea ce a dus la creşteri spectaculoase ale capitalizării şi volumului tranzacţiilor la Bursă.

În 2003, Bursa de Valori Bucureşti a devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei

Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) şi a făcut paşii necesari pentru menţinerea statutului

de membru corespondent la Federaţia Europeană a Burselor de Valori (FESE) şi la Federaţia

Internaţională a Burselor de Valori (WFE). Prima parte a anului 2006 a adus modificări de

natură legislativă: autorizarea BVB ca operator de piaţă de către Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare (CNVM).

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator bursier în

cadrul pieţei financiare unice europene. Evoluţiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucureşti

au stat sub semnul modificării percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti şi

perspectivelor sale de dezvoltare.

Anul 2009 nu a marcat evenimente semnificative asupra BVB dar dacă ar trebui să

primească totuşi o marcă distinctivă, o denumire care să-l diferenţieze de ceilalţi ani de

funcţionare ai BVB, atunci acesta ar putea fi numit “anul instrumentelor financiare cu venit fix”.

Numărul total al tranzacţiilor cu obligaţiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000 de

operaţiuni, în condiţiile în care rulajul pe piaţa obligatară a înregistrat la BVB un record absolut:

peste 300 de milioane de euro.

Bursa de valori, a fost finanţată de la bugetul de stat, cu condiţia ca, în termen de 3 ani de

la înfiinţare, să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacţiilor efectuate suma respectivă.

Bursa funcţionează ca o piaţă de licitaţie pe care întâlnirea dintre emitenţi şi investitori este

facilitată de intermediari:20

Organizarea pieţei bursiere Grafic 1

20 Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pg 2619

CNVM

Asociaţia bursei

Comitetul Bursei

Oficiul de evidenţă a

valorilor mobiliare

Bursa de Valori Bucureşti

Comisia de arbitraj

Sursa: Realizat de autor pe baza informaţiilor din Bursa şi piaţa extrabursieră, Anghelache Gabriela

12.2 Misiunea şi rolul Bursei de Valori Bucureşti21

Misiunea BVB este de a asigura şi de a promova o piaţă eficientă, cu reguli corecte,

atractivă şi compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influenţă a

tendinţelor economice şi instituţionale şi să se constituie într-un mediu de dezvoltare şi iniţiativă

antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme şi norme pentru mobilizarea, atragerea şi

alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiţii de transparenţă şi siguranţă.

Rolul Bursei de Valori Bucureşti este de a furniza o piaţă organizată pentru

tranzacţionarea valorilor mobiliare, de a contribui la creşterea lichidităţii valorilor mobiliare prin

concentrarea în piaţă a unui volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea

unor preţuri care să reflecte în mod corespunzător relaţia cerere-ofertă şi de a disemina aceste

preţuri către public.

Principiile care guvernează Bursa de Valori Bucureşti ca piaţă organizată de valori

mobiliare sunt:

Accesibilitate adică asigură tratament egal tuturor societăţilor membre, respectiv

societăţilor emitente listate la Bursă.

21 http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=0

20

Societăţi de valori mobiliare

-oferta publică de cumpărare

-ordin de cumpărare

-oferta publică de vânzare

-plasament garantat

Consultanţă de plasament

Cenzori externi

Oferta de valori mobiliare

Cererea de valori mobiliare

Informare - asigură permanent agenţilor de bursă şi investitorilor, suficientă informaţie

despre societăţile tranzacţionate şi despre preţurile valorilor mobiliare emise de acestea. 

Etica pieţei – bursa se asigură că piaţa valorilor mobiliare funcţionează într-un mod care

sporeşte încrederea utilizatorilor, autorităţilor şi publicului larg în general.

Neutralitate - acţioneză neutru şi îşi menţine integritatea în relaţia cu toţi participanţii la

piaţă, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supraveghează sau operează în piaţa

de capital.

BVB are ca obiect principal de activitate administrarea pieţelor de instrumente financiare,

precum şi activităţi conexe obiectului principal de activitate prevăzute de reglementările CNVM,

domeniul principal de activitate al Societăţii fiind activităţi auxiliare ale instituţiilor financiare,

COD CAEN grupa 661.

Bursa de Valori Bucureşti administrează următoarele pieţe:

piaţa reglementată la vedere împărţită în următoarele sectoare: titluri de capital (acţiuni şi

drepturi emise de entităţi din România şi internaţionale); titluri de credit (obligaţiuni

corporative, municipale şi de stat emise de entităţi din România şi obligaţiuni corporative

internaţionale); organisme de plasament colectiv: acţiuni si unităţi de fond emise de

organisme de plasament colectiv; produse structurate (certificate şi warante).

Piaţa Rasdaq pe care se tranzacţionează acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România

 O piaţă reglementată la termen pe care se tranzacţionează contracte futures pe acţiuni,

indici şi diferenţe de curs valutar

Un sistem alternativ de tranzacţionare, ATS, denumit CAN (Companii şi Acţiuni Noi).

Bursa de Valori Bucureşti este componentă centrală a unui grup ce include un operator de

piaţă (Emitentul, respectiv Bursa de Valori Bucureşti SA), un depozitar central (Depozitarul

Central SA), o casă de compensare (Casa de Compensare Bucureşti SA), Fondul de Compensare

a Investitorilor şi Fundaţia Institutul de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti.

Depozitarul Central este autorizat prin Decizia CNVM să furnizeze servicii de depozitare,

registru, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare precum şi alte

operaţiuni în legătură cu acestea.

Casa de Compensare Bucureşti (CCB) este o companie autorizată de CNVM să furnizeze

servicii de compensare şi decontare pentru tranzacţiile cu instrumente financiare pe piaţa

reglementată la termen administrată de Bursa de Valori Bucureşti.

21

Fondul de Compensare a Investitorilor SA (FCI) este o persoană juridică, constituită sub

forma unei societăţi pe acţiuni, al cărui obiect principal de activitate este colectarea contribuţiilor

membrilor şi compensarea creanţelor investitorilor.

Institutul de Guvernanţă Corporativă (IGC) este o fundaţie înfiinţată de Bursa de Valori

Bucureşti având drept obiectiv promovarea cuantumului internaţional de cunoştinţe profesionale

către personalul societăţilor deţinute public din România, derularea de programe de instruire în

domeniul pieţei de capital, promovarea cunoaşterii realităţii economice şi sociale etc.

Bursa de Valori Bucureşti are o singură clasă de acţiuni comune şi un capital social de

76.741.980 lei împărţit în 7.674.198 acţiuni cu valoare nominală de 10 lei/acţiune. Toate

acţiunile sunt plătite integral. Capitalul social a evoluat astfel în perioada 2006 - 2009:

Tabel 1Perioada 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009Capital social (lei) 34.844.300 49.439.090 76.741.980 76.741.980Număr acţiuni 3.484.430 4.343.909 7.674.198 7.674.198Valoare nominală (lei/acţiune) 10 10 10 10Sursa: www.bvb.ro

Structura capitalului social al Bursei de Valori Bucureşti este prezentată în graficul de

mai jos iar organigrama BVB se regăseşte la anexa1.

Grafic 2

 

Sursa: www.bvb.roConsiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti este format din preşedintele

Stere-Constantin Farmache, vicepreşedintele Ciprian Zah şi Mircea Botta, secretarul general

Siminel–Cristian Andrei şi din membrii Octavian Molnar, Daniel Tepes, Cosmin Gheorghiu,

Lucian Isac, Ionel Uleia, iar executivul Bursei de Valori Bucureşti este alcătuit din directorul

general Valentin Ionescu, directorul general - adjunct Marius-Alin Barbu şi Anca-Theodora

Dumitru.

22

12.3 Comisiile speciale ale BVB

Comisiile speciale au rol consultativ în diverse arii specifice de activitate ale BVB, ca

operator de piaţă şi operator de sistem, din acestea făcând parte persoane cu experienţă şi

practică în domeniul pieţei de capital şi/sau financiar-bancar.

Comisia de Admitere la Tranzacţionare ce are rol consultativ pentru asigurarea unei

activităţi unitare, ordonate şi eficiente de admitere, promovare, retrogradare şi retragere

în sau de pe piaţa reglementată la vedere şi sistemele alternative de tranzacţionare sau

piaţa Rasdaq administrate de BVB. .

Comisia de Apel ce are rol consultativ în soluţionarea contestaţiilor introduse de

Participanţii la sistemul de tranzacţionare al BVB şi agenţii de bursă sau agenţii de

derivate. 

Comisia de Reglementare, Dezvoltare Produse Noi ce are rol în susţinerea eforturilor de

diversificare a tipurilor de operaţiuni de bursă şi de instrumente financiare care fac

obiectul regulilor BVB. 

Comisia Indicilor Denumită şi Comitetul Indicilor are rol consultativ în legătură cu

crearea de indici bursieri ai BVB şi participă la adoptarea măsurilor operaţionale

considerate necesare în legătură cu acesştia. 

Camera Arbitrala a BVB este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate

juridică, independentă, pentru soluţionarea litigiilor izvorate din operaţiunile derulate pe pieţele

reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare sau piaţa Rasdaq administrate de BVB,

care îşi va desfăşura activitatea potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare

adoptat de Consiliul Bursei. Persoanele care vor fi înscrise pe lista Camerei Arbitrale a BVB sunt

numite de către Consiliul Bursei. Arbitrii Camerei Arbitrale a BVB sunt numiţi pentru un mandat

de 3 ani.

Principalele caracteristici ale acţiunilor deţinute de Bursa de Valori Bucereşti sunt

prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2Emitentul: Bursa de Valori Bucureşti SASimbol: BVBISIN: ROBVBAACNOR0Reuters: BVBS.BXBloomberg: BVB:ROBloomberg BBGID: BBG000BBWMN3

23

Numărul acţiunilor emise: 7.674.198Valoarea nominală a unei acţiuni: 10 RONValoarea nominală a acţiunilor emise: 76.741.980 RONMoneda în care au fost emise acţiunile: RONSecţiune de piaţă: Titluri de Capital, Categoria 2 AcţiuniFree Float: 100%Restricţii impuse liberei transferabilităţi a valorilor mobiliare:

În conformitate cu prevederile articolului 129 alin. 1 din Legea 297/2004 privind piaţa de capital, nici un acţionar al unui operator de piaţă nu va putea deţine, direct sau indirect, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot.

Sursa: www.bvb.ro

Înscrierea valorilor mobiliare la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB) se realizează la

solicitarea emitentului, după examinarea dosarului de admitere, în conformitate cu reglementările

în vigoare privind îndeplinirea unor cerinţe specifice fiecărui tip de valoare mobiliară.22

Listarea acţiunilor pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti presupune

îndeplinirea tuturor paşilor prezentaţi în tabelul de mai jos:

Grafic 3

22 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital – caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004,

pg 259-26024

Sursa:www.bvb.roTarifele practicate de BVB sunt:

1.Tariful de procesare perceput pentru analiza documentaţiei de admitere la

tranzacţionare sau a celei de promovare.

2.Tariful de admitere la tranzacţionare reprezintă un tarif unic, datorat anticipat de

Emitent, corespunzător unei perioade de 12 luni, perioada care curge de la data începerii

tranzacţionării instrumentelor financiare în sectorul pieţei reglementate la vedere administrată de

BVB.

3.Tariful de menţinere la tranzacţionare este datorat anticipat de emitent, pentru

menţinerea instrumentelor financiare pe sectorul pieţei reglementate la vedere administrate de

BVB, corespunzător unei perioade de 12 luni.

4.Tariful de promovare este un tarif de promovare din Categoria 2 în Categoria 1.

25

Bursa tranzacţionează de luni până vineri, după următorul program:

Tabel 3

Sursa: www.bvb.roPe piaţă continuă, o sesiune de tranzacţionare cuprinde:

a) Predeschiderea, respectiv introducerea ordinelor în sistem;

b) Deschiderea, care se referă la: identificarea tranzacţiilor posibile, calcularea şi

anunţarea cursului de deschidere şi alocarea.

c) Sesiunea de tranzacţionare continuă, ce se desfaşură după cum urmează: afişarea

ordinelor rămase neexecutate; introducerea şi executarea ordinelor în piaţa continuă;

raportarea continuă a tranzacţiilor şi transmiterea informaţiilor de piată.

d) Inchiderea, care presupune: tipărirea raportului de tranzacţionare; afişarea preţurilor

valorilor mobiliare tranzacţionate; introducerea ordinelor destinate următoarelor

26

şedinţe de tranzacţionare, având termenul de valabilitate cel puţin până la data

efectuării tranzacţiei.23

Bursa este împărţită în două categorii: Categoria I şi Categoria II. În funcţie de criteriile

îndeplinite, o acţiune poate fi listată la una din cele două categorii.

Iniţial, la Bursa de Valori Bucureşti s-au acceptat doar două tipuri de ordine, „la piaţă" şi

„la limită", cu condiţia existenţei în contul clientului a disponibilului necesar acoperirii

tranzacţiei specificate în ordinul de cumpărare şi dacă contul de valori mobiliare al clientului

acoperă în întregime cantitatea specificată în ordinul de vânzare.24

Sistemul de cotare al Bursei de Valori Bucureşti este un sistem computerizat, care

permite transmiterea, interacţiunea şi execuţia ordinelor pe piaţa continuă.

Tot în structura bursei intră şi patru indici:

BET (Bucharest Exchange Trading), a fost primul indice al BVB. Momentan conţine cele

mai lichide 10 societăţi exceptând societăţile de investiţii financiare din indicele BET-FI;

BET-C (BET Composite), cuprinde toate societăţile listate la BVB exceptând societăţile

de investiţii financiare din indicele BET-FI;

BET-FI cuprinde cele cinci mari societăţi de investiţii create prin Programul de

Privatizare în Masă;

ROTX (Roumanian Traded Index) cuprinde aşa numitele societăţi blue chips.25

Tranzacţiile de la Bursa de Valori Bucureşti se derulează pe două tipuri de pieţe: piaţa

principală („regular"), în cadrul căreia se tranzacţionează blocuri de titluri după procedura

specifică pieţei continue, şi pieţele secundare, în care sunt acceptate tranzacţii cu caracteristici

aparte faţă de cele normale.

Piaţa „regular" este piaţa principală în care valorile mobiliare se tranzacţionează pe

blocuri de tranzacţionare şi care determină preţul de referinţă al valorilor mobiliare.

Pieţele secundare ale BVB sunt: piaţa de licitare „odd lot", piaţa cu iniţiere „buy in/sell

out" şi piaţa de „deal"-uri negociate. Piaţa de licitare „odd lot" este denumită şi piaţă „fară

23 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital – caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004,

pg 25524 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital – caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg 27025 Anghelache Gabriela, Piaţa de capital – caracteristici, evoluţii, tranzacţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg 290-296

27

blocuri". Piaţa de iniţiere („squaring up") prezintă două componente: piaţa „buy-in" şi piaţa „sell-

out", care intervin dacă cumpărătorul se află în imposibilitate de a efectua plata la data convenită

sau vânzătorul nu livrează valorile mobiliare tranzacţionate. Piaţa de „deal"-uri negociate

(„negotiated deal") este specifică tranzacţiilor de volum mare, putând fi iniţiate ordine pentm un

volum minim impus.

12.4 Evoluţia BVB în 2010

Cifra de afaceri a BVB a avansat cu 5,4% în intervalul ianuarie-decembrie 2010, până la 

13 milioane lei, faţă de acelaşi interval din 2009, datorită creşterii veniturilor din comisioanelor

de tranzacţionare (cu 6%), a celor percepute emitenţilor (+24%) şi cele din servicii IT (+28%).

Cheltuielile de exploatare s-au diminuat cu 7% în 2010, până la 12,9 mil. lei (2009: 12,4

mil. lei) datorită reducerii cheltuielilor cu cele mai mari ponderi în total, respectiv cele de

personal şi funcţionare.

Profitul operaţional preliminat al BVB a fost de 0,3 mil. lei la 31 decembrie 2010 (2009:

1,5 mil. lei) şi s-a datorat creşterii veniturilor din exploatare şi a scăderii cheltuielilor din

activitatea de bază. 

Rezultatul financiar a fost în 2010 de 6,2 mil. lei (2009: 11,1 mil. lei). Acesta a coborât

anul trecut cu 44%, pentru prima dată din 2006, din cauza reducerii semnificative a dobânzilor şi

a diminuării nivelului lichidităţilor totale ca urmare a distribuirii dividendelor din profitul pe

2009.26

"În contextul în care în anul 2010 au continuat să se manifeste condiţii dificile de piaţă,

BVB a reuşit să elimine pierderile operaţionale înregistrate în anul 2009 şi să încheie ultimul an

cu un rezultat din exploatare peste cel previzionat",  a declarat Stere Farmache, preşedintele

BVB.

Comparativ cu Bursa de Valori Bucureşti, Bursa de Valori din Varşovia, cea mai

dinamică piaţă bursieră din Europa în ultimii ani, a încheiat anul 2010 cu un profit operaţional de

23 mil. euro, în creştere cu 15,4% faţă de 2009.

Bursa din Polonia şi-a demonstrat rezistenţa la criză şi în 2010, folosind aceeaşi reţetă-

privatizările companiilor de stat - care a urcat-o în topul celor mai importanţi operatori bursieri

din Europa.

26http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/bursa/bursa-de-valori-bucuresti-a-incheiat-anul-2010-pe-profit-

216376.html28

Anul trecut, operatorul bursier a înregistrat o creştere de 13,1% a veniturilor din vânzări,

până la 56,5 mil. euro şi un avans de 15,4% al profitului operaţional până la 23 mil. euro. Profitul

net raportat pe 2010 a fost de 23,7 mil. euro, mai mic cu 5% faţă de anul precedent, din cauza

distribuirii de dividende din câştigurile înregistrate în anii anteriori, dar şi a costurilor de 2,1 mil.

euro ale procesului de privatizare. În 2010, principalul indice al Bursei de la Varşovia, WIG, a

crescut cu 18,7%.27

Pe piaţa principală a Bursei de la Varşovia sunt listate 400 de companii, cu o capitalizare

totală de circa 205,6 miliarde de euro (de zece ori capitalizarea BVB).

  Finanţarea companiilor prin piaţa de capital este asigurată în ţara noastră într-o proporţie

foarte mică – mai puţin de 1%, în timp ce în ţările dezvoltate atinge dimensiuni extrem de mari –

70% în SUA şi 40% în Europa.

În aceste condiţii, Bursa de Valori Bucureşti a iniţiat un program de atragere de noi

emitenţi, respectiv un sistem alternativ de tranzacţionare care vine în întampinarea companiilor

care nu întrunesc condiţiile în ceea ce priveşte vechimea sau dimensiunea pentru a fi admise pe

piaţa reglementată, dar doresc să se finanţeze prin piaţa de capital.28

În această acţiune sunt vizate întreprinderile mijlocii, categorie de întreprinderi care va

beneficia de prevederile unui program naţional de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii

pentru listarea la bursă.

Pentru indicii bursieri de acţiuni, anul 2010 a fost mai slab decât anul precedent.

Performanţa indicilor bursiei de pe BVB ca şi a indicilor bursieri internaţionali a fost afectată de

faptul că Europa a fost lovită din plin de criza datoriilor fiscale ale guvernelor suverane, deşi

economiile dezvoltate au continuat procesul de creştere post criză financiară. De

remarcat performanţele contradictorii înregistrate pe pieţele bursiere din ţările emergente.

Performanţe mai slabe pe unele pieţe bursiere din ţările emergente (Brazilia, China), dar creştere

pe piaţa bursieră din Rusia. În schimb unele pieţe bursiere din Europa Centrala şi de Est

( Austria, Polonia, Romania, Cehia) au avut performanţe mai bune, cu excepţia pieţei bursiere

din Bulgaria care a înregistrat un trend descendent.29+

27 http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cat-a-castigat-in-2010-cea-mai-tare-bursa-din-europa-8083237

28http://www.tribunaeconomica.ro/index.php?

id_tip_categorie=1&&id_categ=1&id_revista=10180&id_nr_revista=273&mod=arhiva

29 http://www.despreinvestitii.ro/1580/cum-a-evoluat-piata-bursiera-romaneasca-in-anul-2010/29

Valori de tranzacţionare: evoluţie trimestriala (mil. RON)

Grafic 4

Sursa: www.bvb.ro

Investitorii au avut de câştigat dacă au mizat pe acţiunile din sectoarele:utilităţi, pe

companii ca Transgaz (+85,3%) şi Transelectrica (+43,6%); materiale, pe companii ca

Azomureş (+70,8%), Alro (+26,9%) şi Cemacon (+34,8%); financiar, pe companii ca Bursa de

Valori Bucureşti (+66,3%) şi SSIF Broker (+52,9%); industrial şi activităţi auxiliare, pe

companii ca Socep (+155,2%), Aerostar (+79,3%) şi Mechel Târgovişte (+42,4%);

sănătate, pe Zentiva (+46,0%); energetic, pe Omv Petrom (+34,5%).+

Acţiunile perdante de la categoria I au fost Impact (IMP) 33,3%; Banca Transilvania

(TLV)  25,4%; Banca Comercială Carpatica (BCC)  19,2%; Oltchim (OLT)  11,7%; Oil

Terminal (OIL)  7,7%

În ceea ce priveşte SIF-urile acestea au înregistrat performanţele de mai jos: SIF Oltenia

(SIF5)  9,8%; SIF Moldova (SIF2)  6,4%; SIF Muntenia (SIF4)  4,6%; SIF Banat Crişana(SIF1) 

6,5% SIF Transilvania (SIF3)   16,4%.

+

13. Concluzii

Bursele de valori facilitează procesul de acumulare a capitalurilor în scopul finanţării

activităţilor rentabile, cerute de nevoile reale ale economiei, şi de asemenea facilitează orientarea

30

-

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

2008 2009 2010

Trim I Trim II Trim III Trim IV

fluxului de capitaluri spre acele domenii şi activităţi apreciate ca fiind cele mai rentabile de

către masa de investitori şi impuse de cererea reală a pieţei.

Structura instituţională a pieţei de capital este menită să asigure integrarea cât mai uşoară

a pieţei de capital româneşti în cadrul pieţei unice europene. Conectarea cu instituţii similare din

statele membre va include piaţa românească în fluxurile europene şi va permite accesul

intermediarilor din România pe pieţele europene, cât şi al celor din Europa pe piaţa românească.

Bursa de Valori şi piaţa de capital din ţara noastră se află în prezent la un moment foarte

important pentru evoluţia şi dezvoltarea viitoare a acestora: instituţiile pieţei au reuşit, prin

performanţele, proiectele şi iniţiativele din ultimii ani, să atragă atenţia potenţialilor investitori

individuali şi instituţionali rezidenţi şi nerezidenţi şi a potenţialilor emitenţi de instrumente

financiare.

14. Bibliografie

1. Anghelache Gabriela, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti,

2000

31

2. Anghelache Gabriela, Piaţa de capital - caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Editura

Economică, Bucureşti, 2004

3. Maria Viorica Grigoruţă, Gabriela Prelipcean, Tranzacţii bursiere, Editura

Universităţii Suceava, 2000

4. Miclăuş, Paul-Gabriel, Piața instrumentelor financiare derivate,Editura

Economica,Bucureşti, 2008

5. Bogdan Ghilic – Micu, Bursa de valori, Editura Economica,Bucureşti, 1997, pg 61

6. www.bvb.ro

7. www.zf.ro

8. www.tribunaeconomica.ro

9. www.romanialibera.ro

10. www.despreinvestitii.ro

32

15.Anexe

33