+ All Categories
Home > Documents > Bun Eseuri -Istorie

Bun Eseuri -Istorie

Date post: 03-Jun-2018
Category:
Upload: abandonatto
View: 270 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 102

Transcript
  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    1/102

    1. Autonomii locale si institutii centrale in spatiulromanesc

    n secolele VII-IX, forma de organizare specificromneasc era reprezentat de obtiile steti.Obtea steasc era o form de comunitate umancaracterizat prin coexisten a propriet ii pri!ate cu proprietatea obteasc asupra pmntului i prin

    preponderen a legturii teritoriale asupra celei de rudenie"n cadrul aezrii.n fruntea obtii se afla #udele $atribu ii militare, fiscale,administrati!e, #udiciare% sau cneazul.&u timpul, obtile s-au grupat "n uniuni de obti numite de 'icolae Iorga (romanii populare) din care !or lua natere

    cnezatele i !oie!odatele ca forma iuni politice.&nezatele erau forma iuni politice prestatale formate dinmai multe obti, iar !oie!odatele erau forma iuni rezultatedin unirea sau supunerea mai multor cnezate.*rin unificarea acestora sub o autoritate central s-auconstituit statele medie!ale.

    +actori care au fa!orizat apari ia statelor medie!ale- creterea demografic- o !ia economic dinamic spa iul nostru era strbtutde drumuri comerciale care !eneau din nordul i centrul

    uropei la gurile /unrii i 0area 'eagr- contextul extern cumanii, i mai apoi ttarii$mareain!azie din 1231-1232%, au "mpiedicat expansiuneamag4iar dincoace dde &arpa i luptele pentru tron din5ngaria odat cu stingerea dinastiei arpadiene din 1671.

    1.1 Transilvania

    &ronica notarului anonim al regelui 8ela al 5ngariei $gesta4ungarorum% men ioneaz, pentru sfritul secolui 9, "n

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    2/102

    spa iul intracarpatic i 8anat, trei forma iuni- !oie!odatul lui :lad, "n 8anat, cu reedin a la &u!in- Voie!odatul lui :elu, "n centrul ;ransil!aniei, cureedin a la /bca- !oie!odatul lui 0enumorut, "n criana, cu reedint a la8i4area.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    3/102

    numite ri Cara 0aramureului, Cara +graului etc.*entru a-i consolida domina ia "n ;ransil!ania, mag4iariii-au colonizat pe secui i sai. Aecuii i-au "nso it pemag4iari "n expedi iile de cucerire. Aaii au fost adui dinregiunea Dinului, zona +landrei, i mai ales Aaxonia. A-au bucurat de pri!ilegii.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    4/102

    mag4iar.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    5/102

    pentru a "mpiedica re!enirea lor se organizeaz o marc$pro!incie de grani cu rol de aprare% cu reedin a la8aia.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    6/102

    $dominium eminens%- &onducea administra ia dispunnd de un aparatcentralizat "n care un rol important "l #uca spa iul domnes- labora politica extern i intern "mpreun cu sfatuldomnesc- =!ea dreptul de a bate moned- /eclara rzboi, "nc4eia pace, tratate interna ionale- =!ea drept de confiscare a propriet ii boiereti i de

    aplicare a pedepsei cu moartea pentru cei !ino!a i detrdare $4iclenie%- &on!oca oastea cea mare- Deprezenta instan a suprem de #udecat*rin ungere domnii de!eneau conductori politici Hdin milalui /umnezeu Hceea ce le conferea "ntreaga autoritate "n

    fa a supuilor, pozi ie "ntrit de sine stator $autocrator "n bizantin% adoptat de =lexandru cel bun.Introducerea "n titulatura domnilor "naintea numelui Hio) prescurtare a lui Ioannes $cel ales de /umnezeu% sursadi!in a puterii.

    !olu ia institu iei pn la sfritul secolului 1F

    Institu ia central e!olueaz "n condi iile raporturilor cucategoria pri!ilegiat./omnii puteau confisca proprietatea boierilor careunelteau s-au trdau i puteau aplica pedeapsa cu moartea.n acest context putem aminti domn precum Vlad Cepe,@tefan cel mare care au reuit s "ntreasc autoritateadomniei n raport cu marea boierime.=tunci cnd domina ia otoman se accentueaz "ncepe sse restr"ng autoritatea domnilor, iar boierii "ncep sexercite o tutel asupra domnului. =cetia controleaz!ia a politic sus innd candidaturi la tron sau semnnd"n elegeri cu su!erani cretin i c4iar cu otomani.

    1.3.2 Evoluia instituiei centrale n secolele !""#

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    7/102

    !"""

    ecul lui 0i4ai Viteazu de restabilire a autorit iidomneti a!ea s anun e sc4imbarea raportului "ntredomnie i boieri "n fa!oarea boierilor. *rofit otomani care"i impun controlul asupra domniei.;urcii instaureaz "n secolul 1 regimul fanariot "nlocuind

    domnul pmntean cu unul adus dintr-un cartier alIstambulului $fanar%. n acest context domnia "i pierde nunumai caracterul pmntean ci i pozi ia, cci domnul esteconsiderat un alt dregtor al imperiului otoman putnd fisc4imbat sau numit "n func ie de interese. /urata domnieieste scurt, este limitat accesul boierilor pmnteni "n

    institu iile statului. =cetia grupa i "n partid na ional !oac iona la re!enirea domnilor pmnteni

    1.3.3 $iserica

    = #ucat un rol important "n societatea medie!al

    romneasc."nfiin area mitropoliei romneti la =rge "n 16E9 $de ctr 'icolae =lexandru%, la Ae!erin 16B7 $Vladisla! Vlaicu% irecunoaterea mitropoliei de la Aucea!a de ctre patriar4iade la &onstantinopol a dat legitimitate bisericii ortodoxeromne.Organizarea bisericii continu i "n perioada urmtoarecnd se "nfiin eaz i alte epar4ii "n 0oldo!a i "n CaraDomneasc $episcopia Domanului, Ddu iului pentruCara Domneasc episcopia Daului, 8uzului%8iserica din Cara Domneasc i 0oldo!a i-a exercitatinfluen a i asupra altor teritori. n secolul 13 mitropolitulCrii Domneti primete titlul de Hexar4 al "ntregii5ngarii i a plaiurilor ceea ce "i conferea autoritatea asupra

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    8/102

    ortodocilor din regatul 5ngariei.0itropolitul era "ntiul sfetnic al domnului, "l "ncorona pedomn, era al 2 lea demnitar "n stat, loc iitor al domnului "ncaz de !acan a tronului, membru marcant al sfatuluidomnesc, asista la scaunul de #udecat al domnului.0itropolitul era subordonat institu iei centrale putnd fid at #os de domnitor.O serie de domnitori au sus inut biserica i au sus inut

    dez!oltarea !ie ii monar4ale.

    2. %onstitu iile din & n Romnia

    2.1 %onstitu ia din 1'((

    5na din primele realizri ale domniei lui &arol I deJo4enzollern Aigmaringen, si una dintre cele mai

    importante realizri ale epocii moderne a fost promulgarea primei &onstitu ii a Domniei "n data de 1 iulie 1 FF .=ceasta a fost una democratic, realizat dup modelul&onstitu iei din 8elgia, 1 61. *rin acest lege fundamental, Domnia de!enea monar4ie constitu ional ereditar, tronul se mostenea pe linie masculin "n baza

    dreptului de primogenitur, femeile fiind excluse.&onstitu ia era de factur liberal si cuprinde principidemocratice separarea puterilor "n stat, pluralism politic,gu!ernare reprezentati! si su!eranitatea na ional.n pri!in a /repturilor Domnilor se enun au drepturile ci!ile si politice de care se bucurau cet enii romni. /e

    exemplu libertatea constiin ei, libertatea "n! mntului, a

    presei, a intrunirilor, a asocierii, respectarea propriet ii

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    9/102

    pri!ate care era sacr si in!iolabil, etc. ;ot aici sespecifica "n articolul B faptul c, cet enia romn era dobndit numai de crestini.*uterile statului erau de inute "n conformitatea cu principiul separrilor puterilor "n stat putereaexecuti! de inut de domnKrege si gu!ern puterea legislati! de ctre parlament si domnKrege iar puterea #udectoreasc de ctre institu ii #udectoresti.

    =dunrile reprezentati!e$ *arlament- bicameral% erauAenat si &amera /eputa ilor. =tribu iile *arlamentului erau de adoptarea legilor si bugetului statului dreptul deautoconducere de autodizol!are si interpelare.*arlamentarii erau alesi prin !ot censitar, "n colegiielectorale patru pentru &amera /eputa ilor i dou pentru

    Aenat.:u!ernul,era alctuit din ministri "n frunte cu un prim-ministru. 0inistri a!eau responsabilitatea legilor sirspundeau "n fa a *arlamentului.*uterea #udectoreasc a!ea "n frunte ( &urtea de&asa iune)$ nalta &urte de &asa ie si Lusti ie%.

    /omnul a!ea o domnie electi! ereditar, "n cazul "n care se"mboln!ea sau deceda s-a stabilit clar cine conduce statul$fie o locotenen domneasc, fie o Degen "n func ie de situa ia dat%. =tribu iile domnului erau executi!e sef al statului, al armatei, al administra iei a!nd atribu ii executi!e, numea si re!oca ministri si func ionarii statului, administra ia fiind condus de ctre acestia. =stfel persoana domnului este ne!iolabil, toate actele trebuiecontrasemnate de ministrul de resort, alte atribu ii bate moned, acorda amnistie si gra iere, este comandantul suprem al armatei, acorda distinc ii si decora ii, confer gradele militare, "nc4eie tratate, con!en ii si pacte declar rzboi si "nc4eie pace desc4ide sesiunea parlamentar prinadresarea mesa#ului tronului conduce sedin ele

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    10/102

    gu!ernului. /e asemenea domnul are si atribu ii legislati!e sanc ioneaz legile si le promulg, "n plus &arol I a dobndit si (dreptul de !eto absolut)$ prinintermediul cruia putea respinge orice lege%.=ceast &onstitu ie a contribuit din plin la e!olu ia Domniei din perioada ce a urmat, prin elaborarea ei !ia a politic s-a modernizat, monar4ia de!enind elementul deec4ilibru al acesteia. *rin adoptarea &onstitu iei, Domnia

    s-a comportat ca un stat independent, deoarece nu a inut cont nici de puterea suzeran, Imperiul Otoman si nici de0arile *uteri :arante. &4iar dac a fost re!izuit de maimulte ori, prin modificarea articolului B, prin reducereacolegiilor electorale, formarea regatului, etc., legeafundamental, elaborat "n 1 FF se men ine pn "n 1926.

    !enimentele din 191 , care au dus la realizarea 0arii5niri, au dus la cresterea teritoriului si a popula iei de aproape 6 ori, la "nmul irea minorit ilor na ionale si confesionale, fapt ce a fcut necesar o nou constitu ie.

    2.2 %onstitutia din 1)23

    /up ce a fost promulgat de regele +erdinand I,&onstitu ia intr "n !igoare la data de 29 martie 1926. =ceasta i are aceeasi structur ca cea din 1 FF, psrnd ma#oritatea articolelor din legea fundamental.

    0odificri esen iale s-au adus "n titlul /espre teritoriu Domniei prin care ( Degatul Domniei este un Atatna ional unitar si indi!izibil$...% este nealienabil $...%). n pri!in a drepturilor Domnilor se pstrez toate drepturile si libert ile ci!ile si politice ale romnilor , "n plus se introduce dreptul de !ot) uni!ersal, egal, direct, obligatoriu

    si secret), exceptndu-se femeile, magistra ii si militarii, desi femeile au aceleasi drepturi ci!ile cu brba ii.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    11/102

    *roprietatea nu mai este un drept absolut ci de!inegarantat de stat si are func ie public. 'umrul mare de minorit i na ionale si confesionale face ca "n constitu ie s fie pre!zut egalitatea tuturor cet enilor indiferent de religie si etnie.*uterile statului sunt "n general aceleasi ca "n 1 FF, cu micmodificri monar4ul pierdea dreptul de !etoabsolut$ astfel "nct monar4ia este cu ade!arat

    constitu ional%, se introduce un &onsiliu

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    12/102

    Denasterii 'a ionale care "l a!ea drept conductor pe&arol al II-lea, iar dreptul de !ot este restrns, prinimpunerea !rstei de 67 de ani pentru alegtori.

    2.* %onstitu ia din 1)(+

    &onstitu ia din 19FE , la fel ca cea din 193 si 19E2men ine regimul comunist prin proclamarea su!eranit ii populare$nu cea na ional% unicitatea puterilor "n stat$ " loc de separarea puterilor% sublinia rolul conductor al

    partidului unic "n stat si al clasei muncitoare reprezentare poporului print-un singur organ ales$0area =dunare 'a ional% si reafirm centralismul democratic $ "n plan economic, politic, administrati!%.Domnia de!enea Debublic Aocialist si era condus prin principiul conducerii colecti!e. n pri!in a drepturilor si libert ilor ci!ile si politice ale romnilor, acestea sunt "nclcate, introdus "nc din 193 dreptul de !ot uni!ersal$ pentru to i cet enii peste 1 ani, mai pu in cei cu anumite condamnri% este totusi pstrat de&onstitu ia din 19FE.

    2.+ %onstitu ia din 1))1

    &onstitu ia din 1991, re!izuit "n 2776, a fost necesar deoarece s-a re!enit la democra ie. *rin aceasta s-a impus Atatul de /rept, "n care cet enii sunt egali "n fa a legii, s-a

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    13/102

    format o Aocietatea &i!il, s-a re!enit la sistemul*luripartid, etc.&onstitu iile statului romn au e!oluat asa cum s-a !zut mai sus, pri!ind drepturile si libert ile ci!ileale romnilor, institu iile statului romn, formele de organizare politic ale statului si a teritoriului "n func ie decontextul intern si interna ional "n care au fost elaborate. =stfel am trecut de la monar4ie constitu ional$1 FF%la monar4ie

    autoritar$196 %, apoi o republic cu un regimcomunist$193B% si iar la republic cu regimdemocrat$1991%. /e la !ot censitar$1 FF%, la !ot uni!ersalcu restric ii$1926%, iar "n 193 la !ot uni!ersal pentru to i cet enii. /e la domn la rege$1 FF-1 1%, apoi la secretar general $193 %, iar "n 19B3 la presedinte al DAD.

    n re!izuirea lor a trebuit s se in cont si de contextul interna ional, cele mai bune exemple pot fi, modificarea articolului B al &onstitu iei din 1 FF pentru recunoasterea Independen ei si adaptarea legislatiei romnesti la cea a 5niunii uropene, "n 2776.

    3. Evoluia statului romn n a doua ,umtate asecolului al " #lea -i n prima ,umtate a secolului al#lea.

    n urmaR /oiului %rimeii$1 E6-1 EF%, "n timpul&ongresului de *ace de la *aris $1 EF%,0rana a pus problema unirii rincipatelor Romne. n condi iile careImperiul Otoman i =ustria au sus inut faptul c romnii

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    14/102

    nu !or s se uneasc reprezentantul +ran ei, conteleMaleNs?i a propus consultarea romnilor i s-a decisformarea /i!anurilor =d-4oc, adunri cu rol consultati!.=lese dup rezol!area numeroaselor probleme create de;urcia i =ustria,Adunrile Ad# oc au 4otrt, "ndecembrie 1 EB, c dorin ele romnilor presupun "n primrndunirea Moldovei cu Muntenia "ntr-un singur stat cunumele de Domnia, stat autonom i neutru, condus de un

    prin strin i de o =dunare legiuitoare. /ar, 0arile *uterireunite "n cadrul &onferin ei de la *aris $1 E % au pre!existen a a doi domni, dou gu!erne i a dou adunri pentru statul numit *rincipatele 5nite ale 0oldo!ei iVala4iei.*e baza%onveniei de la aris, document care organiza

    *rincipatele Domne, romnii au ales ca domn al 0oldo!eii al Crii Domneti, pe E i 23 ianuarie 1 E9, aceeai persoan =lexandru Ioan &uza, astfel prin dubla alegererealizndu-se 5nirea celor dou ri. "n acelai an, actul dela 23 ianuarie a ob inut acordul 0arilor *uteri i "n 1 F1firmanul otoman de unire institu ional.

    n decembrie 1 F6, primul-ministru 0i4ail oglniceanu pune "n discu ia =dunrii,le ea seculari rii averilormnstire-ti, lege indispensabil pentru reforma agrar./e fapt, discu iile pe marginea reformei agrare l-audeterminat pe domn s dizol!e, pe 2K13 mai 1 F3,=dunarea i s propun modificri la &on!en ia de la*aris. 0odificrile s-au concretizat "n Atatutul /ez!olttoral &on!en iei de la *aris, un nou document cu rolconstitu ional.=!nd pozi ia consolidat "n interior i exterior, &uza a putut trece la "nfptuirea reformei agrare, reform fr decare nu se poate discuta despre modernizarea statuluiromn.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    15/102

    clcai.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    16/102

    sanc iona sau nu o lege, forma gu!ernul, a!ea dreptul de a bate moned, era conductorul armatei, numea sauconfirma "n toate func iile publice, a!ea dreptul deamnistie, gra iere, de a "nc4eia tratate sau con!en ii, de aconferi decora ii, etc.

    uterea le islativde inut de Deprezentan a 'a ionalformat din dou &amere =dunarea /eputa ilor i

    Aenatul. =dunarea /eputa ilor a!ea drept de legiferare,drept de autoconducere, dezbtea i adopta bugetul, dreptulde interpelare, rspundea la mesa#ul tronului etc.

    uterea ,udectoreascera "ncredin at #udectoriilor,instan a suprem era &urtea de &asa ie.%onstituiaa fost completat de un sistem electoral. "n

    plan extern a fost perceput ca o manifestare aindependen ei.

    n 1 BB, Domnia se altur Dusiei, "n rzboiul "mpotri!aImperiului Otoman. /omnitorul &arol, "mpreun cu

    oamenii politici din Domnia au "ncercat ob inereaindependen ei pe cale panic. "n condi iile "n care nu afost posibil acest lucru "n aprilie 1 BB Domnia a intrat "nstare de rzboi cu *oarta, iar la 9 mai 1 BBMi ail5o lniceanu a declarat "n cadrul =dunrii /eputa ilorindependena Romniei. =rmata romn s-a remarcat "nluptele purtate la *le!na, Amrdan, Vidin, Opanez etc. nurma tratatelor "nc4eiate la Aan Atefano i 8erlin, "n 1 B0arile *uteri au recunoscut independen a Domniei.n aceste condi ii, "n 1 B , &arol a primit titlul de =lte Degal, iar "n 1 1 Domnia a de!enit regat, la 17 mai&arol I i lisabeta de Mied au fost "ncorona i ca rege iregin a Domniei, la 13 mai 1 1a fost reglementatsuccesiunea la tron prin (pactul de familieP, motenitor al

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    17/102

    tronului fiind proclamat prin ul +erdinand de Jo4enzollem-Aigmaringen.%arol a cola/orat cu personalitile politice ale vremiiIon &. 8rtianu, /.=. Aturdza,

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    18/102

    i respecti! ;ransil!ania au cerut unirea cu Domnia.=dunarea 'a ional de la =lba Iulia a demonstrat odat "n plus dorin a transil!nenilor de unire "n condi iile "n careto i cei 122 de delega i prezen i acolo au !otat unirea "n prezenta a cea. 177777 de persoane, !enite acolo pentru a-i !edea un !ec4i !is "ndeplinit. "n aceste condi ii 1Eoctombrie 1922,re ele 0erdinand -i re ina Mria au7ost ncoronai ca suverani ai Romniei Mari, la =lba

    Iulia. "n urma realizrii 5nirii o fost elaborate o serie delegi printre care cele mai importante au fostintroducereavotului universal, "n 191 ,re7orma a rar, "n 1921, saule ea administrativ, "n 192E, care pre!edea normeunitare de organizare teritorial a statului romn, iar "n1926 a fost elaborat onou %onstituie, completat "n

    192F cu o nou lege electoral. Degele +erdinand I acondus "n conformitate cu &onstitu ia din 1926, a!nd o bun rela ie cu partidele politice, "n special cu *artidul 'a ional

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    19/102

    *rin tratatul de pace, semnat la &onferin a de la *aris, la17 decembrie 193B, recunotea anularea dictatului de laViena, din 1937, dar consfiin ea i #uridic ocuparea8asarabiei, nordului 8uco!inei i a inutului Jer a dectre 5.D.A.A. Domnia a de!enit membr a Organiza iei 'a iunilor 5nite "n anul 19EE./up al /oilea Dzboi 0ondial, 5.D.A.A. a impusDomniei orientarea politicii sale externe mai cu seam

    ctre st i restrngerea rela iilor cu lumea occidental laminimum. Domnia a!ea aceeai pozi ie fa dee!enimente cu cea a 5.D.A.A. i a lagrului comunist.Atatul romn a de!enit, "n 1939, membru fondator al&onsiliului de =#utor conomic Deciproc $organiza iaeconomic a rilor comuniste, &.=. .D.%, cu sediul la

    0osco!a, i a Organiza iei ;ratatului de la Varo!ia,creat "n 19EE, alian a militar a statelor comuniste sateliale 5niunii Ao!ietice, opus '.=.;.O.=bia la c i!a ani dup moartea lui Atalin, :4eorg4e:4eorg4iu-/e# a "nceput s promo!eze o politic dedistan are fa de 5.D.A.A., mai ales dup 19E , cnd

    trupele so!ietice au fost retrase din Domnia. ns nu s-a pus niciodat problema s fie prsite &.=. .D. iOrganiza ia ;ratatului de la Varo!ia.Domnia s-a pronun at, "n anul 19F3, pentru limitareaamestecului so!ietic "n treburile interne ale altor ricomuniste, pe fondul ne"n elegerilor dintre so!ietici ic4inezi. ;ot "n 19F3, Domnia a condamnat i planulValev , de integrare economic a rilor socialiste, prin carese propunea ca zone din sud-estul Domniei, nord-estul8ulgariei i pr i din 5.D.A.A. s se specializeze "n produc ia agricol .Cara noastr a "nceput, dup 19F7, s dez!olte rela ii icu state democratice din Occident, pentru a importate4nologie necesar industrializrii.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    20/102

    *.1 olitica e4tern a Romniei n perioada destinderii-i a coe4istenei pa-nice.

    Dezol!area crizei rac4etelor so!ietice din &uba $19F2%,care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear afost urmat de o perioad de destindere "n rela iileinterna ionale i de coexisten panic "ntre rile cusisteme social-politice diferite $comunist i democratic%.n aceast etap, Domnia, dup !enirea la putere a lui 'icolae &eauescu "n 19FE, a continuat politica "nceput"n timpul lui :4eorg4e :4eorg4iu-/e#, de distan are delinia so!ietic, dar de men inere "n tabra comunist.Atatul romn a continuat s-i extind colaborarea custatele occidentale i a stabilit rela ii diplomatice cuDepublica +ederal :ermania $19FB%. &onductorulromn a efectuat !izite "n diferite ri, precum A.5.=.,+ran a, Depublica +ederal :ermania, 0area 8ritanie etc.,iar mul i efi de stat $&4arles de :aulle preedintele+ran ei, Dic4ard 'ixon, preedintele A.5.=.% au !izitatDomnia. 'icolae &eaescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, maiales dup ce, "n 19F , conducerea Domniei a condamnatinter!en ia militar a armatelor ;ratatului de la Varo!ia"n &e4oslo!acia, pentru a "nltura conducerea comunist

    adept a unor reforme interne.Domnia a de!enit membr a 8ncii 0ondiale i a+ondului 0onetar Interna ional, din 19B2, i a semnat, "n19BE, =ctul final al &onferin ei pentru Aecuritate i&ooperare "n uropa, de la Jelsin?i.n anii Q 7, sc4imbarea climatului politic interna ional

    $mai ales dup 19 E, cnd 0i4ail :orbacio! a preluatconducerea 5.D.A.A.%, desc4iderea dialogului st-Vest, da

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    21/102

    i politica intern rigid i abuzi! promo!at de 'icolae&eauescu, au dus la izolarea Domniei pe plan extern.=bia dup 19 9, statul romn a putut relua legturilenormale cu statele occidentale.

    +. Romanitatea romnilor in vi iunea istoricilor

    +.1 Romnii n sursele medievale timpurii.

    /ocumentele istorice scrise din primul mileniu al ereicretine, care "i men ioneaz pe romni, sunt relati! pu ine, dar sunt suplinite de numeroasele descopeririar4eologice efectuate pe teritoriul actual al Domniei./intre acestea se remarc cele datnd din perioada

    secolelor al VII-lea R al XI-lea, din cadrul culturilorar4eologice Ipoteti-&ndeti i /ridu, di!erse !ase,unelte, podoabe, arme i alte obiecte apar inndcomunit ilor auto4tone fiind descoperite "n aezri precum 8rateiu $#ude ul Aibiu%, *oian $#ude ul &o!asna=lba Iulia sau Iz!oru $#ude ul :iurgiu%. =cestea do!edesc

    continuitatea de locuire a romnilor pe teritoriul pe care eis-au format.ncepnd din secolul al VII-lea, auto4tonii "ncep s fiemen iona i "n iz!oarele documentare ale !remii ca un popor romanic distinct constituit.*rintre acestea s-au numrat tratatul militarStrategi on ,scris de "mpratul bizantin 0auricius "n secolul al VII-lea,lucrarea !espre administrarea imperiului , a "mpratului bizantin &onstantin al VII-lea *orfirogenetul $secolul alX-lea%, coresponden a "mpratului bizantinVasile al II-lea0acedoneanul $secolele al X-lea R al XI-lea%. =l i autori bizantini, armeni, arabi, germani etc. au scris despre prezen a romnilor pe acest teritoriu.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    22/102

    /in secolele al XI-lea R al XII-lea, do!ezile scrise desprestrmoii notri sunt din ce "n ce mai numeroase, ei fiindnumi i "n documentele !remiivlahi , "lachi# valahi saurom$ni

    +.2 reocupri ale cronicarilor -i nvailor dinsecolele al !#lea 9 al !"""#lea privind ori inearomnilor.

    /in secolul al XV-lea, o serie de scriitori umaniti dinuropa, cltori strini sau cronicari romni, au manifestat

    un interes deosebit fa de trecutul poporului romn. 'icolaus Ola4us sau :rigore 5rec4e, "n secolul al XVI-lea, 0iron &ostin, un secol mai trziu, au afirmat originea

    latin a romnilor i unitatea lor de neam.n secolul al XVIII-lea i la "nceputul secolului al XIX-leacrturari precum /imitrie &antemir sau membrii @colii=rdelene $Aamuil 0icu, *etru 0aior, :4eorg4e @incai,Ioan 8udai /eleanu%, au pus "n e!iden originea latin alimbii romne i continuitatea romnilor "n spa iul nord-

    dunrean.+.3 Romanitatea romnilor n vi iunea istoricilor dinsecolele al !"""#lea 9 al #lea.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    23/102

    drepturi na ionale, att "n epoca stpnirii 4absburgice, cti "n timpul regimului dualist austro-ungar $dup 1 FB%.

    Teoria imi raionist, care "i prezenta pe romni ca fiindun popor format la sud de /unre, de unde ar fi imigrat lanord de flu!iu abia prin secolul al XIII-lea, a fostsus inut, spre sfritul secolului al XVIII-lea, de +ranzLosef Aulzer, &4ristian ngel sau de I. &. der.

    =ceasta a fost combtut de fruntaii @colii =rdelene, care,"n dorin a lor de a demonstra !ec4imea i continuitatea delocuire a romnilor, au pus accent pe caracterul exclusi!latin al romnilor.n secolul al XIX-lea, Dobert Doesler, a dez!oltat teoriaimigra ionist, "n lucrarea intitulatStudii rom$ne%ti

    $Viena, 1 B1%./e aceea, teoria imigra ionist se mainumete iteorie roeslerian .+a de teoria roeslerian au luat pozi ie, "ntre al ii,istoricii 8. *. Jasdeu i =. /. Xenopol, "n secolul al XIX-lea, conturndu-se, pe baze tiin ifice,teoria continuitiiromnilor "n spa iul carpato-danubiano-pontic.

    n secolul al XX-lea, ca i "n cele precedente, au fostelaborate lucrri tiin ifice, care au demonstrat !ec4imeai continuitatea romnilor pe teritoriul de la nord i de lasud de /unre. /intre acestea, se remarc lucrareaistoricului :4eorg4e I. 8rtianu,& enigm %i un miracolistoric: poporul rom$n .

    (. Etapele instaurrii re imului politic comunist n

    Romnia

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    24/102

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    25/102

    Pmosco!itP format din cei care acti!aser "n 5DAA $=na*au?er, Vasile

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    26/102

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    27/102

    "ncura#area legturilor "n domeniileculturii i tiin ei cu statele occidentale

    promo!area unei orientri Pna ionaleP "ncultur.

    (.2 =aional9comunismul 9 re imul politic al lui=icolae %eau-escu ;1)(+#1)')

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    28/102

    atenuarea politicii represi!e a Aecurit ii,eliberarea i reabilitarea unora dintrede inu ii politici

    creterea popularit ii regimului, maiales "n urma exploatrii sentimentelorna ionale

    apropierea de statele occidentale,reluarea legturilor politice, economice,culturale cu acestea

    distan area fa de 5DAA, e!iden iat "nmod special prin refuzul ca Domnia sinter!in alturi de statele membre ale;ratatului de la Varo!ia, "n 19F ,"mpotri!a micrii democratice din&e4oslo!acia.

    *erioada 19B1-19 9 debuteaz cu Pre!olu ia culturalP, dinspira ie c4inez i nord-coreean $exacerbarea culturiicomuniste, i a cultului personalit ii lui '. &eauescu, proiectarea trecerii la o nou treapt a socialismului -societatea socialist multilateral dez!oltat%. lementeledefinitorii ale acestei perioade sunt

    instaurarea dictaturii personale a lui '.&eauescu $preedinte al Depublicii din19B3%

    promo!area "n func iile de conducere amembrilor familiei &eauescu$socialismul dinastic%

    reluarea industrializrii for ate irealizarea marilor construc ii cu scop propagandistic $&analul /unre-0area

    'eagr, &asa *oporului - 8ucureti%

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    29/102

    care determin sectuirea resurselor riii creterea rapid a datoriei externe aDomniei

    ac4itarea datoriei externe $"ncepnd din19 7% prin restrngerea drastic aconsumului popula iei

    scderea accelerat a ni!elului de trai politica de teroare intern exercitat de

    securitate i alte institu ii ale statuluiasupra popula iei, reprimarea drastic are!oltelor $gre!a minerilor din ValeaLiului - 19BB, manifesta iile muncitoretide la 8rao! - 19 B%

    ini ierea programului de sistematizareurban i rural care a dus ladistrugerrea bisericilor, a centreloristorice urbane i a satelor romneti

    "nclcarea flagrant a drepturilor omului izolarea rii "n rela iile cu statele

    occidentale respingerea oricror sugestii de

    sc4imbare a politicii interne $"n specialdup 19 E, cnd 0i4ail :orbacio!, "n5DAA, ini iaz programul su de reforme politice i economice%.

    F.6 /isiden a anticomunist

    (.3.1 Represiunea politic n timpul re imului

    comunist.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    30/102

    nc din 193E, ac iunile *.&.D. "ndreptate "mpotri!aopozi iei democratice, de intimidare i manipulare aopiniei publice, anun au politica represi! ce a!ea s fieaplicat odat cu preluarea puterii depline.5lterior, sub acuza iile de Pcolabora ionismP, Pdumani dclasP, Pdumani ai poporuluiP, PfascitiP, au fost aresta ii "nc4ii membri ai *.'.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    31/102

    Depresiunea politic din perioada regimului condus de 'icolae &eauescu s-a manifestat prin impunereadomiciliului obligatoriu, supra!eg4erea fotilor de inu i politici, a fotilor membri ai partidelor democratice,utilizarea spitalelor de psi4iatrie ca locuri de recluziune .

    '.(.) *orme de re+isten anticomunist.

    *rincipalele manifestri ale luptei anticomuniste au fostrezisten a armat a grupurilor din mun i, cea a

    ranilor, re!oltele muncitoreti, acti!itatea disiden ilor.Dezisten a din mun i a fost specific anilor 1933-19F7,fiind organizat de grupurile "narmate de partizanialctuite din foste cadre militare, foti legionari, membri ai partidelor de opozi ie, rani, intelectuali. *rintre acestea sau numrat grupurile din 8anat i Oltenia, cel din zona0uscel-+gra $grupul HJaiducii 0uscelului) alcolonelului =rsenescu i al fra ilor =rnu oiu%, rezistendin 8uco!ina, reprezentat de Vladimir 0aco!eiciuc,:a!ril Vatamaniuc, &ozma *trucean, /imitrie Dusu.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    32/102

    &onform unor estimri, peste 7 777 de rani au czut!ictime represiunii.De!oltele muncitoreti au aprut "n anii SB7-S 7, ca formde reac ie a popula iei fa de scderea ni!elului de trai, au cuprins Valea Liului $re!olta minerilor din anul 19BB% 8rao!ul $manifesta iile din 19 B%. n urma unui procestrucat, dintre cele peste 677 de persoane arestate la8rao!, au fost deportate "n alte zone ale rii sau li s-a

    instituit domiciliul obligatoriu./isiden ii, precum *aul :oma, /oina &ornea sau:4eorg4e 5rsu, au opus o rezisten indi!idual, ac iunilelor fiind specifice anilor QB7 i Q 7. Inclusi! foti membriai conducerii *.&.D. au protestat, "n 19 9, fa de politicadictatorial a lui 'icolae &eauescu $Scrisoarea celor

    %ase%.>. ?ecolul 9 @ntre democraie -i totalitarism

    >.1. "deolo ii -i practici politice democratice

    >.1.2 %aracteristici enerale ale evoluiei re imurilordemocratice dinEuropa

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    33/102

    consolidat "n rile nordice, precum /anemarca, Auediasau'or!egia, i "n cele mai multe state din !estul uropei.;rsturile regimurilor democratice erau conforme principiilor "nscrise fie "n programele partidelor bazate peideologii politice de dreapta $liberale, conser!atoare,cretin-democrate%, fie "n acelea ale orma iunilor socialissau social-democrate, exponente ale ideologiei de stnga.

    >.1.2 Trsturi speci7ice ale re imurilor democratice. n 0area 8ritanie, unde se aplic principiul regeleconduce, dar nu gu!erneaz, prim-ministrul, ef alma#orit ii parlamentare, are un rol "nsemnat, "i alegeminitrii i are puteri executi!e extinse.

    &ele mai puternice forma iuni politice au fost, dup 191 ,*artidul &onser!ator i *artidul

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    34/102

    se pronun e asupra liniilor generale ale politicii interne iexterne a rii.Deforma constitu ional din anul 19F2, a stabilit ca preedintele +ran ei s fie ales de cet eni prin !otuni!ersal, nu de un colegiu electoral, ca pn atunci.n timpul preedintelui :eorges *ompidou, a fostcontinuat politica lui de :aulle, +ran a "nregistrnd progrese economice importante, dar problemele sociale s-

    au men inut. 5nul dintre preedin ii de stnga a fost+ranTois 0itterand, din partea *artidului Aocialist. /atoritflexibilit ii articolelor &onstitu iei, "n +ran a a fost posibil i coabitarea la putere a unui preedinte i a unui prim-ministru de orientri diferite.=stfel s-a "ntmplat, de exemplu, "n anul 19 F,

    preedintele 0itterand fiind de orientare politic de stnga,iar prim-ministrul LacUues &4irac, de dreapta.n primul deceniu interbelic,:ermania a fost organizat prin &onstitu ia de la Meimar$1919% ca o ar cu un regi politic democratic. Aitua ia s-a sc4imbat "ns, din 1966,cnd puterea a fost preluat de regimul

    dictatorial na ional-socialist.n a doua #umtate a secolului al XX-lea, germanii au fostne!oi i s triasc "n dou state separate. n zona deocupa ie militar a alia ilor occidentali, s-a constituit unstat democratic, a!nd ca form de gu!ernmnt republicafederal, care a de!enit apoi membru '=;O i al&omunit ii conomice uropene $Depublica +ederal:erman%.5n rol "nsemnat "n istoria german l-a a!ut cancelarulcretin-democrat Jelmut4 o4l$19 2-199 %, "n timpulcruia s-a realizat reunificarea :ermaniei $1997%.

    >.2. "deolo ii -i practici politice totalitare. 0ascismul -ina ismul

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    35/102

    >.2.1 %aracteristici comune ale re imurilor politicetotalitare.Aecolul al XX-lea mai este desemnat "n istorie i prinsintagma de secolul extremelor, deoarece mai multe state$:ermania, Italia, Apania, *ortugalia etc.% au cunoscutregimuri politice dictatoriale.

    Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare aua!ut o serie de trsturi comune- existen a partidului unic i a unui dictator "n frunteastatului- "nclcarea de ctre regim a drepturilor omului- cultul personalit ii

    - controlul absolut al statului asupra societ ii- lic4idarea oricrei forme de opozi ie- supra!eg4erea popula iei de ctre poli ia politic- cenzura presei etc.

    >.2.2 "deolo ia 7ascist -i practicile politice ale

    re imului.

    0icarea fascist a aprut dup "nc4eierea *rimului Dzboi0ondial, "n condi iile "n care Italia se gsea "ntr-o criz profund.

    =ceasta era sus inut att de popula ia debusolat de rzboi de srcie, ct i de mul i industriai i banc4eri, caresperau ca noua forma iune politic s reprezinte ocontrapondere eficient la ideile comuniste propagate "n

    ar.0icarea fascist a a#uns la putere prin presiune $0arul

    asupra Domei, 1922%. n aceste condi ii, prim-ministrul8enito 0ussolini a "nceput s pun "n aplicare ideile

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    36/102

    cuprinse "n programul *artidului 'a ional +ascist. *rintr-olege special, lui 0ussolini i se acordau puteri sporite.=cesta a interzis orice form de opozi ie, ca i toateorganiza iile care nu erau fasciste $partide, sindicate etc.%Institu iile statului, ca monar4ia, au fost reduse la un rolsimbolic.*artidul 'a ional +ascist a de!enit forma iune politicunic. Degimul fascist era sus inut de poli ia politic

    $OVD=% i de organiza iile paramilitare &mile negre 8allila. 0ussolini a inaugurat cultul propriei personalit i, proclamndu-se Il /uce$&onductor%.*rin msurile adoptate, Italia a fost transformat "n (statcorporatist), "n care nu primau interesele indi!idului, ci ale(corpora iei) din care acesta fcea parte. ndoctrinarea

    cet enilor se fcea prin propagand i prin diferiteorganiza ii fasciste.

    >.2.3 =aional#socialismul erman8 ideolo ie -i practicipolitice.

    Ideologia na ional-socialist a fost ultrana ionalist, rasisti antisemit, fiind expus de =dolf Jitler "n lucrarea sa,0ein ampf. *otri!it acestei ideologii, rasa german aarienilor ar fi superioar, moti! pentru care ar trebui s conduc lumea, iar celelalte,

    considerate inferioare $precum e!reii%, trebuia s fieexterminate.*entru c rasa german ar fi a!ut ne!oie de spa iul !ital,na ional-socialismul sus inea necesitatea cuceririi acestuia prin rzboi.*rin propagand abil, !alorificnd nemul umirile

    popula iei fa de greut ile din timpul 0arii &rizeeconomice, *artidul 'a ional-Aocialist al 0uncitorilor

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    37/102

    :ermani, condus de =dolf Jitler, a ctigat alegerile pentru Deic4stag $*arlamentul german%, din anul 1966.n cadrul regimului na ional-socialist, Jitler, instalat "nfunc ia de cancelar, a fost "n!estit cu puteri speciale,de!enind + 4rer $conductor%.;o i germanii au fost "nregimenta i "n organiza ii controlade *artidul 'a ional-Aocialist al 0uncitorilor :ermani, precum +rontul 0uncii, care a "nlocuit sindicatele sau

    Jitler# gend $;ineretul 4itlerist%.Orice form de opozi ie a fost distrus, c4iar i "n interioru partidului.*resa a fost cenzurat, iar propaganda regimului prin publica ii, radio, cinematografe s-a intensificat.;emuta poli ie politic a regimului,:estapo, supra!eg4ea

    orice acti!itate. Degimul na ional-socialist a transformatantisemitismul "n politic de stat, "n numele aa zisei purificri a rasei ariene.=stfel, a "nceput discriminarea e!reilor, care au fost"nltura i din slu#be, au fost supui legilor rasiale $legile dla ' rnberg% i crora le-au fost interzise drepturile

    politice i ci!ile.n timpul celui de-al /oilea Dzboi 0ondial, din 1932,regimul 4itlerist a 4otrt s aplice solu ia final "mpotri!ae!reilor. =stfel a "nceput drama Jolocaustului, pn "nanul 193E, fiind ucii aproximati! F milioane de e!rei, dari romi pro!eni i att din :ermania, ct i din rileocupate de armatele 4itleriste, "n lagre de exterminare, precum cele de la =usc4Nitz, ;reblin?a sau 0aidane?.

    >.3. "deolo ii -i practici politice totalitare. %omunismul

    >.3.1 Aciuni pentru instaurarea comuni-tilor la putere n Rusia.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    38/102

    n luna februarie a anului 191B, Dusia se transformase "ntr-un colos cu picioare de lut, din cauza srciei generalizatei a "nfrngerilor de pe front.n aceste condi ii, a izbucnit, la *etrograd, re!olu iacondus de *artidul &onstitu ional /emocrat $al burg4ezieiliberale% i de mene!ici$membrii *artidului Aocial-/emocrat%. = fost instaurat un gu!ern pro!izoriu la 1F februarieK1 martie 191B, iar a doua zi,

    arul a abdicat.ns bole!icii $comunitii% au profitat de anar4ia dinDusia, sporindu-i popularitatea "n rndul muncitorilor, also!ietelor $comitetelor% acestora, pe fondul gre!elor totmai numeroase.&ondui de V.I.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    39/102

    = fost creat, "n anul 191B, poli ia politic a regimului,cunoscut cu abre!ierile &. . .=., '. .V./. apoi .:.8.Via a religioas a fost obstruc ionat. Atatul i-a impuscontrolul "n economie, prin na ionalizarea "ntreprinderilor*roprietatea pri!at a fost "nlocuit cu cea de stat saucolecti!.;eroarea asupra popula iei s-a intensificat "n perioada "ncare s-a aflat la conducere Iosif Visariono!ici Atalin $1923-

    19E6%. =cesta a impus o economie centralizat i planificat rigid./in 1929 s-a trecut la colecti!izarea for at a agriculturii$creia i-au czut !ictime milioane de rani ce nu !roiaus-i cedeze pmnturile "n gospodriile colecti!e sau destat%, "n paralel cu industrializarea for at i planificarea

    produc iei prin planurile cincinale.Opozan ii politici fie au fost executa i, fie li s-au "nscenat procese "n urma crora au fost trimii la "nc4isoare sau "nlagrele de munc for at din ar, care formau :5

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    40/102

    din ordinul lui Atalin i a condamnat cultul personalit iiacestuia, fr ca esen a regimului sfie modificat./ei au aplicat modelul so!ietic, regimurile comunisteeuropene au a!ut i trsturi specifice. =stfel, au existat omai mare libertate economic "n Iugosla!ia, pstrarea propriet ilor asupra pmntului "n *olonia, na ionalismuli interzicerea !ie ii religioase "n =lbania etc.

    5nii conductori comuniti au dorit reformarea sistemului,ca =lexander /ubWe? "n &e4oslo!acia, "n 19F , darso!ieticii au "nbuit prin inter!en ia armat aceastmicare.=bia dup anul 19 E, 0i4ail :orbacio!, noul secretargeneral al partidului, a ini iat politica perestroi?a i

    glaznosti $reconstruc ie i desc4idere%, prin care a "ncercreformarea partidului i statului so!ietic.=nul 19 9 a "nregistrat "nlturarea regimurilor dictatorialedin ma#oritatea statelor europene foste comuniste. &riza "ncare se zbtea 5niunea Ao!ietic nu a putut fi depit,comunismul s-a prbuit, iar statul s-a destrmat $1991%.

    >.*. "deolo ii -i practici politice n Romnia

    >.*.1 "deolo ii -i practici politice n Romnia pn nanul 1)1'

    Aistemul politic romnesc de la "nceputul secolului al XX-lea era organizat potri!it &onstitu iei Domniei din anul1 FF.Domnia era o monar4ie constitu ional, bazat pe principiul separrii puterilor "n stat, iar regele &arol I$1 FF R 1913% i-a "ndeplinit rolul de arbitru al !ie ii politice.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    41/102

    n condi iile exercitrii !otului censitar $doar de ctre brba i%, "n primii ani ai secolului al XX-lea, cele douforma iuni care au dominat !ia a politic, *artidul 'a ional.*.2 "deolo ii -i practici politice dup rimul R /oiMondial.

    /in anul 191 , a fost introdus "n Domnia !otul uni!ersal, pentru brba ii de peste 21 de ani, cu excep ia magistra ili cadrelor militare .n aceste condi ii, numrul partidelor parlamentare sau al

    celor care au reuit s a#ung la gu!ernare a sporit, iar celede orientare conser!atoare au disprut de pe scena politic.n perioada interbelic, "n !ia a politic romneasc, adepnumeroi au a!ut ideologii politice democratice, precumneoliberalismul, reprezentat, "n esen , de *artidul 'a ional

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    42/102

    n condi iile afirmrii "n uropa a unor ideologiiantidemocratice, extremismul de stnga $comunismul% ide dreapta $legionarismul% s-au manifestat i "n !ia a politic romneasc, "ncepnd din deceniul al treilea alsecolului al XX-lea.0onar4ia a reprezentat, i "n perioada interbelic, centrulfunc ionrii sistemului politic din Domnia, bazat pe pre!ederile &onstitu iei din anul 1926.

    Degele "n timpul cruia a fost "nfptuit 0area 5nire,+erdinand I $1913 R 192B%, nu a "nclcat principiile !ie i politice democratice.5n aspect specific al !ie ii politice a fost acela c regele "lnumea pe prim-ministru, dup care gu!ernul organizaalegerile, pe care, de cele mai multe ori, le i ctiga.

    !olu ia monar4iei a marcat i practicile politice "n stat.&riza dinastic din decembrie 192E, cnd prin ul &arol arenun at la motenirea tronului, a fost rezol!at de*arlament "n ianuarie 192F, cnd motenitor altronului a fost proclamat 0i4ai./up moartea regelui +erdinand I, acesta a condus ara

    tutelat de o Degen , fiind minor./ar, dup ce a re!enit "n ar, "n anul 1967, i a fost proclamat rege de *arlament "n locul lui 0i4ai I, &arol alII-lea a urmrit reducerea roluluipartidelor politice iinstaurarea unui regim "n care monar4ul s aib puteri sporite.=stfel, "n anul 196 , acesta a instaurat un regim autoritar,"n timpul cruia singura forma iune care a func ionat a focea care "l sus inea pe rege, +rontul Denaterii 'a ionale,denumit, din 1937, *artidul 'a iunii.n condi iile pierderilor teritoriale din anul 1937, dupabdicarea regelui &arol al II-lea $septembrie 1937% i dupce 0i4ai I a re!enit pe tron,puterea real "n stat a fost

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    43/102

    de inut de generalul Ion =ntonescu, preedinte al &onsiliului de 0initri.=cesta a gu!ernat, pn "n ianuarie 1931, alturi delegionari. 'e"n elegerile cu legionarii, care doreau sob in "ntreaga putere "n stat, au determinat "nlturarea lodup rebeliunea din 21 R 26 ianuarie 1931.=poi, Ion =ntonescu s-a aflat "n fruntea unui regim militar pn la 26 august 1933, "n condi iile participrii Domniei

    la rzboiul antiso!ietic./up "nlturarea regimului democratic, cet enilor romnile-au fost restrnse drepturile, iar "ncepnd din anul 1937,asupra celor de originee!reiasc au fost aplicate msuriantisemite $deportri, pogromuri, muncfor at "n ;ransnistria etc.%.

    '. ?ituatia Romaniei in prima ,umatate a secolului

    Evoluia Romniei din prima ,umtate a secolului al#lea este caracterizat de marile realizri datorate

    rzboaielor balcanice, realizrii 0arii 5niri, a iluziilorlegate de alian ele interbelice, dar i marilor deziluzii pro!ocate de pierderile teritoriale datorate creterii politiciire!izioniste la sfritul perioadei, "n a#unul celui de-=l/oilea Dzboi 0ondial.n 1)1* a "nceput rimul R /oi Mondial. /ei fcea parte din ;ripla =lian , Domnia s-a declarat neutr la"nceputul conflictului. Degele +erdinand "mpreun culiderul liberal L.I.&.8rtianu au discutat cu reprezentan ii;riplei "n elegeri, care insistau a Domnia s intre "n rzbode partea acesteia. Intrarea "n rzboi "ns era strns legatde problema "ntregirii na ionale. "n august 191F, au fost

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    44/102

    perfectate "n elegerile cu +ran a, Dusia i =nglia, moti! pentru care Domnia a intrat "n conflict de partea =ntantei,"n noaptea de 13K1E august armata romn a trecnd&arpa i "n ;ransil!ania.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    45/102

    8irou xecuti! condus de Iancu +londor.n condi iile "n care =dunarea 5crainian ac iona pentru"ncorporarea nordului 8uco!inei, &onsiliul 'a ional a proclamat autonomia pe 12 noiembrie i a intrat "n tratati!ecu gu!ernul de la Iai. "n urma tratati!elor a fost con!ocat, pentru 1E noiembrie191 , &ongresul :eneral al 8uco!inei care a !otat "nunanimitate unirea necondi ionat

    a 8uco!inei cu Domnia, unire consfiin it de rege prin./ecretul-lege din 1 decembrie191 .n ;ransil!ania, la 23 septembrie 191 s-a format la *aris&onsiliul 'a ional pentru 5nitatea Domnilor. "n !ederearealizrii unirii au colaborat "n ;ransil!ania *artidul

    'a ional Domn i *artidul Aocial-/emocrat, acestea auformulat /eclara ia de la Oradea, din 29 septembrie 191 ,adresat *arlamentului 5ngariei. =ceasta a cptat!aloarea unei declara ii de independen .

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    46/102

    *rin /ecretul nr.6F61 din 11 decembrie 191 , regele+erdinand ratifica unirea ;ransil!aniei cu Domnia, astfelse des!rea formarea Domniei 0ari./up realizarea 0arii 5niri era necesar o nou legefundamental care s consacre 4otrrile luate de romni "n191 , astfel a fost elaborat &onstitu ia din 1926. Aemen inea principiul separrii puterilor "n stat, puterealegislati! apar inea *arlamentului, puterea executi!

    regelui care o exercita prin intermediul gu!ernului, iar cea #udectoreasc "naltei &ur i de &asa ie i Lusti ien materie administrativa fost dat la 13 iunie 192Elegea administrati!, care a!ea la baz men inereacaracterului na ional unitar al rii i aplicareadescentralizrii administrati!e.

    @n viaa politic, problema principal a fost men inerea iconsolidarea democra iei parlamentare. =doptarea !otuluiuni!ersal, "n 191 , oferea, teoretic, posibilitateadesfurrii unei !ie i politice democratice bazate pe pluripartidism i !ia parlamentar i caracterizat prindispari ia partidelor conser!atoare, consolidarea pozi iilor

    *artidului 'a ional

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    47/102

    considerau c partidele care reprezentau doar intereseleunei clase $*artidul 'a ional Crnesc, *artidul Aocial-/emocrat% erau strine de spiritul romnesc i amenin au bazele statului na ional.*erioada sa de apogeu a fost "ns cea cuprins "ntre 1922 i192F cnd, aflat la putere, partidul condus cu autoritate deIon I.&. 8rtianu a reuit s rezol!e probleme dificile aleorganizrii noului stat "ntregit, ale unificrii din punct de

    !edere administrati! i legislati! a celor patru regiuni./up 1967, dei era "nc partid de gu!ernmnt, rolul*.'.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    48/102

    msurile luate de &arol al II-lea, msuri !iznd sistemul partidelor politice au culminat cu dizol!area partidelor politice $67 martie 196 % i constituirea ca partid unic a+rontului Denaterii 'a ionale $decembrie 196 %, dup ce"n februarie 196 regele impusese o &onstitu ie potri!itcreia atribu iile regelui sporeau foarte mult. &arol a reuit"n felul acesta s instaureze un regim monar4ic autoritar.Domnia a trebuit s-i modifice i politica extern dup

    ce, la 26 august1)3) se semnase pactul so!ieto-german pe baza cruia6niunea ?ovietica cerut Domniei cedarea8asarabiei i a 'ordului 8uco!inei $2F iunie 1937%."ncercarea gu!ernului romn de a negocia a euat, deoarece5.D.A.A. a dat un nou ultimatum "n noaptea de 2BK2 iun1937.

    &a urmare a cedrii 8asarabiei, Domnia a renun at pe 1iulie la garan iile anglo-franceze i a "nceput tratati!ele pentru o alian cu :ermania. Jitler "ns a cerut mai "ntirezol!area problemelor cu 8ulgaria i 5ngaria, rezol!arecare "ns a presupus noi cedri teritoriale. =stfel "n urma/ictatului de la Viena, "n noaptea de 29K67 august

    Domnia a fost ne!oit s cedeze 'ord-!estul;ransil!aniei, 5ngariei iar "n septembrie 1937 a cedatsudul /obrogei, &adrilaterul, 8ulgariei. In total, Domniaa pierdut "n !ara anului 1937 aproximati! 177 777 de ?m,dar abandonarea lui fr lupt a fost considerat de ctreclasa politic o solu ie total dezonorant i a dus laabdicarea regelui $F septembrie 1937%.

    ). rile Romne n conte4t european8 n timpuldomniei lui Mi ai !itea ul.

    /omnia lui 0i4ai Viteazul $1E96 R 1F71%este considerat de unii istorici o perioad de trecere de la medie!al lamodern "n istoria romnilor.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    49/102

    *olitica i ac iunile !oie!oduluie!iden iaz att elemente specifice

    !ului 0ediu $tipologia conflictului cuotomanii, politica social%, dar i demodernitate $alian a cu puterilorcretine, tratatele "nc4eiate cu diferi i principi%.

    0embru al pe tronul Crii Domneti%.

    *rin tratatul de la mnstirea /ealu, din1E9 , semnat cu trimiii "mpratului

    Dudolf al II-lea de Jabsburg, 0i4aiob inea sus inere pentru continuarealuptei antiotomane.

    /eoarece noul principe transil!nean,=ndrei 8 t4or>, ducea o politic filo-otoman i filo-polon i "n condi iile "n

    care domnul 0oldo!ei, Ieremia 0o!il,

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    50/102

    era spri#init de poloni cu acordulotomanilor, ambii fiindu-i ad!ersari politici, 0i4ai Viteazul a ini iat ac iunile pentru unirea Crilor Domne.

    ;ransil!ania a fost unit cu CaraDomneasc dup !ictoria ob inut de0i4ai asupra lui =ndrei 8 t4or>, la1 K2 octombrie 1E99, "n btlia de la@elimbr, iar 0oldo!a i s-a supus "n prim!ara anului 1F77.

    5nirea Crilor Domne nu a durat dectcte!a luni, 0i4ai fiind "nfrnt de oasteanobilimii mag4iare i de trupelegeneralului :4eorg4e 8asta, la 0irslu

    $septembrie 1F77%, apoi pierznd icontrolul asupra 0oldo!ei i CriiDomneti. Apri#init din nou de Dudolf alII-lea, 0i4ai Viteazul a ob inut o ultim!ictorie, "n ;ransil!ania, la :urslu$august 1F77%, "mpotri!a nobilimii

    mag4iare, dar a fost ucis pe &mpia;urzii, la 9K19 august 1F71.

    ).1 ?paiul romnesc -i marile puteri n secolul al!""#lea.

    /ac "n prima #umtate a secolului alXVII-lea, regimul suzeranit ii otomanea fost mai pu in aspru, din a doua #umtate a !eacului, obliga iileeconomice ctre otomani au crescut

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    51/102

    $tributul, la care s-au adugat obliga iileocazionale, obliga iile "n munc etc.%.

    n condi iile complexe ale #ocului deinterese dintre marile puteri din zon,Crile Domne i-au aprat autonomia,inclusi! prin ac iuni diplomatice.*rincipele :abriel 8et4len al;ransil!aniei, a!nd i acordulJabsburgilor, a "ncercat s refac unirea politic a Crilor Domne. l dorea s se proclamerege al !aciei , proiectnerealizat, dar care a suscitat aten iamarilor puteri europen.

    ;ransil!ania i-a sporit prestigiul pe planextern, prin participarea la Dzboiul de67 de ani $1F1 -1F3 %, i la tratati!elede pace din Mestfalia $1F3 %.

    *entru a asigura un anume ec4ilibru "nrela iile cu otomanii, !oie!ozii Crii

    Domneti i 0oldo!ei, 0atei 8asarabi, respecti!, Vasile

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    52/102

    n 1F99, otomanii recunoteau pierderea;ransil!aniei, "n contextul declanriicri+ei orientale , prin tratatul de pace cuImperiul Jabsburgic, de la arloNitz.

    n !ederea realizrii unei alian eantiotomane a Crii Domneti, dup1F 3, !oie!odul @erban &antacuzino aini iat ac iuni diplomatice secrete cuJabsburgii, continuate de &onstantin8rnco!eanu. 0oldo!a era amenin atde *olonia, astfel c !oie!odul&onstantin &antemir a "nc4eiat un tratatsecret cu Jabsburgii $1F97%, iar =ntio4&antemir, a "ncercat o politic deec4ilibru fa de otomani i poloni.

    9.2 =c iuni de politic extern ale domnitorilor fanario i$secolul al XVIII-lea%

    /up ac iunile de politic antiotomanale lui &onstantin 8rnco!eanu $ucis dinordinul sultanului, la &onstantinopol, "n

    anul 1B13% i ale lui /imitrie &antemir$refugiat "n Dusia, "n 1B11%, *oarta ainstaurat regimul domniilor fanariote.

    &4iar dac domnitorii fanario i eraunumi i direct de ctre sultan, totuiacestea au continuat s fie considerateca a!nd un statut interna ional distinctfa de Imperiul Otoman.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    53/102

    &onstantinopol continuau s acti!ezecapuc4e4i $reprezentan i diplomatici aidomnitorilor%, iar otomanii aurecunoscut, prin acte solemne, statutuldeosebit al *rincipatelor Domne.

    /e asemenea, "n Cara Domneasc i "n0oldo!a au fost desc4ise i primeleagen ii i consulate ale Dusiei, =ustriei,*rusiei, +ran ei i 0arii 8ritanii, lasfritul secolului al XVIII-lea i la"nceputul secolului al XIX-lea.

    nclcarea autonomiei *rincipatelor dectre otomani s-a manifestat i princedarea de ctre acetia a unor teritorii

    romneti, prin tratatele de pace"nc4eiate "n urma rzboaielor ruso-austro-otomane 8anatul i Oltenia,cedate Jabsburgilor, prin pacea de la*assaroNitz, "n 1B1 $Oltenia a re!enit laCara Domneasc "n 1B69, prin pacea de

    la 8elgrad%, 8uco!ina, cedatJabsburgilor, "n 1BBE, dup pacea de lauciu?- ainargi, 8asarabia, cedat

    ruilor, prin pacea de la 8ucureti, din1 12.

    5nii domnitori fanario i au a!ut cura#ul

    s protesteze la *oart fa de acestecedri teritoriale, precum domnitorulfanariot al 0oldo!ei, :rigore al III-lea:4ica $1BB3 R 1BBB%, ucis de otomani pentru atitudinea sa.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    54/102

    1B. ?paiul romnesc n conte4tul relaiilor cu marileputeri8 n prima ,umtate a secolului al " #lea.

    Criza oriental declanat spre sfritulsecolului al XVII-lea a afectat*rincipatele Domne, prin consecin elenegati!e ale rzboaielor ruso-austro-otomane, inclusi! prin pierderileteritoriale din secolului al XVIII-lea$8anatul i 8uco!ina, ocupate deImperiul Jabsburgic%, crora li s-aadugat 8asarabia, ocupat de ImperiulDus "n 1 12.

    *rimele decenii ale secolului al XIX-leas-au caracterizat printr-un context externcomplicat, marcat de adncireacri+eiorientale# de care Cara Domneasc i0oldo!a au fost ne!oite s in seama.

    /up re!enirea la domniile pmntene"n *rincipate, "n anul 1 22, Dusia s-aimplicat din nou "n problemele acestora.

    n anul 1 2F, Dusia a impus ImperiuluiOtoman "nc4eierea unei con!en ii, la=??erman $&etatea =lb%, act adi ionaltratatului de pace de la 8ucureti, dinanul 1 12, pentru a "ngrdi posibilitateasultanului de a se amesteca "n*rincipate. 'erespectarea &on!en iei dela =??erman de ctre otomani a dat

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    55/102

    posibilitatea Dusiei s desfoare un nourzboi "mpotri!a turcilor $1 2 R 1 29%

    =cesta a "nceput cu ocuparea*rincipatelor i, c4iar dac rzboiul s-a"nc4eiat cu !ictoria Dusiei, 0oldo!a iCara Domneasc s-au aflat sub ocupa iatrupelor ariste pn "n anul 1 63.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    56/102

    n aprilie 1 39, Dusia i ImperiulOtoman au "nc4eiat &on!en ia de la8alta-

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    57/102

    Dusia a fost interesat s semneze ocon!en ie de reglementare a treceriitrupelor pe teritoriul romnesc, "ndrumul lor spre 8alcani $ aprilie 1877/ .

    /up "nc4eierea rzboiului prin"nfrngerea otomanilor, Dusia nu arespectat anga#amentul cu pri!ire laintegritatea teritorial a Domniei,asumat prin con!en ia din aprilie 1 BB.

    =stfel, prin tratatul de pace de la AanAtefano $19 februarieK6 martie 1 B %,Dusia i-a rezer!at dreptul de preluasudul 8asarabiei de la Domnia, "nsc4imbul /obrogei, /eltei /unrii i

    Insulei @erpilor, primite de la ImperiulOtoman. ;ratatul de la 8erlin $1K16 iulie1 B % reconfirma independen aDomniei, dar i pierderea sudului8asarabiei i re!enirea "n grani ele rii a/obrogei, /eltei /unrii i Insulei

    @erpilor.11.?tatul roman modern de la proiect politic lareali area Romaniei Mari ;sec !"""# ce%

    [romanul existentialist $+ranz af?a, =lbert &amus,Milliam +aul?ner%.[In creatia poetica se remarca poezia re!olutiei, arezistentei, cea militanta socialista si lirica personala.[ In dramaturgie, modernizarea creatiei se reflecta inteatrul de idei de catre 8ernard A4aN,

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    78/102

    suprarealismul lui Aal!ador /ali, dar si al romanului Victor8rauner.+ilosofia europeana interbelica a fost dez!oltata de ganditorisi scriitori ca Lean *aul Aartre, Aimone de 8eau!oir, =lbert&amus. &ultura europeana a continuat sa fie perceputa, inmare parte, datorita diplomatiei culturale, ca un model pentrurestul lumii. =ceasta s-a dez!oltat cu precadere dupa al /oileaDazboi 0ondial, urmarind strangerea legaturilor dintre state.

    /upa al /oilea Dazboi 0ondial, progresele in plan te4nic sisocial, mai ales in statele occidentale, dez!oltarea rapida ami#loacelor de comunicare in masa au produs anumitemodificari ale practicilor culturale in fa!oareacinematografiei, a tele!iziunii si a noilor te4nologiiinformatice. In perioada postbelica, modelele ar4itecturale au

    accentuat caracterul functional si social al edificiilor, printrear4itectii epocii numarandu-se

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    79/102

    culti!area specificului national, prin alegerea temelor deinspiratie din creatia folclorica sau din trecutul istoric. =uaparut primele publicatii in limba romana $%urierulromanesc8 Al/ina romaneasca # 1'2):a eta deTransilvania - 1'3')8 Academia

    Romana.In plan cronologic si tematic, literatura romana moderna s-a structurat pe doua etape pasoptismul, atasat !alorilorromantismului, reprezentat de I.J. Dadulescu, V=lecsandri, &. 'egruzzi, si epoca marilor clasici, ilustratade ;. 0aiorescu, 0. minescu, I. &reanga, I.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    80/102

    &ultura romaneasca a perioadei interbelice este marcata decon7runtarea dintre modernism si traditionalism.;raditionalismul ramane o componenta fundamentala,argumentata de :arabet Ibraileanu, teoretician al(specificului national), promo!ata neobosit de re!istaViata Domaneasca, ilustrata de poezia lui :oga, de prozalui Aado!eanu, &ezar *etrescu,

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    81/102

    populare romanesti cu rafinamentul a!angardei pariziene.In ar4itectura, miscarea artistica Art Nouveau , cu largaraspandire europeana, dar si nord-americana, face tranzitiade la specificul secolului al XIX-lea la modernismulsecolului al XX-lea. Atilul ar4itectonic =rt 'ou!eauutilizeaza noile materiale de constructie fierul, betonul sisticla. 0odernismul este liniar, simplu si ieftin de realizat,mai apropiat de estetica simplificatoare si relati! bruta a

    designului industrial. *ostmodernismul respinge granitelerigide intre stiluri si fa!orizeaza eclectismul, amestecul deidei si forme (Deia elemente gotice la o cladire baroca cuintrare neoclasica, iar gradina ar putea fi #aponeza) $0ircea0alita%.=r4itectura romaneasca in secolul al XX-lea dez!olta atat

    stilul romantic, cat si stilul eclectic, in care !ec4ile formear4itectonice se imbina cu cele !enite din afara.?tilulromantic se e!identiaza prin *alatul Autu si &asa+ilipescu.?tilul eclectic aduce realizari de exceptie ca=teneul Doman, *alatul &antacuzino, *alatul Lustitiei,*alatul 8ancii 'ationale, cladirea & &-ului din 8ucuresti,

    ;eatrul 'ational din Iasi, &asinoul din &onstanta, in timpce modernismul monumental se regaseste in ar4itectura+acultatii de /rept, a Institutului =gronomic, a *alatului&.+.D.In perioada postbelica, legaturile culturale dintre Domaniasi restul uropei au fost limitate de regimul comunist.

    ugen Ionescu, 0ircea liade, mil &ioran, diri#orulAergiu &elibidac4e, muzicianul &onstantin 8railoiu, aflatiin exil, au continuat sa reprezinte cultura romaneasca./upa inlaturarea regimului comunist, desc4iderea politicaa Domaniei spre spatiul euro-atlantic a fost insotita dedorinta de a re!eni in marea familie culturala europeana.

    12.>. olitici culturale

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    82/102

    12.>.1. olitici educationale in secolul al " #lea.*ropagarea re!olutiei industriale, dez!oltarea economica,urbanizarea, dar si afirmarea statelor nationale au facut ca,in secolul al XIX-lea, gu!ernele sa acorde o atentie sporitaeducatiei si in!atamantului. /ez!oltarea in!atamantului afost insotita, pe intregul continent european, demodernizarea programelor scolare, a manualelor, ca si de

    cresterea constanta a numarului de ele!i. /e o atentiedeosebita s-au bucurat in!atamantul primar si cel secundar,introducerea gratuitatii scolarizarii primare, reducereaanalfabetismului, dez!oltarea in!atamantului de stat. Inunele tari, de pilda in +ranta, au fost luate masuri in!ederea laicizarii in!atamantului. ;otodata, obiecti!ele

    educatiei scolare erau acelea de a asigura formarea unorcetateni de!otati statului caruia ii apartineau.=ctiunea de modernizare a in!atamantului porneste din

    uropa Occidentala aflata in plina re!olutie industriala. =fost elaborata o legislatie scolara corespunzatoare. In+ranta, cu toate sc4imbarile politice ce au a!ut loc,

    in!atamantul a fost o preocupare constanta. *rinFle ea:ui ot din 1'33 s-a impus fiecareicomune o/li atia dea intretine o scoala elementara. In celelalte tari europeneatentia gu!ernelor a fost canalizata in primul rand asuprain!atamantului primar, menit sa asigure baza instruita anatiunii. In 8elgia legislatia scolara a determinat o !iedisputa intre catolici, care doreau mentinerea controlului biserici asupra in!atamantului si liberali care au introdusin!atamantul primar public, laic si partial gratuit. /iferiteletipuri de scoli au realizat difuziunea culturii in functie decerintele fiecarui ni!el social. Aporirea numaruluicititorilor, alaturi de inmultirea mi#loacelor te4nice auasigurat extinderea acti!itatii editoriale, a publicatiilor periodice.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    83/102

    /aca in secolul al !"""#lea8 in *rincipate, cursurilescolare erau sustinute indeosebi in limba greaca, de lainceputul secolului urmator s-a trecut la promo!areain!atamantului in limba romana, un rol deosebit in acestsens re!enindu-le lui: eor e Asac i in Moldova;7ondatorul ?colii de la Trei "erar i8 "asi% si lui: eor e a ar in Tara Romaneasca ;?coala de la?7antul ?ava8 $ucuresti

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    84/102

    In!atamantul superior din a doua #umatate a secolului alXIX-lea a fost reprezentat de institutii de prestigiu precum6niversitatile din "asi ;1'(B1< si %ernauti ;1'>*.2. ?coala si educatia in secolul al #lea. !olutiaregimurilor politice, ca si formarea noilor state europenedupa *rimul Dazboi 0ondial au determinat gu!ernele saacorde atentie sporita mediului scolar si educatiei in

    general.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    85/102

    reprezentat si un mi#loc de inregimentare a tinerilor instructurile sistemului totalitar. In perioada postbelica, e!olutiain!atamantului s-a caracterizat prin cresterea alocarilor bugetare pentru domeniul educatiei sporirea numaruluiele!ilor si al absol!entilor cu studii medii si superioare, preocuparea constanta pentru dez!oltarea educatiei permanente, a educatiei pentru cetatenie democratica$indeosebi dupa 19 9, cand fostele state comuniste europene

    au re!enit la democratie%, pregatirea tinerilor pentru societate bazata pe cunoastere.&ultura este astazi inteleasa ca un factor care exprimagradul de dez!oltare al unei societati, calitatea !ietii,integrarea sociala a unor grupuri etc. =derarea la 5niunea

    uropeana presupune un proces de ec4ilibru intre !alorile

    culturale comune si cele nationale, specifice astfel,di!ersitatea culturala este inteleasa ca o bogatie a patrimoniului european si nu o sursa de di!izare siconflicte. In acest context, o functie importanta a politicilorculturale !izeaza conser!area identitatii si pastrareadi!ersitatilor, dar si stimularea creati!itatii cetatenilor,

    protectia minoritatilor etc. In elaborarea politicilorculturale se are in !edere pastrarea patrimoniului, marturiea unor momente istorice sau a unor realizari culturaleremarcabile. *astrarea patrimoniului are un rol deosebit inconser!area identitatii nationale dez!oltarea turismului cao acti!itate menita sa puna in !aloare patrimoniul culturalsi natural al unei tari, cunoasterea si intelegerea reciproca.In acelasi timp, turismul aduce !enituri necesare pentru proiectarea altor acti!itati in cadrul politicilor culturaleconser!area si dez!oltarea muzeelor, ar4i!elor si bibliotecilorincura#area industriilor culturale. =cestea includ, radioul,tele!iziunea, editurile, casele de discuri, industria mobilei si adesignului, moda, publicatiile $ziarele si re!istele% etc.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    86/102

    In acelasi timp, politicile culturale !izeaza respectarea unordrepturi ale omului, inscrise in documente internationaledreptul de acces la !iata culturala, dreptul de participare la!iata culturala, dreptul respectarii identitatii culturale,dreptul de acces la patrimoniul cultural etc. In aceastadirectie,%onsiliul European din noiem/rie 2BB1 aadoptat FRe olutia cu privire la rolul culturii in6niunea Europeana), care considera cultura (un element

    esential al integrarii europene, mai ales in contextulextinderii 5niunii.) 5niunea spri#ina politicile culturale alestatelor membre prin finantari realizate in cadrul unor programe, cum ar fi &ultura 2777 sau 0edia $aprobate de*arlamentul uropean si &onsiliul uropean in anul 2777%/e asemenea, fondurile structurale acordate de 5 pot fi

    utilizate in conditiile in care, de exemplu, dez!oltarea uneiregiuni sau acti!itati economice prezinta si o componentaculturala $de exemplu, prote#area unei acti!itati traditionalesau lucrari de restaurare%.

    12.'. "dentitatile nationale

    In uropa centrala si rasariteana, alfabetizarea,industrializarea si urbanizarea au a!ut un ritm foarte lent.xistent inca din Vec4iul Degim, decala#ul te4nologic sau

    de ci!ilizatie fata de uropa occidentala s-a pastrat siadancit in prima parte a secolului al XIX-lea.&onstientizarea decala#ului de catre elita intelectuala sau politica din centrul si sud-estul batranului continent a pusin circulatie ideea ca Occidentul este modelul ce trebuiaurmat $imitat% pentru ca uropa orientala sa semodernizeze. =stfel, isi !or face aparitia in cultura politicaa zonei ideile moderne liberale, care au constituit esentacodului libertatilor ci!ile. Insa tot pe aceasta cale, a prinscontur si ideea diferentei, a identitatii nationale, cu atat maimult cu cat ma#oritatea popoarelor din uropa centrala si

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    87/102

    rasariteana nu a!eau un stat propriu si se gaseau incomponenta imperiilor austriac $=ustro-5ngaria dupa1 FB%, german, otoman sau rus./in perspecti!a politica, concepte precum (natiune),(nationalism) sau (identitate nationala) au fost si sunt incain centrul proiectelor politice ale lumii moderne. In modcert, lupta pentru afirmarea identitatii nationale reprezintadominanta secolului al XIX-lea si a a!ut fundamente

    etnice. Italienii, germanii sau romanii, dar si multe alte popoare ale uropei au incercat sa se reuneasca in graniteleaceluiasi stat. = fost momentul in care, sub influentascriitorilor romantici si a artistilor militanti, s-a creat unsentiment de solidaritate care mergea dincolo de orice alteinterese. =socierea ideilor de libertate si de natiune a creat

    o fantastica emulatie in randul popoarelor europene si aimpins aproape intreaga uropa spre re!olutia pasoptista.De!olutia romantica nu a putut face fata fortei militareconcentrate impotri!a sa. Ideea de natiune insa a ramas si!a da roade cati!a ani mai tarziu. ;recand de la romantismla realism, germanii si italienii isi !or realiza obiecti!ul

    national utilizand aceeasi arma a razboiului.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    88/102

    1 1E si 1913 $(Aecolul nationalitatilor)%. =stfel, de pilda, pe continentul european, in aceasta perioada, si-auindeplinit treptat nazuintele de independenta si unitatenationala belgienii, romanii, italienii, germanii,nor!egienii, in timp ce imperiile multinationale, austro-ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu re!oltele popoa-relor supuse, ce au determinat, in cele din urma,dezagregarea lor.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    89/102

    prin rascoala antiotomana condusa de =lexandru Ipsilantisi spri#inita de Dusia. In ianuarie1'22 :recia isi proclamaindependenta la care turcii raspund cu masacrarea a 22.777de greci din insula &4ios. 0asacrul de la &4ios determinainter!entia puterilor uropei. Imperiul Otoman a fost ne!oitsa recunoasca statul grec prin tratatul de la =drianopol din1 29.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    90/102

    *rincipatelor intr-un singur stat sub numele de Domania.Ignorand propunerile =dunarilor ad-4oc, &on!entia de la*aris din 1 E a trasat un cadru incomplet pentru unirea celordoua *rincipate Domane. ;recand peste pre!ederile&on!entiei si impunandu-si propria !ointa romanii aleg, la Eianuarie 1 E9 in 0oldo!a si la 23 ianuarie 1 E9 in 0untenia, pe =lexandru Ioan &uza drept unic domnitor. =legereaaceluiasi domnitor in ambele *rincipate a a!ut rolul 4otarator

    in infaptuirea 5nirii.6ni7icarea "taliei s-a realizat in mai multe etape, prinmi#loace diferite razboiul, actiunea re!olutionara si caleadiplomatica. Initiati!a actiunii de unificare a a!ut-o *iemontulal carui rege, Victor manuel al II-lea $1 39-1 B % se bucude spri#inul nationalistilor italieni. =rtizanul acesteia a fost

    insa%amillo %avour8 a,uns prim#ministru din 1'+2. *rimaetapa a fost razboiul contra =ustriei pentru eliberarea norduluiItaliei. &a!our a obtinut promisiunea de spri#in din partea+rantei. =rmata franco-piemonteza ii in!inge pe austrieci la0agenta si Aolferino. *rin pacea inc4eiata, *iemontulelibereaza

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    91/102

    trupele franceze se retrag din Doma care este proclamatacapitala statului italian.6ni7icarea :ermaniei a fost pregatita economic prinuniunea !amala $ Zollverein % initiata derusia in 1'2' , lacare au aderat cea mai mare parte a statelor germane.=ustria dorea ca unificarea statelor germane sa se realizezesub egida sa. Di!alitatea dintre =ustria si *rusia a dominat procesul de unificare al :ermaniei. 5nificarea, sustinuta de

    cancelarul 8ismarc?, s-a realizat in urma a trei razboaieinitiate de *rusia. *rimul, in 1 F3, impotri!a /anemarcei, pentru ducatele germane Ac4lesNig si Jollstein. *rusia,aliata cu =ustria, declara razboi /anemarcei, pe care oin!ing. /anemarca cedeaza ducatele care sunt impartiteintre *rusia si =ustria. In 1 FF izbucneste conflictul intre

    *rusia si =ustria din care !ictorioasa iese *rusia, in bataliade la Aado!a. *rin tratatul de la *raga, din august 1 FF,=ustria este exclusa din &onfederatia :ermana. *rusia pune bazele &onfederatiei :ermane de 'ord. /in&onfederatie nu fac parte statele din sud, care erausustinute de +ranta. 5nificarea :ermaniei se inc4eie in

    urma razboiului *rusiei cu +ranta, din 1 B7-1 B1. =rmatafranceza sufera o umilitoare infrangere si capituleaza laAedan. Atatele germane din sud intra in &onfederatie.=cest moment marc4eaza practic inc4eierea procesului deunificare a :ermaniei.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    92/102

    romantica si liberala. 0entinerea imperiilor multinationalela sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului alXX-lea a facut ca problema nationala sa de!ina tot maitensionata.Odata constituite, statele-natiune au promo!at la sfarsitulsecolului al XIX-lea un alt tip de nationalism, cel aldominatiei si cuceririi. ste cel care creeaza ierar4ii intrenatiuni si c4iar neaga dreptul la existenta al unor natiuni. In

    mod paradoxal, curentul apare in +ranta, este cunoscut si in=nglia sau in Dusia, dar !a fi impins la extrem in :ermania,unde !a imbraca forme agresi!e, xenofobe si antisemite. 'oulcontext politic international bloc4eaza dorinta de emanciparea popoarelor sla!e din Imperiul Jabsburgic $ce4i, slo!aci,slo!eni, croati, polonezi% sau a romanilor din ;ransil!ania.

    Instalarea in 1 FB a dualismului austro-ungar a a!utconsecinte nefaste pentru Domanii din afara granitelor.0a#oritatea lor, respecti! cei din ;ransil!ania, 8anat, &risanasi 0aramures, se aflau sub autoritatea mag4iara cei din8uco!ina traiau sub gu!ernarea austriaca. 5ngaria, sub a careiautoritate se aflau ma#oritatea romanilor din monar4ia

    dualista, a cautat sa dea statului un caracter mag4iar, promo!and nationalismul si urmarind asimilarea minoritatilordin stat. Domanii si-au declarat opozitia categorica fata dedualism inca din momentul proclamarii sale. *rimamanifestare desc4isa impotri!a dualismului a fost

    Pronunciamentul de la Blaj , o reafirmare a programului din1 3 , prin care se solicita autonomia ;ransil!aniei si se cereaaplicarea legilor !otate de /ieta de la Aibiu in 1 F6-1 F3. In1 F9, au fost create cele doua partide nationale *artidul 'ational al Domanilor din 8anat si 5ngaria $la ;imisoara, inianuarie% si *artidul 'ational Doman din ;ransil!ania $la0iercurea Aibiului, in martie%. *artidul 'ational Doman din;ransil!ania milita pentrurecunoasterea autonomieiTransilvaniei $obiecti! principal% si impotri!a legilor prin

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    93/102

    care se urmarea deznationalizarea natiunii romane $legeanationalitatilor si legea in!atamantului, adoptate de*arlamentul 5ngariei in decembrie 1 F , potri!it carora in5ngaria exista o singura natiune, cea mag4iara, si o singuralimba oficiala, limba mag4iara%. &ele doua partide au fuzionin 1 1, formand *artidul 'ational Doman. *artidul a adoptattactica pasi!ismului politic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la 8udapesta, declarand ca refuza sa

    recunoasca actul din 1 FB. *rogramul partidului a!ea ca pre!edere centrala autonomia ;ransil!aniei. =pogeul politiciiromanesti bazate pe pasi!ism a fost 0emorandumul din 1 92.0emorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii;ransil!aniei la 5ngaria si critica mag4iarizarea fortata,re!endicand drepturi pentru nationalitati. *rincipalilor

    conducatori ai actiunii, in frunte cu Ion Datiu, li s-a intentat procesul de la &lu# din 1 93, fiind condamnati la inc4isoare.

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    94/102

    In aceeasi situatie se gaseau insa si finlandezii, poloneziiori locuitorii statelor baltice, precum si celelalte popoareincluse in Imperiul Dus. /esi in e!ident declin, si ImperiulOtoman continua sa bloc4eze aspiratia spre independenta a popoarelor balcanice. In 1912 are loc primul razboi balcanic dintre :recia, Aerbia si 8ulgaria pe de o parte siImperiul Otoman pe de alta parte, pentru eliberarea de substapanirea otomana a tuturor teritoriilor balcanice.

    'eintelegerile pri!ind impartirea acestora duc laizbucnirea, unui nou razboi, in 1916, intre 8ulgaria sifostele aliate :recia si Aerbia , in care se !a implica siDomania. *acea de la 8ucuresti din 1916 punea capatconflictului printr-o noua impartire a teritoriilor eliberate.Ae constituia si statul national albanez.

    &onfruntarea dintre (natiunile dominante), pe de o parte, siaspiratia spre libertate a natiunilor dominate, pe de alta parte,a condus spre declansarea *rimului Dazboi 0ondial. 'uintamplator, unul dintre principiile care au stat la baza noiilumi a fost acela al dreptului tuturor popoarelor laautodeterminare. In fapt insa, desi pacea de la Versailles

    recunoaste aspiratiile nationale, nu face acest lucru decat pentru puterile in!ingatoare, creand astfel dorinta de re!ansa.*rimul razboi mondial a reprezentat ultimul act in procesul deformare a statelor nationale din uropa. /e la un continentdominat de imperii multinationale s-a a#uns la unul in care, inlinii generale, a in!ins principiul autodeterminarii nationale./reptul popoarelor la autodeterminare a fost unul din cele 13 puncte ale programului propus de presedintele american M.Milson la &onferinta de *ace de la *aris $1919-1927%.=plicarea acestui principiu a permis constituirea a noi statenationale in urma dezmembrarii Imperiului =ustro-5ngar siDus. Ae formeaza astfel =ustria, &e4oslo!acia, 5ngaria,*olonia, stonia,

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    95/102

    Aarbo-&roato-Alo!en, care din 1929 a luat denumirea deIugosla!ia. Domania si-a desa!arsit unitatea nationala prinunirea ;ransil!aniei, 8uco!inei si 8asarabiei cu Vec4iulDegat. /upa primul razboi mondial nationalismul a luat formaradicala a ultra-nationalismului care a stat la baza ideologiilorfasciste. A-au instaurat regimuri totalitare in mai multe tarieuropene, unele dintre ele promo!and o politica re!izionista,care a condus la declansarea unui nou razboi mondial.

    *rimul Dazboi 0ondial a pus capat definiti! increderiieuropenilor in rationalitatea actiunilor fiintei umane. 0aimult, ci!ilizatia batranului continent era pusa in cauza deunii ganditori europeni, care, precum OsNald Apengler,!orbeau despre un declin al Occidentului. In aceastaatmosfera, marcata si de trauma 0arii &onflagratii,

    modernizarea si-a continuat totusi drumul in formulaconsacrata in !eacul al XIX-lea progres te4nologic sidez!oltare industriala in economie, urbanizare accentuata,instructie scolara tot mai accesibila, emancipare intelectu-ala si americanizare in plan social, respecti! democratieliberala in spatiul politic. 'umai ca au existat reactii

    !iolente la adresa acestui model, fa!orizate fie demodernizarea incompleta a unor componente alesocietatilor respecti!e ori de imaturitatea ci!ica a societatiide masa, fie de dezamagirea pro!ocata de intocmirile politice interne sau internationale care au urmat *rimuluiDazboi 0ondial. =ceste reactii, materializate prininstituirea regimurilor totalitare interbelice $comunist,fascist, nazist etc.% sau a celor autoritare $*olonia,*ortugalia, Domania etc.%, !izau in fapt sistemuldemocratiei liberale, caruia i se reprosa fragmentarea puterii si discontinuitatea in urmarirea unui proiect politic.Imediat ce elitele elene, romanesti, sarbe, bulgare sau poloneze au fondat propriile state, si-au construit si promo!at, prin ample politici educationale ori de

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    96/102

    propaganda, identitatea lor nationala. &at pri!este actiuneade modernizare culturala, economica, politica sau sociala,aceasta cadea tot in sarcina statului. In linii mari, partidele politice din aceste tari, desi apropiate intre ele prinideologia nationala, pe care o adoptasera fara ec4i!oc, sedeosebeau cu pri!ire la felul in care !edeau modernizarea.*artidele de orientare liberala sau de stanga credeau caimitatia modelului occidental ducea ine!itabil la moderni-

    zarea rapida a societatii si la sincronizarea cu ci!ilizatiauropei !estice. *artidele conser!atoare ori de dreaptasustineau un ritm mai lent al modernizarii pentru a nu bul!ersa intocmirile functionale, traditionale, precum si pentru o mai mare atentie in adec!area formeloroccidentale imprumutate la fondul auto4ton.

    /upa cel de-al /oilea Dazboi 0ondial, ideea de natiuneetnica intra intr-un con de umbra, fiind tot mai multasociata conflictelor armate, mondiale sau regionale, careau de!astat secolul XX. In locul sau este pusa natiuneaci!ica, care ignora originea etnica si e!identiaza calitateade cetatean al unui stat.

    Ac4imbarea de perspecti!a este impusa de e!identa ca pretentiaexistentei unor natiuni pure din punct de !edere etnic a de!enit oiluzie in conditiile globalizarii si ale circulatiei tot mai intense afortei de munca fara sa se tina cont de granitele etnice. /eparte dea solutiona problematica nationala, crearea unor entitati politicesuprastatale de tipul 5niunii uropene a creat o noua problemaaceea a respectarii identitatii nationale a cetatenilor sai. Vareprezenta acest context sursa unei re!igorari a sentimentuluinational] Aau !om asista la disparitia treptata a natiunilor si,implicit, a problemei nationale]

    12.). "dentitatea europeana

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    97/102

    a!anta#ele, dar si limitele. lanul re!olutionar specificsecolului al XIX-lea s-a aflat la originea modernizarii

    uropei, dar excesele au generat cele mai mari catastrofeale umanitatii, cele doua razboaie mondiale. Jarta politicaa uropei a fost reconfigurata, raspunzand unor mai !ec4ine!oi de identitate nationala, dar au fost frec!ente situatiilein care statele nationale s-au ridicat unul impotri!aceluilalt. Inc4is in propriile granite, statul national nu mai

    raspundea nici ne!oilor dez!oltarii economice. Atateloreuropene le era tot mai greu sa faca fata concurentei cu altezone economice, in special cu cea nord-americana.Aolutia imaginata de europeni a fost una deosebit deindrazneata pentru contextul politic al acelui momentistoric unitatea. Ideea in sine nu era noua. =u existat

    numeroase incercari de a pune lumea europeana subsemnul unor !alori comune si al unei conduceri comune.*rimele tentati!e temporar reusite apartin antic4itatiigreco-romane Imperiul Doman%, ci!ilizatia din care siastazi mai toti europenii isi re!endica identitatea. I-a urmatincercarea de creare a uropei crestine $Imperiul

    &arolingian%, stindard sub care generatii intregi de ca!alersi oameni politici au luptat impotri!a (necredinciosilor)./in acest moti!, baza identitatii europene o constituie ci!i-lizatia greaca, alcatuirea politica romana si crestinismul./e-a lungul istoriei, aceasta identitate s-a imbogatit cu!alori di!erse tinand de existenta statului de drept, ademocratiei, respectului pentru drepturile omului,suprematiei legii, economiei libere de piata si concurenteiloiale etc. =nimati de !alori mai curand seculare, su!eranii+rantei incearca in doua randuri sa se impuna in frunteaunei urope unite $

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    98/102

    rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei. Inciuda intereselor nationale ale fiecarui stat, a pastrariiidentitatii nationale, un !is !ec4i al europenilor la oconfederatie europeana, se manifesta in faza unui proiect propus de contele Jenri de Aaint-Aimon, inca de la&ongresul de pace de la Viena $1 13-1 1E%. 0ai tarziu,Ma ini lansea a proiectul unei7ederatii de repu/licieuropene ;1'3*

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    99/102

    numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat in fa!oareaunei !iitoare unitati europene in +ranta miscarea (

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    100/102

    0asurile de ordin administrati! au facut ca procesul deintegrare a statelor europene sa a#unga la un ni!el foartea!ansat, care a presupus dez!oltarea unei largi zoneeconomice de liber sc4imb ce include in acest moment 2Bde state membre care functioneaza pe principiile libertatiide miscare a bunurilor, ser!iciilor, capitalurilor si persoanelor. In afara intereselor dictate de competitiaeconomica, se mai afla ce!a in spatele constructiei

    europene] Daspunsul dat a fost in general poziti! si s-areferit la existenta unei identitati europene. =dica a unuiset de !alori comune, a unor idei forta care au tra!ersatistoria uropei. *rima dintre acestea ar fi ideea de libertate.In!ocata inca din Denastere, ne!oia de libertate a fost consa-crata prin !eclaratia drepturilor omului si ale cetateanului .

    Istoria uropei este una a luptei pentru libertate, a taranilor, aoraselor sau natiunilor. /in secolul al XIX-lea, societateaeuropeana se concentreaza pe obtinerea libertatii de opinie si alibertatii presei, a libertatii indi!iduale si a dreptului la !ot pentru tot mai largi categorii sociale.&riza liberalismului si punerea sa in discutie de catre

    optiunile autoritariste si colecti!ist-corporatiste $fascismul,comunismul% a semnalat limitele acestei doctrine, indicandnecesitatea regandirii ei. /ar anii S 7 si ^97 au propulsat ina!anscena social-politica drepturile omului si alecetateanului. /in acest moment, uropa si-a pus intreagaexperienta si pricepere in slu#ba cetatenilor, conceptelor delibertate si democratie adaugandu-li-se cele de toleranta sidi!ersitate, acceptarea !alorilor celuilalt, pacea. Aa fieidentitatea europeana un bun castigat odata pentrutotdeauna] *roblema de actualitate, problema identitatiieuropene are circumscrisa problematica pastrarii identitatiinationale. =ceasta problematica R intr-o uropa unita,supranationala - constituie o preocupare pentru noile statesi natiuni care se integreaza, cat si pentru celelalte state

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    101/102

    care au initiat procesul si s-au integrat. &4iar si occidentaliicei mai a!ansati in (postnationalism) pledeaza totusi pentru o uropa a statelor, deci a natiunilor, o uropa(unita in di!ersitate), in care (popoarele uropei,ramanand mandre de identitatea lor si de istoria nationala,sunt decise sa depaseasca !ec4ile di!izari si din ce in cemai unite, sa-si faureasca un destin comun H $*reambul la&onstitutia europeana%.

    #n Romania , miscarea nationala s-a repliat spre interiordupa realizarea statului national unitar la 1 decembrie191 . In acest context, apar si manifestari traditionaliste,de auto4tonism si nationalism !irulent, apartinand lui 'aeIonescu, marele guru ideologic al extremei drepteinterbelice. In perioada postbelica, nationalismul de factura

    comunista a fost unul artificial si propagandistic, astfelincat se poate concluziona ca Domania recenta, in ciudadi!ersitatii etnice, a disputelor romano-mag4iare in curs deatenuare si a unor manifestari izolate de fals nationalismrezidual, reprezinta mai degraba un spatiu al sigurantei din punctul de !edere al unor posibile conflicte interetnice.

    In perioada posdecembrista, tara noastra a realizat o bazalegala a relatiilor cu 5 , prin semnarea acordului deasociere la 1 februarie 1996. *rin /eclaratia de la Anago!,21 iulie 199E, *arlamentul Domaniei a sustinut strategiinationale de pregatire a aderarii. =lte etape ale procesuluide integrare s-au realizat in cadrul summitului de laJelsin?i - decembrie 1999 -, unde s-a 4otarat desc4idereanegocierilor pentru aderare, al summitului de la 8ruxelles -decembrie 2773 -, cand statele membre au !otat pentrusemnarea tratatului de aderare, si 1 ianuarie 277B, cand, prin aderarea oficiala la 5 , a inceput procesul deintegrare efecti!a, ce !a dura pana in 2716.

    uropa recenta - gratie noilor proiecte integratoare, dar si afacilitatilor te4nice de comunicare - ofera imaginea unui

  • 8/12/2019 Bun Eseuri -Istorie

    102/102

    spatiu al disponibilitatii pentru cunoasterea si intelegereaceluilalt. ;urismul, contactele si sc4imburile culturale sieducationale, firmele multinationale si circulatia fortei demunca atat in spatiul 5niunii, cat si dinspre est spreOccident creeaza retele de comuniune benefice constructieiunei familii europene. Decepti!itatea culturii romane la tendintele europene estesustinuta si de patrunderea contestatului curent

    postmodernist, ca reactie la modernismul poetic impusoficial in regimul comunist. ste contextul in care seafirma in literatura :eneratia S 7, cea mai orgolioasageneratie de scriitori din a doua #umatate a secolului alXX-lea. &rizele prin care au trecut natiunile europene in ultimele

    doua secole au aparut ca urmare a lipsei de cunoasterereciproca, a oglindirii in celalalt, a refuzului comunicarii, aermetizarii existentelor nationale si a mentalitatii de cetateasediata. :lobalizarea nu a inceput in ultimele douadecenii, ci este o manifestare a mersului istoriei ea ainceput odata cu explozia dez!oltarii transporturilor si a

    sistemelor de comunicare electronica, cu cresterea roluluimass-mediei ca putere supranationala si continua pringeneralizarea Internetului.


Recommended