Bumbesti Jiu Monografie

7/17/2019 Bumbesti Jiu Monografie

http://slidepdf.com/reader/full/bumbesti-jiu-monografie 1/481

CUVÂNT DE MULŢUMIRE Dedicată domnului primar Ion Stâneulete, socrilor mei Angela şi Ambrozie Stolojanu şi bunicilor mei

EUsaveta şi Grigare otcovaru, cărora le spun o vorbă! "i#i linişti#i că $ntre aceşti bumbeşteni nu suntem printre străini% &u ştiu dacă apa de la poli#ie este vinovată, dar $n 'umbeştUiu suntem acasă( Dedicată tuturor, cu recomandarea! )*ine nu are bătrâni să+ cumperel Aten#ie% *artea trebuie citită cu s"in#enie, pentru a nu deranja liniştea celor care, prin munca lor, au

contribuit, şi nu avem cum să le mai spunem, la realizarea ei, "ie că aceştia se numesc -.tomirescu Ale/andru, Ianăş Ion, -.mescu Ioni#â sau Dumitrescu Dionisios(

0ul#umesc de asemenea doamnei pro"esoare G0ăarcea *ornelia, domnului pro"esor 1upulescu G2eorg.e,doamnelor bibliotecare din localitate, bibliotecarelor bibliotecii jude#ene, domnului 3obeanu Ion de la Ar.ivelede Stat -ârgu45iu, personalului de la 0uzeul 5ude#ean Gorj, preotului 1uben *onstantin 6i domnilor *ordci

Ionel, &istorescu Dumitru şi Gu#escu &icolae care m4au $nso#it cu su"letul $n culegerea datelor şi tuturor celorce şiau "ăcut un răgaz, "ie el şi de un minut, pentru a mă apropia de acest bulgăre de aur! su"letul bunibeştean( entru in"orma#ii privind via#a localită#ii atunci când uzina era la $nceputuri mul#umesc domnului 0arin

Dumitru cu care voi colabora $n continuare pentru a aduce la lumină vremuri de mult apuse, dar care mustescde idei pentru viitor(

$n timp ce am redactat această carte cel mai urât eveniment pe care l4am trăit a "ost interven#ia americană$n Ira2 şi cel mai "rumos este apari#ia pe lume a "inei mele Denisa4*laudia şi a nepo#elelor 0aria4 Denisa şi 0aria4Elena(

0ul#umesc copiilor mei *laudia şi 0i.ai, care miau "ost de un real "olos şi tatăul meu, 0unteanu Ion, care

mia mijlocit accesul spre multe in"ormaşi(MOTTO:Gândi#i băie#i, orice7 numai gândi#i%8Războiul De la 0ărăşeşti la vale Drece4un iscadron călare *u tunuri şi cu c.esoane -o#i băie#ii4i ascultau &umai unul sta şi4o"ta *e o"tezi băiete4aşa9:ri #i4e greu drumul călare, :ri carabina4n spinare, &u mi4e greu drumul călare &ici carabina4n spinare Dar mire dor de4acasă tare *am lăsat trei surioare ;iromândru#ă ca o "loare ;i părin#iirn supărare(



Scrisoarea Iui Neacşu Nicolae, adresată familiei de pe frontul de la Mărăşeşti

BALADĂ FIILOR TINERI PE CARE BUMBEŞTIUL ÎI ÎNSTRĂINEAZĂ

ZILNIC ÎN ULTIMUL TIMP:*asa<ezi o culme muntoasă ;i4o căsu#ă dedesubt9 Este casa părinteascăUnde laptele am supt =*u străini am stat la masă;i cu ei am ospătat Dar gândind la mineacasă

âi l i i d



în acest sen$, 4le6andru Roşu afirma că7 prin dimensiunile pe care le are la Nord de 2ârgu%Jiu constituie oindi0idualitate aparte, o prelungire a depresiunii 2ârgu%Jiu spre Nord&

$azinul $umbeşti, este drenat de Jiu, 0alea sa păstrând o direcie generală Nord%Sud şi fiind adâncită faăde ni0elul mterflu0iului cu peste -(+ m la ieşirea din muni&Mai departe, alte caractere ma"ore ce se impun în peisa" sunt spinările deluroase Ia est şi la 0est, care

formează ni0elul superior al depresiunii, respecti0 dealul 5oteelor şi al 1orcenilor care au o constituielitologică marno%argiloasă de 0ârstă poniană&

La nord depresiunea $umbeşti este dominată net de clima sudică a 8âlcariului şi 1arângului& în acest sensLucian $adea scrie că pri0indu%i la scara reliefului întregii ări, munii apar, intr%ade0ăr ca unitate înaltă otreaptă uriaşă dar care, 0ăzută mai îndeaproape este în fond o multiplă succesiune de suprafee sau trepte, ultimafiind acea suprafaă de eroziune a !orno0iei, care domină depresiunea subcarpatică&

/e asemenea I& /& Ilie şi I& 9uică sunt de părere că din punct de 0edere morfologic aceste depoziteformează zona de racordare a masi0ului muntos cu presiune subcarpatică, alcătuind o parte a flancului nordic aldepresiunii subcarpatice No0aci % $umbeşti%Jiu % 2ismana&

1oziia #ipsometrică a depresiunii $umbeşti%Jiu, este de circa .++ m altitudine absolută, fiind dominată în "urul său de ni0elul de :++ % ;++ m, respecti0 platforma !orno0ia, ce formează zona plaiurilor 0izibile clar maiales în nordul localităii&

$n legătura cu cele trei plat"orme de eroziune descoperite şi cercetate de renumitul savant "rancez Eram de 0artonne precizează că )la route 'umbeşti0ândra, "ait bien voir aussi la plate"orme râu ;es, domin>e par le 0edvisu, d>j? assez atta@u> pour @ue certains celles doivent etre class>s dans les "ormes de relie", relevant du

ccle dBerosion pliocCne1rin această afirmaie renumitul geograf francez, care şi%a înc#inat o parte din 0iaa sa studiului pământuluiromânesc, fi6ează şi 0ârsta <pliocenă= a ciclului de eroziune ce a dăltuit aceste suprafee de ni0elare&



> /in studiile întreprinse de unii cercetători cât şi dinReferitor la localizarea 0etrelor de sat, se poate spune că sunt cantonate după cum urinează? satul $umbeşti şi

5olonia Sadu, 2etila şi 5urtişoara se găsesc pe podul unor terase ale Jiului&obser0aiile făcute pe teren s%a constatat că terasele sunt con0ergente în zona de subzistenă de la $umbeşti,iar spre sud > de0in di0ergente, deoarece la 5urtişoara, 8ădeni pătrund într%o zonă tectonică actuală&

în general satele sunt tipice, în sensul că s%au dez0oltat de%a lungul unei singure linii, fenomen specificaşezărilor rurale din > !or", formând aproape o singură 0atră de circa *( @m în lungulI 8ăii Jiului, dacă luăm în consideraie şi satul Iezureni, care face> legătura cu municipiul 2ârgu%Jiu&> 4şezările ce compun oraşul $umbeşti%Jiu nu au folosit ca

suport terasa I a Jiului, instalându%se mai sus pe terasele superioare, > unde au fost ferite de inundaiile

râului&Satele au suferit însă retrageri succesi0e spre 0ersanii 0ăii Jiului, deoarece înainte au fost într%ade0ăramplasate mai aproape de Jiu& /o0ada ne%o fac cele două biserici care au rămas izolate pe terasa I şi a Ii%a dupăce satul s%a retras pe linia actuală&

Mai sunt două sate nealiniate ca cele de mai sus, şi care se " găsesc spre 3st şi 8est la linia principală&3ste satul 1leşa, singurul> aşezat la 8est în partea dreaptă a Jiului& 8atra lui se întinde de%a> lungul râului 1orcu, afluent pe dreapta al Jiului& Anele case dinace$t sat au urcat însă şi mai $AS pe 0ersanii 0ăii, care de fapt reprezintă prelungiri ale munilor 8âlcanului& Se

poate aprecia referitor la localizarea satului că s%au căutat locurile cele mai adăpostite, fără intemperii climaticeşi că în acest sens 8alea 1orcului fiind adâncă, umedă şi cu 0ersani abrupi, a oferit locuitorilor ceea ce căutau&Satele de sub munte $unt cele mai 0ec#i aşezări din "ude deoarece muntele a "ucat şi rolul de adăpost natural înunele epoci de frământări politice şi sociale&

Lăzăreşti eBultimul sat aşezat în partea de est a a6ei principale de sate care urmăreşte îndeaproape un deal piemontan fiind orientat liniar de la nord la sud&3L3M3N23 /3 CR/IN !3CLC!I5

/in punct de 0edere genetic /epresiunea $umbeşti%Jiu este un bazinet de eroziune şi acumulare,comunicând larg cu depresiunea intracolinară 2ârgu%Jiu& /e asemenea face parte integranta din /epresiunea

S b i ă Cl ă



2ransgresiunea $assarabianutoi superior % @erseiuanului şi Nectianului Inferior, ce are loc după etapa demodelare subaeriană în urma regresiunii 3uglo0ian%8olbEliene, datorită mişcărilor fazei 4ticee a adus nisipurile

şi pietrişurile care depăşesc mai multe depozite sedimentare şi care repauzează pe cristalinii fazei !etice dar şi pe 4uto#tonul /anubian&ia acest sens S( Die şi I( 3uică arata că )nisipurile şi pietrişurile care se dezvoltă pe teritoriul Gorjului $n

zona olovragi4&ovaci $n zona *rasna şi $n ona *urpe"rSc.ela4'umbeşti4Arşeni sunt de natură "luviuo4deltaică, corespunzând unui piemont vec.i depus la baza unei zone mai $năl#ate "a#ă de regiunile vecine

Seciunea morfologică şi morfostructurală de pe aliniamentul 8alea Sadului%Sasa cuprinde între 8alea Sadu%8alea !anei şi zona noastră, astfel se poate obser0a falia marginală nordică ce delimitează /epresiuneaSubcarpatică şi în acelaşi timp ne arată contactul cu structura şisturilor cristaline din nordul bazinetului$umbeşti%Jiu&

/acă analizăm structura geologică a ramei muntoase din nordul bazinetului $umbeşti, pe unde Jiul şi%aconstruit defileul, sigur că intrăm în regiunea carpatică de care s%au ocupat mai muli cercetătorii între care7!#eorg#e Munteanu%Murgoci, I& 1& Ionescu% 4rgetoaia, I& 1opescu 8oiteşti, Manolescu, Filipescu&

In *:;+, L& Mrazec distinge două grupuri de şisturi eristaline7un grup format din roci de tip cata%mesezenalşi grupul rocilor de tip epizonal din şisturi şi Filite,

Studiind geologia şi

petrogra"Ha <ăii 5iului, 0anolescu men#ionează că,)*ristalinul 1otrului, dezvoltat de4a lungul <ăii 5iului românesc şi la Giulava4<alari $n partea de sud, demonstrează că pânza genetică a $nvelitodată $n $ntregime această parte din auto.ton care prin procese posterioare de ridicare a/ială şi eroziune, a "ost scos la iveală $n "ereastră

în concluzie structura geologică a zonei $umbeşti, făcând parte din acelaşi uluc depresionar subcarpaticeste rezultatul unui lung şi comple6 proces e0oluti0ANALIZA RELIEFULUI

Anitatea în care se încadrează zona $umbeşti sub aspect fizico%geografic este /epresiunea SubcarpaticăClteană& în acest sens, 3mm de Martonne sublinia ca /epresiunea Subcarpatică Clteană este o unitategeografică bine indi0idualizată, care formează o trăsătură de bază a zonei Subcarpatice din Cltenia şi în spGcial

pentru contactul dintre subcarpai şi zona muntoasă din Nord&Alterior 8& Mi#ăilescu meniona că în Cltenia se întinde pe sub muni cea mai frumoasă depresiune

subcarpatică desfăcută în mai multe compartimente, /epresiunea Subcarpatică Clteană&

4 li â d i fi ă / i S b i ă Cl ă fii i d ă



2ipul de rocă, structura geologică şi tectonică au alcătuit baza pe care a luat naştere şi a e0oluat relieful din/epresiunea $umbeşti& Structura şi litografia au fost fondul pe care s%a manifestat aciunea agenilor e6ogeni,

care în final au dat naştere la un bazinet de eroziune şi acumulare, cu formele sale de relief specifice&în pri0ina originii acestor compartimente depresionare 8& Mi#ăilescu meniona că oricare ar fi mărimeH lor<fie tectonice fie eroziune= ele au fost mult modificate prin aciunea eroziunii şi alurionării&

în lungul ramei muntoase din partea de Nord a bazinetuluiB $umbeşti%Jiu se află relieful cel mai 0ec#i ceaparine suprafeei deni0elare !orno0ia, care apare ca o suprafaă de abraziune bine distinctă& 5iclul de formare al suprafeei!orno0ia a continuat până in le0antin, când datorită ridicării 5arpailor se produce înălarea ei însoită însă şide parazitarea cu pietrişuri piemontane aduse de torente&

Suprafaa de eroziune a !orno0iei care domină depresiunea din sectorul nordic, este rezultatul unei

îndelungate e0oluii începută încă înainte de sfârşitul cretacicului& în estul şi 0estul bazinetului $umbeşti e6istă/ealul 5oteelor şi /ealul 1orcenilor care nu sunt altce0a decât alunecarea sti0ei de depozite neogene pe clinasudică a 5arpailor datorită înălării acestora în timpul paro6ismului cutărilor 0ala#e&

în acest sens I& /& Ilie şi I& 9uică amintesc că întâlnind fundamentul rigid al 1latformei Moesice şi poate şi ocordilieră de cristal getic, orientată 8esfc%3st, depozitele neozoice s%au laminat şi cutat, conturându%se astfelactuala zonă subcarpatică, cu culmile care corespund unor anticîinale şi cu depresiunile care se suprapun unorsinclinale& 4şa se e6plică de ce în "urul bazinetului $umbeşti este o fâşie de roci mai tinere iar rocile 0ec#i segăsesc la adâncime mai mare& 1e fundamentul cristalin torenii au căutat să restabilească ec#ilibrul între zonaînaltă nordică şi zona uşor afundată din Sud împrăştiind întinse conuri de pietrişuri ce au dat naştere unei imense

cu0erturi piemontane&4stfel la ieşirea Jiului din munte, în zona $umbeşti, grosimea acestor depozite trece de *++ m, pentru caspre sud, grosimea acestora să scadă considerabil şi elementele să de0ină mai mici şi mai sortate&

/epunerea unor imense cu0erturi de pietrişuri grosiere presupune neapărat o importantă sc#imbare aconfiguraiei reliefului, sc#imbare generatoare de fore de eroziune neobişnuită, capabilă sâ rupă şi apoi sădepună o astfel de cantitate de material&

Sub aspectul regionării geomorfologice obser0ăm particularităile pe care le îmbracă relieful& 4stfel se potdelimita m cazul /epresiunii $umbeşti subunităile ei geomorfologice şi anume7

*& 5uloarul de 0ale al Jiului, care prin dimensiunile ce le are c#iar de la ieşirea sa din muni

i i i di id li f l i ă 1 ă i di $ b i 8 l Ji l i ă ă



Lupulescu 8aleriu& 5a bază de calcul a stat #arta topografică după care s%a scos în e0idenă elementele necesarecare au fost subliniate mai mult în sectorul nordic al depresiunii unde relieful este mai complicat&

Sub aspectul densităii şi adâncimii fragmentării reliefului s%au înregistrat 0alorile cele mai ridicate tot în partea de nord şi nord est a depresiunii, unde litografia şi reeaua #idrografică permanentă şi temporară asculptat o reea deasă de 0ăi, mai mari sau mai mici care în final au condus la o intensă fragmentare a scoareiterestre între -+* % '++ m@m-& 1rezentă este fragmentarea pe orizontală în fundul depresiunii, unde profunzimeaeroziunii 0erticale atinge 0alorile minime de -+ % *++ m@m& 5auza acestor diferenieri au fost mişcăriletectonice de subsidenă care au determinat reeaua #idrografică să%şi amplifice puterea de eroziune în raport cusc#imbările sur0enite în poziia ni0elului de bază şi cu sc#imbarea înclinării suprafeelor topografice prin care atra0ersat #idrografia ace$tei zone&

9arta pantelor pune şi mai bine în e0idenă particularităile care sunt în această zonă între rama

încon"urătoare şi fundul depresiunii $umbeşti& 4stfel, în zona 1laiului $âlbea cât şi spre nord%est, unde s%aînregistrat cea mai accentuată fragmentare pe 0erticală şi orizontală apar pantele cele mai puternic înclinate deformă dreaptă sau mi6tă, aceasta cu o legătură firească între decli0itatea terenului şi puterea de eroziune a reelei#idrografice permanente şi temporare& 4ici şi%au adus contribuia factorii climatici de e6emplu, care princantităile mari de precipitaii ce cad primă0ara, asociate cu topirea zăpezilor pun în mişcare o serie deorganisme toreniale ce şi%au e6ca0at canaluri adânci, e0oluând treptat cu concursul marilor acti0ităitopografice şi manifestând o puternică eroziune regresi0ă&

1antele se reduc pe măsură ce relieful coboară în interiorul bazinetului, unde s%au înregistrat cele mai mici0alori&

Sunt caracterizate principalele elemente morfologice ale zonei $umbeşti%Jiu7 Interflu0iile sunt două gruiuri piemontane </ealul 5oteelor şi /ealul 1orcenilor= care încadrează depresiunea& Se situează la contactuldepresiunii cu muntele, racordate direct la platforma !orno0ia& Crientarea lor este Nord%Sud, desfaşurându% sesub forma unor fâşii longitudinale de dealuri piemontane cu lăimi 0ariabile de circa .++ m şi o lungime de *-@m& Sub influena marii zone de lăsare 2ârgu%Jm anticlinalele se afundă periclinal, fapt ce conduce la coborâreaîntregului relief& 5ele două interfiu0ii dez0oltate pe formaiuni pliocene, alternana orizonturilor de pietrişuri cucea a nisipurilor grosiere intercalate cu depozite argilK% marnoase indică o structură de ărm a lacului pliocen&

1rocesele şi formele de relief care le caracterizează sunt 0ăile toreniale ce s%au format din cauza pietrişurilor care au opus o slabă rezistenă la eroziunea liniară& Interflu0iile sunt rezemate în nord pe cristalin şi

f ă "i ă f i d ă i l i l 3f l di ă l il



e6istă o zonă de înălare tectonică, care a bombat terasele şi le%a şi înmulit ca număr& Re0enind la genezateraselor din mica arie depresionară $umbeşti, este clar că cele inferioare sunt de acumulare iar cele superioare

de eroziune&Intensitatea şi modul de repartizare a proceselor de pantă sunt în raport in0ers proporional cu repartiia pădurilor& /e aceea la contactul terasei Superioare cu gruiurile piemontane s%au dez0oltat o serie de glacisuricare au parazitat terasa cu o serie de acumulări delu0iale şi prolu0iale la care în bună parte au contribuitorganismele toreniale&

!lacisurile au format partea de est a depresiunii un tăpşan larg cu panta spre Jiu preferat de multe aşezărideoarece pânza de apă se află la o mică adâncime, glacisurile s%au format în funcie de sc#imbările climaticesur0enite din momentul formăm terasei respecti0e&

La sfârşitul teriarului domina o climă apropiată de cea subtropicală şi era prezent un ărm al lacului

le0antin foarte aproape de bordura munilor& Râurile depuneau mâluri, pietrişuri şi nisipuri, clădind pe fundullacului getic un imens piemont& /ar, sub influena mişcărilor tectonice şi pe măsura retragerii succesi0e a laculuirâurile şi%au mărit puterea de eroziune între obârşie şi 0ărsare, e0acuând mari cantităi de pietrişuri şi nisipuricătre sud& 4ceasta este concluzia lui I& $adea când afirma că în acest mod s%au creat conurile de de"ecie care

prin îngemănare se măresc& /ar nu atunci se poate spune că s%a definiti0at bazinul Jiului ci acest lucru s%a produs mai târziu, către sfârşitul primei pări a cuaternarului prin mai multe remanieri ale reelei #idrografice&

1a ieşirea din de"ileu $n zona 'umbeşti, 5iul şi4a clădit un mare con de dejec#ie( $n acest sens Al( oşuarată că )prezen#a lui este tratată numai de câteva bra#e părăsite din apropiere de -ârguim şi de pantaaccentuată a albiei, deoarece $n depresiunea -ârgu45iu ajunge numai e/tremitatea sudică a conului 5iului, el

âezuoUăndu4se multJspre nord $n tot lungul 5iului până la 'umbeştiEste evident "aptul că de la 'umbeşti la-ârgu45iu conul de dejec#ie al 5iului se pierde treptat $n $ntinsa zonă de subzisten#ă(5onul de de"ecie al Jiului prezintă o margine mai ridicată cea de est şi o margine mai scăzută la 0est către

care a alunecat în urma remanierilor reelei #idrografice& Fruntea conului de de"ecie a Jiului marc#ează la 2g%Jiu puternica arie de subzistentă de aici&ALBIA JIULUI

1rincipala albie din zona noastră este cea a Jiului care urmează direcia Nord%Sud, drenând ariadepresionară abazmetului $umbeşti& 4spectul în profil longitudinal este cu rupturi de pantă în zona nordică,alternând cu bazine de suprasăpare, 0ec#i marmite toreniale& între $umbeşti şi 2ârgu%Jiu după ieşirea Jiului din

i di d @



/acă se depăşeşte zona $umbeştilor şi se porneşte de la treptele cele mai înalte de relief trebuie atunci săe0ideniem platformele de eroziune în ordinea altimetrică $orăscu şi !orno0ia în "ur de .(+ % ;++ m& 4ceste

trepte de relief sunt suprafee netezite printr%o eroziune îndelungată şi indi0idualizate prin înălimile &ulterioaresau prin adâncirea 0ăilor regiunii respecti0e& 3le sunt larg ondulate sau uşor înclinate, contrastând cu po0ârnişurile repezi şi cu 0ăile înguste ce le despart&

Lunca Jiului se face 0izibilă încă de la ieşirea din defileu a0ând o dez0oltare mai mare pe stânga Jiului decirca D++ m, datorită e6istenei dealurilor de pe partea dreaptă <ca structură în fundament e6istă roca mamă deorigine nisipo%lutoaaă, peste care s%au depozitat soluri alu0ionare=& 4pa freatică este la - m adâncime, fapt care adeterminat pe&mici poriuni formarea unor mlaştini& Microrelieful luncii este reprezentat prin forme negati0ecare împiedică folosirea intensă a terenului în agricultură şi prin forme poziti0e folosite în agricultură& Luncacreşte în lăime de la $umbeşti%Jiu la 2ârgu%Jiu atingând o lăime ma6imă de :++ m& Lunca inundabilă se

întinde pe ambele maluri a0ând o lăime de -++ % .++ m şi o altitudine relati0ă faă de albia ma"oră de . % ' m iar lunca neinundabilă are o lăime de .++ % B'++ m şi o altitudine de ( %*+ m faă de albia ma"oră& Lunca, datorităsolurilor fertile şi a debitului bogat de ape, este intens culti0ată, singurul pericol constituindu%* inundaiile&5onurile de de"ecie ale pâraielor sunt dez0oltate mai ales pe stânga 0ăii şi mai puin pe dreapta Jiului suntaşezate direct pe luncă, foarte puin ocupând podul terasei I& $aza conurilor depăşesc (++ m iar a6a lor * % - @msunt culti0ate şi ele cu culturi agricole& /espre depozitele superficiale din cadrul depresiunii se poate spune că înalbia minoră a Jiului se întâlnesc alu0iuni tine nisipoase şi nisipo%lutoase care sunt intrate în procesul desoliditicare&

în zona teraselor se întâlnesc alu0iuni pleistocene îngropate sub depozite mai fine cu aspect loe$oid de

origine alu0ionară, delu0ială şi prolu0ială& In zona montană se întâlnesc şi actual procese de eroziune datorităagenilor interni şi e6terni care duc la formarea unor depozite superficiale de elu0ii, delu0ii şi colu0ii, rămânând

pe Ioc în ordinea descrisă sau fiind transportate de Jiu şi rulate totodată&Crganismele toreniale din nord%estul zonei manifestă o adâncire pe 0erticală depozitând la gura de 0ărsare

pietrişuri şi nisipuri din 0ec#ile roci sarmaiene şi pliocene ale platformei !orno0ia, 8alea 8izului situată înestul zonei produce pagube mari prin parazitarea terasei a 3%a cu alu0iunile ce le depune& 4ctualmente aciunileacestor pâraie şi toreni au fost oprite total sau parial prin bara"e în tal0egul lor&

1rocesul de eroziune se desfăşoară pe arii restrânse şi au caracter periodic fiind de suprafaă cât şi deşiroire& 5ele de suprafaă se întâlnesc mai ales în zona montană, datorită agenilor e6terni iar cele de şiruire se

i l ii l i



a III%a şi plaiul $âlbea, ducând la formarea ra0enelor şi ogaşelor cât şi depozitarea colu0iilor în grosimi de circaD+ cm, uneori formate din material grosier care parazitează terasele&

La 0iituri şi inundaii care ating cea mai "oasă intensitate primă0ara este afectată întreaga zonă a luncii "oasă, distrugând semănăturile agricole&1entru albia Jiului caracteristice simt următoarele procese7% panta nu este aceeaşi de la ieşirea din defileu spre 2ârgu%Jiu apărând rupturi de pantă datorită

scăderii altitudinii depresiunii spre sud şi ni0elului de bază ai Jiului&% datorita e6istenei rocilor calcar o ase în profilul longitudinal se obser0ă e6istena domelor,

marmitelor de nisip&% se întâlnesc meandre de matcă şi de luncă, care se datorează rocilor mai tari pe care Jiul este

obligat să le ocolească neputând eroda intens&

Se poate spune că relieful actual al depresiunii este o consecină a mişcărilor de ridicare pe 0erticală,suferită de regiune în paleogen şi neogen <odată cu 5arp aii Meridionali=, ridicare în urma căreia ageniisubaerieni au acionat intens formând un relief de eroziune şi depunere în zona culoarului&

4cest relief nou creatiluncile, conurile de de"ecie, terasele sau dealurile ocupă ;+ din suprafaadepresiunii şi este cel mai important pentru economia agricolă&5LIM4Factorii genetici ai climei

Oona corespunde sub aspectul condiiilor climatice unităilor depresionare subcarpatice, reprezentată pringolful depresiunii intracolinare 2ârgu%Jiu care comunică cu $umbeştiJiu şi culoarul Jiului&

1rofesorii /umitrescu /ionisie, 1ope seu 5onstana şi Lupulescu 8aleriu în cercetarea elementelorclimatice au folosit datele înregistrate la staia meteorologică 2ârguJiu, cea mai apropiată de depresiuneasubcarpatică $umbeştiJiu& La 2ârguJiu flu6ul radiaiei totale, formată din suma radiaiilor directe şi a radiaieidifuze, prezintă 0alori medii ce oscilează între :+ şi *;+ @cal@m-, inând cont că suntem aproape de paralela de'() latitudine nordică& $ilanul radiati0 care este diferena dintre energia radiată şi primită şi cea cedată desuprafaa terestră se obser0ă că scade pe măsură ce se înaintează în rama muntoasă din nordul depresiunii& îngeneral principalii centri barici care influenează timpul sunt anticiclonii 4zorelor, Siberian şi zona depresionarădin Marea Mediteranâ& în anotimpul iarnă ca şi 0ara acionează minima central asiatică şi alte mase de aer deorigine tropicală& 5lima în această zonă însă este caracterizată prin formarea unui microclimat specific, datorită



0n -*,. -*,* *-,D *',.0m -+,+ -*,' .-, *,*

I *(,: *',. *,+ *+,D :,: :, *.,. *+,'I (, .,: **,D *+,;6n ,( *,; :,' (,(

2otal *D',' *.(,;8alorile medii lunare ale temperaturii cele mai scăzute se obser0ă în lunile ianuarie şi februarie înregistrate

la 2ârgu%Jiu dar ele se difereniază apreciabil la $umbeşti, în funcie de altitudinea şi de /efileul Jiului care a6erol în circulaia maselor de aer&

Sunt în realitate deosebiri mari de temperaturi între fundul depresiunii, culoarul Jiului pe de o parte şi între0ersanii şi culmile masi0ului 1arângii din Nord& Repartiia temperaturii aerului este mai 0ariată în regiuneamontană faa de repartiia mai uniformă cu deferentă de 0alori mai mici de depresiune, e0identă este creştereaaccentuată a temperaturii medii a lunilor martie, aprilie şi mai în regiunile depresionare $umbeşti şi 2ârgu%Jiu,unde creşterea de la o lună la alta este de peste ()5& /iferenieri de temperatură în aceeaşi perioadă de timp seconstată între Sadu, !ura Sadului şi satul 5urtişoara, care este situat la sud& 36plicaia este dată de lungimeazilelor şi de durata de strălucire a soarelui cât şi de in0azia maselor de aer cald care 0in dinspre Sud%3st, foartefrec0ente în aprilie& An rol îl "oacă şi e6punerea sudică a 0ersanilor& 2emperaturamedie lunară continuă să se ridice în iunie, iulie, august& în zona depresionară luna iulie este cea mai călduroasă

iar în august temperatura începe să scadă în timp ce în zona montană luna august are de obicei 0alorile ma6ime&în septembrie 0alorile termice scad în întreaga regiune în raport cu creşterea altitudinii accentuându% se odiferenă de ()5 % )5 aproape brusc în octombrie şi noiembrie&

2emperaturile medii anuale într%o serie de ani au fost7 **,*5 în *;*, *+,)5 în *;-, *+,:)5 în *;.,*+,*)5 în *;', ;,;)5 în *;(, ;,()5 în *;, *+)5 în *;D, ;,()5 în *;:,*+)5 în *;:D,**55 în *;::, *+,')5în *;:;, *+,')5 în *;;+, Se obser0ă că temperatura medie anuală a oscilat întfe ;)5 şi **)5&

4mplitudinile termice anuale sunt de *D',' şi *.(,; scoând în e0idenă diferenieri de peste .+)5 ce sedatorează circulaiei generale a maselor de aer& /iferena acestora pentru aşezarea rurală şi împre"urimi este maimare între regiunea muntoasă şi zona depresionară datorită influenei nete a diferenei de altitudine, temperatura



în timpul 0erii la apariia precipitaiilor contribuie şi con0ecia termică, care duce Ia formarea norilorcumulonimbus din care cad acestea&

1recipitaiile medii lunare se modifică de la o lună la alta, în strânsă legătură cu 0ariabilitatea circulaieigenerale a atmosferei şi a fronturilor cu con0ecia termică şi cu relieful& în zona "oasă cele mai multe precipitaiicad în lunile aprilie, mai şi iunie iar cele mai puine îd lunile iulie, august, septembrie şi noiembrie&

5ele mai multe precipitaii cad în perioada 0egetati0ă sau caldă, cantitatea lor sporind în funcie decreşterea altitudinii&

în unele cazuri procesele locale de natură termică, de natură con0ecti0ă, au dat naştere unor ploi torenialeîntr%o perioadă foarte scurtă de timp& 4ceste ploi toreniale abundente au efecte negati0e, uneori c#iarcatastrofale, acti0ând puternic organismele toreniale, producând eroziuni ale solurilor şi straturilor mai friabile,depuneri de pietrişuri şi nisipuri peste solurile fertile, inundaii etc&

Referitor la stratul de zăpadă, acesta 0ariază între ( cm şi *( cm, în unele ierni fiind şi mai mare&Iernile relati0 blânde cu zăpadă mai puin abundentă decât în muni, uneori mai mult cu zloată, cu primă0eritimpurii, cu ploi bogate la sfârşitul primă0erii şi începutul 0erii, cu 0eri calde şi senine constituie caracteristicaacestei clime de depresiune prielnică pentru dez0oltarea 0ieii economice&

I 1resiunea atmosferică> Media presiunii atmosferice este de ;;*, mb în ianuarie, ;;+,-> mb în februarie, ;;',D mb în martie, ;:D,- mb în aprilie, ;:: mb în> mai, ;;+, mb în iunie, ;;+,* mb în iulie, ;;*,+; mb în august, ;;',> mb în septembrie, ;;:,+( mb în octombrie, ;;+,' mb în noiembrie şi

> ;:D,+D mb în decembrie& 8alorile e6treme ma6ime sunt înregistrate> pentru luna octombrie, aceasta lună prezentând şi pe cele e6treme> minime datorită răcirii maselor de aer în această zonă&> 8ânturile

Localnicii au o zicală7 la $umbeşti%Jiu nu bate 0ântul decât de două ori pe an şi ine câte luni&4ceasta arată absena zilelor calme, lipsite de adierea 0ântului&Regimul 0ânturilor este determinat în această zonă de acti0itatea principalilor centri de aciune7 anticiclonul

azoric, anticiclonul euro% asiatic <iarna= şi ciclonul mediteranean& /irecia maselor de aer este modificată deMunii 1arâng şi 8âlcan, care sc#imbă în bună măsură direcia iniială şi direcia 0ântului, determinând diferite



!rindina este prezentă în lunile mai şi iunie, pro0ocând distrugeri ale 0iei de 0ie, a pomilor şi c#iarculturilor cerealelor&

Se constată o înflorire a liliacului după *( aprilie, spre deosebire de /epresiunea 1etroşani unde se producecu o întârziere de -. zile& 4cest fapt constituie o do0adă că şi în depresiunea $umbeşfci se formează, datorităcondiiilor locale, un topoclimat asemănător cu cel sub%mediteraneean& /e fapt zona depresionară subcarpaticăeste ocolită de izoterma de %-)5 a lunii ianuarie&5omple6ele microclimatice

In zonă se regăsesc următoarele tipuri topoclimatice7% clima munilor înali,% clima plaiurilor $umbeştiului, ce corespunde platformei !orno0ia,% clima din zona depresionară a culoarului Jiului% clima din zona inundabilă a Jiului

Nefundamentată ştiinific, dar este o obser0aie foarte logică, este ciudat cum în ultimul timp s%a sc#imbatclima, îndreptându%ne, am spune, de la patru anotimpuri la doar două,deoarece trecem foarte brusc în ultimii ani,şi în acest -++. şi mai e0ident, de la ger în aprilie la 0ară ade0ărată numai peste câte0a zile în aceeaşi lnnă& Săfie efectul războaielor, zonale e ade0ărat, dar războaie, care nu mai lasă lumea să se liniştească şi să meargă pecalea frumoasă a 0ieii şi a dragostei, pe care ne% a dat %o acest, să nu%i spunem /umnezeu, acest )mister8, cumzice bunul meu coleg, cu rădăcini bumbeştene, 5impu Ion, şef $irou 5F! Ia A&M& SaduX/ate #idrografice

/in elementele #idrografice ale regiunii reiese că în cadrul fundului depresiunii $umbeşti e6istă straturiac0ifere libere care s% au format pe terenuri permeabile neacoperite de straturi impermeabile ce sunt alimentatedirect de apa precipitaiilor& 4cestea pot fi uşor interceptate de puuri& Straturile ab0ifere libere, cu ni0el freaticurmăresc în linii generale forma reliefului de înlocuire spre albia Jiului& 5a tipuri de straturi ac0ifere prezente îndepresiunea $umbeşti putem enumera7 straturi ac0ifere libere din albia ma"oră a Jiului, straturi ac0ifere libere dela baza teraselor&

5a tipuri de straturi ac0ifere libere de la baza teraselor a0em straturi cu ni0el piozometric poziti0 când apaâşneşte deasupra terenului cum este cazul la punctul 8ălae în satul $umbeşti&

în general apa este răspândită de stratul superior dezagregat sau în fisurile rocilor& 4pele freatice dindepozitele delu0iale reprezintă de fapt sursele cele mai bogate de la baza depresiunii subcarpatice& 5aracterul



La postul de obser0aie 8ădeni s%a obser0at că debitele cele mai mari se înregistrează de obicei în lunileaprilie şi mai& /ebitele cele mai mici le înregistrează lunile septembrie şi octombrie&

/e fapt debitele ma6ime anuale de .' m.

se formează în zona muntoasă, unde scurgerea poate atinge0alori foarte mari între *(&+++ % -+&+++ ls @m- în lunile de primă0ară şi toamnă&

4pele ma6i de primă0ară încep însă în bazinul Jiului şi mHn de0reme sunt cazuri c#iar în ianuarie şi februarie caapele să crească datorită unor creşteri de temperatură peste *+)5& /eci încălziri bruşte cumulate cu ploi& Inianuarie%februarie *;(. debitele medii lunareHau a"uns la .++ % -'( m8s&

în martie *;'- au a"uns la (;+ % '++ m8s& /eci cresc şi mai mult înainte de a a"unge la depresiunea$umbeşti, Jiul primeşte o serie de aflueni scuri printre care amintim7 8alea Iz0orului, 1olatiştea şi 2itiul pe

partea stângă, /umitra şi $ratcul pe partea dreaptă&La ieşirea din defileu şi la intrarea în depozitele sarmaiene a depresiunii $umbeşti, Jiul îşi sporeşte apele

prin contribuia destul de substanială a pârâului Sadu pe partea stângă care îşi are obârşiile c#iar sub 0ârfulMândra şi a 1ârâului 1orcu pe partea dreaptă, ce Zrine de sub culmile 8âlcanului, ambele fiind ape tipice demunte, repezi şi cu 0ăi prăpăstioase& 2ot în cadrul depresiunii, e6ceptând cursurile de apă cu caracter torenial,Jiul mai primeşte pe partea stângă pârâul !ania care îşi are iz0oarele la o altitudine de ;++ m şi care îndepresiune îşi sc#imbă numele în 2etila& 3ste un pârâu cu apă puină ce are totuşi un curs permanent& îndepresiune, Jiului îi este caracteristică lărgirea mai mare a 0ăii, acumulările intense de bolo0ani mari şi

pietrişurile precum şi formarea unor conuri de de"ecie şi terase pe suprafee întinse care ocupă în prezentîntreaga depresiune&

Inundaiile râului Jiu sunt prezente primă0ara, datorită ploilor abundente ce cad aici, asociate cu topirea

zăpezilor& Luna iunie înregistrează cele mai mari creşteri de ni0el ale Jiului datorită precipitaiilor abundente&4ceste elemente climatice determină creşteri e6cepionale ale Jiului şi afluenilor săi, mai ales că bazinul Jiuluiîn amonte are un relief sculptat în roci predominant cristaline, fragmentat şi cu pante repezi&

3fectele inundaiilor în general se resimt pe o mică poriune din lunca inundabilă a Jiului, acesta depunealu0iuni parazitând e0entualele culturi şi 0egetaia luncii& 4u fost însă şi cazuri catastrofale de inundaii, când

prin cumularea apei din ploi au rezultat debite şi ni0ele foarte mari& An asemenea caz, citat de L& $adea *;D* afost în anul *;++ luna august la care a asistat renumitul geograf francez 3mm de Martonne& 4cesta din urmăafirma că ploile cu ade0ărat toreniale începute în ziua de *- august *;++ au dat în aceeaşi zi şi în $azinul1etroşani un strat mediu de apă de :+ mm ec#i0alent cu D' milioane m., ce a determinat în defileu o



agricultură inferior& 1rocesele de descompunere a elementelor organice, ca şi acumularea lor sunt mai puinacti0e&

C altă caracteristică a lor este sc#imbarea materiei organice din sol& 1rofilul acestor soluri are orizonturile4C, - % . cm cu o litieră foioasă afânată, 4 de culoare brun gălbui şi o structură granuloasă ( %*( cm, 4 desc#isla culoare %*+ %*( cm, $ de culoare galbenă sau galben pal şi o structură mic sulfuroasă '+ %*++ cm, $ % / cufragmente de roci în diferite grade de alterare, (+ % *++ cm& 5oninutul de argilă este de -+ U .+, #umus . % :în orizontul 4 şi scade mult în 4 % $ şi $, iar azot +,*. % +,*'&

Se întâlnesc şi soluri al căror orizont #umic conine resturi organice mai puin #umifîcate& In pădurile mi6tedin nord%estul depresiunii predomină solurile de tip brun& 5aracteristic lor sunt acumulările organice mai puindescompuse& 4ceste soluri au orizonturi 4C % -,( cm cu o litieră de format discontinuu, prezentând #umus în

proporie mare& !radul de podzolire a solurilor brun% acide montan de pădure este legat de descompunerea

resturilor organice, crescând de la tipurile de pădure cu resturi organice prin descompunere la tipurile de pădurecu #umus bogat&Folosirea acestor soluri în economia agricolă este limitată din cauza reliefului fragmentat, reaciei lor foarte

acide, rezer0ei mici de substană nutriti0ă şi climatului de munte& /e asemenea eroziunea reprezintă un pericolfoarte mare pentru culti0area acestor soluri, deoarece poate degrada solurile de pe pantele 0ersanilor datorităînclinării lor şi deplasărilor în scopul măriră suprafeelor de păşune&

3le sunt folosite mai mult în economia agricolă prin pădurile şi fâneele bogate în masa 0erde la #a&5aracteristic solurilor brun şi brun%acide este că în partea superioară a profilului de sol se formează orizonturi cu#umus descompus iar uneori un #umus brut, datorită

acestui fapt reacia lor este puternic acidă& 5oninutul în azot este mic în orizontul 4l iar coninutul de argilă estede circa .+ mai ales în partea superioară a profilului #umusul în orizontul 4' 0ariază între '%( până la -+ %-( şi are o culoare brun înc#is, brun%gălbui sau brun%cenuşiu, grosimea orizontului fiind de *+ % -+ cm&

în compoziia substanelor organice a acestor soluri predomină acizii ful0ici, sub aciunea cărora argila din partea superioară a profilului este distrusă, fapt ce reduce fertilitatea şi randamentul de iarbă 0erde la #a, în cazulîn care nu se folosesc amendamente& /atorită faptului că în aceste soluri are loc migrarea produselor dedescompunere compoziia generală a fragmentării argiloase este diferită pe orizonturi, manifestând un proces de

podzolire primară&Solurl! "r#lo$%lu&"l! 'o()ol*!



Solurile aiu0io%prolu0ialeSe plasează în pările cele mai tinere ale luncii Jiului din $umbeşti%Jiu, dar sunt cazuri când depăşesc albia

ma"oră a Jiului& i aceste soluri au fost identificate de 5& Cancea, care afirma despre ele că solurile aiu0io% prolu0iale )sunt caracteristice păr#ilor tinere ale luncilor din jumătate de nord a sectorului( De cele mai multeori sunt strati"icate iar gradul de solidi"icare este atât de scăzut $ncât cu greu se poate desci"ra un orizont A(

în zona noastră aceste soluri sunt ocupate mai mult cu păşuni, păduri de sălcii, arini şi plopi cât şi unelerăc#itişuri roşiatice, folosite de localnici la împletitul coşurilor de nuiele& 1entru a da un randament mai buntrebuie asigurată îndiguirea, ni0elarea terenurilor, pre0enirea salinităii prin lucrări speciale şi îngrăşareaminerală şi organică&

Referindu%ne la eroziunea solului, se poate spune că în depresiune nu afectează iar pe munte solurile nu auo eroziune apreciabilă datorită litografiei rocilor şi împăduririlor& 4ici este frec0entă eroziunea geologică şi

pericolul de eroziune puternică şi e6cesi0ă în unele zone <plaiul $umbeştilor= prin folosirea neraională aterenurilor <pericol prin e6ploatarea pădurilor şi păşunarea neraională=& Ridicarea fertilităii în pa"işti, în scopulameliorării compoziiei floristice şi a e6tinderii păşunilor şi fâneelor este 0ariabilă pentru toate tipurile de sol&4ceasta se poate face cu gunoi de gra"d aplicat în doze mari, a0ând efect în îmbunătăirea calităii produciei câtşi creşterea ei&

!unoirea târlei se poate face cu amendament calcaros şi îngrăşăminte minerale& 2rebuie e0itat de asemenea păşunatul e6cesi0 şi defrişarea& 1entru terenurile agricole se poate aplica procedeul % un an păşune pentruîngrăşare, prin târlire şi descompunerea 0egetaiei şi un an culturi agricole& îngrăşămintele cu azot şi comple611^_ amendament calcaros trebuie dat în doze mici datorită caracterului transpercolati0 şi percolati0,

influenând astfel cât mai bine creşterea produciei agricole&Lucrări pentru amena"area teritoriului s%au făcut permanent de către Ccolul Sil0ic mai ales combatereaeroziunii solului pe dealurile din est şi 0est precum şi pe rama muntoasă din nordul localităii 4stfel, cunoscândcă pădurile contribuie în mare măsură la meninerea ec#ilibrului natural s%au făcut reîmpăduriri pe o suprafaăde **- #ectare în punctele7 1leşa, Meri, $rateu, 8alea Sadului şi 8alea lui arpe cu specii7 salcâm obinia pseudocaciaF, pin inus silvestrisF, plop negru şi gorun Luercus petraeaF(

1entru combaterea eroziunilor s%au întreprins lucrări #idrote#nice, trans0ersale, bara"e, praguri, pe 0ersanis%au instalat gărdulee, terase şi s%au făcut lucrări fîtoamelioratoare care au reuşit să oprească e0oluia acestordegradări&

Ă Ă



2ot ca urmare a climatului submediteraneean pe teritoriul $umbeşti%Jiului mai cresc7 liliacul sălbatic, alunulturcesc *orlius co$urnaF, iedera 3edera .eli/F şi curpenul de pădure *limatis vitalbaF( 1rimă0ara 0ine mai

de0reme şi face să înflorească multe flori de pa"işti& Importană deosebită prezintă 0egetaia ierboasă deV`Z .; `P pe dealuri care cuprinde cele mai 0aloroase pa"işti dominate de Festuca rubra şi 4grotia tenuis, răspândite pesuprafee mari între limitele altitudinii de -'+ % D+ m, în zona dealurilor şi în zona montană inferioară undeocupă solurile brune de pădure şi podzolice, caiUe au un coninut mai scăzut de umiditate, cu 0aloarea 19%uluide la slab acidă la acidă& 1eisa"ul acestor pa"işti este întregit de participarea unor specii de origine sudicăDant2onia provincialis, -ri"olium, patens, orippa pirenacaF(

/e pe aceste pa"işti se obin producii mari de masă 0erde la #ectar& La ridicarea calităii fânului contribuieleguminoasele -3"olium patens, -ri"olium dubium, -ri"olium repens şi altele& Locuitorii zonei cunosc 0aloareaacestor pa"işti pe care le folosesc numai pentru fânee iar păşunarea lor se practică după cosire&

/atorită oscilaiilor climatice din cuaternar 0egetaia a suferit înaintări respecti0 retrageri ca de e6emplu7 înmunii 1arângului se obser0ă lic#eni 0erzui%cenuşii, sa6icoli care trăiesc încrustai sau alipii de stânci<ermcaria, *aloplaca M .izocarpon etcj( 4u talul reprezentat printr%un fel de cruste care aderă cu toată faainferioară de substrat şi adeseori c#iar pătrund în substrat& 3i au cele mai modeste pretenii ecologice, a0ând oaciune corozi0ă asupra rocilor pe care trăiesc şi pe care apar ca nişte pete cu culori 0ariate&

1a"iştea alpină, cu ierburi, ascunde tufişuri de ericacee şi "nepenişurile care coboară la *&D++ % *&:++ maltitudine&

în nordul zonei $umbeşfci%Jiu este un sat ce aparine comunei Muşeteşti % !or" situat la o altitudine de D(+

% :++ m, sat numit 4rşeni, unde locuitorii au ars pădurea pentru a%şi face loc de aşezare şi mici ogoare& Satulfiind la adăpostul 0ersanilor 1arângului s%a format un climat unde cresc în 0oie li0ezi de pomi fructiferi înspecial pruni runus domesticaF şi 0işini *erasus uulgarisF( Speciile faunistice sunt asemănătoare depresiuniifaunist6ce mediteraneeană, dar nu cele mai caracteristice7 Amodites amodites, cunoscută în popor de 0ipera cucorn, 0ipera <ipera belusF, şopârla de munte 1acerta viviparaF, tritonul de munte -riturus alpestrisF(

8ipera comună este prezentă mai ales prin forma ei melanică, iar şopârla şi tritonul au o culoare aproapeneagră <melanismul este \ formă interesantă de adaptare la frig, culoare întunecată care caracterizează şiinflorescena unor plante din neamul finitei sau rogozul=&

1ădurile oferă un e6celent cadru de dez0oltare pentru animale, care găsesc aici nu numai o #rană bogată dar



Foarte multe specii de animale circulă între eta"ele forestiere, în pădurile de molid, din punctele numiteOănoagă şi Molidiş, ca reprezentani tipici trăiesc şoarecele săritor de pădure Scista betu$inaF, cocoşul de munte

-2trao urogaUusF( 5uloarea masculului neagră%0erzuie este adaptată la fondul pădurii de brad, iar culoareafemelei pământie%roşcată este #omocromă&5iocănitoarea de munte incoideN4tMidac2lusOilpnusF F forfecua 1o/ia curvirostraP admirabil adaptată

consumării seminelor scoase din conurile de conifere datorită ciocului cu 0ârfurile încrucişate sunt păsăriîntâlnite în această zonă&

/intre speciile de melci din molidişuri amintim <itreea diap.ana şi etinella pura ce%şi duc 0iaa sub buştenii putrezi, în scorburile năpădite de muşc#i şi lic#eni, care îmbibândurse de apă le oferă condiii bune dedez0oltare&

In biocenoza de molidiş sunt fluturi7 călugăria 1imantria monac.aP cu aripi albe, cele anterioare formând

frumoase desene cu linii frânte, lar0a lui fiind denumită omida păroasă a molidului& 3 la fel de dăunătoare ca şiomizile&9imenopterele şunt reprezentate prin 0iespoi Sire/ gigansP impresionani prin dimensiuni şi prin lungimea

oripozitoruîui cu care sapă găuri în scoară şi în lemnul coniferelor&/upă esena lemnoasă care domină biocenozele pădurilor din zona $umbeşti%Jiu se împart în trei mari

grupe zonate după altitudine7 ste"eretele, făgetele şi brădeto%molidişurile&între *&++ % *&-++ m se întinde poclada deasă a brădetului mo#orât, sub el se re0ărsa până la coline făgetul&

Mai "os se întinde ste"erişul, până unde îi dă 0oie clima neprielnică, cu arşiă mare şi îndelungată, cu ploi slabe&Intre cele trei brâie ale biocenozelor de păduri nu este o delimitare strictă&

Fagul urcă pe 0ăile adăpostite în zona bradului până în munii 1arâng iar ste"arul de pe crestele sudice intrăca limbi în făget, continuându%se răzlei între brazi&în biocenoza de ste"eret se întâlnesc mai multe soiuri de ste"ari cu o repartiie anumită& 1e dealuri înalte

creşte gorunul iar pe dealurile mai scunde ste"arul, cel mai răspândit& /e asemenea se găsesc alte soiuri de ste"arca gârnia, cerul şi ste"arul pufos& 1rintre ste"ari se strecoară şi alte specii lemnoase care uneori însoesc adesea şifagul& 4stfel carpenul *arpinus betulusF, "ugastrul Acer campestreF, ulmul Ulmus campestriaF, teiul -iliatomentosaP frasinul Krasinus arnusP întâlnit des în 2arnia, Lainici şi Faa $abei& 'i Ù



$umbe şFăgetele sunt întunecate şi mai aspre decât ste"erişurile, de obicei semănate cu multe rarişti şi oc#iuri de

poieni& 4ici multe făgete sunt pure, altele sunt amestecate în pările mai pietroase cu delicaii mesteceni ('etulaverrucosaF, scoruşii Scorbus terminalisF, care împurpurează peisa"ul cu boabele fructelor& 2ot aici creştemo"dreanul <Fra6inus orrtus=, liliacul şi unii arbuşti ca lemnul râios <30onEmus 0errucosa=, cu ramuri subiri şi

plini de negi, salba moale <30anEmus europaea=, cu fructe portocalii în marginile şi oc#iurile luminoase ale pădurilor de fag&

5o0orul plantelor ierboase este predominat de plante ca măcrişul iepurelui :/als acetosellaF cu flori alb%roze şi frunze acrişoare, 0inaria Asperula odorattaF cu flori albe şi frunze aşezate roată câte şase în "urultulpinii, mătrăguna Atropa bellaăomaF(

Oona molidului, rigidă, străbătută şi aspră a cetinilor ce se datină în 0ânt este populată de conifere7 molidul

icea e/ce.aF, bradul alb Albis albaF, dominante printre care se amestecă pinul inus slvestrisF( în 2amia şiîn 8alea Sadului, în punctul numit Măngulei s%a găsit specia tisa <D@ms baccataF, plantă ce este decretatămonument al naturii& 4rborele are frunzele liniare, aşezate distinct, este unise6ual, cu sămâna acoperită de unarii comos de culoare roşie& 4fară de semine, planta e to6ică datorită alcaloidului ta6ină şi glucoziduluita6icatină& 3ste periculoasă pentru ierbi0ore mai ales iarna, când din lipsă de iarbă este consumat&

Influena submediteraneeană $e resimte în mod e0ident mai ales la poalele munilor, unde e6istă acelrenumit şi deseori in0ocat adăpost din depresiunile de sub faada sudică şi însorită a munilor&

în împre"urimile mănăstirii 8işina creşte spontan nucul comun 5ug.ns regiaF, arbore cu coroană rotunda şiumbră întunecată& 2ot aici se întâlnesc liliacul sălbatic, alunul turcesc, iedera şi curpenul de pădure&

1ările "oase ale dealurilor încon"urătoare au un caracter eterogen deoarece sunt zone de arboret mi6t camăceşul aza cannaF, arboret g#impos foarte comun din câmpie până la munte, păducelul *rataegusmonognaF, arboret spinos cu frunze o0ale şi penat lobate, cornul *ornus masF, arbust cu florile galbene şi cuînflorirea timpurie înaintea înfrunzim, sângerul *ornus sanganeaF cu florile albe, înflorind după înfrunzire, cufructe negricioase şi necomestibile, murul ubus .idrusF cu tulpini cu epi şi peri glanduloşi, cu fructe negre şilucitoare, lemnul câinesc 1igustrum vulgareF( 4cestea sunt frec0ente la marginile şi ltmrinişurile pădurilor&

$iocenoza Luncii Jiului este formată dintr%o 0egetaie #idrofilă ca sălcii pletoase Sali/ albaF, plopiopulus nigraF, anini Alunus glutinosaF, tufe de răc#ita roşiatică Sali/ purpureeaF(

1e pa"işti, păşuni şi fânee se pot 0edea multe ierburi de tipul gramineelor printre care se află plante cu flori



5apra neagră upicapra rupicapraF este un animal cu o deosebită rigoare făcută parcă numai din tendoaneşi muşc#i, atent şi stăpân pe golul de munte, siluetă superbă perfect adaptat crestelor, condiiilor 0itrege din zonastâncilor golaşe&

5erbul *ervus elap.usF este cel mai mare reprezentant al copitatelor sălbatice de la noi din ară& 3ste ofiină frumos proporionată, a0ând corpul z0elt, picioare agere şi subiri de animal care poate parcurge distaneleîn 0iteză& Faima cerbului i%o dau coarnele, trofeul mult râ0nit şi 0isat de orice 0ânător& 5erbul îşi lăpăda coarnele%şi pe măsura trecerii timpului ele de0in tot mai bogate, tot mai ramifcate, dar este greşită aprecierea care spunecă 0ârsta animalului se poate determina după numărul de ramuri&

Mistreul Sus ser o "aF( Locul preferat al mistreului îl reprezintă pădurile de ste"ar şi fag, unde cautăliniştea, rămânând sedentar dacă pădurea oferă #rană din abundenă&

5ăpriorul *apreo$us capreolusF, animal sălbatic ce a reuşit să cucerească simpatia oamenilor de toate

0ârstele& Cc#ii lui blânzi şi calmi, statura elegantă, mişcările graioase, ager şi z0elt, este un ade0ărat simbol al purităii& 3ste ocrotit de lege iar 0âmarea este diri"ată& 4 de0enit o specie frec0entă, prezena lui f#nd simită atâtsus, în zona de munte, până "os în lunca Jiului şi în mod deosebit îşi petrece timpul în 0etrele de locuire Sadu,8işina, !ornăcel, $umb eşti&

8idra 1utra lutraF este un animal al apelor, adaptat te#nicilor înotului sub apă şi al 0ânării în mediul lic#id&$lana, care face din 0idră un animal atât de râ0nit, are o culoare generală de castaniu înc#is, mai desc#is canuane pe pântece şi pe partea din faă a corpului& îşi face prezena în zona $umbeşti%Jiu în prea"ma 2opliei şi8alea Sadului, unde se găseşte peşte, în lipsa peştelui mâncând raci, tritoni, broaşte, melci, neocolind nicicuiburile cu ouă&

8iezurele sau $ursucul 0eles metesF este mai mult un animal de 0izuină care îşi petrece o bună parte din0reme în cetatea săpată sub pământ, părăsind%o de obicei seara& $lana sa aspră, colorată obişnuit în cenuşiu cudungi negre& 8izuina şi%o sapă singur şi păstrează o curăenie e6emplară& /upă dentiie este carni0or, în realitateeste omni0or, consumând cu plăcere râne, insecte, melci, cărăbuşi, fructe, porumbi şi cartofi& în zona $umbeşti%Jiu este 0ăzut



peste tot unde sunt trupuri de pădure, dar mai ales în zona deluroasă&1isica sălbatică K>li/ silvestruF este un animal sălbatic de un cenuşiu înc#is cu 0ariaii în funcie de zonă şi

peisa"& îşi duce 0iaă mai mult în amurg sau noaptea& Sunt prezente în zona 8ăii Jiului, unde s%a găsit şi bastard% pisică care are pe corpul său pete de diferite culori& 4cestea sunt rezultatul împerec#erii masculului sălbatic cu pisicile domestice& 1rintre păsări putem cita7 cocoşul de munte I2trao urogalusF, ciocănitoarea de munteiscoides tridactUusF, piigoii alus mo"ar şi coeruleus, mari consumatori de insecte, pitulicea.llosscopus colibitaF ale cărei cuiburi sunt ascunse în tufişuri, uliul găinilor Accipiter gentilusF, porumbelulsălbatic *olumba oenasF şi turtureaua, streptopelia urur, şorecarul 'utea buteaF, #u#urezul mic Stri/ educoF, ciocănitoarea de pădure Dendrocopos majorF, caprinul *apjimulgus europaeusF, pasăre crepusculară şinocturnă, cuibărind în frunzarul pădurii, pupăza Upupa epopsF( Sunt prezente neamurile de pri0ig#etoare1usciniaF şi de sil0ii SilviaF care dau ade0ărate concerte de obicei dimineaa în apropierea apelor curgătoare,

botgrosl *occor. raustesF, sfrânciogul roşiatic 1anius collurioF(i ne0erbratele prezintă o remarcabilă do0adă a adaptării Ia biotopurile din zonă dintre care amintim7croitorul -etropium castaneumF, cu elitre cu dungi longitudinale de culoare cafenie%roşcată 0onac.amus sartorF, cu coarne mai lungi decât corpul&

Numeroase sunt neamurile de carii IpideF, care îşi găsesc adăpost în pădurile de răşinoase& 1e molidtrăieşte Dendroctonus micans, pe brad ito2 -2ines4*urvidensF(

Făgetele sunt un ade0ărat paradis al insectelor, printre care se semnalează două specii de fluturi7 Stauropusfagi, fluture destul de mare, cemişiu%brun, cu aripile anterioare împodobite cu arcuri groase şi cu trei punctenegre, respecti0 Aglia tau, mai mare decât precedentul, de culoare portocaliu%roşiatică, cu o bandă neagră

marginală şi un oc#i mare&/in coleopterele ierboase domină cărăbuşii mari& Nu mai puin interesante sunt 0iespile din făget, mai ales acelea care produc gogoaşa măceşului, îmbrăcată

într%un g#em de firişoare aspre şi trântorii care produc gale de fag, ulm şi tei ca nişte mărgeluşe roşii&în biocenoza ste"eretelor se bucură de o mare răspândire melcii, păian"enii, gândacii, fluturii şi 0iespile&

Rădaşcă 1ucanus ceruusF caracteristic datorita fălcilor în formă de coarne de cerb şi croitorul mare *erambcerdoF, cu antenefoarte lungi, sunt ne0ertebrate ce nu%şi desfăşoară ciclul 0ital pe ste"ar iar restul în ma"oritate îşi desfăşoarăciclul 0ital pe ste"ar&



începând cu anul *;D( s%a înfiinat o toplia în 8alea Sadului, unde în fiecare an s%au introdus câte (&+++ bucăi puiet păstră0 indigen care se dez0oltă până în luna septembrie în Sadu&

5u toate condiiile 0itrege ale Jiului, i#tiofauna este dominată de specii ca7 scobarul *.androstoma nasusF care populează regiunile cu fund pietros şi prundiş mărunt, mreana şi cleanul& Mreana 'arbus barbusF îşi duce0iaa în poriunile Jiului unde 0iteza apei atinge + cms cu fundul nisipos, cu mari pări mâloase şi argiloase şiapa în cea mai mare parte a timpului tulbure, cu adâncime 0ariabilă şi 0egetaie bogată, cu temperatura apei

peste -+)5 în timpul 0erii& 5leanul 1euciscus cep.alusF se află pe acele poriuni unde cursul Jiului este mairapid iar fauna de ne0ertebrate este asemănătoare cu a râurilor de şes şi tot aici se găseşte nisiparia&

1e marginea şoselei ce merge paralel cu calea ferată se găsesc arbori de o parte şi de alta a drumului, dândaspect plăcut acestor locuri7 castanul sălbatic Aesculus .ippocastanumF, teiul -ilia cordataF( 1lopul&opulusalbaF, ararul Acer plantonoudesF(

5a plante de baltă mai răspândite în zona $umbeşti se află limba6ia Alisma plantagaF, săgeata băliiSagittarii sagitti"oliaF, ciuma apelor 'lodeea canadensisF, lintia 1emna minorF, papura îngustă şi lată -p.aangusti"olia, -ip.a lati"oliaF(

4grocenozele propriu%zise sunt terenurile culti0ate cu cereale şi plante te#nice, alcătuite din mai multeni0eluri trofice corelate floristico%faunistic cu tipul de substrat&

2erenul agrar, cu un tip de sol definit, este populat cu o floră şi& o faimă pro0enită din terenuri cu substratsimilar&

în lunca Jiului epigaionul terenurilor cu sol nisipos este original din biotopurile naturale cu substrat nisipos&5ulturile de cereale şi plante te#nice sunt sărace în specii şi biomasă& 4cest fapt este e0ideniat atât în

edafon cât şi în epigaion&3dafonu nu este general afectat puternic prin arături şi c#iar prin cele adânci, efectul arăturii fiinddifereniat, pe când epigaionul depinde de sol, microclimă şi tipul de 0egetaie&

$ntomofauna iernează uneori c#iar în tulpinile goale ale plantelor sau în sol& 5eea ce este caracteristic pentru câmpurile culti0ate eşte lipsa totală de mecanism autoreglator& 4grocenozele nu sunt capabile de oreglare a compoziiei şi de aceea pot rezista in0aziilor de dăunători&

în războiul ecologic dintre agrocenoză şi dăunători primul este în0ins& Numai inter0enia omului, pe bazeştiinifice poate prote"a agrocenozele de atacul dăunătorilor&

5omunităile de organisme care funcionează în biotopuri secundare, adică în locuinele oamenilor şi în



a şoselei actuale ce trece pe lângă 0ec#iul castru, confirmă e0enimentele şi sudura daco%romană petrecută înurmă cu aproape două milenii&

40ând ca scut de apărare pădurile seculare ale munilor din nord şi ca locuine de retragere $trategică în0remuri de restrişte conacele ridicate la )plai pe dealurile subcarpatice şi pe Munii 1arâng şi 8âlcan, locuitoriioraşului $umbeştiJiu au a0ut mai puine contacte cu elementul sud%sla0 0enit peste daco%romani în secolele al8l%lea şi al 89%lea, când prima fază de formare a poporului român se înc#eiase de"a&

îndeosebi portul cu toate elementele care%* determină, precum şi obiceiurile, dârzenia, cinstea, reacionareaîn faa nedreptăii, statornicia în #otărârile luate, onoarea considerată ca cel mai de pre element al patrimoniului

personal, lupta pentru o 0iaă mai bună şi demnă, inteligena 0ie şi producti0 0alorificata, toate acestea şi multealtele sunt preluate prin moştenire şi amplificate prin 0iaă, de la dacii care i%au precedat pe culmile şi 0ăilemunilor şi de la romanii care i%au pus In faa unei noi ci0ilizaii, pe care au acceptatj concomitent cu

asimilarea limbii ce se păstrează până astăzi, în condiii dintre cele mai curate şi mai apropiate de cea literară&în general locuitorii satului au fost refractari elementului străin care se infiltra în mi"locul lor& /oar princăsătorii tinerii din altă parte a ării 0in şi se aşează în $umbeşti&

1rimul recensământ al populaiei efectuat în 1rincipatele Române are loc în *:(;&La următorul recensământ, efectuat în *;*-, în documentele /ireciei Judeene de Statistică comuna

$umbeşti%Jiu a0ea un număr&de '&.+- locuitori în total, împării pe sate& 4m date de lak Recensămintele din anii *;.+,*;(, *;,*;DD şi-++-& 1opulaia a e0oluat conform următorului tabel7

4nul de

referină

2otallocuitori

$umbeşti%Jiu

5urtişoara Lăzăreşti 1leşa 2etila

*;*- '&.+- *&;D* ;+( '+ '+* *;

*;.+ '&**( ? *&;+. ;+. -( '*D .

*;( &'D' .&;++ ;*' -;D *; D''

...

*; :&-' I (&:. sat ;+' .* D'*



30oluia populaiei constituie o reflectare specifică a transformărilor petrecute de%a lungul timpului înstructura economică, socială şi politica a localităii $umbeşti%Jiu&

La recensământul din *;*- nu se cunoaşte repartiia populaiei pe se6e, 0ârste şi ocupaii&La recensământul din -; decembrie *;.+, populaia comunei $umbeşti%Jiu iarăşi nu se cunoaşte împărirea

pe 0ârste, se6e şi ocupaii& 1er total şi pentru satele $umbeşti şi Lăzăreşti se constată o scădere a numărului delocuitori faă de cel e6istent în *;*-&

/iferena i0ită poate fi pusă pe seama 0ictimelor primului război mondial din cauza mobilizării pe front şi adispariiei unui număr însemnat de bărbai, ceea ce a a0ut ca urmare reducerea sporului natural al populaiei&2otuşi, date intermediare arată că între *;-+ %*;.+ a fost un ritm mediu anual de creştere a populaiei mai mare<mai mare de *,.=, datorită reunirii cuplurilor despărite de război, precum şi a formării multor BTupluri noiodată cu terminarea războiului&

Mi%a rămas întipărită în minte o idee a cui0a care spunea că alimentaia determină se6ul copilului& Se bazaîn demonstrarea teoriei amintite pe faptul că după războaie se nasc mai muli băiei& 3ste probabil o lege a firiide a restabili un ec#ilibru $tricat de urâciosul război sau este c#iar ade0ărat că după războaie alimentaia estesăracă sau nu prea este, oamenii a0ând, dacă mai a0eau, a se #răni cu cartofi sau cereale& Naşterea fetelor

presupune o alimentaie mai bogată, spunea cel cu teoria& 4ş putea spune că este ade0ărat, pentru că, atunci cândam născut fetia, pe Ioana % 5laudia, toată sarcina am a0ut o ne0oie acută în corp de fructe proaspete, de ciorbecu legume multe iar cu Mi#ai%Nicoîae #rana mea fa0orită se compunea cei mai adesea din pâine neagră şi peştesărat& Nu era război dar asta mâneam eu& 3ste ade0ărată teoriaX Nu a0em date pe se6e ale recensămintelor săobser0ăm&

/upă cel de%al doilea război mondial, condiiile istorice noi, date de întreprinderea ce apare aici, au dus lacreşterea simitoare a numărului locuitorilor printr%o afluenă de muncitori 0enii să se încadreze aici, să%şicreeze cămine noi şi să se statornicească pe aceste meleaguri&

Recensământul din -* februarie *;( arata creşterea populaiei atât pe total cât şi pe sate faă derecensământul anterior& Numai în satul !urtişoara populaia rămâne constantă numeric iar în Lăzăreşti



numărul locuitorilor creşte mai puin faă de *;.+ iar faă de *;*- se menine sub cel înregistrat atunci&La *( martie *; populaia a crescut& 1e sate se menine constana numericii a locuitorilor din $umbeşti%

Jiu, 5urtişoara şi 2etila şi creşte puin populaia din Lăzăreşti&între anii *;.+ %*;': ritmul mediu anual de creştere a populaie nu mai este de *,.& 4cesta se reduce la+,, +,( iar între *;+ % *; are loc o creştere nesemnificati0ă a populaiei datorită înlesnirilor legale legatede întreruperea cursului normal al sarcinii& /in anul *; se legiferează interdicia a0ortului& între *; % *;:creşte populaia, dar după anul *;: natalitatea începe să scadă deoarece a intrat în grupa 0ârstei fertile

populaia de -- % -D ani, aparinând co#ortelor *;'*%*;', al cărei efecti0 a fost influenat de al doilea războimondial& /eşi nu este din $umbeşti%Jiu, ci din $aloşani, acelaşi "ude !or", c#iar tatăl meu, născut în *;'' puteasa nu mai fie& An obuz a e6plodat c#iar lângă postă0ioare în care gângurea micuul î prunc& /atorează 0iaaunei surori cura"oase care şi%a riscat 0iaa

apropiîndu%se şi scoând de sub moloz micuul& 5âi prunci nu au pierit astfel sau poate în împre"urări mult mai dramaticeXLa aceasta se adaugă şi dez0oltarea mediului urban care atrage un flu6 de populaie din mediul rural,

populaie care întârzie formarea cuplurilor în 0ederea pregătirii şi perfecionării lor profesionale, cu toateconsecinele demografice specifice procesului de industrializare, modernizare, dez0oltare şi urbanizare&

2otodată s%a urcat şi 0ârsta medie de căsătorie& 4 crescut totodată e6igena responsabilă a cuplurilor îndimensionarea familiei 1entru cei ce trăiau în centrul ci0ic pregătirea profesională era unica formă de *?

e6istenă materială şi de aceea i s%a acordat mai multă atenie, " 7 4re loc de asemenea un proces de feminizare şi îmbătrânire a

> populaiei îa sate& Indicele de di0orialitate a scăzut în anul *;: def -+ de ori faă de anul *;(, an de la care se înregistrează până în< T;D' o creştere continuă, cu tendine mai accentuate în mediul urban, j în *;D', în ceea ce pri0ea resursele de muncă populaia în 0ârstă* de muncă era, spre e6emplu în Motru ;. faă de $umbeşti%Jiu

unde era un procent inferior :: şi acesta scădea continuu& 3ste "ustificat acest lucru pentru că aici e6istau bătrânii din sate, acestora >adăugându%li%ee de"a pensionari care treceau din rândul populaiei

ocupate spre cea neocupată&Recensământul din *;DD arată creşterea numerică a locuitorilor pentru $umbeşti%Jiu îndeosebi, meninerea



-++- *+&;. (&.. (&(:; 7 ';,++ (*,++

4nalizând tabelul rezultă că până în anul *;D- numărul bărbailor a fost mai mare decât al femeilor, în acest

an e6istând o tendină de ec#ilibrare a populaiei pe se6e, diferena dintre ele fiind doar de *( bărbai în plus&/in *;D. raportul se sc#imbă, crescând numărul femeilor faă de cel al bărbailor,1e categorii de 0ârstă, recensământul din -++- a scos la i0eală următoarele cifre7

5ategorii de 0ârsta Număr locuitori până la *: ani -&(- locuitoriîntre *: % .( ani .&*+; locuitoriîntre . % '( ani *&;;D locuitoriîntre '( % (( ani *&(*D locuitoriîntre (( % + ani (. locuitori

pfeste + ani *&..* locuitori

/intre aceştia sunt -&-+* pensionari, iar .&(;: locuitori reprezintă populaia ocupată&Armătorul tabel înregistrează mişcarea naturală a populaiei în perioada *;:*;D( şi după *;;-, fără

di0orurile din anii *;;- %*;;7

4nul

2otallocuitori

Născui ? 0ii

/ecedai

Spor natural

5ăsătorii /i0oruri*;: :&((- -': D; *; (- %

*;; ? :&*D -D :' *;- '; .

*;D+ :&'( --+ D *'' B * '*;D* :&D(: i -.+ :' *' i (; '*;D- :&D( -(- :D *( - %

*;D. :,:'' *'' D( *; (Q%

*;D' :&;(* ..+ DD --. D* **;D( ;&+.: .*. :' --; :' *

*;D: ;&:D+ .D. :' -:; *+:*;D; *+&-*+ -(* D' *DD *+-*;:+ *+&(+ -'D ;+ *D ;(



sau şcolii profesionale şi fie că se încadrau în altă parte, fie că reuşeau în în0ăământul superior, ei ieşeau dinrândul locuitorilor comunei de atunci, oraşului de acum&

în &*;;(, $umbeşti%Jiu are *'&(++ locuitori, **&*(. cu domiciliu stabil& /in total ;;,;D sunt denaionalitate română, restul fiind romi, mag#iari, ucraineni& 5entrul ci0ic a0ea :,.D locuitori, 5urtişoara D:locuitori, Lăzăreşti '*+ locuitori, 1leşa, 'D( locuitori şi 2etila :. locuitori&

Fondul de locuit este format, în general din construcii solide e6ecutate din piatră şi cărămidă, acoperite cuiglă şi tablă&

în *;;(, locuinele colecti0e e6istente în $umbeşti%Jiu sunt în număr de *;;D apartamente, cu o suprafaatotală locuibilă de ;&:;( m-&

Locuinele indi0iduale e6istente în oraşul $umbeşti%Jiu erau în *;;( în număr de (.& Oona centrală aoraşului $umbeşti%Jiu este bine conturată, dotările e6istente satisfac, în general necesităile locuitorilor&

/iferena dintre populaia oraşului $umbeşti%Jiu şi a celorlalte sate este determinată de faptul că în oraş ecentrul ci0ic, colonia Sadu, unde în& *;;( mai 0eneau locuitorii să se stabilească datorită obiecti0eloreconomice,

Recensământul din -++- a arătat că din cele '&.-D locuine -&--* sunt în centrul ci0ic, (;. în $mnbeşti, .;'în 5urtişoara, *(- în Lăzăreşti, *: în 1leşa, ':* în 2etila&&

Cbser0ând mişcarea naturală a populaiei, mai ales după *;:; se constată că toi indicatorii demograficisuferă o scădere accentuată determinată de condiiile sociale şi materiale, precum şi de liberalizareaîntreruperilor de sarcină&

Se constată un fenomen demografic neîntâlnit pana acum7 pensionari de pretutindeni 0in în Sadu, iar tinerii

pleacă în străinătate&C5A14YI4 LC5AI2CRILCR /IN $AM$32I%JIA$n QR+, pro"esorul Ion *( Ianăş spunea! )aşezarea geogra"ică a localită#ii $n zona de munte4deal unde

supra"a#a de teren ajunge la QT(V .a din care numai W(WX este teren agricol şi acesta repartizat In "elulurmător! arabil V(VQY .a, livezi pomicole QWW .a, vii QW .a, păşuni naturale Q(YXY .a, "âne#e naturale Q(+QR.a, demonstrează că $n trecut locuitorii de aici se ocupau $ndeosebi cu creşterea vitelor şi $n mică măsurăO cuagricultura pe pu#inul teren arabil de care dispuneau8( 88

Locuitorii se ocupau cu creşterea oilor pe care le purtau pe coastele 1arângului făcându%şi stâne la Sapa,4rgele, 1rislop, pe 8alea Sadului sau 5omanda&



lângă creşterea 0itelor se mai ocupau şi cu tăiatul lemnelor din pădurea comunei pe care le 0indeau în satele dinsudul "udeului iar cu banii cumpărau cerealele necesare #ranei familiei&

în spri"inul acestor afirmaii stau mărturie descoperirile ar#eologice de pe raza localităii, uneltele agricoledin aşezarea ci0ilă de lângă castrul $umbeşti de la 8ârtop& Ccupaia de crescători de animale şi de agricultori se

păstrează încă din epoca preromană de când $%a descoperit )o aşezare dacică pe aceste meleaguri al cărui nume$nclinăm să credem că a "ost Z'ubentis[, antroponim de origine dacică de unde a derivat numele deZ'umbeşti[ după cum de la antroponimul dade ZSado[ a derivat numele de ZSadu[, spune profesorul Ion 5&Ianăş după lecturarea cării autorilor I& $uzescu şi 5& Nicolae, h 0ănăstirea 1ainici şi Sc.itul 1ocurele,1ăduriledin această zonă mai adăpostesc şi o floră secundară, foarte 0ariata şi bogată a cărei 0alorificare economică nueste deloc negli"abilă7 ciuperci, zmeură, afine, fragi, "ir şi g#indă Nu trebuie trecută cu 0ederea însemnătateaeconomică a fondului cinegetic adăpostit în păduri în special animalele pentru carne şi blănuri preioase&

1e lângă creşterea 0itelor, locuitorii comunei se ocupă cu pricepere de 0ia de 0ie, de pomii fructiferi iarunii c#iar de creşterea albinelor care de asemenea este o îndeletnicire mai 0ec#e,

în cultura 0iei de 0ie nu se află soiuri nobile ci numai soiurile #ibride pe dealuri& &oa. are strugurii albi, dă producii ridicate în solurile fertile şi umede, pulpa este 0âscoasă şi cu fo6at& 5ac2uez este un #ibrid obinut prinîncrucişarea lui <$tis4estivalis cu <itis4 vini"era( Rezistena sa la filo6eră este destul de ridicată& Strugurii săi suntnegri& 8inurile obinute sunt intens colorate, destul de alcaline şi se realizează o producie de (&+++ % D&+++@g#a&

5brras, rezultat din încrucişarea dintre Alicante bouc.et şi <itis rupestris, strugurii fiind în general mici, cu boabe rotunde de culoare roşie& 1ulpa este zemoasă şi nu prezintă gust fo6at, produce în "ur de D&+++ @g struguri

la ba&1lantaiile de 0iă de 0ie nu sunt pure deoarece prin ele se mai găsesc diferite soiuri de pomi şi acestea caurmare a faptului că 0iile s%au plantat pe terenuri defrişate iar pomii fructiferi au fost prote"ai prin gri"a omului&întâlnim astfel prunul runus domesticaF, cu soiurile -ulen gras, la care fructele se coc începând din a doua

"umătate a lunii august până în septembrie, fîind alungite şi colorate în 0iolet înc#is, de 'istri#a, cu fructele mici,alungite, turtite lateral, de culoare 0ânătâ%înc#isă& Se coc în a doua "umătate a lunii septembrie până la sfârşitullunii octombrie&

/in soiurile de păr sunt \illiams, se coace Ia sfârşitul lunii august, U.toasa basc, se coace în septembrie&Fructele sunt mult alungite şi soiul *ur> ale cărui fructe se culeg în octombrie&



toISTORIA LOCALITĂŢII +54S2RAL RCM4N

Istoria localităii se pierde în negura 0remurilor& Reconstituirea ei cere mult de la cel ce îşi propune oasemenea întreprindere temerară&

/escoperirea de unelte de muncă găsite cu ocazia săpăturilor ar#eologice la 5astrul Roman situat la apus de$umbeşti, lângă calea ferată şi şoseaua naională, pe malul stâng al Jiului, construciile ar#itectonice, datele

păstrate prin tradiie din tată în fiu, demonstrează 0ec#imea 0ieii materiale şi spirituale pe& aceste meleaguri&8itregiile timpului nu au putut face pe locuitorii de aici să%şi părăsească 0etrele& Mai mult decât atât, ei au

participat direct la frământările sociale, la această istorie a românilor, cu cele două coordonate ale ei7 ANI2423şi IN/313N/3NY&

Armele ar#eologice atestă că Craşul $umbeşti%Jiu, îndeosebi satele $umbeşti şi 5urtişoara şi%au sc#imbatde mai multe ori 0atra satului din apropierea Jiului către răsărit, pe botul dealurilor la adăpostul pădurii& 4u făcutacest lucru fie din cauza inundaiilor Jiului fie pentru a se apăra mai uşor, pădurea constituind un mi"loc derefugiu mai sigur, fie pentru că oamenii se înmuleau şi terenurile ce le ocupă actuala 0atră a satelor sunt mai

propice dez0oltării unei aşezări de tranziie între deal şi munte, unde casele trebuie să aibă în apropiere terenuri pentru 0ii, pomi fructiferi, un mic teren pentru practicarea agriculturii şi pădurea în apropiere& 4celeaşi urmear#eologice atestă popularea localităii încă din epoca daco%romană&

Sigur este faptul că 0atra localităii a fost locuită încă din epoca preromană, că aici a e6istat o aşezare dacicăa cărei denumire nu s%a păstrat, do0adă urmele materiale de factură dacică descoperite aici cu ocazia săpăturilorar#eologice efectuate în dreptul @m :- al

şoselei naionale 2ârgu%Jiu % 1etroşani, pe malul stâng al Jiului unde se găseşte un castru de piatră şi o aşezareci0ilă romană, au fost scoase la i0eală cu ocazia cercetărilor ar#eologice, pe lângă numeroase materialear#eologice de epocă romană <ceramică, cărămizi, monede, temelii de locuine, terme, atelier de fierărie, cuptorde olar etcU= şi fragmente ceramice de epocă dacică& 4ceste materiale au fost găsite într%un ni0el de culturăanterior celui roman, do0edind că, înainte de sosirea romanilor, acolo a fost o aşezare dacică& î# dreptul satului5urtişoara <loc neprecizat=, pe malul stâng al Jiului se zice că ar fi fost în antic#itate un sat& 4le6andru Cdobescu0orbeşte de )locuitorii primitivi ai acestui cătun *urtişoaraF se zice că ar "i "ost doct&&&B& în *;D* %*;:+, 3&$u"or de Ia Institutul 4r#eologic $ucureşti în colaborare cu Muzeul Judeean !or" fac cercetări&



stâng al /unării& 4cestea sunt de fapt drumurile naturale comerciale mai importante, bătute de negustorii ce0izitau aşezările tribale geto%dacice&

1ână la sfârşitul glorioasei domnii a alui $urebista <'' î&e&n&= armatele romane luptă an de an la sudul/unării de "os pentru cucerirea şi pacificarea diferitelor triburi iliro%traco%getice&

!eii din stânga flu0iului 0in în mai multe rânduri cu a"utor alături de aceste neamuri, dar nu cunoscniciodată consecinele înfrângerilor, fiindcă se retrag la ei acasă, în nordul /unării, unde legiunile nu pot

pătrunde uşor&în epoca de glorie a domniei lui $urebista cuceririi teritoriale romane i se creează c#iar la sudul /unării o

largă zonă de stă0ilire& Oăgazul creeat la /unăre de marele rege 0a fi destrămat treptat de presiunea romană înurma dispariiei neaşteptate a acestuia&

2ribali gei, iliri, sarmai ce nu se împăcau cu stăpânirea romană îşi găseau refugiul în câmpiile şi păduriledin Cltenia, Muntenia, Moldo0a, unde îi despărea de cuceritori /unărea& /e acum şi până la definiti0asupunere a /aciei de către 2raian încep nenumăratele #ăruieli dintre )neamurile barbare din &ord^ care trec

prin surprindere spre $alcani& 36pediiile armatelor romane se îndreaptă continuu înspre /unăre şi 5arpai sprea pedepsi aceste

populaii aâtate de daci& Lupta se dă pentru stăpânirea malurilor /unării& 5a teatru al acestor războaie rolul principal îl "oacă pământul oltean, desc#is şi cu drumuri naturale cum sunt al 0ăii Cltului şi al Jiului& Romanii auocolit codrii îiitunecoşi ai $anatului, ca şi pădurile cu stepe pe margini şi lipsite de iz0oare ale Munteniei&

1rimele e6pediii romane de pedepsire a dacilor din stânga /unării se fac în 0remea lui 4ugustus& !eneralul4elius 5atus <anul ' e&n&= trece /unărea <** % *- e&n&= probabil în Cltenia sau în Muntenia, bate pe daci şi

colonizează dintre ei (+&+++ în sudul flu0iului <Strabo=&Răscoala iliro%panonică dă un bun prile" dacilor ca asociai ăi sarmailor, să pătrundă până în $alcani&Repetatele lor incursiuni îl determină pe împăratul 2iberiu să creeze în anul *( e&n& pro0incia Moesia şi să aşezeîn ea, la Ratialia, deci în faa Clteniei, pe unde era drumul cel mai des călcat de atacatori regiunea I8 ScEt#ica&4ceste măsuri de pază , ca şi sistemul de încercuire a porilor de pătrundere ale dacilor înnăbuşea 0iaa politicăşi economică a triburilor geto%dacice din 5arpai& 3 momentul cel mai critic, care scoate în faă figura energică aregelui /ecebal, împotri0a lui /omiian& 2imp de ( ani <:( % :; e&n&= luptele continuă pe flu0iu şi /ecebalîn"g#ebează împotri0a imperiului o puternică coaliie de popoare barbare, ceea ce necesita 0enirea împăratului la/unăre,



Itmerariul ultimului război al lui 2raian împotri0a lui /ecebal a fost prin Cltenia şi are ca punct de spri"in1odul de la 2urnu Se0erin& /& 2udor în h :ltenia romană spunea7 hdacă cercetăm succesiunea şi interpretareaistorico4topogra"ică a scenelor *olumnei de la 'oma, ce se succed $n prima parte a campaniei din QXW e(n(,adică de $ndată ce trupele părăsesc portalul nordic al odului lui -raian, constatăm o serie de elemente ce seadaptează cu regiunile geogra"ice şi itinerariul prin :ltenia al acestui război( 2oate scenele descrise se petrecîn aceeaşi pro0incie, fiindcă urmează scenelor legate de podul de la /robeta& Marşul liniştit al trupelor ocupănumeroase tablouri şi popasul lor se face din castra în castra& /in aceasta rezultă că întreaga pro0incie era binestăpânită de imperiu şi în răstimpul dintre cele două războaie se ridicaseră aici numeroase fortificaii de piatrăsau pământ& Multe erau încă neterminate, fiindcă în locul pretoriului stabil din centrul castrului e adesea un cortde campanie& înaintarea se face pe două sau trei coloane& 4ceastă dispoziie poate indica mai multe direcii deînaintare ale armatei, de la /unăre prin Cltenia spre principalele trecători din muni7 2urnul Roşu şi 1asul8âlcanului& C armată se 0a fi despărit de la 1elenda0a spre a merge la $umbeşti pe Jiu, trecând prin Răcari,1inoasa, ca să întărească terecerea pe râu, pe unde putea a0ea loc o nă0ală dacică, ce ar fi căzut în flanculgrosului trupelor romane& 2ablourile se petrec succesi07 la deal, câmpie şi apoi munte&

4l doilea război de cucerire a /aciei se termina în anul *+ e&n, Oăbo0irea lui 2raan pe teritoriul ane6at până în anul următor do0edeşte însă că pro0incia nu era definiti0 pacificată& 3a trebuia organizată militar şiadministrati0& Cltenia fusese ane6ată imperiului încă din 0remea primului război& 2eritoriul ei nu se constituise,după ane6are, ci fusese alipit la una din cele două Moesii <sau împărit între acestea=& Cdată cu constituireaoficială a pro0inciei /acia, cel mai târziu în anul *+D e&n&, actualul tertioriu 0estic al Clteniei făcea parte dinaceasta& /iploma militară dată de 2raian la *D februarie ne menionează două co#orte au6iliare <I8 5Epria şi AI5ampestris=, care la acea dată staionau la $umbeşti şi la /robeta 2urnu Se0erin& 5ât timp /acia a fost unitarădin punct de 0edere administrati0 <*+*+D % **;*-+ e&n&= teritoriul ei se găsea sub supra0eg#erea acelui)legatos Augusti pro raetoreQ, de rang consular& 1rimul atare gu0ernator, 2erentius Scaurianus este foarte acti0în procesul organizării pro0inciei& 3l face un recensământ al populaiei şi o cadastrare a pământului, dar mai alesse ocupă de repartizarea coloniştilor care 0in hea7 toto orbe romano( 2eritoriul Clteniei, datorită unei intensecolonizări agricole intra şi el în rândul acestor măsuri administrati0e&

Istoria politico%militară a /aciei de la 2raian la 4ure9an a fost adesea în continuă fierbere prin mişcările populaiei din interior şi presiunea e6ercitată pe granie de către triburile barbare& 4ceastă situaie se reflectă prinnumeroasele fortificaii răspândite în toate colturile pro0inciei, prin cantonarea a numeroase trupe, prin numirea



acelaşi timp castrul era şi drumul de legătură al drumului pe Jiu cu cel care 0enea de la /robeta prin localităile1utinei%5ătune%8 âr&

5astrul roman a fost restaurat în anul -+* e&n& sub împăratul Septimius%Se0er şi 4ntonio 5aracalla de către5o#orta * MiAiaria $rittonum 4urelia 4ntoniana&

Importana strategică a castrului este că a0ea menirea, când a fost înălat să înc#idă 8alea Jiului contra unuiatac întâmplător ce ar fi putut 0eni de peste 5arpai& An asemenea atac din 5arpati nu ar fi fost posibil însă decâtîn timpul războaielor lui 2raian cu dacii, deoarece mai târziu, când Cltenia ca şi 2ransil0ania se aflau substăpânire romană, un asemenea castru nu mai a0ea raiune în acest loc& 5astrul de piatră ridicat trebuie să fi a0utlegătură prin muni cu capitala /aciei romane SarmisegetA$a& Nu este admis ca un castru atât de important şicelelalte în legătură cu el să fi fost izolate şi nici măcar o potecă să nu lege capitala /aciei de Cltenia prin muni&3ste de asemenea greu de admis că romanii din capitala /aciei corespondau cu cstrele, municipiile şi coloniiledin !or" numai prin Se0erin şi 2urnul Roşu& /e aici, de la castru începe drumul roman către Sarmisegetuza,trece Jiul şi străbate satul 1orceni <1leşa=, unde se află un alt castru de pământ, suie pe !ura 1laiului, undeterenul este foarte accidentat şi unde se 0ăd semne romane ce ar indica pe un 5enturio 8aeso iar mai sus altele5enturio \uartae 5o#ortEs reamintind de 5o#orta a I8%a 5Epria& 2rece apoi pe la 1iatra 5ătanei, unde suişuleste un ade0ărat pripor şi unde este greu de străbătut, se continuă pe la 5omanda Scărişoara pe muntele Oănoaga

până îa /âlma 9urezu, Muntele Moiasa, 4luniş, 8âican, 5ri0adia, /ealul $abii, Merişoru, 1ui, 9aeg şi!rădiştea, numită şi azi de munteni 5etatea lui /ecebal, 4cest drum, deşi nu a fost pietruit a fost urmat şi deaustrieci în timpul ane6ării Clteniei

5astrul se află la *++ m faă de gară, pe malul Jiului& Latura intactă măsoară *D m, cea fragmentară :: m&C seciune făcută peste ele a dat un profil neprecis& în e6terior este un şan lat de ; m, adânc de - m, plin cudărâmături, multe ale crenelurilor din cărămidă& $erma era lată de -,( m iar agger%uî de ( m& Oidul gros de *,'m, înalt de . m, a0ea numai temelia adâncită cu * m mai "os de ni0elul 0ec#i al castrului& Oidăria se compunedin 0ar, lespezi şi bolo0ani rotunzi luai din Jiu& în spatele Jiului 0alul e de aceeaşi înălime şi lat "os de ( m& înel zidul incintei înfige o serie de stâlpi de zid, înguşti de +,. m şi lungi de *,. m& /epărtările între ei 0ariază dela (,( % ,. m& $ostul lor nu mai era de a susine podul de lemn al drumului de rond ce ar înlocui 0alul de

pământ, fiindcă ultimul e6istă şi îi îngroapă, iar depărtarea dintre ei este prea mare pentru a putea fi aşternutegrinzi de capetele lor&

5astrul a fost făcut la început numai cu un 0al de pământ& 4dăugându%se zidul e6terior, s%au folosit şanuri



/in anii *;(+, 1lanul de Stat pre0edea, spre e6emplu, c#iar în *;(+ e6pedierea din $umbeşti%Jiu a cantităiide *&(++ 0agoane cu piatră, bolo0ani de Jiu, necesară pentru lucrările de pa0a"e din cuprinsul oraşului 5raio0a&4 continuat colectarea şi e6pedierea pietrei, aşa că, adunând în care bolo0ani, unii oameni au a"uns şi laUbolovaniiQ din castru& 4şa se face că zelosul 2ocilescu strigă într%o dimineaă la poarta bunicului luiC0idiuBNeacşu7

% 9ei, nene, mi%ai forat din casă% 3u boX 9ă, bă% Mata, mata% 5are casă, domnuleX% 5asa romană, şi%ai s%o păeşti

Norocul a fost dulceaa 0inului din $umbeşti, care l%a îndulcit şi pe 2ocilescu şi l%a făcut să nu%* mai dea în "udecată pe bătrânul Neacşu&

4şezarea ci0ilă apare în "urul castrului prin numeroase urme ceramice? ziduri ruinate şi cărămizi&/eşi era principalul instrument de asigurare a stăpânirii şi e6ploatării romane în /acia, armata a a0ut totuşi

în acele timpuri un rol în romanizarea pro0inciei& Săpăturile ar#eologbice din castrele romane ne do0edesc căsoldaii âu fost printre pionierii folosirii unor materiale de construcie şi sisteme de a clădi necunoscute în /acialui /ecebal& /e la aceşti soldai, populaia locală a în0ăat pregătirea 0arului, a cărămizii arse, a mortarului, acimentului #idraulic etc& /escoperirile ar#eologice din castrul $umbeşti ne pun în faa unui in0entar foarte0ariat şi a0ansat de unelte agricole şi instrumente meşteşugăreşti&

Săpăturile ar#eologice <*;; %*;D-= au precizat de o parte şi de alta a şoselei <dintre 2ârgu%Jiu şi /efileul

Jiului= mai multe impunătoare temelii de construcii romane ce aparin aşezării ci0ile& 2emeliile lor se lucraserădin piatră cu mortar, a0eau pereii din lemn şi se acopereau cu igla& 1osedau numeroase încăperi, unele cuinstalaii de băi, #ipocaustum& /ouă clădiri erau de mărimea *D,(6*-,( m şi *:6**,( m& între ruinele lor s%a aflatceramică romană din secolele A % 9I, diferite obiecte din metal, monede şi cărămizi cu ştampila 5o#ortei a I8%a5Epria& Rezultă că aşezarea ci0ilă din "urul castrului roman s%a dez0oltat continuu, la început sub forma unormodeste canabae, apoi ca târg care poseda şi străzi pa0ate cu bolo0ani& 5ana%soldaii posedau bani din soldele celi se plăteau regulat sau din prada de război& /e aceea în 0ecinătatea castrului se înfiripau repede canabele, undese instalau diferii producători de mărfuri, negustori şi rude de%ale soldailor& în contact permanent cu castrul,aceste canabe au de0enit, împreună cu colonişti, importante focare de romanizare& Soldaii nu a0eau dreptul să



1e raza localităii $umbeşti a mai fost identificat castrul de pământ de la 1orceni, construit în perioadadintre cele două războaie daco%romane <*+- %*+( e&n&= şi mai este un castra neidentificat încă în $ârleşti& Cinscripie romană de la $umbeşti menionează un sc#imb de produse realizat cu $ârleşti%ul )castram 'ârleşti(

La nord de $umbeşti, în defileu, !r& 2ocilescu semnala între pâraiele 1orcul şi 8â"oaia la locul numit 1iatra2ăiată o inscripie pe stâncă din care 1olonic a distins literele 1&&&\&

2ot pe teritoriul $umbeştiului la ' @m spre nord de Lainici pe malul stâng al Jiului, 4le6andru tefulescusemnalează urme romane unde în locul numit&)'ăile, crede că ar fi fost odinioară bai romane şi unde se 0ădmulte gropi în formă de cuptoare& 1e& la )Kântâna din plain se 0ăd urme de drum care duceau la aceste băi

Săpăturile ar#eologice au scos la i0eală mozaic şi ceramică romană, instalaii de băi, conducte de apă, ceaparineau aşezărilor ci0ile ce au e6istat în "urul castrului c#iar şi după retragerea romană din /acia&

5astrul roman din $umbeşti a fost ars între anii -'. % -'D, probabil de carpi, ci0ilii l%an reamena"at într%unmod "alnic, i%an blocat poarta şi au lărgit şanurile de apărare ducând o e6istenă mizeră în colibe de lemn&

în cadrul Muzeului Judeean de la 2ârgu%Jiu ce cuprinde material referitor la întregul pământ românesc,secia romană o formează descoperirile făcute pe teritoriul oraşului $umbeşti%Jiu7 monede, opaie, piese de

bronz, 0ase romane etc&5ercetarea 0estigiilor castrului roman de la $umbeşti%Jiu a început încă din anul *:;.& In0estigaiile

ulterioare au fost însă sporadice şi inconsistente& /in *;: încoace, Muzeul Judeean în colaborare cn Institutulde 4r#eologie din $ucureşti, a întreprins aciuni sistematice, descoperind ruinele mai multe temelii de case,drumuri interioare pietruite, t#erme romane, un cuptor pentru ars ceramica, monede şi alte obiecte de interesmuzeal& La ma"oritatea clădirilor surprinde grosimea zidului si planul foarte dez0oltat al acestora& /emn desemnalat este, de a$emenea, pa0a"ul cu mozaic în formă de hcruciuli#ă sau s pişcpt U S%a descoperit la una dincele mai imortante construcii, c#iar şi un sistem de încălzire centrală bazat pe #ipocaust, semn incontestabil alunui ni0el ridicat de ci0ilizaie, 4 fost declarat )rezerva#ie ar2eo logică U&

In *;;. au loc cercetări ar#eologice la $umbeşti%Jiu, de sal0are, determinate de lucrările #idroenergetice deaici în perioada * august %* septembrie *;;. în zona comple6ului de fortificaii şi aşezări ci0ile romane în

punctele7Z $umbeşti%Jiu % !ară, aşezare ci0ilă romană, cercetări efectuate de specialişti ai Institutului de

4r#eologie?Z1orceni % 1leşa, în incinta fortificaiei, cercetări efectuate de specialişti ai Muzeului Militar Naional?



0remuri, plaiurile erau permanent locuite& Satele din depresiunea subcarpatică sunt deci )adunate8la linie ca omăsură administrati0ă independentă de relief şi de peisa"ul geografic&

în aşezarea lui omul a căutat un adăpost de 0ânturi, inundaii, in0azii, ape mari şi mici şi apă de băut& /incauza 0icisitudinilor ? istorice, bumbeştenii au triebuit să se acomodeze cu 0iaa în această &%aşezare geografică&5ând 0eneau in0adatorii % turcii mai ales nu erau departe de /unăre locuitorii de aici se ascundeau în

pădurile & dealurilor şi plaiurilor& 1ădurea şi muntele le%a fost scut şi adăpost&Munii !or"ului sunt cei mai locuibili din toi munii pământului românesc& 4ici a pulsat o bogată 0iaă

carpatică românească&în ei suie şi coboară şi se încrucişează cele mai numeroase, mai 0ec#i şi mai bătătoritedrumuri de trans#umană&? îîici comunismul nu a fost o barieră în calea continuării acestei îndeletniciri& /e multe ori în golurile alpine însuprafaă de peste ;++ #a, pe care se găsesc păşuni alpine se întâlneau 0ara turmele de oi ale 54F%urilor dincomunele în0ecinate, ale I4S din "ude, ale ciobanilor din zona necooperati0izată a "udeului şi c#iar din "udeele0ecine 9unedoara şi 8âlcea& 1e aceste culmi era o densă populaie de păstori şi turme& /rumurile subcarpatice0ec#i au fa0orizat această 0iaă&

In prelungire cu #ara 3a#egului, aici a "ost o continuitate geogra"ică şi istorică a românilor, )Aici, spune<asile *ărăbiş, $n zona plaiurilor şi mai ales a dealurilor, s4au #inut cele mai numeroase ş$ mai "rumoase nedei,care se mai păstrează şi astăzi Acestea sunt serbări populare care $şi au originea $ncă de pe timpul dacilor( Aici prezen#a lui Dionsos este mai vec.e ca oriunde( După originea lor sunt nedei legate de cultul vegeta#iei şianimalelor, nedei pastorale, nedei4târguri( &edeile, "iind mani"estări de mase, era "iresc ca pe lângă ele să senască şi târguri, mai mari sau mai mici, ca o necesitate economică cu caracter local( Acestea au constituit şi un prilej pentru men#inerea şi răspândirea "olclorului, artei şi culturii populare( Dat "iindcă la nedeile acesteaveneau şi români transilvăneni, acest lucru a constituit şi un "actor important $n uni"icarea limbii şi $n $ntărirea sentimentului de unitate na#ionalăTT(

itoreşti sunt şi cuvintele lui Ion *onea! )1a o petrecere de nedeie sau de nuntă, când $ncepe jocul, duduie pământul( &icăieri nu se( cântă şi nu se petrece $n #ară aşa de pasional ca $n aceste locuri şi( nu se dăruie omulbe#iei clipei cu atâta "renezie până4n ultimu4i nerv8(

înfrăirea cu natura ne%o do0edesc cântecele populare care, în ma"oritatea lor încep cu h "oaie verde8B, nicăieri în ara nu se cântă mâi mult din frunză ca în !or"&

Aşa cum spunea -udor Arg.ezi, )$n "elul lui, "iecare gorjean e o(((individualitate8 şi, particularizez eu,



actul pe care $ela ăl I8%lea îl dă 5a0alerilor Ioanii, în - iunie *-'D, unul din cele mai importante documente,căci el atestă pentru prima dată Cltenia sub raportul politic, economic, social şi militar& $ela al I8%lea acordăIoaniilor )$ntreaga #ară a Severinulu$ $mpreună cu mun#ii ce #in de ea şi cu cnezatele Ud ioan şi Karcaş pânăla răul :U, a"ară de tara cnezatului voievodului 1itovoi, pe care $l lăsăm românilor, aşa cum bau stăpânitaceştia şi până acumYările lui Lito0oi şi Seneslau a0eau o autonomie largă, dar regele Angariei a0ea anumite)venituri şi "oloase şi de la ele7 "umătate pentru sine şi "umătate pentru ioanii& Nu erau obligate să prestezeslu"be& 40eau oşti capabile să lupte alături de oastea regelui şi a ca0alerilor, a0eau o nobilime locală din mi"loculcăreia cei doi 0oe0ozi îşi 0or fi ales dregătorii de la curile lor şi pe cei ce adunau dările&

4utonomia şi%o sporea Lito0oi de câte ori a0ea prile"ul& Nu a pierdut nici pe cel cauzat de moarteaBîn *-D-Ba regelui Angariei şi pe timpul cât Ladislau al I8%lea era încă minor7 refuză să mai plătească tribut& în *-:(stăpânitorul Yării Litua de pe )toată <alea 5iului nu 0rea să recunoască suzeranitatea Angariei şi să plăteascătributul pe cale paşnică& Moare în lupta cu magistrul !#eorg#e, trimis de regele Angariei, fiind, cum spune

Nicolae Iorga )cel dintâi domn român căzut $n apărarea moşiei sale( /e atunci este ocupat şi 9aegul de cătreunguri& Lito0oi stăpânea şi h2om 3a#eguluiQ, )1itovoi este printre pu#inii care ar merita să aibă $n -ărgU"5iu o statuie alături de -udor <ladimirescusunt tot cu0intele lui 8asile 5ărăbiş&

Muntele a constituit o graniă naturală şi ca toi munii din România, 1arângul nostru, din $umbeşti& idespre Jiu scriu documentele 0ec#i& i magistrul !#eorg#e spune7 )voievodul 1itovoi $mpreună cu "ra#ii săi, $nnecredin#a sa, a cuprins pe seama sa o parte din regatul nostru că e dincolo de muji#i<Yara 9aegului fusesecuprinsă în /iploma Ioaniilor că este a lui Lito0oi, dar acum, deodată, le%a 0enit ungurilor că este a lor şi faptulca autoritatea lui Lito0oi a"ungea şi în 2ara 9aegului a fost de această data prile" de încăierare între români şiunguri=&

Neagoe $asarâb cu Ioan OapolEa stabilesc traseul graniei dintre cele două ări7 de la râul Clt până IaCrşo0a, tot pe 0ârf de munte, de

îa 1altinul din 8âlcea până la Clanu Mic din Me#edini& 9otarul de la *(-+ cuprindea îfi Yara Româneascaîntreaga depresiune 1etroşani, adică tot inutul Jienilor, lung de '+ @m şi lat de * @m, fiind la această dată

pământ goi"enesc& 9otărnicia din *(-+ a pus capăt situaiei încordate dintre cele două ări& i 9arta lui Sc#antzdin *D-- arată #otarul de la miază%noapte tras după indicaiile #riso0ului din *(-+& "ără )_ara 3a#egului, stăpânită de 1itovoiF,



!organ spătarul, /umitru Filişanu siugerul, $arbu $rădescu pa#arnicul& La -; octombrie *.+ aceşti boieri, cuoamenii lor, la gura plaiului 8âlcan, după ce bat şi risipesc oastea domnească, trec prin plai în ara 9aegului&!#eorg#e Ra@oczE, principele 2ransil0aniei şi neineşii ardeleni i%au primit bine pe boierii fugari şi le%au datmi"loace să strângă oaste, spre a 0eni împotri0a lui Leon%8odă& La ** august *.*, boierii fugii trec cu oaste din2ransil0ania prin pasul 8âlcanului şi bat în 2ârgu%Jiu oştile domneşti ale lui Leon 8odă&

Kiscalitatea grea "ăcea #ăranii să "ugă de pe o moşie pe alta( : lumină de"avorabilă asupra lui 0atei 'asarab o re"lectă un document din aprilie QYTV, prin care locuitorii satului orceni dau zapis armaşului adu din 5upâneşti, )pentru că "ugind noi, de năpăstiile domnului vostru 0atei <oievod, $n _ara Ungurească,deci pe dumnealui .m apucat armaşii domneşti de a plătit pentru noi( Deci noi venind din _ara Ungurească,dumnealui ne4a apucat cu armaşi domneşti pentru bani( ălogie au "ost moşia Gornă#elului şi <alea *osi#ei pentru că li s4a plătit birul de către sus4zisul armaş(

Războiul austro%turc, înc#eiat prin pacea de la 1assaroitz, la 0estea înfrângerii turcilor, boierimea olteanăs%a răsculat sub conducerea boierului $arbu $răiloiu şi au ocupat 2ismana& /e la începutul secolului 8III senăscuse un curent puternic împotri0a suzeranităii turceşti& $oierii olteni îşi îndreptau atenia spre ci0ilizaiaapuseană <40em tradiie în asta& /ar a fost bineX Răspunsul este în rândurile de mai "os= şi au fost pentruane6area Clteniei la 4ustria, dar "ugul de fier al 4ustriei, pe care ei nu%* cunoşteau, 0a fi mai greu decât celturcesc& în *D*:, Cltenia e ane6ată de austrieci, care îi dau o nouă organizare politică şi economică& Fugaăranilor din sate era mai frec0entă&

La războiul austro % ruso % turc din *D:D % *D;-, Nicolae Ma0rog#eni 8oie0od, silit să meargă alături deturci, a căutat să ia măsuri împotri0a austriecilor& 8oia să apere păsurile principale ale 5arpailor dintre2ransil0ania şi Yara Românească, dar n%a a0ut oaste să trimită şi la #otarele Clteniei& 1e acolo, oştirea austriacăaflând că trecătorile din munii !or"ului sunt nepăzite, a intrat şi a înaintat fără rezistenă până la 2ârgu%Jiu&Cştirea română, unită cu cete din oştirea turcă, a izbutit însă în primele zile de martie *D:: să izgonească cu

pierderi pe austrieci din 2ârgu%Jiu şi să%i scoată din ară& Sub comanda lui 5ara Mustafa $imbaşa şi Ibra#im1aşa, armatele turco%române au câştigat bătăliile de la 1orceni& 5ontra taberelor turco%române de la 1orceni şi8aidei îşi îndreaptă puterea disponibilă principele de 9o#enlo#e& 4tunci sunt bătui turcii şi ?la : noiembrieaustriecii îşi desc#id calea spre 5raio0a&

36ista gra0uri ce redau aceste lupte7 una, pe aramă colorată <-(6* cm= reprezintă o luptă sângeroasă corpla corp între turci şi austrieci la 8aidei şi 1orceni, în toamna lui *D:;& în depărtare se 0ede râul Jiu&

/e aici, începând cu Yudor 8ladimirescu, ne%am con0ins, muntele, aşezarea geografică a oraşului



Statul #absburgic a do0edit interes pentru realităile pro0inciei pentru a%i e6ploata cât mai sistematicresursele& 4 fost necesară e0idena precisă a contribuabililor pentru că reforma fiscală a fost pi0otul comple6uluide reforme preconizat de austrieti%/atorăm 4dministraiei austriece material abundent lăsat

IP-Z7 SB

lip s

9arta lui Sc#antz <*D--, inginer militar, când Cltenia e ane6ată 4ustriei= arata că limita sudică a munilorse poate urmări fără întrerupere de la /unăre până la Clt, trecând prin nordul localităilor& $a#na, !omo0ia,Leordeni, $aia de aramă, 2ismana, $mnbeşti, 4ninişu, $aia de Fier, 1olo0ragi, 5osteşti, 5ălimăneşti& Spre zonasubcarpatică, munii se lasă în plaiuri prelungi figurate de Sc#antz sub formă de înălimi mai mici, înşirate de

la nord la sud, printre 0ăile ce coboară din 5arpai& 2oate aceste plaiuri apar bine împădurite în 9arta lui Specbt,contrastând cu şesurile culti0ate ale ulucului depresionar&Jiul în #ări$umbeştiul a fost legat de prezena <geografic 0orbind= Jiului care a fost aici, martor de istorie şi de 0iaă şi dee6istena muntelui

U 0 ă



1arâng, care au atras atenia cercetătorilor din toate timpurile, cercetători ce au dorit înelegerea e0oluieigeologice a pământului, repartiia #idrografică ,etc, sau numai cunoaşterea bogăiilor din zonă pentru a lee6ploata fără milă& încercând să găsească $umbeştiul recomand celor ce 0or continua munca mea să 0adă aceste#ări, oriunde ar trebui să meargă după ele& 5red că 0a merita efortul&

Jiul a fost reprezentat înainte de $umbeşti în #ări& In #ările lui 1tolemeu, Jiul este numit )abn8 sauh .abonusQ, iar în #arta lui Nicolaus 5usanus <*';+=, )atabon( 4ceste 0ec#i denumiri, în care 1âr0an <*;-=între0ede originea apelati0ului $asarab 'esa4 raboF, nu se mai întâlneşte în #ările de mai târziu&

în cele mai multe #ări din secolele 8I şi 8II, Jiul ori nu este reprezentat, aşa ca în #ările lui Crtelius,sau dacă este reprezentat el nu poartă nici o denumire, ca în #ările lui Mercator, [w$Iaeu, sau în #ări ale luiSansn <*((%*;-=, [ $errE <*:.=, 9& Jailot <*;=& Sunt #ări din secolul 8III în care Jiul este figurat, nu

poartă denumire, aşa ca în )&ova totius 3ungarie&&&Q de !& 8on Sc#agen din *D-;&în #ările e0ului mediu, Jiul apare cu numele lui de astăzi transcris fonetic& /in cauză că sunetul )5^ lipseşte

atât din limba latină cât şi din cele germanice, m transcrierea lui fonetica s%au folosit literele ), )Ssau)Sc., 4stfel, apare scris )ul8, în #ările lui 1etr& âerius <*-+= şi 5antelli de 8ignola <*:=& Altimiil îlmai numeşte si )ula8, în *:', nume sub care este menionat şi de 5& 2& Lotter <*D--=& )uol este numit decătre 5o0ens wMortier, precum şi de către Sansn <*;(=, care îl mai scrie şi )ugl8 în #ările din *D+ şi *D*&

/in secolul 8III, Jiul apare scris într%o formă apropiată de cea românească, datorită contribuiei aduse înaceastă direcie de cartografia naională&

în *D++, prin #arta stolnicului 5antacuzino, se introduce în cartografa europeană numele românesc )5iu, /e asemenea şi în #ările Iui MarsiM <*D-= se află aceeaşi denumire, deoarece autorul, cu ocazia cercetărilorsale asupra /unării şi a regiunilor în0ecinate, a trecut şi prin Cltenia, unde a cules informaii de la localnici&4şase e6plică de ce în #ările sale Jiul apare cu numele de Sâl neântâlnit până atunci în #ări&

!eografii europeni care au utilizat lucrările stolnicului şi ale lui Marsili, au adoptat şi nomenclaturaromânească din ele& 4stfel !& /elisle în #ările Angariei din *D+. scrie )( De/iu8 iar în ediiile de mai târziu<*D*D şi *D'.=, )Sul8, Altima formă este luată după+ ;""r



Marsili, aşa cum este specificat în #arta din *D*D şi în ediia $uac#e din *D'.&2ot sub )Sl8 notează şi 9omann în 9arta Angariei <*D*:= întocmită după /elisle precum şi în 9arta

/unării <*DD=&

Se#antz, îl scrie hSc.ll8 sau )Sc.l, întâlnite în #ări, corespund românescului )5ii, nume dat delocalnici Jiului&

Interesant de remarcat este că şi în documentele interne din secolele I8 % 89, alături de forma )5ii, seîntâlneşte şi cea de )5iul8 şi h 5ul Q& /ocumente de acest fel se pot întâlni printre cele publicate de 4I& tefulescucu pri0ire la istoria !or"ului <*;\'=& /eci denumirile din #ări, mai sus menionate, corespund unor forme localede numire a "iului&

C numire interesantă a Jiului se află în #arta lui 9& Jailot <*'=, în care este scris )1auniza "i8(/e la numele )1auniza8, pe care nu l%am mai întâlnit în alte #ări, se trage probabil numele defileului Lainici,tăiat de râu&

In ceea ce pri0eşte reprezentarea grafică a Jiului, #ările diferă mult ca e6actitate& Nu numai de la un secolla altul, dar c#iar în cursul aceluiaşi secol& 4stfel, în cele mai multe #ări din secolul 8III, Jiul este reprezentatsc#ematic, de regulă printr%o linie scurtă, 0ag şerpuitâ de direcie Nord%8est % Sud%3st, cu o singură obârşieamplasată sub dealuri şi a"unge la /unăre fără să primescă nici un afluent& 5u timpul reprezentările se apropietot mai mult de realitate? încep sa apară aflueni şi indicaii tot mai e6acte asupra cursului şi obârşiilor sale&4stfel, în #arta Angariei a lui Jaiîlot <*;= Jiul apare pentru prima dată cu două obârşii, apropiate şi scurte, care$e unesc în dreptul localităii Oula <2ârgu%Jiu=, dar iz0orând tot din dealuri aşa ca în #ările anterioare&

1entru prima dată 9omann în #arta 2rasil0aniei <*;;=, plasează corect obârşiile Jiului în muni,reprezentându%le prin două cursuri lungi, de direcii contrare7 o ramură din Nord%3st şi alta din Nord%8est&4ceastă #artă marc#ează începutul reprezentării corecte a Jiului& 4utorul nu indică cele doua ramuri de obârşie&3le 0or apărea în #arta lui din *D*:& 9arta lui /elisle din *D*D, precum şi ediia $uac#e <*D'.=, reprezintănumeroşi aflueni cu numirile respecti0e, marcând un progres remarcabil faă de #arta pe care tot /elisle oîntocmise în *D+. şi în care Jiul apare numai sc#iat, cu un singur iz0or şi fără aflueni&

In #arta )0appa potamograp.ica in @uo "luvii ac "luovioli(((8 din )Atlasul Dunării], de Mar sili, Jiul areramurile de obârşie localizate în muni, în contradicie cu te6tul în care autorul precizează7



Ppifj



în aceasta cele două ramuri de obârşie sunt numite& în te6t se precizează că una iz0orăşte din munii Retezat,Sturul, Cslea şi 5risturul Mare, iar alta din 1arâng, 1iatra 2ăiată şi Muntele 1ătru3l spune că de%a lungul Jiuluise află păşuni bogate& 4mbele obârşii sunt minuios reprezentate şi cu numeroşi aflueni, numii& La acea dată

era numai aşezarea 5âmpul lui Neag& La ieşirea din muni se află $umbeşti şi la o oarecare distană 1orceni<!ornăcel=&

în 9arta lui Sc#antz sunt menionate lacuri glaciare?două Ia iz0oarele Lotrului, în muntele Stogul si douăîn Munii 1arâng&1ădurea $umbeştiului în #ările austriece

8iaa $umbeştiului e legată de pădurea care i%a fost masă şi casă în 0remuri 0itrege&în secolul 8II, pădurile acopereau cea mai mare parte din suprafaa $umbeştiului, fiind unul din

elementele cele mai caracteristice ale peisa"ului geografic& 8ăile, folosite de om ca drumuri naturale, auconstituit primele desc#ideri în trupul pădurii&

3sene comune erau fagul, ste"arul şi ulmul, al căror lemn , de mărime şi calitate superioară,era renumit pentru construcii, dulg#erie şi tâmplărie& Mesteacănul şi bradul, care cresc drept şi aproape fără noduri, eraucăutai pentru construcia na0elor&

în afară de aceste esene 0aloroase pentru construcii, în pădurile Clteniei creşteau tot felul de pomi şi 0iăde 0ie7 se întâlnesc adesea peri, meri, cireşi şi 0ii sălbatice din abundenă& /in cauza acestora cea mai mare partedin muni se aseamănă cu nişte grădini frumoase& <Marea e6tensiune a solurilor de pădure ce se 0ede în #ări

pedologice moderne aminteşte de bogăia pădurilor de altădată= : f



An alt mod de folosire a poienilor a fost acela al prisăcilor, însăşi cu0ântul )prisacâ arată origineaforestieră a acestor poeni de la etimonul sla0 )presesti adică a tăia, a răzbate tăind&

Se obser0ă din #ări că în acel timp, ca în întreg e0ul mediu, pădurea era pri0ită sub aspect economic care,

pe atunci consta nu în e6ploatarea lemnului ca astăzi, ci în posibilităile de 0ânătoare şi păşunat& 1otri0it cuaceastă concepie, Sc#antz spune7 h păduri de "ag şi stejar aducătoare de mult "olos care servesc la $ngrăşareamultor mii de porci( /e altfel e6ploatarea g#indei pentru #rana porcilor aducea în secolul 8III 0enituri decirca -+ ori mai mari decât tăierile de lemne& /e aceea tăierea pădurilor producătoare de g#indă a şi fost oprită

prin aşezăminte şi porunci domneşti încă din secolul 8AI& Numărul porcilor era aşa mare că se plătea ta6ă0amală stăpânului moşiei, numită )g.indurit X( 4stăzi păscutul porcilor la g#indă se practică puin, porcii fiind#rănii cu porumb, ceea ce nu se obişnuia pe atunci& 5#iar la sfârşitul secolului 8III, pentru #rănirea porcilorcu porumb, trebuia îngăduina specială a domniei, acordată în cazuri cu totul e6cepionale, ca cele de secetă&

Se ştie că porcii, nefiind cerui de turci, erau liberi la e6port, constituind în acea 0reme unul din cele maiimportante articole de e6port& Mai ales satele de moşneni din nordul Clteniei erau principalele e6portatoare de

porci, iar 2ransil0ania şi Angaria erau & principalele cumpărătoare&2ăierea pădurilor a fost încura"ată şi prin măsuri legislati0e& Locuitorii a0eau libertatea să facă despăduriri

în folosul agriculturii, care erau considerate o formă de progres, menite a spori a0uia ării <1ra0ilniceasca5ondică % Sturdza % Scbeianu, *D+D rămasă în 0igoare până îa legiuirea lui 5aragea din *:*:, iar Arbariul lui!rigore !#ica din *D confirmă acest drept=& Regimul sil0ic, introdus în ambele principate, interzice tăierea

pădurilor mari, a dumbră0ilor tinere şi a celor producătoare de g#indă sau "ir&4 urmat însă restrângerea dreptului de folosină al ăranilor asupra pădurilor& 4sta subliniază începutul

destrămării relaiilor feudale în agricultură şi al pătrunderii relaiilor capitaliste&5adrul social%economic

2ot din #ările austriecilor aflăm cadrul social%economic din sec 8$I, modul de grupare a populaiei însate şi cătune, numărul de localităi din Cltenia7



5ătunele si satele mici rămân aşezările caracteristice Clteniei şi în secolul I& în satele formate pe 0ăi, ca$umbeşti%Jiu relieful a condiionat localizarea şi întinderea, impunându%le direcia de dez0oltare şi impunând

posibilităile de e6tindere&

Relieful accidentat, cu apă freatică bogată pul0erizează populaia în aşezări mărunte& 4cest tip de aşezare,cu structură împrăştiată, unde creşterea 0itelor era ocupaia principală şi terenurile comune erau folosite înde0ălmăşie, gospodăriile nea0ând astfel interes să se grămădească, ci să se răspândească pe suprafee întinse

pentru a a0ea fiecare acces atât la păşune cât şi la apă este dominant în peisa"ul geografic al secolului 8III&îndesirea ulterioară a gospodăriilor pe anumite suprafee, cât şi măsurile administrati0e au dus la alinierea în

lungul drumului a $umbeşti%ului <şi Sofrăceni=& în ceea ce pri0eşte modul de formare a noilor aşezări?SdupâSpec#t, satul matcă şi satul roi se deosebeşteEZ şi prin stare socială7 1orceni%birnici şi 1orceni % moşneni& 1e măsură ce numărul satelor aser0ite a crescut,

satele de moşneni, sdică de oameni liberi care a0eau pământul lor, tind să rele0e acest caracter&

Numărul satelor libere descreşte în fa0oarea celor aser0ite& /epopularea satelor a fost premisa re0oluiei lui2udor 8ladimirescu,

C mănăstire % aşezământ neidentificat până în prezent % Surduc sau Lainici,, este localizată în #arta luiSpec#t pe malul drept al Jiului, la marginea pădurii de la nord%0est de satul $umbeşti&Folosirea terenurilor





următoare deoarece stăpânirea în de0ălmăşie a fost înlocuită cu M proprietatea indi0iduală& 5irculaia a fostcanalizată pe anumite B<Btrasee&

Sc#antz, în #artă şi m te6t semnalează zidurile unor 0ec#i 7 fortificaii pe Jiu, notate pe #artă la nord de

1orceni, unde este şi un 0al roman, precum şi trei mtărituri7 la 2rupina, 5etatea Muerii 7 şiRăcari& 9arta maiarată şi alte întărituri îfâre care şi pe ambele 7 maluri ale Jiului, la sud de $umbeşti& P$nbeşti sub tirul impozitelor austriece

/e ce a interesat pe austrieci cartografierea CltenieiX1rin )acea de la asaroitzQ, Cltenia este integrată imperiului #absburgic, care a a"uns, sub conducerea

lui 3ugeniu de Sa0oia la apogeul forei sale e6pansi0e&/ouă decenii mai târziu, o nouă etapă de e6pansiune orientală, războiul ruso % austriac % turc a reintegrat

Yara Românească sub suzeranitatea 1orii <1acea de la $elgrad, *D.;=&/atorăm lui 5& !iurăscu studierea ar#i0elor din 8iena, de unde e6trage localităile de pe #ările inginerilor

austrieci care au făcut acest lucru& Sunt primele #ări care 0orbesc de $umbeşti, sat în !or" şi Sofrăceni, deasemenea <0om citi Cltenia şi 0om înelege $umbeşti, deoarece am urmărit numai probleme care ne fac sâînelegem ce a fost în $umbeşti? tragerea satelor )la linie, impozitele pe animale pe oi mai ales=& 2ot 5&!iurescu şi erban 1apacostea au studiat şi redactat pentru noi care era starea în care se afla Cltenia în perioada*D*:%*D.;&

8oi prezenta faptele la modul general, dar numai pe acelea care interesează zona noastră, pentru a înelege prin ce au mai putut trece strămoşii noştri şi de ce merită tot respectul din partea noastră şi totodată oconcentrare şi a noastră mai serioasă asupra 0ieii& 4r fi apărut necesitatea studierii 4r#i0elor Statului Sibiu, care

pentru această primă prezentare monografică a localităii rămâne un deziderat şi totodată o mână întinsă care ar

a0ea ne0oie pe 0iitor de mai multă colaborare cu cadre de specialitate&5are era situaia Clteniei în acei aniX 4ustriecii au găsit aici multe sate pustiite& i%au propus repopularea

acestora prin scutirea de impozite7

Judee SateSate pustiite Sate repopulate

8âlcea (+ -+!or" .. */ol" ': *



f nici c.iar principele *onstantin 'râncoveanu, deşi a stat $n domnie !VW ani şi s4a străduit $n toate c.ipurile a4l a"la( *onstantin Giurăscu )0aterial pentru istoria :lteniei sub austrieciF(

5onscripia lui 8îrmont surprinde un număr mai mare de locuitori decât ce spuseseră boierii <care îşi

scutiseră ăranii, deşi legea ungurească 7 pre0edea ca fiecare supus să contribuie în mod egal&4ustriecii au interzis e6portul de animale şi produse animaliere în sudul /unării <cu turcii=& 4cesta era

singurul iz0or de bani al oamenilor de altfel şi pro0incia face plângeri şi memorii pentru că e pusă înimposibilitatea de a plăti obligaiile fiscale <suspendarea comerului cu imperiul Ctoman a ştrangulat circuitulmonetar, antrenând cele mai nepre0ăzute consecine economice, fiscale şi sociale&

1regătmdu%se de noi aciuni militare, din *D. austriecii au început să facă mari depozite de produseagricole& 4dministraia a impus locuitorilor să 0ândă grâul la un pre unic& !or"td nu este pe listă&ZB B Cltenii au fost obligai să%şi replanteze 0iile <distruse în război=& 4ustriecii au pus ta6e pe importul de 0in&

în circulaie se găseau .+ monede de pro0inienă diferită7 turcească, ungurească, olandeză, 0eneiană&

Moneda turcească a fost principalul duşman al reformei monetare <e6portul cu turcii=&Moşnenii <bumbeştenii= nu erau ărani liberi în c#ip absolut7 erau stăpâni pe parcela lor de moşie, dar în

dependenă faă de domnie şi a0eau sarcini publice apăsătoare iar întro perioadă <imposibil de determinat=interdicia de a%şi părăsi pământul, îngrădeau simitor libertatea lor& !eneralul grof ônigsegg spune că oameniiliberi nu au fost supuşi niciodată la daruri şi ser0itui în& fa0oarea nimănui, e6ceptând birul sau contribuia ârii,ca şi oieritul, di"măritul şi celelalte impozite dar niciodată nu a plătit domnului său cămării ca unui stăpân demoşie di"mă şi nici nu au prestat dacă sau alte sarcini Ser0ile, singura lor îndatorire fiind prestarea ser0iciuluimilitar cu calul& 3rau inspectaiB dacă îşi întrein calul potri0it îndatoririi lor& /in ei se formau unităi de panduricu rosturi de pază& s Libertatea ărănească s%a apărat eficient împotri0a cotropirii feudale& /ar tendina boierimiide a deplasa asupra moşnenilor greul sarcinilor fiscale şi de a%şi h proteja8 ăranii dependeni s%a Zmanifestat încăde la începutul negocierilor cu austriecii pentru reglementarea regimului fiscal al pro0inciei&

4u reuşit boierii care a0eau moşii cu ărani pe ele să con0ingă austriecii sa stabilească un cuantumdifereniat potri0it căruia moşnenii urmau să suporte cu *. mai mult decât ăranii dependeni la plata dărilor <'florini pentru contribuabilul dependent, florini pentru moşneni % bumbeşteni=&

Mai greu de îndurat decât sarcinile băneşti sporite erau prestaiile în muncă şi cărături, foarte apăsătoare întimpul stăpânirii austriece şi de care stăpânii de moşii au îneles să%şi despo0ăreze propriile lor sate pe seamamoşnenilor&

Supus acestei duble apăsări masi0e % a contribuiilor sporite şi a muncilor publice % satul moşnenesc începe



stăpânii acelora, nu să ( vor ! $ntoarce, iar moşiile lor la sorocul care va "i rânduit de la Administra#ie, au deacum $nainte vor "i al#ii de la pământurile lor, acele păr#i de moşie să se dea altora birnici sau mărginaşicarevor "i şăzând $n satele megieşeşti, şi apoi pe aceia ca pe nişte moşneni să se( aşeze cu dajde moşnenească şi cu

alte rânduieli ;i pentru moşiile moşneneşti ca să nu se $nstrăineze acelea de la dajde de cu vreo pagubă ce secuvine de la acelea ca cine le va dobândi acelea cu cumpăratul, au cu dăruire au cu altă pricină stăpânind,măcar de ce stare să "ie, va da dajde pentiJu acelea

&umeroase porunci ale administra#iei cuprind prevederi pentru moşnenii care umblă "ugind după moşiilelor şi merg $n alte sate( unctul Y al instruc#iunilor cu părere de râu s4au $n#eles cum că mul#i moşneni auobicei de "ug şi se ascund prin satele bisericeşti şi mărginaşe ca să poată să dea dajde mai uşor şi să ia dijmădin moşiile lor pe ascuns $nsă unii de la aceea trec şi peste Dunăre şi peste :lt cu mare patimă adâjdii0oşnenii, ca şi #ăranii dependen#i răspundeau la e/ploatare prin "ugă(

&& C deosebire marcantă se constată însă în această pri0ină între cele două categorii de arani& în primul

rând,, mobilitatea moşnenilor era mai redusă decât aceea a locuitorilor domeniului <obser0aia aparineaustriecilor=7 U Kiindcă am .iat seama că mul#i din locuitorii acestei #ări şi mai tare din birnici care nu au nici omoşie nicăieri mi să apucă de arătură, numai.ca să poată mai lesne "ugii din sat $n sat(((în al doilea rând, c#iarcând fugeau, moşnenii a0eau întotdeauna preocuparea înapoierii, mai puternică dect legăturileTJ az0ârlite de

puterea de stat asupra ma$ei rurale, legătura dintre ăranul moşnean şi moşie îl trăgea întotdeauna îndărăt,/eci originea dificultăilor întâmpinate la încasarea contribuiei se afla în masi0a tăinuire de către boieri a

contribuabililor& 5ontele% [allis a 0izitat pro0incia, fapt căruia îi datoram unul din cele mai ample şi maiinstructi0e rapoarte asupra Clteniei în timpul stăpânirii austriece7 )după ce au "ost supuşi la plata aceluiaşicuantum şi birnicii $n primii T ani de impunere moşnenii au su"erit , $ncepând din QVT un spor de o treime $nraport cu birnicii, justi"icau boierii 4 şăd pe moşiile lor şi nu lucrează nimănui8( în *D-. gospodăriamoşnenească a plătit taleri <aproape *+ florini=, cuantum meninut şi în anul următor, în *D-( sporeşte la ;taleri <*( florini= iar în *D-D la *: florini& Saltul coincide cu ma6ima presiune a marilor boieri pentru a silimoşnenimea să accepte protecia lor, pentru a scădea apoi la *. florini şi -+ creiari în *D-: şi a se stabiliza lamedia de *- florini din *D-;& în *D.( moşnenii erau împării, ca şi birnicii, după a0ere, în . categorii7 cea dintâiimpusă la *- florini şi -+ creiari, a doua la *- florini, cea de%a treia la ** florini&

$oierii auto#toni sugerau austriecilor, în momentul când procesul fiscal era în impas, adaptarea termenelorde încasare la ritmul comerului cu animale7 când ştia ărănimea în impas de a se ac#ita de şercinile fiscale %iarna mai ales % 4dministraia in0oca păsuiri până la sosirea negustorilor sud%dunăreni&



al fiscalităii 7de altminteri se caracterizează printr%o largă 0arietate de regim, moştenire a 0ec#ii structuri fiscalea ării& Marea masă a populaiei ărănimea % plătea în timpul lui 5& $rânco0eanu *( bani de oaie în afară de ta6ade înscriere şi ştergere a oilor în catastife după perceperea di"mei <poclonul .+ bani pentru înregistrare şi -

pentru ştergere=& $oierii şi mănăstirile plăteau *' bani şi oierii străini *+ bani de oaie& încercarea de e0aziuneatrăgea dublarea cuantumului şi o amendă de .++ bani&

& 5ontractul de arendare a oieritului din .+ noiembrie *D-+ indica şi cuantumul %*' bani&5riza comercială declanşată de politica monetară austriacă a0ea însă să impună re0izuirea [datinei

străvec.i, străduindu%se să menină oieritului caracterul de zeciuială boierii au cerut austriecilor, încă de lasfârşitul anului *D-' să adapteze cuantumul dării la 0aloarea de piaă a oilor, cerere asupra căreia au re0enit şiîn anii următori& /ată fiind situaia creată de scăderea preului oilor, oieritul a a"uns să reprezinte nu a zecea

parte din 0aloarea oilor ci un sfert sau c#iar o treime, reducând astfel masi0 rentabilitatea principalului iz0or de0enituri al locuitorilor& Reacia acestora nu s%a lăsat mult aşteptată& 4dministraia informa autorităile austriece

superioare că locuitorii îşi distrug mare parte din şeptelul o0in& Refuzul austriecilor de a lua în considerare punctul de 0edere al autorităilor locale nu putea decât să agra0eze situaia şi să accelereze distrugerea şepteluluio0in& în toamna aceluiaşi an, secretarul 4dministraiei, N& de 1orta, în general slu"itor fidel al intereselor fiscaleaustriece, insista asupra necesităii de a se reduce oieritul întrucât h #ăranii $şi jert"esc oile sau le vând pe orice pre# li s4ar o"eri situa#ie care $mpiedică $nmul#irea oilor, nu "ără o mare pagubă pentru tezaurul imperial Iar suma arendei va scădea $n viitor i dacă nu se vor lua măsuri la timp <această situaie se constată şi în acest an-++. deoarece nu mai are cine cumpăra lâna şi celelalte produse ale oilor=&

1erspecti0a desc#isă de această situaie i%a con0ins în cele din urmă pe austrieci să adopte punctul de 0edereal 4dministraiei7 lacunele documentaiei fac imposibilă fi6area momentului în care autorităile #absburgice s%auresemnat să reducă cu *. oieritul, dar în *D.-, faptul <împlinit probabil cu câi0a ani în urmă= este atestatdocumentar& Raportul înaintat împăratului 5arol al 8l%lea de h*onsiliul de război8 şi de )*amera aulică8 sugera un adaos de - bani la oierit, care urma să de0ină *- bani pentru a se compensa pierderile suferite de)*ămară8 prin desfiinarea 0ămilor interne&

Se poate 0orbi de o c0asidesfiinare a pri0ilegiului boierilor şi al mănăstirilor de a nu plăti oieritul decât odată la trei ani& ,

5elelalte di"me7 0in, porci, stupi de albine, tutunăritul erau arendate împreună





,

BTs Y% 44= h\48in&7"lP J%, 'fB''B7EBift ?f%B%B

fm' L^J 7 U 7 8 0 7 0 V 7 & 7 1 B & x 8 4 & % 0 n r Z 7 ?

Sofrăceni, respecti0 1orcem%$irnici& /in plasa ispra0nicului 8lădu 2etoianul făceau parte şi familii din localităile 1orcseni % moşie megiaşcă <*- familii=, familii fărămoşie şi două familii de 0ădu0e şi ne0olnici& 2ot ispra0nicului 8lădu 2etoianu îi re0eneau familii din 1orcseni, $ombfeşti, Romani % moşia domnilor 1oienari, în număr de .*familii fără moşie&

Moşiile boiereşti din 5ortissera, respecti0 Sefracseni făceau parte din plasa ispra0nicului Matei $ălăcescu şi cuprindeau un număr de *:, respecti0 '( de familii& între*DD: % *:*D !or"ul făcea parte din $anatul 5raio0ei, ale cărei "udee se împăreau în ocoale numite plăşi la câmpie, respecti0 plaiuri la munte&

/upă o catagrafie făcută în *:*( sub domnia lui Ioan 5aragea !or"ul era împărit în opt plăşi şi două plaiuri şi cuprindea în total --' de sate& Satele $umbeşti, $ârleşti,5urtişoara, 2etila făceau parte din 1laiul No0aci iar 1orceni aparinea 1laiului 8alcan&începând cu anul *:.*, urmare a aplicării Regulamentului Crganic, satele !or"ului erau grupate în patru plăşi şi două plaiuri, satele bumbeştene aparinând în continuare

1laiului No0aci şi 8alcan1rin Legea administrati0ă din .* martie *:' a lui 4le6andru Ioan 5uza situaia numerică a plăşilor şi plaiurilor din !or" rămâne nesc#imbată din punct de 0edere

numeric şi apare pentru prima dată instituia comunei ce intra în componena plăşilor& 5omunele erau formate din& imul sau mai multe sate&în *:D- comuna $umbeştiJiu făcea parte din 1laiul No0aci& /in acelaşi plai făcea parte şi comnna 2etila ce cuprindea satele !ămani, Lăzăreşti şi 2etila, respecti0 comuna

5âineni ce cuprindea satul 5âineni şi Sofrăceni& 5omuna 5urtişoara făcea parte din 1lasa Ccolul iar satul 1orceni făcea parte din 1laiul 8alcan&



/in anul *:; prin /ecretul nr& Regal *(;', 1lasa Ccolul s%a alipit la 1laiul 8ulcan, cu reşedina subprefecturi la $rădiceni iar 1lasa 4maradia s%a alipit la 1laiul No0aci&5urtişoara făcea parte din 1lasa Ccolu%8âlcan iar $umbeştiJiu <$umbeşti şi $ârleşti=, 5âineni şi 2etila, în componena amintită anterior, făceau parte din 1lasa 4maradia %

No0aci& în *;+', conform Legii pentru& Crganizarea 5omunelor rurale <din * mai *;+'= comuna $umbeşti%Jiu, 5âineni, 2etila, făceau parte din 1lasa 5artiu&în *;+:, $umbeşti%Jiu, 5âineni, 5urtişoara şi 2etila făceau parte din 1lasa Slobozia % 5artiu % Runcu % 5artiu % 8oiteşti

In urma reformei admimstrati0%teritoriale din anul *;:, Hcomuna a fost constituită din 0ec#ea comună $umbeşti Jiu, fosta Hcomună 5urtişoara, fără satul Iezureni, care atrecut de municipiul ZZ2ârguiJiu şi satul 1leşa din comuna Sâmbotin % Sc#ela&

? 5omuna era constituita din satele7 5urtişoara, 2etila,Rurn#ftştA iX77BB?Jiu, Lăzăreşti <aşezat la est de $umbeşti=, 1leşa <aşezat pe malul drept al Jiului= ambele la odistanta de *&+++ %*&(++ m faă de a6ul s"il? central al comunei&

1rin aceeaşi reformă admiri istrati0%terltorială unele sate mai mici s%au unificat formând sate mai mari, astfel7

%satul 5urtişoara s%a constituit din satul 5urtişoara şi Sofrăceni% satul 2etila s%a constituit din satele 5âineni si 2etila% satul $umbeşti s%a constituit din satele7 $umbeşti, $ârleşti,

f 5olonia Sadu, 8aiea%Sadului, /efileul Jiului, Meri şi Lainici,% satul 1leşa a rămas nesc#imbat& I s%a sc#imbat numele& %8ec#iul nume era 1orceni%$irnici&

% satul Lăzăreşti a rămas nesc#imbat, în partea de est oraşul se în0ecinează cu comuna $ălăneşti,*de care%* desparte apa Inoasa şi comuna Muşeteşti cu care se Zîn0ecinează satul Lăzăreşti& Râul Jiu îl desparte spre apus de B comunele Sâmbotin % Sc#ela, 2urcineşti, iarmunii Masi0ului 1arâng 7iîn stânga Jiului şi Retezat !odeanu în dreapta Jiului, îl despart de /epresiunea 1etroşani, respecti0 oraşul 1etroşani&

Situat în plină zonă temperată, deasupra /epresiunii 2arguJiu ?pe botul dealurilor, oraşul domină calea ferată 2ârguJiu % 1etroşani Q?şi şoseaua naională pe aceeaşidirecie dinspre răsărit <pe teritoriul '? Jui sunt staii 5FR=&/upă reorganizarea administrati0%teritorială din *;: nu s%a &'? întocmit nn plan în profil teritorial& 5u cincinalul *;D**;D( Q5omuna de atunci a beneficiat de acesta& /incompararea celui de%f ăl doilea plan cincinal cu primul plan cincinal rezultă o creştere Hsubstanială a tuturor indicatorilor, ceea ce indica amploarea

'& f economică cunoscută de $umbeştiJiu, interesul pe care%* prezintă "ude şi în ară& % lei %1lan

profilteritorial

In0estiii 1roduciaglobală

1roduciaindustrială

8olumul producieimarfă

8olumuldesfacerilorde mărfuri

&*;D**;D( *&(++&+\+ D,*(+&+++ ,-D-&+++ .&+;+&+++ (;:&+++*;D*;:+ -*+&+++&++

+(+&..(&+++''&:''&+++ ;.&'++&+++ (&.'(&++

+



IIi 7

v

î H B B [i 7% iUr%r %

4Raportările anului *;DD, <al doilea an al cincinalului= în unităile economice din $umbeşti%Jiu erau că de"a după primele ; luni 0aloarea7 produciei globale industriale

fusese de"a depăşită cu - milioane :(* mii lei, iar 0olumul desfacerilor de mărfuri faă de plan era mai7 mare cu .&;-D&+++ lei&4stăzi localitatea este cunoscută sub denumirea de $umbeşti% Jiu, oraş de gradul II&în componena localităii $umbeşti%Jiu regăsim7% centrul ci0ic $umbeşti%Jiu Z% sate7 5urtişoara, Lăzăreşti, 1leşa, 2etila&

% cătune7 Sofrăceni, 5âineni, $ârleşti, Sublaz, 1oarta Yărânii,/elureni, 5urpenoasa, Luncani, 8işina, Lainici, Lunca Florilor, 1ietrele 4lbe? cătunele fiind delimitate după denumirea populară& *

în --&+(&-++. s%a aprobat Statutul oraşului $umbeşti%Jiu, conform Legii nr& ; din *:&+.&-++.&/enumirea unităii administrati0%teritoriale este $umbeşti% Jiu fiind declarat oraş în anul *;:; prin /ecret prezidenial, iCraşul $umbeşti%Jiu, amplasat în partea de nord a "udeului !oi" de o parte şi de alta a râului Jiu, este unitate adminiştrati0%teritorială de bază, fiind formată din patru

sate7 1leşa, 2etila, Lăzăreşti şi 5urtişoara& Satele acestea îşi păstrează caracterul preponderent rural& 4cestora li se aplică reglementările legale în 0igoare specifice mediuluirural&



întinderea teritoriului administrati0 al oraşului este de -*&'+-,' #a, a0ând ca 0ecinătăi7 la Nord, "udeul 9unedoara, la Sud, municipiul 2ârgu% Jiu, la 3st, comuneleMuşeteşti şi $alaneşti, iar la 8est comuna Sc#ela şi 2urcineşti&

/in punct de 0edere al amplasării putem specifica7 satul 1leşa, amplasat în partea de 0est a oraşului şi pe partea dreaptă a râului Jiu, fiind la o distană de *,( @m faă decentrul oraşului, satul 2etila este amplasat în partea de sud a oraşului, fiind la o distană de @m faă de centrul oraşului, satul Lăzăreşti amplasat în partea de est a oraşului, lao distană de D @m faă de centrul oraşului <satul a aparinut rând pe rând comunelor 2etila, 5âineni, 5urtişoara, Muşeteşti iar din anul *;: aparine localităii $umbeşti Jiu=,satul 5urtişoara, amplasat în partea de sud a oraşului, fiind Ia o distană de *+ @m faa de centrul oraşului&

Craşul $umbeşti%Jiu are o populaie de **&D** locuitori, din care -. sunt de etnie rromi&4utorităile administraiei publice locale sunt 5onsiliul Local, & & ca autoritate deliberati0ă şi primarul, ca autoritate e6ecuti0ă&

1atrimoniul public şi pri0at al oraşului este ' #a spaii şi fzone 0erzi, -,-( #a teren situat in zona h5]%uri, terenurile ocupate f de 5astrul roman şi instituiile de

în0ăământ, de spital şi instituiile >de cultură, stadion, spaiile de parcare şi de "oacă pentru copii, <clădirile şcolilor de orice fel, policlinica, clădirea primăriei, reelele i7 dealimentare cu apă şi amena"ările aferente, reelele de canalizare, i Q>&P ,? " de agent termic, de gaze naturale şi dotările aferente&în -++. anga"aii primăriei sunt7 Stănculete Ion, 3ftenoiu I5omel, olea 8ictor, Râiosu Simona, 5ucu 3ufrosina, /inică /aniela, Niştorescu /ana, Soare Ion, 5ioc#ină

/orina, 2aşcău !enia, !iurea >?/ănieIa, Manole 3milia, 5i^biu 8alentina, $orcan Florica, $pbaru f 5onstantin, 1opescu Irina, Fotescu !rigore, Luben Ion, $loană f!rigore,Raica 5ornelia, 5olan /aniela, 1ribeanu Climpia, $ălătoiu >Ion, 5orobea Ion, I0anăşi 5onstantin, !ărăiacu 4driana, /ănăiaă J/umitru, 5iobanu Năstăcua, Mitu Mitică,4ng#el !#eorg#e, JMi#ăescu Ru6andra&

1artidele politice e6istente în oraşul $umbeşti%Jiu sunt7 1S/, J1NL, 1RM, 1AR, 1/, 1ANR, 1NY5/&_ Crganizaiile sindicale sunt cele e6istente la A&M& adu, f 1rimăria oraşului $umbeşti%Jiu, S1!5, S&5& Suinprod S&4&

în anul -++. 5onsiliul Local este format din *; consilieri în ffuncie din care7 1S/ % , 1NL % ', 1RM % ', 1AR % ' şi unul lindependent&I& 2itlul de cetăean de onoare al oraşului se poate conferi > persoanelor române sau străine care îndeplinesc următoarele >criterii7 au merite deosebite pe plan politic,

economic, social şi > cultural? au dobândit titluri ştiinifice şi prin cercetarea făcută a vadus contribuie deosebită în domeniul ştiinei? au adus un aport deosebit pentrulocalitatea $umbeşti%Jiu în domeniul economic, sportului, culturii, în0ăământului, sănătăii, ştiinei, a adus un <prestigiu deosebit pentru oraşul $umbeşti%Jiu în ară şistrăinătate <prin acti0itatea depusă în orice domeniu, fB Locuitorii oraşului $unt consultai în condiiile legii prin l%referendum asupra problemelor de interes deosebit&Referendumul vlocal se poate organiza în toate satele sau numai în unele dintre fâcestea&f BB 5etăenii oraşului pot fi consultai şi prin adunări cetăeneşti organizate pe sate sau străzi, odată pe an&



5onsultarea directă a cetăenilor poate să se facă prin c#estionare T8& pe diferite problematici specifice sau prin )S"atul bătrânilor U5CN/A542CRI 4I LC54LI2YII /3%4 LAN!AL 2IM1ALAI BvIIi

A/ul Pr.5r No2"r6768 Io/ D+ L90!/ Gr+ G5."/

Au#u2 6768 Io/ D+ Lu0!/ D+C+ T"2o.r!*u

I"/u"r! 676; Io/ D+ Lu0!/ Gr+ G5."/

Iu/! 676; Io/ +D Lu0!/ G+ Mo2"/*!"

I"/u"r! 676< I+ Vul'!*u N+ S+ Cr&!2

Au#u2 676< N= S+ Cr&!2 I+ Vul'!*u

A'rl! 676> I+ Vul'!*u I+ F!r?*uO*2o.0r! 676> 6 I+ Vul'!*u I+ P@/1o"r?

D!*!.0r! 676> N+ Cr&!2 L P@/1o"r?

M"r2! 678 N+ Cr&!2 Gr= G5."/

A'rl! 67 G+ Cr&!2 Gr= G5."/F!0ru"r! Î8; N+ Cr&!2 Gr+ G5."/



M"r2! 678 N+ Cr&!2 D+ A/(ro/"*!

678< N+ Cr&!2 Gr+ G5."/

Iu/! 678< N*ol"! S"/(u Cr&!2 F+ Dr5#*

678> N+ S+ Cr&!2 Gr+ G5."/

A'rl! 678> N+S+ Cr&!2 Io/ S+ Ior("*!

I"/u"r! 6787 D+ C5.'!"/u Io"/ D+ V?(u&" +

Au#u2 67;6 V"l! Ul.!2 Gr+ G5."/

Iu/! 67;8 P+ C5.'!"/u Gr+ G5."/67; N+ S+ Cr&!2 Gr+ G5."/

67;> D+ C+ P52r5*ou Gr+ G5."/

67;> D+ C+ P52r5H*ou Gr+ G5."/iîìt```fl

r&

4nul 1rimar Notar

& % Martie *;.: 5onstantin& I&/iaconescu

!r& !ăman

7 /ecembrie *;'+ I& /& 8ălăreanu !r& !ămanHFebruarie *;'* 5onstantin I& ,

/iaconescu!r& !ăman

8&&Iulie *;'* 8& 5& Mitelea !r& !ămanH/ecembrie *;'* 5%tin& I& /iaconescu !r& !ăman



Septembrie *;'. /& 5âmpeanu !r& !ăman*;'' /& 5âmpeanu /& Rebedea7 /ecembrie *;'' 2oma S& /ănăiaă ?? Q4ugust *;'( 2oma& S& /ănăiaă 4ng#el Lupulescu& Februarie *;' 2oma S& /ănăiaă 4le6andru 2omoialăZr 07 Martie *;' 2oma S& /ănăiaă Istrătescu&&&& Iulie *;'D /umitru Mitelea /& 1âr0ulescu*;'D N& 5âmpeanu /& 1âr0ulescu

*;': /& Mitelea /& 1rună7& Cctombrie *;': /& Mitelea /& 1âr0ulescuIunie *;'; Sfârlează 40ram 5& /i"mărescuCctombrie *;'; Sfârlează 40ram I& 8intilăIanuarie *;(+ Sfârlează 40ram !apşa LaureniuT0 Mai *;(+ fîm& Lupulescu !, $ugăIulie *;(+ 3m& Lupulescu 5& I& Adrişte

? *;(* /ungaciu Ion Ion Nistorescu*;(- Ion Nistorescur 7% ? *;(. Anc#iaşa*;(: /ănilă 8asile

? "1961 5orâci 5onstantin*;* 1ătru IonQB *;(

/ănilă 8asile Măruă 2oma, delegatstare ci0ilă

*;D 5ri0ă !#eorg#e Măruă 2omaZ *;: Lupulescu !#eorg#e Măruă 2oma

*;; Lupulescu !#eorg#eSpa#iu 1etre, stare ci0ilă

?



i

J B

4nul 1rimar Notar Iulie *;; 1opa !rigore Spa#iu 1etre ] U

*;D* Stănculete Ion1ârlea 5onstantin, $ stareci0ilă (

*;D( Stănculete Ion Romanescu Mioara *B

*;D Stănculete Ion 1ârlea 5onstantin*;DD Stănculete Ion Romanescu Mioara



Septembrie *;D; $ăloi 5ostel 3mil Romanescu Mioara

*;:- $âloi 5ostel 3mil

1ppescu 5onstantin,secretar Soare Mariana, stareci0ilă

*;:. $ăioi 5ostel 3mil/ascăl 8alentina, stareci0ilă

*;:' $ăloi 5ostel 3mil 5ilibiu 8alentina, Stareci0ilă

Cctombrie *;:D 5olan MaWa 5ilibiu 8alentina

*;:; 5olan MaWa

$euran 5onstantinHsecretar 5ilibiu8alentina, stare ci0ilă

*;:; Mocanu 8alentin Râiosu Simona, B secretar 5ilibiu 8alentina

*;;+ 8âleeanu !eorgeta4ndrei 8irgil, secretar5ilibiu 8alentina B %

*;;+ 2omescu 1etre 5ilibiu 8alentina*;;- Clariu 1atru olea 8ictor, secretarB

*;; 5urelea Nicolae olea 8ictor -+++ Stănculete Ion olea 8ictor 5r NU

1rimar al localităii în august -++. este domnul Stănculete, "XIon, 0iceprimar 3ftenoiu 5ornel iar secretar olea 8ictor& B ,olea 8ictor a fost în perioada -&*+&*;D; % -(&*+&*;:'HQU B0icepreşedinte al 5onsiliului popular $umbeşti%Jiu& /in -(&*+&*;:'BHXQIPBQI8

*+

a deinut funcia de secretar al primăriei& /in D&+'&*;;+ a lucrat la`r< U>>h % 1refectură la /irecia Juridică şi 5ontencios până la :&*+&*;;& /m"p& B ;&*+&*;; şi încontinuare este secretar al 5onsiliului Local, J y

înaintea domnului 3ftenoiu 5ornel au fost 0iceprimari?% pp /i"mărescu Nicolae şi Nicolae $ucşenaru& 7>c,*+S423L3 I IS2CRI4 LCRS"2ul Cur21o"r"

Situat la e6tremitatea sudică a comunei, purta numele de )*urta şi se afla pe la anul *':( aşezat pe ambele maluri ale Jiului, dBe unde mai târziu s%a mutat& Mutarea s%afăcut pe malul stâng al BJiului, pe prima terasă la apro6imati0 .++ % '++ m de firul apei& 4ctuala linie a satului este cea de a treia&k 1rima atestare documentară a sa potri0it actului din *: ianuarie B *':+, 5urtişoara este pomenită sub denumirea de )*urtea Uii <ăicări q în )Documenta omaniae 3istoriaQ, când 0oe0odul $as arab cel tânăr B emite la $ucureşti un act lui 2icuci şi frailor lui $ran şi 1etru, ca să le 7 fîe satele anume )şi *urtea lui <âlcan pentru că le suntvec.i :cineU

8lad 8odă 5ălugărul, prin actul său datat, 2ârgo0işte, ( aprilie *':(, confirmă lui /anciu Moran şi Lăea stăpânirea peste satul Iaşi <2ârgu%Jiu=, cumpărate de la Sişmandin 5urta cu .( florini şi pe un caftan de îmbrăcăminte&



/in alt document ce datează *' decembrie *(;*, se 0ede cum tefan 8odă Surdul lasă în stăpânirea lui $arbu, 0ătaful din /răgoeni, stăpânirea peste o moară infurtacumpărate de la Neagoe cu ++ asprii&

Numele acesta de 5urte şi 5urtişoara se găsesc în #risoa0ele lui Matei 8odă din *( ianuarie *. şi * octombrie *'- care implică ideea de reşedină a unui 0ec#i0oe0odat al Yării Jiului <LituaX= înainte de întemeierea statelor feudale româneşti <*..+=, )*urtişoara] curte mică& S%ar putea să fi fost aici o curte a unui Bcneaz al YăriiLitua înainte de *..+ pe timpul când cuibul $asarabilor ?era pe Jiu de la 9aeg până la /unăre şi unde ei purtau titlu de cne"i& Numirea de 5urtişoara i%a rămas de când curteacneazului s% Qr a mutat la 2ârgu%Jiu&

în octombrie *D**, Ioana, fata Radului din 2ârgu%Jiu, Lăzăroi, împreuna cu feciorii ei, $arbu şi 8asile 0ând postelnicului /umitraşco $răiloiu, 5ornea $anu două delnieîn #otarul 5urtişoarei&

/easupra uşii bisericii din lemn se 0ede anul *D-; săpat în lemn&

La ; martie *DD' Radu 1iştescu din 5urtişoara 0inde nepoatei sale !ra"dana *+ stân"eni cn *+ taleri&



Gf întunecos, e6istând doar ici colo câte0a despicături sub formă de genele fortificate ulterior& 36istena în interior a unei fântâni, acum iâcoperită , demonstrează că

locuitorii ei erau pregătii pentru o IJeristenă mai îndelungată& /e aici de la parter se urcă pe o scară '7î# ??spirală Ia eta"ele I şi II unde e6istă un balcon& întreaga clădire'are7crenele de unde se putea trage cu puşca în atacatori&

>9%&&& în anul *;*+, din moti0e necunoscute, biserica de lemn a fost sîncbisă şi nu a mai fost redată cultului& în anul *;-:, cula şi biserica întreaga moşie trec din proprietatea familiei 5ornoiu, în '&proprietatea lui Neamu&

&& 8atra satului 5urtişoara, în forma actuală, o formează 0ec#iul 5urtişoara din partea de sud, fostul sat Sofroceni iar linia satului "Gete& continuă cu satul 2etila, Locuitoriisatului au fost moşneni, iau a0erea lor însă şi permanente conflicte cu boierii ce stăpâneau rafee din partea de Sud%8est spre Iezureni, care încercau să TBTTacapareze din

pământurile ăranilor&'? Satul 2etilaiBr%,7% ,r &

8iaa şi istoria ace$tui sat este strâns legată de 0iaa satului , H5urtişoara cu care se în0ecinează şi constituie un tot& /ocumente 'X87,l7crise nu a0em, dar amintirea bătrânilor reconstituie trecutul ca o Q& realitate de necontestat&7 t i? U& q 1âaă în "urul anului *:', satul era răspândit cu case izolate la QB BB Hapro6imati0 .++ m mai Ia apus de actuala 9iWe a satului& 5asele '?aEeau în "urul lor proprietăi şierau legate între ele prin poteci, ia linie a satului era un drum de care& /upă *:', locuitorii au &obligai de stăpânire să se mute mai sus pe actuala linie a satului& Se spune căsatul aparinea boierului 5orbea, ce deinea partea stângă a terenurilor până în apa 2etilei, iar partea dreaptă până în HTdurilor $ârleştilor era deinută de mănăstirea Lainici& /e

la boierul bea%au cumpărat pământ ali boieri mai mici, printre care şi 2etileanu, 0enit probabil din pările 0âlcene, de unde fugise de a turcilor şi din care se trag familiile de2etileni, în trecut foarte eroase în acest sat, cât şi numele satului&Yă ii f i l d f i i fi â d d i l d i i i di l i î l d i i ă i ăl ă ă



Yăranii au suferit mult de pe urma unor afacerişti care, profitând t, dar mai ales de cinstea şi corectitudinea lor, i%au înşelat, de amintit este scena următoare7 moşia călugăreascăfiind Hpoasă la 0ânzare, ăranii au colectat bani pentru a o cumpăra& 4u B' &?%vînsărcinat cu întocmirea actelor pe perceptor şi pe în0ăătorul Luca1i

La *+ iulie *D:( printr%un act scris în 2ârguJiu, Radu 1iştescu din 5urtişoara lasă moştenire logofătului 5ornea din 2ârguJiu a0erea sa/in ace;te documente reiese clar că la sfârşitul secolului al 8III satul purta numele său actual& Numele de 5urtişoara se trage ?> de la cel de )*urta, lăsând să se

între0adă posibilitatea câ aci să fi 0" e6istat 0reo curte domnească probabil a 0oe0odului Lito0oi, sau de mai înainte dacă ne referim la co#ortele romane ce au staionat înleagănul stati0 de la castrul roman din satul $umbeşti%Jiu& 1rofesori de frunte ai $umbeştiului erau de părere că înainte de formarea '' q>i Yarii Româneşti ca stat feudalindependent, aici putea să fe curtea cnezilor basarabi, ce era de la 9aeg pe Jiu până la /unăre& Alterior ei şi%au mutat curile la 2ârgu%Jiu&

/e fapt ruinele ce se găsesc pe malul Jiului, în dreptul )'rocâneştibr QB 4g şi care sunt de un strat de pământ ce are grosimea între * % - m, care H datorită sc#imbării dese acursului Jiului au fost distruse&

In satul 5urtişoara se găseşte una din cele mai frumoase cule 2 din !or", alături de cea din !roşerea, ce ar aparine după material, soliditate şi formă ar#itectonicăînceputului secolului al 8{%lea 7& sau c#iar sfârşitului secolului al 8I%lea, 4şezată la apro6imati0 '++ m de sat spre apus pe un platou de unde se 0ede în toate direciile eaar fi constituit pentru 0remea de atunci un loc de refugiu pentru familiile boiereşti şi c#iar ale ăranilor din sat, dini '''% calea #oilor, cetelor turceşti ce "efuiau ara,de teama#aiducilor& /e asemenea, constituia un mi"loc de apărare a boierilor faă de %''XB nemulumirea crescândă a ăranilor&

5ula a fost reparată de mai multe ori pe la *:'+ % *::+, când i s%au adus modificări lărgindu%i%se ferestrele, lăsându%se acoperişul mai "os& /emn de remarcat este că în0remea comunismului s%au&&' 'X efectuat reparaii capitale la clădirea culei şi celelalte construcii aferente iar începând din anul *;: a funcionat aici o secie etnograficăgor"enească, transformată începând cu anul *;D în '' secie muzeistică etnografică şi ca muzeu al satului gor"enesc& 1e la |*D:( cula aparinea logofătului 5ornea din 2ârguJiu, după a cărui ' familie este cunoscută şi astăzi sub numele de )*ula *ornoiu3aJ are un parter şi două eta"e iar înainte de*;'+ acoperişul era un munte de şindrilă, 'B7B?

5ula are o singură intrare din partea de miazăzi, o uşă nu prea înaltă, lucrată din lemn masi0, zăbrelită în fier, cu o broască B6 masi0ă şi care înc#ide pe dinăuntru cu un

drug de lemn fi6at în zidul masi0 a cărei grosime este de aproape un metru& 1arterul este



dln $ârleşti& Fiind a"unul )*ărstovului <atunci şi mult timp #ramul satului=& La întocmirea actelor nu au participat ăranii şi nici în0ăătorul iar perceptorul a făcut actele pe capul lui, de0enind mare proprietar& 4flândde acest lucru ăranii l%au aşteptat ascunşi în tufişurile de la marginea apei 2etila cu pari, #otărâi să%l omoare&

Sfidând realitatea acest afacerist apare în trăsura trasă de patru cai, zurgălăii cailor auzindu%se de departe&Yăranii, care nu mai 0ăzuseră trăsuri, se înspăimântă şi în loc să%l omoare se descoperă şi i%au zis7 )Să trăieşti,boierule%( 4ceasta este numai o po0este a oamenilor&

5elălalt pământ ăranii l%au cumpărat treptat de la boieri şi aceste fâşii sunt cunoscute sub numele de tei)teiul lui 0oanga, teiul opescU adică al bisericii&etc&

/ocumentele 0remii precum şi cele scoase din amintirile oamenilor atestă faptul câ satul 2etila e6istă subnumele actual încă de la sfârşitul secolului al 8AI%lea şi de el aparinea şi satul 5âineni& 4 e6istat c#iarcomuna 5âineni, sat încorporat azi la satul 2etila&

/in cele mai 0ec#i timpuri satul a dez0oltat o 0iaă economică şi social%politică proprie iar conflictele cu

boierii sunt foarte dese, lucru ce îl atestă e6istena coloniei de igani din apropierea casei boiereşti ce eraconstruită pe o ridicătură de pământ dominâild colonia şi satul&Satul Lăzăreşti

4şezare izolată în partea de răsărit a comunei a fost format la început din câte0a familii de la limita sudică a/ealului Flămându, acoperit cu păduri şi care an de an a cunoscut o continuă dez0oltare, a"ungând ca în prezentsă aibă sute de case, multe construite în ultimul timp&

5u toate că satul a a0ut un număr mic de locuitori proprietari, el e6istă sub actuala denumire încă de lasfârşitul secolului al 8III% lea, după cum spun bătrânii h$nainte de războiul lui -udor şi al ruşilor cu "ran#uzii

Satul îşi poartă numele, ca de fapt şi dealul pe care este construit de la un oarecare Lazâr, localnic ce îşi

a0ea casa în pădure pe apa !aniei, la apus de sat <apro6imati0 *++ m=&





/in acest sat făcea parte şi satul !ămani din comuna Muşeteşti care se găseşte la o distană de apro6imati0++ m&

4cest sat a fost sat de moşneni însă nu prea muli înstării& $ogăia era numai a unor familii, lucru ce%*

atestă din plin sărăcia ce e6ista în trecut, rămăşiele unor case mici, "oase, cu una, două camere mici şiîntunecoase& In "urul satului erau locurile de cultură unde se culti0a îndeobşte porumb, pomi fructiferi, 0ia de0ie şi ale căror denumiri sunt cunoscute ca7 8âneaă, 5ornoasă, 5apul 5âmpului etc&

Satul a aparinut rând pe rând comunelor 2etila, 5âineni, 5urtişoara, Muşeteşti şi, de aproape '( de ani de$umbeşti%Jiu&Satul $umbeşti

8orbind despre satul $umbeşti în forma sa actuală 0a apărea întotdeauna şi $ârleşti%ul, deoarece istoricullor este strâns legat şi nu pot fi separate, aşa cum nici locuitorii nu pot renuna la aceste denumiri&

5ert este că acti0itatea economico%socială şi politică a bârleştenilor şi bumbeştenilor este strâns legată,

aproape inseparabilă astfel că unificarea lor în anul *;: e continuarea din punct de 0edere administrati0 a unuifapt realizat de"a din punct de 0edere etnografic&

în spi"inul afirmaiei că a e6istat aici o aşezare dacică din ? epoca preromană este descoperirea ceştii decice precum şi a celor trei denari republicani& Săpăturile făcute în anul *;D+ le%au scos pe acestea la i0eală încanabae%le castrului roman de la $umbeşti, i poziia geografică a localităii do0edeşte acest fapt& între Sc#ela şi4rsuri se află un platou numit )3araboru pe care se 0ăd pietre înfipte în pământ& Localnicii le numesc)mormin#ii .araborenilor TQ Jf acestea datând din epoca pietrei şi a metalului& <5ercetările efectuate de

Nicolaescu%1lopşor, începând cu anul *;*; în 1eştera Muierii de lângă $aia de Fier, au dus la descoperirea uneiaşezări paleolitice de tip musterian în care s%au găsit unelte de sile6, oase fosile de 7 urs, unelte din oase şi resturi

fosile umane=& 1ietrele sunt înfipte înZ`



pământ la egală distană una de alta, formând un dreptung#i, care la rândul său înc#ide un şir de cercuriconcentrice de piatră de aceeaşi mărime& Sub aceste pietre se găseşte de regulă un strat subire de cenuşeamestecată cu cioburi de oale <urne funerare=, resturi de cărbuni şi obiecte de piatră&

5ea mai 0ec#e urmă de aşezare romană este cea de la castrul 8ârtop, o aşezare ci0ilă modestă în comparaiecu cea aflată la ;++ m spre sud lângă castrul $umbeşti, aşezare ci0ilă ce se întindea între castru şi şoseauanaională& în afară de ceramică şi zidării, au fost găsite acolo câte0a materiale ar#eologice dacice& în castru şi pesuprafaa ocupată de el au apărut mai multe obiecte de fier şi de bronz între care7 seceri, topoare, dăli şi tesle&

Nu posedăm inscripii din aşezarea rurală $umbeşti, deoarece ea nu a dispus de piatră de calitate pentrucioplirea lor& Se cunoaşte un fragment de marmură cu o dedicaie adresată zeului Mit#ras& Lipsită de o bazăagricolă de seamă aşezarea% ci0ilă din $umbeşti nu s%a putut dez0olta decât în limitele )statio8 militară si detranzit, pe drumul ce se anga"a peste Munii 8âlcan <la Iezureni, de e6emplu e6ista o aşezare sătească în care s%adescoperit inscripia funerară care meniona pe Septimiu, fost decurion al 5oloniei /robeta=&

$umbeştiul a "ucat rolul lui important în drumurile romane secundare& /e asta 0orbesc şi descoperirile deaici care se găsesc în Muzeul Judeean 2ârgu%Jiu7 monede, opaie, piese de bronz, 0ase romane, un cap de argilă,tezaur format din *(+ denari şi antoniem, a căror emisiune se întinde de la 5omodus la Filip 4rabul&

în toponimia localităii se păstrează până în zilele noastre denumiri latine7 5âineni canemF, 5urtemco.ortemF, 2efcila I2staF, 1orceni orcusF, !rui % pisc GruiemF, Fruni % plai KrontemF, 5oastă % pantă*ostaF, Râpă ăppaF, /osul DossumF(

Se păstrează însă şi denumiri sla0e7 zănoagă, zăpozi, 8âlcan, 1riporHetc&începând cu feudalismul sursele de documentare par să fie mai bogate&)$n gura de"ileului se văd ruinele mănăstirii <işina $năl#ată $n piatră de 0ircea <odă cel 'ătrân QTY4

Q+QF $n numele S"( -reimi8 scrie Ale/andru ;te"ulescu(Istoria satului este strâns legată de istoria Mănăstirii 8işina, atestată documentar încă din secolul al l8%lea&

Mănăstirea a fost refăcută de 1âr0uL 5raio0eanu şi soia sa Neaga, mama lui Neagoe $asarab <conformcomunicărilor ştiinifice publicate în Mitropolia Clteniei=&

4utorii t 4ndreescu şi N 5azacu arată numărul important de #risoa0e păstrate de la Neagoe $asarab



mag#iară şi care, găsind aici locuri bune de păşune, s%au aşezat la adăpostul munilor formând satul după numelelocuitorului $umbea&

în partea de sud a satului după numele lui $ârlea a luat fiină în aceeaşi perioadă satul $ârleşti&

/ez0oltându%se paralel în decursul anilor cele două sate s%au unit şi doar )pietroiul <bolo0anul= le maidespazUte& $olo0anul este o piatră de formă alungită înfiptă în pământ între cele două sate şi a fost mişcat dinloc şi are, în pământ cam patru metri îngropai& Locuitorii au crezut că 0or găsi comori ascunse sub el&

/esigur, aceasta este o legendă, 0atra satului fiind locuită din perioada preromană& 3ste drept că 0ec#eaaşezare era dispersată în funcie de pericolele ce ameninau locuitorii, casele fiind amplasate în locuri mai feritedin calea cotropitorilor& 2ot tradiia spune că ele erau aşezate prin locuri ascunse şi că oamenii a0eau bordeie în

pământ pe /ealul 5oteelor în care se ascundeau de in0aziile turceşti, de aici şi denumirea de /ealul 5oteelor&!ruparea caselor în forma actuală s%a făcut în secolul 8ffi&

5ert este că denumirea de $umbeşti este nouă, 0ec#ea denumire dacică sau cea din 0remea daco%romană nu

s%au păstrat cum s%a întâmplat cu ma"oritatea denumirilor localităilor, dar nici că satul s%ar fi întemeiat de noii0enii în cazul $umbeştiului, unde s%au găsit do0ezi ar#eologice ce atestă locuirea sa încă dinaintea cuceririi/aciei de către romani& 3ste ade0ărat că multe localităi şi%au luat denumirea după noii 0enii, cum se crede că ecazul şi satului $umbeşti, denumirea satului ar pro0eni de la numele de )'umbea( /ar nu s%a perpetuat acestnume şi în al doilea rând mai e6istă o localitate cu numele de $umbeşti%1iic la o depărtare de '+ lan de$umbeşti%Jiu care nu credem că tot h 'umbea ar fi întemeiate& 1rofesorul Ianăş nu contestă 0enirea în sat aromânilor refugiai din 2ransil0ania, satele întemeiate şi locuite de ei s%au numit Angureni iar în altele s%auaşezat într%o parte a satului cu localnicii&

1rin *D;- 0in muli transil0ăneni în $umbeşti şi 1orceni, ba c#iar şi în 2ârgu%Jiu& 40ând în 0edere însă

e6istena unei aşezări preromane, descoperirile ar#eologice, continuitatea 0ieii pe aceste meleaguri do0edite deaceste descoperiri şi iz0oare istorice de alta natură, prof Ianăş susine ipoteza denumim de $umbeşti de la)'ubentis de origine dacică şi Sadu de la hSadoQ, tot de origine dacă şi nu de la denumirea de )'umbea cs/e

probabil n%a e6istat decât în legendă&2radiia transmisă dinB generaie în generaie atestă faptul că în secolul al 8II%Iea o parte din locuitori au plecataşezându%se lamarginea de nord a 2ârgu%Jiului întemeindu%şi noi gospodării& 1ământurile celor plecai an fost cumpărate la

preuri ieftine de diferii boieri printre care şi familia Frumuşeanu care l%a 0ândut apoi cu & speculă la ceilaliărani rămaşi sau noi 0enii& 3i au a0ut în proprietatea obştii săteşti o bună parte din munii din partea de sud a



firul apelor pe care oamenii şi turmele de animale se puteau strecura iar Mănăstirea Lainici este la mi"loculdistanei dintre sat şi /epresiunea 1etroşaniX

Incluzând în componena satului /efileul Jiului cu aşezările izolate de la Meri, Lainici, Lunca Mare,

$umbeşti%Jiu se întinde pe o lungime de .+ @m&Satul 1leşa5ercetări din *;;+ pe suprafee mici de săpături au arătat că la 1leşa este atestată ar#eologic epoca

bronzului& Dar prima atestare documentară este "ăcută )prin .risovul din Q+ decembrie QWQ+ când &eagoe 'asarab

con"irmă mănăstiiii <işina stăpânire peste orceni, cu care a avut procese( *ei QV boieri megieşi au aşezat.otar pe unde a "ost vec.iul .otar7 pe :brejiu#ă până la apa 5iului la Genunea lui 0iloe şi de aci cade .otarul$n valeaBlui ;erbu7 şi iar din capul orcenilor, .otarul de piatiBâ ce este $n capul luncii de jos şi de aci plaiurile şi luncile de 5iu $n sus şi sadurile cu grădinile şi cu toate plaiurile8 pentru noi <asile *ărăbiş a studiat la

)Ar.ivele Statului 'ucureşti, )Documente ', P<I u

4 voi I, pagina QXY(F5unoscut sub numele de 1orceni $imici, a făcut parte din comuna Sâmbotin până în anul *;: şi estesingurul sat al localităii $umbeşti%Jiu aşezat pe malul drept al Jiului, pe un bot de deal, la poalele muntelui1leşa&

1ână la reforma administrati0%teritorială din anul *;: era cunoscut sub numele de mai sus, însă locuitoriişi 0ecinii îi spuneau 1orcenii de Jos iar actualului sat !ornăcel, ce aparine de comuna Sâmbotin % Sc#ela îispuneau 1orcenii de Sus&

/ocumentul din *(*' se referă la acest sat din urmă mai ales că actuala aşezare a satului 1leşa a luat fiină prin 0enirea unei populaii dăcaşe din altă parte, fără drept de proprietate, fiind obligai a plăti bir şi să dea

diferite di"me în naturăUMoşia satului a aparinut Sc#itului Lainici, fapt atestat documentar în unele acte ce se găsesc la 4r#i0ele

Statului 2ârgu% Jiu şi anume7 %% *:+D, martie *(, Stanca Măldăreasca lasă după moarte sc#itului Lainici partea ei din moşia 1orceni cu

plaiul de munte, împreună cu moara de la 1orceni, cu moşia de ară, cu 0ia de la 1orceni şi cu obştia ei cu şopruei ci şi siliştea?kr ne

% *:-+, martie -+, îosif /u#o0nicul de la Lainici "eluieşte către ispra0nicii "udeului !or" pe Ion 8lădulescu,că nu mai 0oieşte $ă dea clacă şi di"mă ca mai înainte de pe locurile pe care le stăpâneşte în 1orceni&



%moară $n *urtea, Sâmbotin, *orbi, 'ârleşti, ;o"ricani( );i iar a cumpărat $n *âineni de la ebega + ogoare şi cu vad de moară pentru TWX aspriX(5olonia muncitorească

/atorită situaiei în care se afla România, gu0ernul 2ătărescu, prin oficialităile Ministerului de Război ale ării, a luat măsurile pentru transferarea 1irote#niei 4rmateidin $ucureşti în zona strategică 8alea Sadului, ce aparinea comunei $umbeşti%Jiu, !or"&

1entru ofieri şi aparatul fimcional%adimmstrati0 s%au construit locuine stil militar şi cazinoul, unde se desfăşurau acti0ităi culturalU sporti0e şi religioase& 4cesta purtadenumirea )Asocia#ia Satumus muncă şi luminăX( La subsol era amena"ată o pistă de popice, cu bufet, la parter, sală pentru ser0it masa şi bucătărie, sala de lectură,& birouri

pentru administraie fia intrare=, sală de gimnastică& La ni0elul * era sală de festi0ităi cu scena şi ecranul cinematografului şi alte încăperi cu destinaie7 frizerie, coafură&/easupra erau mansarde de locuit şi instalaia de aparatură cinematografică&

4 fost impro0izat un stadion sporti0, gândit ca mărime şi& pentru desfăşurarea regulamentară a şportului%rege,In căminele * şi - locuiau nefamilişti& S%au plantat castani în interiorul coloniei, spaii 0erzi, parcuri şi flori şi un impunător ceas pe un soclu de - m înălime,

dreptung#iular de dimensiuni +6+ cm, ceas care indica ora din toate pările&în caz de bombardament în timpul războiului, conducem te#mco%administrati0%militare şi ci0ile li s%a asigurat adăpost săpat în stâncă de piatră cu încăperi rezer0ate,

intrări%ieşiri, care se puteau 0edea în spatele stadionului pe latura peretelui dinspre lunca Jiului şi un altul în reşedina 5ondrus din Forceni&)Asocia#ia Saturnus munca şi lumină din club era condusă de un consiliu din conducerea Azinei, al cărei preşedinte a fost 1enescu 5onstantin, directorul te#nic iar

responsabil acti0 în organizarea şi pregătirea profesional%culturală a fost Marcu 5onstantin, înflăcărat diri"or al formaiei corale &1entru restul anga"ailor şi cetăenilor s%au construit o colonie numită $arăci pentru locuit &şi, o biserică de lemn <capelă=&

S%a amena"at o brutărie la 8işina, sub administraia ser0iciului de subzistenă militară, al cărui reprezentant administrati0 a fost director !rigoriu !#eorg#e şi magazin cu bunuri de strictă necesitate7 alimente, te6tile şi alte produse industriale&

în incinta uzinei s%a construit internat de şcoală profesională <cu durată de patru ani=, dispensarul medical, farmacie şi cantină & 3rau acolo şi atelier de croitorie, cizmărie,



în incinta uzinei s a construit internat de şcoală profesională <cu durată de patru ani=, dispensarul medical, farmacie şi cantină & 3rau acolo şi atelier de croitorie, cizmărie,frizerie, tipografie, i? magazii& La poarta a doua de intrare erau şi înc#isori interne, unde cei indisciplinai din anga"ai erau sancionai să petreacă acolo una sau două nopi&

5onstrucia uzinei a durat până şi după mai *;'. <dată la care uzina a început să producă&Salariaii transferai de la $ucureşti au sosit cu o garnitură de tren <până la -+ noiembrie *;'. trebuiau transferai ultimii anga"ai= în 8alea Sadului, care a fost tranzitată

pe linia de intrare a căii ferate uzinale& 4u fost repartizai în dormitoare comune după se6 şi starea ci0ilă& /ormitoarele erau impro0izate în sălile de mese ale sectoarelor delucru, în #oluri, săli de garderobe& 1e parcurs locuitorii din $umbeşti, 8alea Sadului, $ârleşti, Lăzăreşti, 5urtişoara, 2etila, 1orcenii de Jos care a0eau mai mult de douăcamere au fost constrânşi să primească în gazdă dintre aceştia&

/eşi de la $ucureşti au 0enit muncitori de toate categoriile profesionale, aceştia nu puteau face faă cerinelor produciei, de aceea a fost necesară recrutarea de noisalariai dintre localnici&

începând cu ' aprilie *;'' primele a0ioane americano%engleze au intrat pe teritoriul României, bombardând zonele şi obiecti0ele 7strategice&Sirena instalată deasupra Azinei 3lectrice era folosită numai în caz de alarmă aeriană, care pre0estea ca semnal pătrunderea a0ioanelor idebombardament& 5a prim

semnal era dată prealarma, după *( minute alarma generală, când urma părăsirea locului de muncă şi adăpostirea& !or"ul era tranzitat de a0ioane cu destinaia $raşo0&5onducerea uzinei nrdona încetarea lucrului şi ascunderea prin pădure în interiorul urinei& 5ei mai speriai părăseau uzina pe poarta liniei de cale ferată şi intrau în7 primeletunele din /efileul Jiului& /upă încetarea alarmei <trecerea a0ioanelor angLo%americane= fiecare anga"at relua lucrul înc#inându%se că a mai supra0ieuit o ri& 5onducereauzinei fugea îmbarcată în autobuze şi se ascundea în defileu&

în amintirea militarilor români căzui pe câmpul de luptă s%au ridicat doua troie lucrate din lemn în tâmplăria uzinei care au fost aşezate7 una în faa pa0ilionuluiadministrati0 şi a doua în locul unde se ineau adunările religioase, în faa actualului sediu al

mmm % % %

pompierilor& La toate adunările religioase participa şi directorul uzinei, colonel 4rar 1opeseu, ulterior "udecat şi declarat criminal de război de noul regim creat după *;'D&Locuitorii din zonă a0eau preocupări agricole& Se punea problema ocupăr"u timpului liber al anga"ailor sosii de la $ucureşti&

5ei talenta>i erau îndrumai de Nedelescu Maria la ansamblul de "ocuri populare, de $aciu 4ndrei la sport, 2omescu 5onstantin la muzică&Se organizau serbări în sala de mese din uzină cât şi la 5azinou cu programe artistice unde cetăenii şi anga"aii a0eau acces liber, dar şi în afara localităii în comunele2urcineşti, Sâmbotin, No0aci, în iulie *;'' în mod conspirati0 s%a format o ec#ipă de teatru din muncitori talentai pregătind o piesă : oră căpitanF ce a fost "ucată pe oscenă impro0izată în sala de mese la subsolul cantinei, fost pa0ilion al şcolii profesionale&

în asigurarea pazei şi ordinii coloniei, unde a0ea locuine personalul tebnico%administrati0, la fiecare poartă la intrare erau posturi de santinelă înarmate şi g#eretă deadăpost în timpul intemperiilor naturale&

2oate alimentele erau raionalizate şi se puteau apro0iziona pe bază de cartele, eliberate de /irecia 5omercială a "udeului !or" de funcionarul responsabil cudistribuia, pe baza listelor întocmite de biroul 1ersonal%4nga"ări& 4cestea se acordau trimestrial în raport cu numărul de membrii din familie, cantităile de alimente fiind înfuncie de tipul muncii&

5u toate aceste restricii mai e6istau şi alte resurse de alimente de la micile magazinele particulare din 8alea Sadului7 /ănăiaă Maria, Manta Nicolae, Letea 5onstantin,5ornişanu 8asile, 2oma /ănăiaă, şi cooperati0a sătească& 36ista şi o brutărie particulară& 1iaa era organizată primiti0 în ziua de duminică pe fostul teren liber din faaactualului spital unde în prezent este căminul cu program prelungit, în celelalte zile sătenii 0eneau cu produse la poarta uzinei&

1âinea de la brutăria de la 8işina se transporta cu carul la centrul de 0ânzare ce e6ista în fosta casă a familiei 4niescu Sabin din colonia Sadu, unde este astăzi frizerie,cizmărie etc&, în faa 5onsiliului 1opular& !estionar era $ârza0a !rigore&

/eşi a fost construit odată cu uzina, actualul spital nu a fost dotat şi pus în funciune până în *;':, folosindu%se până atunci pentru cazare <5ăminul nr& -=& 5u spri"inul5omitetului sindical cu preşedinte 2eodorescu Iancu, 0icepreşedinte Marin /umitru, începând cu *;': s%a trecut la dotarea spitalului şi darea în iunciune& /octor internistera !rămadă 5onstantin&

în prea"ma e0enimentelor de la -. 4ugust *;'' <-- august=, Regele Md#ai a fost găzduit în locuina lui 1enescu 5onstantin <actuala locuină a lui !ăte" tefan=& RaduIon, anga"at al atelierului de tâmplărie, care practica, pe lângă meseria de bază şi pe cea de frizer, a mers la 5azinou pentru a%* bărbierii pe rege& Frizerul eraf supra0eg#eat de doi ofieri&

în noaptea de -. % -' august regele a fost găzduit la Sanatoriul /obria, de teama aflării locului unde se află de către !3S241C%ul german&

1ână în septembrie *;'' s%a trecut la organizarea mişcării sindicale, organizându%se celule 15R în uzină, $umbeşti%Jiu şi în alte zone& Iniiatori au fost7 Manolac#e Mii#ai,I0an Iordan, /umitraşcu 1etre, Luca Scarlat, 8alentin Marin, 5rincina 8asile, Lupulescu ? /umitru& Iniial sediul organizaiei 15R a fost căminul nr& - iar apoi ? casa din

proprietatea $alica 8alea Sadului& 4 fost una dintre cele mai & puternice organizaii din !or"& 4ceasta a fost şcoala de pregătire%



p p p g " ş p gf formare a multor tineri care au a0ansat în organizaie& în *;'' au fost înfiinate două partide politice de stânga7 1S/ şi 15R&La *: septembrie *;'' s%a constituit Sindicatul muncitorilor & metalo%c#imic din uzină şi a fost ales un comitet sindical al uzinei <primul comitet sindical din !or", la care auluat parte peste .++ muncitori din uzină=& Sediul adunărilor era în curtea cetăeanului , Ianăş 5onstantin& în fruntea 5omitetului sindical au fost aleşi un număr de ** membrii7Manolac#e Mibai, preşedinte, secretar Samoilă 5onstantin, Salomeea 3caterina, Marin /umitru, Scarlat Luca,Z 1arasc#i0a 5onstantin, Rădia 5& 5ălugăru Ion, 1ătru Maria&

La alegerile următoare au urmat ca preşedini7 Scarlat Luca,i& Lupulescu /umitru, 2eodorescu Iancu, Simion !#eorg#e, 8oinea Ion, care au condus până în *;(+, alegerile fiind anuale&

5#iriac 5onstantin a fost ales în *;'; secretar al 1MR 4ciunile organizate întreprinse de comitetul sindical a0eau

f ca%obiecti0e câştigarea unor drepturi ca cele pentru reducerea programului de lucru de la *+ ore la : ore şi plata orelor suplimentare,& primele două ore cu (: iar restul de ore suplimentare cu *++ din salariul tarifar de încadrare, îmbunătăirea condiiilor de alimentaie& <masa Ia cantină= şi de cazare&Q An alt obiecti0 a fost acela de a obine de la conducerea & uzinei dreptul de organizare a sindicatului în interiorul uzinei,



formarea de grupe sindicale pe ateliere, secii de producie&/in păcate se încerca diminuarea puterii organizaiei unice sindicale,prin scindarea acesteia în mai multe sindicate,sub denumirea de Sindicatul Roşu al muncitorilor şi

Sindicatul !alben & al funcionarilor şi intelectualilor& ,4depi ai acestei scindări erau 1opa /umitru%maistru,1opescu 8irgil%inginer, $ăloi Ilie%conta#il,4tanasiu 5onstantin%inginer, $ordeiaşi !onstantin%strungar,

5onstantinescu !#eorg#e%maistru, Jinga !#eorg#e%strungar,membri ai partidelor 1&S&/&,respecti0 1&5&R&Hîn greaua situaie de criză alimentară de după război, & coroborată cu seceta din anul *;', 5omitetul Sindical a luptat pentru asigurarea apro0izionării salariailor cu cele

necesare traiului&S%a înfiinat în acest scop un economat ce a0ea ca scop apro0izionarea anga"ailor cu produse agroalimentare,te6tile, îmbrăcăminte şi alte produse necesare traiului&

/e remarcat este faptul că distribuirea alimentelor5produselor=& prin economat se făcea pe bază de tabele întocmite în urma discuiilor 7 făcute în grupele sindicale dincare făceau parte salariaii&Se apro0izionau din ară,îndeosebi din 4rdeal şi $anat,cereale Z <grâu,porumb=,untură,car ne şi se li0rau<contra%scbimb=din uzină materiale ca7sodă caustică,frâng#ie din

cânepă,diferite sorturi de & oeluri,tablă şi alte materiale din stoc, toate aceste sc#imburi facându%se prin intermediul fondului centralizat al statului&3conomatul a fost de un real a"utor salariailor uzinei cât şi%7 locuitorilor din zona $umbeşti%Jiu&4cesta era instalat în una din barăcile din lemn în afara coloniei de locuine, iar ulterior s%a mutat în clădirea 5azinoului,? 8ânzători erau Iaco0ă !#eorg#e şi /ungaciu

!#eorg#e&în luna Cctombrie *;'' s%a înfiinat Aniunea 2ineretului 5omunist, respecti0 Aniunea 2ineretului Socialist din zona $umbeşti%Jiu,5a primi desc#izători de drumuri ai organizaiei A&2&5& au fost înscrişi Marin /umitru % tâmplar, 2udor Jean % strungar, Jianu Florea % strungar, Lion 5onstantin % ele0

şcoala profesională din uzină, 1uiu 1opescu % strungar&1entru a ine adunările a fost ales ca sediu al A&2&5& casa tinerei? de atunci Micu Ru6andra din 8alea Sadului& 4stăzi, -++., Meu Ru6andra7 are :D de ani, una din primele

anga"ate ale uzinei în *;'-, în afaraX, celor 0enii de la $ucureşti& </irector atunci era 1ocio0ălişteanu 4ureL l%a spus fetei câ este frumoasă şi că l%ar place şi lui de ea&40ând #arul &de a pune lucrurile la punct i%a răspuns directorului7 Dar, nu te$ntrebi mata daca mie $mi place de unu ca mata1entru acest spirit al dreptăii a fost aleasă şi "udecător popular, asertor popular ' ani, pe lângă "udecătorul 5ri#an=& 4 fost *-ani deputată în 5omitetul 1ro0izoriu $umbeşti%Jiu& 4m întrebat%o ce făceau atunciX h % Kăceam9 &oi luptam, nu "ăceam( &u erau de râd unele% Sub 1az nu era curent, la 1ăzâreşti m era şcoală, oamenii trebuiau in"orma#i multe( Erau di"uzoare prin sat, <soul său era frizer=&

/upă înc#eierea actului de la -. 4ugust *;'' toate materialele e6istente în depozitele uzinei,care pro0eniseră prin captură de război <instalaii de foră, utila"e,cazarmament, încălăminte, saltele, paturi, material lemnos= şi fuseseră primite de la Ministerul de Război al României, au luat calea A&R&S&S&

Oeci de 0agoane de astfel de materiale,printre care se aflau şi două turbine care fuseseră montate la centrala electrică de reprezentanii firmei S@oda, respecti0 ai Azinei8ulcan din $ucureşti şi demontate acum de către specialiştii aceleiaşi unităi bucureştene, au plecat astfel din uzină&

/e remarcat că s%a lucrat . ani la demontarea şi e0acuarea turbinelor iar în locul acestora au fost instalate alte utila"e, motoare /iesel de mare capacitate,produse deAzinele Mala6a din $ucureşti, ce deser0esc şi astăzi centrala electrică din uzină&

în perioada *( % .+ ianuarie *;'(, în clădirea 1arlamentului & României din /ealul Mitropoliei, s%a inut primul congres al mişcării sindicale din România& /in partea1irote#niei Sadu au fost aleşi pentru a participa la congres delegaii7 Manolac#e Mi#ai, I0an Iordan, Marin /umitru, 3lena Manolac#e şi 2udor Marin&

/eplasarea la $ucureşti s%a făcut cu un microbuz, tip militar, condus de şoferul Moianu Ion, pus la dispoziie de conducerea uzinei/upă martie *;'( cele două organizaii de partid <1&S&/& şi 1&!&R&=, cât şi celelalte organizaii de masă din uzină <organizaia de femei, respecti0 organizaiile detineret=, inclusi0 organizaia de sindicat au obinut dreptul de a se organiza şi a%şi ine şedinele pe locurile de producie <ateliere, ser0icii=& In acelaşi timp celula de partidde0ine organizaie de bază& 1e linie sindicală apar grupele sindicale, respecti0 comitetele de secii&

în cursul lunii aprilie *;' au a0ut loc frământări în rândul muncitorilor din uzină, datorită foametei rezultate ca urmare a secetei şi crizei alimentare din ară& A8 Z



&1 h

■0

Anele persoane, în frunte cu directorul uzinei, Stăncescu 5onstantin şi maistrul 5onstantinescu Nicolae, auîncercat să influeneze negati0 o buna parte din muncitori, punând această stare a lucrurilor pe seama





4legerile au fost câştigate de Frontul /emocraiei 1opulare, ■:0 aliană patronată de comunişti <1MR peatunci=&

în iunie *;': are loc naionalizarea principalelor mi"loace de producie& 1rin raportul pe care 1oliia

oraşului 2ârgu%Jiu îl trimitea /ireciei !enerale a 1oliiei, la *+ octombrie *;':, aflăm 6ă în !or" au fostnaionalizate -; de întreprinderi între care dintre cele mai importante erau şi întreprinderea de muniii Sadu %!or", antierul de delaborare a muniiei 5urtişoara şi mina de cărbune Sc#ela % !or"&

4nii de criză ai uzinei n%au fost puini, dar aceasta a reuşit să%şi continue acti0itatea&tia localitatea să%şi crească şi copiii7 aduşi în *;(: de la 2imişoara pentru încercarea fabricării de

acordeoane, familia Mar@sz a a0ut fericirea de a nu%şi auzi niciodată numele celor doi băiei la difuzor& La 5lubse dădeau filme şi înainte de începerea filmului, dar după "urnalul ce se prezenta înaintea filmului, se citea listacu toi copiii care făcuseră ce0a rău în ziua respecti0ă&

5olonia muncitorească continuă să se dez0olte dar nu intr%un mod indi0idual ci ca toate coloniile

muncitoreşti din "ude& Se dez0oltă nu numai economic ci şi cultural tot într%o cone6iune cu micile aşezărimuncitoreşti din !or"& 4şa spre e6emplu se creează cenacluri literare iar membrii cenaclurilor literare se afirmă

prin originalitatea creaiilor lor7 în Motru cenaclul )1umini motrene, în Yicleni cenaclul a Klacărala No0acicenaclul )0iori#a8, la Sadu cenaclul )Ion 0inulescu8, la 2ârgu%5ărbuneşti cenaclul )Inter"e#e8 şi la 2urbureacenaclul )0i.ai Eminescu8( 4u loc e6poziii personale sau de grup organizate de plasticienii şi fotografiiamatori&

/ez0oltarea industrială a "udeului a dus la apariia pe lângă marile întreprinderi a unor formaii artistice de prestigiu local şi naional <la Sadu orc#estra de muzică populară, brigadă artistică, formaie de satiră şi umor,ec#ipă de teatru=& Festi0alul Naional )*ântarea omâniei8 se desfăşura şi aici cu o efer0escenă artistică de

mare amplitudine pe scenele concursului de interpretare şi creaie&Se desfăşurau spectacole sub genericul ):dă muncii sau ,, *ântul mâinilor de aur8 care prezentau artistic

aspecte din 0iaa şi munca creatoare a cetăenilor din "udeul nostru& Manifestări populare de amploare dinlocalităile industriale <care, cum am spus beneficiau de o politică unitară de dez0oltare= erau dedicate diferitelor categorii de oameni ai muncii7 )iua constructoruluia , )iua mecanizatorului8, )iua mineruluiQ, )iua petrolistului8, )iua ce"eriştilor Q, )iua constructorului de maşiniQ

3rau pline de 0iaă căminele culturale, clubul muncitoresc ) 0ai s Sadu pulsând de acti0itate& 9aiuneaacestor acti0ităi, deşi impuse, era ocuparea întrun fel a timpului liber al oamenilor&M3RSAL 1RC1RI32YII N LC54LI24234 $AM$32[IA



în *:', făcându%se împroprietăriri în comuna de atunci $umbeşti%Jiu, au fost împroprietării pe moşiileSc#itului Lainici, ale statului sau c#iar ale unor boieri mai muli locuitori din $umbeşti,P 5urtişoara, 2etila, 1orceni%$irnici&

B 1e moşia Sc#itului Lainici au fost împroprietării în raport de numărul de boi sau cu braele primind şî loc decasă şi ac#itând despăgubiri Sc#itului Lainici următorii locuitori din 1orceni%$irnici şi $umbeşti7

Nr&crt&

Numele şi prenumele

5udoi boi

5u braele

Locde casă

/espăgubiri

1og& 1ră"ini 1og& 1ră"ini 1ră"iniLei,

bani

*& !#ia 8ladu D *; % % % %

-& /umitru 8ladu D *; % % % %

.& Nicolae 5ora D *; % % % %

'& 5onstantin !elapu % % ' *( .;: D*,-+(& Mi#ai $ercea % ? % ' *( .;: D*,-+& Ion 8lad % % ' *(B , .;: D*,-+D& 5onstantin 1redoiu % % ' *( .;: D*,-+:& Mi#ai 8ladu % % ' *( .;: D*,-+;& Ion Făiniş % % ' *( .;: D*,-+*+& Misc#ie Manole % % ' *( .;: D*&-+

**& 1ătru 2ancu U % ' *( Q .;: D*,-+*-& 4ncua 5o0rig%

4lbeanu% % ' *( .;: D*,-+

*.& Ooia Iui 5&!#erg#ină

% % ' *( .;: D*,-+

*'& Ioana 3loarei % % ' *( .;: D*,-+ ?

*(& 1olina /umitrescu % % ' *( .;: D*,-+în $umbeşti%Jiu, plasa No0aci au fost împroprietării7



f au împroprietărit atunci un număr de -* săteni din această comună& 4par împroprietării următorii7ariari

ariariariari( (( ( ( (( ari I#a ( ari ( ari ( ari ( ari I#a ( arisuma de *&'(( lei? suma de *&''( lei? suma de *&''( lei? suma de ':( lei? suma de ':( lei? suma de ':( lei?suma de ':( lei? suma de ;:+ lei? suma de ':( lei? suma de ':( lei? suma de ':( lei? suma de ':( lei? suma de

;D+ lei? suma de ':( lei&I#a,I#a,I#a,J= *& 5onstantin I&Antură Ion S&4rapu Q.& 2oma I&4&!rigoroiu

'&Ioana $ăluă B (?7Luc#ia $ălută& Maria 5iotor D& /inca M&5iotor ? :& StRebedea ;& 1arascbi0a Lăzăroiu &*+& !rig& !eamănu BZlli !rig&

4rapu*-& 2aşcău /umitru *.H I&!#&8e0eriă *', 5ătălina !ornoa0ă

4par împroprietării *' săteni cu *- #a şi s%a plătit suma de **&'+ lei şi -&'+ spese pentru măsurători&5onform procesului 0erbal înc#eiat la -. august *;--, 5omisia pentru e6proprierea păşunilor comunale a

constatat că satele 5urtişoara, Sofrăceni, 5âineni, 2etila au ne0oie de o păşune comunală



evP H 7Ja f!7 Qde '*;,D( #a ce se poate satisface în localitate şi atare urmează a se creea păşune alpină <pastorală= în muni pe teritoriul comunei Sâmbotin <sat 1orceni= şi Muşeteşti <sat4rşeni= Satul Lăzăreşti poate satisface cu suficienă în muntele Recea&

5onform procesului%0erbal tot din -. august *;-- pe teritoriul comunei 5âmeni nu e6istă nici un fel de proprietate care să fie supusă e6proprierii pentru cauză deutilitate naională aşa după cum dispunea Legea pentru Reforma agrară în 0ec#iul Regat publicată în Monitorul Cficial nr& :-*;-*& La înc#eierea acestui proces%0erbal au

asistat 3ugenie 9or#oianu şi Ion /&Rebedea&2ot legat de proprietate prezintă o mare importană următorul subiect& /atorăm cunoaşterea în amănunt a acestui subiect, în ceea ce pri0eşte satele $umbeşti şi $ârleşti

ilustrului dascăl 2atomirescu4le6andru, care cu dragoste pentru ade0ărul istoric a încercat să îl restabilească, discutând cu bătrâni ai satului& 3 cu atât mai 0aloroasă 0orba românească )*ine n4are

bătrâni sări cumpere%/espre obştea sătească din $umbeşti%Jiu

Cbştea este o formă de organizare social%economică în care pământul arabil este împărit în loturi, date în folosină membrilor obştii, pein tragere la sori iar pădurile, păşunile, iazurile sunt folosite în comun&

8ec#imea obştilor este atestată de sistemul toponimic al satelor noastre%numele la plural, care nu indică nici locul, nici stăpânirea ci comunitatea de locuitori7 $umbeşti,$ârleşti, Lăzăreşti, 1orceni&

4u în frunte oameni buni şi bătrâni )3omines bord et veterani]&Cbştea este cunoscută de pe timpul dacilor şi capătă formă de organizare definiti0ă, clasică odată cu formarea poporului român& 3le s%au meninut secole de%a rândul

până în pragul epocii moderne, meninându%se în special în zonele subcarpatice apărate natural&

4şa se e6plică obştea din $umbeşti împărită în moşi şi lipsa unor mari proprietari în această zona unde nici condiiile naturale n%au permis mari proprietari&1articiparea locuitorilor la Războiul de Independenă din *:DD, la al doilea război balcanic din *;*. şi a Războiului Reântregirii Naionale din *;*%*;*: a făcut posibilă

o împroprietărire după război, când, nea0ând pământ disponibil pentru eroismul lor, li s%au dat munii din împre"urimi&Locuitorul /umitru /& 1opescu zis 1reotesan, a fost preşedinte al Cbştei $ârleşti şi spunea în0ăătorului 4le6andru 2atomirescu pe august *;., când /umitru 1opescu

a0ea :- ani, că munii de pe raza comunei $umbeşti%Jiu au intrat în administraie în anul *;*+ şi s%a împărit pe hmoşiQ, Satului $ârleşti i s%au repartizat munii7 1altinul,5apul /ealului şi Luncile Sadului iar satului $umbeşti i%au re0enit munii7 Sapa, 4rgele, 5orbu şi 1oiana Lungă& 1ână în anul *;*+ munii erau liberi, fiecare locuitor seducea şi tăia lemne de unde 0oia, păştea 0itele unde dorea, nestân"enit de nimeni&

9otarul obştei $ârleşti era următorul7 pleca din apa 1olatiştei, oslua pe albia !ropului şi trecea la punctul numit 1risloapele& /in 1risloape #otarul mergea şi da înS t â ă î 8â f l Mâ d ii /i 8â f l Mâ d ii b ă l S d l i Sâ i i î l â â l i S d # t l S d l l â ă d



Surupata pe care mergea până în 8ârful Mândrii& /in 8ârful Mândrii coboară la Sadu lui Sân şi apoi în apele pârâului Sadu? merge #otarul pe Sadu la 0ale până unde seîmpreună cu apa 4lunul, o ia #otarul pe 4lunul în sus până la fântâna de la !ura lui 4lun? apoi pe drumul muntelui merge în !ro#ot, de aici pe drum până la 2ăul 1orcului, oia pe dâlmă până în punctul numit 8ârful Recii& /in 8ârful Recii #otarul Cbştei $ârleşti merge pe dâlmă până în punctul numit !loabe şi o ia pe 1ârâul 5ireşului până la#otarul cu satul Lăzăreşti, din apa Sadului&

9otarul obştei $umbeşti era7 din apa 4lunului merge până în apa Sadului, o ia pe Sadu în "os până la fabrică, unde se împreună Sadu cu Jiul? #otarul merge spre nord peapa Jiului până la confluena cu pârâul 1olatiştea& + ia pe apa 1olatiştei în sus, trece în albia Z!ropului şi merge spre muntele 1risloapele, unde se împreună cu #otarul Cbştei$ârleşti&

Cbştea $ârleşti, pentru a%şi menine munii ce%i re0eniseră a a0ut&proces cu un oarecare baron 1uiu Jega de prin 1etroşani, care%şi re0endica dreptul asupra muntelui1risloapele& $aronul a pus în tăiere lemnul muntelui 1risloapele din Surupata spre miazăzi care ?de fapt şi de drept era proprietatea Cbştei $ârleşti& Locuitorii satului

$ârleşti, '+%(+ la număr, în frunte cu /& 1opescu%1reotesan în calitate de preşedinte al obştei, Nicolae 5ri0ă ca primar şi preotul Luc#ian Fătrăşcoiu, /%tru 1etre, !#& Lubenzis !eoage, Nicolae 5âmpeanu şi alii, însoii şi de "andarmii com& $umbeşti%Jiu s%au deplasat în munte şi%au oprit tăierea pădurii&& $aronul 1uiu Jega i%a dat în "udecată&Locuitorii din $ârleşti au pus aEocat pe Miron +on:taatinescu din 2ârguJiu şi "udecata a a0ut loc în oraşul 1etroşani Cbştea $ârleşti a câştigat procesul iar baronul a făcutapel la 2ribunalul /e0a& La apel s%au prezentat7 /umitru /& 1opescu 1reotesan, Nicolae S& 5ri0ă, preotul Luc#ian 1ătrăşcoiu& 4pelul a fost câştigat de obştea $ârleşti&



5omuna de atunci $umbeşti%Jiu, formată iniial din cele două sate $umbeşfci şi $ârleşti, despărită prin [ietroi8 <$olo0an= era împărită pe )moşi8 după cum urmează7

Satul $umbeşti, situat de la 1ietroi <$olo0an= spre Nord, până unde este astăzi casa locuitorului 5ri0ă 5& /%tru era moşul $oieresc& $oierii erau7 Frumuşeanu, $ănică,3aruca Măldărescu şi 1oiancu /e la locuitorul 5ri0ă 5 /umitru <Mitruă= spre Nord *:+ stân"eni aparineau moşului 5impoca



3aruca Măldărescu şi 1oiancu, /e la locuitorul 5ri0ă 5& /umitru <Mitruă= spre Nord, *:+ stân"eni aparineau moşului 5impoca&4cesta se întindea până la casa lui 1etre 8ulpescu <8ulpan= astăzi locuina lui Ion /umitrescu <Ion al lui 1atru Nistorii=& /e aici spre Nord, până la casa lui Ioniă Luben,

-'+ stân"eni erau stăpânii de moşul Lubenesc <cel mai mare=& 9otarul de astăzi este casa lui 2ănasie I& !rigore& /e aici spre Nord, de la 4ndrei $uzdugă până la7 $e"nariu,-++ stân"eni, apapineau moşului 4le6oi& /e la !rigore 5ri0ă <azi casa în0ăătorului 1etre I& 5impu= spre miazănoapte până la ulia Firizoilor se întindea pe o distană de -++stân"eni, moşul /ănăieilor& /e la Firizoi <uliă= până la apa Sadului este spor la toi moşii şi se numeşte h *urelele cele scurteQ& 4cestea sunt7 Moşul Miculeştiîor, Moşul

Nistoreştilor, Moşul /ăneştilor <5otroi= şi Moşul 4rdelenilor&$nvă#ătorul Ale/andru -atomirescu a imortalizat o $ntâmplare! care a "ăcut pe boierul 'ănică să vândă băştinaşilor pământul ce4i apar#inea! )-.tăl lui &i#ă *impu zis

'riceag a tăiat pădurea 4 a "ăcut curâtură 4 $n Dealul *ote#elor( *ând 'ănică a văzut aceasta, ei având pământ $n luncă unde avea şi moară pe 5iu, a vândut moşia spunândcelorlal#i boieri că această curăturâ $i va scoate din luncă4, pentru că vor veni pâraiele peste eiu(

1orumbul se punea pe dealuri </ealul 8ăii= căci pe luncă erau? inundaii, ploi iar porumbii âu rămas necopi& /in 0remea aceea a rămas o zicală7 )să va "erească Dumnezeu de lipsa din ploi căd din lipsa? de seceta tot iese ceva bun] <spunea bătrânul 5onstantin 1orceanu=&

în Moşul Lubenesc casele erau doar trei la număr7 Ioana $ălânescu, unde%i 1etre Floroiu zis Molaie? /inu 5orici şi a treia era7 casa lui Radu Luben& $ălănescu a0ea casala peri în 0ale 0reo *(+ m de actuala şosea care nu e6ista pe 0remea aceea? casa lui /inu 5orâci 7 era în deal, la meri, pe unde este azi balanga % 0ia lui Ion I, 2& 1opeci, iar casalui Radu Luben era situată în deal, în pădure la -(+ m spre răsărit de actuala casă a lui /umitru 1 /ănăiaă % zis 2icuâ&

4cestea erau casele în moşul Lubenesc& 5ei trei locuitori se% considerau frai pe pământul moşului Lubenesc şi l%au împărit înmod egal între ei& 3ra aproape pustiu pământul moşului Lubenesc& 4poi a 0enit Floarea Ion 5orâci din 8oiteşti, tatăl lui 5onstantin 1opeci zis 1orceanul din satul 1orceni etc&1o0esteau bătrânii ca după mari greutăi s%a făcut şosea, care%i şi azi, dar nu aşa de bună& 075a să facă sat adunat pe lângă osea au fost aduşi forat <înainte de obştea săteascăaduşi la linie= de călăraşi <armată= la şosea, distrugându%le casele izolate şi departe de şosea& 4şa a luat naştere satul adunat $umbeşti%Jiu&

Satul $ârleşti era împărit pe : moşi şi cu $oierescul ;&/e la 1ietroi <$olo0an= spre miazăzi până la /umitru 1etre <1etre Lepădat= era moşul boieresc care era stăpânit de cucoanele7 Frumuşanca, 1oianca, Raruca şi $ănicoaia

% aceiaşi boieri care erau la sudul satului $umbeşti&

/e la 1oianca a cumpărat Radu Mitelea şi Nicolae 5âmpeanu '+stân"eni

şi o palmă,începând

de la pietroi spre miazăzi&

Z 5umpărătorii au oprit câte *+ stân"eni iar restul l%au 0ândut moşului ilui !#incea care era ispră0nicel la cocoana Raluca Măldăreasca, în curele de câte ' stân"eni <: pogoane=&

Mai spre sud de 1etre Lepădat </umitru 1etre= era moşie moştenească care se împarte pe : moşi astfel7 Moşul Lungulesc, care deinea *-+ stân"eni, "umătate aci

Z în%sat, + stân"eni iar + stân"eni în 1loştină?Z Moşul 1rundişoi, *-+ stân"eni, +în sat şi + în 1loştină?Z Moşul I0ănicioiu, *-+ stân"eni, +în sat, + în 1loştină?Z Moşul 5o0ei, *-+ stân"eni, + în sat, + în 1loştină?Z Moşul ai, *-+ stân"eni era la fosta casă a lui 5onstantin Almet%Făiniş, cu + stân"eni în sat, + în 1loştină?Z Moşul $eregan *-+ stân"eni, + în sat, + în 1loştină?Z Moşul Iacobeştilor *-+ stân"eni, "umătate în sat, "umătate în 1loştină?Z Moşul 5omanilor <5iung#ia=, "umătate în sat, "umătate în ? 1loştină&

/e aici spre miazăzi până la Secu pe linia moartă era 1loştină,& adică proprietatea moşilor amintii& în satul $ârleşti casele erau răspândite& Nu era şosea& 5a să%i aducă la şosea le%au tăiat stâlpii de &la ca$ă, le%a împărit pământ dându%lecâte *+ stân"eni de - m stân"enul ca să%şi pună casele& 36emplu7 casa 1rundişoilor era în ? coasta tiubeielor? casa lui Nicolae 5âmpeanu era unde este astăzi /iaconescu1ompilică la 0reo :+ m spre apus& 5asa moşului ai era la -++ m spre răsărit de sosea pe actuala proprietate a lui /& /&?i7 Blwi%i

B 2 î fe0V api&B8,



V api& 8,

&&centrală era slabă& 3lementul sla0 nu prea a prins pe aceste meleaguri& " & îndeosebi portul, cu toate elementele lui care%* compun precum şi & obiceiurile, dârzenia,cinstea, opunerea $n "a#a nedreptă#ii, % ospitalitatea, statornicia $n .otarele luate, lupta pentru o& via#ă mai bună, toate aceste 0irtui au fost preluate de la dacii,'7 & & &care au trăit pe aceste meleaguri precum şi de la romani, care i%au }>>8 U7 pus faa unei noi ci0ilizaii şi pe care au acceptat%o&& 2urcii1opescu& Camenii au fost forai de călărei să se adune şi să facâ sat adunat la şosea </%tru /& 1opescu % 1reotesan a po0estit pe *- decembrie *;. în0ăătorului 4le6andru2atomirescu& /umitru 1opescu a0ea :- de ani şi ştia aceste lucruri de la tatăl său, 1opa /umitrac#e care a murit în *;*., la . ani=&

1etre I&5orici din $umbeşti arăta că actul cel 0ecbi % ocolnia, care arăta cum $ă se împartă pământurile între moşi şi frai a rămas la preotul 1opa Adrea&383NIM3N23 M4I IM1CR24N23 /IN IS2CRI4 142RI3I L4 54R3 4A LA42 14R23 LC5AI2CRII /IN $AM$32[IA/acii şi romanii

4ceşti moşneni, nu prea înstării, locuitori din $umbeşti%Jiu, crescui în aerul curat al pădurilor, veseli la bucurii şi resemna#i la necazuri, îmbinare armonioasă acontopirii elementului dacic auto#ton cu coloniştii şi 0eteranii Imperiului Roman din aşezarea ci0ilă şi castrul roman de la $umbeşti, au ştiut să înfrunte de%a lungul timpuluitoate 0itregiile ce s%au abătut peste ei şi au rămas peste aceste meleaguri până astăzi&

Numai aşezarea dacică, contemporană cu Republica romană, arata că primul mare e0eniment istoric a fost rezistena pe care au opus%o darii de pe aceste meleaguritrupelor romane& /upă retragerea aureliană% populaia daco%romană rămasă aici a a0ut de înfruntat şi alte 0itregii&

1opoarele migratoare au distrus castrul definiti0 <după ce fusese reamena"at de către ci0ili=, într%un mod "alnic, lărgindu%şi şanul de apărare şi blocând poarta, ducând îninteriorul lui o 0iaă g2ea, în colibe de lemn& 1opulaia de aici a trebuit să se retragă în pădurile de pe dealuri spre a fi ferită din calea nă0ălitorilor& Nu sunt do0ezi, dar cusigurană, locuitorii acestor meleaguri au participat alături de Lito0oi şi de fratele său $ărbat în luptele împotri0a ungurilor pentru apărarea granielor 0oe0odatului&

40ând ca apărare pădurile seculare ale munilor din nord şi locuine de retragere numai de ei ştiute, conacele pe 1lai şi bordeiele pe /ealul 5oteelor au ştiut să seferească din calea "efuitorilor din secolele I8%I9 şi apoi de "afurile turceşti care erau dese când puterea

Legendele, transmise şi păstrate cu sfinenie din generaie în generaie <n%a0eau tele0izoare care sale globalizeze, să le uniformizeze cunoştinele, şi dacă ne gândimnumai la timpul pe care îl petrecem în faa lui timp în care am putea să 0orbim mai mult cu copiii să i în0ăăm măcar ce ştim noi= aduc un argument în plus faptului câ



numai la timpul pe care îl petrecem în faa lui&&&, timp în care am putea să 0orbim mai mult cu copiii, să%i în0ăăm măcar ce ştim noi= aduc un argument în plus faptului câniciodată, indiferent de apartenena adminiştrati0%teritorială, locuitorii de aici nu s%au plecat în faa duşmanului& Iată una dintre ele, care e6plică denumirile locurilor din 1leşanumite )Gruiul 0uierilor u şi *olnicul JI2rcului! locuitorii satelor 1orceni%$irnici şi9araborul a0eau &datoria să prindă şoimii <Fluturaşi de munte=& 1entru asta ei erau scutiide dările către stat& Ispră0indu%se şoimii ei au fost puşi la dări ca ceilali& 2urcii neputându%i scoate din ascunzişurile lor din muni au recurs la un 0icleşug şi anume7 în ziua de1aşti când erau la #oră, au& 0enit legai la cap ca femeile de peste munte făcându%i să creadă că sunt femeile ungurence din 4rdeal ce 0eneau la rudele lor de aici& Locul peunde 0eneau turcii îmbrăcai femei se numeşte astăzi )Gruiul 0uierilor( 2urcii au nă0ălit şi au măcelărit pe toi cei ce i%au găsit& An băiat şi o fată au 0ăzut de la marginea

pădurii cele întâmplate şi au luatU= la fugă& An turc i%a 0ăzut şi s%a luat după ei& 8ăzând că nu% &* poate a"unge a stat "os& 4cel loc se numeşte h *olnicul -urcului/in aceştia sezice că se trag locuitorii satului 1orceni%$irnici <1leşa=&

30enimentele secolului I nu au ocolit nici localitatea $umbeşti%Jiu, /upă înc#eierea păcii dintre ruşi şi turci din *:*- la $ucureşti prin care ne%a fost răpită $asarabia,

începe prigoana împotri0a lui 2udor 8ladimirescu, fiu al !or"ului ce luptase ca 0oluntar în armata rusă& /eşi prin tratatul de pace din acest an se acorda iertare tuturor careluptaseră contra turcilor, sultanul dă ordin lui 8odă 5aragea să%l trimită pe 2udor 8ladimirescu legat la 5onstantinopol pentru că să0ârşise multe cruzimi împotri0a turcilor întimpul acelui război de ani <*:+ % *:*-=&



?: i: ,■q f 7

77 7 7 &

2udor se afla la $ucureşti& Fiind înştiinat, fuge călare la 2ârgu%Jiu şi trage de%a dreptul la 8asile Moangă&4cesta c#eamă egumenul sc#itului Lainici ce se afla atunci în oraş& îmbracă pe 2udor în #aine de călugăr, îi dăun paşaport cu nume străin pentru a trece frontiera şi%l recomandă egumenului spunându%i să%l ină ascuns însc#it până trece pericolul&

La sfârşitul lui ianuarie *:-*, 2udor 8ladimirescu 0a aduna fii !or"ului printre care şi bumbeşteni spre azdrobi a pre balaurii care ne $ng.it de vii, căpeteniile noastre cele bisericeşti cât şi cele politieeşti], pornind deaici Re0oluia de la *:-*&

5u prile"ul înfrângerii re0oluiei de la *:':, trupele ruseşti intră în 2ârguJiu la . noiembrie *:': şi cerîncartiruire pentru *( zile& Statul ma"or era în casele pa#arnicului /incă Roşianu& Ruşii au făcut mai multearestări mai înainte de a trece în 2ransil0ania prin pasul 8alcan <deci şi prin $umbeşti= în a"utorul austriecilor

pentru înăbuşirea re0oluiei din 2ransil0ania&Anirea 1rincipatelor este de asemenea un moment la care au luat parte şi locuitorii din $umbeşti%Jiu& în

iunie *:(; 4le6andru Ioan 5uza face o 0izită la 2ârgu%Jiu fiind întâmpinat de oficialităi, deputai, orăşeni şimuli arani din !or" <printre care şi din $umbeşti=& Reformele lui 5uza s%au făcut simite şi pe teritoriulcomunei, mai întâi prin secularizarea a0erilor sc#itului Lainici şi apoi prin reforma agrară din *:'& Stă mărturiefondul ar#i0istic de la 2ârgu%Jiu cu împroprietăriii localităii din moşia Sc#itului Lainici şi a unor boieri cum



/ecretarea mobilizării generale la aprilie *:DD c#ema sub arme apro6imati0 *++&+++ de oameni din(&+D.&+++ locuitori ai ârii& 4rmata acti0ă a0ea (:&D++ oameni ce a0eau 6n dotare (:&+++ puşti, *;+ tunuri şi*-&.++ cai&

*; iulie *:DD, în 4r#i0ele Naionale !or", 1rimăria 5omunei 2opeşti, dosar nr& (*:DD pagina *'7 1roces%0erbal al 5omisie 5omunale de Rec#iziie din 2opeşti, "udeul !or", în legătură cu trimiterea a zece care pentrua efectua transporturi de lemne de la No0aci şi $umbeşti% Jiu la 5raio0a, trimis 1refecturii Judeului !or"&

)roces4verbal Anul Q iulie ziua QR &oi membriiF *ommuniiF *omunale de ec.izi#ium din com( ăbpeşti convoca#i "iind de domnul primar

respectiv $n localul primării ne4au pus $n vedere ordinili d4lui subpre"ect no( TVY şi TTXT prin care se pretindeatrimiterea a zece cară din această comună $n două sc.imburi pentru transportarea la *raiova a materialului delemnărie a"late $n comune, &ovaciu şi 'umbeşti de 5iu din laiul &ovaci

&oi membri"iF comisiuni*: dupe reparti#ia "ăcută $ntre locuitori con"orm ort QX din legea rec.izi#iunilor Am regulat trimiterea $n $ntâiul sc.imb a cinci cară cu câte doi trăgători ale locuitorilor acestora şi anume(Q( Ion opescuV( Ion Iacob( 0ondeaT( Ion <â.eanu+( Solomon 0o.oinaW( atru globiu, iar pentru al 3+ea sc.imb am regulat trimiterea iar a anei cară cu câte doi trăgători

"iecare ale locuitoiilor acestora 6i anume!Q( *oman usia

V( *onst( ârvulescuT( Ion 'ălteanu+( *onst, ( DrumenW( Ion -iştere care locuitori s4au şi trimis cu carele $n cele două sc.imburi $n modul speci"icat mai sus

cele I4ul sc.imb a se a"la duminică la Q corent la locul destinat con"orm ordinului d4lui subpre"ect no( TVY iar cele din sc.imbul al ll4lea, joi VQ corent, să se a"le la

locul destinat prin ordinul no( TTXR($ i #ă d t t l b l di i#i $ i t bil i " t i "



cu ce au putut la întreinerea armatei& 4u dat ofrande pentru front după cum urmează7 1rotosingelul 4drian,Sc#itul Lainici % ( lei? 3remia Mandac#e %* leu? Sarafim Mandac#e %* leu? Isaia Mandac#e % * leu? 4ntonMandac#e %* leu? losif Mandac#e %* leu? 1etru $umbescu%* leu? /an Ianăş % * leu? 1reotul !#eorg#e 2etilescu %*+ lei? 1reotul Ion 1âinişoară *++ @g porumb&

4semenea ofrande s%au făcut şi de locuitorii satelor 0ecine, contribuind pentru front&$n )E/punerea, situa#ia 5ude#ului Goij $n, anul Q a"lăm la capitolul IP )*ăile de comunica#ie8 că

)lucrărihNie/ecutate anul acesta sunt pe calea mi/tă 'umbeşti45iu, spre "rontieră, s4a "ăcut Q(WWQ metri



$n consecin#ă s4a adresat prezentul proces4ver.al cu dispozi#ie a se $nainta onorabilei pre"ecturi con"ormordinului d4lui subpre"ect no( TVY şi a d4lui pre"ect no( YQ spre cele legale(

0embri"iF com$siunei! primar(((

*onsilieri(((( 1ocuitori! &icolae *avacu, At *iuncanu, 0o.oina *,Situaia 0eteranilor din campania *:DD %*:D: aflai în "udeul !og7*& $umbeşti%Jiu7 12RA2I/%593 ICN, Reg& * 4rtil&, soldat, *:D(, Medalia Independenii, 5rucea

2recerii /unării, /omnie de ' ani 5arol I? /N3S5A !93CR!93, Reg& - 8âlcea, sold, *:;, MedaliaIndependenii, 5rucea 2recerii /unării, /omnie de ' ani 5arol I&

-& 5urtâşoara7 SAR53L 14AL, Reg& I3, /orobani, sold&, *:D'D, Medalia 5omemorati0ă?!RI!CRCIA L4OR, Reg& II, /orobani, sold&, mare medalie? 12RAY MI94I, Reg& I Roşiori, sold&, *:D:,n%are medalie? M323RCIA ICN, Reg& *:, /orob&, sold, *:DD, Medalia 5omemorati0ă&

.& 2etila7 $A! SIMICN, sold&, *:D(, 2recerea /unării, 5omemorati0ă Jubiliară, 4părătorilorIndependenei? $A! !R& ICN, Reg& -, /orobani, sold&, *:D(, 2recerea /unării, 5omemorati0ă Jubiliară,4părătorilor Independenei? NI5C4R34 M4RIN, Reg& * Roşiori, sold&, *:D(, 2recerea /unării, 5omemorati0ăJubiliară, 4părătorilor Independenei

împărirea administrati0%teritorială a "udeului !or" în anul *:DD era7 1laiul No0aci <din care făceau parte$umbeşti%Jiu, 5âmeni, 2etila, 5urtişoara=, 1laiul 8ulcan, 1lasa Ccolu, 1lasa Jiu, 1lasa 4maradia şi 1lasa !ilort&

/in Tsta cu gor"enii căzui pe câmpul de luptă în războiul de independenă sunt enumerai7*& /in $umbeşti7 MI5A 5CNS24N2IN, soldat în Regimentul -, /orobani şi 8rabie Ion, soldat în

acelaşi regiment?

-& /in 5âineni7 !RI!CRCIA 23F4N, soldat în Regimentul -, /orobani, $abuşcă /umitru, soldat înRegimentul * linie&4ceştia s%au "ertfit pe câmpurile de bătălie de la !ri0ia, 1le0na, Ra#o0a, Smârdan, 8idin, împlinind 0isul

de 0eacuri al independenei neamului&Lipsa căilor ferate şi a căilor de comunicaie amena"ate a făcut ca cele mai grele obligaii ale ărănimii în

timul războiului să fie e6ecutarea transporturilor pentru ne0oile armatei 3i au contribuit



do0adă plecând de lângă cei dragi la împlinirea datoriei pentru patrie când munii, satele şi împre"urimilelocalităii $umbeşti%Jiu au fost baricade ale 0ite"iei ostăşeşti în faa duşmanului& S%au dat lupte grele pe culmilemuntoase şi dealurile din apropiere& 8orbesc peste ani luptele purtate pe 8alea Jiului, $umbeşti, 2etila,

Sâmbotin, !ornăcel, 5âineni& $umbeştiul a fost punctul de rezistenă de unde se trimiteau pro0izii pentruarmata română& entru a ilustra "aptele de vitejie de care au dat dovadă gorjenii, printre care şi bumbeştenii, redăm

următorul "ragment! )$n zori de zi $n drum spre 'umbeşti se primeşte ordin de luptă( 'atalionul $şi U din egimentul Q Goij au mers la 'umbeştUiu iar 'atalionul IU la ecea, pe .otarul cu Austro4Ungana( $n lan#ulde trăgători, pe coama muntelui nu este nici un adâpoat contra vântului oare bate $ngrozitor de rece, A

mai "ost "rig $n război dar ca astănoapte cât $n toate de până acum, cu drept i se spune ecea( Artileriainamică bombardează şi $şi $nte#eşte f "ocul Un proiectil loveşte o stâncă, o sc.ijă loveşte grav pe sublocotenentul -iberiu opescu, directorul Gimnaziului Zlltdor <ladimirescu[, moare $n spital $ngrijit dedoctorul Andreescu şi 0a/ *idcer( Semni"icativ este "elul $n care colonelul egimentului Q Gorj, prin ordinul de zi dat, apreciază vitejia goijenilor7 )mă simt dator a mul#umi din adâncul su"letului meu o"i#eiilor, subo"i#erilor, capomlUor şi solda#ilor pentru bărbă#ia şi credin#a şi capacitatea de care au dat dovadă $n luptelece au avut loc timp de VT de zile şi am credin#a că şi $n viitor vor dovedi curaj şi avânt ostăşesc pentru$mplinirea idealului na#ional,

4u pierit aici, pe 8alea Jiului şi pe teritoriul $umbeştiului muli eroi ai neamului7 soldatul 1ănău Ion, dinRegimentul (:, Sârbu Nicolae, 2uncă Marin , în0ăător, $ădăşescu Sie, în0ăător, Juscu 2udosir, etc&

Lupte grele s%au dat pe 8alea Jiului la $umbeşti, unde inamicul era amplasat în muntele 1leşa iar armataromână pe /ealul, 5urpenoasa şi /ealul 8ăii& Inamicul trăgea cu artileria de la Meri diri"ată de un post de





şi să ocupe defileul Merişor <altitudine *&+++ m= ce desc#idea calea spre 5âmpia 9aegului, în luptele pentru/efileul Merişor trupele noastre au capturat .++ prizonieri germani, - tunuri şi o mare cantitate de material derăzboi& în aceste lupte s%au remarcat soldai din Regimentul *: !or", $atalioanele * şi ' care au respins

rezistena inamicului de pe /ealul 1ietrosul şi de pe înălimile $lidaru şi $aciu& 4stfel în tot cursul luniiseptembrie /i0izia ** română a desfăşurat numeroase bătălii pentru apărarea 1etroşanilor repliindu% se pe poziii de apărare în urma numeroaselor atacuri şi contraatacuri duşmane a"ungând până la urmă pe frontieră&

/in primele zile ale lunii octombrie inamicul a concentrat fore puternice în 8alea Jiului de 8est şi între1etroşani şi frontieră& 4stfel ad0ersarul a adu$ pe frontul Jiului peste .+ de batalioane de infanterie şinumeroase baterii ale infanteriei de diferite calibre& 4ceste fore trebuiau să atace trupele române din dreapta şistânga Jiului& 5omandamentul german urmărea totodată să pătrundă în Cltenia pe 8alea Jiului& 5omandamentul4rmatei a I%a germane a încredinat în acest scop grupului ^neussl misiunea să rupă apărarea de la Jiu prinîndepărtarea forelor române de pe crestele muntoase& 1rincipalul drum 0izat acum de inamic era cel prin

2recătoarea Jiului&însuşi comandantul german, generalul FaAcen#aEn, moti0a necesitatea străpungerii frontului pe la Jiu,deoarece comandamentul român a aruncat la timp întăriri suficiente pe înălimile de la graniă, la sud de păsurile2urnu Roşu, $ran şi $rotocea şi în modul acesta înc#isese drumurile cele mai scurte spre $ucureşti&

4stfel bătălia de la Jiu, desfăşurată în luna octombrie, cu deosebire în prima şi ultima decadă a ei, a a0utdrept scop oprirea ofensi0ei duşmane a grupului ^neussl, ce dispunea de trei mari unităi de luptă faă de osingură unitate română, reprezentată de /i0izia ** Infanterie, comandată de generalul 5ocărăscu&

Cfensi0a inamică, începută în condiii de superioritate numerică şi te#nică, reuşeşte la ** octombrie, dupătrei ore de bombardament continuu să cucerească 1asul 8âlcan& în aceeaşi zi, la comanda 4rmatei I%a române

este numit generalul Ion /ragalina, care comandase până atunci !rupul 5erna&8&l&7 I?i7? 7

1lanul operati0 elaborat de noul comandant pentru oprirea ofensi0ei inamicului, pre0edea trimiterea dea"utoare de la !rupurile 5erna, /unărea şi Filiaşi şi consta mtr%un puternic atac de front cu aceste fore e6ecutatla nord de 2ârgu%Jiu, combinat cu două atacuri de flanc pornite dinspre $aia de 4ramă şi Clt&

începutul contraofensi0ei noastre a fost fi6at pentru ziua de *' octombrie, <moment sărbătorit de populaia





La $umbeşti a 0orbit ostaşilor cu con0ingere şi căldură despre necesitatea luptei până la "ertfa supremă pentru alungarea inamicului de pe pământul patriei& 4poi s%a adresat ofierilor? )1ua#i solda#ii, căci ei sunt copiicinsti#i ai neamului, şi merge#i şi apăra#i, cu sacri"iciul vie#ii glia patriei strămoşeşti( îşi continuă drumul pe

/efileul Jiului, însoit de colonelul /umitrescu şi maiorul Miltiade& S%a oprit de mai multe ori pentru a sta de0orbă cu soldaii şi ofierii, pentru a studia situaia concretă şi a da indicaii asupra aciunilor 0iitoare&4"uns la Mănăstirea Lainici, începu, pe baza faptelor studiate la faa locului să dea dispoziii pri0ind modul

de aciune a trupelor în zona defileului& în acest timp a primit 0estea că inamicul interceptase comunicările lasud de Lainici& în aceasta situaie a ordonat şoferului să întoarcă maşina, plecând spre $nmbeşti prin gloaneleduşmanului& 5olonelul /umitrescu, deoarece generalul era aşezat în partea de unde 0eneau gloanele i%a sugeratideea să sc#imbe locul, la care generalul a replicat7 )&u, $mi păstrez locul de onoare şi $n pericol%( C mitralierăinamică, instalată pe nişte stânci din dreaptaJiului, sub Locurile Rele, numite )'orzii Kon"uluiTQ seceră maşina iar un glon a lo0it pe general în umărul şi

braul drept& I se acordă primele îngri"iri într%o casă din 8alea Sadului 51etrian 5onstantin=, apoi a fosttransportat la 2ârgu%Jiu şi de aici la Spitalul din 5raio0a&/orea să%şi reia cât mai curând locul în luptă, deşi se aWa într%o stare gra0ă& /ialogul cu doctorul 1oenaru,

care%* îngri"ea, este uimitor prin tenacitatea şi spiritul de sacrificiu ce%* anima7 )Doctore, cum aş putea să "iuvindecat mai repede, ca să mă $ntorc la bătălie9 Kie că4mi vei păstra sau $mi vei tăia bra#ul8(

ăspunsul doctorului a "ost promt şi dur! )-âindoă bra#ul vindecarea se va "ace mai repede( Generalul Dragalina n4a ezitat! )Ei, bine, atunci, taie doctore, tot mi4era de4ajuns unul%(

La - octombrie este transportat la $ucureşti pentru îngri"iri medicale& Marele c#irurg 2oma Ionescu îiamputează braul& /eşi infirm, generalul era optimist7 )mai am un bra# pe care l pun la dispozi#ia tării%(

Noul comandant al grupului de fore fiind colonelul Ion 4nastasiu, a #otărât continuarea planului conceputde /ragalina& în cele din urmă, inamicul care a atins linia /obria % Stăneşti % Sâmbotin % 1orceni % $ir nici,a"ungând în gura defileului la $umbeşti, a fost respins de unităile Regimentului *: !or", comandate decolonelul Jipa&

& 5u întăriturile primite, !rupul Jiu dispunea acum de -- batalioane, D escadroane şi *. baterii <faă denumai *: batalioane, -: escadroane şi -- baterii ale inamicului=, la *' octombrie a trecut la ofensi0a după o

puternică pregătire de artilerii& 2rupele germane reiau şi ele ofensi0a iar luptele au un caracter e6trem deîn0erşunat& Repliate pe poziii de apărare, la nord de oraş, îa 8ădeni şi $ârseşti, trupele di0iziei ** infanterie aurespins toate încercările inamicului de a continua ofensi0a la 0est de Jiu& 2rei detaşamente comandate de



şi meninerea Sâmbotinului au adus ca trofeu de război în tabăra noastră peste **( prizonieri germani iar peste*D( nemi au pierit& 4tacurile sublocotenenilor 8âlcu Ion la Sâmbotin şi Nicolae 1ătrăşcoiu la 4rsuri au dus lacapturarea artileriei inamicului pe care au întors%o împotri0a duşmanului& 5oloana ba0areză de la Sâmbotin şi

2etila a intrat în panică retrăgându%se peste muni, antrenând în fugă şi batalionul de la 1orceni%$irnici& 2ăindu%i%se retragerea inamicul a lăsat Ia Sc#ela toate tunurile pierdute de ai noştrii în retragerea de la *- octombrie& încursul luptelor, trupele române au capturat peste -++ de prizonieri şi o bună parte din artileria inamicului, căruiai%a pro0ocat numeroase pierderi în oameni şi materiale&: :

în aceeaşi zi de *' octombrie, în zona de luptă de la 1eştişani, atacul alor noştrii a lo0it din flanc inamicul,silit sa se retragă din /obria şi Raso0ia& /etaşamentul /e"oianu a nimicit complet o & coloană inamică de0aloarea unui batalion& 2otodată au fost luai '++ prozonierl şi capturate *- mitraliere, numeroase arme&încercările inamicului de a cucerii poziiile pierdute au fost respinse& Lo0it frontal şi din flanc de soldaii noştrii,

inamicul îngrozit atrecut la retragerea flancului lui drept& 1rin această aciune a grupului Jiu, ofensi0a duşmană afost oprită în 8alea Jiului ad0ersarul fiind constrâns să re0ină pe 0ec#ile poziii de frontieră&Rezultatele acestei prime zile de ofensi0ă alături de câştigul poziional obinut s%au concretizat în capturarea

a D++ prizonieri între care D ofieri superiori şi *- ofieri inferiori, . tancuri, numeroase mitraliere, precum şi omare cantitate de materiale de război&

$iruina a fost plătită scump şi de unităile !rupului Jiu& în luptele de la Sâmbotin, 1eştişani şi 8ălari peste*&.++ luptători români au căzut pentru patrie&

4 doua zi, la *( octombrie, trupele noastre au reluat ofensi0a 7şi detaşamentul locotenent%colonel1omponiu&pornind la atac dinspre $umbeşti, trece Jiul, alungă inamicul de pe malul drept şi eliberează satul

1orceni& în timpul luptei cad rănii sublocotenentul Ion Manolescu şi mai muli soldai&

r$ >

în acelaşi timp detaşamentul locotenent%colonel 5oandă, acionând pe direcia 2etila % Sâmbotin a cuceritterenul la est de şoseaua $umbeşti % 2ârgu%Jiu& 5oncomitent cu aciunile energice desfăşurate de detaşamentele1omponiu şi 5oandă, subunităile detaşamentului Cbogeanu, care au atacat de la 5urtişoara % Iezureni % 8ădeni %2urcineşti au trecut Jiul, au asaltat rezistena inamică, aueliberat localitatea 2urcineşti şi au urmărit îndeaproape pe ba0arezi în retragerea lor peişte 9orezu





de la Jiu, pentru a le trimite în apărarea 5orpului * armată română de pe Clt& 1rin reducerea dispoziti0ului de laJiu, 0ictoria realizată cu atâtea sacrificii nu a fost 0alorificată& 1e tot frontul Jiului de la /ealul 4rcanului până înMunii 1arângului a rămas o singură brigadă cu efecti0e reduse şi câte0a baterii de artilerie& /e aceea inamicul a

continuat să stăpânească crestele munilor şi trecătorile&Succesele câştigate de trupele noastre asupra forelor duşmane, deşi în inferioritate numerică, se datoresc înaltului patriotism care aînsufleit ostaşii noştrii, 6a şi măsurileeficace luate de 5omandamentul armatei *, concepii elaborate de generalul Ion /ragalina şi aplicată cu

pricepere de comandanii !rupului Jiu7 lo0itură frontală combinată cu o mane0ră de luptă în0ăluitoare în scopulaz0ârlirii duşmanului peste frontieră& Cfensi0a 0ictorioasă a trupelor române de la Jiu cu tot caracterul ei militara determinat inamicul să renune la reluarea ofensi0ei până la primirea de noi întăriri&

5ătre sfârşitul lunii octombrie, comandamentul german a reuşit ca între 1etroşani şi frontieră să concentreze puternica armată care dispunea de +&+++ oameni& 4ceasta era armata condusă de generalul û#ne şi făcea parte

din grupul de armată al generalului Fal@en#aEn& în numai ( zile comandamentul german a concentrat în zona1etroşani % 9aeg ( di0izii de infanterie, - di0izii de ca0alerie, V batalioane de ciclişti, artilerie de toate calibrele,tancuri dispuse pe un front de '+ @m pentru a rupe apărarea trupelor române pe pantele de sud ale crestelormunilor& !rupa û#ne a0ea misiunea

Z 8



Noua ofensi0ă a fost pregătită în stil mare cu o metodă şi minuiozitate caracteristic germană& Numeroasetrupe de pionieri şi mase mari de populaie, ridicate din regiunile 0ecine fură întrebuinate la reparaiadrumurilor prin muni şi a podurilor din şoseaua Jiului& 2erasamentul şoselei a fost întărit ca să poată suporta

tunurile grele, mişcate cu tractoare, automobile, automobile blindate şi camioane& /epozitele de muniii şialimente au fost stabilite prin muni şi prin diferite puncte ale trecătorilor& 2rupele au fost pre0ăzute cuîmbrăcăminte şi ec#ipament de munte& iruri nesfârşite de trenuri debarcau în gări trupe, muniii, animale de

po0ară, pro0izii şi tot felul de material de război&oseaua din /efileul Jiului, care din nefericire rămăsese în mâna germanilor până la mi"locul distanei

dintre Lainici şi $umbeşti fu întrebuinată pentru transportul artileriei grele şi uşoare şi a unei pări din trupe&Linia ferată /ecu0ilîe instalată în timpul neutralităii pentru a înlesni transportul de grâu le%a fost şi ea de marea"utor&

în faa acestor grupuri se aflau trupele române care participaseră în luptele din sectorul Jiului de la

declanşarea războiului& 3le nu primiseră nici un fel de întăriri, efecti0ele erau reduse şi ca urmare a pierderilorînregistrate <circa -&+++ soldai şi *-' tunuri= se realiza un raport de fore de -,(* infanterie şi -* artilerie în fa0oarea trupelor germane&

1ână la -D octombrie s%au desfăşurat aciuni de recunoaşteri şi #ăruială& 4stfel pentru ocuparea unor poziiimai a0anta"oase între !ura Sadului şi /efileul Jiului în noaptea de *; % -+ octombrie, Regimentul *: infanterie!or" a atacat cu $atalionul * trupele inamicului de pe înălimea 1leşa pe care le%a respins, luând .( prizonieri şicapturând . mitraliere& /e asemenea, în aceeaşi noapte, soldaii au ocupat înălimea 2âmpa, nimicind un punctde spri"in puternic al inamicului& în această aciune au capturat *; prizonieri,- mitraliere, . de puşti, lăzi cu grenade şi rac#ete& în noaptea de& -. % -' octombrie o patrulă comandată de

sublocotenentul Ion îsac, comandantul unui pluton din Regimentul *: !or", supra0eg#ind un iz0or din 8aleaSadului, de unde inamicul se apro0iziona cu apă, a reuşit să ia ( prizonieri germani de la care s%au obinutinformaii preioase pri0ind noile unităi germane sosite în sectorul 1etroşani&

în ultimele zile ale lunii octombrie însă inamicul a declanşat o puternică ofensi0ă în lungul 8ăii Jiului&încercările duşmanului de a

străpunge frontul şi a înainta în Cltenia s%au lo0it de dârza rezistenă a ostaşilor noştrii din /i0izia ** Infanterie&Sub spri"inul unui 0iolent foc de artilerie inamicul a atacat la est şi 0est de Jiu în sectorul & apărat ded l d d l ii i i Cbl



?8M



de locuit pentru ofieri, spitalele pentru soldai& 2oate mi"loacele de locomoie au fost rec#iziionate de laînceput7 cai, cărue, trăsuri, biciclete şi automobile& Neputincioşi, românii 0ăd cum germanii încarcă în căruea0utul lor, maltratează oamenii& 2oate primăriile au primit ordin în acest sens pentru a întocmi tabele cu tot ce

e6istă pe raza localităilor, după care s%a trecut la rec#iziionarea masi0ă a tuturor produselor, confiscarea şiraionalizarea alimentelor& Se interzicea comerul şi tăierea 0itelor, păsărilor de curte, fabricarea săpunurilor,co0rigilor, pră"iturilor& 5ontra0enienii se pedepseau cu amendă de *&+++ lei şi cu înc#isoare de până la trei luni&Soldaii germani scotoceau zi şi noapte prin case, magazine şi instituii publice pentru a confisca şi

ridica tot ce se găsea de trebuină& /upă ce goleau locuinele satelor şi oraşelor de toate bunurile, ocupaniispărgeau geamurile şi stricau uşile, transformau unele case în gra"duri, scoteau duşumelele, gardurile, pentru a leîntrebuina ca lemne de foc& 2oate obiectele din metal s% au rec#iziionat7 aramă, bronz, cositor& 4u fostdemontate şine de cale ferată, tra0erse, clopotele bisericilor& S%au introdus pentru populaie cartele de alimente&

colile au fost înc#ise pentru înnăbuşirea sentimentelor patriotice iar în localurile lor au fost încartiruii ofieriişi soldaii& i localurile de cult au a0ut de suferit de pe urma ocupaiei& Mănăstirea Lainici a fost transformată îngra"d&

în "udeul !or" au fost arestate :*' persoane şi comise (: de asasinate dintre care7 împuşcarea unui grup defemei ce fuseseră maltratate pentru că se opuseseră soldailor? spintecarea cu baioneta a două fete din 2ârgu%Jiu,împuşcarea unui copil de *. ani în timp ce dormea, a unei femei în timp ce%şi spăla copilul etc&

Yara trăia clipe grele, dar poporul nu%şi pierdea sperana în 0ictoria cauzei sale7 eliberarea ării ocupate degermani şi unirea 2ransil0aniei cu România&

Regimentul *: Infanterie !or", care a luptat la Jiu s%a distins apoi şi în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi

Cituz, fiind citat pe ordine de zi decorat cu cea mai mare distincie militară pentru acte de bra0ură h :rdinul 0i.ai <iteazul U

8ictoria de la Jiu este cel mai frumos omagiu pe care ostaşii 4rmatei I îl aduc bra0ului lor comandant,generalul Ion /ragalina, aflat pe patul spitalului& $oala s%a agra0at, iar la noiembrie *;* a încetat din 0iaă&4stfel a intrat în istorie ca unul din eroii neamului nostru& în memoria lui în centrul ci0ic $umbeşti i s%a ridicatun bust, iar pe locul unde a fost rănit un monument&

/e aceste lupte se leagă şi alte )repere zonale8( Am numit aşa prezena 3caterinei 2eodoroiu în 8alea Jiuluişi ridicarea de către $râncuşi a 5omple6ului Sculptural din 2ârgu%Jiu&

5 t t l il 3 t i i 2 d i î / fil X 4flă di E 5i l i] t l i



).

retragere de pe 8alea Jiului, în calitate de comandant al plutonului * din compania & 4 fost rănit, spitalizat şireîntors la unitate trecând prin toate 0âltorile războiului& în plutonul său, care opera în /efileul Jiului în Munii8âlcanului şi 1arângului lupta şi caporalul Nicolae 2eodoroiu, fratele 3caterînei, cercetaşă % infirmieră de 5ruceRoşie în spitalul de rănii din Gimnaziul -udor <ladimirescu din 2ârgu%Jiu& Sublocotenentul Nicolescu <era pe QR4 VX septembrie $n zona cotei QW+ :boroca( Ecaterina m4a $ntrebat de "ratele său, iram comunicat că este$n tranşee cu grupa sa şi am trimis un agent să4l aducă( In mână avea o legăturică cu ceva mâncare, trimisă de

mama lor şi $n bra#e un iepuraş alb, de casă, prins prin 1upeni( Sosind agentul cu "ratele Ecater$nei, am dispus să se aşeze $n pârâiaşul din apropiere, unde au mâncat şi au discutat de4ale lor( După câtva timp, caporalul s4a prezentat şi mi4 a raportat că sora sa $mi cere permisiunea s4o las $n tranşee ca să lupte $mpreună( &eadmiiându4i cererea, a plecat mâ.nită $n su"letul său, peste mun#i la -ârgu45iuF a fost cel dintâi comandantcăruia i s%a adresat cu cererea de a fi primită în rândul ostaşilor în dorina de a lupta alături de fratele său pentruîmplinirea idealului naional& Nu i s%a aprobat, ofierul fiind depăşit în competenă& 5ercetaşa a reuşit însă să%ldetermine pe generalul Ion /ragalina, 5omandantul 4rmatei I s%o încadreze 0oluntar& /ar fratele ei, Nicolae, numai trăia <Romma Merluzzi, soră de caritate spunea de 3caterina că a 0ăzut%o într%o zi plângând în #o#ote

pentru că nemii i%au omorât fratele& )Am zărit atunci $n oc.ii ei "lacăra răzbunării((( &4aş "i crezut niciodată că

"ata aceea, simplă la $n"ă#işare, să "ie $n stare a "ace atâta "ată neamului nostru%F îşi dăduse 0iaa pentru patrie,aşa cum 0a cădea şi ea la Mărăşeşti&S%a mai remarcat în aceste lupte generalul Nicolae 1ătrăşcoiu care a do0edit o mare îndrăzneală şi o 0ie

pătrundere a situaiilor nepre0ăzute de pe front& 4şa s%a făcut că, în noaptea de *( octombrie el capturează două baterii de obuziere din regimentul -* artilerie& Nesuportând dezastrul, comandantul neam şi%a descărcat pistolulîn tâmplă& <C luptă desfăşurată c#iar în curtea casei sale de la 4rsuri%Sc#ela=& 1entru faptele $ale regeleFerdinand I l%a gratificat cu cea mai înaltă distincie militară pentru ofieri7 :rdinul 0i.ai <iteazul ], clasa a 04a, fiind primul din toi comandanii Regimentului !or" nr *: decorat cu acest ordin& Cdată cu decoraia el aprimit şi o sumă substanială de bani, pe care a donat%o satului său de baştină ca să se construiască acolo o



4ne6a cu decedaii din primul Război Mondial din $umbeşti%JiuICN MI5A? ICN 5M1C54? 5CNS24N2IN 1C13S5A? I !93CR!93 1~R8AL3S5A? ICN

1~R8AL3S5A? /AMI2RA i /AMI2R3S5A? ICN 12RA2? 4N/R3I MC2CR!4? /AMI2RA

/NI42? NI5CL43 /N3S5A? 2CM4 4R/3L34NA? 132R3 i 2CM3S5A? I45C$ $ARI!A?/AMI2RA 12RA2? 8I52CR 5RI832I? MI94I LA$3N? NI5CL43 MRCIA? !93CR!93 LA$3N? 5CNS24N2IN 12RA2? FLC4R34 12RAY? 5IM1C54 NI5CL43? U 84SIL3 M, MC2CR!4?O494RI4 1C13S5A? NI5CL43 5IM1A? z 4L34N/RA /NI42? 12RA 5& MI23L34? ICN 5&MI23L34? X ICN 1C135I? ICN C1RICR? NI5CL43 N& 1C13S5A? /NIL l NI5CL43? MCIL ICN?MCIL 4L34N/RA? M~N3S5A 3 /AMI2RA? LA14N /AMI2RA? 1~INIC4R 5CNS24N2IN? i?2CM3S5A /AMI2RA? !93CR!93 5CN2R4? ICN $CR54N? f 1N2A ICN? S~R$A NI5CL43?2AN5 M4RIN? $/3S5A i IL33? J\S5A 2A/CSI3? I45C$ ICN? I45C$ !93CR!93?/AMI2RA ? $J3N4RA? ICN $J3N4RA? 5CNS24N2IN I45C$?

Legionariiîn aprilie *;.+, în condiiile crizei economice s%a înfiinat !arda b de Fier % secie politică a Legiunii4r#ang#elul Mi#aiL 1rogramul acesteia, anunat în decembrie *;.+ coninea0o 0irulenta critică la y adresasituaiei economice, sociale şi politice din România, aruncând întreaga 0ină pe seama partidelor politice şi peregimul politic e6istent& il> In document se propuneau unele soluii precum7 ştergerea datoriilor M acute lacămătari şi bănci, cărora li s%au aplicat dobânzi mai mari decât permitea )legea morală, stârprrea #oiei,afirmarea unei ferme poilitiri& agrare ca #ază a întregii economii naionale, ridicarea ni0elului , ortodo6iei,crearea unui 1arlament 5orporati0&

Ideologia legionară se împletea foarte strâns cu naionalismul&

/in punct de 0edere al structurii organizatorice mişcarea legionară se prezenta ca o grupare politică paramilitară& Anitatea U de bază era cuibul& 5uibul era format din . %*. persoane& Structura mişcării urmăreaasigurarea subordonării oarbe a celor din cuib faă de şef& Membrii în organele de conducere erau numii din Bmembrii marcani, cu sau fără şcoli, cu sau fără 0ec#ime, care



V

făceau parte sau nu dintr%un cuib, membrii din orice categorie socială, fie intelectuali, fie muncitori, fie orăşeni,fe ărani, bogai sau săraci, dar care do0edeau ataşament fanatic faă de mişcare şi faă de căpeteniile ei&

întâlnirile cuibului urmau să se desfăşoare ca întrUo biserică unde fiecare trebuia să uite de problemelemărunte şi de mizeria7 0ieii cotidiene şi să se gândească numai la pace& 3rau propuse diferite% teme pentru a fidiscutate în cmburupolitica agrară, reforma financiară, raportul dintre muncă şi capital, probleme aleminorităilor, rolul ăranilor şi muncitorilor în statul legionar& 5uibul trebuia sâ fie întotdeauna acti0& eful decuib trebuia să dea do0adă de iniiati0ă iar ordinale sale sau #otătârile luate la adunările cuibului erau duse la



4sociindu%i pe legionari la e6ercitarea puterii, Ion 4ntonescu credea că pe plan intern şi%a asigurat, în absenaconcursului poziti0 al partidelor istorice, o bază politică iar pe plan e6tern simpatia !ermaniei lui 9itler şi aItaliei lui Mussolini, care a0eau afinităi ideologice cu mişcarea legionară&

rsHiis

Decretul de instituire a statului na#ional legionar "ăcea din Garda de Kier partidul unic, cu un program pecât de generos pe atât de general! )mişcarea legionară este singura mişcare recunoscuta in noul statj având ca #el ridicarea morală şi materială a poporului român şi dezvoltarea puterilor sale creatoare (

1uşi în situaia de a%şi e6pune programul, legionarii s%au anga"at într%o succesiune de comemorări şi parastase&

/incolo de 0ălul religios stătea o mare sete de răzbunare împotri0a ad0ersarilor gărzii, între care se aflau ceiresponsabili de decapitarea mişcării în *;.: % *;.;& 2emându%se că gu0ernul Ion 4ntonescu îi 0a face scăpai pe

prigonitorii gărzii, legionarii au #otărât să%şi facă dreptate singuri, ucigându%i pe demnitarii şi militariiîntemniai la Jila0a, precum şi pe Nicolae Iorga şi 8irgil Madgearu& în acelaşi timp represiunea a lo0it populaia

e0reiască& /ispunând de o poliie paralelă % )poli#iaJ legionară

, membrii !ărzii de Fier au trecut la arestări,acte de 0iolena, confiscări de bunuri etc, cărora le%au căzut 0ictimă numeroşi e0rei& 4ntonescu era profundnemulumit de aciunile independente ale legionarilor, considerate de el drept fenomene ale anarbizării ării&

Locuitorii din $umbeşti%Jiu împletesc în memoria lor amintiri bune despre legionari cu amintiri rele& 3raufoarte legişti <unde găseau oale murdare la 0reo familie le spărgeau, 0ă amintii sau



0ei citi în continuare de pâinea sub grama" a lui Făiniş călcată în picioare=, dar oamenii de aici nu se puteauobişnui cu teroarea pe care o impuneau prin marşurile lor pe străzi&

Legionarii au încercat prin rebeliunea din -* % -. ianuarie *;'* să%l înlăture pe 4ntonescu, dar acesta a ştiut

să folosească abil asasinarea unui maior german /oring, şeful 4be#r%ului din Fenininsula $alcanică de cătreun supus grec /imitrios Sarantopoulos, do0edit ulterior a fi în ser0iciul spiona"ului britanic, pentru a demite unşir de demnitari legionari acuzai de negli"enă în ser0iciu, constrângând astfel mişcarea legionară să se anga"ezeînfcr%o confruntare cu armata&

4ntonescu reuşeşte cu a"utorul armatei să%i înfrângă pe legionari, reuşind astfel să%i înlăture de lagu0ernare&

1opulaia "udeului !or" şi implicit a localităii $umbeşti%Jiu, a dat do0adă de multă cuminenie şi nu aaprobat mişcările produse de către legionari în unele localităi din ară& întreaga populaie rurală nu a aderat lamişcarea legionară, cu e6cepia câtor0a intelectuali, făcându%se pe întreg "udeul !or" '+ de cuiburi şi acestea în

formare, aşa cum spunea 5onstantin 5odiă în lucrarea )olipi din Gorj^(1artidele din acele 0remuri faceau gra0e greşeli& In ară domnea o stare de nesigurană&între cele două războaie mondiale, influenai de mişcarea legionară, tineri din comuna de atunci

$umbeşti"iu au crezut câ alăfcurându%se tinerilor înscrişi la această mişcare, 0or aduce fericirea în localitatea lor&4l doilea război mondial

An alt e0eniment este cel de%al doilea război mondial, care în prima sa parte a adus mari pre"udicii umane şimateriale localităii $umbeşti,

în prima parte a războiului România a fost aliata !ermaniei bitleriste, factorul #otărâtor care impulsionasedeplasarea în direcia apropierii faă de aceasta fiind, pe de o parte, năruirea speranelor într%un succes militar

apropiat al puterilor occidentale <4nglia, Frana= iar pe de altă parte pericolul de in0azie şi dezmembrare ateritoriului naional de către !ermania, în cazul în care România ar fi încercat să intre în război alături de Franaşi 4nglia&

La -' noiembrie *;'+ sub semnătura generalului 4ntonescu, România a înc#eiat un pact de aliană cu!ermania şi Italia împotri0a Aniunii So0ietice&

în dimineaa zilei de -- iunie *;'*, orele ', !ermania a atacat Aniunea So0ietica, /e partea !ermaniei auintrat în război Italia, Angaria, Finlanda şi 3omânia,

4rmatei române i%a fost adus la cunoştină ordinul de atac, difuzat prin radio şi prin tipar c#iar la oraamintită& Soldailor români li se cerea să lupte pentru a putea reface #otarele încălcate şi& teritoriile răpite



v :V;î&



în a doua parte a războiului, cuprinşi de sentimentul datoriei au dus mai departe flacăra neatârnării, atuncicând ara a cerute, luptând pentru libertatea ării şi continuând lupta mai departe pentru eliberarea ărilor 0ecine7Angaria, 5e#oslo0acia&

3 semnificati0 cazul sergentului Mirulescu N& 1etre din Regimentul ;' Infanterie care a luptat în *;''%*;'( în Angaria şi 5e#oslo0acia, sfârşitul războiului prmzându%* Ia 1raga, primind un bre0et prin careMinisterul 4părării Naionale, pentru faptele de 0ite"ie, i%a conferit medalia )<irtutea militară] *lasa a Ii4a(

Nomele şi prenumele

Felul decoraiei

8irtuteaMilitară 8ictoria

$ărbăieicredină

Ser0iciulcredincios Rom Rusă

Mirulescu 1etre /a /a1âtru I /umitru /a /a

$uşoi /umitru /a /a5impu /umitru /a & /a /a &5ri0ă /umitru /a /a!apşa Laureniu /a /a5a0ei 5 Ion /a /a /a /a9arnea /umitru /a /a /a /a /a$leoană /umitru /a /a

-. august *;'' a însemnat o cotitură şi pentru localitatea $umbeşti%Jiu& /upă arestarea gu0ernului

antonescian în după amiaza zilei de -. august *;'', regele Mi#ai I s%a retras în $umbeşti, în Azina Sadu iar în5azinoul din 5olonie a inut unul din consiliile de 5oroană după care a plecat la 2ismana şi de acolo la$ucureşti& 2ot prin localitate la începutul lui septembrie *;'' au trecut trupele so0ietice spre 2ransil0ania sprelinia frontului nou creeat ca urmare a ieşirii României din războiul antiso0ietic şi intrarea ei de partea NaiunilorAnite în războiul anti#itlerist& 5u puin timp înaintea sosirii trupelor so0ietice se retrăseseră în mare grabătrupele germane spre /efileul Jiului pentru a trece 5arpaii&

încă înainte de -. august *;'' acti0itatea politică a clasei muncitoare se desfăşura ilegal& Se constituieorganizaia sindicală 8alea Sadului, dar cum muncitorii nu puteau sa se adune în uzină, s%au adunat în curtealocuitorului Ianăş 5onstantin, unde un to0arăş numit Lac#e, a pus bazele acestei organizaii sindicale& S%a



în *;.; se înfiinează un lagăr pentru asigurarea cazării şi condiiilor de 0iaă refugiailor polonezi& în perioada *;'* % *;'', lagărul de polonezi este transformat în loc de internare pentru luptătorii comunişti

antifascişti şi alte elemente democratice& 4cti0itatea deinuilor comunişti şi antifascişti din lagăr era spri"inită înforme organizate de muncitori din 2ârgmJiu şi de la Sadu& 5ei peste .&+++ de muncitori de la Azinele Sadu,Fabrica de igarete şi 41454, cărora li s%au adăugat numeroşi meseriaşi, desfăşurau o intensă muncă deorganizare în celule de partid şi organizaii de masă antifasciste& 4 intrat în istoria rezistenei naionaleantifasciste ceferistul 1etre 1enescu, lucrător la staia 5FR Meri, sub acuzaie de multiplicare a comunicatelorradio transmise din capitalele puterii coaliiei anti#itleriste şi răspândirea lor printre minerii şi muncitorii din8alea Jiului&în lupta de rezistenă, un moment de seamă l%a reprezentat şi acti0itatea unui important detaşamentde partizani în Munii 1arângului&

C deosebită semnificaie a a0ut%o adunarea locuitorilor din $umbeşti%Jiu, adunare ce a constituit un

e6emplu de solidaritate în aciune a drepturilor lor& Muncitorii prezeni la această adunare se anga"ează să steaalături de ărani, ca împreună să%şi făurească o soartă mai bună, ei se anga"eau să le acorde spri"inul necesar

pentru e6proprierea moşiilor şi împroprietărirea ăranilor conform pre0ederilor 1latformei&3lementele reacionare organizau aciuni de sabota"& 4u fost astfel de aciuni şi în întreprinderea Mecanică

Sadu ce luase fiină în -. iulie *;.;& 5a răspuns la aciunea de sabota", muncitorii Azinei Sadu au luat #otărâreade a repara turbinele de apă de le uzina electrică, pentru ca întreprinderea să poată funciona cu întreagacapacitate şi să asigure producia necesară economiei naionale&

1entru a opri sabota"ul, pus la cale de însuşi directorul Azinei, 5omitetul Sindicatului a trimis un delegat la1etroşani, unde cu a"utorul minerilor au reuşit să aducă 0agoane de cărbuni necesare uzinei electrice pentru

funcionarea fără întrerupere a fabricii, care la rândul ei să apro0izioneze frontul&Luând atitudine desc#isă împotri0a sabota"ului proiectat de conducerea întreprinderii, Scrisul Românesc a

trimis directorului 3mil 2ătărăscu o scisoare de a controla producia şi de a inter0eni pentru impunereadisciplinei în ceea ce pri0eşte bunul mers al produciei, întreruperea produciei în ziua de -- noiembrie *;''fiind ne"ustificată&‘af !-

Scrisoarea adresată era un protest energic şi a0ertiza că 0or fi reprimate toate cazurile de sabota" întrucât



N& 3N4593 % sergent R . 4rtilerie? 5C83I !R /AMI2RA % soldat R ;- Infanterie, decorat? 5IM1A 1&/AMI2RA % sergent%ma"or $atalion * 1ionier Munte? 5~RL$4I& ICN % soldat R . 4rtilerie? 5~RL34 I&!93CR!93 % soldat batalionul ; 8ânători de munte? 5~RL34 1& ICN % soldat R ;' Infanterie? 5RI8Y N&/AMI2RA % sergent R *: Infanterie? 5RI8Y 8& /AMI2RA % caporal R . 4rtilerie, decorat? /I45CN3S5A4L34N/RA % segent, R;- Infanterie? /I45CN3S5A I 3A!3NIA % sergent, R - Infanterie?/I45CN3S5A /& !93CR!93 % sergent R . 4rtilerie? /AMI2R45A /& !RI!CR3 % soldat, R D 4rtilerie?/AN!45IAI 5CNS24N2IN % soldat R - 2ransmisiuni, decorat? /€N3S5A 3& ICN % soldat R ;- Infanterie?/345CN3S5AI& !RI!CR3 % sergent R *+ 8ânători Munte? /I45CN3S5A L FCM1ILIA % sergent R .4rtilerie? /I45CN3S5A /& /AMI2RA % soldat R D !răniceri? /345CN3S5A 1& 5CNS24N2IN % caporal, R . 4rtilerie, decorat? /AMI2R3S5A 4& ICN % sergent R ** 5ălăraşi? /I45CN3S5A I ICN % sergent R *:Infanterie? /4N5IA I, ICN % sergent R ;' Inf&? /4N5IA M& 84SIL3 % soldat R *: Infanterie? /NIL F&!93CR!93 % fruntaş, R . 4rtilerie? /N~I4Y 5& M423I % sergent % R . 4rtilerie, decorat? /NIL I&

84SIL3 % sergent R . 4rtilerie? /NI4Y I& 84SIL3 % soldat R ;- infanterie? /NIL 4, !93CR!93 %sergent R D 4rt,, decorat? F422R !& 84SIL3 % caporal R - Roşiori, decorat? F4IYR N& /AMI2RA % caporalR ;- Infanterie? FC23S5@" /& 2C4/3R % caporal R . 4rtilerie? FC2SS5A /, 84SIL3 % soldat R *:Infanterie, decorat? FC23S5A 5& /AMI2RA % soldat R *: 1ionier Munte? !CRNC48€ 5CNS24N2IN %sergent /i0izion ( 1ionier Munte? !3L3!R4M /& /AMI2RA % sergent R D 8ânători Munte, decorat?!9IN534 /& 4ARI5 % caporal R *: Infanterie? 9~RA !& /AMI2RA % sublocotenent R *: Infanterie?9~RSA 8& !RI!CR3 % sergent R *: Infanterie? IM$R3 4& 23F4N % soldat R -( Inf&? L€/4RAI&1CM1ILIA % plutonier R *: Infanterie, decorat? LA1AL3S5A L& !RI!CR3 % fruntaş R*+ 5ălăraşi, decorat?L2J$3N N& /AMI2RA % soldat R * 4rtilerie? LA$3N M& ICN % sergent, $atalion *+ 8ânători Munte? LA134

N& M4NCL4593 % fruntaş, R ** Infanterie? LA1AL3S5A S& NI5CL43 % soldat R ;- Infanterie? M4R45A!R& 4/RI4N % plutonier R *+ Jandarmi? MR5AL3S5A 5& 5CNS24N2IN % caporal, R D 4rtilerie?MR5AL3S5A !R& !93CR!93 % caporal? MRCIA N& S384S2I4N % aergent, R . 4rtilerie?M4RINCIAI& ICN % soldat R ;- Infanterie? MC2CR!4 N& !93CR!93 % caporal, R *: Infanterie?MC2CR!4 N& 5CNS24N2IN % fruntaş, 3 *: Infanterie? MI5A FL& ICN % soldat, /i0izia Infanterie?MIRAL3S5A N& 132R3 % sergent, R ;' Infanterie, decorat, decedat -++.? MI9AY !& NI5CL43 % sergent, R;- Infanterie, decorat? MIS59IA I& /AMI2RA % soldat, R *: Infanterie? MCRA& !R& 5CNS24N2IN %fruntaş, R (' Infanterie, decorat? MI3RL NI5CL43 % sergent R * 4rtilerie? MARA 5CNS24N2IN %caporal, R *: Infanterie? MRA 4& !93C!93 % sergent, R D 8ânători Munte? MR5AL3S5A L& ICN %



$atalion *+ 8ânători Munte? 2N4S3 !& /AMI2RA % 5ompania D Sanitară? 2N4SI3 /AMI2RA % sergent,R .( 4rtilerie? 2N4SI3 !& 5CNS24N2IN % R .D Infanterie? 2CM3S5AI& 5CNS24N2IN % soldat, R ;-Infanterie? 2CM3S5AI& 132R3 % caporal, R .' !răniceri? 242CMIR3S5A I& 5CNS24N2IN % caporal R ;-Infanterie? 232IL34NII, 3MILI4N % locotenent, R D 4rtilerie, decorat? AN!AR34NA ILI3 % plutonier, R 4rtilerie, decorat? 8~L534NA 5& 1CM1ILI5€ % soldat, R ;' Infanterie? O4MFIR4 L 5CNS24N2IN %caporal, R *D Infanterie&5omunismul

Războiul pro0ocase multe distrugeri de sate şi oraşe, ucisese sute de mii de oameni, secătuise resurselealimentare şi de combustibil& 5onform înelegerilor de la }alta dintre marile puteri, ara noastră intră în zona deinfluenă a A&R&S&S& /esprindem până în *;:; patru etape7

*& /in *;'( până în *;':, etapa refacerii economice de după război?-& 3tapa *;': % *;(+ % *;(, etapa realizării unor măsuri economice prin care se pun bazele economiei

colecti0iste?



.& 3tapa *;( %*;:;, a adoptării unor reforme economice ale Z căror influene în practică se estompeazăşi se a"unge la o centralizare e6cesi0ă a conducerii <controlul total asupra gândirii şi mersului societăii sedo0edeşte nerealizabil=?

'& 3tapa după *;:;, de re0enire la economia de piaă&1rima etapă <*;'( % *;':= se caracterizează prin inerea de

& către conducătorii de atunci a unui ciclu de conferine cu o tematică bine orientată, apariia unor re0iste despecialitate şi articole de & îndrumare ideologică în presă&

/e la Minister se cere să se întocmească o listă cu abonaii la re0ista ):gorul nouU 4ceştia erau7 1ătrăşcoiuLuc#ian, Mitelea 5& 8asile, Mitelea !lie& Ioan, 5âmpeanu Nicolae, 8ulpescu 1etre, Făiniş 7 1etre, Stamatoiu8asile, Filip !#e Ioan& i, pentru că se cerea ca numărul lor să fie măcar *. au mai fost adăugai7 /ănăiaă2oma, i Luben M& Ioan, /ănăiaă 1& /umitru, 1âtru /umitru&

/in fila : a dosarului nr& -*;'( %*;' de la 4r#i0ele Statului 2ârgu%Jiu, Fond 1rimăria $umbeştiJiu aflăm

debitanii din $umbeşti% & Jiu7 Nicolai /ănăiaă, 2oma /ănăiaă, /umitru 1ătru, /umitru Lecu, 5iuculan Nelaişi 5onstantin /ănilă, măcelarii7 Manta 5onstantin, 1etre Făiniş, 5artianu !#eorgbe şi mai e6ista MăcilăriaSindicatului şi locuitorii comunei care a0eau ser0itori7 5onstantin !uescu, /umitru 5& /iaconescu, /umitru/ănăiaă, /umitru 1op eseu, /umitru& M& Luben, Manta 5onstantin, 8ulpescu /umitru, /umitru /& Motorga, /umitru 1âtru şi Firote#nia 4rmatei& 4flăm de asemenea ucenicii de pe raza comunei <care lucrau înateliere=7 Solga Stelică, de * ani, lucra la 5onstantin Mitelea, 8ăgăună 5onstantin <* ani= lucra la 1etreRomanescu, Ioan I& 5impu <*( ani= lucra la 8asile Mitelea şi 2raian $ucşă care lucra la !#eorgbe 2eodor&

4flăm despre gaterul de la $umbeşti%Jiu dar şi de morile ărăneşti ale lui /& /iaconescu, !rigore40ramescu şi !#eorgbe 1opecL în comuna $umbeşti%Jiu de atunci funcionau - cantine pe lângă Azina Sadu,

unde luau masa *&-++ salariai, -' lei masa, iar în căminul de zi ce funciona în clădirile din colSnie erau .( decopii&în etapa *;': % *;(+ % *;( se începe controlul cât mai mare asupra gândirii şi mersului societăii& Se pun

bazele economiei colecti0iste7 se creează în satul $ârfeşti înto0ărăşirea agricolăV D noiembrie8, în Lăzăreşti seconstituie înto0ărăşirea 8Drumul socialismului,

Se înfiinează 5CM53R34L, 41RCL4524, RCM53R34L& /in septembrie *;'; comerul cu fura"e seface numai prin )$ntreprinderea pentru aprovizionarea cu "urajeU





Se colectau prin ordinul nr& *:*DD*;'; al 5omitetului 1ro0izoriu !or" brânzeturi de oaie şi caş de 0acă, păiU de animale <dar nu înainte de a se e6plica bumbeştenilor h te.nologia părul de cal % se tunde primă0ara,când caii nu au ne0oie de a se apăra de muşte& 5oada se tunde de la rădăcină şi se 0a fila $n proporie de QkT înaşa fel ca firele lungi sa nu rămână în coadă& 1ărul de porc7 după sacrificare se aşează porcul cu spinarea în susşi cu a"utorul unui cârlig sau bă subire se smulge părul de pe coamă şi flancuri, 0iu înainte de năpârlire, prinsmulgere& 1ărul 0a fi aşezat rădăcină la rădăcină la rând, fără să se încurce şi apoi se leagă cu sfoara& 1ărul decapră7 primă0ara, în mai, se procedează Ia tunderea caprelor cât mai uniform& Se pune într%un săcule sau seîmpac#etează în #ârtie=&

/e la centru se dădeau spre $umbeşti circulare7 în una sunt criticai bumbeştenii că au început să culeagă porumbul 0erde, fapt care dăunează sănătăii publice& C alta recomanda să se ia măsuri pentru paza 0iilor spre anu fi păşunate după ce s%au cules, deoarece 0iele dacă%şi pierd frunzele prea repede nu rezistă la îng#e iar

păşunarea lor duce ?şi la ruperea corzilor şi la bătătorirea pământului&

4ltă circulara

*

recomanda săparea de gropi pentru topitul cânepei şi inului izolate de cursul apelor din râuri,deoarece se obser0ase că acest topit a0ea loc 0ara, când debitul râurilor e scăzut şi temperatura apei ridicată ceeace aducea pagube mari economice prin mortalitatea peştelui şi infectarea apei pentru adăpatul 0itelor&3rau în0ăai bumbeştenii prin circulare şi să trateze grâul7 grâul se tratează contra diferitelor boli criptogeniceîn . feluri7 pe





multe întreprinderi şi lucrări de interes naional, fiind absolut ne0oie ca primăria să aibă contact în permanenăcu această întreprindere şi nu numai atât, tot în comuna $umbeşti%Jiu a luat fiină "udecătoria populară a0ândne0oie de studierea citaiilor celor în cauză&

5red că spune mult acea modificare de buget despre şefi cu personalitate în nişte 0remuri în care planificarea era planificare& Nu a fost însă fle6ibil bugetul când în *;(: /ecretul nr& * şi 95M nr& -+*;(D s%a#otărât introducerea salarizării pe funciuni la Sfatul 1opular pentru ridicarea ni0elului calitati0 al aparatuluiSfatului 1opular7 nu s%au făcut măriri sau micşorări de salarii în afara bugetului acordat ci a a0ut loc numai oin0ersare a salariilor oamenilor între ei& $una gestionare a banilor o do0edeşte şi reacia Sfatului popular$umbeşti%Jiu la cererea 2rustului 5raio0a pentru



Zomânie pitorească[ şi4ar descinde $n comuna 'umbeştUiu, "ormată din mai multe sate de moşneni, cuoameni .arnici şi pricepu#i, pe lângă peisajul natural cu mun#i care se luptau cu Zvijeliosul 5iu[ cum spunea<la.u#ă,, scriitorul contemporan, datorită trans"ormărilor uimitoare ce au avut loc aici, ar avea prilejul sădescopere şi un peisaj industrial, cu o cale "erată, cu zeci de viaducte, cu poduri suspendate şi T tunele,realizată $n QR+ prin elanul brigăzilor de tineret voluntar, venite la c.emarea partidului clasei muncitoare dintoate colturile #ârii( ;uieratul locomotivelor Diesel electrice se $mpleteşte cu zgomotul 5iului vijelios, cubocănitul topoarelor şi sunetul "ierăstraielor mecanice care vorbesc de munca .arnicilor "orestieri ce pun $ne/ploatare marea bogă#ie 4 pădurile 4 de pe versantele de miazăzi ale mun#ilor arâng şi <ălcan7 sunete care$nspăimântă "iarele sălbatice, alungânditrle sus pe tancuri ori $n genuni nepătrunse( &ici satul nu este cel văzutde <la2ută( <ia#a pastorală, patjiar.ală, a bumbeştenilor a "ost sc.imbata $n propor#ie de X 4 W( $n perioadacomunista, cei mai mul#i au "ost atraşi spre industrie, ca cel mai important sector al #ării, ceea ce a "ăcut ca să primească, salarii bune, sărşi sc.imbe şi standardul de via#ă, cât şi nivelul de



/ez0oltarea economică a comunei de atunci a dus la scăderea continuă a numărului de animale crescute deoameni iar aşezările de conace ce păreau ade0ărare sătulee aşezate pe pantele însorite ale munilor erau, îngeneral părăsite& Arcau 0ara la munte turmele de oi, porci şi cornute mari doar ici%colo câi0a bătrâni& în anul-++. şi după acest an tinerii trebuie să%şi pună mai de mici problema alegerii unui drum în 0iaă& Nu ştiu dacăeste o idee bună sau rea, dar în condiiile îngustării segmentului deH& populaie ocupat în industrie, pentrumoment, tinerii mai pot lu@" e6emplul moşilor şi strămoşilor lor& 4lii nu beneficiază nici măcar de această

posibilitate&în luna august *;* s%a înfiinat 5&4&1& 5urtişoara, în anul *;D ferma I&4&S& 5AR2IC4R4, la început

specializată pe creşterea bo0inelor iar din *;D. pe creşterea o0inelor&în *;D. s%a înfiinat I&4&.&5&I&1 <întreprinderea agricolă de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor=, care

era principala furnizoare de carne de porc din "udeîn anii D+ % B:+, prin industrializarea puternică a comunei de atunci, cea mai mare parte a locuitorilor au

de0enit muncitori, te#nicieni, ingineri în întreprinderile şi instituiile din localitate, precum şi în altă parte în "ude şi în ară&

/upă -. august *;'', locuitorii de aici s%au apropiat tot mai mult de dasa muncitoare, integrându%se încadrul ei& 3ste ade0ărat că după orele de muncă în fabrică sau în alte instituii, în timpul liber se ocupau decreşterea 0itelor şi îşi munceau pământul pe care îl a0eau&

Noua ocupaie îmbrăişată de localnici le%a sporit 0eniturile permiându%le să%şi construiască case noi şimoderne, să%şi cumpere mobilă, aparate de radio şi tele0izoare, să aibă un ni0el de 0iaă ridicat&

înainte de -. august *;'' nu se putea 0orbi de o industrie în $umbeştiJiu& /in *;.; funcionează A& M&Sadu, unitate industrială transferată din 1antel6mon%$ucureşti cu întreg personalul de care dispunea7 muncitori,

pentru cazarea cărora s%au construit nişte barăci din lemn pe locul unde sunt astăzi h *4ile, condiii cu totulinsalubre pentru locuit iar pentru personalul ofieresc şi maiştri militari s%a construit 5olonia cu tot confortul înfuncie de gradul pe care îl a0eau respecti0ii <actuala colonie 0ec#e= pentru petrecerea în mod

plăcut a timpului liber pri0ilegiaii din 5olonie dispuneau de un frumos 5azinou % actualul 5lub al Sindicatelor %unde pe lângă cantină a0eau şi săli de distracie7 cinematograf, sală de biliard, bibliotecă, săli amena"ate pentrudiferite "ocuri distracti0e&

5olonia mai%marilor era împre"muită cu gard şi păzită să nu intre persoane străine&/ar aceştiă> locuiau şi în casele bumbeştenilor& Statul )rec.izi#iona camere celor care a0eau peste două&

3rau case în care stăteau ofieri cu soiile lor, ofieri singuri&





către Sfatul 1opular al comunei& /upă eliberare a fost din nou obligat de acelaşi to0arăş 1etcu să se ducă lacuptoarele de 0ar& In caz de refuz i s%a spus că 0a fi trimis iar la penitenciar& 4 fost ne0oit să lucreze iar la 0ar,fără a i se plăti luni&

în anul *;:, după o acti0itate de ( ani ca 0izitiu la circa 0eterinară 2ârgu%Jiu a fost pensionat, a0ând0ec#ime în muncă de -( ani& La - luni de la primirea pensiei s%a desc#is proces pentru că la 0arniele de laLainici nu s%a găsit nici un registru de e0idenă şi că ar#i0ele au ars& Armare a acestui fapt i s%a anulat dosarul de

pensie şi i s%au lăsat doar *+ ani de 0ec#ime& 5u toate plângerile făcute nu a fost ascultat, datorită faptului că afost deinut politic reacionar& Nu i s%a luat în seama nici 0ec#imea probată cu martori, pensia stabilită fiind de: de lei&

/obroiu Ion a fost arestat de securitate pentru agitaie contra ordinii sociale pe data de -* septembrie *;(;&Judecat de 2ribunalul Militar a fost condamnat la ' ani şi "umătate de înc#isoare& 4 fost pus în libertate pe *.aprilie *;'&

/răg#icioiu I& 1etre s%a născut la -( noiembrie *;.' în $umbeşti%Jiu& 4 lucrat ca electrician& 4 fost arestatde securitate, cu mandatul nr& **-*;(.&u&'! (

1rin sentina penală nr& *+D.*;(. a 2ribunalului Militar $ucureşti a fost condamnat la ( ani înc#isoare pentru uneltire contra comunismului& 5onform biletului de eliberare nr& D.**;(( a fost pus în libertate pe *.octombrie *;(( de la penitanciarul $aia Sprie&

H Firizoiu 1& MaiBia s%a născut pe *( martie *;'( în $umbeşi% Jiu& împreună cu familia a a0ut domiciliuobligatoriu în localitatea /răgoeşti%No0aci, începând din data de aprilie *;(-, până la *( august *;('&

Laiu 4& 4urora s%a născut la .* august *;.. în oraşul Crşo0a& In perioada *: iunie *;(*%-D iulie *;(( aa0ut domiciliu obligatoriu în localitatea 5urtişoara&

Motorga I& !rigore s%a născut la : ianuarie *;.( în $umbeşti% Jiu& 5u mandatul de arestare nr& **-+*;(',acest aran a fost arestat pe data de *. iunie *;(.& $ătut şi torturat de securitatea 5raio0a a fost condamnat

pentru uneltire contra stăpânirii comuniste prin sentina nr& (+(*;('&4 fost pus în libertate pe data de *- iunie *;(', cu biletul de eliberare nr& *;(*;('&1ătru 1&8ictor s%a născut la - septembrie *;.- în $umbeşti% Jiu& 1ărinii săi, 1etre şi Maria erau agricultori

şi a0eau şi o mică pră0ălioară unde 0indeau de toate, inclusi0 gaz şi păcură&î *;'' f d bii ă i i ă â l b i il 4t i t li l t ti l 1 t i î *;(*



dispoziiaHrimului secretar de raion 5ârstea i%a cerut îndepărtarea din funcie& S%a dus în audienă şi acesta i%aspus că în raionul lui nu%* lasă nici la târnăcop& S%a anga"at la cooperaie pentru ca numai după o lună şefa decadre 5răete să dispună îndepărtarea sa&

1opescu 1etre, născut în -+ august *;.- în $umbesti%Jiu, a difuzat manifeste contra regimului comunistîmpreună cu 1ătru 8ictor, /răg#icioiu 1etre şi Maniiu Ioan& 1e - august *;(. a fost arestat si anc#etat la5raio0a de 8ictor 1etrescu care l%a bătut şi torturat&

1rin sentina nr& *+D..+ octombrie *;(. 2ribunalul Militar $ucureşti l%a condamnat pentru uneltire contraregimului& /etenia a e6ecutat%o în înc#isorile din 5raio0a, 8ăcăreşti şi 2ârgu%Ccna& 4 stat în lanuri '+ de zile

pentru că a protestat pentru #rana proastă şi regimul se0er de detenie& 4 fost eliberat pe data de -( august *;('&La data arestării, fiind gestionar la o librărie, nu i s%a permis să dea în primire& în luna mai *;( a fost arestat dinnou, a fost "udecat de 2ribunalul 2ârgu%Jiu şi condamnat la încă ' ani&



i

I



Judecat, a fost condamnat la . ani înc#isoare pentru uneltire contra comuniştilor& Armare a acesteicondamnări i s%a confiscat * #a de pământ iar un copil i%a fost dat afară din şcoală& 4 e6ecutat detenie în5raio0a, 4iud, Salcia, 1iatra Frecăei şi Cstro0, din ultima localitate fiind pus în libertate pe *. aprilie *;-&4ne6ă

aQWQ+ decembrie Q+ 'ucureşti Din mila lui Dumnezeu, eu, 'asarab voeuod şi Domn a -oată #aiBa ungiJo4vala.iei, "iul 'asarab 4voeuod(

Dă domnia mea această poruncă a domniei mele .ramul şi lăcaşul celui din s"ânta treime nedespăr#ită şi celorce trăiesc $n s"ântul loc ce se numeşte al s"intei mănăstiri <işina şi nostavniculuiegumen Gr$gore, cu to#i "ra#ii$ntru 3r$stos ce trăiesc $n s"ântul loc ca să le "ie ocină şi cu grădinile şi cu tot .otarul pe unde a "ost dinvec.ime, $ncă din zilele lui 0ircea voeuod( Iar apoi călugării au avut pâră cu 'umbeştenii şi cu orcenii, iardomnia mea am trimis pe cinstitul SăsteUan Detco banul şi cinstitul dregător al domniei mele jupan Stanciu,mare portât şi pe jupan &eagoe, spătar şi cu QV boieri, care au "ost megieşi primprejur, anume boierii 'alotă şi adu din 'ârleşti, 'umbara şi ;te"an din *orbi şi Dan din 5upăneşti, şi 'osdugan din So"răceni, şi <âlsan din Drăgoieni, şi Dan din omaneşti, şi Stan şi 3răvitul din 'ăleşti şi Danciul din Iaşi şi Kiat de a umblat pe ocină şi au găsit vec.ile .otare, din zilele lui 0ircea voievod din orceni şi din 'umbeşti şi cu su"letele lor au aşezat.otar pe unde4au "ost vec.iul pe :breju#a pânăr A



4+ lâb■ - 'C-J#"tr f2!ti

^7 %?BHX4HfX7 SSi ,,, {*iF s rtiraSrfsl%t%% &Z Z &Z &%Z7B%%i%&% H % && && ,hP &&&& &&&&&&&& &&& &&& & ,"l apa 5iului, la Genunea lui 0ilae şi de aici cade .otarul ce piatra ffce este $n capul luncii de jos şi de aici plaiurilor şi luncile de pe 5iu f$n sus şi Sadurile cu grădinile şi cu toate plaiurile, de aceea le4am dat ( domniamea ca să le "ie ocină şi de o.aba şi de $ntărire a s"intei mănăstiri, neatins după porunca domniei mele(

Iată sunt martorii jupan 'arbut, mare ban şi jupan *alotă, Jmare vornic, jupan 3orvat, mare logo"ăt şi jupan adu, spătar şi jupan 3ama comis şi jupan Drăc2ici, pa.arnic şi jupan 5itian stolnic şi jupan adul şiStroie mari postelnici



Ruinele 5astrului Roman



de la 8aideni şi 1orceni în *D:;Ruinele

mănăstirii 8işina



5ruce din anul *D++, la biserica din $ârfeştiInterior în casa 2ătărăscu de la Muzeul 5urtişoara

mi3B$B&C C 3 . %8B3 $ $ 4&I%

% J f= % f %Q8 r ? & B U & ? ? B4ntărf, daui r"0ir&fce Catriarle,anul unUB& air nonăBsuie pbrc şefe îşi patru, îr&aomuoa &$usitieşti% J"4if"udeul %!oiB" Z



, " , p ş ş p , ş " " "$ol Janda6m 1lot& flna&ru Cî6iorg#\ Sftil 1ostului Jandai ftaweâ din legiunea Janâarsil !orSU U & B Z & A&. n'eaS;plwSia locatorului /umitru aaăiaa ftte&ss$uaboşti ttfaij înregia trată lu iir i7(-+-;'BBiTprin coro aae VcCamă%căU dupS co su cto"watt Sw csa zta (a optca de -ST-D%$aptfimbEî (S'' cica *Dontagi so0ieticiB,după plecarea lor doua Ti aBbwMnrat nf îi lipoestol - poroo#l #oisttrl da pele&X cootuao #ala bărbăteşti, 7 paroebi w#MoillE#căffEşfttg#ete bwrbllteşt4"S parcai

pordolet-+( litri u ic3HlC!ltri 0tnh- gaammtaae ou facturirtiraats,BooaierVs i diferite sote de Ealoare referitoare la comerul oe erraltSa preună eu auaa de (+&+++ lei cumol bi"uterii yn 0aloare de*00+000 leiiU

5ere cercetarea eseului, dreae6ea actelor legaleV in care scf propună oa aartStfii psi 5onstantin 1'rioiu şi 5oaetaatin Tí fiătru ambii din eoarana $uaăboşti dlu JudiQ!or"

1e besa color de nai susU astas data arătată uSsd castul îi cercetare resrcltatul este după cum urrseasăi.c RagiliacsntEl /umitru /fioăiaSUrosdno da goaniU 5ăsătorit, an ( opi4EBârtHe|d Bprofesiune coserolc#t fci ogrioultor& a0ere oprortati0 -raCCdrCCC <dotiăseci niomie= ieiU născut şl doăio" 9at iriiB5orio&8 âedl"$i* ZZ$ec(s TelX rooiSHte prin nlaagarea ea făcută către $potd do "mumrai $mâ"cşti8 maa că după ce au demit în casa ma *D M şi SC2iotieio in noapte do septatbzie

*;''Ua doua fă. Va 5i9statatsr oăHai lipaăşto următoerâl5t

2 po.XkM %#H"atrl do pcloiX cocrfctmo #aine bwrbăteştirflS costum &natik"Ho?de&sfiH?tarMnccti,CioTi $fisbfitootiU ( GHcoi&s#ota*

So\UC<PHIe5Pictal+? şi .aatcrileH piua $CCCClfei PiiT7WiaGTer -:nl .*00000

7 4eosta&Bdeclcri susin şi scamei preului%%so /uatilru Sanăieă &UZVVZZU VUVV V VUPUUUU2fâ martorul 5onstantin &ttlxtâitţ$Mă &'V '(

plecarea 5Ctâşilor $o0ietiCi caafe donaiseră nfeaptoa în casa lui z f z constatat Xi.ptm onu 6iu6ea0e ase soare 0aloare căci dau%ata este us gospodar bine situaiV .ea.âwcftsw ci eu Sn podii castri fca 0ăsu liăorAri ră0ăşitH3S oase din 2 lăsi şi împrăştiatV poate r&tot podidiUB7?B}Jtiflta dlHâar susin şi aescaes propriuV se 5onstantin --*6iolu &

FwtruJA câlitatnB ăă a"utor do rlSarîfunoti oe doin şi ya pstnsent m,foltt&şln Hmâct H5n acei eeta%eiB aorlCtiol Ccro au â&ci6sd&t%la d%* $uid&trk/$â?ttio: în ntiapto do *+* %săpteSlinfe I$%[Sd oatw0e? oi

pentru .rcs4i @i întră tisnX 6ta ioot dU rafi&uiâ laA ?foHăs,pir6V"l/iniânt CA Bdea oue şl - &paoa6iAftola$ont‚l ‚u u% &Q.A?i.LHa dotca& ara nu oa bguf?u6y circa :+ Atrl 8iglâii$B %1oo%tU &uCâpte atei au răaaa gi uu donalt&nu etlu au rUu 7JlGptftar a doua 3 * Tua îAîlnB&i pe soia arwolmnantulul B2dltudu%Ge +w { furat &&"mHto"lteruritiaiM boul şi Bbiaute6lli Z&

4oeattaB Weclr susinB şl aeştuos propriuse coas tanti

SrGpt 1Vntru&UU+ te ittci6tdLat prosoutV p6ocea& 0orbei taro eo B0feBiSn cinta Icculul%&n& dseptX%%00%iSGftrt 1ostului Janăî SiaSbB JluASadrd \b8 %

U VtfSY%î% O*sNs#Ur X+O HfPH , i(8[ (8q(8( , 5- 5I & H&%&1roces 0erbal cu stricăciunile făcute de ruşi lui /ănăiaă <-=RCM4NI4qMIN*S2^*VL 4IB~R4R9 N42CM4L3 AN842^4 MtlJ24^4 IJO'A( NR&"$E(\8iEXn&nR& * !Â *lf^%SI/ƒoai

$lw$SS5AB J3C4IA $u$be&SiUB J 7&u 'Sor 2 uor2BHHU[(.PQlo rsVa d0& atluHaV7i uniioiii mr"urc r" cohumii,%m?

1om0it prk0Vturlur Jtplmui Acerc nr& .---din io& * i *U'*, cu prutie tu nit6lul decunfcfrc a <"0otrliilnr de r i9ii& Q to trupul de [ râtplâil lmVdln enerilel0 tataAtlAU dio rwebi4al pentru rtnlrrelna nr%imului U 0a itilarii U drsort%a Vuiomoii Q ti tnitiiatritor rtauti cuSlB 0 Sf priltcitio" de

4l( 'o ......

... Vil

a *-0aadoli BEi6tuteo .li-i‚yHâ,, de Raoboisoloaa<Biim riunu[ii0uuHft n9tfc9 Vlul d0 $}AA ciasnt cu kP in0iliilttaie dV :n H cutdin IticeMiltt0stbel At cAtU?irkr *. 9 (.' Ueulti câbeneficiaide drc"ttuWle arnmtMe P*V c`c "cnttn 0eteu de0U Vrali cu meJolio <utdtnuA de <te tm&



I!I,W 9ecompensa din partea statului pentru faptele de 0ite"ie

1roces 0erbal cu stricăciunile făcute de ruşi lui /ănăiaă <*=

t/if-i tu t 14 4, 2;1 i 3t5t7 8 88# 8 #8 <=: >ia8 8>8?+4@$AIBCDB9ir4Pt# EVDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD:,DF4 JGfH#iiD+ Kt OA0rJrJ mON8 D pjpiltL2 I$cJatHtfAtc MtfNtu,l liv!lului

K 8 85 +-->O2v ii CO AtV lF: $4Jv 8>V-8 N!fJN ■-F Jţfiri Ot «ii» -!i"XM"iA *#* '#% % ('-"(#* +ft, f!5tf 8#QR 8Of R %8fSIJ68 T4-TU ii B @!80 n4. u <r;t Oi O8<RvOvj#4W 8W8i& fji:DFl/C Bl I8 UOD i Q8X fta Q8-% li Y#4 tL;+ ft VD ZI Ji, 81 [\]fî_i_ I$ i++ , -ilij5 v>Fj8i8+;8>2DrH $'Q $H U l rM i; 44_%8 -K5aE k' ■88 D DD ` ‘D k,

.Ai L4 4 U ffi@i wVBU / d%rsi%[fU fcl sc%rt B

01 tp-f3. -in & uu%!5%*C%2WM 22! U : TE Q1 84 F1D -UE I b - p itD vf UtX vi t=t il X1 iW8 /td f8 + 8 -Citii 8DX [tii)H3-D e- 48A4 +Ki? IJ 2if-iU ti TD-T8- lQ3-"ODi$ ,v Dvi$ ;-v ,> 8s 2--,JV#-#-2,-■#, ,#, TA Ci$;;1 _^ 82_v2=#W v-j J- J ?f-O-D4fti, l'4-x.-i 5:. i6.-7 !2-i KD-ii5f8 ttfDgl Z1 'f 8 99."iţ VP\-h, ilD^:Q f2DivJ 8# L%$ ;X2XY$2 2%[ \A$ :]^l !$ ^ *!■■ ! ¿x*. !Aitut(H8 "H" > .4« J-¿'F? £* ** «wdî¿*rt‘>rív3f-Fí fDt f5fcUFD k 2f;28#O3 _" a + b WWr + X c] Xd+ + r e^

t-#-#tFiil UO■ f8UtDi2t- T-## 8■U8 ;< t2-VE-vli t52t)m W?2v B-c+if2D OT:T 8, - -:

iW$ 8 732

5d{f%[i,,?&EEbE ‘1D+DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD:

isi i%yV 13JII

■ ‘ t D =>ţ%fz.. , . VJ t

; #O-TJTT‘T JTD J#T, cDU jt#an2Ff2AI#i -i52X i>>'?>>"t jD TT E J#+Z 2f#i#l2 2 f fj;D‘,:>ai F>2Kf2iDVi ti L#2 + ta 8-3 D#■#,#,,2,PPDJ D fci#at q H%,44i44U%J( YD 2 FF33 2D2a tr ;2i /FD-fD-- Ki#2,fcDf2jIYIi-s, tit+5KD#F P^ 2iLafc; ,a;a ttH" driilsit 5i#:« jííüilW? tr"5i*> l(t I 7S 5 dt I"HHriiiS .ÍÍ4 *J ' ir>ltal .mtttt Ui"t1 ' '■■.■>.:■■ Fa iJde $a 8Fta TTTPTkFDTTJ#DT jDj-vL t"U-&P* "adiuti, >A Fi2 f 2 i v+a Jtf F j U c2 D#2 i aU0 3■■ ■DUUJU7



6iii.if7@il 7 tiitít; fta. ______________'. iB.ff m@ttt4> il >ila> $J N $H-; 2‘-5 ji82vDF-Of2j2a ! f t; B t ! Jrd4Ji J>Ne U siHHlt anule,( f +ii

5W5-8ii7# ;#PSN 2\\r<(H% =7( A &cH? , jip =■88 Df [V8D## DDDD # #J]X# # : .# ■ # ;U#■;QfV2VtD IAilVLU

it 4i g i fai> fat. JLUVT jiv2 D :F> w

J &&&&&7H U % && &

Jf J1 8T&%8t H &&& ( & !JM ! ,f

&&&&&&&& tJoUii . 4U jit

1HI2 c f ra iX & & , & && && && i Uqt % t r(87 K sr j 9(8

fcftTi@ ir &&&&&&&&&&&&&&% &&&&&&&&& && ifT%&i7&B&i tJ

8?&J [ifflfr[f ti„&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

&&&&&&&&&&&&&&&&&J&%8af f5" ek<Htete

C"."(/2l=++TTIIIA+ fV /$K$$$g$J 3 +J33 rrrjíXJ ji....te ksf "? &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&& &

DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD DS h$$i"$+%!$;ir+&i + r]i]jk k4 + //ţ#; al >4iitipBB ................! ?

la +mA+ +:++++ i; ni,\Vii\ J *U= O/+T2l 2t#2+p -f ,p

"«" * ««■/.$.............!(,O(i<O dlets%itm0 r

!2ul,+

.....# ■; - :2#:

8w 8 aiH + UO8xea#ttOi4 8 #8 ■D D# 2D f!11

^fcD K #iyiiB88 i+H-Da+i+lfttiD+u5QQ ■; it Aii

Li0retul de rezer0ist şi mileian al lui Nicolae $umbescuROMÂNIAC E R T I F I C A ?

Nr& ?-+&C.V,*&;.&.$AM$3S5A 4N!93L8 v(

, 7 r 7B %? vD8-8

7UU ? i V

Ifs8J%

J x 04|■ P%D"2

C!r2%*?. *?+++/?*u2 / "/uP]S:++== 1 ++++(o.*l"2 P+%* + A Ju=ur.?2o"r!" 2u"!:C*U/;U*S'' % 0*U0&19U1, pe f6onts!A 9eeimeotul 9*I$fa$t!%i!#Q



I$fa$t!%i! Q

+-U+.U*;'( % *(Uo&*;'(" spitalizat 158o68I94, cla5at,i$valiz zo %{|'oi, cu p%oc!$taj 80 co$fo%& pD#vD z!#cla5a%! $%.136 J 534, al Co&i5i!i A!z oal! Ai}t! a Co&a$za&!$tului V !%ito%ialDJota8 Yu a fo5t iz!$tiKcat{ zata %K$i%iiDP%!5a$tul folo5!(t! la a5ocia5iil! v!t!%a$ilo% z! %{|'oi8- t!%&i$at -&**&&&& &ziua &&&;&:& fiul Iui |*;&;*;&&

/atele au fost e6trase din ar#i0a M&4p&N&

Dr!'2 '!/2ru *"r! $" !l0!r"2 'r!)!/2ul *!r2%*"2+

f!!ful 0!cHii !i 3,

Q"fe5I5ertificat ce do0edeşte participarea lui 4ng#el $umbescu la război

Il

$uîiibe`f…%i\fH!

4L!3

5onstantinFilip

8usile/ănăiaă/umitru/umitraşcu/umitru!#incea

5onstantin 5orâci



!#eorg#e/ănilă!#eorg#e/iaconescu5impu 1& /umitru!#eorg#e1opescu!#eorg#eSc#iau

Iancu1opescu/umitru

Nistorescu

Ion5orâci

9ie 1opescu



! $ Bu.0 ! 12$Ju





Sediile Crganizaiilor 5asa lui 5%tin 1& Ianoş, locul de15R şi 1S/ în& constituire al 5omitetului*;'' % *;(+ Sindical din I&M& Sadu







L 3 ! I , C 3 5 9 3 2 3Jl/NADB ALE CONSILIULUI DE MINITIU+ DEC6ZIUNI MINISTERIALE= COMUNICATE= ANUNŢURI JUDICIARE DE INTERES O ENE UALp+4 k=tP^ TS 3N 23 IV t i l l{ 9{ LU *** U l#

i 89 r3 >i■O Xlll -9\l- l 2qR -2lX $iA_Hi u+uiB it&! D 8 D "^<9

M■W C1 I% (9

)i1r"

IM=

WMO

iw , iss

I1)@# . . / 0 I C A B I C 1 " " Iitt8UuD 41 UI 3tl Iz 8 i8 h & 9 irt ?u>l && & &&

CD"7"1)1) VC A")Nr(i9 ;lUUVrtrVi 4 VUidVrVV Vrie"ctar tafcfl amin7 faori"ifr slui9itr id u i% uiiittit2 &&&&&&& &&&&&& &&&

rGiH 3 """1% 9I ," %M) ("%8"))= .. %H+%9 %!! 4 H T- ;\-2lr 22 l2lM

V2H2ALi? 22"r-4dr C"-= 22 2 AHrl 2 2oJ2\7r ++ JVJdttVrli[r&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& J t

rvaiKAVllt VLHtftlS A2I *4 ,)>)E#NT1 )iG K)J(3 í Mliiil llrU 1V I V & & , , 4 & % & & & i r :D2 - -VUUU=Z Z I IV Mfli tllrt MiItMutirf l ttvlrm [mtiir f9tA UUU iUaAi]mtr X ifl if lunar <nf4BiaV V 1I9itnf^lilr A tm$9f9lP Mrtm tMonlt l i pUPttt %L8 1"iwI1i )i)i ir 9)i"" O% I )r"M) i **%'*% "3 %wi). 2H-u"r2 r2% /l2/ r U #u(lU(.M2%*02" HH U"'2"=Jt[l[ Mfi Mbt9alAfr tnluiil ZV nUliV<>rV" Vpfp >i Lfnfa6 ,Ui%* I T u/ I2 trwtor.vitit /Uu 8T#D E W; , + # D ,

- D22t iic,8 8 , 8 8 ,TiC/j-DVT888, i8

8:W>ti$$ D D,H r8 )í . 4 -!.. HPBbICE~II tVtUU2 PABTY 'F2fl zX ifltHlfzl. RHlaMft Ft ernr H H H H , ci$i &titi KciiiY•zii

t8Uf-l I iz # tOW iYi$t

, plfBtat;%Ar9")9)8i(99r". (i?*. +"(,P Q" Sri)) ###H*#

1uiri@aric primite prtnfl In ora10 dimineaa so <mcrcazfl în Moalinnfl Cficial din a treia QiinI corespondtn"o se 0a trimite pe atirtsn? Monitorul Ctlclnl& +‚ c n r 9 L ƒ nltP8ard8i8Q3{sabi%iu, O‘P8i$u:&DDti3ti$i 5-uaD5-i$iD5-W&DD c} tD c aU

-*

)*29)iS A M 4 R

K"9 *Q C1)WíA@" i"* Cun "". A E9 1")i'iíM 84.. . HH ,4fazKB €Ha' ,3 U, DDDDDDDDDDD DDD (( .

h %u X 4

+i,



•........ +i, vY■ ■ ■ ■ ■ 9*?\ ' H%r2í-Qi?1 r *H.'.

((((((( 4i&&&&&&&&&&&((((( I&&&&&&&& U'V..... @40v%*&M+9 ..DDDDDD íJ'? MDDDDDD RJP

iDD 1CJ..... 'itt WiH i"i1ii^"r N].G"

iTirii1r fal. in

*■ r*H 1H-

*HTi). &)("(Ji.'-rí %)D1

."1,H*) H'i '.-vi'r?#; D *9&

AI2IKIH )íii\.. -íi#**.H @; T.■

II9AT4H " i ¿i /t-i );i(9 i; ; ii)))12" &■■■■ !@M9= ))í i.%"*W -- ))'i9)'--

., H . HH ..4*H.^H r -■2I@A-' X )iMi)G9. ri .^ (i"""Wi*:H. . ,x@@0K\í & ......í .: ***..■ ■ ....... M2T

Sltut0Ht r#iO+444H & 1r-í)9 1-

)@@5 I 1 HH iI1).)))W) Y..#! ;■■■ ■

. . 98..*itt2l Yr(vH...

* C. 4^.1

I*I ii: ^ * .%@Cr.% - MT*@@IW@^@ H( i...9.. *

**

4

*V / Roata



*V /, Roata5%l#s 2iti"ie &&&&&&A%lre Cpriat &&&&&&&&5%tBs tiupultiiu &&&&&& &&leu 2tsretn &&&&&&îtdia RstKiu &&&&&&&&& &ins C#& $aa"u ,,,, 5%tlt II, 1îtn &2idll8l til> C#& :& #ntf &&&&&&&&&&&

&Cr, !#& &MCMAI &&&&/c=' lo"u &&&&&&& &&&&&Maii 4ototiA &&&&&i[icoM 1lt9 &&&&&&&&Flit 3i& 1îlnt &&&îal Motoci &&&&& &&&& &Mtrii I& 1ptd &&&&&&&&& &ilwstttie /craiimsu i *V SutaArmu5%ifit 1optuu &&&&&&&1llir Micit &&&&&&&&& &4tt A& 5tnteci &&&& 5Blis ii& 5ltabc &&&&imn

+OSS1*&V-*.,*9&0iîl&!i

+$%o+ooHo*+*H-;.&Î+%HA.i[

*&.(.&V

-<.VyV*-*V*:&M %T*(.&++.+:Vliî&(*

tatV ID& tr +EQ ItJ ISt&îâ I%SA&5+ 11%C5" (&DD "oYtitldilitt&lîiti0eaitlcfil!elMVVtt

tAodi lineiiCut-ZcontiitiDƒci

iHHM

D.



D.ViSi%iS* &SC.itVi-++,.D-*(V*&+.'VBJ&.D t&D1î!C&CCB iî&fr"7 SCt&\Ai .-;,*. -.* &I^ *;l&c *<+&++& <D*&-(? SIS&V%? .*+&X"î&#â.+'&+‰'+1&S1 &ilPiîCHti]..'&++&Di<JUlq+2%SC!VB'.&++?-&.A,ft.";;&rf&(&+*'&DXB*&I2J.ii"\MMi, &D+.&f"?laosll&;* * Blitazl

"r!^1%VtUtflatauliviza

VIfi

9eads

ilsretif@adlaleiiV

preVdtlia

priedfindsfims&DD+&M& {redi

"

MC" tlVi>f .MJ i *D.V* U-*'V lridl-&*Š+&M -&**M,.X e *&I'&!'* lV(+&+d PS;UV" i

Monitor e6propriere <-=



/ t . ilRttt tt I S. ^ t i l



/ot .V ilRtttrett Ia S. ^rrat0iel&1Riî"BtiV I"itiJIt[ ir MtLul,

+& litiinm&sritir&t ViiV&e&ttrut"= le eiiteu 5& Roit%il&

Ii -& î(.,[="trtU kU trai * V(& tîkP> tataU

y|.&;+&-y2rial &&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&& &&&&&& ,2 SMâVtoi,lI8ii{Bi& U& iil%4i UifXrî& ia ut2rRii7e de eiprc"rGH SRitni8 klk . <& de fireore lo"i Verra iitenlt2itiA i . lei ^t" ren eVJttf&ti&&L 2mr&nl 0a or 0i IV BVluruinri mltitiri& iirl( U( Miiiitlntl lii9tru lecrotac di Sta& A /tomHi 4răriri7 otigUX k V ti4îronoi r?t e%tiirtt âiipVHP tdlKr d" prtsr&Rnt lîerl&1etrX 1& iia?tU<4 1eti îl& 1erora ton 1inera &&&&îcAe 1ir"a &&i1etre ii?VVB&&&&&&&&&&&&&&îtîLe 5&5Biln Jlotoi &&&Ilarii l& 4ni? de%ii. ii"JL.......tui i& I%R%f &&& &9i& J,n"& &&&&&&tor, 5wi&inn 1itre FifNiiî &1itre M[J5&Inc 1ini0%u lfm I& J&ntim /%trn 1opo &&& loa Lai lua tlnsi#rctea C#& 4aloiiit Jiiî& 5& 1irnt=

tdC .iffi$tH&Bil%ii /ieB&?B &&&&&&&&&&lUVn 1 /leSAt#ie& *& [ ui ia =' MartX 4fAnuîi &&& Milida M[MJS &&5%tia 2ăna JBrtrr 8& /ian/%lrn !i& [^S & îtoAU 4rdilCRîileu Lali &&&&&&&&&&&&&Io lmete&&&&&&&&&1elV 2iVU1lin= J& Jliiu &&&Ion IJ& SetloifV

Ni?, t, MslBi0?a &&leu C, Niilt[V

Nit& I& MotnU&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&5liti 2& 2 4rdririnn &ic, *& 4niritiar&&&&&&&&&&&&&&&&/%ira 1& 4nlrireiialuiu J /iiaiiAra && Ii&îi îleetaîi &&&&&&&&&MuriU 1 5na"m &&&&&&&&&&&&&&&&4rnums It& 1ltron Oa#arsU 1"E?V &&&&&&A%ira MurriWa &&&&&&&Sir 4lBlf%tsim <LSe 1itsi Jfeîac 3ne &&&&&&loa LiimAL%iBîA &&&\^& 1& 4ritia 1etrr 5oiitiî&m 1itptn &&&&&&&&&&&&&&&&&/%lig 5& 5i04t &&&&1etre iBlaat" &&&Ion t /enV=V=V8iiitr ^ttBtîtur&i &&&&&&&&lo"îeciiorii f& 5& [niială, îieşMmtcfii *& 2aoiesn && MoEouiucA 1%8SIIC Fi& 1l&, &&&&&&&&&&&&&&&&&&4r&tr /uioilirm ti 1 2î%nass &&& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &lBetrs îsusU&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

D/l*J



D/l*JY'22'%*2l

•î *• R' /ettDetl>ip 5eia& /umbc"liur

£ Do./ Ul"" S $X

D!2ÎJ.JH $ X"+ D//Hj2C!+ BH/0'Jlu6=;ÎÎS8<$86e;e;+<U6+8;<;>66; 02 Ss z00 Bl llIU 88 z8 02 8; 8; I/! S2% 86 SO !l0 z7 SO S; "2 ;; 8e ;<j!8M;; 02 0X

{I. T+ eX D%2ll"l+ Cu2 l+ Plr"l= ,!l! C+ C= Nu0ro.2 BID= D+ A/l(%2"uI(!"

Z""r" Po'o2" Du 2"l G0+ Pu'" Ou(2r" J= Tl/!2l2D!2/s! Co/+ P'/A22l2 P!uw llou/" D*&lr"2U Cou+ D"!02l |(/"Cou2ul2/ Pll2u D!r2uU2l2 C!"+ Bu2"022l4C*2u+ Ml

1etre 2eteU /lnlla4 Q /l2r" 2u/! Dl/llll 6J; SitaAn /unlit4 * ƒU Slnlsn /dctilV? *S 18BIdemâ i 1ttte JbiintV; =+t> P2= S2"l 6 C!2. Pl2/

F!l!= yl2oU! 2l CoU" P.l (O P!2r! P22/! ! el%Vfff«1f titi

Mt %<Wi" ţi &t fceue 1ilrrt 5unteoliti M& /$nlts"l 1etit 1linit ?* iii /mniini 1& /iitîADu.2ru ;0+ P!' X2 D$ru P+ Ml02 ll2"Z""r Po' *"4Iir I TSY e+ CY/2 k k/ } } + ={$ ■ %"ul! C+ C%.'"f j $ $6;; %OT ;<e

MM

D0%2*2 !!./"2l S"l22 7e



D0%2*2 !!./"2l S"l22 7e 5oti$lin 5& 1ltref U 691

6 +++ + <

j~66 Ou r,"ur Or"l" X ;6<866 00 ++ %+ } 668 +++ <6<

68 M + + + + ,M

P/2uu *"2 2!r!/ 2! o%!r !2 rJ*"/uJr (! M'ro'r2r!M&nt de lei - pe mp&T!r."l V ur '!/lu 2ur%r /Yuu2 !.u 2!u 2r%+ tl. 0l"02ru2 y"H2. 2!r2r (! Sl!2 II D!'u0".lu2 ru.Sr2 A .2! u0 0lr!u2 !u !*!u2Y" ('o("$ %lr (/ '2Q22ul (!22U +D"2 0 U"!/r2r2 I A 86 Auu267;7++$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ CAlO0

S/!0lMr CÎjSSAj 2~lVA tl uidunl tftitll u"li$l= ilMe&

]lU24 UYl22 u.l= =r/ uitu=lr+ ;J;+



S> S2'2"/.@ 67; LA,OL 4 IMl=Pr/ '/X l" Du2u/r!2u ' r"22ul!r2lS= 2' 6 ,u.l/2r+

U 2!H ( k% l &l!r= Hl/2l!l2l4icpn npactulsî pit9dlftitluî 5Uu& illittlof cetni dt îlfni>trl "î V* rai% nitrilsr fP=lri ttttiiin de :at la /i% parutacultA Ini auririi 4rmatei, 4pă rări& Nbni•<& 1iii"lt[, 3epnaioiii Z8lli/JiiIt p Joiitiiti& Br, -&*(* din ii Srp^3rit *;.D?A2*ul l" 2!(2r2 Hu/2!4 C"(U2!lu klr Mîni•fri r& *.;* din D Srpl nu trit *SJ;?Ar@/( 2" rul!2" u2" C2"ulI/M L*#2"lr Sr+ 687 (/ 6e F!'2.rr" I7;ÎIa 2r2"2M "r2+ IE (/ C"/Mslu-2"=

"/ ?"//2 ?2*M/^ DQSrr+l2*2',/ Yul//_ I "2"((Ar"/" / l.l " HU//0u"' 2l~ !ro " ru+ l?lM S"l2Jrf& & lBintm#tua 4tcuttî Sadul, nfiinau prin iltmlg>%=t r& D&+*+ din *.(;& pc data dV J Ctierairia *D.D, te actniiimi Va 4dVit9itra<if 1o% 4 itonaiol, ku Vadlsl La cea& 8a% lu Sadului& Jad&Cor?, Irttil ta <aiul nit rtsiraal V9 pmlru V"aroiarta <i adadniitrem idstlnAin<liar publitr Vtilaoanii llt ria#ilîntnltlor Itidutltitlt alo iriuid& $ttttul"aA prin LCL$& Rn *&*D. din ** MartiV*DDD&8" &" 'ur2" ( 2u/ "(.^ }A(!ul$ /- Pu0l* Aul!u!"J " P2! 220$ /l2 S(u2K==J2= ti. T!. /ull 0uuu2j ( I!r /2ur "22 Prl2!u S"(ul Ur2 +(r', (r!'2 I/ '"lrr"!"ul J($ /lBl.l2l Pu0U! Au2o."2 " P2"+ l!*u%2l S(oL

Jri" llt. A(/Ur"%" Pu0l* Au2o/o. " Pl/2r*0(l S"(ul 2" 'u/ u0 lu'r"2*02. M"2ulu /$ ur"2* 2uYH2t Ar.ur+%'rf, Ir, 2itle dlspori"imiilr Ventrate Ittfti dt % R bre"i&S"2 2u l/*ur!2 I" < S2'2.r!.

CAJIOLrrfftă/tolt 5utAAlt it M[ttt82"u *"+ Ho''/2M"u lu"u02l .ul 2~2r Sll/"r!I%l2lr22( !'2"l2 j""+5tMtil I% It=AAbtret li puat&+ + C.2""U."8laltiral Vmiri Mfuailr,*& Sabia,l"0u" tt %.U2~=2fnt laaaMl 3t( l‹t

UOQTCDBUl" OFICIAL N" Î,2'ol $l2 + ;+ Q2r~+Ar=

Pr/ r2" 'ro.ul#"u 2u I+ /+ Q+ yr= 6+67 l" ;6 M"r2!+ 67;<+ 22!0: " l""22 Sl"jlro.l"l I.lu2r6 4r A//"22l l? %2 "2uM%lul2 2ll %r2u2 \l! 2L.l"2r" 'u0l*" A/.u$/u$ l2uu *l }Prur!/ %M+2+ur /%/"2? H2" O+ L+ yr+ +6 (/ 676;= * S2"0l,"2 0(/r2r?l Hr$% $$?Y (r l"uBÎHo/l (" ro%2BI2r2= "0u$lur 2r$ /*2*ur2("lr " /"2ul^

Pr/l/2 ruJ%u/r" *"'ulu ur.?r2 (" /'l2"""2" l"/""llIlor ( "'r!2•$ (!// !u o"2r2* 'r!r+ , r! Ir" H/22. ("2/ "r"u!l *u Y /2!2" uul"/4^

P*0""" 2r!r2(2ro* "r2+ IE (/ lA.22$ Iro2l2 . I/o!"l2 "l2ur"ul '2olr_2 (" ("*R2$l""= '! 2"r!= .or"2 (2 C(*Su2 (" Mu22r+ 'r/ Jur/"lul y r+ <=76 (/ 67;7= "/ *r 2"r 'r!lu.l r!2 'r! 22 lu'u2uYÎ/"l2! \2"/l\r\ " l"lM2lJl V!"/r"+

A2u'r" "rr€2" (Y22$l2r= C2u2 L"'rl"2r $" ("2 "r"l yr+ 687 $4:/ 8S S*'2/orr* 67;<+S//// !u I ."2 ' ro%u/( 2r"'$r2+ Br2+A Mll"2U'l T""2r*=Pr!" '"*"' 6 'ru "u'uHl /!/22$rl+ IV!Yr2"U0 CMÎS!l( # Qrl2/+ %lu2/l Cy+ "''u "R!2"/2 Iurr22%S "luU2= 2r2/" SAMC

Ql("2r!2 o'2r2%U ""2l"u~+ O2"/( 6+ lu". ,lr/l l I2""2+ÎL AY2""2lMQI%l"l"2r!l "/".l2l u'!!!=

Z *, AildaJU0/l \ 6 4s4=+T2ur l!u22lI2r= LN= -U= 2%HU/rl$ =e+

C/OL "l IM""=P2u *r"" lu Du2.u .2" u"lo2U E!" "l Bo"lur







1= l l 1 tYCO / / u *^ r 2"S' O \4\+++33+‡U^ *+:+ 2r&l2$ *r V$=3.- *v,' !i '" -" #r$ %t&- *( H0 H2 C 2rWK % CA / TU ]2A *f 2 2M CM ( ol O ir I4 t% to ciI 22 6 6 I

* t i6 I 6" &" o , r r 2r& CK2" o , r$ T Nr' r, 2Cy

t f ra Il I I B * l I I tl $ = Q2 o R+ o .%!$ +CM =N+ "$ l ^ j El N 22$= OI S2$R , 3 ++++=+=6+ d: ^ $^3^ W = 3 A$ _$= A 333=$ +$: : CÎ **u 3+K o+ o: "^ 3 3$ $=+ $($o2 O " Ol " O 2/$WŢ u& IA IA O he8%r ? CB%Bo o ti 42 o &%tr o B o v % o t Y j D j o o % ! $ ; j 2 ] A ] / 2

=^J 22% $^$& 2% %l; o$$: / !o ^ (:: +W $Mr+ '$%r%H+ r . o

ri rl rldi b u@ ˆ ;ei t t 4 , tBÎT$l 4&QVf îU B&t"BV ? oCI Cl I4 Cl C O QV 2$ O O4 I

Q 66 l$ ‰

t i i i r i i i i 2 K2 U0tî/6 Mîi$Q 2l M = Iti

% 2abel cu proprietari ale căror terenuri au fost T@prbpriateQ pentru co"ristruireaU uzineiQ Sadu II



&&&& h&2abel cu proprietari ale căror terenuri, au fost T@prbpriate pentru co"ristruirea uzinei Sadu II7 s%& % i 02r ? & < B&77& QBABq ffJf9 !M % & iî U& Ui kik B H BZqU

Mg"?&&p0,, 7U%i% B&S0&&%?7 0%B&B 3 $ 3 3 : +66

BUU| U%i r9 $ 0P %*

.%

i%S 7&i

:

.7dg â+++3} MI H

ii Ua*iU i t

6J. M rl 9 n

: Bu.0 ! 1 2 Ju



Bu.0 ! 1 2$Ju

(D& !#&1fir0ulesca(:& !#&I&Lttban(;& !#&1opesci

+& 1etre o torga*& 2ona înf iaii -,*( Nioise iou*( ô&?t& 5& 5 & Mnfil aa *. /&2etotuiresett1&2#naoe&5&5ârlea si /iC&

tun0u6a iiiiuuru ai 0utr‹ $ICx 2ona 5en#iua <ierestr‹u 1&1&1SnŽiot# <şi 0atra *7 '&/&1& san5iică<foot o 00 al ele&

de uereH (i hh grSdîntti,%(&2ona 5&îSnfiatuli0ada= ,**, piesea <

6&IF 5&ôtorga *. Ion ^&^ptorga *( !r&!#&ôtorgu((&ioana c&ôtorga.& 5&Lupuleecu.D& 5,5lung#ia .&w !#&F&Ianoş ji !#&îi&Isnoş .;ZI&1cr0ulescu'+& îîi#r&il î%ot orgii'*& 5&7%ftroia'-& 1unitru 5&S3nase 4D1011 5&1opescu''& 3on t& 1arcse#i0a îou '(U*U nost,1,şi 1&4rdeleanu 1F V 1&SSncscu*' 11 1etre 9oman'&5anot,2unase 'D&*. 5onst&1&15tru *. îlic& 5& Xiltru 8. 5onstantin fanase':, 8asile *orăcl ';, 5onst&lupuleseu(+, 1etre Io"san;*% îiieolue l&1iitru | 5&filetoresca (-&Iieolae 1&1lesea (.%iBieolae 1I o roi u ('&Ion ttitelea ((&Ioana $&5iroiu

*& 5onstantin piorolu-& r?o ş t& /&îatomirecoue+ 5onst&1loroiu'&Iocn I&S&1atru p& y &Floroiu

i 1aresc#i0a S&1Anîaă+ P!2r! 0r{#!ou+

1 %D& Ion 1orneacu+P!2r! Fr!*u #+VBl! CorSol lo Co/2 +Po'!* ll+* +Lu0!/ = 6+P+6Po'!*u

l'+%*+P+!u*'&Ion 1&/uşiitrescu , 1F /&I&5&1opeacu,1&1F 5&5&patru 1 I , .. cr&ppatru

lg H Mi#ail 1opescu Ion 1opescuZyZ îiinoa M&5i$poca Q Ion Iii&5impoea



J C22 Ai, 8888uut l PMUI Y+ W r

P

""L} ],@SESQ 2îftn&& 5uHZ4M&&rr +Uf 6 %*&HkksHUVHfrUi UU jp8884N O r O( O BO88 8O 1[( Oy 4444444444444444444444444444444 %%%%%U U D 5"& &J

4ct

k.e 0ânzare teren

UQ Z ƒ 5 te% O - Hu r % B B%TLe, UX &&&& ,JL4k ,£r -r,u/t ,h 0* * *■ ■■ aV$*+% +$]Z]OTA]

tw5w5g5cl i%5Ho5U%

iâe"âi, fC & ,% O r^v$$$$$$$$$$$ k :w33VA0 kX&P fpuU%4% iOo8$A+^ ]

BH 4,J" k jB 5"# &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"'HQY##HH$ * j* 1 +fiJ+2 k T]%r~]fefeB i%8if&%H&tiV&%&S2H&%& "4J Q "k4<i(is(t(A,&,,,& PX & ,&îsir@



&& i X[Se Pk898 ff *2&l ' + = z z +llH& 807 & ,* C QU B, B&E # NjJP(sJiJ t! 88 fJ= t 15 jr*({(t Utf [coiAOSrO0

g# "Ntt"8484 (v1 ttNtO(( "#"c(|Nr i!v "r88 k4Zu(

>D B BJUQBU% ,B* iU*ZU% J%Hf%c, %T. H%TTîH% ,N#4r,(#4#$TN"$i7 4t8(( rtt"t( H4USiy>ş"">

$ g $ S= \ = +k+}✓ T + ++ + 3+$ ++ 3333 \3 g&yj V\+ "% 33 $h=f rV%% d \3 ‰ ]

H H r tr tU& n&Ekr uUU%UHwBUU7U E, k& VUy&&rafol3%&, & yU kU ??

p\\9 \JOJ4Otscr"O UD*":O*A4Ot*4 & & , D ) f Nrt4z4 NrG Nt(i,-h --hh +5ec NY8dB $ f e H " " g E î l D H HEayrt>id, ii%&%Bi%[UVH H ;H%H%IHe Z8 %rHB Z Bi Z

"Hi4Sîifc $ & m H H Z ri%&,0H B0&02&BHQ " 8J [OSte-*( - ':7&&&&&& r 4ct Nicoiae $umbescu B

păstrat cu sfinenie de Ion $umbescu



porilor uşile de la gra"duri sau #ambare grinda casei şi să scormonească în cărbuni pentru a aduce noroc şi



porilor, uşile de la gra"duri sau #ambare, grinda casei şi să scormonească în cărbuni, pentru a aduce noroc şi belşug& 1artea spectaculoasă a fost mereu îmbunătăită&

/eşi la colindat participau numai băieii şi fetele, amploarea acestui obicei cuprindea tot satul& Femeile pregăteau colacii sau desagii cu mere, bărbaii pregăteau oalele cu 0in pe care%* dădeau fiert colindătorilorîng#eai iar fetele pregăteau bunătăi pentru băieii plecai cu colinda&

$ăieii se organizau în cete, de obicei formau două cete, a0ând fiecare un steag <ca pe 0remea romanilor=&Steagul era format dintr% o basma înflorată, luată de la cele mai frumoase fete din sat, dintr% o pră"ină <par lung=a0ând la capăt clopoei şi busuioc, restul era în0elit cu brăciri noi luate de la fetele din sat&

Cbiceiul nu se păstrează întocmai astăzi& S%au mai pierdut din sensuri, însă bătrânii satului spun aşa cum artrebui să se desfăşoare7 cele două cete porneau de dimineaă şi întrebau pe oamenii satului dacă fac piărăi&

/acă primeau încu0iinare, intrau în curtea gospodarului primind din mâna gazdei im blid cu boabe de grâuşi de porumb&

5ei doi băiei, stegarii, luau cu mâna boabele şi le aruncau pe casă dialogând astfel7)'ună diminea#a luT ajun, 'a4i mai bună a lui *răciun,*ă4i născut $nir4un ceas bun(*âte scântei sunt $n "oc, Atâ#ia galbeni pe loc(Stogul cât casa, ita cât masa(

*e4i $n casă să trăiască,*e4i a"ar8 să izvorască Stăpânii ca să trăiască Să le stăpânească ani delunga#i *an ziua de aziSă trăi#i, să mai "ace#i şi deTalt4an%t

0onica 'rătulescu, $n cartea )*olinda românească spunea! )Kormulele pi#ârăilor prezintă analogiiizbitoare cu urările practicate de romani cu prilejul *alendelor lui Ianuarie( De alt"el, cunosc o marerăspândire $n zona cetei mai intense romanizări care a "ost 'anatul şi :lteniaTQ( $nsăşi cuvântul colide vine dinlatinescul )colindae

Mergând din casă în casă, stegarii se opreau la casa unuia&, dintre fruntaşii satului, unde se adunau toioamenii fiecare a0ând desagii cu colaci sau mere în spinare Satul a0ea şase gazde7 4le6andru 1opeci <$ibilica=

-are ca piatra



-are ca piatra,

Iute ca săgeata, I.re ca "ierul, Iute ca o#elul(*âte cuie sunt pe casă, Atâ#ia bani s4ave#i pe masă(*âtă "runză $n "runzare, Atâ#ia bani $n buzunare( 1a anul şi 1a mul#i anik

Moti0ul floral îl însoeşte pe bumbeştean încă de la primul scăldat&1luguşorul, obicei stră0ec#i păstrat cu sfinenie din generaie în generaie % este un colind de copii care a

e0oluat spre un ade0ărat poem al muncii& 3ste o datină specifică ărilor agricole&5opiii organizai în cete, a0ând cel puin un număr de trei membrii îşi construiau un plug de lemn

<miniatură= punând între roi şi un brad pe care%* împodobeau cu gri"ă&în seara de a"un 4nului Nou sau c#iar în dimineaa 4nului Nou porneau pe la casele sătenilor, a0ând tălăngi

<clopote mari=, bice sau bu#ai, întrebând gospodarii dacă primesc pluguşorul, Ande erau primii intrau în cete şiîncepeau uratul&

2e6tul )luguşorului, ca şi în urările de nuntă, era presărat cu urări pentru a stârni #azul şi 0eseliacaracteristice zilei de 4nul Nou&

Arătorii prezentau desfăşurarea muncilor agricole de la găsirea locului pentru arat până la coptul colacilor&

/in când în când un urător se oprea pentru a%i îndemna pe cei din ceată7)Ia mai mâna#i, măi%5eilali răspundeau pocnind din bici sau sunând clopoeii7 9ăi, #ăi& 5olindatul se înc#eie cu urările de

sănătate şi belşug, pe care le adresau copiii gospodarilor satului&Florile dalbe este obicei de 4nul Nou& 5opiii organizai în cete a0ând în mână bee de alun înflorate trec pe

la casele gospodarilor urându%le un an roditor7)Am plecat la colindat, "lorile dalbe Drumul nu s4a luminat,Scoală4te cinstită gazdă,;i cu plugul trage n brazdă

în ziua de 1aşti, când oamenii se întorceau de la $iserică, trebuiau să calce pe iarba pe care femeile o



în ziua de 1aşti, când oamenii se întorceau de la $iserică, trebuiau să calce pe iarba pe care femeile o puneau după pragul uşii, numai aşa ee credea câ 0or fi tot anul sănătoşi&

/in mâncărurile alese pe care le pregăteau gospodinele prima dată se gusta peştele rămas de la Florii<sărbătoare aflată cu o săptămână înainte de 1aşti= e6istând credina că astfel 0or fi iui ca peştele tot anul&

Spre deosebire de astăzi, în trecut sărbătorirea primă0erii a0ea o amploare mai mare& Camenii îşi petreceaumergând cu copiii şi ne0estele de la uiifî la alii, 0eselindu%se până seara târziu&

$ătrânele stăteau pe la pori depânându%şi amintirile&Sărbătoarea 1aştilor dura trei zile& In a treia zi, Mari după 1aşti, tot satul se aduna la Lâcşari, o poiană

întinsă aflată în marginea pădurii dinspre 4rşeni, un sătule pierdut în creierii munilor& 4colo, femeile, careaduseseră în banie oalele de pământ cu bunătăile pregătite, întindeau peştire de borangic, aşezându%se cu toiila ospăul pe iarbă 0erde& $ărbaii îşi pregătiseră dinainte ulcioarele pântecoase pline cu 0in de no0ă şi uică de

prună& Nu după mult timp se auzea fluierul care încingea picioarele, tinereea izbucnind în c#iote de bucurie&

începeau #orele, fiecare băiat căuta să%şi arate măiestria "ucând înainte sau înapoi "ocurile mult râ0nite, peatunci, de flăcăii satului&

Izbucneau câteodată certuri şi c#iar bătăi, fiecare 0oind să "oace înainte& 4stfel "ucau până searatârziu7Sultănica, Sârba, în0ârtită, Jianca, 1ăpuşile, $râul, 9ora de mână&

La fel sărbătoreau şi sărbătoresc şi astăzi bumbeştenii Ispasul, doar că locul de desfăşurare se afla pe poiana pe care s%a construit 5olonia 0ec#e % centrul ci0ic de astăzi& La ospă participau şi locuitorii satelor 0ecine&

în strânsă legătură cu ne0oile sale de 0iaă omul şi%a îndreptat gândul către forele naturii& în perioada de

secetă, mintea omului a creat ritualuri care să pro0oace ploaia& 1aparuda, de care aminteşte şi /imitrie 5antemir în )Descrierea 0oldovei în *++, se practică şi în $umbeşti%Jiu&Mai muli flăcăi şi fete formau o ceată, unul dintre ei, paparuda, era împodobit cu bo"& 5eilali cântau7

)aparudă, rudă Ieşi a"ar B de udă,*u găleata plină loile să vină *u găleata rasă, loile să varsă( Am venit cu c.eileH>-+! >P

Să desc.idem ploile,



Să desc.idem ploile, De joi[ până joi Să dea nouăzeci de ploi De mar#i până mar#i Să plouă $n târna#i De luni până luni,Să plouă $n tăciui0ana SevastianF

/e la fiecare casă ieşea lumea cu găleile de lemn pline cu apă şi udau paparuda&1ăstoritul reprezenta una din ocupaiile principale ale bumbeştenilor& Nu era gospodar să nu aibă turma lui

de mioare& 1lecarea oilor la munte era o ade0ărată sărbătoare& în dimineaa zilei de Sfântul 5onstantin şi 3lenafemeile a0eau gri"ă ca să pună în poarta un 0ătrai peste care să treacă oile când plecau la munte& 4ceastadeoarece, ziceau ele, hcum stă vătraiul $n vatră aşa oile acas8 să se $ntoarcăQ </ănescu Maria=&

$umbeştenii a0eau la plai ade0ărate case%conace, cum le spuneau ei, acolo stăteau mai tot timpul anului,unii coborau iarna, alii nu& Lângă conace se aflau grădini roditoare în care culti0au porumbi, cartofi, 0arză,fasole& /e la aceste conace urcau primă0ara la munte la golurile alpine, în 0ârful 1arângului& înainte de a plecacu oile Ia munte fiecare gospodar îşi însemna oile& 5u a"utorul unui instrument % potricalâ % Ie găureau urec#ile&

Semnele erau păstrate din generaie în generaie şi cunoscute de toi to0arăşii de stână&Fiind foarte muli, se împăreau în grade de rudenie în stâni7Z Stâna de la 5#iafa unde şefi erau 5o#inoacă, Sârbete şi 4ntonie /umitrescu?Z Stâna din 1oiana lui 1ăiuş al lui 8ulpan al Sandi?Z Stâna 1opeştilor?Z Stâna2ănă:oilor din Lăsâtore?Z Stâna de sub piatră a Lueştilor?Z Stâna lui $loană de la Stolo"oaia?Z Stâna de Ia !ura lui 4lun, <şef Ion Motorga=

4"ungând bumbeştenii cu oile la stână, înainte de a trece lamăsuratul laptelui, ca buni gospodari ce erau, reparau stâna % o cameră făcută din bârne de fag acoperită cuşindrilă % făceau oboare, refăceau strunga&

Măsuratul oilor constituia prile"ul prin care fiecare gospodar căuta să%şi scoată în e0idenă frumuseea oilor pe care le poseda&Z"i .$uH2beH>rHu?

/upă mulsul oflor fiecare mergea cu laptele la eful $tânii şi l măsura cu cepcelul <cană de lemn de ++ g=

4 treia seară de la naştere se puneau ursitprile pe o masă mică rotundă de lemn, cu trei picioare, se aşezau



ş p p p , p , ştrei pa#are cu 0in, trei turtite cu miere, trei bucăi de za#ăr& /acă noul născut era băiat pe masă se aşezau diferiteunelte iar dacă era fată se punea cusătura&

Arsitorile se crede că sunt nişte zâne care 0in să prezinte soarta noului născut&

Sosind şi ziua botezului, după slu"ba religioasă, reîntorcându% se acasă copilul botezat era primit de mamă printr%un cerc făcut dintr%un rug de mărăcine, aceasta pentru a fî drăgăstos şi lipicios cum este rugul& Armează petrecerea&

în ceea ce pri0eşte copiii se mai practică şi tăiatul moului& Născându%mi aici, la Spitalul din $umbeşti%Jiu cei doi copii, pe Ioana%5Iaudia şi Mi#ai%Nicolae, am

beneficiat de înelepciunea cu0intelor unei bătrâne, care m%a în0ăat următorul lucru7 să fac o fâşie din cămaşade nuntă a soului meu şi cu aceea să%mi înfăşii prima dată toi pruncii pe care îi 0oi a0ea, pentru a fi unii şi cuascultare de părini&

&unta

3ste mult mai bine reprezentată în creaia folclorică a bumbeştenilor&4cest moment din 0iaa tinerilor capătă semnificaii deosebite&3a antrenează o mare parte a localităii, sărbătorindu%se trecerea la o noua etapă de 0iaă a tinerilor&3a este o împletire între momentele solemne, tragice, sfârşind cu 0oie bună şi petrecere& U5um se a"ungea la nuntăX Mergând băieii şi fetele la #oră, "ucând de mai multe ori unul lângă altul, prindeau drag& $ăiatul "uca fata

ori înainte, ori în coadă, de multe ori, pentru a%şi arăta măiestria& /upă ce se termina #ora băiatul şi fata seseparau de ceilali şi rămâneau spre a mai sta de 0orbă& 5ând începea o altă #oră, băiatul "uca numai lângă fatacare%i era dragă&

La sfârşitul "ocului băiatul&petrecea fata acasă, până la poartă, o inea de mână stând de 0orbă până noapteatârziu&

1rocedând de mai multe ori în felul acesta, băiatul până la urmă a0ea cura"ul să întrebe fata dacă%i place deel şi dacă 0rea să facă cununie&

Fata, plină de modestie, îi răspundea că întreabă părinii şi dacă erau şi ei de acord, fata anuna băiatul în cezi să 0ină în peit&

într%una din seri, băiatul cu părinii şi cu o rudă sau un prieten apropiat mergeau în peit, luând cu ei şi osticlă cu 0in&

cânt şi 0eselie, să găsească mireasa ade0ărată& 4ceasta, îmbu"orată şi sfioasă stropea nuntaşii cu busuiocul din



ş , g , " ş p şgăleata pe care o adusese de dimineaă& 8eselia prindea noi aripi&

5el mai iste băiat, călare pe un cal focos, la fel ca un Făt% Frumos spunea )colocăşile <oraia de nuntă=4ceasta nu este o poezie şablon, ci se creează una ce are diferite glume cu tâlc la adresa ginerelui şi miresei&

)'ună diminea#a, cinsti#i socrii mari 0ul#umim dumneavoastră, băie#i militari(*e umbla#i, ce căuta#i9*e umblăm(, ce căutăm 1a nimeni sama nu dăm(*ine sunte#i dumneavoastră *a să ne lua#i seama noastră9 'acă vre#i să vă spunem adevărul Să ne lăsa#i $ncetu8 cu4ncetuJ *ăci sunt multe şi dese &u le putem spune alese$mpăratul nostru de diminea#ă s4a sculat Ka#a albă şi4a spălat

*.ica neagr4o pieptănat ;i pe cal a $ncălecat ;i din trâmbi#e a sunai 0ulte oaste a adunat QWW de boieri mari &epo#i de g.enerali De lângă mare, De unde soarele răsare ;ia plecai cu ei la vânătoare( A vânat dealuT cu "ragile <alea cu "lorile Satele cu "etele ână dete soarele de seară

*ând ieşiră la drumul mare ;i deterâ de urme de căprioară Unii zic că4i urmă de căprioară Să "ie a$mpăratului so#ioară Al#ii zic că4i urmă de zână Să "ie a $mpăratului cunună Iar unul mai mare e un cal Ducipal Se ridică $n scări Se um"lă $n nări ;i dădu oc.ii roată ;i4a zărit aici la dumneavoastră : "loricică*are numa se o"ileşte;i locul nu4i prieşte Atunci ne4a trimis pe noi; li i



-rei pa.arâ de vin ;i şase proboade de in Să "ie şi de strămâtum Dar să "ie cu voie bună Să "ie şi de mătase Dar să "ie dBici din casă De la cinstita mireasă Să nu "ie de prin vecini *ă atunci e ocara noastră ;i ruşineadumneavoastră Socru mare;ă nu crede#i că noi suntem niscai băie#i be#iSă descălecăm $n scaie#iSau ciobani de la oiSă descălecăm $n noroi &ouă ne trebuie covoare "(Sâ descălecăm $n pridvoare 77Sau scaune de argint Sâ descălicâm aici pe pământ Iar noi dacă vom descălica 1a caii noştri se va da Dizdeiverde*osit $n noaptea lui SăntuB G.eorg.e De două "ete mari surori*u "loarea nespicată*u rouă nescuturatâ*aii noştri sâ mânce Din capete să nu mişte*aii noştri sâ bea Din capete să nu dea*ăci din partea noastră

Urec.ile vi să va tăiaSocru mare(_ine această broască #âstoasă *u cele rădăcini uscate Bicea lată, pBicea lată $nc.ină socru mare, odată Dar să nu $nc.in prea tare *ă şi căciula din cap $#i sare Aceasta4i #uică de la 'umbeşti



*ând o bei te4nveseleşti &u4i zeamă de la voi de prună *ând bei te um"li la burtă ;i ie bagi după sobă Să staicu greierii de vorbă Socru mare(

*e s4a "ăcut nu mai e de des"ăcut &4ai decât să dai opt boi şi şapte vaci ;i să rabzi şi să taci Socru mare 1ărgi#i casa, $ntinde#i masa *ând o da soarele deseară 0ulta oaste vă $mpresoară <ine $mpăratul cu a lui ceatătoată Socru marej Au mai sta şi4am mai ura Dar vedem oai de la spate âmaseră cu gurile căscate Ai dinainte cu ele pro#âpite Da#i un ciurel de poameSă dăm la ale cocoane

;i nişte cepeSă dăm la alte "ete*ă s4au bâ"at pe sub streşine de case*a nişte capre râioase;i un coş de usturoiSă dăm la ăi ciocoi KiiBncâ au po"tit pe la noi 0ul#i ani luminoşi 'ine v4am găsit sănătoşi

opescu 0ironF2erminând de urat se bea 0in din ploscă, nuntaşii intrau cu toii în curtea miresei şi se aşezau la masă, pentru a ser0i un fluştiuc <mâncare pe scurt=&

Cdată cu mirele au 0enit şi naşii& Naşa a0ea gri"ă să meargă la mireasă pentru a%i pune 0oalul pe cap%în0elitul& Lăutarii cântau )*ântecul miresei)Ia4#i mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, 0ila de la maică4ta„Iuiul'!(ti7J&

*ă aceasta este din carnea ta(



;i se c.eamă că #ie $#i va "i so#ie( f Apoi Domnul 1a blagoslovit ca să se $nmul#ească *a stelele cerului *a iarba pământului *a "lorile codrului

Iată că a venit vremea şi la aceşti doi tineri,

*are şed cu genunc.ele plecate ;i cu "e#ele ruşinate Dumneavoastră se roagă cu smerenie *a să le da#iiertăciune ;i sâ4i ierta#i, să4i binecuvânta#i( recum a binecuvântat Dumnezeu pe Adam ;i i4au adormit ;i 1au rupt o coasta $n somn ;i apoi 1a $n"runzittoiagul lui,

Uscat "iind de nouăzeci şi nouă de ani,*ăci dumneavoastră sunte#i părin#i,*ăci binecuvântarea părin#ilor $ntăreşte casele noastre Dar blestemele voastre risipesc casele

*ă Dumnezeu aşa a lăsat *a "eciorul şi "ecioara<a lăsa pe tatăl său;i pe mama sa;i se va lipi de muierea sa;i vor "i amândoi un trup(

Nunta întregită cu rudele miresei se pornea spre biserică în trăsuri,tinerii fiind încon"urai de ceilali nuntaşice mergeau călări pe cai& în frunte mergeau cei mai tineri pe biciclete& 4stăzi se merge la biserică cu maşinileîmpodobite cu flori, prosoape& 5la6onatul maşinilor 0esteşte tuturor că a sosit ziua mult aşteptată de tineri, ziua

cununiei lor religioase&Se cununau şi apoi se opreau la casa mirelui&Cdată cu căsătoria tânăra familie îşi alege bramul casei care de acum înainte se 0a serba în fiecare an la data

fi6ată& 4ceastă sărbătoare constituie una din caracteristicile "udeului !or", ea manifestându%se cu mai puină pregnană sau deloc în alte inuturi din ară&

/e la biserică ginerele se urca în acelaşi car cu mireasa lui& 3rau de%acum o familie& Naşii purtau lumânărileaprinse&

Se spune că a cui lumânare se stingea întâi acela 0a muri primul&



4"ungând acasă, socrul mare lua pe mireasă de mână şi încon"ura de trei ori o măsuă pe care se afla un pa#ar cu 0in, două bucăi de za#ăr şi o azmă de pâine& 4 treia oară mireasa răsturna masa%era acum stăpână încasă, apoi lua un prosop de borangic înflorat şi i%* punea socrului de gât& 4zma era luată de o femeie, o rupea încapul miresei şi o împărea Ia băieii şi fetele din nuntă pentru a se căsători şi ei cât mai repede&

2oată lumea era in0itată la masă de cumnatul de mână, ce purta ca şi socrul mare un peştir de gât& 5umnatulde mână a0ea un rol important în desfăşurarea nunii& 3l primea in0itaii, îi aşeza ia masă şi organiza #ora&

/upă ce apunea soarele naşul lua o #oră înainte, #ora darurilor& Mireasa, însoită de mama ei împăreadarurile, pregătite cu multă migală& Naşului şi naşei li se dădeau peştire şi tulpane, soacrei mari o cămaşă cusută

pe un fir, iar la rudele apropiate ale ginerelui peştire& Se intra din nou la masă, petrecând până în zori& 0oartea4cesta este cel mai tragic moment din 0iaa omului& 5eremonialul înmormântării, cu toate sec0enele sale

atrage participarea întregii colecti0ităi& Numărul mare al celor care însoesc pe cel dispărut pe ultimul drum estedeterminat de 0ârsta celui decedat şi de natura morii sale&

/acă moartea a sur0enit în mod neaşteptat, sau dacă decedatul este un tânăr sau o tânără, la despărire participă întreaga colecti0itate&

4 rămas ca amintire moartea a doi tineri& 8asilică al lui Măroiu s%a îndrăgostit de o fată din satul 0ecin&Soarta a făcut ca această fată frumoasă, brunetă, subirică, cu oc#i negrii, strălucitori, a0ând două coade groaseşi lungi ce%i cădeau falnic pe trupul fraged să treacă în lumea umbrelor&

2ot satul a mers la înmormântarea ei& Fata, îmbrăcată în mireasă părea 0ie& 8asilică s%a fotografiat cu ea,ridicând%o din sicriu& 3ra prima şi ultima lor îmbrăişare& /urerea despăririi a fost atât de mare încât şi 8asilicăa urmafco pe drumul fără mtoarcereinu după mult timp&

Cbiceiul era ca atunci când murea unHtânăr sau o tânără necăsătorii să li se aducă din munte &un brad& 5eicare mergeau după brad, în munte, îngenunc#eau cu faa spre răsărit, se înc#inau la trunc#iul bradului ales&/upă tăiere, bradul era adus în sat, i se lăsa doar coroana dinspre 0ârf, trunc#iul era încrustat cu moti0e florale&



în ziua înmormântării fetele împodobeau bradul cu diferite podoabe făcute de mâna lor, iar o rudă apropiatădă glas cântecului Hbradului& 4cest cântec al bradului, spre deosebire de cel interpretat în alte zone ale ării,e6primă rugămintea de a ocroti pe cel dispărut? U 1ie, bradule,*inJ #Ua poruncit, , De te4ai coborât, De la loc pietros, 1a loc mlăştinos9*4aici locul nu4#i prieşte Krunza #i se o"ileşte9Un băiat din sat ~la m4a tăiat ;i4n cârca m4a luat *u vâr"uBnainte KărBsâ4mi "ie aminte( 'radule, brădutule *ând o ploua ploile,-U să4mi apleci crecile,*ări se udă #oalele *ând o ieşi soarele IU să4#i ridici cre#ile Să se uşte #oaleleQQ

&istorescu( 0ariaF5ând se pornea spre locul de 0eci în cadrul con0oiului mortuar bradul era aşezat in faă fiind purtat pe

iumeri de tinerii care%î aduseseră din munte&Interesante sunt obiceiurile legate de pregătirea mortului pentru a fi aşezat în sicriu, tron cum se spune şi

aici, la $umbeşti& 4cest obicei se păşrează în toate satele localităii&Mortul este măsurat cu o aă de cânepă& /in aceasta i se face statul % un fel de lumânare care se încolăceşte

uşor& /in aceasta se taie o bucată pentru a fi pusa sub formă de cruce pe pieptul decedatului a0ând deasupra omonedă& $anul are menirea de a folosi mortului pentru a plăti 0ama trecerii pe lumea cealaltă&

în tron se aşează7 nouă bucăi de rădăcină de bo", nouă pietre, o bucată de marmură pentru a depărta du#ulcel rău, tămâie în urec#i, nouă grăuni de usturoi, ca să sperie )ăi strigoi

/e asemenea, la fel ca în balada )0iori#aQQ şi aceşti locuitori aflai pe plaiurile 1arângului au păstratcredina că cel mort nu dispare pentru totdeauna, ci%şi continuă e6istena pe lumea cealaltă& /e aceea îi pun întron batistă, oglindă, pieptene, briciul de bărbierit, dacă este bărbat&

2ronul este aşezat în camera de la Qdrum, cea mai buna&5ei ce 0in să%l 0adă zic7 h Dumnezeu să4l ierte%( Li se răspunde de cei 0enii mai de0reme7 )Să4l ierte,

Dumnezeu,%Femeile rudele apropiate 0ecinele încep sd se cânte pe cel dispărut bocetul fiind reluat de soia celui

Iată cum hse cânta Ru6andra lui 5ostea pe mormântul fratelui ei mort cu două săptămâni înainte7



)0ă gândesc la vorbele tale Au Ioane, "ratele meu,*ă vorbeai, Ioane al meu *u mine te s"ătuiai *ând veneam şi eu la plai, Ioane, Ioane, Ioane, Dragă e cine mai găsesc eu,

*ă găsesc uşile $nc.ise( 0ă aşteptai cu mâncarea "ăcută, &umai de4mi puneai masa,*a să mănânc, Ioane dragă, Ioane, Ioane, "ratele meu,-enii dus Ioane, anul trecut,*u oamenii la cosit,Ut erai, Ioane, bolnav ;i te uitai de pe prag, &u mai pot, Ioane,

Să mai metJg pe drum, Ioane%( 0i se $nc.iseră drumunle,*ă atunci când erai tu,

v8/ <id944 Ki



N)Aoleu, voinicul meu, Aoleu, vrednicul meu, Dumitru, Dumitru meu, &u mai pot, Dumitru meu Alerga mereu, mereu(,( 8

)Descântecele au apărut $n timpul copilăriei umanită#ii ,$n epoca de creare a riturilor,când omul vedea$ ă $ " l A ă ă " ă l d



$ncă enigma $n "enomenele naturii( Atunci s4a născut magia, ştiin#ă anti4ştiin#i"ică prin care omul ars de soare,bătut de ploi, "ulgerat de trăsnet,atacat de "iare,ros de boli, $ncerca un prim pas spre descătuşare(

Yinând cont de menirea lor, descântecele pot fi de mai multe feluri7

% descântece împotri0a bolilor % descântece de dragoste, de căsătorie% descântece destinate animalelor, fie pentru 0indecarea lor, fie pentru paguba unora din ele % luarea

laptelui&în $umbeşti s%au perindat de%a lungul anilor câte0a bătrâne care se ocupau cu descântatul, nefâcând însă din

aceasta o profesie& 5ea mai 0estită a fost Stanca lui $riceag, care cunoştea numai descântece împotri0a bolilor şidescântece destinate animalelor&

/escântecele sunt printre puinele poezii populare care nu sunt cântate& /escântecul conine, în cea mailargă concepie a sa, un aspect al medicinei populare şi o anume fărâmă de artă care însoeşte anumite practici

de terapeutică populară şi rareori le şi substituie cu totul&$ătrâna Stanca lui $riceag descânta încet, fără să destăinuie cu0intele magice pe care le ştia, iar cu riscul de

a nu a0ea leac, descânta cu 0oce tare& 1entru reuşita descântecului se folosea detrei cărbuni, apa proaspătă de la fântână şi un pai din mătură&

Iată câte0a din descântecele culese de la această bătrână7 Descântecul de 0uma ădurii de( deoc.i pentru copiii cei miciF)-u, 0uma ădurii,Spaima lumii-u, col#ato, tu jimbato,

-. pleacă de la cutare-U să pleci $n văi cu rugi, $n văi adânciSă nu te răsteşti la copiii ai mici,*u gura căscată *u picioarele bâscăcărate,*u oc.ii beli#i,



De la copii să te duci Spaima lumii, la "ră#ii tăi 1a col#a#ii tăi, la surorile tale, 1a col#atele tale, 1a părin#ii tăi, 1a col#a#ii tăi( e cutare să4l laşi *urat, luminat 1a 0aica recistă lăsat 1eac din gura mea,J 1eac de la 0aica recistă Eu sunt descântătoare,S"ânta zi de azi luminătoare(

/upă ce se descânta se rupeau trei paie din mătură şi se puneau sub capul copilului& /upă cum se 0edeapare elementul creştin, reprezentat prin Maica 1recistă, ce are puterea de a alunga du#ul rău şi de a tămăduicopii deoc#eai&

/urerea de dini putea fi alinată prin descântecul de 0i0or, usturoiul fiind planta miraculoasă cu care sedescânta& Se porunceşte 0i0orului să plece în tărâmul celălalt7 Descântecul de durere de din#i)-u, vivorule,-u, spurcatule, De sub pământ ai venit, e sub pământ să te duci rin vânt ai venit, rin vânt `â te duci% rin "a#ă de pământ ai venit, rin "a#ă de pământ să te duci( Eu cu cu#itul te4oi $mpunge,-e4oi străpunge( &u $mpung usturoiul,*i $mpung vivorul(-u să piei din cercurile gurii Din măduvele măselelor şi din#ilor%-u, nu te4ntinde &u cuprinde, &u cu#ita,

ămăsei jeluindu4ma şi olăcăindu4mă Iar 0aica Domnului de mână o luă ;i4n pârâul lui Avram $l spălă :ăl ă#ă i i i lă ă $ â ă $l $ b ă ă



spăla, o cură#ă şi nici aşa n4o lăsă $n câmaşe rară $l $mbrăcă, De azi $n colo să rămâie curat, luminat, De 0aica Domnului lăsat,

Să cure apa după el,Să râză lumea de e. De4o "i deoc.eat de "ată mare,Să4i pice codita de pe spinare,Să râză lumea de ea De4o "i deoc.eat de muiere cu copil mic,Să4i cure laptele, să4i moară copilul de "oame( De4o "i deoc.eat de străine, de vecine, De cumnate destrămate

Să le pice părul să râză lumea de ele% De4o "i deoc.eat de gard,Să4i pice proptelele( De4o "i deoc.eat de apă,Sâ4i stea izvoarelesă rămâie pietrele% De4o "i deoc.eat de pădure,Sări dea bruma să4i pice "runza( Eu su"lu peste munte *inezi deoc.eat a crăpat *ine a râvnit a pleznit 4stăzi practica descântecului dispare din ce în ce&

La descântecele despre 0ite se foloseşte mierea& 4şa făceau1ătru /ina <a lui !rigore al lui /inoacă= şi 5impoca Maria ce locuia Sublaz&

/escântecele de dragoste erau )e scrisăQ sau o practică ce presupunea ca fata de măritat să înepe cu un bold de cununie perina, noapte de noapte, de mari până mari şi să zică7)$n#ep pe el $n#ep pe mama lui, $n#ep scrisa, perina şi soarta mea Săt aibă starea asta până de mine o da( $l$n#ep $n limbă, $n oc.i, $n pielea capuluiTT(8J

5~N235AL 1C1AL4R

Momentele de dragoste fericită erau însă rare şi pe meleagurile bumbeştilor& 4desea situaia materială eradi t î l l i tit t t tă i 1ă i ii î t i i bi ii î t d i ti i dif ii



cea care dicta în alegerea celui sortit pentru toată 0iaa& 1ărinii se împotri0eau iubirii între doi tineri diferii castare socială, fata era înşelată în iubire, rămânând cu plânsul şi "alea7)e cel deal pe cea cărare 5alnic plânge4o "ală mare ;i de jalea ei cea seacă -oate crucile se4apleacă Si stau

cu vâr"u4n pământ ;i mă4ntreabâ de ce plâng( De ce plâng, de ce jelesc De4al cui dor mă prăpădesc De dorul unui băiat J 04a iubit şi m4a lăsat( 1ăsa4iar pe el binele $ndrăgi4l4ar babele%

Su"erin#a se trans"ormă $n blesteme!*ând #iro "i neică mai bine Să vină popa la tine%

/eoarece pe Muntele 1arângul trecea grania, multe fete, pentru a scăpa de sărăcie erau ne0oite să secăsătorească cu momârlani de peste munte sau cu flăcăi din sate îndepărtate& /urerea era fără margini, fatasimindu%se străină între străini7)'rădule# crescut $n iarbă âu e doamne, "ără tată, 'rădule# crescut $n umbră ău e doamne "ără mumă( De4ai călca din piatră4n piatră Din străin nu4#i mai "aci tată De4ai călca din urmă4n urmă Din străin nu4#i mai "aci mumă De4ai călca din "lori $n "lori Din străini nu4#i "ad surori(

Flăcăul plecat în armată lasă casa îndurerată& 1e atunci armata era o po0ară& Mamele, soiile sau iubitele îşi puneau tot focul în cântecul popular7)0unte, munte, piatră seacăQ 1asă "eciorii sa treacă Să treacă la ciobânie Să scape de cătănie *ătâniari plugde "ier -rag voinicii până pier *ătănva4i plug de4aramă -rag voinicii "ără seamă( Doină de cătănie j ,Koaie verde de mărar 0ilitar de şapte ani 0ici venii la nouă ani,Găsişi casa grajd de cai ;i părin#ii mucegai :borul târlă de oi,-trna#ul iesle de boi ;i la uşă bolovani Să cunoşti că ai duşmani--: %fP

;i la "ereşti mărăcini Să cunoşti că ai vecini(Di 0 J F



Diaconescu 0arJmF Doină)Koaie verde bob năut 1ung e drumul şi bătut &ud bătut de car cu boi &ici de turmele de oi *i de oc.işorii mei

8 3aide, pui de turturea 0 De4mi arată cărarea Să mă duc $n #ara mea _ara mea e lapte dulce ;i din ea nu m4aş mai duceopescu *onstantinFSărmana, inima mea)Sărmană, inima mea De4ar vedea4o cineva Ar sta4n loc şi s4ar mira,*um mai pot călca iarba(*ând eram odată bine Erau to#i prieteni cu mine Dar dac4am rămas la rău &ici4un prieten nud al meu &umai "runza şi iarba *4aiad $n toată lumeaQB( Doină de $nstrăinare)Koaie verde trei grăun#i Sunt singură la părin#i *a lumina $ntre doi s"in#i ărin#ii se supurară e mine mămăritară ;apte văi mă depărtară ;apte dealuri, şapte văi 1a casa cu socrii răi *ând vrusei să intru4n casă Socrii statură la masă *ând vrusâi sâ stau şi eu Socrii seuitară râu *ând sâ iau o4mbucâtură 1acrimile ajung la gură *ând să iau a doua oară 1acrimile ajung la poală( lânge#i oc.i şi lăcrima#i *ă voi sunte#i vinova#i( Dumnezeu de mila mea 0ă "ăcu o turturea,

0ă trimeasă la maica 0aica mea când mă vedea Ea din gură aşa zicea!Uşi, uşi, uşi, pasăre, uşi Uşi, uşi uşi, la cuibul tău Un8 te4o ursit Dumnezeu-omescu 0ariaFDescântecul de spurc

Dar loriştean ce "ăcea De la pământ se scula :staşii şi4i aduna După adu4i trimitea *urgeau gloan#ele caploaia Dar adu ce "ăcea *u mâna mi le prindea ;i napoi le trimitea &a bagă le n mumă ta *ăpitane arlada



ploaia Dar adu ce "ăcea *u mâna mi le prindea ;i4napoi le trimitea &a, bagă4le4n mumă4ta *ăpitane arlada Atunci sergentul ce "ăcea 'anu4n patru $l tăia ;i $n puşcă $l băga *u el $n adu trăgea ;i pe adu miri rănea-rei găuri $n piept $i "ăcea Două4n spate4i răspundea e ale din piept le astupa e ale din spate nu putea *urge

sângele valea( Atunci adu ce4mi "ăcea De pe cal jos că cădea ;i4n genunc.i mi se punea 1a Dumnezeu se ruga,*ăprioara, surioară $nal#â4te4n două picioare ;i roade codrul pe poale *a să4l vadă s"ântul Soare *ă de cândmuma la "ăcut Soarele nu l4a văzutopescu 1ăpădatF

)G.i#ă *ătăni#ă pare o baladă #aiducească, dar nu este& 5ântăreul popular dă glas unei teme7 femeianecredincioasă& 4re o mare răspândire& 5el care a înregistrat%o, la începutul secolul I, a fost 4nton 1ann, de

atunci adăugându%se un apreciabil număr de 0ariante, unele e0oluate prin contactul cu alte moti0e7 mergând princodrii !#iă cere iubitei lui să%i cânte& Femeia ezită de teamă c% ar auzi%o )marampaşa, un iubit de%al ei şi arrăpi%o& 4cest incident are rolul de a stârni conflictul& 4mănuntul că acest )marampaşa i% a fost ibo0nic e greude sesizat din conte6t şi de aceea acest conflict pare nemoti0at& Infidelitatea pro0oacă sfârşitul tragic, brutalc#iar7 decapitarea&G.i#ă *atani#ă)e cel deal, pe cea culmi#ă -rece G.i#ă *atâni#ă *u4a lui dalbă mândiJuli#ă *u doisprezece lăutari *u mâinile$n pozânari < ;i mergea măre mergea ;i lăutarii cânta, Iară G.i#ă ce zicea7

*ătre a lui mândră zicea! *ântu4mi mândro cântecul Sâ trecem dealul cu el,;i mergea măre mergea ;i mândru#a nu4i cânta(*ântă4#i mândra cântecul *ă mire drag ca su"letul, Iară măndra4i răspundea 5Su G.i#ă când #i4oi cânta <ăile or răsuna ădurile s4or legăna Apele s4or tulbura 0arampaşa te4o auzi ;i4n cale #i4o ieşi G.i#ă bine nu #i4o "i( 0ai mergea cât mai mergea rinse mândra a cânta <ăile =răsuna

ădurile se legănau Apele se tulburau 0arampaşa i auzea ;i n cale că le ieşea ;i către G.i#ă zicea!

rinde#i .ora iar la loc%Krunză verde lobodă 1ăsa#i .ora slobodă



Krunză verde lobodă 1ăsa#i .ora slobodăopescu 1ăpădatF

Sârba era "ocul preferat .a care strigăturile erau pline de spontaneitate&

*ând lângă un "lăcău juca o "ată care nu4i prea era pe plac striga! )Aş juca, dar n4am cu cine *ă "ata de lângămine 0işc4abia picioarele *ă o dor călcâiele/ar dacă "uca cu cine%i era drag cu0intele erau altele7

) Uitărte "ată $ncoa *e bine joc cu mândra Salt picioarele de pământ arc4aş "i purtat de vânt84deseori şi fetele ai căror părini nu le lăsau să "oace, prinse în 0âltoarea "ocului şi%al strigăturilor începeau

să strige7 a De4ar şti mama că eu joc 0v4av "ace pielea cojoc De4ar şti mama că4s aici 0ior "ace pielea opinciQ4lteori în strigături răzbătea glasul celui ce iubea frumosul& /e multe ori căsătoriile nu se făceau după

placul tinerilor, urâtul dar bogatul era preferat de părini& Jocul şi strigătura nu iertau aceste nepotri0iri7)&u te uita la căciulă *i te uită la "ăptură *ăciula se rupe mâine Iar "ăptura te mai #ine

4ltele7)&u4i "rumos cine se #ine *U "rumos cui $i stă bine &u4i "iJumos cinQ se găteşte *i cui i se potriveşte/e înepătura strigăturii nu scăpau nici fetele leneşe7

I$i$MftlAil 1

3 2 : 4

)0ândra .arnică la lucru A avut noroc cu cucul *4a cântat de s4a sculat *4o mâncau muştele4n pat ;ademândra la oglindă *u gunoiul pân8 la grinda une boii la tănjealâ Să scoată gunoiu4a"ară Asta+ mândra ceabărbată *u nouă cămăşi $n ladă -rei sunt rupte, patru sparte Două nu se #in $n spate(Unele strigături $nsă puneau $n eviden#ă vrednicia "etelor! Draga mi i mândra bălaie *ă se suie sus pe claie

Q1ăpuşileQ este un "oc 0ec#i, pe cale de dispariie& Se "oacă de unul singur, cu picioarele lipite în cruce& 3stetot un "oc de cameră 5omicul constă în aceea că "ucând cu picioarele lipite e greu de e6ecutat /e obicei se "uca



tot un "oc de cameră& 5omicul constă în aceea că "ucând cu picioarele lipite e greu de e6ecutat& /e obicei se "ucala şezători, pentruU distracie&

hMdntoasa] este un soi de "oc rapid, în cursul căruia băiatul sc#imbă fata pe moti0ul că aceasta e

supărăcioasâ& Se spun strigături7 )0ânioasă, mânioasă,Să iau alta mai "rumoasă *ăci cu asta nu "ac casă1rin anii *;D- se manifestau preferine pentru în0ârtitele ardeleneşti& Specialişti pentru acestea sunt

cântăreii taragobşti, care îmbină muzica de pe 0ersantul sudic al 5arpailor cu cea din 8alea Jiului&4stăzi atât "ocurile cât şi strigăturile sunt pe cale de dispariie, în $umbeşti%Jiu au rămas doar două "ocuri&

4cestea sunt ).ora de mânăQJ şi )sârba ], dar şi acestea mult alterate, faă de cele din trecut& 4 dispărut şiobiceiul de a se face "oc duminica în locurile amintite& /oar nunile şi nedeile au rămas ca prile" de "oc şistrigături&

/in cele mai 0ec#i timpuri zona $umbeşti%Jiu a fost o 0atră folclorică foarte bogată& 4flată la grania cu

2ransil0ania, a constituit un punct de interferenă între folclorul ardelenesc şi cel gor"ean&!rania n%a constituit o barieră de netrecut, căci cei care urcau cu oile la munte se întâlneau cu ciobanii dela Li0ezeni şi c#im7 mai de departe, împărtăşindu%şi necazurile şi bucuriile&

Multe întâmplări s%au petrecut pe plaiul bumbeştenilor, unele dintre ele trecute din gură în gură, fiecareaducându%şi contribuia personală au de0enit 0eritabile po0eşti&

AB &



/eodată fata zăreşte pe Moeinică& 4cesta se apropie de ea cu rân"etul de fiară, cu pofte păgâneşti 4 încercatsă fugă dar s%a împiedicat în iarba înaltă udă



să fugă, dar s a împiedicat în iarba înaltă, udă&5rudul se repede, o bat"ocoreşte, îi ia salba, caii şi fuge #oeşte& /u#ul rău pusese stăpânire pe el,

nelegiuirea trebuia dusă până Ia

capăl& S%a oprit, s%a întors, a luat fata şi a târât%o până la un fagui din apropiere, legând%o cu cozile de el&5ând şi%a re0enit biata copilii a început să strige să se roage s%a zbătut ca o căprioară şi a blestemat7



5ând şi a re0enit biata copilii a început să strige, să se roage, s a zbătut ca o căprioară şi a blestemat7)Să n4aibă parte *ând o • la moarte De cruce la cap Să moară $n c.in *ă4i s•et .ain

/egeaba, muntele era pustiu, ciobanii coborâseră& N%a auzit%o nimeni& /upă un an crudul Mocinică a

coborât să 0adă locul faptei sale& L%a cuprins o groază când a 0ăzut lângă o tufă deasă oase înşirate de soare pârlite şi cozi împletite&$lestemul l%a a"uns şi de câte ori se atingea de un ban din salbă îi murea câte un prunc, până a rămas numai

cu unul, îmbătrânind a urcat din nou în poiana în0erzită ca şi cum era c#emat de o putere ne0ăzută, puterearăzbunării&

C ceaă deasă i s%a pus pe oc#i, a căzut cu faa spre pământ şi a rămas nemişcat& 4şa l%au găsit oamenii,încolit de porci, pe loc blestematSfatul tatălui

2răia odată în sat un om bine înstărit care a0ea un singur băiat, năde"dea bătrâneilor sale& Simindu%şi

sfârşitul aproape, bătrânul a c#emat pe moştenitorul său şi i%a zis7% Aite ce e, simt că zile multe nu mai am, de aceea te%am c#emat să%i spun ultima mea dorină& îi las casa şitoată gospodăria, agoniseala mea de%o 0iaă& Să ai gri"ă de ea aşa cum am a0ut şi eu, să fii cu0iincios şiascultător, şi%i mai dau un sfat7 în 0iaă, copii de suflet să nu iei, bani împrumut să nu dai, ade0ărul femeii sănu%* spui&

N%a trecut mult şi bătrânul a trecut în lumea umbrelor& /upă un timp ce s%a gândit băiatul7 oare o fi a0utdreptate tataX

S%a căsătorit& 5opii nu i%a dat /umnezeu, între timp, fiind un om foarte #arnic şi priceput, agoniseala a maicrescut şi%a făcut şi prieteni la oraş&

într%o bună zi, un astfel de prieten, a"uns "udecător, poposeşte la casa lui şi%i cere o sumă frumuşică caîmprumut& Cmului i%a fost ruşine să%l refuze şi i%a dat& Nemaia0ând trai cu ne0asta se #otărăşte să ia de suflet un copilaş mic şi palid, pripăşit prin satul lor& An

copil găsit&/ouă lucruri pe care tatăl său îi spusese să nu le facă le făcuse& Mai rămăsese unul& 5e%i trece prin minte, se

duce la moş !#eorg#e care şedea mai tot timpul în $âlbea şi%i spune7% Moş !#eorg#e, uite ce e, îi dau bani, mâncare şi băutură, mata să nu cobori din podul gra"dului până

nu te%oi striga eu& Moşul, de bună credină, a fost de acord&

% Moş !#eorg#e, coboară 4sistena s%a luminat, omul era deci, ne0ino0at& Stând pe scaunulspânzurătoarei a spus cu glas tare7



spânzurătoarei a spus cu glas tare7% Frailor, tata, înainte de a muri, mira spus să nu dau bani împrumut& 4m dat, iată%mă condamnat la

moarte de prietenul meu? copil de suflet să nu iau, am luat& 4i 0ăzut cu toii, a 0rut să%mi tragă scaunul de sub

picioare& 4de0ărul femeii să nu%* spun, l%am spus, m%a dus cu capul în ştreang&&&L3!3N/3în $umbeşti au circulat multe legende atât mitologice cât şi legende istorice&Legendele mitologice se referă la întâmplări petrecute pe pământ care au făcut pe /umnezeu şi pe Sf& 1etru

să sc#imbe anumite reguli ale 0ieii făcute de ei înşişi mai înainte&/e la bătrânul 1opescu Nicolae, Kare a0ea D: ani în *;: s%a cules legenda )*unoaşterea s"ârşituluiU şi de

la /iaconescu Maria de ( ani în *;; legenda )uterea "emeii8( Nu ştiu ce arie de răspândire au, dar acestea circulă şi în satul natal al mamei mele, Munteanu 1arascbi0a&

Le 0oi reda în forma lor de aici şi apoi le 0oi hcompletaa cu amănunte de la $ulbuceni, comună 5ăpreni, !or",

po0estite de bunicul meu, 1otco0aru !rigore&5unoaşterea sfârşituluiSe zice că /umnezeu a lăsat omului să ştie când moare& 8enind intr%o zi pe pământ însoit de Sfântul 1etre,

găsesc un bătrân stând lângă un gard dărâmat& /umnezeu l%a întrebat7% Cmule, ce stai şi dormi ziua în amiaza mare iar gardul tău e dărâmatX

% La ce să mai lucrezX Mâine e ziua când trebuie să mor& /e atunci /umnezeu a lăsat ca omul sa numai ştie cândmoare, să lucreze până la sfârşitul 0ieii&

4stfel circulă legenda aceasta la $umbeşti%Jiu&

2"%2! $hBu.0 ! 12$ J u

La $uibuceni, unde am copilărit, a a"una şi ceea ce a mai făcut /umnezeu în zilele următoare, 0ezi eu am0ăzut că el e )managerul supremU şi că ştie că o funcie a managementului e controlul& 3l controla pe pământ ceimpact a a0ut decizia lui de a ştii omul sfârşitul şi a 0ăzut cu oc#ii lui că nu era bine, a luat decizia ca oamenii sănu mai ştie când mor şi iarăşi a descins din ceruri să 0adă cum a fost primită modificarea deciziei& 8ezi însă nu l%a mai lăsat nici pe omul din $umbeşti să moară a doua zi şi tot pe la poarta lui au mers& 4cum însă omul cupricina uitase de po0ara anilor care * gârbo0iseră şi fluiera reparând la gard7

% 8ezi, puturosul ăsta 0a lua anul 0iitor de soie pe fata 0rednică şi frumoasă pe care am întâlnit%o maide0reme



de0reme% Nu%i cu putină, /oamne Lasă%mă sa%i dau două palme i%a cerut 0oie de la /umnezeu, acesta a

fost de acord şi Sfântul 1etru a dat cele două palme por caiBului $atică, dar în fugă, căci de%abia au scăpat cu

0iaă din mâinile acestuia&1este un an au trecut din nou prin localitatea cu pricina şi, apucându%i seara, 0enindu%le somn s%au rugat la ocasă de o femeie să%i lase să înnopteze la ea& Femeia i%a primit cu inima desc#isă <o recunoscuse de"a Sf& 1etru

pe fata frumoasă din pădure= dar le%a spus ca are bărbatul cam rău şi nu ştie ce se 0a întâmpla atunci când 0a0eni dânsul acasă& I%a culcat în pat, în camera de la drum, aşa cum bine ştiu ăranii să aibă întotdeauna o camerăcurată pentru a%şi primi oaspeii&

Iată%* şi pe $atică, porcarul, 0enind tunând şi fulgerând acasă&% 1une%mi de mâncare, muiere% 4cum,

% /a ce%i cu golanii ăştia aiciX% Sunt nişte drumei& 3rau obosii şi, nea0ând unde înnopta, au cerut găzduire pentru o noapte la noi&% !ăzduireX i mare bătaie a luat Sfântul 1etru, care era mai aproape de el&4 plecat până la urmă şi, după ce a mâncat, s%a întors să%l altoiască puin şi pe cel de%al doilea& /ar în

timpul ce trecuse cei doi îşi sc#imbaseră locurile&8ezi, acum l%a bătut $atică al nostru pe celălalt, dar tot pe Sfântul 1etru l%a bătut&1lecând pe drum Sfântul 1etru şi /umnezeu, Sfântul 1etru i%a cerut e6plicaie lui /umnezeu de$pre cele

întâmplate7% 8ezi tu, 1etre, cele două bătăi de acum au fost cele două palme ale tale pe care i le%ai dat porcarului

anul trecut, în pădure,Bu.B! 12$Judupă ce i%am spus câ se 0a însura cu fata frumoasă, care, te%ai con0ins, îi este soaă& 4sta e, în 0iaă totul se

plăteşte&ULegenda animalelor

în afară de om, unele legende se referă la animale şi la animalele dragi bumbeşteanului, cu care îşi facemunca&

Se zice că, în momentul când i%a 0enit sorocul să nască, Maica /omnului s%a dus în iesle la cai& 4fară frig,

/e atunci, se zice că, de câte ori apa Jiului creşte, a"ungând în locul unde a căzut clopotul, 0alurile 0uiesccumplit şi împrăştie până departe un murmur prelung, de bronz tremurând&



p ş p ş p p p g,1entru că s%a făcut omor, mănăstirea a fost părăsită&

SNC483

/intre celelalte creaii ce fac parte din proza populară snoa0a uşoară, adesea glumeaă, este cunoscută şi%n$umbeşti&Snoa0a prezintă realităi în care poporul 0ede slăbiciunile oamenilor, pe care 0rea să le înlăture şi să le

corecteze&X Moartea soacrei

Murise o bătrână, ce fusese cam rea cu noru%sa& 1e drumul spre cimitir, sicriul fiind dus cu carul cu boi, hsecânta şi ea, dar mai mult de oc#ii lumii, )0uică, muică, muica mea%, se opreşte din cântat şi zice7

% Mânai, măi, boii că%nserăm Nu după mult timp îi moare şi socrul, durerea nurorii fiind la fel de mare ca şi la soacră%sa& 1e drum se "elea

cu foc7)-aică, taică, taic4al meu 1a pomana dumitale -aică, tai8 că#elul meu%Lene0ia

An călător obosit de drum a"unge la un conac, la plai& Nu mai putea de sete, strigă şi iese o fată frumoasăfoc, dar nu i se mai cunoştea culoarea la cămaşă& Cmul însetat îi ceru o cană cu apă&

Fata, săritoare, îi aduce o cană, dar curată ca şi cămaşa&5e să facă, îi era sete& Se #otărăşte să bea pe la mănuşă, crezând că pe acolo nu bea nimeni&/upă ce bea, fata îi spune râzând7% 1arc%ai fi de%ai noştri 2oi beau apă pe%acolo

Necredincioasa şi nătângulIntr%o seară o femeie se apucase să facă mămăligă&Se apropia însă ora când a0ea întâlnire cu ibo0nicul& 5e să facăX îi spune bărbatului7% Mestecă tu mămăliga, eu mă duc până afarSe întoarce, destul de târziu& Cmul terminase mâncarea şi o întreabă mânios7% 5e statuşi, fă, atâtX% Fusăi la iubit&% 1roasto, te întreabă omul serios şi ie%i arde de glume&I l *;D l fii ă l d f l l 0i i 1 f l

sau cu şebace& ebacele erau din mătase albă în romburi, cruci sau alte moti0e naionale, cu forme geometriceaplicate pe piepii cămăşii, la poale şi la mâneci& 5ămăşile cu şebace se purtau 0ara& 5ei care le purtau erau de



p p p p ş , p ş ş ş p pobicei încinşi cu brâuri în culori mai 0ii <albastru, roşu, alb= şi pălărie de paie pe cap& 1este cămaşă şi 0estă sau

pieptar, dacă timpul era mai rece, se purta laibăr, un palton de dimie de culoare mai înc#isă, lung până peste

şolduri, uşor lărgit prin clini, cu mâneca mai largă& 8estele şi laibărele pentru sărbători erau ornate cu şiuică, unfel de găitane bătute în arnici negru& Specifice iernii sunt pieptarele şi co"oacele& i la acestea, lâ cele purtate înzile de sărbători, întâlnim găitane din şireturi şi bumbi& 5ioarecii, iarii din dimie erau numai din culoare albă&8ara se purtau şi din bumbac sau pânză albă de in, la care se adăuga cămaşa împodobită cu râuri &La sărbători,unii dintre bărbai şi femei poartă costum sc#ileresc, care se deosebeşte prin felul în care este împodobit,elegana croitului şi frumuseea formelor&

$umbeştiul face parte din grupa celor nouăsprezece sate de ungureni <alături de 5rasna, No0aci, 5ernădie,8aideeni, $engeşti, 1rea"ba, asa, 1olo0ragi, $aia de Fier, $umbeşti, Stăneşti, 8ânata, 2ismana etc&= a0ând,alături de portul descris mai sus şi costume ungureneşti& 4cesta era portul cel mai sobru pe care îl purtau fetele

după ce se căsătoreau, culorile 0ii fiind purtate de fetele necăsătorite& august <5ântecul munilor= era sărbătparea la care se etalau frumusee de porturi populare& în timp aceastăSărbătoare s%a alterat, pierzând din semnificaie& Inter0enia uzinei în această manifestare pur folclorică în trecuta dus îa această alterare, astăzi fiind o acti0itate cu caracter aproape comercial&

La $umbeşti s%a meninut costumul popular alb cu glugi în cap&4lături de acesta se purta costum ungurenesc& 5aracteristica lui o constituie armonia dintre culorile alb şi

negru care îi dă o anumită elegană& 3lementele decorati0e de pe ie sunt dispuse 0ertical pornind de la guler şia"ungând la fonduri& 3le sunt alcătuite din ciocănele de forma unor benzi negre care reprezintă o dez0oltare a0ec#ilor )duluri( 1e marginile hciocănelelor sunt cusute )penele, alcătuite din moti0e reprezentând frunza

şi floricele stilizate& Crnamentaia mânecii apare în acest mod foarte bogată şi de un caracter aparte& 1e pieptsunt cusute .%( rânduri de ciocănele mărginite de pene, frunze şi floricele, care coboară dinspre guler spre talie&Fodorii de la mâneci sunt mărginii de dantelă neagră& Crnamentaia de la )beată guler este realizată într%un

punct e6trem de fin şi care necesită să fie scos în e0idenă&1oalele erau formate din două foi, una în faă şi alta in spate iar lateral câte doi%trei clini sau c#iar plisate&

oarele negre erau esute în ' ie, pe margini cu dantelă neagră şi rozete, iar şorul din faă în partea de "os areciucuri din mătase neagră&

1ortul unguresc bărbătesc are dispoziie ornamentală imitară& Moti0ele florale, rar geometrice, sunt

mărginită de stâlpi şi prid0or& 4tât stâlpii cât şi prid0orul sunt frumos ornamentai& i astăzi mai sunt case cu prid0orul tradiional din lemn, fiind elementul ar#itectural



p ,

cel mai decorat& Stâlpii prid0orului mai ales fasonai în patru muc#ii sunt crestai în scărie, romburi, brădui,moti0e geometrizate în timp ce pălimarul prid0orului este transformat într%o dantelă de lemn cu flori, frunze,



g p p pinimioare& i scândura de deasupra patului are ca ornamente linii în arcadă sau flori stilizate, la uşile principale

predominau glastre cu flori, g#irlande de frunze şi flori&

5lădirile noi sunt construite tot pe principiul celor două ni0ele& Se mai găsesc 0ec#ile pori din lemn,ade0ărate opere de artă cu moti0e ancestrale, mai ales soarele şi şarpele& Nici construciile ane6ate dingospodăriile ărăneşti nu sunt lipsite de preocupările de artă ale meşterilor constructori&

Arma casei celei mai 0ec#i cunoscute este pe pârâul 2ănasoilor, unde a e6istat un păr pe care abia îicuprindeau cu braele lor trei tineri& 3ra un păr sălbatic dar foarte 0iguros& La un moment dat Ccolul Sil0ic a#otărât să taie acest arbore faime, 5ând a 0enit inginerul cu pădurarii şi brigadierii, aceştia au spus să%l lase că e

prea frumos& Inginerul 5ârstoc îusă, nemilos, a luat securea şi a lo0it&/in 0ec#ime însă 0in spre noi amintirea plaiului şi a căsuelor modeste dar în care pulsa o 0iaă ade0ărată&

La Muzeul ar#itecturii populare din !or" de la 5urtişoara la zona montană <subzona plaiuri= e6istă un conac de

plai din $umbeşti%Jiu şi casa Motancea&4coperişul, sistemul de îmbinare, amplasamentul, raportul dintre perei şi acoperiş sunt asemănătoare culocuina dacilor prezentată în basorelieful 5olumnei&

5onacul de plai din $umbeşti%Jiu este locuină sezonieră, folosită 0ara, când se duc 0itele să pască la munte&3ste o locuină cu două încăperi, )casa ca "ocQ şi )sobaQQ( 4u h prispă8 în faa încăperilor, din bârne cioplite în

patru muc#ii& Sunt netencuite în e6terior&întrucât singura cale de acces la conac a fost şi rămâne poteca la construirea conacelor de plai s%au folosit

materiale adunate din imediata apropiere7 piatra, pământ, lemn, apă&Anele conace, foarte rare, au fost aşezate în pantă cu scopul ca sub încăperi să se creeze un loc desc#is către

curte, pentru 0ite, cum e conacul lui 1etre 2ănase, pe 0ersantul Lainici al 1arângului&Faada locuinei este lipsită de ornamentaii& în ceea ce pri0eşte interiorul conacului, acesta este sărăcăcios,fiind o construcie temporară& h *asa ca "oca este întunecoasă, lipsită de ferestre, a0ând funcia de bucătărie&5onine mobilierul adec0at7 la0iă pentru 0ase, leasa pentru uscat fructe, ulei pentru mălai, dulap de perete

pentru păstrat 0asele şi mâncarea, coşuri pentru cules fructe, #ambarul

# ### 3 riv809-i0i:;r r .!rv"# $*f%r, 3v9v '())r&i*%***% *J. sHşessVH& î[ssiflsg^



i%Jiu % Moiiogca5if y pentru făină, masă rotundă cu scaune mici, gălei pentru muls, putinei, ştand pentru păstrat brânza, posta0ă

pentru turtă&1e peretele median se află 0atra din piatră de stânca deasupra căreia se află corlata& 1e 0atră sunt aşezateurmătoarele obiecte7 zâlarul cu tuciul de mămăligă, pirostiile, estul, tigaia cu trei picioare, cărpătorul, drâglul&1e corlată sunt aşezate ulcele, străc#ini, taiere&

5asa cu foc este lipită între bârne cu pământ, grinzile şi p o dina aparente& /in )casa cu "oc8 se trece însobă printr%o uşă laterală&

în soba luminată de o fereastră laterală, pe lângă peretele median se află soba oarbă de cărămidă <cudesc#idere către 0atră=& 1ereii sunt tencuii şi 0ăruii în alb, plafonul aparent& Mobilierul sobei se compunedintr%un pat din scânduri pe capre aşezat de%a lungul peretelui longitudinal din spatele încăperii şi un dulap%masă

ornamentat cu moti0e solare pe uşie, aşezat în dreptul ferestrei&1atul iară saltea este acoperit cu o pătură de lână ornamentată cu carouri <alb cu negru=& 1e pat, lângă pereise găsesc aşezate căpătâiele de lână ornamentate cu pătrăele& Suprafaa dulapului%masă este acoperită cu o faade masă de cânepă ornamentată cu 0ergi galbene&

5onacul de plai are două intrări%din prispă se intră în fiecare încăpere printr%o uşă tăiată într%o singură bucată de lemn de ste"ar, groasă de ( % D cm& încuietorile la conace au apărut odată cu anii de ocupaie0remelnică a austriecilor şi de atunci dăinuie&

4coperişul este construit în patru ape, cu căpriorii îmbinai în grinzi, în scobitură simplă şi cui de lemn&Stratul impermeabil al acoperişului a fost şi este construit din şindrilă, fără coş de fum, filmul prote"ând şindrila&

4coperişul se apropie cam la -+ cm de pământ,în spatele conacului, zonă folosită de multe ori ca magazie descule sau pentru înnoptatul găinilor&

5onstruciile%ane6e conacelor sunt determinate de efecti0ele de animale şi de particularităile zonei& /acă secresc porci şi 0ite mari iar oile sunt aduse numai pentru iernat nu are strunga iar dacă se pune accent pe creştereaoilor, prin ciobănie cu rândul, gra"durile au şi încăperi mai mici pentru acestea&1e lângă conac e6istă gra"dul pentru 0ite mari, încăperea pentru oi, coteul pentru păsări, cocina, cuptorul pentruuscat fructe&

2oate acestea constituie o mică gospodărie, o tradiională şi 0aloroasă unitate etnografică, dintotdeauna la

Numele 5urtişoara este dintre numele de sate formate prin diminuti0are, care dă impresia de gingaş, defrumos&







ce poporului român i%au trebuit milenii7 4rdealul cu Yara Românească

1e măsurile *%- se e6ecută paşi n faă, tar pe măsura ., paşi în spate&1e măsurile '%( se e6ecută paşi în faă, iar pe măsura , paşi in spate&

84RI4N24 4 III%4il * - i f i . i î



1e măsurile *%- se e6ecuta paşi In faa, iar pe măsura ., paşi în spate&1e măsurile '% se repetă mişcările de la măsurile *%.&Jocul se reia de la nceput&

/escrierea şi 0ariantele "ocului popular h1ăpuşile*



imwîi





în continuare suntU prezentate toponimele după originea lor& /intre elementele româneşti de origine probabil auto#tonă unele sunt destul de frec0ente, ca apelati0e7 cioacă, pârâu, groapă, strungă, mal&



3lementele comune cu albaneza sunt7 curpen, cioară, ap&



p , , p3lemente româneşti de origine latină, de origine sla0ă şi cele formate pe teren românesc cu sufi6e şi prefi6e

sau de la antroponime, sunt cele mai multe&

Sunt de origine latină, de e6emplu c#ei 4 )loc strâmt pe vale8, culme, dos, faă, gură, fântână, 0ad, piatră,munte, şes, 0âlcea şi altele&

4pelati0ul )'ord este caracteristic şi pentru nordul !or"ului şi pentru Yara 9aegului&Sunt de origine sla0ă7 deal, iz0or, pri#odişte, luncă, zâpodină, peşteră, pisc, poiană, 0ârf, ză0oi, laz&5u0ântul h pripor8 e luat din ucraineană& Sunt elemente româneşti de origine mag#iară7 toaie, #oagă şi leş&4m găsit şi două toponime formate pe teren românesc prin substanti0izarea unor inter"ecii7 uuroi %

)căderea apei unui izvor sub "ormă de picături pro0enit din onomatopeea ur ur, bubuialâ % )zgomot puternic, produs de trăsnetele obişnuite $n acel vâr" de munte8, pro0enit din onomatopeea bum bum <a bubui=&

/e origine necunoscută este cu0ântul )cotor8(

5lasificarea toponimicelor *& 2opografice-& Sociale.& Istorice'& 1si#ologice

2oponimice topografice/istingem aici mai multe categorii, după natura trăsăturii caracteristice, care ser0eşte ca punct de plecare

pentru crearea toponimului&a= Nume care descriu forma sau aspectul e6terior locului7 4lbia, La 4rie, $otu

5rucilor, 5apu Luncii, 5#eile Merilor, 5ârligu $abii, 5urătura lui Adroiu, Runcu, $ordu 1leşri, Seciu 1opii,/eaiu Merilor, !ropu, Su Mal, 5ioaca 5#efii, 1eştera $abii, 1iscu Cbârşii, 1onorâta, Râpa, 1ârău Scărilor, 8adu2ro#ănii etc&

b= Nume care e0ocă natura terenului7 4lunu, La 4nini, $ăi, 1işetori, 1ârău Arlii,$rusturi, 1alma 5ornetului, 9uruişul $rebilor, Feregea, /âlma !orunului, !ura Oăpozi, Iz0oarele din FaaSăpii, Cbârşia, /âlma Lespezilor, 1ădurice, /eaiu 1altinului, 5apu 5rângului, 1iatra 4rgeîii, 1ârău lu erpe,1rimii lu Luben, Ruget, La Răc#ii, Feia 2eiului etc&

$umb e şti%Jiu

= î i l l i i l lb âl â îî ii



c= Nume care arată o însuşire a locului7 1ietrele albe, /âlma 8ânătă, $orzîî Roşii, $orzn!albeni, 1oiana Lungă, Scoaba Mare, $ordu 5ioarii al Mic, 5orbu, esu lu 5ri0e, 5oşu Sec, Strâmbele, 5racu

Scurt, Cbiala Mică, /osu al Negru etc&d= Nume care arată poziia locului faă de punctele cardinale, faă de altitudinea solului7/osu 5Mc#iului, Faa 5Mc#iuîui, 2ănăsoii de pe /eal, 2ănăsoii de pe 8ale, Su 1iatră, Su 5oastă, între 1ăraieetc&2oponimice sociale

a= Nume topice care arată raporturi de proprietate7 /âlma lu 8rabie, Fântâna lu $arbu,Seciu lu 1ătru Nistorii, 5ioaca lu Mocinică, 1oiana lu Mi#ăilă, Moara lu $ănică, 8işinii 5utroilor, 5urătura lu$urigu etc&

b= Nume deri0ate de la nume de persoane? $mnbeşti, 1iscu 1etrii, Fântâna Adrii, 5ompoci

etc& 2oponimicele care 0orbesc despre credine, superstiii şi obiceiuri7 La Mănăstire, în 1rigadie, $otu 5rucilor,Sc#itu Lainici, Mănăstirea 8işina, Seciu 1opii, La 1usnic, 5omoara, $anii Motorgilor&

c= Nume care amintesc e6istena unor foste aşezări omeneşti7 La 5etate, $ăi, La 8amă,Sc#ela 1olatiştii <0ec#iul nume al localităii $mnbeşti=&2oponimice istorice

2oponimice formate de la nume de popoare7 1riporu !recului, /rumu Neamului, 2oaia de la Sârbinu,5astru Roman, 2ro#ana, $ăile Romane&2oponimice psi#ologice

4cestea sunt7 /osu al Cprit, 1iatra 2ăiată, Scoaba 1ârlită, 1ârău Oăcerii etc&Cbser0aii dialectale

1 Konetică% s, z, %duri7 Feâia, !ura Oăpozî, 8alea Saca% palatalizarea dentalelor7 /alu 2Bilta,% înc#iderea Iui o Ia u7 5ioaca 1orcarului,$umbestirJiii

% oi7 Fântâna de la 5orîcioi% ori7 Lăcşori

toare7 Lăsătoare



% toare7 LăsătoareInteresantă este formarea unui toponimic prin contopirea unui substanti0 <locuri= cu un ad"ecti0 <rele=7

Locorele&4m analizat şi numerotat toponimele în ordine alfabetică& Nu am putut însă afla e6plicaia la toate& 1oatee6cursiile şcolare care

au scopul de a descoperi 0alorile istorice, geografice ale locurilor 0or a"uta în continuare la descoperirea lor& Cediie 0iitoare a monografiei localităii $umbeşti%Jiu 0a fi mai completă în acest sens&!losarul numelor topice din $umbeşti%Jiu



!losarul numelor topice din $umbeşti Jiu4L$I4 (. 0ale, păşune, partea cea mai "oasă a unei 0ăi&$I q acolo au fost băi romane? $~L$34 q pădure, fâna, păşune, probabil de la numele de persoană

$âlbea? $CL54NI . coastă cu bolo0ani? $CR/A $4$II V bloc de piatră? $CR/A 5IC4RII 4L M4R3 <4LMI5= q bloc de piatră& 2oponimic aflat în plaiul 5ioara? $CR/A 8OALAI % bloc de piatră aflat în FataRăstocilor& 1ădurea din apropierea bordului a aparinut unui om poreclit 8ăzu? $CROII 5C2CRALAI q stâncăaflată lângă un cot <popblar cotor= al şoselei naionale 2ârgu%Jiu % 1etroşani? $CROII 1L3II q bloc de piatrăaflat lângă o coastă lipsită de 0egetaie? $C2A 5RA5ILCR . cruci aflate pe un deal de forma unui bot deanimal? $R3$I % păduri, fâna, păşuni, probabil de la numele $rebu? $RAS2ARI q fâna cu numele de lacu0ântul brusturi? $A$AI4L4 q 0ârf al plaiului unde se produc mereu descărcări electrice? $A2ARA! Utulpina uscată rămasă în picioare pe malul Jiului de unde copiii săreau în apă&

541A 5R~N!ALAI % loc unde sunt tufe de anini? 541A LINII de aici începe linia <ulia satului=& Satulare forma unei linii drepte? 593IL3 M3RILCR . 0ale strâmtă care se află lângă localitatea Meri? 59I4F4<^4L4= q pădure, păşune, de la substanti0ul c#iafa hperie] <ca în 4rdeal=? 5IC4R4 ) înainte 0reme a fost o

pădure seculară, întunecoasă? 5IC4R4 4R/3CILCR q hcioacă % 0ârf bombat]? 5IC454 /3 L4 5IC4R4 . 0ârful plaiului 5ioara? 5IC454 L4INI5ILCR q 0ârfurile în punctul Lainici? 5IC454 LA1ILCR . loc deîntâlnire a lupilor iarna? 5IC454 LA MCL43 % substanti0ul cioaca_porecla Molae <molâu, moale=? 5IC454M$LI2II % meliă, instrument de tocat cânepa şi inul& 8ârful unui deal de forma unei melie? 5IC454M3RILCR 0ârf în apropierea localităii Meri? 5IC454 C$~RI3I . apelati0 de origine românească& 8ârfaflat lângă locul de unde începe gura 0ăii? 5IC454 1LC1ALAI . 0ârf în apropierea unui loc odinioară cu plopi?5ICR2AB q ridicatură de teren de forma unui ciort <8ârful Cpincii=? 5IM1C5I o parte a satului unde locuiescmai multe familii cu numele 5impoca, 5impu? 5~RLI!A $4$II q înălime pe lângă care trece şoseauanaională $umbeşti%Li0ezeni, formând lâ poalele muntelui un ade0arat cârlig?D

Z7 q

!CRANALAI % ridicătură cu faa spre soare într%un loc odată cu goruni? /~LM4 F~N2~NII q deal înapropierea unei fântâni renumite, cu apă foarte bună? /~LM4 L3S13OILCR q deal cu lespezi şi păduri?/~LM4 ICNCILCR1 la poalele dealului se află li0ezi şi păduri ce aparin la trei familii cu numele de Ianăş?



/~LM4 ICNCILCR la poalele dealului se află li0ezi şi păduri ce aparin la trei familii cu numele de Ianăş?/~LM4 JIALAI q dâlmă aflată în apropierea Jiului? /~LM4 M3LIYII % dâlmă de forma unei melie? /~LM4

ML42INILCR %

8iî f

h%dâlma se află în apropierea unor iz0oare, care produc mlaştini? /4LM4 14L2INALAI % odată pe această dâlmăa e6istat un paltin? /4LM4 1/ARI5II q deal, pădure? /~LM4 1L3II q dâlmă cam golaşe? /~LM41INILCR V odinioară dâlma a fost acoperită de pini? /~LM4 1CL42I2II % pe 0remuri la obârşia pârâuluie6istau sălaşe pentru 0ite? /~LM4 1CNCR~23I </~LM4 1CNCR~Y= % deal aflat pe o coastă cu terenalunecos? /~LM4 1CR53NILCR q dâlmă a cărei păduri aparinea unor locuitori 0enii din 1orceni? /4LM4RCM4NILCR q loc în proprietatea familiei Roman? /4LM4 RAN/ALAI q dâlmă aflată în apropierea unei

păduri defrişate, pe care acum sunt conacele oamenilor? /~LM4 S2A1ILCR q în copacii de aici e6istau roiuride albine sălbatice? /~LM4 2NSCILCR dâlmă pe care se aflau conacele lui 1etre şi Ion 2ănase? /~LM4YAYARCIALAI q deal, pădure? /~LM4 85R3YALAI V 0ara se adună aici 0acile din localitate? /~LM48383RIY3I q pădure cu 0e0erie? /~LM4 O53RII q loc de odi#nă 0ara al 0itelor? /CSAU 4L N3!RA %teren sălbatic, întunecos? /CSAL 59I59IALAI q pădure în apropierea pârâului 5#ic#iu? /CSA JIALAI %

partea dinspre nord a /âlmei Jiului? /CSA LA 1IA % poiană cu fâna cu faa spre nord? /CSA C1RI2 qcând0a pădurea din acest loc a fost oprită de la defrişare? /CSA 1L4IALAI q loc de păşunat la deal sau lamunte? /CSA S1II q culme în formă de sapă aflată la umbră? /RAMA 4R3NILCR q drumul care leagă$umbeştiul de 4rşeni? /RAMA 59I59IALAI q drum care merge pe lângă pârâul 5#ic#iu? /RAMA /3 L4F424 $4$II q drum care conduce la plaiul $aba? /RAMAL /IN 1~R~AL LA 3R13 q drum care merge pelângă pârâul lui erpe? /RAMA LO4R32ILCR % drum care leagă $umbeştiul de Lăzăreşti? /RAMABMAN23LAI q drum care conduce către muntele 4rgele? /RAMA 1L4IALAI q drum care conduce către1laiul $umb eşti? /RAMA S4/ALAI q drum care merge de%a lungul pârâului Sadu? /RAMA S5RILCR q

9~M$4RA UU pădure întinsă&în care te pierzi& 3timologie şi moti0are necunoscută? IiC4!4 R59IYII qrăc#ita este o specie de salcie mică ce creşte sub formă de tufă, #oaga este un po0ârniş abrupt de munte de pecare cad la 0ale bolo0ani /eci este un po0ârniş abrupt la poalele căruia cresc răc#ii? 9A/A/CI q a dudui a



care cad la 0ale bolo0ani& /eci este un po0ârniş abrupt la poalele căruia cresc răc#ii? 9A/A/CI a dudui, a produce un zgomot puternic? 9ARAIAL $R3$ILCR& 4 9ARAI % a se pră0ăli cu zgomot&

I4OA MCR9 q când0a aici a fost moara boierului $ănică, <iazul este deri0aie dintr%un râu spre a aduce o parte din apa lui la moară=&

N 95IA!I U #ăciugi % ioc cu ste"ari bătrâni şi găunoşi? N S5AN3L loc cu iarbă de forma unui scaun?N2R3 1~R4*3 q loc arabil situat între nişte pâraie&

J4RA 593FII U arderea pădurii prin accident? JI1II YI!4NALAI UU tufe întunecoase& u

L4 4NINI q când0a au e6istat aici doi anini la umbra cărora se odi#neau cosaşii? L4 532423 q aici se aflăruinele 0ec#ii cetăi 5o#orta I8 5Epria? L4 5CLNICR q colină, colnic? L4 LS2C4R3 q loc coborât lamunte care te lasă să treci? L4 LC5AINY3 clădirile ce aparin salariailor Azinelor Mecanice Sadu? L41I32RCI q aici se află o piatră mare care delimitează $umbeştiul de satul $ârleşfci? L4 24$L q pietre late ca

tabla, care marc#ează #otarul dintre Muntele 4rgele şi Muntele !ropu? L4 2R3I S2~N5I % locH în Jiu, cu treistânci, de pe care copiii sar în apă pentru baie? L4 8L4I3 q loc unde se adapă 0itele <0ălău q "g#eab de lamag#iarul 0alo=? L4 8IOAINI q loc de adăpostire a 0ulpilor? L4O q curătură, teren defrişat, unde odinioară afost păşune, plantat acum cu 0ie? L3SM4N q pădure doborâtă de 0ânt? LC5CR3L3 q toponimic format princontopirea substanti0ului locuri cu ad"ecti0ul rele& Loc pe Muntele Lainici greu de urcat& /easupra coastei seîntinde un platou sub formă de poiană, unde se organizează în fiecare an la august o frumoasă nedeie? LAN54$AM$32IALAI U lunca localităii?

MNS2IR34 8IIN4 % ruinele fostei mănăstiri, acum mănăstirea cea nouă& Anii spun că 8işina ar ficu0ânt de origine turcă şi ar însemna 5oc cu nuci( într%ade0ăr, locul unde se află mănăstirea, ca şi

împre"urimile, sunt pline cu nuci? MC4R4 /IN 4LANA q moară pe pârâul 4lunu? MC4R4 LA4N!93LCIA q moară care a aparinut lui 5onstantin /iaconescu, poreclit 4ng#eloiu? MC4R4 LA48R4M3S5A q locul unde a fost o moară pe apă care a aparinut locuitorului !rigore 40ramescu? MC4R4LAU $NI5 q odinioară moară în proprietatea boierului $ănică? MC4R4 LAB !93CR!9I5 q moarăaflată în curtea lui 1opescu 5onstantin, care era poreclit !#eorg#ică? MC5IRL3 q teren mlăştinos cu iarbă?MCLI32I q parte a satului J$umbeşti spre miazăzi unde locuiesc câte0a familii poreclite Molăieşti?$Ju

ciobanii să mănânce? 1I32R3L3 4L$3qpietre aflate în apropierea 1ârâului 4lb? 1I32R3L3 N4L23 q pietrefoarte înalte? 1IS5AL C$I3L9 q un 0ârf al dealului Cbiala? 1IS5AL 132RAq0ârf în punctul /ealul Merilor?1CI4N4 9C24RALAI q poiana în apropierea #otarului dintre $umbeşti şi 4rşeni? 1CI4N4 LAN! U poiana



1CI4N4 9C24RALAI poiana în apropierea #otarului dintre $umbeşti şi 4rşeni? 1CI4N4 LAN! poianaîntinsă lângă 4rgele? 1CI4N4 LA M93L q proprietate a lui 5impoca Mi#ailă? 1CI4N4 LAB 132RI5 %

poiană _ nume pers& 1etrică? 1CI4N4 RCMA qU poiana între 8alea $radului şi 9otarul cu satul 4rşeni?1R3LA5 q poiană mică de pe coastă? F^MC/I23H loc strâmt de trecere? 1R21CRA !R35ALAI q întrecut, în timpul dombiei fanariote se puneau mari biruri pe oile locuitorilor& !recii au 0enit în, munte sa ia toateoile oamenilor care erau la păscut&

R/AL34 stâncă cu numele unui om Radu? R14IL3 loc prielnic pentru creşterea 0itelor, pomilor şiiernatul oilor şi a celorlalte animale? RAN5A q 0ârful unui deal sau munte cu poiană şi iz0oare? RA!32 q tufişde rugi?

S5C4$4 $A/I4NALAI % 0ale strâmtă pe care creşte planta $udiana <0âzdoagă=? S5C4$4 LA!93CR!93 % păşune, pădure <subst& Scoaba _ nume pers& !#eorg#e=? S5C4$4 1INILCR q 0ale cu muli

pini? S5C4$4 8AL1II q 0ale cu multe 0izuini de 0ulpi? S3 5IAL LA ALM32 pădure tăiată transformată în poiană? S23I2AL q stâncă înepenită în pământ? S59I2AL L4INI5I q atestat înainte de *D:', biserica a fostrefăcută din temelii între anii *:*-%*;*:&

3SAL LAI $LC4NY q loc neted la plai cu fân care a aparinut unui om cu numele $loană?2ICNFARI q probabil în acel loc au fost ce0a stânci& 4ici era şi 0ec#ea zona de frontieră între YaraRomânească şi 4ustro%Angaria?

2C4I4 $IS3RI5II q loc lângă biserică pe Jiu unde se scaldă copiii? 2C4I4 /3 L4 1CNCR~24 q baltă pe Jiu situată la cotul /âlmei 1onorâta? 2C4I4 /3 L4 S~R$INA U muntele de lângă toaie a aparinut când0a boierului Sârbu? 2C4I4 2IN3RILCR % toaie pe Jiu cu apă adâncă şi repede unde fac baie numai bunii înotători?2R~N2CR V aici se odi#nesc 0itele şi oile? 2RC4N4 q 0al de pământ ce cu multe secole în urmă la începutulmileniului întâi& 4ici erau 0alurile de apărare ale 0ec#ii cetăi 5o#orta a I8%a 5Epria&

Y~5LC/ Vpiatră ascuită ce âşneşte din pământ? YAYARCI q fir de apă care se prelinge dintr%un iz0or&Iz0orul se situează îritr%o poiană pe /âlma lui 4lun&

8~RFAL S19 q 0ârf, păşune? 84/A YRC4N3I U loc de trecere cu piciorul peste o apă curgătoare,O8CI % loc cu iarbă pe malul Jiului, unde se găsesc două grădini, conace şi fânee pentru iernatul oilor& &

!losarul numelor topice din $ârleşti

C$R3J4 a loc de păşune pe lângă 5astrul Roman&14R4&AL LAI 48R4M q se află la #otarul dintre $umbeşti şi 1orceni? 1~R~AL 5RA/ALAI q este

lângă şcoală? 1~R~AL LAI !3C4!3 q pârâu ce curgea pe lângă casa locuitorului? 1~R~AL 14!ALAI UU



lângă şcoală? 1~R~AL LAI !3C4!3 pârâu ce curgea pe lângă casa locuitorului? 1~R~AL 14!ALAI pârâu ce trece pe lângă casa domnului director Filip 5onstantin? 1~R~AL LAI MCL43 în zona prin care trece pârâul este casa locuitorului? 1~R~AL 1L3II q de la numele locuitorului 1leşa? 1~R~AL S5A2AR q pârâu ce iz0orăşte de la Scuturiş& 3rau şi locuri arătoare? 1~R~AL 8I3OARC4I4 q pârâu ce iz0orăşte mai susde gara $umbeşti? 1~R~AL R45C8IY4 q zonă mlăştinoasa <cu ani în urmă aici erau foarte muli raci=?1/AR34 LAI !93CR!93 % pădure a cetăeanului din $ârleşti? 13 /4LM U locul unde se termina urcuşul

pe această ridicătură? 1LC22N q intrarea în Sadu II? 1C4RN4 Y4RN3 $~RL32I q drum ce cobora laluncă, la arină? 1C/AL LAI 8~R2C1 al doilea pod pe care trece calea ferată? 1C/AL /3 L4 !AR48~L53LII % pod peste pârâul de la !ura 8âlcelii? 1CI4N4 5C5INII % oamenii creşteau porci şi aici îi aduceaula g#indă? 1CI4N4 RCM3 q denumirea 0ine de la 1oiana Ro0inii, nume alterat în timp&

RA4N/4 /3 L4 JIA % a0ea conac sub 5astrul Roman& 3ra un punct de reper pentru săteni&

S4L5I4 LAI $L4N % salcie la marginea drumului? S2R~M2C4R3 q era un pârâu ce se 0ărsa în8iezuroaia, înainte de forarea puurilor de alimentare cu apă de la Sadu II <pentru alimentarea localităii şi a2ârgu%Jiului= erau mlaştini, acum apele au secat, &c#ir şi fântânile au secat până în $umbeşti& Numai la fântânadomnului director 1ănoiu este apă ca înainte? SA$ 5C4S2 q loc unde e coasta Cbre"ii, de la 8ârtop mai sus&2ot locul de la 1orceni până la 2etila este denumit astfel de localnici&

22A$3IAL LAI 5AR3L34 q iz0oare folosite mai ales pentru adăpatul cailor şi celorlalte animale 0ara?2IA$3IAL LAI !93CR!93 $ACI q iz0or săpat de locuitorul satului cu acest nume? 2IA$3IAL LAI!A42A M4R53L % iz0or amena"at prin gri"a acestui om? 22A$3I3L3 LAI 1RC23S4N q acest iz0or afost captat de locuitorul satului $ârleşti numit astfel&

2235NI q loc în pădure? 2C4I4 MCRIIVloc mai adânc pe Jiu, acolo unde erau mori? 2RC94N4<2RC94N4 M4R3= U ză0oi în lunca Jiului? 2RC9NIY4 <2RC94N4 MI5= q ză0oi mai mic în luncaJiului&

ALIY4 LAI $/A q potecă pe lângă locuina acestui locuitor? ALIY4 LAI /I45CN3S5A q potecăamena"ată prin gri"a cetăeanului acesta? ALIY4 LAI !3C4!3 q drum îngust care înlesneşte accesul oamenilor spre pădure? ALIY4 LAI S24N q potecă spre pădure? ALIY4 LAI 1I3R2CI este interesant cum do0edeşteactul de la *:++ cum fiecare bârleştean a dat câte o palmă de pământ pentru a se face această uliă&

84L34 8I3I % cu ani în urmă acolo erau 0ii, dar într%un timp au fost părăsite, 4cum locuitorii satului

Flămându, 1oieniă, Retez uri, @m '? /RAM34!AL /3 13 M4R!IN3 1RIN 2AF4 MI5 drumul #otar cu$â l ti d l Ali S t l i â ă l 1 i 9 t l i



$ârleşti ce merge de la Alia Satului până la 1oiana 9otarului&F~N2~N4 /IN 541AL S42ALAI % fântână făcută de Ru6andra lui Ionică $orcan când î%au murit cei doi

copii pe front, Mitu şi !#earg#e? F~N2~N4 LAI O$4N! q fântână făcută de 8asile al lui Obangă?F~N2~N4 LAI NI5CL43 1I214L45 I ICN MCRA? F~N2~N4 LAI ICN R/AYCIA fântânăfăcută de acest locuitor? F~N2~NIL3 /IN M4R!IN3 % fântâni făcute de Nistorescu /umitru? F~N2~N4IN8LI2 q fântână de pe 0ale, făcuta din c#ei de lemn? F~N2~N4 /3 L4 C$C4R3 q fântână în pădureadin Fee? F~N2~N4 /3 L4 2IA$3I q aici se adapă 0ara 0itele? F~N2~N4 LAI AS2ARCI q fântână peterenul lui 5impu din $ârcaciu? F~N2~N4 LAN!4N4 % fântână făcută de o femeie Ioana, căreia i se spuneaastfel? FL4M~N/A % în acest loc ar fi omorât un om un bou, lo0indu%* în )"lămând,

!4M4NI q este sat la răsărit de Lăzăreşti şi numele lui pro0ine de la moş !ăman, primul stabilit aici&^M ' q loc de odi#nă în drumul de la Lăzăreşti spre 4rşeni, unde este o bancă&

9AM4 M4R3 q pământ argilos? 9AM4 MI5 U teren argilos cu o suprafaă mai mică decât 9uma Mare&LI83OI q fânee, singularul acestui substanti0 fiind regionalismul UlivadieQ&M3I234 INC4S q loc în partea de răsărit a satului&C$C4R3 q acolo stăteau 0itele ziua&N 5CMC4R4 q se zice că acolo "ucau noaptea ielele şi oamenii credeau că "oaca pentru că acolo sunt

bani& /esigur că au săpat să scoată banii? N M4R!IN3 q 0ii şi pământ, arabil? N 1~R~A q locul unde esteamplasat acum cimitirul? N 1LC22N q loc mai umed? IN YI!NII q locuri arabile numite aşa deoarece aufost câte0a case de igani <0enii de la !r ui=&

L4 F~N2~NIL3 /IN M4R!IN3 q două instalaii făcute din iniiati0a domnului Nistorescu /umitru în

*;D, atunci când lucra la Sadu II? L45AL INC4S4 lac spre comuna Muşeteşti? L45AL L MI5 q mai estedenumit şi 5âmpul Lacului? L45AL 2322L3I q lac în satul cu acelaşi nume&

MI5N32I q parte a satului locuită de cetăeni cu acest nume&? MA59I4LA q pădure cu muşc#i şilic#eni <este o parte pădure, o parte li0ezi=&$2iinbeşti%"iii

!2C83I q parte a satului unde locuiesc cetăeni cu acest nume, 1/AR34 5AR2IC4R3I V grania desud a satului Lăzăreşti? 1/AR34 LA 5~R5IA I MCLC5ICrA q pădure ce a aparinut acestora?1/AR34 !4M4 q denumire luată de la pârâul ce o străbate situată lângă 1oiana 9otarului? 1/AR34

$IS3RI54 1CR53NI q lăcaş de cult al satului&53ffl& F izlaz de 0ite? 532423 q aici a fost o biserică? 54RL39 ma"oritatea oamenilor de aici se

numeau 5ârlea? 54RL329 4I M4RI % fratele care a a0ut copii? 5~RL329 4I MRANYI q erau doi frai,



? p ? Y ,unul nu a a0ut copii? 53RN3L3 q loc întunecos? 5IC54RL4A % loc la carieră? 5CR$A /3 /4SA1R4 q aicise găsesc cuibare de corbi? 5C4S24 AN59IALAI q o ridicătură muntoasă,Q4r7&&&7% %

/~LM4 5A 23I q aici a fost un om care a inut o curătură? /~LM4 LAI 1423R3A % loc în proprietateaacestuia? /~LM4 5CR$ALAI q acolo cloceau corbii? /34LAL RCM~NILCR U înălime? /CSAL53R$N4A U coastă, partea dinspre nord a dealului 5erbănaşu? /CSAL /AMI2R4 q partea dinspre nord adealului /umitra&

F~Y4 53R$N4A qU teren cu faaspre soare a dealului 5erbănaşu? F4Y4 /AMI2R4 q partea dinspresoare a dealului /umitra? F4N24N4 LAI /4MI4N 5~RL34 UU fântână lângă sondă? FCIL3 M4RI,FRAN234 5IR3ALAI, !CRNY3L q pădure,

!CRNY3L qU pădure? !RAIAL MORI59II q loc unde se ardeau strigoii <este si o cruce acolo=& 4icia fost şi un conac? !AR4 1L4IALAI q de aici începe plaiul&

I4OAMC39 S242ALAIqpârâu pe care se aflau mori? I4OA MCRII MCN3NILCR q erau morile de carese foloseau oamenii mai bogai

N2R3 5ALMI q a fost o cetate în timpul războaielor? N 5CLNI53 q loc în sat unde iarna se dau copii cusania? N /3LA2, N L4OARI q fânee? N2R3 1IRC4I3? IO8CRAL LAI MCY~R54N q iz0or amena"atMdeacest locuitor&

J4RAL L M4R3 q acest har] era păşune, nu era plantat, de la pădurea 5ârleştilor spre apus? J4RAL LMI5 q de la pădurea 5ârlestilor spre Răsărit&

BL4 $CROC8~N24 q $CROII 8IN3YI % e6plicaie ştiinifică are denumirea deoarece dealurile piemontane sunt alcătuite din marne nisipoase 0inei la bază7 L4 532423 q la 5astrul Roman? L4 1I42R44NIN424 q era o piatră care sfida legile ecliilibrului, c#iar deasupra de carieră? L4 RA!IN q aici s%audescoperit ape minerale cu compoziia celor din $o#olt, S%ar părea că nu este aşa ci iz0orul trece prin nişterădăcini de anin, care i%ar sc#imba înfăişarea? L4 5ARM2AR4 1I32R3I U era o piatră cu un aspect deosebit?L4 L45A S35 q loc unde a e6istat când0a un lac? L4 F~N2~N34, L4 L4OA $R/3S5 % aici a0ea un omconac? L4 24$L4 N3MY34S5? L4 S83S2IY4 q era proprietăreasă Se0astia, mama lui 5ondrus Miliail?L4 3S U loc întins? L4 2IA$3I q era un iz0or "os de la !icu 2ărău, într%un loc mlăştinos? L4 R4N!4 q loc



1323I54? 1~R~AL 1~RA2/RIL3 q Scoaba 1ârlită? 1~R~AL /3 SA$ 8~RFAL RAN5ALAI q apă cetrece prin faa acestui loc mai domol, numit Runeu? 1~R~AL /A1 RAN5A q apă ce trece prin spateleRunculiii? 1/AR34 5~RL32ILCR U pădure a acestor cetăeni? 1/AR34 5CRNCIALAI U pădure a lui5omoiu? 1/AR34 /34S ine până la 8â"oaia? 1/AR34 /IN 3SA3I q pădure aşezată pe un loc plat?1I42R4 5C12CRI2, 1I42R4 /3 L4 /~LM4 5CR$ALAI? 1I32RI534A4 munte? 1I42R45CR$ALAI q loc unde clocesc corbii? 1I42R4 8383RIY4 q ridicatură cu aceasta formă? 1I84 LAI /9JOAq piuă ce aparinea locuitorului 5rintea? 1CI4N4 $NI5 poiană ce a aparinut boierului $ănică? 1CI4N4

<F~N2~N3L9= q era aici o fântână? 8~RFAL LILI45ILCR q se găseşte o poiană de lilieci? 8~RFAL132RICRA ridicătură cu acest nume? 8~RFAL 1I32R3LCR q izlaz de 0ite? 8~RFAL 1L3II q poiană?8~RFAL RAN5ALAI q poiană? 8~RFAL SLI83I q cea mai înalta parte a muntelui Sli0a? 8~JC4I4 q apă cu



p ? p ? pacest nume&

ONC4!4&!losarul numelor topice din centrul ci0ic

4L334 !RII? 4L334 M3RICRALAI? 4L334 1L34&$4O4R? $3N3FI5? $LC5AL 3FILCR? $LC5AL 1RIM4RALAI&5CLCNI4 83593&L4 $L2C45 loc pe Jiu unde făceau baie cei care nu ştiau să înoate=? L4 5CRN3L? L4 5C54? L4

C5CL? L4 4R/3L34NA? L4 54S2RA? L4 548CA? L4 5R5II /C4MN3I? L4 !RAI4? L4MMI5I?L4 M*23L34? L4 S2~N5I <loc unde se scăldau copiii din colonie=? L4 23R59IL? L4 AL5IC4R3 <loc peJin unde se scăldau cei ce ştiau să înoate=? L4 84!CN? L4 8IIN4&

1I3R/3%2R3N&S2R4/4 $AJCRALAI? S2R4/4 $R4/ALAI? S2R4/4 54S24NILCR? S2R4/4 5LA$ALAI?

S2R4/4 54S2RA%8~R2C1? S2R4/4 !93CR!93 /AMI2R3S5A%$AM$32I? S2R4/4 !93CR!93224R3S5A? S2R4/4 !RA? S2R4/4 !RI!C33 4L34N/RA%!$I54? S2R4/4 JIALAI? S2R4/4L4INI5I? S2R4/4 LILI45ALAI? S2R4/4 M3RI? S2R4/4 MAO3ALAI? S2R4/4 MAO3ALAI?S2R4/4 NAFRALAI? S2R4/4 N4R5IS3LCR? S2R4/4 14R~N!ALAI? S2R4/4 1I32R3L3 4L$3?S2R4/4 1L34 S2R4/4 2R4N/4FIRILCR? S2R4/4 8IIN4&

2C4I4 2IN3R32ALAI <loc pe Jiu unde se scăldau tineri=&AR!3NY? AL5ICRAL M4R3 <ioc unde se scăldau copiii care ştiau să înoate=? AL5ICRAL MI5 <loc pe

Jiu unde se scăldau tinerii=&Jff‡@‡grafie %$umbeşti%Jiu

MCNC!R4FI3 CNCM4S2I5Locuitorii din $umbeşfci sunt români care 0orbesc o limbă cu unele particularităi din graiul ardelean& Sunt

particularităi dialectale întâlnite în onomastică în $umbeşti%Jiu7% se accentuează altfel decât în limba generală <sc#imbare de accent=7 Măria, ce0a, 1ârângu7% a neaccentuabă7 !ă0rilă, Mătei&

biblice sau nume calendaristice numite astfel după calendarele care încep să circule la începutul secolului al%lea&

începând din secolul 8II%lea şi până în secolul al I'ea antroponimia română sub influena culturii



p p p bisericeşti capătă progresi0 un aspect #agiografic precumpănitor, în raport cu numele laice de creaie popularăromânească sau împrumutate de la 0ecini&

Numele calendaristice sunt azi cele mai numeroase, dar dublate de nume mai moderne&în $umbeşti%Jiu sunt foarte mult întrebuinate următoarele nume calendaristice7 5onstantin, 3lena, Ion, 4na,

!#eorg#e, Mi#ai, 1etre, 8asile, Nicolae, Maria, Ru6andra, tefan etc&5âte0a nume calendaristice nu mai prezintă interes7 Luca, Matei, 2oma, !rigore, 1arasc#i0a, Iordanca,

Arnea, etc& în sc#imb în anul *;D+ începeau şă placă nume împrumutate din lumea oraşului, a filmului, aliteratiirii7 5ristina, Lidia, Sorin, Robert, Romeo, Leonard, 8irgil, Sil0ia, /elia, 5armen, Lanra, Li0iu etc&

2endina aceasta era prezenta şi la atribuirea noului născut a unui nume diminuti0at7 5o0eiLeri, /răg#icioiu5ristinel, 1ătru8asilică&

în anii *;D+ registrele de stare ci0ilă arată că locuitorii din $umbeşti%Jiu puneau copiilor prenumele de toatălumea ştiute cu mare frec0enă& 1e lângă ele întâlnim şi nume de botez moderne atunci7 Narcis, 5armina,Romulus, Remus, 4drian, 5ristina, !abriel, 5ornel, Robert, !ioni, 4rnul, 5irasela etc&

4nilor :+ i%au fost specifice numele de botez noi <Mi#aela, 4le6andra, 4lin, 5ătălin= şi 0eclii <Maria,Ioana, !#eorg#e, Nicolae=, pentru că în acest domeniu, ca peste tot, s%a îmbinat împăciuitor tradiia cu moda,anilor B;+ i%au fost specifice numele de botez7 4nca, 4ndreea, 5ătălin& 4nul -++. a adus în registrele de stareci0ilă nume ca7 !ladis, Miruna, 8ictor, 5ătălin, !iorgiana, Florina% 5ristina, /ai ana, 1etrişor, 3milia, Irina,/enisa, 4le6andra, 4na% Maria, Mălina, /iana, 5lara, Leea%4le6andra, 2eodora%4na, 4ida%

Florina, 5ătălin%4ndrei, Nicoleta%4lberta, /aniela%Maria, Ianăş% 4ndrei, 5onstantin%4le6andru, 3duard%!abriel 4nastasia%1aula /arius%8alentm R‘z0an%/enis Roberta%Sabina 3lena%8anesa

în 0remea noastră atât #ipocoristicele cât şi diminuti0ele au importană din ce în ce mai pregnantă, datorităaspectului lor afecti0&

Iată #ipocoristice şi diminuti0e formate de%a lungul timpului&



/upă *;++ îşi fac apariia destule prenume cu sfârşitul suprimat7 Mari de la Maria, 4ngi de la 4ngela, /oride la /orina&

36istă prenume cărora le lipseşte începutul Lina pentru lima, Nora pentru Leonora, Nică pentru Ionică, 2ică pentru 5ostică, Lică pentru 8asilică&

Sunt şi prenume cu începutul şi sfârşitul suprimate7 8asti pentru Se0astian, 5#ei pentru Lucreia, Reli pentru 4urelia&

Sunt şi prenume care nu mai au mi"locul7 Măuca de la Măriuca, Nae de la Nicolae&S%au format în româneşte7 5odrua, 5rengua, Iz0orel, Mugurel, 1ăuna, Floarea, /oina, /oru, Lăcrimioara,

Luminia, $omania, 8iorica, 3odica, Rumena, 2radafira, !#erg#ina, 5ireşica, $obocica, Frăgua, 8ia,Anele dintre ele7 5odrua, 5rengua, Frăgua, Iz0orel, Mugurel şi Romania sunt nume 0ec#i româneşti, dar

simite azi ca noi prin diminuti0are&Sunt sufi6e predilecte care transformă prenumele obişnuite în #ipocoristice şi diminuti0e, a căror folosire

are ca rezultat diferenierea oamenilor7% ea7 5ostea, Florea% el7 5ornel, 5ostel, 5ristinel, !abriel, Ionel, Iz0orel, Mugurel?% ica7 4ngelica, 4nica, $obocica, 5ireşica, Florica, Mocinica, 8asilica, 8iorica&% ică7 4ntonică, 2onică, 5ostică, /ănică, !eorgică, Siminică, 8asilică?% #ă7 /ănilH !ă0rilă, Mănâilă, Mi#ăilă?% ia7 4nia, /oria, !ăbia, Luminia, Nicolia, Cpria, 1etria, Romania, Se0astia&

% iă7 !#eorg#iâ, !oriâ, Mi#âiă?% ua7 5odrua, 5rengua, /orua, Firua, Lenua şi Măriua&4lte prenume folosite până în *;D+ în $umbeşti erau7 Leon, 1etria,

Rada, 8asia, $arbu, 3ftenie, Mirel, Staicu, 2bma <2omică, 2omiă=

Nume de familie Numele de familie au apărut la început instantaneu& Nobilii şi burg#ezii au fost primii care au purtat nume

de familie, după aceea şi oamenii din clasele sociale de "os& în compunerea lor au inter0enit numele localităii dei i l l i d i l "



origine, numele tatălui, nume de meserie, o poreclă etc& ,B"în $umbeşti%Jiu sunt următoarele categorii de nume7

a= nume de familie formate de la nume de persoane7 4ntonie, 40ramescu, $ărbu&ceanu, /ânăiaă,/răg#icioiu, /ănescu, /umitrescu, /umitraşcu, 3nea, Filip, !#eorg#iu, Ianăş, îlioiu, Lascu <de la Lascăr=, Luă<probabil de la Lua=, Mitelea <Mitu=, Nistorescu, Cprişoiu, 1ătrăşcoiu, 1ătru, 1âr0ulescu, Rădulescu, Râduoiu,2atomirescu, 2ănasie, 2ănăsescu?

b= nume de familie formate de la nume topice7 4rdeleanu, 9urezeanu, Răzmureş, 8ălăreanu?k+ de la nume de ocupaie7 /iaconu, Firezoiu, 1opa, 1opescu?d= formate de la porecle7 4rdeoiu, $anu, $loană, $rezilă, $ugă, 5impoca, 5impu, 5iungia, 5ârlea,

5orâci, 5ri0e, 5urelea, Floroiu, !ăman, 9ociung, 9ornea, Luben, Lupulescu, Măroiu, Micu, Mocinescu,Motancea, Motorga, Cic#ean, 1ro#ap, Oărioiu?

e= alte cauze7 $urigu,La formarea numelor de familie au contribuit următoarele sufi6e7% an7 /răgan% aşcu7 /umitraşcu% ăiaă7 /ănăiaă% ca7 Marica% <*= ea7 5ârlea, 5urelea, 9ornea, 3nea, Mitelea%ean<u=7 4rdeleanu, $ărbuceanu, 9urezeanu, Cic#ean, 8ălăreanu% eseu7 40ramescu, /ănescu, /iaconescu, /umitrescu, Lupulescu, Mirulescu, Mocinescu, 1âr0ulescu,

1opescu, Rădulescu, Romanescu, 2atomirescu, 2ănăsescu, 2omescu% et7 Almefc% ie7 4ntonie% ilă7 $rezilă% iu7 !#eorg#iu% oiu7 4rdeoiu, $rânduşoiu, /obroiu, Floroiu, Firezoiu, 9ioiu, Măroiu, Cprişoiu, 1ătrăşcoiu, Râduoiu,

Oărioiu

IS2R23S5A Istrati, acelaşi cu eustratie, din grecescul 3ustratius _ suf, %eseu&L3A q animal şi monedă&MRCIA q mare _ suf& %oiu? MR!93S5A de la mărgelat, împodobit cu mărgele, sau care a0ea



protuberante în formă de mărgele la gât? M323RCIA q meşter _ suf& %oiu? MI23L34 q #ipocoristic al lui/umitru <Mitu= sau polonezul Metelslri al cărui s@i a putut fi înlocuit prin suf %ea? MI2AL3S5A #ipocoristical lui /umitru <Mitu= _ suf& %eseu? M.JY q de Ia Mi#ai, Mi#u diminuti0at? MCRN34 % de la a mormăi,0orbire nedesluşită, bombăneală&

N345A q Neagu, sla0ul N"ago _ suf %şu sau 0ariantă masculină a lui %şa? NI5AL3S5A q Nicu<#ipocoristic al lui Nicolae= _ suf& %eseu&

C59I4N q oc#i _ suf& %an&F2R5CIA q de la 1ătru _ suf& %oiu? 132RIY4N q 1etre _ suf& %an? 1L34 q pleşă, pleşu0ie?

1A5LA q polonezul puica?R/3S5A V Radu _ suf& %eseu? R/AL3S5AqRadu _ suf& %eseu? R3$3/34 q rebedenie, 0arianta lui

rubedenie&S8AL3S5A q Sa0u de la bulgărescul sa0o _ suf& %eseu? S24M42CIA q Stamati, din grecescul Stamatis

_ suf& %oiu? S2CI53S5A q bulgarul sto"co _ suf& %eseu&3R$4N q şerb _ suf& %an&% 2N4SI3 q acelaşi cu 4tanasie, nume calendaristic 0enit la noi prin filieră sla0ă? 2NS3S5A U acelaşi

cu 4tanasie, nume calendaristic 0enit la noi prin filieră sla0ă _ suf& %eseu&8!AN q 0ăgăună? 8L/CIA q 8lad _ suf& %oiu? 8AL13S5A q 0ulpe _ suf& %eseu&A/RI23 q Adrea, forma sla0ă a lui 4drian _ suf& %işte? AYA q acelaşi cu 9uu, deri0at regresi0 al lui

#ua7 a legăna sau acelaşi cu 9uul, deri0at de la Mi#u&O8CI4NA q ză0oi, păduiice pe malul unei ape, luncă _ suf& %anu&

!losarul numelor de familie din 1orceni4NIY3S5A q de la numele feminin 4nia? 48R4M3S5A q de la numele biblic 40ram, 40raam în te6te

0ec#i,$3N!4 q de la cu0ântul benga7 drac, dia0ol? $LI/34NA q de la blid, strac#ină, taler, dulap pentru păstrat

blidele&

, ,DHişXrB%r -fjj.jyitfinri7n iilr f *u‘-' ■ ■’-^nmiiir-ni3

TI^'T■ ‘ **

54RC259I q nume polonez? 53RNO34NA U de la 5ernat, care pro0ine din sla0ul cern7 negru?5IC$34 q dob _ suf, %ea? 5IA5L34 q ciudă, creasta găinii sau cocoşului sau maldăr de coceni? 5IRL34 q



, ? , g ş ? bulgarul ârlo? 5CI5AL3S5A q de la coica deri0at de la coicăi, a ipa cu glas subire? 5CN/RAS q de la

codre7 de codru, ca şi 5ontraş&/I!A/3S5A % de la dig, construcie de piatră, de beton sau pământ, e6ecutată în lungul malului unui cursde apă, al unui lac _ suf& %eseu? /AMR3S5A q de la di"mar, persoană care strângea di"mele&

FI3RCIA % de la fieru, apropiat de fier _ suf& %oiu&!3L3!R4M q de la gele7 sucitor, câr"e sau de la gelat7 călău, gâde&ILICIA q de la 3ie _ suf& %oiu&MR5IN3 q mărăcine, conform numelui topic mărăcine? MCI4NA q moi, moaleU suf anu? MCR4!4

italianul morra? N/R4! pantalon? NNA q bulgarul Nano0? N34MYA q neam? NI5CLCIA q Nicolae _ suf& %oiu&

14LIY q par, nuia, 0argă? 12RAY q 1atru, diminuti0at? 12R45A 1atru _ suf& %aşcu? 132RC84Nq de la 1etro0a, localitate din Italia, spun localnicii din 1leşa, dar numele este rusesc sau format din 1etre _ suf&%an? 1R3/CIA q de la 1reda _ suf& %oiu&

SN/AL3S5A q Sandu, #ipocoristic al lui 4le6andru _ suf& %eseu? SI59I2IA q nume toponimic turcSogut? SMICN3S5A V Simion, nume biblic _ suf& %eseu? SC4R3 q Soare? S24N q Stan&

3R$N3S5A % erban, erb _ suf& %eseu&24N5 q bulgarul 2anco? 245A UU taşcă, geantă? 2N4S3, 2N4SI3 q acelaşi cu 4tanase <4tanasie=,

nume calendaristic 0enit prin filiera sla0ă? 2RA V ungurescul taro7 mirişte&YIR83Ii34 q de la âr7 subire, slab _ suf& %elea&

84N534 q Cancea7 oana sauşi <i=oan _ suf& %cea? 8IL4I4 % conform ucrainianului 0ila"ati7 a certa, aîn"ura? 8L4/ q #ipocoristic de la 8ladimir&O4MFIR4593 q Oamfir7 safir, nume de origine grecească _ suf& %aebe

!losarul numelor de familie din Lăzăreşti4N/R3CIA q de la 4ndrei? 4R4NA q de la 4rşeni& $CN5AL3S5A q de la bulgărescul $on@o?

$R34OA de la animale7 cu o pară albă pe frunte sau o dungă albă pe bot&

% $umbeşti%Jiu

inUUfltiaiHaaHtMk$agiHiPinfririnu2ir >giimmiiiniriii

5LIN4 din bulg âlina femininul lui 5ălin7 un arbust sălbatic? 5~M134NA q de la câmp? 5CLY4N



5LIN4 % din bulg& âlina, femininul lui 5ălin7 un arbust sălbatic? 5~M134NA q de la câmp? 5CLY4NU om cu coli? 5CN2R4 q de la 5ondrea, om de codru&

/48*/ % nume biblic? /N4I4Y4 q #ipocoristic al lui /an _ suf& %ăiaâ? /I4NA % de la /îiu7 8idin?/C!4RA de la dogar, meşteşugar care repară 0ase din doage&

I45C$ q nume biblic&MI5N35A mic _ suf& %eseu? MIRAL3S5A U de la grecescul Neruli? MI2RCI q #ipocoristic de la

/umitru7 Mitru? MCRA q moruş7 cu părul de culoare galben%roşiatică& NIS2CR3S5A % de la Nistor, Nestor, nume calendaristic _ suf& %eseu&C1RIY4, C1RCIA % de la Cprea _ suf& %ia&1S5A2 q 1as cu <de la bulgarul 1as@o= diminuti0at? 14L4!9I4 q de la bg& 1alagi"a? 1C3N4RA UU din

poiană? 1C13S5A q popa _ suf& %eseu&

R/AYCIA q de la Radu, diminuti0at _ suf& %oiu&SA59I5J q posibil de la suciu7 blănar? SA/I2A q sudit, supus d&p&d&0& "uridic şi politic&242CM*R3S5A q de la bulgarul 2atomir _ suf, %eseu? 2CM3S5A q 2oma, nume biblic _ suf& %eseu&8/A84q 0ădu0ă? 8IY q de la bulgărescul 8atso&O494RI4 q nume biblic

1orecle şi supranume1orecla este un element cu coninut ironic, pe când supranumele nu l%a a0ut niciodată& 1orecla se transformă

în supranume când îi lipseşte accentul ironic 1oreclele au apărut din dorina de a ironiza numeroase aspecte ale 0ieii oamenilor& In $umbeşti aproape

fiecare familie sau indi0id are câte o poreclă& Sunt câte0a categorii7a= porecle şi calificati0e transmise de la o generaie la alta în cadrul aceleiaşi familii7 4 IuU Năpău,

Stărpu, 2eteristul, Scurtu, OuzuianuB, Fălcea, In0aliduB, $usuioc, /ârluă& b= porecle care au în atenie defecte sau întâmplări ale persoanelor în 0iaă, 4cestea sunt mai multe

categorii7% porecle referitoare la aspectul fizic al indi0izilor7 9elci, Fus, !âa, $araba, Motâlca, $urtoiu, Năpău,

1iciu, Sac%cu%picioare, 2îş, Struu, !uzganu, $rostac, 5iorei, Narea, $oabă&

% porecle care se referă la defecte sau năra0uri ale indi0izilor7 Litruă, 8ioară, Marmeladă, otoi, Nă"ap,Inspectoru, Jambon, 5ocoş?



p% porecle care scot în e0idenă felul de a 0orbi al oamenilor7 1ăi%cum, 1atagoi, 5e%mi%dai, 1oate%că,

Fonfu, 5anciu?% porecle care au fost atribuite pe baza unor întâmplări din 0iaa indi0izilor7 Ouzuianu, 8âzan, In0alidu,Făleea, 5iolompea?

!losarul poreclelor şi supranumelor din $umbeşti$4R 4$4 q poreclă indi0iduală % hunei fete mai grase i se zicea $arabaQ? $IRLI5 q p& ind& % hcopil mic şi

subireQ? $C4$ q poreclă colecti0ă % hmărunt ca o boabăQ? $RCS245 q p& ind& % hare unele trăsături ca ospecie de broască numită brostac]? $AR2CIA % p& col& burt _ suf& %oiu? $ASAIC5 ) p& ind& % hfrumos ca

busuiocul]&54F34 q p& ind& % hîi place mult cafeaua]? 54N5IA q p& ind& % hcând era mic pronuna greşit cu0ântul

carne]? 53%MI%/42 q p& col& % hfolosea des în 0orbire această e6presie]? 5ICLCM134 q p& ind& % ha0eadegetele lipsă de la mîna stângă]? 5ICR3I q p& col& % cioară _ suf& %ei % hnegru ca cioara]? 5~24 U p& ind& %hmică ca pasărea domestică numită câă]? 5C5C q p& ind& % hanoş ca un cocoş]&

//AI q p& col& % 0b& ha da] perf& simplu % hfolosea des cu0ântul dădui]? /~RLAY U p& col& % 0b& hadurluiQ % ha cânta din fluier făcând zgomot de prisos, a0ea obiceiul să cânte din fluier fără să ştie]&

FL534 q p& ind& % falcă % hunui om care a fost lo0it de un cal cu copita în ma6ilarQ?& F2%FRAMCS q p&ind& % hîşi dădea aere că e cine0a]? F32323IA q p& col& % hpână a nu se însura era mereu în prea"ma fetelor]?FAS q p& ind& % hdeşirat ca un fusQ&

!AO!4NA q p& ind& % guzgan % hşobolan]? !93NC45 <dinoâcă= q p& col& % dinuU suf& %oacă % hmamă%sa

îl alinta cu acest cu0ânt]&IN84LI/A % Supranume indi0idual % hrănit în război]? INS1352CRA q p& ind& % hse plimba ca uninspector cu mâinile la spate]&

J4M$CN q p& ind& % hîi place "ambonul de porc]? JI8IN q p& ind& % htaică%său e 0ânător]&LI2RAY q p& ind& % hîi place să bea]? LI83J % p& fam& % hli0e"% băutură acră din mere]&M4RM3L4/ " p& ind& hconsumă multă marmeladă]? MCM~J3 q p& ind& % hslab ca o mpmâie]?

MAS24F4 p& ind& hnume luat din film]? MC2~L54 q prind& % hmică de statură]&N1A q p& ind, % hmic şi urât]? NR34 q p& ind& % subst& nare _ suf& %ea % hare nările mari]&

suf, %oi? $ARL45 q p& ind& % acesta spunea că este hşi bun şi rău], două e6treme? $RI5 q p& ind& % trăsurămică? $RI534! qX p& ind& cf& nume top& hLa $riceag]? $AR!9IA q p& ind& % s%a dus şă facă un sfredel Ia fierar şi i%a zis hfa%mi şi mie nene un burg#iu]? $A524R%3F q p& ind& % făcea mâncare pe la nuni? $AL!4RA q

i d l i î făi d b l



p& ind& % pleşu0 şi cu o înfăişare de bulgar&

iiiDDDDDDDDDDD51CSA % p& ind& % a0ea un cap mai ieşit din comun? 53%ICN p& ind& % lucra dactilograf la prefectură şi

ştia oamenii după iniiala

tatălui& $ârleştenii i%au pus la prenumele hIonQ iniiala tatălui h5]? 5IC245 q p& ind& % s%a împiedicat în pădurede un ciot? 5ICN234 q p& ind& % ciont <ciung= _ suf& %ea? 5IM1C3R q p& col& % cântăre din cimpoi? 5IAL q p,



? p < g= ? p p ? p,col& % cu urec#i mici? 593LI3 q p& ind& % suferea de alopecie? 5~R5C2 % p& col& % a0ea această 0orbă7 h4zi

mergem şi facem o cârcotă] <la o băută se referea=? 59ICRA q p& ind& % conf& nume top& 5#iorul? 5C5I5 U p&ind& % fiica sa nu putea să%i zică 5ostică? 5C534 q p& ind& % de la 5ocică? 5osoi <5osolan= q p& ind& % cui de lemncare prinde scaunul de osia carului? 5IARI5 % p& col& % broboadă femeiascâ sau om negricios? 5ICLCM134 %

p& col& % om mai mare şi puin arătos? 5IAN!4 V p& ind& % a0ea mâna tăiată şi societatea este cea caresancionează orice defect, fie că omul este sau nu 0ino0at de el? 54R4!3L q p& col& % de la aciunea de â căra?5R5N3L q p& ind& % a0ea piciarele mai depărtate unul de altul? 5R324 p& ind& % prescurtare de la Lucreia,

/RAIA q p& ind& % #ipocoristic al lui 4le6andru şi 4drian&!I4!I4 q p& col& % conform bulgarului /zadzo căreia îi corespunde femininul /zod za&? !~L5 % p& col& %

umflătură sub piele? !~S54NA % p& ind& conf& nume top& !âscă? !RN323 % p& ind& % de la gornist? !3C4!3

q p& ind, % de la pârâul care trece pe lângă casa lui? !CLC!4N q p, ind& % monedă de aramă? !RS4NAL q p&ind& % om mai solid&I5IA qU p& ind& % o nepoică a dânsului, care nu 0orbea bine, i%a zis de la numele său leu& 1rofesorul de

matematică de la liceu, datorită faptului că era mai scund i%a zis 1iciu# /in combinarea acestora a rezultat Iciu?I31AR4 q p& ind& % atunci când era mic <nu era la şcoală= a cerut la părini bani să cumpere şi el ce0a, ca oricecopil& 2atăl său i%a dat *+ lei iar el a spus7 mai bine mă duc cu iepurii decât să nu%mi dai ( lei, ca mie atât îmitrebuie&

L1/42 q p& col, % copil născut înainte de 0reme? LI1A q p& ind& % pe bunicul lui îl c#ema Lipu şi cântadin clarinet? L3A54N q p& col& % 0ine de la leucă, piesă a carului, a fost şi nume tefan Leucan&

MRIN54NA q p& ind& % de la americanul, aşa spunea dânsul <că este american=? M3L5IA q p& ind& %masculinul lui Melcea <melc _ suf& %ea=? M3MC q p& ind& % are o memorie foarte bună? MIN5IAN % p& ind& % se

pricepea la haltoirea] celor reale? MARCIA q p& ind& umbla după lemne noaptea prin pădure? MC2CFL34N5A p& ind& % om mai domol? MJR4RA q p& ind& % morar&

NIY % p& ind& % era un om care dădea cu puinelul când era să plătească pe cei ce%* a"utau, cam zgârcit s%ar spune? NA5IA q p&

la o #oră că el este $eşleagă, cel mai puternic om? $AO/A! p& ind& % umbla cu o măciuca în mână, zicea că%i buzdugan <a murit în războiul din *;''& Ne0asta lui, a lui $ărbu din !rui s%a recăsătorit cu !rigore 5ocolan=?$C$C534 q p& ind& % copil fiind a călcat în picioare un boboc de gâscă? $COCN q p& ind& % denumire de lafi t d i < #i ăliă = $AL/4N i d d l bâld l i ă



fiertura de prune pe care se pricepea s%o prepare <c#isăliă, gem=? $AL/4N p& ind& de la bâldoc, o ulcică cucare ser0ea băutura? $AN! q p& ind& % cf& ungurescului bungani <a zumzăi=? $A2F4I q p& ind& % om gras saudenumire de la oHbutură intrată în putrefacie&

54/~N4 q p, ind& % tânăra? 5NIY p& ind& % îi plăcea să bea cu o cană mică? 55I4L4 q p& ind& % nu putea 0orbi prea bine& Se spune că băuse apă stătuta dintr%o buturugă şi de atunci 0orbea astfel? 54RAYCIA q p& ind& % părinii Iui a0eau şi în *;'( o cabrioletă <căruă mică=? 53IH$2JL323 % p& ind& % atunci când a fost Iamunte la 2arnia a prins un pui de cerb <erau D frai, $orcan, şi trebuiau difereniai=? 5IC5~RL4N q p& ind& %stătea pe drum iarna pe zăpadă şi prindea cu capcana ciocârlani? 5ICR2 q p& ind& % a0ea un nas coroiat& I se maispune şi 5iortoman? 5ICIA V p& ind& % nod într%un trunc#i mic de copac? 5~R5IA q p& ind& % folosea cârcii destruguri şi mai a0ea un obicei7 când 0enea perceptorul se ascundea? 59IC5 U p, ind& % spunea greşit cu0ântultoc? 5C8RI! q p& ind& % co0rig, nume top& 5o0rigi? 5CJC54RA q p, ind& % se ocupa cu argăsitul pieilor şiconfecionatul co"oacelor? 5CYCF4N q p& ind& % neamul lor era de la 5oofeni <Cto0eî=&/3S5~N2C4I4 q p& ind& % femeie care se pricepea la descântece&

FI3R4RA V p& ind& % batea fiarele, ascuea securile? F!4R4 q p& ind& % de la top& Făgăraş&!~OA q p& ind& % de la hgâscă], cu0ânt pe care nu%* pronuna bine? !IN!IN3L q p& ind& % sau Negel,

deoarece a0ea nişte negei pe barbă? !9ILIY q p& ind& a0ea o gâlcuă mică la gât? !C!4N q p& ind& % de lagărgăuni& Camenii mai demult nu ineau stupi de albine& 4cesta umbla după miere prin scorburile copacilor saude la numele tatălui său, !ogan? !RCO4 q p& ind& % groază _ suf& %e<a=? !A!IA q p& ind& U nume de la un fel allui de a 0orbi&

9C93RA U p& ind& % umbla printr%o butură, zicea că%i #o%#a&JI/4NII % p& ind& % era un #ooman, care ştia aă întoarcă întotdeauna afacerile în fa0oarea sa&M494L4 q p& ind& % lustruia pereii cu ma#la? M4R!9IC4L4 q p& ind& % şiret, 0iclean? MCLC 5ICIA V

p& ind& % Moloci _ suf& %oiu? MCM4L5 q p& ind& % de la un ban mic <marcă mică=? MA2ALI5 q

p, ind, % când să 0orbească înc#idea gura, trecând mut pe lângă oameni <care l%au sancionat=& N3!3L q p& ind, % sau ginginel, deoarece a0ea nişte negei pe barbă şi de aceea i%au zis aşa&



19AI q p& ind& % de la un lemn înalt, fiind un om înalt? FIRCI p& ind& % când era mic s%a înepat în picior

într%un cui? 1I214L45 q p& ind& % pasăre care cânta şi prin fân sau grâu& 5ând a auzit pasărea cântând aîncercat s%o imite? 1~RYAI5? 1I2CR4 q p& ind& % nume format de la 8ictoria? 1C2CLCMIY4? FAFA % p&ind& % îşi făcea trabuc din ziar şi pufăia? 1AYI5 q p& ind& % a0ea un miros mai greu& Familia era 0enită de laRoşia de 4maradia&

R4Y q p& ind& % 0orbea mai deosebit&SC2CR4N V p& ind& % datorită încălămintei pe care o purta în picioare7 nişte opinci mari legate cu sârme în

faa? SAR/A q p& ind& % cu defect fizic&2I2 q p& ind& % bg& 2ita? 2~R!C8I234NA V p& ind& % 0enit în Lâzăreşti, dar nu din 2ârgo0işte ci din

2ârgu%Jiu? 2CN U p& ind& % de la cu0ântul tron? 2AL4N4&

AN2AR? AS2ARCI&8IN32I5A q p& ind& % 0enii în Lăzăreşti de altunde0a&!losarul poreclelor şi supranumelor în 1orceni5ei 0enii din alte locuri nu au porecle&$3R$35? $R~NO q p& ind& % a fost la munte şi se "uca, zgâriind cu cuitul pe un putinei& An bunic l%a

obser0at şi a zis hAite%* măi pe Ogârie%$rânză]? $ A/AL 4N . p& ind& % conf& nume top& $udulan? $AN!34&5~R5IAM? 5ICN2A q p& ind, % L durea un picior& wa dus la doctor& % 5are 0ă doareX % sta, ăstaX Nu

mai ştia care picior îl durea& 3 o problemă ca atunci când te dor măselele şi ducândute la doctor nu te mai doareşi uneori c#iar a"ungi acasă din nou cu măseaua stricată, doctorul scoând una sănătoasa din gura ta? 59ILI1IR

q p& ind& % om c#ilipirgiu&/ILIOA q p& ind& % om cle0etitor? /RI5&!3NCIA q p& ind& % geană _ suf& %oiu&9L4A q p& ind& % om certăre <a #ălăi este un regionalism care are această semnificaie=? 9C!3~ q p& ind&

% în timpul războiului era copil mic şi s%a pitulat în nişte tufişuri& 8enindu%i foame a strigat7 h/ai%mi turtă că#ogesc]&

I31AR3 q p& ind& % a0ea buza crăpată&

"â" kU_ cH8

s|raf%`y



f `yi2I}ltfi4t4imiiinJfrtritf i+ti rritft^^

M4N5IA q p& ind& % cf& nume top& Manciul? M4N5IAL32I q p& ind& % Manciu _ suf, %eseu? MI94L534% p& ind& % cf& bulg& Mi#alco? MCY~R54N&14N/AR32I q p, ind& % 1anduru _ suf& %eşti? 1AFA q p& ind& % cf& nume top 1uful? 1AR53L q p& ind& %

purcel&YC5 q p& ind& % din bg& tso@o&8~ROC$I q p& ind& % cetăeni care pro0in dintr%un strămoş comun? 8CINI!32I q p& ind& % locuitori care

au aceleaşi rădăcini&Sistemul de denominare personală

Sistemul de denominare personală $n 'umbeşti

în cele mai multe cazuri indi0idualizarea se face prin precizarea filiaiei paterne& 1renumele indi0idului este pus în legătură cu7aF &umele de botez al tatălui! Ion a lu 4ntonie, 5ostăin a lu Oă#ărie, !#eorg#e a lu Nicolae, Ilinca lu

!rigore, Măria lu 8ăsile, !ina lu Mir cea, Sandu lu 2oma, Ion a lu Mi#ai, Sabin a lu Florea, Mitu lu Mi#ăilă?bF &umele de botez al mamei şi porecla tatălui! 5ostică al Mărioarei lu $oabă, 4le6andru Ainii lu

Sârbete, Lucica Mării lu Ouzuianu, 2itu Ioanii lu Molae, 1atru Stanc#ii lu $riceag, 2omică al Lenii lu 1ucă, 2icăal 1olinii lu Lenică, Ion al 8ei lu 4ng#eloiu, Yuu 2orii lu 5lenciu, 4le6andru Ru6andii lu /ârîuă?

cF După numele de "amilie! 3mil a lu 2atomirescu, 2ică a lu !ăman, 8aleru lu 1opeci, Nicolae a lu3nea, /umitru lu 4rdeoiu, 1atru lu /răg#icioiu, 2itu lu 1opescu, Ion a lu Nistorescu, Mitu lu 8ălăreanu, Ion a

lu Oărioiu?dF *u porecla tatălui! /umitru lu 9ululoi, $ina lu Sârbete, !#eorg#e a lu 8ărzaru, 5ostel a lu2eteristu, Mărie a lu Ouzuianu, Siminică a lu Măreanu, 8eta lu Lubenete, Ion a lu Năpău, Nua lu 1iciu, Ion a luFălcea, 4le6andiUu lu /ârluă, Nelu lu $uzdugă, Lucreia lu Molae, Nicolae a lu 1ăi%cum?

eF &umele de botez şi de "amilie al tatălui! Măria a lu !#eorg#e Micu, loan a lu !#eorg#e 1opeci, Ion alu /umitru /ănăiaă, Mara lu 4le6andru Lascu, Ion a îu /umitru Motorga, 1ătru lu /umitru 4rdeleanu, 2orialu !#eorg#iă Almet?

"F &umele de botez al ambilor părin#i! Nelu Ru6andrei lu Mocinică Ion a lu Ion al Măndiii Lenua Iu

gF recizarea ascenden#ei tatălui de unde se trageF "olosindu4 se numele de botez, numele de "amilie,porecla sau supranumele acestuia! 5ostel a lu Ionel al 1orcenîi Nicolae a lu Oă#ărie 5ârstoiu Nistor a lu 2oma



porecla sau supranumele acestuia! 5ostel a lu Ionel al 1orcenîi, Nicolae a lu Oă#ărie 5ârstoiu, Nistor a lu 2oma1orceanu, Ion a lu /umitru 8ăsâloiu, Nelu lu /umitru lu 9erenoiu&

Sunt cazuri de precizare a filiaiei materne7aF numele "iului pus $n legătură cu numele de botez al mamei! Ion al Floarii, 3ftenie al 9inc#ii, /umitru

Iordanc#ii, Ru6andra Se0astiii, Ioana 1ăunii, 5ostică al Mărioarei, 1ătru Solomiei?bF numele "iului pus $n legătura cu porecla acesteia! Ionel al 1orcenii, 9ina Sârboarcii, /umitru

$lanc#ii, /umitru 5ârstoiclii, 1ătru Sc#ioapii?/e asemenea sunt cazuri când numele femeii este pus în legătură cu7aF numele de botez al bărbatului! Lua lu Ionel, !ina lu Mircea, Mărioara lu /umitru, Ioana lu 4ng#el,

Ilinca lu 1ătru, 2oria Iu 4lisandru, Mariana lu Mişu?bF numele de botez al mamei sale! Ioana Nistorii, Ru6anda 1etri"î, 8eta !#eorg#iî, Mana Mocinic#ii,

Nicolia Iordand#ii, Rina 4ncuî?cF cu numele de "amilie a so#ului! Măriua lu 5ârstea, Rina lu Nistore$cu, Măria lu 4ntonie, Măriua lu

4rdeoiu, Nicolia lu 4rdeleanu, Ioana lu 5urelea, Ru6andra lu Oărioiu?dF cu numele de botez al so#ului, urmat de al mamei sale! Ru6andra lu Mocinica al Se0estiii, Mioara lu

1ătru Linii, 8eta lu Ion al !#eorg#iî, Nicolia lu /umitru Iordanc#ii?eF cu numele de "amilie al tatălui ei! Măriua lu !#eorg#ică& Măria îu 8asale, Măria lu Mocinica, Lina

lu Mi#ailă, 1arasc#i0a lu 2oma? "F cit numele de botez al bunic.ii! Măria ST0estiii, Ru6andra 5ătălinii, Lina Solomii, 2oria 1etriî,

Ioana 4Lisandri? gF numele de botez al so#ului urmat de porecla lui! 8eta Iu Ion Năpău, Ru6andra lu /umitru 8ăsâloiu,

Măria lu Ion a lu $ireancu?.F numele $ntreg al so#ului! Măria lu /umitru Nistorescu, Ioana lu !#eorg#e 1opescu, Ioana lu

4le6andru Luboană?iF numele de botez al so#ului urmat de porecla tatăluiJ Ru6andra lu Nicolae lu 8ărzoiu, Lucica lu

Mitruă a lu $u"oarcă, Leonora lu Ion a lu 1leşoiu, Suzana lu Nicolae a lu !#ioancă&/iferenierea persoanelor în mediul rural se face după două procedee7

1ăntilomon, 4i 8ârzoabei, 4i lui /umitraşc, 4i lui /rică, Mărioara lui Fieroiu, 4le6andru lui /ilizău, 4i lui1urcel, 4i lui Iaco0, 4i lui Mi#ăescu, 4i lui Yoc, 4i lui $ungea, 4l lui Nădrag



Ooonimia

Intensitatea cu care s%a practicat, se mai practică şi se 0a practica pâstoritul şi creşterea animalelor a legatlocalnicii şi sufleteşte de aceste necu0ântătoare, cărora le dau nume&5ategoriile după care se numesc animalele sunt7

aF obiceiul de a le numi după ziua $n care s4au( născut! Lunaia, Lunîca, Lunilă, Mărcel, Miercan, Joian,Joia, Sâmbolea, Sâmbolica, /uman, /umana?

bF După culori şi combinarea lor! 4lbigeana, $uşa, $ăloi, $ălata, $reazu, 5ă6buna, 5odalbu,5odalba, 5enuşa, !ălbinuşa, Murgilă, Murgua, Roşica, Roşioara, Ru"an, Roibu, Sprâncea, Suru, Lăia,Yiganca, Negrită?

cF &ume date după năravuritemperament! $ărbat, 9ou, Lotru, Fidel, 2ă0ăluş, 8oinicu, Lotrea, 2răilâ,

Fulger, Fulga, !ându, Omeu, /oru, Scorpia, Moşu?dF rin asemănare cu alte vietă#i! 5erban, 5erbia, Lupu, Arsu, Leu, Lebeduşa, rândunica, Sprâncioaga,$ărzoanea, 8idra, 5ucu?

eF După nume de "lori sau arbuşti! $u"or, $u"oara, !#iocel, !#iocica, Roza, Fluria, Floricica, 8iorel,8iorica, 1orumba, Mugurel, $ucălău, Siminica, Spîcu?

"F &ume date după o particularitate "izică! $râncea, 5atalăbea, Mărgela, Micu, Yăponea,5ornuta,$uzura, $uzurica, 5iontu, 5ioanta, Sălban, Sălbita, Soloaba?

gF &ume date după cunoscu#i .aiduci din #ară sau din preajma loculuiB Gruia, 'urcu, Dorcea, *orbea, 'ujor, Iancu, &ovac7

.F Un criteriu la modă este )botezarea animalelor după numele de persoane! /oina, 2oni, Mircea,4ristică, Maria, Sofica, Marinică, !#iă, !ogu, /anef, 8ictor?iF Alte cauze! Lumpi, Jimpirică&

!losarul zoonimelor &ume de oi şi bej4beci! 4rmăşanca, $ăla, $ălua, $ucălaia, $ucălău, $uzura, $uzurica, 5ioanta, 5opilu,

5ornuta, 5iucurica, 5âr"a, Iancu, Lăia, Lua, Mărcuşa, Muscura, Mărioara, Mircea, Negria, Cac#eşa, Cc#eşica,Cc#eşelu, 1eaga, 1istruia, Scorpia, olomândra, Yiganca, 2igaia, Yoloaba <de la olq îmbrăcăminte groasă dinlână? oaie cu lâna lungă= 8idra

&ume de capre! 4lbigeana, $ălata, $ărzoanea <alb%negru=, $riza <de la breaz % cu o pată%n frunte=,$răcirea, $uşa, 5ărbuna, 5enuşa, 5rengua, 5ucu, Feia, Firua, Floricica, Frumoasa, !ălbinuşa, !#iocica,Lebeduşa, Lupaia, Mărgela, Micşumica, Rândunica, Roşioara, Roşica, Siminica, Sprâncea, Sprâncioaga,Yăpoanea 8iorica



Yăpoanea, 8iorica& &ume de vaci! $ibilica, $reaza, $u"oara, 5erbia, 5ilica, 5odalba, /omnica, /umana, 3ugenia, Muria<de la

floare=, Joia, Lunaia& Mândrua, Murgua, 1ricua, Roza, Sâlbia, Sâmbolea< a apărut sâmbăta=, Stelua& &ume de boi! $ădica, $ăloi, $ican, $oian, $ou, 5erban, 5ezar, 5odalbu, /uman, Floricel, !#iocel, Joian,

Luniiă, Mărcel, Miercan, Mişu, Mugurel, 1rian <cu pete albe şi negre, bălat=, Ru"an <floare roşie=, Sălban, Stian,8iorean&

&ume de cai şi iepe! $reazu, $ubi, $u"or, 5ezar, /oru, Fulger, !elu, !ându, !ogu, Ionel, Loi, Micu,Moşu, Nelu, 1uiu, $oc, Omeu, Stelică, Suru&

&ume de câini! 4lecu, 4rmaşu, 4zorică, 4zorel, $ălan, $ărbat <iste, #arnic=, $ercu <negru=, $urcu,5iobanu, 5atalăbea <cu talpa mare=, 5orbea <cunoscutul #aiduc=, 5reu, /orcea, Focăcel, !olea, !ri0ei,Jimbirică, 9aiducu, 9ou, 9ector, Laica <numele primei căeluşe care a zburat în 5osmos=, Leu, Londra, Lotru,Lupu, Modolea <blând=, Moîda <din legendă=, Mureş, Neamu, No0ac <0estitul general al lui Miliai 8iteazu=,!ruia <din baladă=, Cltul, 1uşcaşu, Re6 <re6 q rege din latină=, Spicu, 2arzan, 2ă0ăluş, Arsu, 8idra, 8ictor&









in m &&2ni"in$ "roHu[i8iiMi[gn

amME

tf M BtJU"p UDfJ[9`NNNN:W #9 i% + @ %BX B sX%%7 iPH&P|

N



ş , &TH %7H &%&8 i%7B7 NH

<f

UJX &TP*V Vy&w>%Y%7Z UB % î|l Ui 0 i']B A

î îl &&&& U8 V&UX< && PB7 & i"?* UU 8 [f 8B%I 8? [i U7î Z ,0X

îiX

i Ii iV I i S [gX





JH7B ,î XQ H =fH 7 U t H l ă " % #%33%z]^=Î] 33 J$; & 3++++++++++++++++++++‰e + + +333^333 =<+": :&^+ +++ +V + :+ +k^^

BT%i% B Aƒ QUQ Z QB,B 7U Q &B 9J 8 B I ii% e f U X ? B Q t f O

îf% y ,7 ?,V&7,i&0&BH%0U0&î %0Hi%r%0

% Z Z Z % & B(tr4Nszgp





ii€Sisaair U^













$iserica de zid a fost prima dată unde a fost şi cimitirul&S%a făcut pe pământul 5ri0eoilor, mâsurându%se cu lanul <preotul Ioan şi Ilie=& 1ictura bisericii din

$umbeşti a fost e6ecutată de pictorul $elizarie cu o deosebită măiestrie&4 fost începută în *:;+& între anii *;+* %*;+' a fost terminată& S%a încărcat şi terminat în anii ce au urmat,

î *;.+ fii d fi ită d î lt 1 fi it l !# di



în *;.+ fiind sfinită de înalt 1reasfinitul !#enadie&

3ste o biserică trainică, zidită din cărămidă&1reoi au fost7 8asile 1ătrăşcoiu, 1âtrăşcoiu Luc#ian, 4ncuescu Si0ică, 1ătrăşcoiu Leon şi Stănciulescu

Iulian&4ici slu"ba de cununie a doi tineri presupune o înlănuire a tinerilor şi a naşilor cu o panglică roşie, obicei

nemaiîntâlnit până aici& 1reotul Stănciulescu e6plică ce simbolizează acest obicei7 este o legătură a dragostei până la mormânt& Mai e6istă un obicei7 toi ginerii cununai aici şi%au lăsat prosoapele în biserică %acest gestsimbolizează rugăciunea lor, prin prezena permanentă a prosopului în biserică, pentru trăinicia familiei noiîntemeiate&

1reotul spune că, deşi nu pot fi fizic la biserică, măcar duminica, bumbeştenii sunt aici cu sufletul, prin

pomelnicele lor&/espre credina bumbeştenilor este reprezentati0 faptul că dintotdeauna paro#ia de aici a fost una de

categoria I, simbolizând faptul că enoriaşii sunt oameni cu credină aleasă&5#iar acum, în iulie -++. se 0opseşte acoperişul bisericii&5ântărei au fost aici de%a lungul timpului7 domnul $ugă, Iorgoiu 8asile, 2etileanu 4drian, Surcel Sandu,

Luben Neluş&$iserica hînălarea /omnului] de Ia $ârleşti

La *D+ în localitate e6ista o biserică din lemn& în cimitir, lângă biserică, este o cruce de la *DD:&$iserica actuală a fost ridicată de bârleşteni& începută în *;.+ şi terminată în *;'+, preot paro# !#eorg#e

Mănescu sub ar#ipăstoria I1S Nifon 5ri0eanu mitropolitul 5raio0ei protoereul !r& 1re"beanu s%a sfinit la Dnoiembrie *;'., în *;:- a fost reno0ată prin contribuia credincioşilor în zilele ar#ipăstoriei I1S NestorSe0erineanu, mitropolitul Clteniei, protoereul Neofit Stănciulescu&

5ântărei7 $ugă, Laiu, Surcel Sandu& 4cum în iulie -++. se re0opseşte biserica&$iserica hSfântul !#eorg#e] de la 1orceni

$iserica cu #ramul Sfântul !#eorg#e din satul 1leşa <fost 1orceni $imici= â fost construită în anul *;. din

4re fundaia din piatră cu 0ar, pereii din lemn şi în0elitoarea din iglă& 4 fost pictată de !& $ăleanu&5lopotnia de azi, foarte solidă, a fost ridicată în -D aprilie *;D. şi a fost turnată cu mâinile locuitorilor&

!ardul a fost făcut de /odoacă 5onstantin din 5urtişoara iar porile de Mitu /ragomir din $ârcaciu&4coperişul poartă amprenta mâinilor lui /umitru Muşetescu din 5opuzu, stâlpii de la intrarea în biserică au fostd i d l R i i Sf i l t fă t d Li di Sâ b ti 1 ii #i d l l ti l i f t $i



aduşi de la Ro0inari& Sfeşnicele sunt făcute de Lican din Sârbeşti& 1reoii paro#i de%a lungul timpului au fost $ie

5iocănescu, Ioan !ialatu, Stănciulescu !rigore, acum slu"ind biserica şi oamenii din sat cu mult suflet şidragoste preotul 5iocârlan Ion&

5ântărei au fost 2etileanu 4drian, 5iula0u 1antelimon, 3ugenie 1apoiu şi acum Mărgărit 2ătaru Iiij <c#iar îşi sărbătoreşte ziua numelui cu credincioşii cărora le%a împărit din sufletul său bun câte un pa#ar cu suc, 0inunii, şi câte o eugenie=&

Frumos este câ la această biserică cei care cântă alături de preot şi cântăre sunt copiii din sat& 1reotul5iocârlan crede că a0em ne0oie, pentru a ne fi mai bine, de o preuire mai mare a bătrânilor&

în -++* s%a #otărât introducerea gazelor la Lăzăreşti <cu ing& Sorin /ădulescu=, dar preotul 5iocârlan Ion a pus problema7 biserică sau gazeX S%a #otărât atunci % biserica&

în primă0ara lui -++*, în /uminica 2omii, s%a pus piatra de temelie& S%a sfinit atunci terenul& 4u fost aduseşapte maşini de bolo0ani de la 5rasna& 4"utorul oamenilor din sat a fost deosebit, dar insuficient <cu bănicontribuit !igi 8âă, Micnescu /umitru şi toi locuitorii, flecar edupă puterile sale=& Camenii de aici, prin guralui Mirulescu !ogă, spun că au primit şi a"utorul comunelor 1olo0ragi şi $aia de Fier, a"utor în bani dar, spree6emplu $erculescu /orel din $aia de Fier a adus 0ar la momentul potri0it&

4cum biserica este construită şi începută şi pictura cu interiorul turlei bisericii, unde păzeşte Isus 9ristos&$iserica nouă a fost construită pe pământul unui om cu suflet, Oa#aria !#eorg#e& 4tunci s%a început

biserica, în -++. a 0enit şi rândul gazelor&■=v u&'#!( fci-GJ&5apela hSfântul $ie] Sadu

*apela )S"ântul Ilie, Sadu, din localitatea $umbeşti%Jiu a fost construită din necesitatea de a deser0ireligios comunitatea ortodo6ă care s%a format odată cu începerea construirii liniei ferate $umbeşti%Li0ezeni şiapoi a construirii şi funcionării Azinei Sadu <fosta 1irote#nie a 4rmatei=& Cdată cu desc#iderea acestor şantiereau fost construite barăci din lemn, formându%se o colonie muncitorească&

Cdată cu înfiinarea acestei colonii muncitoreşti s%a impus şi construirea unei capele pentru a deser0icredincioşii ortodocşi ai acestei colecti0ităi&

9idroelectrica S&4& $ucureşti, Sucursala !or" este cea care a finanat această lucrare&4ici 0a funciona şi o bibliotecă paro#ială, ca în marile oraşe ale ării, la care 0or a0ea acces toi enoriaşii&4ceastă casă nouă a /omnului a fost binecu0ântată de către enoriaşi cu daruri7 co0oare <primăria, prin

domnul primar Stănculete Ion=, cări, straie preot, sfeşnice şi icoane etc&4"utorul primit de la Ioac#im 1âr0ulescu stareul mănăstirii Lainici constă în catapeteasma sculptată



4"utorul primit de la Ioac#im 1âr0ulescu, stareul mănăstirii Lainici constă în catapeteasma sculptată&

9ramul bisericii este tot Sfântul Ilie iar cei doi preoi care umplu cu glasul lor sfântul locaş al /omnului,Mărăcine Marian şi Luben 5onstantin, ar dori ca ziua de hSfântul Ilie] să fie hOiua oraşului $umbeşti%Jiu]&

4ici predică cu0ântul lui /umnezeu preot Mărăcine Marian şi preot Luben 5onstantin,$iserica 4d0entistă

Rădăcinile credinei ad0entiste pe pământul bumbeştean au fost fi6ate de un soldat, Ion al lui Mi#ai1opescu, care a adus o biblie în *;* din război& în tranşee se 0estea e0ang#elia& 2ranşeele erau un loc desmerenie& Soldai şi ofieri făceau legământ cu mâna pe biblie că daca 0or scăpa 0ii de acolo nu se 0or maiîndepărta de credină&

J\* HMonografie % $umbeşti%Jin> 4şa a fost7 Ion al lui Miliai 1op eseu făcuse în casa lui biserică&I 4cesta a murit, dar )mama Ioana cum îi spuneau copiii sofiei salev a rămas un stâlp al &cultului ad0entist& 4 crescut cei ( copii în> această credină&

" !rupul creat de Ion al lui Mi#ai 1opescu a impus un respect în " localitate, dar, deşi el a supra0ieuit celor două războaie mondiale,

H grea i%a fost soarta în timpul comunismului& 5redincioşii au suferitv fel şi fel de persecuii, casa a fost înc#isă datorită nucleului ad0entistI ce se crease acolo& Camenii nu 0or uita niciodată sigiliul de pe uşă şi> ştampila& Se uitau pe geam şi 0edeau cum creştea praful pe mobilă& S%a desigilat până la urmă, dar în *;- au trebuit să treacă> printrUo altă furtună7 comunitateaad0entistă din$umbeşti%Jiu a> fost declarată ca nea0enită şi sUau arondat la cea de la 2ârgu%Jiu&H 5 di i ii d i i â bă ă d â bă ă l 2â Ji

;i mai slujim o idee! a#i văzut ce uşor "ace Dumnezeu totul9 'l zice şi se "ace( A zis să "ie lumină şi a "ostlumină, tot ce a zis să "ie a "ost doar pentru a+ răscumpăra pe om a trebuit să4şi lase propriul "iu omorât &edăm noi oare seama ce pre# a plătit Dumnezeu pentru noi, oamenii9

iua noastră este o zi obişnuită, ca a oricărui om! când desc.idem oc.ii diminea#a ne plecăm $n genunc.işi mul#umim "iecare cu cuvintele lui lui Dumnezeu pentru darul acesta $ncă o zi de via#ă Se "ace apoi



şi mul#umim, "iecare cu cuvintele lui, lui Dumnezeu pentru darul acesta 4 $ncă o zi de via#ă( Se "ace apoi

ZAltarul "amilial de diminea#ă[, cântând $mpreună un imn şi $ngenunc.ind "iecare( ;i la masă ne rugăm! unul se roagă pentru binecuvântarea mesei pentru to#i(

lecăm la lucru, invităndu4l pe Isus cu noi să ne $nso#ească pe parcursul $ntregii zile, a $ntregii vie#i( &oicerem totul prin Isus lui DumnezeuQ spune doamna Suzi /ănăiaă <care cântă întotdeauna, şi când pregăteştemâncarea, şi când spală rufele, cântecul fiindu%i un bun prieten= interpretând împreuna cu cele două nepoele0enite în 0acană de la $raşo0 un imn care începea cam aşa7)Din nou se4arata diminea#a ;i jnierla cântă iar pe pământ

Mai e6istă pe teritoriul oraşului $umbeşti%Jiu o biserică baptistă şi mai acti0ează, răspândind credina prinfelul lor aparte, martori ai lui Ie#o0a&

Mănăstirea 8işinaîn secolele I8 şi 8 mănăstirile, pe lângă faptul că stăpâneau mari proprietăi feudale, erau totodată

centre de cultură, unde se în0ăa carte sla0onă, unde se copiau cările bisericeşti& /e aici se recrutau )Diecii <secretarii= pentru cancelariile domneşti şi curile boiereşti&

Ana din aceste mănăstiri zidite în această perioadă este şi mănăstirea 8işina zidită lângă un turn dacic deapărare, care poate a a0ut lângă el şi un sanctuar& /espre Mănăstirea 8işina documentele ne arată că a fost zidităde Mircea cel $ătrân sub munte& 4şezată în defileul Jiului, ea poate fi& socotită printre cele mai 0ec#i locaşurireligioase din "udeul !or" ridicate de Mircea cel $ătrân&

Iată cuvintele Ieromona.ului ;te"an pe care <asile *ârabiş le aduce din )<ia#a preacuviosului &icodim

s"ântul8 In( cartea sa )Istoria Gorjului)unele mănăstiri şi biserici de4atunci şi până astăzi sunt pustii, stricate până $n pământ, cât abia pu#in se şi cunoaşte din rămăşi#a zidurilor Ion iar numele şi pomenirea lor de tot s4auitat, ce a "ost pre acele locuri, precum mănăstirea <işina, zidită sub munte lângă apa 5iului $ntre satele orceni şi 'umbeşti şi a "ost $năl#ată de marele 0ircea <oievod, "iul lui adu &egrUr<oievod şi .ramul s"intei biserici a "ost S"ânta -reime, precum $n .risoavele lor ce sunt la s"ânta $nănăstire -ismana se arată( *i "iind această s"ântă mănăstire aproape de drumul ce merge $n #ara ungurească pe drumul <âlcanului şi din pricina treceriiadeseori a oştirilor nem#eşti, ungureşti, turceşti, tătăreşti pe aceste drumuri, nu s4au mai "ăcut aceste s"inte

probabil că mănăstirea a fost părăsită fiindcă nu mai figurează în 0reun document& 5auzele acestei părăsiri ar putea fi conflictele dese între clăcaşi şi reprezentanii ei& Ruinele acestei mănăstiri se înală şi astăzi în dreaptaJiului& 4r#itectura este asemănătoare cu a 8odiei, 2ismanei, 5oziei& 5onstrucia are forma o0ală pre0ăzută îninteriorul ei cu mai multe intrări mai ales în altar& 4 fost construită din piatră de râu, iar pentru coluri s%aufolosit blocuri de lut ars în formă de paralelipiped dreptung#ic (+6(+6.+ Oidul a putut rezista intemperiilor



folosit blocuri de lut ars în formă de paralelipiped dreptung#ic (+6(+6.+& Oidul a putut rezista intemperiilor

atâtea secole pentru că mortarul are în compoziia lui mult 0ar, iar în interiorul zidului e6istă două sc#elete delemn, unul la bază, altul la - m înălime care îndeplinesc acelaşi rol la ca fierul% beton din construciile actuale&1entru e6ecutarea bolilor şi a formei o0ale a ferestrei s%a folosit tuful 0ulcanic& Ferestrele laterale au a0utformă dreptung#iulară şi au fost pre0ăzute cu bare metalice dispuse longitudinal&

In construcia acestei mănăstiri s%au îmbinat armonios elementele stilului bizantin& 4cest monument istoric0orbeşte peste 0eacuri de indestructibila aspira#ie de libertate a locuitorilor ?

9riso0ul pri0ind restabilirea #otarelor cu $umbeşti, ne do0edeşte e6istena $ăului încă de pe 0remea luiMircea cel $ătrân ca atestare scrisă&

5itesc pe un pliant în care sfinenia se îmbină cu istoria şi cu natura, un pliant primit de la domnul primar

Stănculete Ion7 începuturile mănăstirii 8işina se pierd în adâncul 0remurilor istorice& Istoricul I& /onat, înlucrarea sa )Kunda#iile religioase ale :lteniei] emite ipoteza ctitoriei Mănăstirii 8işina de către Sfântul

Nicodim& $ogdan 1etriceicu 9aşdeu spune că Nicodim a căutat în munii Clteniei, printre stânci şi peşteri, unloc mai potri0it singurătăii traiului mona#al şi a clădit succesi0 c#ilii, sc#ituri şi mănăstiri pe

Jiu, pe Motru, pe Clt, pe /unăre, etc& între acestea numărându%se şi Mănăstirea 8işina, alături de 2ismana,8odia, 5ozia etc&

Aceasta ipoteză este $ntărită de un alt document! )*ronica rimată de la rislop scrisă de un călugăr din

0ănăstirea rislop, ridicată de &icpdim, cu titlul )lângerea silvaşului8 care aminteşte de e/isten#a unei peşteri pe valea 5iului $n care s4a aşezat S"ântul &icodim! )ca acestui prea cuvios părinte şi s"ânt de la Dumnezeu Domnul ira vestit şi $n _ara omânească peste munte a trecut şi cercetat locuri multe de şi4a tocittoiagul de "ier privind pe pământ şi pe cer, locul cel ales mai $ntâi este $n( ;urduc, sus pe 5iu, acolo peşteră şi4a găsit şi $ntr4$nsa s4a sălăşluit, care peşteră şi acum se găseşte şi a S"ântului &icpdim se numeşte

4lte documente de la sfârşitul secolului 8I 0in să ntărească do0ezile de 0ec#ime7*% 9otărârea lui 1etru cel 2ânăr pentru respectarea #otarului stăpânirilor mănăstirii 8işina stabilit de

N $ b

Mănăstirea Lainici <prezentată la subcapitolul V2urism=5ronica rimată de la Mănăstirea 1rislop arată că Sfântul Nicodim s%a aşezat într%o peşteră pe 8alea Jiului la

)Surduc8 deci lângă Mănăstirea Lainici,Marea prigoană împotri0a ortodo6iei româneşti, declanşată peste toată 2ransil0ania între *D(+ şi *D(, de

apocaliptica împărăteasă a imperiului austro ungar Maria 2ereza a a"uns până la Mănăstirea Lainici 4şa cum



apocaliptica împărăteasă a imperiului austro%ungar, Maria 2ereza, a a"uns până la Mănăstirea Lainici& 4şa cum

do0edesc documentele 0remii, se spune într%un frumos pliant de la Mănăstirea Lainici, generalul $u@o adistrus peste .++ de biserici şi mănăstiri ortodo6e, printre care şi mănăstirea Lainici, care era situată la câi0a@ilometri de grania cu Imperiul 4ustro%Angar&

în *D:' Sc#imnicul 4tanasie este trimis de la 2ismana pentru a reîn0ia Mănăstirea Lainici, unde adună dinnou o obşte de .+ de mona#i, /upă moartea sa, între *:*+ şi *:*D, boierii enumerai la subcapitolul V2urismau construit biserica 0ec#e a mănăstirii Lainici, care a fost sfinită de către 3piscopul !alaction al Râmniculuicu #ramul )Intrarea $n 'iserică a 0aicii Domnului

4ceastă mănăstire are o mare legătură cu istoria7 o parte din mona#ii din Lainici au aderat la răscoala lui2udor iar călugărul Ma6im a a"uns pandur& 4ici s%au retras mai muli boieri socotind că 0or fi ferii de 0ăpaia

răscoalei, dar unii dintre ei au fost prinşi de căpitanul de panduri 5onstantin Stări&/upă înăbuşirea răscoalei, turcii, care au pus stăpânire pe inut, au 0enit la Lainici, au de0astat%o şi au tăiat

capul călugărului Ma6im iar pe ceilali mona#i i%au împrăştiat&/upă Sc#imnicul 4tanasie a fost stare la Lainici 5u0iosul Irodion Ionepcu 5[1ucea"ărul 1ainiciului cum

este numit de Sfântul 5alinic de la 5ernica=& 4cesta a fost stare la Lainici între *:(' şi *;++, cu intermitene& 4fost adus de la Mănăstirea 5ernica şi numit stare la Lainici de către Sfântul Ierar# 5alinic, imediat dupănumirea sa ca episcop la Râmnic& 5u0iosul Irodion i%a fost du#o0nic în toată această perioadă& Rămâne sâaprofundăm cercetările, deoarece, citim în pliantul Mănăstirii Lainici, se consemnează c#iar în 0iaa Sfântului5alinic, cele două minuni pe care le%a făcut în drum spre Lainici, la du#o0nicul său&

In timpul războiului pentru independenă s%a cerut mănăstirii să trimită monar#i api pentru ser0iciilesanitare ale armatei& /in cei *- mona#i api au fost selectai pentru a fi trimişi pe front Serapion Minulescu şi!#erasim 1a0el&

1rimul război mondial, între *;*%*;*:, a fost nemilos faă de mănăstire, distrugând%oD" trupele germaneau intrat cu caii c#iar şi în biserică, făcând focul în ea şi profanând%o peste măsură& Se mai păstrează scri"elite pe

pereii din altar numele unor soldai şi ofieri, care au forat inclusi0 clopotele& 4r#i0a Mănăstirii, care era de *metri, a fost arsă, cimitirul de0astat şi profanat, toate crucile au fost $mulse& /upă război nu se mai cunoşteau

$umbeşti%Jiu

i ffwîa iBrti Hrrtg2rHHiarrrin&Hgfc

i2

cel din dreapta pentru icoana zilei iar cel din stânga pentru icoana #ramului bisericii& 4stăzi stare este protosing#el Ioac#im 1âr0ulescu <.( călugări=&



p g < g =

Sc#itul Lo cure le% 1oiana în care este construit are ca stră"eri Muntele Sli0a la sud şi culmile 1arângului la nord%est&4l& /oru erban e6plică cum din eroarea copiştilor s%a a"uns la semnificaia ling0istică de locuri rele, deşi

denumirea de locurele este argumentată, reprezentând pluralul diminuti0ului )locurel poieniă de munte&4r#itectura bisericii cu ziduri groase de * m are formă trilobată cu turla cu fee poligonale, bine

proportionate faă de ziduri& $iserica nu are tindă&5C4L4 $AM$3234NMultă 0reme în satele acestea n%au fost şcoli& Camenii nu în0ăau carte pentru că n%a0ea cine să%i în0ee şi nicinu erau şcoli&

1rima şcoală, e drept în limba sla0onă, pe teritoriul oraşului $umbeşti%Jiu apare în cadrul Mănăstirii 8işina prin secolul al l8%lea, zidită de Mircea cel $ătrân lângă un turn dacic de apărare, aproape de 8alea Sadului& Seştie că primele şcoli la noi în ară au apărut în cadrul mănăstirilor pentru necesităile de cult dar pregăteau şifuncionari pentru cancelariile domneşti şi curile boiereşti, că în aceste şcoli se în0ăa în limba sla0onă& 5usigurană că şi pe lângă Mănăstirea 8işina a funcionat o asemenea şcoală care s%a desfiinat odată cu părăsireamănăstirii în condiii încă nelămurite <fie de0astată de turci, fie distrusă de locuitorii din $umbeşti şi 1orcenicare an a0ut numeroase conflicte cu călugării c#iar ciocniri sângeroase cu pierderi de 0iei omeneşti=&

1rima şcoală în satul $umbeşti a fost o singură camera din lemn situată în locul casei de azi a lui 5onstantin5ri0ă % azi 5ri0ă 5& /umitru zis Mitruă şi în "urul ei nu era nici o casă& 1rimul în0ăător la aceasta şcoală a

fost /an Ionăşoiu care era şi%cântăre la biserică& 4cesta era cititor şi traducător de acte 0ec#i şi era c#emat şi la2ârgu%Jiu să descifreze te6te 0ec#i&

/upă /an Ianăş a 0enit în0ăător în $umb eşti Luca 30ulescu din 2etila& 4poi /ogaru 3ftimie câte0a luni, până a 0enit !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti de la $ucureşti, unde fusese să se specializeze în lucrări manualeşi legătorie de cări& 4cesta a făcut lucru manual7 coşuri, îmbrăca damigene, a adus un război de esut în careeseau fetele& !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti făcuse un atelier cu trei camere7 în una se ese a, în alta lucrau

eta", ce contrasta izbitor cu mag#ernia de peste drum denumită şcoală& 4 fost dat în "udecată de oameniiconştieni din sat, au 0enit portăreii şi autorul& /ascălul 4le6andru 2atomirescu a fost martor ocular lanumărarea cărămizilor din casa zidită de Nicolae S& 5ri0ă& 2oate s%au muşamalizat şi bumbeştenii au rămas să%şi trimită copiii să în0ee carte în case dărăpănate, insalubre, în beciuri întunecoase, ce numai a lăcaşuri deinstrucie şi educaie nu semănau aşa cum este casa lui /umitru 2 /ănăiaă în care a a0ut nefericirea să în0ee



instrucie şi educaie nu semănau, aşa cum este casa lui /umitru 2& /ănăiaă în care a a0ut nefericirea să în0ee

copiii din $umb eşti printre care şi dascălul& în primii ani *;.' %*;.: se în0ăa în becim casei lui !#&/umitrescu%$umbeşti în care a funcionat clasa 8il%a& în anii *;'+ %*;'* în0ăător era Nacu Ion& /e prin *;'- şi

până în *;'( s%a construit noul local de şcoală cu săli de clasă& 4"utor neprecupeit la construirea lui a datinginerul /an Ionescu%Siseşti, fiul academicianului& !#& Ionescu%Siseşti, care era inginer constructor la 5&F&R,$umbeşti%Ll0ezem în punctul Meri& Locuitorii din $umbeşti%Jiu 0or purta 0eşnică recunoştina atâtacademicianului cât şi fiului său, pentru materialele date, planurile întocmite şi eforturile depuse ca să realizezeo construcie şcolară modernă şi solidă&

In octombrie *;'(, noua şcoală a intrat în funciune cu clasele î % I8 şi 8I şi 89, pentru că a apărutgimnaziul unic în care s%a(& înscris ele0ii clasei a 8%a atât de la $umbeşti cât şi de la Sadi !imnaziul unic şi%a

început acti0itatea tot în noul local de şcoală&în urma reformei administrati0e, satul Lăzăreşti s%a afiliat la comuna $umbeşti%Jiu& 5um ele0ii din acest sat

în0ăau la şcoala 2etila ori la şcoala din comuna !ruiu, în satul Lăzăreşti nefiind şcoală, în anii comunismului şicu contribuia 0oluntară a locuitorilor din întreaga comună, în anul *;*%*;- s%a construit şi în satul Lăzăreştiun nou local de şcoală&

1entru copiii oamenilor muncii de pe defileul Jiului, muncitori 5&F&R&%işti, pietrari, forestieri, etc& s%au maiînfiinat încă două şcoli7 una în staia 5&F&R& Meri, prima în0ăătoare fiind Mazăre

4ngela şi alta In Lunca Mare în clădirea ce a ser0it ca 0amă prin *:;( %*;++, iar în timpul războiului *;*'%*;*: a ser0it ca locuină pentru ostaşi& La şcoala de la Lunca Mare a funcionat ca în0ăător 5alotescu 2iberiudin !lodeni, 1ănoiu Lepădat, /i"mărescu Ioana, !#ibule Ion, etc&

1e 0remea burg#eziei rămâneau ele0ii neşcolarizai din cauza lipsei de localuri, regimul democrat%popular adus slo0a cării la zeci de @m în inima munilor&

în 0ara anului *;., prin contribuia 0oluntară a locuitorilor $umbeştiului, a0ând în 0edere generalizareaîn0ăământului de : ani s%au mai construit încă - săli de clasă, pe aripa sudică alături de cele săli construite în*;'- *;'( î ât i : ăli d l ă î l i l i ă t l d i i i ă

Nu ştii despre ce este 0orbaX 3ste o glumă7 femeile, supărate că au ele prea multe îndatoriri în 0iaa de zicu zi faă de bărbai, au mers la /umnezeu cu 5alba4n pro#apsă le ia şi lor ce0a îndatoriri, că nu mai suportănedreptatea asta dintre se6e& /umnezeu le%a spus că o singură dorină le îndeplineşte& 4sta pentru că au a"unsînaintea lui cam ca Sindicatele de la A& M& Sadu în faa patronatului şi spre bucuria acestuia7 certându%se întreele şi dezbinându%se continuu cu lec#ia ne$nvă#ată am spune Ana a fost dorina asupra cărora femeile au



ele şi dezbinându se continuu, cu )lec#ia ne$nvă#ată am spune& Ana a fost dorina asupra cărora femeile au

rămas de comun acord7 să le ia măcar durerile de naştere&&& să le dea tatălui copilului& /ar ce s%a întâmplatX1ac aici o di0agaie şi în0ă şi eu din scurta mea e6perienă de 0iaă pe tineri mai ales7 la un e6amen eşti în

ultimele minute& /e prin sală auzi rezultatul sau metoda la un e6erciiu pe care tu l%ai rezol0at în linişte, nu îngraba ultimelor minute& Rezultatul nu este ca al tău sau metoda nu este ca a ta& 5e faciX 2e apuci să tai, să striciX

Nu face asta dacă la momentul respecti0 n%ai a0ut nici o îndoială că ceea ce ai făcut este corect& 5#iar estecorect, pentru că )obişnuin#a este a doua natură şi gândirea iniială este cea mai bună& 8ei regreta dacă în locsa rezol0i în continuare te apuci să te iei după nu ştiu cine& 30entual, dacă eşti iste, scrie ce0a la problema lacare n%ai nici o iăee()&imica se 0a puncta cu +, ce0a poate să 0aloreze puncte&

4ltă )logica ini#ială! pune întotdeauna un lucru în acelaşi loc 3ste esena contabilităii despre care, ştii

sau nu, !#eot#e spunea că este )ştiin#a ordinii, iar "ără ordine nu este lumină& E $ntuneric2e 0ei grăbi de multeori iar obişnuina asta cu pusul unui lucru întotdeauna în acelaşi loc, c#iar dacă nu este un loc potri0it, te 0ascoate din multe belele&3i, asta 0oiam să spun, că logica iniială e cea mai bună şi aşa a făcut si /umnezeu, a lăsat femeilor durerile denaştere, pentru

că tot acestea au început să se plângă la el că în loc să aibă dureri soii lor, s%a întâmplat să mai aibă dureri şi0ecinii&

4şa şi%au uitat sindicatele logica iniială pentru care au apărut, astfel că ele au de0enit, din ce0a foartefolositor, care lupta pentru drepturile salariailor o iluzie până la coadă&4ici e problema7 se pierde logica iniială pentru care a apărut o idee pentru că nu se transmite bine de la o

generaie la alta&&& aşa s%a terminat şi cu dictatura proletariatului şi cu comunismul, care 0or de0eni, din 0iaăcare pulsa, simple po0eşti pe care le 0om spune la nepoi&

între anii *;*: %*;-( se constată un mare număr de repeteni şi abseni tot anul& 5oncluziile ce se potdesprinde pentru această perioadă s%ar concretiza în greutăile cetăenilor, ca urmare a războiului, dificultăile

ii did ti d l d î ăă â t l di i ii i d i t l i il ii t

îngust, meşteşugăresc în clasele 8%89 în0ăământul supraprimar, care n%a găsit astfel preuire în rândurileărănimii noastre& 4ltă cauză ce%a frânat în0ăământul în $umbeştiJiu a fost criza economică a anilor *;-; %*;.., când părinii au plecat după ser0icii până la sc#elele petrolifere Moreni <1etre şi Ion 8ălăreanu=, la 5FR<2atomirescu /& 4urică, urlin 5onstantin, /ănaiaă /umitru, /răg#icioiu Ion, /răg#icioiu 5onstantin şi alii=&3coul crizei economice, micşorarea salariilor, curbele de sacrificiu, reducerea numărului şcolilor şi al posturilor



3coul crizei economice, micşorarea salariilor, curbele de sacrificiu, reducerea numărului şcolilor şi al posturilor

de în0ăători, s%au oglindit în slaba frec0enă a ele0ilor şi în mărirea numărului de repeteni cum este la clasa I%aa anului şcolar *;.+ % *;.*, când s%a soldat cu *' repeteni din (' înscrişi, iar în *;.* %*;.- au repetat clasa '.ele0i din (+ înscrişi&

în0ăământul a căpătat caracter tot mai reacionar prin înfiinarea hStrăjeriei^ care s%a practicat intens înscopul educării copiilor în spiritul obscurantismului, în cult faă de rege, în spiritul înfrăirii între clase, supunerefaă de burg#ezie şi în 0ederea pregătirii războiului antiso0ietic& 5omandant stră"er în comuna de atunci)'umbeşti5iu era în0ăătoarea 1opescu I& 4le6andrina&

3ducaia tineretului dobândise o nouă îndrumare sub forma Stră"eriei al cărei conducător a fost 2eofilSidoro0ici& 4cesta a reprezentat prototipul omului nou în stilul decenal al restauraiei, înfăişând forma pură a

elementului standard pe care 0oia să%l creeze din generaia tânără, prin etapele succesi0e ale educaiei stră"ereşti&în toamna anului *;.' regele 5aro al I3%lea a înfiinat )Straja _ării, un soi de organizaie de cercetaşi& 3l

a creat aceasta în sperana că 0a e6ercita asupra tineretului aceeaşi atracie pe care o a0usese până atuncimişcarea legionară a lui 5odreanu7 uniforme, defilări în formaii militare, impresia de foră şi utilitate socială&/eşi a primit fonduri enorme aceasta n%a putut de0eni o organizaie politică pe măsura planurilor şi dorineisperate de rege& 5ei peste '&+++&+++ de tineri înscrişi în )Straja _ării8 au fost organizai în legiuni, centurii,stoluri iar conducătorii lor instruii în tabere speciale7 pentru apărarea pasi0ă, formaii sanitare, poştă şi telegraf,telefon, radio%telefonie, traciune mecanică, localizarea incendiilor, ateliere şi industrie& 4cti0ităile desfăşurateau căpătat mai mult un caracter te#nic, aspectul politic de proslă0ire a marelui stră"er <5arol al II%lea=,

desfăşurându% se formal, nea0ând o reală aderenă în masa participanilor&în perioada *;.. %*;.:, programele de în0ăământ urmăreau să dea puine cunoştine în fa0oarea educării

ele0ilor în spirit fascist <metoda | centrelor de interes8 şi )comunită#ile de muncăQ8F iar leciile a0eau osc#emărigidă, mecanicistă, formalistă <treptele #erbartiene=&

In perioada *;.D % *;.: şcoala funciona într%o mag#erniă şi din cei (+* ele0i înscrişi au promo0at .;., cutoate că războiul nu începuse şi cadrele didactice nu erau plecate la concentrare& în 0remea celui de%al doilearăzboi mondial, *;.; % *;'', greutăile şcolare au crescut& 1ărinii şi în0ăătorii plecai pe front, şcolile rămase

Reforma în0ăământului din . august *;': a adus sc#imbări importante7 şcoala de0ine unică, de stat,desf#nându%se în0ăământul particular şi separându%se de biserică&



1rin reformă s%a dat atenie deosebită în0ăământului preşcolar,iar în0ăământul elementar a fost lărgit de la' la D ani, clasele î % I8 fiind obligatorii şi gratuite, şcolarizându%se toi copiii de 0ârstă şcolară&

La zestrea analfabeilor ării din anul *;'( comuna $umbeşti%Jiu participa cu peste 'S+&In perioada *;'(*;' în0ăătorul 2atomirescu /& 4le6andru a organizat şi condus un curs de alfabetizare la

care au fost înscrişi -- tineri analfabei, au frec0entat regulat *. şi%au absol0it cursurile *-, aşa cum reiese din



ş , g ş , ş

ade0erina din * aprilie *;' emisă de directorul şcolii& în anii care au urmat au funcionat cursuri dealfabetizare la şcoală, conduse de toate cadrele didactice, atât dimineaa cât şi după amiaza,în funcie de

posibilităile de participare ale cursanilor? ba, cei mai în 0ârstă, au fost alfabetizai pe grupe de case sau ladomiciliul fiecăruia, întrucât cei cu peste (( % + ani nu puteau, în timpul iernii să 0ină la şcoală&

1ână în anul *;(-, analfabetismul din comunele ce aparineau sectorului în0ăământ şi alfabetizare$umbeşti, 5urtişoara, cu satele 2etila şi Iezureni, Muşeteşti cu satul Sârbeşti, !rui, Lăzăreşti, Lunca Mare şiSadu era pe cale de lic#idare& Mai e6istau în toate comunele sectorului .:* de analfabei,din care în iarna anului*;(- au mai fost alfabetizai **&

începând cu *;(-*;(. problema şcolarizării în comuna $umbeştiJiu nu a fost cazul să se mai discute acut,

ci să se ia măsurile necesare ca toi ele0ii intrai în şcoală să termine ' clase şi să se înscrie în clasa a 8%a,frec0ena menînându%se ;( % *++&

Situaia şcolii din $umbeşti%Jiu,cum reiese din cataloage şi matricole, pe perioada anilor *;'(%*;( esteredată în ane6a? 2abel cu ele0ii înscrişi, promo0ai şi repeteni pe perioada anilor *;'(%*;(&

în anul şcolar *;''*;'( în comuna $umbeşti%Jiu ia fiină o şcoală elementară cu clasele I % I8 în coloniaSadu,unde încep să în0ee copiii muncitorilor din Azina Mecanică % 1irote#nia Sadu, a0ând ca în0ăători pe soii9ulea& Alterior la această şcoală au fost încadrai în0ăătorii7 1uşcaşu Măria, $og#ianu 3caterina, !ribincea8ladimir&

începând din;''*;'( iată şi cadrele care au funcionat la şcolile din $umbeşti%Jiu7 4ring#ie Maria, soii

3rmeliuc 4le6andru şi /omnica,Moşilă Ion,1opescu L4le6andrina, 5impu 1etre, /imitro0 Natalia, soii2atomirescu /, 4le6andru şi 2atomirescu 4l& 4le6andrina, 1op eseu 4l& Ion&.: p

1aralel cu şcoala primară începând cu *;'(*;' şi până în *;': a funcionat în şcoala $umbeşti%Jiu şigimnaziul unic&

5omuna $umbeşfci%Jiu a0ând condiii materiale şi cu spri"inul acordat de Azina Mecanică Sadu, a reuşit sădea în folosină un local nou de şcoală cu şase săli de clasă care începe să funcioneze de la * septembrie *;'(&

în octombrie % noiembrie *;'( a luat fiină gimnaziul unic în comuna $umbeşti%Jiu în care frec0entau ele0ii



g ş

absol0eni a ' clase din comunele $umbeşti%Jiu colonia Azinelor Mecanice Sadu, 5urtişoara, Muşeteşti şiSâmbotin cu satele afiliate lor&

în *;'.*;'' în A& M& Sadu funciona o şcoală profesională& 3le0ii primeau totul gratuit <masă, cazare,cări, caiete, salopete=& 5adrele didactice erau recrutate dintre ingineră şi maiştrii din uzină& 5ursurile durau .ani şi la finalizarea lor absol0enii susineau im e6amen de absol0ire în urma căruia erau încadrai muncitorispecializai într%o meserie <strungar, frezor, rabotor, sculer%matrier etc=&

Intre anii *;(( % *;(; cadrele muncitoreşti necesare A& M& Sadu au fost pregătite prin cursuri fără frec0enăorganizate la $ntreprinderea a D &oiembrie din 5raio0a&

în centrul ci0ic prima şcoală a fost înfiinată la data de * septembrie *;''& 3ra o şcoală primară pentru copii

celor care locuiau în barăcile special construite de întreprindere sau în gazdă la cetăeni din satele $umbeşti,1orceni, 8alea Sadului& La început şcoala a funcionat pro0izoriu până în anul *;'D, fiind înscrişi un număr de**- ele0i&

La cererea muncitorilor din Azina Sadu, cu spri"inul directorului 4rtur 1opescu şi a Inspectoratului teritorials%a reuşit să se aprobe o şcoală cu patru posturi de în0ăători&

2imp de ( ani şcoala a funcionat într%un local dat de uzină, înzestrat cu tot mobilierul, în imobilulactualului spital Sadu& /upă transformarea localului în spital, în anulf&;';, şcoala se mută în 5lubul Sadu,acti0itatea şcolară desfăşurându%se pe perioada *;';%*;(-&

Armare a faptului că s%a primit dispoziie ca şcoala să nu mai funcioneze într%un local de club, Azina Sadu

a repartizat pentru desfăşurarea acti0ităii şcolare un apartament cu două camere ce făcea parte din locuinelemuncitorilor <5%uri=& Sălile de clasă erau mici, cu sobe pentru lemne& în asemenea condiii şcoala a funcionatdoi ani <perioada *;(- %*;('=&

în acest timp directoarea şcolii, 1uşcaşu Maria, a făcut demersuri pentru a se clădi un local nou de şcoală& întimp ce se lucra la localul nou şcoala a funcionat în localul unde se afla până mai de

ir Jitl %

curând fosta brutărie din Sadu& în anul şcolar *;(' %*;(( s%a reuşit ca în şcoală să funcioneze şi ciclul al 3t%learespecti0 clasele 8 %8IL Localul nou de şcoală a fost terminat în toamna anului *;(', local cu D săli de clasăspaioase şi luminoase - săli pentru cancelarie una pentru secretariat şi o sală pentru păstrarea materialului



spaioase şi luminoase, - săli pentru cancelarie,una pentru secretariat şi o sală pentru păstrarea materialului

didactic& începând cu anul şcolar *;(' % *;(( şcoala poartă denumirea de h;coala elementară de D ani Sadu, Numărul ele0ilor a crescut, astfel că în anul *;- % *;. se a"unsese la cifra de (. ele0i&/in anul *;- %*;. şcoala poartă numele de h;coala medie <alea Sadului prin funcionarea primelor

clase de a 8I9%a& 1rin stăruina directorului $ăcanu Ion s%a reuşit să se treacă la construirea unui nou local înapropierea primului&

începând cu noul an şcolar *;. % *;' s%a dat în folosină noul local de şcoală&1e lângă şcoala elementară de D ani din colonia muncitorească Sadu a funcionat, începând cu *;(* şi o

secie fără frec0enă în care muncitorii dornici de ridicarea ni0elului de cunoştine îşi susineau e6amene pentruclasele 8, 8I, 8II, obinând în final certificat de absol0ire a D clase elementare&începând cu *;( % *;(D ele0ii din în0ăământul de cultură generală cursuri de zi, au fost obligai sâ poarteuniformă şcolară&

/in anul şcolar *;( %*;(D liceul îşi măreşte durata la ** ani, numindu%se u;coală medie de QQ ani( înultimele clase, a %a şi a l%a acti0itatea se bifurcă în secie reală şi umanistă& 4bsol0enii claselor a I8%a şi a89%a susineau şi e6amen de absol0ire iar absol0enii clasei a l%a e6amen de maturitate <până în *;': senumea e6amen de bacalaureat, între *;': %*;(- e6amen de absol0ire, *;(- % *;(. % e6amen de maturitate pânăîn anul *;( % *;, iar din *; % *;D bacalaureat& 1rofesorii ce au predat şi la şcoala medie mi6tă serală pânăîn *;*7 1etrescu Ileana, !odeanu Lucreia, 5ristea !beorg#e, 1opescu Ion, 1op eseu 4le6andrina, 5#imerelMaria, 1opescu Maria, /ineu Nicolae, Mladin !rigore, Yarălungă !eorgeta, $ogdăne 4le6andru, 40rămescuMaria, Alaru 1antelimon& Mogoş Ioana, 9uzuneanu 4na, 2anc Lidia, 5ostin Lia, Sterescu $ica, 2odea 8iorel,$âldea Lia, Alaru !abriela, 1opescu 3ugenia, 8erzan 4cbilina, !âlcescu 2eodor, Roşea Sanda&

36amenul de absol0ire a D clase elementare se susinea anual în faa unei comisii alcătuite din directorulşcolii elementare în funcia de preşedinte şi profesorii clasei care au predat materiile dee6amen drept e6aminatori& Cbiectele erau7 limba română <scris şi oral=, matematică <scris şi oral=, fizică <oral=,istorie <oral=, geografie <oral=&

Iată promoia clasei a 89 a care a susinut acest e6amen de absol0ire în sesiunea iunie a anului şcolar *;(;

înfiinarea colii medii 8alea Sadului în *;* a necesitat construirea unui nou local de şcoală alături de celedouă clădiri ale colii !enerale& în *;D-D. se dă în folosină actuala clădire 0ec#e a Liceului industrialcuprinzând ; săli de clasă ( laboratoare, o clădire pentru ateliere şi alte dependine&

/in *;* şi manualele erau gratuite& /in anul şcolar *;*% *;- a luat fiină atelierul şcolii,primul maistrufiind 1opa /imitrie&



p

în *;. apare şi ideea necesităii internatului& 4cesta era la început într%o sală de clasă din şcoala 0ec#e, în*;' într%o baracă& La cantină ser0eau la început masa +%D+ ele0i& La internat fetele erau supra0eg#eate de$erea Mi#aela şi băieii de 8âlceanu !#eorg#e&

/in anul şcolar *;D+*;D* s%a înfiinat un internat modern cu *-+ locuri&S%au construit două cămine internat, două cantine şcolare iar începând cu anul şcolar *;:. % *;:' s%a dat în

folosină o modernă clădire pentru liceu cu .: săli de clasă, cabinete pe obiecte şi laboratoare&Seria de ele0i ce a început liceul în *;(*; este prima care a terminat liceul cu durata de *- ani& în *;:

în0ăământul obligatoriu era de *+ ani&4bsol0enii liceului s%au afirmat ca studeni strălucii, de0enind mai târziu ingineri, medici, profesori,

do0edind în muncă o pregătire medie temeinică şi o conştiină înaltă a datoriei lucrului bine făcut&5u aceştia s%a muncit mult, adâncind cunoştinele pre0ăzute de programele şcolare în orele de cercuri

organizate la diferite obiecte7limba română, matematică, fizică, c#imie, educaie fizică&Rezultatele muncii migăloase şi continue desfăşurate cu ele0ii dotai au adus localităii locuri fruntaşe la

olimpiadele şcolare Ia fazele pe ară& /e e6emplu in anul şcolar*;:*;; ele0ul 2etileanu 5onstantin areprezentat liceul Sadu la etapa naională a olimpiadei de matematică, întrecându%se cu ele0i din licee curenume& 4nul *;;*;D+ aducea liceului Sadu o meniune la olimpiada naională de c#imie prin ele0a 5obzaru8ioleta&

5ei mai #arnici şi%au înscris numele în paginile !azetei Matematice din anii *;D *;D*7 5ri0ă Nicolae,

5ârlea linia, 1ătrăşcoiu 3mil, Luben Ion, 2etileanu 5onstantin, 2uturugă Marcel, !ăman !rigore, 4ring#e/orel, Mocanu /aniel, Niescu 8asile, Filip Maria, 5ârlea 3lena, !ăman Ion, 2ănăsescu Ion&

1e plan sporti0 în anul şcolar *;;*;D+ la 5rosul 2ineretului 1opescu 8ictor din anul III a obinut locul pe ară, iar la tenis de masă ec#ipele liceului Sadu, fete şi băiei au ocupat locul I pe "ude&

/irectorii 4ndrioiu 5ornel şi ad"unctul 1opescu !#eorglie au reuşit sa creeze în rândul profesorilor oatmosferă de întrecere continuă în etalarea calităilor profesionale a acestora, concretizată fie în amena"areacabinetelor de specialitate fie în organizarea de programe artistice [ilula la ni0elul claselor de ele0i conduse

Rodica, educatoarea !ăte" Loredana,cu meniunea că doamnele în0ăătoare şi doamna educatoare acti0ează lacoala din $umbeşti&

Maiştriir8âă 5onstantin, !ăman !#eorg#e, 1iscanu Nicolae, !aman 8asile, Iosif 1antelimon, Foanene!rigore, Surcel /umitru, 2etiieanu Ion&

5ontabili sunt7 2orop 3lena si $utaru 5osmin, laborant 1iscanu 5laudiu, secretară 8âă Maria,



administrator 5eauşu Ion, paznic 8râncui Ion şi 5ălin Nicolae, îngri"itor $ănescu 3lena, 4rdei 3lena,40ram&escu 3ugenia, Morma Sorina, 5rintea Nicolia, 5asangiu 5ornelia, Sarcină Maria, /ânăiaă Mariamuncitori7 5iungu 5onstantin, 5ătuoiu Serg#ie, şofer Lupulescu Ion&

La clubul sporti0 acti0ează 2âî0escu 5onstantin şi !eică Ion&La coala din 8alea Sadului, în anul şcolar -++-%-++., au funcionat următoarele cadre didactice7 Roşea

Climpia, 5iobescu Ileana, Se0astre Maria, 5Knstantinescu Nicolae, !ăman 8iorica, 8ulpescu 3lisabefea,erbănescu Ileana, Militarii 8aleria, Iancu Ioana, 5orâci 3leonora, Rotaru !abriela <şi metodolog•, 4ndreoiuIoana, $onoiu Nadia, Oguroiu Maria, Nistorescu Norica%5ristina, 2ăloi Mariana, 2oropu 8asilica, $ogîiianMaecel%Li0iu, 1opescu /orin, Lupulescu Maria, /ogaru 4urica, Să0escu 4driana, 5ornoiu Ionela, 1ătrăşcoiu

Ileana, Filip Monica, /umitru tefania, Angureanu Climpia, Să0escu 4drian, 9ica /enisa, $ălănescu, Stancu5ristina, Stăncu 2iberiu, Lupulescu /umitru, /răgan $ina, Lupulescu 4ristică, 1ătrăşcoiu Lucica, !iorgi8asile, Seceleanu 4ngela, 5răciun Ileana, $orcan Mi#aela, $enegui 4urel, 1ătrăşcoiu !#eorg#e, /ănescu Sorin,IonescuFimia, Lupuiescu 3caterina, Au 3lisabeta, $iuca Magdalena, Filip 5ristina, Munteanu Ionu, /ogaru /umitru,5urelea Nicolae, 5ătuoiu 3ugenia, 2repăduş Minodora, Lupşan 3lena, Luben 5onstantin, Mărăcine Marian,!ăte" $ogdan, 2omescu 5laudiu&

Nu se poate spune că ai 0izitat o şcoală dacă nu ai 0izitat şi biblioteca ei& La o măsuă elegantă, într%un colal bibliotecii o femeie cu o pri0ire ageră, doamna 40rămescu Mocenica, care trebuie în acelaşi timp să păzească

şi gestiunea, să ser0ească şi cititorii, fiecare cu preferinele şi ne0oile lor, nu se 0ede dintre băiei şi fete, ele0i ailiceului, dornici de cultură& i ce%mi spunea mama că e tinereeaX 3 0ârsta unui uni0ers moral la cea mai înaltăcotă& 3 un timp pentru toate în 0iata omului şi fiecare 0ârstă îşi are pe ale ei& 2otul trebuie făcut la timpul

potri0it7 în0ăătura, căsătoria, copiii, totul& 3i 0or să în0ee şi bine fac <şa se îndrepte şi spre meserii=&% $ună ziua, doamna bibliotecar% $ună ziua% 5itesc copiiiX

% 4stăzi sunt denaturate multe&% 4cest dans are rădăcini ancestrale, un ritm unic în care se amestecă primiti0itate şi trăiri

multiple& 4m iubit mult folclorul nostru însă muzica populară de astăzi nu mai este ceea ce trebuie să fie muzica&5ei cu 0oce se simt în stare să%şi compună singuri cântecele, dându%le aşa o notă de autobiografie&&&

% i când mai constată că la Radio 5raio0a spre e6emplu oamenii plătesc c#iar bani să le audă,



aşa cu )are mama două "eteQT

au şi garania că au făcut o treabă bună&% Cricum acestea nu 0or intra în folclor, folclorul are cultura lui şi nu rămâne în el decât ceeace are 0aloare&

% 8ă mulumescîmi continui căutarea după un material de brigadă& Nu departe de liceu o doamnă cu părul alb, dar o pri0ire

zâmbitoare şi îneleaptă mătură la poartă& /a, doamna educatoare Mateş mi%a spus că doamna directoare1opescu de la cămin&&& şi parcă într%o mică plimbare cu deosebita doamnă în0ăătoare Rotaru !abriela aceasta s%a oprit puin să discute cu&&& c#ipul de la poartă& /a, sigur este doamna 1opescu7 şi din 0orbă în 0orbă am aflat că

pe 0remea comunismului la întreprinderea Sadu erau brigăzi pe ateliere, formaii de dansuri, monta"e literar%

muzicale, recitaluri de poezie pe muzică, dansuri tematice& Se încerca foarte mult păstrarea folclorului zonal7muzică, mişcare, strigături& La dansuri erau prezentate şi "ocuri din$Jualte zone ale arii, s%a realizat punerea în scenă a unor obiceiuri ca )pi#ărăii, obiceiuri de iarnă, colinde&

$rigăzile noastre de la cămin satirizau copii, părini< obiceiurile unor tătici să intre într%o instituie cuigările aprinse sau şi mai rău, să le stingă în g#i0ecele cu flori=&

3rau şi brigăzi cu campania electorală&Se satirizau în general lipsurile şi toate greşelile& Satirizarea începea de la teatrul de păpuşi, cu )<asilac.e şi

0aricica <aceştia c#iar satirizau toate greşelile=&

2rebuie spus totuşi că în prima parte brigada e0idenia acti0itatea meritorie& 4poi urma partea cu critica&% /a, sunt lucruri de care a0em ne0oie şi acum&% 40em, multe lucruri bune le%am uitat7 noi, cei din grădinie şi cămine a0eam un permanent dialog cu

în0ăătorii spre binele micuilor&% /a, mintea lor este un burete care absoarbe, dacă are ce&% Sc#imburile de e6periene între comisiile metodice de în0ăătoare şi educatoare au a0ut ce rezultat

copii bine pregătii şi ele0i, după grădiniă sau cămin, competiti0i la e6amene cu cei din 2ârgu%Jiu sau cu cei din

% te#nician mecatronic + locuri& 1iceu seral clasa a P"a% te#nician mecanic întreinere şi reparaii .+ locuri&;coala de arte şi meserii pro"il mecanicF!% tinic#igiu%0opsitor .+ locuri?



% mecanic motoare termice .+ locuri?% lăcătuş construcii mecanice .+ locuri&coala de la Lăzăreşti

înainte de *;'; copiii din Lăzăreşti au în0ăat carte la şcoala din satul !rui până în *;.+ <ele0ii mergeau laşcoală cu lemnele în brae=, din *;.+ şi până în *;'; au urmat cursurile şcolii de patru ani din satul 2etila&5apriciile 0remii, gerul şi zăpezile făceau ca muli dintre ei să întrerupă cursurile&

coala din Lăzăreşti a funcionat la început în clădiri particulare& 4stfel, cursurile şcolare s%au desc#is pentru prima dată ia *( septembrie *;'; în casa locuitorului Mirulescu 4urel& Sala de clasă era o cameră potri0ită ca mărime, unde erau trei bănci lungi, o tablă, o masă şi un scaun pentru în0ăător& 3rau înscrişi -'

ele0i, primul în0ăător fiind 1opescu 8& Ion <care face în anii *;(+ %*;(- şi cursuri de alfabetizare= de la !rui&4ici au în0ăat carte copiii din Lăzăreşti până în anul*;(D când şcoala s%a mutat peste drum, în casa lui !ore 5ocolan, datorită reno0ării casei de către proprietarulMirulescu 4urel& 4ici acti0itatea a fiinat un an cu în0ăătorul Romanescu !rigore&5ursurile s%au desc#is în localul nou la data de *( septembrie*;(: cu -* ele0i, în0ăător fiind Lupulescu 8aleriu& Localul a fost construit cu contribuia 0oluntară alocuitorilor din întreaga comună $umbeşti%Jiu 4ceasta a fost construită pe pământul în0ăătorului MinulescuIon&

4u fost în0ăători 5oricescu <mama Matildei de la /ispensar=, /iaconescu Ion& C perioadă n%a fost prea

mare stabilitate a cadrelor didactice, perindându%se mai muli în0ăători pe aici&

coala din Lăzăreşti a dat oameni destoinici, ca 8âă Ion, profesor de matematică, 8âă 5ornelia, inginer, Nistorescu /umitru contabil, $ărbu Mărioara, Ion 2omoaica, !icu 4ncuescu <cei din urmă patru au fost colegide clasă şi nu e6ista concurs şcolar pe care să nu%I câştige=&coala de la 1orceni

La *+ octombrie *;'; ia fiină prima şcoală din 1leşa cu în0ăătorul Mărculescu Nicolae din

/upă pensionarea în0ăătorului 5impu 1etre <B* % B-=, datorită creşterii numărului de ele0i au 0enit doiîn0ăători7 5impu !rigore, prin transfer de la !ornăcel şi !#ibule ion din şcoala de la $umbeşti% Jiu, fapt care adurat ' ani, până la sfârşitul anului şcolar ' % (, când s%a restructurat din nou postul& Armătorii doi ani arămas doar 5impu !rigore& în BD % B: apare iar postul al doilea </arie Mi#ai şi erbănescu Climpia anul *;D %*;:, Neamu 8iorica în B: % ;, /i"marescu 4ngela B; % BD-, 1ătrăşcoiu /umitru, care a funcionat până la



înc#iderea şcolii&în anul *;D., martie a funcionat grădinia de la 1leşa, pe lângă şcoală cu următoarele educatoare7 $reban5amelia, Saucă Maria, Lupulescu 8asilica&

în anul *;D. % *;D' era în stadiul de finisa" o grădiniă de sine stătătoare, a cărei construire a fost #otărâtăîncă de la construcia şcolii&coala de la Lainici şi de la Meri

Cdată cu începerea lucrărilor îa e6ecuia căii ferate $umbeşti% Li0ezeni s%a creat primul centru şcolar laMeri în *;(+, care s%a mutat la Lainici în *;(.& La Lainici a funcionat în barăci special amena"ate, a0ândîn0ăător pe Filimon Maria&

/in *;(D şcoala s%a mutat din nou la Meri, cu aceeaşi în0ăătoare& /e la înfiinare şcoala a funcionat cu 'clase simultane, numărul ele0ilor 0ariind între D şi *(&/esc#izându%se şi două e6ploatări forestiere şi o carieră de piatră, numărul lucrătorilor şi copiilor mărindu%

se, s%a desc#is din nou în *;+ şcoala de la Lainici, care a funcionat într%o sală din clădirea fostă 0amă LuncaMare şi c#iar în staia 5FR Lainici&

/in *;'*;( şcoala a funcionat în cantonul situat la *(+ m sud de staia 5FR Lainici&/in anul *;+ şcoala de ' ani de la Meri a funcionat într%o sală spaioasă din localul 5FR& în anul *;'

şcoala Meri a fost filmată, dându%se filmul documentar );coala de la 0eriîn $umbeşti%Jiu e6istă şi 5lubul ele0ilor, care îi antrenează pe copii în acti0ităi instructi0e <cercuri de

croitorie, carturi, mecanică, cerc foto, c#imie e6perimentală= şi artistice <cercuri de dansuri, de muzică = sau delărgire dez0oltare a minii canalizându%le energia proprie 0ârstei spre 0alorificarea aptitudinilor lor sau spreformarea unor aptitudini <practice, artistice=,

între cercurile de la 5lubul 3le0ilor $umbeşti%Jiu, cercul de 4utomatică Informatică a fost înfiinat în *;;*şi beneficiază de coordonarea unui om deosebit, profesor /an Rădăcină, absol0ent al Facultăii de 4utomatică şi5alculatoare a Ani0ersităii 2e#nice 2imişoara& Cbiecti0ul central al cercului este formarea unei gândiridi0ergente <stimularea creati0ităii= precum şi a unor deprinderi practice în lucrul cu calculatorul şi în domeniul

!#eorg#e /umitrescu%$umbeşti a scris la .* decembrie *;+; monografia $ăncii 1opulare h!ilortul] din No0aci&

1entru a putea înlătura întunericul din 0iaa ărănimii, înfiinară în *:;', la şcoala din $umbeşti%Jiu o bibliotecă cu peste *&+++ de cări, cea dintâi bibliotecă de şcoală primară din !or"& 5u leafa lui de în0ăătorscoate re0ista );ezătoarea săteanului socotindu%se directorul şi proprietarul ei& La re0ista editată de !#eorg#e



/umitrescu%$umbeşti au colaborat scriitori şi economişti de seamă7 Ioan Sla0ici, 2& 5& Ionescu% 1aşcani, !&9ateganu, I& 4gârbiceanu, Oa#aria $ârsan, 8ictor 3ftimlu, !& Ionescu%işeşti, Cefca0ian !oga, precum şi oserie de preoi şi în0ăători care 0edeau îu cooperaie limanul scăpării ărănimii de sărăcie şi mizerie& /intrearticolele scrise de !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti la re0istă7 )1a moartea lui Spiru 3aret ], )1ui Spiru 3aret ],în care solicită tuturor băncilor populare şi cooperatorilor să contribuie la strângerea unui fond )Spiru 3aret Udin care să se ridice în $ucureşti un palat care să ser0ească de internat pentru fii de cooperatori care s%a6distinge urmând cursurile comerciale şi de cooperaie,B întâlnire pentru cooperatorii de pretutindeni precum şi calocal al 5entralei $ăncilor 1opulare şi al 5ooperati0elor săteşti], fond la care şi $anca 1opulară 5Epria din5omuna $umbeşti%Jiu a contribuit cu suma de *++ lei, după cum reiese din procesul%0erbal şi lista băncilor care

au luat iniiati0a&In aceeaşi re0istă se găsesc şi alte lucrări scrise de el ca7 )*ălăuza 'ăncilor opulare, )Din călătorii

cooperatisteQ şi )*oopera#ia $n Elve#iaU pe care re0ista le recomandă băncilor populare din ară ca să%şiînzestreze bibliotecile cu ele&

40ând o acti0itate deosebită ca în0ăător în comuna $umbeşti%Jiu, unde a fost găsit de Spiru 9aret cu atelier de tâmplărie şi războaie de esut înfiinate din iniiati0a lui personală, !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti%

a fost făcut sub%re0izor şcolar în "udeul !or",% dându%i%se sarcina să înfiineze bănci populare şi cooperati0esăteşti, /upă ce şi%a îndeplinit misiunea încredinată în !or" a fost mutat la Me#edini şi /ol" în aceeaşi misiune&

în anul *;*. găsim pe !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti în funcia de inspector general al $ăncilor 1opulare&La inaugurarea localului $ăncii 1opulare 4le6andru !#ica din comuna Cltenia într%o cu0ântare plină de



g p p

însufleire face comparaie de cum era $tarea materială a sătenilor *- ani în urmă şi cum se găsea atunci, care se bucură de roadele muncii lor datorită înto0ărăşirilor de tot felul& Spune că noua credină a ărănimii era să fienumai cooperaia, care%i 0a duce la 0indecarea tuturor ne0oilor& îndeamnă pe săteni să meargă înainte cu operalor, ca prin înto0ărăşiri să scape de cămătari şi samsari, care cumpărau cu preuri derizorii rodul muncii lor, iarsătenii să%şi procure tot ce le trebuie prin înto0ărăşiri şi atunci opera lor 0a fi o operă mare, o operă naională&

în re0ista );ezătoarea Săteanului8 în0ăătorul 3manoil 1opescu din 2urcineşti scrie7 în articolul )rimelelicăriri de mişcare economică4culturală in Gorj arată că s%a lăit buruiana cea rea şi s%a întins prime"dioasasectă a cămătarilor, că naia se află împărită în două clase, dacă nu duşmane cel puin nepăsătoare una faă dealta7 "os o clasă ignorantă şi săracă lipită pământului, sus o clasă bogată, a cărei producie se reazemă pe braelecelei de "os&&& )cu acest c.ip suntem osândi#i să pierim ca neam şi se întreabă 3manoil 1opescu7 5ine trebuiesă fie eroul care înelegând c#emarea 0remii să tune cu glas profetic, să apuce în mână 0âslele şi să ducă barca la

bun limanX /rept este că s%or fi gândit muli la căutarea leacului dar se temeau& 4utorităilor administrati0e leera teamă să nu ia mişcarea aceasta drept un început de socialism şi în loc de mântuire să 0adă un înc#ipuit

pericol&5u o astfel de con0ingere ne%am altoit sufletele, acum şaisprezece ani <*:;:= o ceată de nouă în0ăători şi

nouă preoi lângă care s%au alăturat doi comerciani, treisprezece mici proprietari şi douăzeci de agricultori&5eata aceasta am botezat%o Societatea )1uminarea Săteanului( 40ea reşedina în $umbeşti%Jiu şi cuprindeazece comune7 5artiu, 5âineni, 5urtişoara, !rui, 9orezul, Muşeteşti, Rugi, Sc#ela şi 2etila&

5eata era pusă sub preşedenia şi ascultarea lui !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti pe atunci în0ăător, ca unulal cărui cu0ânt a0ea mai multă autoritate şi ca unul ne îndemnase să începem mişcarea&

Iată ce dorea societatea noastră7Rumfoes ti%Ji6i%■W8WUUf i$ tri3 III~LI

% înfiinarea de biblioteci cu cări şi re0iste potri0ite pentru săteni şi deprinderea celor ştiutori de carte cucitirea lor&

'ucuria ne4a "ost aproape de paro/ism când, la *ongresul $nvă#ătorilor din iulie QRXX, 0inisterul şcoalelor de atunci, zicea! )de alt"el ralul $nvă#ătorilor $n mişcarea noastră economică , a "ost $mbucurător şinorocos până $n prezent( 0işcarea mai conştientă şi mai sistematică a $nceput din acea parte binecuvântatăcare a dat #ării $n acest secol şi pe -2dor <ladimirescu( Acolo, $n Gorj, o mână de oameni cu inimă şi pricepere, s4au pus $n "iJuntea nu numai a mişcării culturale poporane, dar şi $n "runtea mişcării economice( Ei muncesc

TT



cu sârg( Kacă to#i ast"el%TT

!or"ul a0ea atunci *D bănci rurale şi mai multe societăi culturale şi biblioteci din care una%cea din$umbeşti%Jiu%cu peste *&+++ 0olume& Me#edinii au urmat bunul e6emplu şi a0ea ( societăi culturale şi societăi cooperati0e& /ol"ul nu a 0oit să rămână mai pre"os şi a0ea mai multe bănci rurale& Mişcarea prindea întoată ara&

)-recerea bunului e/emplu de la Gotj la 0e.edin#i şi de aci $n Dolj, coincide cu trecerea d4lui G.eorg.e Dumitrescu4'umbeşti ca sub4 revizor pe rând la aceste două jude#e( <izionari şi naivi am "ost socoti#i şi noi ceidin ceata $njg.ebată sub arâng la QR, dar am reuşit $nc.eie articolul său $nvă#ătorul Emanoil opescu(

/upă o prodigioasă acti0itate în domenii diferite, dar cu scopul ridicăriiBni0elului cultural şi economic al

ărănimii, în0ăătorul !#eorg#e /umitrescu%$um#eşti, moare în august *;.;, regretat de foştii lui colaboratoriîn domeniul cooperaiei şi mai cu seamă de locuitorii comunei $umbeşti%Jiu, în a căror memorie se 0a păstra 0ieimaginea faimosului în0ăător !#eorg#e /#mitrescu%$umbeşti&!#eorg#e 2ătărescu

Născut în -- decembrie *:: la 5raio0a, fiul generalului !#eorg#e 2ătărescu din% 1oiana, !or", a fostliceniat în drept la 1aris, unde şi%a susinut în *;*- şi doctoratul, cu tema7 )1a regime electoral et parlamenta$re en 'oumanieTT(

3ra un bărbat frumos, înalt, cu o mină care a0anta"ează, orator cu e6presie pompoasă la întruniri publice&2alentul său oratoric a fost încura"at de tatăl său, care îl punea des să recite poezii&

4 intrat de0reme în politica, fiind subsecretar de stat la interne în cabinetul Ionel $rătianu& /in *;-' reiaacest post în cabinetele liberale din *;-D şi *;-:& în *;.* a fost ales secretai general al partidului&

La ( ianuarie *;.' a de0enit preşedinte al 5onsiliului de Miniştri, gu0ernul său depunând "urământulregelui 5arol al 9 lea

-ot $n această perioadă s4a acordat o mare aten#ie dezvoltării $nvă#ământului de toate gradele( e"ermdu4 se la acest "apt -ătărescu spunea! )am construit peste +(XXX de şcoli primare şi am creat Q(XXX de posturi de$nvă#ători la şcolile rurale, ajungând să avem astăzi un număr de +(XXX de $nvă#ători

La -' februarie *;.D !#eorgbe 2ătărescu a procedat la o noua remaniere gu0ernamentală, de0enind dinacest moment şi Ministru, de Interne, Ministerul 4rmamentului desfiinându%se&



în noiembrie *;.D 5arol l%a însărcinat pe 2ătărescu cu constituirea unui nou cabinet& A iubit mult jude#ul Gorj, a"irmând, sus#inut de "apte! )voi da ultima "ărâmă din energia mea pentru acest jude# $n slujba căruia $nc.in toată puterea mea de muncă, având credin#a că izbânda nu va $ntârzia să apară8(

1entru localitatea $umbeşti%Jiu efectele acestei gu0ernări au fost înfiinarea prin /ecretul%Lege nr&.+*+*;.; la data de * octombrie a 1irote#niei 4rmatei Sadu, organizată ca administraie publică autonomă subregimul legii pentru organizarea şi administrarea administraiilor publice autonome ale stabilimentelorindustriale ale armatei&

/upă *;'' a aderat la programul Frontului Naional /emocrat& 4 fost ales 0icepreşedinte al 5onsiliului deminiştrii şi ministru de e6terne % *;'( %*;'D în gu0ernul condus de 1etru !roza&

4 spri"init dez0oltarea "udeului din punct de 0edere cultural, finanând, alături de soia sa, în perioada *;.% *;.: construirea comple6ului artistic al lui 5onstantin $râncuşi, 4nsamblul Sculptural de la 2ârguJiu cecuprinde monumente înc#inate memoriei eroilor goi"eni căzui în Războiul întregirii <*;* % *;*:=7 Masa2ăcerii, 1oarta Sărutului, 5oloana Infinitului şi $iserica Sfinii 4postoli 1etru şi 1a0el& Inaugurarea ansambluluia fost făcută la -' octombrie *;.:,

Moare în *;(D, fiind în#umat la cimitirul $elu din $ucureşti&La -- iunie *;;D este declarat membru post%mortem al 4cademiei Române&

ll%22 $ Mo/To#rh##

lui /umitrescu $umbeşti& 2oate acestea s%au realizat datorită armoniei ce e6ista între cadrele didactice, la care s%a adăugat autoritatea re0izorului şcolar 5ioată, care n%a admis nici o inter0enie politică, fiind re0izor şcolar

p8in concurs, nu prin politică mârşa0ă&*uvinte poetice spune $nvă#ătorul Dumitru 'ugă )Dascălului, cu )D8 mare cum $l au to#i sătenii $n

amintire, Ale/andru -atomirescu! )$n septembrie QRVR miram luat rămas bun de la şcoala din 'umbeşti, unde,



pierderile 0entilatoare în e6erezele pulmonare 0ariază pentru pneumonectomie cu ': din 0entilaia ma6imă, pentru lobectomie pierderile funcionale 0ariază între -. din capacitatea 0itală şi -. din 0entilaia ma6imă&

5ercetările medicale ale doctorului 8aleriu Almet s%au materializat şi au fost e6puse în lucrarea de dizertaie pentru obinerea titlului de candidat în ştiinele medical’, cu titlul )0odi"icările "unc#ionale cardio4respiratoare,după rezec#iile pulmonare], $ucureşti, *;(& /upă aspirantură şi doctorat în ştiine medicale şi% a pus priceperea



şi talentul în 0indecarea bolna0ilor de 2&$&5& la Zspitalul din Sibiu, Secia c#irurgie toracică&8iaa doctorului Almet 8aleriu constituie im e6emplu pentru tineretul din $umbeşti%Jiu şi de pretutindeni,demonstrând că prin perse0erenă, îmbinând talentul cu munca asiduă, oricine poate atinge piscurile cele maiînalte ale piramidei sociale&

Almet 8aleriu cinsteşte şcoala şi dascălii care l%au în0ăat şi 0a rămâne în cartea de aur a şcolii din$umbeşti%Jiu/an Ianăş

Fiu al satului $umbeşti, a fost primul în0ăător în prima şcoală care s%a înfiinat în satul $umbeşti& S%anăscut In anul *:-+ în familia

8ictor /umitrescu%$mnbeştiS%a născut în comuna $umbeşti%Jiu raionul !or", ca fiu al în0ăătorului !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti în

anul *:;.&în *;*+, după absol0irea liceului Sfântul Sa0a din $ucureşti, animat de ideea de teatru, intră la

5onser0atorul de 4rtă /ramatică din $ucureşti& în *;*; este trimis la 1aris pentru studii teatrale de regie& nl;--



a fost delegat de 8ictor 3ftimiu, pe atunci director general al teatrelor, să conducă regia teatrului Naional din5raio0a, până în anul *;.+ când teatrul a ars&Reîntors la $ucureşti rămâne regizor până în anul *;' când este scos la pensie& 4 fost în acest timp regizor

la Radiodifuziune la piesele )-eatru la micro"onX( în *;'' artiştii din $ucureşti din cauza bombardamentelorfiind dispersai în colonia Sadu de pe raza comunei $umbeşti%Jiu, a dat concursul pentru a face o scenă încolonia Sadu unde apoi a montat diferite piese şi a dat mai multe spectacole7 ducându%se în turneu în regiunea9unedoara, $anat etc& /upă pensionare a acti0at în teatru până în *;(: la $răila, 5onstana, 1etroşani, când înurma unui acces de cord a încetat din 0iaă şi a fost înmormântat în parcul artiştilor din cimitirul $elu din$ucureşti&

8ictor /umitrescu%$umbeşti a şi publicat mai multe lucrări printre care şi biografia lui 1aul !uşti&!rigore $ugăFiu de ăran din comuna 5urtişoara, născut la *+ februarie *:;;, a în0ăat ( clase primare în 5âineni& în

*;** a dat e6amen la !imnaziul h2udor 8ladimirescu] din 2ârgu%Jiu, pe care l%a absol0it în iunie *;*(& 5ei patru ani de gimnaziu au constituit temelia formării caracterului său, cizelat de profesorii pe care nu%i 0a uitaniciodată&

în septembrie *;*(, neputându%se prezenta la e6amenul pentru a intra la coala Normală din Râmnicu8âlcea fiind bolna0 a luat post de în0ăător suplinitor în comuna $umbeşti%Jiu şi a lucrat alături de în0ăătorii73ftimie /ogaru şi 1antelomon 1opa, în acea 0reme, remarcă în0ăătorul $ugă, în clasa a I8%a şi a 8%a erau

numai trei fete 5ri0ă 4urica <fata fostului primar=, 1ătrăşcoiu 4urica <fata preotului= şi Măroiu Maria& /in*;*D, desc#izându%se şcolile după război a lucrat în până în *;-- în alte localităi& în *;-- a re0enit în0ăător în$umbeşti%Jiu cu 1opescu M& Ion şi Istrătescu

$timbeşti% Jm

Ion, lucrând alături de în0ăătorii ce s%au perindat ca7 4ndrei 1ănoiu, /umitru Cprioiu, 2oma $eclierete, 1etreI& 5impu, 5onstana $ârcan, Ion Mărculescu, 5onstantin Minulescu, funcionând până în *;-; când a fost mutatla şcoala 2etila& în perioada celor D ani cât a fost la $umbeşti, între toi în0ăătorii a domnit o completă armonie?



5ercul cultural fiind prile" de ridicare a ni0elului profesional al în0ăătorilor şi cultural al sătenilor, daiU şi de biciuire a apucăturilor rele şi a delăsării cadrelor în muncă&

în0ăătorul $ugă !rigore mărturisea că şcoala din $umbeşti )mergea strună5ioată Ion, re0izorul şcolar erafoarte mulumit de cadrele de la $umbeşti şi le da ca e6emplu la celelalte şcoli& Satisfacii mari a a0ut mai laurmă, dar la început a suferit multe necazuri şi dureri(,1emne nu aveam, $n şcoală ploua, "ără mobilier, "ărămaterial didactic( 1uam primarul şi cerşeam din sat lemne pentru "oc şi şindrilă pentru acoperirea şcolii‚( încomuna unde piatra de munte cădea pe oameni, iar pădurile se ineau lanl o şcoală demnă de misiunea ei nu se

putea face& La un cerc cuîurâl doi în0ăători, unul din 5urtişoara şi altul din 8ădeni au atacat problema localuluide şcoală din comuna $umbeşti& în0ăătorul 1antelimon 1apa a făcut o paralelă între No0aci şi $umbeşti,

reliefând deosebirea mare din punct de 0edere economic, cultural, social şi estetic, deşi ambele comune erauaşezate la poalele muntelui a0ând aceleaşi surse& 4 pus accentul pe palatul de şcoală din No0aci, banca

populară, "udecătoria, etc& şi hedsoaîa şcoală din 'umbeşti8( 8orbitorul a fost întrerupt de primarul liberal Nicole S& 5ri0ă şi locuitorul Ion Luben, care au început să atace pe !#eorg#e /umitrescu%$umbeşfci că terenulunde trebuia să se construiască şcoala a fost cumpărat de /umitrescu şi l%a plantat cu 0ie& /ar acestea erau scuzefără temei&

1rin tradiie copiii $umbeştilor mergeau la plaiuri la 0ite, rămânând fără carte& 1entru a termina cu acestedeprinderi, $ugă !rigore împreună cu colegul său 1etre 5impu au #otărât să ia la şcoală în clasa I orice copilcare n%a atins 0ârsta de ** ani& 4ceştia au comunicat în scris părinilor că dacă nu%şi dau copiii la şcoală 0or fi

amendai şi apoi dai în "udecată& /upă ce au aplicat câte0a amenzi, foarte puini n%au îneles, socotind ei că)mai mult "olos aduce copilul $n "amilia decât plata amenzii]& 4ceştia au fost dai în "udecată şi obligai săUşitrimită copiii la şcoală& 4şa s%a obinut frec0enă şcolară& /in fondul amenzilor s%a făcut o parte din mobilier,tablouri şi #ări, s%a cumpărat material pentru lucru de mână la fete, fiindcă la şcoală era şi un post de maistru,înfiinat cu spri"inul

ii f i »ii'irn

iiiii: i i|i'i

iiririr<if rtriT^**—r i locuitorului Ianăş / !#eorg#e fiind al doilea din cei şase copii <Ion, /an, 1etre, Mi#ai, Neagu şi Sanda=, 8ăzându%* mai inteligent tatăl său a 0rut sâ%* facă preot dar nea0ând 0oce a rămas dascăl bisericesc& 4 continuat să în0ee singur şi scrierea în limba română cu alfabet latin şi din dragoste pentruîn0ăătură a căutat să%i în0ee tainele slo0elor şi pe alii& /eşi nu era şcoală în sat el i%a în0ăat carte pe fii unoroameni mai ridicai ca7 !#eorg#e 5ri0ă şi Sandu 5ri0ă&

în *:D' când se înfiinează prima şcoală în satul $umbeşti, probabil şi din iniiati0a lui, a fost primul



în0ăător care a pus în mod organizat condeiul în mâna copiilor ce doreau să în0ee carte& 3ra socotit om în0ăat,fiind c#emat şi la 2g%Jiu să citească si să traducă acte 0ec#i& 4 murit în *;+D, în 0ârstă de :D ani&/e la 2atomirescu 4le6andru la Mitelea Ion

)Din cele relatate reiese limpede elanul cu care s4au luptat cu greută#ile la şcoala din 'umbeşti45iu, iarnoi, cei ce i4am "ost elevi, ne4aducem cu drag aminte de lec#iile predate la un ridicat nivel calitativ,uşujJândurne drumul $n via#ă, pentru care4l $nconjurăm cu recunoştin#a noastră, la care are dreptul câştigat pemerit(

Sunt cu0intele înc#inate de )Dascălul 2atomirescu celui ce l%a în0ăat carte, $ugă !rigore, dar care i se potri0esc lui cu prisosină&

în perioada *;'( % *;': , odată cu trecerea la noul regim, se continua să se predea după 0ec#ea metodă<metoda cu0intelor normale= şi se încerca să se introducă o metodă neştiinifică, numită metoda globală& 8arămâne în analele şcolii din $umbeşti%Jiu următorul caz7 în toamna anului *;' inspectorul şcolar al plăşii2ârgu%Jiu, de care aparinea şcoala, 4le6andru Stoic#iescu primise ordin să e6perimenteze metoda globală launele şcoli& în acest sens a c#emat pe în0ăătorul 2atomirescu /& 4le6andru la Secia în0ăământ !or" şi i%a datordin ca în anul şcolar *;' % *;'D, la & clasa I sâ e6perimenteze predarea cu a"utorul metodei globale& 5u toatecă i%a spus inspectorului că ar trebui manuale speciale, materiale didactice şi c#iar bibliografie pedagogică

pentru a o putea pune în aplicare, răspunsul inspectorului a fost categoric7% 2e pri0eşte 8ei preda după metoda globală şi noi te 0om inspecta sâ 0edem rezultatele

/ascălul n%a predat după metoda globală ci tot după( )cuvintele normale, dar în luna februarie *;'Dinspectorul şcolar şef !or", însoit de inspectorul şcolar regional !rigore 1opeecu, de inspectorul

7>S



după constatările făcute la toate clasele, inclusi0 inspecie administrati0ă făcută în0ăătorului 5impu 1etre,directorul şcolii&

1a orele Q+ procesul4verbal a "ost redactat cu concluzia că((( u$nvă#ătorul I.tomirescu D( Ale/andru anesocotit ordinele trasate de organele .ti superioare şi ,a "ost lipsit de condescenden#ă respect in "a#aorganelor de control, s"idăndu4le, deşi are o bună pregătire metodico4didactică şi pedagogică (((



i /acă colecti0ul de inspectori nu i%au dat dreptate h DascăluluiQ, reforma din august *;': le%a arătat cămetodele pe care doreau aceşti inspectori să le e6perimenteze şi să le încetăenească în predarea cunoştinelor laele0i erau neştiinifice, înlăturate pentru totdeauna şi înlocuite cu metoda fonetică%fpa^tieă%sintetică în

predarea citit%scrisului la clasa I şi cu metode ştiinifice care iu seama de particularităile psi#o%fizice alecopiilor,la celelalte clase,

Metodele )Dascălului au dat roade& Sămâna semănată în micuii bumbeşteni a rodit& Iată care au "ost primele cuvinte ale pro"esorului universitar 0itelea Ion bumbeştean, de origine, acum

pro"esor universitar la catedra de Studiul materialelorF, vorbind despre sine! )am "ăcut primele clase la

'umbeşti, cu $nvă#ătorul -ttomirescu Ale/andru, care a dus la croirea destinului meu $n via#ă( ;coalaelementară are un rol "oarte important $n "ormarea omului i de zi copil "iind,prima dată când veneam acasă$mi "ăceam temele( $nvă#ătorul Vbtomireseu arăta caietele mele tuturor, ca e/emplu( Abia după e"ectuareatemelor mâneam şi plecam cu vitele7 vaca, porcii, caii dar la gât purtam totdeauna săcuiul cu căr#ile, pentru a$nvă#a $n continuareTQ(

2atăl său nu mai 0oia sa%* lase la şcoală după clasele primare& 40eau pământ, bunicul său, Iacob, a0ea laconac (+ % + oi <mama sa îl trimitea întotdeauna cu mâncare la bunic=& în0ăătorul 2atomirescu a purtat odiscuie cu tatăl profesorului7 )nu ai voie să laşi copilul cu patru clase% Este un copil dotat şi vremurile se vor sc.imba% -rebuie dat mai departe% -e poate ajuta şi ast"el

4 în0ăat mai departe şi a prins şi mai mult gustul în0ăăturii& 4cum nimic nu%i putea sta în cale, dându%şiseama că drumul în0ăăturii era drumul său& 4dmiterea la liceul 2udor 8ladimirescu a fost o "oacă, toi, profesorii întrebându%* de unde este, 4 dus cu faima sa şi numele localităii $umbeştiJiu în lume, pentru calumea i%a desc#is porile deodată&

8ăzând că fiul său, un copil din $umbeşti%Jiu, a luat printre primii trei la un liceu renumit, tatăl său i%a spuscă, dacă ar mânca numai ceapă cu pâine şi îl 0a ine la şcoală în continuare&

1entru ele0ul Mitelea Ion banii au fost întotdeauna o problemă& 8ara 0indea pere şi struguri la $ărbăteni şi

!ermania l%a primit cu un e6amen foarte e6igent de limbă, e6aminatori fiind *: cadre didactice de multespecialităi, printre care ingineri mecanici, metalurgi, fizicieni& într%o sală foarte mare erau americani, "aponezi,c#inezi, sud%americani, coreeni, ruşi, africani, arabi& 36amenul a fost7 cine0a le citea te6te, sarcina fiind de a

po0esti în scris ceea ce au îneles din te6t& 1entru latini este greu de în0ăat limba germană& în ': de ore sUa datrezultatul& 3ra 0orba de o clasificare a tuturor participanilor în începători, curs mediu, a0ansai şi reuşii& 4cele



momente i%au adus cea mai mare fericire7doar doi erau declarai reuşii, un ce# şi un român& Românul eraMitelea Ion&B u.0 !{2$ Ju+ ;w* 4i5 /"ru/2r/ 2YX//XYX2%2% I kiinffiP2li•nUrtiimiiii irii8iiBifir"iilMiri U ifirmuni

/in acel moment n%a mai a0ut odi#nă, sâmbetele şi duminicile nefiind pentru dânsul zile libere ca pentruceilali, profitând de faptul că aparatele arau atunci libere şi îşi putea face partea e6perimentală a lucrării laînălimea la care îşi dorea&

La sfârşitul perioadei de doctorat, profesorii de acolo i%au sugerat să%şi prelungească perioada de şedere în!ermania& Fusese însă atenionat de securitate că acesta este modul în care străinii 0or sa îi facă să rămână în

ara lor& S%a scuzat politicos, spunând că 0a re0eni cu plăcere mai târziu& 4ceasta a fost prima şi ultima sacălătorie în străinătate pe 0remea lui 5eauşescu deoarece n%a mai a0ut 0oie să plece& 4 fost unul dintre cei carea0eau dosarul la doamna 3lena 5eauşescu&

/upă sosirea din !ermania, statul român i%a recunoscut doctoratul, fiind pe rând7 asistent doctor, şef delucrări, confereniar, între *;:( % *;;+, datorită faptului că în această perioadă doamna 3lena 5eauşescu n%a mai

permis nimănui să promo0eze&4nul *;;+ i%a adus reluarea legăturilor cu !ermania&în *;;* de0ine profesor doctor, din *;;' fiind conducător de doctorat în specialitatea );tiin#a

materialelor8 <are ' doctori din mâna sa şi ** doctoranzi în pregătire=& !ermanii l%au c#emat ca profesor in0itat

în *;;-, iar în *;;, -+++ si -++.& 1lecările sale au fost susinute financiar întotdeauna de 4cademia !ermană&4 publicat cări în domeniul );tiin#ei materialelor $n construc#iile de maşini cu un profesor din 4c#en şiunul din /ortmund&

4re de transmis tinerilor că e necesar un ec#ilibru în tot ceea ce fac, ;( fiind transpiraie în oricedomeniu, numai ( inspiraie&, Nimeni nu reuşeşte fără muncă ceea ce%şi propune& 8iziunea pe termen scurt,mediu sau lung trebuie să fie una ec#ilibrată în sensul că tânărul trebuie să%şi propună înfăptuirea unor lucruri decare sunt conştieni că le pot realiza în timp util&

Ioana Ianăş pentru munca cu roade, deoarece în ultimul timp se cam pierde din 0edere faptul că munca trebuiesă aibă roade, nu se face muncă de dragul muncii&

4 mai a0ut ele0i deosebii7 !ăte" $ogdan, $orcan /orinela era un talent deosebit, Iui Marinică Florin îicurgeau cu0intele ,ca flu0iul ,când punea creidnul pe foaie, Feîicia 5iobanu, 1etrian Liliana, /elia 5aşotă şimuli alii&



Faptul că odată cu apariia uzinei au 0enit aici oameni din toate colurile ării, au determinat o alterare afolclorului local, astfel că doamna profesoară nu a reuşit, deşi îşi dorea foarte mult,Bu.0!12$Ju

să întocmească un album cu eşantioane de cusături sau să adune o culegere de folclor&: mare realizare pro"esională a doamnei pro"esoare a "ost prezen#a *ristinei Gogâ#ă la Strasbourg, ca

"inalistă a concursului epistolar )Europa $n şcoală8( Iată ce consemna Uie 1ăudat $n articolul a: gorjeancâ laStrasbourg8 din )Gorjeanu$)entru prima dată $n acest an VXXXF #ara noastră a participat la concursulinterna#ional ZEuropa la şcoală[ la sec#iunile pictură şi litaraturâ( entru omânia tema concursului a "ost!Z*um vede#i viitorul $ntr4o Europă unită[( In urma jurizârii na#ionale câştigătoare la sec#iunea eseu a "ostdesemnată *ristina Gogâ#ă, elevă $n dasa aPU4a ta liceul 0i.ai <iteazul din 'umbeşti45iu( *a urmare, tânăradin Sadu a luai parte la reuniunea interna#ională de tineret găzduită la St$Jasbourg $n vara anului VXXX de*entrul European al -ineretului -imp de zile cei VQ de reprezentând a $l #ări europene 4 'elgia, *e.ia,Germania, Spania, 1u/embourg, 1ituania, 1etonia, &orvegia, omânia, Suedia şi Slovenia, elevi şi studen#i cuvârste $ntre Q4VQ ani au dezbătut probleme cu care tânăra genera#ie se con"runta $n prezent droguri, rasism,educa#ie de"icitară poluare, sărăcie( -oate acestea au "ost e/puse de "iecare celorlal#i prin desene, sc.i#e, teste sugestive sau piese de teatru, după care au urmat discu#ii vizând găsirea unor modalită#i de solu#ionare a lor8(H Ion Stănculete

Iată ce spune domnul 0arin Dumitru, "ost angajat al U( 0, Sadu, c.iar şe" Serviciu ersonal, $ntr4o perioadă, despre primarul localită#ii 'umbeşti45iu, Stănculete ion! )gorjeon provenit dintr4o "amilie de #ăranidin jude#ul Gorj, a $nvă#at carte la şcoala din satul natal, continuând cu şcoala pro"esională de pe lângă U( 0(Sadu, cali"icându4se $n meseria de strungar( $n produc#ie dovedeşte o bună pregătire pro"esională,conştiinciozitate, "runtaş $n realizarea lucrărilor şi $n calitatea lor, dornic de a acumula cunoştin#e noi a urmat şcoala de maiştri şi toate cursurile ce apăreauF(

$n anii de con"uzie politică după VT august QR++ a "ost printre primii tineri care a vrut să activeze $n

pământ pe suprafaă de * #a pentru efectuarea orelor de practică agricolă cu ele0ii <terenul a fost împre"muit cugard din sârma g#impată şi semănat cu căpşuni şi porumb=, construirea unui local de grădiniă pentru .+ de copiiîn incinta şcolii, care s%a dat în folosină în anul *;D'& /ar nu numai aspectele materiale ale



0ieii localităii l%au interesat pe domnul Stănculete Ion& 4ceeaşi importana a acordat%o permanent bunăstăriispirituale a localităii, spri"inind profesorii din localitate în alcătuirea unui muzeu propriu ce a fiinat în actualullocal al Ser0iciului de gospodărire comunală, în alcătuirea unei monografii a localităii, etc& i ca lider sindical aacti0at pe tărâm cultural, inaugurând un drum frumos în Azina Mecanică Sadu numit [iua culturală a sec#iei sindicaleX( Fiecare secie inea un program artistic în câte o "oi a lunii& La început a impus această idee, pentru ca



apoi muncitorii să de0ină pasionai şi să ducă prin ani acest obicei, până la re0oluie, când a scăzut interesul pentru aceste aspecte ale muncii sindicale&In ce consta alcătuirea )ilei culturale a sec#iei sindicaleQX !azeta de perete prezenta mai întâi acti0ităile

ce urmau să aibă loc prin fotomonta"ele realizate, <fiecare secie a0eaU un album ce cuprindea acestefotomonta"e& Făceau brigăzi unde satirizau muncitorii slabi, risipa, calitatea produciei, pierderile& 40eauformaii de dansuri, tarafuri, interprei de muzică populară şi uşoară&

3ste din cei care au sfinit locul& Iubea mult fotbalul şi era con0ins că soia sa, fiind însărcinată, îi 0a naşteun băiat, pentru că Naionala României a0ea ne0oie de un atacant <e6tremă stânga=& 36tremă stângă era unfotbalist 2ătaru şi dacă se îmbolnă0ea 2ătaru sau a0ea o problemă ce s%ar fi întâmplatX 4tunci n%a a0ut parte de

un băiat& 4re acum doi însă, doi nepoi frumoşi şi cumini de la fiica sa, 5ornelia, cu care se mândreşte&Mircea $euranS%a născut la ( iulie *;(. în $umbeştiJiu& 2atăl său, !rigore $euran a fost ef Ser0iciu 1ersonal A& M&

Sadu iar mama sa, Raisa, a fost asistent medical la dispensarul aceleiaşi unităi& 4ceştia au locuit -+ de ani la$umbeşti%Jiu&

între *;+ %*;:, ele0 la şcoala !enerală 8alea Sadului, urmând, în aceeaşi perioadă, cursurile colii deartă plastică şi muzică din 2ârgu%Jiu, clasa 1ian& 3minent absol0ent al Liceului 2udor 8ladimirescu, urmeazăfacultatea de Medicină !enerală din $ucureşti&

în *;:- a reuşit cu brio la concursul de asistent uni0ersitar la 5atedra de 5#irurgie a Spitalului de Argenă

din $ucureşti&Armează o ascensiune profesională până la doctorat în specialitatea 5#irurgie cu tema )-ratamentulc.irurgical $n pancreatite acuteX(k.::P

** ,6■

3ste desc#is Ia tot ceea ce este nou, urmând cursuri şi perfecionări în7% neuroc#irurgie posttraumatică?% c#irurgie 0asculară periferică?% SI/4 < etiologie, patologie clinică, tratament=&3ste membru al multor societăi de ştiine medicale& 5onfereniar uni0ersitar doctor la 5atedra de 5#irurgie



a Ani0ersităii de Medicină şi Farmacie h5arol /a0ila]& Face parte din corpul medical al Spitalului de ArgenăFloreasca

/in consilier de stat la 4dministraia 1rezidenială de0ine în acest iunie -++. ministrul Sănătăii&1opeci 5onstantin

Născut în $umbeşti%Jiu, 1opeci 5onstantin nu 0a uita niciodată plaiurile natale cărora le datoreazărădăcinile& 4sta pentru că este o cinste mare să%i merii ramurile fiindcă nu i%ai uitat rădăcinile&

3ra un copil năzdră0an, cel mai năzdră0an7 a spart geamurile 0ecinilor şi mama sa a trebuit să se ină cu pusul geamurilor după năzdră0an&&& doar era al dânsei Fetiele îşi stricau singure castelele din nisip atunci cândîl 0edeau că apare, sâ nu le strice el, desigur&

3 impresionant însă cât de ingenios era& Locuind lângă gara 8alea Sadului lua sigiliile 0agoanelor, le topeaşi făcea forme de a0ioane, de maşini& Mama sa intrase într%o ade0ărată disperare, înc#izând cu c#eia bucătăria şiîăsându%le mâncarea într%o cameră, pentru a nu găsi la un moment dat casa în flăcări&

Matematica era materia sa mult iubită& 5u celelalte nu se prea împăca& /oamna profesoară 1etrescu c#iar l%a lăsat corigent la română şi franceză&

4 făcut şcoala profesională, apoi liceul la seral& în primul an după absol0ire n%a luat la facultate& 4nulurmător a dat e6amen la 2imişoara& Stătea cu inima cât un purece aşteptând rezultatele la admitere spri"init de

poartă& 3ra uimit de ceilali tineri care 0eniseră la rezultate în automobile elegante, cu prieteni, familii deosebite&1ortarul l%a 0ăzut gânditor şi s%a apropiat de el7

% Nu iau eu la facultate% 5u cât ai terminat liceulX% 5u D şi ce0a&% Iei, ăştia iau, ăştia rămân şi an şi 0aloare&1ortarul a a0ut dreptate7 a luat şi a şi terminat cu *+&I s%a propus să rămână în facultate, dar mama sa s%a opus şi n%a rămas& 4 primit repatiie în Ministerul

Industriei subramura industriei grele dar a a"uns la Sibiu apoi la 5raio0a al *D lea anga"at al I A ! /upă



5u atât mai 0aloros 0a fi acest doctorat cu cât 0ine dinspre practică spre teorie& 1entru că de la acest om autoi ce în0ăa, dar mai ales cei care au purces pe drumurile în0ăăturii medicale, între anii *;;%-+++ /octor/iescu /amian a predat la şcoala postliceală sanitară h *arol DavilaTQ din 2ârguJiu materia obstetrică%ginecologie&

Sunt celebrităi în medicina de specialitate care girează profesional pe medicul /iescu /amian7 profesor dr&

i i i di i i f i i li i b i i l i i i



5ernea Maria, Ani0ersitatea medicină şi farmacie 5raio0a, 5linica * obstetrică% ginecologie, /r Rica Nicoîae,Ani0ersitatea Medicină şi farmacie 5raio0a, 5linica * obstetrică%ginecologie, dr& Sandu 3mil, medic directorSpital "udeean 2ârguJiu&

/ar doctorul /iescu are o mare a0iditate de a%şi îmbunătăi permanent performanele profesionale şi aurmat de%a lungul anilor multe specializări?

*;;- % c#irurgie generală % diplomă de absol0ire seria 9 nr& 'D':?*;;' % ecografie generală % diploma de absol0ire seria ^ nr& *D-+?*;;' %*;;( % ecografie specialăU diploma de absol0ire seria ^ nr& *D-*?*;; % endocrinologie ginecologigă clinicăU terapeutică?

*;;D U sterilitatea feminină % diagnostic şi principii terapeutice?*;;D % metode moderne de screening în depistarea cancerului genito%mamar <curs intensi0 decolposcopie=?

*;;: % laparoscopie diagnostică?*;;: % laparoscopie operatorie?-+++ % curs 1rincipii actuale în antibioterapie?-++* 4 competen#a )Ecogra"ie generalăJ T şi curs )rincipii actuale in antibioterapie

Nu este departe nici de mediul publicistic, a0ând lucrări ştiinifice publicate, ca h Klora bacteriană şi parazitară $n colul leziomd a <Oilele medicale 8& /obro0ici septembrie *;;-=, )1eziuni cervicale $ntâlnite $n

tricomoniază <Aniunea Medicală $alcanică=&Sunt departe timpurile în care doctor /iescu /amian lua premii la concursuri literare cu proza saaparinând di0erselor genuri literare sau ştie bine 0orba aceea )meseria #i4a dictează creierulO mintea, iar pasiunile #i le dictează inima

2oate acestea s%au transmis fiului său /ragoş%$ogdan care n%are altă cale de ales în 0iaă decât în0ăăturamedicală pe care a urmat%o şi mama sa, doctoria 5odrua /iescu, de care locuitorilor $umbeştiului le este dor&Au Ion

& 8$%mâbâşti%% Jiur lh> ir mm Wft nW ir irnmi ili nihnpfpiirtr IT nimfiinii < nuf ni bnwíi wr il¿ i Miiiiiirtin* Ttf ~Tffi/ n"rtt i—rinriirT, **”iâ‘Trr**t^t*^t,*r !! # *

N%a făcut diferenieri niciodată între copiii dânsului şi ceilali ele0i& /impotri0ă, poate pe ei i%a defa0orizat,nelăsându%i să fe deasupra altor ele0i, uniformizându%i, ca note, luându%Ie astfel din roadele muncii lor, dar n%adefa0orizat niciodată un alt ele0&

Impactul ele0ilor cu liceul este mai cu probleme la început& 1entru a insufla ele0ilor o disciplină şi o

î l ă l ă î ă i i l d î ă ă f ă l ii ă î l ă



înelegere că munca este 0aloarea supremă în urma căreia poi culege roade încearcă să facă ele0ii să îneleagăcă este ne0oie de seriozitate încă de acum, de la început, din primele zile de clasa a I%a7 semănatul, desigur,merită multă atenie, ca şi toate muncile următoare& 3ste normal să nu ai ce culege dacă n%ai semănat sau dacă aisemănat 0ânt să culegi furtună&

1e moment a mai pedepsit ele0ii, cu 0orba desigur, dar a iertat totul şi în momentul următor şansa deafirmare a ele0ului era aceeaşi& 5opiii simt dacă ai în suflet răutate& /ânsul 6m a a0ut niciodată şi, înelegândmisiunea lor la şcoală şi faptul că părinii lor muncesc şi se sacrifică pentru ca ei să poată în0ăa, au înelesîntotdeauna şi că profesorul Au le%a 0rut binele&

)De "apt, spune domnul profesor, pentru, a "i un dascăl bun trebuie să iubeşti copiii, să ştii $ntotdeauna să

te pui $n locul lor, amintindu#i ce "ăceai şi ce gândeai tu la vârsta Ion *elor de liceu trebuie să le $n#elegi şivedetismul caracteristic vârstei Doza de copilărie, sâ nu4#i dispară niciodată din su"let ] aşa cum spunea şi5reangă )când nu mai suntem copii am murit de mult( Anii nu înelegeau ce rost a6e în0ăatul matematicii&1oate nu are, dacă copilul nu 0rea să în0ee, dar de Ia şcoală şi de la dascăli toi ele0ii trebuie să în0ee în primulrând să fie oameni, să se poarte ci0ilizat, astfel încât să nu atingă libertatea celorlali şi să nu facă necazurinimănui& 4sta se în0aă mai presus de toate&

5um se cresc copii buniX 1rin muncă& 4 aplicat, în ceea ce pri0eşte copiii săi, principiul sănătos pe care tatălsău, un ăran ca oricare altul, l%a aplicat în educaia sa7 l%a purtat cu dânsul peste tot şi ? a în0ăat astfel, din

practică, să facă multe& La fel şi%a în0ăat copiii să facă orice, pentru a putea să aprecieze munca&

4lături de acest principiu al educaiei prin muncă l%au mai călăuzit în& &0iaă anumite lucruri şi le%a spustuturor ele0ilor săi7 în 0iaă de la orice indi0id în0ei două lucruri 7 şi ce să faci şi ce să nu faci&

/e ce acti0itate n%a a0ut timp niciodată, deşi şi%ar fi dorit să o? poată faceX Răspunsul este următorul7 afăcut tot ceea ce şi%a propus& Nu şi%a propu$ niciodată ceea ce n%a putut face&

8iitorulX 5ei mai buni 0or răzbate& 5ei mai buni în toate domeniile&&&de fapt societatea îi face pe toi oameni până la urmă& C contribuie #otărâtoare are familia& /ar cea care îi educă pentru 0iaă cel mai bine tot 0iaarămâne&!ruia S treimi

A bi d G i S i

i i i $ ă ă & ă j ă b â ă



A vorbi despre Gruia Streinu )este ca şi cum ai striga $ntr4o peşteră vastă( &u poate să ajungă vorba pânăla el "ără să4i supere tăcerea(

/ar muzica a"unge, muzica asta pe care el a încura"at%o şi a iubit%o atât şi căreia i%a dat c#iar 0iaa lui, osimplă 0iaa de ):m 0are] desc#izătorul de drum al capitalismului nou în Sadu&

a :ltenia Star 0uzic roduction 0a înflori, îngri"ită cu dragoste de soia lui 4lice şi fiul !ruişor& !ruiaStreinu nu a murit, este 0iu şi 0a trăi întotdeauna în sufletele noastre&/obrescu 4lin

Spiritul întreprinzător este la $umbeşti%Jiu la el acasă& 5e i%ar sta Iui 4lin /obrescu în cale dacă şi%ar propune ce0aX Nimic&

4lin /obrescu este un e6emplu pentru toi tinerii că cei buni fac treabă aici, în ară, do0edind ceea ce au dedo0edit& Nimic nu le poate sta în cale, nici fiscalitatea, nici lipsa unui buget foarte mare de pornire la drum7?,,drumul greu al afacerilor într%o economie de piaă la începuturi şl în acti0ităi noi, fără precedent în localitate&PROFESORI UNIVERSITARI DE PE MELEAGURI BUMBEŞTENE

4cest pământ a dat ării oameni de mare 0aloare, a"unşi în eşalonul superior al cercetării fundamentale7M*23L34 ICN <profesorul Mitelea Ion a fost prezentat la subcapitolul V1rofiluri=, ICN /N~I42,5RI8Y NI5CL43, !A23S5A !93CR!93, $L3/34NA <R/C/ 4ARCR4,!93CR!93 1C13S5A,$ARL34 59IC1CIA 4/RI4N4, 59IRIL $C$, LA1AL3S5A /AMI2RA <cu multiple preocupări, a0ândîn lucru . cări între care se mândreşte cu compendiul de istorie, analiză ştiinifică şi obiecti0ă cu #ări

originale=,kr 4 %fyP



didactic, uni0ersitar la Universitatea )*onstantin 'râncuşi] 2ârgu Jiu, Kacultatea de Inginerie, ocupândfunciile didactice de şef lucrări, confereniar, profesor uni0ersitar şi funcia de conducere de şef catedră3nergetică? *;:: %*;;. % cadru didactic asociat al Ani0ersităii 2e#nice din 1etroşani, disciplina )Electri"icări şiautomatizări miniere *;;. % prezent % cadru didactic uni0ersitar cu norma de bază la Universitatea )*onstantin $râncuşi]2ârgu Jiu, Kacultatea de Inginerie, disciplinele7 Mecanisme, 4utomatizarea proceselor te#nologice,

C d i i M i l t i b i i d t i li4 i i ii ifi i li î l i ii ifi bli î i i i '



Crgane de maşini, Manipulatoare şi roboi industriali&4cti0itatea ştiinifică se materializează în (( lucrări ştiinifice publicate în ară şi străinătate şi ' contractede cercetare&

1rofesorul !#eorg#e 1opescu are o deosebită acti0itate în elaborarea şi publicarea de lucrări didactice7U 0ecanisme] 3ditura h Spicon 2ârgu%Jiu, *;;'? )0ecanisme % lucrări de laborator ], 3ditura )Gorjeanul 2ârgu%Jiu, *;;D? )Sisteme de manipulare automată], 0oî& I = )0ecanisme de manipulare automată8B, 3diturahSitec.] 5raio0a, -+++? )Sisteme de manipulare automată], 0oi& II % )0ecanisme pentru robo#i industriali],3ditura )Sitec., 5raio0a, -++*&

/ar acti0itatea sa nu se rezumă la cercetarea fundamentală, inând o legătură permanentă cu practica&

$re0etele de in0enie$umb eşti%Jiu % Monografi` x `9r %? % rv ==Vr+/r2%%lTl/ 12Mf/,/%2u/""/r%-,rss-D =/ H'' Hr]r=:2Mg

dovedesc acesasta! )Aparat pentru determinarea unor parametri de e/plozioitate a pulberilor combustibile 4brevet inven#ie nr( QXYXVY bQkQRRT7 )Dozator de gaze in"lamabile, pentru determinarea parametrilor careintervin $n procesele de ardere, e/plozii şi detona#ii 4 brevet de inven#ie nr( QXYYQY blkQRRT7 )*ompozi#ieantigiJizutoasă pentru $ntârzietori milisecundă şi procedeu de ob#inere a acesteia 4 brevet de inven#ie nr(QXY blkQRR+(

$urlea c#iopoiu 4driana Născută pe -+ septembrie *;D, urmează coala primară şi gimnazială în $umbeşti%Jiu& în *;:( absol0ăLiceul Industrial Sadu <doamna profesoară 5impu Iulia, care i%a fost dirigintă işi aminteşte că )Adriana era unmunte de autoritate iar so#ul său, 'urlea Ionel, era un munte de sensibilitate, nee/istând concurs de recitare poezie la care el să nu se claseze pe locul IQ=, iar în *;;+ absol0ă Facultatea de tiine 3conomice 5raio0a,specializarea )Economia industriei7 construc#iilor şi transporturilorJ( Setea nestinsă de cunoaştere o poartă şicătre Facultatea de /rept pe care o absol0ă cu *+, în -++*& 4mbiia deosebită cât şi necesitatea studierii

3ste o bună prietenă a localităii, purtându%i, prin referinele sale biografice, numele în lume şi esterecepti0ă întotdeauna la ne0oile oraşului $umbeşti%Jiu&

Mulumim, doamna profesoară, şi 0ă dorim în continuare succes Iii cariera ştiinifică atât de prodigioasă lao aşa 0ârstă frumoasă&







aU*16

* %0 * ( -+

3ugen $lideanu 1apa R 1antelinonî t l 69 ' 1‡ 10* **



3ugen $lideanu& 1apa R &1antelinona îotal 69 ' 1‡ 10* **IAl&*D însori q 9 " 1reot&V( I 1ro7aa0ais( Repetenii spt"nluol&8 însorişi s f Sroe8isS 1 1oono0aisS / Repet enlsl /ogsru9otă " Ia ol& II însorişi D " Sreo0&rag&(( ` yreoD,nercg,'+ pcotao0ai -+, repeteni *, abseni tot anul 0 ciori&Situaia este 0asută da MuguriV la data do -X iunie 1919o2fH o6lîîU Sl2îS 5l2l8 5]0 B CtnD

HzL+\ TfK%% d TrTT/rK-+++++++++++++r t>> *;*;-+ '( *: -( (* -( % % AX ' ' i Istrâteoou ol &IIIion lipseşte dia satriBi ............ ........... . ............................D...

r

'ms

MC9/

i;.=-* ';H:arirq(riQ3irrHlr: a.riitr3tesoul.î0SMa6goiosou 11&n m Aarla l&5ispu Q I*;-*-- (( (* -( *; * . -+ *; * * ; D *+ ; * 1opesou 2&Um,Aăroulosou& 9icolne Istratesou Ion%,*;---. ;- -X 69 * * 0 *X *. ' - -* ( : D * 1opeeau DIonIstfătesau Ion*;-.-' ;: 4 *- * -( UP (D -; : *( *( % -' *' *+ * y|UT;-. 5impu 1&$ugii !rigore, Istratesou& Ion 4& Funoiii*;-'.( D -+ 'D D* (D *' -; -; % -' -+ ' % % % 4pare $eclierefee îoaa2abel pri0indsituaia şcolară între anii *;*:%, *;-'J^ V &ZU CRC i%' AV1tnit,o K „ o4

z z

i tt 8 R 8

81P H…

ca oi j

Ac5 C8 ` f

i N<

".

"MM2%SS%*rt84^MNg 50t4^8 4fsstmftâI I J9H^P9rtS

"R"%2"



"R"%2"ˆ"RS%%lR.9 l 9 l 0aic0Crt52i

|R|:Rw: RRVX Rf0mRRiX

Mmotoc0tNo"oto

mS% SmSîiRXuS

sR"ffissm

îgHaîRSismaaViAR|sU\U%t[2<if irita G*G mmip^0t0i"tt4tciintfT1Sfcmt4rS^ kD4<DoP a gi mcPoP rlSirt99 9rtk%i9 Z%f UdsO,($

ridVl4C%52@ srawl4[r%V[%ie% 5M. t"Q ro :i X8X|:wSPSSmmm

gBaH2-J*> li .U*U* sm

% ; %2abel pri0indsituaia şcolară între anii *;-( % *;''\mN

JO2 7M l !

QZZZU?



ZZZU?



4driana $u6iea Sc#iopoiu1rof& !#& 1opescu

No 0i ca 5orâciMitelea

!rigore5impu

VIAŢA CULTURALĂ4ici, creaia culturală este la ea acasă& Mai multe 0orbesc c#iar poeziile bumbeştenilor Maria 1ătrăşcoiu şi

/umitru Motancea& Nu numai aceştia scriu poezii? şi condeiul lui /umitru 5impu se mlădiază frumos, estenormal, frumosul fiind pretutindeni, şi Ion Moruş şi Mitu Moruş au scris sau scriu poezii&

4ptitudinile artistice n%au părăsit fbumbeştenii nici în tranşee& 5a nişte reporteri cu şcoli înalte,

transmisiunile lor din tranşee au mare 0aloare în timp 36istă în $umbeştfrJiu două "urnale de front unul inutde !#eorg#e $ şoi şi cel de al doilea de 5onstantin 5orîci şi / mitr 1ătr prieteni şi pe câmp l de l ptă i



transmisiunile lor din tranşee au mare 0aloare în timp& 36istă în $umbeştfrJiu două "urnale de front, unul inutde !#eorg#e $uşoi şi cel de%al doilea de 5onstantin 5orîci şi /umitru 1ătru, prieteni şi pe câmpul de luptă& iaşezarea cu0intelor ce e6primă sentimente, trăiri, pe foi de #ârtie continuă& /umitru /ănescu este cel care mi%a

bucurat de curând sufletul, după ce i%am citit proza filozofică intitulată )Specia Umană(5R34YII 4L3 R41SCOILCR 1C1AL4RI

*erbul cu stea $n "runte A "ost odată4ntr4o pădure Un moşneag cu baba lui -răiau săraci ca vai de ei $n mijlocul codrului( Dar moşul nu mai vrea nimic Doar moartea o dorea Iar baba ar "i vrut să aibă Un su"let tânăr lângă ea Un pisoiaş, un copilaş cuminte<oia s4audă cum su"la: altă( "iin#ă lângă et Aşa o"ta sărmana babă;i Dumnezeu s4a $ndurat de ei I4a dăruit un pui de cerb cu stea $n "runte,Gonit din codrii şi rănit,Săgeata $i străpunse gâtul Din răni sângele4i curgea,;i lacrimi mari curgeau din oc.ii4i otunzi ca o mărgea( 'aba <a spălat, moşul <a pupat, cerbul s4a vindecat Dar $ntr4o zi trecu pe4acolo "eciorul unui $mpărat

% Dă4mi mie cerbul tău, bătrâne, $#i dau pe el tot ce doreşti%% &u4l dau de4mi dai pe el, comorile $mpărăteşti%% -e duc la curtea mea, moşnege,

*u baba ta( <ă "ac boieri% Dă4mi cerbul cel cu stea $n "runte, $#i dau şi cinste şi averi(

% Sunt prea bătrân, nu le primesc( Dar dacă vrea să vină cerbul

Kericit e cucu vara,năcăjit e omu iarna *ucu cântă "ericit, omul şa de necăjit *ă necazurile la om câtă "runză Intr4un pom(:mul care4i năcăjit se cunoaşte pe păşit *ă păşeş te4ncetinel, cu necazul după el &ecăjit e omul, Doamne,*ând se culcă şi n4adoarme, şi mănâncă "ără "oame( &ăcăjit am "ost şi eu că mi4a murit so#ul meu Am trăit cumam putut şi la nimeni n4am cerut Am trăit bine sau râu, ştie numai Dumnezeu(

Am trăit cum am putut şi copiii i4am crescut $n spital nu i4am băgat şi nici slugă nu i4am datI am crescut i am "ăcut mari ia luat statul militari Au venit ei din armată i şiau găsit câte o "ata



Am trăit cum am putut şi copiii i am crescut $n spital nu i am băgat şi nici slugă nu i am dat, I4am crescut, i4am "ăcut mari, ia luat statul militari Au venit ei din armată i şiau găsit câte4o "ata,S4au culcat cu ea $n pat şi de mamă şiau uitat Dar eu nu m4am supărat ei la Dumnu m4am rugat *ă Dumnezeue bun şi mare şi el dă la "iecare După "aptă şi răsplată( Autobiogra"ică VSus, $n vâr"ul muntelui, $n bătaia vântului *u cântecul cucului, cu urlatul lupului cu vuietul codrului Acolo euam trăit la conacul meu iubit de la părin#i moştenit ;apte ani am $nvă#at istorie şi română Dar acuma suntbătrână, ştie numai Dumnezeu *ând o veni rândul meu( De dragoste;i trăind eu prin pădure, singură ca vai de mine Am găsit şi eu pe lume un cioban tot ca şi mine( Era singur, singurel, m4am amorezat de el ;i am trăit cu el bine aproape cinci ani de zile 1a umbrita "agului, $nmijlocul codrului, cu cântecul cucului Stăm şi vorbeam amândoi, cânta cucul lângă noi *ucul şi privig.etoareacaşa ne4a "ost ursitoarea

Dumnezeu să te "erească de dragostea bătrânească Dragostele4s ale lumii dar le poartă numai unii, *are4smândrii ca păunii şi roşii ca tranda"irii( A iubi nu e o crimă ci din contr4o "aptă bună( *ine a iubi nu poate n4are sim#urile toate( 0umă de "ete<ai de muma cea cu "ete &ăcăjeşte pân le creşte 1e dă cui se nimereşte ;i le ia un amărât Dă cu ele de pământ;i le ia câte4un stricat De umblă noaptea prin sat ;i se culcă ne4nc.inat ;i mănâncă nespălat ;i "ata o"teazăgiJeu *ă a avut noroc rău



gi eu *ă a avut noroc rău(*ântecul ciobanului 1a S"ânta 0ăria 0are cobor turmele la vale ;i se duc şi nu mai vin pân8 la S"ântul *onstantin(<in ciobanii de la munte cu căciulile pe "runte *u cojoacele4mbumbate şi cu opincile sparte(Sună dealul, urlă valea de tălăngi nenumărate( *oboară de la munte oile mândre, cornute,Un berbec cu coarne4ntoarse tacticos şi mai cuminte, 0erge singur $nainte,Urec.eatul la mijloc anevoie4şi "ace loc Iarâ4n urma oilor vin stăpânii turmelor( 0erg $ncet şi gânditor că au şi ei câte4un dor *ă mergând pe drum la vale poate4i as4o mândră4n cale Săraciiciobanii nu văd mândrele cu anii *ă de dorul mândrelor şi de grija oilor <ede că armbătrănit si vremea nu i4o

venit(Un cioban când te sărută niciodată nu se uită( 12 săiut4aşa cu "oc de şade soarele4n loc *ă de când n4a sărutat nici nu ştie4a şi uitat



*ând o prinde de mijloc şi o bagă sub cojoc : #ucăj nu4şi bate joc(*iobanul e om( iste# şi "rumos, şi iubăre#(;ade cu mândra4n pădure şi vorbeşte vorbe bune 1a umbrita "agului $n mijlocul codrului Se iubesc pe iarbăverde unde nimeni nu $i vede *ine4n lume nu iubeşte nici nu ştie că trăieşte Dragostea de cinQ se leagă nu maieste nici o treabă So legat de4un om bătrân şi4a lăsat coasa $n "ân ;ira plecat pe drum nebun(

*asa<ezi o culme muntoasă ;iro căsu#ă dedesubt9 Este casa părintească Unde laptele am supt(*u străini am stat la masă ;i cu ei am ospătat Dar gândind la mine4acasă âinea4n lacrimi am udat *ăci strâinu4i tot stiBâin De ai "ace apa vin Ibt nu4i "aci voia deplin *ă la uşa strinului Este umbra spinului,Străinul orice #i4ar da &u este ca4n casa ta(Străinul te omeneşte ;i apoi el te jigneşte, 'a te mai şi povesteşte Dumnezeu să te "erească de toate Să nu "i $n străinătate(*ântec

Doamne, ai dat omului ce i4ai dat şi pomului *odrului i4ai dat verdea#ă si omului tinerea#ă *odrului i4ai dat "runza şi omului pe mândra e om $l bat gândurile pe la toate mândrele

e codru $l bate bruma,pe voinic inima rea *ă nu vede pe mândra care s4a iubit cu ea( Amintiri Am trecut doamne prin lume *a pasărea prin pădure 0ă gândesc Doamne demult *ine4am "ost şi cine sunt

d b l ă b ă ă " ă

)Aici a4ncetat din via#ă 1ângă turma4i de mioare, &i#ulescu Kilimon(:m vestit $n sat la dânsul *ea avut o turmă mare(-ot un păr şi tot un corn, :are4atâta mai rămâne Dintr4un om pe4acest pământ9 ii mai bine, lâutarek Să4mi petrec "âră4ncetare *olo4n crâşmă, la răcoare ână pe lume mai sunt 1a "agul cel "rumos 1a "agul cel "rumos din dungă Adesea eu te4aştept



Bu.0!12$J

rivesc mereu cu oc.ii4n zare Să te zăresc venind pe cale,*ăci arde doru4n piept(

Dar tu nu vii



Dar tu nu vii 0ă4ntorc acasă şi4s supărat de tot $ntre pere#ii din odaie $mi vărs a inimii văpaie Doinind $n taragot Aşa autrecut iernile vie#ii Eu tot cu doru4n piept 1a "agul cel "rumos din dungă, rivind mereu pe calea lungă ;i4acumte mai aştept rimăvara Iarăşi soarele străluce peste plaiul amor#it ;i azurul su"lă dulce peste codm4nmugurit,Gâze mici şi păsărele se trezesc din amor#ire boară prin văzdu. aiurea, ciripind de veselie( rimăvară, dulce zână, peste plaiuri ai sosit% &oi te4ntâmpinăm cu to#ii şi4#i urăm! )'ine4ai venit% *ăci tu "aci să $n"lorească liliacul din grădină ;i to#i

pomii de pe coastă şi tu"ele de sul"inâ ;i "aci mieii să se zburde peste $ntinsa câmpie ;i ciobanii să doineascădoine vec.i de .aiducie Sâ4năl#ăn cu to#ii slavă reabunului *reator *ăci aduce primăvara $n ograda tuturor(*ântec Krunză verde măr domnesc 0i4e necaz că4mbăirânesc ;i puterile4mi slăbesc ;i nu pot să mai trudesc :ile să tot prăsesc f



Vbt ce miele oc.esele ;i miei de4i bucalâi *u coarnele4mbelciugate ;i cu cozi lungi şi late

Sărmanele mele oi%

$n"runzeşte pădurea, cucu4ncepe a cânta,;i m4apucâ doruri multeSă ies cu turma la munteS4ascult glasul cuculuiSub cetina braduluiSaud brazii şuierând Izvoarele murmurând,



,*iobanii din "luier doinind ;i băci#e c.iuind Să beau apă din izvor Să4mi mai potolesc din dor *4a trecut şivremea mea *a prin codru pasărea ;i4aşa repede4a trecut *ă parcă ieri m4am născut 0ă nevastă, mă muiere,*e4ai tu cu oile mele9 'ucălăi şi oc.eşele &u mă pot lăsa de ele%<rei să4mi vezi oborul gol,Să mă prăpădesc de dor9 Ai să plângi urmele lor *ând o da iarbarn obor ;i pe4ale lor şi pe4ale mele rin poieni şi prin vâlcele e un8 le

păşteam odată -bt doinind din taragoată(*ând voi pleca din lume$n cutia lui cea neagră, Amu#irua taragotul,*are4adesea v4a cântat Kluierul cu verigi multe *are vă doinea pe munte, lin de pra" şi de păianjeni Sta4va4ntr4un ung.er uitat Eu mă pregătesc de cale ;i vă c.em ai mei prieteni Săveni#i lai meu ospă#,Să veni#i cu mic, cu mare,;i $n sunet de "an"are, e drumul meu cel din urmă Să mă petrece#i cu to#ii Uite moartea, stă pe prispă ;i $mi "ace semn eu mâna,*ă nuri vreme de pierdut(*u4a ei coasă4n mâna dreaptă 0ă tot c.eamă şi4mi arată: cărare pră"uită, pe un drum necunoscut Eu mă4mpotrivesc la dânsa;i mă zbat, precum se zbate

Din vâr" să4mi cânte cucul ;i iarna4n crengile pustii *u c.ieiură4mpodobite Uşor şuiere4mi vântul( 1a umbră pe al meu mormânt Să rumege mioare Iar iarba crudă di4mprejur Din tu"ele de mărăcini S4o pascăcăprioare( Du auzi4le4oi din mormânt ;i4oi suspina cu dor ;i mult mai bine m4oi sim#i Decât acolo4n cimitir Aici $n preajma lor( e potecu#a de alături <or treceai mei nepo#i 0iror pune4o "loare pe mormânt ;i s4or gândi la vremea când Eram pe4aici cu to#i



p # Aventuri pe plaiul mioritic

A "ost aici la noi pe plai un om bun şi gospodar care se numea Ion al lui Antonie( A "ost om vestit la noi $n sat şi $şi avea conacul $n *ioaraO

e la jumătatea vie#ii a rămas văduv( Dincoace, peste vale, $n Dealul 0erilor $şi avea conacul 0aria lui 0icu ătraşcoiu 0ariaF o "emeie la "el

de gospodină şi ea văduvă $ncă din tinere#e(Umblând cu oile4n păşune, cei doi s4au $ndrăgostit şi atât de mult se iubeau căd treceau noaptea unul la

celălalt peste valea $ntunecoasă ca să4si verse "ocul dragostei(*ând se $ntâlneau primăvara cu oile4n păşune se aşezau $n iarba crudă 2t umbra unui copac şi se iubeau

cu "oc( *ucul $i privea de sus şi le cânta cu drag prin tu"anii din preajmă( Dar zilele şi nop#ile de dor au trecut şi cu ele odată şi anii celor doi $ndrăgosti#i( Iată că4ntr4o bună zi nenea Ion a părăsit plaiul şi a plecat pentru totdeauna dintre noi iar 0aria a

$mbătrânit şi a lăsat conacul coborând la casa ei din sat, unde4şi duce cu greu bătrâne#ile((ti-Jiu#

&umai cucul vine $n "iecare primăvară , $i caută pe cei doi $ndrăgosti#i şi văzând că nud găseşte se avântăm

codrul mare tot cântând cu "oc şi jale!<ine cucul de la şes,zboară peste codrul desSus pe dealul de la *ioara de cu zori şi până seara(

*ântă $ntr4un vâr" de pom sâ4l audă nenea Ion ( *ântă cucu şi se mută nenea Ion nud mai ascultă( boară cucul peste vale plin de4amar şi supărare Se4aşează4n <âr"ul ietriei ca să4i cânte şi 0ăriei *ântă pe4ocreangă uscată de dragostea lor de4o dată( *ântă4ncet şi răguşit căci nenea Ion a murit Iar 0aria a4mbătrâniti l i l l ă ă it ;i ă â d ă i i d b ă d d -.t â tâ d d " i d ă

/3 L4 h3O2C4R34 S234NALAIQ L4 h1ALS]între anii *:;: şi *;+- s%au înfiinat două societăi culturale7 )1uminarea Săteanului, cu sediul în

$umbeşti%Jiu, sub preşedenia lui !#& /umitrescu%$umbeşti şi )Amicul oporuluiQ, sub preşedeniaîn0ăătorului Lazâr 4r"oceanu, din $ălâueşti&

în *:;:, la $umbeşti%Jiu apare re0ista );ezătoarea Săteanului8, ca organ al societăii )1uminareaSăteanuluiX , fiind una din primele re0iste folclorice din ară, militând totodată pentru întemeierea băncilor

populare şi realizarea cooperaiei& Societatea era împărită în cercuri, a0ând ca scop şi înfiinarea de biblioteci



p p ş p p , p ş săteşti, şcoli de aduli, serbări populare&

Ion 2arbac în )Istoria presei gorjene8 prezintă pentru noi coninutul re0istei );ezătoarea săteanului8( Iatădeclaraia de credină a lui !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti7

)*e avem de gând9 E greu să $ndreptezi pom şi să ciopleşti om, aşa spune o vec.e zicâtoare românească, şi tocmai asta vrem((((Avem

$n timpul de "a#ă societă#i de asigurare $n contra incendiului7 grindinei, $necului etc, dar nimenea nu s4a gândit

lâ$n"Un#area unei societă#i de luminare a satelor, cu toate că aici este puterea şi bogă#ia sa( 1u/ul şi "rumuse#ea oraşelor nu poate ridica #ara $n oc.ii lumii $ntrucât temelia, adică satele ce zac $n ceamai 5teagră $ntunecime şi $n cazul ăsta ne4am asemăna cu un arbore "rumos pe deasupra dar putregăios lainima(

*ei care trăim $n mijlocul sătenilor $i cunoaştem destul de bine( *unoaştem că săteanul nostru este din "iredeştept, binevoitor şi cuviincios, supus, $nsă $i lipseşte ceea ce e mai simplu7 lumina ştiin#ei, din care pricinătrebile lui merg adesea pe dos( j"rebuieşte dar o mână meşteră care ridicând aurul din noroiul $n care zace să4lcure#e şi să "acă din el un lucru de pre# cu care să ne putem "ăli((($n "ine, gândul nostru este ca să putem ajunge odată ca şezătorile de acum să se sc.imbe $n adevărate dinee

populare $n "iecare sat iar noi cei ce am pus umărul la roată vom putea zice! acum slobozesc pe robul tău, stăpâne, că văzură oc.ii mei mântuirea 8 $ncă din numărul Q revista are un sumar bogat şi variat de literatură populară X lanul .o#ului povestire de D( Demetrescu, )*ântec de sănătate8 de Em( opescu, )3o#oaica8 poezie de Emanuel ârâianu, )'iserica de la 'umbeşti*ârligei8 de Ale/andru ;te"ulescu,)Gândul nostru de acum aniQ de !#eorg#e /umitrescu%$urabeşti, ):biceiuri de aşti8, mişcări culturale la$umbeşti%Jiu&

$n numărul V G.eorg.e Dumitreseu 'umbeşti despre literatura populară arată că a "ost creată de

pro"esorul Ele"terescu,

)0edicina poporală, &( _opescu,

)Al cui e viitorul9, )*e trebuie să "acem pentru atrai mai mult9, E( opescu,

)Suntem străini $n #ara noastră, doctor Ioan &('oian,

)1egenda S"intei<arbara, )Ignatului *răciunului(

4li colaboratori7 1& 1ănoiu, 5& 5iobanu, I& 2& 5alotescu, 8& 1reoescu, L& 3nulescu, !& 2aşcău, 5& /obrescu,/& 1opescu, I& 8âlceanu, 8asile 1op, t& 2uescu, dr& 5& Istrate, /inu $rezulescu, 8ictor $ilciulescu&

An alt grup de în0ăători cu aceleaşi preocupări a înfiinat o nouă societate a0ând şi un oficios )Amicul poporului sub redacia frailor Ion şi !#eorg#e 1ătrăşcoiu, Lazăr 4r"ocianu& în *:;; societăile se unesc şi



p p ş g ş " şcontopesc ambele re0iste sub titlul h 1uminarea r JIU+

satelor8, re0istă care apare lunar, între * iunie *:;; şi mai *;++, directori L& 4r"ocianu şi !#& /umitrescu%$umbeşti& /upă un an de acti0itate comună cele două societăi se despart, reluându%şi cu anul al treilea fiecare

publicaia sa&La sugestia lui Iuliu Moisil, ambele societăi se împart în cercuri pentru a cuprinde în sfera lor cât mai multe

sate, cătune şi săteni& începe deci o 0ie emulaie între cele două instituii de cultură, primele din "ude, primeledin tară&

Ministrul instruciunii publice 5&I& Istrati, luând cunoştină de mişcarea iluministă pornită în "udeul !or",transformă cercurile printr%o circulară într%o formă oficială numindu%le )cercuri culturale pentru luminarea poporului], stăruind la răspândirea lor pe tot cuprinsul tării&

In *;+-, Spiru 9aret le legiferează şi le unifică& 0eritul acestor $nvă#ători de a lumina satele este subliniat de )obşteasca adunare a $nvă#ătorilor din

omâniaX din QRXR, când Spiru 3aret, 0inistrul Instruc#iunii ublice spunea! )mişcarea socială mai conştientă şi mai plină de rost a $nceput $n acea parte de tară care a dat la $nceputul secolului al PIP+ea pe -udor<ladimirescu( Acolo, $n Gorj, o mână de oameni cu( inima şi cu pricepere, s4au pus nu numai $n "runteamişcării culturale poporane, dar şi $n "runtea redeşteptării economice( Ei muncesc, deşi se sting, "acă to#i la "el8%

La fel spuneau ziarele şi re0istele 0remii& C recenzie apărută în )*onştiin#a spunea7 onoare0ouăgor"enilor, care ai ridicat stindardul la o nouă redeşteptare !eorge 5oşbuc spunea7 re0ista a agitat pe gor"eni şigor"enii au agitat întreaga ară& 4 izbutit să aducă în "urul ei luptători care să sporească propaganda şi cu scrisulei să propo0ăduiască poporului calea pe care o dorim&

/upă *: ani, bătrânul !#eorg#e /umitrescu $umbeşti, obosit trece foaia sa de propo0ăduire în mâinitinere, ca forele ateniene care treceau lumina simbolică din mână în mână în acel biruitor mers al luminii prinnoapte&

$a năzuieşte sâ fie un iz0or de 0iaă 0ie, să facă ceea ce oficialitatea n%a făcut până acum, să îndrumemetodic munca socială a preoilor şi în0ăătorilor şi a tuturor oamenilor de bine care se străduiesc şi cugetă laîmbunătăirea 0ieii acestui popor&

!eorge 5oşbuc a fost un colaborator şi preşedinte de onoare al re0istei gor"eneH%ezăioarea săteanului(



4rticolul profesorului dr& 5& 5â6stoiu în !azeta !ogului (. -&89&*;D* demonstrează cele afirmate maisus&

în ( aprilie *:;: apărea la 2ârgu%Jiu în tipografia lui Nicu /& Miloşescu, re0ista h;ezătoarea săteanului sub redacia unui grup de în0ăători din satele de sub munte în frunte cu în0ăătorul !#eorg#e /umitrescu$umbeşti, organ de popularizare al societăii culturale )1umina Săteanului(

/upă anul *;++, când !eorge Sfetea construieşte o casă la 2ismana, în 0atra mănăstirii, poetul !eorge5oşbuc 0enea în fiecare 0ară la 2ârgu%Jiu şi de aici la 2ismana& La 2ârgu%Jiu trăgea la prietenul său Nicu /&Miloşescu& 4ici se interesa de 0iaa culturală& 4 0izitat statuia lui 2udor, care i%a inspirat poezia ):ltenii lui I2dor, a 0izitat muzeul istoric condus de 4le6andru tefulescu, a 0izitat pe Iuliu Moisil, directorul !imnaziului2udor 8ladimirescu, ardelean din Năsăud& 4 găsit aici oameni de cultură şi de iniiati0ă& 1rin intermediul luiMiloşescu a cunoscut şi pe în0ăătorul !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti, directorul );ezătorii SăteanuluiQ, cucare, împrietenindu%se şi&urmărind şi reclama re0istei, i%a cerut colaborarea&

în )1umina satelor U la cererea lui Mîloşescu, 5oşbuc publică poezia h*ântecQ parodie după poezia lui3minescu U evedere(

începând cu anul *;+*, 5oşbuc 0a fi un colaborator statornic al re0istei în faza ei târgu"iană, până în *;+;,adică atât cât ea apare la 2â6gu%Jiu&

In cele ce urmează se 0a prezenta cititorilor în ce constă participarea lui 5oşbuc la această re0istă&/ebutează aşadar în numărul D%: din februarie % martie *;+* cu articolul -radi#ii eroice Yinând seama



/ebutează aşadar, în numărul D%: din februarie % martie *;+*, cu articolul )-radi#ii eroice ( Yinând seamade scopul re0istei, articolul face o clarificare a tradiiilor eroice grupate în "urul lui No0ac $ătrânul sau al#aiducilor, sau în "urul eroului ca0aler şi al eroului democrat& întrucât unii în literatură, confundă #aiducul cu&banditul, 5oşbuc ine să precizeze că între ei este o mare deosebire7 #aiducul este o figură simpatică, ce se

bucură de admiraia şi respectul întregului popor& )&ici un "el de erou % spune 5oşbuc % nu se bucură de atâta simpatie $n popor ca .aiducul , nimic nu iubeşte poporul $n poezie mai mult decât codrul

Reinem din acest articol o înelegere perfectă a poeziei noastre populare, aşa cum 8asile 4tecsandri asubliniat în h Groza sensul 0ieii #aiducului şi cum 5oşbuc 0a sublinia în poezia )At@ue nos(

în numărul *, ianuarie *;+. 5oşbuc publică în );ezătoarea săteanului articolul )Două vorbe $n( care îşi propune să lămurească cititorilor ce înseamnă lapte de pasăre şi brânză de iepure& /ouă e6presii pe care )le$ntrebuin#ezi şi tu şi eu şi cu to#ii grămadă la auzim din gura altora şi nu ni se par nici curioase, nici străine delogica omenească, nici vrednice de a ne bate capul să le a"lăm rostul! de unde au răsărit, ce noimă au e. şi cuma ajuns românul la o $mperec.ere de no#iuni aşa de nepotrivite( In amândouă e6presiile găsim aceeaşi idee7nee6istenă şi imposibilitate, idee e6primată plastic, cu mult umor şi cu o oarecare pretenie de a a0ea du#ul lui1ăcală&

/upă cum în articolul precedent, făcea o comparaie cu 9omer din literatura greacă, acum, ca să e6plice brânza de iepure, face apel la literatura latină& /upă 1linius romanii ar fi făcut e6periena şi%au găsit că dintre

toate soiurile de lapte care se înc#eagă mai uşor este cel de 0acă, iar cel care nu se înc#eagă este al iepuroaicei&5ealaltă e6presie )lapte de pasăre n%a fost cunoscută la romani& La ei, ca şi Ia greci, era cunoscută limba

păsărilor, sinonimă cu a 0orbirii păsăreşte sau limba păsărească din limba română, întrebuinate când în bat"ocură arătăm că nu înelegem limba pe care o 0orbesc alii& Lapte de pasăre este aşadar o e6presie

Ju $românească spre a arăta o imposibilitate!

)a scoate lapte din piatră, ori a căuta păsări pe care să le mulgi, etot atâta cu toate că despre omul vrednic se zice $ntr4adevăr că este tot aşa de om $ncât scoate din

piatră lapte($n cazul acesta e/agerarea e dusă până la absurd

începând cu anul *;+( şi până în *;+D inclusi0, 5oşbuc 0a fi nu numai colaborator dar şi preşedinte deonoare al comitetului de redacie& 4rticolul )Antologia $n medicină îşi propune să combată unele credine

populare şi cum babele in locul doctorilor la ară& în numărul * anul 8III ianuarie *;+, !eorge 5oşbuc semna



editoriale hC vorbă $nainteU în acest articol, 5oşbuc arată că sfârşitul 0eacului al 8AI%lea se caracterizează printr%o intensă acti0itate h poporanistă )căr#i de popularizare a ştiin#ei practice, gazete şi reviste pentru #ărani,$nceputuri de cerciirt pentru răspândirea poveştilor utile prin grai viu, $ntre plugari, agitarea c.estiunilor #ărăneşti din punct de vedere politic şi economico4na#ional, $n"iin#area de coruri şi de teatie săteşti, de şcoli demeserii, de grădini şcolare ca model pentru sate şi altele de acestea(

Se re"eră apoi la contribu#ia revistei la problema #ărănească şi la in"luen#a ei $n #ară! )$n cei şapte ani demuncă, Z;ezătoarea săteanuluiv s4a luptat cu stăruin#ă pentru izbânda mişcării poporaniste( evista a agitat pe gorjeni şi goijenii au agitat #ara $ntreagă( A izbutit apoi să adune $n jurul ei luptători care sâ sporească propaganda şi cu scrisul lor sâ propovăduiască poporului calea pe care to#i o dorim( ;i $ntre cei aduna#i pelângă ea, dacă e lucru vrednic sâ4l spun sunt şi eu şi vor "i şi al#ii, mul#i şi cu mai multă putere( ;i cei care au stăruit atâ#ia ani vor stărui $nainte cu su"letul crescut şi cu inima crescută( ;i va birui odată neamul românesc, şi se vor bucum şi luptătorii acestei reviste că se pot lăuda cu o cât de mică parte a lor la $mplinirea biruin#ei( &u vor "i "ăcut ei multe, căci spre a "ace multe trebuie puteri mai mari, dar vor "i "ăcut mult, Articolul aratalegătura su"letească $ntre poet şi revistă( $n coloanele ei va continua să publice materiale "olclorice şi câteodată şi materiale de interes patriotic4na#ional( Ast"el $n nr( V din "ebruarie QRXY semna articolul )Sărbătorina#ionale88, de "apt un protest $mpotriva "aptului că $n calendarele vremii 4 cele religioase 4 erau trecute toate

sărbătorile mari religioase cu roşu, iar $n "iecare zi se sărbătoreşte câte un s"ânt, de e/emplu Amos, 0alacbia, Avacum, 0itea, Ioil şi tot ast"el zilnic 4 "ără a avea o legătură cu poporul nostru şi nimic despre 0i.ai <iteazul,;te"an cel 0are, -udor <ladimirescu, unirea principatelor, etc(

$umbHş ti%Jiuîn nr& . din martie *;+ semna articolul hMărişorul]& 4ici arată că de fapt mărişorul este simbolul soarelui

de primă0ară, reprezentat de obicei pr intr%un ban alb de argint& 5a o tradiie străbună, poporul nostru inemărişorul în mare cinste, deşi nu%* mai poartă decât copiii, fetele, ne0estele tinere şi flăcăii, fiindcă el & e crezutca aducător de frumusee şi de iubire&

într%un articol publicat în numărul ( din mai *;+ şi intitulat )*ând s4a pornit lumea, 5oşbuc reia ocredină a poporului în baza căreia lumea s%a urzit într%o mari şi de aceea )mar#ea nu e bine să yurzeşti şi niciă l i $ ălă i di ă b î H i l â d i i li i



să pleci $ntr4o călătorie, credină pe care o combate în Hprimul rând tot pe temeiuri religioase&în nr& D % : iulie % august *;+ publică articolul )*ultul & "răsinelului( 4ici arată că e6istă într%ade0ăr în ara

noastră multe 0? localităi printre care şi 2ârgu%Jiu şi $umbeşti%Jiu unde creşte o plantă numită )"răsineldictamnus albuş ori dictamnus "mziriellaF( B4ceastă plantă creşte şi prin insula 5reta& Femeile cretanecăutau ?7?un leac în rădăcinile plantei, în timp ce oltenii cred în minuni şi ?? leacuri supranaturale& 4utorulcombate această superstiie&5oşbuc combate relele alcoolului în articolul )1umea vec.e şi „ cea,4, nouă publicat în numărul ;%*+septembrie % octombrie *;+, după cum în articolul )&ervozitatea veacului publicat în nr& ' aprilie &*;+D, aratăcă, într%ade0ăr planeta se grăbeşte& în alte articole,7 intitulate )Din popor <nr& *, ianuarie *;+: şi nr& . % martie *;+:=, H5oşbuc se referă la alte credine şisuperstiii din popor pe care le & combate ştiinific sau le dă o e6plicaie ştiinifică &y su&& Cbser0ăm la poet setea de a cunoaşte credinele şi superstiiile poporului , pe unele combătându%le altoragHsindu%le un substrat &ştiinific, dar e6plicând în stilul artistului desă0ârşit]&h1uls]în *;;: colecti0ul condus de 9ie Lăudat ca redactor%şef, alcătuit " din7 Ion Scorei, 4mos Moruşcă, IonStănculete, /umitru Lupulescu,f 'antelimon opescu, *onstantin Giuverdea scoate de sub tipar revista fff)'u. cu următorul motto!)1umea are nevoie de inimi desc.ise şi iele, nu se pot ob#ine printr4un sistem rigid, "ie el nou sau vec.i(

4ceste cu0inte aparin lui $ertrand Russell şi colecti0ul de redacie a do0edit lumii, arii şi $umbeştiului căare aceste inimi &Bdesc#ise, inimi desc#ise ce au trecut prin di0erse sisteme, înc#ise sau desc#ise& Răsfrântecercuri în fior&u



f Bu/0!12$JuZQVVZiVV

Natalia Mălăianu Natalia Mălăianu s%a născut în anul *;.; în comuna Sâmbotin, "udeul !or"& 4 absol0it facultatea de

Filologie a Ani0ersităii $abeş% $olEai, 5lu"&4 fost profesoară la Liceul Sadu şi membra a cenaclurilor )Ion 0inulescu $umbeşti%Jiu, h*olumna şi

)3perion 2ârgu%Jiu& 4 colaborat frec0ent la re0istele h 1ucea"ărul, )amuri, )-ribuna, )*uvântullibertă#ii, )Gorjal literar( 4 publicat un 0olum de poezie )*olindă târzie şi romanul )*$ntecul de lut(

tefan !ăte"S%a născut în anul *;' în comuna $erea, "udeul $uzău& 4 absol0it facultatea de 25M $raşo0 în *;D+ cu

specializare postuni0ersitară în *;D*&4 debutat cu poezii în re0ista )Astra din $raşo0 în *;:& 3ste membru fondator a re0istei studeneşti

)Sigma( 4 publicat poezie, proză, eseuri în re0istele )Am"iteatru şi )*ontemporanul( 4lte pasiuni suntsculptura şi pictura& 4 participat la mai multe concursuri literare obinând mai multe premii&

4 fost director te#nic şi director general ai Azinei MecaniceSadu&

I& /& Sicore

S%a născut în *;.- în 2ămăşeşti, !or"& 3ste preşedintele cenaclului literar )Ion 0inulescu din $umbeşti%Jiu&

A colaborat "recvent la revistele ) *onvorbiri literare )Kamilia, )1ucea"ărul, )Suplimentul literar şiartistic, etc(

In *;;. a debutat editorial cu 0olumul de 0ersuri )*ărămizi pentru o catedrală( Armează mai multe0olume de 0ersuri&

S "i t i bli i t l b â d l j l l l l G j l * i l i i 5 l l d

oldea IonS%a născut în *;(* în oraşul $umbeşti%diu& Suflul re0oluiei din *;:; l%a adus pe firmamentul "urnalisticii,

întâlnindu%* ca redactor la h Diminea#a Gorjului, redactor principal la h :pinia şi redactor%şef la )*urierulminier 4 colaborat de%a lungul anilor la re0istele )Klacăra, )*onvorbiri literare, )amuriQ )Gorjul literar Qh Kamilia] ,kDibuna,

în *;:; i%a apărut 0olumul de proză scurtă )$n zori, după ploaie(

5ostică !iu0erdeaS a născut în anul *;.D în comuna Muşeteşti !or"



S%a născut în anul *;.D în comuna Muşeteşti, !or"& A debutat la VX de ani la revista )Albina cu poezia ): noapte minunată, apoi a publicat "recvent $n

)Scânteia tineretului )$nainte )Gazeta Goiju.ti şi )*urierul minier(/umitru Lupulescu

S%a născut în *;'; în 4rsuri, !or", 4 absol0it facultatea de filozofie%istorie din $ucureşti& 3ste membrufondator al cenaclului hIon Minulescu, semnând cu pseudonimul /umitru 4rsureanu&

A colaborat cu poezie la revisteie )*ontemporanul, )1ucea"ărul )amuri, )Scânteia tineretului, iarca publicist a colaborat "recvent $n )Analele de istorie, )0agazin istoric, )evista de "ilozo"ie, )evista de

psi.ologie, )Gojjenul etc( "

Romus RocaS%a născut în *;(+ în întregalde, "udeul 4lba& 5u ade0ăratul său nume 4mos Moruşca a debutat cu poezie

în re0ista )1uce"ărul, unde a fost remarcat de poetul !eo /umitrescu& 4 mai publicat în re0istele )amuri,)-ribuna, ) *oloanaQ Almana.ul )amuri etc&

Scrie şi proză scurtă iar ca redactor a scris în presa locală7 )uls )0esager şi ):pinia(în *;D+, când directorul 5lubului Sindicatelor era domnul ută, cenaclul a fost re0italizat, trecând la o

acti0itate mai intensă& S%a scos c#iar şi o antologie )$n centrul lumii, şedinele erau bine organizate, doamna profesoară Mălăianu aducând ele0i, creând astfel o pepinieră de tinere talente7 Felicia !elegram, Liliana

1etrian,SB/'#r"Q! $ Bu20!12F$Ju

Mircea !#erbo0ă, Ion Florin Marinoiu, $ogdan 4ndrei !ăte", Ioan 5reu& Importana mare a cenaclului era că polariza creaia literară&

i antrenorul al 5orinei 1ieptăn 5orneliu 1aşcalău a scris poezii în cenaclul Ion Minulescu&

din globul pământessc ar fi fa0orizat acelor biodusteri intrarea în faza de e0oluie biologică formele metabolicediferenimduU se de cele nemetabolice şi e0oluând către faza de celula 0ie&

5el mai însemnat lucru de pe pământ este omul Judecata lui de%a lungul timpului, s%a împărit în două7 "udecata raiunii şi cea a simurilor&

5ea de%a doua "udecată a fost prima formă de cunoaştere& /in ea s%a născut Religia& 1rincipiul suprem alreligiei este /umnezeu % toate lucrurile şi fiinele de pe 1ământ şi din Ani0ers se supun implacabilului 1rincipiuSuprem& 8ictoria Religiei împotri0a tiinei se datoreşte acesui principiu unic şi fundamental, care legifereazăb l t t t f l d i l t i i



absolut toate formele de mişcare ale materiei&tiina s%a împrăştiat intr%o mulime de principii relati0e şi pariale, care nu de puine ori s%au contrazis&

5ele două sensuri ale e6istenei umane sunt unificate prin ideea imperfeciunii Ani0ersului& 5unoaşterea prinobser0aie ştiinifică, sau prin contemplaie spirituală religioasă este deterministă în primul caz şi claustrată încel de%al doilea caz? 5laustrarea cunoaşterii în cazul religiei este una din legităile de bază ale 1rincipiuluiSuprem şi ca urmare, orice ieşire a spiritului în# afara dogmelor, suficient de absolute şi infle6ibile ale religieieste interzisă&

Libertatea cunoaşterii şi a spiritului în tiină nu este îngrădită, şi mulimea de principii legice ale naturii,deşi de multe ori contrareB sau complementare, tind asimptotic către un 1rincipiu Fundamental 4totcuprinzătorcare se pare că este intangibilU /ouă sensuri care se& confundă, două principii diferite ca esenă7 /umnezeu4totştiutorul, care nu poate fi obser0at şi îneles şi o lege ştiinifică fundamentală şi unică, a tuturorfenomenelor, care nu a fost rele0ată, sau îneleasă,7

!eneza lumilor în Ani0ers, e0eniment care leagă foarte mult şi7 în acelaşi timp respinge, cele două mariesene alee fiinei umane7

Z unei re0iste şcolare& Iniiati0a a 0enit de la o clasă de informatică, clasa a I%a 4, promoia -++*%-++-,diriginte profesor Luben Ioan& 1rofesoarade literatura română a acestei clase, 1iscanu 5amelia, aflându%se atunci &în cel de%al %lea an de acti0itatedidactică, le%a insuflat ele0ilor săi dorina de afirmare a unor idei entuziaste 0is%a 0is de educaie, formare70intelectuală şi aptitudinală şi c#iar ideea afirmării în domeniul creaiei 7literar%artdstice& 4u stabilit tematica

pentru 0iitoarea re0istă şcolară, adiacentă fiecărei discipline şcolare aflate în curriculum&2e#noredactarea computerizată a fost făcută de ele0i ca 1ănoiu i $ogdan, 5rean 5osmin, 1âr0ulescu

4 d i Cl i / î d i d f d i f ti ă $ 3 i d t i



4ndrei, Clariu /ucu, îndrumai ?de profesoara de informatică $erea 3ugenia, care de atunci s%aZ implicat acti0 în acest proiect&

Ideea a depăşit barierele materiale astfel că în mai -++- a fost lansat primul număr al re0istei )DidacticaalternativăQ în 4mfiteatrul 5olegiului, cu ele0ii, cadrele didactice, edilii oraşului şi in0itai din parteaInspectoratului Judeean !or"&

4l doilea număr a antrenat mai multe cadre didactice, ca Au Ion, /anciu /umitra, Luben 4urelia, Niculescu /oina, !iorgi T5onstana, !arcea La0inia, Lupulescu /ana, 5impu Iuliana, !rusuzac#e Liliana,Lupulescu /ănu, /ănăşel Iulian, Munteanu So6ana <e6celentă dăruire în ale sportului şi mai ales 0oleiului, înlocalitate=, 4rsenie Cli0er etc& mai muli ele0i& 3le0ii7 4drian $oantă, 4dela 5orâci, Ina Se0astre, Magda/ănăiaă, Sanda Yundrea,&$umb : s ti%Jiu % Monogmîie9Q%psgrH0QH%+))

8888 Df8 IAUL t- "i ■iDii‘8tL4ii Q

8eronica Nistor, 4na Maria 8elici, 4ndreea şi Florin Lăudat, Ioana $ălăci, C0idiu 2ănăsescu, Ion 5ârciu,/aniela 4rşeanu,

1rofesoara 5amelia 1iscanu doreşte ca re0ista sâ de0ină o publicaie de cultură pentru toi locuitoriioraşului $umbeşti%Jiu&

`îl!l! ‚&i$!5!u† la azuîn -++. s%a organizat la Sadu această acti0itate inedită care 0a căpăta în timp amploarea pe care o merită&

4cestea s%au organizat cu spri"inul domnului director 4risticâ Lupulescu şi a profesorilor de la 5lubul 3le0ilor,4urica 5urelea, 4lina /ânăiaă, Mi#aela 2oloargă, 4di şi Liliana Ougra0escu, Sorin $erea, /an Rădăcină,Sandu Spătaru, 5laudia 2oropu%Micu, /ima 3lena, Lucian 5iucă, /ana /zedesin, ocu !#eprg#e, a tinerilorsocial%democrai sub conducerea lui 2omescu $ogdan <$euran 5iprian a pus mult suflet= şi a tinerilor din 1AR

hn al doilea rând, c.iar când "ugeau[ moşnenii aveau $ntotdeauna preocuparea $napoierii7 mai puternicădecât

)legăturile azvârlite de puterea de stat asupra masei rurale, legătura dintre #ăranul moşnean şi moşie $ltrăgea $ntotdeauna $ndărăt

4sta% caracterizează pe bumbeşteni7 de oriunde, din ară sau din lume dorul de locul naşterii îi aduceînapoi& /e s%au dus în lume au adus & cinste locului unde s%au născut, de au rămas în sat, au sfinit locul&

$umbeştiul a dat personalităi şi gospodari de frunte& && Localitatea se mândreşte cu personalităi culturale,conducători de ? instituii, manageri şi oameni de afaceri dar şi familii de păstori cu &Bdragostea faă de natură înâ



sânge& Numele $umbeştiului a fost purtat în îime cu fală de 5ri0ă Ion, pe care n%o să%l uite bumbeştenii& 8oleibalist de performană la Rapid <Finala europeană între 7 două ec#ipe româneşti=, a"unge director

general la Sucursala Minieră Moru%*;D: <şi în minister=& Fiica sa, 5orina, este soia fotbalistului 77Moraru, portar în perioada cea mai bună, al ec#ipei /inamo& 4 <Z"ucat în ec#ipa României&

2răieşte doamna Lola <tot practicantă a sportului de 7& performana=, soia lui 5ri0ă Ion& Spune că în 0iaătotul înseamnă U7muncă şi seriozitate, dăruire de sine până în ultimul col al fiinei i"itale& 2alentul este doar unminim necesar& i socrul dânsei, 5ri0ă p/umitru,a fost un om foarte gospodar, era dat e6emplu la radioîntotdeauna&

4scensiunea soului a fost una meritată& 4 negli"at insă un singur amănunt7 faptul că la toate analizele, încăde pe 0remea când făcea sport de performană, a0ea tensiunea destul de ridicată& 4cest lucru spunea ce0a & /aramănuntul a fost fatal, soul dânsei stingându%se din 0iaă la o 0ârstă la care toi mai aşteptau destule de ladânsul&

4re un sfat pentru cei tineri7 să muncească, să facă sport în mod organizat, Internatul şi tele0izorul fiindduşmani ai sănătăii şi nu numai&&&

/oamna 1ătrăşcoiu Iulia îşi aminteşte despre străbuni7 bunicii noştri au trăit din creşterea oilor, aratul cu boii şi plugul şi se bazau mult pe gospodăria din plai& Mama îmi po0estea cum făcea frunzare la %D ani să dea la0ite să mănânce& 8iaă grea şi primiti0ă& $unicul îşi inea copiii din 0ânzarea lemnului din pădure la 2ârgu%Jiu&8ecinii se a"utau între ei, lumea era mai bună, mai săritoare& 5ând făceau pomeni ne luau pe noi, copiii de lângă0ite şi ne puneau la masă& 3ra ce0a nemaipomenit pentru că zilele de 0ara se scurgeau aşa de încet&

$unicii au fost agricultori, deci, şi au trăit numai din asta& 1ărinii însă au început să aibă ser0iciu& 2atăld i li #i B f f S i i l î f l : < l - l l i d l i i =

1roblema actuală este că tinerii nu mai au modele7 când intra în dasă un dascăl ca 4le6andru 2atomirescu,fără "igniri, cu o autoritate <contează mult autoritatea dar depinde cum i%o manifeşti= intr%un sens poziti0 saudascăli ca !odeanu, 9uzuneanu, 1opescu Ion, ştiai că eşti pe mâini bune şi că nu poate ieşi altce0a din tinedecât un CM ade0ărat& 5red că aceşti oameni au insuflat generaiilor care le%au trecut prin mână acel ec#ilibrude care ai aşa ne0oie să rezişti în 0iaă& 4cesta este cu0ântul de ordine în 0iaă7 [Ec.ilibraQQ( i erau oamenisimpli, pentru că oamenii mari sunt întotdeauna oameni simpli&

/ar s%a trecut prin 0remuri grele şi mai demult7 nu 0oi uita niciodată cum îmi po0estea bunica cât de grea afost 0iaa ei când bunicul 1ătrăşcoiu 5onstantin a murit în răzbi în *;* şi ea a crescut singură trei copii <unul i



fost 0iaa ei când bunicul 1ătrăşcoiu 5onstantin a murit în răzbi în *;* şi ea a crescut singură trei copii <unul i%a murit c#iar=&%

1otri0it pre0ederilor 5on0eniei de 4rmistiiu înc#eiată la *- septembrie *;'' între România şi NaiunileAnite, pe teritoriul României intrau armatele so0ietice cărora gu0ernul român trebuia să le asigure transportul,cazarea şi #rana& i în $umbeşti%Jiu au a"uns astfel de unităi, administraia fiind obligată să le asigure celenecesare& La rândul lor acestea se comportau ca într%o ară ocupată&

ederea lor a creat obligaii speciale şi pentru poliia din $umbeşti%Jiu mai ales în ceea ce pri0eşte ordinea

şi liniştea, circulaia, starea de spirit& S%a creat c#iar o comisie de e0aluare a stricăciunilor cauzate de trupeleso0ietice&Anele documente au consemnat în paginile lor modul cum cetăenii erau oprii în stradă de către so0ietici şi

ii se luau bani şi alte lucruri personale sau c#iar din casă&Br/0! 12$Ju4 $ M0o#r?!

i despre ruşi îmi amintesc? a0eau părinii mei o casă, e6propriată apoi, unde locuiau două fete, anga"ate lauzină& Ruşii le% au împuşcat pentru că nu le%au desc#is uşa să%i lase să între înăuntru& Nu 0oi uita niciodată uşileacelea ciuruite de gloane şi bălile de sânge din mi"locul camerei& Femeile, de frica lor, stăteau ascunse prin

poduri ziua în amiaza mare& /ar, îşi aminteşte că aşa a fost şi sub nemi7 0ădu0ă şi supărată, cu trei copii orfani,

bunica ei mai suporta şi neamul care stătea în fiecare dimineaă lângă ea să%i dea lapte proaspăt muls deB lacapră <problema era că ruşii, consumând mai mult alcool, de0eneau şi mai 0ioleni=&Mi%a rămas în minte şi un gest frumos al unor ruşi, }ladimir şi I0an& 3u eram un pui de om rotofei, cu oc#ii

albaştri şi cu părul blond& 5ei doi m%au luat în brae şi mi%au dat să mănânc co0rigi& 1oate unde0a, departe, şi peei îi aşteptau pui de om la fel ca mine&

40eam D ani când ne%a c#emat în0ăătorul 2atomirescu afară din clasă să 0edem 2renul regal, o garniturăblindată cu margini aurii care nu se mai termina a"unsese la tunel şi nu se terminase la Sadu



/in prima generaie a 8ioricăi !ăman face parte 5laudia E2orop& 5ine o poate uita pe 5laudiaXi drumul cării este continuat de fiica Norica, în0ăătoare şi

ea la Sadu si fiul, preot tot aici&I? Z B % # /oamna doctor 5#irilă 5ireşica po0esteşte despre ani greiJ,X trăii de bunicii dânsei &$unicul său, /umitru /ănăiaă, din patru >4 frai, s%a însurat cu Luben Ioana şi a0eadepozit de materiale de > 40 construcie, pră0ălii, măcelărie, g#eărie, abator la 2ârgu%Jiu& 4 a0ut 8 % patrucopii, unul murindu%i de meningită&3ste omul care a a0ut prima maşină din $umbeşti Jiu



3ste omul care a a0ut prima maşină din $umbeşti%Jiu&

5omunismul i%a adus ( ani cu domiciliu obligatoriu la Radoşi, în 5rasna& 4u stat pur şi simplu intr%un staulde 0ite& N%a0eau ce munci acolo, mai bine i%ar fî dus în $ărăgan 5asa din 8alea Sadului, cea din 2ârgu%Jiu şitoate bunurile le%au fost in0entariate şi naionalizate&

0ama doamnei doctor *ireşica, Dobroiu 0aria, $şi aminteşte cu lacrimi şi suspine de acele vremuri( ;i prigoana comunistă a continuat7 şi so#ul său, Dobroiu, pentru că n4a vrut să "ie in"ormator a "ost nedreptă#it de

multe ori( )Era pârât şi de ce "ăcea dar mai ales de ce nu( "ăcea, de in"ormatorul *oco#i, care a aşteptatamericanii toată via#a( *e păcat că azi nu mai e să vadă americani c.iar la noi $n #ară, la 0area &eagră, la*onstan#a spune 0aria Dobroiu, printre lacrimi ;i amintirile o năpădesc din nou! )prima dată au otrăvitcâinele să nu audă vecinii când venea Gaz4ul, maşina lor( $n QRWX au na#ionalizat casa, $n QRWT mirau ridicat părin#ii, $n QRW mirau venit părin#ii dar $n QRWR mi4au arestat politic so#ul( Eram gravidă cu *ireşica, 1idiaavea V ani( &u miram pierdut niciodată credin#a, preotul $mi slujea iâtdeauna iar acatistul pe ostul 0are "aceminuni 1a T de ani miram recăpătat casa şi am muncit cu drag $n prăvălie, am putut să4mi $ngrijesc "etele

Anii au luptat pentru ară şi ar fi plătit pentru ea şi preul 0ieii, ca Mirulescu 1etre& 4 mai a0ut un frate, Nicolae, mai mic cu un an,şi au fost unul înrolat la Se0erin, unul la Crşo0a& Nicolae a fost prizonier la ruşi şi a

murit în lagăr la ruşi 1etre a fost instructor la regimentul ;' infanterie Crşo0a& 4 luptat în 5e#oslo0acia, înMunii 2atra& /e 5răciun a dormit într%un tranşeu, lângă mori, la $udapesta la fel& 4 trecut foarte des pe lângămoarte& N%a0eau medicamente& Clogise& 4 fost tratat foarte ingenios, introducând piciorul într%o groapă făcută în

bălegar& 4 păstrat întotdeauna pe ea0a pistolului un glon pentru el, în condiiile în care ar a"unge rntr%o situaiefără ieşire& Muli se sinucideau&

4 înc#eiat războiul fără a plăti cu 0iaa, a fost decorat cu )<irtutea militară, a fost felicitat de 5onstantin8 ili Ră i i t l d Ră b i l t i â d #i j $ # ă ă #i b d l



8 &78t& $ndrăgostit nu contează unde stai, ci cu cine te $ncurciQ completează domnul 4drian Mirulescu= şi are doicopii7 /aniel, absol0ent ai 7 facultăii de automatică şi informatică industrială şi /orin, student la facultatea de3nergetică, $ucureşti&

Mirulescu 1etre s%a ocupat cu tâmplăria, la început manual iar 4drian n%a a0ut bursă la facultate pentru cănu ştiu ce plafoane depăşea 0enitul tatălui& Nu depăşea, numai că politica comunistă a fost una de descura"are a

iniiati0ei pri0ate, c#iar dacă această iniiati0ă 0enea din partea unuia ce ar fi putut muri pentru România&4drian a moştenit priceperea pentru tâmplărie şi continuă &tradiia&

/ar unde sunt rădăcinile acestor oameniX 2rebuie să aflu && care%i sufletul şi 0iaa lor& 5u acest gând 0oi sta de0orbă cu localnici&

3 ziua de Sfântul !#eorg#e& 9ai să nu stau în casă, deşi mi%e somn, 0orba cânteculuiDulce e vinul toamna ;i somnul primăvara

îmi amintesc o discuie cu un prieten drag7% 5e să fac, cum să 0orbesc cu oamenii, să%mi iau la mine o &&sticlă cu uică, cu 0in, să se dezlege

limbile mai bineX

% Yine minte ce%i spun7 bumbeşteanul n%a fost de ăla să n% & aibă& 4re şi nu bea de la altul& /acăintri la el în beci nu%i mai dă , drumul o săptămână&

% li cunoaştei bine& 5e ** caracterizează aşa, pe tot bumbeşteanulX% îi caracterizează lupta pentru e6istenă, să aibă ce mânca& tiu însă şi să petreacă&% /aX 8orba lui 5reangă7

);tiu să cânt şi ştiu să joc *a un pierde4vară $nsă ştiu şi să muncesc Din zori până4n seară(

rea adesea m4am bătut Dar nici timpurile grele, &ici barbarul cel păgân &4au răpus zilele mele *ăci am "ost şi sunt român(;i cât timp român voi "i &u mire "rică c4oi pieriu

% 4ici 0eneau turcii& Camenii fugeau la plai şi când s%au potolit cu nă0ălirile au rămas mai mult încasele din sat& 8ezi drumul ăstaX Ferdinand I l%a făcut& i comuniştii ăştia au fost nişte nă0ălitori& 8eneau tot caturcii să dăm cote7 miei, 0iei, fasole, sămâna de cartofi, lână, struguri& 3u n%am dat nimic niciodată&& & M%au pus să iscălesc cu mâna mea că nu 0reau să dau nimicla%ac#iziie da eu le%am spus7 iscăleşte mata că mata ai creion% Ai mânca carne de miel9 Du4te Ut oi că doar



&la%ac#iziie, da eu le%am spus7 )iscăleşte mata, că mata ai creion% Ai mânca carne de miel9 Du4te Ut oi că doar nu suntem pe vremea "anario#ilor% 1uneau bir pe oameni& An om a0ea o capră si să dea cotăX i mai am euce0a cu comuniştii pentru că dărâmau bisericile& 5e era aiciX 3ra barbarieX

% i totuşi, cine suntei dumnea0oastrăX% Suntem urmaşi ai dacilor şi dacă n%ar fi fost războaiele nimic nu ne%ar fi deran"at 0iaa noastră liniştită7

doar câte un copil găsit pe drum şi căruia repede i%au spus oamenii !ăsâtu, o întâmplare cu doi frai, unul din eii%a luat ne0asta celuilalt& 5el părăsit s%a spânzurat, celălalt a crescut copilul Iui& + altă păanie cu unul de semişca casa când făcea el o treabă cu ne0asta lui, un bărbat care s%a rătăcit prin pădure şi n%a fost găsit până azinici 0iu, nici mort&

% /ar eroi a0eiX In0alizi de războiX% îl a0em pe unul care a zburat de pe prispă% 5a îcar probabil, şi%a pus aripi&% Nu, era copil mic şi o întreba pe mama lui, care făcea treabă prin curte7% Mamă, zborXFemeia nu%* auzea&% Mamă, zborX40ea treabă şi tot nu%* auzea&% Mamă, zborX% Oboară, mamă /ar ea n%a 0ăzut de unde 0oia el să zboare şi nu mai ştiu ce şi%a rupt, 0ezi, in0alizi de

război, 3 glumă asta, dar să ştii mata că eu am cunoscut numai oameni mari& 1rimul cu care m%am întâlnit a fost!#eorg#e /umitrescu $umbeşti& 4m recitat la premiu aşa de frumos poezia cu SfântuB 1etru că a scos din

buzunar -+de lei şi mi i%a dat& M%a întrebat ce fac eu după şcoală, dar un cârciumar a râs )acum ia plai la oiQ&4tunci nu în0ăau fetele carte& Mie mi%a fost dragă în0ăătura&



Sunt Sfintele 1aşti& 4m fost la biserică& 1reotul !ăman ne%a dat din 2rupul /omnului& Ne%am întors acasă,nu înainte de a călca iarbă 0erde& i trebuia călcat c#iar prin grâu& 4m adormit din nou, poftind cu disperare, nu

bucatele ademenitoare, ci să mă scol cât mai repede şi să merg sa ciocnesc un ou cu domnul profesor 1opescu1etre, unul dintre aceia care mi%au stârnit curiozitatea de a cunoaşte aceste locuri, de a le iubi de%a dreptul7

% 5ristos a în0iat, domnul profesor% 4de0ărat a în0iat

% 9aidei sa ciocnim un ou roşu 8edei, le%a roşit soul meu şi, fiindcă a respectat reeta, i%au ieşitnemaipomenit &de frumoase& 4ud muli oameni că n%a fost bună 0opseaua& 3ste ade0ărat, dorina de îmbogăire



nemaipomenit &de frumoase& 4ud muli oameni că n a fost bună 0opseaua& 3ste ade0ărat, dorina de îmbogăirerapidă a făcut pe unii să 0ândă în acele pliculee c#iar praf de cărămidă, însă de multe ori, în graba cu care seface treabă în zilele premergătoare 1aştilor, oamenii nu respectă întocmai reeta de pe plicule, ori nu spală bineouăle cu detergent, ori nu pun oet& i, obser0ând aceste plângeri ale femeilor, eu recomand

M o r i o g r a f i e e şti%Jiir



bârbaâlor să facă această treabă& 3i 0or a0ea sigur răbdare să respecte ? reeta& In neamul meu numaiobser0ând acest )"enomen, unde fac ? bărbaii iese treaba, unde o fac femeile, obosite şi plictisite de atâtea f

alte munci şi reete nu iese şi parcă în ziua de 1aşti nemulumirea >%şi necazurile şi #ârâielile obişnuite, de laouăle roşii 0in&&& % /a, sunt două tipuri de căsătorie, ştiu şi eu asta, unul Tbazate pe prietenie, celălalt peconflict& 4i crede că, 0ăzând atmosfera `din unele familii, acolo oricând poate izbucni o e6plozie& /ar nu e laşa,aia e 0iaa lor& Numai certuri din nimicuri&$ %

% D

% /ar ce bine este unde domneşte prietenia 4m nişte Hinformaii că nu mi%ai 0orbit despreun fapt de 0iaă, în centrul >căruia ai fost dumnea0oastră şi cei curioşi erau bucureşteni preocupai deetnografie şi folclor&B

% Le ştii pe toate& Nu mă miră, te%am 0ăzut ambiioasă şi asta Imi%a dat şi încredere îndumneata& 4 fost, acum peste .+ de ani, o Tpreocupare la ni0el naional de a căuta "olclorul, de a4l găsi şi Ctrl

X 77 w? % U

localiza, de a4l stoarce de in"orma#ie să se $n#eleagă mai bine cine suntem noi şi ce putem "ii, prin prsma aceea ce am "ost, de a redescoperi istoria vie, istoria transmisă din gură în gură& în anul *;D+ am a0ut c#iar

i dacă n%a fost bine aşa,1oate%i mai bine aşa, câ deşi7)Singurel ca mine nu4i Decât puiul cucului *ând U lasă mama lui 1a tulpina "agului Kără aripi, "ără pene ;i4ar zbura şi n4are vreme Iară mierla, care4i bună Să "ăcu puiului mumă2otuşi7)De la &istru pânB la 'ug -rei mândru#e cam avut!

: româncă şic #igancă ;ia "ată ucraineancă omânca $mi dă mâncare,_iganca $mi dă parale,



_iganca $mi dă parale,Ucraineanca mai "rumoasă 0ă bagă la ea $n casăfi"J

Staline, turlele tale,*ântă bu"ni#a pe ele 2ot cu mândra%mi place să cânt7

)Koaie verde, "oi tri"oi <orbeşte lumea de noi *ă ne iubim amândoi(

1asă lumea să vorbească &umai neică să trăiască4cestea le%am aflat pentru că n%am mers drept acasă de la profesor, deşi era târziu& 4m eu un Ioc unde îmi

încarc bateriile7 Zpeste drum de casa bătrânei 1ătrăşcoiu Maria este o bancă mare ? unde iz0orăsc po0eşti şicântece şi aş merge acolo de câte ori mi%aş & simi capul greu de gânduri& Sunt şi sfaturi acolo, din gura bătrânei,în0ăături ca7)*ine c.eltuieşte peste cât câştigă &are4n casă mămăligă()ScoalNte de diminea#ă *a să mai lungeşti din via#ă():mul cât e tinerel 0in#ile nu sunt cu el Dar daoar$mbătrânit $şi dă seama c4a greşit(

)*insteşte pe tatăl tău şi pe mama ta

*a şăr#i "ie #ie bine;ă trăieşti ani mul#i pe pământ(

)Unde s4a "ăcut omor <a rămâne locul gol()oate să vrea toata lumea,*ând nu vrea Domnul cu omul, geaba( D 4cestea le%am primit suplimentar& 3u 0oiam numai să aflu

legende cu animale& Mă supărasem că n%am niciuna şi am aflat că aici sunt urşi, lupi, râşi, 0ipere, scorpioni& /ar

Ai+lu&'! ( tfc- Jiu:



( J,%I8% In altă zi merg la bătrânul /iaconescu Ion, de ;( de ani&q5? 4şteptându%* stau de 0orbă cu /umitru Maria& îmi po0esteşte de inundaiile ce au a0ut loc în *;D+& 4u luatapele conacele, 0itele& U 8QB 4tunci s%a îmbolnă0it mama dânsei& 3ra cu încă o femeie şi aceea se B "elea toatăde copilul ei că rămâne singur dacă ea moare& N%a murit femeia aceea, şi mama a a0ut noroc&&& cu niştemuncitori forestieri B0enii din Maramureş, care le%au scos de%acolo făcând punte şi le%au îmbrăcat în #ainedeUale lor& Norocul mamii n%a inut mult, că s%a îmbolnă0it rău şi în câte0a luni a murit&

% 9ore se făceauX% /a, la 2etila şi la $umbeşti şi cânta loancea şi cu Rica din 2eila şi încă unii&8enise şi bătrânul 4nglieloiu, cum îi spun oamenii lui piaconescu Ion7% Matale cu ce te%ai ocupat X& % 3u am a0ut o cantină pe defileu& 40eam băiei de pră0ălie din $ucureşti& 5ând m%am întors din război am

găsit totul de0astat duruşi&7&& % 4i fost în războiX% 4m plecat la Regimentul *: /orobani 2ârgu%Jiu& 4m plecat cii trenul pe la 1odul Roaiei

până la Cdessa& 4colo am stat în lupte cam& *; zile şi am cucerit Cdeşsa& 4m mers '++% @m pe picioare& 4m poposit trei zile într%un sat de români& Ne%au #rănit pentru că eram flămânzi& 4m a"uns la 8asilo0ca de 5răciun&/e acolo am mers la 5otd /onului& 4m a"uns în fundul Rusiei& 4colo am stat o lună de zCş& S%a dat un atacmare şi ne%au respins -+@m& 4u fost oprii de un regiment de nemi la 5osta Iliscaia& Ne%am înapoiat şi am fostrănit&II

& Norocul meu a fost că eram sanitar şi hmajorul ], fiindcă a0ea

% 1ră0ălii cine mai a0eaX

m

% Luben 5onstantin, Stamatoiu, !#eorg#e 5ri0ă a0ea cârciumă !#eorg#iă al lui Ninu muncea la gaterul iui Năpău, cum îi zicea lui 4le6oiu, Mănescu, 2omescu,



Luben 5onstantin, Stamatoiu, !#eorg#e 5ri0ă a0ea cârciumă& !#eorg#iă al lui Ninu muncea la gaterul iui Năpău, cum îi zicea lui 4le6oiu, Mănescu, 2omescu,1redoi a0eau mori,Mateoiu <Luben= 0arniă la 8işina&

% $anca lui /umitrescu $umbeşti unde eraX% 3ra unde%i şcoala 0ec#e&% /ar biserica din $umbeşti cum s%a făcutX% S%a făcut cu bani de la boierul $ănică, de la 1oiana 9otarului& 1opa 8asile era atunci&/espre al doilea război mondial domnul 1ătru din 8alea Sadului po0esteşte că oamenii duseseră totul la conace& Anii plecau pe Lotru la cor#ănit de lemne să poată trăi&An om 8oinea ştia ruseşte şi se înelegea cu ruşii& 4ceştia 0eneau să bea şi obligau pe unii oameni să bea& /oi din cei obligai să bea, Mucenică şi 8oinea, s%au îmbolnă0it

de Far@inson&între legendă şi istorie saa 0izita la conacul lui moş Motancea /umitru

Iată şi ziua cea mare în care 0oi merge la plai& Arcăm pe munte& 4cesta ne primeşte cu frumuseea peisa"ului lui /upă un lung urcuş a"ungem la primul conac& 1ri0ind în "ur ai impresia ca aici începe şi se termină totul& /ar nu este aşa& Mai urmează o pădure şi după ea un alt conac < un alt început şi un alt sfârşit& Intrăm înăuntru& 4ici domneşte oatmosferă patriar#ală de linişte şi împăcare& 2otul are o logică7 nimic fără rost, nimic în plus % strictul necesar7 paturi, sobă, polie cu toate aşezate în ordine& Mai ştim noi oare,cei tineri, ce înseamnă ordineX 1oate da, poate nu& /acă nu, mergei intr%un conac bumbeştean să aflai& Iată şi bucătăria7 uşa de lemn are un )ci"ru şi o unealtă care poatedezlega acest cifru& în mâna lui /oru Lupulescu, la îndemnul domnului Lăzărescu, <ginerele domnului Motancea= cifrul cedează şi apare în faa noastră o ambiană pe carecopiii noştri o mai pot 0edea numai la Muzeul Satului7 0atra unde se face focul <îmi amintesc o po0este cu un băieel bumbeştean a cărui mamă însărcinată pierduse de"a hapaQşi aştepta din minut în minut să nască, în durerile acelea misterioase ale facerii& 1e c#ipul copilului se "ucau lumini şi umbre, amestecându%se râsul cu plânsul7% Mamă, 0reau un ou în tigaier '.+% Stai, mamă, stai puin% 9ă, bă, tataie, mama făcu pe ea% Nu, tată, e altce0a, 0ei înelege tu când te 0ei face mai mare&% /a 0reau ou în tigaie&&& #ă, bă, #a, mama făcu pe ea

1este uimirea aceea răzbătea strigătul de foame&&& şi abiaacum, om mare, poate înelege pe mama aceea care cuteza să nu% ?i dea de mâncare şi se apucase aşa, tam%nisam să nască7 atunci 7 oul în tigaie era cu foc în 0atră şi nu cuoc#iul de aragaz& 1oate că de aceea oamenii atunci erau mai siluei şi mai sănătoşi &totodată& 3ra de râs unul care făcea ca noi, cei de azi7 )*ând se scoală catâ4n oală( /eaceea noi suntem graşi, mâncăm multă Bmâncare şi, drept răsplată nici sănătoşi nu suntem& 4m obser0at eu asta şi de aceea m%am #otărât să fac ceea ce n%am 0ăzut la nimeni7 să

pun capacul pe aragaz după ce%* folosesc& i peste el Qşi un mileu şi o 0aza cu flori& Stomacul are ne0oie de timp să lucreze şi el şi orice lingură de mâncare introdusă în gură înafara mesei înseamnă un nou început de digestie, deci organism c#inuit şi muncit fără rost& 3espectarea orarului de masă este sursa unei sănătăi de fier&=

Să re0in la bucătăria aceasta rustică şi uimitoare prin simplitate, prin rostul lucrurilor7 oalele de pământ sunt rânduite frumos pe perete& îmi amintesc şi eu de dulceaafasolei cu boabe i? colorate pe care o pregătea străbunica mea, 4na <îl iubea foarte ? mult pe tatăl meu şi nu ştiu ce telepatie, ce /umnezeu îi spunea ei ij când 0eneam noi de la2ârgu%Jiu în sătucul $ulbuceni tot din !or" Tcă 0ine tata& 1entru el întâlnirea cu muma 4nica era ce0a ce nu 0a Tniai găsi niciodată7 era întâlnirea cu părinii săi, care ar fi fost

de% >0 seamă cu străbunica, dacă nu s%ar fi stins destul de tineri& Muma T4nica ne punea la masă şi mâneam atunci mâncare făcută în oală dă pământ= 5e gust 5e aromă acopilăriei mele regăsesc aici, în% Tmicua bucătărie a domnului Motancea /umitru>7 & "n f aa 0etrei scăunelul cu trei picioare aşteaptă gospodina săTBmestece intr%o oală 5ând0a acest lucru nu se 0a mai întâmpla& /ar &oamenii de aici ştiu şi sunt mult mai împăcai cu gândul morii& 3i > 8 fac?parte din natură mai mult decâtnoi, care facem parte din beton %&ir şi Sticle&&& e rău că parcă prea muli oameni se îndreaptă spre sticle, Q5&Bf sticle cu băutură, de această dată& 5e rezol0ă această obişnuinaX /i#( "% Rezol0ă problemele de la sineX Nu, problemele rămân nerezol0ate, baH c#iar Use agra0ează şi mai rău& 5a una care nu înelege rostul B băuturii şi care ştie că nimic rău nui se poate întâmpla dacă nu beiy`Z '.* H



alcool, pledez pentru o limpezime a minilor locuitorilor frumosului oraş $umbeşti%Jiu şi o punere la contribuiea acestor mini, pentru a 0edea, împreună, care ar fi soluia pentru 0iitorul copiilor noştri&

5red câ nu trebuie să aşteptăm cu mâinile în sân sărăcirea noastră până la )sunetul lugubru al ma#elor goaleQ sau până la dispariia părinilor noştri care mai au o pensioară şi să ne mulumim să trăim pe spinarea

acestor bătrâni& 3 0remea noastră să ne gândim 0iitorul, aici, în $umbeşti%Jiu, unde, după o h şezătoarea

serioasăa localnicilor, se poate începe construirea piatră cu piatră şi idee eu idee a unui paradis al fericirii&8i itâ d t î l i l i t f f i it 4 f t â d ii i



8izitând acest conac am îneles ce puine lucruri pot face un om fericit& 4 fost o 0reme când oamenii şi%aucreeat false necesităi& S%a putut atunci, acum muli 0or putea să%şi dez0olte în continuare false necesităi şi 0oralerga să%şi satisfacă aceste false necesităi, dar pentru cei mai muli marea bucurie 0a fi asigurarea strictuluinecesar& Se 0a obine mai greu& 3 0remea să re0enim la simplitate şi la bucuria strictului necesar&

Iată şi pe stăpânul conacului7 Motancea /umitru 4re un fluier& /omnul Lăzărescu 8alentin, ginereleacestuia, ia fluierul şi ne cântă atât de frumos încât nu 0oi uita acele momente mult timp de aici înainte&

% 4m 0enit la dumnea0oastră să%mi spunei despre $umbeşti, despre semnele naturii, despre oameni,

legende şi po0eşti de%ale locului% /e%ale locului îi spun mai întâi de copiii lui $umbea, de el ai auzit, dar care au fost copiii lui sigur nuştii7 Ianoş, /an </ănăiaa=, 4le6e <4le6oiu= şi 1ătru&

5asele erau foarte mici, cu o singură cameră& Iarna puneau la geam o piele de oaie rasă în care foarte greu pătrundeau razele soarelui& Focul îl făceau în mi"loc şi paturile erau pe margine& 4şezarea caselor era pe dealuri,în apropierea apelor& 4coperişurile caselor erau de lemn, prinse blanele tot cu cuie de lemn& 5ând 0edeau prafridicându%se ştiau că 0in turcii şi fugeau pe munte <turcii nu cutezau să intre în păduri=& + femeie şi%a uitatcopilul în leagăn& S%a întors după el şi copilul tocmai plângea iar turcul era lângă el strigând să, 0ină mama lui&i%a dat seama câ acesta nu 0a apare cât timp el este acolo şi a plecat, pentru binele micuului, care era prea mic

să fie& luat rob sau 0ândut&



Lainici şi 1ietrele 4lbe & 1e atunci nu era acces pe 8alea Jiului, doar o potecă de picior&1rinzând de 0este belicarii au plecat şi după aceştia să%i găsească& I%au prins şi i%au dus la golul alpin să%i

coboare la primărie să le ia zecimala& 1e cei din 1ârleşti îi coborau pe Muntele 1altinul şi de acolo pe o muc#iede deal spre 1ârâul Sadu& 4ceea a rămas cu denumirea de )Dâlma Gloabelor8( 1e 0ersantul celălalt coborau

încă doi belicari7 unul înainte cu 1atru, celălalt pe urmă cu Mitelea,Fiind oi şi capre multe se îng#esuiseră pe distană mare, !ând cei din faă au scăpătat după un bot de deal,Mitelea i%a trântit o muc#ie de topor în cap grecului şi a zis celui din faă7



Mitelea i a trântit o muc#ie de topor în cap grecului şi a zis celui din faă7% /ă%mi oile să le duc înapoi că eu mă%mpăcai cu cel din urmă!recul s%a opus iar Mitelea a scos din brâu un pistol turcesc

şi l%a omorât şi pe acesta&S%au întors înapoi în conacul din $ăi&Lunguleştii, care coborâseră cu ceilali doi belicari, auzind pistolul au e6clamat7% 4sta%i pistolul lui Mitelea

5ând au coborât la primărie au 0ăzut că lipsesc cei doi belicari cu Mitelea şi cu 1ătru Ianăş& $elicarii auraportat la 5raio0a ia conducere şi au pornit cu potere să%i prindă pe cei doi& Fiind cunoscut om deosebit,Mitelea a recunoscut că el este autorul şi s%a dat de bună 0oie& L%au luat legat şi l%au dus la 5raio0a, l%au "udecatşi întemniat&

4 doua zi urma să%l spânzure, dar ne0asta şefului puşcăriei a 0isat un 0is urât7 că%l tăiase pe Mitelea şimânca din el şi lo0ind%o o scârbă mare şi%a deşteptat soul din somn, rugându%* să%l scape pe deinut din temniăcă moare de scârbă&

/irectorul a intrat noaptea în temnia şi l%a făcut scăpat pe fereastră, raportând dimineaa că a fugit&4cesta se gândea pe unde să 0ină înapoi la $umbeşti pentru că niciodată nu fusese în 5raio0a& i%a amintit

ca Jiul trece prin 5raio0a & în liniştea şi întunericul nopii a auzit 0uietul apei şi a pornit în contra apei, urmânddrumul spre casă&Cbosit de atâta cale şi flămând a a"uns în tabăra unor rudari care tăiaseră o plută mare să facă copai <troci,

postă0i, cum le q zicei=& S%a gândit ce să scornească şi a găsit7% /e ce tăiarăi pluta boierului, că sunt pescarul lui şi 0ă spun74ceştia l%au omenit

Mai dai mi şi n traistă de ale gurii că eu merg departe la pescuit şi nu ştiu unde găsesc peşte

Rupt de oboseală a a"uns şi în 8alea Sadului&



3ra martie, când zăpezile se topeau şi Jiul se re0ărsa, era & foarte mare& 1e la actualul restaurant Maria acum eracâmp liber& 4 auzit din urmă zgomot& 3ra potera& îl urmăreau&

B B Mitelea a fugit spre malul Jiului, lângă care a crescut şi a ? DD ZZ 7trăit toată 0iaa& 3ra un bun înotător&5ând călăraşii au încercat să%l prindă cu arcanul el a sărit în Jiu şi s%a scufundat& 9aina şi căciula 0%Hau începutsă plutească la 0ale şi potera a început să fugă după iw0 #aine& 3l, la momentul potri0it, a luat%o pe 1leşa,ducându%se spre coliba din $ai, unde a trăit până la adânci bătrânei, /e atunci au rămas denumirile7 /âlma !loabelor, 1riporul

U?77 !recului, 2oaia lui Mitelea <0âltoarea în care s%a aruncat, locul DZ&D preferat de scaldă al copiilor0ara=, 1ârâul lui Mitelea&0ilD0B4u fost şi ani cu secetă mare& Camenii adunau pir, îl uscau, îl Z măcinau şi îl fierb eau& Mai făceau banie dinlemn de tei pe care le duceau să le 0ândă pe unde erau grăune, dar rău era peste tot şi se HBZîntorceau acasă cu

porumb stricat& Făceau din el mămăligă şi se %Bstrica laptele de rea ce era& i totuşi, copiii alergau prinfarfurie 77 după bucăelele de mămăligă&m4 0enit şi comunismul cu prigoana& în acel an a fost o secetă mare, dar pădurea fiind a obştii, cetăenii se duceau

în f8 1risloape, coborau la 0ale buşteni de brad, îi tăiau, făceau scândură şi se duceau la 5raio0a să le dea pegrăune& Motancea /umitru a && luat şi el o brebeniă de brânză, un 0ig de dimii, a colindat !or"ul,

-ălăngi răsunând, ciobani din "luier doinind, Doar câte4un cocoş cântă la un moş ;i lupii cei suri urlă prin păduri ăscolind zăpada să4şi găsească prada(

2inerii trebuie să defrişeze iar dacă 0or să refacă plaiul&4şa era o 0orbă despre război7

)Săracii mun#i cum $i cresc voinicii ;i #ara4i prăpădeşteTV băie#i numai $n al doilea război mondialF

4u mai făcut comuniştii unele& 4u deportat nişte familii de aici, oameni 0rednici pe care ei a0eau mareciudă7 familia lui Ion% 1ilip zis Melciu, familia lui /umitru /ănăiaă, 2icuă cum i se zicea <pentru că fusese



primar şi năcă"ise el pe unii=, 5onstantin /iaconescu <4ng#eloiu=, un om ne0ino0at datorită unui omor care i s%a pus în seamă&

Satului i%a părut rău de 2icuă </umitru /ănăiaă=& i atunci?7 când a a"uns boier tot descul umbla& 3lcredea la tot săracul& îşi7 făcuse şi cale%ferată în curte& Localnicii a0eau ne0oie să%şi facă case& 3l le aduceamateriale de construcie& N%a0eau bani, aşa cum era normal în sărăcia de atunci7

% Mi%aduci un stân"en de lemne, spunea el& Camenii se duceau%7? în /osul 5#ic#iului, tăiau fagi groşi, îităiau la patru metri şi fio% spărgeau în două bile& Le doborau cum puteau şi le duceau mB? 7

Lunca Morii, unde este azi secia )'unuri de 1arg *onsumQ a uzinei& 1uneau ' ăruşi, de - m înali, la - m întreei şi umpleau până sus de lemne& $oierul le încărca, lua care cu plată şi le ducea în2ârgu%Jiu& Săracul se ac#itaastfel de datorie&



, i boabe de porumb luau oamenii tot de la el& Cdată a adus c#iar în gară 0agoanele& Anii au luat fără nici o plată, băgându%se noaptea sub 0agon şi dând gaură şi%au umplut sacii& 4u astupat la loc când s%au săturat&&B 'umbeştenii #ineau mult la .otarul Ion An cioban străin daca îi călca îi luau oile la obor de gloabă <gloabă %

ta6ă pe cap de 0ită=&/ar localnicii se ocupau şi cu 0ânătoarea& Anii a0eau arme& 1rindeau căprioare care erau foarte căutatele ceice mergeau la procese& 3rau cadoul cel mai de pre pentru aEpcai& 4lii prindeau ?"dflri <#ermeline=, le luau

pieile, le conser0au şi le 0indeau& 4stfel !#eorg#e 9ortopan, zis )ugeanul T cumpăra piei de "der pe care leducea la "idani& 4ceştia l%au în0ăat să nu pună sare pe ele, să le conser0e cu cenuşă, fiindcă urmau să fietransportate pe mare şi erai posibil să tragă apă, îngreunându%se peste măsură&JNN

1ielea unul "der ec#i0ala cu un bou sau cu igla pentru acoperit o casă cu două camere sau un pac#et de bumbac din care gospodina făcea două perec#i de #aine pentru toi din casă& în ceea ce pri0eşte #ainele era&o

glumă despre cum s%au ci0ilizat bumbeştenii din ce în ce mai mult, bărbaii trecând de la cămaşa lungă până în pământ la pantaloni77 )e timpul lui *arol I

urtam cămaşa la călcâi 7 e timpul lui 0i.ai Din genunc.i o retezai Iar cu epublica opulară ămăsei cu ((( burta9F goală(

/e semnele 0remii spuneai, păi sa Ie luăm în ordine& 1e 0remuri nu erau meteorologi& 4tunci umblai ă ă i l ă t l i d t ă d i i ă Yă l t t

i se rotun"eşte şi ştim7 se rotun"eşte oc#iul caprei, #ai cu ele că%i E0 fugă au căzut în mâna noastră& 4u fost omorâi cu toii&râ& 1entru arat când Z

&EE Q0&Ei B.%.**?XHi%&nibolnă0ii porculX Să%l înspânzăm= Numai cu musca !olumbacă& B mi do rPC22iCnii 4ofa nrliioao namiliă 22Î84 1&S%nil 8IS_M

nu Se descurcau oamenii& 4sta aducea pagubă mare& 5ând batea ZîlofM%B%B7%&T0& 0ântul de la apus 0enea şi ea odată cu primă0ara de la Crşo0a de la 5azane <legenda cuIorgo0an, cu capul lui pus acolo=& 4rau bieii oameni cu fum între 0aci, că nu se putea ara de musca asta&

% Legende îmi mai spuneiX% /a, de 5următura Fonfului ai auzitX 3ra o bandă de turci care "efuiau toi oamenii& Anul Lazăr Fonfu din $umbeşti s%a #otărât să se ducă la 8iena, la

împărat& ;i ce4şi pune bumbeşteanul $niifff„Jminte $mplineşte cu siguran#ă( A a"uns la 8iena, împăratul i%a două tunuri de cireş cu artilerişti cu tot& La [crestătura] au pus%Si&B ii**XQ&B tiirmnlfl 220@flfJ o onîtalnl onn%m îi tnonon C8I%1\In 1naoHa 2lîcainoii

J0ăi

`.Htunurile& Ande e spitalul acum îi ziceau Cbre"a, 5oasta $isericii& JE Lazăr a spus to0arăşilor cu care 0oia să stârpească turcii să meargă tfi E în sa, să adune oamenii şicând 0or fi gata să facă foc mare şi el >E EEcând 0a obser0a focul 0a trage cu tunurile& 4şa au făcut oamenii& H Lazăr cu artileriştii au tras cu tunurile e6act în pulberăriaturcilor Ei??% &din Cbre"a şi turcii, a căror năde"de eră în pistoalele încărcate cu pulbere, au sărit pe cai s%o ia la fugă& /ar caii erau legai şi în loc să



E ?? " ş , " p p , p g g şnoapte i umbra copacilor ne spune oră& 1entru arat când ieseE%iiHfi B ip7 % Aite una pe care, sincer n%o cred, dar este legenda apariieifrunza în h *ioaca lui Gogotă8 punem prima dată plugul& , 7 & & q plaiului#umbeştenilor7 se zice că bumbeştenii erau oameni leneşi& 2receau5ând 0edeau că înfloresc fagii primă0ara ştiau că e "ir mult şi%&% J la Sâmbotin şi furau de la localnicii de acolo& /ar, cu furatul nu se opreaucumpărau purcei, care erau ieftini& Jirul se scutură toamna, dar&0&%&?E> în& sat ci urcau pe aici, pe munte, pe locul plaiului şi aci tăiau 0itele, lemâncau şi iarna porcii tot "ir şi rădăcină de ferigă7 oamenii săpau imâncau dar până la urmă, tot s%a aflat cine facea stricăciuni sâmbotmeniîor

prin zăpadă şan de *+ m, destul de adânc să dea porcii de "ir sau .*..7 N sUa pus potera după ei& 1entru a rari prinde câte unii şi%au făcut aici, în de rădăcinile de ferigă şi porcii continuau râmatul& 4nul 0iitor # cwsue din lemn şi au început să ină pe lângă ele un purcel, un

% Să%i dau nişte pastile, spune doctorul% Nu, nu, că%* culc pe sobă şi dimineaă e ca nou

Noaptea trece cum trece şi dimineaa meteorologul şi doctorulse trezesc& 4fară ploua şi copilul, bolna0 seara, îşi făcea temele cu bucuria pe c#ip pe care i%o poate da numai o stare de sănătate,

% 9ai, doctore, să mergem, că acolo unde purceaua%i meteorolog& şi cuptorul doctor nu%i loc de noi/a, şi noi ciinoaştem semnele naturii? când se aude trenul bine? sau zgomot dinspre 1etroşani începe 0ântul& 4poi urmează 0reme bună& 5ând bate 5ri0ăul se strică

0remea& 5ând trage 0ântul dinspre Z sud e a ploaie iar 0ântul de la apus a secetă& i animalele pre0estesc 0remea? porcii când strâtuie 0ine 0reme rea, caii se duc spre 0ârf ?când simt a 0reme bună şi coboară la 0ale când simt 0reme rea& 1e, aici nimeni nu paşte caii, îi mână 0remea în colo şi încoace&

% )*aii liberi "ără şei, vorba cântecului(% i după oi cunoaştem 0remea7 se scutură şi le auzim clopotul & zdrăngănind%atunci 0ine ploaia& i după oc#iul caprei cunoaştem

ora7 capra are pupila lătăreaă, lunguiaă şi subirică ziua iar seara (F r 5

pestă şi mureau, rămânând 0alabile cu0intele7

)orcul "ace casa de sticlă;i tot poivul o strică8 !J !P

i leacuri ştim noi, cei de%aici? pentru cataracta la oi, cai,&B lE smulgeam peri de câine, îi treceam prin ac, făceam nod şi le treceam prin 0ena urec#ii& în două zile le

trecea oc#iul& Anii le puneau sare, za#ăr, alii, mai pricepui, le întorceau oc#iul şi le făceau alte & tratamente& 1entru oile care tuşeau se lua rădăcină de spânz, se întorceacoada şi se băga spânzul pe sub pielea de acolo& 4păreau ce0a complicaii la coadă dar spânzul trăgea răutatea din corpul q animalului& i porcii bolna0i de pestă se tratau totcu spânz <seE &

îngri"ind 0ite pe lângă ea& i azi aşa, mâine aşa, s%a locuit câte%o 07%7 bucată, câte%o bucată, au început să se adune mai muli, sUa populat gf&E plaiul şi mai apoi, 0ăzândcă 0iaa aici e frumoasă au rămas definiti0, iiE % Nici eu nu prea cred treaba asta cu #oii& 1ână nu m%am căsătorit

QQăm locuit în 2ârgu%Jiu şi fenomenul infracional acolo are o mai mare lEffi0 lE amploare& La Sadu c#iar am apreciat astam%am auzit de furturi, n%am auzit de crime, n%am auzit de 0ioluri& 1robleme sigur sunt, ca oriunde, dar e aşa mare lucru să nu fie infraciuni de care 0%am spusy B % i nu e numai asta, bumbeştenii mai ineau şi cai & /ar nuiEHcoseau& 1rimă0ara îi scoteau numai piele şi os& 5e să facă cu aceste EmâroageX 5um să facă treabă cu eleX Le sc#imbau în târg cu altele&



% 5um aşaX% $ine, urmăreau pe oamenii cu cai frumoşi care intrau în cârciumi, în târg& Legau şi ei caii lor lângă

aceştia, apoi în loc să%l dezlege pe al lor, îl dezlegau pe cel frumos, săreau pe el şi pe%aci i% i drumul, /umitrei azi aşa, mâine aşa, până au priceput oamenii treaba cu cei ce furau caii şi unul c#iar era să o păească7 a legatşi el mârogul lângă un cal frumos, cu scopul de a lua acasă calul frumos& /ar stăpânul era atent şi când #oul a0rut să%l dezlege pe cel frumos, stăpânul s%a repezit la el7

% 9ei, ce faci, ia%i mâroaga ta, lasă%mi calul meu în pace



g p% 4u, boierule, păcatele mele că mai bine mă lua /umnezeu cu totul decât să%mi ia 0ederea/ar se înelege că a plecat acasă tot cu calul cel bun, cetăeanul cumsecade alegându%se tot cu mâroaga&

)&ăravul din "ire n4are lecuireMai era unul /umitru Ispir, mare #o şi nu fura singur, fura în ceată& /ar a fost rănit şi #oii au o lege, ca a

lupilor7 care era rănit trebuia omorât& tii legea asta a lupilor că pe cel rănit îl mănâncă& 4sta e şi o tactică dacăeşti urmărit de o #aită de lupi e suficient să îrapuşti unul pentru a scăpa de ei, pentru că uită de tine şi rămân să%

* mănânce pe cel rănit& 4şa cu /umitru Ispir, a fost rănit şi cei din ceată au #otărât să%l omoare, atunci când 0ora"unge la stânca numită 8*.eia 'rebilor /ar Ispir a0ea şi el un prieten, pe !#eorg#e al Radului& 4cestuia i%a părut rău de el şi i%a spus că atunci când 0or a"unge în 1onorâta să%l rămână puin în urmă şi să o ia în altă parte&

/ar #oul tot #o, s%a lăsat de #oia mare dar cum să sape el curăturăX 4 c#emat şi el nişte oameni la el că)a văzut el banii de aur cum jucau pe pământul lui, să%l a"ute să%i găsească&

Camenii, de bună credină7% Ande să săpăm, nea /umitreX% 4ici&4u săpat aceştia, banii nicăieri&

% Săpai şi aici, nu se poate să nu fie, eu i%am 0ăzut% Nu$% % Săpai şi aici, şi aici&i uite aşa nea Ispir şi%a săpat locul tot ca un #ooman ce se afla&4şa au luat nume locurile pe aici pe plai7 1oiana lui Radu, 1iscul 1etriei&Mai târziu au apărut în plai nişte ardeleni şi şi%au făcut şi ei curătură7 8asile 5impoca, Firezoiu 5onstantin,

Ieremia Mucenic



brigadierul7 neaB ciobane ia găleata asta şi umple%o de brânză, ba sânii dai un butoiaş, dacă poi& Ma"oritatea s%au scârbit şi au renunat& Mai încoace, când treburile au intrat pe

mâna unora mai şcolii n%a mai fost aşa, s%a 0ăzut lumina culturii în comportamentul lor& 4u făcut însă bine că, deşi au fugărit oamenii din plai, au desc#is portia cu uzina şioamenii n%au rămas muritori de foame&

% /ar cum 0edei 0iitorul localităiiX% 3ra bine încura"ată creşterea 0itelor, aici în munte o asociaie cu oi, în 0ale măcelărie, mai în colo făbricua de posta0uri& Mai de mult se trăia numai după oaie7 spălau

lâna, o duceau la darac, o torceau, o urzeau, făceau dimia, o duceau la abagiu şi le făcea de toate7 laibăre, pantaloni, 0este&% i totuşi, care sunt calităile fizice şi morale ale locuitorilor de la munteX 5ine, poate face munca aceastaX 5red că pe fiecare ne%& a făcut /umnezeu??pentru ce0a&% /a, un om4le6e 9ornea spunea7 eu ştiu cine o să stăpânească muntii7oamenii slabi de minte şi puternici de 0irtute& i a0ea dreptate,uite un e6emplu7 nămeii se fac

mari şi un om puternic de aici, /umitru Mucenică a a"uns în 0ale intr%o zi întreagă, împingând zăpada cu umărul& Anul mai slab acolo îng#ea iar el a a0ut puterea să se şiîntoarcă& La întoarcere locuitorii unui conac, mai din 0ale, l%au rugat să înnopteze la ei& N%a rămas, şi%a continuat drumul şi şi%a atins scopul& 4 rămas legendar 5oman care adus în spate pe unul până într%un 0ârf de munte iar culmea era că, în loc să se plângă cel ce ducea greutatea se plângea cel din spate& sta%i omul de la munte7 un om tare&

% /ar educaie cum ai dat la fetele dumnea0oastrăX Sunt modele pentru cei mai tineri din sat&% 3ducaia cu munca şi mai e ce0a7nu le%am lăsat să umble #ai%#ui& 5ea mare, Măria, se ducea cu 0itele, nu%i era urât, a mică le inea numai într%o poiană şi le rotea tot

pe acolo de urât& /ar cartea o a0eau cu ele întotdeauna& 5ând erau mici le aduceam până aici în disagi, pe cal& 8orbeau şi ele între ele& 5a sa putem munci, atunci când erau maimici, le puneam în capul locului şi, fiindcă n%a0eam "ucării, le puneam în cutia aia cărăbuşi, fel şi fel de insecte şi se "ucau acolo până le 0enea foame& Mai demult făceamşcoală doar două zile pe săptămână, pentru a ne putea a"uta părinii în gospodărie, că tot munca era şcoala cea mai bună care educă omul&

% Oicători&&&



% /a, mâncarea de dimineaă lungeşte 0iaa, ca şi însurătoarea de tânăr, de altfel&% Legionari au fost în satX% /a, eram copil şi cam un şef de clasă, aş spune, eu a0eam sarcină de la în0ăătoare să merg cu rândul de ele0i până%* duceam pe ultimul acasă& /upă ce mi%am făcut

datoria coboram şi eu pe unde%s scările de la gară acum <locuiam în 5urpenoasa=, pe colnic ziceam noi, şi unde%i );arpele roşu acum, Făiniş făcuse pâinea, o încarcase încăruă şi era gata să iasă pe poartă&

8ine legionarul Ianăş7% Făiniş, ce%ai în căruăX% 1âine&% 5ât trebuie să aibă pâinea taX

% Aii @ilogram&% Ia aruncă tu câte0a pâini încoace să le cântărimIanăş cântăreşte pâinile şi niciuna nu trecea peste :++ grame, i%a aruncat toată pâinea "os din căruă şi a "uca*Po în picioare fără milă7% 2u înşeli oamenii, Făiniş, na, să mai faci pâine sub grama"ef de cuib era Ion 8ălăreanu& 5onstantin /iaconescu, zis

4ng#eloiu, era primar& L%a pedepsit pe 8ălăreanu de stătea numai fugit prin păduri& 3u îl cunoşteam pentru că el era cel care cumpăra mieii de la tata& Ambla şi el pe5urpenoasa& L%am întrebat pe tata de ce fuge nea Ion prin păduri&

% $ă, să nu te bagi în politică că aşa ai să fugi, ca nentu Ion, mi%a spus tata&Mai erau legionari7 Ioana luB 1ătru Firizoiu, prietena lui Ion 8ălăreanu, Oamfira, cumnata ei, un ăran 4le6andru /ănăiaa, 5ri0ă Ion, da$căl& 5el din urmă a fugit din ară&

I%a scris tatălui meu din 1aris, din Madrid& 5ând s%a căsătorit fata lui 8ălăreanu cu 1ătru l%a îmbrăcat şi pe acesta în #aine 0erzi&% /espre sat ce%mi mai spuneiX% Satul $umbeşti nu a0ea prea multe case& în 0ec#ime unde%i restaurantul )0arm erau 1ătruoii, mai sus casa lui !eorge, a Motorgilor, şi mai sus, unde e casa lui

Moise casa Nistoreştilor, mai "os casa lui 1leşa şi tot aşa& /e ruşi&&& de isseleff,' % /a, odată cu 1acea de la 4drianoppl <*:-;= s%a instituit

protectoratul rusesc asupra Yării Româneşti şi a Moldo0ei&, 2ratatul de pace acorda libertate deplină comerului românesc, suprimându%se monopolul turcesc aşa de împo0ărător dez0oltării economice a ării& 5omerul cu 3uropa se

dez0olta, în special al cerealelor şi 0itelor şi astfel se formează în oraşe o clasă de negustori români& Ridicarea burg#eziei româneşti începe cu acest tratat& Yara

Românească şi Moldo0a şi%au recăpătat o oarecare autonomie, domnul urma acum să fie ales pe 0iaa şi săgu0erneze ara cu a"utorul unor , adunări de boieri, recunoscându%se în acelaşi timp principatelor dreptul de aa0ea o armată proprie, care fusese total desfiinată la începutul epocii fanariote& în sc#imbul acestor a0anta"edobândite în dauna suzeranităii turceşti drepturile protectoratului rusesc erau mărite& Rusia era )cartea

protectoareQ, pe când 2urcia rămânea curtea suzerană& 4mbele state în mod egal a0eau dreptul să controleze bunul mers al Yărilor române& /eoarece turcii se anga"aseră, să plătească ruşilor o mare despăgubire de război,armatele arului au ocupat principatele ca zălog până la împlinirea completă a acestei despăgubiri, turcii



neputând plăti aceasta decât în anul *:.'&2imp de cinci ani cât fură ocupate 1rincipatele române de armata rusească, ele au fost gu0ernate de

generalul rus 1a0el îsseleff& Spre deosebire de cei mai muli ofieri superiori ruşi care trecuseră prin Yărileromâne el nu se purta brutal şi dispreuitor cu populaia, ci dimpotri0ă se arăta un ade0ărat prieten al românilor&îsseleff luă o serie de măsuri bune pentru a alina rănile şi pustiirile produse de război, prin energia şiacti0itatea lui ştiu să înăbuşe epidemiile de ciumă şi #oleră ce se i0iseră atunci& 1use de asemenea ordine în ?

administraie, întreprinse o serie de lucrări edilitare, a înlocuit în ară moneda turcească <piastrul= cu monedaaustriacă & La plecarea lui din ară i s%a dat cetăenie românească de onoare şi c#iar ma# târziu el a spri"init dinRusia sau de la 1aris, unde era ambasador,* interesele României& 5ea mai importantă reformă îndeplinită întimpul cât au fost gu0ernate Yările Române de către generalul îsseleff a % fo$t Regulamentul organic, primaconstituie a României&

% 4şa, aşa, îsseleff, a fost gu0ernator şi aici& Ruşii ăştia? făceau armată VW de ani& Ande a fost casa bătrânească a tatălui meu era o cârciumă pe 0remea aceea şi !âdoaica era cârciumareasa& îsseleff era un om blând şi darnic, totodată a0ea bani şi a c#emat % toi oamenii care erau în "urul cârciumii să%i cinstească 7% 8enii să bem o 0adră de 0in

/ar 0ezi că turcii nu%şi uitaseră drumurile pe la noi şi, deşi trebuia să stea cumini la ei, cum spuseşi, mai bateau potecile încoace?B cu gând de "af& /e asta 0inul nu i%a ti#nit lui îsseleff că a pătruns7 un #umbeştean încârciumă şi a strigat7% Rusule, ieşi fuga că 0ine un turc călare (7

% $a nu pleca rusule, plăteşte mai întâi, fură cu0inteleH !âdoaicei

f+rmpm9(tf%B 4i9(…J4i; J \i



ligii?J`S*

&✓ " Z % /ar eu zic o 0orbă7 mai bine străbunii aceştia lăsau ara pe 7 mâna ungurilor sau a nemilor, c#iar a turcilor sau ruşilor, ipentru că ei au murit în războaie degeaba& Armaşii lor, bărbaii de astăzi, de la care eu personalaştept multe şi bune, s%au lăsat cucerii economic& Rede0enim din liberi, aser0ii ca pe 0remuri, Hpentru că puiinoştri se 0or naşte datori la străinii care ne dau şi ,#ani împrumut dar şi mărfurile lor să le cumpărăm& Să fiusinceră, Xm%am cam săturat de pulpe de pui ungureşti şi americani& Care Românii nu mai ştiu să crească puiX1ăcat de morii aceia ai căror Tpopii au crescut ca socrul meu, 4mbrozie, fără tatăl mort în război "i fără mamamoartă în puin timp de durere, ca bunica mea

3lisa0eta şi fraii ei /umitru şi Ion crescui de străbunica 4na singura de la -D ani& 1ăcat&% 4sta 0oi ştii !eneraia mea şi%a făcut datoria% 5ântece de singurătate ale ciobanilorX

)0unte, munte, brad "rumos Apleacă4#i vâr"ul $n jos,

`X! Obunătă#ile pe care tu ni le4ai dăruit nouă( _ie slavă $năl#ăm(, $n *iumele -atălui, al Kiului, al S"ântului du.,amin(

li%Jiu7

% Noi am uitat lucrurile acestear M & U V care au ne0oie să supra0ieuiască7 $u#a <ea spunea că se sc#imbă H 0remea atunci când cânta la Aturi,la Luncani= porumbelul de deal ?S<cuibărea în plai ştiai ca nu eşti singur aici a0eai un 0ecin= pitpalaca



la Luncani=, porumbelul de deal ?S<cuibărea în plai, ştiai ca nu eşti singur aici, a0eai un 0ecin=, pitpalaca,7Hi?cârsteiul, capra întortură, sprâncioaga& Nu le%am mai auzit cântând&cei din plai , am a0ut continuu gri"ă de natură& 4i auzit de poprituriX /osul oprit de ce se numeşte aşaX 3ra opritde la tăiere& % 3 un gest omenesc să faci aşa& 5um ne%ar sta, nouă, oameni, B sâ&ne repezim pe mâncare precum câiniiX /enesătui spuneam& 4u dispărut de la noi de aici din plai unele păsări din răutatea oamenilor, licăre le%au 0ânatfără milă, altele pentru că nu mai au condiiile de

$kS & $ $

&&& 8%& î

>?H%%H/&e7 aceea e aşa frumoasă pădurea, trunc#iuri sănătoase şi drepte lângă trunc#iuri sănătoase şi drepte& 1rinalte pări parcă au trecut k Sfarmă 1iatră cu Strâmbă Lemne& îfelSlM%0 % 5redei în 0ră"i, în farmeceX

4(v4 36ista& 4şa cum este /umnezeu aşa e şi dracul pe pământ&3u m%am însurat cu femeia mea cu care împlinesc în noiembrie (+ de& ani de căsătorie& La puin timp după

ce ne%am cununat ne%a apucat aşa o ură unul faă de altul de n%a0eam oc#i să ne mai &0edem& $a mi s%aîmbolnă0it femeia& 3ra o femeie, $ordeiaş, care dedea cu cările& 4m trimis%o şi eu pe ea la femeie& I%a dat încări şi spus că e una care%i face farmece, una care are şi bunica 0ădu0ă, Hftil#%are nici tata şi care credea că euo 0oi lua pe ea de ne0astă& i%a dat seama despre cine era 0orba& în $ârleşti era o bătrână Ioana lui J> 0B5o0ei,soră cu Mitu /ăniîă& /escânta femeia asta de îng#eau apele&

% Sunt eu, erpe 4pleacă erb spre mine un copac să pot săi7 mă dau şi eu "os, să nu ard de0iu aici

Cmul, de bună credină, aşa a făcut dar problema a apărut %7 abia atunci când şarpele, drept mulumire că afost sal0at de bietulB om, i s%a încolăcit de gât7% Stai, ce%mi faci, eu te%am sal0at de la moarte şi tu mă omori*77

pe mineX U7

% Nu te omor, nicidecum, 0oi merge cu tine pretutindeni, euUn%am picioare&

% /ar eu te%am scăpat de la moarte



% /ar eu te%am scăpat de la moarte% 2u n%ai auzit că şarpele să%l omori, când îi iese în cale, nu să%î scapi% /ă%te "os, şarpe% Nicidecum&% 9ai la "udecată



"^ti? % % 9ai&&?&7B& Mergea bietul om cu şarpele încolăcit în "urul gâtului şi îşi Te6punea cazul în faa multor "udecători&/ar şarpele nu renuna,? 0orbea odată cu omul7 da, dar el n%a ştiut că şarpele trebuie omorât, ynu scăpat de la moarteX 8orba şarpeluirămânea ultima şi asta era TTdreptatea pe care o dădeau toi "udecătorii&

% 9ai să mergem şi la Marin 8ielarul

Marin 8ielaru a auzit că 0ine la el )cel cu şarpele şi s%a T&0orbit cu ceilali patru ărani care făceau partedin Sfat să stea 7ascunşi în încăpere cu boate în mâini şi când el 0a striga7 2oi ca unul să fie cu boatele pe şarpesă scape bietul om de po0ară&

4u 0enit omul şi şarpele îa "udecata lui Marin 8ielaru şi, ca &?de? obicei, 0orbea omul, 0orbea şi şarpele&4şa i%a 0enit ideea T"udecătorului77 % Nu mai 0orbii amândoi& 8reau să 0ă ascult pe rând, aşa că,



mai spre $ârleşti, dintr%un moti0 e6pus foarte clar de unul dini(U S0 BTi%i&0&B rt îi nfl2 I rl In MU &In A 4 *VV@t nn Mn I4 H H

Jk?g|işericii ospăta intr%o casă iar sătenii făcuseră #oră& Mai spre seară HsâBa0ut loc o încăierare între doi săteni& 4uzind asta mitropolitul a %%%%%%%%ii%%%%%%%%%%* J%%%%%%%i iƒ 4 hJ&%%%%%%%%%%%%%%%a fy5A ca

obser0are a fost stabilit în punctul 1oiana Lungă, deasupra 1ietrelor 4lbe& în acest punct comandantul regimentului urmărea prin binoclu cum nemii treceau Muntele /umitra& Nu peste mult timp pe /ealulB Lung se aud focuri de armă& 8ânătorii se anga"aseră în luptă cu inamicul iar după câte0a minute de #ăruială au început să se retragă în pas

alergător, trecând pe lângă bătrânul comandant& 4gentul de legătură a raportat locotenentului care%i comanda despre retragere iar acesta, pentru a nu lăsa comandantulregimentului prizonier în mâna inamicului, a ordonat împrâştierea ostaşilor în linie de trăgători în capătul de sus al 1oienii Lungi, bine ascunşi printre stânci şt copaci& 4iciaşteptau căderea nopii pentru a se putea retrage ocrotii7 de întuneric& Cdată cu căderea nopii s%a lăsat o ceaă deasă cu burniă iar nemii au oprit înaintarea şi şi%au instalattabăra sub%B stâncile de la 1ietrele 4lbe&

5ompania din Regimentul * /ol" a #otărât să se retragă dar datorită întunericului şi cetii foarte dese a rătăcit drumul şi a ieşit7 e6act în %zona dintre nemi şi 0ânătorii demunte ai regimentului% *:& 4uzind zgomote de arme şi paşi, ştiind că sunt faă%n faă cu7B inamicul, fără nici o ezitare, 0ânătorii au desc#is un foc ucigător&& 4u răspuns cu aceeaşi

#otărâre şi infanteriştii din Regimentul * /ol", din ambele pări răsunând 0aietele răniilor în limba română7 ? Numai atunci comandanii au ordonat încetarea focului, retrăgându&%?se spre Recea, lăsând în 1oiana Lungă zeci de trupuri neînsufleite7%

Fiind urmării pas cu pas de inamic, ostaşii români n%am apucat să%şi îngroape nici morii căzui în această ambuscadă? nefericită& 2rupurile lor au rămas să putrezească sub

cerul liber%B sfâşiate de fiarele sălbatice şi de păsările cerului& Muli ani au zăcui oasele lor printre stânci şi copaci, fiind purtate de ici%colo, în gură,U de câinii ciobanilor prin1oiana Lunga& 5iobanii le adunau şi lei aşezau cu gri"ă în scorbura unui paltin în partea de nord a poienii&7&4şa s%a petrecut tragicul e0eniment din 1oiana Lungă&Motancea /umitru a ridicat aici două troie în memoria acestui e0eniment& 4ici se regăsesc următoarele 0ersuri7)<oi "ra#i ciobani şi călători, mergând $n deal, $n vale,( -recând pe lâng4aceastâ cruce să4i pune#i câte4o "bare ! 1,;i mai aprinde#i câteodată şi4un muc de lumânare( v† Opă

cei celtici pieriră $n "ocul bătăliei Au "ost cu to#ii "eciori tineri, mândria omâniei( ( N De lumânări n4avură parte la cap ca sa le ardă †!=9 Doar soarele le4a "ost lumină cu s"intele lui raze O Motancea /umitru a reuşit să ridice troia, dar $umbeştiul e de troie şi mai are oameni care gândesc astfel&Anul este Lubei6 /umitru care dedică 0ersuri celor din care nile7)0i4e dor de părin#ii mei *ă sunt neam de lubeneşti ;i au trăit $n 'umbeşti Au urcat iarna şi vara *a s4ajungă pănâ4n *ioara atru "ra#i, două surori &u i4oi uita până mori8(7 Luben /umitru mi%a po0estit unele lucruri pe care generaiile0iitoare le pot afla acum&4mplasarea bisericii

9otărându%se să%şi construiască o altă biserică, bumbeştenii TTşibârleştenii au măsurat cu lanul distana de la un capăt la altul al satului, dorind, iniial, s%o amplaseze e6act la "umătatea distanei Eidintre capetele satelor& 4u aflat acest loc şi era e6act în dreptul ? Tcasei domnului Luben /umitru&/ar a apărut necesitatea de a muta acest loc măcar cu *++ m

bâileşteni7 noi când 0enim la 5răciun şi la $obotează la biserică J JlHi0emm cu 0iscolul în faă 0oi 0enii cu el în spate 1ână la orele *+ *- H "ucând se termină totul la



bâileşteni7 noi când 0enim la 5răciun şi la $obotează la biserică J Jl i0emm cu 0iscolul în faă, 0oi 0enii cu el în spate& 1ână la orele *+ %*- "ucând se termină totul la biserică gerul se înmoaie şi 0oi, ca şi noi, plecăm liniştii, nemaiîngbeându%ne aşa rău gerul 8J /ecizia s%a luat astfel, gândirii acesteia nea0ând nimeni ce%i a7tproşa& #atârnosirea bisericii $leoană a fost cel ce a adus un OXg%cerb 0ânat c#iar de el& #şj 4 participat şi cel mai mare om al bisericii din acele 0remuri,H77HfeH78initropoAt probabil& S%a făcut mare sărbătoare atunci& Mai%marele

B $uHnbeşti%Jiii % % Monografia



întâmplat însă acest lucru& 5um s%a amplasat biserica din $umbeşti ştim de acum& 4 fost o decizie îneleaptă cuade0ărat&

2ot dânsul ne spune po0estea Fântânii Rudarilor şi despre& Seciul lui Nicolae Sandu& Nicolae Sandu era primar şi s%a #otărât săB facă o preştilă pentru oamenii care muriseră în război& Sătenii nuB? prea 0oiau să audă deaşa ce0a şi atunci primarul a adus mşte7 rudari care stăteau în bordeie lângă locul numit Iz0orul rudarilor,&4ceştia au făcut acest lucru dar, odată terminată treaba n%au mai& plecat de aici şi mai făceau şi fapte rele& /oi

băiei din $umbeşti i%? au speriat cu două puşti şi au fugit spre 1orceni, de unde denumirea de )udari8 a unuiloc ce ade0ereşte aceste spuse& /e atunci a0em7 denumirile Iz0orul Rudarilor şi Seciul lui Nicolae Sandu&

4ici /umitru Luben 0rea să facă o fântână, amintindu%şi de iz0orul puternic ce era în trecut&a fost& S%a căsătorit cu o fata frumoasă din Floreşti şi au doi copui &HliB deosebii7 4dela, pasionată de literatură şilimbile străine şi 5laudiuH?H,H un copil la fel de cuminte ca şi tatăl şi care, spre deosebire de ali copni>i

$umbeştiul are şi oameni cu di0erse pasiuni& 5orâci Ion a iubit??? Jt timbrele, de0enind un filatelist pasionat& Foarte năcă"it de mic, orfan de tată, şi%a sacrificat anii cei mai frumoşi din 0iaă pentru mama sa, carela fel s%a sacrificat pentru el, crescându%* singura de mic, îndurând % 7 lipsurile, ba inându%* şi la facultate, deşinu a0ea posibilităi& 5opilul însă i%a răsplătit munca7 deşi putea să rămână la 9unedoara sau să " . plecealtunde0a, a re0enit în satul natal să fie spri"in mamei singure& i Jde bani%gata, înelege că posibilităile familiei lui nu sunt aşa mari şi trebuie să fie cuminte pentru a%i fi bine în

IfgJ? Mărturia mai multor oameni din 5âineni din care reiese că locuri de prigonire aparin Stingeilor şi nu,2oropitor&

iulie *:(( % citaia trimisă de către 5urtea apelati0ă din HH&ldraio0a 0ec#ililor moşnenilor 5onstantin !rozaşi Ion /udoi din iHAlpurtişoara pentru a se prezenta la înfăişare cu $ăîaşa 5ornoiu?

BZU *; ianuarie *:(. % circulara subcârmuirii plaiului No0aci HHcă#eicomunele subordonate pri0indrepararea podurilor, podiştilor Hf"pEilfcumurilor& In continuare o altă circulară cu acelaşi emitent > ilJHcăe

comunele limitrofe cu grania 4ustriei pri0ind apro0izionarea " +îaireinerea pic#etelor de graniă?"Siăwi1UQ - februarie *:(( % 5ostandin sân /umitru Ardă din BUH>>umb&eşti lasă prin diată soiei sale Stanaşi fiului /obre toată S>0erea sa mişcătoare şi nemişcătoare s%o stăpânească pe "umătate?



ş > ş ş ş p p " ??:& iulie *:.+ % zapisul lui $ăluă Mărculescu din Sofrăceni |affp?$arbu Rebedea din 2ârgu%Jiu, cumnatului

său, prin care se Jşcîmbâ cu acesta ' stân"eni de pământ?

$ârleşti lui Ion $umbescu pentru a confirma ca acesta s%a



ş pde anga"amentul de al comanda pe /umitru 5impoca în Bsc#im#ri&fHkH>>>?>7saHaHuHH* unei silişti de casă& B Z $mpreună şi numitul mi4au dat osâbit $nscris care se vaa"la la= QT decembrie QWX 4 diata arascbivei lăsată so#ului scris mai larg şi, pentru că nu mai am a căuta asupra numituluiIon sân /a0id 9ornea şi fiului său !#eorg#e cărora le dă casa şi%%?i 0&%& preten#ie $ram dat acest $nscris al meu supt a mea iscălitură,doi stân"eni şi "umătate de moşie din teiul !ueştilor& am pus degetele la numele meu ca să "ie crezut Q+V martie Q Eu *onstandin -bropul ot 'ălăneşti adeveresc( Eu *onstandin Dobran, alesu ot 'ârleşti, martor Ionitâ ârcălabii martor 'arbu &eacşu, martor8 yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy O yyyyyy yyyyyyyyyyyyyyyyyyy yyyyyyyyyyyy yyyy yy O )$nscrisul meu la mâna .ri Dumitru *impoca precum să se ştie că

$umbeşti%Jiu adresata subcârmuirii 1laiului No0aci prin care reclamă vreme de mare păsuri şi trebuin#e ce am avut de bani, m4am rugat de pe aleşii şi pârcălabul satului pentru că%i pretind să plătească bir şipfffg >>>HHipmyfcă mJ am $mprumutat de lei YT cu soroc de un an de zile şi, porumb pentru magazia de rezer0ă asatului deşi e sărac şi ne0ârsmc ilf osteneala arăta#ilor bani să am a4i da un butoi vec.i şi " la şi mai ales $ntre#ine şi pe mama sa oarbă( 4O(nunutul soroc sa am a4i răspunde to#i banii, "ără de nici un "el deQV septembrie QYW 4 raport al primăriei comunei 'umbeşti44 preten#ie( Iară la dimpotrivă câtă c.eltuială se va urma asupra acestui$ârleşti prin care se trimit îa subprefecfcură spre împăciuire /umitru J#OOitopis să "ie tot de la mine( ;i pentru credin#ă m4am rugat de scriitor de 5âmpeanu şi Ioan !#inceacare au o pricină pentru un împrumutde un galben, făcut în urmă cu *( ani% H ff $‡n 'umbescu platnicFoaie de ispaşă alcătuită de membrii comunei Lăzăreşti pentru&? stricăciunile pricinuite de 0itele locuitorilor ma#alalei $aleşti& a satului B?

Z *+ martie *;. ade0erină a Iui 2oma 4mza din $umbeşfcii dată nepotului său Ion şi nepotului său 1ătru sân /inu 5oreei? pentru o li0adă din faa ză0oiului?Z ** februarie *:: % zapisul frăior Răduu Lazâr şi Ion Răduoiu din $ârfeşti dat lui Ion $umbescu pentru un împrumut de * sfani pentru dobânda cărora îi zălogesc

pentru un an stân"eniiş şi "umătate de,, pământ arător situat între Jiee?Z *: martie % zapisul lui 5onstantin 2oropu din $ălăneşti& dat socrului sări 1irtoiu din $ârleşti pentru a confirma că a primit&? de la acesta zestrea soiei sale 4nia?Z * mai *:(:%"albă adresată subadministraiei plaiului No0aci? de către Ion $umbescu din $ârleşti care cere ieşire la faa locului% pentru a se constata încălcarea de

pământ ce i%o face 1ăuna, soia? unc#iului său 9ie, pe o silişte primită danie de la tatăl său 0itregi /umitru 5impoca&: /o0adă dată de preotul /umitru $ârlescu şi ali săteni dinH*; mai *:(' % înscrisul lui 1ătru !uescu dat lui Ion Măroiu? şi Ion $umbescu pentru a le confirma că s%au împăcat îşi nu maiB7B are nici o pretenie asupra pământurilor

din linie spre răsărit&

-' decembrie *:'. % zapisul lui Ion $umbescu dat lui /umitră 5âmpeanu pentru ian împrumut de . lei pe termen de un an pentru (M

dobânda cărora îi dă un butoi 0ec#i&*: iunie *:'( % "alba lui Ioan sân Sanda 0ădu0ă din sătuli

$uzeşti,% .. stân"eni de moşie ai lui Iancu Mongescu&'(' Z *:': % petiia mai multor locuitori din satul 5urtişoara Mcătre subadministraia plasei Ccolu prin care cer să se ordone HHdeputailor satului să le elibereze biletele de drumsolicitate arătând oameni săraci fiind doresc să meargă după lucru în $ucureşti flpentru a%şi câştiga măcar banii pentru plata capitaiei anului următor&

şi coninutul câtor0a documente <pentru a înelege care ?B BlHera 0iaa $ârleştiului în anii *:++= traduse din sla0onă de către Hanga"aii 4r#i0elor Statului 2ârguJiu7)Adecă eu *ostandin -oropul ot 'ălăneşti dau acest zapis al k meu la mâna socru meu irtoiu ot 'ârleşti precum să se ştie că după #"partea so#iei mele, "ie4sa Ani#a , mi4

am primit $nsă cele următoare! : vacă mare,v( Una râmătoare, cum şi,



Eu ;te"an leşcu martor 0( Diaconescu am scris Q+T decembrie V+ artea sa de moşie din .otarul 'ălăci(((i işteştilor, mult, ce se va găsi cuvenit $n partea sa , să "ie supt a mea meu ătru până4n veacuri de acum((( şi, pentru că primit să searate din voin#a noastră, până ne va .otăr$ soborul

=



)*institei subcărmuiii a plaiului &ovaci *u plecată jalbă*u umilin#ă jeluiesc subcărmuirii pentru aleşii şi pârcălabul satului nostru 'umbeşti căci, eu "iind sărac desăvârşit, $ncă nevârstnic, mi4au apucat porumbul la magazie

de am pus bani de bir, m4apucâ să 4 dau neavând nici o stare( Am pâ muma mea oarbă de oc.i, "ar de vedere((( şi ne lipsi $n toată vremea nesăvârşit o găseşte( De aceea plecat rog cinstita subcârmuire a privi la a mea sărăcie şi cum va găsi f de cuviin#ă sâmi a"lu dreptatea, că va "i cu păcat să dau cele ce se cer( ff $n sus( ;i cum du.ul s"ântva lumina asupra cinstitei subcârmuiru rea supus lona sân Sanda <ăduva săraca ot 'umbeşti 5ăluitor SubcărmUirea laiului &ovaci Aleşii şi logo"ătul satului 'umbeşti săcerceta#i $n "rica luiJ4J Dumnezeu $mprejmuirea arătată de jeluitor şi prin raport cu toată desluşirea să dea ştiin#a subcărmuirii, după care să poată "ace punere la cale având $n cunoştiin#ă(Q+W iunie Q

)Subiscălitu1, $ncredin#ez prin acest $nscris al meu la mâna lui Ion 0ăroiu şi Ion 'umbescu, precum sâ se ştie că din glicina ce sa urmat $ntiJe noi $mpotriva moşiilordin linie spre răsărit, pe partea lor de moşie ce au "ost până acum islaz să aibă a şi4o $nc.idea toată pă deplin şi, uli#a să aibă a sâ "ace pă marginea teiului pă di la deal, iar tiu prin cureaua numi#ilor( ;i pentru credere m4am rugat de scriitor de m4au iscălit, am tras cu degetul la numele meu ca să se creazâ,QW+ nov QR Eu ătru Gu#ăscu am dat adu &i#ac.e martor

adu Ainian căprar de doroban#i, "iind cu poruncă ( 0atei Diaconescu "iind rugat am scris) *institei subadministra#ii a plaiului &ovaci

Kac plecată arătare onor subadministra#iei că mumă mea, "iind căsătorită a două oară după un Dumitru *impoca din satul 'umbeşti care acum amândoi să a"lă mor#i şi numitul neavând copii m4au luat '(

%Ir Jil

p"""i$e de su"let de la care am o danie cu o sălişte de casă de X 6%#pjeni lung şi lat peste QV, care danie este din anul QT "ebruarie QX şi alt $nscris de la Ilie "ratele tatâ4mieu din anul Q+Y mart(VY pentru acea sălişte că ni s4au lungit peste QX de stânjeni şi latu J

""âjplnu0ui peste + , care $nscrisuri stau şi de "a#ă şi acum mă pomeni cu O 4 riâuna, so#ia lui Ilie, zicând că nu mă cunoaşte de stăpân pe cea 4#obşte, care sălişte "iind cu pădure şi mi4am tăiat4o pentru "acerea şi acum mă pomenesc ca nu mă

cunoaşte de stăpân(( l t V f A ZDe4 ojceea onorabila subadministra#ie ca să binevoiască a o lJ p Xuce spre $n"ă#işare( " reaplecat loan 'umbescu ot 'ârleştiSubadministra#ia de &ovaci

S"atul local va cerceta şi cu raport desluşit să se trimită la Ol4administra#ie pe $mpricina#i Z88J Siibadministrator! I( 0ongesca &o TTkQW mai Qff )rincipatele Unite omâne QYW oct QV rimăriei *omunei 'umbeşti4'ârleşti &o, TV Domnule subpre"ect4raport

Astăzi la QV corentsă $n"ă#işează la primărie Dumitru *âmpeanu g, N peti#ie $mpotriva lui loan 'umbescu, că l4au $mprumutat de un *11 soroc până la un an de zile şi, de dobândă să lucreze cu 9 la( orice((( adecă patru zile de care acum sunt ani QW de când k l4ajmprumutat şi, i4a "ăcut pă tot anu câte patru zile cunia( ă zecetek o.id4a "ăcut câte patru zile iară de W ani $n coace nu i4a mai "ăcut ni#2o zi, că zice că s4a plătit de tot de bani şi de dobândă şi nu4i mai ioknimic( entru care se trimiseră

dumneavoastră domnule pre"ect 5spre a socoti drept cele de cuviin#ă(

JOX! O ! Stanciu ătrăşcoiu martor, "ost la $n"ă#işare( 0i.ai 1azăr O loni#ă Ungureanu (



loni#ă Ungureanu ( 0i3ai Iacob deputat u pAdecâ noi, care şi mai jos ne vom iscăli dăm bun şi adevărat rij#zăpisul4 la mâna domnului Ion 'umbescu precum să se ştie că ne4am

I%r%%& % ?o

H'(DiV`wB '(DIAIDDQBQai

$mprumutat de QY s"an#i adecă QY s"an#iF cu soroc de un an de sale şi de dobândă $i punem amândoi locu dintre 5ie#e arător, latu"c stânjeni şi jumătate, lungul dintru var$ncoace spre răsărit , iara4 până $n 5iul cel 0are( "(

'a $n locul cel mai sus zis dăm pă cel din *rac dintre 5ie#e de la Deiul lui &i#ă până la 5iu tot urător, tot şase stânjeni şi jumătate(!JO *ând $i vom răspunde banii săne sloboază locul dar, anul acesttijSO sa+ mănânce $n pace, să nu avem a4l scoate până $i va lua rodul pământ ;i atuncea să dăm banii, să ne sloboază locul, că banii i4amluat de la suszisul la moartea mumii noastre(

QY "ebril Eu ădu#u Ion ădu#oiu, plainic 1azăr 'ra# plainic

Ion 'ra# :t 'adeşti fffiiHLA l 0ar c#ema şi pe fratele lor care era la munte& 4ceştia au negli"at Saeest lucru, necrezând că părintele lor, destul de sănătos şi în putere, &Hr"ar putea să moară& Nutârziu după această dată i%a întrebat dacă şi%au -,-K c#emat frăiorul de la munte7Q U&&&[q % Nu&

Uƒ 4tunci nu 0ei afla niciodată unde am eu îngropai banii, 0 i a murit&Se spune că i%ar fi îngropai lângă nişte peri care sunt şi astăzi&II? ? 4 căutat multă lume& Anii îşi făcuseră dispoziti0e speciale să esute, $anii nicăieri&\ x DDDDi#

i:V +$anii lui 2omescu#?7

1rin anul *;++ era la $ârleşti un om 2omescu, de unde&l denumirea )1a Ibmeşti a unei poriuni a satului& 4cesta era negustor, 0" în acele 0remuri circulau bani%aur&%8i

La Ispas bârleştenii se adunau la Alia lui Stan să petreacă? m 3ra acolo o pădure de mesteacăn&Luau 0iguri de dimie, suluri frumoase pe care le aşterneau,

t"k0 Fiica lui 2omescu era străbunica domnului $umbescu Ion, J"NJ mbârleştean pătruns de istoria satului ca şi de 0ec#imea numelui ?f`?w?şău& 3ste singurul care poartă prin



Fiica lui 2omescu era străbunica domnului $umbescu Ion, "N mbârleştean pătruns de istoria satului ca şi de 0ec#imea numelui ?f`?w?şău& 3ste singurul care poartă printimp numele de $umbescu& H IJ4 eristat şi numele $ârlescu, aşa cum arată documentele duse de dânsul la ar#i0ă, acolo unde le poate "udeca istoria&

2ot de la dânsul am aflat şi unele întâmplări transmise din U ' generaie în generaie prin 0iu grai&5ăeaua incendiară

3ste po0estea sfârşitului 5astrului Roman& /esigur cămâncare şi bâutmă în coşuri& 1rima dată erau aşezai la masă stoăm#>>?BHHH>î?f#:uprirea celor -&+++ de soldai romani care mâncau, ca toi şi fiecare om, după puterea lui,ser0ea un anumit număr dintre ei& 7î>>(>HHHH>ăşiipritorii, sudoarea bumbeştenilor şi bârleştenilor, porcenilor,şi fiecare om, după puterea lui, ser0ea un anumit număr dintre ei& /upă străini se aşezau localnicii, dar nu oricum, ci după rang??'iglgglasupritorii, sudoarea bumbeştenilor şi bârleştenilor, porcenilor, pftiutaror celor din zonă <animalele lor, grânele lor, băutura lor= eraJkt (((

HH$#ligreu de suportat şi bârleştenii au fost <se spune= cei ce şi%au propus2omescu şi boierul Rebedea din 2etila stăteau în capul mesei&Mâncau, beau cu toi i şi se dezlegau l imbile tuturor& 2omescu să găsească o metodă de a termina cu aceşti asupritori rămaşi aicişi Rebedea a0eau o ceartă întotdeauna care se sfârşea în flecare după retragerea romanilor&la fel7 Rebedea Hăga mâna în c#imir şi arunca în 2omescu cu un 4u început o obser0are atentă, o spionare a romanilor de

pumn de galbeni& La rândul lui, 2omescu băga mâna în c#imir şi 8 către localnici, în ade0ăratul sens al cu0ântului,arunca cu mai muli galbeni în Rebedea& Camenii adunau banii Singura fiină din afara castrului care intra înăuntru era o

pe "os, aceştia continuându%şi, ca întotdeauna, cearta& & MHp4teliişă% 4u obser0at%o7 intra noaptea şi ieşea ziua&/espre bani sunt aici multe de spus, pentru că, nea0ând bănci, B5are a fost ideea localnicilorX 4u uns%o cu toate cele necesare pentru a pro0oca un incendiu, ştiind că în interiorul castrului multeîi mgropau în pământ& B3ste şi po0estea banilor lui 2omescu7 a0ea ( copii <patru băiei doHri erau de lemn&şi o fată= şi la un moment dat simea că sfârşitul îi este aproape& 4u prins căeluşa când a ieşit ziua din castru&

c#emat cei patru copii pe care îi a0ea pe lângă el şi le%a spus câ e 0remea Ipwt1 B /e picioare au legatro cu materiale te6tile, unse de asemeneasă le spună unde are îngropai banii, dar nu 0or afla acest lucru până7H`yJ` di0erse pentru a lua foc, pe post de fitil pentru a putea declanşa'(:

'(;



4casă lăsase mititei trei copii& /orul de ărâna părintească şi file micuii lăsai cu zeci de ani în urmă au purtat%o spre casă& 4 ifHia"uns în $ârfeşti cam în 0remea aratului&Locul de pământ l%a Hrecunoscut după perii bătrâni care erau într%un capăt& 4 descălecat 7Hi>?i se uita minunată la flăcăii ce arau& 4ceştia de asemenea de0eniseră riirioşi săfl t băt â di ăt l l l i l



afle ce este cu bătrâna din capătul locului lor7% Aite o bătrână, ce%o căuta aiciX% /ar al cui o fi calulXS%au apropiat de femeie şi au întrebat%o7% 5e caui dumneata aiciX% /ar 0oi cine sunteiX% Noi suntem stăpânii locului& 4 s h % /acă 0oi suntei stăpânii locului&&& atunci eu sunt mama 0oastră

$ătrâna n%a trăit să a"ungă să%şi mai 0adă caşa, dar a murit ?&HHHp>H?Hbnpăcată că%şi 0ăzuse flăcăii, în desagii ei aceştia au găsit banii pe Iscare îi strânsese o 0iaă cu

gândul la ei&ifsfcU& Rumbeinim Vuf i Yl,liimVii=iPr r&lf,rk%il r %MMM ƒamemirnaiir %P}iiftir iimi&li&V"MrViPinifr2,iinii i finitMtini=*iiiiinitf ifciiiM[[[Mtt

incendiul& Seara căeluşa, după obiceiul ei, a intrat în castru, de această data pentru ultima oară&5eea ce a urmat este lesne de îneles7 căeluşa a pro0ocat incendiul care a dus la desc#iderea porilor castrului în toiul nopii7 de către romanii buimăcii de somn& 4u ieşit

afară& $uimăcii erau, urma să fie bumbăcii de localnici şi, cei rămaşi în 0iaă, dacă au mai rămas, şi%au luat tălpăşia&&& până la următorii asupritori care n%au lăsat pe localnicisă trăiască în pace&Mai g#inuri ca g#iaurii

8eneau turcii la Stamatoiu& Camenii fugeau în muni, se ascundeau& 4colo nu cutezau turcii să a"ungă&4u apărut odată într%o linişte desă0ârşită& C fată, 8ica lui $eregan <întâmplarea ne plasează prin anii *D(+= n%a apucat să fugă şi s%a ascuns în pod& 5a în tot locul iscoade

găseau şi turcii, aşa că nu mare i%a fost mirarea fetei care şi%a auzit numele strigat din drum de o 0oce foarte blândă7% Ieşi afară, 8ică, că plecară turcii&

/esigur că fata 0edea din pod foarte bine că aceştia erau în poartă&?

2urcii puneau foc pe unde treceau&4u nimerit şi la o casă cu un copil în scutece, uitat de familie în leagăn& 5ât de dur era turcul, mare i%a fost mirarea când a 0ăzut că sunt şi mai răi la suflet ca el, dacă au

fost în stare să lase copilul singur în faa morii&2urcul a pus un galben sub copil şi a ordonat celor care erau cu el să nu pună foc la acea casă&

C mamă ade0ărată din $urleşti1e lângă biserică este 1ârâul 5rudului&

3ra locul pe unde 0eneau turcii& Luau femei, copii& 4u luat şi%7 pe femela cu pricina, o femeie din $ârfeşti& > 4ceasta a fost o supusă ascultătoare o 0iaă, lucrând fără& preget într%o fabrică de îmbrăcăminte pentru armată a turcilor& Nu? a mai putut însă suporta străinătatea şi, spre

bătrânee, tot rugându%se%, de turcul ce îl a0ea stăpân, acesta s%a înduplecat şi a adus%o până la /unăre, cu câte0a baga"e& I%a dat ce0a bani pentru truda ei de o ? 0iaă şi un cal

să%i poarte oasele bătrâne spre casa lăsată de atâta, amar de 0reme&5

5a toi locuitorii ării şi bârleştenii au plătit tributul de sânge , pentru apărarea ării de cei care nu ne%au lăsat să ne creştem copiii & pace& 8asile Antură este unulnorocos, care, trecând /unăreaa supra0ieuit 2urtucaiei&

$umbescu Nicolae <*::-%*;+= a participat la răscoala de la >"""9l;+D, dar nu printre ărani& 4 fost concentrat pentru reprimarea B T a c e s t o r a & Faptul că eraordonană de colonel l%a ocrotit întrucât0ai



>H?y?btmicul inginerului !uescu Nicolae& 5elălalt bunic al lui !uescu Nicolae, /iaconescu !#eorg#e, născut în *::, a luptat în primul "l&Y război mondial& 40ea .+ de ani

atunci, era căsătorit în Lăzăreşti şi slă0ea patru copii& Luat prizonier de către austro%ungari, a fost înc#is /ebrein& 4 e0adat o dată şi a fost împuşcat în picior& L%au dus laHT $udapesta la spital, unde i%au dat o oarecare îngri"ire& Rana din 9Hpicior a supurat toată 0iaa lui& /us înapoi în temniă a reuşit să B $5a1e totuşi& Mergea numai noapteaînsă, de frică să nu fie prins& 4 w trecut 2isa înot& Oiua dormea prin păduri& înainte de a adormi aşeza boata înainte, pentru a nu se întoarce înapoi& 5ând a a"uns la H&$uinbeştia mâncat cea mai bună mâncare din 0iaa lui la 4lisăndrina BB>J,<femeie care umbla cu 0acile, pro0erbială pe meleaguri bumbeştene=7

fasole fiartă cu turta& 4"uns la Lăzăreşti a a0ut neplăcuta surpriză să constate că îi murise şi soia şi copiii& Le%acitit numele pe cruci şi a plecat& La '( de ani s%a căsătorit, întemeîndu%şi o nouă familie& 4 murit în *;D.&4ceeaşi este po0estea lui !orică al lui Miteloiu care a fost pe front şi la întoarcere i%a găsit pe toi mori,întemeindu% şi o nouă familie la '+ de ani& 4lii, ca 8ictor Măroiu, au 0enit in0alizi din războaie <din primulrăzboi mondial=& Nepotul său, atuuci când şi%a în#umat tatăl, a găsit proteza bunicului, singura pe care nu o

deterioraseră anii şi 0ietăile pământului&$umbescu Nicolae a a0ut posibilitatea să ocrotească şi ali săteni şi c#iar a făcut%o7 a inut pe lângă colonel

şi un copil din sat& 5ând s%a întors de la război şi%a găsit copilul pe moarte, bătut de cel pe care îl ocrotise atâta



ş p ş g p p , pîn război&

Fiind oameni care se ocupau cu creşterea porcilor, bumbeştenii se #răneau, cum este normal, cu aceastăcarne& /omnul $umbescu presupune că numai tricbineloza a putut face ca bunicului său să%i moară într%o lunăambii părini /upă scurt timp i%a murit şi frăiorul care a0usese un an la moartea părinilor <mâncase mai puin,dar tot a mâncat=& $unicul său a scăpat pentru că era sugar şi nu a0usese cum să consume carnea&

40erea copilului a fost bine gospodărită& Mai târziu acesta s%a însurat cu fiica comerciantului 2omescu,Făcându%se mare a continuat comerul cu animale <menineau , aceleaşi relaii de negustorie, din tată%n fiu,

trăgând totdeauna la aceeaşi familie=, tradiia familiei şi a locurilor& Cdată s%a încăierat cu şapte momârlani& 3rao luptă continuă pe stăpânirea munilor&% 3ra el cura"os, dar nu c#iar ca Făt%Frumos, şapte erau prea muli, n%ar fireuşit nici să se apere& 4 a0ut noroc că l%a cunoscut unul căruia îi dădea porcii&

4tunci când acesta a fost în războiul reîntregirii <*;* %*;*:= soia lui, atunci când au 0enit nemii şi bârieştenii fugiseră spre7 $edăneşti, a ascuns în 0atră salba cu galbeni pe care o purta la gât&7 La întoarcere n%amai găsit%o pentru că nemii care trăseseră în? casa lor <cu prid0orul ornamentat cu moti0e ca cele de pe 1oartaSărutului= făcuseră curat&

i $umbescu 4ng#el a fost în război, fiind ultimul contingent ? luat la război în apus <născut în *;--, mortîn *;:;=& 4u fost luai, la război băieii care făceau armata, $umbescu 4ng#el era în armată la Crăştie& N%aapucat să termine armata, ultimele şase luni făcându%le, " în război în loc de cazarmă&&&

/ucându%se la o familie, l%au cinstit cu 0in7BTfcs0%2 1antilică, îi mai punX% N%o mai fii

& H 4poi întrebările curgeau, răspunsurile erau din cele mai adânci, B&pâriăla un moment dat când nu maifăcea faă tirului de întrebări ? curioase7Jşgi?? &?%r 1antilică, ce face frats%tăuX

H mi s%au retras& Nume de localităi ca /ecea, Luna,, $uzita%Angaria <unde ruşii l%au pus să încarce mori = îitrezeau amintiri dureroase&



m2 J % Nu%* întrebai>

I**&*

Z*Jfl

ii(I



t

Is

>î M



Ambli ca 4lisandra4lisandra era o femeie care umbla şi 0ara îmbrăcată gros care ştia să dea în bobi& 4ceasta era o femeie deosebit de serioasă, Q iubită de toi oamenii& 7B?*

4cum este !beorglie cel dorit de oameni în mi"locul lor, pentru? a%i mai scoate din monotonia 0ieii lor& 7Moroiul

/e pomină a fost întâmplarea cu moroiul& 4 murit o femeie diriXy $ârfeşti& /e la înmormântarea acesteia fiul său nu contenea să oB, 0iseze& Nopile acestuia de0eniseră uncoşmar& N%a mai putut răbda şi a po0estit 0ecinilor acest lucru& N%ar fi fost nici o problemă, părea normal tuturor ca imaginea celui mort să obsedeze pe apropiaii luiH & cu atât maimult cu cât nu era 0orba de un mort oarecare ci c#iar de7 mama care îi dăduse 0iaă& 1roblemele au apărut atunci când, lângă> a magazinul din oraş, tânărul de .+ de ani a căzut din picioare, murind""f " la scurt timp după mama sa& 4 fost înmormântat c#iar în 0inerea & 1aştilor& i nici acesta n%ar fi fost punctul culminant al intâmplăriloi? dacă nu se întâmplaîntâmplat în continuare altce0a7 0isele cu mai decedată au apărut la fiica defunctei& Satul, inut atât în încordare degE"X? aceste lucruri a #otărât că nu%i lucru curat acesta& i s%augăsit bă r b a i J cura"oşi cu ade0ărat care, după ce sUa obinut aprobarea bisericeascăH de care era ne0oie au luat un cal, #otărâi să încerce ceea ce se spuneB că un cal nu trece peste un mormânt în care este un moroi& 4şa a foste calul trecea peste toate mormintele dar peste acesta nu& 4u luat alt cab> Rezultatul a fost acelaşi& 9otărârea fusese luată, aşa căurma puncfcul%"H% culminant7 dezgroparea defunctei& 5ura"ul a 0enit bra0ilor bărbai însapB ei după consumarea unei oarecare cantităi de alcool& 4cestea fiind făcute, au apucat dedezgropat Moarta a0ea ung#ii crescute, părul ră0ăşit şi7 atunci când i s%a înfipt în inimă anticul piroi a părut că s%a auzit un zgc"moif

Finalul a fost că 0isele fiicei sale au dispărut iar mai apdi căsătorit şi nora sa cu fostul său iubit, do0edind a nu ştiu câta oarăf pe pământ că morii cu morii, 0ii cu 0ii&4ceastă practică a străpungerii mortului în dreptul inimii%? cu piroiul este o practică primiti0ă, barbară, dar care do0edeşfli un lucru minunat7 continuitatea de locuire pe

aceste meleaguri de? mii de ani&''1ragul dintre 0iaă şi moarte

Mai sunt întâmplări cu oameni care au fost, pentru fraciuni de& secundă, între 0iaă şi moarte& C femeie a stat căzută pe prispă %& datorită unui trăsnet care a îăsat%o acolo leşinată& Norocul ei cu Tpruncul care o trăgea de poale, plângând disperat şi l%a auzit o T 0ecină care a 0enit să 0adă ce se întâmplă& Re0enrndu%şi a po0estit Tce a 0ăzut /incolo7 într%o poiană 0erde şi frumoasă a aşteptat%o un Inger care a luat%o de mână , purtând%o spre un loc ştiut numai de ?7el? în drum au întâlnit un pod foarte îngust şi ea a spus îngerului că,Hnurl poate trece& 4cesta însă a luat%o mai bine de mână şi a făcut%o ?%%să??treacă podul& Lângă pod, sub un copac cu o umbră deasă stătea B 7 un? bătrân care inea în mâini undosar mare& 4u poposit lângă acesta& $ătrânul a căutat în ceaslo0ul lui şi n%a găsit ce căuta& 4 HQTcomunicat cu îngerul ridicând din umeri& i%au continuat drumul7 Tiar o poieniă0erde şi urmau să treacă iarăşi o punte peste o apă7% 3u cad în apă, nu pot trece% 1oi, ia%te după mine

4u trecut şi iarăşi o întâlnire cu un bătrân sub un pom & T$ătrânul a căutat în ceaslo0ul lui şi a ridicat din umeri&întâmplarea s%a repetat şi a treia oară, dar acest bătrân, T#egăsind%o, i%a spus îngerului7

J*Si(4 % /u%o înapoi, până nu i se răceşte sufletul, că nu trebuie să moară7 5e%a mai 0ăzut pe acoloX 4 mai 0ăzut oameni aşezai pe pa"işte fcuonâncare în faă, dar mâncarea era pusă direct pe ştergarele pe Tcare le a0eau în faă pentru că cei ce le

dăduseră de pomană nu Vdăduseră şi 0asele , numai mâncarea& Mai era o femeie care murise îd un copil cum se spăla în pârâu şi i%a spus că nu are prosop se şteargă şi multealtele&0B?%7 i%a re0enit şi, amintindu%şi acestea s%a dus direct la soul Tfemeii pe care o )văzuse să%i spună să%i dea de pomană un prosop %idr %de atunci ea dâ de pomană orice

mâncare cu tot cu 0as, pentru TTra0ea morii parte de ele pe lumea cealaltă&$ârfeşti s%au certat continuu cu Lazăreştii pe granie& S%a c#iar la un omor& An lăzareştean a împuşcat un bârleştean, a do0edi că erau în legitimă apărare au tras mortul mai pe



$ârfeşti s au certat continuu cu Lazăreştii pe granie& S a c#iar la un omor& An lăzareştean a împuşcat un bârleştean, a do0edi că erau în legitimă apărare au tras mortul mai peTpământul lor <spre Lăzareşti=&

La "udecata care a0ea ca obiect tot pricina de proprietate &T"udecătorul a #otărât7 #otarul dintre cele două sate 0a rămâne acoloH'( H

HT!#eorg#e 5ontraş, 5odin $orcan zis $alaure, !#eorg#e $orcan zis lI4î i75erbulete, Ionică $orcan etc& <!#eorg#e 5ontraş şi Ionică $orcan

continuă tradiia desc#isă de tatăl său, lucrând tot în în0ăământulHZ>?H`H7B?,fiHcea, Ianăş Micnescu al Mariuei, !#eorg#e 8ădu0a zis $uzdugă uni0ersitar= prodecan la Facultateade 5onstrucii 2imişoara sau Anii s%au întors, ca7 8asile 1ăscu, 4ndrei Nistorescu, 5ostică!uescu !#eorg#e <cu o mare dorina de a în0ăa carte, absol0ent&HBHHH8l1Pe:cuU Mitu 1opescu, Mitu erban, Ion $orcan, 3manoil $orcan al facultăii de Metalurgie $ucureşti şia lucrat ' ani la fabrica T&vscăpat de moarte printr%un mare noroc7 s%a înepat în m â n ă cu unSemănătoarea $ucureşti apoi '- ani în comerul e6terior, din care E când făcea mămăl igă şi a fost adus de Infi rmerie în ară& 2ot*- în Suedia, reprezentând România pe parte economică=, şefulk,HHpi"Xtplutbnul său a murit&=& i enumerarea acestora ar putea continua& 4geniei 5omerciale Suedia&

Staionarea ruşilor pe teritoriul satului a adus stricăciuni7fft% Hoamenii fugeau cu animalele în munte la conacele, de la -- @m, din /e%ale Lăzăreştilor Q

1rima dată satul a0ea câte0a case deasupra de Saduunde este locul numit Arma 5ăşii şi câte0a case 5n comoară( 4pof?rH?>>??Hpotârele satului au fost stabilite într%un mod războinic7 între au trecut pe firul apei& Strămutarea satuluia dus şi la strămutareaHigg" Hgumbeşti şi Lăzăreşti a e6istat în 0ec#ime o stare conflictuală, un cimitirului, de la 5oasta 1arasc#i0ei spre 8est, în 1ârâu& HHâz>oi permanent până s%a a"uns la un fapt mai gra0, când 1atruă

1rima casă acoperită cu iglă a fost a lui 1ătrucă /iaconescu? IpH/iacbnescu a fost încura"at de moşul său !ogan să tragă cu puşca,casa fără fundoaie& unui om a fi6at acolo #otarul, deşi, spun cei mai în 0ârstă,2o i locuitori i se ocupau cu agricultura, creşterea 0itelor HgHLăzâreştîi au fost 0ădu0ii de o por iune din satul lor& 4şa e şi cu0iei de 0ie, 0iă cumpărată din $ălăneşti& HgHHzbbaiele dintre naii şi cu stabilirea arbitrară a #otarelor&

/upă unele neînelegeri satul s%a fărâmiat în trei pări7 în pa r t e a > H " & p A n e0eniment deosebit a fost apariia Azinei Mecanice Sadu, de Nord, Lazăr 8ladu <8lădeim=, în



p g p p > " p p < =centru !#eorg#e Cprea şi cu e6proprierea gaterelor de pe 8alea Sadului&

unde a fost găsit mortul& 2ot în paguba LăzăreştiloiU a fost "udecata, dar a rămas definiti0 aşa, pentru că urmările acestei ciondăneli a lor de0eniseră dintre cele mai gra0e dacă s%aa"uns la omor&

Nu numai cu Lăzăreştii s%au certat ci au fost în proces şi cu uzina pentru câ se racordau noaptea la conducta de apă& 1ână la urmă s%a introdus apă şi în locuinele oamenilor şilucrurile şi%au reluat mersul lor firesc&$ârleştenii sunt oameni 0rednici& 5asele şi gospodăriile lor spun asta&$ârleştiul a dat oameni destoinici profesor un i0ersitar, fost lider sindical îi datorează ridicarea salariilor la un ni0el normal, Filip 5onstantin, director te#nic şi de producie al

Azinei Mecanice Sadu <fiicele sale continuă drumul în0ăăturii do0edind că nu pot fi mai pre"os decât 0& tatăl lor=, /iaconescu /umitru, general, lociitorul lui 1acepa şi al & ? luiIulian 8lad sau /iaconescu Ion, consilier al lui Nicoîae 5eauşescu în Ministerul 5omerului 36terior, Mitelea Ion, profesor uni0ersitar, !uescu /umitru <din *;(+ dupăabsol0irea Facultăii de mine petrol rămas în în0ăământul uni0ersitar, căsătorit şi are o fiică Ru6andra%Mi#aela şi ea căsătorită şi a0ând o fetiă& Fata şi soul ei'

de sud Ion 2eleapă <2elepii=& împărirea s%a făcut prin înelegere, necazuri, ulterior satul dez0oltându%se& /ez0oltarea sa n%a fost &HJiHHreâliniştită, apariia războaielor fiindcea mai grea po0ară, deoarece QV`ffcimat populaia ca filo6era 0ia de 0ie7 bărbai mori, femei 0ădu0e, %: H[ase arse, sărăcie& /ar Lăzăreştii n%au dispărut şi 0or rămâne&Z In războiul de independenă a luptat !#eorg#e !lâ0an&f Nici războaiele balcanice n%au ocolit oamenii din Lăzăreşti&f BHiB5ei ce au luptat în *;*-%*;*. po0esteau că pierderile de 0iei omeneşti

i anul *;.., cu puternicele frământări sociale din Lupeni a >>Jg8"iwuenatnu nuina

i Lăzăreştii, ci tot $umbeştiul, relaiile economice 8alea Jiului rupându%se periodic <aceştia0indeau fructe, produse lactate etc&=&4l doilea război mondial a dus iar tinerii din Lăzăreşti îa &molrte7 !#eorg#e !lă0an, Mitu $orcan, Mitu Mirulescu, 1ătru

i HHni#/te pentru ca aceştia cum prindeau un animal îl tăiau, împuşcau fei>lH7 bu,foaiele cu băutură ale oamenilor, 0iolau fete&

numai în războaie în afara ării h s4au remarcat Lăzăreştii& 'D %Ù





4r4uitf[( ,%r

Lăzăreştii au fost un sat mic dar a dat destui oameni destoinici,H care i%au dus numele în afara localităii cu cinste& 1rofesorul CSman%Fl Sabin este unul dintre ei& Să nu uitămde 8âă Ion, ministru secretat& de stat în Ministerul 5onstruciilor, nici de !igi 8âă şi nici de&Z a0oeatul%colonel /umitru /iaconescu, 5#e ană 4urel, preot ridicat%& Z dinLăzăreşti, Si cei rămaşi sunt oameni 0rednici de toată lauda& 5u !rigore 8âă, 2oma 8âă şi muli alii s%a făcut şcoala& Nu s tau degeaba nici 5răciunescu 1etre şi !#eorg#e, Nistorescu /umitru,, f care asigură satului legătura cu 5onsiliul 1opular $umbeşti%Jiu, BUw & luptând de%a lungul timpului pentru toate aprobările de care a fost% J"ie

ne0oie în problemele satului, 5răciunescu 2raian, Iacob Sorin, Mirulescu !ogă, Micnescu /umitru şi enumerarea ar putea continua& 4ceştia rezol0ă problemele satului& ,&%?i B

i acum sunt copii foarte cumini care 0or de0eni oameni T,q ade0ărai, spune preotul 5iocârlan Ion <Oiua de Sfântul /ie -++.=77 fraii Mirulescu%/umitru student la 2eologie,

Ro6ana, în pragul admiterii la facultate şi $obită, fetele familiei Moruş, /iaconescu $ogdan şi0%,, 8aleriu, 5răciunescu Marius şi 1etre si muli alii care, ducându%se moară sauc#iar peste #otare arată tuturor că Lazăreşti este un sat care 7PJ7 ştie sa%şi îngri"ească mlldiele, acordândude atenia de care au ne0oie,7U t?

/in Lăzăreştii noştri toată lumea ştie de Fănică 8âă cel cilii= bicicleta cu motor& 3ra născut în *;.+ în Lăzăreşti, un om foarte==%= 0rednic, dar pedepsit de foametea din *;'D,deoarece erau şapte&X? frai, fără posibilităi de întreinere& 5u toate acestea era foarte?B? inteligent în şcoala si făcea poezii personale& Ana dintre ele arată neînelegerile Lăzăreştilor cu satele 0ecine<mari după 1aşti eraBBX= #oră la 4rşeni şi se băteau băieii care să "oace înainte=7



< p ş = ş ş " =)Koaie verde trei coceni *e4am văzut eu ia Arşeni 'ătălii cu mici cu mărit Gro.ote de bolovani ;i aruncături de pari 'ătăile lui 0ărgărit *a "rontul din 'ăsărit *ând ira dat cubolovanu După cap la Adriana *redeam că n4ajunge anu-

/ar îi stătea lui Fănică mintea şi la politică, 0aloroasă fi pentru a descrie %starea de spirit a oamenilor de aici, urarea )I.tăl7 nostru de la 0oscova Aleagâ4se pra"ul de $mpără#ia ta *am ++ de Germania *ă timp de douâji de ani &em#i "ost cei mai mari duşmani &em#i luat porculj oaia cu blana ;i ne4a#i lăsat goală .ala

Da#i steaua jos de pe .ală Să băgăm carnea $n oală Iar pâinea noastră de4un s"ert neagi4â 1asă4ne4o de4acum $ntreagă% &u ne duce#i $n ispită Să punem mâna pe bâtă4 fost primul care a pus 0ie la Lăzăreşti& Făcuse şi o poezie pe tema asta7)04a bătut dom şi gându Să pun vie la Klămânda *reşte via de trei metri 0ai ales că sunt şi pietii

5u %timp în urmă făceau #ore toi care a0eau pră0ălii, i tot Fănică găsea rimele7 |)-oate "etele de4aid 2 4s oartă cămaşă de arnici &umai Kiru#a lui Ion oartă cămaşă de şi"on5ei mai bogai oameni erau familia 2atomirescu,& Cbştea Lăzăreştilor s%a "udecat *( ani cu o femeie Mongescu& 5onacele Lăzăreştilor erau în 2arnia, unde a0eau stână Cto0eii Z<!#eorg#e şi Ion al Marinei= şi Micneştii& Lângă)ârâul *ireşului iaEea conac !ămanii, la $ui 8âă, Nicu /i"mărescu, familia $orcan& 5el care 0rea să reia tradiia este 5ontraş !#eorg#e& 4cesta eşte să refacă conacul& în*;:; satul a fost înfrăit cu localitatea 9eliu, $retagne, Frana, lângă Marea Mânecii, în *;;+, după Re0oluie, a apărut o familie MoniKue şi care s %a interesat mai mult deLăzăreştii noştri& 4poi a sosit o delegaie în Z Jtilele de 1aşti ale anului *;;*&'=<7^ B %, în august, 0ara lui *;;- 4u mers şi cei din Lăzăreşti în Frana& Relaiile au continuat până în *;;., când s%a sc#imbat cerea politică a Franei&Si%i ISatul este alimentat cu apă& 4u început forarea dar au dat de ep iatra mare şi au fost ne0oii să se mute& 4cum alimentarea se

face dintr%o apâ statică, care nu este potabilă, spun certificatele, Camenii o fierb şi astfel o folosesc&

4u rămas în 0ocabularul oamenilor unele păanii, cum e )-ârziu cu luptele% şi )S"atul lui *ostac.eQ



^X

El0

% 1e tineX% Stane&

% Ande sunt doi băiei 0enii mai zilele trecuteX/upă împărirea alimentelor oamenii prestau muncă la italian& HHîemai0ăzându%i o perioadă, italianul a

întrebat pe alii de ei7% 5um îi c#eamăX

% 1este deal, Ioane şi Stane% 3i, italianule, aşa să%i cauiSoarta

în aceeaşi perioada a anilor *;-+ au plecat din sat, anga"ându%se picolo Ia $ucureşti, doi frai7 $erea



ş p p , g " p ş , !#eorg#e şi $erea 4ndrei&, ? !#eorg#e a a"uns la $raşo0, proprietarul localului 4ro 1alace&f jjp Mai apoi ştim ce%a urmat? comuniştii i%au luat a0erea, dându%i imBapartament în /ealul 5etăii&H&4 murit la $raşo0&4ndrei a 0enit înapoi în sat, nereuşindu%i afacerile&

Mortuli>5iula0u 1antelimon s%a anga"at şi el picolo la $ucureşti& 4 0rut âă plece în 5anada& L%au prins carabinierii

în Italia însă şi l%au BQ&arestat? 0f 1ărinii îl considerau mort& îi făcuseră pomană şi de un an, K%4când a apărut& 8enind în Lăzăreşti, care

atunci aparinea%de comuna Va fost ales primar& S%a descurcat şi în continuare, fiind cantor utt&biserică&`>& 7 4cum iar este o perioadă în care tinerii, neputându%şi împlinii i Eiaa în România, au plecat în alte âri

Nea $ozonTQ& Mirulescu 4urel era un om gospodar, care se pricepea să facă i, gem de prune şi de aceea oamenii i%au spus

$ozon&

5a întotdeauna mai treceau pe drum femei să cerşească& 4u a"uns la poarta unui cetăean mai bun deglume şi una a strigat la * poartă7

7*78i v ^ v $ v v T T T T u . W r r v =lH ] 3$$ K $ . v $ T^&TT%2 /0rJ\ 3 K, K

/e%ale Iui !ogan 5omportamentul oricui nu rămânea nematerializat în glumeleuştean *ântă &istor la Gogan &istor cântă şi petrece ;i Gogan rămâne rece^

%Nea $ozoane4şa i%a rămas numele, $ozon&

Mai #o 5ostăm ai Iui $arbu sau obişnuina este a doua natură5ostam al lui $arbu făcea parte dintr%o bandă de #aiduci, >iH7dycătre cei din Lăzăreşti& 4şa au rămas renumite compoziii ca7 erau bărbai din mai multe sate, c#iar dinStănceşti& S%a însuratH H& Koaie verde leuundeşi s%a #otărât să se lase de traiul în codru, să se aşeze la casa lui cu 77> ne0asta şi le%a spus to0arăşilor7 &a



% Nu mai merg cu 0oi 4m ne0astă, am casă, am purcel de tăiaiHB 5am după 5răciun se #otărâră şi foştii lui to0arăşi să

Farmecele Lunganei0iziteze7 s%au uitat pe geam la el în casă şi l%au 0ăzut dormindB G P GG1OJ &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*&&& 3ra Ia Lăzăreşti o femeie Ioana, cam înaltă de statură&

7B i cum despre Lăzăreşti se spune câ numai sâ treci o dată sat şi te alegi cu o poreclă, dar să fii de%al lor, este&clar că Ioana HTde0enit Lungana&B I8Jw 1o0estea Lunganei începe cu7 au trecut odată pe drum doi Hi1ceni cu căruele <probabil a0eau şi câini legai la căruă, cum le &stă bine 0âlcenilor=& Nu ştim sete

le%a fost, foame le%a fost, au intrat 7 >`7“"wLungana în casă& 4u lăsat căruele la poartă&H *(40 4u ieşit din casă, după care unul dintre ei îi spune celuilalt7 feîf % Ia%o tu înainte, că eu mai rămân puin la femeia asta N%a stat prea mult, numai doisprezece ani&

& /upă ce au trecut aceşti ani Lungana trăgea să moară, îl c#eamă pe Ion, că uitasem să spunem numele 0âlceanului !a 0enetici nu se dau porecle, numele lor fiind elînsuşi un intrus în sat=7 % Ioane, după ce mâ duci la biserică, să caui în colul camerei, ai gri"ă să nu spargi ulciorul4 îngropate, a făcut tot ceea ce presupunea tradiia şi credinaspatele spre uşă& în camera alăturată soia lui frigea carnea deB%fHp porc s%a bage la garniă& Sfertul de porc netăiat le%a trezit poftă U #oomanilor7

% 3i, care te bagi să iei #alca de carne, s%o frigem şi noiX% Mă bag eu, a răspuns unul, dar cum să facX %% 4tunci când o ieşi femeia afară, intri şi o iei, simplu& 4re şi

ea ne0oie să iese pe afară& ? ">lXOis şi făcut 4 luat #alca şi pe%aci i%e drumul& 5el cu #aleaiB mergea in urmă, ceilali înaintea lui, 0orbind continuu&5ând a intrat femeia în casă frige carnea de unde nu%i

Se duce la 5ostăm şi îi spune păania7% Muiere, adu%mi băibăracul, căciula şi puşca, că îi aduc euâ

carnea înapoi i

4 luat%o spre !ania, unde ştia că se retrag foştii to0arăşi ai luiHH>I%a a"uns si a obser0at cum stau lucrurile& 2o0arăşii #uUşij sc#imbaseră obiceiurile <lupul sc#imbă părul, dar năra0ul, ba=& 4lăsa??HB după o tufă baibaracul, puşca şi sUadus după cel cu carnea în spinare?

% /ă%mi%o să o mai duc şi eu, s%a adresatCbişnuit cu el şi totodată fericit că îl despo0ărase şi pe el? cine0a, i%a dat carnea acestuia& fff

5ostain a plecat acasă şi i%a dat ne0estei carnea să o frigă% Na, ne0astă, frige carnea% /ar cum făcuşi, 5ostăineXffcflHâpoi a început să sape în colul de cameră unde primise indicaii,spart ulciorul& Reacia imediată a lui a fost să iasă din casă şiaXobser0at cum cărua o luase singură pe drum spre 8âlcea7O % Ande e cărua meaX1asă%mi%te Lungana noastră cam umbla cu farmece şi acestea

%&& % % % % <4 %% %% 4sta%i treaba meaZ7 destrămaseră odată cu spargerea ulceli i, Ion re0enindu%şi Ia



?>>0â7 prinde din urmă& Cdată dezlegat farmecul, cărua a plecat singură drum, ca şi când cei doisprezece ani fuseseră doar un 0is&3ste firesc că to0arăşii au a"uns în !ania, au făcut focul darfiJ pHaiMămintele din urmă cu *- ani, când spusese to0arăşului lui câ îl 5arnea nicăieri7 ?0 nrin 9 p din

urmă& Crlaf&ă dpzlpmr# farmp&mil& partita a ni anat struniră% Ande%i carneaX

Mai erau femei în sat care se pricepeau la descântece7 Ioanalui Moruş <Ioana /escântoaie=, 3usanda lui !#eorg#e al 2omiiB

wno fTnono %i%to$$$f%wot%t8l Piioonâ Ini illiŠ$i‰ia ol TVimîî

Mai sunt femei care se pricep la doftoricit în unele probleme?? ,"" de sănătate şi c#iar la obiceiurile legate deînmormântări <pânzeturi, gulere, alte ritualuri = cum este 5#i0a lui Micnescu&

Morii se pri0eg#ează cele trei nopi care le stau acasă

5u morii după ce pleacă de la domiciliu se opresc în poarta?H casei celei 0ec#i <daca are =, în 5apătul Alieişi la poarta bisericiu"t" 5omandarea se face pentru personalul de ser0iciu cele trei ,&P zile, apoi pomană maredupă întoarcerea de la cimitir, la săptămâni? un an şi şapte ani& k5ei mai bătrâni oameni din sat sunt7 1ăscu Ru6andra,



,5âmpeanu 1arasc#i0a, Mitu 1opescu, !#eorg#e /i"mărescu,Moruş, erban Lăpădua, !ică Micnescu, 1arascbi0a Micnescu

5ele mai frumoase locuri sunt 5apul 5âmpului şi 1lămându T0H unde se 0ede soarele de când răsare pânăapune <de aceea sunt 0ii acolo = , 5âmpul Lacului Inoasa, 5omoara şi 5uraturile

/esigur că şi aici potri0esc oamenii frumos cu0intele?HH compunând poezii7 Mitu Moruş şi Ion Moruş&

7`"l9oră se făcea în Alia satului şi cânta Ion Mornea& 3emmntf ? la strigături erau Mitu Moruş si !#eorg#e$orcan

/e atunci îşi aminteşte domnul /umitru Nistorescu că terenu""i din 2arnia, al Lăzăreştilor de la !loabe până Ia 8ătuiu şi 4rgele& iBB0 7% acolo se duceau 0ara cu 0itele& Seara se auzeau bubuituri& Manuilâ?? % B $orcan lespunea la copii7 itlf

% 4uzii, măi, omoară peştele pe Sadu /ucei%0a şi 0oi să0B luai peşte că e cu burta în sus, adunai cu sacii&4şa făceau copiii şi se întorceau cu peştele din 1ârâul SaduHHl 4tunci bătrânul Manuilă $orcan le spunea7

Mămăligă 0ă făcui, lapte 0ă fiersei, peşte 0ă frig, după aia0&H cu oile

3ra grea 0iaa cu trai doar din agricultură& ff4S2;j0 4nul î&;,'D a adus o secetă aşa mare încât au 0ândut femeiîffHli şi pătura de pe pat ca sâ%şi poată cumpăragrâne din Ioneşti, să&niir`>>> le moară copilaşii de foame&

în anul *;(D părinilor domnului Nistorescu, !rigore şi Ioana <care acum odi#nesc într%un colişor retras încimitir, cu un brad If , cap= le%au omorât lupii -D de oi din ..& 4cum s%au cam retras lup dar apar tot mai muli

porci mistrei care dărâmă culturile de porumbi? H şi 0iile oamenilor& i 0ulpile fac stricăciuni în gospodăriile

înainte satul era foarte unit& 4cum nici cu 0acile nu au mai fwce rând de dezbinarea care a apărut între ei&8or re0enii la H0Hfcestbun obicei&



!



3rau unii şi cinstii& 40eau pi0nie pe deal, unde păstrauU 0inul comun în butoaie cu cercuri de alun&

4cum oare au ce0a cu sectele, că s%au făcut grupulee, grupuleeH şi nu se mai îneleg prea bineX Sunt sectariX 4r trebui să meargă tot pe linia pe care au mers până acum,U7 păstrându%şi integritatea teritoriului şi obser0ând cum se dez0oltă7? celelalte sate şi încercând să se menină

în rând cu ele, c#iar aşa cu? puterea lor mai slabă din punct de 0edere financiar, cu terenurile lor? serbede şi c#iar şi fără putere fizică mai mică, pentru că satul Beste camîmbătrânit, în unirea lor este puterea& i le trebuie putere să s| ină la 0remuri, să%şi ordoneze 0iaa cum ştiu numai ei7 şi izlazul7 programat pentru păşunatul 0itelor de ladesfiinarea I4S 2ârguJiu7 şi pe cel pentru cosit <spre blocul !4S pe drumul *+('* încă -(+ m? şi pe acelaşi drum până în sat, în partea cealaltă până unde se? curmează

pădurea până la 1ârâul Florii sunt pomii altoii plantai de? !4S cu fâneele păstrate nepăşunate, '+ #a până la !rui, la Nord de? şoseaua 5rasna%No0aci& Nu 0or nici pădureaînapoi în condiiile impuse de RCMSIL84& Se alimentează cu apă mergând pe 0arianta celor treiB poriuni de teren7 8ladu, Cprea, 2eîeapă7 folosesc apa în mod ordonat& &Sunt trei guri de apă administrate cum am amintit&

4u plătit tributul de sânge cu 0ieile celor ce au fost în războaie& 4cum de înelegere au ne0oie să stăpânească pământurile moştenite din moşi%strămoşi în linişte&/e%ale 1orcenilor

/enumire7 de la un bătrân 1roca, unii spun că de la pârâul 1orcu <din 0ec#ime de la Iulius 1orcus=& 7

1ârâul Mirului împărea satul în două pări partea de la apus de la pârâul Mirului <de la biserică până la 8ârful 5iocârlăului= şt cea dinspre răsărit& Spre răsărit erau1orcenii $irnici, cei dinspre apus fiind moşneni& /ar a a0ut loc o greşeală în acte şi 1opescu <al lui 9ălău= i%a trecut pe toi Forceni%$irnici&7087



T Sa nu uităm de familia 5artianu, împreună cu în0ăătorul J>J>deanu de la $râtuia& 4u ieşit din ei oameni de seama, ca $lideanu Z7 ?H>S7î@lgen, profesor uni0ersitardoctor, fost director general în Ministerul

>>>H##fâămânfculm, 5artianu 3nac#e, în Ministerul Sil0iculturii, 5artianu H director la Moldo0a Nouă, Rădea Marin <a făcut parte dinlllbanda celor '+ care au 0rut să%l detroneze pe 5eauşescu şi s%a ales ildin asta cu domiciliu forat la 8ălenii de Munte= rector al Institutului 7 1olite#nic din 2imişoara,ambasador în 2unisia şi 4lgeria, Rădoi #`J %fgflfi

irora, profesoară uni0ersitară la 4gronomie, 2imişoara, apoi în S%$ucureşti&Să nu uităm de Mişu 5ondrus& /upă mai multe 0eri petrecute &T ?8 aipi, la 1leşa, a reuşit să scape de o suferină grea& Sunt frumoase plicurile, din $umbeşti, !ornăcel,

5urtişoara, dar nici un colişor din îlentoriul acestor 0etre strămoşeşti nu egalează cu )"rântura de natură TTunde 5ondrus, om cu suflet de poet, a a0ut inspiraia să%şiconstruiască Nt0f H+BdiEiIişoară& 3ste 0orba de ceea ce ştiam pânăBTnai ieri sub denumirea ,de [a *ondrus, ieşită parcă din& penelul unui maestru lângă un > pcH8fimuntede pe care /umnezeu parcă încura"ase să coboare până la H gurile 1orcului o frumoasă pădure de pin mediteranean&

B [Ko.bvu< local, cum e obiceiul la români, pune şi bune şi TTTTrele pe seama oamenilor deosebii, pentru că 0ila 5ondrus era plasată AJHudeâl sub poale de codru de pin, pe malul drept al râului 1orcu, 0lH%B&Eăzută aproape toată ziua de soare, în drumul său binefăcător& i că locul a fost studiat în prealabil pentru că acolo la ieşirea ƒ fflprculm din strâmtoarea munilor 1leşa şi !ornăcelu, de necrezut TEşîîncontrast cu ce şe întâmplă la doar un @ilometru distană, zona U% lHl"fipeticiază de un climat dulce,sub alpin, do0adă fiind atât pinul lHignediteranean ce e6ista aci şi faptul ca, nu în puine grădini ale llHpocalnicilor, rezistă încă tufele de smoc#ini plantate în parcul amena"atTHeuropeneşte de 5onu Mişu&%%V &?& /ar, într%ade0ăr, ce nu face omul cu mânua lui 4 făcut el, g|"pferMişu un colişor de rai la 1orceni $irnici, peticul de natură gg"Hpadă şi pin mediteranean din!or"& 4ici, la o aruncătură de bă centrul ci0ic Sadu poate să apară o micro%staiune climaterică& Hf?f 7:e?prospectaseră şi nişte rezer0e de apă cu un coninut mineral, BTfiiiHHMemănătoare în compoziie cu apele de la $o#olt& 36istă şi astăzi >Hun 7&iz0or cu efecte terapeutice, la ieşirea din satul 1leşa spre Tr>JfeKrnâcelu, însă, ne0alorificat&

Yăranii din 1leşa spun că nu odată constatat că primă0ara 0itele ce beau apă )de la sondă8 seT>>gintremează şi năpârlesc mult mai repede ca de obicei&1ersonalităi din 1leşa7 dar au oamenii copii cumini7 5iuclea ion l%a făcut pe 1etrică, şef la uzină, 5ârlea Ion are fetele, pe 3lena şi Maria, profesoare la 2ârgu%Jiu, 5ârlea

!#eorg#e l%a făcut pe colonelul 5ârlea Ion, acum pensionar şi locuieşte în sat cu mamă lui, Ru6andra& i 5ârlea 5ostică, zis 1ătrăşcoiu, pensionar acum, a 7 fost colonel&Camenii sunt înzestrai prin prisma unor dascăli7%? 5artianu, 3nac#e, $lideanu,

/ar, să re0enim la 5ondrus& /atorită lui a0em şi podul peste Jiu amena"at& 5ei mai bătrâni oameni din satsunt $enga 8asile, 5ârlea Ion şi 5ârlea II Ion&

Ccupaie7 stânele 1orcenilor sunt la Moiasa <stână de oi, 0aci= şi 1ripor& unt oameni primitori, unii& 4tuncicând unul dintre ei se #otăra să facă casă se făceau daci <numai în zilele de sărbătoare=,U J> adunându%se -+%.+

perec#i de boi cu care să aducă lemne pentru% construcii& Muntele a fost şi loc de refugiu din calea nă0ălitorilor,dar le%a dat şi lemnul şi #rana 0itelor& în punctul $une au pa"işti deB B|t unde în fiecare 0ară aduc fân& Q H

spre Jiu !rigore 8lad, Iacob 1redoiu, Nicoloiu 4le6andru, 2ărâu,Familiile cele mai 0ec#i sunt7 în Luncani Motorga, pe liniaIn5ârlea şi 5iuclea& !rigore 8lad <neştiutor de carte=, cantonier%mr s", călugăr a adunat foile unei biblii de pe

i Ji l i A ii t U d l t l â t l / f i d #â ti i d l



marginea Jiului& Anii po0estesc& % U cum a dezlegat el cu0ântul /umnezeu pe o foaie de #ârtie şi s%a dus, laLainici să%i spună şi lui cine0a dacă este ade0ărat că acela estecu0ântul& Faptul că a0usese dreptate l%a făcut să în0ee singur şi%reuşea să citească cări bisericeşti, c#iar în limba 0ec#e cu care se U c scria atunci& i

Nume, locuri7 denumirile locurilor sunt după oameni sau după e0enimente& Fiecare capăt de uliă are po0estea lui&

Mi#ăesu <un clan bogat=, 1le0narii, 1andurii <Ion al lui 1andurul, 5ârlea Ion, doar în 2urcineşti mai e6istăun om pe care% îl c#eamă 1anduru=&

1ersonalităi7 Mîşu 5ondrus, născut aici, a fost deputat de /ol"& 5onstantin /obrogeanu !#erea a stat încasa familiei !ăte" aproape un an& 8la#uă a trecut pe aici& Ion Minulescu a trecut la 1leşa, locuind în 8ila5ondrus&

1roprietate7 satul a plătit continuu bir&Satul a0ea *. din luncă& Muntele 1leşa a fost proprietatea statului& 2ot din pădurea oamenilor se lua lemnul

pentru construcie,1ământul de la poalele pădurii era împărit în teie7teiul T4r 2ărăilor, teiul 5rintoilor, teiul 5ârleştilor& & 4%4BMoşii a0eau pădurea împărită în fâşii mai înguste, mai late,%Z după moştenirea din moşi strămoşi a

fiecăruia&Azina Sadu a fost cea care a fi6at oamenii <satul= aici& 4idU sunt urme neolitice şi castrul do0edeşte locuirea

dintotdeauna m acestor meleaguri&30enimente istorice cum s%au simit local7 Fetro0anii, 0eniiH7 " din Maramureş, când au făcut casele au

ă it S d ă

gBB B La un atac al ruşilor un obuz a retezat picioarele unui prieten J"& ? % aliui 1redoiu Ion& în retragere acesta seruga să nu%* lase prizonier la li#nişi,,% N%a a0ut de ales şi l%a lăsat acolo, dar l%a găsit la contraatac pansat, ceeace spune multe,MhhB Folclor7 de piărăi se adună oamenii încă pe zone& Nu s%a Hdenaturat acest obicei ca în $umbeşti, care s%auluat după $ârleşti @şfcu trecutul din poartă în poartă& Cpririle sunt în ( locuri unde Hoamenii din sat dau piărăi

<sunt cetele de băiei, este steagul=7 la , Hîiu, ia Râu, în 5iocârlău, La 1ăndureşti, Sub 5oastă& 4ici la sfârşit



-/.0-i-.--,

-f ':

XN0 $`7!!Z2atăl Leon liceniat în teologie şi filologie& Ancbiul lor 2itu este &Hinginer agronom, fiind la un moment dat c#iar director în ministerul

':*se rupe pră"ina, se ia busuiocul, se împarte la fetele din sat să%l 7,% pună noaptea sub cap pentru a%şi 0isa alesul& i

La 5iocârlău, unde este cariera acum, se făcea #oră acum + de ani& 5ârlea !#eorg#e cânta din fluier& 4poi s%a făcut #oră la& şcoală, între 5ulmi& , 70li < = bi i i d â l b l l i ! i i !# # l i i l i i i



9orea 1ălită <$ungea=,om bine0oitor şi totdeauna cu râsul& pe buze, tatăl lui !rigore şi !#eorg#e, era unul care potri0ea ?? cu0intele& Iată o strigătură a acestuia pe care şi%aamintit%o Ion Z 5ârlea <al lui 1anduru=7)04a "ăcut mama pe mine &4a mai "ăcut nici un bine 0ai bine nu mă "ăcea,Scăpa lumea de4o belea(Lăutar era 5orlan <2ărău=& ? ,

5ârlea Ion a descoperit singur meşteşugul sculpturii în lemn& /ar potri0eşte şi cu0intele cu situaiile& /in înelepciunea lui Ion 5ârlea noi putem în0ăa câte ce0a7 )Dacătutunul era ceva bene"ic 4 pentru om $i lăsa Dumnezeu coş $n cap], /ar se pricepe şi la glumă, Mocinică era omul din 1orceni care făcea 0ersuri tip epigramă& 3ra 0estit

pentru asta& 4u rămas renumite unele situaii7 0f

1iui său s%a însurat cu o fata crescută la oraş, mai hsensibilă] să nu zicem sclifosită, şi a 0enit cu ea acasă& 8ăzând unde o aduce,? ? fata, ne0astă de%acum, a spus7% 1e aici s%ar putea să fie pureci &%'Răspunsul lui Mocinică a fost pe măsură7 ,&?

7i% Nu sunt, că i%au mâncat păduc#ii&

Mai stătea acesta totdeauna în capul mesei şi odată s%a luat&7&, preotul de el7% Mocinică, la pomană eşti în capiii mesei, dar la cimitir nuHte 0ăzui ?% 4colo mă duc odată şi definiti0, părinte2ot Mocinică era cu sfaturile7% Nea Mocinică, îmi iau puşcă, îi spune un bărbat& & &u% 3 bine, să%i iei puşcă sa auzi şi tu banii tăi pocnind * f 1eferică Rudaru dădea cu bobii, făcea descântece cu ierburi, 8cu cărbuni, di0erse fierturi, desfăcea #epatita& Femeia care cânta cu % preotul $ardan ştia de asemenea multe rezol0ări la di0erse probleme& 7 " 1roprietatea a fost dintotdeauna o

problemă în 1orceni& Stă mărturieH 5artea de #otărnicie care mi%a fost pusă la dispoziie de domnulH 8ăcareu 1etre, ce conine şi referiri la documente din anul *D;;&&&':+ UZ5424!R4FI4 S423LCRSatele $u6nbeşti şi $ârleştî

1C13S5A /AMI2RA cu soia Mana? 5C83IL3CNI/ 2A5A soia? 12R5CIA Sorin şi /CRI4N, străbunicul lor 1ătrăşcoiu ifeilw8asile fiind printre ctitorii bisericii de la $mnbeşti, Luc#ian, bunicul H%fipr tot preot, absol0ent al facultăii de teologie din $ucureşti iar

mrzISgrfcuteirn& Sorin este căsătorit cu 4retia şi au un fiu, Lucian, iar porii cu Minodora şi au tot un fiu, /orian%$ogdan? 12R5CIA >>pY52CRI4 casă nelocuită?

/N4I4Y 5& !93CR!93 cu soia Aa, f0i copilul !icu, are o asociaie familiară, cu soia Rodica şi - fete7 pâpidreea şi 4lina? RCM4N3S5A 4N/R3Hi Mioara?MRCIA fH%H4N324 stă cu 8asilică, nora Rodica şi - nepoi? $LC4NY 1& Q q 7 /AMI2RA cu soia 2udorica, fiica lor şi nepoata /elia? 12RAYr 8I52CR nelocuită? /NI4Y Maria? C5$.4N !9& ICN şi soia 3lăna, - fii7 Neluş şi /an, unul din copii care lucrează la penitenciar Infla2ârgu%Jiu are casa pestedrum? L4S5AI& 132R3 cu $oia 5ornelia H şi cele două fiice7 Irina şi Ramona? /C!4RIA /AMI2RA neloc&?MC2CR!4 N& ICN neloc&? MC2CR!4 IALI4 casa părintească a H"oănmel frumoase de la 5antina Sadu II cu fiica /iana? /NI4Y

foarte cumini Marius şi Mil0ia? fiul sau, necăsătorit? /AN!45IA /& IgHYHMI2RA cu soacra Măriua şi familia fiicei sale7 8ată Nelu, Mariana U Hgişipoei doi băieiAcu şi 5osti? 12RAY 4L& !RI!CR3 cu soia HHaria are doi copii, Sandu şi Ion la 2ârgu%Jiu? S2CI54 /CRIN3L HIfRodica, cu fiul şi fiica lor <fata asistentă la doctorul9oncea 7fH>>drian= /ragoş şi 39sa? 1C135I IC4N4 cu fiul Ion şi noră /omnica pîele două fete Liliana şi /aniela, una asistentă, una 0iitoare noră H>doimmlui 4drianRomanescu? !93CR!93 /AMI2RA cu şotia p"gpâniela& şi cei doi fii 4drian şi 4lin? 8AL13S5A RA4N/R4 şi fiul Hf/ucte </umitru=? /345CNA IALI5 cu soiaMarilena şi două H Nicoleta şi /iana? 12RAY !RI!CR3&?

242CMIR3S5A 3L3N4, fiul Mi#ai locuieşte în $ârfeşti? SHfi%1CMIR3S5A L& /AMI2RA <Mitu= cu Noana şi băiatul \audiu?lltt ':*





242CMIR3S5A 1& ICN, Maria şi copiii Florin, student la 2imişoara, 5risti şi fiica 5laudia? LA$3N M&/AMI2RA, a fost inginer la Jil şi locuieşte cu soia Mărioara, fiica sa Lorena şi nepoata /iana <tatăl său căruiai se spunea Mateoiu, a a0ut 0ărărie, cuptor de pâine=? 1R8AL3S5A !RI!CR3 şi IC4N4 stau peste drum cuginerele Mirulescu /umitru, fata Lenua, nepoata 3lisa şi nepotul /aniel !ogo=? 4R/3L34NA NI5CL324 cu

bărbatul 5risti şi copilul 4le6andru? M3RFA ILIN54 cu 8asile <Wica Mariana locuieşte la 2ârgu%Jiu= şi nepoii8asi, 4ndrei şi Ro6ana? 5IM1A ICN cu soia 3lena şi fiul 5iprian&

LA$3N I& !93CR!93 cu soia /orina, băiatul Ion cu soiaB 2ă0i şi cele două nepoele 4le6andra şi2eodora& 4 fost un bun meseriaş în sudură? 232IL34NA M4RI4 cu fiul /umitru <sudor la Mecanicul%efsoia Lili, băiatul 5risti şi fiica Mrela? $RN/ACIA1& 14N23L3MCN <1icu=? 1C135I 3L3N4 şi fiul /umitru? $C$IN 84SIL3, soia Nicoleta şi fiica lor4li $RN/ACIA 1 3L3N4 fii BR di i il l / i 8 i i f tiă $RN/ACIA



4lina? $RN/ACIA 1& 3L3N4,, fiicaBRodica şi copilul /an cu soia 8ernica şi o fetiă? $RN/ACIA3L3N4 cu fiica sa 5orina şi cele două nepoate 4lina şi Mădâlina?iSfiiSUmstU

Ji9 s 4 i77M7I:181.wS.BI4N5A IC4N4 doamna în0ăătoare locuieşte cu soul 4urel, fiul Ionu şi fiica saH /iana? N345SA 4&/AMI2RA cu fiica Lica şi& 4 nepoelul 4lin? 2”4S3 I& IC4N4 cu băiatul 8asile şi nora Rodica? MC2CR!4Iulica, fiul Nonu, căsătorit în mai -++.? 12RAY neloc&? 5RI842 IALI54 cu fiul 5ri0ă Mitică şi cei doi copii,

unul la facultate şi unul Ia liceu? FC2A ICN cu familia? 242CMIR3S5A 3M4NCIL&&& <dascăl= fiul4drian, soia /ana şi nepoii? 1C13S5A 5& I/3 şi nepotul recent căsătorit? 1R3/CIA 123A cu soia Aa,în0ăătoare &0& şi fiul /an? 1R3/CIA F& /AMI2RA locuieşte în plai, tatăl lui 1redoiu k7 % 1atru? LA$3NCN are locuina de 0ară aici împreuna cu soia, iarna locuind la 5ugir? 5CR5I 8I52CRI4 cu fata /ănescuIoana şi băiatul Ionu la facultate şi fata Raluca, la şcoala generala? 1C135I Q 84L3RIA fost inginer%şef laMaşini%Anelte, acum prosper om de%, afaceri împreuna cu ginerele /ănet? 8LR34NA 132R3 cu soia

său a murit în moartea lui& 4cesta a > llHHbsiicrescut de bunici, murindu%i şi bunicii la *D % *: ani& 4 trebuit &?PPîlă?şe& descurce singur în 0iaă& 3ste căsătorit cu 8aleria? 3N34 ligîlA4N/4 cu familia băiatului, soul săua0ând o moarte tragică? &8% &HMC2CR!4 3L3CNCR4 cu băiatul 8alerică şi familia acestuia? c HMniAL3S5A4/RI4N cu soia Mioara şi fiii /aniel şi /orinei? >>p>iRp3CIA NI5CL43 <au rămas orfani de tată trei băiei=cu soia cei doi băiei? R4/A2CIA 232A cu soia şi fiica&4R/3CIA neloc&? 4R/3I N& 5& /AMI2RA <copierea greşită a lH"Âăelui de la 4rdeoiu= croitor, fiul Sandu cusoia Nua şi copilul?8HH&nu?se supără dacă rămâne aici scris că doamnei asistente i se =XXpe()dociori#a busuioaca7 Familia$~NA M4RI4 şi Ion? 12RAY



$~NA M4RI4 şi Ion? 12RAYSe0astre <fost primar

locuieşte cu mea, oaiatui nma ia îargu%uiu& ii ':. NB B sR\M4N I& RA4N/4? 5CRC$34 ICN soia <asistentă= şi fiul& 5red



7}78B

îdintrio&7B%%Jfm(

wi7

$AR!A I& N424LI4 singură? /NI4Y I& M& / <9erenoiu= cu soia şi familia fiicei? /~NI42 /& 5CNS24N2IN?H 2”N4S33 3L3N4? MR5AL3S5AMărioara cu soul Nelu, băiatup şi fiica lor? /4N4I424 4L34N/RA cu soia? 8L334NA1, ICN cu soia şi fiul? /N4I42 ICN cu soia 4urica? /N4I4Y~5ILI54 cu fiul /an? 4R/3L34NA N& ICN Rebedia Sanda cu Ion şi copiii Nicoleta şi 5ătălin? $4LA 54M3LI4 locuieşte i sa, Luă 4ntonica? 5IM1C54 Maria cu nepotul1etrică? /N&IC4N4? $R$A534NA 84SILI5 şi copin cumini 5osmin 5or alia& $unicul soului doamnei 8asilica <soul a plecat în celor drepi, lăsând%o să se lupte singură cugreutăile 0ieii=, a 2oma /ănăiaă, om inteligent care ştia sâ înmulească banii, cârciumă, moară, "oagăr& 1rima soie a lui /ănăiaă 5&3lisa0eta, a murit după ce a căzut înfcr%o 0arniă, suferind arsuri pel D( din suprafaa corpului& i%a crescut fetele cu Rina, cea dfr3A doua soie, care fusese slugă la casalui, dar i s%a tras moartea împuşcătură în umăr& 4 fost împuşcat de un rus, care a 0rut, împ7 cu alii, să%şi bată "oc de fetele lui? /AMI2RA LA$3N cu soia mama acesteiaIoana şi copilul Florin%/umitru, anga"at la N3!R34 5CNS24N2IN, Lucica, tefan şi alt fiu, Motorga IonuwC NIS2CR3S5AI& /AMI2RA şi 8iorica, fiul /orin ca /ană

nepoica 4driana? NIS2CR3S5A 2A/CRI54, fata MiaWa,/an Stroie şi copiii lor Loredana şi /enisa? N3M3A 2& I:( soia Stela, copiii Ionu şi 5armen& An accident gra0 a afectat starea 7 q? de sănătate a domnului Nemeşu Ion,0iaa doamnei Stela încăpândX7H într%un singur cu0ânt, )promisiunea] <de a rămâne alături pe 0iaă,H prin orice ar trece, c#iar dacă, aşa cum spune, cele rele au fosta *T maimulte? 1C13S5A N& ILI3, soia Rodica <un suflet deosebit= 4drian şi soacra 3lisa0eta? LA1AL3S5A I& !93CR!93 cu Mia? /NI4Y I& IC4N4, S2RCI3RCMALAS ginere? MCI !RI!CR3 cu soia Rodica, soacra Maria ,fiul Nicu, nora ârinâQ& nepoica Nicoleta? M4RI54 MRI4 cu fiica Rodica, ginerele !orB nepotulNicu !abi? 5RI8Y I !93CR!93 soia Măriua cu fiu*77P !igi nora Mi#aeîa şi fiul lor? MIRAL3S5A 4 84SIL3 Ioana ş fiul lor 1etre cu soia şi cei trei copiii?



Nicu, !abi? 5RI8Y I& !93CR!93 soia Măriua cu fiu !igi, nora Mi#aeîa şi fiul lor? MIRAL3S5A 4& 84SIL3, Ioana ş fiul lor 1etre cu soia şi cei trei copiii?FI3IOCIA 2A24?B 2R4N5”AU !RI!CR3 şi SIL8I4 cu fiul lor? MC2CR!4 I& NCLI5 şi Ioana, fiica Iolanda, ginerele 3noiu Luca şi% fiul 8asile? MIRALI /CRIN4?2N4S3 ILI3 şi 2RIOCIA M4RI4 nelc&? IS2CRI 5& M4RI4, fiica Sârbu 5amelia, ginerele Minei şi fiul Cctî MCRI3 I& 84SI4 cu fiul Ion, nora Mi#aeîa şi nepoata4ne':'

IR!9IA I& 4L34N/RA cu soia 4ntonia? 1L34 /& H lJRIC4R4 cu nora Mariana şi nepoii 1aul şi Laura? /4MI3NCIA D / AM I2 R A cu soia 8ali, fiul$ogdan şi tatăl lui,!93CR!9IAI& SIMICN cu soia Sabina, fiul Ion, nora 4na% şi nepotul 4le6andru? NIS2CR3S5A 1& FRASIN4? - I&

i

-I2CR3S5A 5& ILIN4? 5RI832 !RI!CR3H şi 3MILI4 şi fiul lor? ^CIA /AMI2RA neloc&? 14AN4 /AM2RA cu soia Ildico şi Marius şi !abi? 5IC$34 O4MFIR4cu soul Stelian&? FI3IOCIA FL& S4$IN cu soia 5ecilia şi fetita, ceilali copii la casele lor? M4N!A 8ICRI54 neloc&7 SL3SSIN!93R M4RI4 cu fiul $ogdan? NIS2CR3S5A 5& neloc&? 5IM1A IC4N4? MC2CR!4 83RCNI54 cu fiul său? 42RA2 N& ICN cu fiul Nicolae, nora şinepoelul? 142RA2 I& !RI!CR3 cu ginerele Frumuşelu Nelu, fiica Iolanda şi nepotul i%4#drei? /AMI2R3S5A 4& ICN, soia Ioana, fiul Ion, nora 3ni, !eorgiana şi Iuliana?

MC2CR!4 /& /AMI2RA MIA= Mariana, fiul Marius, nora !abi, nepoii /an şi /iana? BIA 2& M4RI4 cu fiul 5ostel? /AMI2R3S5A I& /AMI2RA <Niştor= cu fiul Neluş, nora Flori şi nepoii 8lădu şi 4di?5A NI5CL43 <Nicu= cu soia Rodica si fetiele Mi#aeîa Ionela? 2CM3S5A F& 132R3 cu fiica sa Ileana& Soiei sale şi la doi profesori merituoşi datorăm cunoaşterea multoraspecte afice ale localităii? M4RI54 LI8IA, Mirela şi Răz0an? I3 !93CR!93 cu soia 4zalia, fiul 3di? /NI4Y 2& cu soia, fiul !abi cu soia lui 5amelia, fiul şi fiicaacestuia?

Bu.60!2iru4( i,((4 Jzmn( J(P 4A8(

cu soia Lucicaşi fiica lor? MC2CR!4 /& FLC4R34 cu fiul, nora şi cei doi băiei? /NI42 R 83RCNI54cu 4ristica, fiica MiaWa şi cer doi copii 4nita şi /aniel şi bătrâna 8ica? MC2CR!4 I& !93CR!93 neloc&?

RCM4N3 S5A 4/RI4N4? 12RAY /4N4 cu cei trei copii77 4driana şi doi băiei? 1C13S5A !R,!RI!CR3 cu cei - nepoi? 5A5A 3AFRCSIN4, Ion şi copiii 4le6andru şi 5ati&

H MI23L3 4 84SIL3 cu soia Luminia şi copiii Mi#aela şi Ionufc /NI42 4{R3LI4N cu mama saLucica&



Lucica&+3S%jCÎ:Kk

$RIN/ACIA I& NI5CL43 cu soia /aniela? 2N4SI3 5 /AMI2RA cu soia 5ecilia, fiul 5onstantin şinora Mi#aela? MI5I2? IC4N4 cu Micu 8ictoria, pensionare? MI5A Maria, 8ulpe /umitru ginere şi Cli0ia,fiică şi nepoii 4rmând şi Rafael? MI2A MI2I5 şi 3L3N4? 12RA2 4& !RI!CR3? 4R/3CIA 5& ICN şiRu6andra cui fiul 4rdeoiu Ion? 4N2CNI3 /AMI2RA 4L34N/RA cu Maria fiul7 5onstantin şi nora

8ernica? NI5CL4ILI3 şi Nicola Maria? RCM4N M4RI4 cu ginerele Rusu 8irgil şi fiica 5ecilia? 12RAYMRIC4R47 cu fiul Mitică, soia 1etrica şi copii /elia şi 4lin? 2N4S3 4& 132R3 ? cu fiul, nora şi nepoeii?2N4S3 LILI54? 12RA2 neloc&? 12RA2 !93CR!93? MIRAL3S5A ILI3? FIRIOCIA F& !93CR!93?F3R4RA ICN? NIS2CR3S5A neloc&? M423I2? 1R8AL3Y M4R23NI4N şi M4RI4&BTr

1I5INI !4$RI3L? 1IR234 132R3? MC2CR!4 I& ICN3L? MC2CR!4 FIMI2? MC2CR!4 4, M4RI4?14L48A /AMI2RA? 80 R4/A5I4NA MI2I5? /4N5IA SAO4N4 singură? MCRI3 N424LIw $ cu fiulSorin şi fiica Rodica? I4N FLCRIN 5CNS24N2IN cu H soia !abi şi fiul? I4N $3$3, Mimi şi doi

băiei? 1C13S5A M4RI4 cu fiul 5risti, nora şi nepotul? MC2CR!4 5& M4RI4Bcu? fiica 4stafei 8etua, soul

5onstantin şi băiatul Ion? 132RIY4N 5CNS24N2IN? 2N4S3 5& /AMI2RA şi Maria? S1RN5A ICN cu% Csoia şi fata? 59IRIL 5IR3I54 şi $ob, /obroiu Maria si 2eo?% 1C13S5A 2I$3RIA şi Nora? /NI4Y84SIL3 şi soia, fiica Rodica, nepoata 5armina? MC2CR!4 F& 5CNS24N2IN cu soia,& fiul şi familia lui şi ofetiă? RCM4N 23C/CR4 cu fiul 5ostel şi o nepoata Ramona? NIS2CR3S5A I& /AMI2RA cu soia Neta,1âr0ii7Ion şi Luminia şi cei doi copii ai lor, băiat şi fată? 2CM3S5A 8I54B cu fiica 8eronica? MC2CR!4 535ILI4?

IHSSfeaac#i0a şi fiul lor?8CI54N S384S2I4N, 1ăun 4urelia, 3duard, Hglfe6andru? 5ICL4N NI5CL43 şiMaria? MIRAL3S5A 3& ICN, soia, >J>>>>Herele, fiica şi cele două fete ale lor? FC13S5tJ 1& ICN, soia, fata,IflIAt ginerele şi băieelul lor? 142RAY soia, fiul, ne0asta şi fiul lor?

14I^CY !CRI54, mătuşa, soia Nicolia şi copiii Lucian şi !iorgiana? Sftf13SC2 soia, Mariana şi ceidoi copii? 1C1$5I 8I52CRI4, ginerele >g>>?!iiircă, fata, băiatul şi fata lor? F2RA2I& R& ICN şi Lucreia&

5CRI5I 23F4N cu soia? NIS2CR3S5A 53IS9N4 NCRI54 copii 30eîina şi 5osti, soul Narcis şidoamna în0ăătoare >>p> !aman 8iorica? 5IMFA 1 IC4N4 cu fiul Ion şi soia acestuia, doamna HHfesoară Ma?1RC941 neloc? MC4!93R 2ffi3RIA cu soia Nina, %fiica Mariana cu fii ei 2iberiu şi Fiorin&/NI4Y2& S4N/A? 48R4M3S5A 5C3N3LIA, soia 5ilica `>X?şH7fiul Răz0an, domnul Raica cu soia şifata? LI5ARI534NA pff27 5CNS24N2IN cu soia Iolanda, copiii !eorgiana şi Lucian? HI2S2CR3S5A/4N4 şi /CRIN? CSI534NA NI5CLIY4 5armen 8asile ginere şi nepotul !abriel? 2~NS3S5A 4AR3L



/4N4 şi /CRIN? CSI534NA NI5CLIY4, 5armen 8asile ginere şi nepotul !abriel? 2~NS3S5A 4AR3Lcu soia 1C13S5A 4ARI54 cu fiul !beorg#iă, nora 8asiîică şi cele IpHclouâ% fete? 1C13S5A 1& MA53NI54cu fiica !ănănău Marinela,I HiBi gmerele şi nepoii 1etrişor, $ogdana? /NI4Y I& 8I52CR cu soia >p7 tinua, fiul $ebe, nora şi -nepoele? RCM4N IC4N4? 1C13S5A I&

şi 4ngelica, nora şi fii Mircea şi Nicu şi copiii lor? Ipl3AR3O4NA 5CNS24N2IN cu 8iorica şi două fete? NIS2CR3S5A ? lHrYJN4? 1R8AL3S5A /& ICN, soia Lenua, copiii Luci şi /oru şi ? lHftiepoelul 5ătălin&sp>>LH?$A!S23LI4N,şi 4urora? /NI4YI& /AMI2RA şiFimia, X">fii"lIbn? 4R/3Cm ICN cu soia5ici şi fiica Ioana? MC2CR!4 1& HHlHAMnlA şi Ioana? LAY NI5CL43 şi Rodica şi fiul 5ătălin? iIMiFMC2CR!4 /CRIN cu soia Li0ia şi fetia $ianca? FIRIOCIA 1& ICN î î"ilioiLfiul Luşu şi nora /ana?MR5AL3S5A IC4N4 neloc&

/I!AL3S5A MI94IL? MC2CR!4 /& ICN şi Lenua, copilul h feHRemus cu 4urora şi fiica 4ndreea?MC2CR!4 8I52CRI4? S24N5A I >Hli&S3LA cu soia /oina şi fiica Stela, studentă? 4N!93LIN4 ?HH5CNS24N2IN, Magdalena şi fiica 3lena? !IA$3!4N M4!/4 cu i12RAY 1& 8I52CR cu soia, fiul

8iorel şi nora 5olina? # ! >>feM+2CR!4 I& !RI!CR3 cu soia, fiica mică şi ginerele "andarm? ? lHRS234 N& ICN are întotdeaunao glumă la îndemână cu orice > plpHiuaie l%ar încerca 0iaa sau îi încearcă pe cei din "urul său? # >f>">$IiC4NYM& FLC4R34, se miră de sănătatea şi de zilele pe care * prin câte necazuri atrecut,0ădu0ă de război, cufata moartă

|iI

H ZI=*

ii"B i

s



M4RI4 cu băiatul şi familia <peste drum=? MC2CR!4 SCRIN cu % familia? MRCIA $& 5CNS24N2IN 0ândută? 2N4SI3 5& ILI3 fost,?&,X poştaş cu soia şi băiatul& 4uun frumos căel dalmaian? 5LIN ?8?B !9& NI5CL43 cu soia, băiatul, ne0asta si un copil? S2RCI3rH S384S234N locuieşte cu un copil? 132RICR LIA54?1R8AL35IJIH 1& 2I2A orfan de la doi ani, cu soia fiica şi nepoata& Fiica este8 J2 frumoasa care ne desreeşte frunile cu muzică şi cu un c#ip luminos J> de lamagazinul firmei Cltenia Star Muzic 1roduction? 4L3CIAy>J` 4ARI54? 5IC5 !4$RI3L4 neloc&? MIRAL3S5A soia lui Ion şiun?&B? băiat? /AMI2R45A 4& ICN<Nelu IuU /ărluă= soia /orinela%aiii? H cele două fete? /AMI2R45A M& ICN <Nonu= strungar la MecaniculH?7UH efi F3L31 !RI!CR3 şiNicolia? O4RI+.A !324 cu

băiatul, necăsătorit? ! MC2CR!4* N& /AMI2RA bucătar pe la nuni? MC24N534 /AMI2RA cu soia, ginerele Lăzărescu 8alentin, fiica Măria şi?* nepoica8alentina? 1C13S5A 5& ICN cu soia, copiii şi mama <Nea 5ostain era îngri"itor la stadion=? 1C13S5A !9& 5CNS24N2IN?& MIRAL3S5A 4& ICN dansator şi instructorla /oina !or"ului cuciXsoia? MIRAL3S5A 1& 5CNS24N2IN cu soia Lina? So i a % f s o i a & ş i cei . copii? 1C13S5A 222A, soia Lucica şi cei - copii?

soia, ginere, Sică, nepoi? 1L334 ICN şi 1A5I5 J4N324& NIS2CR3S5A IC4N4 % nepoelul acesteia cu familia? $ASAIC5 li H&5CNS24N2IN şi MINC/CR4?moştenitorii lui LA1AL3S5A NAI4, şefă B"iaion? ICR/4593 8ICRI54 şi Nui cu fiica? 12RAY neloc,, supra0eg#ează QHfamilia Motorga? 9CRN34 ICN şi Mitu</oina !or"ului=? /4NI4Y N&f)8 %uua, ivi}uDtiL JG -B,VGP, %iiiivu DKD vvjii!bu…uu

1 # - I)

al 4le6iei= cu fiul său !#eorgbiă? 5IM1A 1& !RI!CR3 cu fiul săuffnftHcopiii7 0u şi Mara?

5CRI5I 14R4S59I84 cu ginerele 1ănoiu

llTr2/"22"22"u%*"l

din cauza unei pneumonii declanşate de o răceală datorată unei& w ploi care a prin$%o? 5RS234 /CRIN3L4 singură, fiul /aniel fiind% în Italia? 54MIR 1& 23F4N şiMioara? 4N2CNI3 IC4N4 singură, P, fetele sale fiind căsătorite Ia $ârleşti7 Fotescu şi Cc#ian& V

LA$3N /& !93CR!93, 5ilica Luben? MCIL IALI4N4, M fiica domnului Nistorescu? /N4I42 LA5I54 <Lucica Iui 1ăicum8 Moraga Nelu, Magda şi copiiiCana şi Ionu? 4R/3L34NAB ,J 4L34N/RA <este la plai= cu copiii săi7 Mitu, /orina, /an, /orin? J34N de la 1oliie, cu soia şi fetia? 4R/3L34NA NI5CL43, Li0ia,$ogdan şi /ragoş? 4R/3L34NA 132R3 <plai= Mito, soia Neta şi, fata Raluca? 4R/3CIA Rina? LAY MR2AY4 cu nepotul MateoiuB

căsătorit? 1~2R5CIAM4RI4, fiul Ion şi nepotul Ionu& * 0$ /R!9I5ICIA 84L3RI4 cu trei copiii cumini la 2imişoara? 5IM1A 3L3N4 <Lenua lu /ol"anu= cu fiul 5risti si fetele 5armen şi4ida? 4R/3CIA M~RIC4R4? 12RAY 4 !93CR!93 <!#eorg#e H1C3N4RA 2& /AMI2RA şi băiatul cu familia? /R4!CMIR IC4N4 cu

'::9$2R3, băiatul Marian asistent uni0ersitar 2imişoara?2~N4S3 4ARCR4 * şfCore? /4NI4Y 83RCNI54 cu fiica Li9ana&ZB 132RIY4N I& ICN locuieşte în $ârleşti? profesor LA$3N şi şmama sa? LA$3N 1& ICN cu soia Ioana şi familia fiicei $ălănescu HMioara, soul 8asile şi copiii

/ragoş şi 9oraiu? /NI4Y M& H/4NI3L % plecat în 5anada? I4N O3N4I/4 cu fiica !eorgiana şi "bâiatul 4drian, necăsătorii? /42 R3MA| şifloana&y MA53NI5 $3$3, soia 5laudia, asistentă, şi copilul? ILICIA S@/AMI2RA, 2udoria, care a practicat gimnastica şi două fete? H ?5CR5I RA4N/4 cu fiul 1etre,nora Norica în0ăătoare şi cei doi



nora Norica, în0ăătoare şi cei doi7Habsol0itîn anul *;D Facultatea de 3lectrote#nică, Institutul 1olite#nic & 2răiau 8uia& S%a meninut întotdeauna în eşalonul supferior de T&Hconducere al uzinei, din

*;;: îndeplinind şi fimcia supremă în A& LM& Sadu7 director general? 1C13S5A I& 5& M4RI4 cu nepotul Neluş, soia Mrela şi cei doi băiei mici? 1~2R5CIA3L3N4 neloc&? 1C13S5A I& !93CR!93 şi Sia&242CMIR3S5A 3L3CNCR4 <are doi băiei, unul la Muşeteşti, Jlon şi unul la 2imişoara, /orel? 5CR5I L3CNCR4 <are o fiică Hasistentă medicală= 5ecilia şi nepoelul1aul, care a terminat Bacuitatea? $R4323 ICN cu soia, fiul fiind student la 2imişoara la informatică? /NI4Y !93CR!93 cu soia Mara, fiul !ore şi unmepot %/ragoş? 1C13S5A M4RI4 şi /umitru? 242CMIR3S5A +7 /&%?/AMI2RA, Mara soie, au două fiice Snica şi Lucica? I4N I& B % 8I52CR, fiica 5ristina şi ginerele!iuli cu fiul lor 8lădu? $LC4NY !93CR!93 şi Ioana cu cele V fete Mrela şi Luci? !AROA !93CR!93 cu soia, fiul /an si cele două nepoele? NI5CL43S5A8ICRI54 cu soul şi fiul Ionel? 5C83I 5CS2I5~ si 8iorica, fiul cuH5CI5AL3S5A !ICR3 neloc&1R8AL3S5A /& !RI!CR3 cu soia, ginerele, nora şi cei - ILICIA 2I2A cu soia /ana şi - copii&iiv( jNS5a O 'W&5 k ':; &



%UUP'¿mm

$C$IN 84SIL3 şi Nicoleta şi fiica lor 4lina? LA$3N Gil5 /AMI2RA cu fiica Larisa şi ginerele 5ostel&F4L5C3 !93CR!93 şi 3L3N4 cu fiul 8asibcâ, nora /ana&X%7 si fetia lor? /N~I42 !9& 5CNS24N2IN, Nuşa, te#nolog frigider,- copii $ogdan şi Monica? LA$3N I& /AMI2RA, fiul Neluş, soia 1 lolanda şi doi copii, /umitru şi Lucica? 242CMIR3S5A 4N4, fata, Bo ginerele 1opa /aniel şi copilullor Răz0an? 1~R8AL3S5A 8ICRI54& 8asile <la câmm educatoare= cu fata Cana? 5C!LNI534NA 4N4? 5RI8Y N& /AMI2RA? 5CR5I ICN3L şi Rodica%5armenşi copiii,? lor 5ristian şi 4dela? S24N 4N54? 5AR3L34 NI5CL43, profesor & educaie fizică, fost primar? 5RI8Y LCLI54? 12R5CIA 3IA4?Af $LN3S5A84SIL3 şi M4RI4? MI2A /ILI3 locuieşte la 2ârgu%Jiu ,7M fiul cu acti0itate politică, lucrează la ziarul Oig%Oag?H24N4S3 1, ILI3 cu soia Măriua, fiul Iulîca, nora şi douăfetie? 12R5CIA ? !93CR!93 şi Lucica cu doi copii? 84M8A ICN cu Nua, fiul /orin şiU nora Mara" /NI4Y 2CMI54, fiul său Mircea cu soia !eta?&?7B7/N4I4Y 5& /AMI2R4 <Mita=, nepotul 4di cu soia? $L3C4NY~f IC4N4, fiul Licâ, Noana şi nepoata Nuşa cu bărbatul? 1AI2J 5RI8YU <5alimero= cu 8ali, băiatul8alentin şi fetita !eorgiana? 5RI8Y 8& ir? /AMI2RA cu fiica !enica şi nepotul? MC2CR!4 N& ICN soia&U Mărioara şi fiul Milică? $R3OIL 535ILI4 cu soul 8lad?L4SCA p 1& ICN, 8ictoria <2oria=, băiatul C0idiu şi fetia Laura? LA$3N 5&7U ICN <5ioc= şofer şi fiul său? 12RAY 132R3 /4NI3L, soia şi7U? copiii <inginer la carieră=?2R4N5A !93CR!93 cu soia MioaraBH7 şi cei trei copii, !#eorg#e <!igi=, Li0iu şi 5risti? NIS2CR3S5A N3IJJ=U 8iorica şi fiica lor? 5RI8YI !9, !93CR!93 <5icide la 1oligon=&%&?

1C13S5AI& ICN, poliist circulaie cu soia şi copiii? 1C13S5AU /& 2I2A cu Maria şi fiica? R4/AL3S5A, bunica lui Sorin !ăman <cu!q soia lui şi fetita=, mama

8iorica? /NI4Y !I5A? 5RIS23N4, fiica î lui MI23L34 3L& ICN cu copiii săi? !9.N534 /AMI2RA cu familia ' sa7 soia 8etua, fata 5armen şi băiatul Ianu<student 1etroşani=??V? MRCIA 3L3N4 singură? MI23L34 5CNS24N2IN cu soia 4urica&U

12R45A ILI3 cu ne0asta Nicolia şi băiatul Ilie?U IS2R423S5A 4N4 cu soul Ion şi băiatul Marius cu Mari cu copiiiU lor, un băiat şi o fetiă? 1C13S5A /&!RI!CR3 cu ne0asta Mărioara,? fiica 5amelia şi familia ei? S14FIA /4N, fiica 4na%Maria şi băiatul?& 2N4S3 5, ICN cu ne0asta Lina şi doi băiei? /AN!45IA !9U!RI!CR3 cu ne0asta Mioara, fiul !abi şi nora /ana? !inerele luiU $ACI !93CR!93, $ici cu ne0asta 4ngelica? SOCN/I!3CR!324&&, 4re o fiică Maria, farmacistă în

$ucureşti, care i%a adus pe lume treiU âppoei şi un băiat, 8alentin? 12RAY 5CNS24N2IN? MI23L34 73MILI4 cu cei doi băiei? /I45CN3S5A !RI!CR3 cu nepotul/an Bişbfamilia lub soia /aniela şi fiica lor? F4L5C3? I45C$ /AMI2RA 1teloe&? 5RI8Y M4RI4 cu fiica 5armen, ginerele şi copilul lor& Mai Bare ofică, Marnela 5ri0ă,a"utor analist programator laA& M& Sadu? 232RI24N 1& /AMI2RA cu soia şi nepotul /umitru şi familia lui? 132RIY4N 832AY4? Sânica, nepoată 242CMIR3S5A35423RIN4, &Bcăsătorită, cu doi copii? 3N34 !9& /AMI2RA cu ne0asta şi !#eorg#e ied%nepoata? /AMI2RA I& 132R3 cu ne0asta Li0ia şi fiica Ramona? 12R5CIA

ICN cu ne0asta 1arasc#i0a <1acica= şi băieii Marius şr 8ictor? /AMI2RA 1& ICN cu soia 8aleria%4driana? FC23S5A T2A/!RIN4 cu fiul /umitru şi nora Lenua? Nora lui/I45CN3S5A 4L34N/RA cu soul şi fiica lor <!etua, Luminia cu doi băiei=? i5IM134NA NI5CL43 cu soia Nonica şi are un fiu $ebe, medic în 1etroşani?!CMCI 35423RIN4 cu mama sa Maria, soul Relu şi Yetiele 5ristina şi 30elina? 2N4SI3 /& 5CNS24N2IN cu soia Rica? B244S23 /AMI2RA cu familia lui7ne0asta Mi#aela şi fetia /ariana? /I45CN3S5A I& ICN <4ng#eloiu=? MI23L34 8254 cu nepotul 2ibi? S3R$4N NI5CLIY4 are - băiei& /orel locuieşte cu dânsa& r , /I!AL3SA 8ICR3L şi /4NI3L4 cu fiicele lor care în0aă Hfoarte bine& 4u aprozar lângă piaă? FC23S5A !93CR!93 cu ne0asta "Sâna? /INA 23F4N cu ne0astaRelu şi băiatul Fla0ius%Narcis? 5AR3L34 !4$RI3L şi /aniela cu fiica lor 4ndreea? /4N3S5A RA4N/4 cu fata 8era şi nepoata 4dela si soul ei Mic#i? LA$3NLA!R3YI4 cu băiatul Sorin nora /eba şi nepoatele Raluca şi 4nca&

4ni, fata lui LA$3N 4/RI4N cu familia7 soul Mitică, fetiele Yp6ana şi 4ndreea? 5ffl2AY NI5CLIY4 singură? MI23L34 132R3 5CNS24N2IN singur? 8Y4L34N/RA cu soia Ileana şi fiul C0idiu? Nepoată 8AL13S5A NI5CLIY4, 5#ilea Maria%Nicoleta? F4LI2 5CNS24N22N<Csman=? 8!AN4 5CNS24N2IN cusoia Nicu#na şi 5omeba? MRCIA 132R3 cu soia Felicia? 54LC23S5A L2JY cu ne0asta Sabina şi nepoelul Ionui <duce nepoelul totdeauna la grădiniă=? 5C83I!RI!CR3 cu soia Ioana şi fata Ileana <băiatul, /aniel, lucrează la 4ntena *=? 5RI8322 1& 5CNS24N2IN cu soia rbeana şi băiatul Nicuşor& Fiica Mi#aela este studentă la2imişoara? 2LI1 NI5CL43 cu ne0asta Sanda şi fiica Liliana? !93R!4N 5CS23L cu ne0asta 2orica, fiica lolanda şi ginerele !uşatu 4bn şi fetia 4lina? JI4NA IL4RI3 şi

M4RI4? 8AL13S5A 4L34N/RA cu ne0asta 3bsa0eta, fata 5orina studentă şi fiul, său, 4drian? R/AYCIA cu familia7 soia Lenua şi băiatul 8alentin, /ana, fică?

$mbG |/AY4N 3L3N4 cu soul 1ele? MCRN34 /& /AMI2RA cu ne0asta şi> copiii? 5C4N54 S13R4NY4 cu fata Marinuş, ginerele şi fiul lorf Marius? 12R5CIA5RIS2I4N ICN cu familia7 soia Marnela, unH băiat şi o fată? /I45CN3S5A N& ICN cu soia Lenua& 4 fost în0ăător la Lăzăreşti? /4N5IAI& 5CNS24N2IN cu ne0asta



5RIS2I4N ICN cu familia7 soia Marnela, un băiat şi o fată? /I45CN3S5A N& ICN cu soia Lenua& 4 fost în0ăător la Lăzăreşti? /4N5IAI& 5CNS24N2IN cu ne0asta5ornelia? /R5347 3L3N4& 4ici e o po0este cu strigoi, dar po0este? N345A MRIC4R4 cu Nicu şi /ana? /IJM4R3S5A M& ICN cu soia Sânica, fata 8ali şi?7B& ginerele!rebenişan Se0er şi băieelul lor? MI23L34 !93CR!93 5a%i omorât strigoiul= cu ne0asta Firuca, fiica 4lina, ginerele $ălă 4lin şi>f copilul lor? Fiica lui !M4N 5&L1/42, Nuta, re0enită din $ucureşti? 7 P Nepoată /I45CN3S5A 4NI54? LA$3N NI5CL43 cu soia MănucapH şi doi copii7 fata 4lina şi baiatul Nicuşor?/AN!45IA !R?%%?Rusandra şi fiul /umitru cu soia !abriela? L3A 8ICR3L cuHr 4N 7%%%%%%%%%%%%%%%%, % %% %% %h%%%%%%%%&&&& H%%%%%%S ƒ% 1C23S5A I&5CNS24N2IN cu soia? /AN!45IA 8& RA4N/4, Lică /ungaciu ?B70 <5iotac= cu soia /ana şi cele două fice Ro6ana şi Isabela? Fiică ,?S MI23L34 !93CR!93,

$uculea 4ugustina cu soii ei Fane şi fiulfl $ogdan? !RAI4 84SIL3 cu soia Lucica şi cei doi băiei Lucian? Q ?, /AN!45IA 5& Ion, mama, soia Mrela şi doi copii, băiat şifată? BB /AMI2R45A /AMI2RA cu soia Ioana? /AN!45IA /umitru cilH mama, soia şi cei doi copiii? 1C13S5A 3L3N4 cu fiica şi ginereleH !A23S5A !93CR!93<!elu= a fost ambasador în Suedia, director g>7 general de 5omer 36terior& Răspundea şi de A& M& Sadu? !AY3S5Af 7B 5& /AMI2RA, prodecan la Facultatea de 5onstrucii2imişoara, şefi E de catedră& 1rofesor doctor la 2opografie& 4re o fiică? MRCIA%!9INICN cu soia Maritica, fiica Laura, tot asistentă, ginerele Mi#ai şi fiu2E Râul?/I45CN3S5A neloc&? !AY3S5A LA5R324 <Retica=, păriniiH /umitru şi Oenobia, Sandei ginere şi copiii 4ndreea şi !elu? /AMI2R45A !R& /AMI2RA cu soiaIoana? !A42A M4RC3L%J? Mioara si cei doi copii Raluca şiMirel? /AN!45IA /& ICN? 1C13S5A 5& ICN, 4ngelica şi băieii 5risti şi /ani? 5RI8Y neloc&?!AY3.5A ILI3 cu soia 3lena şi cei doi copii, băiat şi fată? /AN!45IA I& 84SIL3? 5RI8Y 5& ICN neloc&? 1C13S5A /& 84L3RIA cu soia Leonora şilS fiica Sidona?$C$4RA 5& ICN cu soia? 1C13S5A 5& !93CR!93H ? $3R3!4N 5CNS24N2IN cu nepotul 5osmin? R/AYCIA 4&tT 5CNS24N2IN cu soia 4urelia şi băieii !abişi Marian? 2N4SI3H 4N!3LI54, 2itel, Mioara şi cei doi copii Nuşu şi 5ristina? 1C13S5Al !93CR!93, Mioara şi doi băiei7 Marius şi Narcis? FC23S5A !#eorg#e %f 77şi Li0ia? /IJMR3S5A 23F4N cu soia Rodica şi fetele lor 4naHflf Maria şi /enisa? 599tFC2 NI5CLY4 şi ICN cu cei doi copii Ro6ana %% 7 şi $ebe? /I45CN3S5A8I52CR cu soia 5amelia şi cei doi copii 4linat şi /oru? 1C13S5A L1/AY4 neloc&? FC23S5A IL& !93CR!93 c!abriela? LA$3N

??? "S$R3SL4 cu soul şi cele două fiice 4le6andra şi 4ndreea? S24N X H93CR!93, Nicotia şi fiul !abriel? /NIL 1CAN4? 12R5CIA f"3LIS4$324?/4MI4N IC4N4? MI23L34 1& ICN profesor uni0ersitar IHJfîlniişoara cu ne0asta şi fiul său? 2CM3S5A 84L3RIA cu soia Rodica > cind copii7 Ionut, /orin, 5osmici,Marius, Cnua? /I45CN3S5AZ ISiiâ3&7?7/AMI2RA cu soia Nicotia şi fiica Ileana? 542A2CIA ICN cu HHoia%Ioana? 5RI8Y !9& 5CNS24N2IN cu soia Nadia? $3R3!4N H >>!93CR!93 cu soia8ali şi copiii lor Cana şi !igi? $C$4RA 8I52CR? fe Hlââ$4RA 8 ICN cu fiul Noni, nora /ori şi cei doi gemeni Mădătin şi Hgîădălina? 2atăl norei lui 5CM4N /AMI2RA,

Nicolae? N345A gN5CL43 cu soia Mioara& /oar fiul lor C0idiu a rupt lanul de nume Nicolae şi !#eorg#e ale strămoşilor& /ar poate C0idiu şi soia Iui Manuela Q

relua tradiia, urmând, cum este uşor de obser0at, numele !#eorg#e Mii? considerând că !#eorg#e este scurtcircuitat, urmează /umitru? li"f@ E!!M4N ICN, ne0asta Nua,copiii lor !elu, /orina si !iorgiana?yTTT y /2r //_To.AT.rM TUT : /

Ro0inari? R3$3/34 !RI!CR3 Monica şi 5ristina? !93R!4N ICN cu ft şotia Nonica?c#iau 5ostinel Ku soia Mari si fetia lor? $3R3!4N ICN? LA1AL3S5A /CR3L?MCRA I& ICN nelocuită? H &ggl5AL3S5A ICN cu soia şi copiii lor? 8~Y !RI!CR3, Ru6andra % H><Să#duca= şi băiatul? C59I4N /& NI5CL43 cu soia Cara şi copiii lor f "&ana şi /aniel? Noni, 0ădu0a lui MRCIA 4LIN cu fetia pentru care llff%daacum trebuie să fie şi mamă şi tată& i cu sigurană nu 0a fi uşor? %JISM2RA M4RI324?

N345A IC4N4 ci/!#eorg#e si trei copii? fcHp3l23RCIA neloc&? MI2AL3S5A IC4N4? &1L34 NI5CLI24 cu picaşi familia ei? /N3S5A 3L& 5CNS24N2IN?5C5CL4N 8I52CR 1HcuHoia 3lena? /IJMR3S5A M& !RI!CR3 cu soia Nua, fiul Li0iu,

#oraLuminia şi cele două fetite? $3R3!4N I& ICN soia Marnela Hplgifetia 8ali? /NI4Y M& MILA cu soia Sanda, fiul Lică? /4MI4N > HHŠ4N23LIMCN cusoia 5odrua şi copiii Isabela şi $ogdan&I H% B /NI4Y M423I MILA cu soia Ru6andra, părinii Mateiv 0iFC23S5A I& ICN, Marieta şi copiii 3di şi 4drian, unul student? f %% Q%riâp3S5A RA4N/4 cu soul Mirn? I45C$ /& ICN? /I45CN3S5A



i

II&R~/A2CIA I& !93CR!93? 2CM3S5A I& 5& 5CNS24N2& M4R!93S5A 2I2A? 5AR54NA /AMI2RA cu soia loapa" H R/AYCIA I& ICN cu familia, contabili2ârgu%diu? Fiul lui 1C13SCA"Hf L& MLRCN? 12R45A NI5CL43 cu ne0asta 4cri0ia şi fetele? 5RI8Y 80 NI5CL43 cu soia şi fata mică, căsătorită? O8CI4NA ICNcu fiul %Hcit soia 3lena& 4u trei fiice7 /ani, !abi şi Ionela&H& , FLI1 5CNS24N2IN cu soia 4urica şi fetele /elia şi Ioli&

fH4bsol0ent în *;:( al Institutului 1olite#nic 5lu"%Napoca, 25M şi după i?p?îfrtunoasă ascensiune profesională, domnul Filip 5onstantin este *;;: director la A& M& Sadu?5C83I ICN cu soia Mirela, băiatul islf%X>$pgdan şi fata Cana? 5C83I 5CNS24N2IN cu soia şi un fiu? /4N5IA mama lui Ilinca? LIJ$3N 132R3 cu soia Maria şi

N345A 4L34N/RA, casă nouă? LA$3N MIRCN doi băiei Lică şi 5ostinel? !48R.L3S5A NI5CL43 cu soia 8iorica, l Mirela, ginerele Laureniu şi copilul lor,3di& Fiul Mitică şi nora`>1X??Râmona stau în partea cealaltă? /I45CN3S5A 5%2IN cu soia 3lena, 5risti cu nora Lili şi nepoda Larisa? 242CMIR3S5A /CRIN4 SI Jlil9r94I, fetia Mi#aela şi

băiatul lor /ori? R/AYCIA O4MFIR cui%?<(



? /I45CN3S5A 5& 5CNS24N2IN soul şi două fetie&FC23S5A /& /AMI2RA cu soia Lenua şi fiicele lor /orinela



!RI!CR3, fiul /ragoş, nora Mirabela şi copilul /aniel? /AN! 45RI7X? !9& M4RI4 cu fiul !oriă? FINI 132R3, Cli0ia, Raisa şi $3R3!4N LA59I4N, Rodica, 1etruaşi Robi&

FC23S5AIL, /AMI2RA, soia Nonica, fiica Mioara, Ion, CanaXH şi 4na%Maria? 5RI83Y 1& 84SIL3, soia Rodica şi băieii 1etre Nicu? Nepoata lui 54SI4MJ NI5CL43

cu soul şi copilul? S2Ci53S5{J JMarian, căsătorit? Soia lui N345A !93CR!93 cu Nicolae& 7Bi7t Nicu, soia 3lena şi fetia Mădălina? 1R3/CIA 132R3

!AY3S5A 8I52CR cu fiul Nicolae, inginer Sadu I? !AY3S5J,B g E > > 8 I Y 4& !RI!CR3 neloc&? 2ănase Sânica şi !igi? AYA ICN cu 5CNS24N2IN cu soia3lisabeta, fata Nicolia si nepoica M i r e l a ? B 3 l i s a b e t a & 4u doi copii foarte cumini, e6emplu pentru localitate7 Soia lui /345CN3S5AILI3, Lucreia?$AM$3S5AILI3, ar#itect şi Ionu? 1C13S5A L3NAY4? LA$3N NI5CLIY4, ginerele

prefectură cu soia Nua, băieii în 2ârgu%Jiu? I45C$ ICN, lucrează?HHH ""HJHCprita 2itd, fiica 4ngela şi fiica lor Isabela& la Sadu II& 4 a0ut un frate care a orbit în clasa a 9%a, afăcut şcoala >g>>> 32R5CIA 5CNS24N2IN căsătorit cu Maria şi fratele luispecială la 5lu" şi era la liceu când a murit& /ar tragediile nu ş7auBH"> N345A ICN cu soia Maria, fiul 4le6andru, nora Lili şioprit aici, bătrâna Ioana arzând? /AN!45IA N& ICN cu soia Io a n a " " H L % B H p i i i lor /ragoş şi Loredana? C59I4N /AMI2RA <cu fiul Nicolae fiul Ionu în Italia, fiica, lacasa ei, căsătorită& && familia lui=&

3!4 !4$RI3L4 şi Romeo? /AN!45IA ICN cu 47&MC2CR!4ILIAY şi 5risti? /NIL 5&JF& /AM1mA9orin!reu încercai prin moartea unui copil în accident? 1C13S5A717Hir H & && % &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 8I52CR? S24M42CIA 5CS23L cu soia 8eta şi fiul 5ostel? FINl> ?fcM 1& ICN cu soia Nica? FINI /AMI2RA nelocuită /AN!45IA 4L34N/RA? 8L/CIA!RI!CR3 cu soia H copilul 5risti& Fiica locuieşte la $ucureşti? M9JY 5CNS24N2IN? soia Milica, fiica !abi şi ginerele 1etrică /ănăiaă? /NI4YH" 4ARI54 cu băiatul /umitru şi familia lui7soia Lili, băiatul şi fata Irina? /IJMR3S5A NI5CL43? /I45CN3S5A ICN,

de la $ucureşti? 3F2INCIA M4RIY4 cu fiul 2ac#e şi familia #ii|ş`H ;jpl"l , lieloc&? MIRAL3S5A !R, /AMI2RA cu soia 8etua şi fiul /ani& Fiica băiatul $ebe şi fata Nicoleta? R/3S5A 3L3N4? 1C13S5A M4RI4ip&H >J""H.âiişilor, Mi#aela, este profesoară dK matematică şi este căsătorită cu $C$4RA 5CNS24N2IN cu soia& Maria, băiatul !abi şi fata? ">Hl> >>Hpmginerul 5laudiu $orcan, un bun mwrmatician şi au o fetiă? 5AR3L34ftw1$CR!9$ cu soia, fiica şi mama 8iorica? 1A5LA MIR534?

& 0 , J>ffiC$C234 94R4L4M$I3, în0ăător, cu soia Leontina? FC23S5A MCRN34 /AF3RA cu soia Maria şi copiii Ioana, Florin şi /umitriHHHHH%ICN, soia4urelia, fiul !#eorg#eAosmin şi nora Ileana& Fiica dânşilor, $3R3!4N I& /AMI2RA <Mitică= cu soia Maria şi cei doi copii>>rtl HHY"pporinela <ingineră=, este căsătorită cuinginerul Muru Florin, un om /am şi Simona? M3/R3!4 NI5CL43 cu Rodica şi cei doi băieiHi>>>? foarte capabil, a0ând împreună doi copii7 Florian şi /oriana, de asemenea

Nicolae şi 5risti? /NIL /& IC4N cu ne0asta? MC2CR!4 M& ICNiJHH^Hnmii şi silitori? /C$R3S5A 5CNS24N2IN şi 3LIS4$324? 5ICL54, & A( ii h ';' UsP y` ';(



iSHfe1iiJiu7

amsmm0HH ii!"nnirfwirnni'f#i

iiii'n I'T '$imr

inrrnm

in%& rm

i nm

i - ■^ririT

iirr(rf

inrv

irnTm-#

ir

)rf^

ii^rf

i-n

iTifnnir^

i'+,

^ffe-linitfi

in

i#i!

ii

iii#a

IC4N4 /4NI3L4? MI23L34 !93CR!93 cu soia Neli şi cei doi%B TTse? NIS2CR3S5A /& /AMI2RA neloc&? !AY3S5AI& 4L34N/RAcopii !igi şi Simona? $3LCIA Nana cu fiul $ebe şi nora Ramona? soia Lucica, f iica Lucreia şi nepotul RăHEan? MI5N3S5A !9&/AN!4!IA !93CR!93 cu soia Nonica şi nepotul /orin? !RC4NII cu soia Maria şi fiul Marius& Fiica este căsătorită înILIN4 cu soul şi fiica 4lina? $3LCIA IC4N !RI!CR3 nelocuită?B 7%B?&i%%HHHH072âtila? MCRA /AMI2RA şi Ioana, oameni foarte cumsecade& Nea locuind în parteacealaltă? Fiica lui /NI4Y 132R3, 8iorica cu, gHHHIJuinitru este născut în martie *;-. şi a fost trecut în acte în *;-', soul Firiza? /N4I4Y /AMI2RA cu soiaMioara şi copiii, băiat şi cfGparece în acea perioadă nu se e0ideniau prea bine naşterile?fată? 2NS3S5A !93CR!93 cu soia Maria, fiul Ion, nora 5eciAâ R/AYCIA ICN cunoscut Ion al Yiei& 2atăl său, 1ante^mon Răduoiuşi băieii !igi şi Lucian& fiul lui Lazăr Răduoi? R/AYCIA 5CNS24N2IN cu soia

0%B%H5BHteii?Seana& 4re locuină si la Sadu şi doi copii 4ndrei şi Mirabela?Satul Lăzăreşti ,B %+05 BfflBHH%i4N/R3CIA !93CR!93, a locuit mama preotului 4ndreoiu Ion?

7%Hr W7G$CR54N 3caterina <5oca=? 8/A84 I& !RI!CR3 cu soia 2udorina, R$A 5CRN3L şi M4RIN3L4? LA$3N L3CN2INP?fe7gfaHfiica !abi şi - nepoi7/aniel şi 5ristian? 242CMIR3S5A 83NI24? /N4I4Y 4RIS2I5? $CR54N 4N4593 <2itu= cu soia 8lad H&%HHHllîHC1RCIA IL34N4? HYI& ICR/4N cu fiica/ana, ginerele 2ac#e şi Lenua, 4ristică şi Măria, Iuliana şi $ebiă? 8/A84 5CNS24N2 lor Ro6ana? $CR54N 4L35A? C1RIY4 3L3CNCR4, neloc&,singur& C soartă nefericită a făcut ca acest om să aibă parte de pe aici fiul Cprita Florin? 8IY I& ICN, foarte bun gospodar?necazuri, murindu%i intr%un mod tragic soia, băiatul şi o fată Ioana ?HHJH? NIS2CR3S5A /AMI2RA cu soia 8eta, fata Mariana şi cei doi nepoiNataşa? 8/A843L3CNCR4 % 0ădu0ă? !3CR!I4N4M4RI4 neloc ? g"f% 8aleriu şi $ogdan urmează tot o casă a domnului Nistorescu Fost



Nataşa? 8/A84 3L3CNCR4 % 0ădu0ă? !3CR!I4N4 M4RI4 neloc&? g"f% 8aleriu şi $ogdan, urmează tot o casă a domnului Nistorescu& Fost/48I/ ICN şi MIR3L4 cu fiul lor 3duard </a0id Ion este în0 03 Hiă7contabil Ia Azina Sadu, iubeşte mult poezia );ase pui şio biata mamăQ Italia /a0id Ion este de

la !alai& if0 deH8asile Militaru, pe care o recomandă tuturor ca lecie de 0iaă?4R4NA F& 5CNS24N2IN neloc&? 3R$ 4N !ICR!I5, Nucu, H>&HMRAL3S5A 4& ICN cu soia 8eta, fiica 5ici, ginerele Stan 5ostel,Loredana şi Sabina& erban Ion este un bun zidar& Fiul său, !iorgică un e6emplu de băiat 0enit din 5onstana, şofer foarte bun, anga"at aleste profesor la 2ârgu%Jiu, tot un bun meseriaş, a"utându%* pe tatăl, lnl>>domnului Micnescu la fabrica din sat şi nepoii, băiat Răducu, maisău? 5asă neloc& a doamnei 3R$4N M4RI4? 1C3N4RA M4RI4 cu 0 % 4 U %

soul 5ostică, un om foarte ser0iabil şi respectat, a"utând cu tractorulH toi oamenii& Fiica acestora, 4delina este plecată foarte deşteaptă, cealaltă fiică stă în 2etila, căsătorităR/AYCIA S~NI54? $CR54N 4N324 neloc&? MI5N3S5A 43RN3LHJ> >>y>>0soul său Lilian şi strănepoii Lucian şi Mădălin? MIRAL3S5A cu soia Climpia şi fiullor C0idiu& $ăieelul în0aă foarte bmeH?E?HP8> >pi>Q5.M134NA 14R4S59I84 cu fiul Ion, nora 5amelia şi copiii 4linaHHH >>HRaid?MIRAL3S5A 1& 132R3 cu soia 8aleria şi fiul 5ornel& Fiica şi !rigore? 1C13S5A84L3N2IN cu soia 3lena şi băiatul 5osnun?H>JH> >>>>>ăanşilor este căsătorită la 2etila cu inginerul 5#ituă 8aleriu, un MI5N3S5A !93CR!93 cu soia Lăpădua, băiatul/aniel, nora şlJ\>S> fe>fHner electronist cu o pregătire profesională deosebită? 5CLY4N cele - nepoele? MI5N3S5A IC4N4 cu fiul /orin, nora 5rina şiJ>` >>>>`pA"3RI5 SI IALI4N4 <Lili= şi fiica dânşîlor, 4driana, nepoata 8anesa? 1C13S5A I /AMI2RA <zis 2on= cu soia Frusina &şîSJIt !M4N /AMI2RA <Mită= cusoia Iulia şi cei * copii?fiul /umitru? MI5N3S5A !9& 3A!3NI3 cu ne0asta 5#i0a& 4u trei? H07 7!R45IAN3S5A 132R3 cu fiul 5risti şi Irinel& Soia sa, 3lisa0eta, a fete căsătorite7 Maria în2urcineşti, 3ugenia în 8oiteşti, Iulia tot Jl H2sfc%o femeie deosebită& Irinel a absol0it şcoala de te#nică dentară?Lăzăreşti şi nepoi foarte cumini? R/AYCIA !RI!CR3 cu ginereleHHr HHH!pY3S5A 2I2A neloc&? 8/A84 ICN /CRRL cu soia Liliana şi cei 5ostică Nistorescu, fata4ngelica şi nepoelele 4dela şi 4lisa, studenteHH*H băiei&3ste un bun tâmplar& Respectă oamenii şi este respectatla 2imişoara, e6emplu în sat? $CR54N /AMI2RA cu mama 8IY /& 2CM4 cu soia 5#i0ulan& Fiul său !igei, lucrează la un

soia /aniela şi fiica 4ndreea& 4cesta este un bun meseriaş& 5unoaşteH 0Q?toate meseriile, de la lamperii la sobe de teracotă, încărcat şi drişcui8?'Sf J""pw[&CCC&C\C lei la ridicarea bisericii celei noi& 46e o fetiă Ro6ana& şi fetia 4driana? O494RI4 RA4N/4? 5C5CL4N 5CRN3L cu

XHH%7şoiâ Se0a, ginerele $ogdan !ăte", fata /ana şi nepotul /ragoş& 4u





>(l75dşică? MCRA 5& /AMI2RA, nepotul Marcel cu soia Niculina şi cei HHHcopii, Marcel băiatul şi fata? 8Y /AMI2RA neloc&?8Y I& JH\NS24N2IN locuieşte încolonie, soia fiind secretară la liceu? HJrH!M3S5A 3MILI4N 5A soia Maria şi cei - fii /ie şi $ebe& Sunt nişte y>Hamem foarte #arnici şi ordonai& Nu folosesc băuturi alcoolice?+"lf`"X3S5A ICSIF cu soia Ioana şi băiatul Laureniu? MStAL3S5A neloc&? O494RI4 IC4N4 cu nepoata Ileana şi soul ei 8iorellăs

<Ică= cu Maria şi . copii, două fete şi un băiat? 8Y FLCÎ54 cu cei %H ZIMIRCN, şotia 4ngelica, cu fiul Miron <Mirel=, nora 5armen şi ceiMi#aela şi fetia lor pe aici? FC23S5A 82R!IL cu soia Ru6anda, fiulgipIIS4$324 neloc&? $\N5AL3S5A 84SIL3, Romeo, nora 5armen,

';.Bu.0! 12$Ju8iă 2oma mai are o fată, Maria 5ălinoiu, aceasta a0ând doi copii fel de ambiioşi, studeni în prezent? 8IY !R& IC4N4 neloc&? 5CLY4Nii IC4N4 !oana IuU 1ompiliu 5ândea=

cu fiul Florin, nora /aniela şiif fiica lor La0inia? MCRA 1RCFIR4 cu fata Nica, ginerele Ion 5ilibiu0J şi două nepoele gemene 4ndreea şi 4lina? MRAL3S5A 3L3N?? cufiica 3leonora şi copiii 5ostel şi 5ătălin& 3leonora este o gospodinăH I desă0ârşită, cu0ântul de bază în această gospodărie fiind7 ordine&

2CM3S5A M4RI4 % S2CI53S5A IC4N4 ndoc&? 1C13S5t2&LHgH HAdrişte& $ătrâna este bolna0ă şi familia nepoatei o îngri"eşte? 8IY 3A!3NI3 neloc&? /C!4RA8ICRI54 cu soul /umitru <electncianHUHHioria <1ifcora= cu fiul Ion? MRAL3S5A /& ‚BE‹E cu soul auto la A M& Sadu= şi cei doi copii, fata LCiana şi băiatul Sorin"i%lifeS3fe ("ni18 4i n ƒH%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% %U % Urr&rrr t,nnr 2 n8r MC35J 5RISI2N4? $CR54N L /& /AMI2RA <fost şofer pe maşină "g>f Eff!93CR!93 casă nouă, neloc&? MRAL3S5A I& ICN casă nouă, neloc&? băncii A M& Sadu= cu



soia $irica şi băiatul 4ugustin? $CR54NHJH?Hf SHJJ9R3S5A 132R3 neloc&? /AM4R3S5A /& !93CR!93, născut NI5ACRcusoia3mffiaşidoifii?FC23S5A/&ICNcusoia3leonoraii>>>HHH*;--? S3R$4N L414/A24, fiul Ion cu 4ngelica şi cei doi 5opii7 8IY4 !9& !93CR!93 % 8IY4C5248I4 şi fiica lor 5orina?aHVtH!iorgv5ă, Ion <Nucu= şi Loredana? !A23S5A 4L34N/RA?MRAL3S5A /AMI2RA cu soia <Nuşa= şi Florina& Fiul Mirulescu I,$R34OA 3MILI4N cu soda Sânica, fiica, ginerele şi fetia lor& Fiul săuMarcel este un copil foarte bun& 3milian şi Sânica au c î * ƒ 141CIA MR5AL3S5A CLI8I4? $3R534 IC4N4,

cei doi băiei 5risti şi Mădălin? NIS2CR3S5A 3L3N4 cu fiul său !ogăHHHplf!o$min şi Sil0iu? 1~R8AL3S5A RJLI4 cu ginerele Mec#e Ion, fiica <tâmplar la 3dile=? NIS2CR3S5A 84L3RI4? /I45CN3S5A M423I şrHtg >`?X3leonora şi fiica lor /iana? NIS2CR3S5A !93CR!93 cu soia Maria, Ioana? SA/I2A 4N!3LI54 cu fiul ei Nicuşor? $CR54N !9& IC4N4%PHHH"cMm şi !iorgiana? $CR54N ICN neloc&? $C2N4RA5 M3R3L4 cu 14L4!9I4 84L3RIA cu soia 8iorica şi cei doi băiei%B&?&& HB4le6andru şi !#eorg#e, fata fiind căsătorită în Stânceşti?5CNS24N2IN, şofer pe camion cu soia Liliana şi fii lor !#eorg#iăî"HHpHHfica, cei doi nepoi 5laudiu şi Loredana? 8/A84 I& 3L3N4? 8/A8 şi 5ristian& 7 %""i ggp&?&Y!93CR!93 cu /oina, fiul lui /aniel şi nora 8alentina? MI5N3S5A% fLLJ $2M22RI2 C2 3L3N4 si 14I ;& bS4fi 2nriim si 4di 3şti im într4nrînD&ătfr Soul său, decedat, 1ăscu 8asile, a fost de la 5oşteiu de Lugo"? 11CIAMR5AL3S5A CLI8I4 cu mama Ru6andei, două fete Maria şi 8asttica n BiHH"&EoN2^4ş AJtlÂÂtLJii cu soia JL8Jinaela, z băiei uragos şi 4lin şi şi un băiat C0idiu& 4icieste bazinul de alimentare cu apă al 8iorica&MI2RCI C8I/IA cu soia 3leonora şi cei doi copii, băiat şi fată& 4cesta ZB 5CN2R4 NI59I24 cu 4ngelica şi fiul Marius? 1R3/3S5A. copii7 5oca, Mi#ai şi 1uşa& Mi#ai este un băiat deosebit? $CR54N nepoi? R/AYCIA 1& ICN neloc&ICN cu fiul !igi, nora din 5urtişoara şi nepoica? $CR54N /& I C 4 N 4 B ! A Y 3 S 5 A 5CNS24N2IN4? 4R4NA 1& R4/A cu soia <Nela= cu fiul !abriel?

$CR54N LCRI54 neloc& Mai 0in 5laudiu cu L Jgg HHma şi - băiei, /aniel şi Ionel? $CR54N 8ICR3L? 1NISC4R4IoH/oraMariaşică$copngeH9ormşt9ori/H$CR5HIoam iaSfeMiia"ian? $4R$A soia Marius cu soia şi fiul lor? MÂNU LA5I54, cu fiul 8ernd? 1C13S5A /AMI2RA neloc&?1C13S5A ICN şi fiul [B8JggMg"s>|HH 3la, /a0id şi o fetiă? 5L/R4RA 84L3RIA&';; p



5L/R4RA S4N/A? $CN5AL3S5A M43I4? $CN5AL3S5AI& ICN? $CN5AL3S5A 5CNS24N2IN? /I4NA 84SIL3? 5L/R4RA 8ICR3L? MR5AL3S5A CLI8I4 cu trei copiii7 Maria, 8asilica? $LAY 535ILI4?5LIN4 !3CR!324? MI!N3S5A IALI4N&Satul 1orceni <1leşa=

$LI/34NA 3L3N4? Nora lui SIMICN3S5A !93CR!93? 3R$N3S5A 14AL? !23J 23F4N cu soia 8erginica şi fiul Răz0an? 1C13S5A N&NI5CL43 cusoia Mioara? NIS2CR3S5A 4N324?

14LIY /AMI2RA cu Maria şi fiul lor 4le6andru şi fiica Nicoleta? 14LIY !R& 5CNS24N2IN cu soia Maria? 53RNO34NA !L~84N ICN neloc&? 8L4/ 4&!RI!CR3 cu fata Mariana, ginerele& 2ică şi fiul lor Mădălin? YIR83L34 ICN cu soia Lenua? $3N!4 1& 84SIL3 cu nepoata 2omescu Rodica, soul Ion şi copiii 5landiu,$ogdan şi /iana? YIR83L34 /umitru cu soia Lenua? 1R}4N N&?& 5CNS24N2IN soia 8etua şi copiii 4lina şi 4di%Ionel? 2R4A M&7 ICN cu soia 8eta şi nepotul5laudiu? 132RC84N 4ARCR4 neloc&? 2RA N& /CRIN? 1R3/CIA RA4N/4 % 1R3/CIA 3& /4NAY soia 4ura şi copiii 4lin si /ănu? 24N5 5& 84SIL3 cu fata4ni, ginerele Ion şi fetia lor 4ndreea? /N3S5A ICNA2&

NI5CL43%/4N3S5A R4LA54 8I52CRI4? SN/AL3S5A /AMI2RA cu soia Maria şi băiatul Mitică, nora 8iorica şi copiii? /aniel şi $ebiă? Soia lui 84N534

I& ICN, Lenua cu băiatul /an, nora Li9 şi nepoii $ianca şi 4ndrei? 5RJ5L34 !RI!CR3? 1R3/CIA 132R3 cu soia 2ana şi copiii 4drian şi alt copil? 12R45A I,?/AMI2RA cu soia Ru6anda şi fiul /umitru, nora Melania şi copiii Ro6ana şi Lucian? NNA M4RI4? Soia lui 1R3/CIA NI5CL43 şi%&% . copii? 2N4S3/AMI2RA? 1R3/CIA N& FMI24? ILICIA M4RI4 neloc&? 8!AN4 NI5CL43 cu soia 2ana? 48R4M3S5AILI3 cu, soia Nua? NI5CL534 ICN cu soia 4na? Soialui 14LIY I, NI5CL43, 4na? 4NIY3S5A !93CR!93, socrul domnului $euran? Z 5RIN234 4L& ICN cu soia !enica& 4re un fiu în !ermania, Lucian % şi fiica Sorinalocuieşte aici cu fiul ei Sil0iu? RC54 M4RI4 cu fiica şi nepotul? 24RA I& 4AR3LIA cn soia 4na? 132RC84N 1& ICN? 132RC84N 1& ICN cu sofia 5armen şi fetele4dina şi Ioana? 5IA5L34 9J3, 4ngela şi copiii !rigore şi /umitru /aniel, 5iuclea Ioana cm fiica 5orina şi fetele acesteia? 1R3/CIA !9& !93CR!93? 5IC2CR !9&ICN cu soia Ru6andra? 1R3/CIA 8 IC4N4? 1C13S5A ICN cu soia Neta băiatul 5risti nora şi nepoelul? 2RA 14R4S59I84



ICN cu soia Ru6andra? 1R3/CIA 8& IC4N4? 1C13S5A ICN cu soia Neta, băiatul 5risti, nora şi nepoelul? 2RA 14R4S59I84fiBeioc&? Soia lui NIS2CR3S5A I& 5CNS24N2IN, Mioara? /AN!45IA ifl\4N4, fiica Sorina cu soul? 48R4M3S5A I& /AMI2RA cu 8eronica ? Sf% şt copiii

/aniela şi Ionu <geamănul lui este căsătorit în $umbeşti=? 0i % 5IC2CR !9& ILI3 cu soia Sabina, fiul !#eorg#e, nora Ioana şi B H BBnepotul Sil0iu? 14LIY 1CM1ILIA cusoia Maria şi fii lor Ion si 5onstantin? 1R3/CIA IC4N4? 3ILI1 3F& 4ARI54 neloc&? YIR83L34 X NI5CL324? YIR83L34 !9& 3L3N4 cu nepotul C0idiu?12R45A U 5 ( ICN cu soia 3lena şi fiul Ion <mai au un fiu căsătorit la Muşeteşti=?

" S4R5IN M4RI4 singură, fata plecată în Italia? 5CI5AL3S5A ICN3L Jjj Ji r cu soia 8ali şi fetele 5ici şi Ionela? 5IA5L34 /& M4RI4 are o fată Q tî % % căsătorităIa 2ârgu%Jiu şi ima în 1orcenii de Sus? 5IA5L34 /AMI2RA U8,cu soya 1uà? 12R45A 5CNS24N2IN şi 8ICL324 cu fiii lor âQB5onstantin şi 4lin? 5IRL34ILIN4 cu

fiul Ion /aniel? 48R4M3S5A HRA4N/4 neloc&? 5IC$4NA IC4N4 şi 5CNS24N2IN cu fiul 1etrişor& 5RIN234 I& 8IR!INI4 are o fiică în !ermania? 5RL34Ru6anda cu fiul Ion? 5RL34 ILI3, soia !ica cu fiul Ionu? 12R45A M&

asi!CNS24N23N cu soia Ioana? 1C13S5A /& ILI3 cu Margareta şi fiul H/umitru& Mai are un fiu Ionut, căsătorit în $umbeşti? 5IRL34 /&

B 5CS24N2IN neloc&? 1C13S5A 84SIL3, plecat în Italia? NNA MRIC4R4 cu fata 5laudia şi are un băiat? FI3RCIA /& IC4N4 cu "3t fiica Nicolia şi5onstantin şi fiica lor, /aniela e căsătorită în 2ârgu% q Jiu? FI3RCIA !9& !93CR!93 cu soia 3lena, au două fete în 2ârgu% Jiu, Iuliana şi 5ristina? N/R4! I& ICN şisofia Ia conac în plai? 7H?RA M& IC4N4? 2RA I& 4L34N/RA are o fata căsătorită în > B $timbeşfi%Jiu? 1C13S5A /& IC4N4 singură& 4re un fiu în sat şi o fată 88 8ictoria, căsătorită în 2ârgu%Jiu? 24R4A !icu, nelocuită, stă mai "os? 24R4A M& NI5CL43 a fost poliist la 5raio0a şi acum locuieşte aici cu%Z4A # sKia Fineta? 5RIN234 I& 4L34N/RA cu soia Rusa& 4u două fete, %8R %JU una la Sc#ela cealaltă în 1orcenii de Sus? MCR4!4I& M4RIN4 singură&f04re un băiat căsătorit la $umbeşti? 12R45A I4N5A, neloc&?, O ?4894M3S5A 5CNS24N2IN? 5IA5L34 1S2R3 şi 3L3N4 cn fiicaMi#aela, fiica dânşilor 5ristina este căsătorită? 1C13S5A /, 4N4 cu fitil 8ictor căsătorit cu /ana, tineri căsătorii? 1C13S5A 8I52CR cu soia 5icica, fiul 3mil şi fetiaMădălina? 12R45A I4N5A cu soia H$inca, fiul 5onstantin şi fata 5ristina? !92Y !R& M4RI4 stă în oraş B di&sonl Marian şi fiica !eorgiana? M4RI4

.S>(++

48R4M3S5A cu fiul Florin? 5>A5L34 132R3 şi 3L3N4 cu fiul Marius? S24N4 5CNS24N2IN psp"na& Mariana& 4u . copiii, unul în !recia, fata şi celălalt băiat înf"fimişoara? 5IA5L34 !9& ICN Sibiu, colonel? MIC4R4 şi MIR534 iîiAN!C5I şi - băiei? 5RL34 5CNS24N2IN, fost colonel cu soia? & %7 soi |P$$ r T $ Î&$

t

i

|

\N1(





!93CR!93 cu soia 4neta şi o nepoată căsătorită? Fiica femeiigemene? 24R4A M& MA53NI54 cu soia Monica şi fiul Sorin, plecacu soia Liliana? ILICIA R3LA /AMI2RA cu soia 4driana, mama8CINI53S5A ICN cu soia 2eodora şi fetele 5laudia şi Siminâ"H 8CINI53S5A I& !RI!CR3 cu soia 4neta şi

bătrânul Ion? Soia lufcB 54RC259I 4N42CL şi fiica 5ristina? 12RAY /& 84SIL3 cu soipH Maria şi fiullor 8asile şi fiica 8iorica? 5CI5AL3S5A /& ICN cu soaHJH Floarea, fiul Ion cu soia Mariana şi copiii Mi#aelaşi Ionut? 84N534r %%BJ /4NI3L şi ICN3L4 M4NA3L4? YR83L34 IC4N4 neloc&? 5IA5LMH ILIN4?

2RAI& M4RI4? $3N!4 4L34N/RA cu soia 8iorica, fiiiB H 5risti, nora 5amelia şi - copii? 5C2CR I&ILIN4 cu fiica Nicolia NI5CLCIA 4& ICN cu soia, fiul Sandu cu soia şi fetele? 5IC2CR !9? /AMI2RAinginer pensionar cu soia Ioana, fiul 8asile cu 5amelia şiUO4MFIR4593 RA4N/4, fiul ei în Italia? 5IC$34 4& MIRCN soia 7 !eta şi . copii <două fete şi un băiat=?1R3/CIA I 132R3 cu soiâ0iA 4urelia şi nepotul 5ristian? 1R3/CIA L M4RI4? 5IA5L34 4LIN4 soul şi



1R3/CIA I& 132R3 cu soiâ0iA 4urelia şi nepotul 5ristian? 1R3/CIA L M4RI4? 5IA5L34 4LIN4 soul şiun copil? NI5CL534 N& 84SIL3 cu fata, ginerele şi un copi8flH 5RIN 234 I& ILI3 cu fata 5orina, ginereleLaureniu şi un qbăialşH"&J O4MFIR4593 NI5CL43 cu soia şi doi copii? SC4R3 5ostică cu soiaH>>>> şi treicopii? 1R3/CI Nicolae? 245A M4RI4 cu soul şi două în Italia& 4u şi o fată 5laudia, în0ăătoare la1orcenii de Sus? 5IM1A Ii"fH> /AMI2RA cu soia Mariana şi fiul său? 1R8AL3S5A NI5CLIY4?H& if>>

48R4M3S5A 8& 8I52CR cu soia 8ictoria& 4u două fete căsătoriteBla 1orcenii de Sus şi Muşeteşti şi băiatul laIezureni? 1LI2 I& I!4NpHpfp 5IA5L34 1 M4RI4? 5CI5AL3S5A L ICN? 1lR84N 5CS2I5?A"I/3JMR3S5A ICN cu soia Oori şi . copii studeni7 Irina a ales /reptulB(7 U* şi doi băiei? /I!AL3S5A/4NI3L4 neloc&? 2RA IL& ICN cu soiaigEg băiatul şi fata lor? 5R5IAN NI5CL43 singur? SC4R33L3N4 nelocHfH>> 4u o fată ingineră în 1etroşani? 5RL34M& 2A/CRI54 cu fiul !rigoreH& U 4re şi o fatăcăsătorită la 5rasna cu doi copii? !3L3!R4M /AMI2RALRu6anda şi - Miei? 5IA5L34 5CNS24N2IN cu un copil? 14LJYp IC4N4? 4R/3L34NA /& /AMI2RA cusoia Irina şi fata căsătoritaH cu o fetiă? 5RL34 Ion, singur& 3ste in Italia? MCI4NA 8& ICN <subingiH? lauzină= cu soia Irina& 4u doi copiii, fata căsătorită, asistentă Ia U%" Ro0inari şi băiatul inginer în $ucureşti?YR83L34 1€2RA cu fiicaJiHSIoana şi un nepoel? 5RIN234 1& 5CNS24N2IN cu soia Margareta!4J9hP - [(+-

L 1etre? 5IRL34 RA4N/4 cu fiul ion, colonel de poliie în $ucureşti? L 753L34 IL& ICN cu soiaNicolia? 5SIR^CICS3F neloc ? NIS2CR3S5A IC4N4? 5CJ4N 5IRL34 4AR3L inginer sil0ic locuieşte în

îB



Sediul 1oliiei din $umbeşti%Jiu

BUMBEŞTI $ ADUNAŢI



i





Bu.0!12$Ju: $

%

U$

| . f5ererea a fost aprobată şi printr%un ordin al Inspectoratului !eneral al Jandarmeriei din : mai *;'' către Inspectoratul Regional de Jandarmi 5raio0a& S%a aprobat mărirea efecti0ului

postului de "andarmi $umbeşti%Jiu de la ( la ;&Azina Mecanică Sadu a adus în localitate oameni de pretutindeni&36istă un loc unde amintirile sunt 0ii& 3 tot o şezătoare7 banca pensionar 3on3ste de a"uns să te aşezi că în0ăăturile şi amintirile curg&4u regulile lor7nu 0orbesc doi odată& 5ercetând documente, cări, 0orbind cu oamenii am îneles un lucru foarte important şi anume că istoria, trecutul deci şi folclorul sunt ale

localnicilor dintotdeauna ale celor născui aici din tată%n fiu i totuşi am îneles că din *;.D istoria este scrisă şi cu a"utorul celor adunai de pretutindeni



localnicilor dintotdeauna, ale celor născui aici din tată n fiu& i totuşi, am îneles că din *;.D istoria este scrisă şi cu a"utorul celor adunai de pretutindeni&% 5e a însemnat pentru această localitate amplasarea Azinei Mecanice Sadu aiciX 4 de0enit $umbeştiu deodată o 4merică, un tărâm al făgăduineiX% $umbeştiul, ca şi întreg !or"ul, continua să rămână sărac& Lipsa fabricilor limita nu numai gusturile şi 0eniturile oamenilor, dar şi perspecti0a unor noi preocupări şi meserii& i

această stare de lucruri a trenat regretabil până către începutul deceniului cinci al secolului nostru, când treptele politice urcate de gor"eni precum7 /incă Sc#ileru, !rigore Iunian, !uă2ătărâscu, Isac, Mateescu şi alii, au permis conducătorilor de la centru să afle şi despre necazurile gor"enilor& înfiinarea de întreprinderi în !or" a fost ca şi crearea unor staii pilot înformarea şi e6perimentarea unor transferuri de7 concepii şi gusturi în rândul gor"enilor& Lo0itura a fost dată însă de iniiati0a liberală, regizată de !#eorg#e 2ătărăscu de transferare a1irote#niei 4rmatei Sadu& Anitate naională de prestigiu, acest colos industrial a polarizat întreg potenialul te#nico%economic local& Nu cred că este un secret pentru nimeni că fără această

uzină nu se 7 putea 0orbi de un oraş $umbeşti%Jiu, ca nici de urbanizarea localităii, stadion, ştrand, centre comerciale etc&, spune L /& Sicore& 4 însemnat o ridicare economică, socială şiculturală& S%a ridicat ni0elul de ci0ilizaie al localnicilor& Anii îşi amintesc cum se înc#ina un bătrân ? când a 0ăzut un om cu un radio portabil la mână& Anii fugeau, se ascundeau&% 5ei 0enii de pretutindeni aduceau cu ei nu numai dorina lor de a munci pentru a%şi câştiga e6istena ci şi talentele lor, năzuinele lor&

(+% 4 fost un om Ma6im 5onstantin, pe care, spune I& /& Sicore, Bpşin7 cunoscut în anul *;(-, când printre muli copii dintre cei fplecai de Ia ară cu bocceaua în mână m%am aflat şi eu, caredupă llregrinări lipsite de sigurana zilei de mâine am a"uns salariat la JJzinele Mecanice Sadu, în ser0iciul 5ontabilitate& 5ostică Ma6im

I 9 JOlucra alături, la Kinanciar( Acesta era unul din numele de re"erin#ă <ale4bo/ului românesc din anii J+X, cu o carieră interna#ională $n 0ergeam şi en de multe or i la bo/( &u odată,

$n timpul %O9J!a.trenamentului se aşeza lângă mine zicându4şi $ncet nemul#umit! )(naşterea măsii, din ăsta nu scot nimic, sau )Dumnezeule7 ăsta crede că eu $l $nvă# aici cum să se batăcu vecinii% 8( arcă4Q aud cum *zicea când vedea multiple calită#i te.nice la un bo/er, căruia $i lipsea vizibil stilul percutant $n lovire! )0ăi, tu ştii prin ce4i periculos Oun( şarpe9 &u ştii(

Să4#i spun eu( entru că el muşcă "ulgerător, mă% 1asăr#i o mică gaură la pantalon şi acolo el va repezi "ulgerul paralizant %~sta4i bo/ul, copile! percu#ie, "or#ă $n lovire şi punctul şi clipaaleasă7 clipa bââ% &u clipele((( pentru că ea trimite la podea, ai $n#eles9X

Spusele lui ne tăiau realmente respiraia& în ultimul timp se lîmbolnă0ise şi aipea la şedine, ba uneori credeai că doarme de%a binelea, ca la un moment dat să te trezeşti cu el zâmbind,dându%i cele mai inteligente răspunsuri la comentariile pe care tu erai con0ins că nu le auzise, pregătindu%şi c#iar mental "udecăi şi propuneri din >crie mai 0aloroase, cum îi era obiceiul&1e cine, sincer, nu l%ar fi uimit o asemenea scenăX 5u maestrul Ma6im însă nimic nu era de domeniul imposibilului& 3l era acelaşi şi la antrenamente, şi în colul ringului7 0eşnic găseasoluii& 4ceşti oameni te obligă să%i iubeşti sau măcar să%i respeci& 5ostică Ma6im a plecat din Sadu sărac aşa cum 0enise, cu patru copii şi o soie fără ser0iciu, în BX Moldo0a lui natală?acolo la 1iatra Neam unde poate o cruce anonimă ascunde la rădăcina ei un nume de )0are om obişnuit Q, ce se c#ema IIMa6im 5onstantin& $o6ul era pe atunci iubit în Sadu, ca şi culturaT general, iar 5lubul%cu toată sărăcia de după război, nu ducea lipsă de fonduri, a0ând acti0ităi Ia care tinerii de astăzi nici nu >îudrăznesc să se gândească& Muli au dus%o bine atunci, seQdescurcauQ imsă maestrul Ma6im era plămădit din alt aluat7pentru el banii şi %g#iftuirea însemnau altce0a decât 0iaă ade0ărată& i spre cinstea Iui şi a sportului în general, 0iaa ceaade0ărată a primat şi cred că ziN< u8 0a continua să primeze în oraşul $umbeşti%Jiu şi în 0iitor, cu toată irB precaritatea situaiei din prezent&% 3ste interesant tot ceea ce ne spunei&k ( + D

w X j:^$



*` (i? `



% 4 fost pe aici şi unul Ion $odunescu, de loc din 5ârbuneşti din 2upşa& L%a luat fratele lui cel mare, 5onstantm<yiind *- frai, săracii la Sadu& 4 făcut şcoala de meserii din uzină& 4urmat apoi cariera militară, lucrând la 5raio0a, $ucureşti, 2eleorman <4le6andria=, Se0erin& 4 început să scrie şi din *;D; este membru al Aniunii Scriitorilor din România& îmbină literaturacu ştiina asta a dreptului,, pentru că din *;D( a de0enit doctor în drept internaional&

5reaia sa, materializată până în prezent în peste .+ de 0olumeB de carte, preponderent pe tărâmul ştiinei dreptului dar şi ab beletristicii, cât şi cele peste *&+++ de articole s%au bucuratde o,q bună primire şi apreciere atât a e6egeilor în ştiină şi cultură câtU mai ales a publicului larg& /intre cările beletristice )evelion VQ+U a fost primită de nepoata sa, 4ura Mar@sz odată

cu diploma dei premiul I şi coronia în *;D. <în0ăătoarea neştiind legătura de rudenie între $odunescu 4ura şi $odunescu Ion=, au urmat7 h ira#i $n ac#iune8 în *;D', h*ălătorie $n 0area Antilă, *;D(, )ovestea 0icaporei *;D;, )Inspectorul şe" cu . 0olume apărute între *;D; % *;:., )0arşul *ormoranilor, *;:(, h Drumul -Upşanilor, . 0olume7 *;: %*;::,h ăguboşiiQ *;;, roman lansat la Sadu, cu spri"inul lui !ruia Streinu, )Desci"rarea unei istorii necunoscuteUU& Să nu uitămB cările apărute în colecia )carte ştiin#i"ică şidocumentară)Klagelul -erorismului interna#ional QT în *;D: </e când 0orbea Ion $odunescuU de asta şi acum a scos coarnele=, )Diploma#ia românească $n slujba

f& independen#eiQQ( 0olume*;D: % *;::, ): lume cu patru lumiUU, cări de specialitate de drept&

% /eci Sadu a alimentat la 0ârsta formării muli oameni&% /a, dar sunt oameni printre oameni& Sunt nişte pionieri ai% produselor din uzină şi pe aceştia îi c#eamă /at Remus, 4rmbruster !#eorg, 5ostin, inginer%şef ad"unct cu creaia,

No0olan, a"uns director, la !ăeşti& Azina s%a clădit pe inteligena lor /at Remus a absol0it în *;(' Institutul 1olite#nic $ucureşti&B în martie *;(( a fost repartizat la Sadu& /in *;(: ruşii au opritB fabricaia produsului nostru principal să ni%* dea ei

numărat /irectorul Maco0ei l%a c#emat7 &% 5e facem, că se opreşte fabricaX t % 1ropun să facem frigidere, a spus& 0Maco0ei era şofer, dar un conducător bun& 4u mers la f

3lectromotoare 2imişoara unde se făceau frigiderele )inguinQQ( 4% 0enit la Sadu şi n%a mai a0ut odi#nă până n%au făcut frigidere& între? -:,-; august şi * ianuarie *;+ s%a fabricat prima

serie de frigidere (+: /ădeau la Institutul de proiectări din $ucureşti teme de proiectare, E"printre care şi mantaua frigiderului& 4 făcut si singur un proiect, HJ"e#tru că după un an şi "umătate mantaua nu mai0enea de la H$ucureşti nici proiectată, nici neproiectată& Nu mai a0ea răbdare să & H Jştepte atât& 5e institut de proiectări era acela la care un proiect se H1Blfece7 în doi aniX S%a apucat de un

proiect, dar inginerul%şef de atunci, l9uzimeanu, i%a zis7% 2u crezi că tabla e #ârtieX 5ine a făcut proiectul este un prost&% 2o0arăşe director, prost e cine spune aşa



% /acă eşti deştept, fă%o% C fac&1roiecta şi e6ecuta& 4 0enit de la $ucureşti de la minister o delegaie care erau şi profesori ai săi de Ia facultate& 3ra ansamblul făcut& 5%B % /at, nu oB sa meargă

% Merge% /acă merge, eu mă arunc pe geam

% 4runcai%0ă măcar de la directorul economic 1ădureanu, Hi ff% ca e la parter

/upă o 0reme iar au 0enit bucureştenii7 a mers&B 0fsBN J Maşina a mers, inginerul /at a plecat, pentru că de atunci ? 0iaa sa a de0enit un c#in în uzină7 sc#imbarea directorului Maco0ei şL 0enirea în locul acestuia a domnului $uzin l%adeterminat pe inginerul 9uzuneanu să se teamă de posibila numire a lui /at în ?locul lui ca inginer%şef&

4ceasta era răsplata celor trei ani în care /at Remus nu vaEusese concediu sau zile de lucru de : ore& Oiua lui de lucru fusese în7aceşti ani de peste *- ore& Nimic din ceea ce pusese /atla punct Influ6ul te#nologic nu mai era bun7 cine%a pus ab@ant%ul aşaX 5ine 0Xa%zis să facei aşaX Camenii din secie spuneau7 /at& /l 9uzuneanu Repunea7 din acest moment nu mai faceiaşa, facei aşa

1e * august *;+ a plecat la Sibiu& 5unoştea un singur om la kt H$alana Sibiu& în *;D- i s%a propus să lucreze la o fabrică de i& îşi aminteşte o discuie care a a0ut loc atunci7% Singurul incon0enient este că pierzi la salariu -(+ lei% Nu are nimic, mă bucur mult că pot să%mi pun ideile în practică&Jr U% 8edei, to0arăşi, dânsul este cu ade0ărat, comunist 1ăstrai%i Heriariul nesc#imbatr

între *;D. şi *;:; a fost director la Fabrica de prototipuri pentru industria alimentară&ii

Ii

I

8 %

(+;





8i

La noi în ară industria mezelăriei era la începuturi atunci, nu& erau utila"e& Se e6ecutau ma"oritatea operaiilor manual& 4 fost ne0oie de multă muncă sa conceapă utila"e şi de multăinteligenă să )jure idei de utila"e& Yara a0ea atunci ne0oie de asta şi a a0ut încredere în&? el să%l trimită de foarte multe ori în străinătate pentru acest lucru&? 5um procedaX 5u delegaiacare mergea la întreprinderea cu pricina din străinătate <era normal să fie foarte circumspeci cei din ările cui ? pricina, pentru că interesul lor era să 0ândă utila"e, nu idei de utila"e= trecea

pe lângă utila"ul care trebuia copiat& 4tunci se făcea că îi este rău !băutura multă de seara%, era scuza pe care toi o credeau= şi,B; normal, pentru a 0oma a0ea ne0oie la toaletă& Nu mergeaînsă acolo& 3ra uitat de delegaie c#ir unde a0ea ne0oie& Muncitorii, mai prudeni şi cunoscându%* de acum, că doar trecuse cu delegaia acolo, -& lăsau să admire în 0oie utila"ul cu pricina&

% 4i adus%oX era întrebat în ară&% /a, e aici , în ser0ietă40ea un colecti0 bun în fabrică <acum îmi amintesc şi eu ce deosebire este între fabrică şi uzină7 fabrica face bunuri de larg?y consunuulei, cârnai, pâine, cosmetice etc& şi uzina face

mi"loace de 7?S producie, dar în cazul acesta aşa eX=7 proiecta doar ansamble, eiB8? făceau detaliile& 3ra însă răsplătit pentru munca sa7 ministerul i%aX&B t

dat o 8olgă, salariul era bun şi maia0ea şi o primă de .++ lei <deii care se bucura că nu ştie ne0asta=& H

5omunismul - înelege şi pe cel din România îndeosebi7 oriunde în lume oamenii fac datorii până fac casa *& Faci şi foamea 0 până faci casa 4sta am uitat noi& 4cum am 0rea să fimunde esteBU 0estul /ar nu se poate, ei au fost capitalişti din tată%n fiu, au fiecare câte puin&

S%a călăuzit în 0iaă după ideea că de la oricine poi în0ăa ce0a?în postura de conducător trebuie să antrenezi oamenii îmi muncă& 3ste o artă acest lucru

&u a "ost niciodată tentat să rămână $n străinătate( )*ineva ma garantat şi a avut $ncredere $n mine, atunci când m4a trimişii acolo% &u se poate ca mie să4mi "ie bine şi acela să stea

$n puşcărie8 ƒi 0inisterul ştia clar! Dat se $ntoarce $n omânia%2atăl soiei, 1opeci !#eorg#e a a0ut moară, piuă, "oagăre& 4? fost înc#is politic în *;(' pentru că asculta la radio )<ocea Americii 4cesta a fost prete6tul, pentru că de fapt proletariatulspunea că ei?B7 c#iaburii, erau e6ploatatorii& Nu era aşa, ei erau numai nişte oameni 0rednici, care ştiau să se gospodărească&$u#îbeşti%Jiii&

q Spune că bumbeştenilor le este caracteristică ospitalitatea7 e a"ne să te%nsorila :( ani şi să iei o bumbeşteancă, pentru că îi face ?e parastase&i discuia continuă aici, la banca pensionarilor, unde timpul toparca se dilată şi este de a"uns să te aşezi o singură dată pentru a T IfaEea apoi tendina să te aşezi întotdeauna&

J`r % 4u fost buni comuniştii& 4n scos oamenii din păduc#i& 3rau1T cale de a face dreptate celor săraci



1T cale de a face dreptate celor săraci& % 4m 0enit aici de pretutindeni <spune Mirn 8ernica=& i ne% iffost bine& 2oate au fost cum au fost, dar acum s%au terminat toate&&& Iacă nu%i muncă&&& uite câi suntem aici pe bancă&

5âi dintre noi a făcut o groapă în pământ, cu degetul şi a pus în ea un bob, să aştepte icum să se coacă, căci de mâncat mâncăm toi, zilnic& La moarte mă işteptam, dar la aşa ce0a să seîntâmple nu& 3u am 0enit din Moldo0a, %ati primit la uzină cu amândouă mâinile& 1e urmă am început să îrcoconim& /e la barăci la cămine, pe urma am 0ăzut şi eu că unii stăteau la bloc,am 0rut la bloc, 0oiam categorii la salarii, trepte&

% Nu ştii când a nceput construcia locuinelor& In anul J?*;.; a început construcia primelor, blocuri tip 0-e, cazinoul şi QTcăminul nr& * în care locuiau cadrele din conducerea uzinei şi &reprezentanii militari din A&R&S&S& după *;''& 2ot în acelaşi an se E Realizează primele barăci din lemn în care locuiau muncitorii& 1rin decretul nr& :'-;&+-&*;'- se stab-eşte

comitetul de conducere al ( Hunităii& /upă .+ aprilie *;'- se sc#imbă denumirea unităii în 4dministraia publică 4utonomă a 1irote#niei Sadu& începând cu Hseptembrie *;'. se transferăutila"ele şi instalaiile de la fosta irote#nie a 4rmatei $ucureşti la Sadu, începând montarea& în Bgnul *;'' se înfiinează primul cămin de copii cu -+ de locuri, se înfiinează 4sociaiaSporti0ă iar în luna august se realizează primul teren de fotbal din Sadu iar pentru pregătirea forei de muncă s%a refăcut coala 1rofesională, cu *+' ele0i&

/in martie *;'( conducerea militară este înlocuită cu ? \pnducere ci0ilă, în martie *;'( se înfiinează secia de $unuri de larg consum& 1ână în *;(; merge totul &bine& în acest an secegistrează o scădere bruscă a produciei, care necesită eforturi Bdin partea cadrelor te#nice pentru asimilarea de noi produse şi se rece la fabricarea din *;+ a primului frigider românesc,frigiderul ijjj"ram8( Cdată cu apariia şi a capacităii de producie Sadu II, cu ieste .&-++ salariai numărul salariailor a"unge în *;D' la :&-++, îe la *&+-+ în *;'(&

/emn de reinut este faptul că, urmare a creşterii numărului dei salariai, s%a dez0oltat 5entrul MuncitorescSadu, in0estiiile au aporii numărul de apartamente la peste -&.++, s%a dez0oltat în0ăământul> sănătatea, cultura,0iaa oamenilor din $umbeşti%Jiu şi comunele limitrofe7? a de0enit tot mai prosperă, ceea ce a făcut ca în *;:;$umbeşti%Jiu? să7 fe declarat oraş, spune primarul Stănculete Ion&

% 1entru salariai s%au construit cele ( blocuri din Strada MuzeuluiH? în Strada 5astanilor, blocuri înStrada Oorilor şi rn prelungire 7cu7 5astanilor - cămine pentru celibatari, un cazinou <în care era bucătărie? unde

puteai mânca la orice ora şl ce 0oiai, frizerie, sală de spectacol? dar numai pentru ofieraşi un număr de ': barăci

tip lagăr din scânduriiB pe actualele străzi $u"orului, Nufărului şi Liliacului&în momentul în care necesităile au cerut unul din cămineB a fost transformat în spital al localităii&între *;(( % *;(D barăcile au de0enit insalubre, dominate deB şobolani, broaşte, şerpi& 4 fost un caz care a

pus capăt reclamaiilor de şobolani, broaşte& 3rau telefoane direct cu legătură cu uzina la locuine, într%o zimaistrul Reng#ea a dat telefon la 1opescu 1antelimon? că nu 0enise la ser0iciu o femeie 8lădoianu din baraca *&



maistrul Reng#ea a dat telefon la 1opescu 1antelimon? că nu 0enise la ser0iciu o femeie 8lădoianu din baraca *&3ra o femeie cu o infirmitate, dar a0ea un loc de muncă foarte important& 3ra indispensabilă& 1antelimon

1opescu a luat pe administratorul principal, !#eznoiu Ion şi au mers la baracă& S%au uitat pe fereastră şi ce să0eziX Muncitoarea era disperată, cu un şarpe pe piept& 4u alergat la remiza de pompieri, au spart geamul, n‚înainte de a pune în 0ârful unui bă o cârpă cu motorină, căruia dăduseră foc& Simind fumul, şarpele s%adescolăcit şi a intrat pe îa?7 piciorul patului sub duşumea& 5#iar în acel moment conducătorii localităii de atunciau #otărât desfiinarea barăcilor& Femeia a fost mutată în căminul '& /eşi ei credeau că oamenii de abia aşteptaumutarea din barăci, n%a fost c#iar aşa& 4ceastă femeie a aruncat cui câr"a după ei de ciudă că au desfiinat baraca,1oate era de 0ină şii faptul că era diferenă de lei la c#irie, de Ia - lei la :X

1e locul barăcilor s%au construit actualele locuine tip 5, puse acum în 0ânzare la c#iriaşi& 5ăminele *, -, .şi ' de tineret erau? proprietatea uzinei, încadrate cu administrator, femeie de ser0iciu pe eta" şi portari&

/in Fondurile /irectoriale s%au construit blocurile din SinE 1arângului tip F în număr de ', în ultimula0ându%şi sediul şi 535%til şi cele două blocuri tip / din strada Muzeului, interior, prin in0estiii s%au construittoate blocurile din Strada 2randafirilor, Jiului, !ării?%

Localitatea a a0ut parte de oameni iluştrii& /octorii au dus prenumele spitalului Sadu în ară7 un 1opo0ici,c#irurg, pe care ni l%ai

"i:

l.A8

ƒ IBB%I



J



$‚flibeşti%Ji l l ?luat 5raio0a, 5onstanfcinescu !#eorg#e cu 2ane Mircea au făcut primele operaii deB apendicită pe masă în dispensarul Azinei Mecanice Sadu, internistul /ascălu Robert&

Scriitorul 1opo0ici a 0enit la Sadu şi a făcut un scenariu ):ameni $n aibQ, scoând aceşti oameni în e0idenă& 4cum nu mai sunt în România7 /ascălu a plecat în Israel,1opo0ici în Frana&

/ar nu numai ei, era directorul Staicu /orin, care era zi şi noapte în uzină& Lucrurile mergeau prost, a a0ut hnorocQ numai de probleme, dar le rezol0a admirabil astfel căatunci când lua o decizie rămâneau toi oamenii mulumii, nimeni nu a0ea ce comenta& Iubea ade0ărul& /acă%* mineai i%* făceai duşman& 4de0ărul îl făcea fericit&

Ma6im a înfiinat ringul de bo6 şi primul club de bo6&4u urmat înfiinarea formaiei de 2eatru 1opular, orc#estra de muzică uşoară, formată din ingineri, doctori, c#imişti, profesori, maiştrii şi te#nicieni& Cbineau premii la

festi0alul )*ântarea omânieiSunt oameni cu suflet pentru localitate, ca profesoara Climpia Angureanu&S%a născut în $umbeşti%Jiu& 4 terminat facultatea la 5lu" în% anul *;:D& Franceza a fost dintotdeauna iubirea dânsei& S%a gândit să facă un grup din copiii cu înclinaie spre

limbile străine cu care nu pierdea nî,ei o ocazie de a participa <poezii, dansuri= la? e0enimentele şcolii generale din Sadu& 1aşti, 5răciun, : Martie şi ? alte e0enimente aceşti copiile%au sărbătorit în franceză&

Inspectoratul colar 2ârgu%Jiu a organizat Oilele Francofoniei prin concursul )1e petit princeQ organizat la liceul Spiru 9aret la? care grupul îndrumat de doamna profesoară a luat locul I&

Faza pe zonă a a0ut loc la şcoala generală :, faza "udeeană a7 a0ut loc la Liceul 3conomic& 5opiii de la Sadu <Angureanu Cana%Maria,7? Surcel Minina, 2omescu /iana,1opescu Marcela, Medar 4le6andru, ?& 5ârstoc û6andra, Iordac#e Mrela, Mi#ăilă 4le6andra, 1etrişor 4ndreea, Iordăncoiu Ro6ana, 5reai6 4ndrei, 1ânişoarăNataşa,5ioboată C0idiu, 5#iată 4nca, Stan 5ristian, /ănăiaă 4nica şi încă doi ele0i= au luat locul I la toate seciunile7 interpretare în limba franceză, coregrafie, inclusi0 1remiulSpecial pentru impresie artistică&

/ar performanele nu 0eneau de la sine& 4 fost multă muncă&B 1entru asta doamna profesoară a inut permanent legătura cu o& prietenă din 3l0eia care i%a trimis casete cucântece în franceză pe?o parte a casetei cântecul cu 0ersuri, pe cealaltă fără şi punea copiii, şi au repetat, şi au muncit, şi iar au repetat până au reuşit&

La ni0el european programul Socrates a"ută profesorii să%şi Zmenină întotdeauna în actualitate cunoştinele, coninând aşa%zisele cursuri de formare continuă& /oamnaClimpia Angureanu a intrat pe IN23RN32, a trimis în Frana, la Rennes un e%mail prin care şi%a 7 arătat dorina de a participa la cursurile de 0ară la uni0ersitatea din &oraş&

4ceasta era o preînscriere, care a fost acceptată& /oamna Sil0ia Raşca de la inspectorat a spri"init%o în completarea tuturor formularelor ?şi depunerea candidaturii& 4ctele aufost trimise la $ucureşti la 4genia Naională Socrates, *( martie -++- fiind ultima zi de înscriere&

/e la $ucureşti dosarele au luat calea spre $ru6elles&în a doua "umătate a lunii iunie rezultatele s%au trimis pe IN23RN327 admişi, respinşi, rezer0e&

întrebările din formulare au fost deosebite, ca spre e6emplu7 cum 0ei disemina rezultatele de acolo la întoarcerea în RomâniaX &5e metode noi de predare aplicaiX 5umdecurge relaia profesor% ele0X5e informaii noi de cultură franceză a0eiX/oamna profesoară 0a purta în suflet în Frana toi ele0ii din Sadu, pentru care 0a face cone6iuni pentru parteneriat, desc#izând acum, prin prezena dânsei acolo

parteneriatul de colaborare franco% român, pe care şi%î doreşte dintotdeauna& 8a realiza, la întoarcere, o e6poziie cu materiale pe care le 0a aduce din Frana, reconstituind, pentru ele0ii din Sadu, itinerariul parcurs şi principalele e0enimente&

Nu 0a uita niciodată însă faptul că prima sa notă la franceză ?a&fost ', deoarece profesoara dânsei le predase Ia clasă numai 0erbul )avoir şi la lucrare le%a dat să%lcon"uge pe )eire(

/espre copilăria în Sadu ştie că se "uca aşa ca orice copil şi îşi mai aminteşte de sosirea to0arăşului 5eauşescu pe stadion <primul stadion dintr%o localitate mai mică cunocturnă, altul mai fiind în ară atunci doar la 5onstana=& 4 fost fetia hmandatatăQ să%i ureze .un venit preşedintelui ării& !arda militară a dat onorul )Să trăi#i tovarăşe,(( şi a uitat de )'ine a#i venit%B Q spunându%i un fel de )Să trăi#i bine a#i venit recepionat ca atare de preşedintele care a $arutat toi copiii de acolo&

$inefăcători ai localităii sunt cei care zi de zi 0eg#ează ca ele0ii localităii să%şi desc#idă aripi puternice pentru zborul cel mai periculos care este 0iaa& 1rofesori cafamilia Să0escu dau zilnic din prea%plinul sufletului lor dragoste şi preocupare în acest sens&

/ar cum poate fi e6plicat răul de acum din localitateX



% Răul care persistă la ora actuală s%a acumulat de%a lungul Z7 timpului, el fiind dat în primul rând derenunarea condamnabilă la ? o dez0oltare locală armonioasă, di0ersificată& 1este tot în lume, & dez0oltărilemonoindustriale au generat, cu timpul necazuri şi nici 7 Sadu nu putea să aibă altă soartă& în paralel cudez0oltarea celor două uzine trebuiau create şi alte acti0ităi producti0e în localitate&, ? 2rebuia făcut la timpul

potri0it acest lucru& 4cum e greu pentru că??? nu se admite a fi declarată zonă monoindustrială decât zoneleminiere ? în !or"& Nu este folositoare pentru noi această concepie şi disperarea& & nu 0a întârzia să apară, spune L/& Sicore&

4u apărut în zonă oameni întreprinzători care dau localităii i o nouă faă&An domn sta tăcut, a0ând în pri0iri un regret7% 5um zicei că era lumea cu ce0a ani în urmăX% 3ra mai cultă, mai ruşinoasă, nu erau restaurantele continuu pline ca acum, te duceai Ia dreptate şi o

găseai, acum te duci la "udecată de zeci de ori şi te întorci tot fără ea&



g "% /ar locuii de mult timp aiciX% /e atunci de când erau pe aici numai gunoaie, nici gând de 7

case& Ne%am aşezat aici& 3u sunt 1leşa Marin, de DD ani şi n%am ce spune, am lucrat la uzină şi eu şi baba şia0em pensii, copiii i%ain 0 a0ut cumini, au în0ăat carte, de sănătate ne 0ăităm, în rest ne%oin 0? descurca noi

cum0a& ?1rimilor care au 0enit aici le%a fost greu& Fiilor lor le%a for mai uşor& $umbeştiul a fost deci o altă 4merică şi

tărâmul făgăduineiB ? s%a numit Azina Mecanică Sadu& Iată ce poezie făcea, cu ocazia pensionării, Miron8eronica, femeiace spărgea normele dar şi

potri0ea cu0intele7 f)Kabrică cu ziduri nalte &u4mi mânca zilele toate, ,*4arn venit copil sărac ;i muncesc aici cu drag ;i cu mare su"erin#ă *ă4s pătrunsă de aJedin#ă%<ă doresc $n viitor 0ultă muncă şi mult spor &u numai ca "unc#ie((( f:u spor $n produc#ie8

/ar, aşa cum 4merica are putere să rămână cea mai mareH putere a lumii, tot astfel şi $umbeştiul trebuiesă%şi menină locul *% H

@@pîn7!or", 1e care ia ocupat atâta timp, şi nu numai& 4merica are o de0iză7 dacă ai idei şi munceşti poi să

!93CN34ICN şi LI/I4? 8L/A23S5A !93CR!93? RC54 NI5ALI2? M4RIN 23F4N? SAR53L!93CR!9I2? 53RN4O34NA 3L3N4? MA2A M4RI4? 1NCIA L4AR3NYIA? 5R5IAN 8IR!IL?S2CI54 84SIL3? 1R3/3S5A 5CNS24N2IN? 2CM3S5A 84SIL3? /INA !93CR!93? 1C13S5A!93CR!93? 5IA1I2A MILI54? /C$RCMIR 84SIL3? 1483L !93CR!93? 5C59IN4 23F4N?ICNI5I /AMI2RA SI LA5R32I4&

Strada Muzeului@@ 7 1C13S5A S !RI!CR3? S3R$A M4RI4? $4L242CIA 1 5CNS24N2IN? 3FRIM /AMI2RA?



@@ 7 1C13S5A S& !RI!CR3? S3R$A M4RI4? $4L242CIA 1& 5CNS24N2IN? 3FRIM /AMI2RA?24M24M R48354? 5ICL54 14N3L? 54R4M323 3S4A? /C$R3S5A 84SILI54? $CLC84N

Il

" "





!(s

mt /AMI2RA? NI5AL3S5A 3L8IR4? 5C59IN4 NI5CL43? FA59323B7 M4RI4? 5C$O4RA /AMI2RA? 5R2N234 83R!INI4? !93CR!93Q&7 14LC? $3LCIA4L34N/RA si 4ARCR4? /A5IA5 /AMI2RA? /AMI2R4593 3A!3NI4? /4N5IA S384S2I4N? 5AM14NI5I LI/I4? M4R^SO 4AR3LI4? R4S5CL4A!AS2N? S24N5IA 8 ?7 LILI4N4? 2IR83L34 /CRIN? M423I5IA5 S13R4NY4? /C!4RA%, 4ARI54? 2424RA MI94I24 52LIN? RCSI4NA /& FLC4R34?B$4LCI !93CR!93? M4R!93S5A 2I2A? $4R45 2A/CRI24?% 534AS3S5A nI3? /A24N RC/I54? FR42IL4 M4RI4? 9C4R4 M4RIAS? ILI3 4AR3L?59IRI23S5A 23F4N? $CR/34N ICN?Q?%7 SA23A SCRIN N3LA? 2A24 M4RI4N4? 1C13S5A 4N4 FLCRIN4H L4542ASA ICN? $4L/C8LN IL34N4? SAR53LICN? $4I3SAf 1IN3L? 84!4AN4 5CRN3L? MI94L34 3MILI4? /C!4RA 4&& M4RI4? 8AL13 !9 !93CR!93? L4O4R !93CR!93? /I45CN3S5A M4RI4?MIRC^J ILI3 şi RCO4LI4? 2C4/3R ICN? 2RCI ICN şi 3L3N4? MI2A 5IA5AR !93CR!93? 4N/RI24 NI5CL43? MAS54LA IC4N4? SAL24N MCNI54?135IA5 3MILI4? 8IL534NA M4RIN? 5IC54N 5CRN3LIA? RCM4N M4RI4? /I23S5A /4MI4N? /I45CN3S5A M4RI4? 2A/CR3S5A X 5CNS24N2IN? 1C14ICN3L? A/R34 M4RIN? 9IRIS2CIA 4N!3LI54? /IJM4R3S5A !RI!CR3? MI9A23S5A 84SIL3?% !C!CN34 84L3N2IN? 48R4M3S5A IL34N4? !4M$3R34ILI3?7 24N4S3S5A 5RIS2I4N şi 833!INI54? SIMICN !93CR!93? $3RIN/3I 132R3? FC23S5A 8I52CRI4? $CSN34NA MI94I? /4I4NA ILI3? N34M2ALI8r\? AN!AR34NA 5L4A/I4? SI5ffi22A 3L3N4? NI5C84L4 ICN? N3!R34 4RIS2C23L? 54LA!4RA /AMI2RA? 8L4/A ICN3L4? !34N24 ICSIF? 3FRIM/AMI2RA• $4L242CIA /AMI2RA? 1IR8A 84SIL3? S23FA 8ICRI54? MCS2 4/RI3N5C FLC4R34? $RINO4N IL34N4? 48R4M3S5AB !93CR!93?

/R4!CMIR 5CSI09N şi /3S1IN4? L4A/42 ILI3?SC5A !93CR!93? L4542ASA 1CM1ILIA? ARS459I 5L4A/I4? SAL34 3MILI4? SAR53L NI5CL43? 2A/CR4593 5CNS24N2IN? 8%%L M4R45A!93CR!93? 8L4/A23S5A !93CR!93? 5SIR^CH NI5CLI24? 1IRL34 FLC4R34? S24I5AL3S5A ICN? /R4!CH& M4RIN? 8L4/A2 / ICN? 142RA2M4RIN3L4? S3R$4N /CR3L? B&0 !A24 NI5CL43? ICNI5I NI5CL43? F4L5A3 5CNS24N2IN? ZZ !IA83R/34 MR!RI2 23C/CRA? IC84 M4RIC4S4?FIRFIRI54 B0BANA DOC,TTU IOSIF BALACENOIU CRISTIAN DOREL AMZÂÎ$% O (*: O =R!93 MI9A 4N!3L4 i ICN 59IR34 L4AR3N2IA



=R!93? MI9A 4N!3L4 şi ICN? 59IR34 L4AR3N2IA?LA5I54? 1C1 2R4I4N L4AR3N2IA? SM4R4N/CIA ICN? IS 2CM4 şi FLCRI54? 1IR8AL34S4 4N!3L4? 5RIN234 5CRC$34 ICN şi /4NI3L4? /C!4RA

/AMI2RA SI IC4R4? RAS32 M4RI4? S1INA NI5CL43&Strada 5astanilor B 142RC4I54 ICN şi 8I52CRI4? 5A5A S4N/4? 54O4N 4N23N şi 3L3N4? M4R3S NI59.24? SAR53L 5CNS24N2IN? 3I 132RISC4R4? 3N5AL3S5A 8I54?S3R$4N3S5A 14AL?

8I52CR? 2A5M34NA MIR534? ILI3 ICN? $3R$32C5A 4N23N? 1C14 M& NI5CL43? MIA24RA L& ICN? A/R34 3MIL? 4 ILI3? FIRIOCIA ICN? SCL!4ICR/4N54? $R42AI4NA S4N/4 5CNS24N2IN? N3!R34 14AL? CN5I54 84SIL3? 4 F4N4 N2 ICN? $AS422C !I4M1I32RC LAI!I? $ARL4N ICN? 3S5A/AMI2RA? /345CN3S5A 54M3LI4 3L3N4? S5A IALI4N M4RIAS? 2A2A/4N !3CR!32~ şi 5CRN3L? 4 NI5CL43? 8AL13 4L34N/RA? M4R3SI!RI!CR3? SA !4$RI3L4? LA1AL3S5A /CR3L? LA1AL3S5A M4RIAS? NI5CL43? 532IN4 /AMI2RA? 1C13S5A 4L34N/RA IALI4N? MAR4R32AM4RI4? MC2CR!4 !93CR!93? S5A !93CR!93? 5C1ILAS /AMI2RA? $CI4NA /CRA? I4NA M& 4L34N/RA? 5IC$4NA 5RIS2IN3L? 5CN/3L l4FIR?

N3!R34 4& M4RI4? $323L34 C5248I4N? $R4I4 CIL? 54LC24 I& 84L3RI4? FCR2CFCI MIR534? !93S5AL32I2i4 4LI53? 8CIN3S5A 5CNS24N2IN?5IR5IA A? 4L$34NA L4593? 1C13S5A FLCRI54? MA2AI& ICN? L4 5CRN3L? 5CL24 5CNS24N2IN? ICN3S5A S48A? AI 4AR3L? L4A/42 ILI3? R4ICSAM4RI4N? JA83LCIA S23L34 /AMI2RA? 2AN/R34 ICN? SC4R3 84SIL3? SS5A ILI3? $4R$A!34NA /CR3L? $RINO4N 8I52CR? C8 5SIS94N?$3R534NA 132R3? /4NIL4 5& /AMI2RA? 9AN3S5A !93CR!93? 54N/34 /4N? S3R$4N /4NA2? R4593 MIR3L4? FI5IA S484S2I4N? MCRJ4N ICN?CNA M4RI4? FRAMAS4NA 14AS23L? NC845 M4RI4? .4 84L23R? 5I54N ICN? ARS 4N4? 5IRL34 132R3?/CRIN? MR!RI2 NI5CL43? 54O4N 4L34N/RA? (3S5A MIR3L4? LI5ARI534NA 5CNS24N2IN? MI2RI54 RA? 1L3S4 4N4? N4593 8ICRI54?4RS4NA 8IR!IL?



u&'!(fci+&-



u&'!(fci &M4RI4 ICN? 22RI1LI54 ICN? 24N4SJ3 /AMI2RA? 132R3S5A 3MAI4N? I!CI4NA 8ICR3L? 1I2I!CI84SIL3 şi M4RI4? 59IRI45 /4NA2? RCM4N 3MILI4?1R3/3S5A 4L34N/RA? 2AR54NA 84L3N2IN4? LA1S4N 84SIL3? 2RAS54 I& M4RI4? 1C13S5A 84L3N2IN4? N4NAI& !93CR!93? MCL/C84N23$3RIA? 23F4N 5CNS24N2IN? 24N24N 84SILI54? IA!4 !RI!CR3 8IR!IL? S59I4A 5CNS24N2IN? !423J 23F4N? 8IL534NA 23F4N? $4/AL323ICN? 4N!93L 5RIS2I4N? M3R5AR34N IC4N4? 84SIL3 !9& 5CNS24N2IN? M4N24 !RI!CR3? SI2A NI5CL43? SAR53L MIR534? S4N/4 23F4N?$4L242CIA 8I52CRI4? $C$IN4 ICN? 2I5L34NA 4AR3L? R4/AL3S5A SAO4N4? 2CLC4R!4 ICN? 1C3N4RA 5CNS24N2IN? 48R4M3S5A M4RI4?

$RINO4N ICN? 5ICS3I 3A!3NI4? $4L4 !RI!CR3? 4NINISI 4AR3LI4N? 4N!93L ICNA2? 1C13S5A 3F2IM33? 8IL534NA 4& !93CR!93? 3F23NCIA5CRN3L? SC4R3 ICN şi M4RI4N4? 228I!I& 3L3N4? !RASAO4593 LILI4N4? /AMINI53L 3L3N4?7 24N4S3S5A I& ICN? O4M4L54 !93CR!93? $CR54N 5L4A/IA şi MI943L4? ICN3S5A!93CR!93 4AR3L? 9C/CRC!34 84SIL3 şi 4/RI4N4? FCR2CFCI M4RI4 şi 4RIS2I/3? 5ICR234 4N4 IL34N4? $43$AL3S5A FILIMCN? RASA!RI!CR3? /A24N 8ICR3L? 5IAI54 5CNS24N2IN? S484 M4RI4N? 1RAN/34NA 2CMIS? 1IR8A2 NI5CL43 4LIN? 2424RA RC$3R2 şi 5L4A/I4?9CN534 ICN? 5RIN234 5L4A/I4? /C!4RA ICN? LA1AL3S5A /CRA? N3M3SA 23F4N? $3J3R4 84SIL3? I/I24 M4RIN 58IJAL4N ICN=? ICNI5I/AMI2RA? 5R34N!4 5RIS2I4N4? R4/A54NA /AMI2RA IC4N? L414/42 5CRN3LI4? !RCS 4MA FILIMCN? !423J $C!/4N 4N/R3I? $RINO4N!RI!CR3? 24LCI M4RI4N4&Strada Nufărului

$RINO4N 3A!3N? 542RIN4 4AR3L? F4LI24 ICSIF? 593RICN MIRCN? AN!AR34NA ICN? FILI1 NI5CL43? S24N ICN? 54O45A SCRIN3L? IL34N84SIL3? SAR/A M4RI4? $A5S3N4RA% NI5CL43? J I4NA 5CNS24N2IN şi LILI4N4? 5IALI54 M4RI4N? 1C13S5A 8& ICN? 2IRSA !93CR!93?4N!93L3S5A M4RI4N? 8/A8 8ICR3L? 5AR54NA LA5R32I4? $4SI54 MI94IL? MIRAL3S5A /CRIN? NI2AL3S5A !93CR!93? 5CS2R3I34RIS2C23L? /C$RC8I3 NI5CL43? L4542ASA /CRIN? 4N/R3I ICN? $AI54 3MIL? $4/34 N4S24S3? S5CRN34 2A/CR? $ARI5

(-+S/dS23L? 8CI59I2CIA MI94IL? 5IA/IN M4RIAS? N34M2A 0îI5CL43? $4R$AL3S5A M4RI4? ICR/593 8& NI5CL43 şi % S4N/4? $I8CL4RA 4N4?8L4/ S384S2324? MCR4RA /AMI2RA? f H/AMI2R4S5A ICN? M4LCI 3MIL? $4L53S5A !93CR!93? ?HP 783R132 ICN? $AS3 NI5CL43 şiM4RIL3N4? 5IC$3S5A ICN? HH8RCI$A 84SIL3? 8CI59I24 4N!3L4? ^CL3594 2R4I 4N şi 5CLI24? ICR/4593 NINI? M3/4R 84SIL3? /C$RI2CIAIR4MCN4? MIRO45A M4RI4? /C$RC8I3 8ICR3L şi M4RIN3L4? 1C13S5A ICN? M4L4I4NA MIR534? RC24RA /CR3L&

Strada 1arângului,&&& $A$45ICSAMIR534? L4O4RCIA 5CNS24N2IN? 542A2CIA B 3A!3NI3? S24N/L42R4I4N?FC23S5A8 ICN? 8IL534NA R4/A?

24N24N 8ICR3L 132R3? FC24A 8& ICN? !4IY4 5CNS24N2IN? B /3/IA 84SIL3? /3/IA 84SIL3? !R35A S4$IN? RAS32 ICN? [M~23I5IA5 M4R53L?!C5IA SIL8IA FLCRIN3L? !9I54 9J3? , hS iM4OILA ICN? 142RA2 ICN? 5AR54 !93CR!93 şi 3L3N4? 5AR54 !93CR!93? 1IR8AL3S5A 4NISC4R4?I4N4S I& ICN? 5IRS2C5 \N? RCA 132R3? 59IR32CIA !93CR!93? 54LA!4RA ICN şi 9ALI4? 5IRS2C5 ICN? MAR4RA !93CR!93 şi M4RI4?S5RI35IA ACRN3LI4? $CR54N M4RIL3N4? $C!9I4N M4R53L LI8IA? S3NAS3 S384S2I4N? /C!4RA 23F4N? RC$A 3L3N4? ICNI5ICIA4L34N/RA? M42AS34 4AR3L? 1C13S5A 4& M4RI4? 2BH 2AR2CI CLI8I4? RASA 4L34N/RA? 5C8RI! !93CR!93?

OCRL3S5A ICN? 534AR34NA 5CNS24N2IN? 8L4/A 23F4N? B f X B 1C13S5A 5CNS24N2IN? SIR$A IC4N4? $4L4SCIA 3A!3NI4 şi 2CMA24?M4RIN ICN? M4R5A /AMI2RA? /AM4R3S5A M4RIN4? 0 $A24N NI5CL43? !4R534 ICN? 5IC$4NA 83RCNI54? 1C13S5A 84L3RI4? $A/3IS5CNS24N2IN? $A/IN NI5CL43? S3!4 84SIL3? L4O4RCIA M4RIAS? /4N3S5A 5 /AMI2RA? 2CM3S5A ICN şi RC/I54? A/RIS23 !RI!CR3 şi 14AN4?SIR$A 5CRN3L şi M4RIL3N4? 5IRS2CS !93CR!93? MCR4NA ICN şi M4RI4? "7U &!C!4LNI534NA 4N4? IJ45 /4NI3L? $ASAIC5 5CNS24N2IN? H&R323O34NA NI5CL43 şi IC4N4? !R35A 84SIL3? 2C2IR 14AL4?J %U8B,M5N234NA 5CNS24N2IN şi 4N4? 4L34N/RA NI5CL43? 1RI$34NA CLIM1I4? MAR4RA !93CR!93? 5RAI5A 3L3N4? iS5RCI2CRA!93CR!93? 9CN534 4/RI4N SI M4RI4?5C!4LNI534NA 4N4? $C$IR5I 132R3? N3F3RA M4RI4? iES24N3S5A 3L3N4? 24MIR:I !RI!CR3? 59IRI45 SCRIN?



i**





4IRIN3I 3L3N4? 53RN34 !93CR!93& şi R4S5CL M4RI4? 1C13S5A 5CNS24N2IN şi 83R!INI54? IS45 ICN şi 3LIS48324?, $CA 241ASI FLC4R34?83R4S5A 1CRAM$IY4&

Jf0 f

%8BSf 3m

% ii?ifc"if?%XS Trada 2randafiri lor

IC4N4 $3NCNIA? MCRM4/AMI2RA? /C/3N5IA NI5CLI24? 54O4N /AMI2RA? 5C/R3S !93CR!93? /IM4 M4RIN4 !IAR4 IALI4N?S24MAL3S5A 5CNS24N2IN? LA1AL3S5A /AMI2RA? RIN54 5CNS24N2IN? 2I!4R34NA 83R!IL? 2CM3S5A 142RA? & 14S4RIN RCM3C? SL48 ICN?RCS54 IC4N4? L4542ASA ICN? 24R4SIN54 5CNS24N2IN? 5IC$4NA I& ICN? /I45CN34S4 ICN? M4F23I 5CNS24N2IN? /C$R3S5A !93CR!93?$I8CL4RA 84SIL3? 8IL5A ICN? 1C13S5A 54LIN? 13N3S5ANI5CL43? 31AR3 & 4$IL3I? 1C13S5A RC/I54? 5C5935IM4!/4L3N4? S3R$4N ICN?5RCI2CRA 84SIL3 şi M4RI4? N34M2A !93CR!93 şi M4RI4? % !R3$3NIS4N S383R? !R3$3NIS4N FLCR3N2IN4? S2CI54N % !93CR!93? 3/A 5& ICN?ICN4S5A 8ICR3L? I4N4S 3MILI4? B RAS3S5A 1\M1ILIA? CL4RA 8ICR3L? N4593S5A ICN? & !RC4ONI5A M~RI4? 4RS34NA 5CRN3L? FC23S5A2C4/3R?, 9CR34 84SIL3? 1IR24N 5CNS24N2IN? L4O4R 3AFRCSIN4?B M4N3S5A !93CR!93? !9I54 8IR!INI4? 4L$I5IA5 NI5CL43? $A5AR/AMI2RA? 542RIN4 84SIL3? SA5RJ /CRA ICN? NI5CL43 B 132R3? S5CR3I ICN? 9IRSAL3S5A !93CR!93? S24N5AL323 U ICN? CL234NA IC4N4?593RNCIA !93CR!93? /4N5IALCIA 5CNS24N2IN? 2C4/3R 2A/CR? M2A2I!4 5CNS24N2IN? $RINO4N M43IC4R4? 48R4M 459IM L34N4?M4RA2CIA ICN? 8L4/CIA & !93CR!93? 23C/CR3S5A 5CNS24N2IN? S4N/A 84SIL3?B $CR54N /4NA2 /4NI3L? $LI/34NA 23F4N LI8IA?AN!AR34NA R4/A !RCSA !4$RI3L ICN 2R4N M4RIN 2JMC53L MI94I S24N5IA 8IR!IL $C2N4RA5 L4AR3N22A $C53 23F4N 1C13S5A



AN!AR34NA R4/A? !RCSA !4$RI3L ICN? 2R4N M4RIN? 2JMC53L MI94I? S24N5IA 8IR!IL? $C2N4RA5 L4AR3N22A? $C53 23F4N? 1C13S5AMIR534? $4/34 ICN? 1L4S2Cf 4ARCR4? $CL534NA NI5CLI24? 14N/ARA 8ICR3L? L4R!34NA /AMI2RA? $3L!AN 5CNS24N2IN? 384 3RS9I4?$RINO4N !9, & 84L3RI4? $CL534NA NI5CLI24? /C/3N5IA NI5CL43? $C534NQ ICN şi 4N!3L4? $CL24SA M4RI4? SM4R4N/CIA 8I52CRI4?BLA1AL3S5A NI5CL43? JI4NA !93CR!93? 31AR3 3L3N4?&, AN!AR34NA 4N5A24? 5IM1C3RA 4N4 !4IN4 M4RI4? /INA B 24N24? $CR/3I MI943L4?4R13 S54RL42? 24N4S3S5A & /CRIN4 NI5AL3S5A ICN M4R53L? $RINO4N /CRIN şi 4/RI4N4 %&

HJ$43$A2A 2R4I4N? 54LC24 4RIS254? ICNI54 ICN? $4L234NA 24NA2? RCSC!4 !93CR!93? M3RAL3S5A ICN? N4!} NI5CLI24 MA2A 23F4Nşi M4RI4? !4IN4 M4RI4? SC4R3 SIMCN4? H4N2CNI3 /4NI3L4? N3!R34 IC4N4? MCR4N5IA IC4N4 H$A5AL34 /AMI2RA? N4N4A I& 132R3?$L3N/34 ICN f%RM2AI4NA 3L3N4? 2C29 1483L? 23F4N F3LId4? 1C13S5A [H4N4 !4M4N 8& 84SIL3? 5A2A54 FLCRIN3L? $3LCIA 3L3C/CR<0A 3L3N4 R4MCN4? SAR54 /& 132R3? $C534N CR24N24 H ~N/RI2CIA N& NI5CL43? $3R54 NI5CL43? 1R3/CI IALI4N ifa $4S54 8I52CRI4?/I45CNA 2219I54? S5R335IA 5CRN3LI4 % F1/13S5A RC/I54? S48CIA 4AR3LI4N? 5CRC$34 MINC/CR4 H&4RJC54 /AMI2RA? M4L4I4NA 14AL?SA5IA LA5R32I4 8RIS2CIA 3L3N4? $C59 84L3RIA? NI5AL3S5A /AMI2RA LI8IA? i% t54L/4RAS3 84SIL3? 2AL14N 4L34N/RA 8ICR3L?1C13S5A CN? S4RL4A IC4N4? 24N4S3S5A ICN? 9C4!4 ICN? 0H$AO4RN3S5A 23F4N? N4N4A 1& 132R3? ICNI54 5CNS24N2IN? I"tlCR/4593

NI5CL43? R4S5CL 3A!3NI4? $AL345 ICN? JI4NA "if0E3R!IN3L şi 8I52CRI4 54RM3N? 5CRNCIA L3NA24? 2CRC1A flf "4SIL3 şi IC4N4? /C$R383R!INI54? $3RIN/3I M4RI4N4? H!C!I2 L3NA54? R4!M4N M4R53L? L4O4R3S5A 8I52CR? pf !93R!93 5CNS24N2IN? M4RIN3S5A5CNS24N2IN? 2AN/R34 0 !RI!C33? RC83N24 5CNS24N2IN? MAS232 LA5I4N FLCRIN? ?1ISL4RA ILI3 şi 3L3N4? $A5AL34 NI5CL43? 54R4M323H!93CR!93 şi /4FIN4? LI54N /AMI2RA? 1C13S5A S13RI/CN şi 3L3N4? S2CI54N L3A24? R4/A 5CNS24N2IN şi M4!/4L3N4? H2CRCJNI5A5RIS2I4N şi M4RI4N4? 5C24RA 3L3N4? $3LA *H?M4RI4N si 5CRN3LI4? $4R$A !93CR!93? 1C13S5A S23LI4N 0 IM3L4NI4? RCA !93CR!93?534ASA N& ICN? 59IRICN ICN? 8 1AR53L 535ILI4? /C$RI24 M4R53L4? 5IM1A 54M3LI4? y? /R4!4N3S5A RA4N/4? 13R4 /AMI2RA? $4L4 N&

ICN şi M4RI4? f% 14/A53L IALI4N? 54L/4R4RA /CIN4? 4N/RI2CIA 83RCNI54? IH8C59I24ICN? $RINO4N 5CNS24N2IN? 2C14L4LA5I54? !R35AfH/CRIN3L? FLCRI54 $4R$A? ICR!CIA M4RI4? 59IRI2CrA ICN?

R24N4 ICN şi 3L3N4? 5C5935I M4R53L? 5CI5AL3S5A 535ILI4? fe23R83L3I M4RI4? M423 IC4N 2I$3RIA? /C/3N5IA 83R4 B5CRN3LI4?14S4RIN 54M3LI4 5L4A/I4? S2CI54 FLCRI4N ICN "Hşi132R2J24? /C/3N5IA NI5CL43? !R35A NI5CL43? S3R$4N323 I8IMNAS? $A^CSI 4N4?

LA24RA LA5I4N? 5CSM4 L4AR4 IL34N4? # T$~L4N, NI5CL43? /R4!4N L3NA24? NI5AL3S5A /CIN4? $R4I4 [flCN? S4MC24 3L3N4? 4R/3CIA8I52CR? /I45CN3S5A





8ICR3L? $4L4 14N23LIMCN si 2A/CR4? C534 ICN 5C/RAY? 132R4593 5CNS24N2IN? NI24M4RIN? RCS54 !93CR!93 şi IC4N4? * 4R/3L34NA 8I52CR? $ffi534NAICN? 4NIJ24 4AR3L?SC5AICN?? I84NISI 5CNS24N2IN şiM433L3N4? $ASAIC5 ICN şi IC4N4? $AS3 N& ICN şi!93CR!9I24? !AI4NA ICN şi 3L3N4? 1414 MI94I şi IC4N4? 1ILA24 M4RI4N4? S1IR3/CN/CRIN4 IL34N4? 5C2C!34 ICN şi IC4N4? $R3$3N3L OIN4? /C!4RA 84SIL3? !RCO4 /4MI4N?

NI5CL4 5CNS24N2IN? SI3$A 8I52CRI4? 9AMCRJ !I!L si 54M3LI4? S4N/AL3 S 5A 3L3N4?SIR$3S5A /4NI3L? !AS42A M4RI4? MC/R34 M4RI4? JI4NA IL4RI3? MCRI3 NI5CL43 ş1

8ICRI54? 4N/R3CIA ICN? S483S5A 4/RI4N şi 4/RI4N4? $A2A534 !93CR!93 şiM4R!4R324? 48R4M3S5A ICN şi? SIMCN4 3L3N4? !4R534 IL34N4? MI24 M4RI4? 3$4N54%!93CR!93 şi 4LIN4? 2AR$42A 5CNS24N2IN şi 3L3N4? $LC2A IALI4N şi 4/RI4N4? R4/84NM4R2AS si M4RI4N4? J3L5A ICN şi 3L8$R4? 24S54A MIR534 şi M4RI4? S3R$4N /AMI2RA şpIC4N4? S5R4/34NA ICN? 142R4S5CIA R48354? S24N3S5I1 5CNS24N2IN şi !3CR!324?NI5AL4 N M4RI4N şi 4AR3LI4? 4N/R3CIA ICN? N34!A FLCR34 şi 84L3N2IN4? MIRAL3S5A



NI5AL4 N& M4RI4N şi 4AR3LI4? 4N/R3CIA ICN? N34!A FLCR34 şi 84L3N2IN4? MIRAL3S5A54M3LI4? 5CS234 5CRN3L? $AO/A534NA M4RIAS? $ASC1 IALI4N şi 23C/CR4? SIL84S4NM4RI4? 2R4N54A !3CR!3? !92CI 84SIL3? S13R42A ICN? CL4RA C5248I4N? !9I$ASI23F4N şi /4NI3L4? S4R45IN !RI!C33? 1C13S5A MI943L4 7 M4RI4N4? MCS94/& 9JN4?

5RCI2CRA IC4N4? 5C4/4 IARLI54?Q S41AN4RA 4R324? 5CRC$34 IC4N4? I4N5A NI5CL4I şiB%?83R!INI54? AN!AR34NA 3MIL? $ASAIC5 IC4N4 şi ICN? h RCS5AL323 54LIN? AN!AR34NAM4RI4? 14S4R34 ICN3L şi P IC4N4? $4N3S5A ICN şi 3L3N4? 2R4N/4FIR 4/RI4N? 14S54NA B2I23 şi 5CRN3LI4? $CN5A ICN şi M4RI4? 14AL3S5A RC/I54? OA!R483S5A 142RA şi!93CR!9I24? MC!CS4NA M4RIN? $3CR4N 3L3N4? $3R54 84L3RIA? CSN4!4 MI94ILşi/CRJN3L4? S24N5A 4N4 M4RI4? 41CS2CIA ICN? ICR/4593 !93CR!93? 1RAN45CNS24N2IN? 593R5IA 23F4N si LCR324? 23C94R34NA 4L34N/RA? 142R4S5CIA4AR3LI~ şi !RCS4NA 54RM3N? 4N!93L /CR3L? $IL4N LA5I4N? ~N!93L FLCR3N2IN4?RCM4N3S5A MIR5$4? MAN234NA NI5CL43? S5RIMIN2 MI94I? M3O/R34 8I52CR? $CLC84N

!93CR!93? $CN/C5 /AMI2RA? !3L3!R4M%!93CR!93? /IJM4R3S5A M4RIN4? S5CRN343L3N4? MN54 M943L4? 2R4N M4RI4&



$+$

)Ir#&X

U5CRI5I 3MIL8? C1RISCR 4Lm şi 23C/CR4 LAMINIY4? 2IRNC834NA 132R3? CL4RIA 132RA şi 8ICL324? R3N234 IL34N4? 2CM4 5CNS24N2IN?MAR4RA 3L3N4? !R4M4 /AMI2RA? M423I 5CNS24N2IN? /4I4 8ICR3L? 14AN3S5A 4N4? $IR534NA 4L34N/RA şi IL34N4? $3R$32C5A /AMI2RAşi M43I4? A/R34 M4R23NI4N şi 3L3CNCR4? MCRAS54 4MCS? 3$IN54 !93CR!93 şi 4LIN4 M4RIN3L4? 5C2C!34 ICN? 9RI1LI54 5CNS24N2IN şi4NISC4R4? /R4!9I5ICIA 4AR3L şi 3LIS4$324? M43I4 5CNS24N2IN? !93CR!9224 84L3N2IN şi !93CR!9224? 8I24 5CNS24N2IN şi M43I4? $A2CI

!RC!CR3? 4L/34 /CRA ICN? 4RS3NI 3L8IR4? 2CRC1 !93CR!93? $3R$32C5A NI5CL43 şi 3L3N4? $4R/CA NI5ALIN4 şi 3MIL? 13R13A5I IC4N4?1RC23S3S5A /AMI2RA? 242CMIR3S5A 4/RI4N şi /4NI3L4? 1C13S5A !9& 23C/CR4? FRANO4RA 4/RI4N? MIR53S5A IALI54? MCR4NA 84SIL3 şi3L3N4? 142R4S5CIA NI5CL43 şi 4NISC4R4? 1CRCJNI5A 4AR3L şi FLC4R34? /4N3S5A /AMI2RA? 2RAS54 2 RCM3C? 5IAR3OA M4RIN şi 8ICRI54?RCM4NIA5 NI5CL43 şi NI5CL324? 2IR83L34 /AMI2RA şi 3L3N4? 1C13S5A ICN şi 54M3LI4? ICR/4593 84SIL3 şi 4N3M4RI3? MI9A2CrA LI!IC4R4?2RCI 5RIS2I4N şi 83RCNI54? $A2N4RIA5 23C/CR şi M43I4? 4^/3L34NA ICN şi7 MINC/CR4? LAN! ICN3L4 5CRN3LI4? 241IR/34 NI5CL43 şi84L3N2IN4? $4R4 I& !93CR!93? L4R!34NA 3LIS48324? 142RCI 84SIL3? 5R5IAN 84SIL3? 5CI5AL3S5A !ICR3? 54R484N 4N!93L? 8223J4NAMM4I şi 4/RI4N4? RCS54 ICN?7 A/R3S5A !93CR!93? 541C24 !I!3L !93CR!93 şi& 84L3N2IN4? S24N !93CR!93? /C/3N5IA N& NI5CL43?7$ALA!34N M4R24 /CRIN4? 24S54A L48INIA /4N? MC/CI4NA !3N/CAN? LA1AL3S5A 1 132R3? 3N4593 NI5CL43? LI54R323 84SIL3? FR*N2A



$ALA!34N M4R24 /CRIN4? 24S54A L48INIA /4N? MC/CI4NA !3N/CAN? LA1AL3S5A 1& 132R3? 3N4593 NI5CL43? LI54R323 84SIL3? FR*N2A/AMI2RA? 132RCS4NA !93CR!93 şi 54M3LI4? R3N234 I& 4A!AS23N? S2RCI3 /CRIN şi 3L3N4? 22A2IA NI5CL43B şi M43I4? $4LCI 5CNS24N2IN şiO3N4? $CLC84N !93CR!93 şi M4RI4? 8L4I5A ICN3L? 3N459I 8JR!IL? 5R32A I& 24593? 142R4S5CIA 8ICR3L şi 3L3N4? R323O34A IC4N4?/C!4RA /+.N3L? !A2A 4/RI4N? $4L4SCIA ICN şi L4AR3N24? 5RC9CRA !93CR!93? LA5AL3S5A 132R3 şi S4$IN4? !93CR!93 ICN şi% /CIN4?$4L4SCIA 3& 8I52CR? 5ICN2A SIL8I4 M4SI5I54? 24I!4 FLCR3N2IN4? 4R54NA 84SIL3? R4S5CL 84SIL3? /IMAL3S5A 3A!3N? C/4!3RA M4R53L?$4/CIA 5CNS24N2IN4 şi /AMI2RA? 59ILCM /AMI2RA? 5CRC$34 M4RI4? !CLAM$34NA 23F4N&şi 5RIS2IN4? !C/34NA NI5CL43? S4N/A M3R534? FIRFIRI54 4MRI4? AN!AR34NA /4FIN4? 54R484N /AMI2RA? RCSC!4 !93CR!93? MCY4 ICNşi 24NI4? 5A5AL34NA IC4N4? S48AL3S5A 84SIL3? S24I5AL3S5A !93CR!93 şi !3CR!324? $ARLI!I54 /AMI2RA? SFIRLC!34 /AMI2RA şi 4N4?RASA 8IR!IL? M4!AR34NA !93CR!93? 142RA M4RI4? 14LC I& !93CR!93? /C$RCMIR /AMI2RA si N424LI4? $3R54 SCRIN /4NI3L şi 3A!3NI4?S2RCI4 84SIL3? 8AL13 !93CR!93 şi 5359J4? !9IN534 5CNS24N2IN şi 4N324? 2CLC4R!4 NI5CL43 şi M42IL/4? $CR54N 5CNS24N2IN şi 3L8IR4?!C!CN34 %B5RIS2I4N şi LILI4N4? S5R4/34NA /AMI2RA şi 3L3N4? ICR/4N5CIA 5CNS24N2IN şi LA4? 5IC$4NA OIN4? 5C4/4 S23LI4N? $C5S4N/AMI2RA? /AI54 ICN şi 8I52CRI4? C$RC534 &3L3N4? R4/A 8I52CR? /C$R3S5A S4$IN şi IC4N4? 5IC$34 FLCR34 şi 242I4N4? 3N4593 M4RIC4R4?R4/4 4ARI54? /3/IA /AMI2RA şi NI5CLI24? 1IR34 ICN şi M4RI4? M42IS 4/RI4N? !RI!CR3 !34N24 /4N4? MINICSA 2I2I şi M4RI4? MCRM44N/R3I şi SCRIN4? $4L24234NA !93CR!93 şi SCFI54? 84SIL3 23F4N SI !93CR!9I24? 14R4S59I84 132R3 şi 14R4S59I84? %M4RINCIA /AMI2RAşi LCR3N4? /4JA N424LI4 şi 8I52CR? 94N^3 M4RI4? 8CNI53S5A 5CS23L şi 3L3N4? SN4!C834NA R48354? N3!R34 M4RI4 şi IL*3? /R4!9I5ICIA4RIS2254? 8I24 !93CR!93? 5CRI5I ILI3? 1INISC4R4 NI5CL43? 2CM3S5A ICN şi IL34N4? /4N3S5A !RI!CR3 IC4N si 3L3N4? S1424RA 4L34N/RA23F4N? /4N4I424 ICN? $IR534NA NI5CL43? MAN234NA 4N!93L? 5ICL4N NI5CL43 şi 35423R.N4? 2AL14N 23F4N? /345CN3S5A !93CR!93 şi3L8IR4? /R4!9I5ICIA 84SIL3? 5IC534 ICN şi 4RI4/4? /C!4RA NI5ALIN4? !34M4NA 5CNS24N2IN şi J3N}? 2CM4 4N4? N3!RA 5CRN3LI3 şi

IC4N4? $CR4 IC4N !93CR!93? 5IRS23I 5CNS24N2IN /CRA şi M4RI4N4? 14NCIA L414/42 şi S23L4? 2CRC1A !RI!CR3 şi IA94? 242CMIR3S5A3M4NCIL? 242CMIR3S5A 5CRN3LI4? S13RICSA 132R3 şi 8I52CRI4? MC2CR!4 LILI4N4? $4/AL3S5A MR3L4? 54LA!4RA 84SIL3 şi MIC4R4? 8AL13M4RI4? /4I4NA 5CNS24N2IN şi 4ARCR4? 2CRC1 MI5A /AMI2RA? N3!R34 M4RIAS 4/R4N? SCR34NA 5RIS2I4N şi 54M3LI4? !CMCI !RI!CR3?593424 !93CR!93? S3R$4N /AMI2RA? LA1AL3S5A B84SIL3? 1C13S5A /CRIN? IC84N MI5 4ARI54 şi R48354? !RI!CR3 S4N/A şi 5CNS24N24?$3SLRJ 5RIS22N3L şi IC3/4N4? 5C/I24 84SIL3 şi 4N4? N3!R34 M4R5A şi S23L4? $C$IN4

M4RI4? SCR3S5A MIR534 şi 3L3N4? 5R5IAN ICN şi 8IR!INI4? M4R5A $I$I şi M4RI4?5RCI2CRA 2CM4 şi !3CR!324? 24N4SCIA /AMI2RA şi M4RI4? 1I13R4 ICN şi 3L3N4? 24L14ICN şi N324? OA!R483S5A /4NI3L şi S23F4NI4? $4L2C5 !93CR!93? 5CN/AL3S5A4N2CN324? M4RIN3S5A ICN 5CNS24N2IN şi SAO4N4? /4JA !93R!9IN4? !C5RJMAR4RS2A/4N şi M4RI4? ICR/4593 M4RI4? /C$R4N 84L3RIA şi M4RI4? FRIN2A L 5CNS24N2IN şi

5RIN4? OA!R483S5A 4L34N/RA şi IC4N4? RCS54 4N4 /4NI3L4? N3!R34 84L3RIA şi4L34N/RIN4? !AI4NA IC4N? 2AR$4534NA ICSIF şi M4RI4? F32*2CIA IALI4N si SI/CNI4?R4534NA M4RI4? 1IR8AL3S5A S4$IN şi M4RI4? 5IM1A ICN si 3L3N4? !345 !93CR!93?5C5CN32A !93CR!93? S2CLCJ4N 4AR3L? !ARLA1 NI5CL43? /A/AI4L4 3L3N4? 1I5INISI84L3RIA? M4L4I4NA 1& R3MAS? 59I4N4 IALI4N 7 şi /4NI3L4? 1C13S5A FLCR3N2IN4 şi ICN? &SIR$CIA !93CR!93 şi !4$RI3L4? S2CI59I2CIA 84L3N2IN şi 3A!3NI4? RCA /CR3L si



MI33L4? 1C13S5A M4RIN şi IC4N4? $L3N/34 ICN şi 4/RI4N4? MC24S5A 4AR3L? R3N234 ICNşi 8I52CRI4 9IRIS2CIA 84SIL3? $IO!4 5CNS24N2IN şi 84SILI54? 5A54IL4 NI5CL43 şi 3L3N4?84SI3S5A SCRIN3L şi 4NI24? ICN AJ3 şi 4L34N/RIN4? 93I/~ 5C/RAY IC4N? LAN2R4RA

2R4I4N şi 3L3N4? 14N34 8I52CRI4 şi 23C/CR? ICNI5I 84L3N2IN?% 13R13LI5I 8ICL324?541RI24 4RIS2254? RC83N24 M4RI4J 8IS4N IC4N? IRIO4 5CNS24N2IN? 1AN!4N 3AFM4?132RI24N !93CR!93 si IC4N4? $AO3R4 NI5CL43 şi NI5CLI24? 1C13S5A 3R$ 4N şi 4N4?5IM134NA ICN şi M4RI4N4? !9.24& 4L34N/RA şi S4L8IN4? $I8CL4RA 3LIS4$324?1CRCJNI5A M& ICN şi M4RI4?& 8454R32A IL34N4? 5IAN!9I4 5CNS24N2IN? 5A234NA4N2CNI54? S4R45IN L4AR3N2IA? M4RINCIA L4AR3N2IA C5248I4N? /4N3S5A MINC/CR4?5RIN!AL3S5A !93CR!93& si 3L3N4? $A24N M4RI4? $CR54N 5RIS2I4N 5L4A/IA? 5IAN!A

NI5CL43 şi M4RI4? $ARLI!I54 S23L34N? $3N!4 4N/R3I SCRIN? L314/42 2I2A si 832A24?2A2IL4 84SIL3 şi M4RI4? $A!4ICN= 1C13S5A !93CR!93 şi M4RI4? $4L432I& ICN? S4N/4

MIR534? 2A2A !93CR!93? 31AR3 84L3RIA şi RC/I54? /4N5IA IALI4N? M4239J 5CSAN3L şi3LIS4$324? S13RI42AI& ICN şi CF3LI?B M4N/4 5CNS24N2IN şi 84S3A54? $R42A 5CSMIN5RIS2I4N?& S4MC24 /AMI2RA si R4MCN4? 4RS4NA S384S2*4N si 3LC4334U 7& MIRCN83RCNI54? SCL!4 IC4N şi ICR/4N54? 54O4N ICN şt 7 3L8IR4? 1C1 3A!3NI4 4AR4? CNCFR3I5CNS24N2IN? 541R4RA&

84SIL3? !A24 J4N3 gi 3LIS4$324? 13 R323 4NA 5CNS24N2IN gi 3L3N4? R4S5A 4L34N/R4?S1424RA 3A!3NI4? M4RIN53I ICN? M4RI4 ICN gi M4RI4N4? L4542ASA 84SIL3 gi NI5CLI24?CN5I54 ICN gi 3L3N4? $4R$A !3CR!324? /IN 54 ICN gi 8ICRI54? 2R4N /AMI2RA giFLCR3N2IN4? $A!4 I& 4L34N/RA? FC4N3N3 !RI!CR3 gi 83N3R4? 4L$CIA 84SIL3 gi 4N4?M4R^SO !93CR!93 gi 84SILI54? S4MC24 ICN gi 84L3RI4? FILI1 84SIL3 gi 5L4A/I4? 2AR5A!4$RI3L4? 5R45IAN ICN gi M4RI4? $C5S3 ICN? !CRNC484 84SIL3? MI94IL4 4L3.3?4R/3L34NA S4$IN4?

l>iSysswatSLX&&





C2R4? $L3N/34 M4RI4N? !4M4N /CIN4? 2C543 M4RIN?M4RI4 /I45CN3S5A M4RI4N4? /AMI2R3S5A 2I2A tALI4N4? $3SLIA !93CR!93? SA5IA MIR534? 3FRIM >>RIAS? $ASCI NI5CLI24? NI5AL4

NI5CL43? $ANI53L34 g5CL43? /IM4 2CM4 şi IL34N4? 5CRN34 FLCRIN şi SIMCN4? 242RA2 5RIS2I4N şi M4RI4N4? 1R3/CNIA SIMICN? 5CM4RL4lî4RI4N4? 54LI4NA M4RI4N4? R42CIA 3A!3NI4 şi !RCS4NA $C$CRC4N24 IC4N4? ICR/4593 NI5CL43 şi 5RIS2IN4?

541R4 84SIL3? !4IN4 4AR3L? $4L/C8IN M4RI4? 5CRC$34 ? 5C$CIA 132R3? 5RA53RA /AMI2RA? $RINO4N 83RCNI54? %1C13S5A

NI5CL43 şi 3L3N4? 1C13S5A N5CL43? 5CR5C4/4 î2B%Bfiq7p3NIS4? !CS4 5CNS24N2IN? M4R5AL3S5A 35423RIN4? %HfH!4A54 IAS2IN? 5CJC54RA8I52CR şi M4RI4? 3N459I 2,?54M3LI4? $AR/AS4 !93CR!93? ICNI54 NI5CL43? R42CIA "(ifH4L34N/RA? $RIN/ASCIA ICN? $CN/C5 5&/AMI2RA?

r pR4!ASIN M4RI4? 8IL534NA /CRA? 5R324N SIL8I4? $4I4SA ? $AMI2RA? $C!934N !93CR!93? !R4M4 84SIL3? M4R2NCIAfoltt$IN SCRIN? ICNISCR 8I52CRI4 şi 5CNS24N2IN? /345CNA %HECN0şi M4RI4N4? /C$R3S5A 5CRN3L? !CRAN !4$RI3L4? tpS0A2C^J M4RIAS?

MI2CI SCRIN /CR3L? OA!R483S5A 4N4? 7=3CIA 8IR!ILIA şi 4AR3LI4? MC2CR!4 !93CR!93 şi 7HN/4FIR4? S4R5IN4 M4RI4? S4N/RA MIR534şi 3L3N4? ^ II4L4I4NA 14AL? /4MI3NCIA 8ICRI54? N3!R34 M4RI4? îiA2A M4RI4? 84AM M4RI4? $4L4SCIA I& 8I52CR şi LI!I4? fM3R5ICIA ICN?

9AR!CI SCRIN 5CNS24N2IN? 8L4/ SCRIN3L <ffi1AL3S5A 5%2IN=&Strada !ării



LA$3NI& IC4N şi 4AR3LI4? S24I5A 3L3N4? M32I2354 3LI3? !CJ4B /4NI3L? $A2A53L /AMI2RA? NIS2CR3S5A IALI4N? 94IM4N4' !4$RI3L şi/4NI3L4? 2A/CR S13R4NY4? 2CLC4R!4 132R3?U'%B L4O4R3S5A 5CNS24N2IN? 5IC$C234 !RI!CR3 şi M4RIN4?% 5IC$4NA !9& NI5CL43? $AR324ICN si M4RI4? N3!R34QB 3LIS48324? 8IN42CRA ICN? !9229N3R 14N4I2 si M4RI4? 8IJAL4N ICN? IL34N IC4N şi 35423RIN4? 2RAS54 MIRCN?S13RI42A /AMI2RA? !A24 R3MAS? S24I5A 4N4? MA2A 4& ICN şi 83R!INI4? 8L4/CIA N& 84SIL3 şi 8IR!INI4? L414/AS !RI!CR3 şi 4N!3LI54?C1RI2CIA 8IR!IL şi 3LIS48324? !34M4NA IALI54 şi 23C/CR4? 5IA54 4N!3L4? $A!4 $CM$CN3L? 4R/3CIA M4RIC4R4? $4R$A2 4/RI4N?$A34 3L3N4? !9I$ASI 84L3N2IN? !4A54 IAS2IN? FA!4RA M4RI4? $4L4 M4R53L? 5ICFA S23LI4N şi 4N!3L4? S24I5AL3S5A 24M4R4?2CLC4R!4 /AMI2RA? 142RAL3S5A 5RIS2I4N? S48A M4RI4N4? 593R5IA !93CR!93 O4MFIR? S23F4N3S5A IALIA?% M3RFA FLCRJN? 1C13S5A/CRIN4? RCSCIA NI5CL43? N3/3L5A RCO4LI4? /lw4A 4N2CNI54? $RC2N3I /AMI2RA? SAR53L !93CR!9224? N3/3L5A 3L3N4? 1C13S5A2CM4? 1R3/CI 5& 4/RI4N? 4S1R34 5CNS24N2IN? !93R!4N MI943L4 L3LI4N4? R4/84N IC4N4? 2AL14N MI94I SI 5CRN3LI4? S2C3N3S5A MIR3Lşi 4AR3LI4? S59I4A NI5CL43? N345SA RCMALAS şi JAII324? $AO423LA M4RIAS? 2AR5A 4L34N/RA? 1IR8AL3S5A RC/I54? !CI534NAL3CN22N şi MIR3L4? 53LI$IA 5RIS2SL şiB 3L3N4? /ARCI M4R2AS !4$RI3L şi RCSIN4? 5CRI5I NI5CL43 şi 4AR3LI4? LA1A 24224N4? S3N/RCIAM4RIN? 142RCI ICN? IRIMI4 8I52CR şi R4LA54? 14NCIA 23F4N4? M4N!A !93CR!93? JI4NA 84SIL3? 54R4!3L /AMI2RA şi M4R34? 9AR!CI

84SIL3 şi 8ICRI54? 132334 84L3N2IN? 1C13S5A I& NI5CL43 ICN? 59IR34 L4AR3N2IA? O!C84N5A 5CRN3L şi /4NI3L4? MAN234NA ICNA2 şiRC4N4? 8IL!34NA /R4!CS? 2CM3S5A 5CNS24N2IN? $4/34 IC4N4? 242CMIR /AMI2RA? M4!93RA 14ALIN4? R4/A2CIA 5CNS24N2IN? MI9AFLC4R34? /A23S5A 4AR3LI4 si ICN? 1C3N4RA M4R34? 54LIN !3CR!324" 1C13S5A ICN? MC2CR534 M4RI4 5L3C142R4? 5C4/4 84SIL3?8IL534NA 4AR3L? $4/CIA 52LIN şi IS4$3L4? L4/I 323L IAII4N4? $C54 5CNS24N2IN 4/RI4N? L3N!93L !93CR!93 şi* 5CRN3LI4? 2CM4

8IR!IL şi 4ARI54? 142R4S5CIA /4NI3L /CRA? /I!4 8I52CRI4? FIRA 5CNS24N2IN şi 84L3RI54? LAN!A RCMI54 şi MINC/CR4? S24N5ICILILI4N4?$4/34 ICN? 1IS2IN

M4RINCIA /& 5CNS2& şi IALI4? M4R.N+IA 8IR!IL? 5R5IAN I3MILI4N? 542RIN4 S4N/3L şi 5RIS2IN4? R4/CI S4$IN şi 5CRN3LI4? $4L4SCIA 4&132R3 şi M4RI4? MI24 ICN şi M4RI4? 5IC$3S5A N& M4RI4? 93RSC83S5A /4NI3L? S1INA 5CNS24N2IN? S1INA IALI4? M4RIN3S5A FLCRIN?1AN!4RA 84L3N2IN şi !4$RI3L4? S1INA 5CRN3L şi IALI4? /AMI2R3S5A /ICNISICS îfe8şi M4RI4? 14L48A /AMI2RA şi LAMINIY4? 293LM4NNIC4N4? ? MA2A 4& ICN şi 4N!3L4? 14NCIA 3L3C/CR? 4N2CNI3

U 5CNS24N2IN? 5C4N/4 /AMI2RA? 8IN42CRA 1AIA şi 3L3N4?

Q5CRNCIA !93CR!93 şi 5CNS24N24? $3LCIAI& ICN şi IL34N4? I T3FRIM /AMI2RA şi 8ICRI54? 5IN23O4 NI5CL43? 1C13S5A



5entrul cmc $umbeşti%Jiu

$

%Z

7Z B I qU%%5| ‰ feB0 X

GEOGRAFIA ECONOMICĂ A LOCALITĂŢII$ $L k37 %qeiU U



UUJ^ W

în secolele I8 % 8 produsele meşteşugăreşti de îmbrăcăminte, încălăminte, uneltele de muncă erau produse de bumbeşteni în gospodăria agricolă&

In secolele 8II şi 8III se înmulesc pi0ele care au impulsionat esătura de dimie, datorită căreia auapărut croitorii&

Marele dicionar geografic al României al lui La#o0ari descrie starea economică la *:;D a comunei$umbeşti%Jiu7 comună rurală în partea de 8est a plaiului No0aci, !or" sub plaiurilor din muni numite 1laiurile$umbeştilor& 3 situată pe mâlul stâng al Jiului şi parte în albia sa& 3 formată din - cătune, cătunul $umbeşt@leJii, unde e şi reşedina şi cătunul $ârleşti& Se mărgineşte la Nord cu 1laiurile $umbeştenilor, la 8est cu comunaSc#ela din plaiul 8ulcan, la Sud cu comuna 2etila şi la 3st cu comuna Muşeteşti& 4re o întindere de *&:++ ba,-:( ba arabile, -D( ba fânee, *+ #a pomet şi 0ii, *,--- #a pădure şi islaz, în munte, unde pasc 0ara tot soiul de0ite, : #a 0atra satului& 2oate aparin locuitorilor, care sunt moşneni şi care se întind până la #otarele ârei&

1roducia este '-( #a porumb, (( ba Trâu& . ba fasole, ++ decalitrii 0in, .++ decalitrii rac#iu, *&+++ dg brânză, :++ @g lână, *+&+++ @g fân&

1opulaia este de .-+ familii cu *&-:: suflete, -.. contribuabili, toi ocupându%se de agricultură şi creşterea0itelor, sădirea pomilor roditori, a 0iei şi lucrul de lemnărie7 scânduri, şindrilă&

Locuitorii au7 '( pluguri, D+ care cu boi, ; cărue cu cai, *.+ 0ite mari cornute, *.; cai, *&;D oi, ;((

4re un local de primărie şi o şcoală publica, frec0entată de D+ ele0i şi : ele0e, din :- înscrişi, două bisericicu doi preoi şi doi cântărei&

La *' @m la Nord de $umbeşti este sc#itul Lainici&/e la sc#it spre #otar şi la o depărtare de : @m pe stânga Jiului este sucursala 0amală 1ăiuşiul%Lainici, ce

ine de 0ama $uliga are un supra0eg#etor? aici e pic#etul Lainici, păzit de * sergent şi . soldai ai companiei a(%a din regimentul *: dorobani&

Separat despre satul $umbeşti de Jiu situaia economică înainte de *;++ era7 are o întindere de *&.++ #a, dincare *(+ #a arabile, *(+ #a fânee, ( #a 0ii şi pomet, *;( #a pădure şi islaz pentru păşune, ( #a pentru 0atracaselor, toate proprietăi ale locuitorilor care se întind până la #otar& 1opulaia are *:( familii sau D(+ suflete,din care *-* contribuabili, toi români, ocupându%se cu agricultura şi lucrul lemnăriei& Locuitorii posedă -+

pluguri, '+care cu boi, ; cărue cu cai, :+. 0ite mari cornute, :; cai, *&'D oi, (D râmători şi :: capre&$ârleşti este situat pe loc şes în 0alea Jiului înainte de *:D( a făcut paiete din comuna 2etla Suprafaa sa



$ârleşti este situat pe loc şes, în 0alea Jiului& înainte de *:D( a făcut paiete din comuna 2etla& Suprafaa saera de .++ #a, *.( arabile, *-( #a fânee, ( #a 0ie şi pomi, -.- #a pădure, . #a 0atra satului, sunt *.( familii cu(.: suflete, din care **- contribuabili şi au7 *( pluguri, .+ care cu boi, ((D 0ite mari, (+ cai, (+; oi, D+. porci,:D capre, - teascuri 0in& Mai au - puuri şi ( fântâni&

1orceni, scrie La#o0ari, este cătun de reşedină al comunei 5artiu, plaiul 8âlcan, situat pe un loc şes, pe osuprafaă de .D #a, din care **. arabile, -(. pădure, *+ #a 0ie şi li0ezi cu pruni& 4re o populaie de *:* familii,sau D;: suflete din care *': contribuabili& Locuitorii posedă7 * pluguri, .( care cu boi, - cărue cu cai, -D( 0itemari cornute, *( cai, '.. oi, *( capre, . râmători, -+ stupi cu albine&

In 1orceni simt ' puuri, . fântâni şi * cişmea& Lângă cătun se află o ruină, numită )*etatea8(Lăzăreşti aparinea în *:;+ de comuna 2etla& Locuitorii posedau *( pluguri, .+ care cu boi, -.; 0ite mari

comute, **( oi, -+ cai, .( capre, -(+ porci& 4re o întindere de -; #a din care7 *++ #a arabile, ;+ #a fânee, D(#a pomet, ' #a 0ie, ;+ #a pădure şi : #a 0atra satului

4re o populaie de (: familii sau ** suflete, din care '+ contribuabili&în *;+; în raportul anual prezentat într%un supliment la )'uletinul o"icialul ministerului de interne, prefectul I& 5arabatescu prezintă popuîaiwla $umbeşti%Jiu7 D+ bărbai, -+ femei, -D+ băiei, -'( fete, total*&:+( din care *&D;. români, ; italieni, - unguri şi un bulgar& în ceea ce pri0ea ştiina de carte, .;+ oameni ştiaucarte, dinB

eşti%JiuB



rcare D+ bărbai, -+ femei, -+ băiei şi '+ fete& în acelaşi supliment Bsunt prezentai meseriaşii din comună7 -co"ocari, ( dogari şi ' zidari&

Sub aspect economic localitatea $umbeşti%Jiu se prezintă în Bdecursul e6istenei sale trecute ca o aşezare ai căreilocuitori au icat acti0ităi de natură economică în 0olum şi cu specific difereniat de cel e6istent la locuitoriicelorlalte acti0ităi limitrofe& 3conomia agrară, bazată îndeosebi pe creşterea 0itelor, a alternat Htrecut cuforme de economie industrială caracterizată în special prin practicarea diferitelor meşteşuguri ărăneşti& 1ădurileseculare de conifere şi foioase situate în bazinele râurilor Jiu şi Sadu, golurile " alpine ale masi0ului 1arâng au

prile"uit locuitorilor din $umbeşti

i acti0ităi mi6te agrar%industriale care le%au dat posibilitatea să trăiască Biîn condiiile unei semi%

libertăi asumate din proprie iniiati0ă peste HT0oina feudalului reprezentat prin domnitor, boier sau mănăstire&,rB 5ondiiile istorico%geografice în care s%a dez0oltat $umbeşti%Jiu , 0Hiau permis locuitorilor să îmbine



4nul *;;( găseşte localitatea la punctul ei ma6im de dez0oltareB economico%socială& 1e raza oraşului$umbeşti%Jiu funcionau un,? număr de7 două regii autonome <A&M& Sadu, R4!5L $umbeşti%Jiu=? trei societăi

pe aciuni <4&5&9& 8alea Sadului, S&A&I&N&1&R&C&/&,7 !CRJ14N % filiala $umbesti%Jiu=, patru instituii <5onsiliulLocal, Spitalul orăşenesc, Liceul $umbeşti Jiu, 5ircumscripia Fiscală=,, două cooperati0e <5onsum 5oop,5ooperati0a de 5redit=, S&R&L&%uri? asociaii familiale, independeni

8iaa economică a localităii se desfăşura sub influena benefică a prezenei Azinei Mecanice Sadu şi ea înapogeul creşterii sale&&7 3ste prezentat în continuare un scurt istoric al Azinei, B

1e 0alea îngustă a pârâului Sadu s%a construit în *;.: AM Sadu& 7? în anul *;. s%a dispus de către MareleStat Ma"or al armatei? Române sa se facă studii şi lucrări preliminare în 0ederea amplasării7 unor fabrici dete#nică militară, printre care şi o fabrică de muniie, de infanterie& în luna iulie *;.D se #otărăşte construireaacesteia la Nord de 2ârgu%Jiu& Se e6propriază, pentru cauză de utilitate publică, prin /ecretul nr -:+*;.D,:++&+++ mp din comuna $umbeşti??? "ud& !or", pe 8alea Sadului&

înfiinarea uzinei a făcut ca la ieşirea din muni pe platoul deP? deasupra Jiului, pe locul numit Cbre"a, să se



construiască 5olonia Muncitorească care a de0enit după *;: centrul ci0ic, 0iitorul prăşi de Ia * mai *;:;& "

în luna august *;.: s%a dat /ecretul de construire a fabricii7 )irote.nia Armatei SaduQ, care ia fiină prin

înaltul /ecret Regal ? nr .+*+- iulie *;.;& ?/in anul *;.:, luna august, până la - iulie *;.; au Ioc următoarele aciuni7 s%au început lucrările de

bara",s%a început construirea liniei ferate7? uzinale, sub directa supra0eg#ere a /ireciei /omeniilor Militare s%au&7? e6ecutat pe teren măsurători şi lucrări pregătitoare <barăci, magazii, XP$K $$:Mo/r=#r"%! $ Bu.0!2$J]

Tremise, pa0ilion administrati0=, s%au început lucrările de construcie a Tuzinei electrice şi a ane6elor <casastă0ilarelor, conducta de aduc#me, castelul de apă, casa 0anelor, etc=, s%au înc#eiat cu firme de specialitate din ară şi străinătate contracte pentru dotarea fabricii Manufacture des Mac#ines du 9aufc%3#inMul#ouseHprescurtat % M4NAR9IN % Frana=&f



începând cu luna ianuarie a anului *;'( şi până la *&+&*;'( se e6ecută producie de război& La *&+,*;'(se dă ordin de sistare a produciei de război& Cstaşii şi o mare parte a salariailor fiind% din $ucureşti se întorc lacasele lor&

în partea a doua a anului *;'( se e6ecută numai produse ? specifice industriei cooperatiste& /upă *,+&*;'(conducerea militară Z a fost înlocuită cu una ci0ilă iar sistemul de organizare a de0enit unul de tranziie& Sedesfiinează seciile de fabricaie iar atelierele trec direct în subordinea hSer0iciului de Fabricaie], sistem ce se?menine până în perioada *;'; % *;(+&

în anii *;'D şi *;': se e6ecută bunuri de larg consum cum ar 7

fi7 truse sudură, cutii cremă de g#ete, ea0ă de plumb pentru? instalaii, odgoane de cânepă, blac#euri, pioneze, tub pentru ru" de77 buze, capse de?, 0ânătoare,

mânere pentru fierăstraie de mână,7 reparaii şi piese? de sc#imb pentru tractoare&n anul w': întreprinderea îşi sc#imbă denumirea în& )$ntreprinderea 0etalurgică de Stat Sadu , şi este

înregistrată lâ Ministerul Finanelor sub nr& (''*.&+-&*;':&2ot în anul *;': s%a studiat fabricarea capselor miniere simple tip nr& : şi s%a făcut lotul +&

i l d i i i di ifi d f b i l i i



/in anul *;'; până în *;(( producia uzinei se di0ersifică an de an, începe fabricarea capselor miniere nr,:, capsele miniere% electrice instantanee, precum şi pentru instrucie, aprinzătoriH electrici, aceştia din urmă

pentru prima dată în ara noastră&

S%au e6ecutat două ateliere pentru fabricarea capselor miniere?% yu anul *;'; se trece la producia lor deserie& în anul *;(+ se trece2ot pentru prima dată în ară, la Sadu se fabrică în perioada j# 49 %*;(; acordeoaneie de +%:+ başi, iar doiani mai târziu capsele Telectrice cu timpi&

7

A& M& Sadu, fiind întreprindere de grad republican, s%a dez0oltaH? continuu& Nemaia0ând spaiu în loculunde a fost construită iniialH <pe râul Sadu=, a fost construită o nouă fabrică la @m, tot pe teritoriul localităii,în anii *;D % *;:+ denumită Sadu 9&

în anul *;:' începe fabricaia capselor milisecundă pentru%? medii normale cu D trepte de întârziere&începând cu anul *;:D intră în fabricaie pe spaiul 0ec#iului?? frigider cu absorbie, frigiderul cu compresor

de *'+ * şi *:+ *&/in anul *;:: se asimilează agregatul pentru frigiderul cu motocompresor şi termostatul pentru congelator

2.9 % concepie Sadu&??4nul *;;. înregistrează o creştere importantă în fabricarea frigiderelor cu motocompresor şi se pun bazelecreşterii produciei%7 la frigiderele cu absorbie de -- î şi '+* <auto, clasic, mini%bar= prin ac#iziionarea uneiinstalaii de 0opsire cu pulberi în câmp?? electrostatic& 2ot anul *;;. aduce asimilarea capsei milisecundă pentrumedii grizutoase,produs concepie A&M& Sadu& %&'

în anul *;;' se asimilează şi începe fabricarea frigiderului de -'+ * cu compresor& /in luna decembrie *;;'î i d l i f i id l i î i â d i i d di i i



începe aciunea deş ecologizare a frigiderului, întreprinzându%se aciuni de contractare din&? import a uneiinstalaii de 0idare şi umplere cu agent frigorific nepoîuantl începând cu anul *;;' începe procesul demodernizare, rete@nologizare şi di0ersificare a fabricaiei produselor speciale în0?? colaborare cu firme străine&

& ?U%?/e%a lungul timpului uzina a fost condusă de7 1ocio0ăleşteânu Z 4urel <-&+D&*;.; % -'&**&*;''=, 1opescu

4rtur <-'&**&*;'' 9i *(&+.&*;'(=, 1ănescu 5onstantin <*(&+.&*;'( % +'&*;'D=, Stăncescu ?B 5onstantin <+'&*;'D% +&*;'D=, Stănescu 5onstantin <+&*;'D& **&*;'D=, Ionescu 5ristac#e <**&*;'D % *;';=, !#eorg#e /umitru<*;'; % +D&*;(-=, Maco0ei 1etre <*(&+:&*;(- % -+&+D&*;(:=, $uzimi 2oma <-'&*+&*;(; % +*&**&*;*=, Staicu/orin <*;&+(&*;- % +*&+;&*;D=H 5ioată 5onstantin <+*&+;&*;D % +(&*;::=, 9oară 5onstantin <+&*;:: %&? 7

*+&*;;-=, 1opescu ffie <*;;. % *;;D= !ăte" tefan <*;;D % *;;:=,î 1ănoiu 1ompiliu din *;;: până în prezent,secondat de 1iîip ? 5onstantin % director te#nic şi de producie, $oian LorE % director???7 comercial& $ogdanLucian % inginer%şef şi consilerii $urlan Ion şiU&? 8asile 5onstantin& *

2ot unităi ale industriei republicane erau şi carierele de piatrâ&E de la Meri şi de la 1leşa care e6ploataugranitul aflat din abundenăH în aceste locuri, li0rându%* unor beneficiari din "ude şi din ară cum&?, erauîntreprinderile materialelor de construcii $ucureşti, 5lu"??77?

5onstana, 5raio0a, Sibiu, 2imişoara etc& iar 5ariera Meri li0ra t H piatra 5FR%ului& &&& Sectorul forestier beneficia de două întreprinderi distincte focare se ocupau de punerea în 0aloare a

1lăstoi Ion, Roibu 5orina=, 4gent termic <40ramescu Ion, $adea Romulus, 5ârlea 8asile, Manta !#eorg#e,Mitran Ion, Mustaă Nicolae, Cprişoiu /umitru, Raica 2iberiu, Scrimin Mi#ai, Stănilă Marius, 2omiă5onstantin, 2randafir 4drian=, Spaii 0erzi < 4rşanu /ănu, 5iobanu 5ristinel, 5iotor 3lena, 5iucur Maria,/uan Marinela, 9orcu 5armena, 9orcu 1etre, Lăcătuşu Ion, Lazăr Marinela, 1âr0ulescu Ileana, 1opescu 4na,2urcu !abriela, 8ancu Maria, 8âlceanu Sorinei=, 23S4 <$urlea Lucica, !roşanu Filimon, Manole 5ri$tinel,Motorga 1arasc#i0a, 2ătaru 5laudia=

rin Decretul nr( +XkQRR al *onsiliului de Stat ia "iin#ă

)Amenajarea .idroenergetica a râului 5iu pe

sectorul <alea Sadului 4 <ădani numită mai târziu )S(*( 3idroconstruc#ia S(A 'ucureşti Sucursala <aleaSadului(In *;;( a0ea un număr de (+ salariai& 459 rămâne a doua putere economică de pe raza oraşului&Lucrările constau în înfiinarea unui lac de amena"are pe cursul râului Jiu, cu 0olum de .+&+++ mii mc apă,

pentru centrala #idroelectrică 8alea % Sadului, cu o putere instalată de .( M[ şi pentru irigarea terenuriloragricole din "udeele !or" şi /ol"&

S ă i i d bit li t d D ( t " ă l lităil i



Se urmărea asigurarea unui debit suplimentar de D,( mcs pentru amena"area cu apă a localităilor şiobiecti0elor industriale de pe cursul inferior al Jiului, să se asigure apărarea împotri0a inundaiilor a localităilor,obiecti0elor economice şi căilor de comunicaie din zonă printr%un 0olum de - milioane mc de protecie& /e

asemenea lucrarea trebuia să asigure îmbunătăirea calităii apei, prin sedimentarea suspensiilor transportate în prezent din industria cărbunelui&

SAIN1RC/ $umbeşti Jiu este de asemenea o unitate industrială& 5on$um 5CC1& $umbeşti Jiu îşidesfăşura acti0itatea? pe lângă oraş"l $umbeşti%Jiu şi în patru comune7 $ălăneşti, Muşeteşid, Sc#ela, 2urciHeşti&

/upă *;;( se urmărea înfiinarea a o serie de secii de producie%prestări cum ar fi7 croitorie, cizmărie,tricota"e, zidărie& Se urmărea ca unitatea să%şi mărească acti0itatea în sectorul de comer prin înfiinarea unuidepozit de materiale de construcii&

Importană economică mai are şi piatra de construcie e6trasă din cele două cariere7 5ariera Meri şi 5ariera1leşa care e6ploatează7 granitul, aflat din abundenă în aceste locuri <înainte de *;:; acesta? era li0rat industriei

materialelor de construcii din $ucureşti, 5lu", 5onstana, Sibiu, 2imişoara=&4stăzi 5ariera Meri aparine asociailor S35CL RCM4NI4 SR&L& şi S&5& 35}M3/ 5CM S&R&L&,

persoane "uridice române& Societatea este constituită potri0it pre0ederilor Legii nr& .**;;+ pri0ind societăilecomerciale, cu toate modificările ulterioare, sub forma unei societăi cu răspundere limitată <SRL=& Cbiectul

principal de acti0itate al societăii este cel pre0ăzut în 543N la grupa *'**7 e6tracia pietrei pentru construcii&

Spitalul $umbeşfci Jiu a0ea în anul *;;( dublă finanare 1e raza oraşului mai funcionează ' dispensareumane, în centrul ci0ic şi satele componente, un dispensar 0eterinar&

Medicamentele sunt distribuite prin două farmacii ce funcionează în centrul ci0ic&4mplasat într%un cadru natural deosebit, pe o suprafaă de peste *+&+++ m&p, teren al 5onsiliului Local

$mnbeştiJiu, spitalul a6e spaii 0erzi bine întreinute care beneficiază toată primă0ara de prezena )"rumoaselor tămâioare

Nu sunt acestea însă hvinovateU de însănătoşirea bolna0ilor& )<inova#ii sunt cadrele medicale ce se apleacă

asupra oamenilor cu multa dăruire& "/e asemenea trebuie făcută precizarea că spitalul are anga"ai cu contract de muncă pe, duratănedeterminată medici rezideni <1ersu tefan%$ogdan, 2etileanu 8ictor%4drian, 5alotescu Robert% 4lin, 1ătroi4lina%Simona, 4lbu 5armen= în următoarele specialităi7 c#irurgie generală, obstetrică%ginecologie, neurologie&

Spitalul orăşenesc $umbeşti%Jiu a fost înfiinat în anul *;'; ca unitate spitalicească a A&M& Sadu, pe atuncisub denumirea de )Krarn 'nbeşti45iu(

4 " t î t ă i l t i ităi di t i t " i i â d * it l l l



4mena"at într%un cămin al acestei unităi, compus din parter şi eta" şi cuprinzând * camere, spitalul, laînceput neprofilat, a pornit la drum la început cu *( paturi, fiind deser0it de un medic, doctor 5onstantin!ramadă, şase cadre sanitare, un administrator şi un bucătar, iar ca aparatură era înzestrat cu o instalaie

Rontg#en& 4nul următor ia fiina o secie de c#irurgie cu -+ de paturi condusă de medicul primar c#irurg doctor5#irii 1opo0ici, secie dotată cu şală de operaie şi întreg utila"ul şi instrumentarul necesar unei funcionăricorespunzătoare&

în *;(. seciile e6istente, profilate de acum pe medicină internă şi c#irurgie îşi măresc capacitatea la .+ de paturi fiecare, la care se adaugă *( paturi pentru pediatrie& 4ceasta se realizează prin construcii noi, adăugate la0ec#iul pa0ilion& 2ot atunci 0ine Ia conducerea spitalului doctor Maria $ănescu, iar secia medicală este preluatăde doctor Robert /ascălu, care pune bazele unui laborator bine utilat&

în *;(( este numit director doctor 5#iril 1opo0ici, care reuşeşte să obină construirea celui de%al doilea pa0ilion, terminat în *;(D iar în *;(: 0ine la conducere fostul său secund <1opo0ici obinând transferul= doctor

!#eorg#e 5onstantinescu, funcie pe care acesta o deine până în *;D&



3 8# llilivmm

cu grup electrogen propriu instalat şi conectat la reeaua de iluminat a spitalului, are spălătorie dotatăcorespunzător cu flu6 te#nologic&

1repararea #ranei pentru bolna0i se face în& blocul alimentar propriu dotat corespunzător şi în conformitatecu regulamentele în 0igoare <sunt şi spaii de depozitare a alimentelor corespunzătoare=&

4nalizele medicale de laborator şi imagistică se e6ecută în cele două laboratoare care sunt dotate cuaparatură, substane, filme, reacti0i în măsură să răspundă solicitărilor pentru diagnosticare funcie de cazuisticaSpitalului Crăşenesc $umbeşti% Jiu şi a competenelor stabilite de lege& 4ici poate fi remarcat faptul

i ('( U`ycă în anul -++- instituia a beneficiat de aparatură de laborator de la rezer0a specială a armatei şi a primit prindotare de la Ministerul Sănătăii un aparat de raze de înaltă performană )3I1IS DU: DIAG&:S- care de"afuncionează&

Instituia are . săli de operaie&La securitatea şi calitatea actului medical îşi aduc contribuia medici şi cadre medii cu un înalt



La securitatea şi calitatea actului medical îşi aduc contribuia medici şi cadre medii cu un înalt profesionalism&

Instituia mgi are în dotare7 defîbrilator electric portabil, aparatură de balneo%fizioterapie în stare de

funcionare, foarte utilă în secia de recuperare neurologică care de altfel este singura secie de acest tip din "ude, aparat de monitorizare a funciilor 0itale tip S&L&M& de asemeni primit prin dotare de la MinisterulSănătăii şi Familiei&

In completarea aparaturii medicale de"a e6istente în spital directorul instituiei, /iescu /amian a solicitatîn septembrie -++-, aprobată de Ministerul Sănătăii şi Familiei % /irecia pentru probleme speciale şi N42C caîn cursul anului -++. să primească prin transfer aparatura solicitată&

In urma e0aluării seciilor de obstetricâ%ginecologie din "ude, cea de la Sadu întruneşte condiii defuncionare de ni0el L4&, e6istând condiii optime pentru înfiinarea a ( saloane de ^CCM.N! % IN care pot fiamena"ate cu fore proprii şi c#eltuieli minime <o conductă de apă caldă şi ( căzi=&

Spitalul are o capacitate de spitalizare de *D+ paturi organizate în şase secii de specialitate după cumurmează7 medicina internă % '+ paturi,c#ir urgie generală % .+ paturi,obstetrică ginecologie % .+ paturi,neonatologie % ( paturi, pediatrie % .+ paturi, neurologie% recuperare% .( paturi& Spitalul are posibilitatea demărire a capacităii de spitalizare în funcie de ne0oile din localitatea $umbeşti%Jiu şi teritoriul arondat& /easemenea spitalul orăşenesc are camera de7 gardă, farmacie, laborator analize medicale, laborator radiologie şi

-+- #a în gospodăriile indi0iduale7 culturi permanente : <*D- ba=, teren arabil '. <:; #a=, grădinifamiliale - <'; #a=, păşuni îşi fânee naturale 'D <;.=&-& Suprafaa totală aflată în gospodăriile indi0iduale7 curi <*.* #a=, construcii ;' <-&+- #a=

suprafaă agricolă utilizată&.& Suprafaa agricolă totală deinută în alte localităi *,-: <- #a= şi în localitatea de reşedină

;:,D- <-&+++ #a=





amintesc ce a po0estit doamna bibliotecară a liceului că tatăl dânsei 0indea un car de lemne pe *++ lei, pentru, a%şi îngri"ii familia& 5#iar numele Firizoiu, foarte răspândit, 0ine de la cu0ântul firez % ferăstrău&

2oate pădurile de pe teritoriul Ccolulului Sil0ic $umbeşti%Jiu sunt păduri de grupa I funcională, cu rol principal de protecie şi social, în secundar a0ând şi rolul de producie de masă lemnoasă& 3olul de protecie sereferă la protecia cursurilor de apă, a solurilor, la rolul lor antipoluant iar rolul social se referă la funcia deagrement a pădurii&

4cest fapt presupune un mod de gospodărire special& Spre e6emplu pe tot defileul Jiului, unde pădurea are

e6clusi0 rol de protecie nu se organizează tăieri de masă lemnoasă <se fac numai igienizări=&&La un moment dat pe pârâul $ratcu s%a amena"at o rezer0aie naturală, urmărindu%se păstrarea #abitatuluinatural din zonă& !reşeala a fost că această rezer0aie nu a fost prinsă în lege&

/ar pădurile au ne0oie şi de o îngri"ire specială& 4stfel în *;D'7 s%au făcut acti0ităi de împăduriri şireîmpăduriri cu specii de răşinoase şi cu specii cu creştere rapidă în 0ederea producerii unor cantităi cât, maimari de lemn pentru celuloză, plăci aglomerate şi fibrolemnoase??

. din pădurea Ccolului este formată din păduri de fag ; mesteacăn : molid D gorun . molid l



. din pădurea Ccolului este formată din păduri de fag, ;& mesteacăn, : molid, D gorun, . molid, lplop tremurător, * pin, * di0erse răşinoase, D di0erse esene tari şi moi&

5onsistena pădurilor <grad de acoperire= este +,D;&

8ârsta medie la toate pădurile este :+ de ani, din care la fag *++, mesteacăn 'D, molid (., gorun **., bradD, plop tremurător ', pin '+, di0erse răşinoase .;, di0erse tari şi moi + ani& 36istăq multe păduri caredepăşesc *(+ ani <1ădurea 8oişanu=& 5am (+ din pădurea ocolului are 0ârste de peste *++ de ani&

Ma"oritatea pădurilor au fost proprietate pri0ată dar obştească, din care obştea $umbeşti a fost înde0ălmăşie cu statul& în *;.- statul a ieşit din de0ălmăşie <zona între 5ulmea $ratcului, muntele &5#ema şi pânăla /umitra=& în această zonă pădure de stat n%a fost decât Muntele Muncelu din Muşeteşti& 2atărăscu a a0ut

proprietate pri0ată în zona Oănoaga câte0a sute de #ectare şi a0ea şi o cabană de 0ânătoare& 4u mai fost păduri particulare în /umitra, 5#enia <familia !iu0ara şi Lucia /emetriad= & Sc#itul Lainici a a0ut în Cbştea 1leşa D(+#a, donaii de la familia Maldăre seu& Munte particular era /umitra, dar cu pădurari& 36istau următoarele obşti7$umbeşti, $ârleşti, Lazăreşti, 1leşa& Cbştile a0eau nişte reglementări destul de stricte, ade0ărate coduri sil0iceîn miniatură&

S t d t t f i ti * '(+ # l 1l ;+ # t i tit iil d lt Mă ă ti



Crice arbitru 0a fi recuzat7 dacă el, soia, rudele de sus sau de "os, au un proces asupra unei c#estiuniasemănătoare, cu colecti0itate, când el sau soia sa sunt interesai în proces, când el sau soia sa sunt rude directesau colaterale cu în0inuiii, până la al patrulea 7 grad, inclusi0,dacă el, femeia sau copiii săi, ne0ârstnid suntcreditori, datornici şi garani ai părilor,dacă este stăpân sau to0arăş al uneia din pări,dacă este tutore, curatorsau consilier "udiciar al uneia din pări,dacă a mai luat parte Ia acest litigiu ca e6pert şi s%a prezentat în fa0oarea

părilor,dacă a fost martor în acest litigiu, dacă au primit daruri sau făgăduieli de daruri, ori altfel de îndatoriri dela pări&

An membru din colecti0itate poate să facă parte din comisia de arbitra" dacă pările a"ută&/upă alegerea arbitrilor obştea 0a redacta un act scris în care se 0a arăta, sub pedeapsa de nulitate, numelearbitrilor şi contestaiile născute sau ce s%arBputea naşte şi pe care arbitrii au a le "udeca&

4cest act se 0a autentifica de "udecătoria respecti0ă in circumscripia căreia intră colecti0itatea sau latribunalul respecti0 după cum litigiul este de competena "udecătorului sau tribunalului& în actul de compromis<arbitra"= se 0a specifica asupra numirii superarbitrulm&

Fiecare din pări 0a da arbitrilor actele documentele şi memoriile ce 0a fi a0ând şi de care îneleg sa se



Fiecare din pări 0a da arbitrilor actele, documentele şi memoriile ce 0a fi a0ând şi de care îneleg sa seser0ească la clarificarea litigiului în termenul arătat în compromis sau în lipsa unei lăuze e6prese&$ura$eşti%Jm

19 în cap II, )Adunarea colectivită#ii, art& D spune7 întrunirile se p0or ine, de preferină în zilele de sărbătoare&în art& *+ spune cum se fface înştiinarea coproprietarilor7 prin pădurari sau personal " administrati0 alcolecti0ităii prin bateri de tobe prin paro#ii bisericilor pare 0or citii anunul în biserică în prima duminică



cu0iină, în scopul? ameliorării păşunii, prin culti0area plantelor fura"ere <trifoi, Iucernă=&&? crearea de adăpători,umbrare pentru 0ite, gra"duri, stâne etc& Sesizează consiliul de apariia unor boli molipsitoare în 0ite&

5ap 8II7 păşunatul 0itelor în islazuri, păşuni împădurite, goluri& de munte şi păduri7 e6ploatarea pădurilor se0a face pe baza unui amena"ament pastoral sau sil0ico%pastoral, conform căreia se 0a întocmi în fiecare an

planul de e6ploatare a păşunii de către organele ? sil0ice& 4cest plan este obligatoriu c#iar dacă păşunea nu are,,7,amena"ament& 1rin el se 0a specifica7 lucrări te#nice de îmbunătăire, de întreinere <curăirea păşunatului=obligati0itatea mutării7,? strungilor de oi la .%' zile& 2ermenul şi rotaia păşunatului, numărul& şi felul 0itelor ce

pot fi în0oite la păşune se socotesc pe #a în medie&?. 0ite mari sau mici la şes şi - mari sau ' mici la munte? preul 7 păşunatului şi condiiunile de plată? norme de păşunare <se interzice& q păşunatul noaptea şi al caprelor în pădure=? măsurile administrati0e, q sanitare,0eterinare şi de pază ce trebuiesc luate&

1ădurea în general este o c#eltuială, se ine cu c#eltuială& $ugetul Cbştii 1leşa prezintă 0eniturile posibil deobinut7 ,

*& Sumele de #ani ce urmează a se realiza din e6ploatarea q parc#etelor anuale, fie în regie,



*& Sumele de #ani ce urmează a se realiza din e6ploatarea parc#etelor anuale, fie în regie,di"mă sau antrepriză şi anume la &% capitolul )roduse principale

-& 8aloarea tuturor arborilor uscai, rupi sau doborâi de?%7 0ânt, a materialului sec#estrat de la

delic0eni&.& 8eniturile ce urmează a se realiza din arendarea 0ânatului&



(& 5#eltuieli pentru înfiinarea de pepiniere&& 5#eltuieli pentru împădurirea parc#etelor, locurilor goale&D& 5#eltuieli pentru recoltări de semine&:& !aranii de împăduriri&;& 5#eltuieli pentru ameliorări pastorale ca stârpirea măceşului, "neapănului, pinului târâtor, distrugerea

muşuroaielor din păşuni etc&*+& 5#eltuieli cu lucrări te#nice <gărdulee, fascina"e, cleiona"e, bara"e= şi sil0ice <înierbări, plantaii= în

terenurile degradate&**& 5#eltuieli construcii de cantoane pentru brigadieri şi pădurari, gra"duri, stâne&*-& 5#eltuieli #otărnicii, măsurători, amena"amente pentru păduri şi amena"amente sil0ico%pastorale

pentru păşuni,*.& 5#eltuieli de e6ploatare a pădurii în caz de e6ploatare în regie&*'& Impozite, asigurări&*(& 5#irii, iluminat, încălzit, mobilier&



, , ,*& Remuneraiile personalului conform statului de plată&*D& /iurna şi c#eltuielile de transport pentru "udecători şi membrii 5onsiliului de 4dministraie în

deplasările lor făcute în interes de ser0iciu&*:& Fond pentru desc#idere de credite suplimentare&

i>>



5iupercile comestibile şi bureii pădurii <mănătărci, gâlbiori, zbâreiogi, burei 0inei de fag numii păstră0i, bureii lăptoşi, g#ebele, creasta cocoşului= sunt un preios adaos în alimentaia sătenilor şi a onor orăşeni cecunosc această e6celentă şi 0ariată bogăie a pădurilor&

1ână în T;-* nu a e6istat o lege a 0ânătorii& 4cum acti0itatea este reglementaă&1e teritoriial ocolului nostru e6istă două fonduri de 0ânătoare& Le desparte Jiul& în ceea ce pri0eşte 0ânatul

e6istă o e0idenă a speciilor de 0ânat la care e0aluarea se face pe se6e şi specii de 0ânat la care e0aluarea nu seface pe se6e&

Speciile de 0ânat la care e0aluarea se face pe se6e <an -++.= au un număr de e6emplare prezentat mai "os7Specii Cptim 2otal Masculi Femele

5erb comun ;: D+ -: '-B

5ăprior *+D -. ; *'

5apra neagră q .D .; *- -DSpeciile de 0ânat la care e0aluarea nu se face pe se6e7



Specii Cptim 2otal

Mistre DD (D

Iepure .(+ (:

5ocoş de munte *: *;Ars ** *-

Lup ' (

Râs ' 1isică sălbatică *+ *-8iezure $ *:

8ulpe $ -(%$umbeşti%Jiu

lipsa unei asemenea linii, să întrebuineze "andarmi călări care să transmită ordine urgente şi să semnaleze,totdeauna prea târziu, e0adarea sau& dispariia 0reunui făcător de rele care găsesc cel mai lesnicios mi"loc de a se

pune la adăpost trecând frontiera prin acest punct&5biar şi în *;;( acti0itatea de poştă şi telecomunicaii era7 slab dez0oltată, rămasă la ni0elul anilor *;+&

36ista o singură centrală telefonică manuală, care deser0ea '++ abonai& /in *;; s% au început lucrările pentruconstrucia centralei telefonice automate 7 prin alocaii bugetare, prin RCM23L35CM& în -++. condiiile oferiteabonailor sunt moderne&

Cficiul poştal $umbeşti%Jiu aparine de 5ompania Naională H 1oşta Română& /iriginte poştă este doamna5iocârlan 8aleria, casier% $urligică Mi#aela, oficiani 5opiluş 3ufimia şi 1opescu Ligia iar factori poştali5impu !#eorgbe, !#ergan Ion, tefii 8iorica, Moraga ion& q

4cti0itatea se bazează pe ser0icii poştale tradiionale7 corespondenă, mandate, mesagerie şi alocaii,operaiuni banc%post, încasări telefoane, 0ânzări produse papetărie&

Cficiul poştal $umbeşti%Jiu deser0eşte toată localitatea&Armează specializarea cu ser0icii noi poştale7 3%post, 3%mandat, într%o primă fază&



p p p pTRANSPORTURI

Iată ce spune Labo0ari despre căile de comunicaie ale*? localităii înainte de *;++7 comunicaia între

Lâzăreşti şi 2etila se % face pe drumuri ordinare&1este apele principale Jiu şi Sadu sunt poduri7 1untean $umbeşti%1orceni, construită de locuitori şi podul peste Sadu7 alB şoselei naionale ce duce spre frontieră, construit de stat& Q 5omunicarea comunei $umbeşti seface prin şoseaua naională 2ârgu%Jiu % 1etroşani, prin şoseaua comunală ce străbate comuna P de la Nord laSud, printr%o altă şosea comunală, ramificaia celei de mai sus şi care duce şoseaua naională de la cătunul$ârleşti&B

Mai sunt trei drumuri ordinare7 unul din cătunul $ârleşti, duce la comuna !ruiui şi cătunul 4rşeni, altul din$umbeşti în şoseaua naională, al treilea, drumul pe marginea Sadului ce se desparte de şoseaua naională, de laconfluena acestuia cu Jiul, merge paralel cu râul şi duce în muni la pic#etul !loabele? mai este o potecă care

merge pe plaiul $umbeştilor şi duce în muntele 2rântorul şi de aici la pic#etul 5următura şi muntele 1altinul&Craşul posedă o reea de căi de comunicaie accesibilă, reprezentată prin calea ferată electrificată, care aremai multe staii c#iar în interiorul defileului, de asemenea şoseaua naională, numeroase drumuri forestiere, ca şi

potecile ce%* poartă pe drume în orice sector al oraşului&4şezările ce compun oraşul nu au folosit ca suport terasele superioare unde au fost ferite de inundaiile



Sarmisegetusa& Armele lui s%au precizat la $âlbăneştii de Jos <fost $ăseşti=, 5răguieşti şi 5orco0a <"udeulMe#edini=& An alt drum începea de la $ec#et <0ărsarea Jiului= trecea prin aşezările romane Oă0alu % 5raio0a %Răcari % 1inoasa % $umbeşti şi de aici peste muni în 2ransil0ania& Locuitorii din $umbeşti îl numesc până înmuni )drumul de la Glâmeic8( 1e sub munte, un alt drum care plecând de la $umbeşti trecea prin Săcel %!rădiştea % Ioneşti <!o0ora= % 1iteşti % 1loieşti % /ra"na de Sus % $uzău % până la 8alea iretului& /esigur dinaceste drumuri se desprindeau altele ce uneau între ele satele romane&

5ăile de comunicaie sunt reprezentate de căile ferate şi căile rutiere, care au o densitate peste media pe

"ude&Reeaua de căi ferate este reprezentată în primul rând de calea ferată normală ce tra0ersează oraşul de Ianord la sud şi face legătura între Cltenia şi 2ransil0ania prin defileul Jiului& Mai e6istă câte0a racorduri de caleferata care deser0esc obiecti0e economice7 Sadu I, Sadu I 5ariera 1leşa&

Reeaua d căi de comunicaie rutiera este formată din /N <construit în ultimul deceniu al secolului all%Iea şi asfaltat în *;D+ %*;D-= ce străbate teritoriul pe direcia Nord%Sud <prin defileul Jiului=, /N( ceasigură legătura cu localităile de sub munte <Muşeteşti, 5rasna, No0aci, $aia de 1ier, 1olo0ragi=, /5 *'; care



face legătura cu comuna Sc#ela şi drumurile comunale /5. şi /5.4 ce fac legătura cu satele ce aparinoraşului&

Străzile oraşului <Jiului, !ării, 2randafirilor, Narciselor, 1arângului, !rigore%4le6andru !#ica, Oorilor,5astanilor, Stadionului, 5lubului, Muzeului, Nufărului, Liliacului, $u"orului, !#eorg#e /umitrescu%$umbeşti,!#eorg#e 2ătărăscu, $radului, 5astru%8ârtop, 8işina, Meri, Lainici, 1ietrele 4lbe = şi aleile <!ării, Merişoruluişi 1leşa= au o lungime de ((,** @m,

"&



5alea ferată Filiaşi % 2ârgu%5ărbuneşti % Li0ezerii % **D @m a fost construită de administraia 5FR între anii*:: % *;': în ( etape, în regie proprie, cu antreprize particulare, tineri 0oluntari, şi militari ai armatei române&

/in 2ârgu%Jiu urcă de%a lungul Jiului spre Nord, trecând prin $umbeşti%Jiu şi în continuare prin /efileluJiului, până la Li0ezeni&

încă din *::, consilierul de finane 4begg fusese însărcinat să alcătuiască un studiu în 0ederea construiriiunei cai ferate de la frontiera României cu 4ustro%Angaria pe 8alea Jiului până la 5raio0a& 36ecuia a fostconcesionată companiei Straussberg, care cerea autorităilor române acceptul pentru libera intrare în ară a *++

lucrători cărămidari de naionalitate germană din 1rusia, prin $ec#et, pentru construcia căii ferate& 1roprietariide terenuri reclamau compania care le%a stricat culturile şi le%a ocupat terenurile fără să plătească despăgubirile,4 rezultat tronsonul 5raio0a % Filiaşi,

La -( mai *::- s%a aprobat prin lege construcia a D++ @m de cale ferată secundară, legiferată în *::', fiindnominalizată şi calea ferată îngustă Filiaşi % 2ârgu%Jiu& Studiile construirii au început în *::( şi s%a a"uns laconcluzia că sumele alocate erau suficiente pentru construcia unei căi ferate cu ecartament normal în plus, prin0enirea în *::D a inginerului 4ng#el SalignE la conducerea ser0iciului )1ucrări noi s%au modificat în proiecte



podurile iniiale din lemn, cu poduri metalice, do0edite a fi mai economice şi



Lipsa forei de muncă şi materialelor în timpul războiului şi după război au dus la tergi0ersarea lucrărilor,care 0or fi finalizate între * aprilie şi -- octombrie *;': <Meri % Li0ezeni -. @m&=, 4 fost e6emplar elanultinerilor c#emai de partid să lucreze în brigăzi pe şantierul $umbeşti % Li0ezeni&în mai puin de şapte luni s%aterminat o lucrare gigantică începută cu -( de ani în urmă şi mereu abandonată&

La .* octombrie *;':, primul tren încărcat cu cărbune din 8alea Jiului a trecut pe linia ferata construită detinerii brigadieri& 1rin desc#iderea acestei linii, distanele pe calea ferată între Muntenia, Cltenia şi 8alea Jiuluis%au scurtat cu sute de @ilometri&

La lucrările din această perioada au participat -D&;:: tineri 0oluntari, constituii în ;antierul &a#ional de 0uncă nr( Q )G2eorg.e G.eorg.iu Dej( Numai pe tronsonul $umbeşti%Li0ezeni, cu o lungime de .* @m s%aue6ecutat -,. milioane mc terasamente, -* poduri şi (; podee, cu o lungime de *&* m, -D 0iaducte de peste*+++ m, .; tunele cu D&::+ m , -&(++ m ziduri de spri"in, ( staii, costul lor fiind la această dată de *,' miliardelei&

1rin 0olumul impresionant al lucrărilor <poduri, podee, 0iaducte, tuneluri şi ziduri de spri"in, care ocupă*-, @m, adică '+ din lungimea traseului=, linia $umbeşti % Li0ezeni constituie cea mai grea construcief i ă di i di l i l di 3



fero0iară din ara şi una dintre cele mai grele din 3uropa&In anul *;':, concomitent cu finalizarea tronsonului $umbeşti % Li0ezeni *&+++ de ostaşi ai armatei române

şi .&+5+ brigadieri au lucrat la modernizarea tronsonului Filiaşi % $umbeşti%Jiu, pentru a%* ridica la capacitateade transport a liniei noi&în perioada *::: %*;', remorcarea trenurilor pe calea ferată Filiaşi % Li0ezeni s%a făcut cu locomoti0e cu

abur, asigurate de depoul 5raio0a şi remizele de locomoti0e din Filiaşi şi 2ârgu%Jiu&/in *;'au început să fie folosite, pe această cale feratăU locomoti0ele diesel electrice, iar de la .*

decembrie *;D. locomoti0e electrice& în perioada & *;: %*;D. sa electrificat calea ferată Filiaşi % 1etroşani1entru $umbesti%Jiu, localitate prin care când0a treceau numai poteci singuratice, prin poziia pe care o

ocupă ca o poartă de cetate, ce zăcea când0a ză0orâtă în înc#eieturile ei, această racordare la ci0ilizaie princonstruirea drumului naional şi a căii ferate, începe o perioadă de dez0oltare deosebită în toate domeniile7

economic, în0ăământ, cultură şi ocrotirea sănătăii&1rincipalele poduri care erau aici sunt podul peste 2etila, din apropierea localităii 5urtişoara, lung de * m,construit în *;*. şi consolidat în *;-, podul pasa" 5FR de la 8alea Sadului, lung de .( m, construit în *;(*,

podul la intrarea în /efileul Jiului !a A&M& Sadu, lung de .;( m, construit în *;*.& 2ot în *;*. au fostconstruite podurile de lângă Lainici, primul lung de * m iar al doilea, aflat spre limitaU cu "udeul 9unedoara,



23L38IOIAN3 1RIN 54$LAtJ(

36istă - "irme de tele0iziune prin cablu în localitate&4JCFM

în *;;: a luat fiină la $umbeşti%Jiu 4genia Judeeană de ocupare a forei de muncă& 4ici îşi desfăşoarăacti0itatea inginerul $ălă Marcel încercând să fie un mediator pe piaa forei de muncă a localităii, situat întrecererea şi oferta de foră de muncă&

4JCFM $umbeşti%Jiu oferă ser0icii atât pentru societăi <firme anga"atoare= cât şi pentru persoane aflate în

căutarea unui loc de muncă& 1entru firme oferă ser0icii de creditare, cu dobândă foarte mică, sub0enionarealocurilor de muncă pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă ce an peste '( ani, întreinători unici defamilie, absol0eni şi persoane cu #andicap& 1entru şomerii care se anga"ează se acordă .+ din indemnizaia deşoma" pe perioada anga"ării, primă de două salarii minime pe economie pentru cei ce se anga"ează la o distanăde peste (+m, primă de şapte salarii minime pentru cei se%şi mută si domiciliul după locul de muncă&



1iaa forei de muncă şi restructurările din industria zonei au dus la apariia 1arcului Industrial& 4cesta esteo societate pe aciuni care a luat fiină prin Crdonană de !u0ern a0ând uniK administrator 5onsiliul Judeean

!or"& 4cesta a luat fiină în fostele spaii ale A &M& Sadu şi orientează anga"atorii pentru a in0esti în teritoriul parcului, punându%le la dispoziie spaii cu toate utilităile plus personalul salariat de care ar a0ea ne0oie, în iulie-++. sunt cinci unităi care îşi desfăşoară acti0itatea în parcul industrial

In funcie de numărul de anga"ai, firmele cele mai puternice de pe raza localităii sunt7 Suinprod cu **;anga"ai 3co [old SRL cu DD salariai Cltenia Star Muzic 1roduction cu (- 5ariera Meri cu '- anga"ai 1ro



4cum fiecare dintre copii are afacerea lui în care pune suflet iar munca unde se pune suflet este răsplătită&Iată lista firmelor e6istente în anul -++. pe teritoriul Craşului $umbeşti%Jiu7 i4AR4S S&R&L&? 4$4R3 S 54RM3N S&R&L&? 4/355C S&R&? 4/N4S 5CM S&R&L&? 4I/4 S&R&?

4IL4RC5 S&R&L&? 4L/4N4 4!RC2CAR S&R&L&? 4L/35CR4 5CNS2RA52 S&R&? 4L35CN 1RC/S&R&L&? 4LL MASI5 S&R,? 4LLS}S23M S&R&L&? 4L14FIMI 5CM S&R&L&? 4NRC 5CM S&R&? 4N23LIC1RC/ S&R&L&? 4S^L31}CS 5CM S&R&L&? 484!RI/ 5CM 32M S&R&L&? $452IM 5CM S&R&L&?$3!CNI4 5CM S&R&L&? $3N3FI5 S&R&L&? $3R$3R45 1RC/ S&R&L&? $I5C54NA21RC/ S&R&L&? $ILFCR

S&R&? $C!4/32S&R&L&? $C!3\4N S&R&L&? $CR593N 1RC/ S&R&L&? $CR!FCR3S2S&R&L&? $C2IO132 2R4NS S&R&? $AL45A S&R&? $AR/AS3L 5CMS&R&? 5 $% F4RM4LIS S&R&? 54$LA 28 S&R&? 54!I84 5CC13R42I84 M3S23SA!4R34S54MI54? 54N/CR IM1CR2 31CR2 S&R&L&? 54RI3R4 M3RI S&R&L&? 54R142 4!R3!423 S4$A5AR32I 1AN52 /3 LA5RA 1CR53NI? 54SNI 5CM S&R&? 5LA$ M3RI/I4N -++- S&R&?5C/RAY NI5C 1R3S2 S&R&?



?JI5CL3!IAL MI94I 8I234OAL? 5CM14NI4 9C23LI3R4 !CRJ S&R&? 5CMS48 142R3IM S&R&L&?5CNF33/ S&4&? 5CNSIL2AL LC54L $AM$3S2I JIA? 5CNSAL2IN! 5CM J&I&SRL? 5CNSAM5CC1$AM$3S2I JIA? 5CC13R42I84 /3 5R3/I2 5CLS45R3/ $AM$3S2I JIA C5? 5CS!4$ 1R3S2 5CMS&R&? 5RILIC /A3 3IM SRL $A5AR32I % 1AN52 /3 LA5RA $AM$3S2[IA? 5RIS2I MCN4S&R&L&? 5RCI23 4LI$4R!32 5MM? /4$5CM3/ S&R&L&? /494 5CM S&R&L&? /4RJ4N IM13 S&R&L&?



S&R&L&? R3L4/M3/ S&R? R3N24 IM13 S&R&L&? R3N24$IL S&R&L&? R3N2%RCM 5CR1CR4SICNS&R&? R3NOC IM13 S&R&L&? R314R423I MINI3R3 S&4&? RCM$RI2 S&R&L&? RCN!IR 5CM14N}S&R&L&? RC83RS S&R&L&? RCM4R 5CC13R42I84 M3S23SA!4R34S54 MI54? RA/I S&R&L&?RA/I4N4 5CM S&R&L&? RAS3S5A /CRIN S&R&? RA833M S&R&L&? R}C/3L IM13 S&R&?S4&!&/I4N4 S&R&? S4/A IM13 S&R&L&?% 4R13L3 RCA S&R&? S5 4N5CR4/ CL23NI4 S45R4IC84 % 1AN52 /3 LA5RA $AM$3S2I%JIA? S5& 4!93MIL 5CM S&R&L&? S5& ICN4AR S&R&? S5&

N4N 3L352RCFIL S&R&L&? S5& RCM5CM1 /4NI3L S&R&L&? S5& OIR5C !RIM4L/I S&R? S5R}5C$

5CM S&R&L&? S34 4N/ L4N/ M4} S&R&L&? S3!8RN 5CM S&R&L&? S3MN4L M- S&R&? S3R3S 1RC/5CM S&R&L&? S3R8I5IAL 1A$LI5 /3 !CS1C/RI3 5CMAN4L4 $AM$3S2I%JIA? SIL84 IN/AS2RI3SS&R? SIN/I542AL LI$3R B3R4M]? SIN/I542AL LI$3R R4.ML% AM&S4S4/A? SM4R2}S&R?SC5I324234 4!RI5CL4 1CMI5CL4 5AR2ISC4R4? SC5I324234 5CM3R5I4L4 AOIN4M354NI54 S4/A] S4 FILI4L4 4 5CM14NI3I N4YICN4L3 RCM~RM S4? SC!34N4 5MM? SCLSILS&R&? SCL2M S&R&L&? SCM.M4S 1R3S2 5CM S&R? SCR5L4A 2R4/3 S&R&L&? SCS23N L2/ S&R&L,?SC}M3 5CM S&R&L&? S14RRC[ S&R&? S1I24L CR3N3S5? S1I24LAL CR3N3S5 $AM$3S2I%JIA? SAIN1RC/ S4 ? SA83M4/ S R ?



JIA? SAIN1RC/ S4&? SA83M4/ S&R&?

crucea lui 9ristos răstignit poartă încă, încrustat, următorul te6t conceput c#iar de ctitor7 )Aid miram petrecutcopilăria, aici mi4am trăit (tinere#ea, aici mi4am găsit bătrâne#ea( Dănăia#ă zis ăicumMai departe, pornind înstânga, pe /rumul Neamului şi urcând puin prin poiana cu iarbă mătăsoasă se a"unge pe culmea de la)*ioara8( 1ri0eliştile magnifice îndeamnă călătorul la popas&



la lumină, la punctul )1a *omandă]& Iar conace locuite de oameni primitori şi dornici de a intra în 0orbă cutrecătorii& în dreapta o groapă mare, locul unde, în timpul primului război mondial nemii îşi instalaseră uncentru de comandă, de unde şi numele locului& /e acolo în dreapta se întinde conacul lui Lianu Fotescu, unde înfapt de seară se aude clipocind apa de la 4lun&

în stânga se 0ede conacul lui 8ărzoiu, iar mai apoi alte câte0a& 4ici se termină plaiul& Nu însă şi cărarea carestrăbate muntele 4rgele şi de acolo până sus pe culmea 1arângului& Oiua însă fiind spre sfârşit drumeul coboară

pe 0alea lui 5#itiu până la Lainici, de unde, pe şoseaua europeană se a"unge repede Ia $umbeşti%Jiu&

4cti0itatea de turism a oraşului $umbeşti%Jiu s%a dez0oltat în strânsă legătură cu potenialul turistic pe careîl oferă regiunea &Se poate 0orbi de un turism local cu o mare amploare, datorată mai ales frumuseii peisa"ului&Locuitorii din oraş, tinerii şi pensionarii, mai ales, nu refuză niciodată o călătorie prin locuri de o frumusee greude descris , preferând%o de multe ori plimbărilor pe străzile oraşului <care a6ata din ce în ce mai frumos=&

Craşul $umbeşti%Jiu pri0it prin prisma unor multiple aspecte se situează printre puinele oraşe ale tării încare se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a acti0ităii turistice&

36istă un potenial natural format din obiecti0e naturale care constituie puncte de atracie turistică&în aceeaşi măsura e6istă monumente istorice care se împart în7



în aceeaşi măsura e6istă monumente istorice care se împart în7% castre romane7 8ârtop, $umbeşti, 1orceni

% mănăstiri, sc#ituri7 8işina,%Lainici şi Locurele% monumente istorice7 Monumentul /ragalina% construcii medie0ale7 5ula de la 5urtişoaraSă începem cu cele ce îmbină peisa"ul natural cu cel antropic&

/efileul Jiului4cesta începe de la confluena cu râul Sadu şi ine până la Iscroni, în Nord& In defileul foarte îngust se 0arsă

în Jiu o serie de pâraie, cu caracter torenial, din care cele mai importante sunt7 Măgura Mare, /umitra,5erbănaşul, $ratcu, Sadu, unele însoite de drumuri forestiere& Meandrele încătuşate ale Jiului în defileu şuntînsoite de succesiuni de curbe ale şoselei, de artere de comunicaie au fost săpate în stâncă din cauza strâmtoriidefileului& 5ele două masi0e 1arâng, pe stânga Jiului şi 8âlcan pe dreapta acestuia se ridică ameninător deabrupi, au trene de trene de gro#otişuri deasupra albiei râului care hmugeşteQ în încătuşarea defileului&

5alea ferată $umbeşti % Li0ezeni, construită în *;':, permite una din cele mai impresionante călătorii cutrenul din ara noastră& 1ri0ită de pe înălimea 0iaductelor, 8alea Jiului îşi desfăşoară întreaga ei măreie& 2renulstrăbate zeci de tuneluri&



Sunt situai în partea dreaptă a Jiului& Craşul $umbeşti% Jiu constituie punct de plecare pentru di0erse traseedin aceşti muni& 5el mai frec0ent folosită este 8alea 1orcului& /e%a lungul? ei, străbătând c#eile cu acelaşinume, pe drumul forestier, se poate a"unge prin pasul 8âlcan în oraşul 8ulcan din $azinul 1etroşani,

8ictor 2ufescu si Mocanu <*;'= menionează drumul roman ce trecea prin 1asul 8ulcanului prin care autrecut trupele romane la cucerirea capitalei /aciei& /ar a fost Jiul drum umblat încă din 0ec#imeX 1entru epoca

preromană nu sunt do0ezi&în zona muntoasă această 0ale îngustă cu 0ersani po0ârnii, nu lăsa pe unele poriuni loc de trecere,

frec0ent fiind impracticabilăB&Secole şi c#iar milenii, drumul de legătură între Cltenia şi 4rdeal nu sUâ|acut prin sălbaticul şi îngustuldefileu al Jiului ci peste culme, prin 1asul 8âlcan la *-* m înălime pe unde au urcat şi armatele romane îndrum spre capitala /aciei, pe care au asaltat% o din mai multe direcii& 2radiia a păstrat amintirea acestei treceri,

ba s%au găsit şu urme materiale care atestă acest lucru& Stau mărturie do0ezi materiale7 un depozit de denaridescoperit aici&

Armând drumul forestier de lângă pârâul 1orcu se aude apa ce bolboreseşte printre pietre& în dreapta şi înstânga codrul îşi apleacă poalele mai să mângâie frunile oamenilor în timp ce apa coboară din treaptă în



stânga codrul îşi apleacă poalele mai să mângâie frunile oamenilor&, în timp ce apa coboară din treaptă întreaptă formând o spumă albă ca laptele&

r2 $umb e s& i%J in&%B

1atru ore se înaintează în susul 0ăii, după care se a"unge la capătul drumului forestier& /e aici, călcând din piatră%n piatră, accesul pe 0ale de0ine tot mai greu& Armează o anga"are spre dreapta, într% un urcuş abrupt prin pădurea de fag /upă o oră se a"unge în golul alpin, foarte aproape de stâna Moiasa& Armează un binemeritat popas, prile" pentru a trece în re0istă minunate pri0elişti&

/in culme se porneşte spre apus& Iarba moale dă senzaia mersului pe un co0or pufos, nemărginit& în scurttimp se a"unge la 0ec#iul drum ce unea Sc#ela !or"ului cu Jiul de 8est, peste 1asul 8âlcan& 1e aici, în marşulsău spre 4lba Iulia a trecut odinioară Mi#ai 8iteazul şi mult înainte romanii, fiind singura legătură între 5astrul

din $umbeşti şi Sarmisegetuza Alpia 2raiana& Se intră pe această cărare şi se coteşte spre nord, către 1asul8âlcan& în dreapta se 0ede adâncitura Cbârşiei $ratcului şi culmea muntelui /umitra& Iată 1asul 8âlcan& în faăaltă desc#idere de pri0elişti minunate7 în stânga se 0ede 8ârful Stra"a cu toată splendoarea lui iar în dreapta

panorama 1arângului şi 0ârfurile lui semee, după care, la nord, 8ârful lui 1ătru şi 8ârful ureanu& în faă, peste8alea Jiului de 8est se zăresc înălimile Retezatului până departe către !odeanu 4ici traseul ia sfârşit turiştii



$umbeşti%Jiu au o 0aloare şi o semnificaie istorică deosebită în conte6tul formării poporului român dinsimbioza populaiei geto%dacice cu cea romană&în apropierea 5astrului Roman s%a construit 1opasul turistic cu acelaşi nume, care dispune de căsue de cazare,restaurant şi parcare&

-& 5astrul de la 8âr top& Nu departe de castrul de la $umbeşti spre nord la circa :++ m pe şoseauanaională în locul numit )<ârtop se află un castru de pământ tot pe malul stâng al Jiului, între :- % :. peşoseaua naională 2ârgu%Jiu % 1etroşani& 5astrul şi%a luat denumirea după pârâul cu acelaşi nume ce trece pelângă el şi este distrus în cea mai mare parte de calea ferată 2ârgu%Jiu % 1etroşani şi de gropile unei cărămidării&

în săpăturile din interiorul lui s%au găsit modeste urme de ceramică, un 0ârf de lance, piroane de fier şi treimonede din sec 3& e&n& Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la$umbeşti, la o distană de :++ m spre sud&

5astrul de la 8ârtop măsoară **(6*-( m şi a fost cercetat prin sonda"e de 2ocilescu, 1olonic, Fiorescu şi$ii"or, care au scos la i0eală cărămizi şi igle romane&

4re un 0al de pământ lat de *' m şi înalt de +,(+ m % - m, un şan adânc de +,(+ m şi lat de ** m <unu=5astrul a fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a /aciei de către romani <*+* %*+- şi



5astrul a fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a /aciei de către romani <*+* *+- şi*+( %*+=, după care , a fost abandonat& Lângă castru s%au găsit urme ce presupun o aşezare ci0ilă& Misiunea

acestui castru era de a supra0eg#ea drumul roman ce pleacă de la $umbeşti prin 1orceni peste muni, prin 1asul8âican spre Sarmisegetuza precum şi de a supra0eg#ea populaia dacică de aci& 3ste important faptul că romaniişi%au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cuturnuri de pază şi sanctuare& $azai pe cele arătate mai sus, se poate emite ipoteza că şi aici în $umbeşti în5#eile Jiului a e6istat un turn de pază şi un sanctuar dacic&

., 5astrul din 1orceni& Nu se ştie sigur dacă este 0orba despre un castru roman, cert este că pe loculnumit )la cetate^ se află o fortificaie de pământ patrulater făcută sumar nu s%a aflat nici o urmă romană& Anii,spun ca ar fi o fortificaie austriacă, dar acest lucru nu poate fi ade0ărat pentru ca austriecii nu a0eau nici unmoti0 să construiască o asemenea fortificaie în nordul Clteniei c#iar dacă o stăpâneau sau înainte de stăpânire

#otarul cu imperiul #absburgic era mult mai spre nord&36plicaia că nu s%au găsit urme romane poate fi că acest castru a fost construit primul dar greşit amplasat,fiind prea sub munte, fără 0izibilitate şi uşor de atacat prip surprindere de către daci, s%a renunat la el,construindu%se castrul de la 8ârtop, abandonat şi acesta după construirea castrului de piatră de la $umbeşti&

4 doua etapă este cea de atestare documentară a sc#imnicului 4tanasie <secolul 8AI=&4 treia etapă % etapa reconstiniirii de către gor"eni la începutul secolului I, biserica 0ec#e din zid& 5ele

dintâi două biserici, nicodiniană şi anastasiană, biserici strict mona#ale au fost construite din lemn, dupămodelul dade, oltean şi transil0an, dispărute complet& 4 treia biserică de zid gros de peste un metru este cea asecolului 8A2" fără nici o modificare&

2oi cei care au încercat o istorie a mănăstirii Lainici au pornit de la inscripia bisericii actuale care poartădata de *:*D, doar cu o parte din ctitorii ei& Singura meniune a tuturor este că actuala biserică a fost zidită petemeliile uneia mai 0ec#i&

/upă unii, toponimicul )1ainiciQQ este de origine greacă şi ar însemna )de piatră] acest lucru ar confirmalegăturile getodacilor cu grecii dar s%a emis şi ipoteza, plauzibilă, a unei origini ling0istice dacice7 că Lainici arderi0a de la tribul geto%dade al )1aitor ] care este bine cunoscut încă prin secolele I8% 8I împreună cu celal)bessilor B din care au rezultat denumirile de $asarab şi $asarabia& 1rofesorul Ianăş Ion susine aceastăipoteză, deoarece în această regiune sunt o mulime de antroponime de origineBu.0!12K Ju



dacică cum sunt Sado, 'ubentis, care au putut trece în toponimia actuală sub denumirea de Sadu şi $umbeşti&

/ocumentul de importană primordială este o h Istorie a s"ântului Sc.it ot 1ainici pre cât s4au putut scrieacum QV+, scrisă de stolnicul 5onstantin $ălteanu, unul din ctitorii Mănăstirii& 5el mai 0ec#i document încare se 0orbeşte de e6istena mănăstirii este cel prin care 5alinic călugărul dăruieşte la *' iunie *D:',sc#imnicului 4tanasie şi celorlali călugări de la Lainici o casă în 2ârgu%Jiu& /in acest zapis rezultă că la anul*D:' e6ista la Lainici un sc#it din lemn&

Mănăstirea a primit prin danii pământ, pări din7 muni cu păduri, mori, păşuni, li0ezi cu pomi, 0ite etc&Mănăstirea a primit pământuri şi păduri pe raza satelor din "ur7 $umbeşti%Jiu, Sadu, 2etila, 5urtişoara, 1leşa,!ornăcel, 1işteşti, 2ârguJiu&

3ste situată la ; @m de centrul ci0ic al oraşului& Mănăstirea a fost construită în anii *:*-%*:*:, în 0remea

domnitorului !#eorgbe 5aragea& La Mănăstirea Lainici s%a ascuns în anul *:*D 2udor 8ladimirescu, îmbrăcat în#aine călugăreşti, pentru a scăpa de urmărirea turcilor, împotri0a cărora luptase în războiul ruso%turc din *:+%*:*-&

în anul *:-* această mănăstire a constituit punctul de spri"in pentru pandurii lui 2udor 8ladimirescu&Secularizarea a0erilor mănăstireşti a afectat şi mănăstirea Lainici căreia i s a lăsat doar strictul necesar

4şezat deasupra sc#itului Lainici este întemeiat de preoii mona#i Luca şi 5leopa <Lupu Stolo"anu dinStolo"ani şi 5onstantin 5artianu din 5artiu=& 4ceştia au înzestrat sc#itul cu opt pogoane de pământ, cumpărat deei, pământ pe care s%a clădit $iserica&

Sc#itul Locurele a fost părăsit m timpul primului război mondial dar a suferit mai puine stricăciuni decâtMănăstirea Lainici&Sc#itul Lainici

4cest sc#it este aşezat în trecâtoarea Lainici, de unde şi numele, pe malul stâng al Jiului, şi documente0ec#i spun că este construit din lemn de )cucoana ăianca < 3 1oianca din $umbeştiX=, 4cesta a fost clăditmai înainte de -. iunie *:*., dată la care Ion 5aragea% 8oie0od dă carte sc#itului Lainici, care a0ea -' călugări,scutindu%* de di"mă şi 0inăriciuJ s%a acordat şi dreptul să ină cinci oameni scutii de dă"dii şi pod0ezi, pentru căacest sc#it se află )la loc pustiu $n mun#i], fiind fără nici un fel )acaret sau venit ], nea"utorat printr%un

#riso0 domnesc& La intrare se 0ăd zugră0ii ctitorii7 Răducan Sărdănescu% medelnicer cu familia, Nicolae$răiloiu, fost mare pitar % cu familia, iar în pisanie sunt sorişi următorii ctitori7 Ooia Farcăşescu, tefan1oienaru /umitru Măldarescu !# $engescu



1oienaru, /umitru Măldarescu, !#& $engescu&Muzeul 3tnografic de la 5urtişoara

în satul 5urtişoara din oraşul $umbeşti%Jiu se află cea mai frumoasă culă din Judeul !or" ce aparine, dupămateriale, soliditate şi ar#itectură secolului al 89%lea sau c#iar sfârşitului secolului al 8%lea,Muzeul adăposteşte cule şi case reprezentati0e pentru această regiune& 5onstruciile sunt 0ec#i, de peste *++

de ani, cu ar#itectură originală, specifică acestei zone folclorice& /in *;: s%a constituit ca Secie de artă populară, iar în anii următori aici au fost aduse case ărăneşti si conace boiereşti care ne prezintă naturalimaginea 0ieii satului gor"ean din ultimele -%: secole& Inaugurarea acestui muzeu a a0ut loc la *D august *;D(&5ula de la 5urtişoara

4şezată la circa '++ m de sat, pe un platou de unde se0ede în toate direciile, ea a fost construită atunci pentru loc de refugiu pentru familiile boiereşti şi c#iar ale ăranilor din sat, din calea #oilor şi cetelor turceşti ce

"efuiau ara& 5onstituind de asemenea un mi"loc de apărara al boierilor faăde nemulumirile ăranilor&1e la *D:(, 5ula a aparinut logofătului 5oraea din 2ârgu%Jiu& 4 fost reparată de mai multe ori7 pe la*:'+,*::+, când i s%a mai lărgit ferestrele din rândul al M%lea, lăsându%se acoperişul mai "os& /e remarcat estemăsura luată de comunişti de a i se face o reparaie capitală culei şi clădirilor aferente iar din *;: funcioneazăo secie muzeistică etnografica gor"enească, transformată începând cu anul *;D în secie muzeistică etnografică



In zone turistice pitoreşti 5abana Lainici oferă turiştilor locuri de cazare şi restaurant&4stăzi acestea sunt mai multe şi au fost enumerate în lista firmelor e6istente în anul -++. în $umbeşti%Jiu&

5opii talentai ai localităiiLocalitatea se%poate mândri cu copii talentai ca pugilistul Laureniu 1etrişor !ănănău, Mama sa a practicat

#andbalul şi a insuflat copilului dragostea pentru sport&în anul *;;' a obinut locul I la )0inerul ovinari şi 5upa )Kram( 4nul *;;( i%a adus cupa )0inerul

*olnicB Q si cupa )Kram,*;;: a fost anul când a obinut locul I şi 5upa )Drobeta 12rnuSeverin dar şi )*entura 0e.edin#i,

)*upa constructorului de maşiniU $umbeşti%Jiu, locul I la Memorialul )etre G.eorg.e la 5aransebeş& în*;;; locul I la Memorialul )Angelco Sârbovan $aia



mmMare, trofeul )Aluministul Qla Slatina, 5upa )0e.edin#i, locul I la 5ampionatul Naional de 5ădei, etapa

"udeeană, locul I pe ară la 5onstana& 4nul *;;; i%a adus şi prima recunoaştere în afara granielor ării7 locul

A3 în $a@u, 4zerbai"an, la 5ampionatul 3uropean, 4scensiunea în lumea bo6ului mondial abia începuse&-+++ a început cu succese pe măsura talentului şi muncii depuse, locul I la toate competiiile la care

participa ştiind toi % era al lui !ănanău Laureniu Fetrişor7 5upa 1otaissa, 2urda, Memorialul )AngelcoSârbovan $aia Mare, turneul internaional 8*upa Gorjului( La 5ampionatele 3uropene din 4tena, !recia, a

b i d li d b



la în0ăătură, deşi mică, face emisiuni la Radio 2ârgu%Jiu, încântându%ne cu talentul său reportericesc şi nunumai <1opescu !reta, ele0a Bdoamnei în0ăătoare 8ulpescu 3lisa0eta, mai acti0ează în acest domeniu=&

/eşteptăciunea şi rezultatele bune la în0ăătură au în $umbeşti% Jiu rădăcini adânci& 5opiii care în0aă cartesunt sperana localităii& Rezultatele la concursurile şcolare şi olimpiadele pe obiecte do0edesc acest lucru isla0ă domnului că sunt destui7 fiecare familie este o pepinieră de 0iitori cetăeni cu care localitatea se mândreşteşi se 0a mândri&

4ceşti tineri aşteaptă ca binele să iz0orască in localitatea lor iar locurile frumoase, 0estigiile istoriei ,#anurile, popasurile şi restaurantele <enumerate între firmele de pe raza localităii= aşteaptă primitoare turişti şioameni care, in0estind aici, pot ridica localitatea în toate funciunile sale7 de apro0izionare alimentară, deapro0izionare materială, funcia producti0ă, funcia de comer, funcia turistică, ocupaională sau medicală&

Localităii $umbeşti%Jiu îi fac o urare7)'umbeşti "rumos şi primitor, 1a treciitn4#i mare, mare viitori









/upă o şedină de lucru







ale firmei SIL84 domnului 2omescu



& )0onogra"ia şcolii din comuna 'umbeşti45iu, aionul Gorj, egiunea :ltenia, de -atomirescu Ale/andru7

D& ):ltenia, geogra"ie istoiJică $n .ăr#ile secolului P<III, de Ana -oşa -urdeanu7:& )0onogra"ia localită#ii 'umbeşti45iu] de /ionisie /umitrescu, 1opescu 5onstana, Lupulescu

8aleriu?;& )*artea alba privind lupta anticomunistă a "iilor Gar"ului lucrare coordonată de Nicolae Starosii, în

colaborare cu 5onstantin 5eauşu, tefan !eamănu, 5onstantin 1arasc#i0escu?*+& )ersonalită#i gorjene la s"ârşit de mileniuQ, de Sorin $ăleanu, 2udor $erea, 3ditura !or"eanuî,

2ârgu%Jiu, *;;;?**U )Scriitori Gorjeni, de 4l& /oru erban, Ion 3lena, 5onstantin 5ăruntu?*-& 5olecia de re0iste )lus, fondată Ia $umbeşti%Jiu, !or" cu colecti0 de redacie7 $ie Lăudat,

redactor%şef, Ion Scorei, 4mos Moruşcă, Ion Stănculete, /umitru Lupulescu, 1antelimon 1opescu, 5onstantin!iu0erdea, grafica !abriel Stănculescu?

*., )Istona literaturii române partea I, Kolclorul( 1iteratura omână $n perioada "eudalăF, Editura epublicii Socialiste omâne, 'ucureşti, QRX7i



ii

ii (:( %f

Q+( )*olumne goijene, de 5onstantin $ăleanu, 2ârgu%Jiu, *;D;,QW( )epertorierea in"orma#iilor şi descoperirilor ar.eologice, pentru epoca geto4dacică din Gorj, de

etre G.eorg.e, Editura 1itua, -ârgu45iu, QRY7QY( )*ercetări ecologice şi biologice $n zona 'umbeştUiu, de pro"esor 1upulescu I( G.eorg.e, QR7Q( ):bştea sătească de Nicolae Misc#ie, 3ditura Fundaiei h5onstantin $râncuşi], 2ârgu%Jiu, -++-?Q( )0aterial pentru istoria :lteniei sub austrieci, de *( Giu/ăscu, 'ucureşti, QR++7

QR( ):tenia sub stăpânirea austriacă QQ 4QTRF, de ;erban apacostea, 'ucureşti, QRQ7VX( )Istoria războiului pentru $ntregirea omâniei QRQY %QRQ], de 5onstantin îriescu, 3dituratiinifică şi 3nciclopedică, $ucureşti, *;:;?

VQ( )Unele aspecte ale ocupa#iei germane $n :ltenia QRQY 4 QRQF, de pro"esor G.idarcea *ornelia7VV( )0oartea şi $ngropăciunea $n Gorjul de nord, de 3rnesfc $ernea, 3ditura !nasis, *;;:?VT( )&emuritorii Generali gorjeni, valori ale neamului românesc, de colonelul în rezer0ă 5onstantin

Ispas, 3ditura 5entrului Judeean al 5reaiei !or", -++-?V+( )Antonescu mareşalul omâniei şi războaiele de re$ntregire, & de Iosif 5onstantin /răgan, *;;*,



Fundaia 3uropeană /răgan, 5entrul 3uropean de 5ercetări Istorice 8eneia?

VW( )omânia după marea unire, de Mircea Muşat, Ion 4rdeleanu, 3ditura tiinifică şi3nciclopedică, $ucureşti, *;::?VY( )0arele dic#ionar geogra"ic al omâniei, de !eorge Ioan Lai#o0ari, 5& î& $rătianu, !rigore I&

2ocilescu, $ucureşti, *;++?V( )Ar.ivele :lteniei, nr( Y7V( )Istoria Gorjului % de 8asile 5ărăbiş&VR( )0emoriu locuitorilor satelor din 'umbeşt.5iu, pe care nu credeam s4o găsesc atât de plină de

"apte, de legende nealterate de trecerea timpului, şi care merită un viitor pe măsura trecutului glorios,POUR TOUS

8ous ne connaissez pas pourKuoi ce 9eu est nommG )1a <all>e de Serb( Les etrangers 0enus dautre partlont nommG le )Serpent( 5 Gtait dans le temps Kuand les animau6 parlaient, Kuand par l™ e6istait une belleclairiŽre et de la truite&

Serb, un paEsan se promenait par l™&An arbre a pris feu et dans son sommet se tru0ait un serpent7

3t depuis nous a0ons le nom )1a <alle€ de SerbLa 0ille de $umbesti%Jiu est situGe tout au long de la route 3 D; et de la 0oie ferrGe $ucarest U 5lu" Napoca,

Gtant tra0ersGe de Nord au Sud par la ri0iŽre Jiu& 40ec une population doutre *-&+++ #abitants, la "eune localitGurbaine est cantonGe dans une zone atmosp#GriKue ™ pression diminuGe, sur0eillGe par les massifs montagneu6Ffcrâng et 8ulcan&

Les premiŽres attestations concernant l#istoire de ces lieu6 datent depuis la pGriode des guerres daco%romaines <*+- %*+ e&n&=&

~ la sortie du dGfilG de Jiu on 0oit les dGcombres de la MonastŽre 8işina, fondation en pierre du princerGgnant Mircea cel $ătrân <*.:%*'*:=&

~ ( a0ril *':(, par une Gcriture princiGre est mentionnGe la citG h *arte ], la future commune 5urtisoara,actuellement Kuartier de la 0ille de $umbesti%Jiu& Ici G6iste )1e 0us>e JArc.itecture opulaire du !or"&

Le destin de la localitG et implicGtement des #abitants <une fois Gminamment agriculteurs=, ettait štre dGcidGen *;.:, par la construction de la FabriKue 1Erotec#niKue Sadu& /epuis alors datent les imposants Gdificesarc#itectoniKues du centre ci0iKue, la Maison de 5ulture, l9…pital, le siŽge administratif, les nombreu6 0illas&



3n *;': est ac#e0Ge la construction de la 0oie ferrGe les montagnes sur .. @m, passant par . tunnels et D

0iaducs&Les perspecti0es locales sont orientGes 0ers la finalisation de lamGnagement #Edro%GnergGtiKue 8aleaSadului <o‹ le futur lac daccumulation aura un 0olume de plus de .*+ millions m&c&= 0ers le tourisme etîBagrotourisme montagneu6 et mšme 0ers le6ploitation des ressources naturelles de cette rGgion7bois, marbre,granitG colorG&

2out prGs des 0estiges #istoriKues et des ob"ectifs touristiKues il E a plusieurs possibilitGs de loger et pour prendre le de"euner <les motels h *astru oman , )<işina, )1ainici]=&

La MonastŽre Lainici est situGe dans le magnifiKue dGfilG de la ri0iŽre Jiu, ™ .- @m de 2ârgu%Jiu et ™ -( @mde 1etroşani&

Sa premiŽre attestation apparaît dans la h*.roni@ue rim€e de la 0onastCre rislop ou on dit Kue St& Nicodim sest Gtabli dans une grotte sur la 8allGe de Jiu, )? Surduc , donc prGs de la MonastŽre Lainici&

2out au long des siŽcle la monastŽre a beacoup souffert ™ causes des guerres et des rGgimes politiKues&3n *;;+& on a mis la pierre de fondation de la nou0elle Gglise% catGdrale Kui est uniKue c#ez nous par son

% des monuments #istoriKues7 Le Monument /ragalina?% des constructions mGdiG0alles7 La coupole de 5urtisoara& Cn peut parler ™ $umbesti%Jiu dBun)tonrism viticole(4ussi, les touristes Gtrangers peu0ent faire du c#e0al, peu0ent

passer une nuit dans une maison paEsanne et Kuand KuelKuBun entre dans la ca0e 0iticole dun paEsan de$umbesti, il peut sortir difîcilement, parce Kue les gens dBici sont trŽs accueillants&SOMMAIRELa position et la limitation gGograp#iKue&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&;Les agglomGrations rurales&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&**/es GlGments dBordre gGologiKue&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*-LanalEse du relief a0ec les principau6 GlGmentsmorp#ologiKues&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*'Le lit <dBune ri0iŽre=&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-*Les ni0eau6 gGnGtiKues du relief&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&--Le climat&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-'Le facteurs gGnGtiKues du climat -'



Le facteurs gGnGtiKues du climat&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-'La tempGrature de lair&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-(L#umiditG&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& -DLa pression atmosp#GriKue&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-;Les 0ents&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-;Les comple6es microclimatiKues&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.+Les donnGes #Edrograp#iKues&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.*Les sols&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& .'Les sols sil0estres bruns podzoliKues&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& .Les sols allu0ionnaires&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.D

Les sols allu0io%plu0ials&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.DLa 0GgGtation et la faune&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.:La population&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ';L#istoire&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.Le camp fortifiG romain&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.

La toponomEmie de la 0ille&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& -:+4ntroponEmiG&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-:*Le prGnons et #ipocarîstiKues&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-:*Le glossaire des sobriKuets&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-:;Le sEstŽme de dGnomination personnel&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-;LazoonEmîe&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-;;Sur lGglise et sur lenseignement ™ $umbesti%Jiu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.*(Sur lBGglise et les monastŽres de $umbesti%Jiu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.*(Sur lGcole de $umbesti%Jiu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.-:La 0ie culturelle&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&&& .:(1atrascoiu Maria et Motancea /umitru&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&&&& .:(/e la h0eilleG du 0illageois ™ 1uis]&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.;:Le cGnacle hIon Minulescu]&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'+DLes "ours h3minescu] ™Sadu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& '*-La 0ie culturelle&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&&& .:(1atrascoiu Maria et Motancea /umitru .:(



1atrascoiu Maria et Motancea /umitru&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.:(/e la h0eilleG du 0illageois ™ 1uis]&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.;:Le cGnacle hIon Minulescu]&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& '+D

Les "ours h3minescu] ™ Sadu'*-'*- '*. (+( (.. ('D ('. &((( &(( &(' &(D (:( (:D (;+h$umbesteni de pŽre en fils&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1rofil psEc#ologiKue&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

$umbesti%rassemblGs&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&La gGograp#ie GconomiKue&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&Lagriculture&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&La c#asse la pšc#e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Date post:	09-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	alexandru-camui
View:	435 times
Download:	21 times

Bumbesti Jiu Monografie

Documents