+ All Categories
Home > Documents > BULLE TIN DU JARDIN ET DU MUSÉE...

BULLE TIN DU JARDIN ET DU MUSÉE...

Date post: 29-Jan-2021
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
66
BULETINUL GRĂDINII BOTANICE ŞI AL MUZEULUI BOTANIC DELA UNIVERSITATEA DIN CLUJ BULLE TIN DU JARDIN ET DU MUSÉE BOTANIQUES DE L'UNIVERSITÉ DE CLUJ, ROUMANIE ; /' VOL XII. 1932. . = L ; Nr. 3—4. : S U M AR — SOMMAIRE: ; " ; C. P ap p : Contributiuni la sistematica şi distribuţia geografică V a genului Melica L. în România. — Beiträge'zur Sys- ; ; , ; tematik und geographische Verbreitung der Gattung > , , Melica L. in Rumänien. (Zusammenfassung). . . . 105— 112 Gh. Bujorean: Geohigrometru, ,un higrometru de maximă şi nű-; - nimă. — Wesentlichste Merkmale eines neuen Geo- L higrometers. í . V L : . : . / • - . . . 113—116 Schedäe ad „Floram Romániáé Exsiccatam“, a Museo Botanico Universitatis Clusiensis editam, directore AI.. Borza. Cent. XI........................................................................ .- v:,.>. 117— 158 Al. Borza et E. P op: Bibliographia botanica Romániáé. XVII. . 159— 167 Societati ştiinţifice. — Sociétés scientifiques.- 167 CLUJ TIPOGRAFIA: NAŢIONALĂ S. Ai 19 3 3
Transcript
  • BULETINUL GRĂDINII BOTANICE ŞI A L M U Z E U L U I B O T A N I C

    DELA UNIVERSITATEA DIN CLUJ

    B U L L E T I N DU JARDIN ET DU MUSÉE BOTANIQUES

    D E L'UNIVERSITÉ D E CLUJ, ROUM ANIE ; /'

    VOL XII. 1932. . = L ; Nr. 3—4.

    : S U M A R — SOMMAIRE: ; " ;

    C. P a p p : Contributiuni la sistematica şi distribuţia geografică V a genului Melica L. în România. — Beiträge'zur Sys-

    ; ; , ; tematik und geographische Verbreitung der Gattung > ,, Melica L. in Rumänien. (Zusammenfassung). . . . 105— 112

    Gh. B ujorean: Geohigrometru, ,un higrometru de maximă şi nű-; - nimă. — Wesentlichste Merkmale eines neuen Geo-

    L higrometers. í . V L : . : . / • - . . • . 113—116Schedäe ad „Floram Rom ániáé E xsiccatam “, a Museo Botanico

    Universitatis Clusiensis editam, directore A I.. Borza.Cent. XI........................................................................ .- v:,.>. 117— 158

    A l. Borza et E. P o p : Bibliographia botanica Romániáé. XVII. . 159— 167 S o c i e t a t i ş t i i n ţ i f i c e . — S o c i é t é s s c i e n t i f i q u e s . - 167

    C L U JTIPOGRAFIA: NAŢIONALĂ S. Ai

    1 9 3 3

  • R EV ISTE PUBLICATE DE INSTITUŢIILE UNIVERSITARE DIN CLUJ.PÉRIODIQUES PUBLIÉS PAR LE S IRSIITLTIONS UNIVERSITAIRES UE CLUJ.

    1. B nletinu l G rădinii B otanice ş i a l Muzoului Botanic. (Bulletin d u Jard inet d i i Musée botaniques de l ’U niversité de Ciuj).. ,

    Tome I (1921), ¥ 1 1 + 9 4 + 1 4 p.; Tome I I (1922), V111+ 124+16 p.,3 pl., 6‘ fig.; Tome I I I (1923), V I I - f US-)-20 P., 5 pl., 1 fig.; Tome IV ,

    ’ (1924), V I I I + 124+20 p., 3 pl., 7 fig.; Tome V (1925), V I I I + 134+49 p.,3 p l.; Tome V I (1926), VII1+134-1-24 p., 7 pl.; Tome V II (1927), V l+160

    .. + 1 6 + 27 p., 11 pl.. 19 fig .; Tome V II I (1928), IX + 1 6 0 + 5 4 + 2 0 + 27 p.,- - 19- fig., 1 carter Tom e IX (1929), V I I I + 226+22+28 p., 16 fig .; 13 pl.

    1 c a rte ; Tome X (1930), V I I I + 222+29 p., 4 fig ., 23 p l.; Tome X I (1931),' V III+ 1 1 5 + 2 6 p.,' 8 fig ., 2 p l.; X II (1932), en cours. >

    2. C ontritraţiuni , botanice d in Cluj. (Contributions botaniques publiées par l’In s ti tu t botanique de Ciuj).

    Tome 1. X-os 1 à 22. Tome I I en cours.

    3. P ub licaţiile labora to ru lu i de Chimie A norganică şi A nalitică. (Travaux du laboratoire de Chimie anorganique et analytique de l’U niversité de Ciuj).

    Tome I (1920—23), 175 p.; Tome I I (1923—26), 244 p.; Tome I I I (1926— 28), 254 p. V ' . ■ ' : , ■

    4. Publications de l ’In s titu t chim ique de l’U niversité de Ciuj.Tonie I ' (1925), Série A (Laboratoire de Chim ie organique) 64 p.;

    Série B (Laboratoire de Chim ie physique) 75 p.; Tomé 11.(1926), Série A . 153 p.; Tome I I I (1927), Série A . 118 p.; Tome IV , Série B. 117 p., 5 pl.; Tome Y . Série A . 134 p.; Tome VI, Série B, 149 p.;. Tome V II, Série B.

    (en cours). , : ■

    5. B u le tinu l E xtensiune! un iversitare . (B ulletin de T E xtension un iversita irede Ciuj). 1924—25, 100 p.; 1925—26, 88 p.; 1926—27, 236 p. ,

    6. L ucră rile In s titu tu lu i de Geografie. (Travaux de l’In s titu t de Céogrdphie 1 ' de l’U niversité de Ciuj). " '

    Tome I (1922), X III+ 3 5 1 p ., 54 fig., 31 p l.; 'T o m e I I (1926), 325 p., 24 fig ., 11 c., 34 pl.; T òm e.I I I (1929), 3461 p., Tome IV et V ( e n , cours)..

    T. K ev ista M uzeului Geologie-M ineralogie., (R evue du Musée, Céologique- M inéralogique de' l’U niversité de Ciuj). . j .

    Tome I, N-os 1 e t 2, 185 p., 48 fig., pl., l e.; Tome II , No. 1, 59 p.; 10 p l.; No. 2, 78 p., 3 p l.; Tome I I I , No. 1, 83 p., 5 p l.; Tome I I I , No. 2 ' (en cours). ' ,

    8. A nuaru l In s titu tu lu i de Is to rie naţională. (A nnuaire de l’In s titu t d’H istoi-re nationale). ■

    Tome I (1921—1922), X V I+ 4 3 4 P.; Tome I I (1923),'- -XV+544 p .;, T o m e ' I I I (1924—1925),. X +1045 p.; Tome IV (1926—1927), X + 1000 p.;

    ; Tomo V (1928—1930), X I I + 793. / , > ;

    9. B ililioteca In s titu tu lu i de Is to rie naţională . (Bibliothèque de l’In s titu t à ’H istoire nationale). No. ,1, N. D răganu: Toponim ie şi Istorie, 11+178 p.

    F (1928). ,— No. 2. I. C răciun: C ronicarul Szamosközy şi în se m n ă rile -lu i p riv ito are la Bom âni, 214 p. (1928). —; No. 3. S. S tanca: V iata şi activi-

    : / ta te a Episcopului V asile Moga (en . cours).

    (U rm a re p e p a g . a 3 -a a coperte i) . (L a su ite su r ta 3 -m e p a g e de la couverture)

  • BULETINUL GRĂDINII BOTANICE ŞI A L M U Z E U L U I B O T A N I C

    DELA UNIVERSITATEA DIN CLUJ

    B U L L E T I N

    DU JARDIN ET DU MUSÉE BOTANIQUESD E L'U NIVERSITÉ DE CLUJ, ROUM ANIE

    VOL. XII. ! " ~ 1932 " Nr. 3 - 4

    CO NTRIBUŢIUNI LA. SISTEM ATICA ŞI D IST R IBUŢIA GEOGRAFICĂ A G E N U L U I M ELICA L.

    ÎN ROMÂNIA.j DE

    Dr. CONSTANTIN PAPP (Iaşi).

    (CU O SCHIŢĂ DE HARTĂ).

    Studiul monografic al speciilor europene de Melica1), mi-a sugerat ideia de a cerceta mai pe larg sistematica şi mai ales distribuţia geografică a speciilor în România.

    Cele mai vechi exemplare de Melica recoltate pe pământul românesc sunt cele ale lui B a u m g a r t e n , cuprinse în Flora sa din 1816, exemplare ce se găsesc în Herbarul Muzeului Botanic din Cluj şi cuprind următoarele specii: Melica altissima L., ciliata L., nutans L., uniflora Retz.

    In 1834 C z i h a c k recoltează 3 specii şi anume: altissima, ciliata şi uniflora, în 6 exemplare, din care 3 sunt sub denumire greşită2). Herbariul Czihack este păstrat în Muzeul Botanic din Iaşi.

    Din materialul cercetat pentru lucrarea de faţă, am găsit foarte puţine exemplare recoltate pe pământul românesc, având o vechime de 60—70 ani.

    0 Dr. C o n s t. P a p p : M onographie der europäischen Arten der G attung Melica L. Botaniche Jahrbücher für System atik (1932); 1 vol. 60 pag. cu 164 figuri, o schem ă filo- genetica. şi o schiţă de hartă.

    2) Herbariul C z i h a c k (1834).Melica altissima sub Calamagrostis epigeios.

    ■ „ „ f. interrupta, sub Melica altissima.■ „ ciliata var. Linnaei sub M. ciliata.

    „ „ „ sub Phleum bulbosum.„ „ „ Holubyàna sub Bromus pinnatus.„ uniflora var. typica sub Ai. uniflora.

  • m

    Astfel din Herbarul H e r b i e h ‘) din Muzeul din Cernăuţi, este specia nutans, din Herbariul R i c h t e r 2) din Muzeul din Cluj, este nutans, din Herbariul J a n k a , păstrat în Muzeul din Cluj sunt 2 specii, nutans şi picta recoltate în 3 exemplare3). Herbare mai noi sunt cele recoltate de S in t e n i s 4) păstrate în Muzeul din Berlin-Dahlem şi în care se găsesc speciile: altissima, ciliata ş i uni flora.

    Această contribuţiune cuprinde enumărarea în ordinea sistematică a 6 specii cu 8 varietăţi şi ' 6 forme. Pentru descrirea speciilor, varietăţilor, formelor, sinonimelor, figurelor şi exicatelor, ne referim la Monografia noastră5).

    Mulţumim Domnilor Profesori Dr. A l e x a n d r u P o p o v i c i , Dr. Al . B o r z a şi Dr. M. G u ş u l e a c , directorii Muzeului Botanic din Iaşi, Cluj şi Cernăuţi, care au binevoit a ne pune la dispoziţie materialul pentru cercetare şi care formează majoritatea materialului din această contributiune. Exemplare izolate recoltate pe teritorul românesc am găsit în Herbarele din Muzeele din Berlin-Dahlem şi Roma.

    In text, literile HB, HCer., HC1., HI şi HR, însemnează că materialul cercetat se găseşte în Muzeele din Berlin-Dahlem, ' Cernăuţi, Cluj, Iaşi sau Roma. ’

    P a r t e a s i s t e m a t i c ă .

    Gen. Melica L.I. Subgen. B lepharo lep ls P a p p

    Glumela inferioară ciliată pe nervurele laterale.Cheia dichotonică pentru determinarea speciilor :

    1. Gluma inferioară 3/4—4/4 cât cea superioară . . . . . . . ciliata L.1. Gluma inferioară ‘/ 2- 3/5 cat cea superioară, lungă 3 mm. transsylvanica Schur

    1. Melica ciliata L.Cheie dichotomică pentru determinarea varietăţilor şi formelor:

    1. Gluma inferioară cu nervurele laterale ajungând — 3/4 a glumei . . 21. Gluma inferioară cu nervurele laterale < ca '/2 a glumei . . . . 3

    *) Herbariul H e r b i c h (1855).Melica nutans sub Melica nutans.2) Herbariul R i c h t e r (1857).Melica p icta i. rubrif lora sub Melica nutans.3) Herbariul J a n k a (1860—1869).M elica nutans sub Melica nutans. •

    „ picta f. rubriflora sub M. nutaus.4) Herbariul S in t e n i s (1872—1873).M elica altissima f. interrupta sub M. altissima.

    B d ila ta v. nebrodensis sub M. ciliata.„ uniflora v. typlca sub M. uniflora.

    5) Monografia citată. - , * •

  • 107

    2. Lamina pe faţa superioară netedă sau puţin păroasă, spiculeţe galbene auriivar. flavescens S c h u r

    2. Lamina pe faţa superioară păroasă, spiculeţe cenuşii var. Linnaei H a c k.3. Vagina frunzelor inferioare acoperite cu peri lungi, panicula ramificată

    var. Holubyána A. u. G.3. Vagina frunzelor inferioare netedă . . . . . . . . . . . . . 44. Spicuşoare ades cu 1 floare fertilă, gălbui . . . . . . . . . . 54. Spicuşoare ades cu 2 flori fertile, violete . . . var. violacea P a p p5. Lamina pe faţa superioară păroasă . . var. nebrodensis ( P a r i . ) C o s s .5. Lamina pe faţa superioară netedă . . . . . f. glauca (S c h .) P a p p

    Var. Linnaei H a c k . Mitoc, Botoşani (C. P e t r e s c u s. n. VI 1914,HI); Pojorâta, C. Lung, 1000 m. s. m. (M. G u ş u l e a c s. n. 13 VIII1918, HCer.); Boianceni, Cernăuţi, 200 m. s. m. (M. G u ş u l e a c . s. n. 7 VI 1931 H. Cer.).

    Var. nebrodensis ( Pa r i . ) C o s s. : Cazan Caraş-Severin (A. B o r z a s. n. 27 V 1920, H CIA, (C. R i c h t e r s. n. 7 VI 1905 HCl.); Arad ( S i m k o v i c s No. 1494, HB); Pauliş, Arad ( S i m o n k a i s. n. 25 VI 1884 HCl.); Deva, Colina Cetăţei (M. P é t e r fi s. n. 10 VI 1920, în Fl. Rom. exsiccata No. 25, HB), (M. Bă ce s c u s. n. 15 VII 1929 HI), ( B a r t h s. n. 25 VI 1890 HB), (H. R.); Petriteaua, Brad (C. P a p p s. n. 14 VII 1929 HI); Cheile Turdei (C. P a p p s. n. 10 VII 1929 HI); Samuel Micu, Turda (C. P a p p s. n. 11 VII 1929 HI); Braşov (Ş t e f an i a T e o d o r e s c u s. n. VIII 1930 HI); Cozla, Niamţu. 400 m. s. m. (C. P a p p s. n. 9 X 1929); Silistra (Z. P a n ţ u , non vidi !) ; Caliacra, Ecrene (Z. P a n ţ u non vidi !).

    F. g lauca ( Sch. ) P a p p Mehadia (C. S c h n e i d e r No. 346, VII HB). Var. violacea P a p p Deva, Colina Cetăţei (M. B ă c e s c u s. n. 17

    VII 1929 Typus! HI).Var. flavescens S c h u r Mehadia. 160 m. s. m. (C. R i c h t e r s. n.

    21 VI 1902 HB), (L. T h a i s z s. n. 27 VI 1900 HB); Vertiujeni, Soroca (T. S ă v u l e s c u VII non vidi!)

    Var. Holubyána A. u. G. Deva, (A. R i c h t e r s. n. 21 VI 1876 HCl.); Aiud, Alba, 360 m. s. m. (E. N y á r á d y s. n. 16 VI 1912 HCl.); Cergäul mic, Târnava mică (A. S c h u l l e r s. n. 6 VI 1911 HCI); M-rea Neamţu (C. P e t r e s c u s. n. 2 VIII 1903 HI); Cozla, Niamţu, 400 m. s. m. (C. P a p p s. n. 27 VI 1931); Boianceni, Cernăuţi (A. B o r z a s. n. 2 VII 1924 HC1.).

    2. M elica tran ssy lvan ica S c h u r

    Cheie dichotomică pentru determinarea varietăţilor:1. Spicuşoare gri-gălbui . . . . . . . . . . . . , 21. Spicuşoare violete.......................... ..... var. varia L e d e b.2, Vagina frunzelor inferioare, păroasă . var. Boargaei ( Gr i s . ) A. u. G:2. Vagina frunzelor inferioare, netedă var. glabrata . . (C é 1.) A, u. Q.

  • 108

    Var. Bourgaei (G ris .) A. u. G, Deva,200 m. s. m. (I. B a r t h s. n. 1 VI 1900 HB); Cozla, Neamtu, 400 m. s. m. (C. P a p p s. n. 13 IX 1929 HI); Petricica, Niamtu 550 m. s. m. (C. P a p p s. n. 29 VII 1931 H I); Crisceatac, Cernăuţi, pe malul Nistrului ( H e r b i c h s. n. VI 1883, HCer.).

    Var. glabrata (C é l.) A. u. G. :Córpaci. Bălţi (T. S ă vu le se u VI non vidi!); Colaciovca, Romanovca, Tighina, (T. S ă v u l e s c u VI non vidi!)

    . Var. varia Le deb . Sibiu, Çluj, ( S c h u r non vidi!).II. Subgen. Gymnolepis Pa p p

    Glumela inferioară netedă. :Cheie dichotomică pentru determinarea speciilor:

    1. Pedicelul spicuşorului, aspru, spicuşorul cu 1 floare fertilă uniflora R e t z .1. Pedicelul spicuşorului, păros, spicuşorul cu 2 flori fertile . . . . . 22. Ligula cilindrică, panicula contractată . . , . . . . . altissima L.2. Ligula liguliformă .............................................................33. Ligula foarte s c u r t ă nutans L.3, Ligula peste 1 mm. lungă ......................... , . . picta K o c h

    3. Melica altissima L.Cheie dichotomică pentru determinarea formelor:

    1. Panicula contractată, lamina — 12 mm. lată . .....................altissima L.1. Panicula întreruptă, lamina 5— 10 mm. lată . . . f. interrupta Rc h b .

    altissima L. Teiuş (I. B a r t h s. n. 10 VII 1887 HR).F. interrupta R c h b . Buziaş, 1000 m. s. m. (F. B o h a t s c h s. n.

    25 V 1874, Typus! HI); Mihalţ, Alba, 200 m. s. m. (I. B a r t h s. n. 1887 HC1); Turda (I. W o l f s. n. VI 1891 HB); Cheile Turdei (C. P a p p s. n. 10 VII 1929 HI); Cluj ( Ko v a t s s. n. HB), (I. W o l f s. n. 1853 HB); Oradea ( E r v i n s. n. 20 VIII 1877 HC1); Rămeşi (I. B a r t h s. n. 17 VII1888 HB); Boianceni, Cernăuţi 200 m. s. m. (M. G u ş u i e ac s. n. 25 VII1925 HCl.); Zorleni, Tutova (C. P a p p s. n. VII 1918 HI); Hotin (Ţ. S ă v u l e s c u VI non vidi!); Corpaci, Bălti (T. S ă v u l e s c u VII non vidi!); Zloţi, Bălti (T. S ă v u l e s c u VI non vidi!); Anadolchi, Cahul, (P. E n c u l e s e u non vidi!); Văleni (T; S ă v u l e s c u VII non vidi!); Tulcea ( S i n - t e n i s s. n. 18 VIII 1872 HB); Başibunar, Constanta (D. G r e c e s c u non vidi!); Demirkioi, Constanta (D. G r e c e s c u non vidi 1).

    4. Melica nutans L.Cheie dichotomică pentru determinarea formelor:

    1. Spicuşoare şi glume albe verzui . . . . . . f. albida J o h a n s .1. Spicuşoare şi glume ± violete ..............................nutans L.

    nutans L. Mehadia, 200 m. s. m. (A. D e g e n s. n. 30 V 1903 HB), ( J a n k a s. n. 25 IV 1867 HCl.), ( Wo l f s. n. HC1.); Dubova, Banat ( J a n k a s, n. 23 V. 1870 HCI.);■ Năsăud ( J a n k a s. n. HCI.); Canciuc, Năsăud (V 1858 HÇ1.); Chiochiş, Someş (I, P r o d a n s. n. V. 1894 HCI.) ; Ciucea, Cluj

  • 109

    ( J a n k a s. n. V. 1873 HCl.); Cluj ( B o r b á s s. n. 14 V 1903 HCL), ( Ri c h t e r s. n. V 1903 HCl.); Borsec, Ciuc (L. W a l z s. n. 10 VII 1878 HCl.); C.-Lung, Bucovina, (C. P a p p s. n. 12 VII 1931 HI); Horez, Suceava (HCer.); Suceviţa, Suceava ( He r bi ch s. n. V 1855 HCer.); Horecea Cernăuţi (M. G u ş u l e a c s. n. 10 V 1909 HCer.) Volovăî, Bucovina 300 m. s. m. (M. G u ş u l e a c s. n. 16 V 1916 HCer.); Ropeca, Bucovina (A. M u s t e a ( ă s. n. 21 V 1868 HCer.); Samoschin pe Nistru, Cernăuţi ( H e r b i c h s. n. VII HCer.); Voineşti, Iaşi (I. C. C o n s t a n t i h e a n u s. n. 11 VI 1894 HI); Hotin (T. S ă v u l e s c u VI non vidi!); Corpaci, Bălţi (T. S ă v u l e s c u VI non vidi !) ; Trifăuti, Soroca (T. Săvulescu V non vidi !) ; Vertiujeni, Soroca (T. S ă v u l e s c u non vidi!).

    F. alb ida Johans. Ţoleşti, Baia (15 VII 1893 HI); Breazu, Iaşi (C. P ap p s. n. V 1926 HI).

    5. M elica p ic ta K o c h

    Cheie dichotomică pentru determinarea formelor:1. Glume verzi, în vârf ceva violete . . . . f. viridiflora v. S e e m e n .1. Glume roşietice, sau violete . . . . . . f. rubriflora v. S e e m e n .

    F. viridiflora v. S e e m e n . Dubova, Orşova, Banat ( J a n k a s. n. 22 V 1870 HB); Moineşti, Zau, Turda, (A. R i c h t e r s. n. 15 V 1907 HB);S. Gothard ( J a n k a s. n. 24 IV 1876 HB); Vertiujeni, Soroca (T. S ă v u l e s c u non vidi!) •

    F. rubriflora v. S e e m e n . Hususău, Târnava-mică (I. B a r t h s. n. 10 V 1900 HCl.); Moineşti, Zau, Turda, (A. R i c h t e r s. n. 15 V 1857 HCl.); Chiochiş, Someş ( J a n k a s. n. V 1869 HCl.); Cluj ( B o r b á s s. n. 21 V 1904 HB); Cernavca, Cernăuţi (K. B a u e r s. n. 25 V 1884 HCer.); Comana, Ilfov (D. G r e c e s c u non vidi!); Mogoşoaia, Ilfov (D. G r e c e s c u n o n vidi!).

    — Probabil pe teritorul României s’ar găsi şi M. Aschersonii M. S c h . (M. nutans X M. picta), de oare ce se găsesc ambele specii din care provine.

    6. M elica uniflora R e t z . '

    Cheie dichotomică pentru determinarea varietăţilor şi formelor: '1. Lamina pe fata superioară, acoperită cu peri lungi şi moi . . . . 21. Lamina pe fata superioară, aproape netedă, spicuşoare albicioase

    f. albida P a p p2. Vagina frunzelor inferioare, acoperite cu peri lungi . var. pilosa P a p p2. Vagina frunzelor inferioare, glabră . . . . . . -var. typica P a p p

    Var. typ ica P a p p . Mehadia (L. R i c h t e r s. n. 3 V 1892 H C l); Dubova, Orşova (C. B a e n i t z s. n. 12 V 1895 HCl.); Năsăud ( J a n k a s. v. HCl.); Braşov ( M a l z s. n. 17 V 1906 HCl.) ( R o e r n e r s., n. VI 1891 HCl.) ; Sibiu (C. W o l f s. n. HCl.) ; Breasta, Dolj, 90 m. s. (E. N y á r á d y s. n. 31 V 1929 HCl); Măcin ( S i n t e n i s No 48, 22 V 1873, HB).

    Var. pilosa , P a p p . Mehadia ( B o r b á s s. n. 2 VII 1873, Typus ! HB).

  • 110

    F. g l a b r a P a p p . Plavişevită, Caraş . (S i m o n k a i s. n. 23 V 1874 HCl.); Brad, Petriceaua (C. P a p p s. n. 14 VII 1929 HI); Brad, Mesteacăn (C. P a p p s. n. 14 VII 1929 HI); Repedea, Iaşi, (C. P a p p s. n. 25 V 1919); Breazu, Iaşi (C. P a p p s. n. V. 1926, Typus!)

    R ă s p â n d i r e a g e o g r a f i c ă a g e n u l u i .

    Teritoriul României, cuprinzând cam 4 grade latitudine (44° 3'.1. N.— 58° 3' 1. N j , şi peste 10 grade de longitudine (20°—50°), apoi legătura sa floristică cu Europa Centrală, poziţia răsăriteană şi prezenţa florei pontice, contribue în general la bogăţia florei, prin urmare şi în ceiace priveşte formele de Melica. Dintre speciile europene, pe teritorul României lipsesc numai cele pure mediteranee (Bauhini, Cuponi şi minuta), precum şi cele mediterane-endemice (arrecta, rectiflora). Sunt reprezentate pe teritorul ţărei, 6 specii, cuprinzând 10 varietăţi şi 7 forme.

    Speciile ciliata şi transsylvanica, caracterizează formaţiunile de stepă, plană sau accidentată; uneori se găsesc şi ca elemente introduse până în regiunea montană ; ele au structura xerofitică. Ambele specii sunt calcicole, întâlnindu-se pe coaste rupte, tufişuri sau locuri pietroase. Melica altissima,

    , e un element răsăritean, crescând în tufişuri la şes sau coline, făcând parte din formaţiunile de la marginea pădurilor cu frunze caduce. In pădurile de stejar şi cele amestecate, pe pământul gras, cresc de obiceiu Melica nutans şi M. uniflora, această ultimă specie făcând parte mai ales din puţinele ele mente erboase ale pădurilor de fag. Cât priveşte Melica picta, ea prezintă cam aceleaşi condiţiuni de trai ca şi nutans; este însă un element pontic. Toate aceste patru ultime specii, adică altissima, nutans, picta şi uniflora, datorită condiţiunilor mediului, au o structură mesofită-silvatică.

    Melica ciliata e răspândită pe toată suprafaţa ţărei, de la Nord de la Boianceni din Bucovina, până în Sud-vest la Mehadia şi Sud-est în Caliacra şi Ecrene. Ea creşte la diferite altitudini, din zona şesului ridicându-se până la 1000 metri înălţime, cum e Ia Pojorâta în judeţul C.-Lung. Varietatea Holubyăna se găseşte în regiunea centrală a Transilvaniei (Deva, Cergăul mic), precum şi în NV. Moldovei (Neamţu), ajungând până în Nordul Bucovinei.—: la Boianceni. Cea mai răspândită varietate este însă nebro'densis, ce ! se găseşte pe ambele laturi ale Carpaţilor, cuprinzând tot teritoriul, de la apus la Arad până la răsărit Ia Tulcea, Babadag şi coborându-se în sud până la Ecrene. Varietatea flavescens, e o formă sudică, se găseşte pe înălţimile (160 m. alt.) din. împrejurimile Mehadiei. După Domnul P r o f . S ă v u l e s c u , s’ar găsi şi în Nordul Basarabiei, pe malul Nistrului la Vertujeni în jud. So- roca, Silistra în jud. Orhei sau în partea mijlocie a ţinutului, la Cişmachioi, în jud Cahul. La Deva, pe colina cetăţei creşte var. violacea, cu răspândirea sudestică, care pe teritoriul românesc nu se cunoaşte decât de aci, fiind determinată pentru Europa de noi încă din Montenegro şi Nordul Greciei. Cât priveşte forma sudică, glauca se găseşte numai la Mehadia. .

  • I l l

    Melica transsytvanica, creşte pe coline, la altitudini variate, între 200—500 metri altitudine ; cea mai răspândită este var. Bourgaei, astfel în centrul Transilvaniei, la Deva, apoi în Neamţu (Piatra), precum şi în nordul Bucovinei, pe malul Nistrului, la Crisceatac. După Domnul Prof. S ă v u l e s c u la Corpaci în jud. Bălti şi Romanovca în jud. Tighina, s’ar găsi var. sudică, glabrata.

    Dintre speciile răsăritene, Melica altissima, e foarte răspândită în stepă şi în stepa de tranziţie, aproape însă numai sub forma interrupta. Ea se ridică până la 1000 metri înălţime, cum e la Buziaş, dar în general la altitudini mai mici, 100—500 metri. Specia se cunoaşte din părţile apusene dela Buziaş, Oradea, întinzându-se de acolo până în Pusta ungurească, până în comitatul Baranya, unde e limita apuseană a speciei. Din centrul Transilvaniei se cunoaşte dela Cluj, Turda şi Mihalţ din judeţul Alba, apoi din cealaltă parte a Carpatilor, pe coline la Zorleni apoi Văleni şi Anadolchi din Basarabia. In Nord în Bucovina, se cunoaşte dela Boianceni, apoi din Hotin şi Băl{i; în părţile nordice ale Basarabiei se cunoaşte dela Vertiujeni în So- roca, apoi din nordul Dobrogiei, de la Tulcea iar în părţile sudice de la Başibunar şi Demirkioi.

    Special pontică, Melica picta, se găseşte destul de răspândită pe tot teritorul tarei, din părţile sudvestice de pe malul Dunărei de la Dubova şi Orşova şi până în regiunile centrale Cluj, Turda, Chiochiş (Someş) şi Hu- susău (Târnava-mică), ajungând până în răsărit în Soroca la Vertujeni iar în sud răspândită în Câmpia Munteniei. (Coman. Mogoşoaia), trecând în răsărit în Dobrogea.

    Una din cele mai răspândite specii este Melica nutans, găsindu-se în regiunea şesului dealurilor şi ajungând ades şi în munti (la 1400 metri pe Rarău, leg. C o n s t . P a p p ) . In regiunile nordice ale Moldovei se găseşte f. albida, foarte puţin răspândită în Europa ; în România se găseşte la Breaz (Iaşi) şi Ţoleşti (Baia).

    Tot între speciile foarte răspândite, se numără şi Melica uniflora; ea se găseşte până în munti ; cele mai răspândite varietăţi sunt typica şi glabra, aceasta ultimă mai ales în regiunea dealurilor şi submontană (Brad, Plaviş- niţa, Breazu, Repedea, Micăuti); la Mehadia, e singurul loc de pe teritorul tărei, unde se găseşte var. pilosa.

    Cel mai bogat district floristic din punct de vedere al numărului formelor de Melica, este districtul Cernei şi Mehedinţilor, situat în partea sudves- tică a tărei. Pe teritoriul său se găsesc următoarele: M, altissima f. interrupta, M. ciliata var. nebrodensis, f. glauca, var. flavescens, M. nutans, M. picta, M. uniflora var. typica, var. pilosa (şi f. glabra?). Prin M. ciliata var. nebrodensis f. glauca şi var. flavescens, se leagă cu formele sudeuro- pene ; prin M. altissima, element răsăritean, se stabileşte legătura între flora stepelor ungare, româneşti şi sudruseşti; M. picta e un element pontic.

  • B E IT R Ä G E Z U R SY ST E M A T IK U N D G E O G R A PH ISC H E V E R B R E IT U N G

    D E R G A TTU N G M ELICA L. IN R U M Ä N IE NZUSAMMENFASSUNG.

    í 12

    Von den europäischen Arten der Gattung Melica L., die ich in einer Monographie1) veröffentlicht habe, sind in Rumänien nur 6 Arten, in 8 Varietäten un 6 Formen vertreten und zwar: Ai. ciliata v. Linnaei, var. nebro- densis, f. glauca, var. violacea, var. Holubyána; M. transsylvanica var. Bourgaei, var. glabrata(?) ; M. altissima, f. interrupta; M. nutans, f. pallidal M. picta f. viridiflora, f. rubriflora; M. uniflora var. typica, var. pilosa und f. glabra. Es fehlen nur die südlichen mediterranen (Bauhini, Cupani und minuta), sowie die mediterranen-endemischen Arten (arrecta, rectiflora). Die Gesamtart M. ciliata ist von Norden bis Süden, von der Ebene bis in die Berge verbreitet; die verbreiteste Varietät an beiden Seiten der Karpathen und weit bis zum Meer, ist die nebrodensis. Bei Deva, auf den Hügeln der Festung, ist der einzige Standort Rumäniens für var. violacea. M. transsylvanica, wächst' auf Hügeln; von den östlichen Arten ist M. picta, in den Steppen und Übergangsteppen M. altissima verbreitet. M. nutans und Af. uniflora sind sehr häufig; im nördlichen Gebiete der Moldau, findet sich die f. albida; im Süden findet sich die var. pilosa, in einem einzigen Standorte (Mehadia).

    L i t e r a t u r a c o n s u l t a t ă :'

    B a u m g a r t e n I. C h . G.: Enumeratio stirpium Magno Transsilvaniae Principatui, Vindobonae 1816.

    B r â n d z ă D.: Flora Dobrogei, Bucureşti 1898. ^C z i h a c k Şt.: Florae Moldoviae species ac genera hucusque excursionibus

    explorata. Flora, XIX 1836, Beiblatt 58.G r e c e s c u D.: Conspectui Florei României, Bucureşti 1898. ' !P a n t u Z. : Contribuţiuni Ia Flora Dobrogei nouă, Mem. Sect. Ştiinţifice ale

    Acad. Române, 1925, Vol. III, Ser. III.'P a p p C o n s t . : Monographie der europaeischen Arten der Gattung Melica L.

    Botanische Jahrbücher für Systematik 1932. (în curs de imprimare). P r o d a n I. : Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

    România. Cluj, 2 voi. 1923.S ă v u l e s c u T r . ş i R a y s s T . : Materiale pentru flora Basarabiei, su

    pliment la Buletinul Agriculturei II, 1924. •S c h u r I . : Ennumeratio plantarum Transsylvaniae, Vindobonae 1866.

    *) Dr. C o n s t . P a p p 1. c.

  • 113

    GEOHIGROMETRU, UN NOU HIGROMETRU DE MAXIMĂ ŞI MINIMĂ.

    DE

    Dr. OH. BUJOREAN (Clüj).

    Acest aparat e menit să aducă oarecari înlesniri în măsurarea umezelii relative din motivele următoare:

    Pe deoparte cu el putem avea date privitoare la valorile maxime şi minime prin o singură citire la zi, iar pe de altă parte ne putem dispensa la nevoie şi într’o măsură oarecare de higrograf, care e totodată şi mai puţin adaptabil la felurite condiţiuni.

    Datele ig ro m e trie adunate cu acest aparat se pot concorda apoi cu cele ale termometrului de maximă şi minimă, din care putem scoate apoi tensiunea de vapori caşi deficitul de saturaţie maxim şi minim dintr’o zi sau dintr’un răstimp oarecare.

    Dar avantajul aparatului constă mai ales în precizie şi adaptabilitate la oricefel de condiţiuni.

    Precizia iui s’a realizat atât prin volumul minim de aer, menit primenirii, ce se află în tubul găurit, ce conţine mănunchiul firelor de păr cât şi prin izolarea spaţiului din tubul firelor de păr de restul atmosferă aparatului, ce se află în camera înregistratoare (Vezi figura 1.).

    Izolarea aceasta s’a făcut într’un mod simplu prin o membrană elastică între tub şi cameră, de care membrană e fixat firul de legătură dintre mănunchiul de păr şi arătătoarele înregistratoare.

    Această izolare are la rândul ei un efect triplu. Ea împiedecă schimbul de vapori şi de aer dintre tub şi camera înregistratoare, ce pot avea temperaturi şi tensiuni de vapori deosebite, înlesneşte apoi acelaş schimb dintre tub şi atmosfera din jur, micşorând totodată volumul total de aer al întregului aparat şi al treilea, ţine camera de înregistrare totdeauna uscată şi în stare de perfectă funcţionare, conţinând chiar la nevoie şi un material ig r o scopie în acest scop.-In acest chip aparatul e pus în stare de a reacţiona repede la orice schimbare a umezelii relative externe fără a se simţi efectul atmosferă interne a aparatului. Un defect ce se poate observa uşor la higro- grafe în cutii mari ori la higrometrul de buzunar bunăoară, care e de jumătate deschis.

    Buletinul Grădinii Botunice. 8

  • 114

    Adaptabilitatea aparatului e realizată prin faptul că mănunchiul de păr se află întrun tub de metal găurit aşa de fin încât el se poate aplica la orice suprafeţe în poziţie verticală şi orizontală, bacchiar se poatevârî şi în pământ ori într’ogrămadă de cereale ş. ă . Faptul din urmă ne dă putinta ca prin ajutorul termometrelor de maximă şi minimă să putemmăsura în afară de umezealarelativă şi tensiunea de vapori caşi deficitul de saturaţie din întreg spaţiul, ce-1 cuprinde o plantă, dela rădăcină, la suprafaţa pământului şi până la vârful ramurilor.

    Iată bunăoară o astfel de măsurare a umezelii relative făcută în 30 de minute, pe o zi senină de August la orele 12, în grădina Institutului Geo- botanic Rii b e l din Zürich: în pământ 100%, pe pământ fără vegetaţie 35%, la umbră 62%, la 20 cm. deasupra pământului cu vegetaţie 40% şi la 5 m. înălţime 46%.

    In sfârşit mânuirea uşoară a aparatului, prin faptul că e şi portativ, adaptabilitatea lui la orice condiţiuni, preciziunea, re-* acţiunea promptă şi posibilita

    tea de a măsura valorile maxime şi minime sunt factori, ce fac din aparat să prezinte anumite avantagii în măsurările higrometrice atât în scop meteorologic cât şi mai ales ecologic.

    Geohigrometrul se poate procura la fabrica Wi l h . L a m b r e c h t A. G., Göttingen din Germania.

    INSTITUTUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ, UNIVERSITATEA CLUJ,NOV. 1932.

    Fig. 1. Qeohigroraetru.

  • 115

    W E SE N T L IC H ST E M E R K M A L E E IN E S N E U E N G EO H IG R O M ETER S.

    Dr. GH. BUJOREAN.

    D is neue Gerat ist aus dem Bedürfnis entstanden, die Messung der Luftfeuihte für bestimmte Sonderzwecke zu erleichtern.

    Es besteht im wesentlichen aus drei Teilen : einem Anzeigeteil in rundem Gehäuse mit Skala, einem Schaft und einem Haarstrang mit Übertra- gungseirrichtung (siehe Photo).

    Die zweckmässige Verbindung dieser drei Teile macht das Gerät für verschied me Sonderzwecke besonders geeignet.

    1. Der Schaft ist värmeisoliert gegenüber dem Skalengehäuse durch Zwischenh.iltung von Hartgummiteilen, sodass unmittelbare metallische Berührung nicht vorliegt.

    2. Der Luftraum der Zeiger des runden Skalengehäuses ist durch eine weiche Membran von dem Luftraum des Schaftes getrennt.

    3. Der Übertragungsmechanismus ist besonders empfindlich durch Verwendung von ganz ausgesuchten Haarsträngen. Er ist gegenüber normalen Hygrometern .erweitert durch eine Maximum-Minimum-Vorrichtung.

    4. Das Gerät besitzt am Ende des Schaftes eine Einstellschraube.Eine besondere Erleichterung bedeutet vornehmlich die Notwendigkeit

    nur einmaligen Ablesens am Tage, die durch die beiden Extremzeiger ermöglicht wird; hiedurch wird bis zu einem gewissen Grade der Hygrograph entbehrlich gemacht.

    Die Empfindlichkeit wird besonders durch das kleine Luftvolumen des durchlöcherten S :haftes, in dem sich der Haarstrang befindet, erzeugt. Die-

    , ses kleine Luftvolumen ist durch obenerwähnte Massnahmen gegen Wärme- und Lufteintritt von aussen und bezw. der Zeigerkammer geschützt. Der Haarstrang wird nit einem sehr dünnen Metalldraht fein verknüpft und an dem Zeigerhebel unter einem bestimmten Winkel befestigt. Zur Vermeidung des Luftzutrittes von Registrierkammer wird eine ganz feine biegungsweiche Membran eingebaut, die unmittelbar mit dem dünnen Drähtchen durch eine Speeialeinrichtung verbunden ist. Diese Membran verhütet weiterhin den Damp'spannungsausgleich zwischen Schaft- und Zeigerraum; hierdurch besteht dio Möglichkeit,- die Zeigerkammer durch Anbringen eines hygroskopischen Sioffes immer trocken halten zu können, wodurch der mechanische Aufbau in be^em Zustande erhalten bleibt.

    Der Luftzuivtt aus der Atmosphäre bezw. aus dem Erdreich erfolgt durch ein feinmaschiges Sieb, das den Entritt von Fremdkörpern auch von kleineren Tieren verhindert.

    Die Maxima n-Minimum-Zeiger sind an der gleichen Achse angebracht wie der Hauptzeiger. Die beiden Extremzeiger sind gut ausgewuchtet, sodass

  • n é

    sie in jeder Lage stehen bleiben. Der Hygrometerzeiger bewegt nunmehr diese beiden Extremzeiger in die äussersten Lagen, womit die einfachste Möglichkeit zur Bestimmung der Grenzwerte gegeben ist.

    Es sei ein Beispiel hier angeführt von einer kurzen Messreihe im Geo- botanischen Institut Rubel von Zürich, die sich innerhalb 30 Minuten abspielte. Es fällt auf, in welch kurzer Zeit diese Messungen vorgenomen werden konnten.

    1. in der Erde . . . ; 100 % ■2. auf der nackten Erdoberfläche . . . . . 35 %3. im Schatten . . . . . . . . . . . . 62 %4. 20 cm. über der Erdoberfläche . . . . . 40 %5. 5 m. hoch in der Nähe eines Baumwipfels 46 %

    Besonders bemerkenswert ist die leichte Handhabung des Gerätes, die bequeme und sichere Transportmöglichkeit mit Hilfe des verschliessbaren Aussenschutzrohres, die hohe Empfindlichkeit und schnelle Reaktionsfähigkeit und schliesslich die saubere und genaue Anfertigung die den mechanischen Aufbau nach Möglichkeit fehlerfrei von allen äusseren Einflüssen macht.

    Der Haarstrang vird durch eine leichte Gegenfeder vorgespannt sodass das Gerät in jeder Lage gebraucht werden kann.

    Zum Schutze gegen äussere Einflüsse ist das Gerät mit einem soliden Chromüberzug versehen. Gegen grobe Beschädigung durch Hageleinschlag ist -ausserdem ein Dach aus einer Pertinaxplatte bestehend, angebracht, das weiss gestrichen ist und zugleich als Strahlungsschutz dient. Gegebenenfalls könnte auf die Anbringung dieses Schutzes verzichtet werden durch Überstülpen eines Gummisackes oder auch durch Aufsetzen eines kleinen weissgestrichenen Holzkastens.

    Für Expeditionen ist insofern das Gerät besonders brauchbar, als es sehr gut tragbar ist und einen besonderen Strahlungsschutz, wie Wild’sche Hütte und dergleichen nicht verlangt. Aus dem obenerwähnten Grunde ist es auch für meteorologische Stationen im Aussendienst, für landwirtschaftliche Versuchsstellen oder zum Prüfen der Getreidehaufen besonders gut zu gebrauchen ; unentberlich ist es für ökologische Studien.

    Das Gerät wird als Sonderausführung von W i l h . L a m b r e c h t A. B. Göttingen hergestellt.

    Institut für Sistem atische Botanik der Universität Cluj, Rumänien.Nov. 1932.

  • SCHEDAEA D „FLO RAM R O M A N ÍA E E X SIC C A T A M “A MUSEO BOTANICO UNIVERSITATIS CLUSIENSIS EDITAM.

    Directore AL. BORZA.

    CENTURIA XI.

    Collaboratores hujus centuriae:

    I. Bàriyai (Odorheiu), AL Borza (Cluj), Gh. Bujorean (Cluj), I. Dimoniè (Bucureşti), P. Enciilescu (Bucureşti), E. Fromm (Cluj), G. P. Grinţescu (Bucureşti). I. Grinlescu (Cluj), Af. Guşuleac (Cernăuţi), C. Gürtler (Cluj), V. Homei (Cluj), E. I. N yárády (Cluj), f M. Péterfi (Cluj), E. Pop (Cluj), M. Prişcu (Cluj), /. Prodan (Cluj), T. Rayss (Bucureşti), E. Reimesch (Cluj), C. Sandu (Bucureşti), Tr. Săvulescu (Bucureşti), P. Seleşan (Cluj), /. Tarnavschi (Cernăuţi), E. Ţopa (Cernăuţi), K. Ungar (Sibiu).

    Plantae sine indicatione speciali, a prof. Al. Borza et a cnst. E. I. Nyárády sunt determinatae.

    Centuria XI. anno 1933, die 28. mensis Febr. in lucem prodiit.

    1001. Ophioglossum vu lgatum L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 1062 (1753).Bucovina, distr. Cernăuţi, ln prato humido inter urbem Cernăuţi et sta

    tionem Grigore Ghica Vodă, alt. cca 182 m. s. m. — 21 Mai. 1931.

    r * leg. E m . Ţ o p a .

  • 118

    1002. H elodea canadensis Rich.

    in Mich. FI. bor. Am. 1. p. 20 (1803).Dobrogea, distr. Tulcea. In paludosis Deltae Danubii prope pagum

    Sulina. Alt. 0 m. s. m. — 14 Iul. 1923.

    leg. Al. B o r z a et E. I. N y á r á d y .

    1003. C alam agrostis a rund inácea (L.) Roth

    Tent. Fl. Germ. I!. l . p . 89 (1789).A g r o s t i s a r u n d i n a c e a L. Sp. pl. ed. 1. p. 61 (1753).

    Transsilvania, distr. Hunedoara. In fagetis vallis Zlătuia alpium Retezat. Alt. cca 1000 m. s. m. — 7 Aug. 1925.

    leg. E. I. N y á r á d y.

    1004. C alam agrostis pseudophragm ites (Hall, f .) Baumg.

    Enum. stirp. Transs. III. p. 211 (1816).A r u n d o p s e u d o p h r a g m i t e s Hall, f il. in Röm. Arch. I. 2, p. 10 (1796).

    Transsilvania, distr. Hunedoara. Ad rivum Râu-mare, prope Gura Zlata in montibus Retezat associationem formans. Alt. cca 805 m. s. m. — 8 Aug. 1925. •

    leg. E. I. N y á r á d y.

    1005. M olinia coerulea (L.) Mach.

    Menth, p. 183 (1794).A ir a c o e r u l e a L. Sp. pl. ed. 1. p. 63 (1753).

    Transsilvania, distr. Ciuc. In tumulo limonitico ad fontem acidi carbonici, in societate muscorum frondosorum et specierum: D r o s e r a a n g l i c a , H e l l e b o r i n e p a l u s t r i s , A n t h o x a n t h u m o d o r a t u m , S a x i f r a g a h i r c u l u s , T r i g l o c h i n m a r i t i m u m , P o t e n t i l ' a p a l u s t r i s , E u p h r a s i a s t r i c t a , B e t u l a h u m i l i s , S a l i x r e p e n s , S. c i n e r e a et S. t r i a n d ra, prope pagum Sâncrăieni. Alt. cca 65; i m. s. m. — 15 Iul. 1925. . ,

    leg. E. I. N y á r u d y .

    1006. Blysm us com pressus (L.) Panz.

    in Link Hort. Berol I. p. 278 (1827).S c h o e n u s c o m p r e s s u s L. Sp. pl. ed. I. p. 43 (1753).

    Transsilvania, distr. Odorhei. In H e l e o c h a r e t o inter pagos Corund et Firtuşeni. Alt. cca 7f>0 m. s. m. — 6 Iun. 1924.

    leg. E. I. N y ár ád y.

  • 119

    1007. Ornithogalum flavescens Lam.

    Fl. Fr. III. p. 277 (1778).Oltenia, distr. Dolj. In quercetis mixtis, (dominantibus speciebus :

    C r a t a e g u s o x y a c a n t h a , Cr . m o n o g y n a var. h i r t a , Q u e r c u s c e r r i s , Qu. s e s s i l i f l o r a , Q u. c o n f e r t a , C a r p i n u s o r i e n t a l i s , A c e r t a t a r i c u m , A. c a m p e s t r e et rarissime, F a g u s s i l v a t i c a var. m o e s i a c a ) inter pagos Leamna de jos et Bucovăţi. Alt. cca 100— 170 ni. s. m. — 31 Mai 1929.

    leg. E. I. N y á r á d y .

    1008. Calla pa lu stris L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 968 (1753).Transsilvania, distr. Odorhei. In Sphagnetis „Fekete Pálné“ declivis occi

    dentalibus montium Harghita in „Platoul Praid-Dealu“ • („Parajd-Oroszhegyi plató“), in societate specierum: M e n y a n t h e s t r i f o l i a t a (copiosissime), C a r e x l i m o s a , C. c a n e s c e n s , C. e l o n g a t a, E r i o p h o r u m a n g u s t i f o l i u m , V a l e r i a n a s i m p l i c i f o l i a , C a r d a m i n e p r a t e n s i s . C a l t h a p a l u s t r i s et P e u c e d a n u m p a l u s t r e . Alt. cca 950 m. s. m., substr. andesitico-tuffaceo. — 20 Mai 1929.

    ' leg, E. I. N y á r á d y .

    1009. Cham aeorchis alpinus (L.) Rich.

    Mem. Mus. Paris. IV. p. 57 (1818).O p h r y s a l p i n a L. Sp. pl. ed. 1. p. 948 (1753).

    Muntenia, distr. Prahova Mtibus Bucegi, in alpe Colju Obârşii, declivis ad mtes Doamnele spectantibus. Alt. cca 2200—2400 m. s. m., solo calc. - 11 Aug. 1929.

    leg. E. I, N y á r á d y .

    1010. D ianthus delto ides L.

    Sp. pl. ed. I. p. 411 (1753 .Basarabia, distr. Hotin. In pratis siccis prope oppid. Hotin. Alt. cca

    300 m. s. m. — 18 Iun. 1927.

    leg. et det. Tr. S ă v u l e s c u . T. R a y s s et C. S a n d u ....................

    1011 a. C eratocephala tes ticu la ta (Cr.) Kern.

    in Schedae ad FI. exs. Austr.-Hung., V. (1888) p. 35.

  • 120

    R a n u n c u l u s t e s t i c u l a t u s Crantz Stirp. Austr. ed. 1. fase. II. p. 97 (1663). :

    Moldova, distr. Covurlui. In herbidis stepposis sub „Grădina publica“ ad oppidum Galaji. Alt. 25—30 m. s. m. — 19 Apr. 1924.

    leg. Al. B o r z a .

    1011 b. Ceratocephala testiculata (Cr.) Kern.

    Transsilvania, distr. Cluj. In pascuis apricis ad stationem viae ferr. Tunelul Cojocnei. Alt.: cca 360 m. s. m., solo argill. — 23 Apr. 1930.

    leg. E. I. N y á r á d y .

    1011 c. Ceratocephala testiculata (Cr.) Kern.

    Basarabia, distr. Ismail. In locis arenoso-argillaceis horto Mănăstire! Cetate. Alt. cca. 20 m. s. m. — 21 Apr. 1927.

    leg. Gh. B u j o r e a n et E. P o p .

    1012. Berteroa incana (L.) DC.

    Syst. II. p. 291 (1821).A l y s s u m i n c a n u m Z.. Sp. pl. ed. 1. p. 650 (1753).

    Oltenia, distr. Romanaţi. In campis siccis et arenosis cca pag. Armărăşti prope oppid. Caracal. Alt. cca 130 m. s. m. — 12. Iui. 1921.

    leg. M. D i m o n i e.

    1013. Alyssum Wierzbickii H euff.

    in Flora XVIII (1835) I. p. 242. et in Verh. Zool. Bot. Ges. VIII. Abh. p. 58 (1858).

    Banatus, distr. Caraş. In silvis declivorum occidentalium montis Tilva mare, supra pagum Maidan. Alt. cca 510 m. s. m. solo calc. hum. Locus classicus. — 11 Iim. 1930. • ::

    leg. E. 1. N y á r á d y .

    1014. Bunias orientalis L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 670 (1753).Transsilvania, distr. Turda. In pratis penes fissuram „Cheia Turzii“. Alt.

    cca 450 m. s. m. — 28 Mai 1922.

    ,, leg. Al. B o r z a .

  • 1015 a. Hutchinsia brevîcaulis Hoppe

    apud Sturm Deutschl. FI. Heft. 65 (1834).N o c c e a b r e v i c a u l i s Hoppe apud Reichb. Germ. exc. III. p. 663 (1832).

    .•Muntenia, distr. Prahova. Mtibus Bucegi. In glareosis subhumidis valli- culi („Schneetälchen“), in alpe Caraiman. Alt. cca 2C00 m. s. m. — 21 Iul. 1925.

    leg. Al. B o r z a .

    1015 b. Hutchinsia brevicaulis Hoppe

    Transsilvaniä, distr. Braşov. Mtibus Bucegi. In formatione „Schneetälchen“ versus septemtrionem exposito vallis Mălăieşti, societate specierum : A r a b i s a l p i n a , S i e v e r s i a r e p t a n s , R a n u n c u l u s a l p e s t r i s et D o r o n i c u m c a r p a t i c u m. Alt. cca 2000—2200 m. s. m., solo calc. — 12 Aug. 1929.

    leg. C. G ü r 11 e r et E. 1. N y á r á d y.

    1016. Lepidium latifolium L.

    Sp. pl. ed.jl p. 644 (1753).Basarabia, distr. Orhei. In magnocaricetis et locis uliginosis „Baltă",

    prOpe oppidum Orhei. Alt. cca 80 m. s. m. — 8 Iul. 1924.

    leg. Al. B o r z a .

    1017. Rosa pimpinellifolia L.

    Syst. nat. ed. 10. II. p. 1062 (1759).

    5) pimpinellifolia (L.) typica Prodanin Trand. Rom. p. 30 (1932).

    Transsilvania, distr. Turda-Arieş. Ad pedem montis Colţii Trăscăului“ prope pagum Trăscău. Alt. cca 900 m. s. m. — 11 lun. 1911.

    M u s. B o t. C 1 u j, rev. I ul . P r o d .

    1018. Rosa pimpinellifolia L.

    Syst. nat. ed. 10. II. p. 1062 (1759).

    6) spinosissima (L.) Prodan

    in Trand. Rom. p. 30 (1932).R. s p i n o s i s s i m a L. Sp. pl. ed. 1. p. 491 (1753).

    121

  • Muntenia, distr. Ialomiţa. Ad ripam argillaceam fluvii Ialomiţa, prope pagum Speteni. Alt. cca 67 m. s. m. — 18 Iun. 1923.

    leg. G. P. G r i n ţ e s c u. rev. Iui . P r o d a n .

    1019. R osa pendulina L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    • 2) se to sa (Ser.) Prodan in Trand. Rom. p. 33 (1932).

    R o s a a l p i n a L. var. s e t o s a Seringe in DC. P r o dr. II. p. 612(1825).Transsiivania, distr. Hunedoara. In rupestribus ad cacumen mtis Borăscu

    mare, ait. cca 2000 m. s. m., solo schist. — 12 Iui. 1924.

    leg. E. I. N y á r á d y et E. P o p. rev. I ui . P r o d a n .

    1020. Rosa gallica L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    14) m agnifica (Borbds) Prodan in Trand. Rom. p. 42 (1932).R. g a l l i c a L. y m a g n i f i c a Borb. Ros. Hung. p. 369 (1881).

    Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis montanis „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj. — Iun. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1021 a. Rosa gallica L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    15) au striaca (Crantz) Prodan in Trand. Rom. p. 42 (1932).

    R. a u s t r i a c a Crantz Stirp. Austr. II. p. 86 (1769).Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj.

    — Iun. 1930. !

    leg. et. det. I u I. P r o d a n .

    Adn. Cele mai multe exemplare se potrivesc cu variaţiunea descrisă, altele prezintă pe pedunculi pe lângă glandule şi câteva aculei prin ce se aseamănă întrucâtva şi cu R. g a l l i c a L. var. p a n n o n i c a Wiesb.

    Nonnulla exemplaria pedunculis parce aculeatis (non solum glandulosis) ad R. g a l l i c a L. var. p a n n o n i c a Wiesb. vergunt.

    Iul. Prodan.

    122

  • 123

    1021 b. Rosa gallica L.

    15) austriaca (Cr.) Prod.

    ; Transilvania, distr. Cluj. In herbidis „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj. - 5. Iun. 1930.

    leg. et det. Iu 1. P r o d a n.

    Adn. Aceasta plantă se prezintă în două forme : a) pedunculii şi receptaculul cu glande scurte în majoritate; b) cu glande scurte mai puţine şi cu glande lungi foarte numeroase, uneori în amestec cu sete neglanduloase. Exemplarele din urmă fac trecere spre R. g a l l i c a L. var. p a n n o n i c a Wiesb.

    Plantae huc editae duas formas repraesentant: a) pedunculis et receptaculo pilis glanduliferis brevibus obsitis, maxima ex parte et b) pilis glanduli- feris brevibus paucioribus et numerosissimis longioribus, saepe immixtis setis eglandulosis. Hae posteriores ad varietatem p a n n o n i c a Wiesb. vergunt.

    I ui . P r o d .

    1022 a. Rosa gallica L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    lé) pumila (Jacq.) Prodan in Trand. Rom. p. 43 (1932).R. p u m i l a Jacq. FI. austr. II. 59 (1773).

    Muntenia, distr, Vlaşca. In agris penes fluv. Argeş ad pagum Copăceni. Alt. cca 80 m. s. m. — 28 Mai 1920.

    leg. G. P. G r i n ţ e s c u.

    Adn. In acest material s’a aflat amestecat o mulţime de var. de R. g a l l i c a L. Materialul care s’a separat de exsicata aceasta este: var. c o r d i - f o l i a Host, m a g n i f i c a Borb. şi c o p ă c e n s i s Prod. In materialul aci editat, exemplarele ai căror pedunculi sunt acoperiţi cu sete glanduloase (glandulosi setosi aciculis + arcuatis basi dilatatis muniti) şi aciculi arcuaţi cu bază ± dilatată, fac parte .din f. p a n n o n i c a (Wiesb.) Braun; iar exemplarele ai căror pedunculi sunt acoperiţi numai cu glande stipitate şi cu foarte puţini aciculi fac parte din f. a u s t r i a c a Cr. s. str.

    Plantis eodem Joco lectis permultae varietates R. g a l l i c a e erant permixtae, quae sepositae fuerunt, nempe : var. c o r d i f o 1 i a Host, m a g n i f i c a Borb. et c o p ă c e n s i s Piod.

    Huc etiam exemplaria pedunculis glanduloso-setosis, aciculis ± arcuatis basi dilatatis munita a d f . p a n n o n i c a (Wiesb.) Braun pertinent; exemplaria vero pedunculis solum glandulosis et paucissimis aciculis obtectis, ad f. ' a u s t r i a c a Cr. s. str. computantur.

    ■ < ■ I u i , P r o d a n .

  • 124

    1022 b. Rosa gallica L.

    16) pumila (Jacq.) Prod.Transsilvania, distr. Someş. In monte „Dealul Roselor“ ad oppid Dej.

    — Iun. 1930. ; ileg. et det. Iul . P r o da n .

    1023. Rosa ga llica L .

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    17) haplodonta (Borb.) Prodan in Trand. Rom. p. 43 (1932).f. sem ihaplodonta Prod. f. nova

    in Bulet. Grăd. Muz. bot. Cluj vol. XII (1932) p. 124.Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj.

    — Iun. 1930.leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Seamănă cu R. g a l l i c a L. 17) h a p l o d o n t a Borb., însă frunzele pe margini sunt glanduloase.

    Similis R o s a e g a l l i c a e L. 17) h a p l o d o n t a Borb., sed folia margine glandulosa excellunt.

    I u l . P r o d a n . .

    1024. Rosa gallica L.

    Sp. pl. ed. 1. p. 492 (1753).

    20) pannonica (Wiesb.) Prod. in Trand. Rom. p. 44 (1932).R. a u s t r i a c a Cr. f. p a n n o n i c a Wiesb. in Ö. B. Z. 1879. p. 143.

    Transsilvania, distr. Cluj. „La Fänaje“ non procul a „ferma Józsika“, prope oppid. Cluj. — Aug. 1930. x

    leg. et det. I u 1. P r o d a n .

    1025. R osa Iundzillii Besser. \

    Cat. hort. Crem. p. 117. (1816).

    var. câm piensis Pi od. var. novain Bulet. Grăd. Muz. bot. Cluj vol. XII (1932) p. 124.(R. g a l l i c a L. X R- c a n i n a L. v a r.'t r a n s i t o r i a Rob. Kell.)

    Transsilvania, distr. Cluj. In collinis Sf. Gheorghe, ad saepes et in abruptis argillosis. Alt. cca 390 m. s. m. — FI. Mai 1930, fr. Iul. 1930.

    leg. et det. I u 1. P r o d a n .

  • 1 < ;*Adn. Această plantă, care face parte din grupă R. g a l l i c a X c a

    n i n a mai mult aduce după exterior cu următoarele plante din aceasta grupă: R. i n s i d i o s a Rip. şi R. T i m e r o yi Chab. Planta noastră diferă de R. i n s i d i o s a Rip. prin aceea, că ramurile fiorifere sunt lipsite de sete aciculare, iar de R. T i m e r o y i Chab. se poate uşor deosebi prin sepalele lipsite de glandule pe partea dorsală, cel mult pe marginea sepalelor găsim căte-o glandulă resfirată.

    Haec planta, ad R. g a l l i c a X c a n i n a pertinens, etiam R. i n s i d i o s a Rip. similis est, sed differt ramulis floriferis setis acicularibus destitutis. A R. T i m e r o y i Chab. facile dignoscitur sepalis in parte dorsali eglandulosis, solum ad margines hinc-inde glandulis dispersis ornatis.

    I u 1. P r o d a n.

    1026. Rosa tomentosa Smith

    FI. Brit. II. p. 617 (1800).Transsilvania, distr. Odorhei. In dumetis montis Firtuş inter pagos

    Corund et Firtuşeni. Alt. cca 700 m. s. m. — 6 Iun. 1924.

    leg. E. I. N y á r á d y ,I rev. Iul. P r o d a n.

    Adn. Mai aproape stă de R. t o m e n t o s a var. S e r i n g e a n a Dum., de care diferă prin stilii glabri şi frunzele mai mici. Prin însuşirea frunzelor mai mici şi prin stilii glabri se apropie de R. d a c i c a Borb., însă frunzele au altă formă şi dintatura diferită de aceasta.

    Maxime ad R. t o m e n t o s a var. S e r i n g e a n a Dum. appropinquata, sed differt stylis glabris et foliis minoribus. His notis ad R. d a c i c aBorb. vergit, sed folia et dentitio diversa.

    I u 1. P r o d a n.

    1027. Rosa tomentosa Smith

    FI. Brit. II. p. 617 (1800).

    6) kolosensfs (Degen) Prod. in Trand. Rom. p. 53 (1932).

    R. d u m e t o r u m Thuill. a 1) k o l o s e n s i s Deg. in Jáv. FI. Hung. p. 565 (1925).

    Transsilvania, distr, Cluj. Ad margines viae inter oppid. Cluj et pagum Feleac. Fr. Aug. 1928, FI. Mai 1929.

    12o

    leg. et det. I u i . P r o d a n.

  • 126

    1028. R osa obtusifolia Desvaux s. 1.

    1) obtusifolia (Desv.) Prodan in Trand. Rom. p. 60 (1932),R. o b t u s i f o l i a Desv. s. 1. var. o b t u s i f o l i a (Desv. s. str.) Crep. Bui. S. B. Belg. XXXI. 2. 89 (1892).

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1029. R osa obtusifolia Desvaux

    Journ. bot. II (1809), p. 317.

    4) Şerbani P r o d a n in Trand. Rom. p. 51 (1932).

    Transsilvania, distr. Cluj. Spontanea in Horto Acad. Agrie. Cluj. — 30 Iun. 1932.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1030. R osa obtusifolia Desvaux

    Journ. bot. II (1809), p. 317.

    5) tom entella (R. Kell.) Prodan in Trand. Rom, p. 61 (1932).R. o b t u s i f o l i a Desv. var. t o m e n t e l l a (Lem.) Rob. Keller in Schinz u. Keller FI. d. Schw. 2. T. Krit. FI. 3. Aufl p. 206 (1914).

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Eclejia parochială“ ad Mănăştur prope oppid. Cluj. — Iul. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1031. R osa obtusifolia Desvaux

    Journ. bot. II (1809), p. 317.

    9) P rodan i (R. Keller) Prodan in Trand. Rom. p. 63 (1932).R, A f z e l i a n a Fr. ssp. R. c o r i i f o l i a Fr. var. P r o d a n i R. Keller in schedis.

    Transsilvania, distr. Cluj. Spontanea in horto. bot. „Acad. de înalte Studii Agr.“ — 14 Aug. 1928.

    leg. Iul , P r o d a n , det. Rob. K e l l e r .

  • 1032. Rósa dumetorum Thuillier s. 1.

    Fl. Paris éd 2. p. 250, an VII. (1798/99).Trânssilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia parochială“ ad Mănăş-

    tur, prope oppid. Cluj. — Iul. 1930.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Plantă intermediară între R. d u m e t o r u m Thuill. var. h e m it r i c h a Borb. şi. var. c i l i a t a Borb. Diferă de ambele prin însuşirea aceea, că unele frunze au dinjatura aproape simplă (uniserată).

    Planta intermedia inter R. d u m e t o r u m Thuill. var. h e m i t r i c h a et c i l i a t a Borb. Differt ambobus foliis fere simpliciter uniserratis.

    I ul . P r o d a n .

    1033 a. Rosa dumetorum Thuillier

    FI. Paris éd. 2. p. 250, an VII. (1798/99).

    5) platyphylla (Rau) Predau in Trand. Rom. p. 71 (19321.

    R. d u m e t o r u m Thuill. var. p l a t y p h y l l a (Rau) Chr. Ros. Schw. p. 184 (1873).

    Transsiivania, distr. Cluj. In teritorio Academiae Agricult, ad oppidum Cluj. - Iul. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1033 b. Rosa dumetorum Thuill.

    5) platyphylla (Rau) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. Prope oppidum Cluj ad Mănăştur in loco

    dicto „Clejia parochială“. — Iul. 1931.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1033 c. Rosa dumetorum Thuill.

    5) platyphylla (Rau) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In campestribus loco „Ferma Academiei“ dicto.

    — Iun. 1931.

    Adn. Ad formam p l a t y p h y l l o i d e s D. et R. vergens.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1034. Rosa dumetorum Thuill.

    FI. Paris éd. 2. 250, an VII (1798/99).

    127

  • 5) platyphylla (Rau) Prodanf. sphaeroidea Schwertschlager Ros. Frankj, p. 91 (1910). \

    Transsilvania, distr. Cluj. „La Fânaţe“ prope oppidum Cluj, — Sept,. 1930.

    leg. et det. Iul. Prodan.

    Adn. Insă are ramurile mai spinoase.

    .Rami magis spinis obtecti.

    I ul . P r o d a n .

    1035: a. Rosa dumetorum Thaillìet '

    FI. Paris éd. 2. 250, an VII (1798/99).

    7) hispidula (Rip. p. p.) Prodan ind Trand. Rom. p. 71 (1932).R. h i s p i d u l a Rip. p p. in Déségl. Cat. No. 250, 2. (1876).

    Transsilvania, distr. Cojocna. In declivibus apricis ad „Şanţul Turcului“ prope oppid. Cluj. alt. cca, 400 m. s. m. — 9 Iun. 1923.

    leg. E. I. N y á r á d y .

    Adn. Are stilele ceva mai glabre.

    Stylis paullo glabrioribus.

    1035 b. Rosa dumetorum Thuill.

    7) hispidula (Rip.) ProdanTranssilvania, distr. Ciuj. In herbidis montanis „La Fânaţe“ prope oppid.

    Ciuj. — Sept. 1930."\

    leg. et det. Iui . P r o d a n . '

    1035 c. Rosa dumetorum Thuill.

    7) hispidula (Rip.) Prodan')

    Transsilvania, distr. Ciuj. In declivibus montis Lomb supra oppid. Ciuj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iui . P r o d a n .

    1036 a. Rosa dumetorum Thuill.

    Fi. Paris éd. 2. 250, an VII (1798/99).

    7 a) hispidula (Rip. p. p.) Prod. f.) globoidea R. Heller in Schedis, [cont. Prodan Trand, Rom. p. 72 (1932).]

  • l29

    Transsiívanía, distr. Cluj. In declivibus m ontosis ad pagum Feleac. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iui . P r o d .

    1036 b. Rosa dumetorum Thuillier

    7) hispidula (Rip. pro. p.) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis „Lomb“ prope oppidum

    Cluj. — Aug, 1930.

    leg. et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Ad formam h i s p i d u l o i d e s Schwertschi, vergens.I ui . P r o d a n .

    1037. Rosa dumetorum Thuillier

    FI. Paris ed. 2. p. 250 an VII (1798/99).

    I 7) hispidula (Rip. p. p.) Prodanf. mănăşturiensis Prod. f. nova

    în Bidet. Grăd. Muz. Bot. Cluj. vol. XII. (1932) p. 129.Transsilvania, distr. Cluj. In ditione pagi Mănăştur, loco „Eclejia pa

    rohială“ dicto. — Sept. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. E o tufă proportional mai mică, uneori bine armată, cu frunze mici, circa de 1,5 ( —2) cm. lungi şi de 10 — 13 mm. late, ovale sau oval- eliptice, dintatura şi perositatea frunzelor se potriveşte cu var. h i s p i d u l a Rip. Are fructele ovale şi totdeauna mai mari ca la var. h i s p i d u l a Rip. Stilii glabri sau slab păroşi.

    Forma descrisă se poate considera tot ca o formă paralelă cu frunze mici a speciei R, d u m e t o r u m Thuill. var. h i s p i d u l a Rip., cum se consideră şi R. m y r t i 11 o i d e s Braun, ca o formă cu frunze mici dela R. c a n i na. L. var. t r a n s i t o r i a R. Keller.

    Haec planta est forma parvifolia (1.5—2 cm. longa 10—13 mm. lata), fructibus ovatis et majoribus ut in var. h i s p i d u l a Rip., stylis glabris vel parce pilosis praedita.

    I u 1. P r o d a n.

    1038. Rosa dumetorum Thuillier

    FI. Paris ed. 2. p. 250, an VII. (1798/99).Buletinul Grădinii Botanice, 9

  • 8) Gabrielis (F. Gérard) Prodan irt Trand. Rom. p. 72 (1932).

    R. G a b r i e l i s F. Gérard in Magnier Serin, fl. select. IV. p. 84 (1885). Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis „La Fânaţe“ prope oppidum Cluj.

    — Iul. 1930. í* 'leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Ad. formam h i s p i d u l a Rip. vergens.

    I u l . P r o d a n.

    1039 a. Rosa dumetorum Thuillier

    Fl. Paris ed. 2. p. 250, an VII (1798/99).

    15) solstitialis (Besser) Prodan in Trand. Rom. p. 72 (1932).R. s o l s t i t i a l i s Besser Prim. Fl. Gal. I. p. 324 (1809).

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montosis inter Feleac et Cluj.— Aug. 1931.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1039 b. Rosa dumetorum Thuillier

    15) solstitialis (Besser) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter pagos Feleac et

    Cluj. Fl. Iun. 1930, Fr. Iul. 1930.leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Diferă de forma t i p i c ă prin frunzele relativ slab păroase şi florile mai albe.

    Differta forma typica foliis relative sparse pilosis et floribus albescentibus.

    I ul . P r o d a n .

    1039 c. Rosa dumetorum Thuillier . .

    15) solstitialis (Besser) Prodan Transsilvania, distr. Cluj. In campis prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1039 d. Rosa dumetorum Thuillier

    15) solstitialis (Besser) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. Loco „Cariera Mănăşturului" prope oppid.

    Cluj. — Sept. 1930.

    13Ô

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

  • 13Í

    Adn. Diferă de forma typica prín frunzele relativ glabrescente şi fructul mai m are şi mai alungit.

    A forma typica differt foliis magis glabrescentibus et fructu maiori et magis elongato.

    Iui . P r o d a n .

    1039 e. Rosa dum etorum Thuillier

    15) solstitialis (Besser) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In campestribus inter oppid. Cluj et pag.

    Feleac. — FI. Iui. 1930, fr. Aug. 1930.

    leg. et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Cu frunzele ceva mai glabre iar dinţii frunzelor mai adânci, mai subţiri şi mai alungiţi acuminaţi.

    Foliis glabrioribus, profundiore-dentatis, dentibus tenuioribus et elon- gato-acuminatis distincta.

    I ul . P r o d a n .

    1039 f. Rosa dum etorum Thuillier

    15) solstitialis (Besser) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. Ad margines, viae inter oppid. Cluj et silvam

    Făget, alt. cca 500 m. s. m. — 5 Iun. 1923.

    leg. E. I. N y á r á d y, rev. I ui . P r o d a n .

    1039 g. R osa dum etorum Thuillier

    15) solstitialis (Besser) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. Ad „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj. —

    Sept. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Aceasta plantă în unele însuşiri seamănă şi cu R. t o m e n t e 11 a Sm.Haec planta etiam a d R . t o m e n t e l l a Sm. vergit.

    I u 1. P r o d a n.

    1040. R osa dum etorum Thuillier

    FI. Paris ed. 2. p. 250, an VII (1789/99).9*

  • 16) incanesceris (Ëram ) Prodan in Trand. Rom. p. 74 (1932).R. i n c a n e s c e n s H. Braun in Schedae ad FI. ex. Auströ-Hung. V. (1888) p. 15 sub Nr. 1649.

    Transsilvania, distr. Cluj. In'territorio Academiae agriculturae ad oppidum Cluj. - Aug. 1930.

    leg. et. det. Iul . P r o d a n .

    1041 a. Rosa dumetorum Thuillier

    FI. Par. ed. 2. p. 250, an VII. (1789/99).

    25) subglabra (Borbds) Prodan in Trand. Rom. p. 75 (1932).R. d u m e t o r u m f. s u b g l a b r a Borb. in Ros. Hung. p. 435 (1880).

    Transsilvania,. distr. Cluj. In campis inter oppid. Cluj et pag. Feleac. — FI. Iun. 1930, fr. lui. 1930,

    leg. et, det I u I. P r o d a n.

    1041 b. Rosa dumetorum Thuillier

    25) subglabra BorbdsTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter pagos Cluj et Feleac.

    — Aug. 1931.leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1042 a. Rosa dumetorum Thuillier

    25) subglabra (Borbds) Prodan in Trand. Rom. p. 75 (1932).R. d u m e t o r u m f. s u b g l a b r a Borbds in Ros. Hung. pag. 435 (1880;.

    Transsilvania, distr. Cluj. Loco „Eclejia parochială“ ad Mănăştur prope oppid. Cluj. — Sept. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Diferă de varietatea tipică prin aceea, că sepalele sunt foarte mari şi rămân timp îndelungat pe fruct, stilii sunt puţin păroşi, iar unele frunze au dinţii simpli.

    Aliquantulum differt a varietate typica sepalis permagnis et diu in fructu persistentibus, stylis parce pilosis et nonnullis foliis simpliciter dentatis.

    I u 1. P r o d a n.

    1042 b. Rosa dumetorum Thuillier

    25) subglabra (Borbds) Prodan Transsilvania, distr. Cluj. Loco „Eclejia parochială Mănăşturului“ prope

    132 ..

  • 133

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Diferă pulin prin perositatea mai pronunţată a frunzelor.

    Foliis magis pilosis distincta.

    I u 1. P r o d a n.

    1042 c. Rosa dumetorum Thuillier

    25, subglabra (Borbás) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In agris circa Academiam ad oppid. Ciuj. FI.

    10 Mai 1930, fr. 14 Aug. 1930.leg. et det. I ui . P r o d a n .

    1043. Rosa dumetorum Thuillier

    vergens ad:

    26) pubens (Déségl. et Ozanon) Prodan in Trand. Rom. p. 76 (1932 .

    R. p u b e n s Déségl. et Ozanon in Bull. Soc. dauph. IX (1882) p. 375.Transsilvania, distr. Ciuj. In loco dicto „Eclejia parochialä“ ad Mănăştur,

    prope oppid. Ciuj. — Iui. 1930.

    leg. et det. I ui . P r o d a n .

    1044. Rosa dumetorum Thuillier

    28 uncinella (Besser) Prodan in Trand. Rom. p. 76 (1932).

    R. u n c i n e l l a Besser Enum. 20. 62 (1820, 1821).Transsilvania, distr, Ciuj. Versus silvam Hoia ad „Kányafő“ supra oppid.

    Ciuj. — Aug. 1930.

    leg, et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Diferă .puţin prin fructele ± globoase.

    Fructibus + globosis paulum diversa. , ■

    I ul . P r o d a n .

    1045. Rosa dumetorum Thuillier

    48) clujensis Prodan in Trand. Rom. p. 79 (1932).

    R. g a 11 i c a L . X R - c a n i n a L. ssp. R. d u m e t o r u m (Thuill.) Rob. Keller u. Gams f. c l u j e n s i s Prod, in Rob. Keller. Syn. Ros. Eur. med. p. 767 (ad pag. 567) 1931.

    oppid.. Cluj. — Iul. 1930.

  • Transsilvania, distr. Cluj. In apertis silvae Făget prope oppid. Cluj. — 10 Aug. 1920. ■

    v ' leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1046. Rosa dumetorum Thuillier

    FI. Paris éd. 2. p. 250, an VII (1798/99).

    51) huediensis Prodan [R. g a l l i c a Z.. X R- d u m e t o r u m ThuilL,

    in Trand. Rom. p. 80 .(1932)].Transsilvania, distr. Cluj. In jugo montis „Bükkszél“ prope oppidum

    Huedin, alt. cca 620 m. s. m. — 7 Iun. 1925.

    leg. E. I. N y á r á d y . det. I ul . P r o d a n .

    1047 a. Rosa dumetorum Thuillier

    f. Thuillieri Christ

    Ros. Schw. p. 185 (1873).Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia parochialä“ ad Mănăştur,

    prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iui . P r o d a n .

    Adn. Are stilii numai păroşi (piloşi).

    Stylis solummodo pilosis. ^

    I u i . P r o d a n .

    1047 b. Rosa dumetorum Thuillier

    f. Thuillieri Christ

    Transsilvania, distr. Cluj. Loco dicto „Clejia parochialä“ ad Mănăştur prope oppid. Cluj. — Iui. 1930.

    leg. et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Diferă de specia tipică prin frunzele mai slab păroase, cu deosebire foliolele pe pagina superioară sunt dispers păroase sau aproape glabrescente.

    A specie typica differt foliis parcius pilosis, imprimis autem foliolis in pagina superiore disperse pilosis vel fere glabrescentibus.

    l u t P r o d a n .

    134

  • 135

    1047 c. Rosa dum etorum Thuillier

    f. Thuillieri Christ

    Transsilvania, distr. Cluj. Circa locum „cariera Mănăşturului“ prope oppid. Cluj. — Sept. 1928.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Ad R . l e m b a c h e n s i s I. B. Keller vergens.

    I u 1. P r o d a n.

    1048. R osa can ina L.

    Sp. pi. ed. 1. p. 491 (1753).Forma intermedia inter: R. t r a n s i t o r i a R. Keil, et R. d u m a l i s Bechst.

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. I u l . P r o d a n .I

    I1049. R osa canina Lé

    Sp. pl. ed. 1. p. 491 (1753).

    3) flexibilis (Déségl.) Prodan in Trand. Rom. p. 95 (1932).

    R. f l e x i b i l i s Déségl. Cat. No. 154 (1876).Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus inter oppid. Cluj et pag. Feleac.

    — Aug. 1930.

    leg. et. det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Stilii nu sunt de tot glabri, ci în partea superioară puţin slab piloşi.

    Styli non omnino glabres, sed parte superiore parce pilosi sunt.

    I u 1. P r o d a n.

    1050 a. R osa canina L.

    7) lu te tiana (Lem.) Prodan in Trand. Rom. p. 96 (1932).

    R. l u t e t i a n a Leman in Bull. Philomi p. 93 (1818).Transsilvania, distr. Cluj. Pones viam ad montem „Lomb“, prope oppid.

    Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. E o formă cu frunze mici care mai aproape stă de f. v a c c i n i o i d e sH. Braun. Această formă diferă de f. s u b m y r t i l l u s H. Braun, prin ramurile armate.

  • 136

    Haec forma foliis parvis praedita magis ad. v a c c i n i o i de s H. Braun ramis armatis differt.

    r Iui . P r o d a n .

    1050 b. Rosa canina L.

    7) lutetiana (Lem.) Prodan

    Transsilvania, distr. Ciuj. In declivibus montis Lomb supra opp. Ciuj. — Aug. 1930. , •

    leg. et det. l u i . P r o d a n .

    1050 c. Rosa canina L.

    7) lutetiana (Lem.) Prodan

    Transsilvania, distr. Cojocna. In herbidis montanis valüs „Valea primă“ ad „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj. Alt. cca 450 m. s. m. — 11 Iun. 1923,

    leg. E. I. N y á r á d y.rev. Iul . P r o d a n .

    1050 d. Rosa canina L.

    7) lutetiana (Lem.) Prodan

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter oppid. Cluj et pag. Feleac. — Aug. 1930.

    .‘ a

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1051 a. Rosa canina L.

    11) globosa (Desv.) Prodan in Trand. Rom. p. 97 (1932)..

    R. c a n i n a L. f. g l o b o s a Desv. in Journ. bot. II. p. 115 (1813).Transsilvania, distr. Cluj. Ad viam versus pagum Feleac supra pomaria

    Hajongart, prope oppid. Ciuj. — Sept. 1930.

    leg. et det. Iui . P r o d a n .

    1051 b. Rosa canina L.

    11) globosa (Desv.) Prodan

    Transsilvania, distr. Ciuj. Ad marginem viae supra oppid. Ciuj, prope pag. Feleac. — 8 Aug. 1928.

    leg. et det. Iui . P r o d a n .

  • 137

    20) m arisensis (Simk. et H. Braun) Prodan in Trand. Rom. p. 99 (1932).

    R. m a r i s e n s i s Simk. et H. Braun in Term. fűz. IX (1885) p. 40.Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis „La Fânaţe“ prope oppid. Cluj.

    alt. cca 450 m. s. m .— 10 Iun. 1930.

    leg. et det. l ui . P r o d a n .

    1053. Rosa can ina L.

    24) myrtilloides (Tratt.) Prodan in Trand. Rom. p. 101 (1932).R. m y r t i l l o i d e s Trattinnick Monogr. Ros. II. p. 20 (1823).

    Transsilvania, distr. Cluj. In campis circa Acad, agricult, ad oppid. Cluj. — Sept. 1931.

    leg. et det. l ui . P r o d a n .

    j 1054 a. R osa can ina L.

    29) transito ria (Rob. Keller) Prodan in Trand. Rom. p. 102 (1932).

    R. c a n i n a L. A. I. b. t r a n s i t o r i a (R. Keller) in A. u. G. Syn. VI.p. 159 (1901).

    Transsilvania, distr. Cluj. Spontanea in horto bot. Academiae agricult, ad oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    . Adn. Vergens ad R. l u t e t i a n a m Lem.

    Iul . P r o d a n .

    1054 b. Rosa canina L.

    29) tran sito ria (R. Keller) Prodan

    Transsilvania, distr. Cluj. In silvis montis Hoia prope oppid. Cluj. — Aug. 1930. *

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Cu fructe globuloase.Fructibus globosis.

    I ul . P r o d a n .

    1054 c. R osa canina L.

    29) tran sito ria R. Keller) Prodan

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus apricis ad „Şanţul Turcului“

    . 1052. Rosa canina L.

  • 138

    i

    prope oppid. Cluj. Alt. cca. 400. s. m. — 9 Iun. 1923.

    leg- E- I- N y á r á d y . rev. I u 1. P r o d a n .

    1054 d. Rosa canina L.

    29) transitoria (R. Keller) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter oppid. Cluj et pag.

    Feleac. — FI. Iun. 1930, fr. Aug. 1930. . ,leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1054 e. Rosa canina L.

    29) transitoria (R. Keller) Prodan Transsilvania, distr. Cluj. In silvaticis „Hoia“ supra oppid. Cluj. — Iul.

    1930.leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Fructibus elongatis.

    Iul . P r o d a n .

    1055. Rosa canina L.

    30) pervulgata (Schwertschi.) Prodan in Trand. Rom. p. 102 (1932).R. c a n i n a L. f. p e r v u l g a t a Schwertschlager in Mittig, d. Bayr. B. G. III p. 72 (1913). ^

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj — Iul. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1056 a. Rosa canina L.

    36) hirtella (Ripp.) Prodan in Trand. Rom. p. 103 (1932).R. h i r t e I l a Rip. Herb. cf. A. u. G. Syn. VI. p. 162 (1901).

    Transsilvania distr. Cluj. In loco dicto „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj. — 7 Iul. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Aparţine la R. t r a n s s il v a n i c a Schur, de care diferă prin, aceea că nu are fructe globuloase, ci puţin mai alungite.

    Proxima R o s a e t r a n s s i l v a n i c a e Schar, a qua solum fructibus eglobosis, id est elongatis differt.

    I u 1. P r o d a n.

  • 139

    1056 b. Rosa canina L.

    36) hirtella (Rip.) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus inter pagos Cluj et Feleac. —

    Iun. 1930.leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Intermedia inter R. t r a n s s i l v a n i c a Schar et R. s u b - s y s t i 1 i s Borb.

    Iui . P r o d a n .

    1057 a. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) Prodan in Trand. Rom. p. 104 (1932).R. t r a n s s i l v a n i c a Schur Enum. pi. Transs. p. 202 (1866).

    Transsilvania, distr. Cluj. In campis ad Ferma Academiei agricult, prope opp. Cluj — Aug. 1930.

    I leg. et det. I ul . P r o„ da n .

    Adn. Are pedunculii florali mai lungi.

    Pedunculi florigeri longiores.Iui . P r o d a n .

    1057 b. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia Popii“ ad Mănăştur,

    prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1057 c. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus graminosis apricis ad „hodaia

    lui Iosika“ prope pagum Someşsat. Alt. cca 360 m. s. m. — 2 Iun. 1911.

    M u s. B o t. C 1 u j. rev. Iul . P r o d a n .

    1057 d. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In valle „Valea Hăitaşului“ ad montem Hoia,

    prope opp. Cluj. — Aug. 1930.leg. et det. I u l . P r o d a n .

  • 140

    40) transsilvanica (Schur) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia parochială Mănăştur“

    prope oppid. Cluj — Iul. 1930.

    : ' leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1057 f. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) ProdanTranssilvania, distr. Hunedoara. In monte „Szárhegy“ supra oppid.

    Deva. — Iul. 1931.

    leg. P. S e 1 e ş a n , det. Iul . P r o d a n .

    1058 a. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) Prodan f. subtranssilvanica Prodan f. nova

    in Bui. Muz. Grăd. bot. Cluj, vol. XI (1932) p. 140.Receptacula fructifera ovata vel ovato-oblonga.

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Ferma Academiei“ prope oppid. Cluj. — Aug. 1930. N

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1058 b. Rosa canina L.

    40) transsilvanica (Schur) Prodan(- ' f. subtranssilvanica Prodan . .

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia parochială Mănăştur“ prope oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    . leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1059 a. Rosa dumalis Bechst. s. 1.

    Forstbot. p. 241 et 396 (1810).Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter pagum Feleac et

    Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Adn. Se apropie de R. d um a 1 i s var. c 1 a d o 1 e i a însă areramurile ceva mai spinoase.

    1057 e. Rosa canina L.

  • 141

    Ád R. d u rri á 1 i s vár. c 1 a d o 1 e i a Rip. vergens, sed ramulis magis spinosis diversa.

    I u 1. P r o d a n.

    1059 b. Rosa dumalis Bechst. s. 1.

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter oppid. Cluj et pagum Feleac — Aug. 1930.

    leg. et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Se apropie întrucâtva de R. r u b e l i f l o r a Rip.Aliquantulum ad R. r u b e l l i f l o r a Rip. vergens.

    I u 1. P r o d a n.

    1059 c. Rosa dumalis Bechst. s. 1.

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis „Lomb“ supra oppid. Clujj Aug. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1060. Rosa dumalis Bechst.

    vergens ad: 8) recognita Rouy cf. Prodan Trand. Rom. p. 110 (1932).Transsilvania, distr. Cluj. In monte „Sft. Gheorghe“ prope oppid. Cluj.

    — Iui. 1930.leg. et det. I ui . P r o d a n .

    Adn. Serratura inaequalis haud composita, nunc bi, - nunc uni - serrata. Receptacula fructifera ± globosa.

    1 u 1. P r o d an .

    1061 a. Rosa dumalis Bechst.

    12) biserrata (Mérat) Prodan in Trand. Rom. p. 110 (1932).R. b i s e r r a t a Mérat FI. Paris, ed. 1. 190 (1812).

    Transsilvania, distr. Cluj. In loco dicto „Clejia parochialä la Cimiter“ ad Mănăştur, prope oppidum Cluj. — Iul. 1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    1061 b. Rosa dumalis Bechst.

    12) biserrata {Mérat) Prodan Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter pagos Feleac et

    Cluj.leg. et det. I u l . P r o d a n .

  • 142

    Adn. Se deosebeşte de precedenta prin discul foarte evident; perosi- tatea stilelor variază, când sunt, numai păroşi când sunt lanaţi.

    Differt receptaculo insigni; styli vario modo pubescentes vel lanati.

    Iul . P r o d a n.

    1061 c. Rosa dumalis Bechst.

    12) biserrata (Mérat) Prodan

    Transsilvania, distr. Ciuj. In campis ad oppidum Cluj. — 10 Aug. 1930.

    leg. et det. Iui . P r o d a n .

    1061 d. Rosa dumalis Bechst.

    12) biserrata (Mérat) Prodan

    Transsilvania, distr. Ciuj. In declivibus montis inter pagos Ciuj et Feleac. — Aug. 1930.

    leg. et det. I u 1. P r o d a n .

    Adn. Are frunze mai îngust lanceolate, şi mai acute.

    Foliis angustioribus — lanceolatis et acutioribus.

    ^ 1. P r o d a n.

    1062. Rosa dumalis Bechst. s. 1.

    15) dumalis (Bechst.) Prodan in Ţrand. Rom. p. I ll (1932).Transsilvania, distr. Cluj. Mănăştur, in loco „Clejia parochialä“ ad oppid.

    Cluj. - Iul. 1930. • :

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1063. Rosa dumalis Bechst.

    16) rubelliflora (Rip.) Prodan

    in Trand. Rom. p. I l l (1932).

    .f. subinermis Deg. et Prod.

    in Prodan Trand. Rom. p. I l l (1932).,Transsilvania, distr. Cluj. In horto botanico Academiae agricult, ad oppid.

    Cluj, subspontanea. — Iul. 1930.

    leg. et det. Iu l . P r o d a n .

  • 143

    1064 a. Rosa dumalis Bechst.

    21) verticillacantha (Mérat) Prodan in Trand. Rom. p. 113 (1932).R. v e r t i c i l l a c a n t h a Mérat FI. Paris, éd 1. 190 (1812)?

    Transilvania, distr. Cojocna. Ad marginem viae supra oppid. Cluj versus silvam Făget. Alt. cca 500 m. s. in. — 5 Iun. 1923.

    , leg. E. I. N y á r á d y,rev. I ul . P r o d a n .

    1064 b. Rosa dumalis Bechst.

    21) verticillacantha {Mérat) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In herbidis montanis „La Fânaţe“ prope oppid.

    Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    jAdn. Vergens ad R. t r a n s s i l v a n i c a m Schar.

    I ul . P r o d a n .

    1064 c. Rosa dumalis Bechst.

    21) verticillacantha {Mérat) Prodan

    Transsilvania, distr. Cluj. In monte inter pagos Feleac et Cluj. — Iul.1930.

    leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. O parte însemnată din exemplarele aici distribuite aparjin la f. p s e u d o s p h a e r o i d e a R. Keller.

    Pars notabilis plantarum huc distributarum ad f. p s e u d o s p h a e r o i d e a pertinet.

    . I u 1. P r o d a n.

    1064 d. Rosa dumalis Bechst.

    21) verticillacantha {Mérat) ProdanTnanssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis Lomb supra oppid. Cluj.

    — Aug. 1930.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Aduce într’u câtva cu f. s u b s y s t i 1 i s Borb.Aliquantum adf . s u b s y s t i l i s Borb. vergens.

    I u 1. P r o d a n.

  • 144

    1065. Rosa dumalis Bechst.

    23) pseudosphaeroidea (R. 'Keller) Prodan in Trand. Rom. p. 113 (1932).R. c a n i n a L. var. v e r t i c i l l a c a n t h a Bak. f. p s e u d o s p h a e r o i d e a R. Keller in Schedis.

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis inter opp. Cluj et pag. Feleac. — FI. Iul. 1930, fr. Aug. 1930.

    leg. Iul . P r o d a n . det. Rob. K e l l e r .

    Adn. Stilele la planta noastră sunt totdeauna păroase.Styli plantarum nostrarum semper pilosi sunt.

    Iul . P r o d a n .

    1066. Rosa dumalis Bec fist.

    24) Kupcokii (R. Keller) Prodan in Trand. Rom. p. 113 (1932).R. v u l g a r i s Gams var. v e r t i c i l l a c a n t h a (Mér.) Back. f. K up- c o k i i R. Keller, Wildrosen in Bulet. Grăd. Muz. bot. Cluj. vol. V. (1926) p. 31.

    Transsilvania, distr. Cluj. In declivibus montis Lomb supra oppid. Cluj. — Aug. 1930.

    leg. et det. I u l i u P r o d a n .

    1C67 a. Rosa dumalis. Bechst.

    28) submészkőensis (R. Keller) Prodan in Trand. Rom. p. 13 (1932).R. v u l g a r i s Gams var. B l o n d e a n a (Rip.) Crép. f. s u b m é s z k ő e n s i s R. Keller Syn. Ros. Eur. med. p. 764 (1931).

    Transsilvania, distr. Cluj. Prope Acad. Agricult, non- procul ab „Eclejia parochială Mănăştur“ penes oppidum Cluj. — 16 Iul. et 5 Aug. 1930.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1067 b. Rosa dumalis Bechst.

    28) submészkőensis (R. Keller) Prodan.Transsilvania, distr. Cluj. In herbidis montanis „La Fânaţe“ prope oppid.

    Cluj. — Aug. 1930.leg. et det. Iu 1. P r o d a n .

    Adn. Are ramurile fiorifere mai spinoase.Ramis florigeris spinosioribus.. i I u 1. P r o d a n.

  • i 45

    1068 a. Rosa dum alis Bechst.

    31) semiglandulosa {Ripari) Prodan in Trand. Rom. p. 114 (1932).R. s e m i g l a n d u l o s a Ripari in Déséglise Cat. No. 281, obs. 4 (1876)

    Transsilvania, distr. Cluj. Ad „Eclejia Popii“ prope oppidum Cluj. — Iul. 1930.

    leg. et dét. I ul . P r o d a n .

    Adn. Vergens ad R. s u b m é s z k ő e n s i s R. Keller.

    l ui . P r o d a n .

    1068 b. Rosa dumalis Bechst.

    31) semiglandulosa {Ripari) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In declivibus montis Lomb supra oppid. Cluj.

    — Iul. 1930.I leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Aceasta corespunde descrierii date însă are, frunzele ceva mai mici.

    Folia minora ut in diagnosi dantur.I u 1. P r o d a n.

    1068 c. Rosa dumalis Bechst.

    31) semiglandulosa (Ripari) ProdanTranssilvania, distr. Cluj. In campis ad „Cariera Mănăşturului“ prope

    oppid. Cluj. — Iul. 1930.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Are sepalele + remanescente, glandulele subfoliare inodorante .(geruchlos) prin ce se apropie întru câtva de grupa R u b i g i n o s a e semnate de R. Keller (A. et Gr. Syn. p. 100) cu: „II. Blütenstiele ünd Rücken der Kelchblätter ohne oder nur mit vereinzelten Stieldrüsen“. Vezi şi observarea lui R. Keller ibidem, p. 171 şi 172. In celelalte caractere se. apropie foarte mult de R. s u b m é s z k ő e n s i s R. Keller.

    Propinqua sect., Ru . b . i g i nos a e et R. s u b m é s z k ő e n s i s R. Keller.

    I u 1. P r o d a n.

    1069. Rosa dumalis Bechst.

    var. subrotunda Prod. var. nov.in Bulet. Grăd. Muz. bot. Cluj. vol. XII (1932) p. 145.

    Planta glauca. Aculei inclinati falcatique, in ramis florentibus destituti.B u le tin u l O rădinii B o tan ice. JO

  • 146

    Foliola in petiolis supra ± pilosis et sparse glandulosis, subttis sparse aculeatis, hinc et inde alterna, longiuscule petiolulata, elliptico-subrotunda vel ovato- subroţunda, rare late-elliptica, .basi rotundata, precipue terminalia subcordata circa Í35—40 ram, longa et 25—35 min. lata, apice saepe abrupte acuminata» vel rotundata, utrinque glaberrima, supra viridia, subtus glauca, ad nervos princip, sparse glandulosa, biserrata. Stipulae glabrae, superne dilatatae, auriculis triangularibus cuspidatis, glanduloso-ciliatae. Pedunculi 2 5, glabri, sat longi, receptaculum ovoideum, parum elongatum, glabrum. Sepala exteriora pinnatifida, laciniis angustis, denticulatis, denticuli plus minus longe producti et glandulis terminati, apice + longe appendiculata vel rare apendice terminali dilatata. Sepala dorso glabra, eglandulosa, margine piloso-ciliata, intus et interiore margine albo-tomentosa, post anthesim reflexa. Petala alba vel pallide-rosea. Receptaculum fructiferum ovoideum, discus conico-elevatus. Styli pilosi vel fere glabri.

    Transsilvania, distr. Cluj. Spontanea in horto Bot. Acad. de Agr. Cluj. — Iun. 1932.

    leg. et det. I. P r o d a n .

    Planta descrisă aduce prin forma foliolelor ovat-subrotunde cu R. 1 a x i- f o l i a Borb., R. i n n o c u a Rip., şi cu m e d i o x i m a Déségl. de toate trei diferă prin glaucescenţa mai pronunţată a ramurilor şi cu deosebire prin fo- liolele pe dos glauce şi cu ceva mai mari. Planta descrisă mai seamănă cu R. m e d i o x i m a Déségl. pe lângă mărimea foliolelor (foliolele de mărimea acestora) şi prin însuşirea aceea că are peţiolii frunzelor ± dispers subpăroşi, însă planta descrisă se abate prin discul conic şi nu lat ca la R. m e d i o x i m a . Planta noastră seamănă foarte mult şi consună cu descrierea speciei R. S a b r a n s k y H. Br. de care se abate niimai prin glaucescenţa frunzelor şi forma fructelor ovate.

    I u 1. P.r o d a n .

    1070. Rosa dumalis Bechst. . ,

    var. suberiostyla Prod. var. novain Bulet. Grad. Muz. bot. Cluj vol. XII (1932) p. 146.

    Transsilvania, distr. Cluj. In horto Acad. Agriculturae spontanea. — Iul. 1932.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    Diferă de R. e r i o s t y l a Rip. et Déségl, prin ramurile fiorifere mai îndesuit spinoase, prin dinţatura foliolelor mai puţin compusă, prin foliolele pe dos glauce, în urmă prin statura mai înaltă.

    A R. e r i o s t y l a Rip. et Déségl. differt ramulis floriferis densius spinosis, serratura foliorum, simpliciori, foliolis subtus glaucis et demum habitu altiori.

  • 147

    1071, Rosa dum alis Bechst.

    f, subvertic illacantha Prod. f. nova,

    in Bulet. Grăd. Muz. bot. Cluj. vol. XII (1932) p. 147.Transsilvania, distr. Cluj. Loco „Eclejia popii dela Mănăştur“ dicto

    prope oppid. Cluj. — Iun. 1928.leg. et det. I ul . P r o d a n .

    Adn. Plantă de statură mică, foarte spinoasă, cu frunze mici. O parte din pedunculii -florali sunt glanduloşi prevăzuţi că glandule foarte debile, alţi neglanduloşi. Stile păroase. Fructe ovate. Aduce într’u câtva şi cu R. t r a ns- s i 1 v a n i c a Schur.

    Planta pumila, spinosissima, foliis parvis praedita. Pedunculi glandulosi vel eglandulosi ; gianduii debilissimi. Styli pilosi. Fructus ovatus. Aliquantulum ad: R. t r a n s s i l v a n i c a m Schur vergens.

    I ui . P r o d a n .'I ' ■ ' ■

    1072. Rosa ag re s tis Savi.

    FI. Pis. I. p. 475 (1798).

    3) a rv a tica (Puget) Prodan in Trand. Rom. p. 122 (1932).

    R. a r v a t i c a Puget in Baker Rev. of. Brit. Ros. p. 33 (1864).Transilvania, distr. Hunedoara. Prope oppidum Deva. — Sept. 1930.

    com. et det. Iui . P r o d a n .

    1073. Rosa m icrantha Smidt

    in Sowerby Engl. Bot. XXXV, t. 2490 (1812).

    1) nuda (R. Kellet) Prodan in Trand. Rom. p. 125 (1932).

    R. m i c r a n t h a Sm. A. II. a n u d a R. Keller in À. u. G. Syp. VI. p. 120. (1901).

    Dobrogea, distr. Caliacra. In saxosis vallis „Bolota derese“ prope pagum Ghiaur Suiuciuc. Alt. cca. 80 m. s. m. solo’ çalc. — 28 Iun. 1926.

    leg. E. I. N y á r á d y det. I ul . P r o d a n .

    1074. Rosa m icran tha Smidt

    7) drinensis (/?. Kellet) Prodan in Trand. Rom. p. 127 (1932).

    R. m i c r a n t h a var. d r i n e n s i s R. Kellet Syn. Ros. Eur. med: p. 335 (1931).

    10*

  • Transsilvania, distr. Ciuj. ín campestribus inter pagos Cluj et Feleac. — 5 Iul. 1932.

    leg. et det. Iul . P r o d a n .

    1075 a. R osa m icrantha Smidt

    9) hunedorensis Prodan in Trand. Rom p. 125 et 127 (1932).

    Transsilvania, distr. Hunedoara. Prope pagum Zam. — lui. 1931.

    ;■ leg. P, S e l e ş a n, det. I u 1. P r o d a n .

    1075 b. R osa m icrantha Smidt

    vergens ad :

    9) hunedorensis Prodan

    Transsilvania, distr. Hunedoara. Prope pagum Zam. — Sept. 1930.

    com. et det. Iu 1. P r o d a n .

    Adn. Se potriveşte în multe caractere cu R. m i c r a n t h a Sm. 9) hu- n e d o r e n s i s Prod, diferă prin aceea, că unele frunze sunt mai mari şi mai păroase, iar unele fructe sunt mai mari şi aproape în întregime glanduloase.

    Differt nonnullis foliis majoribus et pilis magis obtectis; fructus saepe majores et fere in integrum glandulosi.

    > I u 1. P r o d a n.

    1075 c. R osa m icrantha Smidt

    9) hunedorensis Prodan

    Banatus, distr. Caraş. In herbidis montis „Lacu“ siipra pagum Globu- reu, ait. cca 430 m. s. m. — 22 Iun. 1930.

    leg. E. I. N


Recommended