1

Buletinul voluntarilor Mare Nostrum Nr. 4 /decembrie 2005 Iată-ne la sfârşitul unui an de Info MN! An în care am încercat să ajungem aproape de sufletul vostru, ceea ce sperăm că am reuşit. Revista îşi propune să fie alături de voi şi să vă informeze despre problemele de mediu cu care se confruntă judeţul nostru şi nu numai, atât prin intermediul ei cât şi prin intermediul paginii de internet . Aşteptăm să ne vizitaţi la www.infomn.home.ro, să ne scrieţi părerile şi sugestiile voastre în legătură cu subiectele tratate în revistă cât şi problemele despre care aţi vrea să aflaţi mai multe . Din dorinţa de a vă oferi o revistă cât mai bună şi-n anul următor aşteptăm prin intermediul ONG Mare Nostrum, să vă implicaţi în diferitele activităţi pe care vrem să le desfăşurăm. Echipa de redacţie vă urează un călduros “La Mulţi Ani” , “Sărbători Fericite” şi un an mai bun cu împliniri în activităţile ecologice !

Lucian Turcu

<<Cuvintele sunt ca albinele: unele fac miere altele înteapă.>> Bisanne de Soleil

Sumar

1. Sărbători fericite

2. Voluntarul lunii

3. Interviul lunii

4. Ziua Internaţională a Mării Negre

5. Staţiunea Tineretului sub ape ...

6. Schimbările climatice

7. Academia voluntarilor Târgul ONG-urilor

8. Hai Hui prin România

9. Dorinţă, Răbdare, Energie, Felicitare

10. Apel la spiritul ecologic

11. Aşa Da !

12. Aşa Nu !

13. Sudoku

14. Labirint

15. Probleme de logică

2

Ajung din nou la concluzia că este nedrept să alegem doar doi voluntari din atâţia care ne-au ajutat şi au ramas fideli organizaţiei. Pentru această lună am ales să onorez o “veterană” a organizaţiei şi o “debutantă”. Ele sunt Camelia Şoşoiu şi Daniela Iordache. De aproape 8 ani Cami se implică în activităţile cu relevanţă pentru mediu (monitorizări, Coastwatch, muncă de birou, etc.). De fiecare dată a fost modestă şi harnică fiind pentru noi „voluntarul model”. Daniela şi-a făcut apariţia în acest an, dar deja o considerăm veterană. În doar câteva luni a participat la toate activităţile importante ale

organizaţiei şi la multă muncă de birou. De asemenea este talentată la desen . Cami şi Dana sunt voluntare model ! Ne-am bazat şi ne bazăm pe ele ştiind că ne vor ajuta de fiecare dată. Vă mulţumim că sunteţi alături de noi !!!

Cu voluntarul lunii – Dana Iordache

Reporter: Daniela, eşti una dintre cele mai active voluntare ale organizaţiei noastre şi în acelaşi timp una dintre cele mai noi, de unde ai aflat de organizaţia noastră? D.I.: De Mare Nostrum am aflat de câţiva ani de zile, dar pe membrii săi, ca şi pe voluntari i-am văzut pentru prima dată într-o plină activitate de manifestare împotriva construirii complexului de tip Mall în Parcul Tăbăcărie. În urma acestei „întâmplări” prestabilite, m-am decis să devin un ajutor necesar pentru această organizaţie care militează pentru conservarea zonei costiere româneşti şi nu numai. De asemenea, am venit cu gândul de a-mi valorifica calităţile pe care le posed, de a dobândi altele noi, de a mă cunoaşte mai bine şi de a acumula noi experienţe. Reporter: Care sunt aşteptările tale de la Mare Nostrum? D.I.: Aştept să particip activ la proiecte, activităţi unde îmi pot aduce contribuţia. De asemenea, doresc ca meritele mele în cadrul organizaţiei să fie recunoscute, prin recomandări, instruiri, care să mă poată ajuta pe plan profesional. Reporter: Care sunt din punctul tău de vedere, avantajele şi dezavantajele unui voluntar Mare Nostrum? D.I.: Avantajele unui voluntar sunt: capacitatea de a acumula lucruri noi despre comunicarea cu diverse tipuri de caractere umane, să cunoască necesităţile locuitorilor oraşului său, să conştientizeze, dar mai ales să creadă că există oameni receptivi, ceea ce ne dă speranţa că totul va fi aşa cum ne dorim. Prin monitorizări, doresc să cunosc mai bine problemele mediului, să vizitez litoralul şi să-mi fac noi prieteni. Voluntariatul oferă fiecăruia o şansă de afirmare cunoaştere, înţelegere, implicare în ceea ce doresc.

Pagină realizată de Mircea Nicolau

3

V-aţi gândit vreodată ce ne-am face fără mare? Charles Baudelaire afirma: „Om liber, tu vei iubi întotdeauna marea” Marea este fascinantă, iar locuitorii oraşelor riverane nu şi-ar putea derula viaţa în lipsa ei. Poate puţini dintre noi s-au gândit cum ar fi dacă s-ar trezi dimineaţa şi nu ar mai vedea marea. Spune tu, cititorule, te-ai gândit? Nu? Gândeşte-te acum! Nu-i aşa că ţi-e greu? Marea are o valoare pentru fiecare. Vom conştientiza lipsa ei doar atunci când nu va mai fi. ONG Mare Nostrum a creat de-a lungul timpului un obicei de a sărbători zile cu relevanţă pentru mediul înconjurător. Mare Nostrum a organizat pentru prima oarã o campanie dedicată Zilei Internaţionale a Mării Negre. Prin aceste acţiuni a urmărit implicarea publicului în activităţi de conştientizare, în ideea că în acest fel vor adopta un comportament pozitiv şi responsabil faþã de mediul marin şi costier. Anul acesta Mare Nostrum a sărbătorit Marea Neagrã alãturide scolile generale şi liceele constănţene, acordând importanţa cuvenită acestui eveniment. ONG Mare Nostrum, în colaborare cu Muzeul de Artă din Constanţa, a desfăşurat duminicã, 30 octombrie 2005, o serie de activităţi dedicate Zilei Internaţionale a Mării Negre, în sala de expoziţii. În cadrul evenimentului au fost decernate premiile Concursului National de Fotografie „Viitorul Mării Negre ” aflat la a patra ediţie şi „Premiile Mare Nostrum pentru Presa Scrisă de Mediu” , a treia ediţie. Cele mai reuşite 50 de fotografii participante la concurs precum şi lucrările premiate în ediţiile anterioare au fost expuse sub genericul „Omul şi marea”. Corul „Prietenii Mării”, din cadrul Şcolii Generale nr. 37 din Constanţa, condus de doamna profesor coordonator Loredana Strugariu, au delectat publicul prin cântecele lor . Un mare succes l-a avut alegoria „Marea de lângă tine”. Aceasta a constat într-o reprezentare a ecosistemului marin, scoţând în evidenţă tipuri de deşeuri întâlnite frecvent în mediul acvatic sau pe plajă precum şi elemente de biodiversitate. La finalul evenimentului, Mihaela Cândea, director adjunct al ONG Mare Nostrum a declarat: ”Suntem bucuroşi că am reuşit să creăm o tradiţie prin aceste două concursuri dedicate celor pasionaţi de mare şi preocupaţi de problemele acesteia. Ziua Internaţională a Mării Negre este un eveniment de suflet pentru Mare Nostrum şi apreciem că din ce în ce mai multe persoane se alătură misiunii noastre.”

Irina Bajdechi şi Cristian Cobilinschi

4

A venit valul, şi nu ne-a luat numai calul, aşa cum zice cântecul, ne-a luat cam tot ce era pe lângă bietul animal…găinile, raţele, gâştele, că doar cine ştia că mai târziu va veni gripa asta aviară, şi doar ţineam la ele, că erau ale noastre; câinele din faţa casei, celelalte animale…până şi casa s-a dus, şi toate bunurile strânse o viaţa…Toate au dispărut, de parcă nici n-au fost. Săptămâna 19-25 septembrie a fost pentru locuitorii judeţului Constanţa un calvar; a plouat aici cât într-un an. Zonele cele mai afectate de ploi au fost Tuzla şi Costineşti unde pagubele înregistrate în urma inundaţiilor s-au ridicat la peste 100 miliarde de lei: bani cu care mai aduceam un palmier, mai înfrumuseţam staţiunea; bani care se vor duce în această campanie numită “Refaceţi Costineştiul”. “Nu mai există plajă. Obelisc-ul care era stindardul staţiunii Tineretului a fost distrus de ape”, a declarat primarul staţiunii Costinesti, Traian Cristea. Apele au dislocat bucăţi din temelia construcţiilor şi de dig. Nisipul plajei nu mai există. Locuitorii Costineştiului şi-au pierdut locuinţe, animale, liniştea şi cu acestea frumuseţea

staţiunii de altă dată. Pentru zona Costineşti, Direcţia Apelor „Dobrogea Litoral” (DADL) a definitivat un plan de lucrări hidrotehnice supus spre aprobare Guvernului României. Cu ajutorul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în mai puţin de o lună de la viitura ce a lovit staţiunea, calea ferată a fost refăcută în totalitate. Ionel Manafu, directorul DADL a mai precizat că, deşi marea începe să-şi facă singură datoria de a aduce nisip şi de a reface plaja Costineştiului în mod natural, cantităţile de nisip vor fi transportate din alte zone către zona afectată, astfel încât până la intrarea în următorul sezon estival staţiunea să-şi poată găzdui turiştii. Este important să reamintim şi iniţiativa celor implicaţi în această muncă titanică, denumită “Refaceţi Costineştiul”, cei care sprijină şi vor sprijini munca depusă pentru a reface în totalitate Staţiunea Tineretului. “Spor la muncă!…şi să ne vedem la vară…”

Anca C.

5

Toată lumea a auzit şi discută despre climă şi faptul că aceasta se schimbă, se transformă. Dar înainte de toate, ce este clima şi ce înseamnă schimbarea climei. Toţi suntem siguri că ştim ce înseamnă clima, dar haideţi să vedem ce scrie în dicţionar la climă. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române clima e definită ca totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitaţii atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unui loc. Prin urmare, schimbările climatice reprezintă modificarea fenomenelor meteorologice care erau specifice unei anumite zone, regiuni. Sunt sigur că se ştie sau măcar s-a auzit despre încălzirea globală datorită efectului de seră. Acesta este determinat de faptul că în stratul de ozon au apărut adevărate găuri. Dar ce este acest strat de ozon şi cum au apărut aceste găuri în el? Stratul de ozon este un strat al atmosferei, se găseşte între 15 şi 40 de kilometri altitudine şi protejează Pământul de radiaţiile solare. Fără acest strat protector, viaţa nu ar mai exista pe Pământ, totul fiind pârjolit de radiaţiile solare, în special de radiaţiile ultraviolete. Acest strat, atunci când atmosfera planetei s-a format, era întreg. Se naşte întrebarea: cum au apărut aceste găuri în stratul de ozon? Omul, odată cu evoluţia sa, a creat aparate şi maşini care, pe de o parte, să îl ajute la diverse munci, şi pe de altă parte să îi îmbunătăţească viaţa. Tehnologia a evoluat continuu, creându-se o gamă variată de maşinării care, pentru a funcţiona, au nevoie de combustibil. În urma consumării combustibililor rezultă diferite emisii care, în mare parte, sunt eliberate în atmosferă, de unde ajung în stratul de ozon. Din păcate pentru noi, acest strat foarte preţios nu are capacitatea de a se reface, odată ce a fost distrus. An de an, de la un deceniu la altul, numărul emisiilor şi toxicitatea acestora a crescut din ce în ce mai mult. Stratul de ozon, neavând un mijloc de a se apăra contra acestora, a început să se subţieze foarte mult, iar în unele locuri chiar a dispărut ducând la apariţia găurilor în stratul de ozon. Radiaţiile solare, nemaifiind diminuate de acest strat, ajung direct pe pământ şi astfel lumina şi căldura binefăcătoare a soarelui devin “ucigaşe”. Nivelul Oceanului Planetar creşte de la an la an datorită topirii calotelor glaciare ducând la dispariţia unor zone costiere. Unele fenomene meteorologice vor dispărea, vor apărea fenomene meteo noi pentru respectivele regiuni (exemplu: tornadele din România). Trecerea de la iarnă la vară şi invers se va face brusc, fără celelalte două anotimpuri intermediare, primăvara şi toamna. Temperatura globală a crescut din ce în ce mai mult, atingând praguri minime şi maxime. Consumul enorm de mare de combustibili, pe lângă faptul că epuizează resursele naturale, distruge acest strat care apără viaţa. În fiecare secundă în atmosferă se aruncă tone de emisii care atacă stratul de ozon. Peste tot în lume sunt fabrici, uzine, plus milioane de autovehicule care împreună măresc găurile din stratul de ozon şi accentuează problemele rezultate de pe urma acestora. Protejând stratul de ozon, protejăm natura, protejăm viaţa şi cel mai important ne protejăm pe noi, oamenii. Haideţi să demonstrăm că suntem fiinţe superioare, că ştim să gândim şi să facem totul pentru a păstra viaţa pe Planeta Albastră!

Bogdan Vinţeanu

6

În zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie 2005 la Hotel Parc s-au desfăşurat primele întânliri ale Academiei Voluntarilor. Din partea Mare Nostrum au participat coordonatorii de voluntari: Mihaela Comănici şi Mircea Nicolau. Pe lângă aceştia au luat parte şi voluntarii: Daniela Iordache, Raluca Cotoviţchi şi Lucian Turcu. În cadrul acestor întâlniri desfăşurate sub patronajul Holt România, APP Procivitas şi ANSIT s-a discutat despre problemele cu care se confruntă organizaţiile neguvernamentale şi moduri de rezolvare a acestora. Câteva dintre acestea sunt: participarea civică, comunicarea interculturală, voluntariat european şi în final s-au stabilit membrii în consiliul voluntarilor din partea fiecărei organizaţii. În urma acestui workshop voluntarii noştii şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare şi de coordonare a activităţii tinerilor prin înţelegerea comportamentului civic al acestora. La finalul întâlnirii s-a stabilit Consiliul Voluntarilor care are următoarea componenţă: Capbun Mădălina (Asociaţia Pro Democraţia) – preşedinte, Culea Georgiana (Holt), Ştefănescu Gina (APP Procivitas), Uriaşu Andrada (ARAS), Ciochină Mădălina (Contrast), Ciudin Mirela (Asociaţia „Carmen Sylva”), Constantinescu Simona (Centras), Cotoviţchi Raluca (Mare Nostrum) şi Eleni Burgaslis (Centrul de zi „Arca”). Acest consiliu are rolul de a coordona activităţile comune al ONG-urilor din Constanţa şi de a lua legătura cu alte consilii din alte oraşe, pentru a eficientiza acţiunea consiliului constănţean. În cadrul Târgului ONG-urilor desfăşurat pe data de 12 noiembrie, organizaţiile şi-au

propus să îşi atragă mai mulţi voluntari, să-şi facă cât mai vizibilă imaginea. Participarea şi interesul arătat faţă de voluntariat de tinerii constănţeni atestă că în curând vom vedea tot mai mulţi tineri în structurile organizaţiilor şi instituţiilor constănţene. Acest lucru ducând în viitorul apropiat la o mai mare atractivitate a sectorului public pentru tineri şi o implicare pe măsură. În speranţa că tot mai mulţi elevi şi studenţi vor fi interesaţi de activităţile Mare Nostrum, aşteptăm cât mai mulţi voluntari.

Raluca Cotoviţchi

7

Iată că a sosit şi anotimpul rece, care ne duce cu gândul la zăpadă şi la pârtiile munţilor noştri, adevărate paradisuri pentru iubitorii de ski, snowboard sau chiar săniuţă. Cea mai cunoscută destinaţie turistică de iarnă din România este desigur Valea Prahovei, frecventată anual de mii de turişti ce poposesc cel puţin pentru câteva zile în bazele de cazare din Predeal, Sinaia, Azuga, Buşteni sau Poiana Braşov. Poiana Braşov şi Predeal constituie vârful de lance al turismului montan hibernal din ţara noastră, în principal prin pârtiile Subteleferic respectiv Clăbucet, pline de skiori pe toată perioada anului, şi datorită dotărilor superioare (instalaţii de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, centre de închiriere echipamente montane). Aceste două staţiuni sunt însă şi unele dintre cele mai scumpe staţiuni româneşti. Sinaia este o staţiune montană frecventată tot timpul anului, iar Azuga se face remarcată prin pârtia Şorica, frecventată mai ales de cunoscători în ale skiului. Există însă şi alte destinaţii ce pot fi abordate de iubitorii muntelui la preţuri ceva mai mici şi cu satisfacţie garantată. Staţiunea Borşa situată în inima Maramureşului, la aproximativ 40 km de Baia Mare, în apropierea Munţilor Rodnei, poate îmbina plăcerea escaladei pe munte cu cea a skiului şi cu vizite la minunatele obiective de etnografie şi folclor ale zonei. Staţiunea este dotată cu instalaţii de transport pe cablu şi deţine o pârtie potrivită pentru toţi skiorii. La 30 de km sud de Borşa se găseşte “perla turismului” Carpaţilor Orientali, Vatra Dornei, frecventată încă din cele mai vechi timpuri, atât pentru frumuseţea peisajelor cât şi pentru apele minerale ale zonei. Staţiunea deţine de asemenea o infrastructură bogată (hoteluri, pârtii, transport pe cablu), dar la preţuri ceva mai ridicate decât Borşa. În Carpaţii Meridionali se remarcă Păltiniş şi Straja. Păltinişul se află în imediata apropiere

a Sibiului şi poate constitui o etapă într-un circuit ce cuprinde numeroasele obiective ale acestui judeţ. Situată în Masivul Cândrel, staţiunea este de un pitoresc extraordinar, dar mai puţin dotată din punct de vedere turistic. În urmă cu un an funcţiona numai un telescaun iar pârtia de ski se afla într-o stare precară. Staţiunea Straja este situată pe Valea Jiului la numai 18 km depărtare de Petroşani. Acesta este probabil cea mai ieftină staţiune montană românească. Mai puţin frecventată datorită ideilor preconcepute asupra Văii

Jiului, staţiunea merită toată atenţia iubitorilor de sporturi de iarnă, beneficiind de condiţii bune la preţuri mici. Acestea sunt doar câteva dintre destinaţiile de iarnă din Carpaţii româneşti, subiect despre care vom vorbi şi în numărul următor. Cu speranţa că v-am trezit dorinţa de a practica sporturile iernii vă doresc “Drum bun” şi „lustruiţi-vă repede skiurile că iarna este scurtă”.

Ionuţ Vizureanu

8

Programul de reciclare iniţiat de Mare Nostrum, s-a desfăşurat în perioada verii 2005 în câteva oraşe de la mal de mare, mai precis, programul de reciclare a fost aplicat în Mangalia şi Năvodari, unde voluntarii au îmbinat utilul cu plăcutul. Precum spuneam ,,micii ecologişti’’, au ajutat la implementarea programului în câte un cartier din fiecare oraş - cartier numit pilot. Aici, ei, au făcut cunoscută locuitorilor dorinţa lor de separare a deşeurilor diferenţiat atât ,,acum ‘’ adică atunci - în momentul conştientizării cetăţenilor - cât şi pe viitor. Argumentele date pentru motivarea locuitorilor acelui cartier pilot, au fost : deşeuri mai puţine la groapa de gunoi, posibilitatea de refolosire a materialelor reciclabile astfel că se vor folosi mai puţine materii prime pentru realizarea diferitelor produse din plastic, sticlă şi hârtie, scăzând costurile de producţie, gradul de poluare al mediului. Pe lângă acest tip de voluntariat ,,micii soli de pace ai mediului” au avut parte şi de momente de relaxare în cadrul unor spectacole în cadrul cărora s-au organizat tombole cu premii pentru materialele reciclabile strânse de spectatori. Acest proiect îndrăzneţ, revoluţionar ţinteşte către păstrarea curăţeniei în ,, casa noastră verde ‘’ . În final, ţinta proiectului a fost atinsă atrăgând simpatia cetăţenilor care şi-au exprimat bucuria că există organizaţii care să îi ghideze în protejarea mediului înconjurător. Mulţi dintre ei s-au bucurat de întelegerea şi seriozitatea cu care au fost întâmpinaţi de către o organizaţie nonprofit ecologistă care îşi păstrează cu fruntea sus în lupta pentru un mediu curat. Pentru a „recompensa” efortul cetăţenilor participanţi în proiect, Mare Nostrum s-a gândit să le mulţumească printr-o felicitare specială, confecţionată din materiale reciclabile. Aceasta va menţine trează amintirea acestei veri în care ei au participat la o acţiune cu scop ecologic dar şi interesul pentru protejarea mediului înconjurător . În fiecare dintre ele s-a sădit o energie, o dorinţă, un sentiment. Una câte una păstrează munca şi bucuria acelui voluntar care şi-a dedicat timpul spre crearea lor – dând din bucuria sa şi celui ce va primi acea felicitare. Noi, voluntarii care au activat la ecocentrele de informare cât şi cei care am realizat felicitările, vom şti că acolo, într-un oraş sau altul, oamenii nu ne vor uita, întorcându-ne în următorul sezon călduros pe un drum cunoscut cu porţi deschise. ,,Vă aşteptăm în continuare să participaţi în programul nostru de reciclare” (Mihaela Cândea) Mulţumiri celor care ne ajută să ne ajutăm !

Daniela Iordache

9

Orice oraş din lume are lucruri de care este mândru şi lucruri de care e mai puţin mândru. Este de datoria noastră, a fiecăruia dintre noi să se implice în îndreptarea celor negative şi protejarea şi promovarea aspectelor pozitive. În acest sens, revista Info MN a deschis în cadrul site-ului www.infomn.home.ro secţiunile Aşa da! şi Aşa nu! În aceste secţiuni vom imortaliza lucrurile cu care ne mândrim, respectiv aspectele care necesită o atenţie sporită din partea tuturor. Noi am dat startul! Acum, toţi constănţenii au un loc unde să poată arata de ce suntem mândri, sau, din contră, de ce suntem îngrijoraţi, prin intermediul unor poze în format digital. Aşadar, aşteptăm pozele voastre la adresa de e-mail: info_mare_nostrum@yahoo.com în care să arătaţi cum se vede Constanţa prin ochii fiecăruia dintre voi.

Iată o parte din laturile pozitive din punct de vedere ecologic ale Constanţei. Ele arată că există persoane interesate de binele oraşului şi al comunităţii locale. Sperăm că aceste iniţiative nu vor rămâne singulare şi că ele vor fi sprijinite de cât mai multe persoane. Revista Info MN şi ONG Mare Nostrum salută aceste iniţiative benefice atât pentru oameni, cât şi pentru mediul înconjurator. Pe această cale mulţumim tuturor celor care ne-au trimis pozele pentru sprijinul acordat şi am dori să lăsăm uşa deschisă tuturor pozelor care arată Constanţa şi mândriile ei.

Fiecare pădure îşi are uscăturile proprii! Şi fiindcă vorbim de România, mai cu seama de Constanţa, această vorbă din popor nici că putea să aibă mai multă dreptate. Ne dorim ca aceste poze să reprezinte semnale de alarmă referitoare la probleme de mediul înconjurător, pe care atât populaţia Constanţei cât şi administraţia locală să le ia în considerare cu multă seriozitate. Aceasta secţiune arată ca mai avem de lucru până la transformarea Constanţei într-un oraş model din punct de vedere ecologic. Cu mulţumirile aduse tuturor celor care au trimis poze pe adresa noastră, dorim să încheiem aşteptând imortalizarea a ceea ce reprezintă „colţul de ruşine al Constanţei” la adresa de e-mail: info_mare_nostrum@yahoo.com.

Mihai Glonţ

10

Sudoku Jocul care a înnebunit lumea

Jocul de Sudoku (termen japonez însemnând „cifra unică”) presupune completarea careului de 81 de pătrăţele după O SINGURĂ REGULĂ: orice linie, orice coloană şi oricare pătrat de 3 x 3 să conţină o singură dată fiecare cifră cuprinsă între 1 şi 9, fără repetiţii. Verificarea încrucişată a rândurilor, coloanelor şi careurilor mici oferă indiciile necesare pentru găsirea soluţiei.

Raluca Cotoviţchi

Labirint Ajută-l pe Moş Crăciun Vacanţa de iarnă bate la usă însoţită de colinde şi de buna dispoziţie ! Din nefericire, renii lui Moş Crăciun s-au pierdut prin nămeţi.Ajută-l să-i găsească !Astfel milioane de prichindei din lumea întreagă vor rămâne fără cadouri în acest an !

Lucian Turcu

Probleme de logică – Daca rearanjati literele "UAGNAI", obţineţi un nume de : Râu - Ţară - Oraş - Animal – Plantă

– Câte oi ai, bădiţă, în turmă? – Ia ghiceşte! Dacă le număr câte două sau câte trei, sau câte patru, sau câte cinci, sau câte şase, totdeauna

îmi mai rămâne câte o oaie răzleaţă; dacă le număr câte şapte însă, nu mai rămâne nici una. Aşadar, câte oi sunt în turmă?

Mihai Glonţ

Echipa de redacţie: Redactor Şef : Lucian Turcu Reporter: Mircea Nicolau Redactori: Irina Bajdechi, Anca C., Raluca Cotoviţchi, Dana Iordache, Cristian Cobilinschi, Mihai Glonţ, Bogdan Vinţeanu, Ionuţ Vizureanu

Info Mare Nostrum este proprietate a ONG Mare Nostrum Str. George Enescu, Nr.32 Constanţa OP 3, CP 308, Romania,

Tel/Fax 0241-612422 sau 0341-407432 E-mail: info_mare_nostrum@yahoo.com

Website: www.infomn.home.ro Yahoo!360 : http://360.yahoo.com/info_mare_nostrum