MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN SERIA ARHEOLOGIE

6 - 2014

MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 6 COLEGIUL DE REDACŢIE

Dr. Pavel Mirea, Muzeul Judeţean Teleorman - Redactor şef Dr. Ecaterina Ţânţăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman - Secretar de redacţie

Dr. Radian R. Andreescu, Muzeul Naţional de Istorie a României Dr. Douglass W. Bailey, San Francisco State University Dr. Amy Bogaard, Oxford University Dr. Adina Boroneanţ, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Dr. Steve Mills, Cardiff University Dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Laurens Thissen, Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam Tehnoredactare: Pavel Mirea, Pompilia Zaharia Corectura: Mădălina Dumitru Consultanţi: Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză) Coperta: vas ceramic pictat cu grafit, descoperit la Vităneşti ‘Măgurice’, eneolitic (Gumelniţa), colecţia Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori. Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA, jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: redactie_BMJT@yahoo.com; pavelcmirea@yahoo.com. Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman

ISSN 2065 – 5290

IN MEMORIAM

Dr. VASILE BORONEANŢ (1930 - 2014)

Preot IOAN SPIRU (1914 - 1995)

Pentru contribuţiile aduse la cercetarea arheologică în judeţul Teleorman

SUMAR

CONTENTS

Monica MĂRGĂRIT, Adrian BĂLĂŞESCU, Pavel MIREA Prelucrarea oaselor de ovi-caprine în nivelul Starčevo-Criş I din aşezarea de la Măgura ‘Buduiasca’ (‘Boldul lui Moş Ivănuş’)

Processing of Ovis Aries/ Capra Hircus bones from the Starčevo-Criş I level at Măgura ‘Buduiasca’ (‘Boldul lui Moş Ivănuş’) settlement ..............................................................................................

7

Adrian BĂLĂŞESCU Fauna de la Măgura ‘Buduiasca’ (cultura Vădastra)

Neolithic fauna from Măgura ‘Buduiasca’ (Vădastra culture) ..........................................................

19 Ana ILIE, Florin DUMITRU Reprezentări zoomorfe eneolitice din colecţiile Complexului Naţional Muzeal ‘Curtea Domnească’ Târgovişte

Chalcolithic zoomorphic representations from the National Museum Complex ‘Royal Court’ Târgovişte .....

31 Camelia - Mirela VINTILĂ Tipuri de locuinţe, materiale şi tehnici de construcţie neo-eneolitice în câmpia Bucureştiului

Neolithic dwelling types, building materials and dwelling techniques in the Bucharest Plain ..............

51 Cristian SCHUSTER, Cristian Eduard ŞTEFAN, Pavel MIREA Zur Endbrozezeit im Vedea - Tal

Asupra bronzului final din valea Vedei ...........................................................................................

71 Pavel MIREA Cetatea de la Cervenia. O fortificaţie la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman

The fortress of Cervenia. A fortified settlement at the confluence of the Vedea and Teleorman Rivers ........................................................................................................................................

95

Camelia-Mirela VINTILĂ, Elena-Florentina GAVRILĂ, Theodor-Aurelian IGNAT Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti ‘Dămăroaia‛

Two dwellings from the VI-VII centuries at Bucureşti ‘Dămăroaia‛ ...................................................

105 Alin FRÎNCULEASA, Valentin DUMITRAȘCU Studiu arheozoologic al faunei din aşezarea din mileniul I p.Chr. de la Belciug (jud. Prahova)

Archaeozoological study of fauna from the first millennium AD settlement at Belciug (Prahova county) ....

127

Bogdan CIUPERCĂ Observaţii asupra unor topoare de luptă din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Notes on two battle axes from the Prahova County Museum of History and Archaeology collections .........

143 Cătălina DĂNILĂ Pictura cu grafit - o abordare experimentală

Graphite paint - an experimental approach ...................................................................................

151

_____________ * Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, str. Toma Caragiu, nr. 10, cod poştal 100042, Ploieşti, jud. Prahova, România; bogdanciuperca@yahoo.com Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 6, 2014: 143-150

OBSERVAȚII ASUPRA UNOR TOPOARE DE LUPTĂ DIN

COLECȚIILE MUZEULUI JUDEȚEAN DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE PRAHOVA

Bogdan CIUPERCĂ *

Abstract: This article presents two iron battle axes found at Ploieşti and the Budureasca

Valley, now in the collections of the Prahova County Museum of History and Archaeology. This type of artifact is a frequent presence in VIII-X centuries AD sites in the Carpathians and the Danube area. Most of them are fortuitous finds or from weaponry inventory deposits. In the context of the epoch, being poor in finds of weaponry and military equipment, the two battle axes from Ploieşti and Budureasca offer a wealth of information to an often unclear and complex reality. In this area, at present only 29 battle axes are known: 12 are fortuitous finds, 3 from inventory graves and 14 as part of tools and weapons deposits.

Rezumat: Subiectul articolului de faţă îl reprezintă introducerea în circuitul ştiinţific a două topoare de luptă din fier aflate în colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, provenind din zona municipiului Ploieşti şi Valea Budureasca. Acest tip de artefact nu este o prezenţă frecventă în cadrul siturilor arheologice dintre Carpaţi şi Dunăre, aparţinând secolelor VIII-X p. Chr. Cele mai multe descoperiri provin din descoperiri întâmplătoare şi din inventarul unor depozite compuse din diverse unelte sau piese de armament. În contextul epocii, oarecum sărac în descoperiri de piese de armament sau echipament militar, cele două topoare de luptă de la Ploieşti şi Budureasca vin să completeze o realitate de cele mai multe ori neclară şi complexă. În acest stadiu al cercetării în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre au putut fi repertoriate un număr de 29 de topoare de luptă provenind astfel: 12 din descoperiri întâmplătoare, trei din inventarul unor morminte şi 14 din cadrul unor depozite de unelte şi arme.

Keywords: battle axes; weaponry; IX-X centuries; Lower Danube. Cuvinte cheie: topoare de luptă, piese de armament, secolele IX-X, Prahova, Dunărea de Jos. Studiul de faţă are ca punct de pornire două topoare din fier aflate în patrimoniul Muzeului

Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Aceste piese provin din Valea Budureasca şi zona oraşului Ploieşti. Despre aceste artefacte nu există foarte multe informaţii, cu excepţia celei descoperite la Ploieşti care apare într-o planşă, fără alte menţiuni (Teodorescu 1974: 9-23; 2009: 190, pl. 6), iar toporul care figurează ca fiind descoperit în Valea Budureasca este inedit. Nu se cunoaşte cu exactitate momentul şi contextul descoperirii acestor obiecte, ele au intrat în inventarul muzeului în anul 1980 (exemplarul de la Ploieşti), respectiv 2001 (exemplarul din Valea Budureasca), cu mult după descoperirea lor.

Piesele de la Budureasca şi de la Ploieşti se încadrează din punct de vedere tipologic în categoria topoarelor de luptă cu corpul şi tăişul îngust, uşor arcuit, având ceafa scurtă sau turtită. Acest tip de piesă de armament este foarte răspândit în regiunile Boemiei şi Moraviei, unde au fost descoperite în aşezări sau necropole bine datate (Ruttkay 1975, 1976, 1982). Piese similare au fost descoperite pe un spaţiu, relativ extins, care cuprinde Ungaria, Polonia, zona nord-pontică, Bulgaria dar şi în regiunea Dunării de Jos. În spaţiul est-carpatic au fost identificate şi publicate un număr de 21 de astfel de piese (Teodor 2003: 186). Din punct de vedere cronologic aceste artefacte sunt datate, în general, în secolele IX-X.

Pentru spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre, astfel de descoperiri nu sunt foarte numeroase, cele mai multe topoare apar în cadrul unor depozite sau sunt descoperiri întâmplătoare şi doar foarte rar sunt rezultatul cercetărilor arheologice sistematice (Planşa I). Pentru zona judeţului Prahova, exemplarele de la Ploieşti şi Budureasca sunt singurele cunoscute până în prezent.

* * *

Topor de luptă descoperit în zona municipiului Ploieşti Nr. inv.: 34.-19408 Descriere: Topor de luptă cu aripioare rotunjite în zona orificiului pentru înmănuşare, corp

alungit, uşor curbat, tăiş îngust, ceafa rectangulară în secţiune şi uşor turtită.

Bogdan Ciupercă 144

Dimensiuni: lungime (L)=20 cm; lăţime (l)=4,7 cm Tip: Ruttkay II a Topor de luptă descoperit în Valea Budureasca Nr. inv.: 34.-19956 Descriere: Topor de luptă cu aripioare rotunjite şi tocite în zona orificiului pentru înmănuşare,

corp alungit, uşor curbat, tăiş îngust, ceafa rectangulară în secţiune. Dimensiuni: L=15,2 cm, l=4 cm Tip: Ruttkay II a

* * *

În general, piesele de armament descoperite până în prezent în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre sunt puţine comparativ cu numărul de aşezări, ţinând cont aici şi de contextul geopolitic al epocii, în care sunt amintite un număr mare de conflicte şi campanii militare desfăşurate în zona Dunării de Jos. Între piesele de armament, totuşi, topoarele de luptă sunt mai bine reprezentate faţă de vârfurile de săgeţi, vârfurile de suliţă sau alte astfel de artefacte. Majoritatea topoarelor de luptă nu provin din interiorul unor aşezări ci sunt descoperiri întâmplătoare, singulare sau în cadrul unor depozite de unelte şi arme. Pentru încadrarea tipologică şi datarea acestor piese am utilizat tipologia realizată de Alexander Ruttkay pentru zona Europei Centrale (Ruttkay 1982), spaţiu unde au fost descoperite cele mai multe exemplare şi care beneficiază de o bună datare datorată contextului arheologic. Tipul cel mai des întâlnit de topor de luptă în spaţiul analizat este cel cu corpul şi tăişul îngust, uşor arcuit, având ceafa scurtă sau turtită, care se subscrie tipului II Ruttkay (cu cele două subvariante a şi b).

Topoare de luptă încadrate în tipul II a Ruttkay sunt semnalate la Greaca, jud. Giurgiu (în formă de pană, cu aripioare în dreptul gurii de înmănuşare) (Canache şi Curta 1994: 208, 209; Comşa 1996: 204, 205), Gherăseni, jud. Buzău (cu bumb sau măciulie) (Constantinescu 1999: 218), Surduleşti, jud. Argeş (Spiru 1959: 701-2, fig. 6/5,7), Ostrovu, jud. Călăraşi (Şerbănescu şi Trohani 1978: fig. 9/3), Leşile-‘Dealul Drangonia’, jud. Argeş (Măndescu 2008: 98, fig. 6/4; Nania 1969: 127) şi două exemplare la limita dintre satele Mozacu şi Zidurile, jud. Argeş (Măndescu 2008: 98, fig. 6/1,2; Nania 2004: 122, nr. 92). În cadrul acestei categorii se încadrează şi exemplarele de la Ploieşti (Planşa II) şi Budureasca (Planşa III). Alte descoperiri sunt semnalate la Ştefăneşti, jud. Argeş (un topor de tip Ruttkay II b) (Măndescu 2008: 98, fig. 6/5; Nania 1969: 127) şi Mozacu, jud. Argeş (un topor de tip Ruttkay IV, cu corp îngust şi ceafa supraînălţată) (Măndescu 2008: 98, fig. 6/3; Nania 2004: 101, 122, nr. 38,91, pl. 11/1, 15/2). Un tip de topor, nu foarte frecvent întâlnit în acest spaţiu, provine dintr-o descoperire întâmplătoare de la Bucureşti-Văcăreşti (Canache şi Curta 1994: 209) şi este un exemplar în formă de vârf de lance.

În cadrul necropolelor se observă o pondere redusă a acestui tip de piesă ca inventar funerar. Un topor din fier a fost descoperit la Izvoru, jud. Giurgiu, în mormântul M 285 (Fiedler 1992, teil I: 218; Mitrea 1989: 205), dar utilizarea sa putea să fie atât militară cât şi casnică. O altă piesă, considerată a fi un topor de luptă, confecţionată din fier, a fost semnalată, relativ recent, în mormântul M 595 de la Platoneşti, jud. Ialomiţa. Autorii cercetării consideră că acest topor are analogii la Radovanu, jud. Giurgiu (Matei şi Coman 2003: 239). Un topor de tipul II Ruttkay este semnalat într-un mormânt de la Bucureşti-Tei (Sâmpetru 1973: 455; Morintz şi Rosetti 1959: 34 pl. XXXIII/3).

O categorie importantă de descoperiri care au în componenţa lor şi topoare de luptă o constituie depozitele de unelte şi arme descoperite în zona Dunării şi la curbura Carpaţilor. Depozite au fost descoperite la Radovanu, jud. Călăraşi (Comşa şi Gheannopoulos 1969: 617-21; Canache şi Curta 1994: 202), Curcani, jud. Călăraşi (Comşa şi Deculescu 1972: 469-72, Canache şi Curta 1994: 200-1), Bârlogu, jud. Argeş (Nania 1969: 122-30; Canache şi Curta 1994: 199-200), Ploieşti Triaj, jud. Prahova (Ciupercă 2010: 271-88), Budeşti, jud. Vrancea (Paragină şi Constantinescu 1980: 71-87), Dragosloveni, jud. Vrancea (Comşa şi Constantinescu 1969: 425-34), Obrejiţa, jud. Vrancea (Comşa 1980: 179, nota 34) şi Răstoaca, jud. Vrancea (Paragină 1979: 41-3). În continuare, vom face o scurtă trecere în revistă a inventarului acestor opt depozite de unelte şi arme.

Ploieşti Triaj, jud. Prahova. Depozitul a fost descoperit în anul 1942, cu ocazia lucrărilor la terasamentul căii ferate din zona de sud a Ploieştiului, iar în inventarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova se găsesc 13 unelte agricole din fier, intrate în patrimoniul instituţiei în anul 1980. Structura acestui lot este alcătuită din: trei cuţite de plug, patru brăzdare de plug, trei coase, o sapă, un otic(?) şi un cosor. Un al 14-lea obiect este o veriga din tabla, care nu a primit număr de inventar distinct, aceasta fiind alăturată uneia dintre coase. Este singurul depozit care nu are în

Observaţii asupra unor topoare de luptă din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova 145

componenţa sa şi piese de armament. Nu se cunoaşte dacă au fost recuperate toate obiectele descoperite în anii celui de-al doilea război mondial. Datare, în sec. VIII-IX.

Bârlogu, jud. Argeş. Depozitul era alcătuit, iniţial, din 19 piese, dar s-au păstrat doar 9: cuţit de plug, brăzdar de plug cu sapă triunghiulară, săpăligă, seceră reparată la vârf prin înnădire, scoabă-daltă pentru tâmplărie, lingură pentru scobit butucul roţii de car, ciocan, topor de luptă cu tăiş îngust, bilateral şi asimetric faţă de corp, topor de luptă cu tăiş îngust, uşor arcuit. Din cele pierdute amintim: brăzdar de plug, cuţit de plug, două seceri, ciocan, nicovală masivă, cleşte de fierar, două topoare cu tăiş îngust şi un vârf de lance. Datare, în sec. IX-X.

Curcani, jud. Călăraşi. Depozitul conţine 11 piese: cleşte de fierar, daltă, săpăligă, otic, coasă, fragment de coasă, topor de luptă cu tăiş lat, vârf de săgeată cu aripioare şi tub de înmănuşare, amnar fusiform, cuţit de fier, verigă de fier. Datare, în sec. al IX-lea.

Radovanu, jud. Călăraşi. Depozitul conţine şase piese: nicovală, cuţit de plug, topor de luptă cu tăiş îngust, bilateral şi asimetric, topor de luptă cu lama lăţită la partea inferioară, topor de luptă în formă de vârf de lance, vârf de săgeată cu aripioare. Datare, în sec. al X-lea.

Depozitul de la Dragosloveni, jud. Vrancea a fost descoperit în 1963 şi este compus dintr-un număr aproximativ de 53 de piese (în cazul fragmentelor de cercuri şi a torţilor pentru găleţi confecţionate din lemn nu se precizează numărul pieselor): două nicovale, trei ciocane, şapte cleşti, două cuţite de plug, şapte brăzdare de plug, cinci săpăligi, trei rame de hârleţ, cinci seceri, o coasă, un fier pentru curăţat plugul, şase fragmente de cercuri de găleţi, zece torţi de fier, cinci topoare de luptă, un vârf de lance, două zăbale fragmentare, două scăriţe de şa, o verigă din fier, un cosor de vie şi o piatră pentru ascuţit. Este unul dintre cele mai mari şi mai complexe astfel de depozite. Datarea propusă pentru această descoperire este sec. al X-lea.

Depozitul de la Răstoaca, jud. Vrancea a fost descoperit în anul 1969 şi are în alcătuire un număr de şase piese: trei cuţite de plug şi trei topoare de luptă. Descoperirea este datată în sec. IX-X.

Depozitul de la Budeşti, jud. Vrancea a fost descoperit în anul 1964 şi este compus din opt piese: două brăzdare de plug, trei cuţite de plug, o scăriţă de şa, o bară din fier şi un cârlig. Datarea propusă pentru acest depozit este sec. al X-lea.

Depozitul de la Obrejiţa, jud. Vrancea reprezintă tot o descoperire întâmplătoare, despre care nu există însă informaţii complete privind structura acestuia. Datarea, în cadrul sec. al X-lea, s-a realizat pe baza unei singure piese şi anume o ramă de hârleţ.

Din punct de vedere al difuzării depozitelor descoperite în spaţiul extracarpatic se observă că două dintre ele se plasează în apropierea Dunării (Radovanu şi Curcani), alte două se găsesc în apropierea unor căi de comunicaţii (Bârlogu şi Ploieşti Triaj) iar cele mai numeroase se concentrează în zona curburii Carpaţilor (Dragosloveni, Răstoaca, Budeşti, Obrejiţa). Pe de altă parte, din punct de vedere al uneltelor şi armelor descoperite în interiorul unor aşezări sau izolate (dar fără a aparţine unor depozite) se observă existenţa unui număr mai mare de descoperiri la nord de zona celor patru depozite de la curbura Carpaţilor în detrimentul spaţiului muntean. Şi din perspectiva acestui tip de descoperiri există diferenţe semnificative între spaţiul sud-carpatic şi cel est-carpatic.

Un aspect care ridică semne de întrebare este diferenţa mare între numărul şi complexitatea artefactelor aflate în cadrul aşezărilor şi cele care compun inventarul depozitelor de unelte şi arme descoperite între Carpaţi şi Dunăre. Fenomenul tezaurizării pieselor din fier (arme sau unelte agricole) este strâns legat de embargoul impus de bizantini privind comerţul cu astfel de obiecte. Se observă o concentrare a depozitelor în apropierea Subcarpaţilor din zona curburii (Dragosloveni, Răstoaca, Budeşti şi Obrejiţa, jud. Vrancea) şi în apropierea Dunării (Curcani şi Radovanu, jud. Călăraşi) (Canache şi Curta 1994: 220, fig. 4.). În cea mai mare parte, depozitele provin din afara spaţiului vreunei aşezări, excepţie făcând situaţia de la Bârlogu, jud. Argeş (Nania 1969: 117-31), unde depozitul poate fi pus în legătură cu o aşezare aflată în imediata apropiere a locului descoperirii. O situaţie incertă este legată de descoperirea depozitului de la Ploieşti-Triaj, jud. Prahova (Nestor 1943: 160-1, 1944: 29-31). Şi în acest caz este posibil ca depozitul să se fi aflat în apropierea unei aşezări mai mult sau mai puţin contemporane.

În legislaţia bizantină se întâlnesc frecvent interdicţii în ceea ce priveşte comercializarea fierului, dar mai ales a armelor şi uneltelor confecţionate din fier. Astfel, în ‘Bazilicalele’ redactate în timpul domniei împăratului Leon al VI-lea, între 887 şi 893, se preia o prevedere mai veche din ‘Codul lui Iustinian’ referitoare la comerţul cu ‘barbarii’, care, printre altele, interzicea comerţul cu fier (arme sau unelte, finite sau nu). De fapt, aceste prevederi privind ‘embargoul’ asupra fierului şi a pieselor de armament reprezintă o constantă a politicii economice a Imperiului Bizantin faţă de teritoriul aflat în ‘mâinile barbarilor’ (pentru problema meşterilor şi atelierelor vezi şi Ciupercă 2007-2008: 140-2; Ciupercă şi

Bogdan Ciupercă 146

Măgureanu 2009: 151-2.). Depozitele de unelte şi/ sau arme ar fi putut căpăta, la sfârşitul sec. al IX-lea şi începutul sec. al X-lea, valoarea de bunuri de ‘prestigiu’ (Canache şi Curta 1994: 195-8).

În acest context al epocii, oarecum sărac în descoperiri de piese de armament sau echipament militar, cele două topoare de luptă de la Ploieşti şi Budureasca vin să completeze o realitate de cele mai multe ori neclară şi complexă. În acest stadiu al cercetării, în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre au putut fi repertoriate un număr de 29 de topoare de luptă provenite astfel: 12 din descoperiri întâmplătoare, 3 din inventarul unor morminte şi 14 din cadrul unor depozite de unelte şi arme.

Bibliografie Canache, A. şi Curta, F. (1994) ‘Depozite de unelte şi arme medievale timpurii de pe teritoriul

României’, Mousaios IV(1): 179-221. Ciupercă, B. (2008) ‘Teritoriul nord-dunărean în strategia economic şi politică a Imperiului Romano-Bizantin

în secolul al VI-lea’, Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova III-IV(11-12): 125-40. ─── (2010) ‘Câteva observaţii privind depozitul de unelte descoperit la Ploieşti-Triaj (jud. Prahova)’, în A.

Măgureanu şi E. Gall (ed.) Între stepă şi imperiu. Studii în onoarea lui Radu Harhoiu, pp. 271-88, Bucureşti: Ed. Renaissance.

Ciupercă, B. şi Măgureanu, A. (2009) ‘Unele observaţii asupra problemei tiparelor din secolele V-VII descoperite în spaţiul extra-carpatic’, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 1: 149-58.

Comşa, E. (1996) ‘Greaca’, voce, în C. Preda (coord.) Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României, vol. II (D-L), Bucureşti, Ed. Enciclopedică.

Comşa, M. (1980) ‘Grădinăritul în mileniul I e.n., pe teritoriul României’, Pontica XIII: 164-84. Comşa, M. şi Constantinescu, Gh. (1969) ‘Depozitul de unelte şi arme din epoca feudală timpurie

descoperit la Dragosloveni (jud. Vrancea)’, Studii şi Cercetări de Istorie Veche 20(3): 425-36. Comşa, M. şi Gheannopoulos, E. (1969) ‘Unelte şi arme din epoca feudală timpurie descoperite la

Radovanu’, Studii şi Cercetări de Istorie Veche 20(4): 617-22. Comşa, M. şi Deculescu, C. (1972) ‘Un depozit de unelte şi arme descoperit la Curcani’, Studii şi

Cercetări de Istorie Veche 23(3): 469-74. Constantinescu, E.M. (1999) ‘Memoria pământului dintre Carpaţi şi Dunăre’, Bucureşti, Ed. Fiat Lux. Fiedler, U. (1992) ‘Studien zu Graberfeldern des 6. bis 9. Jahrhunderts an der unteren Donau’, Bonn:

R. Habelt. Matei, Gh. şi Coman, R. (2003) ‘Platoneşti, com. Săveni, jud. Ialomiţa’, în M.V. Angelescu, C. Borş,

F. Vasilescu, C. Bem, B. Tănăsescu, F. Udrea şi T. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. A XXXVII a Sesiune Anuală de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003, pp. 239, Bucureşti: CIMEC.

Măndescu, D. (2008) ‘Arheologia Mileniului I în Argeş. Stadiul actual şi perspectivele cercetării’, Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova III-IV(11-12): 89-110.

Mitrea, B. (1989) ‘Das Graberfeld aus dem VIII jahrhundert von Izvoru, jud. Giurgiu’, Dacia. Revue d’archeologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Serie XXXIII: 45-219.

Morintz, S. şi Rosetti, D.V. (1959) ‘Bucureştii de odinioară în lumina săpăturilor arheologice’, Bucureşti. Nestor, I. (1942) ‘Raport asupra cercetărilor şi săpăturilor arheologice de la Ploieşti Triaj-Prahova şi de la

Sărata Monteoru-Buzău’, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe anul 1942, Bucureşti: 160-1. ─── (1944) ‘Raport asupra cercetărilor şi săpăturilor arheologice de salvare făcute la Ploieşti-Triaj şi

Brazi între 21 octombrie şi 7 noiembrie 1942’, Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942 şi 1943, Bucureşti: 29-31.

Nania, I. (1969) ‘O importantă descoperire din perioada feudalismului timpuriu la Bârlogu, comuna Negraşi, judeţul Argeş’, Studii şi Comunicări, Piteşti 2: 117-31.

─── (2004) ‘Mozăceni - o veche aşezare din fosta ţară Vlaşca’, Piteşti: Ed. Paralela 45. Paragină, A. (1979) ‘Un nou depozit de arme şi unelte din feudalismul timpuriu descoperit pe teritoriul

judeţului Vrancea’, Studii şi Comunicări, Focşani 2: 71-87. Paragină, A. şi Constantinescu, Gh. (1980) ‘Descoperiri arheologice din secolele IX-XI pe teritoriul

localităţii Budeşti, judeţul Vrancea’, Studii şi Comunicări, Focşani 3: 71-89 Ruttkay, A. (1975) ‘Waffen und Reiterausrustung des 9. bis zur ersten Halfte des 14. Jahrhunderts in

der Slowakei (I)’, Slovenska Archeologia XXIII(1): 119-216. ─── (1976) ‘Waffen und Reiterausrustung des 9. bis zur ersten Halfte des 14. Jahrhunderts in der

Slowakei (II)’, Slovenska Archeologia XXIV: 245-395.

Observaţii asupra unor topoare de luptă din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova 147

─── (1982) ‘The organization of troops, warfare and arms in the period of the Great Moravian state’, Slovenska Archeologia XXX(1): 165-93.

Sâmpetru, M. (1973) ‘Înmormântări pecenege din Câmpia Dunării’, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie 24(3): 443-68.

Spiru, I. (1959) ‘Aşezări străvechi în raionul Roşiorii de Vede’, Materiale şi Cercetări Arheologice V: 695-708. Şerbănescu, D. şi Trohani, G (1978) ‘Cercetări arheologice pe Valea Mostiştei’, Ilfov. File de Istorie : 17-42 Teodor, D.Gh. (2003) ‘Topoare medievale timpurii în regiunile carpato-nistrene’, în D. Marcu-Istrate, A. Istrate

şi C. Gaiu In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european, Biblioteca Muzeului Bistriţa, Seria Historica 7, pp. 185-200, Cluj-Napoca: Ed. Accent.

Teodorescu, V. (1974) ‘Cele mai vechi izvoare. Momente din Istoria Judeţului Prahova’, Prahova. Tradiţii de luptă şi înfăptuiri socialiste, pp. 9-23, Ploieşti.

─── (2009) ‘Studii şi cercetări arheologice în Muntenia’, Ploieşti: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Bogdan Ciupercă 148

Planşa I. Distribuţia topoarelor de luptă şi a depozitelor de unelte şi arme dintre Carpaţi şi Dunăre în sec. VIII-X. The distribution of battle axes, and weapons and tools deposits from the VIII-X centuries in the Carpathians and Danube area.

Observaţii asupra unor topoare de luptă din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova 149

Planşa II. Toporul de luptă descoperit la Ploieşti.

Battle axe from Ploieşti.

Bogdan Ciupercă 150

Planşa III. Toporul de luptă descoperit în Valea Budureasca.

Battle axe from the Budureasca Valley.