------------------------- NOTE -------------------------

DATE TEHNICE DESPRE EDIF ICIUL CU MOZA IC DIN CONSTANTA

------------------ ADRIAN RĂDULESCU ---------________ _

Descoperit Încă d i n a n u l 1 959, Ed if ic i u l u i roman cu moza ic d i n Tom i s nu i s -a consacrat Î ncă o l ucra re mono­g raf ică de n ivel corespunzăto r. Exceptînd un a rt icol ma i dezvoltat a l l u i V . Canarache · sau une le Încercă ri ana ­l i t ice de ord i n a rh i tectu ra l -constructiv apă rute pr i n g r i ja u no r t i ner i a rh i tecţ i , În rest s -au e la borat cu precădere Înd repta re tur i st ice ş i de popu la r iza re. i n dori nţa leg i t imă de a va lor if i ca şti i nţ i f ic această moşte n i re a nt ică , cons ide­ră m de i m per ioasă necesitate const itu i rea u n u i colectiv de a rheolog i ş i a rh i tecţ i , d i ntre ce i care au l ucrat pe şan­t ie ru l moza icu l u i , ca re să procedeze la e labora rea u n u i a m p l u stud i u monog raf ic - Î nţeleg înd pr i n aceasta m a i Întî i o su sţ i n ută ca m pa n ie de sondaje c u ca racter corec­t iv, u rmată de pub l i ca rea uno r stu d i i parţ ia le de natură să preci zeze date teh n i co- şti i nţ i f ice or ic înd la Îndemîna tutu ro r cercetător i lor , ca re ş i - a r putea ad uce o su bsta n ­ţ ia lă contr i buţ ie la Înţe legerea fenome n u l u i i stor ic-a rheo­log ic specif ic acestu i ma re ob iectiv tom ita n . Porn i nd de la acest con s iderent , vom i nsera in acest stud i u un scu rt

• V. Conor,oche, L'edi/ice a mosa i'que decouvert devant le port de Tomis, În " Stud i i Cla si'ce " I I I , 1 961 , p. 227-240.

Fig. 2. Planul Edificiului cu mozaic.

� CONST"'iCT1I GllECO-"OMANe M'TE'IIOARE F.OIF/C/VWI _ ZIOU�I OI! EPOCA ROMAN'" _ It\!FI'ICEJI!I SI COMI"U!TAAI TIMPURII sec. /v-v _ Jl!e.�1 TIRZII Sec. III

_ CON8T1'tUCTII MODe""''' seC. XiX-XX

52

istor ic a l cercetă r i lo r efectuate În u l t i m u l dece n i u de către M uzeu l de a rheolog ie d i n Consta nţa ş i o su i tă de date teh n ice şi descr i pt ive .

Istoricul cercetă rilor

Ed i f ic i u l cu moza ic d i n Consta nţa , a fost descoperit 10 6 august 1 959, cu pr i lej u l să pătu r i lo r pentru f undaţ ia u n u i b loc. Acesta s e af lă pe fa leza portu l u i actua l a l o ra ş u l u i , În i med iata a propiere a c lăd i i i i ocu pată de Con s i l i u l m u n i ­c i pa l ; ma i exact : a re la N ş i N E c lă d i rea a m i nt ită precum ş i P iaţa Ov i d i u , l a E str. Ovi d i u , i a r l a S ş i SE , fa leza ş i portu l Consta nţa.

Construcţ ia a nt ică ocu pă trei d i n cele patru terase a l e m a l u l u i vech i . Să pătu r i l e a rheolog ice, Începute o dată cu. descoperi rea , s - au succedat Î n ma i m u lte eta pe d i scon­t i n u i , d u pă cum u rmează :

a) Toa mna ş i Începutu l iern i i a n u l u i 1 959 ; atu nc i s -a Încercat dete rm i n a rea , În cea ma i ma re pa rte a lo r, a d i mens i u n i lo r. S -a efectuat o pr imă tra nşee de 4 m lă ţ ime de-a l u n g u l z i d u l u i de nord ş i o a l ta perpend icu l a ră pe

Fig. 1 . Centrul covorului cu mozaic (detaliu). �

http://patrimoniu.gov.ro

http://patrimoniu.gov.ro

aceasta . Ambe le sondaje a u at i n s ad înci mea de c i rca 7 m ; a u fost adÎncite În pămînt de ump lutu ră - cu mu l t mo loz -răvăş i t , şi s -a a juns la n i ve l u l tera sei pe ca re se Înt i ndea moza icu l po l ic ro m .

Rezu ltate le pr ime i cam pa n i i : dezve l i rea z i du l u i de no rd , Î na lt de 4-6 m , g ros d e 1 ,50 m ş i - l a acea vreme - lung de 28 m ; degaja rea covo ru l u i de moza i c pe o sup rafaţă de 28X 1 5 m, că re ia i s-a putut determ ina numa i o s i n ­g u ră latu ră .

S - a u colectat ma ri cantităţ i d e fragmente cera m i ce ş i de p lăc i de moza ic , la fel c a ş i une le monede de epocă romană tîrzie.

b) Etapa a doua : ma i-octo mbrie 1 960. Vol u m u l mare de să pătu ri au avut d rept rezu ltat dezve l i rea Întreg u l u i covor d e mozaic , scoaterea l a l u m i nă a z idu r i l o r d e N E, S E ş i pa rţi a l SV, ce Înconjoa ră pa rdosea l a moza icată . S -au descoperit pa rţ i a l , Î n s ubstrucţie, s ub moza ic, două Î ncă peri bolt i te , i a r de-a l u ngu l z i d u l u i de N E, u n ca na l co lecto r afectat edif ic i u l u i .

I n genera l , săpătu ra a fost dezvol tată În ma i m u lte d i recţ i i . Ma i În tî i , a fost conti n u ată tran şeea perpend icu­I a ră pe fa leză (ş i pe z i du l de N E) pre l ung i ndu - se ş i cobo­rînd sub n ivel u l covoru lu i cu moza i c - aceasta pentru obţ inerea u n u i p rofi l conti n u u pe toată l u ng imea ob iecti ­vu l u i a rheologic .

c) Eta pa a t re ia : ma i-no iembrie 1 961 . D i recţ i i l e pri n ­c ipa le a l e să pătu r i lo r : 1 ) SV, pe un front de c i rca 50 m l u ng ime, pentru descoperta rea te ra se lor şi a construcţi i l o r imp la ntate Î n e le, pînă l a n ive l u l actu a l a l măr i i ; 2) d i recţ ia NV, pe un front de c i rca 40 m, mergind in l u ngu l terase-lor determ i nate pe d i recţia SV ; 3) d i recţi a NE, extrem i ­tatea estică a să pătu r i lor , u rmăr i ndu - se descoperi rea unor incă pe ri a lătu rate z idu l u i m a re de N E.

Rez u ltate : s -a determ i nat ma i c lar exi stenţa unor Î ncă ­per i bolt i te s u b covoru l cu moza ic , pa rdosea la acestora ş i spaţi u l exter ior de acces, determ i nînd o terasă nouă ,

Fig. 3 . Chenar cu vrej d e iederă (detaliu).

s i tuată la 7 m sub n i ve l u l tera sei super ioa re a covoru l u i cu moza ic .

Ex i stenţa une i a tre ia tera se, ocu pată tot de construcţi i a ntice, ce avea u pardosea la la c i rca 5 m sub n ive l u l tera ­sei s u pe rioa re.

S -au determ inat etape de v iaţă ş i supra pu ner i de con ­strucţ i i vech i ş i moderne - u l t ime le d i n seco l u l X IX , legate­de o fostă ga ră ferov ia ră , Thet is .

d) Etapa a patra a ma rcat, ca ş i ce le două precedente, conti nua rea să pătu r i l o r În pă rţ i le componente cunoscute a l e ed if ic i u l u i , dezvo l tÎ ndu - se În specia l î n d i recţ ia N V la n ive l u l terasei cu mozaic ş i a terasei cu încă per i bo l t i te ..

Rezu ltate : s -au determ i nat toate d i mens i un i l e terasei covoru l u i cu mozaic şi a ce le i a Încă per i l o r bolt ite ; s -au descoperit no i e lemente : z idu r i , pavaje, cana le etc . , În extrem i ta tea de NV a acestor tera se ; s -au scos d i n încă­per i le bolt ite fragmente n umeroase d in moza icu l pră buş i t ş i s -au l uat măsu ri de conserva re a lor .

Ca racter i st ic pentru ca mpan ia a n u l u i 1 962 a fost efec­tuarea, în pa ra le l cu să pătura , a operaţ i i l or de conso l i da re­ş i refacere pa rţ ia lă a z i du ri lo r descoperite a nte r ior l a n i ­ve l u l terase i cu moza i c ş i l a n ive l u l încă per i l o r bolt ite : totu l cu l a rg u l spr i j i n a l D i recţ ie i monu mentelor i stor ice ca re a p re l uat Încă d i n 1 960 şa nt ieru l de conserva re.

e) Etapa ma i-octom brie 1 963. A fost consacrată săpă ­tu ri l o r În extrem itatea de NV a com plexu l u i de construcţ i i , pe toate tera sele descoper ite a nter ior. I n acelaş i t i m p au cont inuat operaţi i le de consol i da re ş i refacere a z i du r i l o r descoperite.

Rezu l tate : s-a l ă m u ri t confi gu raţ ia construcţ i i l o r î n extre­m i tatea de NV. S -au extra s , În scopu l conservă r i i şi recon ­stitu i ri i reperto ri u l u i de ornamente a l moza i cu l u i , n o i frag ­mente prăbuş ite, cu motive i ned ite.

f) Cam pa n i a d i n 1 964 ş i sondajele d i n a n i i u rmăto r i , au dus la go l i rea tuturor Încăper i lo r bolt ite, la recu pe ra rea depoz i tu l u i de mă rfuri (amfore cu substanţe ch i m ice, co lo -

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 4. Chenarul covorului CLi mozaic (detaliu).

ra nţ i , anco re de f ier, cu ie etc.), la cu noaşterea ma l I n "eta l i u a tuturor e lementelor com ponente a l e edif ic i u l u i ropr i u - z i s cît ş i a construcţi i l o r ad iacente (fi g . 2).

Menţionă m În s u ma ru l acestu i b i l anţ a l săpătu r i lo r că este a bso lut necesară o rel u a re a sondaje lor În d iferite le pă rţ i a l e edif ic i u l u i , În c iuda faptu l u i că actua la reconst i ­t u i re face i mpos ib i l ă o a stfel de acţ i une .

Ca o com pleta re a campan i i l o r enu merate ma i sus , a m i nt im pe ce le d in 1 965- 1 968, ca re au dus l a degaja rea termae- Ior de epocă romană - seco l u l I I I e . n . - sau a ace lora ca re a u pus Î n l u m i nă z i d u ri de l a a lte const rucţ i i , s i tuate Între edif ic i u l cu moza i c ş i actu a l u l Că m i n de bătrî n i .

Edificiul cu mozaic

Prec iză m că săpătu r i le efectuate În această pa rte a vec h i u l u i Tom i s a u dat la ivea lă n u u n monument i ndepen­dent, con stru i t l a "u n moment dat" , c i un com plex de construcţi i de factu ră a rh i tectu ra lă majoră , edif icate Înt r -o epocă de prosperitate a provi nc ie i de la g u ri l e D u n ă ri i , pe ca re Înc l i n ă m să - I f ixăm la sfîrş i tu l seco l u l u i I I I ş i Începutu l seco l u l u i IV e .n .

Ed i fi ci u l cu moza i c a s uferit completă ri ş i refaceri a p l i ­cate construcţ iei i n iţ ia le . D i n tre acestea, u ne le reprezi ntă comp letă ri În scopu l a mp l if ică r i i funcţ iona le a com pl ex u l u i , a l te le sînt repa raţ i i su rven ite Î n u rm a u n o r d i struger i pa rţia le.

Reţi nem Î ncă une le construcţ i i de epocă tîrz ie ş i de aspect m i nor, rea l i zate În material scos d i n construcţ i i le i n iţ ia le . Se af lă Î n spec ia l Î n faţa Încă peri lo r bolt ite 1 -5 (fig . 2).

Î ntreg u l com plex de construcţ i i , ma i vech i sau ma i recente, l a ca re ne refer i m , a fost Împ lantat Î n l u ng u l ta l u ­zu l u i natu ra l ş i l a d iverse n ivele a l e acestu ia , c reÎ ndu - se o ser ie de terase. Construcţ i i l e sînt d i spuse cu latur i le ma ri de-a l u ng u l fa lezei ş i cu cele m ici perpend icu la r pe ea , intr înd cu fundaţ i i l e adînc În l oessu l ta l u zu l u i , pînă l a pămîntu l v i u . Î n cazu l terase lor i nfer ioa re fundaţ i i l e ati ng ch iar stînca.

Ed i fic i u l cu moza i c se com pu ne d i ntr- u n corp pri nc ipa l de forma u n u i trapez a l u ng it, dezvoltat pe două n ive le ş i o Încă pere a nexă , m u lt m a i m ică , pe u n s i ngur n i ve l , s i tuată În extrem itatea estică a corpu l u i pr i nc ipa l .

Corpu l pri nc ipa l este Împ lantat Î n l un g u l fa lezei , avînd latu ra l u ngă o rientată pe d i recţia NV-SE. N i ve l u l s uper ior - n ive l u l covo ru l u i cu moza i c - cupri nde Î nt reaga su pra­faţă a ed if ic i u l u i ş i este s ituat la 1 2,60 m faţă de n i ve l u l măr i i . D imens i u n i le acestu i spaţ iu pe ca re se Înt inde pav i ­mentu l cu moza ic sîn t : 98 m l u n g i me, (În axu l long itud i na l) , 18,45 m lăţ ime - măs u rată În extrem itatea sud ică , Între zi d u ri l e exi stente. Lu înd Î n cons i dera re ş i z id u ri l e ca re Înch i ­dea u spaţi u l , rezu l tă o l u ng i me de 1 0 1 ,2 m - măsu rată tot În ax long i tud i na l - şi lăţ imea de 2 1 ,45 m (fig . 2).

N ive l u l i nfer ior, cel al Î ncă per i lo r bolt ite, con sta d i ntr-o su ită de 1 1 compart imente, a că ro r acoper i re (bo l ţi sem i ­ci l i n d rice) const itu ie , Îm preună cu ump l utu ra d i ntre e le , p lanşeul pa rţi a l a l n i ve l u l u i su perio r. Pardosea la acestu i

55

Fig. 5. Centrul covorului cu mozaic (detaliu).

n ivel este la + 5,90 m, deci cu 6,70 m ma i jos decît n ivel u l moza icu l u i . (Pentru f ixa rea cotei Încă peri l o r s -a l uat Î n cons idera re cota pra g u l u i de piatră d e l a bo l ta n r . 1 , ad ică + 5,92 m).

Zidurile de la n ivelul pavimentu/ui

Sînt r id icate peste n i ve l u l pa rdose l i i . Cele de s u b n ivel sînt, fie fundaţi i l e pr ime lor, f ie Î n să ş i z idu ri l e n ivel u l u i i nfer ior.

a) Z id u l de N E, s -a descoperit pe o l u n g i me de 65 m ( inter ior) . La extrem i tatea de SE a re 5,40 m Înă lţ i me, cobo­rînd treptat spre NV pînă l a n ive l u l fundaţ ie i . Se compune d i ntr-o succes i u ne de p i l a ştr i - l aţ i de cîte 2, 1 6 m, ieş iţ i faţă de z id cu 0,35 m - ş i cîm pu ri de z id - cu l u n g i m i d e 4,35 m - cupr inse Între e i . G ros imea z idu l u i este d e 1 ,50 m, respect iv 1 ,85 m În d reptu l p i l a ştr i lor .

Reconstit u i nd i potetic o comparti menta re a z idu l u i - ş i p e porţ i u nea d i strusă - a r rezu l ta o su ită com pu să d i n 1 5 p i la ştr i ş i 1 4 cîm p u ri (vezi p la n u l) .

b) Z idu l de S E - cupr ins Între cele două z id u ri pa ra ­le le , cel de N E ş i SV, Î ş i pă strează toată l u ng i mea l u i d e 18 m (În i nterior) ş i este i dent ic , c a structu ră ş i aspect, cel u i l a lt . Î nă lţ i mea z id u l u i va r iază Î ntre 4, 1 5 m la N E ş i 1 ,35 m la SV.

De rema rcat că acest zid nu este perpend icu la r pe ce le la lte două ca re - I l i m itează , c i Înc l i nat, ÎmpreunÎndu - se cu z i du l de N E s u b u n u n g h i obtuz (cons iderat În i nter ior) ş i cu cel de SV s u b u n u n g h i a sc uţit .

c) Z idu l de SV, se desfăşoa ră pa ra le l cu cel de N E. Se af lă r id icat peste cota pa rdose l i i pe o l u ng i me de 1 2,60 m, fi i nd d i strus spre NV şi conti nu Î ndu - se numa i, fundaţ ia . Va r iază În Î nă lţ ime Între 1 ,35 m spre S E ş i 2,40 m spre N V.

Toate cele trei z idu ri descr ise pînă a ic i se ţes Î ntre e le ş i n u p rez i ntă urme c la re de refaceri u lter ioa re. Este foa rte proba b i l că e le reprezi ntă o s i ngu ră eta pă de construcţie. Sînt a lcătu ite d i n fÎş i i succes ive de z idă rie de piatră ca lca­roasă ş i că ră m idă , legate Între e le cu mortar . P i l a ştr i i s înt l ucraţ i l a sup rafaţă , i nteg ra l d in că ră m i z i .

Nivelul Încăperilor boltite. Zid u l long itud i na l de SV de l im i tează su ita de com pa rt imente spre exter io r. EI este· de fapt o pre l ung i re a z i d u l u i de SV de l a n ive l u l su per ior,. perfect col i n i a r cu acesta - ş i fac corp com u n . I n fundaţ ie· a re şănţu i ri vertica le ş i este făcut n u m a i d i n p iatră nefa -, sonată legată cu morta r.

De-a l u ng u l celo r 1 1 com pa rt imente z i du l g ros de· 2, 1 6 m , este străpun s r itm ic de 1 1 porţ i , f ieca re corespun ­z înd u ne i Încă per i , c reÎ ndu - i acces d i rect afa ră . Lăţ imea' acestor porţi este cupr insă Î ntre 2, 1 4-2, 1 8 m , i a r ad înc imea este ega l ă cu g ros i mea z id u l u i . G ros i mea a rc u l u i cores­punde cu 1 ,5 că ră m iz i ş i a re raza de 1 ,07 m. Ină l ţ imea, u ne i po rţi este de 4,50 m . S i n g u ra poa rtă l a ca re s -a păstrat a rcu l de la pa rtea s u per ioa ră este cea a Încă per i i n r. 2. Zid u l , În a nsa m b l u l să u , s -a conservat Într-o sta re preca ră .

http://patrimoniu.gov.ro

Zid u l long itud i n a l de N E, d i spus pa ra le l cu z i du l l on ­g i tud i na l de SV, de l i m itează su ita de Încăperi bo l t i te spre i n ter ior. De o factu ră perfect identică Î ntre bolta n r. 1 ş i bolta n r . 8, el a pa re Î n conti n ua re mod if icat s ub a n u m ite a specte Î n d reptu l com pa rti mentelo r n r . 9- 1 1 .

i n sta d i u l de executa re a să pătu r i lo r, a cest z i d , cu o g ros ime consta ntă de 1 , 1 0 m, se desfăşoa ră neîntrerupt pe o l u ng i me de 59,90 m, d i mens i une Î n ca re se cupr i nd Încă peri le 1 -9 precu m ş i z i du r i l e tra nsversa le ce le separă. Z i du l este a stfe l fragmentat Î n porţi u n i ap roape ega le .

D in aces t z id s -a păstrat puţi n . i n Încă peri l e 1 -4 Î I găs i m a proa pe i nteg ra l , i a r În Încă peri le 5-8 este d i strus Î n pă rţ i l e s uper ioare sem ic i rcu l a re, Î nă l ţi mea sa var i i n d Î ntre 0,30-2,00 m ; a po i Î n restu l Î ncăper i l or, scade treptat În Î nă l ţ ime, avî nd păstrată doa r legătu ra cu z id u l exter ior de NV - acesta f i i nd aproape pa ra le l cu z id u r i l e tra n s­versa le d i ntre com pa rt imente.

Astfel se prezi ntă , genera I ş i succi nt , z id u ri l e ma re i u i edif i c i u . Am redat tot ceea ce este esenţ ia l şi ob l igatori u pentru cerceta r e. Des i gu r, să pătu ri l e a u furn izat Încă n u meroase date şi c i fre ca re vor Î n soţi relată ri le Î n tr- u n stud i u ma i a profu ndat .

Covorul cu mozaic

Acesta este compus d i n tesserae de c i nc i - şase cu l or i ş i n u a nte : a l b, roşu , neg ru , verde -a lbăstru i ş i ga l ben- bej . D i me�s i u n i le acestora : ce le m a i m a ri a u 2-3 cm3 - În spec ia l Î n chen a r - ş i 1 -2 cm3, ce le ma i m ic i - ma i a les Î n pa rtea centra lă . Totu l este d i spus pe un pat de morta r - statumen - de c i rca 1 0 cm g ros i me, făcut d i n va r cu mu l tă că ră m idă p isată . La rÎ nd u - i s tratu l de morta r este Î n t i n s pe a rg i lă g a l ben - roşcată , foa rte densă .

Pavi mentu l se păstrează a stăz i pe o l u ng i me de 49,80 m ş i pe lăţ ime max imă - Î ntr- u n s i ngu r loc - de 1 6,60 m .

i n afa ra porţi u n i i pă strată l a locu l e i , respectiv l a 1 2, 60 m de l a n i ve l u l măr i i , s - au ma i descoperit Î ncă a l te n u meroase fragmente de moza ic căzute În Î ncă peri le bol ­t ite de jos, s u rpate Î n stratur i su pra puse o dată cu bolţ i l e de că răm idă pe ca re fu seseră aşezate i n iţ i a l . Aceste frag ­mente contr i bu ie substa nt ia l l a reconstitu i rea reperto ri u l u i d e motive ornamenta le a Îe covoru l u i d e moza ic.

Acesta se 'compune d i n două pă rţi d i st incte : a ) ' che­na ru l ca re Înconjoară sa la , fo rmat d i n benz i de motive geometrice ş i vegeta le sti l i zate : f runze de iederă, fun ie s i mp lă , cercur i i ntersectate, d i n nou fun ie s imp lă , va l u ri sti l i zate sp re stî nga , f un ia tri p lă (nod u l l u i David) şi va l u r i sti l i zate ră stu rnate sp re drea pta ş i , b) pa rtea centra lă fo rmată d in cercuri Î nscr ise Î n pătrate, sp lend id decorate cu va se sti l i zate (de t ip kantha ros), a rme : secu ri d u ble ş i scutu ri sti l i zate, cu d reptu ngh i u r i ş i romburi fo rmînd u n joc d e cubu ri bazat pe o i l uz ie optică , a l tern Înd cu drep­tungh i u ri d i ferit decorate cu motive geometrice, de o ma re regu l a ritate şi frum useţe.

Ma i În deta l i u moza icu l se poate descrie a stfe l : a . Chenarul (f i g . 4). De l a ma rg i nea p l i nte i af lată de-a

l u ngu l z i d u l u i , p înă l a decoru l centra l , chena ru l moza i cu­lu i a re o lăţ i me de 6,20 m . O pri mă pa rte ma rg i na lă , Iată de 1 , 1 5 m, este rea l i zată d i ntr-o cu loare g a l ben -bej , ş i este a po i u rmată de o succes i u ne de fÎş i i cu d i fer ite m otive orna menta le . P r ima fîş ie , I ată de 0,87 m , con ţ i ne u n deco r vegeta l : a i c i a leargă vrej u r i de iederă cu fru nze d i spuse Înt r-o s imetrie pe rfectă . Coarda vrej u l u i merg înd Î n va l u r i este fo rmată d in două ş i ru ri de cu loare roşie, iar fru n zele i ngen ios st i l i zate, au de la exter ior spre i nte­r ior două rîndu ri de tesserae verz i - a l băstru i , două roş i i ­cără m iz i i s i Î n centru cîteva a l be. I n o rd i ne i med ia tă con ­stată m u n ' i nterva l cu motiv orna menta l geometric - fu n i a s i mp lă . Aj u ngem a po i l a o suprafaţă c u lăţ imea de 2,20 m , Î n care motivu l ornamenta l Î I formează u n joc d e cercu ri i nte rsectate s imetr ic. D i n aceste Î ntretă ie ri rezu ltă Î n i nte­r ioru l f iecă r u i cerc cîte u n patru l ater de l i m itat de a rcuri de cerc desch i se spre exter ior. Suprafaţa i n c l u să a po i Î ntre două d i n astfe l de a rcuri u n ite l a ca pete este u m pl ută cu pietre ga lben -bej , adevă rate peta le . C i rcu m­feri nte le cercu ri l o r sînt m a rcate pr i n două cu lor i : a l b l a exter'io r, g a l ben -bej l a i nterio r. Suprafaţa patru latere lor

56

conţi ne 3-4 rîn d u ri de p ietre că ră m iz i i şi u n s îmbure a lcă­tu i t d i n şase pietr icele de ca lcar d i spuse În suprafaţa dreptu n g h i u l a ră (f i g . 4).

Rem a rcă m pînă la centru l moza i cu l u i exi stenţa unu i spaţ iu cu Împ leti tur i s imp le, benz i s imp le, va l u r i st i l i zate şi Îm pleti tu r i com plexe. Î n că de a ic i către centru, d i men­s i u n i le tesserae lor se sch i m bă : c i rca 1 cm3 - moza icu l centra l fi i nd l ucrat Î n opus-verm icu latu m .

b . Centrul covorului . Aic i , sub iecte le decorative var iază . D i st ingem mai Întî i În m ij loc două cercur i Î n scr i se Î n cîte u n pătrat ş i trei c împuri d reptu n g h i u l a re - d i n ca re se păstrează două .

Cercu l d i n pătratu l sud-vestic este Î n scr is u n u i pătrat a că ru i la tură este un chenar pol icrom , lat de 1 1 cm. Î n acest chenar Îng ust a pa r tesserae verzi - a l băstru i ş i că răm i z i i . Î n tre colţu l de nord -est al covo ru l u i ş i pînă la c i rcu mfer i nţa cerc u l u i , Întreaga su pra faţă este ocu pată de imag i nea u n u i Kantha ros , rea l i zată pe un fond de cu loare g a l ben -bej . Î nă lţ i mea acestu ia este de 0,95 m, i a r Iăt i ­mea, măsu rată la toa rte, este de 0,85 m. Cu lori le 'În ca re s -a rea l i zat s înt a rmon ios imb i nate. lîngă toa rta d i n d rea pta (sud-vest) a p C He i ma g i nea u n u i poru m bel - s i n ­g u ra i ma g i ne z'oomorfă de pe .Î ntlr-eaga Î nti ndere conser­vată a pavi mentu l u i de moza ic .

C i rcu mferi nţa cercu l u i Î n scr is pătratu l u i consti tu ie de fa pt, tot un chenar, lat de 0,42 m , fo rmat d i ntr- u n rînd marg i n a l de pietre verzi - a l băstru i , o ba ndă Î n ca re sînt executate tr i u n g h i u r i m i c i , În tr-o succes i une ce i m ită z im ţi i . Spre i nter ior chenaru l s e Înche ie c u tesserae verz i - a l băs ­tru i ş i a l be ; a pa r de a semenea va l u ri sti l i zate, I nter ioru l cerc u l u i este ocupat de ca rou ri şi rom bu ri Î nch i se Î n m ic i chenare În forma fun ie i s imp le, sau Î n l i n i i d repte, acestea la rÎn d u - l e Î nch i zînd vase, cruc i ga mate, f ig u r i geometrice var i ate etc. (f i g . 1 , 5).

Intre acest ma re cerc şi cel de-a l do i l ea d i nspre nord­vest, u mp lut cu solz i de peşte, a pa re o suprafaţă d reptun ­g h i u l a ră d ivi zată În m ic i pătrate a le că ror chenare, rea ­l i zate tot În tesserae m ic I (c i nc i cu lor i ) i m ită frî ngh ia s imp lă . D i spoziţ ia reg u lată a ca ro u r. i l o r s -a rea l i zat cu o a utentică mă iestrie a rt i stică .

Cel de- a l do i l ea cerc, păstrat Î n m ică parte, a r fi p la ­sa t ch i a r Î n centru l ed if ic i u l u i . De remarcat că so l z i i des­cresc de l a c i rcumfer inţă către centru l cercu l u i , fă ră să şti m sau să putem reconst itu i exact cum a răta acesta . F ieca re solz a re un contur sti l i zat, rea l i zat tot Î n 2-3 rîn ­d u ri de tesserae d ivers colorate .

Adăugăm că toată pa rtea d i n spre nord-vest a covo­ru l u i cu moza ic a fost refăcută la o a n u m ită epocă , necu ­noscută nouă . Cu lor i le s e sch i m bă - În spec ia l l a chenaru l cu vrej de i pde ;'ă ş i ce rcur i i ntersectate - l i n i a f ig u r i l or este m a i neg l i jată, sti l i za rea neîng rij ită (fig . 3) .

Ansa m b l u l covoru l u i de moza ic Îmb ină Într-o d i spo­z i ţ ie pe rfectă natura ş i cu lor i le materi a l u l u i l i t ic fo los it - Î n cea mai ma re pa rte a lo r, marmure - cu pos i b i l i ­tăţi le d e rea l i zare Î n a rta moza i c u l u i . Remarcă m c u m meş­teri i au Împ letit o rd i nea cu pol icrom ia În teh n ica com po­z i ţ ie i , lăsînd de-o pa rte m a n ifestă r i le exagerate de ori g i ­na l i tate, Rea l i zatori i , s -au doved it cunoscători profu nz i a i fo los i r i i raţ iona le a materi a le lo r ş i procedee lor d e execuţ ie .

Decoraţ i 'U 'n1e'a ve;g'e'ta Iă 'sa u geome'brică este 'În unele pă rţi m u l t mai sever sti l i zată , În a l tele ceva mai l i beră . Or icum, a rmon ia s i metr ie i , Îmb i na rea celor 5-6 cu lor i ş i nua nţe, redarea orna mente lor Într-o succes i u ne degajată de t ipare presta b i l i te, totu l dovedeşte o ope ră va loroasă d i ntr-o epocă d i n i stor ia provi nc ie i de l a g u ri le D u năr i i ca re trebu ie că utată Î ntre hotarele sec. I I I ş i IV e . n . , c înd Tom i s u l s -a bucu rat de o l a rgă prosperitate econom ică.

i ntreg u l ed i f i c i u cu moza ic , cons iderat pe l i n ie a rh itec­ton ică ş i a rt ist ică, se Î n scr ie În a rheo log i a românea scă d rept u n u l d i ntre cele ma i ma ri ob iective de cercetat, pentru care efortur i le Începute trebu ie pre l uate ş i conti ­n uate, cu toate g reutăţi le i ne rente u nei a cţi u n i de i m por­ta nţă n a ţ i ona lă . Pe această l i n ie, opera de conserva re, a D i recţ ie i monu mente lor i storice, concreti zată Î ntr-o ma re construcţie modernă, d i n beton şi st i c lă , v i ne să comple­teze suma măsur i l o r a p l i cate de cond ucerea de part id ş i de stat, pentru tra nsforma rea m a re l u i ed i fi c i u , Într- un i m pozan t ob iectiv şt i i nţ i f ic- m uzeist ic,

http://patrimoniu.gov.ro