pagina 2 - antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012

Ce aşteptăm de la Conferinţă ?

Interviu cu domnul Marius POP, manager la DARIAN DRS SA.

DARIAN DRS SA este o socie-tate pe acţiuni înfiinţată în 1990. Domeniul iniţial de activitate a fost consultanţa, dar din 2003 societatea s-a orientat pe eva-luare. Astăzi este cel mai im-portant evaluator independent de pe piaţa românească. Este o societate agreată de majoritatea instituţiilor financiare şi guver-namentale publice. Serviciile sale acoperă întreg teritoriul ţării.Domnul Marius Pop este unul dintre managerii firmei. Domnia sa a participat şi la Conferinţa CPADDD din 2011. Este o persoană extrem de reflexivă, dar nu lipsită de curajul şi pragmatis-mul omului de afaceri.

Reporter: Domnule Marius Pop vă salut cu respect şi mă bucură prezenţa Dvs. şi la această ediţie a Conferinţei. Aş începe prin a vă pune întrebarea ce aţi apreciat din lucrările conferinţei de anul trecut ?Marius Pop: M-a surprins în mod plăcut multitudinea domeniilor abordate şi încercarea de rea-lizare a unei sinteze ştiinţifice între domeniul businessului şi metodologia dezvoltării durabile. De asemenea, am apreciat efortu-rile de împărtăşire a experienţei antreprenoriale a unor participanţi către invitaţii conferinţei şi mai departe prin vectorii mediatici ai CPADDD.

Reporter: Ce aşteptaţi de la Conferinţa actuală ?Marius Pop: Aceleaşi lucruri cu menţiunea că voi fi bucuros să

primesc informaţii mai multe şi mai interesante.

Reporter: Domnule Marius Pop. Se poate spune fără să greşim că reprezentaţi tipul intraprenorului. În această calitate şi dacă luăm în seamă teoria antreprenorială v-aş adresa următoarea întrebare. Vă consideraţi un om de succes ?

Marius Pop: Nu-mi lipseşte darul modestiei, dar la întrebarea pusă nu pot răspunde decât afirmativ. Da, mă consider profesional îm-plinit, mă perceep ca fiind un om de succes.

Reporter. Domnule Marius Pop ! Experienţa antreprenorială împărtăşită de participanţii ediţiei 2011 a conferinţei v-a ajutat într-un fel oarecare ?

Marius Pop: Da, pot spune că a contribuit la dezvoltarea mea personală ca om de succes. Pot spune în plus că învăţămintele extrase de mine din lucrările conferinţei trecute s-au reflectat în mod direct şi în sensul pozitiv în cifra de afaceri a firmei ]n care exercit atribuţii de conducere.

Reporter: Astăzi, mulţi oameni de afaceri se plâng că mediul de afa-ceri nu este suficient de favorabil creării, dezvoltării şi menţinerii afacerilor. Ce opinie aveţi Dvs. despre acest fenomen.

Marius Pop: Sunt de acord că în relaţiile firmei cu organele şi organismele de stat sunt intro-duse bariere datorită unei di-mensiuni birocratice din cultura organizaţională a respectivelor instituţii. Aceste bariere au o reflectare asupra cifrei de afaceri, deci implicit şi asupra sumelor posibil de colectat de către stat..

Reporter: Credeţi că afirmarea unui larg curent antreprenorial ar putea fi într-un anumit sens o salvare pentru economia naţională care este confruntată cu extrem de multe probleme ?

Marius Pop: Nimic nu infirmă lucrul acesta.

Reporter: Credeţi că în momen-tele prezente economia naţională oferă suficiente oportunităţi pentru pornirea afacerilor mici ?

Marius Pop: Da, de ce nu ?

Reporter: Aţi afirmat anterior că sunteţi un antreprenor de succes. Desigur acest obiectiv nu poate fi atins decât ca urmare a unor trăsături şi calităţi antreprenoriale. Cum trebuie să fie un antreprenor ca să ajungă la succes ?

Marius Pop: Înainte de multe al-tele, succesul antreprenorului este dat de determinarea şi constanţa comportamentului.

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iunle 2012 - pagina 3

Interviu cu domnul conf.dr.ing. Horaţiu VERMEŞAN

Domnul conf.dr.ing predă cur-suri la De-partamentul Ingineria Mediului si Antre-prenoriatul Dezvoltarii Durabile

din Facultatea de Ingineria Ma-terialelor si a Mediului din Uni-versitatea tehnică Cluj-Napoca. este specialist în mai multe dome-nii inginereşti, dar întâlnirea cu dezvoltarea durabilă s-a petrecut în 1997 când a participat la un modul de învăţământ franco-ro-mân cu denumirea «Gestiunea şi valorificarea deşeurilor.Tehnologii curate». Cu această specializare, plaja cursurilor susţinute de dânsul s-a diversificat. În prezent, susţine cursul de «fenomene de transfer a poluanţilor» şi «tehno-logii cu impact redus asupra me-diului». A publicat articole impor-tante pentru domeniul dezvoltării durabile. Îl întâlnim astăzi, 2 iulie 2012, în sala amfiteatrului cate-drei de ingineria mediului, înainte de începerea conferinţei, instalat aproape de tribună. Acest detaliu aparent minor ne dezvăluie o per-sonalitate cu aspiraţii puternice şi un extrem de dezvoltat interes pentru cunoaştere. De aceea, m-am decis pe loc să-i solicit un interviu ale căror rezultate le con-semnez aici.

Reporter: Bună ziua, domnule conferenţiar. Încă nu a înce-put conferinţa, participanţii şi invitaţii de abia se adună în timp ce Dvs. aţi ocupat deja un loc în faţă. Asta dovedeşte intere-

sul pentru lucrările conferinţei. Dar, conferinţa se adresează cu precădere antreprenorilor şi aspiranţilor la antreprenoriat. Ce caută un universitar aici şi ce credeţi Dvs. despre utilitatea unor astfel de evenimente ?

Horaţiu Vermeşan: Bună ziua ! Nu trebuie să vă surprindă faptul că într-o societate care tinde să devină şi la noi din ce în ce mai mult a cunoaşterii un universitar este prezent la o conferinţă des-pre antreprenoriatul dezvoltării durabile. În primul rând, sunt şi eu una dintre persoanele specializate în problemele dezvoltării durabile. În al doilea rând, consider că una dintre marile calităţi ale omului de ştiinţă este curiozitatea, dorinţa de a fi prezent la toate evenimentele care permit o lărgire a orizontului ştiinţific, profesional şi uman.Cât despre cea de-a doua între-bare răspunsul este următorul. Conferinţa care astăzi îşi des-chide porţile este deosebit de utilă prin faptul că aduce spre convergenţă problemele an-treprenorilor, universitarilor şi studenţilor, bineânţeles privit dintr-o perpectivă antreprenorială. Prin împărtăşirea unei game largi şi diversificate de experienţă de viaţă, pot fi generate puncte de vedere comune, soluţii la diferite probleme. Universitarul poate cunoaşte problemele antrepreno-rului şi încearcă soluţionarea lor. Studentul care aspiră la antrepre-noriat poate învăţa sumedenie de tertipuri antreprenoriale practice. Antreprenorul se deprinde cu păstrarea legăturii cu o universita-te care tinde din ce în ce mai mult să devină antreprenorială.

Reporter: Domnule conferenţiar, vorbind despre punerea în co-mun a respectivelor categorii

sociale, Dvs. credeţi în utilitatea diseminării experienţelor indivi-duale ?

Horaţiu Vermeşan: Eu cred mult în crearea unor parteneriate care să pună în comun inteligenţa, observaţiile antreprenorilor şi ale profesorilor universitari şi tehno-logia. O astfel de stare şi practică socială vor duce cu siguranţă la o dezvoltare economică adecvată principiilor dezvoltării dura-bile, dar şi la un echilibru social mai bun. Nu trebuie să uităm că Raportul Brundtland (1987) a menţionat explicit condiţia ca dezvoltarea durabilă să eradicheze sărăcia.

Reporter: Am auzit până acum o mulţime de definiţii pentru terme-nul «antreprenoriat». Ele acoperă o diversificată plajă semantică care poate începe cu pornirea afacerii şi să sfârşească cu toate competenţele necesare pentru a menţine o afacere. De aici, rezultă că multe persoane acordă un înţeles strict, special, acestui termen. Ce aţi înţelege Dvs. prin antreprenoriat, domnule Horaţiu Vermeşan ?

Horaţiu Vermeşan: Din punctul meu de vedere, ca profesor la Universitatea tehnică din Cluj-Na-poca, antreprenoriatul este cons-truirea şi deschiderea unei afaceri de un student. Să-i spunem antre-prenoriat studenţesc.

Reporter: Aţi întîlnit mulţi an-treprenori studenţi, domnule conferenţiar ?

Horaţiu Vermeşan: Puţini, dar să sperăm că de acum înainte, prin eforturile CPADDD, vor fi din ce în ce mai mulţi.

pagina 4 - antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012

Alocuţiuni şi cuvinte de bun venit

Astăzi 2 iulie 2012, amfiteatrul catedrei de ingineria mediului a găzduit Conferinţa internaţională «Antreprenoriat, Mediu de

afaceri şi Dezvoltare durabilă», sesiunea iulie 2012. De acum tradiţională, conferinţa şi-a deschis larg porţile unui număr important de participanţi, invitaţi şi concurenţi pentru concursul de idei antreprenoriale desfăşurat în cadrul evenimentului.

După cuvintele de bun venit şi mulţumirile pentru parti-cipare adresate de prof.univ.dr.ing. Vasile Soporan, lucrările Conferinţei au fost deschise de Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, domnul prof.

dr.ing. Aurel Vlaicu. În scurta, dar plină de miez, alocuţiune, Rectorul universităţii a reliefat trei factori importanţi privind contextul desfăşurării

conferinţei. Astfel, conferinţa este produsul unui proiect finanţat cu bani europeni şi răspunde nevoii de formare antreprenorială într-o lume tulburată de crize economice şi financiare. Conferinţa s-a bucu-rat şi se bucură de un larg impact societal prin efectele generate de punerea în comun şi împărtăşirea experienţelor de universitari, antrerenori şi studenţi. Conferinţa s-a bucurat de un real succes până în prezent şi este de aşteptat ca această stare de fapt să fie continuată şi la actuala ediţie.

Sesiune de comunicări ştiinţifice(ziua I) Oportunităţile reconstrucţiei competitivităţii industriale în contextul dezvoltării europenede Dr.ing. Emanuel BABICI, vicepreşedinte al grupului UZIN-SIDER SA

Originar din Baia Mare domnul Emanuel Babici a urmat o carieră inginerească pornind în 1967

ca inginer stagiar la IMGB Bucureşti. A urcat prin hărnicie şi conştiinciozitate toate treptele ierarhice ajungând, ulterior, să ocupe şi funcţii publice de importanţă pentru industria românească. UZINSIDER SA este un grup industrial româ-nesc care din domeniul side-rurgic care cumulează funcţii de management, investiţii, dezvoltare, proiectare şi cerce-tare tehnologică în metalurgie,

construcţii de utilaje, echipamen-te, protecţia mediului etc.

În comunicarea domniei sale s-a insistat mult pe ideea potenţialului românesc de dezvoltare durabilă prin energie regenerabilă, în special eoliană şi hidrotehnică. Apreciază că dezvoltarea noii societăţi româneşti a suferit o orientare ce a dus la generarea unui «capitalism haotic», lipsit de planificare strategică. În momen-tul actual UE manifestă un interes mare şi pentru un culoar nr. 3 de transport energie

(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0677:EN:HTML:NOT)din România la alte hub-uri din Uniunea Europeană. În jurul acestei strategii pot fi construite afaceri cu energie regenerabilă (eoliană în special) şi cu transport energetic. De asemenea, cerceta-rea academică inginerească poate fi orientată înspre realizarea unor acumulatoare de energie. Acest coridor creează oportunităţi pentru reconstruirea competitivităţii in-dustriale româneşti. Domnul Babi-ci ne spune că s-a creat «un spaţiu larg pentru a pune în mişcare

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012 - pagina 5

capacităţile proprii». În opinia sa, statul trebuie să-şi reintegreze funcţia de antreprenor.De asemena trebuie realizat un echilibru între nivelul micro şi macro antreprenoriale.

Antreprenoriat, conducere şi procesul decizional de Dr. Jo-hann Kocher, proprietarul firmei Dr. Kocher GmbH, Germania şi Dr Kocher SRL, România.

Firma din Ro-mânia a fost înfiinţată în 1998 prin prelua-rea matriţeriei de la Electro-nica Industrială

Bucureşti şi retehnologizarea acesteia. Activitatea de baza a firmei Dr. Kocher SRL este pro-ductia de matrite pentru turnare sub presiune si matrite de injectie pentru masa plastica, executia de piese turnate sub presiune si exe-cutia de diverse confectii metalice de mici dimensiuni.Noile activitati ale firmei Dr. Köcher SRL sunt comercializarea de scari si schele si inchirierea de schele de fatada produse de firma KRAUSE Germania si comercia-lizarea, proiectarea si executia de masini unelte CNC. Ca dovadă a importanţei deosebite pe care Dr. Kocher o acordă dezvoltării pe termen lung, firma a realizat în ultimii 3 ani investiţii serioase în realizarea unui Centru de studii, dezvoltare, marketing produse şi tehnologii UPB - Dr. Kocher (denumit în continuare pe scurt Centrul UPB – Dr. Kocher), în colaborare cu Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, care îsi propune să contribuie la realizarea în România a unui par-teneriat de nivel european între învăţământ, cercetare şi producţie

prin realiza activităţi specifice de dezvoltare, cercetare, asistenţă tehnică, documentare, marketing, realizare de produse şi tehnologii. Domnul Johann Kocher întreţine o colaborare fructuoasă cu CPADDD Cluj-Napoca.

Antreprenorul Johann Kocher a reuşit să ne surprindă şi de această dată prin originalitatea ideilor sale. Deşi titlul comunicării pare să ne indice o lecţie de management, totuşi discursul nu reprezintă altceva decât o puternică apologie umanistă în favoarea unei relaţii privilegiate între antreprenor şi angajaţi. Dar, discursul său umanist este împle-tit şi cu elemente tehnice şi deşi încărcat cu metafore nu este lipssit de rigurozitate argumentativă.În viziunea sa, dr. Kocher defineşte antreprenoriatul ca fiind preponderent «conducere şi proces decizional». Însă, antrepre-noriatul nu trebuie să treacă cu ve-derea un aspect extrem de impor-tant, anume că «omul este nucleul societăţii», cumva scopul final al acesteia. Din această perspectivă, societatea fie şi în aspectul său de economie trebuie să ofere angaja-tului protecţia şi toate facilităţile necesare dezvoltării sale depline ca om. Aceasta pentru că scopul vieţii este de « a fi fericit, util şi capabil de a pune în valoare talentul natural». Creativitatea este cheia succesului , după dr. Kocher, de aceea orice activitate guvernamentală trebuie să sprijine acest dar.În viziunea sa despre viaţă, dr. Kocher consideră că «banul nu este scopul final al vieţii». Omul s-ar bucura de trei tipuri de avuţie: 1) o avuţie a proprietăţii formată din bani, avere etc, aceasta fiind numai accidentală şi temporară; 2) o avuţie socială conferită de

charismă, competenţe şi pregătire, empatie şi deschidere spre om; 3) avuţia spirituală reprezentată prin capacitatea de reflecţie şi înţelepciune. Doar ultimele două feluri de avuţie sunt permanente, bineînţeles atâta vreme cât trăim în această lume. Faptul că oamenii au devenit mai egoişti uitând să trăiască aşa cum trebuie în grupuri şi societate nu poate decât a fi deplâns. Dr. Kocher este de parere că valoarea unei întreprinderi este conferită de valoarea oamenilor, iar aceşti oameni de valoare care sunt încă de găsit trebuie aduşi în firmă. Ne face recomandarea de a fi atenţi la acei pseudo-vizionari care populează piaţa muncii ofe-rind himere în loc de servicii. Mai bine să păstrăm un angajat despre care suntem siguri asupra a ceea ce poate face, decât să-l înlocuim cu un altul care promite doar. Altfel spus, trebuie să fim atenţi ca «să nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard». Nimic nou sub soare, nu-i aşa ? După frumoasa introducere umanistă, dr. Kocher a trecut la esenţa comunicării. Ne învaţă că pentru a avea succes meto-dele moderne de management nu sunt de neglijat. Aşa este «causal training» un mod de învăţare şi aplicare a unii sistem de gândire prin cauze. Cunoscând cauzele care au generat efecte economice nedorite, antreprenorul poate să le elimine şi aceasta este unica cale sigură către succes. De ase-menea, trebuie acordată o mare importanţă experimentării înainte de implementarea oricărui aspect economic. Această practică ar permite nu numai modelarea feno-menului respectiv, ci şi stabilirea caauzelor care pot genera efecte negative. Dar, spiritul antrepreno-rial şi decizia se învaţă, totuşi, în perioada copilăriei, în familie.

pagina 6 - antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012

Globalizare şi antreprenoriat la începutul secolului XXI de prof.dr. Vasile Puşcaş, Universitatea «Babeş-Bolyai», Cluj-Napoca

Profeso-rul Vasile Puşcaş este o perso-nalitate renumită şi consacrată cercetărilor politologice, cu aplicaţie

specială la relaţiile şi negocie-rile internaţionale. În prezent este profesor la catedra de istorie contemporană din UBB Cluj-Na-poca. A ocupat funcţii prestigioase în instituţii şi organisme universi-tare româneşti şi internaţionale. De asemenea, a ocupat funcţii publice importante. Este autorul a numeroase şi prestigioase lucrări ştiinţifice de specialitate.

Din comunicarea domniei sale am desprins un «motto» extrem de in-teresant şi util: «trăim într-o lume mică, dar micile afaceri pot deveni mari». Pe acest motto ingenios este construită trama comunicării. Globalizarea care a pornit ca un fenomen peponderent economic şi financiar a adus cu sine părţi pozitive. Unele dintre acestea sunt: posibilitatea interacţionării directe între antreprenori, prin intermediul reţelei web; facilitarea difuzării ideilo şi modelelor ca surse de inspiraţie pentru pornirea de noi afaceri; eliminarea barie-relor socio-culturale; prevalenţa experienţei interumane faţă de cea de business.Globalizarea antreprenoriatului este un subiect încă puţin abor-dat, dar extrem de important prin aceea că permite utilizarea

întregului potenţial de afaceri al firmelor mici şi mijlocii. Este de luat în considerare fenomenul globalizării antreprenoriatului social, în sensul soluţiei actuale şi pertinente la problemele sociale existente. Alte două concluzii importante se desprind în urma analizării conjuncturilor şi contex-telor contemporane. Că prosperi-tatea economiilor actuale depinde în măsură tot mai mare de extin-derea antreprenoriatului de succes. Că paradigma «prosperitate prin management» trebuie înlocuită cu «prosperitate prin antreprenoriat».În final, se poate adăuga necesita-tea studierii cu nemăsurată atenţie a fenomenului globalizării antre-prenoriatului. Din acest studiu pot rezulta oportunităţi lesnicioase de vânzare a produselor/serviciilor în întreaga lume.

Asigurările şi succesul antre-prenorial de Bogdan Manole, vicepreşedinte al «Asociaţiei Me-diatorilor în asigurări şi malpraxis din România»

Domnul De-cebal Bog-dan Manole este doctor în economie, specializarea finanţe. Teza sa de doctorat «Contribuţii

la perfecţionarea controlului în asigurări» este una care a încer-cat să răspundă unor probleme importante. Este consultant fiscal, mediator, evaluator, asigura-tor şi expert contabil autorizat. Este beneficiarul unei cariere de succes pe care şi-a construit-o cu grijă şi întreprindere. A intrat în asigurări în 1991, profitând

de o conjunctură (oportunitate) favorabilă şi considerând activita-tea ca o provocare.

Comunicarea domniei sale a fost centrată pe ideea necesităţii asigurării afacerilor. Antrepreno-rilor cu afaceri mici, pot asigura o gamă extrem de largă de elemente care aparţin procesului antrepre-norial. În felul acesta, unele ris-curi care pot pune în mare pericol profitul într-o anumită perioadă de timp pot fi înlăturate. De aseme-nea, poate fi asigurată şi resursa umană angajată într-o întreprin-dere mică.

Antreprenoriatul între dezvol-tare durabilă şi dezvoltare etică de Gianfranco Bruno, preşedintele Asociaţiei pentru cooperare Tran-silvania-Italia»

Domnul Gian-franco Bruno, italian de origine, este o persona-litate avizată în domeniul antre-

prenorial. Încă din 2010, prin intermediul asociaţiei pe care o coordonează, a manifestat preocupări memorabile privind antreprenorii. Astfel, la «Opera Plazza» din Cluj a organizat şi susţinut sub patronajul Prefecturii o conferinţă pentru sensibilizarea antreprenorilor privaţi asupra colaborării cu administraţiile publice locale. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice italiene, care au prezentat experienţele, cunoştinţele şi problemele întâl-nite în Italia şi deciziile adop-tate pentru creşterea eficienţei administrative. Dar, domnul Gianfranco Bruno este şi publi-cist. În martie 2012, a publicat în

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012 - pagina 7

«Actualitatea Magazin» articolul «Revendicarea politicii de către cetăţeni» unde încheie cu o apo-logie pentru relansare economică, pentru antreprenoriat «Trebuie să pretindem politiciiprograme adevărate, care să ofere măsuri și soluţii problemelor și, înmod evident, trebuie să evaluăm politica și să ne alegem politi-cienii în baza acestor programe propuse de ei.»

Comunicarea prezentată de dom-nia sa atinge un domeniu sensibil. Etica întreprinderii, în confor-mitate cu principiile moralei nu este un simplu moft. Aşezarea relaţiilor interumane pe principii etico-morale generează caracteris-ticile unui climat de muncă care produce şi eficienţă economică. În consecinţă, afacerile întemeiate pe fundamente etice au mai multe şanse de reuşită şi vocaţie de succes decât acelea lipsite de principii morale. Statul italian acordă un sistem de recompense întreprinderilor aşezate pe baze etice. «Bonus-uri» importante par a fi acordarea unor facilităţi în contractele de achiziţii publice, stimulente fiscale, facilităţi în obţinerea resurselor de finanţare.Domnul Gianfranco Bruno este de părere că micile afaceri sunt supu-se unor restricţii şi limitări, astfel: lipsa resurselor pentru dezvoltare si inovare, dificultatea accesului la credite, lipsa resurselor pentru sustinerea exporturilor, putere redusa în relaţiile cu furnizorii.Poate că dezvoltarea unei mici afaceri etice ar reuşi să obţină facilităţile necesare în vederea echilibrării competiţiei cu între-prinderi mai mari, dar non-etice. Alte soluţii pot fi: districtele in-dustriale, reţelele de intreprindericonsorţiile de intreprin-

deri, consorţiile de vanzare si cumpărare.

Universitatea antreprenorială şi dezvoltarea europeană de prof.dr. Vasile Cozma, USAMV Cluj-Napoca şi prof.dr.ing. Vasile Soporan, UTCN Cluj-Napoca

Profesorul Vasile Cozma este o persona-litate ştiinţifică incontestabilă. Îl recomandă activitatea sa îndelungată la Universitatea

de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cele peste 178 de lucrări ştiinţifice, cărţile sale de specialitate şi activitatea didactică. Este titular al catedrei de parazitologie şi boli parazitare. Ocupă în USAMV funcţia de director al departamen-tului de relaţii internaţionale.

Profesorul dr.ing. Vasile SOPO-RAN este mana-gerul proiectului CPADDD şi cadru didactic la UTCN, Facultatea de Ingi-neria Materialelor şi a Mediului.

Comunicarea domniilor lor face referire la un subiect care a în-ceput a fi dezbătut în România începând cu jumătatea deceniului trecut. În contextul unei economii globalizate, universităţile preiau misiunea de a se auto-organiza după sistemul antreprenorial, al întreprinderii, pe de o parte. Pe de altă parte, universităţilor le incumbă din ce în ce mai mult mi-siunea de a forma şi antreprenori.După o introducere pertinentă

în problematica antreprenoria-tului şi cea generată de idealul universităţii antreprenoriale, co-municarea aduce în observare pro-blemele reale care stau ca bariere în calea dezvoltării universităţilor din ţara noastră ca entităţi antre-prenoriale. Dintre acestea, cea mai importantă barieră este constituită de lipsa unei autonomii reale a universităţilor, care sunt oarecum în imposibilitate de a proiecta in-teresele instituţionale. Alte bariere pot fi: managementul univesitar deficitar, grad redus de disemi-nare a bunelor practici, necesi-tatea dezvoltării parteneriatului cu mediul de afaceri, implicarea studenţilor în activităţi de antre-prenoriat, absenţa unui cod/cadru adecvat, adaptarea unui model ex-tern, absenţa unei competiţii realeabsenţa stimulării instituţionale, context economic (industrie şi mediul de afaceri), managementul univesitar deficitar.Rezolvarea situaţiilor problema-tice poate fi realizată doar prin intermediul creşterii eficienţei in şi de către triunghiul:- universitate- autorităţi publice responsabile- mediu de afaceri Mediul de afaceri şi oportunităţi antreprenoriale de prof.dr. Ioan Cuzman, preşedinte SIF Banat-Crişana şi Daniel Manate, director departament cercetare SIF Banat-Crişana

Domnul Ioan Cuzman este o personalitate financiară importantă. De mai bine de un deceniu şi jumătate

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 8

conduce SIF Banat-Crişana, una dintre cele mai importante societăţi de investiţii financiare din ţara noastră.

Comunicarea începe cu prezen-tarea unei istorii şi tipologii a crizelor economico-financiare din întreaga lume, începând cu Olanda anilor 1630, când a apărut criza «bulbilor de lalele». După prezentarea unei tipologii a crize-lor după Kotz, lucrarea intră într-o analiză a situaţiei ultimei crize financiare din Uniunea Europeană ale cărei semne erau prevestite încă din anul 2008. Este prezen-tat un grafic interesant unde se abordează comparativ PIB-ul Ue cu un indicator agregat şi indicele cursului aurului. De aici, pot fi extrase învăţăminte importante. Următorul punct al comunicării a fost cel legat de exporturile spre UE care asigură economia românească. Acestea au scăzut prin contractarea cererii europene. Se mai poate spune şi că exportu-rile româneşti au valoare adăugată mică, ele fiind constituite în spe-cial din resurse (materii şi mate-riale prime), şi produse în «lohn».Se poate spune că România a ratat în ultimii 22 de ani șansa unei transformări graduale, coerente și benefice pentru întreaga populație a economiei sale centralizate într-o economie caracterizată de principiile sănătoase ale competitivității, eficienței și alocării echitabile a resurselor și pachetelor de stimulare, avind la baza cresterea ponderii capitalului privat. Este necesară adoptarea unui proiect național de dezvol-tare economico-socială având ca finalitate obiective corelate de performanță.O comunicare extrem de interesantă pentru cei care sunt

Este productivă pentru dezvol-tarea sustenabilă situarea ecologiei pe poziţii de prioritate faţă de alte ramuri ştiinţifice ? de Avram Nicolae, Andrei Berbe-caru, Florin Bogdan Stroe, Uni-versitatea Politehnică Bucureşti

Comunicarea prezentată a abor-dat problema dezvoltării dura-

bile sectoriale, bilaterale şi globale, în ge-neral şi dintr-o perspectivă cibernetică, dar în raport cu ecolo-gia. Însoţită

de o puternică argumentare ştiinţifică, comunicarea propune un rol echilibrat pentru ecologie înţeleasă ca un sistem între alte sisteme. Extrem de importantă este codezvoltarea sistemelor care permite interconectarea echilibrată a acestora şi interdisciplinaritatea metodelor utilizate în strategiile dezvoltării durabile. Foarte intere-santa comunicare trece la ana-liza sistemelor economic, social, tehnologic, de comunicare, în contextul dezvoltării durabile. Se apreciază că sistemul economic trebuie să tindă a atribui mediului o funcţie de factor de producţie, iaar calitatea ar trebui să prevaleze asupra rigorilor ecologice. Eco-sociologia s-a centrat mai mult pe cunoaşterea comportamentelor «verzi» ale cetăţeanului decât ale tehnologiilor. Sistemul tehnolo-gic trebuie să reducă dezordinea naturală, bazându-se pe princi-piul prudenţei tehnologice. Cât priveşte comunicarea aceasta

trebuie să difuzeze mult mai pe larg problemele ecologice, deoa-rece se observă o tendinţă vădită de rămânere în urmă a gândirii umane faţă de tehnologie. Încheie-rea comunicării urmează unui interviu cu un muncitor american din industria siderurgică şi arată astfel: «Este evident că muncito-rul preferă situaţia în care are loc de muncă, chiar în condiţiile unei poluări acceptabile». Se poate spune că această comunicare este o etapă hegeliană a reflecţiei des-pre dezvoltarea durabilă. În ciclul teză-antiteză-sinteză, cu siguranţă reprezintă pasul premergător sintezei.

deprinşi să citească şi interpreteze graficele şi tabelele.

Centrul pentru pro-movarea antrepreno-riatului din domeniul dezvoltării dura-bile organizează şi urmează să desfăşoare din toamna anului universitar 2012 un număr de 10 progra-me de perfecţionare. Înscriindu-vă la cur-surile CPADDD veţi obţine avantaje com-petitive şi un plus de profit din afacerile pe care le conduceţi !

Sesiune de comunicări ştiinţifice(ziua a II-a)

Ordinea din spatele haosului sau fizica unei afaceri de Nicolae Ma-rius Bârlea, Universitatea tehnică Cluj-Napoca

Domnul Ni-colae Marius Bârlea lucrează la UTCN. Este titularul cursurilor de Semiconductori, Dielectrici şi

Aplicaţii şi de Fizica senzorilor şi Aplicaţii. Domnul Bârlea a desfăşurat o activitate ştiinţifică remarcabilă. Înainte de toate, însă, domnul Bârlea este un cercetător.Posedă un portofoliu impresionant de inovaţii şi invenţii. Expunem câteva dintre creaţiile sale mai recente: Aparat pentru stimularea electrica transcutanata a punctelor active de acupunctura - Senerg Cercetari Aplicate - 2000, realiza-tor. Senzor catalitic cu oxid de co-balt pentru propan, butan - Uni-versitatea Tehnica din Cluj-Na-poca, 2000, realizator. Aparat pentru fototerapie cu diode luminiscente - Senerg Cerce-tari Aplicate - 2001, realizator.

Comunicarea domniei sale este un îndrumar de gândire corectă, bineînţeles aplicat la condiţiile lu-mii mileniului trei. Conştientizarea faptului că gândirea umană este constrânsă să reflecteze liniar o realitate neliniară poate produce iluminarea şi voinţa necesară de a încerca depăşirea acestei dificultăţi care împiedică activita-tea de prognoză. Totuşi, în pofida

realităţii existenţei neliniarităţii şi aleatorului -spune cercetătorul - lumea este puternic structurată. Din păcate, noi oamenii evaluăm şi luăm decizii printr-un cadru deja învăţat, care nu este ma-tematic. Pentru a efectua şi a lua decizii corecte privind vii-torul unei mici afaceri, trebuie efectuată modelarea matematică a situaţiei şi extrapolate sau simu-late tendinţele, evoluţia viitoare. În felul acesta, orice antreprenor poate ajunge la situaţia benefică de control a dezvoltării firmei sale. Cercetătorul ne propune o analiză

relativ simplă, anume analiza dinamicii vârfurilor din graficul funcţiei. Respectiva analiză îşi dovedeşte simplitatea prin faptul că poate anaaliza o capacitate de utilizare pe parcursul unei serii temporale. Marele avantaj este că cere doar o singură informaţie de intrare în sistem şi rezultatul de la ieşire. Analiza se bazează pe asumţia că valoarea de la ieşirea unui sistem este dată de nivelul intrării. Algoritmul analizei arată, astfel:

1. Caută parametrul care descrie cel mai simplu comportarea afa-cerii tale2. Construieşte graficul vârfurilor3. Fă previziuni4. Verifică!5. Acţionează!

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 9

Observator anonim Ziua întâi a lucrărilor Conferinţei s-a încheiat cu un cocktail pentru refacerea forţelor la Clubul Oa-menilor de Afaceri din Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Cluj. La festivitate au fost invitaţi toţi participanţii. Evenimentul a

constituit un prilej minunat pentru crearea relaţiilor sociale şi - de ce nu - o ocazie de a forma reţele pentru persoanele care sunt deja pe calea pornirii unei afaceri. Cu această ocazie s-au schimbat impresii despre comunicările efectuate, au fost făcute observaţii şi aduse sugestii şi recomandări pozitive, toate într-o atmosferă de colegialitate academică. Participanţii concursului de idei au dezbătut cu emoţie temele prezentate, au făcut adăugiri şi completări, au schimbat numere de telefon şi adrese de e-mail, făcîndu-şi totodată promisiuni de continuare a relaţiilor stabilite şi după anunţarea rezultatelor şi încheierea concursului. Cel mai important aspect al evenimen-tului mi s-a părut a fi decizia concurenţilor de a se sprijini pe cât posibil în activităţile viitoare. Dar, am observat - ca un anonim, desigur - că printre participanţii care urmează cursuri antrepreno-riale la CPADDD începe să fie tot mai frecventă o temă de discuţie legată de schimbarea locului de muncă prin pornirea unei afaceri independente. Să fie în ceas bun !

Premisele moderne ale mediu-lui de afaceri de prof.dr.Virgil Ciomoş, UBB Cluj-Napoca

Profesorul Ciomoş este directo-rul departamentului de filozofie

din Universi-tatea «Babeş-Bolyai». Specializările şi sensibilităţile sale se îndreaptă spre filozo-fia modernă, comparată şi

fenomenologia franceză. Este autor de cărţi şi numeroase studii publicate în prestigioase lucrări şi publicaţii ştiinţifice. Ca practi-cant al analizei fenomenologice, prezenţa ilustrului profesor la o conferinţă despre antrepreno-riat se dovedeşte mai mult de-cât necesară, deoarece Husserl însuşi scria : “fenomenologia este câmpul nesfârşit al analizelor şi al descrierilor esenţei”. Şi care poate fi rolul unei conferinţe des-pre antreprenoriat dacă nu chiar mai buna prindere în tezaurul gândirii a definiţie antrepreno-riatului, a intenţionalităţii sale şi devenirii ca fenomen global ?

Comunicarea domniei sale aduce o notă adâncă, nelipsită totuşi de originalitate. După o analiză a sensurilor originale ale cuvintelor «antreprenor» şi «reformă» putem lua în considerare nişte adevărate arme ideatice pe care să le folosim în bătălia noastră de înţelegere a realităţii şi fenomenului antrepre-norial. Astfel, cuvântul antrepre-nor vine de la «a întreprinde» ceea ce ne duce imediat la ideea de a fi în «potenţă», dar şi în «act». Dar, termenul trimite şi la creativitate, ceea ce ar însemna că antrepre-norul este o persoană care prin creativitate aduce din domeniul

potenţialităţii în actualitate pro-duse/servicii noi pe care le vinde. Aşa se creează afacerea. De la perspectiva fenomenologică prin punerea între paranteze a ceea ce se ştia deja despre antreprenoriat, profesorul a recurs în comunicarea sa la o abordare istorică. Domnia sa vede izvorul generării fenome-nului antreprenorila în mişcările studenţeşti care au început în 1968 cu lozinca «este interzis ca ceva să fie interzis». Cuvântul reformă ne trimite la existenţa Formei, altfel spus există pentru toate lucrurile şi întotdeauna Forma ideală către care e necesar să tindem. Reforma trebuie întotdeauna să urmeze Forma, în sensul în care Aristotel l-a atribuit primului motor, anuem Binele. Comunicarea se încheie într-un spirit pragmatic cu reco-mandarea acumulării de capital prin economii. Astfel, profesorul adresează antreprenorilor ideea benefică de a reinvesti o parte din profitul obţinut, în scopul dezvoltării afacerii. Punând între paranteze - dacă e să folosim o axiomă fenomenologică - reali-tatea (lumea noastră) percepută subiectiv şi încorsetată în cătuşe cognitive, poate că ar fi bine să observăm că în mediul actual de afaceri românesc sunt întru-nite condiţiile modernităţii şi nu rămâne de implementat decât determinarea.

În ce fel este antreprenorială comunicarea ? de prof.dr. Aurel Codoban, UBB Cluj-Napoca

Profesorul Aurel Codoban este un reputat specialist în domeniul se-

mio-lo-giei, her-me-neuti-cii şi

filosofiei religiilor. Predă cursuri la Facultatea de drept a Universităţii creştine «Dimitrie Caantemir». Ultima sa specializare este în domeniul comunicării. Este cunoscut ca eseist filozof. A scris lucrări importante. Pentru con-textul conferinţei noastre mi se par interesante lucrările «Struc-tura semiologică a structuralis-mului», 1984 şi «Comunicarea construiește realitatea», 2009.

Comunicarea domniei sale este o inovaţie originală adusă con-ceptului de «relaţie» în sistemul de comportamente ale antre-prenorului. Teoriile şcolii de la Palo Alto care utilizează şi cons-truiesc relaţia după o paradigmă psihoterapeutică sunt adecvate şi aplicabile acţiunilor antrepre-noriale. «Antreprenorul este şi o persoană care construieşte relaţii», folosind comunicarea pentru cons-truirea de relaţii urmată de insti-tuirea de raporturi. Deşi manipu-larea este nedorită într-un sistem corect de relaţii interumane, nu se poate afirma că nu este folosită. De aceea, antreprenorul ar tre-bui să cunoască - evident pentru autoapărare - tehnicile agresive de manipulare întrebuinţate în lumea afacerilor.

Evaluarea ciclului de viaţă - metodologie modernă aplicată gestionării deşeurilor de prf.dr. Călin Baciu, Gabriela-Emilia Popiţă, UBB Cluj-Napoca

Profesorul Călin Baciu predă cursuri de evaluarea şi gestiu-nea mediului la Facultatea de Ştiinţa Mediului din Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca. A desfăşurat şi desfăşoară şi în prezent o activitate ştiinţifică remarcabilă. Este preocupat de geochimie şi una dintre realizările

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 10

remarcabile este studiul despre emisiile geogene de metan ca gaz de seră.

Doamna Ga-briela-Emilia Popiţă este doc-torand avându-l conducător de doctorat pe prof.

dr. Călin Baciu. Dânsa a prezentat comunicarea.

Comunicarea ne prezintă o metodă standardizată internaţional de evaluare a ciclului de viaţă al deşeurilor. Aceasta este utilizată pentru identificarea și evaluarea impacturilor de mediu provenite din opțiunile de sisteme de ges-tionare a deșeurilor. Metoda face posibilă luarea în considerare a beneficiilor importante de mediu ce pot fi obținute prin introduce-rea a diferite procese în sistemul de gestionare a deșeurilor ca de exemplu: incinerarea cu recupe-rare de energie, tratarea, recicla-rea. Metoda studiază aspectele de mediu și impacturile potențiale asupra mediului ale unui produs sau sistem, începând cu faza de materie primă, utilizare și termi-nând cu faza de eliminare şi este un instrument unic în ges-tionarea mediului - include toate etapele ciclului de viață. După detalierea tuturor aspectelor pro-blemei a fost prezentat software-ul GaBi4 care efectuează evaluările necesare.

Managementul siturilor con-taminate istoric la nivelul Ro-mâniei în contextul dezvoltării durabile de prof.dr. Alexandru Ozunu şi Ileana-Codruţa Stezar, UBB Cluj-Napoca

Profesorul Alexan-dru Ozunu predă cursuri la Facultatea de Ştiinţa Mediului in Universitatea

«Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca. Cu un palmares ştiinţific impre-sionant, profesorul ocupă funcţii prestigioase. Dintre foarte multe poziţii alegem să prezentăm pe aceea de director al Centrului de cercetări pentru manage-mentul dezastrelor (din 2006). Preferinţele sale ştiinţifice se îndreaptă spre domeniul evaluării riscurilor şi securitatea mediului.

Doamna Ileana Codruţa Ste-zar este docto-rand şi obiectul cercetărilor sale este cantonat tot

în evaluarea riscurilor şi protecţia mediului. A prezentat comunica-rea în cadrul conferinţei.

Comunicarea se străduieşte să răspundă unei întrebări delicate, anume dacă să folosim pentru economie suprafeţe nepoluate sau este util să luăm în considerare şi suprafeţele poluate în trecut, dar care por fi reabilitate şi puse în circuitul economic. Comunica-rea ne introduce în problematică, ne informează despre contextele românesc şi european şi oferă concluzii asupra soluţiilor pro-blemei. Ministerul Mediului este beneficiarul proiectului PHARE 2006/018-147.03.03/4 “Asistenţă tehnică pentru pregătirea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru reabilitarea siturilor po-luate istoric” şi a fost realizat şi aplicat un chestionar de opinie. Respondenţii au fost în principal de acord cu reutilizarea viitoare a terenurilor, protejarea sănătăţii şi calificarea persoanelor implicate.Pe baza analizei chestionarului, s-au prezentat următoarele con-cluzii:

- Autorităţile au reprezentat majo-ritatea dintre subiecţii chestionaţi; mediul educaţional şi cercetarea s-

au încadrat majoritar în intervalul de experienţă peste 10 ani, în timp ce autorităţile sub 3 ani şi 3-5 ani;- Romania are nevoie de un cadru legislativ, politici şi ghiduri pentru a sprijini nevoile în domeniu;- Nevoia de instruire şi calificare a persoanelor implicate; - Dezvoltarea unor acţiuni de remediere bazate pe evaluarea riscului, analiza cost/eficienţă şi cost/beneficiu;- Realizarea unor investigaţii şi a unei evaluări ţinând cont de speci-ficitatea sitului;- Implicarea părţilor interesate în procesul de management a situ-rilor contaminate în luarea deci-ziilor pentru o bună diseminare şi aplicare a rezultatelor;- Coordonarea şi ierarhizarea corectă a paşilor.

Oportunităţi antreprenoriale la nivelul Regiunii de Nord-Vest de Codrea Pop, CPADDD Cluj-Napoca

Domnul Codrea Pop este directo-rul executiv al Direcţiei regionale

de statistică Cluj. În această cali-tate, metaforic se poate spune că este gardianul celor mai im-

portante informaţii ale regiunii şi judeţului. Respectivele informaţii pot fi utilizate şi exploatate în ve-derea descoperirii oportunităţilor de afaceri din regiunea noastră. Dar, arma aceasta - nu trebuie să uităm - este cu dublu tăiş. Oportunităţile pot fi exploatate de antreprenorii noştri clujeni sau de alţii străini regiunii. În cea din urmă alternativă, pentru întreaga comunitate se produce o pierdere de profit. A fost aplicat un sondaj de opinie

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 11

cu întrebarea cu răspuns multiplu «ce activităţi credeţi că s-ar preta în regiunea noastră pentru mici afaceri ?». Între activităţile pe care ar trebui să le dezvolte o între-prindere din regiune pentru a avea succes, în condiţiile actuale ale mediului economic şi în contextul crizei economico-financiare s-au desprins următoarele (întrebare cu răspuns multiplu): cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor (peste 40%); pomicultura şi viticultura (46,5%);prelucrarea laptelui şi a produselor lactate (41,9%);industrializarea cărnii şi fabricarea preparatelor din carne (25,6%);produsele agro-alimentare, in-clusiv cele BIO (65,1%) dintre respondenţi;energia alternativă (39,5%);materialele de construcţii (11,6%);mobilierul (16,3);medicamentele (11,6%);serviciile medicale (37,2%);îmbrăcămintea (11,6%);serviciile de reparaţii-service (30,2%);servicii de consultanţă, avocatură, notariale (23,3%);învăţământul privat (7%);furnizare de energie, gaze, agent termic (30,2%);extinderea retelei de apă, gaz, canalizare (27,9%).Pentru celelalte aspecte ale comunicării prezentate dom-nul director Codrea Pop este la dispoziţia celor interesaţi.

Activitatea antreprenorială în cazul imigranţilor români din Italia de jurist dr. Simion Belea

Domnul cercetător Simion Belea lucrează în cadrul Centrului de cerce-tare-informare al Universităţii de nord

din Baia Mare. În 2009 a lucrat la Primăria oraşului Sacrofano,

Italia, pentru integrarea socială a imigranţilor. În această calitate a reuşit să colecteze informaţii im-portante despre imigranţii români fapt ce a constituit un prim pas pentru studiul prezentat în comu-nicarea sa. Este doctor în drept civil al Universităţii pontificale Latera-nense.

În comunicarea sa ne prezintă situaţia imigranţilor români care au devenit antreprenori în Italia. Astfel, potrivit ultimelor date pre-zentate de (Infocamere, Italia), cu privire la siutaţia firmelor din Ita-lia, în primul semestru din 2011 se constată în continuare o crestere ă numărului firmelor româneşti. To-talul de 44.512 de firme româneşti reprezintă cu 10,3% mai mult faţă de primul semestru al anului 2010 şi cu 148.4% mai mult faţă de primul semestru al anului 2006.In cazul românilor, femeile an-treprenor reprezintă 18.9% din totalul antreprenorilor români în Italia. Antreprenorii români reprezintă 11,1% din totalul antre-prenorilor străini prezenţi pe teri-toriul Italiei urmaţi de marocani , care sunt 54.688 (13.6%).In Italia una din cinci firme româneşti au ales Regiunea Lombardia.Primul oraş din Lombardia este Milano cu 1854 firme româneşti, urmată de Brescia şi Pavia cu circa 800, Cremona şi Brianza cu circa 600, Bergamo şi Vareze cu circa 500. In trei cazuri din patru (75%) firmele româneşti operează în construcţi şi 7,7% sunt comercianţi. Alte sectoare sunt serviciile.După o recentă lucrare a Camerei de Comerţ din Milano în 2009, Torino şi Roma erau primele oraşe cu cei mai mulţi antreprenori români cu 4.597 si, repsectiv, 4487 titulari. Milano se clasa pe locul al treilea în clasi-ficarea naţională cu un număr de 2.347 firme.

După aceleaşi analize, românii care îşi făceau cele mai multe firme se aflau la Florenţa, unde unul din 10 rezidenţi îşi facea o firmă, în zona Lucca 1 din 12 ,iar în Verona 1 din 14.Camera de Comerţ a trasat şi un profil al antreprenorului român mediu în Italia: este tânăr, are o vârstă cuprinsă între 30- 49 de ani în 69% din cazuri iar în 25,5 din cazuri are o medie de vârstă de douăzeci de ani . Peste opt din zece sunt bărbaţi iar 78% lucrează în sectorul construcţiilor.

Rolul incubatoarelor de afaceri în dezvoltarea antreprenorială de prof.dr.ing.ec. Doru Fărcaş, UTCN Cluj-Napoca

Profesorul Doru Fărcaş este conferenţiar la Universita-tea tehnică din Cluj-Napoca. Face parte din departamen-

tul de management şi inginerie economică din cadrul Facultăţii de Construcţii de Maşini. A absolvit Facultatea de mecanică în 1981 şi s-a specializat în finanţe-contabilitate, absolvind la Universitatea «Babeş-Bolyai» în 1989. Este expert contabil autori-zat şi evaluator cu atestate CEC-CAR şi ANEVAC. Predă cursul de «diagnosticul şi evaluarea firmei».

Comunicarea domniei sale pri-vind rolul incubatoarelor de afa-ceri în dezvoltarea antreprenorială a început cu metafora pepinierei de arbuşti din care peste ani şi ani se vor înălţa maiestuos arbori falnici. Tot aşa şi cu afacerile. O pepinieră de afaceri, incubatoa-rele, ar trebui instrumentată, în vederea amplificării şi potenţării

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 12

fenomenului antreprenorial.Comunicarea domniei sale a aco-perit o arie largă de subiecte. Din-tre acestea extrem de interesant ni s-a părut acela despre condiţiile de succes ale incubatoarelor de afaceri universitare. Astfel, aces-tea trebuie să aibă: 1. Existenţa unui management profesionist (directorul să fie o personalitate puternică, cu experienţă în administrarea afa-cerilor inovative, să fie rezident şi puternic implicat în incubare)2. O echipă de training şi consultanţă competentă şi dinamică (aleasă din specialişti ai universităţii sau experţi recunoscuţi de către comunitatea locală; echipa consiliului trebuie să fie oricând disponibilă la sediu)3. Existenţa unor condiţii econo-mice locale favorabile încurajării investiţiilor, a unui nucleu puter-nic de contractanţi locali şi a unor pieţe locale deschise concurenţei4. Existenţa unor firme locale cu domenii de activitate conexe (prezenţa „clusters”)5. Integrarea în cadrul reţelelor de incubare de afaceri6. Existenţa unui foarte bun proces de selecţie la intrarea în incubator (input-uri specializate şi de calitate ridicată)7. Asigurarea accesului la diverse surse de finanţare8. O imagine a succesului

Managementul riscurilor aso-ciate siturilor contaminate în contextul dezvoltării durabile de drd. Andra Cristina Gagiu şi prof.dr. Elena Maria Pică, Universita-tea Tehnică Cluj-Napoca

Profesoara dr. Elena Maria Pică este titularul catedrei de chimie dein Facul-tatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului a UTCN.

De formaţie chimist, absolventă

a Facultăţii de chimie din Uni-versitatea «Babeş-Bolyai» are o îndelungată activitate didactică şi o prestigioasă activitate ştiinţifică.

Doamna doc-torand Andra Cristina Gagiu se ocupă de cercetare în do-meniile: Situri contaminate si riscurile aso-ciate; Metode

avansate de remediere a solului si epurare a apelor; studiul senzori-lor. În această calitate a partici-pat la realizarea comunicării şi a prezentat-o în cadrul conferinţei.

Comunicarea propune o abordare care sa înglobeze conceptele de sustenabilitate şi eco-eficienţă în managementul riscurilor asociate siturilor contaminate. Principala axa de interes în cazul acesta este reprezentată de diminuarea riscu-rilor pentru mediu și sănătate, dar cu un accent sporit pe sustenabili-tate și eco - eficiențăS-a prezentat ciclul «Planificare – Dezvoltare –Control - Acţiune» (PDCA) (Cadar, 2010) şi au fost prezentate etapele necesare: A. Prevenirea: ansamblu de măsuri şi activităţi pe termen lung care vizează păstrarea caracte-risticilor iniţiale pentru a evita consecinţele ulterioareB. Prevederea şi pregătirea: se elaborează planul de intervenţie - trebuie să se aibă în vedere utilizarea raţională a resurselor şi eficienţa energetică sporităC. Detectarea: activităţi desfăşurate în timp real pen-tru a determina situaţia curentă contaminarea pentru a se putea alege cea mai adecvată soluţie sustenabilă de intervenţieD. Intervenţia şi refacerea: activităţi în timp real, puţin intru-zive pentru mediu în care utiliza-

rea resurselor şi a energiei trebuie să fie corespunzător dimensionate pentru a asigura eco-eficienţăE. Redarea folosinţei: activităţi ce se desfăşoară concomitent sau imediat subsecvent cu intervenţia, cât mai bine corelată cu eco-sistemele învecinate şi care să permită dezvoltarea viitoare a unor activităţi sustenabile. După efectuarea unei analize SWOT au fost prezentate o serie de con-cluzii, astfel:Elaborarea şi pune-rea în aplicare a unui sistem de management al riscurilor adaptat cerinţelor de sustenabilitate şi eco-eficienţă este un demers complexSe acordă prioritate operaţiei de reabilitare mai degrabă decât cele de exploatare Datorită creşteri eficienţei energetice, optimizării consumului de resurse şi facili-tarea utilizării sustenabile viito-are, abordarea propusă ar putea reprezenta o alternativă viabilă Datorită legislaţiei neclare şi a lipsei de mediatizare a principiilor dezvoltării durabile această abor-dare managerială ar putea întâm-pina dificultăţi la implementare

Ariile protejate privite ca investiţie de drd. Alina Maria Fodor şi prof.dr. Elena Maria Pică, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Comunicarea prezentată de drd. Alina Ma-ria Fodor este o pledoarie pentru utilizarea arii-lor protejate ca suport de afaceri

în domeniul ecoturismului. Opi-nia doamnei drd. despre aceasta este că datorită suprafeţei mari pe care o ocupă ariile protejate raportat la suprafaţa României, aproximativ 7%, ecoturismul poate devenii principalul “produs

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 13

la export” al industriei turistice româneşti, existând şi numeroase surse de finanţare. Comunicarea este însoţită de numeroase studii de caz în urma cărora a putut fi realizată o analiză SWOT extrem de pertinentă.

Viziune asupra activităţii an-treprenoriale şi ştiinţifice a mediului studenţesc din cadrul Facultăţii de Resurse Minerale şi Mediu de Bogdan Cioruţa, UTCN-Centru universitar Nord, Baia Mare, Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu

Domnul Bogdan Cioruţa a absol-vit în 2008 Co-legiul naţional «Gheorghe Şincai», profilul matematică-informatică. A urmmat Fa-

cultatea de Resurse Minerale şi Mediu, secţia «ingineria şi valo-rificarea deşeurilor». A participat la numeroase simpozioane, confe-rinte si teme de cercetare privind problematica mediului.Posedă competente in domeniul sistemelor informatice de mediuEste membru al «International So-ciety for Environmental Informa-tion Sciences (ISEIS)», Canada. Comunicarea prezintă situaţia concretă din UTCN-Centru uni-versitar Nord, Baia Mare, Faculta-tea de Resurse Minerale şi Mediuprivind activitatea antreprenorială şi ştiinţifică a mediului studenţesc. Sunt propuse obiective strategice ca:Implicarea organizată a studenţilor în colective de cercetare multidisciplinară şi stimularea in-teresului acestora pentru creşterea rolului lor în dezvoltarea FRMM, implicit a CUN BM;Susţinerea activităţilor culturale şi artistice studenţeşti, respectiv a

preocupărilor antreprenoriale cu elaborarea unei strategii pe termen mediu şi lung care să contureze un număr realist de direcţii de cercetare şi dezvoltare personală şi profesională cu aplecare spre interesul şi priorităţile studenţilor;Intensificarea şi conjugarea eforturilor pentru crearea de colective de cercetare specializate şi pregătirea acestora în vederea acreditării ca cercuri / centre de excelenţă;Stabilirea unor parteneriate cu entităţi ce permit derularea unor proiecte de cercetare aplicativă (ISER, Institutul GeoGebra Timişoara, etc) – sau asigură cadrul pentru desfăşurarea activităţilor de practică / volun-tariat (C.S. Montana, ACPM, ATPM, etc);Organizarea de manifestări ştiinţifice studenţeşti după mode-lul ZTS, EPEE, ICAM, XA, etc;Încurajarea participării la manifestările ştiinţifice studenţeşti / ale cercurilor studenţeşti;Mediatizarea rezultatelor obţinute de studenţi (indivial, colective) cu ocazia participării la diverse competiţii şi/sau manifestări ştiinţifice de profil (concursuri, sesiuni de comunicări, simpo-zioane, conferinţe naţionale / internaţionale);Promovarea metodelor informati-ce moderne de cercetare / predare şi elaborare proiecte;Asigurarea unui climat pro-pice colaborării între studenţi / absolvenţi şi profesori prin trans-punerea parteneriatului existent în cercetare + apariţia şi promovarea studenţilor în rapoartele de cerce-tare, etc.

Evaluarea vulnerabilităţii şi riscului environmental din perspectiva matematicilor computaţionale şi a tehnolo-giilor informatice moderne de Bogdan Cioruţa şi Mirela Coman,

UTCN-Centru universitar Nord, Baia Mare, Facultatea de Resurse

Minerale şi Me-diu

Doamna Mi-rela Coman este conferenţiar la

Universitatea de Nord Baia Mare şi titular de curs la disciplinele: Ecologie generala si aplicata, Management ecologic, Tehnologii de depoluare a solurilor. A publi-cat cărţi de specialitate şi arti-cole în reviste acreditate din ţară şi străinătate. În 2011, a primit distincţia «Profesor Bologna». „Gala Profesorului Bologna“ este un proiect al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Acest proiect este construit pe conceptul de „învăţământ centrat pe student“. În cadrul Galei sunt premiaţi profesorii care aduc un plus de valoare educaţiei, profesorii care inspiră, care formează generaţii şi sunt modele pentru studenţi.

Comunicarea este axată pe informaţia de mediu. Se afirmă că informaţia environmentală are o relevanţă deosebită pen-tru procesul de dezvoltare a cunoaşterii ştiinţifice în dome-niul protecţiei mediului și al asigurării dezvoltării durabile a comunităţilor locale şi regionale. Este efectuată o incursiune în cercetarea modernă strategică de mediu şi sunt conceptualizate sis-temele informatice de mediu. Spre final, este prezentată o metodo-logie de colectare şi exploatare a informaţiei de mediu cu software sofisticat. La final sunt făcute pro-puneri de îmbunătăţire a situaţiei actuale.

Cercetări privind obţinerea unor materiale fonoabsorbante din deşeuri de Ancuţa Borlea (Tiuc), Tiberiu Rusu, Universita-tea Tehnică din Cluj-Napoca

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 14

Profesorul Ti-beriu Rusu este cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca din 1978 până în prezent. A desfăşurat şi

desfăşoară o activitate ştiinţifică laborioasă.

Ancuţa Borlea este drd.ing în ca-drul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingi-neria Materialelor. Preocupările sale sunt orientate spre rezistenţa acustică a materialelor.

Comunicarea ne prezintă o cerce-tare privind producţia unor panou-ri fonoabsorbante din materiale reciclabile. Concluziile cercetării sunt:Procentul de liant utilizat la rea-lizarea materialelor din particule de cauciuc influenţeză foarte puţin proprietăţiile fonoabsorbante, în timp ce în cazul materialelor care conţin rumeguş ca material de armare se observă o îmbunătăţire a acestor proprietăţi odată cu creşterea procentului de liant, în special la frecvenţe joase.Materialul de armare are influenţe semnificative asupra coeficien-tului de absorbţie a materialelor compozite realizate. La frecvenţe joase materialele realizate din cauciuc reciclat au cel mai mare coeficient de absorbţie, iar la frecvenţe mari au proprietăţi fo-noabosrbante mai bune materialel care conţin şi rumeguş.Materialele realizate ar putea fi utilizate la confecţionarea panou-rilor fonoabsorbante cu utilizare în industrie, transporturi rutiere, feroviare sau aeriene. Mai pot fi utilizate ca şi materiale pentru reducerea zgomotului de impact şi la obţinerea unor panouri deco-rative cu rol de absorbţie fonică, îmbunătăţirea acusticii, diminua-

În cadrul Conferinţei au prezentat comunicări persoane neincluse în progra-mul iniţial. În continuare, vom efectua o scurtă prezentare a lor

rea şi stoparea fenomenului de reverberaţie în hale de producţie universale, săli de sport, amfitea-tre, piscine acoperite, show-room-uri, magazine, etc.

Reabilitarea siturilor industriale poluate: starea actuală şi pers-pective de prof. Valer Micle şi asist. Ioana Sur

Profesorul dr.ing. Valer Micle a fost prodecanul Facultăţii de Ingi-neria Materialelor şi a Mediului la UTCN Cluj-Napo-

ca. Este titular al cursurilor:uti-laje tehnologice pentru turnătorii, tehnologii şi echipamente pentru depoluarea solurilor, ştiinţa solu-lui, reabilitarea ecologică a situri-lor poluate, procedee avansate de remediere a terenurilor contami-nate. A desfăşurat şi desfăşoară o prestigioasă activitate ştiinţifică.

Comunicarea domniei sale este o analiză extrem de interesantă şi utilă în vederea antamării unor afaceri din activităţi de depoluare. În cercetare ne sunt prezentate legislaţia actuală, starea de fapt a siturilor poluate în prezent şi crite-rii de selecţie a tehnologiilor pen-tru depoluare. După cum afirmă autorii reabilitarea siturilor indus-triale poluate reprezintǎ o necesi-tate stringentǎ pentru România. Pe lângǎ rezolvarea problemelor de mediu, reabilitarea siturilor indus-triale poate avea avantaje pentru comunitǎţile locale şi intreprinde-ri: Se pot stabili noi intreprinderi în acel loc; Se creeaza noi locuri de muncǎ; Pot fi construite noi locuinţe; Suprafeţele neutilizate pot fi amenajate; Imaginea zonei se schimbǎ în mod pozitiv; Creşte calitatea vieţii locuitorilor.Spre final a fost prezentată o teh-

nologie inovativa de remediere a solurilor contaminate prin activi-tatile specifice industriei metalur-gice - RESOLMET

Evoluţia dreptului antrepreno-rial de av. Ucu Mihai Faur şi av. Alin Pop

Domnul drd.av. Ucu Mihai Faur este absolvent al Facultăţii de Drept din Universitatea

«Babeş-Bolyai» Cluj-Napoca. Cu o experienţă profesională bogată, predă cursuri la UBB şi la Ins-titutul Naţional pentru Training Profesional în Avocatură, ra-mura Cluj-Napoca. Activitatea sa profesională este centrată pe drept comercial intern şi internaţional, dreptul muncii, dreptul achiziiilor publice.

Domnul Alin Pop este membru în echipa de implementare a proiec-tului CPADDD.

Comunicarea ne introduce în noţiunile juridice şi conceptele dreptului antreprenorial, după care efectuează o prezentare a tipurilor de subiecţi ai dreptului antrepre-norial. Ulterior, sunt abordate probleme mai delicate ale pornirii unei afaceri, anume finanţarea şi formarea profesională, contractul individual de muncă, răspunderea juridică în dreptul muncii, con-flictele in munca. Sunt enume-rate procedurile de autorizare a activităţilor antreprenoriale şi este prezentată desfăşurarea concretă a activităţii antreprenoriale.

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 15

Din misterele medicinii tradiţionale chineze de medic Iosif Zăgrean

Medicul Iosif Zăgrean este medic primar chirurg la Cli-nica de Chi-rurgie nr. 2 din Cluj-Napoca. Este autorul

a peste 100 de lucrări ştiinţifice şi a unor metode de tratament neconvenţionale. În 2000, a des-chis primul cabinet de medicină tradiţională chineză, cu un medic chinez. Este preşedintele Societăţii de Medicină Tradiţională Aplicată din Cluj-Napoca. Societatea de Medicină Tradiţionala Aplicată a luat fiinţă în anul 2007 la iniţiativa domniei sale. Scopul societăţii este acela de a realiza un forum comun al specialiştilor din diverse domenii atât din me-dicina tradiţională (acupunctura, homeopatie, reflexoterapie etc) cât şi din medicina clasică (me-dici generalişti, internişti, chirur-gie etc) având ca rezultat crearea unor punţi de legatură şi a unor convergenţe medicale şi ştiinţifice.Societatea are un numar de 650 de membri, medici si studenţi la medicină.

Comunicarea ne introduce în me-dicina tradiţională chineză. Este interesantă nu numai din punct de vedere strict al medicinei, dar şi din perspectiva antrprenoriatului în turism. În Occident extrem de multe hoteluri şi pensiuni posedă cabinete de medicină tradiţională chineză. Un număr de mici afaceri pot fi pornite şi la noi pe această direcţie. Dar pentru ca acest fapt să fie realizat mai este nevoie de formarea unor practicieni ai medicinei tradiţionale chineze şi un fenomen de absorbţie pe piaţaa muncii.

Povestirea unui succes - o metodă eficientă în educaţia antreprenorială de Emil Pop

Emil Pop este absolvent al Facultăţii de sociologie, jurnalistică şi filozofie a Universităţii

«Avram Iancu» din Cluj-Napoca, promoţia 1997. Este licenţiat în filozofie şi antropologie culturală. Studii academice postuniversitare în comunicare şi relaţii publice, SNPSA, 2002. În perioada 2007-2010 a activat ca formator la Centrul de Training pentru Turism al UBB unde a predat cursul «tehnici de abordare şi co-municare comercială». În prezent, activează la CPADDD al UTCN, în cadrul echipei de implementare a proiectului.

Comunicarea prezentată aduce în discuţie utilitatea povestirilor despre un succes antreprenorial ca parte a unei acţiuni soci, pornind de la cel ««etale generale de comunicare, în vederea educaţiei antreprenoriale. Povestirile despre un succes antreprenorial se bazează pe tehnici persua-sive dintre care cel mai frecvent se utilizează teoria «pâlniei cauzalităţii». Autorul relevează nivelurile structurale ale povesti-rii unui succes pornind de la cel formal-gramatical şi sfârşind cu cel semantic.

În căutarea primului Adevăr - Kalaryppayattu şi Kalarichi-kilsa de Ioan Bălăceanu

Maestrul în arte marţiale Ioan Bălăceanu este un personaj bi-

Concurs de idei an-treprenoriale în do-meniul dezvoltării durabileÎn după-amiaza zilei de 2 iulie 2012 s-a desfăşurat concursul de idei antreprenoriale în domeniul dezvoltării durabile. Lista auto-rilor şi ideilor prezentate arată, astfel:

Adriana Dana Listes Pop CIESR - „Centru de informare, educare si socializare rurală”

Adriana Dana Listes PopBIZZ Club – „Public Business Center”

Cacovean Loredana AngelaScoala de experienta in contabi-litate

Alexandru HuiberCampia Turzii –oras durabil

Iulia-Anamaria SarbuAntreprenoriat, culturi ecologice – arbusti fructiferi - zmeura

Horge DumitruValorificarea apelor meteorice

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 16

necunoscut în lumea luptătorilor cu mâna goală. Este preşedintele clubului sportiv «White Tiger Budokan». Iniţiat în spiritualitatea şi cultura indiană, experimentat practicant de jiu-jitsu, domnului Bălăceanu nu-i este străin spiritul antreprenorial. În octombrie 2011 a participat la deschiderea pri-mului Centru de Arte Marţiale şi Nutriţie din Cluj-Napoca.

Comunicarea ne introduce în cultura indiană din Kerala, unde autorul a învăţat principiile artelor marţiale indiene şi ale practicii ayurvedice.

Chicinas Plesa RalucaOportunitati de afaceri prin valori-ficarea deseurilor din constructii si demolari - molozul

Felicia ChiraCercetari experimentale asupra reciclarii deseurilor de mixturi asfaltice pe DJ 109 Dragu

Ancuta BorleaRealizarea unor placi fonoabsor-bante din materiale reciclate Bogdan Cioruta, Vlad MatesanEARTH StudYIng

Claudiu Ciceu Cuc, Elena BerbecPlan de afaceri: „C&E Covrig SRL”

Avram Adrian „Clinică privată de chirurgie estetică şi Centru de tratamente şi terapii laser <<Q Clinic>>”

Marcel RuscaCultivarea plantelor medicinale si aromate in sistem ecologic –trans-port si comercializare

Alina BerghianStudiu de piata si plan de afaceri – SC Mustang Tour SRL

Alexandru Dorin Moldovan „Plan de afaceri al unei firme specializate pe servicii de team-building”

Marius Marza«Scooter Angels”

Lazaroiu Dan LaurentiuCresterea si diversificarea capa-citatii de productie cu 33% la SC Mab Europe SRL prin cumparare de echipamente noi de productie

Cristian HaitonicPlan de afaceri SC Best Events SRL – firma pentru organizari

evenimente

Evaluarea concursului de idei antreprenoriale s-a făcut de un juriu stabilit de organiza-torii concursului. Au fost luate drept criterii pentru diferenţierea concurenţilor următoarele: origina-litatea ideii, relaţia cu dezvoltarea durabilă, utilitatea ideii, po-sibilitatea de implementare, predictibilitatea de a fi o afacere profitabilă şi modul de prezentare/ilustrare.În urma activităţilor de jurizare au rezultat următorii câştigători:Pentru secţiunea „studenţi, maste-ranzi, doctoranzi ai UTCN”Premiul I – Chicinaş (Pleşa) Raluca pentru ideea „Oportunităţi de afaceri prin valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări:molozul”Premiul II – Chira Felicia pentru ideea „Cercetări experimentale asupra reciclării deşeurilor de mixtuti asfaltice pe DJ 109 Dra-gu”Premiul III – Borlea Ancuţa pentru ideea „Realizarea unor plăci fonoabsorbante din materiale reciclate ”Pentru secţiunea „cursanţi CPADDD”Premiul I – Avram Adrian pentru ideea „Clinică privată de chirurgie estetică şi Centru de tratamente şi terapii laser <<Q Clinic>>”Premiul II – Lăzăroiu Dan Laurenţiu pentru ideea „Creşterea şi diversificarea capacităţii de producţie cu 33% la „SC MAB EUROPE SRL” prin cumpărarea de echipamente noi de producţie Premiul III – Cuc Claudiu Ci-ceu şi Berbec Elena pentru ideea „Plan de afaceri: <<C&E Covrig SRL>>”Premiul III - Rusca Marcel pentru

în imagine preşedintele juriului prof.dr.ing. Valer Micle cu autorii Claudiu Ciceu Cuc, Elena BerbecPlan de afaceri: „C&E Covrig SRL”

Lista participanţilor la Conferinţă1. ALEXANDRESCU MIHAI2. ANASTASE CLAUDIA 3. AURSULESEI ANA4. AVRAM ADRIAN 5. AVRAM SIMONA6. BABICI EMANUEL7. BABUT SIMONA8. BACALI LAURA 10.BACIU CĂLIN11.BAGACIAN BOGDAN12.BALDEAN RAUL 12.BANABIC DOREL13.BARDAN ŞTEFAN14.BÂRLEA NICOLAE MA-RIUS15.BĂLCESCU TIBERIU16.BEIAN MINERVA17.BELEA SIMION18.BERBEC ELENA 19.BERBECARU ANDREI20.BERGHIAN ALINA 21.BERGHIAN IULIAN22.BIRIŞ IOAN

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 17

ideea „Cultivarea plantelor medi-cinale şi aromate în sistem ecolo-gic-transport şi comercializare”

23.BLAJIU SIMION 24.BOCA RAMONA 25.BODA DANA 26.BODEA SANDA27.BONDOR CORINA28.BOSLEY ALEXANDRINA29.BRAD SSTELIAN30.BRÂŃDUŞAN LIVIU31.BUNGĂRDEAN CAMELIA 32.BUT RADU33.CACOVEANU LOREDANA34.CÂMPEAN CLAUDIA 35.CANDOI ANDRAS 36.CĂPÂLNAŞIU RADU 37.CÂNDEA DAN38.CÂNDEA RODICA39.CÂNDEA VIOREL40.CERBĂNIC GEORGETA41.CERNEA ROCKY42.CHELARU DANA 43.CHELU MARINELA41.CHERECHEŞ SEBASTIAN 45.CHICINAS RALUCA 46.CHIRA FELICIA 47.CICEU CUC CLAUDIU 48.CIOATĂ MONICA 49.CIOMOŞ VIRGIL 50.CIORCILĂ HORIA51.CIOREI ANDREI52.CIORUŢA BOGDAN 53.CIOT LUCIAN54.CIOT MELANIA GABRIELA 55.COCIŞ EMA56.CODOBAN AUREL 57.COMAN MIRELA58.COPOERU ION 59.COSTE ANDREEA 60.COSTEA DOINA61.COZMA VASILE 62.CREŢU OVIDIU TEODOR 63.CRIŞAN MARIUS64.CRIVII ADRIAN65.CUCU HORTENSIU66.CUZMAN IOAN 67.DAN VIOREL68.DANCI GHEORGHE 69.DEAC CRISTINA 70.DIMITRIU DRAGOŞ71.DIMITRIU ŞTEFAN72.DON DANIEL73.DRĂGAN IOAN ALEXAN-DRU74.DUDESCU MIRCEA

75.DUNCA PETRU76.FARMACIUC RODICA77.FAUR UCU MIHAI78.FĂRCAŞ ACXEL79.FĂRCAŞ DORU80.FELECAN MARCELA81.FENEŞAN AUGUSTIN82.FLORIAN ROXANA 83.FODOR ALINA MARIA84.FULOP DANIELA 85.FUNAR SABIN 86.GABOR TIMEA _87.GAGIU ANDRA CRISTINA88.GÂNSCA GICU 89.GÂNSCĂ OANA 90.GHERMAN ANCA91.GIANFRANCO BRUNO92.GUSAT DOREL93.HAITONIC CRISTIAN94.HANC DUMITRIŢA95.HIDEG CRISTINA 96.HORGE DUMITRU97.HUBER ALEXANDRA98.HUIBER ALEXANDRU 99.IEPURE ANCA100.IGHIAN DIANA101.IONESCU SILVIU102.IRIMIEŞ IOANA103.IURIAN AMALIA104.KOCHER JOHANN105.LĂZĂROIU DAN 106.LEHENE TIBERIU107.LISTES POP ADRIANA 108.LUCA ISABELA109.LUPŞA AURORA110.MACAVEI ALEXANDRA111.MACAVEI DAN112MACOVEI MARIA113MAIER VIRGIL114.MANEA DANIELA115.MANOLE BOGDAN116.MARŢIAN RADU 117 MÂRZA MARIUS118.MATEŞAN VLAD 119.MĂNĂSTIRE CRISTINA120.MĂRGINEAN STELIAN IOAN ` 121.MÂNDRU SILVIU122.MICLE VALER123MIRON ANDREEA124.MIRON ROMEO125.MOCIRAN MIRCEA126.MOLDOVAN ALEXANDRU

127.MOLDOVAN ANDRA 128MOLDOVAN NICOLAE129.MOLDOVAN SIMONA130.MOLNAR LUMINIŢA131.MORAR GIANINA132.MUNCEANU ADRIAN133.NAGHIU ANCA134.NAGY CORNELIA135.NAGY EMIL136.NAP ADRIAN 137.NĂŞCUŢIU ANCA138.NEAG IOAN139.NEDEVSCHI SERGIU140.NEMEŞ OVIDIU141.NICOLAE AVRAM142.NISTOR LIVIU143.NISTE SIMONA144.OCHIŞ SMARANDA145.OLTEAN-BORTA ADINA146.OPREA DOREL 147.OROS MARIUS148.OROS VASILE 149.OZUNU ALEXANDRU150.PAVEL VALENTINA 151.PĂDUREŢU SANDA152.PĂNOIU GHEORGHE153.PELE OANA154.PERDE COSMIN155.PETER DAN CĂLIN156.PICĂ MARIA157.POP ALIN 158.POP CODREA159.POP DENES MARIUS160.POP DORINA 161.POP EMIL162.POP IOAN AUREL163.POP MARIUS164.POP MONICA165.POPA CĂTĂLIN 166.POPA OANA CAMELIA167.POPA OCTAVIAN168.POPA SORIN169.POPA VASILE 170.POPESCU DANIELA171.POPESCU VIOLETA172.POPITA GABRIELA173.PORCAR DAN 174.POTOLEA RODICA175.POTRA FLORIN176.POTRA FLORINA177.PRODAN CALIN178.PRODAN MARIA179.PUŞCAŞ VASILE

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 18

180.RACOVITA ADINA 181.RIŢI-MIHOC EMIL 182.RIŢI-MIHOC EMILIAN NARCIS183.ROGOZAN CĂLIN184.ROZENBERG MARILENA185.RUS ANDREEA186.RUS IOAN187.RUS MIHAELA 188.RUSCA MARCEL189.RUSU ANDREI190.RUSU TIBERIU191.SALANTA OANA192.SAMUILĂ ADRIAN 193.SAMUILĂ VIORICA194.SÂRBU IULIA ANAMARIA195.SAULIUC SIMONA196.SILVEŞAN CAMELIA 197.SMICAL IRINA198.SOPORAN BIANCA199.SOPORAN VASILE FILIP200.STEZAR ILEANA-CODRU-TA201.STROE FLORIN BOGDAN202.SUCIU ANCA203.SUR IOANA204.ŞUTEU SORIN205.SZABO NICOLETA206.ŞOVREA IUSTINIAN207.ŞOVREA MIHAELA208.ŞUFANĂ MARIUS209.TAMAŞU CRENGUŢA210.TARĂU VASILE211.TIUC ANCUŢA212.TRAŞCĂ DANIEL213.TRUŢĂ CLAUDIU214.TULAI ALEXANDRU215.TURC PETRU 216.TURC SILVIU217.ŢARAVINAS ALEXIS218.ŢÂRLEA PETRIŞOR219.ŢOPA VASILE220.URDEA DIANA221.VĂDANA EMIL222.VARTOLOMEI AURELIA 223.VĂDAN MARIA224.VĂDEAN AURELIA225.VERMEŞAN HORAŢIU226.VIDA-SIMITI IOAN227.VLAD DAN

228.VLAICU AUREL 229.ZAH CRISTINA

230.ZAH DRAGOŞ 231.ZAH GEORGETA 232.ZAMFIRESCO NICOLAS DUILIU

233.ZSUZSA DANIEL234.CODREANU SANDA235.DAN GABRIELA236.DINUŢĂ MARIAN237.OLTEAN-DAN GLIGOR238.GHEGHEŞAN CARMEN249.CIORNEI CARMEN240.HÎRLEA CAMELIA241.GATI GABRIEL242.PLEŞA VIOREL243.LEŞE MITRU244.KRAUS VASILE

Henry Maudslay - părintele strungului modern

Henry Maudslay (1771-1831) a fost inventator şi inovator. A adus îmbunătăţiri unor maşini-unelte de epocă, a inventat multe altele. Este considerat „părintele” tehno-logiei pentru maşini- unelte. Prin maşină-unealtă se înţeleg toate acele dispozitive care dau formă metalelor sau altor materiale rigide, în mod obişnuit prin tăiere, sfredelire, răzuire, forfecare. Tatăl său a fost rotar la Ingineriile Regale iar mama o femeie simplă. Era al cincilea copil dintre cei 7 fraţi. Încă de la 12 ani a început să lucreze la Arsenalul londonez pe un post de încărcător de cartuşe

cu praf de puşcă. La 14 ani a fost transferat în prăvălia unui tâmplar, pe urmă la o fierărie, iar la 15 ani a început să înveţe fierăria.Reputaţia abilităţilor sale ca fierar a devenit atât de mare încât a fost invitat de Joseph Bramah (inventatorul presei hidrau-lice) să lucreze pentru ultima sa invenţie, un lacăt de construcţie specială. Maudslay a reuşit să construiască lacătul. Ulterior, a rezolvaat şi problema supapei de la presa hidarulică a lui Bramah. Deşi a avut o contribuţie majoră, strădaniile sale nu au fost re-compensate pe măsură. În epocă, strungurile existente nu posedau nici un dispozitiv care să susţină cuţitul de tăiere. Acela era ţinut manual şi de aceea strungul nu oferea precizia necesară creării unor produse de elită. Maudslay a proiectat un dispozitiv de prindere a cuţitului tăietor. Mai târziu s-a ocupat şi de dispozitivele de divi-zare care permiteau strunjirea în arc. Deşi cercetări din secolul 20 au demonstrat că nu era singura persoană care a adus îmbunătăţiri strungului, el este considerat aşa deoarece a integrat strungului sistemul care transformă mişcarea rotativă a motorului în mişcare liniară, cutia de calcul a filetelor şi dispozitivul de prindere. De aceea, este considerat „părintele strungu-lui modern”.Către 1800 a cumpărat un mic magazin şi o fierărie şi a început propria afacere. Ulterior, s-a mutat într-o zonă mai bună. A realizat şi vândut 42 de maşini unelte pen-tru producerea roţilor de scripeţi atât de necesare flotei comerciale şi de război britanice (o singură navă necesita câteva mii de roţi de scripet). Este primul exemplu din lume de concepţie şi producţie a unei maşini-unealtă specializată. Maudslay a standardizat filetele pentru şuruburi şi piuliţe, a inven-tat primul micrometru (precizie

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 19

cca 3 microni), poreclit „Lordul-Cancelar” pentru că era folosit oriunde se iveau probleme legate de acurateţea muncii. După mai mulţi ani, Maudslay s-a specia-lizat în fabricarea de motoare cu aburi pentru marină. Primul său motor a fost fabricat în 1815 şi montat pe vaporul fluvial Rich-mond, care naviga pe Tamisa. Firma sa de motoare a echipat peste 200 de vapoare.În

1825, o dată cu pornirea lucrărilor pentru tunelul de sub Tamisa, inventatorul a furnizat pompe cu aburi care au permis drenarea ape-lor infiltrate şi realizarea lucrărilor în bune condiţiuni.Către sfârşitul vieţii vocaţia sa de inventator era încă puternică. Atras de astronomie, a început să construiască un telescop. Dorea să cumpere o casă într-un colţ liniştit de la ţară unde să construiască un observator privat. Dar, nu a mai reuşit acest obiectiv, fiindcă moar-tea l-a răpit celor dragi. Posteri-tatea nu l-a uitat considerându-l pionierul dezvoltării tehnologiei maşinilor unelte. De asemenea, i se recunosc merite în proiec-tarea liniilor de asamblare cu maşini unelte din fabrici. Firma sa producătoare de maşini-unelete şi motoare a fost cea mai importantă din Anglia secolului al XIX-lea.

Comentarii: Din evenimentele istoriei vieţii părintelui strungului modern pot fi desprinse câteva învăţăminte antreprenoriale. Vocaţia este un factor favorizant pentru o carieră antreprenorială.

Înclinaţiile şi abilităţile sale (acele lucruri la care se pricepea cel mai bune) l-au dus în final către decizia de a-şi înfiinţa o firmă de maşini unelte, ulterior de motoare. Dar, contextul în care s-a dezvoltat firma a fost dat de trei factori: avântul economic din Anglia (revoluţia industrială), voinţa politică a Angliei de a fi întâia putere maritimă din

lume şi implicarea politicului în acţiuni de stimulare a invenţiei şi inovaţiei tehnice. Faptul că, la început, s-a orientat pentru fabricarea unei maşini-unelte care să deservească producerea celei mai necesare piese din in-dustria maritimă a epocii (roata de scripete, o piesă cu un ciclu scurt de viaţă, datorită eforturilor mecanice intense şi de durată la care era supusă) nu este lipsit de importanţă. Faptul că a inventat motoare cu abur într-o ţară cu imense zăcăminte de cărbune este de asemenea semnificativ pentru oricine încearcă să ju-dece afacerea sa din perspectiva oportunităţii de pornire.

Centrul pentru promovarea antreprenoriatului în dezvolta-rea durabilă în anul al doilea de activitate

Viziune şi oportunităţi Lumea este astfel alcătuită încât paternitatea operelor umane poate fi atribuită fie personalităţilor, fie actorilor colectivi. În cazul nos-

tru, îmi amintesc de anul 2007, o perioadă de timp extrem de complicată şi greu de suportat pentru mine şi familia mea. În acel an de încercare, au prins con-tur două idei interesante şi fertile prin consecinţe. Era vorba despre introducerea unui curs de maste-rat într-un domeniu nou, anume “gestionarea resurselor natural şi a deşeurilor” şi de înfiinţarea unei instituţii care să participe active la combinarea sinergică a calităţilor personale cu învăţăturile şi cunoştinţele acumulate în facul-tate şi universitate. O instituţie care să cultive încrederea în sine, în originalitatea ideilor şi forţa execuţiei, în puterea şi calitatea relaţiilor implementabile. Într-un cuvânt, cea de-a doua idee nu ar fi putut reprezenta altceva decât o şcoală pentru formarea antre-prenorilor, botezată de mine şi colegi cu denumirea Centru pentru promovarea antreprenoriatului în domeniul dezvoltării durabile.

Oportunităţile pentru realiza-rea celor două idei-demersuri au apărut în contextul adâncirii problemelor economice gene-rate de industrializarea excesivă şi a cadrelor legislative noi care marchează tot mai ferm intrarea în era dezvoltării durabile.Centrul pentru Promovarea Antreprenoriatului în Domeniul Dezvoltării Durabile este un proiect POSDRU/92/3.1/S/50933 al Univeristăţii Tehnice Cluj-Napoca. Partenerii CPADD sunt AJOFM Cluj, AJOFM Alba, Vitrina Advertising, AFA Cluj, UGIR-1903 Nord-Vest şi APM Cluj. Obiectivul general al CPADD este sprijinirea iniţierii de noi afaceri în domeniul dezvoltării durabile, prin includerea într-un program de formare profesională ce vizează competenţele antre-prenoriale şi manageriale, prin oferirea consultanţei pentru

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 20

dezvoltarea afacerii iniţiate, prin elaborarea unor “spin-off”-uri model în mediul rural şi urban. De asemenea, CPADD promovează şi noul concept de „universitate antreprenorială”, răspunzând astfel celor mai noi tendinţe de dezvoltarea ale pedagogiei univer-sitare.Confirmarea gândurilor din 2007 se realizează chiar în zilele pre-zentului. Trei documente europene de majoră importanţă modelează şi direcţionează dezvoltarea în contextual sustenabilităţii, lucrări care merită a fi nu numai citate, dar şi citite. Aşa sunt:1. “Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de ve-dere energetic”, COM (2011) 571 final, {SEC (2011) 1067 final} {SEC (2011) 1068 final, Bruxel-les, 29.09.20112. “Deșeurile- o oportunitate de a crea locuri de muncă și de a reduce costurile”, Raportul Comi-siei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul economic și social și Comitetul Regiuni-lor asupra strategiei tematice cu privire la prevenirea și reciclarea deșeurilor”, COM (2011) 13 final, {SEC (2011) 70 final}, Bruxelles, 19.01.20113. Agenda de la OSLO cu privire la educația antreprenorială în universități, cu precădere cele non-economice și non-comerciale

Conform documentelor amintite, la nivel global și european, la nivelul capitalului natural, produs, financiar, social și uman avem următoarea situație și următoarele tendințe: Consumul mondial de combustibil fosil a crescut de 12 ori. Extracția de resurse mate-riale a crescut de 34 ori. În UE se utilizează 16 to materiale/pers. anual dintre care 6 to sunt risipite, jumătate din acestea ajungând la depozitele de deşeuri.Anual, numai în UE aruncăm

2,7 mld to deșeuri din care 98 mil to deșeuri periculoase, din care numai 40% din vol. total de deșeuri solide se reutilizează sau se reciclează, restul ajungând la depozitele de deșeuri sau la inci-nerare. Sectorul UE de gestionare și reciclare a deșeurilor este foarte dinamic, oferind oportunități eco-nomice cu potențial de extindere: 2008 – 145 mld EURO – 1% din PIB UE – 2 mil locuri de muncă.Legislația UE aplicată în dome-niul deșeurilor ar aduce economii de 72 mld EURO/an, ar creea 400.000 locuri de muncă până în 2020, ar crește cererea de alimen-te, furaje și fibre cu 70% până în 2050. Circa 60% din ecosistemele majore ale lumii sunt utilizate în mod nesustenabil – până în 2050 vom avea nevoie de 2 planete Pământ. Se estimează că până în 2050 vom avea nevoie de o creștere de 4-10 ori a eficienței utilizării resurselor. Cercetarea UE finanţată pentru obiective privind eficiența resurselor ne arată că:• 20 – 40 % din apa din Europa se irosește, utiliza-rea eficientă a apei ar putea fi îmbunătățită cu 40% numai prin îmbunătățiri tehnologice• costurile economice anuale pentru ecosisteme și agricultură au fost estimate la 527 mld euro în anul 2020 – cauza fiind modificările climatice• în UE peste 1000 km² fac obiectul ocupării de terenuri (locuințe, industrie, drumuri, so-luri erodate)• Peste 1 mil păsări și 100.000 mamifere marine și țestoase marine mor anual ca urmare a deșeurilor din plastic și a altor resturi din mări• 90 mil to de alimente sunt risipite anual (180 kg /pers în UE)• 35% din totalul emisiiilor de GES și mai mult de 50% din totalitatea materialelor extrase ar putea contribui la economisirea a

până la 30% din cantitatea de apăFaţă de aceste date şi informaţii catastrofice înfiinţarea unui Centru pentru promovarea antreprenoria-tului în domeniul dezvoltării du-rabile este încă un pas minor către o construcţie multifuncţională care să acopere întreaga plajă a soluţionării problemelor privind conservarea resurselor în folosul şi al generaţiilor viitoare.Misiunea şi funcţiile Centrului pentru promovarea antrepreno-riatului în domeniul dezvoltării durabileMisiunea generală a Centrului pentru Promovarea Antreprenoria-tului in Domeniul Dezvoltarii Du-rabile este sprijinirea iniţierii de noi afaceri în domeniul dezvoltării durabile, prin includerea într-un program de formare profesională ce vizează competenţele antre-prenoriale şi manageriale, prin oferirea consultanţei pentru dezvoltarea afacerii iniţiate, prin elaborarea unor “spin-off”-uri, modele în mediul rural şi urban şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi manageriale în domeniile:• resurse energetice alterna-tive;• gestiunea integrată a deşeurilor, colectarea, trierea, obţinerea de noi materiale prin reciclarea deşeurilor;• realizarea construcţiilor ecologice după principiile “casa verde”;• dezvoltarea procedeelor industrustriale ecologice;• dezvoltarea “tehnologii-lor curate”, a ecoproceselor şi a “achiziţiilor publice verzi”.

Funcţiile Centrului pentru Promo-varea Antreprenoriatului in Dome-niul Dezvoltarii Durabile sunt:• Sprijinirea iniţierii de noi afaceri;• Asigurarea serviciilor de consultanţă adaptate nevoilor indi-

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 21

viduale;• Promovarea politicii şi culturii antreprenoriale;• Oferirea unor exemple de bună practică comunităţilor academice naţionale şi europene;• Informarea cu privire la documentele Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă şi promovarea acestora;• Realizarea de aplicaţii care simulează constituirea unei societăţi comerciale în domeniul dezvoltării durabile.Echipa CPADDD1. Prof. dr. ing. Vasile Filip SoporanManager de proiect2. Lect. univ. dr. Melania Gabriela CiotCoordonator de proiect3. Prof.dr.ing.Dr.H.C.mult. Radu MunteanuMembru în echipa de implemen-tare4. Prof. dr. ing. Tiberiu RusuMembru în echipa de implemen-tare5. ing. Marcela FelecanResponsabil financiar6. Faur Ucu MihaiExpert cu studii juridice

OrganizareaCentrul pentru promovarea an-treprenoriatului în domeniul dezvoltării durabile este format din departamente şi laboratoare, astfel:Departamente şi Laboratoare• Departamentul de for-mare profesională compus din Laboratorul pentru formarea continuă în domeniul dezvoltării şi promovării antreprenoriatului pentru dezvoltarea durabilă, Labo-ratorul masteratelor în domeniul dezvoltării şi promovării antrepre-noriatului şi Laboratorul mobil.• Departamentul de consultanţă compus din La-boratorul de consultanţă şi asistenţă juridică, Laboratorul de

consultanţă economic şi Laborato-rul de consultanţă tehnologică.• Departamentul de pro-movare a culturii antreprenoriale compus din Laboratorul de di-seminare a activităţilor şi Labora-torul de comunicare şi publicitate pentru antreprenoriat în dezvoltare durabilă . • Incubatorul de afaceri: «Intreprindere virtuală pentru pro-movarea activităţilor din domeniul Dezvoltării Durabile» si crearea Spin-Offurilor • Incubator mobil «Intre-prindere virtuală»Activităţi desfăşurateActivităţi de formareFormarea antreprenorială în Cen-tru se realizează prin următoarele cursuri de perfecţionare:1. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Managementul afaceri-lor în domeniul dezvoltării dura-bile»2. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Urbanizare sustenabilă - Resurse energetice regenerabile, construcţii de tip «casa verde», gestiunea integrată a deşeurilor»3. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Informatica aplicată în domeniul dezvoltării durabile»4. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Evaluatori în domeniul patrimoniului și al dezvoltării durabile»5. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Securitate ecologică»6. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Inițierea și dezvolta-rea unui e-business în domeniul dezvoltării durabile»7. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă «Achiziții publice ecolo-gice»

8. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă / Master “Antreprenoria-tul dezvoltării durabile”9. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă / Master “Cultură Tehnologică şi Comunicarea în domeniul dezvoltării durabile”10. Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă / Master “Ingineria, dreptul şi economia dezvoltării durabile”Formarea profesională este asigurată în 12 localităţi din Re-giunea de dezvoltare Nord-Vest, astfel: Aiud, Alba Iulia, Baia-Mare, Bistriţa, Beclean, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Huedin, Sebeş, Ştei,Târgu Mureş, Zalău.Activităţi de cercetareStudii• Studiu asupra oportunităților antreprenoriale la nivelul Regiunii NV • Studiu asupra determinării capacității antreprenoriale la nive-lul CPADDD • Studiu asupra promovării educației antreprenoriale la nivel universitar în UE• Studiu asupra lucrărilor din domeniul antreprenoriatului la nivel internațional• Contribuție la cercetarea portofoliului de competențe an-treprenoriale a cursanților CPADDD• Fundamentele învățământului antreprenorial bazat pe competențe• Persuasivitatea inter-viului cu aplicație la inițiativa antreprenorială• Considerații privind structura și calitatea unui plan de învățamânt antreprenorial bazat pe competențe• Învățământul antrepreno-rial: punct de vedere pentru un curriculum eficace• Punct de vedere asupra

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 22

unui învățământ eficace• Standarde pentru învățământul antreprenorial• Studiu asupra documentației europene și naționale cu privire la dezvoltarea antreprenorială • Studiu asupra documentației europene cu privire la gestionarea deșeurilor • Studiu asupra calificărilor care funcționează în domeniul dezvoltării durabileLucrări de creație informatică• Site CPADDD (www.cpaddd.ro)• Platforma E-Learning• Managementul unei societăți comerciale în domeniul dezvoltării durabile• Aplicație de generare plan de afaceri în domeniul dezvoltării durabile

Activități de consultanță Activități propriu-zise• Consultanță la nivel juri-dic (Ucu FAUR)• Consultanță la nivel economic (Silviu TURC, Cornelia NAGY)• Consultanță la nivel teh-nologic (Tiberiu RUSU)

Forma de pregătire• Consultanță antreprenorială instituțională: AN-TREPRENORIAT-DE LA IDEE LA SUCCES, Cluj-Napoca (Anca NĂȘCUȚIU, Iulian BERGHIAN)• Consultanță antreprenorială în domeniul dezvoltării durabile, Viișoara (Anca NĂȘCUȚIU, Iulian BER-GHIAN)Realizarea lucrărilor• Ghidul antreprenorial pentru dezvoltare durabilă (Anca NĂȘCUȚIU)Activităţi de promovare-disemi-narePromovarea şi diseminarea lucrărilor Centrului s-a efectuat

prin intermediul newsletterului, buletinului electronic “Antrepre-noriat în dezvoltarea durabilă”, Conferinţei “Antreprenoriat şi Mediu de afaceri în Dezvoltarea Durabilă”, participări directe la evenimente. De asemenea, au fost utilizate concursul “Cea mai bună idee antreprenorial㔺i premierea personalităților și activităților an-treprenoriale desfășurate la nivelul regiunii Nord Vest și Centru.

Schimb de experienţă În cadrul CPADDD schimburile de experienţă au fost realizate prin vizite ale unor personalităţi conse-crate, dar şi prin diverse călătorii şi vizite ale membrilor CPADDD.Vizite ale unor personalităţiParticiparea unor personalități din străinătateKÖCHER Johann, GermaniaDĂSCĂLESCU Lucian, Universi-tatea din Grenoble, FranțaCASTILLO Monique, Universita-tea Paris EstVALDRINI Patrick, prorector al Universității Pontificale LateranaFALCHI Gian Luigi, directo-rul departamentului didactic al Universității Pontificale Laterana

Participarea unor personalități din RomâniaCOZMA Vasile, subprefectul jud. Cluj, membru al Academiei de Științe AgricoleCUZMAN Ioan, președintele SIF Banat CrișanaDIMITRIU Sorin, președintele CCI BucureștiMUNTEANU Radu, rectorul UTC-NPROOROCU Marian, vicepreședintele ANPMPUȘCAȘ Vasile, fost ministru al Integrării Europene, negociator șefDIACONESCU Cristian, fost ministru al Afacerilor ExterneNICOLAE Avram, Universitatea Politehnica București

BARDAN Cornel, prefectul jud. AlbaSÂRBU Mugurel, primarul Mun. SebeșJOSAN Mihai, primarul Mun. AiudȘTEFĂNIE Tudor, primarul Mun. TurdaVASINCA Ioan, primarul Mun. Câmpia TurziiMORAR Costan, primarul Mun. DejCREȚU Ovidiu, primarul Mun. Bistrița CĂPÎLNAȘIU Radu, primarul Mun. ZalăuLUCACIU Ioan, primarul orașului ȘteiMOLDOVAN Nicolae, primarul orașului BecleanMOROȘAN Mircea, primarul orașului HuedinDIMITRIU Ștefan, președintele CCI ClujPĂDUREANU Vasile, președintele CCI SălajBAR Vasile, președintele CCI Bistrița

Vizite ale membrilor CPADDD în străinătateMembri din echipa managerială şi de implementare a obiecti-velor CPADDD au participat la următoarele evenimente internaţionale, astfel efectuând un util schimb de experienţă.• Conferința și expoziția POLUTECH 2010, Lyon, 13 dec 2010• Rencontres Internationales du Developpment Durable, Lyon, Camera de Comerț și Industrie Lyon și URBIFRANCE, 29 noi 2010Producţii ale CentruluiCărţi1. Antreprenoriat, mediu de afaceri și dezvoltare durabilă, ed. Casa Cărții de Știință, Colecția Restituiri antreprenoriale și tehno-logice, ISBN 978-606-17-0010-3, pag 320, V.F.SOPORAN (coor-

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 23

donator și autor), J.KOECHER, I. CUZMAN, V. COZMA, M. PROOROCU, A. NICOLAE 2. Dezvoltarea durabilă, ed. Casa Cărții de Știință, Colecția Documente europene și naționale, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-133-805-7, pag. 306, V.F.SOPORAN 3. Gestiunea deșeurilor în do-cumente europene, ed. Casa Cărții de Știință, Colecția Documente europene și naționale, Cluj-Napo-ca, 2011, ISBN 978-606-17-0038-7, pag. 478, V.F.SOPORAN, O. NEMEȘ, V. DAN, B. SOPORAN, A. GOMBOȘPeriodicePublicarea buletinului „ANTRE-PRENORIAT ÎN DEZVOLTARE DURABILĂ” (Emil POP)Reviste ştiinţificeRevista “Antreprenoriatul dezvoltării durabile”, 4 numere/an (Vasile SOPORAN, Călin CÂM-PEANU, Anca NĂȘCUȚIU, Timea GABOR). Revista apare ca şi o serie de publicaţii în cadrul “Acta Technica Napocensis”. Apare trimestrial (martie, iunie, septembrie, decembrie). Va fi publicată o versiune în limba engleză EESDE. Comisia ştiinţifică este formată din specialişti în domeniu, din ţară cât şi străinătate (7 străinătate – Franţa, Germania, Spania, Un-garia şi 24 din ţară);Comisia de redacţie este format din:• Redactor şef: prof.dr.ing. Vasile Filip Soporan• Redactor şef adjunct: conf.dr.ing. Viorel Dan• Colegiul de redacţie: - ş.l. dr. Ing. Ovidiu Nemeş- ing. Anca Născuţiu- dr. ing. Timea Gabor

Activităţi preconizate pentru viitor• Continuarea activităților pentru cursurile de formare și a masteratelor;

• Publicarea manualelor calificării pentru specialitățile autorizate (7 pentru cursurile de formare, 3 pentru masterate);• Autorizarea specializărilor (expert de mediu, expert gestiunea deșeurilor) în forma specificată a Ministerului Muncii;• Organizarea cursurilor flexibile împreună cu departamen-tul de consultanță pentru antrepre-nori și pentru șefii de promoție de la licență și master;• Organizarea departa-mentului de consultanță în for-mula de funcționare preliminară a incubatorului de afaceri și funcționalizarea laboratorului de consultanță juridică, laborato-rului de consultanță economică și laboratorului de consultanță tehnologică;• Organizarea consultanței antreprenoriale instituționale;• Constituirea Clubu-lui Intreprinzătorilor în cadrul CPADDD• Seminarul “Antreprenoria-tul și egalitatea de șanse”;• Școala de vară (de pregătire antreprenorială) “Inițiere în antreprenoriatul dezvoltării durabile”; • Realizarea împreună cu Departamentul de Cercetare a ghidurilor antreprenoriale- Ghidul antreprenorial pen-tru gestiunea energiilor - Ghidul antreprenorial pen-tru gestiunea deșeurilor- Ghidul antreprenorial pen-tru gestiunea ambalajelor - Ghidul antreprenorial pen-tru achizițiile publice ecologice - Ghidul antreprenorial pen-tru construcțiile ecologice- Ghidul antreprenorial pen-tru construcțiile urbane ecologice- Ghidul antreprenorial pen-tru tehnologii ecologice- Ghidul eco-antreprenoru-lui – lucrare de sinteză

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 24

Adecvarea, mereu o activitate profitabilă

Pe parcursul acestui material am prezentat de mai multe ori afaceri pornite din adecva-rea diferitelor situaţii. În fond, adecvarea este sursa principală a oricărei tranzacţii din lumea economică, fiindcă orice afacere se întemeiează pe întîmpinarea dintre ofertă şi cerere, dintre ne-voile clientului şi produsul oferit. În povestirea care urmează va fi vorba de un tip mai special de adecvare, anume între antrepre-norul care caută capital şi inves-

titorii care caută antreprenori cu potenţial ridicat de dezvoltare a afacerii. Naval Ravikant este o persoană care domiciliază în San Francisco, SUA. Un om inge-nios care a sesizat perfect că acei capitalişti de risc încearcă în per-manent să investească în inovare şi că oamenii inovatori sunt destul de rar de găsit. Naval Ravikant a înfiinţat o reţea socială pe nume “AngelList” (http://angel.co/), o comunitate pentru înfiinţare de fir-me. Realitatea recentă a arătat că cheltuielile pentru înfiinţarea unei firme web au crescut şi fiindcă foarte mulţi viitori antreprenori se

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 25

gîndesc la înfiinţarea unui astfel de gen de firme le trebuie sume mari de bani pentru start-up. De aceea, găsirea unui angel-investi-tor (persoane care investesc sume de bani relativ nu foarte mari în noi afaceri) a devenit o problemă importantă pentru toţi antrepreno-rii potenţiali. Gîndindu-se la asta, Ravikant a înfiinţat în anul 2010 o firmă care să prezinte un director web al angel-investitorilor. Pînă în prezent firma sa a cunoscut o continua dezvoltare ajungînd la un număr de 2500 de angel-investi-tori şi 13000 de afaceri potenţiale. Principiul de lucru al firmei este următorul. Se crează un profil pentru afacerea şi antreprenorul care-i este părinte intelectual. Ul-terior, profilul respectiv este trimis unor angel-investitori sub forma unui flux (feed) de informaţii. În felul acesta investitorii primesc şi pot analiza între 10-20 afaceri potenţiale, zilnic. Mai trebuie adăugat că angel-investitorii pri-mesc un sortiment de informaţie personalizată, aranjată după interesele pe care ei le declară anterior. Ravikant afirmă că prin conexiunile generate de site-ul (firma) său au fost efectuate cel puţin 750 de investiţii individuale în 400 de noi firme. Afacerile ge-nerate de firma sa în mod obişnuit pot fi cuprinse în mod obişnuit între 50000 la 1 milion de dolari. Finanţările sunt denumite “seed funding” sau “seed investments”, adică finaţări sau investiţii “de sămînţă”, pentru însămînţare, în sensul că servesc rolului de a ge-nera înfiinţarea de noi afaceri. De la înfiinţarea firmei sale pînă în prezent mentalitatea finanţatorilor a cunoscut transformări serioase. Astăzi, aceste finanţări cu va-loare mai mica aproape că s-au instituţionalizat. S-a ajuns chiar la faptul ca un investitor formal să planifice 80-100 de “seed invest-ments”, anual. Un mare număr de

investitori formali încep să-i arate un interes crescînd firmei sale, ceea ce nu paote duce la altceva decît la creşterea importantă a cifrei de afaceri. Circa 30% din totalul investitorilor care apelează la serviciile firmei sunt firme de investiţii cu capital de risc, restul fiind reprezentat de investitori individuali. La ideea înfiinţării firmei sale a ajuns după ce şi-a dat seama că blogul “Venture Hacks”, pe care îl întreţinea împreună cu un prieten, a devenit şi un fel de ghid al celor care urmăresc colec-tarea de capital pentru lansarea firmei. Toţi utilizatorii cereau, însă, nu explicaţii asupra modului cum să negocieze primirea unui capital de risc, ci informaţii des-pre cum să ajungă la deţinătorul unui astfel de capital. De aici, s-a ajuns la acest instrument de conectare a antreprenorilor cu investitorii. La lansarea sa, site-ul era doar o simplă listă de adrese pe web, dar în prezent s-a trecut la îmbunătăţirea site-ului. Legat de mediul de afaceri, Ravikant îşi exprimă opinia că în trecut mediul de afaceri era mai priel-nic investitorilor, că ei ar fi reuşit să facă afaceri mai avantajoase. I se pare că vîrsta medie a unui antreprenor care lansează o nouă afacere a coborît mult, azi existînd şi tineri de 19 ani care deschid afaceri profitabile. De asemenea, este de părere că tinerii antrepre-nori pot deschide mai uşor afaceri mici şi din cauză că au cheltuieli mai mici datorită stilului de viaţă tineresc. Dar, antreprenorii mai în vîrstă care dispun de ceva bani pot deschide afaceri în domenii unde cercetarea iniţială şi prototipul costă relativ mai mult. Tot legat de procedurile firmei, aceasta face în aşa fel ca conexiunile între investitori şi antreprenorii potenţiali să fie cît mai publice, astfel ajungîndu-se la o valoare corectă din perspectiva pieţei a

sumei investite. Se gîndeşte ca în viitor să mărească profitul prin chiar angajarea firmei în acordarea de investiţii candidaţilor la antre-prenoriat cu idei inovatoare.Comentarii la “Adecvarea, mereu o activitate profitabilă”

Şi angel-investitorii, dar şi capitaliştii de risc (“venture capi-talists”) sunt persoane care trăiesc din împrumuturile pe care le acordă îndrăzneţilor ce se lansează în pornirea unei afaceri. Dar, identic tuturor celorlalţi oameni şi aceşti investitori mai speciali sunt temători că investiţia lor nu va fi fructificabilă, cu alte cuvinte că sumele alocate vor fi pierdute sau în cel mai rău caz recuperate după perioade dificile cu procese juridice şi tracasări dintre cele mai diferite. Care este, însă, garanţia investiţiilor profitabile într-o lume economică de o complexi-tate mărită şi globalizată pînă la uniformizarea comportamentelor de consum. Ei bine, nu este nici un secret că răspunsul acestei întrebări stă în calităţile creative ale iniţiatorului unei afaceri oare-care. De aceea, investitorii caută cu predilecţie candidaţi creativi care să asigure succesul investiţiei lor. Însă, aceşti oameni sunt nu numai rari, ci şi greu de descope-rit, iar din acest punct de vedere o informaţie de acest gen devine ex-trem de preţioasă. Naval Ravikant a găsit o oportunitate de afacere în această situaţie complicată. El a ales să colecteze informaţie despre candidaţii la antreprenoriat cu nevoi de finanţare iniţială şi să realizeze un profil al afacerii respective. Pe urmă, profilul res-pectiv va fi alăturat altor profiluri şi ajungând în jurul cifrei de 20 va fi ulterior trimis prin interme-diul unor fluxuri de informaţie la investitori de risc cu afinităţi pen-tru domenii particulare. În felul acesta se intermediază dialogul în-

tre oferta şi cererea de capital, dar mai mult firma funcţionează ca un soi de filtru pentru garanţiile de moralitate, credibilitate şi inovare ale candidaţilor la pornirea unei afaceri. Ravikant a alcătuit un site care este şi un “director web” cu liste de adrese ale investitorilor cu capital de pornire a afacerilor. Site-ul său prezintă sumar câteva informaţii despre firmă, în timp ce prima pagină ete ocupată de pre-zentarea afaacerilor care au fost deja finanţate împreună cu numele investitorilor finanţatori. Acesta este un mijloc bun de atragere a clienţilor. Meniul site-ului conţine opţiunile “Lansări de firme”, “Investitori”, “Martori” şi “Ta-lent” rezolvă diferitele obiective ale firmei: realizează convergenţa între investitori şi antreprenorii potenţiali, prezintă mărturii şi probe valide despre actiivtăţile fir-mei şi realizează activităţi pentru descoperirea persoanelor creative, cu talent în diverse domenii adap-tabile activităţilor antreprenoriale. Identic celorlalţi investitori şi Ravikantse gândeşte la moder-nizarea şi dezvoltarea firmei, la diversificarea activităţilor. În baza experienţei acumulate se gândeşte chiar să treacă la ofertarea pro-priului capital de risc.

Sarcini de lucru pentru “Adecva-rea, mereu o activitate profitabilă”

1. Indicaţi mai multe domenii în care intermedierea poate fi un serviciu extrem de vandabil !2. De unde i-a venit ideea acestei afaceri ?3. Extrageţi cuvintele cheie din povestea antreprenorială prezentată !4. Imaginaţi şi descrieţi situaţii care pot conduce o afacere de acest gen la eşec !5. Construiţi o poves-te antreprenorială folosind

următoarele cuvinte cheie: creati-vitatea este o calitate rară, director web, investitori cu capital de risc, oameni de talent, oferta şi cererea, intermedierea ca produs, profil de informaţie, flux de informaţie, conectarea investitorilor cu antre-prenorii, “finanţări de sămânţă”, capital de risc , preţ corect al produsului, transparenţa pieţei.

Învăţăminte rezultate din “Adecvarea, mereu o activitate profitabilă”

1. În anumite condiţii şi în numeroase domenii “intermedie-rea” poate fi un serviciu vandabil.2. Tinerii pot iniţia mai uşor afaceri mici decât persoanele adulte sau vârstnice.3. Cercetarea iniţială şi pro-totipul de produs sau serviciu sunt activităţi dificile şi pot costa mult.4. Modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor între-prinderii este funcţie de experienţa acumulată.5. Transparenţa pieţei generează preţul corect al produ-sului/serviciului vândut.

Date de contact

Moldovan Alexandru Dorinmoldovan.alexandru@gmail.com

Avram Marcel Adrianadrian.avram@q-clinic.ro

Rusca Marcelrusca.marcel@gmail.com

Berbec Elenahelencostacj@yahoo.comBerghian Alina Anca

alina.berghian@xalt.ro

Ciceu Cuc Claudiucomercial@carpat.eu

Haitonic Cristianhaitonick@gmail.com

Lazaroiu Dan Laurentiudan@mabeurope.ro

Marza Mariusmarius.marza@gmail.com

AVRAM Nicolaeavramnicolae73@yahoo.com

BABICI Emanueluzinsider@uzinsider.ro

BACIU Calincalin.baciu@ubbcluj.ro

BANABIC Dorel banabic@tcm.utcluj.ro

BELEA Simionsimionbla@yahoo.com

BERCE Petru berce@tcm.utcluj.ro

BIRLEA Marius Nicolaembirlea@phys.utcluj.ro

BORLEA Ancutaancutzzic@yahoo.com

BRAD Stelian stelian.brad@muri.utcluj.ro

CÂNDEA Viorel candea.viorel@stm.utcluj.ro

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 26

CIOMOŞ Virgil vciomos@hiphi.ubbcluj.ro

CIORUTA Bogdanbciorutza@yahoo.com

CIOT Gabriela gabriela.ciot@dppd.utcluj.ro

CODOBAN Aurelaurelteodor@yahoo.com

COMAN Mirelacomanmirela2000@yahoo.com

COZMA Vasile cozmavasile@yahoo.com

CRIVII Adrian acrivii@darian.ro

CUZMAN Ioancuzman@sif1.ro

DAN Viorel viorel.dan@sim.utcluj.ro

DANCI Gheorghedancigheorghe@yahoo.com

DIACONESCU Cristian cristian.diaconescu@unpr.eu

FARCAS Dorufarcasdoru0156@yahoo.com

FAUR Ucu Mihai ucumihaifaur@yahoo.com

FODOR Alina Mariaalina.fodor@yahoo.comGAGIU Andra Cristinaandra_gagiu@yahoo.com

HAIDUC Ionel ihaiduc@chem.ubbcluj.ro

KOECHER JOHANNdrkoecher@drkoecher.ro

MANOLE Bogdandecebal.bogdan@gmail.com

MICLE VALER valer.micle@sim.utcluj.ro

MUNTEANU Radu radu.munteanu@mas.utcluj.ro

NEMEŞ Ovidiu ovidiu.nemes@sim.utcluj.ro

OROS Vasileorosv@ubm.ro

OZUNU Alexandrualexandru.ozunu@ubbcluj.ro

POP Codreacodrea.pop@cluj.insse.ro

POPESCU Sorin sorin.popescu@muri.utcluj.ro

POPITA Gabriela Emiliagabi.popita@yahoo.com

PROOROCU Marian mproorocu@yahoo.com

PUŞCAŞ Vasilevasilepuscas2007@yahoo.com

RUSU Tiberiu tiberiu.rusu@sim.utcluj.ro

SOPORAN Vasile Filip*

vfsoporan@gmail.com

STEZAR Ileana Codrutastezar_codruta@yahoo.com

SUIAN PAVELpavelsuian@yahoo.com

ŞTEFĂNESCU Dorustefanescu.1@osu.edu ;

TULAI Alexandru alexandru.tulai@iquestint.com

VIDA SIMITI Ioan vida.simiti@stm.utcluj.ro

ZAGREAN Iosifsoc_med_trad_apl@yahoo.com

antreprenoriat în dezvoltarea durabilă - număr special, iulie 2012- pagina 27

Nota Redacţiei

În Programul Conferinţei mai erau prevăzute comunicările:1) Soluţionarea conflicte-lor prin procedura medierii - necesitate pentru dezvol-tarea durabilă a oricărei societăţi de prof.dr. Gheor-ghe Danci din Centrul Uni-versitar Nord, Baia Mare;2) Problema aparenţei în etica afacerilor de conf.dr. Ion Copoeru şi Nicoleta Szabo, UBB Cluj-NapocaDupă primirea materiale-lor, comunicările vor face obiectul unui supliment al buletinului.

Titlul programului: Programul operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Titlul proiectului: Centru pentru Promovarea Antreprenoriatului în Domeniul Dezvoltării Durabile POSDRU/92/3.1/S/50933Editorul materialului: Universitatea Tehnică Cluj-NapocaData publicării: iunie 2011Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

RedacţiaDirector publicaţie - Vasile SOPORAN Redactor şef şi «teorie şi practică antreprenorială» - Emil POP (pop.emil@gmail.com)Redactor şef adjunct şi «actualităţi» - Luminiţa MOLNAR (Luminita.Molnar@cif.utccluj.ro)

Dezvoltare durabilã - Tiberiu RUSU (Tiberiu.Rusu@sim.utcluj.ro)Legislaţie şi juridic - Ucu Mihai FAURFormare şi educaţie - Gabriela CIOT (gabi_ciot@yahoo.com)Tehnologii ecologice - Ovidiu NEMEŞ

Adresa redacţiei “antreprenoriat în dezvoltare durabilă”:

Centrul pentru promovarea antreprenoriatului în domeniul dezvoltãrii durabileB-dul Muncii nr. 103-105, 400641 Cluj-NapocaTel/Fax: 0264-202793 Andra Moldovan - Andra.Moldovan@cpaddd.utcluj.ro