Anul XII Nr. 114

Octombrie 2019Poate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro Se distribuie gratuit

Buletin de informare editat de Consiliul Local și Primăria orașului Cugir

C MY K

Adrian Teban, primarul orasului Cugir : “Contractele de finanţare semnate depăşesc 100 milioane de lei,

cât veniturile realizate la nivelul bugetului local în ultimii 3 ani”Domnule primar, mai sunt aproximativ două luni până la finalul acestui an, astfel că putem

face o evaluare a ceea ce a însemnat 2019 pentru orașul Cugir. Și-a atins administrația locală obiectivele propuse?

Cele mai importante realizări ale acestui an sunt contractele de finanțare pe care le-am semnat, care depășesc 100 milioane lei, cât veniturile realizate la nivelul bugetului local în ultimii 3 ani și care ne dau garanția dezvoltării locale în următorii doi-trei ani, atât la nivelul infrastructurii rutiere, cât și în sănătate, învățământ și servicii sociale. Avem semnate contractele de finanțare cu fonduri europene pentru șase proiecte, unele aflându-se deja în derulare. Este vorba despre modernizarea Pediatriei-Ginecologiei, un proiect în baza căruia întreaga clădire va întra într-un amplu proces de renovare, recompartinementare și eficientizare energetică. În momentul de față ne aflăm în faza

de achiziționare a proiectării, cu execuție a lucrării. Această clădire era singura rămasă nemodernizata din cele trei pavilioane ale spitalui și ne bucurăm că am reușit să obținem fonduri pentru reabilitarea ei. Lucrările vor dura trei ani, ceea ce înseamnă că din 2022 se vor putea naște din nou copii în materniatea din Cugir.

Nu este singura veste bună pentru sistemul medical local. Zilele trecute am semnat un alt proiect care va avea un impact major asupra actului medical. Este vorba despre un contract cu fonduri nerambursabile în valoare de peste 2,25 milioane euro, care vizează achiziţia a peste

200 de tipuri de echipamente şi piese de mobilier pentru cele 14 secții din cadrul Ambulatoriului. Sunt dotări foarte importante în stabilirea rapidă şi corectă a diagnosticelor, sau în procesul de tratament, astfel încât avem convingerea că va crește calitatea servicilor medicale oferite de spital.

Unul dintre cele mai mari proiecte ale Primăriei Cugir se referă la reducerea emisiilor de carbon, pe baza Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Am mai vorbit și cu alte ocazii despre lucrările de modernizare care vor avea loc la nivelul rețelei de străzi pe care se desfășoară transportul public de călători, precum și despre achizițiile de autobuze, biciclete și sisteme de management al traficului. Noutatea este că am semnat contractul de finanțare și va fi elaborat Proiectul Tehnic. Sunt demersuri care necesită timp, dar, cu siguranță, anul viitor vom putea începe lucrările efective. Va fi o investiție cu un impact major, căci este vorba de modernizarea tuturor străzilor cu transport public: Victoriei, Stadionului, Ion Budai Deleanu, M. Viteazul (porţiune nemodernizată), 1 Decembrie 1918, Rozelor, Ion Creangă, Tineretului, Alexandru Sahia, Nicolae Bălcescu, Griviței, Râul Mic, Ioan Budai Deleanu și strada Principală Vinerea.

La un nivel mai ridicat vom aduce serviciile de îngrijire la domiciliu, prin implementarea unui proiect de modernizare, extindere şi dotare a cantinei sociale în scopul dezvoltării serviciilor destinate persoanelor vârstice. A fost finalizat PT-ul și vom demara procedurile de achiziție a lucrărilor.

Tot în domeniul social, avem în derulare proiectul “Incluziv” prin care se oferă programe socio-educative populației de etnie romă și prin care vom reabilita Blocul Nr.8 de pe str. George Coșbuc. Licitația este în curs de desfășurare și așteptăm ofertanți care să execute lucrările.

O altă investiție pentru care am primit undă verde și care va fi realizată din bani europeni se referă la modernizarea celor două grădinițe ce aparțin Școlii Gimnaziale “Iosif Pervain”. Am început procedura de achiziție a Proiectului tehnic, care va fi făcut în maxim două luni de la contractarea lui, după care vom demara licitația publică a lucrărilor. Acestea vor dura 12 luni, ceea ce înseamnă că se vor desfășura pe parcursul anului viitor.

În lista investiților cu fonduri europene aflate deja în derulare se află și modernizarea/construirea drumurilor forestiere. Sunt în faza de finalizare lucrările de modernizare a drumurilor de pe Valea Prihodiştii și Valea Gruşeri și în derulare lucrările de construire a drumurilor noi Feţeni, Pîrîul cu Purcei și Valea Spînului.

Sunt proiecte cu fonduri europene pe care le-ați adus în atenția publică și în anul precedent motiv pentru care există un grad mare de așteptare în ceea ce privește realizarea acestora. De ce durează atât de mult?

De la semnare contractelor de finanțare, până la derularea efectivă a lucrărilor, sunt proceduri care trebuie respectate și care presupun timp, legate de întocmirea caietelor de sarcini, a proiectelor tehnice și organizării licitațiilor. Știți cu toții că procedurile de achiziții publice nu sunt simple, de multe ori durează mai mult decât lucrarea în sine. Eu îi asigur pe oameni că vom fi transparenți, vom publica stadiul pe fiecare proiect, astfel încât cetățenii să fie bine informați. Cred că termenele contractelor pot fi respectate, pentru că, după cum ați văzut, perioada de implementarea variază de la 1 la 3 ani, cu posibilitatea de prelungire în funcție de data la care se dă ordinul de începere al lucrărilor.

Dintre toate proiectele pe care ni le-ați amintit, care este cel mai complex, mai dificil de implementat și dacă există motive care va crează îngrijorări?

După cum v-am mai spus, cel mai complex este proiectul privind reducerea emisiilor de carbon bazată pe planul de mobiltate urbană. În acest caz nu este vorba doar de modernizarea unor străzi, ci obiectivul urmărit este acela de a dezvolta infrastructura astfel încă să încurajăm mobilitatea cu mijloace nepoluante și, implicit să reducem emisiile de CO2. Acest lucru înseamnă că trebuie să avem rețele de străzi care să garanteze securitatea participanților la trafic, atât a celor care se deplasează cu

autoturismele, cât mai ales a celor care folosesc transportul public, bicicletele sau deplasarea per pedes. Avem nevoie de străzi bune, cu trotuare, piste de biciclete și stații de autobuze, avem nevoie de autobuze nepoluante și biciclete pe care să le punem la dispoziția cetățenilor . Pentru toate aceste lucruri se vor face proceduri distincte și vor fi contractanți diferiți. Deocamdată lucrăm la achiziția proiectelor tehnice și abia apoi vom putea trece la achiziții. Probabil doar în primăvară anului viitor vom începe efectiv lucrările.

Mai sunt și alte proiecte europene care au șanse să primească finanțare?Suntem in faza de contractare pentru eficientizarea sistemului de iluminat public. Ar mai fi si proiectele

destinate modernizării școlilor generale și străzilor arondate, însă acestea au intrat pe lista de rezervă. Aceste fonduri europene care vin la Cugir și pe baza cărora se va dezvoltă infrastructura și serviciile

locale sunt rodul muncii de ani de zile a administrației locale. Aș vrea să va întreb, în afară acestor surse de finanțare, beneficiază Cugirul și de investiții cu bani de la bugetul național sau județean?

Am început lucrările de amenajare a centurii ocolitoare a localității Vinerea, care se realizează prin Programul de Dezvoltare Locală al Ministerului Dezvoltării Naționale. Tot prin acest program am obținut finanțare pentru Grădinița Prichindel, a cărei modernizare este programată să înceapă în primele luni ale anului viitor. Mai avem și o investiție în derulare care aparține Consiliului Județean Alba și vizează

modernizarea drumului de la Cugir la Săliște. Chiar dacă nu se referă la întrebarea dumneavoastră,

întrucât sunt folosiți bani din bugetul local, vreau să vă spun că dorim să facem legătura cu localitatea Romosel, reabilitand drumul de pe Valea Dăi. Este un obiectiv pentru care am început întocmirea caietelor de sarcini în vederea organizării licitației.

Primăria Cugir a făcut numeroase demersuri în vederea preluării de la fabrică a clădirilor și obiectivelor sociale-blocurile de nefamiliști, 1 Mai, Complexul Mistrețu și Cabana Prislop. Uzina a primit permisiunea de a le scoate la licitație în vederea închirierii lor. Ce intenții aveți în acest context?

Din punctul nostru de vederea este doar praf în ochi, și spun acest lucru întrucât este evident că administrația locală nu poate face investiții din banii publici în obiective închiriate. După cum știm cu toții, aceste clădiri sunt în stare accentuată de degradare și sunt necesare sume mari pentru reabilitarea lor, astfel încât să le poată fi dată o uitilitate. Nu există nici o șansă că administrația locală să folosească asemenea fonduri din bugetul local pentru obiective aflate în proprietatea unei societăți. Atâta timp cât sunt date spre închiriere, cred că vor rămâne în aceeași stare, întrucât nici măcar un investitor privat nu poate face investiții în obiective închiriate.

Ce va doriți domnule primar pentru Cugir, dincolo de implementarea acestor investiții deja prezentate?

Mi-aș dori ca la Ministerul Transporturilor să vină un ministru care să înțeleagă că este important accesul Cugirului la autostrada A1 și că un nod rutier nu este o lucrare complexă și costisitoare. Dimpotrivă. Multă lume mă acuză pe mine de această privațiune a orașului, însă le amintesc că am făcut demersuri oficiale către aproape toți miniștrii care s-au perindat. Dacă era în atribuțiile administrație locale poate era mai simplu, poate accesam fonduri sau găseam sursele necesare, însă nu intră în competențele noastre, ci ale CNAIR.

Îmi mai doresc pentru Cugir și cugireni să dezvoltăm turismul pentru că avem o zonă atât de frumoasă și este păcat să nu creăm o alternativă economică la industria locală. Știți că am înființat o asociație alături de toate localitățile din Munții Surianu, tocmai pentru a reuși să dezvoltăm sustenabil această zona montană. În primul rând, dorim să implementăm un proiect prin care să modernizăm drumurile de acces către Surianu. Cred că acest proiect va aduce exact ceea ce lipsește în mod nefiresc localității noastre-turismul. Este un domeniu pe care dorim să-l tratăm cu mai multă implicare în viitor.

Îmi mai doresc un Cugir atractiv pentru tineri, un oraș care să aibă capacitatea de a-și ține laolaltă familiile, un oraș în care să-și găsească rostul cei care sunt acum plecați în lumea largă, un oraș în care studenții să își dorească să se intoarcă după ce își termină studiile. De aceea, vreau să va spun că intentionăm să demarăm un proiect prin care să oferim locuri de casă gratuite pentru tineri.

Luminiţa BIRĂESC

"David Prodan" și-a recapatat titulatura de Colegiu Național, după ce administrația publică locală și unitatea de învățământ au câștigat în instanță procesul împotriva Ministerului Educației Naționale. In data de 22 octombrie, Curtea de apel București a dat câștig de cauză instituțiilor cugirene, făcând publică soluția pe scurt, care prevede anularea Ordinului nr. 5091/11.09.2018, prin care MEC a revocat unității de învățământ titlul de "Colegiu Național".

Soluția completului de judecată demonstrează că administrația locală și unitatea de învățământ au avut motive întemeiate să reclame faptul că ministerul nu a procedat legal, ci a încălcat unele cerințe, principii și prevederi legale. Urmează ca instanța să comunice motivarea pentru a vedea care dintre argumentele aduse de reclamați au fost admise.

Primarul Adrian Teban consideră că "recâștigarea titlului de "Colegiu Național" reprezintă o recunoaștere pentru orașul Cugir,

pentru învățământul local, pentru elevii și profesorii liceului teoretic. Rezultatele generațiilor întregi de liceeni, pe baza cărora s-a câștigat titulatura, au fost repuse la loc de cinste. Însă, dincolo de această reușită, rămâne realitatea sumbră a nedreptății și abuzului de care se fac vinovate două instituții ale statului responsabile de educarea și instruirea societății, adică Ministerul Educației Naționale (care a revocat titulatura) și Inspectoratul Școlar Județean Alba (care a făcut propunerea). Oricât de îmbucurător este faptul că orașul Cugir va avea în continuare un colegiu național, rămâne regretul că acest drept a fost câștigat în instanță, după ce două instituții locale au dat în judecată un minister."

Potrivit soluției date de Curtea de apel București, Ministerul Educației Naționale poate depune recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Administratia publică locală își exprimă speranța că acest demers juridic va rămâne încheiat, dreptatea și binele public fiind prioritare.

UAT Cugir și liceul teoretic au câștigat procesul cu MEC: "David Prodan" își recapătă titulatura de Colegiu Național

Curierul de Cugir2

DE LA O LUNÃ...LA ALTA...

C MY K

Prezentă la Cugir cu ocazia Festivalului „Toamna Cugireană”, delegația din Wasserburg am Inn – Germania, condusă de primarul Michael Kolbl, localitate înfrățită cu orașul Cugir, a donat din partea pompierilor din Wasserburg un echipament de descarcerare. Potrivit primarului Adrian Teban, agregatul vine în completarea dotării existente a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU). Este a doua donație pe care nemții o fac SVSU Cugir, după ce în urmă cu trei ani au adus la Cugir o autoutilitară pentru formația de pompieri.

Cugirul a primit un echipament de descarcerare, donatie de la primăria din

Wasserburg – Germania

Prin hotărârea Consiliului Local Cugir, a fost completat Regulamentul de organizare și funcționare a parcărilor publice din zona instituțiilor și a parcărilor publice de reședință aflate pe raza orașului Cugir. Completarea se refera la obligativitatea ca vehiculul pentru care se solicită abonament, să aibă inspecția tehnică periodică valabilă și să fie în proprietatea solicitantului sau să îi fie dat în folosinţă prin procură încheiată de proprietar, împrejurare dovedită cu certificatul de înmatriculare şi procura, când este cazul.

Această completare este adusă art. 13 din Anexa nr. 2 la HCL nr. 203/2018, care stabilește condițiile cumulative de eliberare a abonamentului. Acestea sunt următoarele:-domiciliul, sediul sau reşedinţa să fie stabilite pe strada pentru care se solicită abonamentul, împrejurare dovedită cu actul de identitate sau persoana fizică să fie proprietară /chiriaşă a unui imobil pe strada pentru care solicită abonament, indiferent de locul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa înscrise în actul de identitate, împrejurare dovedită cu documente de proprietate/închiriere;-vehiculul pentru care se solicită abonament trebuie să fie în proprietatea solicitantului sau să îi fie dat în folosinţă prin procură încheiată de proprietar, împrejurare dovedită cu certificatul de înmatriculare şi procura, când este cazul; - până în data de 30.03 a anului în curs se eliberează, cu prioritate, abonamentele pentru vehiculele aflate în evidenţă la Direcţia Venituri Cugir. - în cazul în care nu se achită tariful de parcare până la data de 30.03 a anului în curs, terenurile propietate publică utilizate anterior se pot repartiza altor solicitanţi, caz în care se poate elibera şi al doilea abonament pentru locuinţă ( apartament sau familie).- abonamentul este valabil exclusiv pe strada şi amplasamentul pentru care s-a eliberat.

Pentru a beneficia de loc de parcare, vehiculul trebuie să aibă I.T.P. valabilă

Domnule viceprimar, Călin Furdui, aș dori să ne referim în cele ce urmează la lucrările și investițiile care s-au derulat anul acesta din bugetul orașului Cugir și la problemele cu care se confruntă administrația locală. Pentru început, care sunt realizările administrației locale în 2019 din fondurile proprii?

După cum știți, anul aceasta, sume importante au fost alocate documentațiilor și proiectelor tehnice, precum și asigurării cofinanțării obligatorii a proiectelor cu fonduri europene. De aceea, din bugetul local ne-am rezumat la executarea unor reparații și ne-am propus ca obiect de investiții modernizare străzilor Dealului, Surianu, Merilor și Tractoristului. Poate vă întrebați de ce aceste străzi. Nu a fost o alegere aleatorie, ci a fost o selecție jutificată de dezvoltarea existentă sau viitoare a infrastructurii din zonă. De exemplu, cele două străzi din Cindeni- Dealului și Surianu- se intersectează cu una dintre străzile modernizate cu fonduri europene, str. Mihai Viteazu, iar reabilitarea lor este motivată atât de continuitate, cât și de protejarea și durabilitatea investiției deja făcută. În ceea ce privește celelalte două străzi din Vinerea, s-a ținut cont de faptul că este nevoie de o rută alternativă pentru riverani, atunci când vor începe lucrările la strada Principală. Aceste două străzi sunt în lucru și sunt modernizate astfel încât să se poată desfășura atât traficul pietonal, cât și cel auto. Totodată, investiția prevede și executarea rețelelor de utilități.

În continuare, vă pot spune că dorim să modernizăm străzile Oituz, Plevnei din Cugir și Morilor din Vinerea, pentru care au fost demarate procedurile de întocmire a documentațiilor tehnice, urmând ca aceste investiții să se regăsească în bugetul de anul viitor.

Care sunt principalele 3 probleme cu care se confruntă administrația locală?

Iluminatul pubic cred că se află, pe bună dreptate, în fruntea listei de sesizări și nemulțumiri primite de la cetățeni. Încercăm să ținem pasul cu problemele apărute, să înlocuim becuri, să remediem deficiențele, însă sunt doar soluții de moment care nu rezolvă problema. Rezolvarea va veni odată cu implementarea proiectului depus pe fonduri europene pentru eficientizarea sistemului de iluminat public, care a trecut toate etapele de evaluare și se află în precontractare. Peste 16.400.000 lei ar putea fi investiți în înnoirea rețelelor de iluminat și extinderea lor în zonele unde nu există sau zonele propuse spre dezvoltare, în înlocuirea corpurilur de iluminat cu LED-uri, eficiente energetic și cu durată mare de viață.Totodată, va fi implementat un sistem de telegestiune care va asigura controlul individual al fiecărui corp de iluminat, precum și un sistem de interconectare cu o platformă de terță parte.

O altă problemă o reprezintă stadiul în care se află diferite străzi din Cindeni și Râul Mic, unde ne-am propus să reducem într-o oarecare măsură disconfortul, până când vor fi modernizate. Ne-am făcut un grafic al reparațiilor și încercăm să intervenim pentru repararea lor.

Amenajarea spațiilor verzi este un aspect surclasat de alte priorități ale primăriei, dar care își va găsi rezolvarea odată cu modernizarea rețelei de străzi care va avea loc anul viitor.

Domnule viceprimar, din 1 mai ar fi trebuit să trecem la o colectare mult mai eficientă a gunoiului. A fost amânată și am vrea să știm când se va întâmpla acest lucru?

Am fost nevoiți să amânăm trecerea la un sistem integrat

de gestiune a deșeurilor datorită faptului că nu s-a deschis Depozitul de la Galda de Jos, unde trebuie să ajungă gunoiul din tot județul Alba. Pentru cetățenii care nu știu ce treabă avem noi cu acest depozit, trebuie să precizăm că orașul Cugir este parte componentă a unui proiect cu fonduri europene derulat prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Salubris” Alba, din care fac parte toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Proiectul presupune extinderea la nivelul întregului județ a unui sistem modern, centralizat și uniform de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu legislația națională și europeană. Acest lucru ar urma să se facă prin prin staţiile de transfer de la Tărtăria şi Blaj, care vor prelua rezidurile din zona și le vor trimite la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos, unde vor fi depozitate. Deși sunt construite, aceste obiective nu funcționează pentru că nu sunt finalizate licitațiile organizate de CJ Alba pentru delegarea prin concesiune a operării şi administrării lor. Așadar, chiar dacă orașul nostru are un operator pentru implemetarea sistemului integrat, acesta nu-și poate începe activitatea, întrucât costurile pentru transportul și depozitarea la halde din alte județe sau regiuni depășește valoarea contractului încheiat. În aceste condiții, Cugirul a prelungit contractual cu vechiul operator, care continuă să colecteze gunoiului de la populație și persoane juridice la prețurile și condițiile de până acum.

În momentul în care se va rezolva problema, Cugirul este pregătit să treacă la un sistem integrat de gestionare a gunoiului?

În responsabilitatea Primăriei intră amenajarea spațiilor necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, pe tipuri de fracții: gunoi menajer, hârtie, carton, metal, plastic și sticlă. În momentul de față sunt finalizate platformele pe care se vor afla viitoarele puncte de colectare. Totodată, am contractat 59 de incinte de colectare a deșeurilor, executate din structuri metalice, care vor înmagazina un număr de șase containere pentru colectarea separată deșeurilor. Acestea sunt dotate cu sisteme de acces pe bază de cartelă, deocamdată achiziționandu-se 15.000 de cartele de acces, câte două pentru fiecare apartament arondat punctului de colectare corespunzător.

Așadar, imediat ce lucrurile se vor debloca la nivel județean, avem încredere că orașul Cugir va face un pas important în sensul colectării eficiente a rezidurilor, astfel încât să creștem cantitatea de gunoi ce poate fi recuperată, făcând astfel economie atât în buzunarul cetățeanului, cât și în cel al administrației locale.

Interviu realizat de Luminiţa BIRĂESC

Serviciul Public de Asistență Socială Cugir a organizat în data de 26.08.2019, la Centrul Cultural Cugir, Conferința de lansare a proiectului ,,Centrul de Asistență si Recuperare pentru Persoane Vârstnice- LOTUS”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Capital Uman 2014-2020.

Au răspuns invitației reprezentanți ai autorității publice locale, consilieri locali, reprezentanți ai DSP Alba, ai Casei de Pensii Alba, medici de familie, dar și persoane vârstnice din comunitate.

Scopul proiectului vizează reducerea numărului de persoane vârstnice vulnerabile din UAT Cugir și se va realiza prin îmbunătățirea capacității beneficiarului SPAS de a furniza servicii sociale persoanelor vârstnice, atât din punct de vedere al diversificării serviciilor cât și atât din punct de vedere al creșterii numărului de beneficiari de servicii cu 162 persoane.

Grupul țintă al proiectului este de 182 de persoane. Prin proiect sunt vizate două categorii de grup țintă, cuantificate astfel: 162 persoane vârstnice aflate în situații de dependență și/sau risc de excluziune socială vor primi sprijin în recuperare medicală, socială, juridică; 20 persoane angajați ai SPAS care furnizează servicii sociale persoanelor vârstnice vulnerabile. Menționăm că cei 20 de angajați se compun din 9 angajați care vor furniza serviciile în cadrul centrului LOTUS și 11 angajați ai SPAS care desfășoară activități cu caracter social în celelalte compartimente ale serviciului.

Valoarea totală a proiectului este în cuantum de 2.780.218,71 lei (inclusiv TVA; Contribuția proprie în proiect este în sumă de 55.604,37 lei, reprezentând contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, respectiv co-finanțarea proiectului. Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului în condiții optime, se vor asigura din bugetul local. Perioada de implementare a proiectului este de 36 luni, respectiv 01.08.2019-31.07.2022.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Prioritatea de investiții 9.ii Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, Obiectivul specific 4.4 Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ de formare profesională adecvate nevoilor specifice.

Viorica Nedel, Sef SPAS Cugir

Centru de asistență și recuperare pentru persoane vârstniceINFORMAŢII - AJUTOARE PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI

SEZONUL RECE 2019-2020Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, gaze naturale, energie

electrică şi combustibili solizi sau petrolieri se acordă pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile acesteia. Aceste ajutoare pot fi solicitate pentru perioada noiembrie 2019- martie 2020.

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ CUGIR informează cetățenii orașului Cugir că a pus la dispoziția solicitanților cererile/declaraţiile pe propria răspundere în vederea acordării ajutorului pentru încalzirea locuinţei pentru sezonul rece 2019-2020, la sediul SPAS, la sediul Primăriei Cugir și pe situl Primăriei. La completarea cererii, titularul are obligaţia de a menţiona corect componenţa familiei, veniturile membrilor acesteia, precum şi bunurile mobile şi imobile deţinute.

Pentru acordarea ajutorului cu gaze naturale, energie electrică, precum şi cel cu combustibili solizi sau petrolieri, limita venitului net pe membru de familie este de 750 lei atât în cazul familiilor cât şi în cazul persoanei singure. Ajutoarele pentru încălzirea locuinței cu energie electrică se acordă doar în situația în care acesta este principalul sistem de încălzire utilizat.

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale. Excepție fac alocaţia pentru susţinerea familiei, bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap, ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, bursele de studiu şi bursele sociale, sprijinul financiar ce se acordă elevilor în cadrul

Programului naţional de protecţie socială ”Bani de liceu”, veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței se va face prin dispoziție a primarului după cum urmează: începând cu luna depunerii cererii pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective; începând cu luna următoare pentru cei care au depus documentele după data de 20 a lunii respective;

Precizam ca ajutoarele de încălzire nu se acordă persoanelor/familiilor care deţin cel puţin unul dintre bunurile urmatoare: clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti sau alte imobile aflate în proprietate; mijloace de transport (autoturism/autoturisme şi/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului acestora sau persoanelor dependente precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile, mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani); terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă şi alte terenuri intravilane care depăşesc 1000 m² în zona urbană şi 2000m² în zona rurală; depozite bancare de peste 3.000 lei etc.

Titularii ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei sunt obligaţi să comunice orice modificare intervenită în componenţa familiei şi a veniturilor acesteia în termen de 5 zile de la data modificării.

Pentru mai multe informaţii privind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece, puteţi contacta Serviciul Public de Asistență Socială Cugir, la sediul acestuia sau la telefon 0258750764, de luni până vineri între orele 08.00-16.00. Larisa LONGODOR, insp. SPAS

Interviu cu viceprimarul oraşului Cugir Călin Furdui

Investiţie de 1.038.000 lei pentru reabilitarea sălii de sport a Liceului Teoretic “David Prodan” Cugir.

Consiliul Local Cugir a aprobat, la inițiativa primarului Adrian Teban, indicatorii tehnico economici aferenți refacerii capitale a sălii de sport a Liceului Teoretic „David Prodan” Cugir. Sunt propuse lucrări de modernizare a finisajelor și tâmplăriilor interioare, de înlocuire a instalațiilor electrice, a centralei termice și a corpurilor de încălzire. Totodată, se dorește echiparea cu dotări necesare unei bune desfășurări a activității sportive și accesibilizarea clădirii pentru utilizatorii cu handicap locomotor. Se are în vedere inclusiv crearea unui acces auto la fațada sudică a clădirii pentru autospecialele de pompieri.

Valoarea investiției conform Devizului General actualizat este de 1.038.445,08 lei din bugetul local, iar durata de execuție a lucurărilor va fi de 4 luni.

Curierul de Cugir 3

Curierul Stării CivileSeptembrie 2019

NAŞTERI ÎNREGISTRATE:

- FAUR RAMIAN-DAVID, ACT TRANSCRIS, născut în SAINT DENIS- Franța;- PARPALĂ NICOLAS-ALEXANDRU, ACT TRANSCRIS - născut în FURSTENFELDBRUCK/GERMANIA;- MÂRZA CHRISTIAN, ACT TRANSCRIS - născut în MUNCHEN/GERMANIA;- TODERESCU-MATE, ACT TRANSCRIS - născut în KEMPTEN/GERMANIA. CĂSĂTORII ÎNREGISTRATE:

- MOGA FLORIN-CLAUDIU și ROMAN GEORGETA-CRISTINA;- MOCAN ALEXANDRU și BULUMAC CAMELIA-AURELIA;- ONEȚIU OCTAVIAN și BEJU PARASCHIVA-CRINELA;- CIOARĂ ANDREI și DUBLEȘIU GEORGIANA-ALINA;- FAUR MARIAN-CORNEL și RUPA ROXANA-GIANINA;- DRĂGAN REMUS și MACARIE SIMONA-MARIA;- PANICA VASILE și ȚIBREA COSMINA;- ALMĂȘAN ANDREI și VĂIDEANU OLIMPIA;- IENULESCU GHEORGHE și DEMETER ETELKO;

- HAIDA AUREL și OPROIU MARIA-ELENA;- CIURAR BELGIAN-ALEXANDRU și MĂȘCĂ ADINA;- ARON MARIUS-NICOLAE și ALBU IULIA;- LĂEȘU BOGDAN și LĂCĂTUȘ IULIANA-OLIMPIA.

DECESE ÎNREGISTRATE:

- IONESCU DANIEL-IOAN, cu ultimul domiciliu în Cugir;- MOLDOVAN IULIAN, cu ultimul domiciliu în Cugir;- CHIRILĂ ANA, cu ultimul domiciliu în Cugir;- MATECIUC GHEORGHE, cu ultimul domiciliu în Cugir;- DECEAN ANA, cu ultimul domiciliu în Cugir;- SZICHRA NICULAE, cu ultimul domiciliu în Cugir;- TRIF IONIȚĂ, cu ultimul domiciliu în Cugir;- PAȘCA NICULAE, cu ultimul domiciliu în Cugir;- BORZA DORIN-EUGEN-SERGIU, cu ultimul domiciliu în Cugir;- GHERASIM MIHAI, cu ultimul domiciliu în Cugir/Vinerea.

Rodica CRĂCIUN DRĂGOIAdina ARION

Ofițeri stare civilă

C MY K

O pagina din istoria Monumentului de pe Câmpul Pâinii La Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca există

mai multe manuscrise aparţinând lui Nagy Leopold, dintre care unul ne atrage atenţia în mod deosebit: Istoria monumentului de pe Câmpul Pâinii. Dar, cine este acest personaj? Originară din Brănişca, familia Nagy se stabileşte în Orăştie în secolul XVIII şi cuprinde 5 membri: 2 părinţi şi 3 copii.Tatăl,Nagy Laszlo şi fiul, Leopold, manifestau un interes deosebit pentru istorie realizând mai multe lucrări monografice din zona Orăştiei, păstrate mai ales sub formă de manuscris.Puţinele date biografice le datorăm lui Szinnyei Jozsef, 1903, care spune că Nagy Leopold s-a născut la Orăştie în anul 1816, rămânând de timpuriu orfan de mamă.Tatăl său renunţă imediat la avocatură şi se dedică educării celor 3 copii. Leopold studiază la Colegiul Reformat din Orăştie, avându-l profesor de drept, istorie şi latină pe tatăl său. Absolvent al facultăţii de drept, profesează în comitatul Hunedoarei, în Sibiu şi Cluj. Participă la Revoluţia din 1848, este condamnat la moarte prin spânzurare, confiscarea averii, ulterior pedeapsa este comutată în domiciliu forţat şi deportat în Valea Dravei (Serbia), amnistiat în 1854. Moare în 1869, la Cluj. A scris următoarele lucrări, rămase în manuscris, nepublicate: ”Istoria cetăţii Orăştie”, “Istoria oraşului şi scaunului Orăştie-descriere istorică, geografică şi statistică”, “Istoria bisericii reformate din Orăştie”, “Istoria bisericii evanghelice din Orăştie” şi “Istoria monumentului de pe Câmpul Pâinii”. Aceasta începe cu o scurtă descriere geografică a ţinutului şi amplasamentul monumentului, insistând asupra simbolului acestuia: ”Monumentul de pe Câmpul Pâinii este important nu numai prin faptul că depune mărturie pentru gloria noastră străveche, în special, prin felul în care a făcut cunoscut că numai prin forţa comună a celor trei naţiuni ale ţării-maghiari, saşi şi români au putut fi dobândite strălucitele victorii asupra turcilor”.

Partea cea mai importantă a manuscrisului se referă la desfăşurarea luptei, fiind prima restituire monografică cu un sfert de secol înaintea cunoscutului studiu istoric al lui Ioan Horia Ursu - Bătălia de la Câmpul Pâinii, 1913. În text regăsim descrierea făcută de Antonio Bonfini, autorul localizând în teren acţiunile de luptă. Cât priveşte monumentul afirma că din dispoziţia lui Matei Corvin s-a construit o capelă pe locul înhumării eroilor, urmând a se oficia slujbe anual, iar întreţinerea cădea în sarcina magistratului Orăştiei.

Degradarea continuă a capelei în sec.XVII îl determină pe tezaurarul Ştefan Apor să ceară imperativ conducerii Orăştiei

ÎnceputuriÎnaiante de a fi avut un local propriu, şcoala funcţiona prin casele preoţilor și ale unor ţărani mai instruiţi

care erau în acelaşi timp şi învăţători, dar fără studii speciale.Cheltuielile legate de plata dascălilor erau acoperite de Comitetul Parohial al Bisericii din Vinerea, aşa

cum reiese din două documente vechi: Preoţii şi ţăranii care serveau drept dascăli nu aveau pregătirea necesară, deoarece la începutul anilor 1800 nu existau, în Transilvania, şcoli care să pregătească învăţători în limba română. Din acest motiv dascălii îi învăţau pe copii doar scrisul-cititul, socotitul şi religia. Astfel de dascăli au fost preoţii Daniil Păcurariu, Ioan Herlea - fratele lui Nicolae- Herlea -Senior cunoscut ca “Moş Herlea” şi Cristian Barb, zis “Domnişorul”. Despre Moş Herlea cunoaştem că a fost adevărat patriot , iubitor de neam şi îndârjit luptător pentru ridicarea edificiului şcolii.

Construcţia edificiului şcolii 1882-1884Revista „Amicu Şcoalei” nr.48 din 2 decembrie 1861, Sibiu, arată faptul că sătenii din Vinerea erau dezbinaţi

în ceea ce privea ridicarea edificiului şcolii, proiectată a se construi cu un cat. Această situaţie s-a creat deoarece judele regal Gibeliu, fiind sas, nu era interesat să preseze pe „birăul” - primarul comunei - Joan Mihu Senior să convingă satul că era necesară construcţia şcolii.

În urma reoganizării administrativ-teritoriale a Ardealului, scaunul săsesc al Oraştiei primeşte jude regal de etnie română, anume pe Grigorie de Domşia din Geoagiu, care îi forţează mâna birăului Joan Mihu să pornească construcţia şcolii.

Grigorie de Domşia, la prima prezentare a judelui comunal din Vinerea, Joan Mihu, îi puse întrebarea: -Cum stă cauza școalei? Mihu răspunse : -Zidirea ei nu se poate începe, pentru că oamenii vreau biserică. La observaţiunea judelui regal: Te-am întrebat de cauza şcoalei, nu-mi răspunde de biserică.”Zise Mihu: Oamenii se împotrivesc cu fapta zidirei şcolare.-De ce-i laşi ? - N-ascultă de mine.-Slab bireu eşti dacă nu poţi porunci în sat ca să se împlinească concluzul comunei întărit şi de Minister. Te voi lepăda şi voi pune pe altul jude comunal.

Cum auzi Mihu (care herezise bireiea de la tată-seu, şi acesta de la moşi-seu, şi aşa încolo ) neîndrăznind până acum cineva a-l ameninţa într-un mod aşa de scurt , la cuvintele acestea amuţi, schimbând feţe”. Spune articolul mai departe : “Şi vezi minune! Că şi Mihu s-a întors, s-a îndreptat, şi chiar în faptă e un apărător înfocat al cauzei naţionale, şcolare şi literare...”

Dacă judele regal Gibeliu şi-ar fi îndeplinit datoria, “apoi de bună seamă şi-ar fi îndeplini-o şi judele comunal şi edificiul s-ar fi gătat înainte de asta încă cu doi ani.”

Astfel, în 1864 s-a încheiat zidirea şcoalei cu 3 săli de clasă, cancelarie, locuinţa directorului.Şcoala Confesională greco-ortodoxă din Vinerea 1862-1919În această perioadă şcoala era susţinută de Biserică, comitetul parohial funcționând ca şi comitet şcolar.

Localul şcolii era proprietatea Bisericii, iar salariile dascălilor erau plătite din lada bisericii . Există un Protocol din 12 iulie 1891 în care se solicită un post nou de învățător. În acest act se face menţiunea că suma de 300 florinţi -salariul învăţătorului- va fi asigurată astfel:100 florinţi din veniturile anuale ale bisericii, iar 200 florinţi de la comuna politică. Situaţiile de sfârşit de an şcolar erau raportate de preotul paroh către protopopiatul Orăştie, care era un fel de inspectorat şcolar.Cărţile de şcoală erau achiziţionate de la Libraria Mitropolitană din Sibiu.

Şcoală Primară de Stat În 1919 Şcoala confesională greco-ortdoxă din Vinerea devine Şcoală Primară de Stat avându-l director pe

Porfirie Nicoară. De acum şcoala va fi susţinută din fondurile Primăriei Comunei Vinerea şi va fi condusă de un Comitet şcolar în care învăţătorii erau reprezentaţi de director, acesta având funcţia de secretar al comitetului.

În 1930 şcoala primeşte localul Făgădăului unde se amenajează încă două săli de clasă şi atelierul de tâmplărie.

În trecut, curtea şcolii avea dimensiunile destul de reduse, un proces verbal de inspecţie a şcolii din 4 octombrie 1949 constata acest lucru. Inspectorul face recomandarea să se mute gardul cimitirului înspre Biserică, astfel încât spaţiul destinat curţii şcolii să se mărească. Recomadarea se pune în aplicare şi astfel curtea şcolii se extinde cu câţiva metri în cimitirul ortodox.

Intre anii 1923-1930 şcoala este condusă de directorul Ioan Macarie. A fost un director priceput care s-a preocupat de bunul mers al şcolii în primii ani de funcţionare ca şcoală de stat. A gestionat cu cu multă iscusinţă transferul autorităţii asupra şcolii, de la Biserică spre Comitetul şcolar.În 1928 şcoala primeşte 7 iugăre de pămant din moşia lui Mihu.

Intre anii1930-1939 Şcoala este condusă de Gheorghe Molodeţ-originar din Cioara.Acest director, împreună cu întreg corpul de învăţători, reuşeşte să realizeze lucruri cu totul speciale

în şcoală: -Transformă localul Făgădăului în local de şcoală. Înfiinţează: -stolul de străjeri Moş Herlea, fiind totodată comandantul subcentrului de pregătire pre-militară

Şibot-Vinerea; în 22 decembrie 1935 are loc Înălţarea Primului Pavilion Naţional al Stolului de Străjeri;- Grădiniţa de copii mici 1933-1934;Între anii 1932-1938 Şcoala Vinerea se numea ANDREIU ŞAGUNA.1940-1948 Şcoala primară este condusă de Teodor Utan - învăţător originar din Vad, judeţul

Maramureş. Se refugiază la Vinerea în 1940, atunci când nordul Ardealului cade sub ocupaţia maghiară. Din documentele şcolare existente în arhiva şcolii din perioada sa reiese clar faptul că a fost dedicat şcolii . Continuă activitatea Cooperativei şcolare, a bibliotecii, a farmaciei şcolare. Înfiinţează cantina şcolară, iar în anul şcolar 1945-1946, Gimnaziul Unic cu şapte clase din Vinerea, aşa încât copiii din localitate să nu mai fie nevoiţi să plece la Oraştie, Deva sau Alba-Iulia pentru a continua studiile după încheierea şcolii primare.

Iată un fragment scurt din discursul directorului Teodor Utan la deschiderea Gimnaziului “E gândul întrupat al lui Şaguna şi Mureşan : deşteptarea şi luminarea poporului roman. Prin marele Şaguna s-a deschis o fereastră spre a intra lumina la noi în sat, iar azi ,prin Ministrul şcoalelor Voitec, s-a deschis o nouă poartă.”

În primii ani de funcţionare a Gimnaziului acesta este arondat Liceului “ Aurel Vlaicu” din Orăştie.Împreuna cu Comitetul şcolar şi autorităţile locale obţine ordinul de rechiziţie a conacului Mihu pe seama Gimnaziului nou înfiinţat. Din documentele existente în arhiva şcolii reiese faptul că Partidul Comunist şi o trupa de militari dizlocaţi în Vinerea, datorită exploziei depozitului de armament, nu vor să parăsească clădirea.

Executarea ordinului de rechiziţie este amanat, timpul trece, au loc alegerile din 194, Partidul Comunist se instalează la conducerea ţării şi, bineînţeles, nu mai părăseşte conacul Mihu .

În anii 1970-1972, datorită creşterii numărului de copii din localitate, se construieşte pe str. Merilor localul destinat învăţămantului primar cunoscut până azi sub denumirea de „Şcoala nouă”. 2002 - Şcoala Vinerea primeşte numele „IOAN MIHU”. 2012 - devine structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 3 Cugir

Şcoala Vinerea are un parcurs lung şi bogat, adeseori anevoios, însă dascălii şi elevii care i-au trecut pragul au făcut-o să fie întotdeauna PUTERNICĂ.

Ne mândrim cu realizările Școlii Vinerea și ne dorim să adăugăm încă multe pagini frumoase în povestea începută acum mai bine de 150 de ani de niște oameni deosebiți, dascăli și elevi, deopotrivă.

Prof. Laura TEBAN, Director adjunct Şcoala Gimnazială Nr.3 Cugir

ŞCOALA VINEREA - 100 de ani de fucţionare ca şcoală de stat

restaurarea monumentului, care va rezista încă un secol. Dar, în 1780 clădirea este ruinată, fapt ce-l determină pe judele regal al Orăştiei, Eperjesi Gergely, să dispună demolarea, din materialul rezultat construindu-se ”podul de peste apa Şibotului” (de fapt, a Cugirului). În 1818, pe locul vechii capele s-a ridicat un monument modest din piatră cu următoarea inscripţie: ”Locul cladis Stephani Bathory et Pauli Kinisi turcis datae”, în partea de jos fiind gravate numele împăratului Francisc I şi Gheorghe Banffy, guvernatorul Transilvaniei, precum şi anul 1819.

În timpul revoluţiei din 1848 monumentul este distrus, apoi reconstruit la sfârşitul sec.XIX, având următorul text (traducere din limba maghiară): ”Câmpul Pâinii, marea victorie a celor doi comandanţi maghiari, voievodul

Transilvaniei Ştefan Bathory şi Banul de Timişoara Pavel Chinezul, asupra armatelor turceşti în 13 octombrie 1479, sub domnia glorioasă a lui Matia Corvin, unde alături de 8.000 de fii ai Transilvaniei, 30.000 de duşmani au plătit cu viaţa. Maghiari, secui, saşi şi valahi, împreună şi-au apărat patria. Costurile pentru ridicarea monumentului au fost suportate din colecta publică organizată de dr.Miksa Gyorgy.

Ridicarea monumentului a fost sprijinită de autorităţile judeţului Hunedoara şi de societatea istorică în 1886, sub domnia binecuvântată a împăratului Francz Josef – “Gloria trecutului să strălucească peste fericirea viitorului”.

Monumentul a fost ridicat în 1889, la inaugurare au ţinut cuvântări şi episcopul luteran şi preotul ortodox din sat, pe lângă oficialităţile austro-ungare.

În 1929, sub supravegherea lui Nicolae Iorga, inscripţia de pe soclul statuii are următorul text: ”A fost aşezat în amintirea strălucitei biruinţe repurtate de armatele ardelene sub conducera voievodului Ştefan Bathori asupra turcilor în bătălia de pe Câmpul Pâinii la 13 octombrie 1479 cu ajutorul eroului român Comitele de Timişoara, Pavel Chinezul, care sosind pe câmpul de luptă, în clipa hotărâtoare, prin vitejia sa extraordinară, a însufleţit pe luptătorii ardeleni obosiţi, le-a înlesnit biruinţa desăvârşită şi a mântuit pe timp de o jumătate de veac, Ardealul, de primejdia stăpânirii turceşti”. Prof.Nicolae FLOREA

Planta care distruge celulele canceroasePelinița (Artemisia Annua) sau Pelinul dulce este o plantă perenă din familia Asteraceae, cu frunze parfumate, flori mici de culoare galben verzui, înflorește în iulie - septembrie, poate crește până la 150 cm

înălțime, ca un mic arbust. Pelinița are o mare varietate de utilizări, atât pentru medicamente, cât și pentru artizanat.Aceasta conține o substanță activă numită artemisinină, care, potrivit ultimelor rapoarte ale oncologilor, blochează și distruge singură până la 28% dintre celulele canceroase în aproximativ 16 ore, și aceasta

fără să afecteze țesuturile sănătoase.Mai mult, așa cum precizează un studiu apărut în „Life Science', în combinație cu fierul, artemisinina poate distruge în mod eficient 98% dintre celulele malignizate. Substanța activă a acestei plante a fost izolată pentru prima oară în 1972 de către doi savanți de origine chineză, Henry Lai și Narendra Singh de la Universitatea din Washington, și a fost folosită pentru a combate malaria pe perioada Războiului din Vietnam. Artemisinina este recunoscută pentru capacitatea de a trata malaria și este eficientă în lupta contra tulpinilor de Plasmodium, care dețin o puternică rezistență împotriva medicamentelor.Fiind testată pe 55 de tipuri de celule de origine canceroasă, a reieșit faptul că planta a avut efecte pozitive asupra tratării leucemiei, cancerului de colon, cancerului la rinichi, cancerului la pancreas, cancerului de piele, cancerului la sân, la prostată și tratează chiar și tumorile cerebrale.

Frunzele și florile plantei, recoltate și uscate la umbră, combat infecțiile microbiene, scad febra și inflamațiile, combat parazitii, bacteriile, impiedica depunerile de pietre la rinichi, și calculi biliari. Semințele sale sunt bune pentru boli de ochi, răceli pe timpul verii, malarie, dizenterie.

Pelinița este disponibilă sub formă de capsule, ceai şi tinctură și trebuie administrată întocmai cum prevăd indicaţiile fiecărui produs în parte. Nu trebuie depășită doza întrucât, în unele lucrări se susține că și pelinița, la fel ca și pelinul, este toxică, mai ales semințele ei. Ceaiul de peliniță, se pregăteşte prin infuzie timp de 15 minute. Doza zilnică recomandată este de 3 linguri circa (8-10g) de plantă uscată la 750 ml apă. Ceaiul se consumă călduț, cu 5-10 minute după masă, timp de 5 zile, apoi se fac 2 zile de pauză. Din informațiile găsite reiese că schema de administrare se poate repeta până la vindecare (de la câteva săptămâni până la câteva luni).Pe perioada curei cu ceai de peliniță se recomandă consumarea de suplimente alimentare ce conțin mult fier.

Albert CIORVASI, Culegător plante medicinale și aromatice

Curierul de Cugir4

Realizat de Primăria și Consiliul Local Cugir

Coordonare generală: ADRIAN TEBANRedactor: Luminița Birăesc

Tehnoredactare: Mircea M. SimuCorectare text: M. A.

Adresa: Cugir, Str. I.L. Caragiale, nr.1, Județ Alba, cod 515600, tel. 0258/751.001, curieruldecugir@yahoo.com

www.primariacugir.ro

C MY K

Cugireni din lumea largă- MARIAN ANTONIU -

Motto: "Celebru te face nu talentul, ci munca susţinută de talent”. Aurelian Silvestru

S-au început lucrările la centura ocolitoare a localității Vinerea

Administrația publică locală a început una dintre cele mai așteptate investiții: varianta ocolitoare a localității Vinerea. Contractul de execuție a fost semnat cu S.C. Elis Pavaje, societate care a câștigat licitația publică organizată de Primăria Cugir și care va avea la dispoziție 15 luni să finalizeze lucrarea. Așadar, dacă totul va decurge conform graficului, la sfârșitul anului viitor, cugirenii vor ieşi la Şibot prin noua centură ocolitoare a localităţii Vinerea. Valoare totală a investiției este de 11.538.787, fondurile provenind din Programului Naţional de Dezvoltare Locală și bugetul local al orașului Cugir.

Potrivit primarului Adrian Teban, varianta ocolitoare creează condiţii de circulaţie bune şi sigure, și va avea inclusiv beneficii economice. “ În primul rând, crearea unei rute ocolitoare a localităţii Vinerea însemnă mai multă siguranță pentru participanții la trafic, atât pentru conducătorii auto, cât și pentru pietoni. În momentul de față, traficul dinspre și înspre Cugir trece prin mijlocul localității Vinerea, de la mașini mici până la mașini de mare tonaj încărcate cu material lemnos sau TIR-uri ale societăților comerciale, producătoare de piese auto, armament și muniție. Acest lucru implică o serie de riscuri, care vor fi eliminate odată cu direcționarea circulației prin afara localității. În plus, decongestionarea traficul reduce inclusiv timpul de transport al mărfurilor, aspect de mare interes pentru agenții economici din oraș. Tot la beneficii, putem enumera diminuarea poluării, a deteriorării continue a carosabilului și a structurii de rezistență a caselor, produse de autovehiculele de mare tonaj. ”

Viitoarea centură va fi conectată direct la DJ 704 la o distanţă de cca 500 m de intrarea în localitate (dinspre Șibot), prin intermediul pasajului CF şi a unui drum de exploatare agricolă. Ea va urma aliniamentul liniei ferate, până la tecerea la nivel cu calea ferată (dinspre Cugir), unde se va uni cu str. Victoriei.

Pe parcursul mai multor ani, la rubrica “Portrete cugirene” din acest ziar, v-am prezentat portrete ale concetățenilor de excepţie, care ne reprezintă cu cinste în ţară sau în străinătate. S-au perindat prin fața dumneavoastră personalităţi de la noi care s-au remarcat prin rezultatele remarcabile ale muncii lor în diferite domenii de activitate: cercetare ştiinţifică, învățământ universitar, litere, medicină, artă.

Mai nou, am luat hotărârea de a vă face cunoştinţă cu tineri care şi-au creat un renume în alte domenii: modă, gastronomie, creaţii literare, muzică, dans...

Indiferent de sectorul de activitate, treptele afirmării nu sunt uşor de urcat și trebuie să dai dovadă de seriozitate, determinare și optimism.

Abordăm, de această dată, profilul unui tânăr specializat în bartending. Istoric vorbind, din punct de vedere al aprecierii meseriei de barman, aceasta nu avea o reputație prea bună datorită problemelor etice și a diferitelor constrângeri legate de consumul de alcool. Abia în secolul XIX bartending-ul a devenit o profesie serioasă și atunci s-a stabilit că barmanul este un profesionist creativ. În secolul XX această meserie se instalează în rândul celor care necesită studii de specialitate, necesare pentru acest domeniu. În mod inevitabil au apărut și concursurile naționale și internaționale, care scot în evidență abilitatea, creativitatea și inventivitatea. Apare tot mai des termenul de Flaming Bartending, acea artă a barmanilor care îi distrează pe clienții unui local cu manipularea instrumentelor de bar: shake-uri de cokteiluri și sticle de băuturi , în moduri diferite, ingenioase și orbitoare. Sticlele folosite pot fi lungi, de tipul: Ketel One, Belvedre sau pătrate precum; Jose Cuervo, Bombay Sapphire, Jagermeister. În ele se pun lichide colorate: Cranberry, Sprite, Midori, Curacao albastru, suc de ananas,etc. Prin ceea ce fac, barmanii combină cunoștințe proeminente de mixologie cu aplicarea flerului de lucru, care alături de flerul expozițional au devenit un stil orientat spre concurență. Pentru a atinge un înalt nivel este nevoie ca barmanul să dea dovadă de acuratețe în mișcări, precizie și să-și arate particularitățile personalității.

Pentru exemplificare, intrăm într-un bar pentru a-l cunoaşte pe Marian Antoniu şi a face cunoştinţă cu arta sa în Flair Bartending. Cunoștințele noastre în acest domeniu sunt extrem de limitate, întrucât este vorba despre un stil relativ nou, deosebit de interesant, în care condiția fizică, agilitatea și expertiza în domeniu sunt strâns legate.

Viața sa are un parcurs liniar, până la un moment dat. S-a născut la Cugir în 17 ianuarie 1987, din părinții Maria Cotârlea și Dumitru Danelcu, iar studiile și le-a făcut la Școala Generală Nr.2, la Colegiul Tehnic “Ion D. Lăzărescu” și la Școala de barmani profesioniști “Barmania” din București.

A luat decizia să plece în Germania în 2012, pentru că simțea că nu este suficient de apreciat și că începe să se plafoneze. Considerând că acolo este un loc unde se poate afirma, a început să se antreneze serios pentru showuri de bar şi competiţii. Prima competiție de amploare la care a participat a fost în 2013 la Campionatul Germaniei și a înregistrat și primul succes:

locul I la categoria semi Pro. Ambițios și perseverent și-a intensificat antrenamentele cu îndârjire și responsabilitate, iar premiile au început să curgă: locul II la profesioniști la Campionatul Germaniei (2014), campion al Germaniei (2015), campion al Germaniei pentru a doua oară (2016), calificare în finala mondială WFA de la Londra (2016), campion al României (2017), locul IX din 54 de concurenți la finala mondială IBA la Copenhaga, unde a reprezentat Germania (2017), calificare în finala mondiala WFA de la Londra, unde a ocupat locul 17 din 30 de participanți din întreaga lume (2017), locul I la West Europe Bartending Competition, care a avut loc la Timişoara (2018).

Pasionat de ceea ce face și vrînd să-și îmbunătățească stilul și să câștige cât mai mai multă experiență, a participat la peste 40 de competiții internaționale de gen organizate în: Italia, Croaţia, Austria, Germania, Belgia, Elveţia, Spania, Anglia, Danemarca şi Slovacia.

În timpul liber, Marian ascultă muzică, urmărește filme documentare și pentru că și-a petrecut copilăria la țară iubește nespus oamenii simpli și viața în aer liber.

Suntem mândri să aflăm detalii despre reușitele tinerilor cugireni care au succes în domenii atât de diversificate.

Prof. Rodica Cristina FLOREA

La Bruxelles, Adrian Teban a susținut în fața liderilor locali și regionali europeni, nevoia unei comunicări mai eficiente cu cetățenii

despre rezultatele politicii de coeziunePrimarul Cugirului, Adrian Teban a făcut parte din delegația României

la cea de-a 136-a sesiune plenară organizată de Comitetul European al Regiunilor, la Bruxelles, în perioada 8-9 octombrie. Pe agenda sesiuni s-au aflat mai multe dezbateri legate de politică de coeziune, Cadrul Financiar Multianual și tranzițiile digitale și ecologice.

Propunerile prezentate de Adrian Teban la Bruxelles:În calitatea sa de raportor al Comisiei COTER, Adrian Teban a

prezentat o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea comunicării privind politica de coeziune după 2020. “Suntem într-un moment în care încrederea cetățenilor în proiectul european trebuie consolidată. Acest lucru se poate face prin conștientizarea oamenilor cu privire la beneficiile directe pe care le au ca urmare a apartenenței la U.E. La nivelul comunităților locale și regionale sunt derulate proiecte de investiții prin

care sunt create locuri de muncă, spitale mai bune, servicii de îngrijire, școli mai bine dotate, drumuri moderne și sigure. Pe toate acestea, cetetenii le simt zilnic în viata lor, însă majoritatea nu știu că sunt rezultatul politicii de coeziune. De aceea, e nevoie de o mai bună coordonare a actorilor implicați, de simplificarea și eficientizarea mesajelor și a strategiilor de comunicare, și totodată, de implicare a cetățenilor.” ne-a declarat Adrian Teban.

Conform sondajului Eurobarometru, prezentat în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor, 60% dintre cetăţenii europeni nu sunt conştienţi de finanţarea acordată regiunilor lor. În acest context, liderii locali propun dialoguri permanente cu cetățenii și părțile interesate de la nivel local, care să participe , pe această cale, la procesul decizional legat de fondurile UE. Astfel, se va asigura o mai mare responsabilitate și legitimitate în punerea în aplicare a planurilor de investiții.

Raportul primarului, Adrian Teban, intitulat ”O mai bună comunicare în ceea ce privește politica de coeziune” a primit avizul Comitetului European al Regiunilor, fiind votat cu o largă majoritate.

Primarul Cugirului, moderator al dezbaterii privind Cadrul Financiar Multianual

O altă dezbatere aflată pe agenda celei de-a 136-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor a fost legată de evoluțiile din cadrul negocierilor interinstituționale referitoare la Cadrul Financiar Multianual, dezbatere moderată de către Adrian Teban. Ideea principală a dezbaterii a fost aceea că noul buget UE trebuie să respecte nevoia de dezvoltare durabilă a estului European, inclusiv în contextul consecințelor bugetare ale retragerii Regatului Unit din UE și a faptului că bugetul propus din veniturile naționale brute ale UE 27 este deja mai mic comparativ cu cel actual. “Chiar dacă sumele privind politica de coeziune, adică dezvoltarea orașelor și regiunilor, vor fi ceva mai mici, ele trebuie alocate eficient și cu proceduri simplificate, a adăugat Adrian Teban, membru al CoR.

Noile prevederi bugetare vor pune accent pe climă și mediu, pe gestionarea migrației, acțiuni externe și de vecinătate, reforme structurale, inovație și competitivitate.

„Ziua Internațională a Vârstnicilor” sărbătorită la Cugir, în semn de respect

și prețuireData de 1 octombrie este una specială, întrucât orașul Cugir,

la fel ca întreaga lume, sărbătorește „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”. În fiecare an, administrația publică locală reaminteşte, prin diferite activități socio-culturale, cât de valoroşi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor, și cât de important este să rămână implicați în comunitatea locală, având convingerea veridicității cunoscutului proverb „Cine n-are bătrâni să-și cumpere”.

Și în acest an „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice” a fost sărbătorită de către Primărie, Centrul Cultural și Serviciul Public de Asistență Socială. Pentru început, intreaga atenție a organizatorilor s-a îndreptat către cuplurile care sărbătoresc anul acesta 50 de ani de căsnicie. Astfel, în sala de festivități a Centrului Cultural, 15 cupluri din localitate au fost sărbătorite de către administrația locală în cadrul„Nuntii de Aur”, eveniment ajuns la cea de-a XI-a ediție. Cu aceast prilej a fost celebrată o slujbă de binecuvântare, după care, primarul Adrian Teban și viceprimarul Călin Furdui, i-au felicitat pe sarbatoriți și le-au înmânat flori, diplome şi o modestă sumă de bani.

La finalul manifestării, cuplurile au fost invitate la programul artistic organizat la sala de festivități a Centrului Cultural, alături de alți 350 de vârstnici și de oficialitățile locale. Cu toții au fost întâmpinați într-o atmosferă de sărbătoare, cu mese festive și muzică de calitate. De bună dispoziție a celor prezenți au fost responsabili instrumentiștii Tarafului Centrului Cultural și cunoscutul interpret Eugen Mihailă din Oraștie. Mai mult decât atât, organizatorii au dorit să le facă o surpriză de neuitat vârstnicilor, astfel că, de ziua lor și pentru ei, a fost inviatat să le cânte și să-i încânte cu repertoriul și prezența ei, marea artistă Corina Chiriac, una dintre solistele de mare succes a muzici ușoare a aniilor 70-80.

Atmosfera creată a fost una de excepție, însă cel mai important lucru pentru participanţi l-a reprezentat faptul că, în această zi importantă, au reuşit să se desprindă din monotonia de zi cu zi, să uite de grijile cotidiene şi să se simtă preţuiţi de comunitatea locală