BULETIN INFORMATIV Nr. 103 / 15.07.2014

www.afaceri-poligrafice.ro3

Prevenirea æi îndepãrtarea imaginilor fantomã - pag. 3Legãtoria de asortiment - pag. 7

PREVENIREA ÆIÎNDEPÃRTAREAIMAGINILOR FANTOMÃ

Imaginile fantomã pot fi oproblemã chiar æi atunci când lucrezi încondiåii corecte, folosindu-te deechipamente æi ustensilele indicate.Oricum, la un moment dat poate pãreacã nu este o delimitare clarã întredegresanåi, agenåii abrazivi, soluåiilepentru curãåarea cernelurilor æichimicalele pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã. Existã degresanåicare reuæesc sã îndepãrteze imaginilefantomã æi chimicale pentruîndepãrtarea imaginilor fantomã careacåioneazã ca æi degresanåi. Existãagenåi abrazivi care acåioneazã ca æichimicalele pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã æi chimicale pentruîndepãrtarea imaginilor fantomã careau rol în asperizarea sitei. Æi mai nou,unele soluåii pentru curãåareacernelurilor sunt utilizate atât cadegresanåi cât æi în îndepãrtareaimaginilor fantomã. Acest articolîncearcã sã clarifice toate acesteconfuzii.

Orice degresant conåine detergenåiæi / sau emulsifianåi. Aceætia curãåã sitaînainte de aplicarea emulsiei sau afilmului capilar pentru a îndepãrta orice

impuritate sau urmã de grãsime pentrua se obåine un ecran plan, neted æiuniform. Sita trebuie degresatã doarînainte de emulsionare. Degresantul nuse aplicã pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã.

Agenåii abrazivi asperizeazã sitala nivel micro, mãrind astfel suprafaåade ancorare a emulsiei æi îmbunãtãåindaderenåa emulsiei la ecran.Componentul activ este bioxidul desiliciu - un compus cristalin, insolubil,de culoare închisã care acåioneazã caun abraziv. Aceste produse suntfolosite în mod frecvent pentruîmbunãtãåirea durabilitãåii filmuluicapilar æi a filmului indirect, în cazulseriilor mari de imprimat. Agenåiiabrazivi nu se folosesc la îndepãrtareaimaginilor fantomã.

Soluåiile pentru curãåareacernelurilor de pe sitã sunt amestecuride solvenåi folosiåi la îndepãrtareacernelurilor de pe sitã dupã terminarealucrului cât æi în timpul lucrului.Soluåiile utilizate pentru curãåareacernelurilor de pe sitã la sfâræitullucrului se evaporã lent, conåinemulsifianåi æi se folosesc doar înprocesul de recuperare a ecranului.Soluåiile utilizate pentru curãåareacernelurilor în timpul lucrului sefolosesc pentru desfundarea ochiurilorsitei în timpul imprimãrii sau pentruîndepãrtarea excesului de cernealã depe partea de imprimare a ecranului.

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider4

Acestea se evaporã repede æi nu lasãurme uleioase, putându-se relua lucrulimediat. Soluåiile pentru îndepãrtareacernelurilor nu este indicat a fi folositela îndepãrtarea imaginilor fantomã.

Chimicalele pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã conåin uningredient caustic, cum ar fi hidroxid desodiu sau potasiu sau/æi hipoclorit desodiu æi un solvent sau un amestec desolvenåi. Aceste chimicale îndepãrteazãurmele de cernealã æi imaginilefantomã rãmase pe sitã dupãîndepãrtarea cernelurilor æi a emulsiei.Imaginile fantomã

Primul lucru la care ne gândimatunci când vorbim despre imaginilefantomã este o urmã a imaginiiimprimate rãmasã dupã recuperareaecranului serigrafic. Imaginile fantomãpot fi mai mult sau mai puåinpersistente, în funcåie de tipul decernealã folosit. De exemplu,cernelurile în doi componenåi, pe bazãde solvent al cãror catalizator are rolulde a îmbunãtãåi aderenåa cernelei pesubstrat, creeazã imagini fantomãdificil de îndepãrtat. La fel se întâmplãæi în cazul cernelurilor cu pigmentmetalic care poate bloca ochiurile sitei.

Imaginile fantomã pot fi atribuiteunei combinaåii dintre emulsie æicernealã.

Alte consideraåii referitoare laimaginile fantomã

Subexpunerea ecranelor ajutã laformarea imaginilor fantomã. Un ecransubexpus este un ecran cu emulsiapolimerizatã superficial. În momentuldevelopãrii, sub jetul de apã se pierdeacea parte din emulsie nepolimerizatã.Astfel firele sitei sunt descoperite æipermit ancorarea cernelii. În plus, întreemulsia polimerizatã æi cernealã are loco reacåie chimicã care face foartedificilã recuperarea ecranului seri -grafic.

Când ne gândim ce fel dechimicale folosim pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã, trebuie sã åinemcont de cele mai întâlnite imaginifantomã din atelierul nostru. Dacã estevorba de imagini fantomã din cauzacernelii, care este gama de cernelurifolositã? Este cerneala pe bazã deplastisol? Este cernealã UV? Estecernealã pe bazã de apã? Este cernealãconductivã? Æi dacã imaginile fantomãsunt din cauza emulsiei, care este tipulde emulsie folosit? Diazo? SBQ?Diazo – fotopolimer cu dublãexpunere? Aceasta deoarece emulsiilecu sensibilizator diazo sunt maiînclinate spre a forma imagini fantomãfaåã de emulsiile cu sensibilizator SBQ.Æi, emulsiile rezistente la apã sunt mai

Nr. 103 / 15.07.2014

5www.afaceri-poligrafice.ro

înclinate spre a forma imagini fantomãfaåã de emulsiile rezistente la solvent.

Dacã am ajuns la concluzia cãsingura cauzã pentru formareaimaginilor fantomã este cerneala, se vafolosi pentru îndepãrtarea acestora osoluåie foarte puternicã pentru curãåareacernelii evitând deteriorarea ecranuluiagresându-l cu toate chimicalele pentruîndepãrtarea imaginilor fantomã, carenu sunt necesare. Pe de altã parte, dacãaåi identificat cã emulsiile sunt cauzaimaginilor fantomã, se vor folosi doarchimicalele pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã, soluåiile pentrucurãåarea cernelurilor nefiind necesareæi veåi economisi astfel timp æi bani.

În cele mai multe cazuri,serigrafiætii spun cã imaginile fantomãau apãrut din cazuza cernelii æi aemulsiei. În acest caz, se recomandãutilizarea unor chimicale pentruîndepãrtarea imaginilor fantomã careconåin atât solvent cât æi un agentcaustic. Acestea se aplicã pe ecranuluscat sau aproape uscat æi se lasã sãacåioneze. Chimicalele se lasã pe ecranpânã la uscarea naturalã a acestora.Peste chimicalele uscate se adaugã osoluåie de curãåare a cernelii. Astfel, æicerneala æi emulsia vor fi îndepãrtate.

Dacã vi se pare cã timpul este unfactor esenåial æi nici nu doriåi sã folosiåidouã soluåii pentru îndepãrtareaimaginilor fantomã, puteåi folosichimicale pentru îndepãrtarea

imaginilor fantomã într-un singurcomponent care conåin un ingredientcaustic æi un solvent.

Dar, emulsia æi cerneala nu suntsingurii factori care cauzeazã apariåiaimaginilor fantomã. De multe ori,parametrii de lucru pot influenåaapariåia imaginilor fantomã, mai multdecât cerneala æi emulsia. Variabilelelegate de proces influenåeazã în moddirect severitatea imaginilor fantomã.Pe de altã parte, variabilele de procespot fi mult mai bine controlate decâttipul de cernealã sau tipul de emulsie.

Variabilele de proces care pot cauzaapariåia imaginilor fantomã.

Primul parametru care cauzeazãapariåia imaginilor fantomã estetensiunea slabã. Ecranele slabtensionate impun fixarea unei distanåede desprindere foarte mari, fiindsingura modalitate prin care se poateface transferul de cernealã pe obiectulde imprimat. Dar, acest mod de lucrudeterminã elongaåii diferite pentrufirele sitei, pe cele douã direcåii deåesere ceea ce face ca pigmenåiicernelurilor sã rãmânã ancoraåi înochiurile æi pe firele sitei în timpultransferului acesteia prin sitã peobiectul de imprimat. Acelaæi lucru seîntâmplã æi în cazul ecranelor care nusunt stabile æi pierd tensiunea uæor sauîn cazul celor foarte folosite, care întimp suferã pierderi de tensiune. Astfelse poate spune cã tensiunea ridicatãeste importantã în evitarea apariåiei

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider6

imaginilor fantomã, dar stabilitateaecranului este un factor cheie în acelaæisens.

Un alt parametru care cauzeazãapariåia imaginilor fantomã estefolosirea excesivã a agenåilor abrazivi.Agenåii abrazivi îmbunãtãåesc aderenåaemulsiei pe sitã (prin mãrirea suprafeåeide contact între firele sitei æi emulsie ).Dar aceætia se folosesc doar atunci cândsita este nouã. În cazul ecranelorrecuperate, înainte de emulsionare sevor folosi doar degresanåi.

Uscarea incorectã a emulsiei peecran este principala cauzã în apariåiaimaginilor fantomã care åin de emulsie.Umiditatea remanentã nu permiteformarea legãturilor chimice în emulsieîn timpul procesului de polimerizare aacesteia (etapa de expunere ) ceea ce vaconduce la un ecran subexpuspredispus formãrii imaginilor fantomã.

Subexpunerea ecranelor serigra -fice este un alt parametru de lucru carecauzeazã apariåia imaginilor fantomã.Din nefericire, nu toåi serigrafiætiiînåeleg cât este de importantãpolimerizarea completã a emulsiei. Aæacum am prezentat anterior, în etapa dedevelopare, emulsia nepolimerizatãcade æi firele sitei sunt expuse în moddirect operaåiei de imprimare, particulede pigment din cernealã ancorându-sepe acestea æi formând imaginilefantomã. În general, ecranele

subexpuse sunt dificil de recuperat.Utilizarea excesivã a solvenåilor

agresivi este un parametru de lucru carepoate fi controlat. Acest “obicei”slãbeæte rezistenåa firelor siteipermiåând astfel formarea imaginilorfantomã prin fixarea particulelor depigment din cernealã în firul sitei.

Curãåarea întârziatã a ecranelor decernealã este un risc în apariåiaimaginilor fantomã. Cu cât se înde -pãrteazã mai târziu cerneala cu atâtimaginile fantomã formate vor fi maidificil de îndepãrtat, mai ales în cazulcernelurilor pe bazã de solvent æi încazul multor cerneluri UV. Aplicareaunui solvent cu vitezã micã deevaporare pe suprafaåa ecranului dupãce cerneala a fost îndepãrtatã este unmod eficient de a îndepãrta imaginilefantomã.

Folosirea incorectã a chimicalelorpentru îndepãrtarea imaginilor fantomãcât æi aplicarea incorectã a tehnicilor derecuperare a ecranului conduc laîndepãrtarea tot mai dificilã aimaginilor fantomã. Unii serigrafiæti auimpresia cã îæi eficientizeazã timpul delucru scurtând procedurile derecuperare. Trebuie menåionat cã toatechimicalele pentru recuperareaecranelor serigrafice trebuie aplicate peambele feåe ale ecranului, cu o periecare permite pãtrunderea chimicalelor

Nr. 103 / 15.07.2014

7www.afaceri-poligrafice.ro

Legãtoria de asortiment(continuare din nr. 102/17.06.2014)

Astfel se introduce prima æiultima fasciculã a cãråii în falåulforzaåelor respective. Dupã coasereaæi întãrirea blocului cãråii, prinaplicarea tifonului æi încleiereacotorului, se unge margineaforzaåului aflat între prima æi a douasau ultima æi penultima fasciculã æise lipesc de fasciculele urmãtoare.

Tipul acesta de forzaå sefoloseæte la lucrãri de format mare.Are o deosebitã rezistenåã laînchiderea æi deschiderea cãråilor.

Pregãtirea coliåelor pentru a fiapoi asamblate necesitã uneoriadãugarea unor elementesuplimentare, necesare blocului decarte care nu sunt cuprinse în coalaimprimatã. Aceste elemente, aæacum am mai arãtat, sunt forzaåurile,despre care am scris mai sus æiplanæele despre care o sã arãtãm încontinuare.

Pregãtirea planæelor

Planæele sunt elemente ale cãråiicu rol tematic, formate din douã saumai multe pagini, în generalcuprinzând ilustraåii, hãråi, saudesene policrome sau monocrome æicare se ataæeazã coliåelor la interiorulsau la exteriorul acestora.

în jurul firelor æi clãtirea se va face subjet puternic de apã, tot pe ambele feåe.

Seriile mari de imprimat potgenera apariåia imaginilor fantomã,prin tensionarea diferitã a firelor înzona de imprimare æi în zona de non-imprimare. Astfel se creeazã impresiacã existã o imagine fantomã, care nuinfluenåeazã imprimarea. Se mai potforma æi aæa numitele imagini fantomãlatente care nu influenåeazã imprima -rea, care nu se vãd pe ecran când esteprivit la 90 de grade, acesta pãrând canou, ci se pot vedea doar dacã ecranuleste privit sub un unghi de 45 de grade.

Prezentare realizatã de d-na. Cristina UNGUREANUEDCG srl Bucureæti pe baza

articolelor publicate pe screenweb.

BULETIN INFORMATIV

8

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider

Planæele, pot avea de regulã,formatul cãråii sau un format maimare, în care caz, înainte de fixare decoliåe, trebuie pliate pânã la formatulcãråii.

Planæele se pregãtesc, sedesprind æi se curãåã, cu multã grijã,la fel precum se pregãtesc coliåele.Ele se ataæeazã coliåelor prin lipire înexteriorul lor, la cotor, prin lipire îninteriorul lor (la mijloc sau pe oricaredin file) tot la cotor.

Planæele pot fi de diferite tipuri,dupã felul de fixare a acestora æianume:

- planæe de douã sau patrupagini lipite pe exteriorul coliåei(fasciculei);

1 - planæe; 2 - stratul de adeziv; 3 - fasciculã; 4 - distanåa de la cotorul fasciculei pânã la

marginea planæei

- planæe mai lungi decât lãåimeafasciculei, care înainte de lipire sepliazã o datã, de douã ori, de trei ori,sau de câte ori vrem.

1 - planæe; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã

În cazul când planæele au æiînãlåimea dimensiune mai mare decâtînãlåimea fasciculei, se pliazã cuîndoituri perpendiculare între ele.

Pentru ca dupã lipire acesteplanæe sã poatã fi deschise în carte,pentru a fi studiate, ele se decupeazãpe rama albã.

1 - decuparea de la cotorul planæei; 2 - marginea de lipire

Dupã fãlåuire, aceste planæetrebuie sã aibã formatul ceva maimic decât al fasciculei (coliåei),pentru a nu fi tãiate îndoiturile lorcând blocul se taie în trei pãråi;

- planæe lipite pe un suport(paspartou), suport care de regulã seexecutã dintr-un carton duplexsubåire sau carton dosar.

1 - suport (paspartou); 2 - ramã tipãritã cucernealã sau tipar sec; 3 - ilustraåie;

4 - marginea de lipire a ilustraåiei pe paspartou;5 - marginea de lipire a suportului pe fasciculã

Nr. 103 / 15.07.2014

9

www.afaceri-poligrafice.ro

- planæe intercalate pestefasciculã sau introduse în fasciculã

1 - planæe; 2 - fasciculã

- planæe lipite în interiorulfasciculei

1 - planæe; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã

- planæe lipite cu întãriturã dehârtie sau pânzã la cotor. La acest tipde planæe este necesarã o ridicare arezistenåei fixãrii acestei fascicule.

1 - planæe; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã; 4 - întãriturã de pânzã sau hârtie

- planæe biguite la cotor - laaceste planæe este necesarã biguireacând ele sunt tipãrite pe hârtie groasãsau rigidã.

1 - planæe; 2 - strat de adeziv; 3 - fasciculã; 4 - big

- planæe la care marginea unsãse trage (se îndoaie) peste cotorulfasciculei

1 - planæe; 2 - adeziv; 3 - fasciculã

Fasciculele ce au fost pregãtitecu planæe cât æi cele ce au forzaå(prima æi ultima fasciculã) trebuie sã:

- fie încleiate rezistent æi corect(fãrã deviere, încreåituri, pete deadeziv, etc.);

- cotorul forzaåului sau alilustraåiei sã fie paralel cu cotorulfasciculei la o distanåã de 1,5 - 2 mm;

(continuare în numãrul urmãtor)

Prezentare realizatã

de dl. ing. Gheorghe Savu

BULETIN INFORMATIV

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 011 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro