| Date post: | 30-Nov-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | andreea-popa |
| View: | 82 times |
| Download: | 0 times |
Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism “Dumitru Motoc” GalatiProfilul:Servicii Specializarea: Lucrator hotelierAnul de completareAnul scolar: 2011- 2012
PROIECT
Absolvent Profesor coordonator Goghie Florina Ing.Obreja Anisoara
Sesiunea iunie 2012
Tehnica operatiunilor
intr-un hotel de 2 stele din
Bucuresti
CUPRINS
1.Argument.......................................................................................................
2. Prezentarea generala a BUCURESTIULUI...............................................
3. Potentialul turistic,natural si antropic............................................................3.1.Asezarea geografica si relief.............................................................3.2.Clima si precipitatiile.......................................................................3.3.Hidrologia.........................................................................................3.4.Vegetatia si fauna.............................................................................3.5.Vestigii istorice si edificii culturale................................................
4. Lacașe de cult și monumente disparute.......................................................
.5. Descrierea structurii de primire....................................................................
5.1. Clasificarea structurilor de primire...................................................5.2. Localizarea si descrierea hotelului TRIUMF................................5.3. Dotarea hotelului.............................................................................
6. Compartimente functionale...........................................................................6.1. Compartimentele de conducere si administrare...............................6.2. Compartimentele interne..................................................................6.3. Compartimentele functionale de servicii pentru clienti...................
7. Asigurarea calitatii in unitatea hoteliera.......................................................
Anexe...............................................................................................................
Bibliografie ....................................................................................................
1.Argument
Bucuresti este capitala României si este situată în Câmpia Română, la 60-100 m altitudine.
Oraşul Bucureşti este menţionat pentru prima dată în 1401 de hrisovul voievodului Mircea cel Bătrân.
In 1459 Vlad Tepeş ridică "Cetatea Bucureştilor", ca punct fortificat.
Oraşul a fost reşedinţa domnească în timpul lui Radu cel Frumos.
In 1554 turcii devastează oraşul care este refăcut în timpul domniei lui Pătraşcu cel
Bun. In 1659 devine capitala Ţării Româneşti.
Anul 1859, anul Unirii Principatelor, face din Bucureşti Capitala Principatelor Unite.
Primeste numele de Micul Paris, in perioada interbelica, datorita arhitecturii elegante si a elitei din Bucuresti.
Este cel mai mare oraş al României, cu o populaţie de peste 1.9 milioane de locuitori.
Principala arteră hidrografică care străbate Bucureştiul este Dâmboviţa.
Râul a fost canalizat în mai multe etape: 1865, iar ultima în 1985-1987
Oraşul este împânzit de lacuri: Cişmigiu, Lacul Morii, Titan, Drumul Taberei, Herăstrău, Tei etc.
In prezent Bucureşti este inima naţiunii române.
Este centrul politic, administrativ, economic, universitar, cultural şi turistic .
2. Prezentarea generala a
BUCURESTIULUI
Legenda spune ca Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante
mai probabile, București a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarșit de secol XIV.
Orasul Bucuresti se afla in sudul tarii, situat pe malurile raului Dambovita, este capitala si cel
mai mare oras din Romania, fiind totodata centrul cultural si guvernamental, aici aflandu-se cele
mai importante institutii ale statului. Bucurestiul este din punct de vedere al numarului de
locuitori al treilea oras ca marime din regiune.
Capitala Romaniei, centrul cultural si economic al intregii tari, a fost infiintat cu mai mult de
cinci sute de ani in urma si este cel mai potrivit punct de plecare pentru un tur al Romaniei. In
anii '30, Bucurestiul a fost supranumit "Micul Paris" datorita bulevardelor sale strajuite de
copaci. Aici se gaseste chiar si un Arc de Triumf, pe impresionanta Sosea Kisseleff care este mai
lunga decat Champs Elyses si pe care, in timpul primaverii, puteti admira splendoarea copacilor
infloriti. In ciuda planului extins de reconstructie din anii '80, Bucurestiul ramane un oras al
parcurilor, placut, plin de verdeata, cu cafenele deschise pe trotuare in timpul verii si barci de
agrement pe lacurile si raurile care il strabat.
București este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș, centru industrial și
comercial al țării. Populația de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul
să fie al șaselea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic
peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va
depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor
face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populație de aproximativ 430.000 de
locuitori.
Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1859 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare.
Orasul are o forma circulara, axele sale masurand circa 24 km pe directia N-S si circa 22 km E-V. Intre aceste limite, municipiul Bucuresti cuprinde sase sase sectoare administrative (numerotate de la 1 la 6), dispuse radiar, iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat din punct de vedere administrativ si Sectorul Agricol Ilfov extins in jurul Capitalei. Acest al saptelea sector al Capitalei a fost transformat la 24 septembrie 1996 in judet, cu resedinta in Bucuresti.
3. Potentialul turistic,natural si antropic
Prin funcțiile sale complexe, prin poziția in cadrul țarii și prin numeroasele obiective cu valoare
istorica, arhitectonica și de alta natura, Bucureștiul reprezinta unul dintre principale centre
turistice ale Romaniei. Bucureștiul se remarca prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale,
incepand de la Curtea Veche, ramașițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș - cel
care a fost fondatorul orașului și, totodata, sursa de inspirație pentru personajul Dracula -, la
biserici ortodoxe, la vile in stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinista din perioada
comunista și terminand cu Palatul Parlamentului, o cladire colosala cu șase mii de incaperi, a
doua ca marime in lume dupa Pentagon.
Cele mai importante obiective turistice ale municipiului București sunt: Ateneul Roman, Arcul
de Triumf, Palatul Bancii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul
Cișmigiu, Gradina Botanica, Parcul Herastrau, Muzeul Satului, Muzeul Național de Arta al
Romaniei, Muzeul Național de Istorie al Romaniei, Muzeul Național de Istorie Naturala
„Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc și altele.De asemenea, in București
se organizeaza, in fiecare an, Targul de Turism al Romaniei.
Pe langa obiectivele turistice antropice in care omul iși etaleaza maiestria, o importanța
deosebita o au punctele de atracție naturala concretizate prin minunatele locuri ale ținutului
istoric, cateva dintre acestea fiind: Lacul Venderelul din Masivul Farcau; Munții Rodnei ofera
un peisaj unic, cu bogații ale faunei și florii de neegalat.
Mai mare caldare glaciara de pe versantul nordic este iezeru, delimitata de nord și nord - est de
Culmea Pietrosului. In fundul caldarii se afla lacul glaciar Iezerul 1870 m in forma ovala, lung
de 80 m, lat de 70 m și cu o adancime de 1,8 m. Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe
platoul Izvoarele, Poiana Brazilor și Lacul Morarenilor in hotarul satului Breb. Flora și
vegetația acestor mlaștini pastreaza elemente nordice și relicte glaciare; Minele de sare de la
Ocna Șugatag și Costiui au facilitat construire prin prabușire a unor lacuri sarate. Unul dintre
aceste lacuri este Lacul Gavrila este cel mai intens lac din Romania.
Romania dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de
peste doua milenii a poporului roman in acest spațiu geografic.
Componentele potențialului turistic antropic, care se evidențiaza prin atractivitatea și
valoarea lor, se grupeaza in:
1. Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta:
a)Vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romaniei sunt numeroase, de mare valoare atat
pentru istoria, cultura si civilizația poporului nostru, cat si pentru cele universale.
Dintre acestea pot fi enumerate:
Cetațile dacice: Sarmizegetusa, de la Costesti si Blidaru din munții Orastiei;
Cetațile daco -romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde
se afla si ruinele podului Traian, Dierna Orsova; Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda);
Cetațile medievale: Sighisoara, Neamț, Suceava, Curtea Veche – Palatul Voievodal din
Bucuresti, Alba Iulia, Targoviște;
Cetați țaranesti fortificate: Depresiunea Brasovului, „Tara Barsei” Rasnov, Bod, Feldioara,
Prejmer, Teliu Maierus.
b) Monumentele istorice si de arta de o mare varietate reflecta evaluarea culturii si civilizației
autohtone, dar si influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat in contract intre cele mai
reprezentative se numara:
Manastirile Bucovina- Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Arbore, Dragomirna,
Neamț – Agapia, Varatec, Neamț, Oltenia – Tismana, Horezu, Govora, Cozia;
Bisericile: Biserica Neagra din Brasov; „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. - bisericile din lemn din
Maramures; Dragomiresti; Rozavlea
Castele si palate ca: Bran, Peles, Corvinestilor – Hunedoara, Mogosoaia, Cotroceni. -
monumentele de arta: Ansamblul Sculptural al lui Brancusi de la Marasesti, Turnul Chindiei de
la Targoviste si altele.
c) Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate, bogație si varietate,
reprezinta o atracție inedita a tarii noastre. Acestea includ:
2. Arhitectura si tehnica populara specifica, cele din zonele Bucovinei, Tarii Moților,
Maramures Dornelor; - creație artistica, producția mestesugareasca si artizanul se remarca prin
centrele de ceramica de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea si altele; centrele de prelucrare a
lemnului, incondeierea oualor, țesutul covoarelor, cojocaritul; - obiceiuri, tradiții populare
exemplu: Targul de Fete de pe Muntele Gaina, Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la
Sighetu Marmatiei; - costumele populare din zonele Arges, Muscel, Moldova, Oltenia,
Transilvania.
a) Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale, tradiția si
modernismul in cultura. - edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman, Operele din
București, Timișoara, Cluj, Palatul Culturii din Iasi, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa
Sfatului din Brasov -muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii, istorice,
știința și tehnica etnografica si arta. - evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale:
George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului, expoziții si targuri, serbari (Serbarile
Marii, Serbarile Zapezii); - Case memoriale Ipotești, Mircești, Stupca; - Muzee: Muzeul
Brukinthal – Sibiu, Muzeul „Antipa” Suceava; - Palate: Palatul Culturii – Iași; - Biblioteci:
biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia; - Sate turistice: Rucar, Bran, Fundata, Bogdan – Voda; -
Sate cu tradiții folclorice: Huda, Certeze, Prislop.
b) Potențialul tehnico – economic include: - baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra,
Vidraru, Porțile de Fier; - poduri: Podul de la Cernavoda; - Transfagarasanul si alte elemente
tehnico – economice care pot constitui atracții.
c) Potențialul socio – demografic cuprinde: - orașele care sunt atractive prin arhitectura
specifica, prin valorile de arta pe care le adapostesc sau evenimentele pe care le gazduiesc:
București, Cluj Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Oradea, Sighișoara, Iași, Bistrița. - localitațile
rurale care pe langa aceste valori ofera si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea
timpului liber.
3. POTENȚIALUL TURISTIC, NATURAL ȘI ANTROPIC
3.1. Așezarea geografică și relieful
Asezarea geografica
Bucureștiul se afla in sud-estul țarii, intre Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se afla in
Campia Vlasiei, care face parte din Campia Romana. La est se afla Baraganul, in partea de vest
Campia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Campia Burnazului.
Bucureștiul se afla situat pe malurile raului Dambovița, ce se varsa in Argeș, afluent al Dunarii.
Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orașului, precum Lacul
Herastrau, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și in centrul orașului exista un lac, in
Parcul Cișmigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oraș medieval, este inconjurat de Gradina
Cișmigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa
Cișmigiu in București mai exista și alte parcuri mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) și
Gradina Botanica (cea mai mare din Romania și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante
inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan
sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primariile de
sector. De remarcat este prezența nenumaraților maidanezi in parcurile și pe strazile capitalei.
Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atat prin valoarea
peisagistica cat și prin posibilitațile largi de practicare a turismului pe care le ofera. Principalele
atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic,
vulcanic); - stancile cu forma bizara; - fenomenele geologice. Relieful se constituie atat ca
atracție turistica de sine statatoare, stimuland practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și
recreerii, speoturismului cat și in suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, flora,
fauna).
3.2 Clima si precipitatiile
Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11°C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de „insula termica” pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C.
Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.PrecipitatiilePrecipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa mai maremicroclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai frecvent datorita impuritatilor din aermicroclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai scazute.
3.3.Hidrologia
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra
turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice
cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de
prezenta a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si
lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de
agrement. Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim
ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea
valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si
consta intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.).
Analizam hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste
perspective:
Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin
bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).Afluentii
Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)
Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina,
cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o
distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina,
Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt
rauri autohtone.Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand
Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului,
printre care cel mai important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu
anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au
impus o serie de amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta
parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a
fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare Crivina-
Arcuda.Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul
municipiului Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat
transformarea ei intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este
relativ mic: 0,61 mc/s, insa este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au
transformat regimul hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau,
Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele
apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe valea Colentinei
sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa
52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit
inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de
baraj antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent,
regularizat.Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de
revarsare.Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de
amenajare era supus unor puternice fluctuatii.Argesul curge pe la limita sud-vestica a
judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave, maluri subsapate, despletiri etc.
caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul stang este terasat si
evazat, cel drept este subsapat.Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea
nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului. Orientarea
lor generala este sud-vest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre
nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei: Cociovalistea, Vlasia, Valea
Snagovului si Valea Sticlariei.Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand
o zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si
lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul
Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.Raul Vlasia izvoraste din
padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii
inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.Valea Snagovului isi are obarsia din zona
Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-piscicola si
recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de campie, de aici, pe o lungime
de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu functie predominant
recreativa.Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta
lacul de baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.
Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in
relatie
directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului.
Sunt delimitate trei complexe acvifere subterane:
a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in „pietrisurile de Colentina”;
b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care
furnizeaza apa de buna calitate;
c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand
de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.In judetul Ilfov si in perimetrul orasului
panza freatica se afla la baza depunerilor de loess si loessoide (-;20, -;30 m).
Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza mult: in lunca
Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita - Colentina,
Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.
Lacurile
Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor
afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate
lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii,
Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea
obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica
foarte importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la
amenajarea, intretinerea si valorificarea lor.
3.4.Vegetatia si fauna
Vegetatia si fauna
Acest element al cadrului natural poate sa joaca un rol important in procesele de
dezvoltare a turismului de recreere si de agrement, deoarece rolul lui turistic, printre
altele, consta in efectul de margine si de insula -; gandind aici la padurile-parcuri din
zonele mai intens umanizate, ca Bucurestiul. Vegetatia si fauna, ca si relieful, clima si
hidrografia poate constitui obiectiv turistic chiar de sine statator, cea ce inseamna ca
poate avea o influenta puternica asupra turismului.
Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor lui s-au
produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei si faunei. In aceasta zona,
cu o retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat o bogata vegetatie forestiera. Insa
codrii Vlasiei s-au restrans treptat prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri
restranse: Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea
Snagov (cea mai extinsa). Din codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile:
Bufteanca, Vlasia, Pascani, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc si
Cioglia. Arealogic, ele sunt mai extinse in jurul lacului Snagov. Padurile din apropierea
capitalei au devenit locuri de agrement si de recreere, fiind in parte amenajate; padurile
Pasarea, Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa, Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt
locuri preferate pentru turismul de sfarsit de saptamana.
Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase: Quercus robur,
Carpinus betulus, Tilia argentea, Quercus cerris, Quercus frainetto etc. Arborii padurilor
din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea),
soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa),
lemn cainesc (Liqustum vulgare).
Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza asociatii de
nuferi albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse. Vegetatia de mal a
lacurilor mai adanci, reprezentata prin stuf, forma plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m.
In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile de vegetatie. Se
intalnesc cateva specii de mamifere: caprioara, iepurele, vulpea; fauna de camp este
reprezentata prin rozatoare: iepurele de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul,
hermelina.
Se gasesc si numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi, privighetori,
turturele, pitulici, sturzi, grauri etc.; langa acestea intalnim pasari cum sunt prepelita,
prigoriile, dumbraveanca, iar dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor
sunt rata si gasca salbatica, lisita, corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul, nagatul
si tiganusul.
In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna piscicola este reprezentata prin
stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul sportiv).
3.5.Vestigii istorice si edificii culturale
Ateneul Român Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.
Parcul Cismigiu
Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin
aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.
Cercul Militar National
Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.
Casa de Economii si Consemnatiuni
CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.
Biserica Stavropoleos
Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii. Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din 1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar turla de deasupra
naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el lucrind cu sarg pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru Zagoritz.
Hanul Manuc
In vechiul targ al Bucurestilor, incepand de pe la
1700, au existat cateva zeci de hanuri, unul mai pitoresc decat altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie, timp de aproape doua veacuri. Dupa originea ori starea sociala a ctitorului si dupa specificul acestor asezaminte comerciale, hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti", "manastiresti" sau "bisericesti", "boieresti" si "negutatoresti", desi toate aveau aceeasi menire economica, in cuprinsul vechiului targ. in cea din urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de departe una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey". Iata, pe scurt, povestea controversatului personaj istoric si a hanului care ii poarta numele pana in ziua de astazi.
Curtea Veche
Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si fundatii medievale aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele mai importante si mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg centrul istoric al Bucurestiului si al dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost pentru mult timp neglijate cu
exceptia catorva cercetari arheologice. In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar vizitarea Curtii-Vechi redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al Bucurestiului.
Catredala patriarhala
Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate
odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros de piatra ce
armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului)
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.
Arcul de triumf
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.
Muzeul Satului
In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma. La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea
peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).
4.Lacase de cult si monumente disparute
Biserica Sf. Nicolae-Sarbi, inceputul secolului al XVI-lea, demolata in 1985.
Biserica Crangași (1564) și cimitirul adiacent, distruse in 1986 pentru a face loc Lacului
Morii.
Biserica Alba-Postavari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolata in martie
1984.
Biserica Sf. Nicolae-Jitnița (1590) din Calea Vacarești, demolata in iulie 1986.
Cladirea Manastirii Mihai Voda, 1591, demolata in 1984.
Biserica Spirea Veche, secolul al XVI-lea, reinnoita in secolul al XVIII-lea, demolata in
aprilie 1984.
Biserica Enei (1611), avariata de o macara in timpul lucrarilor de reconstrucție dupa
cutremurul din 1977 și demolata in primavara aceluiași an. Acest lacaș de cult cu un
ansamblu important de pictura murala a fost prima victima a demolarilor regimului
ceaușist.
Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolata in iunie 1987, doar la
cațiva ani dupa renovare. Biserica era impodobita cu picturi de Dumitru Belizarie.
Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolata in iulie 1987. In timpul
demolarii a fost furata icoana daruita bisericii de catre Patriarhul Silvestru al Antiohiei la
1748.
Manastirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolata in 1985.
Biserica Olteni, ctitorita in 1696, demolata in iunie 1987. In 1821, in timpul luptelor dintre
eteriști și otomani, biserica servise arnauților drept loc de rezistența și fusese avariata
de bombardamente. Intre 1863 și 1865 biserica fusese restaurata in stil neogotic[27].
Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost parțial distruse, parțial furate
in timpul demolarii.
Aripile de nord și de est ale Manastirii Antim (1713-1715), demolate in 1984.
Manastirea Vacarești (1716-1722), cea mai insemnata manastire din București,
demolata intre 1984 și 1987. Dintr-o suprafața de cca 2.500 m² de fresca datand din
timpul edificarii au putut fi salvați de catre prof. Dan Mohanu și studenții sai de la
Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[28]. Pictura murala care
impodobea paraclisul locului de inchinare a voievodului a fost aproape complet distrusa,
cu excepția unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de
muncitorii șantierului de demolare.
Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurata in 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolata in
octombrie 1987. Odata cu biserica a disparut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai
vechi decat biserica.
Biserica Manastirii Pantelimon, 1750, demolata in 1986.
Casa boiereasca a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenita ulterior reședința
domneasca și completata sub Carol I, intre 1882 și 1885, cu un corp proiectat de catre
Paul Gottereau, a fost distrusa in 1927 de un incendiu și inlocuita cu Palatul Regal,
ridicat intre 1932 și 1937.
Biserica Izvor, 1785, demolata in 1984.
Biserica Sf. Troița-Izvor, 1804, descrisa de Barbu Ștefanescu Delavrancea in nuvela
Hagi-Tudose, demolata in octombrie 1987. Odata cu demolarea au disparut numeroase
obiecte de cult.
Teatrul Național, ridicat intre 1846 și 1852 dupa planurile arhitectului Joseph Heft,
demolat dupa avariile suferite din cauza bombelor germane din august 1944.
Cladirile de la sfarșitul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogoșoaiei.
Doua corpuri de cladire și capela Institutului Medico-Legal "Prof. Mina Minovici" din
1892, demolate in 1985. Capela din incinta instituției fusese o opera a arhitectului Paul
Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut in timpul demolarii: lambriurile și
stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrarii, pictura din absida altarului și
vitraliile executate in Franța la inceputul secolului al XX-lea.
Vilele și blocurile ridicate in perioada interbelica pe Splaiul Independenței, demolate
intre 1984 și 1987.
Biserica Gherghiceanu, 1939, demolata in 1984.
Biserica Crangași 2, 1943, demolata in 1982.
Biserica Margeanului, 1946, demolata in 1981.
Biserica Doamna Oltea, 1947, demolata in 1986.
5. Descrierea structurii de primire
Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incat sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Structurile de primire turistice pot fi clasificate dupa mai multe criterii.Dintre acestea cele mai importante sunt:
Dupa caracteristicile fundamentale1. Unitatile hoteliere si asimilate acestora sunt:-Hotel
In functie de nivelul de confort-de nivel mediu: 2-3 stele
In functie de amplasarea in teritoriu:-In statiuni de munte, balneare
In functie de regimul de functionare:-Deschise permanent
In functie de capacitatea de cazare (hoteluri) -Cu capacitate mare, 150-300 de camere.
5.1. Clasificarea structurilor de primire
In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2,1 stele
2. hoteluri apartament de 5, 4, 3, 2, 1 stele3. moteluri de 3, 2 1 stele4. hoteluri pt. tineret de 3, 2, 1 stele5. hoteluri de 3, 2, 1 stele6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele7. bungalouri de 3, 2, 1 stele8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele9. sate de vacanta de 3, 2 stele
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele 11.spatii d campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele 12.popasuri turistice de 2, 1 stele 13.pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele 14.pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete)
apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta 15.destinatie de 3, 2, 1 stele 16.structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fuviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
5.2. Localizarea si descrierea hotelului TRIUMF
Descriere
Aflat intr-un cadru pitoresc in apropierea Arcului de Triumf, este un hotel
unic,situat central la doar cateva sute de metri de Piata Victoriei,aproape de cele mai
frumoase zone verzi a capitalei.
Hotelul are o capacitate de 154 de locuri in camere cu unul sau doua paturi si
apartamente.
Restaurantul, de categoria lux, dispune de mai multe saloane elegante, insumand 120
de locuri.
Intotdeauna se poate aprecia un restaurant dupa cateva criterii clare: prospetimea
alimentelor, modul lor de pregatire si prezentare, serviciul prompt si, nu in ultimul rand,
curatenia. "Triumf"-ul deschis dupa 1990 publicului larg, corespunde intrutotul acestor
criterii. Ambianta este foarte placuta, atat in cele trei saloane, cat si in gradina de vara.
Hotel Triumf va propune o noua posibilitate de recreere in zona centrala a Bucurestiului,
intr-o zona verde, pe doua terenuri de tenis cu zgura si tuse sintetice, la dimensiuni
standard pentru a te mentine in forma si a face miscare alaturi de prieteni.Tenisul este
un sport care nu necesita o echipa numeroasa, ca la fotbal si nici nu se pierde prea mult
timp ca la golf.Marea atractivitate a tenisului de camp consta in faptul ca este un sport
accesibil la orice varsta, iar partenerii de joc se pot alege intre ei.
Oferim oaspetilor nostri 154 de locuri in camere confortabile dotate cu aer contidionat ,
un teren de tenis acoperit pentru a va petrece timpul liber intr-un mod cat mai placut si
de asemenea un restaurant, unde va puteti intotdeauna relaxa, servind o masa
delicioasa,micul dejun inclus, TV, se accepta plata si prin carti de credit, seif la
receptie,parcare gratuita pazita,terasa, acces la internet in lobby atat la pc cat si Wi-Fi –
gratuit, receptie 24/24 h, lift, acces animale s.a.
Atmosfera sa primitoare si serviciile de inalta calitate va vor imbia sederea si va vor
face sa doriti sa reveniti aici, la urmatoarea dvs vizita cand veti avea nevoie de cazare
in Bucuresti.
In prezent HOTEL TRIUMF este administrat de Sucursala de Reprezentare si Protocol
Triumf, parte a Administratiei Patrimoniului si Protocolului de Stat
5.3. Dotarea hotelului
Oferim oaspetilor nostri 154 de locuri in camere confortabile dotate cu aer
condtidionat , un teren de tenis acoperit pentru a va petrece timpul liber intr-un mod cat
mai placut si de asemenea un restaurant, unde va puteti relaxa intotdeauna, servind o
masa delicioasa,micul dejun inclus, , se accepta plata si prin carti de credit, terasa,
acces la internet in lobby atat la pc cat si Wi-Fi – gratuit, receptie 24/24 h, lift, acces
animale ,televiziune prin cablu accesibila in camere,camere cu balcon,camere cu aer
conditionat, pastrare obiecte de voloare in caseta de valori – gratuit, parcare in curtea
hotelului pazita pe timpul noptii –gratuit, restaurant dotat cu instalatie de sonorizare si
aer conditionat, doua terenuri de tenis acoperite pe durata iernii,coafor/frizerie s.a.
Putem spune ca cele trei stele ale hotelului reflecta cele trei caracteristici de baza ale Complexului Hotelier Triumf si anume: * Puterea detaliului,atmosfera placuta, linistita si exclusivista care te întâmpina de la receptie;* Calitatea dotarii fiecarei camere, calitatea personalului calificat care este la dispozitia oaspetilor nostri 24de ore din 24; * A -2-a stea este cea care o deosebeste de celelalte hoteluri din zona Bucurestiului.
Organizari Evenimente la Hotel Triumf :
Restaurantul nostru cu cele trei saloane ale sale concepute ca un tot unitar, poate
gazdui o serie de evenimente, cum sunt:
- aniversari, nunti si alte evenimente familiale;
- mese festive cu ocazia sarbatorilor traditionale si a Anului Nou;
Hotelul cuprinde:
* servicii de secretariat pentru clientii hotelului * depozitarea si pastrarea temporara a bagajelor. * comenzi taximetrie * transportul bagajelor la intrarea si iesirea clientilor din hotel * internet wireless Sala de conferinta. * capacitate 40-90 locuri * o suprafata de 60 mpAre în dotare toata aparatura tehnica necesara pentru buna desfasurare a oricarui tip de eveniment: sonorizare , video proiector ecran electric pentru prezentari,creion laser,internet wireless
Parcarea privata a hotelului:* are 25 de locuri protejate prin supraveghere video dublata de paza umana
Spatiile hoteliereUnitatile de cazare sunt construite, dotate si decorate pentru a raspunde unei cerinte de baza: satisfactia clientului
Acestea sunt concepute si organizate , din punct de vedere al spatiilor lor, in doua parti distincte:
Spatiile destinate clientelei – sunt locurile in care circula intreaga clientela a hotelului impreuna cu personalul care isi desfasoara activitatea in cadrul acestora;
Spatiile rezervate proceselor de productie si administrative- sunt locurile in care circula ,in general,numai lucratorii unitatii.
Spatiile rezervate clienteleiAceasta categorie de spatii include :Spatiile de folosinta comunaSpatiile de cazareSpatiile de alimentatieSpatiile de folosinta comunaSpatiile de folosinta comuna exterioare- se grupeaza in doua categorii :
1.Spatii cu functie de primire –receptie Acces auto si pietonalAlei pietonale si spatii verziParcariSpatiile aflate la intrarea in hotel, scari,rampe destinate facilitarii accesului persoanelor cu deficiente fizice.
2.Spatii cu functie de ambientare: gradini, parcuri, elemente decorative (fantani, stalpi lumina, garduri, banci).
Spatiile de folosinta comuna interioare includ:1. Spatii de primire cu functii de primire-receptie:Intrarea in unitatea hotelieraHolul hotelului (receptiei)
2.Spatii cu functii comerciale: birou de turism, birou ,,rent-a-car’’, magazine diverse, saloane de infrumusetare.
Spatii cu alte destinatii:1. Sali polivalente (care se pot adapta si folosi pentru intalniri,consilii , banchete,expozitii, seminarii, etc.), spatii pentru birouri;
2. Spatii cu functii de agreement si sport:Interioare: masaj, sala de jocuri (bowling, billiard), sali de spectacole;Exterioare: terenuri de sport (tennis, minigolf), piscina.
3. Spatii destinate circulatiei: ascensoare, scara principala, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri si culoare.
6. Compartimente functionale
Compartimentele functionale se pot constitui atat in cadrul unui hotel cat si in cadrul unui restaurant. Acestea sunt compartimente optionale.Compartimentele operationale sunt compartimentele in care se fundamenteaza deciziile adoptate de conducere, care asigura buna functionare a unitatii.Clasificarea compartimentelor functionale:
- De resurse umane- Financiar-contabil- Tehnic-administrativ- Vanzari marketing
Compartimentul de resurse umaneAsigura gestionarea efectivelor de resurse umane asigura gestionarea efectivelor de personal din cadrul intreprinderii.Aici se desfasoara urmatoarele activitati:Recrutarea, selectia si incadrarea personaluluiNormarea si salarizareaMotivarea,evaluarea si promovarea personaluluiInstruirea profesionalaProtectia sociala a personaluluiElaborarea graficului de lucru
Compartimentul financiar-contabilAsigura gestionarea mijloacelor financiare de intreprindere si evidenta valorica a proceselor economice desfasurate in cadrul intreprinderii.Activitatile desfasurate sunt:Plata furnizorilor si a prestatorilor de serviciiIncasarea contravalorilor serviciilor prestatePlata fortei de munca Intocmirea documentelor contabile : bilant,balanta, fisa contabilaEvidenta primaraElaborarea bugetului
Compartimentul tehnico-administrativ asigura:Intretinerea instalatiilor sanitare,electriceIntretinerea sistemelor de incalzire si climatizareIntretinerea echipamentelor specifice
Compartimentul marketing-vanzari are rolul de a genera noi incasari,de a promova intreprinderea prin publicitate, relatii publice. Acest compartiment asigura:Elaborarea studiilor de piataPromovarea intreprinderiiParticiparea de targuri si expozitii Intocmirea unor situatii si rapoarte periodice.
6.1. Compartimentele de conducere si administrare
Resurse umane
Nu este numai compartimentul care controlează şi pune la punct actele angajaţilor hotelului, înca-sările salariale sau procedurile de angajare şi licenţiere; acest compartiment adevenit astăzi extrem de productiv în viaţa unui hotel. Condus de către un director de resurseumane,
compartimentul încearcă să valorifice la maximum potenţialul fiecărui lucrător, angajat pe baza unei selecţii riguroase.
Scopul final este obţinerea unui personal antrenat, puternicmotivat, conştient de rolul său în construirea imaginei casei.
Economic
Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activităţii financiare, sub toateaspecte-le ei gestionare şi patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat şi până lacontrolul întregii activi-tăţi economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reţele de analize, previziuni, documente contabile şi bilanţuri, care nu lasă loc improvizaţiilor sau aproximărilor,întocmeşte rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale şi anuale. Aceste rapoarte sunt adevărate“barometre” pentru conducătorii diferitelor comparti-mente şi pentru directorulgeneral,oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.
Marketing şi Vânzări
Este cosiderat vital pentru existenţa programatică a hotelului; rezultatele muncii lui – mereu proiec-tată către exterior prin cunoaşterea şi exploatarea tuturor pieţelor existente şi potenţiale – asigură exce-lente rezultate financiare şi atingerea obiectivelor propuse.
Statistică, Programare, Dezvoltare
Condus de un specialist în analiză gestionară şi prognoză, compartimentul – numit uneori“Centrul de elaborare date” – adăposteşte inima sistemului informaţional al hotelului; aici seelaborează perma-nent statistici şi rapoarte, dar şi propuneri legate de efectele unor eventualeinvestiţii, a achiziţionării şi exploatării unui utilaj, sau a utilizării raţionale a personalului unuianumit sector. Centralizarea datelor şi transmiterea informaţiilor necesare gestionării şicontrolului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare şi modernizare. De aceea, acest compartiment constituie, pentru celelalte compartimente şi sectoare, ba-za eventualelor erorisau a schimbăriii radicale a planului de acţiune
6.2. Compartimentele interne
Aprovizionare
Coordonatorul acestui compartiment, specialist şi bun cunoscător al conceptelor modernelegate de depozitarea, păstrarea şi conservarea mărfurilor, dar şi a tehnicilor de evaluare a pieţelor şi furnizo-rilor, determină necesarul de materii prime, materiale şi ustensile necesaredesfăşurării
activităţii hote-liere în condiţii optime. În acest scop, se încheie contracte deaprovizionare cu furnizorii aleşi, se recep-ţionează mărfurile, care ulterior se depozitează, iar apoi se gestioneazăprin distribuire către colaborato-rii aflaţi în diferitele sectoare ale hotelului.
Întreţinere
Condus de obicei de către un inginer sau tehnician experimentat, acest compartimentasigură exis-tenţa în condiţii de normalitate a hotelului. Întreţinerea hotelului, în concepţiaactuală, prevede sisteme raţionale de proiectare, cu rază lungă de acţiune, a celor mai moderneechipamente şi instalaţii, capabi-le să menţină în bună stare întregul patrimoniu material alhotelului şi să îi asigure exploatarea econo-mică.În hotelurile mari, existenţa unui compartiment de întreţinere bine organizat devineindispensabilă. Astfel, ateliere şi echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente afuncţionalităţii clădirilor, spaţiilor, instalaţiilor echipamentelor, dotărilor şi obiectelor deinventar, in vederea prevenirii şi remedie-rii eventualelor defecţiuni.Orientarea generală a unităţilor ospitaliere medii şi mici, este legată însă de reducereadimensiuni-lor acestui compartiment; se doreşte existenţa unui numaăr minim de lucrători policalificaţi şi apelarea – în situaţii critice – fie la compartimentul dipecerizat al companiei(societăţii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare.
Paza
Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seamă în cadrul marilor complexe, fiindconsi-derat de către specialişti serviciul cel mai puţin ospitalier din cadrul hotelului, deşi, fărăîndoială, extrem de util. Lucrătorii din acest compartiment răspund de supravegherea hoteluluiîn vederea prevenirii e-ventualelor acţiuni îndreptate împotriva vieţii sau bunurilor oaspţilor.Dar şi pentru protejarea clădirilor, spaţiilor, echipamentelor şi dotărilor hotelului.
Cel mai adesea însă, acest compartiment se rezumă la activitatea unui detectiv al hoteluluiîn fie-care tură, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor şi acţiunile de evacuare ahotelului în caz de forţă majoră, supervizând totodată personalul operativ în acţiunea acestuiade supraveghere a vieţii şi bunurilor clienţilor
6.3. Compartimentele functionale de servicii pentru clienti
După cum se poate vedea în schema anterior prezentată, nivelul care constituie nucleulcomparti-mentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentruclienţi. Este normal să fieaşa, deoarece acesta este producătorul celor două servicii hoteliere de bază, respectiv cazarea şimasa: acest nivel este compus din două mari compartimente: Cazare (Rooms Division) şiRestauraţie
(Food and Bevera-ge Division).Schema următoare prezintă subdivizarea acestor două compartimente.Activitatea compartimentului de restauraţie constituie obiectul multor lucrări despecialitate aparţi-nând unor reputţi autori români.
Compartimentul de cazare este structurat, în funcţie de caracteristicile individualizante ale principa-lului serviciu hotelier de bază, în două sectoare: sectorul de recepţie (Front Office) şi sectorul de etaj (Housekeeping)
Sectorul de recepţie
- este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul dinmomentul intrării aces-tuia în unitatea ospitalieră şi până în momentul în care o părăseşte; demulte ori contactul se menţine şi după plecarea clientului. Ca arie de acţiune, acest sector acoperă o parte a spaţiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spaţiile verzi, peronul)şi spaţiul cunoscut în general sub denumirea de “hol de primire”, începând de la intrarea principală în hotel şi terminând cu liniile de acces către etaje (lifturi, scări principale) sau cu spaţiile comune specializate (saloane de recepţii şi conferinţe, baruri, restaurante, etc.). înfuncţie de capacitatea şi categoria hotelului poate exista un şef de recepţie, funcţie încadrabilă în nivelul managerial inferior. Prerogativele funcţiei pot fi delegate asistentului şefului de recepţie, care este în general şeful fiecăreia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnică a sectorului.
Serviciul de etaj
Cazarea, serviciul de bază proritar al hotelului, presupune din punctul de vedere al clientului, un spaţiu individual securizat, igienic, funcţional, comod şi plăcut. Toate acesteaconduc la ideea că parte din elementele clitativ superioare ale acestui serviciu ca dimensiunereală a ospitalităţii depind de sectorul de etaj.
Denumirea de “etaj”, consacrată în limbajul de specialitate, provine din limba franceză(arealul de origine al hotelăriei moderne).
Ea este utilizată cu aceleaşi valenţe în toate limbile deorigine latine şi are o dublă explicaţie: pe de o parte faptul că cea mai mare suprafaţă asectorului este ocupată, în orice unitate hotelieră de spaţii de cazare, iar pe de altă parte, acestespaţii de cazare se află amplasate în mod tradiţional, “la etaj” (din motive de securitate şi derespectare a discreţiei asupra intimităţii oaspete-lui).
Din necesitatea de a gospodări spaţiile decazare, de a le menaja şi întreţine din punctul de vedere al curăţeniei şi igienizării, activitatea s-a extins firesc şi asupra celorlalte spaţii în care hotelul îşi desfăşoară activitatea
7. Asigurarea calitatii in unitatea hoteliera
Calitatea serviciilor este definita in standardul 1 SO 8402:’95 ca proprietatile si caracteristicile altor servicii care le confera acestora aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate si implicite ale clientilor.
Spre deosebire de calitatea bunurilor materiale, calitatea serviciilor implica o comparative intre serviciul furnizat de prestator si asteptarile clientilor
Calitatea serviciilor este mai greu de realizat decat calitatea bunurilor materiale ,nivelul calitatii serviciilor fiind mai dificil de determinat in momentul in care serviciile sunt produse.
Satisfacerea clientului reprezinta componenta umana, care trebuie sa fie una din preocuparile importante ale firmelor prestatoare de servicii, pentru imbunatatirea acestora. Cu toate acestea exista anumite norme de calitate ce trebuie respectate de lucratorul din alimentatie.
Responsabilitatile prestatorilor de servicii
Principalele obligatii ale prestatorilor de servicii , conform OG 21/1992:
Sa foloseasca,in cadrul serviciilor prestate, numai produse si procedure sigure si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos;
Sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora
Sa asigure prestarea serviciilor in conditiile tehnice stabilite de producator ,precum si in conditii igienico-sanitare conform normelor in vigoare;
Sa raspunda pentru prejudicial actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat
Prestarea serviciilor sa se face in locuri si in spatii autorizate, fiind obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, autorizatiei de functionare,precum si afisarea si respectarea orarului de functionare.
8.Concluzii
Resursele turistice ale României o situează printre ţările cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse în valoare datorită acumulărilor din ultimul timp în procesul de reformă, ce vizează descentralizarea şi privatizarea acestui sector important al economiei. Sectorul privat hotelier din Bucuresti a înregistrat o dezvoltare şi modernizare, astfel, reunind tradiţia de mai multe secole a ospitalităţii cu restricţiile unei gestiuni performante, activitatea din Hotel Intercontinental se desfăsoară astfel încât să menţină o poziţie bună pe piaţă şi în faţa concurenţilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioară; obţinerea unui raport
bun calitate/preţ; printr-o oferta cât mai mare şi vastă pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor şi a confortului. Există persoane care plătesc sume mari pentru un sejur deosebit şi de calitate, deci, calitatea şi satisfacerea clienţilor devine o forţă majoră care trebuie îmbunătăţită nelimitat, pentru că însuşirea acestor calităţi poate determina avantaje mari.
Anexe
Fisa de Rezervare/ anunatare a sosirii si plecarii clientilor:
D-L/D-na/D-ra……………………………………………………………………………...
Data sosirii…………………………….Data plecarii………………………………………
Ora estimative a sosirii………………………………..Nr.de nopti………………………..
Tipul camerei………………………Nr.de camere………………………………………....
Nr.de personae……………………………Tariful comunicat……………………………...
Adresa/domiciliu/…………………………………………………………………………...
Persoana de contact…………………………………………………………………………
Numele companiei………………………………………………………………………….
Telefon………………..Adresa……………………………………………..........................
………………………………………………………………………………………………
Telefon/fax………………………………………………………………………………….
Modul de plata……………Garantarea rezervarii………………………………………….
Carte de credit nr…………………………………………………………….......................
Observatii…………………………………………………………………….......................
Confirmare:Da/Nu………………………………………………………………………….
Preluat……………………………………………………………………………………....
Data………………………………………………………………………………………
Situatia camerelor:
După cum se poate vedea camerele se găsesc pe rânduri, cu numărul fiecărei şi codificate pe culori, funcţie de tipul camerei (single, double, etc.), iar pe coloane avem zilele.
Aici se poate urmări foarte uşor starea camerei, dacă este rezervată, daca s-a confirmat rezervarea, anulări de rezervări.
Voucher
Agentia……………………………………………………………………………………...
Data………………………………….Licenta de turism nr………………………………...
Nume…………………………………Prenume……………………………………………
Hotel…………………………………………………………………………………….......
Adresa………………………………………………………………………………………
Telefon……………………………………………………………………………………...
Servicii incluse……………………………………………………………………………...
Tip Camera…………………………..Nr Camerei…………………………………………
Data intrarii………………………………………………Data iesirii……………………..
Servicii de masa…………………………………………………………………………….
OBSERVATII: Acest vouchere este valabil ca dovada a platii numai pentru serviciile mentionate mai sus; orice alt serviciu va fi platit de catre client direct furnizorului.In cazul in care doriti prelungirea sejurului va rugam asigurati-va ca furnizorul a luat la cunostiinta si a semnat cererea dumneavoastra/voucher-ul.Returnarea banilor se va face numai in prezenta acordului scris/voucher-ului semnat de furnizor.
Agent………………………………………………………………………………………..
Telefon de Urgenta…………………………………………………………………………
Semnatura si Stampila ……………………………………………………………………...
Formular pentru inregistratea mesajelor
Catre……………………………Camera Nr……………………………………………….
ATI FOST CAUTAT LA TELEFON
De CATRE………………………………….De la………………………………………...
○ Va rugam sa ne sunati dvs ○ Ne vom intalni○ Va mai sunam
Mesaj………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Preluat de …………………………………………………Data…………………………...
Semnatura Client………………………………….
Chestionare
Cel mai important lucru pentru unitatea turistica,este opinia clientilor,Multumirea si gradul de satisfacere al clientilor privind serviciile oferite.
1.Ati apelat vreodata la serviciile Hotelului Arena ?
□ Da□ Nu
2.Prin ce surse ati ales Hotelul Arena?○Internet○Agentie ○Companie○Presa scrisa ○Altele 3. Cu ce ati calatorit ?○Avion ○Tren○Masina
4.Care sunt principalele motive pentru care ati apelat la Hotelul Arena?
□Raportul calitate pret comparative
□Seriozitatea Hotelului
□Conditiile de servire
□Componenta si abilitatile personalului
□Amplasarea
□Sistemul de plata
□Altul……………………………………….............
5.Cat de multumit sunteti de serviciile oferite de Hotelul Arena?
□Foarte multumiti
□Multumiti
□Nici multumiti,nici nemultumiti
□Nemultumiti
6.Serviciile noastre Personal receptie:Amabilitate Excelent □Bun □Satisfacator□Nesatisfacator□
Camera Confortul: Excelent □Bun □Satisfacator□Nesatisfacator□ 7.V-ar placea sa reveniti la Hotel Arena? Da□ Poate□ Nu □
Tarife practicate la Hotel Triumf Bucuresti
Oferta de cazare a Hotelului Triumf, pentru categoria 2 stele, este urmatoarea:
- APARTAMENT - 350 RON
- CAMERA DUBLA - 236,90 RON
- CAMERA SINGLE - 164,80 RON
Tarife practicate la Hotel Triumf pe perioada weekendului:
- APARTAMENT (2 locuri) - 278,10 RON
- APARTAMENT ( 1locuri) - 254,93 RON
- CAMERA DUBLA (cada) - 193,13 RON
- CAMERA DUBLA ( cada - regim single) - 146,78 RON
- CAMERA DUBLA (dus) - 169,95 RON
- CAMERA DUBLA (dus - regim single) - 131,33 RON
- CAMERA SINGLE ( cada) - 131,33 RON
- CAMERA SINGLE (dus) - 115,88 RON
Tarifele prezentate sunt exprimate in lei/zi/camera si cuprind micul dejun, taxa locala si TVA.
Va facem cunoscut ca acceptam ca mijloc de plata cardul de credit Visa si Mastercard.
Detalii Contact Hotel Triumf Bucuresti
Hotel Triumf**
Adresa: Bulevardul Kiseleff, nr. 12,Bucuresti
E-mail: [email protected]
Telefon: 0771.269.684
Fax: 031.817.30.32
Galerie foto
Bibliografie
http://www.hotelbucharest.ro/prestatori_desc.php?s_codprest=818
http://www.sapteseri.ro/ro/detalii-loc/hotel-triumf/bucuresti/
http://www.bucharesthotels.ro/hotel-triumf-bucuresti.html
http://hoteluri.bucharest-guide.ro/hotel-triumf.htm
