Ocupaţiile de bază ale locuitoriilor României au fost încă din cele mai vechi timpuri agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase şi intracolinare precum şi de numeroase înălţimi montane, dezvoltarea culturilor agricole şi pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiţii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor şi fructelor

Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse din carne, produse lactate, specifice prin gust, arome folosite, precum şi prin tehnicile de elaborare.

Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influenţată de bucătăria balcanică, germană, sârbească, italiană, şi maghiară, dar nu numai, ştiut fiind faptul că diversitatea gusturilor şi rafinamentul preparatelor din toate ţările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradiţiilor popoarelor.

Prin formarea sa daco-romană cultura gastronomică a poporului român a moştenit numeroase obiceiuri culinare:

de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniţial al termenului latin placenta,

turcii au adus ciorba de perişoare,

grecii musacaua, de la bulgari există o largă

varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca,

iar şniţelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare şi uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcţie de preparatul final obţinut. Ea era folosită foarte des în alimentaţia ţăranilor agricultori şi a crescătorilor de animale şi înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obţinută în gospodărie prin prelucrarea manuală.

Iata cateva dintre mancarurile care cu siguranta le-am servit macar odata : Ardei umpluţi · Cârnaţi · Caltaboşi Ciulama · Chiftele · Chişcă · CiorbăCiorbă de burtă · Ciorbă ţărănească · Ciorbă de peşte Colivă · Drob · Ghiveci · Iahnie· Mămăligă · Mititei · Musaca · OstropelPapricaş · Pârjoale · Pilaf · Piftie · Rasol · SaramurăSarmale · Slănină · Tochitură · Varză călită · Zacuscă

Bogăţia dealurilor şi colinelor româneşti aduce după sine recolte bogate de struguri, şi fructe precum: merele, prunele, cireşele, caisele, piersicile, corcoduşele, vişinele, în România existând instituţii numeroase specializate în obţinerea Vinurilor naturale şi a băuturilor din fructe. Acestea însoţesc adeseori bogăţia meselor, mai ales în zilele de sărbătoare

Una dintre cele mai importante băuturi este vinul, ţara noastră având o bogată tradiţie în prepararea lui. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piaţa de export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale (Fetească, Grasă, Tamâioasă) dar şi universale Merlot, Muscat Ottonel.

Berea este şi ea consumată cu plăcere de către români, însoţind adeseori alimente din bucătăria tradiţională românească.

O altă băutură preferată de români este ţuica (rachiul de prune, pălinca, obţinute prin distilare), România fiind al doilea mare producător mondial de prune.

Bucătăria din Moldova –

se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate şi gustoase. La prepararea mâncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi peştele, dar şi carnea de porc, vacă, vânatul, precum şi legumele, laptele, ouăle şi brânzeturile. Ciorbele se acresc cu borş, se îmbunătăţesc cu smântână şi ouă.

Nu putem vorbi despre bucătăria moldovenească dacă nu amintim de preparate cum ar fi:

cighir moldovenesc, chişcă moldovenească, pui la ceaun cu mujdei de

usturoi şi mămăliguţă, ciorbă de potroace, borşul moldovenesc, saramură de peşte, sarmale cu mămăliguţă, pârjoale moldoveneşti Cozonacul si pască

moldovenească, poale-n brâu plăcintă cu dovleac

Ultima si cea mai gustoasa : tochitură moldovenească