Brucelozele mamiferelor

Bruceloza porcina

Bruceloza porcina este o boala infecto-contagioasa, produsa de Brucella suis, care afecteaza porcinele domestice si salbatice, manifestata in principal prin avort, tulburari de reproductie, abcese subcutanate, artrite, orhite si orhiepididimite.

Epidemiologie

• In mod obisnuit apare la porcii ajunsi la maturitate sexuala, care se imbolnavesc de la alti porci, cu sau fara semne clinice de boala, cu care au venit in contact direct.

• Transmiterea: digestiva sau genitala• Sursa primara care contamineaza apa sau furajele o reprezinta

invelitorile si lichidele fetale, avortonii si secretiile vaginale postavortive.

• Purceii mici se pot infecta si prin supt.• Mucoasa conjunctivala si nazala sau pielea lezionata pot fi de

asemenea porti de intrare pentru germeni.• Cand boala apare pentru prima data intr-un efectiv, avorturile

apar in masa, afectand pana la 50-60% din scroafele si scrofitele gestante.

Patogeneza

• Poarta de intrare este reprezentata cel mai adesea de o mucoasa, apoi brucelele strabat bariera limfatica si traverseaza limfonodurile regionale, dupa care intra in torentul circulator.

• Bacteriemia apare dupa 1-2 saptamani, pana cel mai tarziu Ia 5-6 saptamani post-infectie, si dureaza aproximativ 5 saptamani, dupa care poate reaparea cu intermitenta, pe o durata de cateva luni.

• Brucelele circula prin sange inglobate in citoplasma neutrofilelor si macrofagelor, la adapost de factorii umorali de aparare ai organismului. In aceasta faza ele ajung in toate tesuturile, unde raman cantonate in limfonoduri, mai ales in cele mandibulare, faringeale, gastro-hepatice si iliace, in peretele uterin, placenta, splina, glanda mamara, ficat si vezica biliara.

Tablou clinic• La porcine localizarea genitala este mai frecventa decat la alte specii.• Se semnaleaza avorturi intr-o proportie crescanda, infertilitate, repetarea

caldurilor si apoi orhite, schiopaturi, parapareze.• Daca infectia s-a produs in timpul montei, avorturile apar in general in luna a

doua de gestatie, sau chiar mai devreme, iar daca infectia s-a produs dupa monta, avortul se poate produce in orice faza a gestatiei. Avorturile timpurii pot trece neobservate.

• Dupa avort scroafele se remit complet relativ repede, cu exceptia catorva cazuri in care mai prezinta scurgeri vaginale timp de 1-2 saptamani.

• La masculi infectia brucelica este in general mai evident manifestata clinic si mai persistenta in timp. La inceput apare o alterare a starii generale, insotita de febra, care trece de obicei neobservata, dupa care se pot remarca stari de infertilitate, reducerea libidoului, orhite si orhiepididimite, iar mai tarziu pot sa apara chiar atrofii testiculare.

• In afara de localizarile genitale, mai pot aparea artrite purulente la nivelul membrelor si articulatilor intervertebrale, insotite de tulburari locomotorii si paraplegie, abcese subcutanate in limfonoduri si mai ales in mamela la scroafe.

Orhita

Sursa: http://www.vet.uga.edu/vpp/archives/nsep/Brazil2002/brucella/Images/orchidis.jpg

Tablou morfopatologic

• Femele: chisti ovarieni si uterini, endometrita brucelica miliara si inflamatie supurativa difuza a cotiledoanelor si membranelor placentare.

• Masculi: focare necrotice, granuloame, abcese, degenerarea parenchimului testicular.

• In ficatul avortonilor, dar si al adultilor se pot gasi granuloame miliare care contin celule gigante, epitelioide, neutrofile si aflux limfocitar, cu centrul cazeos sau necrotic.

• Unele limfonoduri sunt marite in volum, cu noduli miliari.• Artrite si periartrite serofibrinoase, localizate la nivelul

epifizelor oaselor lungi sau intervertebral, precum si cele difuze sau incapsulate sub forma de abcese.

Orhita si epididimita

Sursa: http://atlas.fmv.utl.pt/ap_genital_m/gen_015.htm

DiagnosticDiagnosticul de suspiciune: ori de cate ori apar avorturi si alte tulburari

de reproductie.• Diagnosticul diferential trebuie sa aiba in vedere: leptospiroza,

sindromul SMEDI si boala lui Aujeszky.Diagnosticul de confirmare: • Izolare si identificare: frotiuri si insamantare pe medii adecvate din

probele de laborator: avortoni, placenta, limfonoduri, testicule cu leziuni, organe cu leziuni, abcese, secretii uterine.

• Examene serologice: • Reactii de aglutinare: reactia de aglutinare pe lama sau lenta, in

tuburi, reactia de aglutinare cu antigen brucelic tamponat (ABT) la pH 3,65 (Buffered Brucella Antigen Test). In Romania se practica testul rapid cu roz bengal.

• RFC• ELISA

Profilaxie

• Achizitionarea de animale numai din efective indemne• Carantina profilactica si controlul serologic in timpul

acesteia.• Evitarea contactului cu alti porci si cu ale animale care

ar putea fi infectate cu Brucella suis, printr-o cat mai buna izolare a fermei.

• Supravegherea permanenta a efectivului prin controlul reproducatorilor.

• Nu se practica imunoprofilaxia

Combatere

• Odata diagnosticul de bruceloza confirmat, se declara oficial boala si se declara carantina.

• Singura metoda valabila de combatere o reprezinta asanarea prin depopulare totala si repopularea cu un efectiv indemn, dupa o prealabila curatenie si dezinfectie riguroasa.

Bruceloza ovina si caprina

Bruceloza ovina si caprina este o boala infecto-contagioasa, produsa de Brucella melitensis, manifestata in principal prin avort, tulburari de reproductie,orhite si orhiepididimite.

Epidemiologie

• Cele mai receptive par sa fie caprele si in mai mica masura ovinele, si de asemenea, adultele in comparatie cu tineretul.

• Animalele bolnave reprezinta principalele surse primare de infectie. Eliminarea germenilor are loc in special in momentul fatarilor si avorturilor, dar si ulterior, cateva saptamani. Sunt foarte bogate in brucele invelitorile fetale, lichidele fetale, avortonii, secretiile uterine, laptele si mai putin alte secretii sau excretii.

• Transmiterea bolii se face pe cale genitala sau digestiva.• Aparitia bolii intr-un efectiv este de regula exploziva, dat fiind

caracterul grupat al montelor si fatarilor pentru speciile respective, afectand 90% din femelele gestante.

Tablou clinic• Manifestarile clinice sunt mai severe la capre decat la oi.• Indiferent de momentul infectiei, principala manifestare clinica a bolii este

avortul, cu sau fara semne prodromale (neliniste depresie, scurgeri vaginale muco-purulente). Nu toate femelele avorteaza, insa fatarea la termen se face cu produsi neviabili.

• Retentiile placentare si endometritele sunt mai rare decat la bovine, dar sterilitatea temporara apare si in absenta acestora, la circa 10% din femele.

• Mamitele brucelice sunt frecvente si, spre deosebire de vaci, la oi si capre mamitele brucelice sunt evidente clinic prin aspectul inflamat al cel putin unui compartiment mamar, cu prezenta de noduli inflamatori de marimea unei nuci si cu sccretie lactata modificata, zeroasa, cu grunji sau flocoane.

• La masculi evolueaza in majoritatea cazurilor inaparent, eventual cu infertilitate, si numai uneori se exprima prin orhite sau orhiepididimite.

• Atat la femele, cat si la masculi exista si localizari extragenitale: artrite, spondilite, bursite, tenosinovite.

Tablou morfopatologic

• La autopsie se observa limfadenita hiperplazica, uneori cu focare necrotice si purulente.

• Splina este hiperplaziata. • In ficat se pot gasi noduli si focare de necroza. • Mucoasa uterina prezinta leziuni inflamatorii.• Testiculele sunt marite, cu aderenta intre

invelitori si prezenta de focare necrotice, noduli si abcese.

Epididimita cronica

Sursa: http://www.cfsph.iastate.edu/DiseaseInfo/disease-images.php?name=brucella-ovis

Diagnostic

Se suspicioneaza boala atunci cand intr-o turma apar avorturi si orhite, dar se are in vedere diagnosticul diferential fata de toate celelalte boli abortigene la ovine, de natura infetioasa (salmoneloza, chlamydioza, listerioza, leptospiroza), parazitara (toxoplasmoza) sau nutritionali (toxiemie de gestatie), dar in primul rand orhiepididimita infectioasa in care, in afara de avort se intalnesc si leziuni testiculare.

Confirmarea: Izolarea si identificarea B. melitensis, teste serologice: testul cu roz bengal, testul de aglutinare pe placi cu antigen tamponat, reactia de aglutinare lenta in tuburi, ELISA, R.F.C.

Profilaxie

In afara de actele sanitare veterinare care sa ateste indemnitatea efectivelor de origine si data ultimului examen serologic facut la furnizor, se impune, ca masura suplimentara de protectie, examenul serologic efectuat dupa prima saptamana a carantinei profilactice. Pentru astfel de situatii, O.I.E. recomanda testul de aglutinare cu antigen brucelic tamponat si R.F.C., iar ca test alternativ, testul alergic.

Vaccinarea este interzisa.

Combatere

Animalele diagnosticate pozitiv se elimina din efectiv, iar restul efectivului din exploatatie se supravegheaza serologic trimestrial, prin RFC. Se impun restrictii de circulatie care se ridica la 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau suspect de a fi infectat.

Bruceloza ecvina

Bruceloza ecvina este o boala infecto-contagioasa ce poate fi consecinta infectiei cu B. abortus, B. melitensis sau B. suis. Surse primare de infectie sunt bovinele, ovinele, caprinele si suinele bolnave de bruceloza, cu care caii vin in contact.

Tablou clinic

• De cele mai multe ori infectia brucelica la cabaline nu este urmata de aparitia manifestarilor clinice, iar atunci cand apar, au caracter localizat, extragenital.

• Evolutia brucelozei la cabaline este cronica, putand alterna perioade de ameliorare cu perioade de regresie.

• Postinfectios poate aparea o faza febrila, corespunzatoare bacteriemiei, care poate fi urmata de localizarea infetiei la nivelul unor articulatii, a unor burse seroase sau teci tendinoase, unde produc inflamatii purulente: artrite, bursite, tenosinovite cu evolutie subacuta sau cronica.

• Localizarea in regiunea grebanului, cunoscuta si sub numele de “boala grebanului”, se caracterizeaza prin tumefierea difuza, calda si dureroasa a regiunii, cu consistenta ferma initial si apoi fluctuanta, cu tendinta de regresare.

• Leziunea se poate apoi resorbi complet sau se poate complica, rezultand un flegmon ce cuprinde tesutul conjunctiv , vertebrele, ligamentul cervical si alte tesuturi adiacente.

Bruceloza iepurilor

• Boala ce prezinta importanta deoarece iepurii salbatici si domestici reprezinta sursa primara de infectie pentru animalele domestice.

• Boala prezinta statutul de boala cu focalitate naturala.

• Specii de brucele la iepuri: B. abortus, B. melitensis, dar si B. suis (in special biovarietatea 2).

Epidemiologie

• Surse de infectie: animalele, adesea asimptomatice.

• Receptivitatea: iepurii salbatici si domestici, de la iepuri se poate transmite uneori la porci.

• Dinamica si evolutia bolii: cazuri sporadice sau endemii circumscrise unor zone.

Tablou clinic

• adesea asimptomatica• boala clinica prezinta semne nespecifice , cu

exceptia orhitei la iepuri adulti; slabire, cahexie, moarte.

Tablou morfopatologic

• splina hiperplaziata cu focare de necroza miliare, hepatomegalie de asemenea cu focare de necroza

• focare necrotice in pulmon, limfonoduri, viscere

• piometru la femele, orhita, epididimita

Diagnostic

• Diagnosticul de confirmare prin metode de laborator: examen bacteriologic la cadavre, examen serologic la animalele bolnave;

• Testul de referinta: R.F.C., dar si ELISA• Diagnostic diferential: tularemia, yersinioza

sau salmoneloza

Profilaxie si combatere

Mediul silvatic reprezinta o problema care necesita masuri de supraveghere, diagnostic si depistare a animalelor bolnave si cadavrelor in vederea distrugerii.

Bruceloza canina

• Bruceloza canina cu B. canis este o boala infecto-contagioasa a cainilor, transmisibila la om, manifestata prin avort, sterilitate si orhite sau orhiepididimite.

• Desi mult mai rar decat alte specii. Si numai accidental, cainii se pot infecta si cu B. abortus, B. melitensis sau B. suis, in special in urma consumului de pIacente sau avortoni de la bovine, ovine, caprine sau porcine

Epidemiologie• Receptivitate: cainii adulti, femela sau mascul, indiferent de rasa, cu

precadere mai maire la cei fara stapan, datorita montei necontrolate.• Surse: animalele bolnave care elimina cantitati mari de germeni prin

placenta, lichide fetale si avortoni (numarul cainilor infectati, care nu exprima clinic boala, dar sunt pozitivi serologic, este mai mare decat al cainilor cu forme clinice de boala).

• Femelele care au avortat pot sa mai elimine brucele prin secretiile vaginale timp de pana la 6 saptamani si aproape la fel de mult timp prin lapte.

• Materialul seminal poate de asemenea sa contina cantitati mari de germeni timp de 6-8 saptamani, dupa care eliminarea germenilor se face cu intermitenta si in cantitate mai mica, pana la 1-2 ani.

• La masculi, datorita particularitatilor anatomice, germenii sunt eliminati si prin urina, ei provenind, ca si in cazul spermei, din prostata si epididim.

Patogeneza• Infectia se produce de obicei pe calea mucoasei bucale si vaginale,

dar si celelalte mucoase, ca mucoasa olfactiva si conjunctivala, pot fi penetrate.

• La poarta de intrare brucelele sunt fagocitate si apoi transportate spre tesuturile tractusului genital si sistemul lilmfatic, unde se multiplica.

• Diseminarea bacteriemica este posibila pe durata mai multor ani, prin intermediul leucocitclor pe care Ie paraziteaza intracelular.

• Cel mai mare numar de germeni se concentreaza in organele bogate in tesut limfoid, in gonade si epiteliul placentar. Inflamatia testiculelor si epididimelor areinfluenta asupra calitatii spermei, care sufera unele modificari. Ca urmare apar anticorpi aglutinati antispermatici si hipersensibilitate de tip intarziat fata de sperma care, in ultima instanta, contribuie la producerea epididimitelor si sterilitatii.

Tabloul clinic

• Infectia rareori include manifestari clinice care sa indice suspiciunea de bruceloza, cu exceptia masculilor care, la examenul fizic prezinta epididimita. Uneori ceea ce se sesizeaza este numai sterilitatea, in absenta manifestarilor clinice, la nivelul gonadelor sau burselor testiculare.

• Catelele gestante avorteaza in a doua luna de gestatie, mai frecvent cu doua saptamani inainte de fatare.

Tablou morfopatologic

• Avortonii sunt edematiati, congestionati si partial autolizati chiar in momentul expulzarii. In cavitatile seroase pot fi prezente exsudate sangvinolente.

• Acumulatea de lichid sero-sangvinolent in scrot.

• Testiculele pot fi atrofiate.

Diagnostic

• Diagnosticul de suspiciune: atunci cand au fost sesizate tulburari din partea aparatului genital femel sau mascuI. Unele examene de laborator clinic pot sa intareasca sau nu suspiciunea.

• Confirmarea diagnosticului se face prin metode bacteriologice si serologice. Examenul bacteriologic vizeaza in special izolarea brucelelor din sange, din produsele avortate (avortoni, placenta), sau din limfonoduri si splina de la cadavre.

• Metode serologice: RFC, reactiile de aglutinare (rezultate bune cu tehnica de aglutinare rapida pe lama, in prezenta mercaptoetanolului, cu antigen colorat cu roz-bengal.), ELISA

Tratament

• Tratamcntul este posibil, rezultate mai bune obtinandu-se cu tetraciclina asociata cu streptomicina, cu care se pot obtine vindecari sau cel putin ameliorari clinice, dar nu si sterilizarea organismului.

• Tratamentul este insa de lunga durata si costisitor

Profilaxie

• Evitarea contactului direct cu caini a caror situatie sanitara este necunoscuta.

• Evitarea imperecherilor cu caini cu antecedente perianale cu cauze necunoscute

• Controlul serologic inainte de imperechere pentru ambii parteneri

• Carantina profilactica • Nu se practica vaccinarea

Bibliografie

1. “Guidelines for coordinated human and animal brucellosis surveillance” – A. Robinson

2. “Brucellosis in humans and animals” – World Health Organization

3. “Boli infectioase ale animalelor – bacterioze” - Radu Moga Manzat