+ All Categories
Home > Documents > Broșura Mănăstirea Govora

Broșura Mănăstirea Govora

Date post: 29-Jan-2017
Category:
Upload: phamdang
View: 265 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
6
Mănăstirea Govora mănăstire de maici, viaţă de obşte www .inforegio.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 111 409 E-mail: [email protected] www.mdrap.ro www.inforegio.ro Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 0372 144 000 Fax: 0372 144 001 Beneficiar proiect Fundația „Cuvântul care zidește” Str. Mitropolit Firmilian nr.3, Craiova, Dolj, Cod Poştal 200381 Tel. fix: 0251/53.27.28 Tel. mobil: 0756.196.607 Fax: 0251/53.27.28 E-mail: [email protected] Material gratuit www.monument-istoric.ro Copyright © Fundația „Cuvântul care zidește” Turismul cultural religios din judeţele Vâlcea şi Olt - oportunitate de promovare a identităţii naţionale şi a valorilor patrimoniului naţional Fundația „Cuvântul care zidește” Aprilie 2013 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Transcript
Page 1: Broșura Mănăstirea Govora

Mănăstirea Govoramănăstire de maici, viaţă de obşte

www.inforegio.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409E-mail: [email protected]

www.mdrap.rowww.inforegio.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000

Fax: 0372 144 001

Bene�ciar proiectFundația „Cuvântul care zidește”

Str. Mitropolit Firmilian nr.3, Craiova, Dolj, Cod Poştal 200381Tel. �x: 0251/53.27.28 Tel. mobil: 0756.196.607 Fax: 0251/53.27.28

E-mail: [email protected]

Material gratuitwww.monument-istoric.ro

Copyright © Fundația „Cuvântul care zidește”

Turismul cultural religios din judeţele Vâlcea şi Olt - oportunitate de promovare a identităţii naţionale şi a valorilor patrimoniului naţional

Fundația „Cuvântul care zidește” Aprilie 2013

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Page 2: Broșura Mănăstirea Govora

MĂNĂSTIREA

GOVORA

RÂMNICU VÂLCEA

Page 3: Broșura Mănăstirea Govora

Mănăstirea Govora cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, un vechi așezământ monahal, amplasat la poalele dealului Coșul Mare, pe raza comunei Mihăești, la 6 kilometri distanță de Băile Govora și la 18 kilometri de municipiul Râmni-cu Vâlcea. Mănăstirea constituie un monument arhitectonic medieval, de o rară frumusețe. Numele acestei mănăstiri - Govora - vine de la cuvântul slavon „gavariti”, care se traduce prin „a vorbi”, „a spune” sau „izvor”, „murmur de izvor”, ori din dialectul traco-dac, înseamnând „adâncitură”, vale cu multe izvoare, ceea ce indică o legătură a denumirii cu izvoarele minerale de la Govora. Ridicată parțial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul, Mănăstirea Govora este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească. Fiind pustiită de boierul Albu cel Mare, în vremea domniei lui Vlad Tepeș (1448-1476), mănăstirea a fost refăcută de Vlad Călugărul și Radu cel Mare, între anii 1492-1496. Din vremea lui Radu cel Mare se mai păstrează doar porțiuni din fundațiile bisericii anterioare, iar pe latura de nord, lângă actualul turn al clopot-niței, o clădire a stăreției, în care este înglobat un beci boltit, rămas dintr-o construcție anterioară celei zidite de Radu cel Mare, fiind deci partea cea mai veche a mănăstirii. Cel mai vechi obiect din mănăstire, un clopot turnat la 1457, confirmă existența lăcașului încă înainte de Radu Voievod, iar inscripția slavonă „S-a turnat acest clopot în numele lui Dumnezeu și a Sfântului Nicolae, în 6965”, atestă, de asemenea, ortodoxia obștei de aici.

8 1

Mănăstirea Govoramănăstire de maici, viaţă de obşte

Page 4: Broșura Mănăstirea Govora

www.cuvantulcarezideste.ro

PICT

URĂ

Pictura bisericii este lucrată în frescă, în renumitul stil brâncovenesc, fiind executată în anii 1711-1712, de zugravi aparținând Școlii de la Hurez, fapt atestat prin inscripțiile murale, păstrate până astăzi.Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Govora, datează din anul 1530. Această icoană, zugravită după modelul numit „Hodighitria”, adică „Îndrumătoarea”, se presupune a fi una dintre primele icoane zugrăvite într-un atelier local. Această reprezentare a Maicii Domnului este cel mai frecvent tip iconografic bizantin. Exteriorul simplu, zugrăvit în alb, este decorat cu un brâu median pictat și de ancadramentele sculptate în piatră ale ferestrelor.

2 7

Poză coperta față: Mănăstirea Govora - vedere Nord-VestPoză coperta spate: Mănăstirea Govora - vedere Nord-Vest

Detaliu pictură interioară Cupola Pantocrator

Fragmente din Catapeteasmă- registru superior

Page 5: Broșura Mănăstirea Govora

SCUR

T IS

TORI

C

ARHI

TECT

URĂ

6 3

Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab repară în întregime mănăstirea. El ridică zidurile dinspre nord până la 12 metri și pe cele dinspre vest până la 7 metri, prevăzându-le un drum de strajă, creneluri și turnuri de apărare. Tot el completează casele egumenești de pe latura de nord, construind și un foișor, mascat ulterior de turnul clopotniță.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu, prin Ieromonahul Paisie, starețul mănăstirii Govora, face renovarea și completarea ansamblului monahal cu clopotnița și clădirile de pe latura stângă și de nord. În anul 1711 se termină și se pictează biserica nouă, biserica de astăzi fiind probabil refăcută din materialul recuperat prin dărâmarea bisericii lui Radu cel Mare.

Pisania poziționată la intrarea în biserică menționează următoarele: „Această sfântă și dumnezeiască biserică întru care se cinstește și se prăznuiește Adormirea preacuratei și de Dumnezeu născătoarei pururea fecioarei Marie, care de-nceputul ei această biserică cine o au fostu zidit-o nu să știe, iar cănd au fost în zilele luminatului Domn Io Radul-Vodă, feciorul lui Vlad-Vod(ă), au găsit-o această mănăstire și biserică pustie și stricată, la leatul 7000(1491-2) și din bun gândul lui s-au apucat de o au dres și o au înfrumusețatu[...]“, „[...] pe ruinele unei mănăstiri franciscane, fostă a unei colonii bulgare catolice, emigrată în părțile acestea din Bulgaria .” Trapeza mănăstirii a fost adăugată complexului în anul 1775. Restaurat integral între anii 1958-1969, ansamblul Mănăstirii Govora a suferit deteriorări în urma cutremurelor din anii 1977 și 1986, după care au început alte lucrări de renovare.Incinta mănăstirii este încadrată de un puternic zid exterior, pe care sunt situate încăperile folosite drept chilii, precum și beciurile de suprafață. Chiliile sunt dispuse pe două niveluri, un parter supraînălțat și un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul al XIX-lea. Turnul-clopotniţă de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălţime de aproximativ 15 metri şi o grosime a zidurilor de circa 2 metri. Primul etaj este inaccesibil, iar etajele 2 şi 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăposteşte clopotniţa, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn, ce mai păstrează meterezele şi drumul de strajă, astăzi părţi ale podului chiliilor.

Soborul Sfinților Arhangheli - icoana hramului

Imagine din curtea interioară- chilii

Fațadă Sud Uși Împărătești

Page 6: Broșura Mănăstirea Govora

ARHI

TECT

URĂ

ARHI

TECT

URĂ

4 5

Biserica centrală a mănăstirii, închinată Maicii Domnului, așa cum se prezintă azi, datează din timpul Sfântului Constantin Brâncoveanu. Ridicată în mijlocul incintei, pe un plan treflat, având o singură turlă, așezată pe naos, biserica are o cornișă de cărămidă în formă de dinți de fierăstrău. Exteriorul bisericii este simplu, zugrăvit în alb, decorat prin brâul median, compus din trei muluri la fel de groase, pictate. Naosul bisericii este despărțit de pronaos printr-un zid gros, care lasă o deschidere mare pe mijloc. Pridvorul este deschis, susținut de opt coloane din piatră sculptată. Catapeteasma este o operă de mare valoare artistică, sculptată în lemn de tei, împodobită cu icoane pictate pe fond de aur.

Faptul prin care mănăstirea Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc şi pentru care avea să se înscrie, pentru totdeauna, între centrele de cultură din ţară a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a făcut din porunca şi cu cheltuiala înţeleptului voievod Matei Basarab şi cu osteneala egumenului Meletie Mace-doneanul, care o adusese de la Kiev, dăruită fiind de Petru Movilă. Pentru tipografie, domnitorul a fost probabil nevoit să construiască o clădire specială, suficient de spațioasă pentru a adăposti presa și cutiile cu litere și cu magazii alăturate pentru depozitarea materialelor necesare. Pivnițele laturii de est a chiliilor, unde de altfel și tradiția locală poziționează tiparnița, au putut să corespundă acestor cerințe. În tiparnița mănăstirească de la Govora, între anii 1636-1642, s-au tipărit cărți de slujbă slavonă, printre care „Psaltirea” (1637); mitropolitul Teofil a tipărit tot aici „Pravila Mică” (1640) și „Pravila de la Govora“, prima carte de lege în limba română . Pentru a înființa tiparnița, Matei Voievod a călătorit în multe țări căutând teasc și litere de vânzare, dar și meșteri. Împreună cu tipografia, de la Kiev a adus și meșteri care i-au învațat și pe localnici meșteșugul lor. În cărțile tipărite la Govora, frontoanele și vignetele erau imprimate cu negru și roșu, compuse din repetiția unor motive vegetale stilizate, uneori legate între ele prin împletituri. Mai târziu, tipografia de la Govora a fost mutată la Târgoviște .

Detaliu interior Fațadă Vest

Detaliu Catapeteasmă


Recommended