Broșura Festivalului Muzicii Românești, ediția a XVII-a, Iași, 21 - 27 octombrie 2013

FESTIVALUL MUZICII ROMAcircNEŞTI Ediţia a XVII-a - Iași 21ndash27 octombrie 2013

Proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Organizatori

Filarmonica de Stat bdquoMoldovardquo Iaşi Universitatea de Arte bdquoGeorge Enescurdquo Iaşi

Parteneri

Consiliul Judeţean Iaşi Primăria Municipiului Iaşi

Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia Opera Națională Romacircnă Iași

Colegiul Național de Artă bdquoO Băncilărdquo Casa de Cultură a Studenților

Parteneri media

TVR Iași Radio Romacircnia Iași

Radio Romacircnia Muzical Radio Trinitas

Iași TV Life

360 UAIC Cultura icircn Iasi

Digi 24 Evenimentul Ziarul de Iasi Sensotvroarte InOrasro Iasul Cultural Unita Travel

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Acirc N E Ș T I bull E D I Ț I A A XVII A

2

AGENDA

Introducere 3 Luni 21 octombrie

Ora 19 - Concert cameral - Ansamblul bdquoProfilrdquo 5 Marți 22 octombrie

Ora 11 - Gala concursului de compoziție bdquoAl Zirrardquo 7 Ora 1830 - bdquoD-ale carnavaluluirdquo spectacol teatru-dans

9

Ora 19 - Concert cameral Bricircndușa Tudor Mihaela Grăjdeanu Doina Grigore Cvartetul bdquoGaudeamusrdquo

11

Miercuri 23 octombrie Ora 17 - Recital de pian - Raluca Știrbăț 15 Ora 19 - Concert cameral - Trio bdquoContrasterdquo Ansamblul bdquoAdHOCrdquo

18

Joi 24 octombrie Ora 10 - Conferință susținută de compozitorii Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu Lansare de carte

23

Ora 18 - Concert simfonic - Orchestra Universității de Arte dirijor Bogdan Chiroșcă

24

Ora 20 - Concert de jazz - Academic Jazz Group 25 Vineri 25 octombrie

Ora 19 - Concert vocal-simfonic - Orchestra simfonică a Filarmonicii Corul academic bdquoGavriil Musicescurdquo dirijor Cristian Oroșanu

27

Sacircmbătă 26 octombrie Ora 11 - Ansamblul bdquoNova Musica Vivardquo Cvartetul bdquoAd libitumrdquo

32

Ora 17 ndash Creații ale compozitorilor din Republica Moldova

35

Duminică 27 octombrie Ora 11 - Ansamblul bdquoArchaeusrdquo 38

Index al compozitorilor incluși icircn festival 40


3

Filarmonica de Stat Moldova şi Universitatea de Arte George Enescu organizează icircn perioada 21 ndash 27 octombrie 2013 a XVII-a ediţie a Festivalului Muzicii Romacircneşti incluzacircnd concerte simfonice şi camerale cu prime audiţii absolute sau creaţii consacrate conferinţe lansări de carte și lansări de disc Proiectul este finanţat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) cu sprijinul Consiliului Judeţean Iaşi şi al Primăriei Municipiului Iaşi și se desfăşoară icircn parteneriat cu Opera Naţională Romacircnă Iași Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia Colegiul Național de Artă O Băncilă și Casa de Cultură a Studenților Evenimentul continuă astfel profilul seriei noi a Festivalului (icircncepută icircn 2007) prin creionarea unui spaţiu al interferenţelor stilistice ndash compoziţii muzicale din diverse epoci stiluri (muzică academică jazz muzică tradiţională șa) ndash icircn asociere cu dezbaterea teoretică

De asemenea ideea corelării actului artistic cu cel de reflectare teoretică este prelungită şi icircn plan jurnalistic prin realizarea unui număr special al Revistei ARTA (revista Universităţii de Arte George Enescu)

Festivalul a fost şi este o importantă cale de cunoaștere a muzicii consacrate precum și o tribună de afirmare a noii generaţii de compozitori de interpreţi de muzicologi

Festivalul Muzicii Romacircneşti singurul festival din ţară concentrat icircn exclusivitate pe muzica romacircnească a cunoscut două etape de existenţă Icircntre anii 1972ndash1988 au avut loc zece ediţii ce au avut drept efect crearea unui public fidel numeros şi interesat de muzica romacircnească o tot mai mare participare a celor mai valoroase forţe artistice şi creatoare din Romacircnia şi icircnscrierea evenimentului icircn enciclopediile internaţionale de specialitate

A doua etapă a icircnceput icircn anul 2007 a avut o ritmicitate anuală şi a icircncercat să refacă beneficiile enumerate mai sus după aproape două decenii de absență Ediţia a XVII-a icircşi propune să asigure continuitatea să creeze premisele menţinerii ritmicităţii anuale icircn viitor şi readucerea festivalului icircn atenţia vieţii artistice internaţionale Interesul reprezentanţilor vieţii muzicale internaţionale faţă de muzica romacircnească cultă de toate genurile ar putea fi creat şi amplificat icircn primul racircnd prin continuitate Icircn virtutea acestui deziderat organizatorii au invitat anul acesta doi compozitori romacircni din diaspora reprezentativi pentru viața muzicală internațională actuală Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu


4

Calendar Săptămacircna muzicii romacircneşti Ediţia I 9-16 mai 1973 Ediţia a II-a 3-10 mai 1974 Ediţia a III-a 15-23 mai 1975 Comemorare George Enescu (Oedip operă-icircn-concert primă audiţie) Festivalul muzicii romacircneşti Ediţia a IV-a 5-12 mai 1976 Comemorare Mihail Jora Ediţia a V-a 5-12 mai 1978 Ediţia a VI-a 9-17 mai 1980 Ediţia a VII-a 7-14 mai 1982 Ediţia a VIII-a 11-18 mai 1984 Zilele muzicii romacircneşti Ediţia a IX-a 23-30 mai 1986 Ediţia a X-a 20-27 mai 1988 Festivalul muzicii romacircneşti serie nouă Ediţia a XI-a 21ndash26 octombrie 2007 Ediţia a XII-a 3ndash10 octombrie 2008 Comemorare Sigismund Toduţă Ediţia a XIII-a 11ndash16 octombrie 2009 Compozitori aniversați Roman Vlad și Richard Oschanitzky Ediţia a XIV-a 15ndash19 noiembrie 2010 Aniversarea Societății Compozitorilor Romacircni (90 de ani) și 150 de ani de icircnvățămacircnt artistic romacircnesc Ediţia a XV-a 21ndash26 noiembrie 2011 Ediția a XVI-a 29 octombriendash3 noiembrie 2012


5

Luni 21 octombrie 2012 ora 19 Sala bdquoEduard Caudellardquo

Concert cameral

Ansamblul bdquoProfilrdquo al Universității Naționale de Muzică București

Diana Moș vioară

Marian Movileanu viola

Eugen Bogdan Popa violoncel

Adriana Maier pian

Valentin Gheorghiu Adagio

pentru vioară violoncel și pian

Ștefan Niculescu Sincronie pentru cvartet cu pian

Viorel Munteanu Lamento pentru vioară

Primă audiție absolută

Dan Dediu Latebrae pentru vioară violă și pian Masacro Lied ohne Worte Totentaumlnzchen

Dan Dediu

Stella cadente pentru violă și pian

Mihai Măniceanu Crescendo pentru vioară

Pascal Bentoiu Sonata

pentru vioară și pian op 14 Lento un poco rubato

Animato

Dan Dediu Pirouettes pierrotiennes pentru cvartet cu pian


6

Icircntemeiat icircn anul

2003 din inițiativa compozitorului Dan Dediu Ansamblul Profil are o structură modulară putacircnd fi adaptat pentru diferite formații instrumentale de la 3 la 17 instrumentiști

Inițial dedicat promovării creațiilor aparținacircnd tinerilor compozitori romacircni apoi extinzacircndu-și domeniul la toată muzica de avangardă (romacircnească și internațională) ansamblul reunește nume sonore ale artei interpretative din Romacircnia Ion Bogdan Ștefănescu (flaut) Cosmin Sperneac (oboi) Emil Vișenescu (clarinet) Laurențiu Darie (fagot) Sorin Lupașcu (corn) Mihai Toth (trompetă) Florin Pane (trombon) Laurențiu Sima (tubă) Sorin Rotaru (percuție) Adriana Maier (pian) Diana Moș Oana Vișenescu (vioară) Marian Movileanu (violă) Eugen Bogdan Popa Mircea Marian (violoncel) Dinu Petrache (contrabas) Dirijorul permanent al ansamblului este experimentatul și charismaticul Tiberiu Soare

Numeroase prezențe ale grupului icircn festivaluri și concerte din țară și străinătate (Germania Elveția Polonia) multe icircnregistrări și CD-uri au cimentat colaborarea dintre instrumentiști și compozitori astfel că astăzi se poate vorbi despre ansamblul Profil ca despre un laborator profesionist pentru plămădirea noilor creații totodată atelier muzical experimental și redută de apărare a valorilor muzicii moderne


7

Marți 22 octombrie 2013 ora 11 Sala bdquoEduard Caudellardquo

Concert cameral Gala concursului de compoziţie bdquoAlexandru Zirrardquo

Coordonator conf univ dr Ciprian Ion

Premiul I Pavel Gamurari (Chișinău)

State of mind trio pentru violă violoncel și pian Ruxandra Trofin violă

Dumitrița Lența violoncel Mădălina Busuioc pian

Premiul II

Alexandru Murariu (Cluj-Napoca) Trio pentru flaut percuție și pian

Călin Fărcășel flaut Teofana Lența percuție

Edit Arva pian

Premiul III Paul Pintilie (Iași)

Skizzo Scat trio pentru saxofon violoncel și pian Bogdan Constantin saxofon

Florin Burlacu violoncel Cristina Răducanu pian

Premiul Special al Uniunii Compozitorilor

Mihai Traistă (Iași) Mozaic trio pentru flaut percuție și pian

Călin Fărcășel flaut Bogdan Dumitras percuție

Andrei Mihăiță percuție Cristina Răducanu pian

Sponsor BRD


8

Concursul naţional studenţesc de compoziţie Alexandru Zirra s-a icircnfiinţat la Iaşi icircn 1996 la iniţiativa compozitorului şi profesorului Viorel Munteanu din dorinţa de stimulare şi de promovare a tinerelor talente icircn plan creator Constituind o rampă de lansare pentru compozitorii aflaţi la icircnceput de drum din diferite centre universitare concursul a avut ca obiectiv elaborarea unor lucrări cu o componenţă timbrală bine determinată şi icircncadrate icircntr-un gen muzical propriu-zis

Lucrările cele mai valoroase au fost selectate de către un juriu profesionist spre a fi interpretate icircn cadrul unor concerte camerale care s-au desfăşurat ulterior icircn 2001 2003 2005 2010 2011 icircn prezent concursul ajungacircnd la cea de-a şaptea ediţie

Moldovean de origine născut icircn urmă cu 130

de ani la 14 iulie 1883 icircn oraşul Roman din judeţul Neamţ Alexandru Zirra a studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi cu Sofia Teodoreanu Gavriil Musicescu şi Titus Cerne Și-a conţinut pregătirea la Milano unde a beneficiat de icircndrumarea muzicală a celebrului maestru Carlo Gatti Icircn ţară timp de peste trei decenii Alexandru Zirra a desfăşurat o vie activitate de profesor şi director la Conservatorul de Muzică din Iaşi (1907-1940) precum şi ca director al Operei Romacircne din Bucureşti (1940-1941)

Alexandru Zirra a fost unul dintre puţinii profesori care a afirmat necesitatea orientării icircnvăţămacircntului icircn funcţie de cerinţele culturii muzicale romacircneşti Alături de munca la catedră el a desfăşurat o bogată activitate componistică manifestacircndu-se icircn numeroase genuri muzicale Este de asemenea autorul unui Tratat de armonie (1928) necesar procesului de icircnvăţămacircnt muzical

Alexandu Zirra a murit la 23 martie 1946 la Sibiu


9

Marți 22 octombrie 2013 ora 1830

Opera Naţională Romacircnă Iaşi Sala rdquoTEATRU LA CUBrdquo

bdquoD-ale carnavaluluirdquo spectacol de teatru-dans

Regia si coregrafia Ioan Tugearu

Scenografia Marfa Axenti Scenariu Liliana Tugearu dupa Ion Luca Caragiale

Pregătire text Pușa Darie

Maeștri de balet Mihail Motovilov Dorina Cotorobai Sergiu Cotorobai

Colaj muzical Ioan Tugearu Antonel Oprescu

Filmări și proiecție Antonel Oprescu

Ansamblul de balet al Operei Naționale Romacircne Iași Elevii Secției de Coregrafie ai

Colegiului Național de Artă Octav Băncilă Iași

Soliști

Nae ndash Sergiu Cotorobai Mița ndash Roua Răuț

Didina ndash Pamela Tănase

Candidat ndash Dumitru Buzincu

Iordache ndash Marian Chirazi Crăcănel ndash Bogdan Elisei Tuluc

Pampon ndash Adrian Ciapă

Ipistatul ndash Alexandru Sebeși Chelner ndash Gheorghe Iftinca


10

Caragiale icircn lumea dansului

Deși personajele sale sunt atacirct de viu conturate icircncacirct s-au desprins din

paginile textului și au căpătat o identitate ce ne pare integrată lumii reale ndash o lume din timpul lui Caragiale și din toate timpurile care i-au urmat pacircnă icircn ziua de astăzi - opera sa a servit rar ca punct de plecare al unei creații coregrafice

Adina Cezar s-a aplecat asupra operei lui Caragiale icircntr-un alt An Caragiale cel din 2002 montacircnd la compania constănțeană a Teatrului de Balet Oleg Danovski spectacolul La douășpe trecute fix o interpretare liberă a unora dintre personajele pieselor sale Și tot o interpretare liberă inspirată din toată opera lui Caragiale sau mai bine zis din spiritul său a conturat și Gigi Căciuleanu icircn actualul An Caragiale din 2012 icircn spectacolul Drsquoale noastre prezentat pe scena Teatrului Național din București

Opera Națională Romacircnă din Iași a dorit să montez icircnsă o piesă anume Drsquoale Carnavalului cu personajele și situațile sale specifice Icircn acest fel am fost stracircns icircn chingile replicilor care se succed vertiginos și schimbă pe loc raporturile dintre personaje dacircndu-mi mult mai puțină libertate decacirct icircntr-o selecție de personaje și de situații pe care aș fi făcut-o singur Icircn acest context am păstrat cacircteva replici definitorii pentru unele conjuncturi lăsacircnd apoi dansului cuvacircntul de a spune pe limba lui cum icirci apar lui eroi ca Nae Mița Didina Pampon Crăcănel sau Iordache cum se definesc ei prin mișcări și atitudini Și pe alocuri mi-am permis să evadez dincolo de cadrul strict al piesei dar nu și dincolo de culoarea lumii lui Caragiale

Icircn cadrul unui an atacirct de bogat icircn creații teatrale și literare care au dat din nou viață operei lui Caragiale sau au comentat-o din nenumerate unghiuri de vedere personajele ieșene care au ieșit cu ajutorul dansului din paginile piesei Drsquoale Carnavalului sper să se poată regăsi și recunoaște ca parte a aceste lumi eterne și totuși mereu actuală mereu recentă

Ioan Tugearu


11


Sala bdquoEduard Caudellardquo Concert cameral

Bricircnduşa Tudor pian

Vasile Spătărelu Meditații la Enescu 5 piese pentru pian

Preludiu Coral icircntrerupt Interludiu Ecouri de dans Epilog

Mihaela Grăjdeanu soprană

Doina Grigore pian

Viorel Munteanu Icircntoarceri la Blaga 7 poeme pentru soprană și pian

Autoportret Dar munții unde-s Lumina de ieri Ioan se sfacircșie icircn pustie Visătorul Cacircntecul obacircrșiei Vreau să joc

- Primă audiție -

Cvartetul Gaudeamus Lucia Neagoe vioara I

Raluca Irimia vioara a II-a Leona Varvarichi viola

Sebastian Vacircrtosu violoncel

Adrian Iorgulescu Cvartetul nr 3

- Primă audiție absolută -


12

Bricircnduşa Tudor a absolvit icircn anul 2002 studiile de licenţă apoi icircn 2003 cele de master la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi specialitatea pian Este laureată a mai multor concursuri naţionale de interpretare pianistică şi a participat la cursuri de măiestrie interpretativă conduse de Hans Leygraf şi Martin Hughes (Austria) Andrei Gavrilov şi Andreas Henkel (Germania) Pascal Salomon (Elveţia) şi Francisc Laacuteszloacute (Romacircnia)

A concertat ca solistă cu orchestre simfonice din Romacircnia (Iaşi Bacău Botoşani) şi Germania (Leutkirch Wangen) sub bagheta unor dirijori de marcă precum Emanuel Elenescu George Vintilă Ludovic Bacs Ovidiu Bălan Gheorghe Costin Florin Totan Radu Postăvaru Atsushi Nukii (Japonia) Reiner Moumlckel (Germania) Michele Santorsola (Italia)

A susţinut numeroase recitaluri de pian camerale şi de acompaniament cuprinzacircnd repertoriu ce aparţine tuturor stilurilor muzicale la Filarmonica de Stat Moldova Iaşi Filarmonica Mihail Jora Bacău Opera Romacircnă Iaşi Universitatea de Arte George Enescu Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice Chișinău (Republica Moldova) biblioteci şi muzee din ţară şi străinătate

Icircn anul 2011 a obţinut titlul de doctor icircn muzică la Universitatea de Arte G Enescu susţinacircnd teza cu tema Sonatele pentru pian de Franz Schubert Continuitate şi icircnnoire cu distincţia maximă summa cum laude

Icircn prezent este lector universitar doctor la disciplinele pian muzică de cameră şi acompaniament canto din cadrul departamentului Suflatori-

Percuţie-Canto al Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi

Mihaela Grajdeanu a absolvit Academia de

muzică C Porumbescu din București icircn anul 1984 A studiat de asemenea cu Vali Niculescu Aneta Pavalache Gina Tripa Tăbăcaru

Icircntre anii 1984-1990 Mihaela Grăjdeanu a fost solistă a Corului G Musicescu al Filarmonicii


13

Moldova apoi devine solistă a Operei Naţionale Romacircne din Iaşi Icircn 1993 a obținut Premiul a III-lea și Premiul special pentru interpretare

la Concursul Internațional pentru Tinerii Soliști de Operă de la Sofia Bulgaria

A cacircntat peste 40 de roluri pe majoritatea scenelor de operă din țară Pe lacircngă un bogat repertoriu vocal-simfonic concretizat icircn numeroase

colaborari cu orchestre simfonice și filarmonici din Romacircnia a avut și o activitate susținută icircn numeroase turnee icircn Germania Austria Spania Franța Olanda Belgia Moldova cu repertoriu de operă și vocal-simfonic

A primit Ordinul Meritul Cultural icircn grad de cavaler din partea Presedinției Romacircniei și Diploma de excelență din partea Primăriei Municipiului Iași

Doina Grigore este

absolventă a Universității de Arte George Enescu din anul 1990 la clasa prof Mihaela Constantin Icircn 2006 și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Națională de Muzică din București

A participat la numeroase cursuri de interpretare icircn Belgia (Angeline Pondepeyre) Ungaria (Attila Nemethy) Elveția (Joseph Colom Edith Fischer Jorge Pepi) și Spania

A fost prezentă icircn recitaluri și concerte icircn țară și icircn Italia Elvetia Germania a realizat icircnregistrari la Radio Televiziune și pe disc

Icircn anii 2010 și 2012 a susținut alături de violonistul Șerban Lupu recitaluri la Filarmonica din Iași precum și la Suceava icircn cadrul Festivalului International al Artelor Anul trecut a adus icircn atenția publicului din Germania lucrări ale compozitorilor romacircni contemporani dar și ale lui Enescu și Bartok icircn cadrul unui turneu realizat la Berlin Mannnheim și Oldenburg

Icircn prezent este conferențiar doctor la Facultatea de Interpretare Compoziție și Studii Muzicale Teoretice a Universității de Arte George Enescu


14

Cvartetul de coarde Gaudeamus a luat fiinţă icircn anul 1987 la Iaşi sub directa icircndrumare a binecunoscutului Cvartet Voces membrii săi fiind studenţi ai Conservatorului ieşean După absolvire cei patru interpreţi au devenit ansamblu permanent al Filarmonicii din Braşov Activitatea concertistică a Cvartetului Gaudeamus cuprinde numeroase prezenţe artistice icircn ţară şi peste hotare ndash icircn Austria Belgia Franţa Germania Italia Japonia Marea Britanie Rusia Spania Turcia Slovacia etc cu un repertoriu vast de peste 70 de titluri de la Beethoven la Bartok de la Haydn la Enescu

Cvartetul Gaudeamus este laureat al mai multor premii importante icircntre care Premiul special la Concursul Mozart de la Salzburg (Austria) Premiul II la Concursul V Bellini (Italia 1995) Premiul I la Concursul Rovere drsquoOro (Italia 2000) Au urmat cursuri de interpretare cu maeştri ai genului icircntre care Cvartetul Amadeus şi Cvartetul Alban Berg

Icircn anii 1997-1998 Cvartetul Gaudeamus a fost invitat special la Jubilee Hall icircn Aldeburgh Marea Britanie De asemenea a realizat numeroase icircnregistrări la televiziuni din Romacircnia Italia şi Rusia

Icircn stagiunea 2006-2007 Cvartetul Gaudeamus a susţinut prima sa Integrală Beethoven pe scena Filarmonicii ieşene cu ocazia aniversării a două decenii de la fondare iar icircn 2012 și-a serbat 25 de ani de activitate artistică


15

Miercuri 23 octombrie 2013 ora 17

Sala bdquoEduard Caudellardquo

Recital de pian și

Lansarea discului bdquoGOndashBETWEEN icircntre dans și visrdquo

Raluca Ştirbăţ

George Enescu

Suita icircn sol minor op 3 pentru pian bdquodans le style ancienrdquo (1897)

Preludiu Fuga Adagio Finale

La Fileuse (1897) Piegravece sur le nom de Faureacute pour piano

(Hommage agrave Faureacute 1922)

Mihail Jora Joujoux pour Ma Dame

Cinq piegraveces pour piano op 7 (1925) Ma Dame

Ma Dame deacutesire entendre du Strawinski Un Fox-Trott pour Ma Dame

Ougrave lrsquoon recircve drsquoun collier de perles fines Tempecircte dans un verre drsquoeau

George Enescu Piegraveces Impromptues pour Piano op 18 (1913-1916)

Meacutelodie Voix de la steppe MazurK meacutelancolique Burlesque Appassionato Choral Carillon nocturne

Violeta Dinescu Telomer ndash Hommage agrave George Enescu (2004)


16

bdquoTalente extraordinare la

Iaşi La 10 ani Raluca Ştirbăţ a cacircntat Rondo capricioso de Mendelssohn cu o stăpacircnire a claviaturii ce mi-a tăiat literalmente respiraţiardquo

Iosif Sava Revista Muzica mai 1985

bdquoPianistă de o formaţie

instrumentală extrem de solidă şi posedacircnd o inteligenţă interpretativă unică Raluca Ştirbăţ cacircştigătoarea concursului internaţional Steffano Marizza şi-a uimit şi fascinat publicul cu o tehnică pianistică spectaculoasă şi o expresivitate de o rafinată eleganţărdquo

La voce del popolo februarie 2003 Trieste Italia

bdquo Raluca Ştirbăţ icircmi aminteşte de o generaţie de erudiţi muzicali ce pare să fi dispărut icircn Romacircnia ultimilor 30 de ani rdquo

Victor Eskenasy Frankfurt am Main Suplimentul de cultură octombrie 2011

Raluca Ştirbăţ s-a născut la Iaşi La vacircrsta de şase ani icircncepe studiul

pianului icircn oraşul natal la Liceul de Artă Octav Băncilă După un an de studiu la Academia de Muzică George Enescu este admisă cu punctaj maxim la Universitaumlt fuumlr Musik und darstellende Kunst din Viena clasa prof Juumlrg von Vintschger unde icircşi va icircncheia studiile obţinacircnd renumita diplomă vieneză Solistendiplom şi titlul de Magister Artium

Raluca Ştirbăţ a debutat la vacircrsta de zece ani pe scena Filarmonicii Moldova din Iaşi sub bagheta lui Ion Baciu Urmează recitaluri şi concerte cu majoritatea orchestrelor simfonice din ţară cu dirijori de renume Cristian Mandeal Emanuel Elenescu Emil Simon Ludovic Bacs Ilarion Ionescu-Galaţi Ovidiu Bălan Camil Marinescu Paul Popescu Gheorghe Costin Koji Kawamoto Gottfried Rabl Misha Katz Nayden Todorov Fabiano Monica șa


17

Participă la festivaluri internaţionale de prestigiu din Europa Urmează apariţii pe scene importante din Austria (Konzerthaus Musikverein Sala Mare Radio Yamahasaal Theresianische Akademie vechiul şi noul Mozarteum icircn Salzburg Stefaniensaal icircn Graz) Este invitată să concerteze icircn icircntreaga Europă dar și icircn Iran Singapore Cipru Turcia Tunisia Maroc

Efectuează numeroase imprimări pentru casele de discuri Music minus one (SUA) Radio Zuumlrich VDE-Gallo și Radio Svizzera Italiana (Elveția) Hungaroton (Budapesta) ORF (Radio-ul vienez) etc Imprimările ei sunt difuzate la posturi de radio din Austria Elveţia Italia Romania Ungaria Bulgaria Turcia Maroc şa

Este laureată cu premiul I la numeroase concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale Sanremo Classico și Stefano Marizza ndash Trieste (Italia) Virtuosi per musica di pianoforte ndash Cehia marele trofeu Lira de aur al concursului Ciprian Porumbescu şa

Icircn 2011 la 130 de ani de la naşterea lui George Enescu a lansat la casa de discuri Gramola din Viena un album solo cu lucrări de Enescu Silvestri Constantinescu şi Rahmaninov (semnalat de presa de specialitate ca apariţie ldquoevenimentrdquo) iar icircn luna august a aceluiași an a icircnfiinţat la Viena Societatea Internaţională George Enescu De asemenea pianista este activă şi icircn domeniul cercetării muzicologice definitivacircnd icircn prezent teza de doctorat Creaţia pentru pian a lui George Enescu și fiind solicitată să participe icircn cadrul unor simpozioane internaţionale organizate de instituţii de renume

Anul acesta pianista și-a lansat la casa vieneză Gramola noul album solo GO-BETWEEN zwischen Tanz und Traum ce cuprinde alături de capodopere ale repertoriului pianistic universal (Franck Debussy Bartoacutek) două premiere ndash gesturi recuperatoare de mare valoare și interes ndash din creația muzicală romacircnească (lucrări de George Enescu și Mihail Jora)

Raluca Știrbăț este inițiatoarea campaniei internaționale de salvare a Casei Enescu din Mihăileni jud Botoșani

Pentru meritele artistice excepționale și pentru angajamentul social Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat icircn martie 2013 titlul de Mesager al integrării


18

Miercuri 23 octombrie 2013 ora 19 Sala bdquoEduard Caudellardquo

Concert cameral

Prezentarea programului Prof univ dr Adrian Pop

PARTEA IcircNTAcircI

Trio bdquoContrasterdquo Ion Bogdan Ştefănescu flaut

Sorin Petrescu pian Doru Roman percuţie

Violeta Dinescu

Der Schlussel der Traume

Darie Nemes-Bota Io

Violeta Dinescu Bindfaden

Gabriel Mălăncioiu

Triguna

Corneliu Dan Georgescu Motive transilvane

Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA

Ansamblul bdquoAdHOCrdquo Al Academiei de Muzică bdquoGh Dimardquo din Cluj-Napoca

Adrian Pop director artistic Matei Pop conducerea muzicală

Boroka Poumlllnitz flaut

Adrian Cioban oboi Răzvan Poptean clarinet

Aurelian Băcan clarinet bas clarinet Rareş Sacircngeorzan fagot

Rafael Butaru vioară Daniel Groza violă

Renata Demeacuteny violoncel Eva Butean pian

Emil Simion percuţie

Ulpiu Vlad Legenda viselor pentru flautoboi clarinet fagot vioară violoncel

percuție și pian (1994)

Cornel Ţăranu Cadenze per Antiphona pentru flaut solo (1998)

Hans Peter Tuumlrk

Scene pentru clarinetclarinet bas și percuție (198687)

Violeta Dinescu Les Cymbals du soleil pentru oboi și percuție (1996)

Corneliu Dan Georgescu

Sub signum harmoniae pentru flaut oboi clarinet fagot vioară violă violoncel percuție pian

(2013 lucrare dedicată ansamblului AdHOC)


20

Formaţia camerală Trio Contraste aniversează icircn 2013 30 de ani de

activitate Singurul membru fondator este pianistul Sorin Petrescu Prima formulă muzicală a Trioului Contraste i-a reunit pe violonista Dana

Bozenovici clarinetistul Emil Şein şi pianistul Sorin Petrescu Numele formaţiei a fost inspirat de compoziţia Contraste semnată de Bela Bartok una dintre primele lucrări intrate icircn repertoriul formaţiei

Icircn 1986 Dana Bozenovici este icircnlocuită de percuţionistul Dan Suciu la ricircndul său icircnlocuit icircn 1990 de percuţionistul Doru Roman care devine astfel cea mai longevivă prezenţă icircn Trio Contraste după pianistul Sorin Petrescu Icircn 2001 Emil Şein se stabileşte icircn Spania iar din acel moment pacircnă icircn prezent lui Sorin Petrescu şi Doru Roman li se alătură flautistul Ion Bogdan Ştefănescu

Fiecare din cei trei muzicieni care compun la această dată Trio Contraste are o carieră solistică impresionantă dar icircn cazul de față ne vom referi la palmaresul Trio-ului la racircndul lui impresionant Icircn 1986 a obţinut Premiul Uniunii Compozitorilor din Romacircnia iar icircn 1990 a beneficiat de o bursă acordată ca premiu la Darmstadt Germania A participat la numeroase festivaluri din Romacircnia și din străinătate

Importanţi compozitori romacircni printre care Anatol Vieru Aurel Stroe Ştefan Niculescu Nicolae Bracircnduş Doina Rotaru Octav Nemescu Violeta Dinescu Dan Dediu şi George Balint au dedicat formaţiei opusuri interesante prezentate icircn primă audiţie absolută Icircn ultimii ani printr-un


21

frumos gest de curtoazie Trio Contraste promovează tinerii compozitori o mărturie icircn acest sens fiind chiar concertul acestei seri

Muzica formaţiei camerale este imortalizată icircn numeroase DVDndashuri CD-uri şi icircnregistrări radio Ansamblul AdHOC

Cu ocazia prezentării la Cluj a primei audiţii mondiale a lucrării Colinda-Baladă op 42 de Gyoumlrgy Kurtaacuteg (martie 2009 icircn cadrul ediţiei a VIII-a a Festivalului Cluj Modern) s-a reunit ad hoc ansamblul instrumental necesitat de partitură Repetiţiile acestuia conduse de tacircnărul dirijor şi compozitor Matei Pop s-au desfăşurat sub directa icircndrumare a maestrului Kurtaacuteg

Festivalul Cluj Modern 2009 Matei Pop şi Gyoumlrgy Kurtaacuteg

Festivalul Cluj Modern 2011 - Ansamblul AdHOC

dirijor Matei Pop solistă Adela Zaharia


22

Impulsul muzical al acestei colaborări a fost atacirct de viu icircncacirct s-a născut atunci ideea spontană a unei implicări de durată icircn ce priveşte sondarea valorilor repertoriului contemporan Astfel s-a conturat proiectul AdHOC ansamblu ce reuneşte icircntr-o geometrie variabilă o serie de tineri şi valoroşi muzicieni aparţinacircnd şcolii interpretative clujene

Compozitorul Adrian Pop a asumat rolul de mentor şi director artistic al ansamblului icircn timp ce dirijorul Matei Pop asigură direcţia muzicală Activitatea formaţiei se desfăşoară sub egida prestigioasei Academii de Muzică Gheorghe Dima din Cluj

Matei şi Adrian Pop

De la primele apariţii ansamblul s-a bucurat de aprecierea publicului şi

a specialiştilor pentru selecţia repertorială incitantă Ansamblul a prezentat programe inovative la fiecare din ediţiile Festivalului Cluj Modern (2011 2013) sau a Festivalului Muzicii Romacircneşti de la Iaşi (2011) ocazie cu care a realizat icircnregistrări de muzică contemporană romacircnească la Radio Iaşi Pentru toamna acestui an sunt programate apariţii la Cluj icircn cadrul Festivalului Internaţional Toamna Muzicală


23

Joi 24 octombrie 2013 ora 10 Sala Symposion (Str Horia)

Conferință susținută de compozitorul Corneliu Dan Georgescu Tema O perspectivă postmodernă asupra muzicii romacircnești

contemporane Cacircteva gacircnduri

Conferință susținută de compozitoarea Violeta Dinescu Tema TABU-muzica mea noua pentru filmul mut al lui Friedrich

Wilhelm Murnau (1929-31)

Lansare de carte și disc

Violeta Dinescu volum de partituri cu lucrări proprii

DVD cu filmul Tabu

Corneliu Dan Georgescu Muzică atemporală ndash Arhetipuri ndash Compozitori romacircni

Studii și eseuri de muzicologie (vol I și II)

Publicate icircn Editura Artes Editor lect univ dr Diana Andron

Moderator Prof univ dr Gheorghe Duțică


24

Joi 24 octombrie 2013 ora 18 Colegiul Național de Artă bdquoOctav Băncilărdquo Concert simfonic Orchestra simfonică a Universităţii

Dirijor Bogdan Chiroşcă Corneliu Dan Georgescu Motive maramureşene Leonard Dumitriu 3 Piese pentru orchestră de coarde Bogdan Chiroşcă Poemul simfonic Regăsiri Ciprian Ion Simfonia nr 1 Romeo Cozma Divertisment pentru orchestră (2013) Primă audiție absolută

Gheorghe Duţică Da Suonare (orchestraţie de Harii Beniamin)


25

Joi 24 octombrie 2013 ora 20 Casa de Cultură a Studenţilor

Concert de jazz

bdquoAcademic Jazz Grouprdquo

Ilinca Traistă voce Răzvan Picircrvu pian

Robert Cozma trombon Alexandru Bicircrlenghea chitară bas

Cristian Cozma percuţie

Coordonatori Romeo Cozma

Dan Spicircnu

Invitați Florian Lungu Alex Vasiliu

Icircn program lucrări de R Oschanitzky R Cozma J Răducanu


26

Academic Jazz Group a fost icircnfiinţat la icircnceputul anilor acute90 de

profesorul Romeo Cozma cu scopul de a forma şi a promova cei mai reprezentativi tineri muzicieni din Iaşi studenţi ai clasei de jazz de la Universitatea de Arte George Enescu şi icircn acelaşi timp membri permanenţi ai Clubului de muzică Richard Oschanitzky de la Casa de Cultură a Studenţilor

Componenţa ansamblului s-a modificat mereu odată cu schimbarea promoţiilor de studenţi mulţi dintre membrii Academic Jazz Group impunacircndu-se de-a lungul timpului icircn viaţa muzicală a Iaşiului sau a ţării

Laureat al mai multor concursuri de interpretare sau de creaţie jazzistică (Sibiu Cluj Braşov Tg Mureş Bucureşti Iaşi) ansamblul din dulcele tacircrg aflat icircn prezent sub icircndrumarea profesorilor Romeo Cozma şi Dan Spicircnu a abordat un repertoriu divers de la teme de jazz tradiţionale clasice moderne sau contemporane pacircnă la creaţii originale


27

Vineri 25 octombrie 2013 ora 19 Teatrul bdquoLuceafărulrdquo

Concert vocal-simfonic

Orchestra simfonică a Filarmonicii

Corul academic bdquoGavriil Musicescurdquo

Dirijor Cristian Oroşanu

Dirijorul corului Doru Morariu

Irina Săndulescu soprană

Mihaela Blacircndu mezzo-soprană

Marian Someșan tenor

George Cojocariu bas

George Enescu

Poema Romacircnă op 1

Marţian Negrea Requiem pentru solişti cor şi orchestră

Larghetto ndash Aliluia (soliști cor) Allegro moderato ndash Bine ești cuvacircntat (soliști cor)

Largo ma non troppo ndash Odihnește Macircntuitorul nostru (bas cor) Andante ndash Cu adevărat deșertăciune sunt toate (tenor cor)

Andante ndash Cu sfinții odihnește Christoase (bas cor) Allegro moderato ndash Pe Dumnezeu arsquol vedea nu e cu putință (soliști cor)

Allegretto ndash Cu duhurile drepților (tenor cor)

- Primă audiţie -

Mulțumim și pe această cale Fundației Culturale bdquoMarțian Negreardquo

pentru partiturile puse la dispoziție


28

Irina Săndulescu a absolvit Liceul de Muzică George Enescu secţia vioară apoi Academia de Muzică Ciprian Porumbescu din Bucureşti

Actualmente este angajată ca prim-solistă la Opera Naţională Romacircnă din Cluj-Napoca

Este adesea invitată a Operelor din Bucureşti Cluj Iaşi şi Timişoara de asemenea a Filarmonicilor din Arad Bacău Bucureşti Cluj Constanţa Oradea Ploieşti Timişoara Ticircrgu-Mureş precum şi a Ansamblului Naţional Radio Bucureşti Susține numeroase

recitaluri de lied şi operă icircn toată ţara și participă la festivaluri naţionale şi internaţionale (Bratislava Bucureşti Viena Paris)

Este laureată cu Premiul Special al Juriului Johannes Brahms (Hamburg 1985) Premiul Special al Uniunii Compozitorilor şi Interpreţilor din Romacircnia pentru interpretarea rolului Violetta din opera La Traviata de G Verdi (1988) Premiul Special al Uniunii Compozitorilor şi Interpreţilor din Romacircnia pentru activitatea icircn stagiunea 1992-1993 (1993) Ordinul Meritul Cultural Clasa II (2004)

Are icircnregistrări speciale la Radio Bucureşti şi Electrecord turnee icircn Austria Coreea Franţa Germania Italia si Japonia

Născută la Iaşi mezzo-soprana Mihaela

Blacircndu este absolventă a clasei de canto a prof Maria-Jana Stoia a Universităţii de Arte George Enescu Iaşi urmacircnd apoi cursurile de masterat la clasa prof Corneliu Solovăstru icircn cadrul aceleiaşi universităţi Icircn anul 2000 a participat la Cursurile muzicale de vară de la Enghien Belgia

Icircncă din perioada studenţiei s-a remarcat ca o interpretă icircnzestrată fiind cooptată ca solistă icircn corala Cantores amicitiae a Universităţii de Arte G Enescu Iaşi cu care a


29

interpretat icircn 1999 Oratoriul bizantin de Crăciun de P Constantinescu Icircn prezent este solistă a Corului academic G Musicescu al Filarmonicii

ieşene şi deja cunoscută publicului icircn numeroase apariţii icircn programe vocal-simfonice Repertoriul său a devenit extrem de bogat evoluţia sa bucuracircndu-se de un real succes icircn concertele prezentate A interpretat astfel partituri de referinţă precum Stabat Mater de Pergolesi Messiah de Haumlndel Ultimele Şapte Cuvinte ale Macircntuitorului pe Cruce şi Missa Lord Nelson de Haydn Missa Icircncoronării Dominicus Messe Orgelsolo-Messe diverse Misse brevis Vesperae solennes de Confessore şi Requiem-ul de Mozart Simfonia a IX-a de Beethoven Missa Solennelle şi Stabat Mater de Rossini Oratoriul bizantin de Paşti şi Oratoriul bizantin de Crăciun de P Constantinescu Requiemul The Flood de Douwe Eisenga

La icircnceputul lunii mai anul acesta icircn concertul de Paşti al Filarmonicii ieşene Mihaela Blacircndu a interpretat remarcabil Missa icircn si minor de Bach sub bagheta dirijorului izraelian Stanley Sperber

Născut la Bucureşti Marian Someşan este

absolvent al Liceului G Enescu din Bucureşti apoi al Şcolii Militare de Muzică ndash secţiunea flaut A studiat canto la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti Icircncă din timpul studiilor a activat intens ca flautist şi corist icircn diferite ansambluri din Bucureşti

A obţinut premii la concursuri naţionale debutacircnd apoi la Opera Naţională Bucureşti icircn Don Giovanni de Mozart A susţinut concerte şi recitaluri icircn ţară icircn Germania şi icircn Coreea de Sud abordacircnd roluri icircn opere de Mozart Verdi Donizetti Leoncavallo Bizet de asemenea a interpretat pagini de Ceaikovski Rossini etc A abordat şi repertoriul vocal-simfonic ndash Requiem-ele de Verdi şi Mozart Matthaumlus Passion de Bach Simfonia a IX-a şi Missa icircn do major de Beethoven Simfonia a VIII-a de Mahler Impresii din Tibet de Jin Wang precum şi operele icircn concert Mozart şi Salieri de Rimski-Korsakov şi Simone Boccanegra de Verdi A realizat icircnregistrări ca solist alături de Corul Madrigal şi Corul Te Deum

Icircn prezent Marian Someşan este profesor de canto la Liceul de Artă din Tacircrgu Mureş


30

Baritonul George Cojocariu a absolvit Universitatea de Arte George Enescu din Iași secția canto icircn anul 2001

A fost angajat al Corului Filarmonicii Moldova din Iași (1990-1995) și al Corului Operei Naționale Romacircne Iași (1995-1997) Din anul 1997 devine solist al Operei Naționale Romacircne Iași

Abordează un bogat repertoriu de operă operetă și vocal-simfonic amintind aici de Simfonia a IX-a de Beethoven Carmina Burana de C Orff Kronung Messe de Mozart Damnațiunea lui Faust de Berlioz sau Oratoriile de Paște și de Crăciun de Paul Constantinescu

Născut icircn anul 1972

dirijorul Cristian Oroşanu a urmat studiile la Liceul de Artă Octav Băncilă din Iaşi apoi la Universitatea de Muzică din Bucureşti cu Cristian Bracircncuşi şi Constantin Bugeanu

Icircn anul 1996 dirijorul Cristian Oroşanu a beneficiat de o bursă de studii la

Stuttgart unde a lucrat cu maestrul de renume internaţional Helmuth Rilling

Icircn anul 2003 participă la Festivalul Internaţional de la Aix-en-Provence (Franţa) iar icircn august 2005 a cacircştigat Premiul al II-lea la Concursul Internaţional de Dirijat Malko de la Copenhaga

Dirijorul Cristian Oroşanu se află icircn prezent icircn plină afirmare internaţională A dirijat Orchestre de Paris Orchestre National Bordeaux Aquitaine Orchestre Lamoureux din Paris de asemenea Deutsches


31

Symphonie Orchester din Berlin (unde a fost asistent principal icircn stagiunea 2007-2008) Orchestra Tonhalle din Zuumlrich Orchestra PAC din HYOGO (Japonia)

A desfăşurat o activitate intensă de dirijor icircn ţară colaboracircnd icircndeaproape cu Orchestra Naţională Radio cu Opera Naţională din Bucureşti şi Opera Romacircnă din Cluj-Napoca Este de asemenea dirijor permanent la Filarmonica din Braşov şi cadru didactic asociat la catedra dirijat orchestră de la Universitatea de Arte din Iaşi

Născut la Reşiţa icircn 1951 Doru Morariu

a urmat studiile muzicale la Liceul de Muzică Ion Vidu din Timişoara şi la Universitatea de Muzică din Bucureşti A studiat dirijatul coral cu profesorii Dumitru D Botez Silvia Secrieriu Petre Crăciun şi Dorin Pop

Icircn 1974 s-a icircntors in oraşul natal Reşiţa unde a desfăşurat o intensă activitate muzicală ca dirijor al Corului de Copii si al Corului de Cameră Mioriţa Icircn perioada 1976-1990 a organizat cursuri periodice de

dirijat coral De asemenea a icircnfiinţat si coordonat Festivalul Coral Iosif Velceanu de la Reşiţa Icircn 1984 a icircnfiinţat Concursul de Creaţie Corala Nicolae Ursu Icircn 1991 a icircnfiinţat Corul de copii Angeli al Studioului Radio Iasi iar icircn 1993 a icircnfiinţat corul de copii al postului de televiziune Europa Nova Iaşi cu care a susţinut concerte şi a realizat icircnregistrări audio şi video

Din noiembrie 1990 Doru Morariu a devenit prin concurs dirijor al Corului Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat din Iaşi icircmpreună cu care icircşi continuă activitatea muzicală de succes şi icircn prezent

Doru Morariu este de asemenea compozitor creaţia sa cuprinzacircnd lucrări corale şi vocal-instrumentale unele dintre ele fiind distinse cu premii de creaţie

Prin prezenţa sa la pupitrul Corului academic al Filarmonicii ansamblul artistic ieşean a devenit icircn ultimele decenii unul dintre primele icircn ierarhia valorică romacircnească


32

Sacircmbătă 26 octombrie 2013 ora 11 Sala bdquoEduard Caudellardquo Concert cameral

Ansamblul Nova Musica Viva al Filarmonicii de Stat Moldova din Iași

Coordonator Mihai Ailenei Cezar Horez flaut Alin Apetroaie flaut Florin Țaga oboi Alexandru Olaru oboi Constantin Ailenei clarinet Ioan Gușă fagot Adrian Moisuc fagot Romeo Popa corn Paul Patraș corn Ion Moraru trompetă Ciprian Ciotloș pian

Ștefan Niculescu Cantata III Răscruce pentru sextet de suflători Sabin Păutza Blues and Trouble

Cvartetul Ad libitum Alexandru Tomescu vioara I Şerban Mereuţă vioara a II-a Bogdan Bişoc viola Filip Papa violoncel

George Enescu Cvartetul nr 2 icircn sol major op 22 Molto moderato Andante molto sostenuto ed espressivo Allegretto non troppo mosso Con moto molto moderato energico


33

Ansamblul Nova Musica Viva a

fost creat la iniţiativa unui grup de instrumentişti-suflători din orchestra simfonică a Filarmonicii ieşene cu cacircţiva ani icircn urmă Ulterior au adoptat titulatura de mai sus pentru a evoca una dintre formaţiile de pionierat icircn explorarea muzicii noi ce a făcut epocă icircn anii rsquo70ndashrsquo80 icircn viaţa muzicală ieşeană şi nu numai ndash Musica Viva condusă de Vicente Ţuşcă

Entuziasmul tinerilor instrumentişti din compartimentul de suflători al Orchestrei simfonice a Filarmonicii ieşene asociat cu dorinţa de a redescoperi pagini

muzicale uitate sau chiar ignorate de timp a generat constituirea acestui ansamblu cameral care doreşte să abordeze şi să aducă icircn atenţia publicului un repertoriu prea puţin cunoscut sau chiar necunoscut

Tradiţia muzicii de cameră ieşene impusă de prestigiosul cvartet VOCES de aproape patru decenii şi continuată cu aceeaşi măiestrie de discipolii lor cvartetul Ad libitum reprezintă o dovadă elocventă de profesionalism de unde putem trage concluzia că adevăratul catalizator al performanţei icircl reprezintă muzica de cameră realizată la cel mai icircnalt nivel

Repertoriul ansamblului acoperă diverse stiluri muzicale reprezentative dar oferă şi posibilitatea extinderii către alte tipologii şi genuri care depăşesc tiparele tradiţionale conturacircnd astfel un repertoriu complex

La ediţiile precedente ale Festivalului Ansamblul Nova Musica Viva a prezentat după 25 de ani de la ultima interpretare Dixtuorul enescian precum și lucrări de Sabin Păutza


34

Cvartetul de coarde Ad libitum a fost fondat icircn anul 1988 la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi Membri fondatori Adrian Berescu (vioara I) Şerban Mereuţă (vioara II) Bogdan Bişoc (violă) Filip Papa (violoncel) După ce a beneficiat de icircndrumarea profesorului Bujor Prelipcean iar mai apoi din partea unor cvartete de renume precum Fine Arts Juilliard sau Amadeus Cvartetul Ad libitum a cicircştigat icircn 1997 Marele Premiu Premiul Presei şi Premiul mecenatului muzical la Concursul de la Evian considerat cea mai importantă competiţie de gen din lume Au urmat şi alte succese notabile icircntre care trebuie amintit Premiul I la Concursul Max Reger din Germania

Ad Libitum icircntreprinde turnee icircn Europa fiind invitat de prestigioase festivaluri cm ar fi Printemps des Arts (Monte Carlo) Orlando Festival (Olanda) Luberon (Franta) Bensheim (Germania) Gstaad (Elvetia) Maribor (Slovenia) Delft Festival (Olanda) etc De asemenea Ad Libitum a concertat icircn celebre săli de concert ca Cortot şi Museacutee DrsquoOrsay (Paris) Diligentia (Haga) De Doelen (Rotterdam) Conzerthaus (Berlin) Concertgebouw (Amsterdam) Kaisersaal (Frankfurt) Beethoven Haus (Bonn) Temppeliaukion (Helsinki) Ateneul Romacircn (București) Filarmonica Moldova (Iaşi) etc

Icircnregistrări emisiuni de televiziune şi de radio la TVR Iaşi TV Romacircnia Radio France Hessischen Rundfunk Sudwest-Rundfunk TV Vara Amsterdam Radio Iaşi Radio Romacircnia Muzical G Enescu etc

Incepind din aprilie 2008 Ad Libitum este numit cvartet de stat al cadrul Filarmonicii Moldova din Iasi drept recunoaștere a activitatii desfasurate pe mari scene ale lumii

Din septembrie 2011 Alexandru Tomescu devine prim-violonist al cvartetului de coarde Ad Libitum


35

Sacircmbătă 26 octombrie 2013 ora 17 Sala bdquoStudiordquo (str Horia)

Concert cameral Creaţii ale compozitorilor din Republica Moldova

Vlad Burlea

Creionări pentru pian

Solistă Livia Ciolpan

Snejana Picircslari Les cantilenes pentru pian

Solistă Olesea Ghernagea

Ghenadie Ciobanu Still ndash life with Flowers Melodies and Harmonies pentru pian

Solistă Victoria Romașco

Ghenadie Ciobanu To philarmonic Public of Chișinău pentru 2 piane

Solişti Victoria Romașco şi Alexandru Prigalo

Vladimir Beleaev Dies irae pentru 2 piane

Solişti Alexandru Prigalo şi Livia Ciolpan


36

Născut icircn octombrie 1996 Alexandru Prigalo este laureat cu premiul I la Concursul Republican Virtuozii muzicii ruse din Moldova (ediția a III-a) premiul al III-lea la Concursul Internațional Miniatura Romantică din Galați Romacircnia (ediția a XVII-a 2013) și Concursul Internațional Eugeniu Coca de la Chișinău Moldova (2013)

Icircn perioada 2002ndash2010 studiază la Liceul George Meniuc apoi la Liceul Republican de Muzică Ciprian Porumbescu

Este laureat cu diverse premii pentru creație icircn Rep Moldova și icircn Romacircnia

Născută icircn 1988 Victoria Romașco a

studiat pianul la Liceul Republican de Muzică C Porumbescu A absolvit Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice din Chișinău și icircşi continuă studiile de masterat icircn aceeași instituție

Este laureată cu premiul I a Concursului Internaţional Miniatura Romantică din Galaţi Romacircnia (ediţia a IX-a 2005)

A susținut concerte alături de Orchestra Naţională de Cameră pe scena Sălii cu Orgă cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale sub bagheta dirijorilor Mihail Secichin și Valentin Doni

A participat icircn cadrul festivalului internațional Nopțle Pianistice (2010) festivalului autohton Zilele muzicii noi (2010 -2012) și icircn cadrul proiectului Compozitorii autohtoni către ticircnăra generație (2010 -2012)


37

Născută icircn 1987 Olesea Ghernagea-Popa a studiat pianul la Scoala de arte pentru copii din orasul Anenii Noi Isi continua studiile la Colegiul de muzica St Neaga din Chisinau apoi la Academia de Muzica Teatru si Arte Plastice Chisinau In prezent este masterand la aceeasi institutie

In 2008 obtine Premiul II la Concursul international de interpretare Viva la Musica din Zalau In toamna anului 2011 participa la proiectul Compozitorii autohtoni

catre tanara generatie organizat de compozitorul V Burlea prof S Pislari si I Hatipova Tot in 2011 obtine premiul I la concursul (teoretic) dedicat celor 200 de ani de la nastere a compozitorului Fr Liszt concurs organizat in cadrul Academiei din Chisinau Din 2007 isi incepe activitatea pedagogica pe care o continua si in prezent

Născută in 1989 Livia Ciolpan a studiat la

Liceul Republican de Muzică Ciprian Porumbescu apoi la Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice din Chișinău

Icircn 2011 si 2013 participă la proiectul național Compozitorii autohtoni către tanara generație Ediția I iar intre 2010-2013 la festivalul autohton Zilele muzicii noi


38

Duminică 27 octombrie 2013 ora 11 Sala bdquoEduard Caudellardquo Concert cameral

Ansamblul bdquoArchaeusrdquo condus de Liviu Dănceanu Anca Vartolomei violoncel Rodica Dănceanu pian Dorin Gliga oboi Ion Nedelciu clarinet Şerban Novac fagot Alexandru Matei percuţie Marius Lăcraru vioară

Liviu Dănceanu Panta Rei


Studiu pentru columna Infinită

Costin Miereanu Solo pentru fagot

Ștefan Niculescu

Sinchronie 1

Horia Șurianu Diffractions Brisees Adrian Pop Invenzioni Cornel Țăranu Remembering Bartok Liviu Dănceanu Heptaih


39

Icircnfiinţat icircn 1985 cu

scopul de a promova cele mai diverse tendinţe şi orientări din muzica contemporană format din ansamblul Archaeus activează sub egida Uniunii Compozitorilor din Romacircnia

Au susţinut peste 300 de concerte icircn care au interpretat peste 550 de lucrări (multe dintre ele icircn premieră) semnate de 300 de compozitori romacircni şi străini icircn 80 de oraşe icircn peste 100 de săli de concert din Romacircnia din icircntreaga Europă şi din SUA Au participat de asemenea la numeroase festivaluri şi evenimente muzicale internaţionale din Bucureşti Paris Viena Salzburg Budapesta Geneva Huddersfield Berlin Bonn Koumlln Muumlnchen Hanovra Copenhaga Moscova Lisabona Sofia Chişinău Bratislava Roma Torino New York Cleveland Washington etc

Icircn paralel ansamblul a icircnregistrat mii de minute de muzică pentru Societatea Romacircnă de Radiodifuziune şi pentru posturi de radio străine ca şi discuri casete video şi audio

Au realizat coloana sonoră a peste 20 de filme de animaţie documentare filme experimentale etc Repertoriul lor extrem de variat acoperă stiluri şi perioade muzicale diferite incluzacircnd muzica bizantină şi muzica contemporană

Pentru activitatea sa ansamblul a fost răsplătit cu Premiul ATM icircn 1987 Premiul Criticii icircn 1991 Premiul Publicaţiei Muzica Azi icircn 1996 Premiul Scores icircn 1997


40

Index al compozitorilor incluși icircn Festival

Născut icircn 1955 icircn Rep Moldova Vladimir Beleaev a absolvit Academia de Muzică Gavriil Musicescu din Chişinău la specialităţile muzicologie (1981) şi compoziţie (1992) Este autor de muzică simfonică camerală vocală scenică Lucrările sale au fost interpretate la mai multe ediţii ale Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi de la Chişinău precum şi la alte festivaluri din Romacircnia Spania Austria Grecia China Danemarca Germania Rusia Ucraina

etc Este laureat al Concursului de compoziţie consacrat aniversării a 50-a a

UNESCO şi ONU (Chişinău 1995) a fost distins cu Premiul I al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (UCMM) pentru muzică de cameră (1995 1997-2001)

Director executiv Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi (1993-1998 2000-2002 2009-2013) Vicepreşedinte al comitetului artistic al World Music Days 1999 Director Fondului Muzical al UCMM (1994-1996) Vicepresedinte UCMM (1996-2002) Director adjunct la Teatrul National de Opera şi Balet (2003-2009) Icircn prezent este Preşedinte Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova

Născut icircn 1927 la Bucureşti compozitorul şi

muzicologul Pascal Bentoiu a studiat cu maestrul Mihail Jora care l-a icircndrumat icircn descifrarea tainelor armoniei contrapunctului şi ale fugii orchestraţiei compoziţiei

A fost cercetător icircntre anii 1953-1956 la Institutul de Folclor din Bucureşti iar icircn perioada

ianuarie 1990 ndash octombrie 1992 este preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia (UCMR) Activitatea sa muzicologică icircncepe din 1954 cu studii asupra folclorului romacircnesc apoi se preocupă de estetica


41

muzicală publicacircnd Imagine şi sens (1971) Deschideri spre lumea muzicii (1973) Gicircndirea muzicală (1975) Capodopere enesciene (1984)

Cariera componistică i-a fost marcată de mai multe distincţii Premiul de Stat (1964) premiul Italia ndash Roma (1968) pentru opera radiofonică Jertfirea Ifigeniei premiul Guido Valcarenghi ndash Roma (1970) pentru Hamlet două premii ale Academiei Romacircne pentru compoziţie (1974) şi muzicologie(1984) Marele premiu al UCMR pentru icircntreaga activitate icircn 1992 şi numirea icircn 1995 de doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Bucureşti

Evoluţia compoziţiilor sale a fost graduală şi continuă limbajul său parcurgand drumul de la relativ simplu la ultracomplex de la tonal către modal ndash trecand prin serial ndash de la formele tradiţionale la alcătuiri mai complicate integral inventate

Vlad Burlea s-a născut icircn 1957 icircn Rep Moldova

A absolvit Conservatorul de Stat Gavriil Musicescu clasa de compoziţie a profesorului Gheorghe Mustea (1992) Icircn 1998-2002 a fost director al Colegiului de Muzică Ştefan Neaga din Chişinău profesor la discipline muzical-teoretice

Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (din 1994) precum şi al Asociaţiei Moldoveneşti de Muzică Contemporană Membru al Consiliului de conducere al UCMM secretar responsabil (din 2004)

Semnează creaţii corale vocale şi instrumentale de cameră muzică de teatru şi film Icircn ultimii 20 de ani a scris muzică pentru mai mult de 20 filme şi spectacole dramatice inclusiv cele radiofonice Lucrările compozitorului au fost interpretate şi icircnregistrate icircn ţară inclusiv icircn cadrul Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi şi icircn străinătate Laureat al Concursului de compoziţie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (1999 2005)


42

Pianistul compozitorul dirijorul şi profesorul Bogdan Chiroşcă (n 1975) este absolvent al secţiilor Interpretare muzicală ndash pian clasa prof Ioan Welt şi compoziţie cu maestrul Vasile Spătărelu Icircn aceeaşi perioadă a frecventat şi cursurile de dirijat orchestră cu Corneliu Calistru

S-a format temeinic icircn decursul anilor de studii aspect evident din activitatea multiplă pe care o desfăşoară Ca pianist a susţinut numeroase recitaluri

la Botoşani Iaşi Piatra Neamţ Bacău Ca dirijor a debutat icircn 2001 la pupitrul orchestrei simfonice a Universităţii de Arte G Enescu iar din anul 2002 a fost numit dirijor permanent al Operei Naţionale Romacircne din Iaşi

Icircn plan creator Bogdan Chiroşcă a abordat numeroase genuri compunacircnd lieduri muzică de cameră muzică simfonică şi muzică vocal-simfonică

Născut icircn 1957 icircn Brătuşeni Rep Moldova

Ghenadie Ciobanu a studiat pianul la Academia Rusă de Muzică din Moscova şi compoziţia la Conservatorul Gavriil Musicescu din Chișinău

A compus simfonii lucrări pentru diverse ansambluri camerale coruri muzică pentru teatru şi film etc Participă la diferite festivaluri din Moldova şi icircn multe alte ţări (Romacircnia Franţa Rusia Italia etc) Conferenţiar universitar Ghenadie Ciobanu activează şi la catedra de teoria muzicii şi compoziţie din cadrul Academiei de Muzică din Chișinău

Din 1990 este preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova iar din 1993 președinte al Asociaţiei Moldoveneşti de Muzică Contemporană

Creaţiile lui Genadie Ciobanu sunt icircnregistrate pe 4 CD-uri Compozitorul realizează unele cicluri de emisiuni radiofonice pentru Radio Moldova (Studioul Muzicii Noi şi Continuum Interferenţe muzicale)

Este laureat al mai multor premii naționale de creație Lui Ghenadie Ciobanu i s-a conferit titlul onorific maestru icircn artă al

Republicii Moldova (1999) Icircn anul 2000 a fost decorat cu medalia Mihai Eminescu şi Ordinul Naţional Steaua Romacircniei icircn grad de Comandor


43

De fiecare dată cacircnd ascultăm muzica lui Romeo Cosma (n 1955) fie compusă icircn sfera jazzului ori icircn alte genuri de divertisment fie academice unde apelul la intonaţii jazzistice sau din zona folclorului imaginar nu lipsesc ne gacircndim invariabil la capacitatea sa de improvizator la simţul ritmico-melodic accentuat şi de ce nu la bucuria de construcţie a unor teme accesibile antrenante de efect şi cu efect imediat asupra

publicului Odată cu studiile de compoziţie realizate icircn cadrul Conservatorului

Romeo Cosma a avut şansa să studieze cu personalităţi icircn domeniu precum Anton Zeman şi Vasile Spătărelu care i-au deschis porţile marii muzici Icircntacirclnirile de graţie au continuat prin contactul cu nume reprezentative ale muzicii romacircneşti ca Anca Parghel Dan Ionescu Decebal Bădilă Cu aceeaşi pasiune Romeo Cosma se preocupă de practicarea şi de promovarea muzicii prin inaugurarea Clubului de Jazz Richard Oschanitzky la Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi

Dacă piesele de muzică electronică jazz uşoară şi de scenă s-au concretizat icircn cacircteva albume Solo Piano in Paris (2002) Blue Note (2004) etc de remarcat este aceeaşi vitalitate şi prospeţime sonoră a lucrărilor din zona academică de la creaţii camerale sau lieduri la muzica simfonică sau cea vocal-simfonică

La activitatea creatoare interpretativă sau organizatorică se adaugă participarea compozitorului la numeroase festivaluri din ţară din Europa şi din America interesul pentru publicarea unor cărţi de specialitate ca Universul jazzului şi Stiluri de compoziţie icircn muzica de jazz toate acestea constituind doar cacircteva dintre momentele semnificative ale carierei unui artist complex

bdquoDivertisment pentru orchestră este un exerciţiu de stil un joc muzical care dincolo de reguli autoimpuse şi subtilităţi ce pot scăpa neiniţiaţilor s-a dorit a fi amuzant fermecător simpatic Asemeni unui jongleur am dorit să meşteresc icircn stilurile tradiţionale ale jazz-ului ndash ragtime blues swing ndash serios şi haios icircn acelaşi timp popular şi erudit Cele trei secvenţe ale lucrării Jazzissimo Blues ostinato şi Swinging in the rain propun ascultătorilor o muzică plină de ritm vitalitate dinamism spirit ludicrdquo


44

Liviu Dănceanu s-a născut icircn 1954 la Roman A absolvit compoziţia la Bucureşti (UNMB) la clasa maestrului Ştefan Niculescu apoi participă la cursuri şi festivaluri de compoziţie la Londra Paris Tallin Praga Varşovia

Este fondatorul şi conducătorul Atelierului de muzică contemporană Archaeus cu care a participat la multiple reuniuni muzicale internaţionale L Dănceanu a icircnfiinţat şi

coordonează permanent festivalurile Archaeus Bucureşti (din 1998) şi Zilele Muzicii Contemporane Bacău (din 1991) de asemenea a fost director artistic al Săptămacircnii Internaţionale a Muzicii Noi Bucureşti (1992-1996) şi preşedinte al secţiunii romacircne a SIMC (1992-94) Toată această intensă activitate organizatorică este dublată de cea de conferenţiar la UNMB (unde predă din 1990 istoria muzicii şi compoziţie) şi desigur de o creaţie care numără aproximativ 80 de titluri De asemenea L Dănceanu a publicat numeroase studii eseuri recenzii şi articole A primit premii de compoziţie (la Toulouse icircn 1986 Premiul Academiei Romacircne icircn 1989 mai multe Premii ale UCMR) precum şi pentru interpretare alături de ansamblul Archaeus

Dan Dediu (n 1967) a studiat compoziţia la

Bucureşti cu Ştefan Niculescu şi Dan Constantinescu iar la Viena cu Francis Burt Diverse burse de creaţie sau cercetare (Herder şi A BergndashViena IrcamndashParis New Europe CollegendashBucureşti Colegiul de ştiinţendashBerlin Villa Concordiandash Bamberg) au avut un rol hotăracirctor icircn evoluţia sa componistică

A scris peste 130 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile muzicale Deţine numeroase premii naţionale şi internaţionale de compoziţie şi interpretare Este publicat de Editura Muzicală Peermusic (Hamburg-New York) Lucian Badian Editions (Ottawa) Lucrările sale au apărut pe CD-uri icircn Romacircnia Germania Australia Olanda

Dan Dediu este profesor de compoziţie a fost şeful catedrei de compoziţie din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi


45

directorul artistic al ansamblului Profil iar icircn prezent este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti

Muzica sa degajă energie claritate de exprimare siguranţă melodicoarmonică bazacircndu-se pe un simţ versatil al formei şi al culorilor instrumentale precum şi pe o pendulare estetică icircntre ludic şi tragic Sonoritatea tipică compoziţiilor sale este definită de mai multe elemente staccato capricios imprevizibile schimbări de dispoziţie intersecţii de temporalităţi imagistică asociativă bogată motive melodice pregnante şi memorabile definiţii psihologice precise realizate numai cu cacircteva sunete

Compozitoare și profesoară de origine

romacircnă Violeta Dinescu s-a născut icircn anul 1953 la București Icircși desăvacircrșește studiile muzicale icircn 1972 la Conservatorul C Porumbescu din București iar cinci ani mai tacircrziu icircși ia examenul de stat cu evidențiere și 3 diplome compoziție pian și pedagogie

Icircntre anii 1978-1982 predă muzicologie estetică contrapunct armonie și pian la Școala de Muzică George Enescu din București Icircn 1980 este primită icircn Uniunea Compozitorilor Au loc primele concerte publice cu muzica sa icircnregistrări la Radiodifuziune și premii pentru compoziție

Icircn 1982 emigrează icircn Germania Obține mai multe burse și lucrări de compoziție peste 50 de premii și evidențieri internaționale Este profesoară și docentă la mai multe universități din SUA

Este docentă la Școala Superioară de Muzică Religioasă din Heidelberg Germania (muzicologie contrapunct teoria armoniei ndash 1986-1991) Școala Superioară de Muzică din Frankfurt pe Main Germania (muzicologie contrapunct teoria armoniei ndash 1989-1991) Academia de Specialitate pentru Muzică Religioasă din Bayreuth Germania (muzicologie contrapunct teoria armoniei pian ndash 1990) membră a Consiliului de conducere al International League of Women Composers directoare pentru străinătate a asociației americane WOMANSONG din statul Massachusetts SUA

Icircncepacircnd din 1996 este profesoară de compoziție la Universitatea din Oldenburg Germania Organizează anual un festival internațional de


46

muzică romacircnească icircn Germania dedicat pe racircnd personalităților școlii componistice romacircnești

Format la şcoala muzicală ieşeană Leonard Dumitriu

s-a perfecţionat icircn ambele direcţii de compozitor şi dirijor avacircndu-i ca mentori la Conservatorul ieşean pe Vasile Spătărelu (compoziţie) Anton Zeman (armonie) Viorel Munteanu (contrapunct) Cristian Misievici (orchestraţie) Sabin Pautza şi Ion Baciu (orchestră) Corneliu Calistru (clasa de operă şi orchestră)

A condus mulţi ani orchestra Operei Naţionale Romacircne din Iaşi fiind icircn acelaşi timp dirijor invitat al Teatrului Muzical Nae Leonard din Galaţi şi al Teatrului Liric din Craiova

O realizare artistică demnă de interes o reprezintă organizarea masteratului de operă icircn SUA la iniţiativa Vermont Opera Theater (2000 şi 2001) cu acest prilej fiind invitat să coordoneze cursurile icircn calitate de dirijor şi de director artistic

Compoziţiile i-au fost interpretate icircn numeroase manifestări camerale şi simfonice atacirct icircn ţară cacirct şi icircn străinătate

Icircn prezent Leonard Dumitriu este profesor la Universitatea de Arte G Enescu la disciplinele armonie şi contrapunct

Gheorghe Duţică ndash profesor muzicolog

compozitor (n 21 martie 1958 la Vaslui) ndash este absolvent al Conservatorului George Enescu din Iaşi (1982) A obţinut titlul de doctor icircn muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (2003) conducător ştiinţific prof univ dr Dan Voiculescu Icircn prezent este profesor universitar şi conducător al școlii doctorale la Universitatea de Arte George Enescu Din anul 2005 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia

A publicat studii articole recenzii etc icircn WSEASAMTA Simpozionul Internaţional de Muzicologie George Enescu Muzica A participat şi susţinut emisiuni de radio şi televiziune comunicări ştiinţifice conferinţe


47

etc Icircn anul 1993 a obţinut Premiul I al UCMR la Concursul Naţional de Creaţie Corală Bucureşti pentru lucrarea Jocuri de cuvinte

Compoziţie (selectiv) creaţie corală vocală instrumentală camerală şi de jazz

George Enescu (1881-1955) a devenit

emblemă a Romacircniei muzicale tocmai prin valoarea universală a creației sale tot astfel cum Grieg reprezintă Norvegia ori Sibelius ndash Finlanda S-a născut la Liveni icircn nord-estul țării A dovedit neobișnuite icircnclinații muzicale icircncă de la vacircrsta de 5 ani La 7 ani icircncepe studiul viorii cu J Helmesberger-Jr la Conservatorul din Viena Șapte ani mai tacircrziu devine student la Conservatoire Nationale Supeacuterieur de Paris unde este distins cu Grand Prix du Conservatoire pentru interpretare la vioară Icircn scurt timp Enescu a devine violonist pianist compozitor celebru devenind celebru icircn icircntreaga Europă și icircn SUA

A murit la Paris la 4 mai 1955 Icircn muzica de cameră a primei jumătăţi a secolului XX creaţia lui George

Enescu este expresia şi totodată mărturia unei continuităţi artistice singulare

Suita icircn sol minor pentru pian op 3 bdquodans le style ancienrdquo a fost compusă la Paris la 6 mai 1897 şi dedicată d-rei Murer Manuscrisul se află icircn prezent la Muzeul George Enescu A fost publicată de Editura Enoch icircn 1898 Prima audiţie a avut loc la Paris la 11 iunie 1897

Piesa pentru pian La Fileuse (Torcătoarea) a fost compusă icircn 1897

Piegravece sur le nom de Faureacute pour piano (Hommage agrave Faureacute) ndash compusă la Lausanne la 11 aprilie 1922 Manuscrisul se află la Muzeul George Enescu A fost publicată de Editura Revue musicale octombrie 1922 Prima audiție a avut loc la Paris la 13 decembrie 1922 icircn interpretarea pianistului Gil Marchex

Piegraveces Impromptues pour Piano op 18 ndash compuse icircntre anii 1913ndash1916 (Paris Cracalia Sinaia) Manuscrisul suitei se află icircn Colecția particulară


48

Romeo Drăghici Lucrarea a fost publicată ca supliment la revista Muzica nr 81958 Prima audiție a avut loc la București (audiție radiofonică) la 13 februarie 1959 icircn interpretarea lui Ion Filionescu

Cvartetul de coarde op 22 nr 2 compus icircn 1951 se icircnscrie icircn ricircndul creaţiilor de referinţă ale secolului XX Concepţia şi stilul caracteristic la care a ajuns compozitorul icircn această lucrare se sprijină pe cunoaşterea profundă a tradiției genului Simplificicircndu-şi scriitura instrumentală Enescu ajunge la o concizie haydniană la un travaliu motivic mozartian şi la o stabilitate beethoveniană a formei Totodată el icircşi găseşte o lume proprie echilibru şi transparenţă maximă icircn discurs luminozitatea muzicii efervescente o polifonie ce asigură mobilitate fluxului muzicii

Anul 1898 marchează icircn istoria muzicii culte romacircneşti un eveniment de o semnificaţie deosebită la 6 februarie Orchestra Colonne făcea cunoscut Parisului muzical primul opus original al tacircnărului George Enescu (icircn vacircrstă de numai 17 ani) student al Conservatorului parizian Poema Romacircnă Pentru Parisul acelui fin de siegravecle ce consumase decenii de romantism şi prefigura tot mai insistent elemente ale impresionismului lucrarea adolescentului balcanic reprezenta o revelaţie de o forţă vitală nealterată Enescu adopta icircn această compoziţie forma rapsodică ndash pe care o considera pe atunci singura adecvată cacircntecului popular ndash căutacircnd strălucirea maximă prin orchestraţie şi plasticitatea temelor

Poema Romacircnă se icircncheie cu Imnul Regal al Romacircniei icircn semn de omagiu adus de tacircnărul muzician principalilor săi susținători icircn perioada studiilor la Viena și Paris Regele Carol I și mai ales Regina Elisabeta Imnul a fost omis din partitură icircn perioada comunistă și reintrodus după 1990

Corneliu Dan Georgescu s-a născut icircn 1938 la

Craiova unde şi-a icircnceput studiile muzicale (vioară teorie muzicală dirijat) A studiat apoi la Conservatorul bucureștean ndash compoziţia cu Mihail Andricu și Tiberiu Olah folclor şi etnomuzicologie cu Tiberiu Alexandru şi George Breazul A participat la Cursurile internaţionale de vară de la Darmstadt la Workshop for Traditional Music and Modern


49

Composition Technics din Slatchev Brjag Bulgaria din Breukelen şi Amsterdam Olanda

Icircn paralel cu activitatea sa componistică CD Georgescu cercetează aprofundat aspecte etnomuzicologice şi estetice A lucrat la Institutul bucureştean pentru Cercetări Etnologice şi Dialectologice unde a condus secţia muzicală şi a tipărit numeroase cărţi şi studii de etnomuzicologie

De asemenea a publicat analize semnificative din creaţia unor compozitori contemporani romacircni După icircnlăturarea de la Institut din motive politice a lucrat din 1983 la Revista Muzica apoi ca cercetător la Institutul de Istoria Artei Pacircnă icircn 1985 a obţinut 7 premii ale UCMR şi Premiul Academiei Romacircne pentru lucrările sale componistice şi etnomuzicologice

Din 1987 trăieşte la Berlin devenind cetăţean german din 1996 Aici a avut diverse burse a colaborat la Freie Universitaumlt din Berlin (1991-1994) Din 1997 face parte din consiliul de specialitate al Enciclopediei MGG Personenteil cu sarcina tuturor articolelor despre Romacircnia

Icircn 1999 a fondat icircmpreună cu dirijorul şi organistul Peter Schwarz editura muzicală Docor Icircn multe din compoziţiile sale CD Georgescu foloseşte experienţa sa de investigare a arhetipurilor folclorice de căutare a unor structuri primitive elementare

Alături de interesul său icircn etnologie şi psihologie CD Georgescu apelează şi la pictură ca sursă a unor lucrări (ciclurile instrumentale Hommage to Ţuculescu 1975-82 Hommage to Piet Mondrian 1980-94) Din 1980 icircncepe să elaboreze primele sale muzici electronice gacircndite uneori şi ca muzici ambientale lucrul cu computerul preocupacircndu-l pacircnă icircn prezent

Gălăţean prin naştere bucureştean prin

devenire universal prin vocaţie maestrul Valentin Gheorghiu a urmat studii temeinice la Academia Regală de Muzică fiind discipolul lui Mihail Jora (teorie-solfegiu armonie contrapunct fuga compoziţie) al Constanţei Erbiceanu (pian) al lui Mihail Andricu (muzică de cameră) şi Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) Talentatul şi apreciatul tacircnăr a fost icircndemnat şi sprijinit să meargă la


50

Conservatorul Naţional Superior de Muzică Paris unde icircn anii 1937-1939 a urmat cursurile de pian cu profesorul Lazare Leacutevy

De foarte tacircnăr Valentin Gheorghiu a devenit solist al Filarmonicii bucureştene (1950) a icircntreprins turnee de răsunet icircn repetate racircnduri icircn toate ţările europene cu tradiţie muzicală dar şi icircn Asia Statele Unite şi Canada Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat icircn distincţii importante icircntre care şi premii de compoziţie

Considerat unul dintre cei mai mari artişti romacircni de după Enescu Valentin Gheorghiu este muzicianul polivalent ce reprezintă spiritualitatea romacircneasca de peste o jumătate de secol cu cinste ireproşabilă şi la cote impresionante ca pianist şi nu icircn ultimul racircnd icircn calitate de compozitor

Absolvent al Facultăţii de Interpretare Muzicală ndash

specialitatea pian (1996-2001) la clasa profesor univ Mircea Dan Răducanu Ciprian Ion a urmat icircn paralel şi cursurile Facultăţii de Compoziţie cu profesorul Viorel Munteanu şi dirijat orchestră cu Corneliu Calistru Icircn 2008 a susţinut teza de doctorat icircn compoziţie coordonată de prof Viorel Munteanu

Ciprian Ion propune publicului o muzică bine gacircndită accesibilă ale cărei sonorităţi originale ne trimit cu

gacircndul la zone stilistice de inspiraţie mai mult sau mai puţin icircndepărtate ce se icircncadrează la nivel general icircntre postromantism şi neoclasicism

Născut icircn 1951 la Bucureşti Adrian Iorgulescu

a studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1970ndash1975) S-a documentat icircn compoziţie şi muzicologie la Academia Santa Cecilia din Roma (1982) Din 1990 predă compoziţia şi formele muzicale la Universitatea de Muzică din Bucureşti Icircn prezent este președinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia

A fost distins cu Premiul Dinu Lipatti (1973) Premiul UCMR (1979 1981 1982 1987 şi 1989) Premiul George Enescu al Academiei Romacircne (1988) Premiul de compoziţie acordat la Louisville icircn SUA (1992)


51

A scris muzică simfonică și de cameră lucrări corale muzică de film precum şi volume muzicologice

Specificul componistic al creaţiei sale relevă o trăsătură rezervată interiorizată şi preocuparea de a obţine substanţialitatea sunetului Ideea contrastului apare icircn discursul muzical atacirct la nivelul construcţiei formale cacirct şi la acela al expresiei (Din Caietul-Program al Festivalului SIMN 2004)

Mihail Jora (1891-1971) compozitor şi dirijor

membru titular (1955) al Academiei Romacircne a fost profesor şi rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti Şi-a făcut studiile la Leipzig şi la Paris Ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti a educat o icircntreagă pleiadă de compozitori Creaţia sa cuprinde balete (printre care Curtea veche La piaţă Cacircnd strugurii se coc şi Icircntoarcerea din adacircncuri) suita simfonică Privelişti moldoveneşti poemul simfonic Poveste indică Burlesca pentru orchestră Simfonia icircn do Balada pentru bariton şi orchestră lucrări de muzică de cameră (printre care Cvartetul de coarde) şa

Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai liedului precum și al genului de balet icircn muzica romacircnească

Creaţiile sale se caracterizează prin conţinutul de viaţă bogat şi variat Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor şi ironie Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elemntelor melodice şi ritmice specifice cacircntecului popular

Născut icircn anul 1979 la Braşov Gabriel Mălăncioiu a

absolvit Colegiul Naţional Andrei Şaguna Icircntre anii 1997ndash2002 a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi icircn paralel icircntre anii 2000ndash2005 cele ale Facultăţii de Muzică din Timişoara

Din anul 2001 a icircnceput studiul compoziţiei sub icircndrumarea maestrului Remus Georgescu iar din anul 2005 urmează cursurile de masterat icircn compoziţie cu


52

acad dr Cornel Ţăranu la Academia de Muzică Gh Dima din Cluj A luat parte la cursuri de compoziţie icircn țară și icircn străinătate

Lucrările sale au fost interpretate icircn cadrul unor prestigioase festivaluri internaţionale

Icircn prezent Gabriel Mălăncioiu predă icircn cadrul Universităţii de Vest din Timişoara Facultatea de Muzică

Mihai Măniceanu icircn egală măsură pianist și

compozitor a studiat pianul (1995-2000) și compoziția (2000-2005) la Universitatea Națională de Muzică din București urmacircnd apoi cursurile de masterat (2005-2006) și doctoratul icircn cadrul aceleiași instituții pacircnă icircn 2011 Activitatea sa pianistică este jalonată de numeroase premii și recitaluri susținute icircn București și străinătate (Franța Italia Germania) Totodată deține o serie de premii importante cacircștigate recent icircn compoziție 2011 primește premiul Academiei Romacircne pentru lucrarea Sus pentru orchestră de cameră și tot icircn același an primește premiul UCMR pentru lucrarea simfonică Sempre risoluto Icircn 2009 a fost nominalizat pentru Marile Premii Prometheus Opera Prima Lucrările lui au fost interpretate de Orchestra Filarmonică George Enescu Orchestra Națională Radio F M Bartholdy University Orchestra Profil Propuls opusart devotioModerna etc

Născut icircn 1943 la Bucureşti Costin Miereanu a

absolvit Universitatea de Muzică la clasa de compoziţie a lui Dan Constantinescu (1966) Participă la Internationale Ferienkurse fuumlr neue Musik de la Darmstadt (1967-1969) unde colaborează la proiectul colectiv initulat Musik fuumlr ein Haus coordonat de Karlheinz Stockhausen La Paris icircntre 1968ndash1969 se perfecţionează la Groupe de recherches musicales de lrsquoORTF şi cu Pierre Schaeffer la Conservatoire National Supeacuterieur de Musique Tot la Paris obţine doctoratul icircn Semiotică Muzicală (1978) şi pe cel

icircn Litere şi Ştiinţe Umane (1979) Este cetățean francez din 1977


53

De-a lungul timpului a fost icircntre altele director al Editurii Salabert (1981-1992)

Printre distincţiile obţinute se numără Premiul Fundaţiei Europene a Culturii (1967) premiul Enescu (1974) șa

Demersul componistic al lui Costin Miereanu este dominat de o concepţie interdisciplinară poliartistică compoziţia muzicală fiind văzută din perspectiva semioticii narative ca o ldquoscenografie muzicalărdquo

Născut icircn 1944 la Reuseni ndash Suceava

compozitorul și profesorul Viorel Munteanu a studiat la Conservatorul ieșean clasa de compoziție a prof Vasile Spătărelu

Este membru al Uniunii Compozitorilor (din 1977) membru icircn Consiliul de conducere al Uniunii (din 1990) icircn Societagrave Italiana degli Autori ed Editori (din 1989) şi al Fundaţiei Sigismund Toduţă (din 1993) Are lucrări

interpretate icircn peste 400 de concerte şi festivaluri internaţionale din Romacircnia Anglia Bulgaria Cehia Elveţia Franţa Germania Grecia Italia Japonia Republica Moldova Rusia Slovacia Spania etc

Distincţii Premiul Academiei Romacircne (Glasurile Putnei 1981) Premiul Festivalului Naţional de Poezie Mihai Eminescu (Iaşi 1980) Atestare la Concursul Internaţional de Compoziţie ndash Ancona Italia (1986) Concursul Internaţional de muzică de cameră de la Martigny (Elveţia 1987) Premiul special al juriului la Concursul Internaţional de muzică de cameră de la Tokyo (Japonia 1989) Premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia icircn cadrul Concursurilor Naţionale de creaţie muzicală organizate de Ministerul Culturii icircn anii 1985 1987 1989 Distincţie de Vrednicie Mitropolia Moldovei şi Bucovinei Iaşi 2000 Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia pe anul 2001 Premiul Opera Omnia al Fundaţiei Culturale a Bucovinei (2003)

Creaţia sa cuprinde lucrări simfonice vocal-simfonice camerale lied muzică de scenă muzică religioasă șa

Icircn perioada 2004ndash2012 a fost rector al Universității de Arte George Enescu din Iași Conduce de asemenea de mai mulți ani filiala Iași a UCMR


54

Marţian Negrea (1893-1973) s-a născut icircn comuna transilvăneană Vorumloc Icircşi icircncepe studiile muzicale la Sibiu (1910-1914) continuacircndu-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine romacircnă Eusebie Mandicevschi şi cu Franz Schmidt Aici ia contact cu marea tradiţie muzicală germană dar şi cu tendinţele postromantice ale vremii ce-i vor influenţa din plin limbajul armonic Icircntors icircn ţară Marţian Negrea va ocupa de-a lungul anilor mai multe posturi de profesor

la Conservatoarele din Cluj (1921-1941) şi Bucureşti (1941-1963) din această vocaţie pedagogică născacircndu-se şi cele 4 tratate oferite tiparului cel de instrumente (1925) cel de forme muzicale (1932) cel de contrapunct şi fugă (1957) şi icircn sfacircrşit cel de armonie (1958)

Creaţia sa muzicală deşi nu prea vastă cuprinde toate genurile de la muzică de cameră (Sonată pentru pian op 5 1921 Cvartet de coarde op 17 1949 Suita pentru clarinet şi pian op 27 1960) vocală şi corală la muzică simfonică (Simfonia primăverii op 23 1956 Concert pentru orchestră op 28 1963) vocal-simfonică (Recviem op 25 1957) muzică de film (Prin Munţii Apuseni op 20 1952) şi operă (Marin Pescarul op 12 1933)

Contribuţia lui Marţian Negrea la făurirea unui limbaj muzical romacircnesc modern nu trebuie neglijată Stilul muzicii sale pendulează mereu icircntre folclorismul multă vreme inerent gacircndirii muzicale romacircneşti şi trăsăturile icircnnoitoare ale construcţiilor armonice purtătoare de colorit impresionist (derivat icircnsă nu din Franţa ci din mediul postromantic vienez) şi de tensiune modernă

Cu titlul original Requiem ndash parastas op 25 pentru soliști cor mixt și orchestră lucrarea lui Marțian Negrea a fost compusă icircn anul 1957 pe textul Molitvelnicului de la Sibiu (1874) Prima audiție a avut loc icircn mai 1990 cu Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul din Timișoara sub bagheta maestrului Ion Baciu Ulterior dirijorul icircși programase reluarea Requiemului la Iași dar proiectul nu s-a mai realizat din cauza morții sale icircn 1995 Dedicăm așada interpretarea din această seară memoriei celui care a fost Ion Baciu reformatorul orchestrei simfonice ieşene director al Filarmonicii icircntre anii 1968-1986


55

bdquoFilarmonica din Timișoara organizează prima audiție absolută a Requiemului de Marțian Negrea dedicat eroilor neamului () Pentru a da viață partiturii prohibite vreme de peste 30 de ani la 26 mai 1990 s-au aliniat sub bagheta lui Ion Baciu formațiile Filarmonicii Banatul (corul fiind pregătit de Diodor Nicoară) și soliștii Melania Ghioaldă Lucia Kriska Florin Diaconescu și Alexandru Moisuc Icircn fonoteca Radiodifuziunii a fost reținută o icircnregistrare fragmentară a acestui important concert Actul de recuperare a Requiemului este re-editat la Cluj-Napoca alături de Filarmonica locală la 14 decembrie 1990 cu concursul maestrului de cor Cornel Groza și al soliștilor Ramona Eremia Monica Matei Florin Diaconescu și Iulian Jurjardquo

(Radu Gheciu ndash Viața ca o simfonie Ion Baciu Ed Muzicală 2004) Născut icircn 1985 la Baia Mare Maramureş Darie

Nemeş Bota este absolvent al Liceului de Artă din Baia Mare actualmente doctorand la clasa profunivdr Dan Dediu icircn cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti

Creaţia sa cuprinde atacirct genul cameral (solo duo trio cvartet de coardehellip) cacirct şi cel simfonic (orchestră de coarde concert pentru violoncel poem simfonic) abordacircnd totodată lumea instrumentelor nonconvenţionale (didgeridoo sticlăhellip) dar şi genul electro-acustic Recent a icircncercat să se extindă spre teatru şi film (muzică pentru diferite spectacole coregrafice şi 3 scurt-metraje) precum şi icircn zona de performance şi a căutărilor experimentale (teatru senzorial teatru labirint)

Ștefan Niculescu (1927-2008) s-a născut la Moreni (Dacircmboviţa) a studiat icircn Bucureşti la Academia Regală de Muzică (1941-46) Institutul Politehnic (1946-50) şi la actuala UNMB (1951-57) compoziţia cu Mihail Andricu A participat la Cursurile Internaţionale de la Darmstadt (1966-69) fiind invitat aici şi icircn calitate de profesor (1993) şi la Cursurile de vară pentru muzică electronică icircn Studioul Siemens de la Muumlnchen (1966)


56

Ștefan Niculescu a condus clasa de compoziţie şi analiză muzicală la UNMB deţinacircnd icircn această instituţie și funcţia de prorector onorific A fost invitat prin DAAD composer-in-residence la Berlin (1971-72) şi la Kuumlnstlerhaus Schloszlig Wiepersdorf (1993) A fondat Săptămacircna Internaţională a Muzicii Noi Bucureşti (23-30 mai 1991) A fost membru al SACEM Paris al UCMR şi al Academiei Romacircne

I-au fost acordate numeroase distincţii pentru creaţia componistică şi muzicologică icircntre care Premiul Gottfried von Herder Viena (1994)

Maestrul Ștefan Niculescu a compus lucrări icircn aproape toate genurile muzicale (orchestrale camerale vocale operă) Icircnregistrări cu muzica sa (LP şi CD) au fost editate de Electrecord (Bukarest) Erato (Paris) Olympia (London) Attacca (Amsterdam) şa

Născut icircn 1943 la Cacirclnic ndash Reşiţa dirijorul compozitorul şi pedagogul Sabin Păutza şi-a făcut studiile la Conservatorul din Bucureşti şi la Accademia Chigiana din Siena (Italia) Icircntre 1966ndash1984 icircşi desfăşoară activitatea la Iaşi ca profesor de armonie contrapunct şi compoziţie la Conservatorul George Enescu şi ca dirijor al orchestrei simfonice a Conservatorului şi al Coralei Animosi Cu aceste formaţii a concertat icircn ţară şi peste hotare ndash Bydgoszcz Music Festival (Polonia) Internationales Jugendfestspieltreffen ndash Bayreuth (Germania)

Din anul 1984 se stabileşte icircn Statele Unite unde este numit prin concurs director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey Plainfield Symphony Dirijează frecvent icircn Europa America şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri de măiestrie la diferite universităţi americane printre care Atlan Institute şi New York University Este distins cu numeroase premii la concursuri internaţionale de compoziţie iar icircn 1996 primeşte titlul onorific de doctor icircn muzică la London Institute for Applied Research (Anglia)

Figurează icircn Whorsquos Who in Music publicat la Cambrige Anglia (ediţiile 1980 1984 1990 1996) şi icircn volumul 2000 de Americani Notabili publicat de American Biographical Institute


57

Firma Swift Music Group din Statele Unite editează icircn prezent seria opera omnia a compozitorului icircn 10 volume pe compact discuri

Snejana Picircslari compozitoare

profesoară lector universitar la Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) doctorand la AMTAP (facultatea Arta audivizualăArta muzicală) din Rep Moldova

După absolvirea Academiei de Muzică G Musicescu din Moldova (1996) a activat ca redactor şi prezentator al emisiunelor muzicale la compania TV NIT (1997-1999)

Les Cantilenes reprezintă un ciclu de variaţiuni romantice compuse icircn 1993

Născut la Cluj icircn 1951 Adrian Pop icircși icircncepe

primele studii muzicale cu tatăl său dirijorul Dorin Pop personalitate marcantă a vieţii muzicale romacircneşti Continuă cu studii de compoziţie la Academia de Muzică Gh Dima din Cluj cu profesorii Sigismund Toduţă şi Cornel Ţăranu

O serie de premii marchează progresul carierei sale de compozitor icircntre care Premiul Uniunii Compozitorilor din Romacircnia (1978 1981 1989) Premiul George Enescu al Academiei Romacircne (Bucureşti 1996) premii la concursurile internaţionale de compoziţie de la Tours (1979) Arezzo (1979) RoodepoortAfrica de Sud (1983) Trento (1983 1985 1987) Spittal (1986) Lucrările sale au fost interpretate de ansambluri prestigioase din ţară şi din străinătate

Adrian Pop desfăşoară o activitate intensă nu numai icircn domeniul compoziţiei este profestor de armonie la Academia de Muzică Gh Dima din Cluj (al cărui rector a fost icircntre 2008ndash2012) şi consultant artistic al Festivalului Toamna Muzicală Clujeană şi al Filarmonicii Transilvania din Cluj membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Romacircne Mozart


58

Hans Peter Tuumlrk s-a născut icircn 1940 la Sibiu Se stabilește icircmpreună cu familia la Brașov unde icircși icircncepe studiile muzicale La Liceul Johannes Honterus din Braşov primeşte primele impulsuri pentru viitoarea profesie de la legendarul organist al Bisericii Negre Viktor Bickerich Icircn 1959 este acceptat la clasa de compoziţie condusă de Sigismund Toduţă la Conservatorul de Stat din Cluj

După terminarea studiilor (icircn 1965) S Toduţă icircl păstrează la Conservator ca asistent la armonie

citire de partituri şi compoziţie Icircn 1979 primeşte Premiul Enescu al Academiei Romacircne pentru compoziţie După moartea profesorului său icircn 1991 fondează icircmpreună cu alţi muzicieni Fundaţia Sigismund Toduţă a cărui preşedinte este icircn prezent

Icircn colaborare cu Academia Internaţională Bach de la Stuttgart şi Noua Societate Bach de la Leipzig HP Tuumlrk fondează icircn 1992 prima Academie Bach la Cluj cu cursuri seminarii prelegeri şi concerte Icircn 1995 primeşte pentru opera sa componistică premiul de onoare Johann-Wenzel-Stamitz al Asociaţiei artistice din Esslingen

Cornel Țăranu s-a născut la Cluj icircn 1934 A studiat

la Academia de Muzică Gh Dima avacircndu-i ca profesori pe Sigismund Toduţă (compoziţie) Antonin Ciolan (muzică de cameră) şi Eliza Ciolan (pian) Icircntre 1966-1967 a studiat la Paris cu Olivier Messiaen şi Nadia Boulanger iar icircntre 1968-1969 la Darmstadt cu Gyoumlrgy Ligeti (analize muzicale) şi Bruno Maderna (dirijat)

Icircn 1968 a icircnfiinţat la Cluj ansamblul Ars Nova Din 1990 este vicepreşedintele Uniunii Compozitorilor din Romacircnia Din 1995 este directorul Festivalului de Muzică Modernă de la Cluj Este profesor de compoziţie al Academiei de Muzică Gh Dima şi a susţinut cursuri icircn Germania Israel Elveţia şi Statele Unite

A fost premiat pentru compoziţiile sale icircn repetate racircnduri de către Uniunea Compozitorilor Romacircni (1972 1978 1980 1982 şi 2001) Icircn 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural icircn grad de Ofiţer Este Cavaler al Ordinului


59

Artelor şi Literelor din Franța (2002) Icircn 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Romacircne

Pe lacircngă simfonii şi alte lucrări pentru orchestră a compus operele Secretul lui Don Giovanni - 1969-1970 şi Oreste-Oedipe - 1999-2001 muzică de cameră muzică pentru cor şi lieduri precum şi muzică de film Lucrările sale sunt publicate la Editura Muzicală Bucureşti Salabert şi Leduc din Paris Un număr important de discuri ale Casei Electrecord Bucureşti Hungaroton Budapesta şi Attacca Amsterdam icirci sunt consacrate

Vasile Spătărelu (1938-2005) s-a născut icircn

comuna Tacircmna Mehedinţi judeţul Caraş-Severin A fost elev al liceelor de muzică din Craiova Braşov şi Timişoara A urmat cursurile Conservatorului bucureştean cu Ioan D Chirescu (teorie şi solfegii) Gheorghe Dumitrescu (armonie) Alfred Mendelssohn şi Anatol Vieru (compoziţie şi orchestraţie) George Breazul (istoria muzicii)

Icircn anul 1963 a venit la Iaşi ocupacircnd postul de preparator şi asistent la catedra de contrapunct şi forme muzicale la Conservatorul ieşean De atunci viaţa şi activitatea sa au rămas nedespărţite de capitala Moldovei Este fondatorul clasei de compoziţie ieşene de asemenea secretar al filialei Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor

Compozitorul Vasile Spătărelu şi-a icircnscris numele icircn repertoriul Filarmonicii ieşene cu lucrări ce-l reprezintă o culoare aparte a muzicii lirism nostalgie inefabilhellip

Icircn toamna anului 2002 şi-a susţinut cu un succes răsunător teza de doctorat icircn compoziţie muzicală la Academia de muzică Gh Dima din Cluj-Napoca

Născut icircn 1952 la Timişoara Horia Şurianu s-a

stabilit la Paris din anul 1983 După absolvirea cursurilor de compoziţie la Bucureşti a obţinut un doctorat icircn estetică şi ştiinţele artei la Universitatea Paris I Pantheacuteon-Sorbonne sub icircndrumarea lui Iannis Xenakis Costin Miereanu şi Michel Guiomar Din 1995 este profesor asociat al aceleiași universități


60

Activitatea sa muzicologică a fost stimulată de o serie de burse (acordate de British Council) de stagii de cercetare la IRCAM şi icircn cadrul Centrului de Cercetare icircn Estetica Artelor Muzicale (CREAM) Universiteacute Paris I Din 1996 este directorul acestui centru iar din 1997 preşedinte al ACEM (Association Culturelle drsquoExpansion Musicale) Paris

Numeroase din lucrările sale orchestrale concertante camerale vocale electronice pentru balet şi film sunt consecinţe ale unor comenzi ale Ministerului Culturii din Franța ale unor Conservatoare şi altor instituţii franceze

Ulpiu Vlad (n 1945) și-a icircnceput studiile muzicale

icircn oraşul Zărneşti sub icircndrumarea tatălui său le-a continuat la Şcoala de Muzică din Braşov (1956-1957) apoi la Liceul de Muzică nr 1 din Bucureşti (1958-1964) S-a perfecţionat la Academia Santa Cecilia din Roma (1971-1972) cu Virgilio Mortari (compoziţie) A participat la International Composers Workshop de la Borovetz (1981) şi International Composers Workshop bdquoGaudeamusrdquo de la

Amsterdam (1984) conduse de Dimiter Christoff şi Ton de Leeuw Cercetător al folclorului muzical redactor (1980-1984) şi director (1984-

1992) la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romacircnia director la Direcţia Muzicii din Ministerul Culturii (1992-1993) conferenţiar (1993-1996) şi profesor (din 1996) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti Este membru (din 1973) şi vicepreşedinte (din 2006) al UCMR A publicat articole şi studiia editat culegeri şi transcrieri de folclor a susţinut comunicări ştiinţifice şi conferinţe a participat la emisiuni de radio şi televiziune a fost membru icircn juriile unor concursuri de compoziţie de folclor sau de interpretare a participat la schimburi culturale internaţionale


2

AGENDA

Introducere 3 Luni 21 octombrie

Ora 19 - Concert cameral - Ansamblul bdquoProfilrdquo 5 Marți 22 octombrie

Ora 11 - Gala concursului de compoziție bdquoAl Zirrardquo 7 Ora 1830 - bdquoD-ale carnavaluluirdquo spectacol teatru-dans

9

Ora 19 - Concert cameral Bricircndușa Tudor Mihaela Grăjdeanu Doina Grigore Cvartetul bdquoGaudeamusrdquo

11

Miercuri 23 octombrie Ora 17 - Recital de pian - Raluca Știrbăț 15 Ora 19 - Concert cameral - Trio bdquoContrasterdquo Ansamblul bdquoAdHOCrdquo

18

Joi 24 octombrie Ora 10 - Conferință susținută de compozitorii Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu Lansare de carte

23

Ora 18 - Concert simfonic - Orchestra Universității de Arte dirijor Bogdan Chiroșcă

24

Ora 20 - Concert de jazz - Academic Jazz Group 25 Vineri 25 octombrie

Ora 19 - Concert vocal-simfonic - Orchestra simfonică a Filarmonicii Corul academic bdquoGavriil Musicescurdquo dirijor Cristian Oroșanu

27

Sacircmbătă 26 octombrie Ora 11 - Ansamblul bdquoNova Musica Vivardquo Cvartetul bdquoAd libitumrdquo

32

Ora 17 ndash Creații ale compozitorilor din Republica Moldova

35

Duminică 27 octombrie Ora 11 - Ansamblul bdquoArchaeusrdquo 38

Index al compozitorilor incluși icircn festival 40


3







4



5


Concert cameral


Diana Moș vioară



Adriana Maier pian







Dan Dediu





Animato



6






7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








3







4



5


Concert cameral


Diana Moș vioară



Adriana Maier pian







Dan Dediu





Animato



6






7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








4



5


Concert cameral


Diana Moș vioară



Adriana Maier pian







Dan Dediu





Animato



6






7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








5


Concert cameral


Diana Moș vioară



Adriana Maier pian







Dan Dediu





Animato



6






7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








6






7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








7







Premiul II



Edit Arva pian








Sponsor BRD


8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








8








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








9












Soliști








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








10







Ioan Tugearu


11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








11







Doina Grigore pian



- Primă audiție -







12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








12











13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








13






Doina Grigore este







14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








14






15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








15



Recital de pian și


Raluca Ştirbăţ

George Enescu













16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








16













17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








17









18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








18


Concert cameral





Violeta Dinescu


Darie Nemes-Bota Io



Triguna


Violeta Dinescu

Suita Tabu


19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








19

PARTEA A DOUA












Hans Peter Tuumlrk







20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








20








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








21








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








22







23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








23








DVD cu filmul Tabu






24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








24





25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








25


Concert de jazz






Dan Spicircnu




26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








26






27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








27











George Enescu







- Primă audiţie -




28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








28











29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








29









30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








30











31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








31











32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








32








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








33









34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








34







35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








35



Vlad Burlea












36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








36










37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








37








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








38







Ștefan Niculescu

Sinchronie 1



39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








39








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








40











41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








41









42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








42













43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








43








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








44









45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








45










46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








46












47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








47












48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








48








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








49










50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








50












51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








51











52










53












54







55







56








57











58










59











60








52










53












54







55







56








57











58










59











60








53












54







55







56








57











58










59











60








54







55







56








57











58










59











60








55







56








57











58










59











60








56








57











58










59











60








57











58










59











60








58










59











60








59











60








60







Date post:	25-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	filarmonica-moldova-iai
View:	237 times
Download:	4 times

Broșura Festivalului Muzicii Românești, ediția a XVII-a, Iași, 21 - 27 octombrie 2013

Documents