brosura_E_timpul_sa_fii_cinstit

8/8/2019 brosura_E_timpul_sa_fii_cinstit

http://slidepdf.com/reader/full/brosuraetimpulsafiicinstit 1/17

Bro[ur\ educativ\ pentru clasele IX-XII

Moarte

Alienare

E timpul sã fii cinstit.



Dac\ privim în jurul nostru, nu vedem persoane în vârst\ care s\ fie dependentede drog. Care o fi explica]ia? Unii ar spune c\ nu exist\ consumatori de drog care s\supravie]uiasc\ pân\ la vârste înaintate, dar adev\rul este altul:o mare parte dintre ceitoxicodependen]i reu[esc s\ renun]e la drog într-un timp oarecare (pentru dependen]iide heroin\, cam în 9 ani), dup\ multiple ̀ ncerc\ri [i nepl\ceri provocate sie[i [i celorapropia]i lor.

Dup\ o anumit\ vârst\, consumul de drog nu mai are nici un farmec, din dou\motive psihologice principale:

$ Cei în vârst\ nu mai pun pre] pe g\sirea unui loc în grup$ Adul]ii nu se preocup\ cu atâta pasiune de lucruri interzise

Dac\ pentru cei în vârst\ locul în grup [i tatonarea lucrurilor interzise nu mai

prezint\ importan]\, în schimb ele sunt importante pentru cei tineri.{i mai ales pentru b\ie]i...

Dr. Cristian Andrei

Exist\ speran]e în preajma drogului?

E timpul s\ fii cinstit.E timpul s\ fii cinstit.

Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drumfrumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti `ntr-o potrivit pentru tine. Este bine s\-i la[i [i s\continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n cooperezi.

fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos,aproape independent. Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gânditc\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva.

Este bine ca ̀n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi deadul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt undac\ tu ai vrea s\ fii ̀ mpreun\ cât mai mult cu cei de pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u devârsta ta. tân\r frumos, de[tept [i curajos.

De ce ? ~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarealui deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir

! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ ieipentru coordonarea proiectului [i Ministeruluidecizii gre[ite pentru tine.S\n\t\]ii pentru sus]inerea financiar\ acordat\

! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de pentru ca mesajul nostru s\ ajung\ la tine.

persoane care ̀ ]i pot face r\u.A[tept\m opinia ta la: [email protected]! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care

se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru. Gabriela AlexandrescuPre[edinte Executiv Salva]i Copiii



Chiar, de ce mai ales b\ie]ii? Te-ai întrebat vreodat\ de ce sunt mai ales b\ie]i aceiacare consum\ drog? Unii spun c\ e din cauz\ c\ ei suntmai curajo[i decât fetele [i încearc\ lucruri noi cu maimare u[urin]\. Al]ii spun c\ b\ie]ii sunt teribili[ti [ide-aia. Din punctul meu de vedere, lucrurile stau un picaltfel:

Pentru un b\iat, p\rerea b\ie]ior de-o v\rst\ cu el estelucrul cel mai important. Numai a[a îmi pot explica dece el poate trece cu atâta u[urin]\ peste frica de aintroduce în corp o substan]\ str\in\, care produce (celpu]in la început) efecte atât de nepl\cute cum suntdurerea, irita]ia, grea]a, ame]eala etc. S\ ne gândim împreun\ la o întâmplare foarte r\spândit\ printretineri: fumatul primei ]ig\ri. Cel care vrea s\ intre înrândul b\ie]ilor fum\tori aprinde o ]igar\, trage un fum în piept [i simte c\-i explodeaz\ ochii, nu se poateab]ine s\ tu[easc\ [i îl apuc\ o ame]eal\ neobi[nuit\.

Pe scurt, primul fum este o experien]\ oribil\. Ar finormal ca, de atunci, simpla vedere a unei ]ig\ri s\ îlpun\ pe fug\ pe b\iatul nostru. Dar se întâmpl\ unlucru nea[teptat; el îi prive[te pe prietenii lui [i pe fa]alor cite[te mesaje care sun\ cam a[a:

Fumatul e de fapt pl\cut, nu vezi cum tragem noi înpiept? Dac\ vrei s\ fii b\rbat ca noi, treci pestenepl\cerile acestea, în curând te vei obi[nui.

Aceste mesaje sunt extrem de pre]ioase pentru unb\iat. De dragul aprecierii prietenilor, el este în stares\-[i supun\ corpul oric\ror chinuri [i oric\ror riscuri.Oare ce s-ar întâmpla dac\, în momentul aprinderii]ig\rii, b\iatul nostru ar primi numai grimase, ironie [idezaprobare de la fetele dr\gu]e din clas\ [i mai ales dela b\ie]ii cei mai cool?




Abuzul de substan]e


CONSUM

În general, consumul este un comportament care vizeaz\

satisfacerea unor nevoi. Bei ap\ pentru c\ î]i este sete [i teopre[ti când ai b\ut destul\. Exist\, din p\cate, la specianoastr\ [i situa]ia în care consumul creeaz\ nevoie. Unadintre cele mai r\spândite situa]ii de acest gen este cândspui: am poft\ de ceva anume. Acest lucru se întâmpl\pentru c\ oamenii nu se limiteaz\ la a se s\tura (situa]ienumit\ sa]ietate), ci au motive culturale de a gusta subdiverse aspecte ceea ce consum\ (situa]ie numit\satisfac]ie). La unii, satisfac]ia dep\[e[te în importan]\sa]ietatea, astfel au nevoie s\ adauge condimenteustur\toare în alimente, b\uturi spirtoase în loc de ap\,fum în loc de oftat etc.

Medicii consider\ c\ o persoan\ face abuz de

substan]e atunci când consum\ excesiv unelesubstan]e care, pe lâng\ faptul c\ sunt d\un\toareorganismului, ar putea determina o dependen]\psihologic\ sau o dependen]\ biologic\ a aceleipersoane de acea substan]\.

DEPENDEN}|

Dependen]\ psihologic\

E[ti dependent psihologic de consumul unei substan]eprin faptul c\ simpla ac]iune a consum\rii ]i-a devenitnecesar\ pentru a te sim]i bine. Dac\ este înlocuit\substa]a cu o alta oarecare, te-ai sim]i la fel de bine prinsimpla aplicare a ritualului de consum.

Dependen]\ biologic\

E[ti dependent biologic prin faptul c\ substan]arespectiv\ a devenit necesar\ organismului t\u pentrua te sim]i normal. Ea a determinat organe precumficatul [i encefalul s\ produc\ în replic\ substan]e care,

la rândul lor, î]i cer s\-]i administrezi tot mai mult drog.




Riscuri în fa]a drogului Înafar\ de educa]ia gre[it\ fa]\ de consum, po]i întâmpina diverse condi]ii de via]\ care te apropie de droguri f\r\ s\-]i dai seama. Iat\ câteva dintre aceste condi]ii:

Când ai necazuri în familie Nevoia de a uita de necazuri îi impinge pe mul]i oamenic\tre consumul de substan]e care ac]ioneaz\ dându-le obun\ dispozi]ie. Ai nevoie s\ te sim]i bine, de[i nu e bine cutine [i cu familia ta. Dac\ în familie sunt ore întregi deviolen]\, dac\ s-au ivit probleme cu locuin]a sau cu loculde munc\ pentru ai t\i, po]i avea tendin]a de a fugi deaceast\ atmosfer\ în alt\ parte sau în altceva, cum ar fidrogurile.

Din lips\ de prieteni adev\ra]i Uneori, din cauza schimb\rii locuin]ei sau a [colii, trecemult timp [i înc\ nu ]i-ai f\cut prieteni. Totul pare lipsit deculoare [i nu ai lucruri interesante pe care s\ le faci la

[coal\ sau în cartierul în care locuie[ti. Observi c\petrecerile îmbibate în alcool [i drog pot face comunicareamai u[oar\ [i crezi c\ cei cu care te-ai sim]it bine lapetrecere ]i-au devenit prieteni.

Când drogul se afl\ la îndemân\ $ când vezi drogul cu ochii t\i [i po]i s\ pui mâna pe el,$ când prietenii în care ai încredere folosesc droguri$ când aproape de tine se afl\ un dealer, intr\ în func]iune

curiozitatea [i ri[ti s\-]i apropii drogul nepermis demult.

Dac\ cei din anturajul t\u se drogheaz\ Cu cât sunt mai mul]i cei care consum\ drog în preajma ta, cuatât mai mare este riscul t\u. Iat\ de ce:$ drogul este accesibil. {tii unde s\-i g\se[ti pe cei care

consum\, deci [tii unde s\ g\se[ti drogul$ orice persoan\ tân\r\ este predispus\ la imita]ie. Dac\

po]i observa cu ochii t\i un lucru nou, î]i vine u[or s\-limi]i.

$ dac\ persoanele consumatoare sunt interesante,atunci [i drogul consumat de ele poate p\rea interesant

$ dac\ persoanele consumatoare sunt de încredere (rude,prieteni), treci mai u[or peste teama de a consuma.



E timpul s\ fii cinstit.E timpul s\ fii cinstit. Când ai prea mul]i bani [i prea mult timp S\ ai tot ce-]i trebuie nu este o fericire. Unii p\rin]i ofer\copiilor lor mai mult decât ace[tia î[i doresc [i în felulacesta transform\ dorin]a în ceva ieftin. Dup\ ce te-ail\udat ani în [ir cu mobilul t\u, cu ma[ ina ta [i cu banii t\i,ce lucru deosebit î]i mai r\mâne de f\cut?

Sumele mari de bani puse la dispozi]ia copiilor f\r\ a secunoa[te exact cum vor fi cheltuite pot constitui tentative

în a-[i face rost de droguri. Aceasta mai ales dac\ înanturajul lor exist\ deja consumatori de droguri.

Când cineva din familie este dependent de alcool, tutun sau medicamente Alcoolul, tutunul, cafeaua [i medicamentele sunt atât der\spândite ast\zi, încât unii cred c\ este normal s\ fiidependent de ele. Consumarea lor zilnic\ poate ascunde îns\ îndemnuri c\tre consumul de drog, mai ales dac\ sedesf\[oar\ în preajma ta în fiecare zi.

Clipele în care cel drag se simte r\u pentru c\ nu are accesla alcoolul, tutunul sau medicamentele de care estedependent sunt clipe grele pentru tine. Clipele desatisfac]ie în care persoana dependent\ î[i administreaz\

substan]a de care are atâta nevoie sunt clipe de statisfac]ie[i pentru tine iar în timp înve]i s\ le cau]i.

Acest lucru se întâmpl\ dac\ cei din jur tolereaz\ sauchiar admir\ consumul de alcool, tutun saumedicamente al celui dependent.

Când nu ai cu cine s\ comunici Adolescen]a este o perioad\ a vie]ii în care omul pune la îndoial\ ceea ce [tia de la al]ii [i vrea s\ încerce totul pepielea lui. Mai ales c\ pielea lui este mai pu]in important\decât prietenia, libertatea, curiozitatea… Pe parcursul

acestei revolu]ii se ivesc probleme legate de identitate(cine sunt eu?), de locul ocupat în grup, de dragoste…Pu]ini sunt oamenii cu care s\ po]i vorbi despre acestedificult\]i, iar când p\rin]ii nu sunt prea dispu[i s\comunice [i prietenii sunt fal[i, totul se desf\[oar\ în\untrul t\u. Drogul te poate p\c\li din nou, dându-]isenza]ia c\ nu mai e nevoie s\ vorbe[ti.

Când p\rin]ii nu [tiu cum s\ te educe Unii p\rin]i sunt aspri pe nedrept cu copiii lor. Al]ii suntprea toleran]i, aproape nep\s\tori. Iar al]i p\rin]i suntcând nep\s\tori, când agresivi.Un astfel de stil de educa]ie îl poate determina pe copilullor s\ fac\ lucruri ie[ite din comun, fie ca s\ câ[tigeaten]ia p\rin]ilor, fie ca s\-i pedepseasc\, fie ca s\ scape

de fr\mânt\rile produse de ace[tia.




Prieten [i dealer Po]i face diferen]a între unul care-]i ofer\ prietenia [i unul care-]i ofer\ drogul ? Totul pleac\ de la a face cinste, a împ\rt\[i - gest care pare a fi pe deplin prietenesc. În cazul prietenilor consumatori de drog, se manifest\ un fenomen pe care psihologii îl numesc...

s\ vând\ la rândul lor droguri altora pentru a face rostde bani. La început ofer\ o doz\ pe gratis, ca mai apois\ creasc\ pre]ul. Exist\ [i persoane care vând drogf\r\ s\ fie consumatori, dar ace[tia se ascund de obicei în spatele primilor. Aceste persoane care vând sauofer\ droguri se numesc dealeri.

Cei care profit\ de pe urma acestor neferici]i sunttrafican]ii de drog, care nu apar în strad\ sau în cartiercu droguri [i astfel sunt mai greu de prins de c\tre

Poli]ie. Orice persoan\ care î]i ofer\ drogul chiar [i pegratis o face pentru interesul ei, nu pentru al t\u. Arenevoie de banii t\i [i de dependen]a ta [i nu ointereseaz\ ce va fi cu tine în viitor.

...G\leata cu crabi

Dac\ unul dintre crabii din g\leat\ reu[e[te s\ se aga]ede margine pentru a sc\pa, un altul se aga]\ de acesta,sim]ind c\ are ocazia de a sc\pa, la rândul lui. Apoi unaltul se aga]\ de primii doi [i astfel, to]i se pr\bu[esc înapoi în situa]ia nepl\cut\ de la început.

Unii consumatori de drog sunt atât de dependen]i, încât trebuie s\ se injecteze de mai multe ori pe zi.Aproape c\ nu mai au nici un centimetru de ven\neperforat în diverse p\r]i ale corpului, dar continu\

s\ caute drogul de care au atât de mult\ nevoie.Cum fiecare doz\ cost\ destul de mult, necesarul debani pentru o zi poate ajunge s\ fie cât un salariu. Deaceea, consumatorii mai s\raci caut\ cu disperare




Semne ale dependen]ei Schimb\ri ale comportamentului $ Pur [i simplu observi c\ prietenul t\u s-a schimbat:

minte, umbl\ neglijent, lipse[te de la [coal\, esteuneori exagerat de nelini[tit, uit\ s\ se ]in\ decuvânt, chieltuie mul]i bani f\r\ s\ poat\ spune pece, nu mai are poft\ de pasiunile lui de dinainte.

$ Braveaz\ în fa]a colegilor c\ nu doar a v\zut, dar a [ipus mâna pe droguri.

$ Cunoa[te detalii cu privire la senza]iile produse dedrog; aceste detalii nu sunt men]ionate imediat ceeste solicitat s\ le men]ioneze, ci atunci cândrelat\rile altuia nu corespund realit\]ii.

$ Are unele reac]ii legate de consumul propriu zis: deexemplu, î[i freac\ f\r\ s\ vrea bra]ul în care deobicei se injecteaz\, strânge din buze [i inspir\adânc atunci când se vorbe[te despre momentele desatisfac]ie ale consumului etc.

$ Observi c\ se îndeparteaz\ de grupul vostru deprieteni si intr\ în alte grupuri care includconsumatori.

$

Uneori are momente de îngrijorare din cauzaconsumului de droguri [i face m\rturisiri pe careapoi le retrage când sunt al]ii de fa]\.

Po]i [ti cu siguran]\ dac\ cineva consum\ droguri? Exist\ câteva metode pe care le pot aplica speciali[tii pentru astabili dac\ o persoan\ este consumatoare de drog. Pe dealt\ parte, exist\ [i situa]ii care pot induce în eroare pe cel care încearc\ s\ afle dac\ este vorba de drog sau nu.

Se poate spune cu siguran]\ c\ este consumator de drog: $ Dac\ persoana în cauz\ m\rturise[te c\ este

consumatoare [i cere ajutor pentru a trece pesteaceast\ situa]ie

$ Dac\ un specialist aplic\ teste de laborator [i exameneclinice adecvate persoanei în cauz\, iar rezultatul estepozitiv [i confirmat.

Ar putea fi altceva decât consum de drog dac\ : $ Persoana respectiv\ practic\ activit\]i foarte

obositoare (mersul la sala de for]\ sau fitness, jocul pecalculator ore în [ir, sporturi extreme etc)

$ Îi este foarte team\ de ceva anume, f\r\ a puteam\rturisi înc\ despre ce este vorba; din aceast\ cauz\,comportamentul devine [ov\ielnic [i bizar.

$ Consum\ alcool, iar acesta are efecte mai pu]in întâlnite asupra lui.

$ Are o boal\ care îi afecteaz\ creierul.$ Este intoxicat cu altceva decât drog (insecticide,

otr\vuri etc)

E i l \ fii i i




Mituri La noi nu sunt droga]i Mul]i p\rin]i spun: În familia noastr\ nu s-a pomenit s\consume cineva nici m\car alcool, d-ap\i droguri! Mul]idirectori de liceu spun: În liceul nostru nu exist\ droguri,pentru c\ avem o disciplin\ strict\! Mul]i adolescen]ispun: Pot s\ bag mâna în foc pentru prietenii mei, niciunul nu se drogheaz\! Cu toate acestea, consumul dedrog este o realitate; poate la tine în familie, poate îngrupul t\u de prieteni, poate în liceul t\u.

Du[manii te drogheaz\ Nu este nevoie s\ apar\ cineva dintr-un tufi[ ca s\ teconving\ s\ consumi droguri. La cei tineri, consumulde droguri merge din aproape în aproape. S\ fimsinceri: nu un du[man este acela care î]i aduce drogul,ci unul dintre prieteni.

Mi-a pus drog în mâncare Majoritatea drogurilor sunt inactivate de sucuriledigestive, a[a c\ pu]ine pot avea efecte dac\ suntadministrate în mâncare. În plus, o persoan\ care a

fost drogat\ f\r\ voia ei va aborda senza]iile resim]iteca pe o boal\ [i va face tot posibilul s\ înl\ture cauzalor.

Cei droga]i sunt periculo[i Mult mai periculos este toxicomanul care nu are accesla doza de care este dependent decât acela care [i-aadministrat deja substan]a de care are nevoie. Pentru aface rost de substan]\ sau banii necesari procur\riiacesteia, cel dependent este în stare de furturi,agresiuni, minciuni, chiar dac\ înainte avea uncomportament exemplar.

Toxicomanul caut\ în drog pl\cerea pur\ Nu este adev\rat. Odat\ cu instalarea dependen]eibiologice, principalul motiv de a consuma drog esteevitarea st\rii de r\u pe care o resimte toxicomanul înlipsa substan]ei. Semnele sevrajului (lipsei substan]eide care e dependent) sunt înfrico[\toare: dureri deoase, agita]ie, tremor, gol în stomac, fric\ de moarteetc.

E ti l \ fii i tit




Marijuana nu d\ dependen]\ Marijuana produce dependen]\ psihologic\, cu atâtmai mult cu cât este consumat\ în grup. Dependen]afizic\ de marijuana este mic\, dar se paote instala înunele cazuri.

A luat odat\ [i a devenit dependent Nici o substan]\ nu produce dependen]\ dintr-osingur\ administrare. De obicei sunt necesare maimulte administr\ri pentru a se instala dependen]afizic\, pentru c\ organismul are nevoie de adaptare lanoua situa]ie metabolic\. Cu fiecare administrare îns\,riscul dependen]ei cre[te exponen]ial (întreab\-l peproful de mate ce înseamn\ asta).

Nu e în stare s\ ia, deci nu va lua Mul]i ta]i [i mul]i prieteni spun despre un b\iat: El, s\ iadroguri? P\i nu e în stare nici s\ înjure, d-ap\i s\ sedrogheze! Din p\cate, aceasta este cea mai riscant\situa]ie pentru un b\iat: când are de dovedit c\ el este înstare de ceva. Spune-i vreme de trei s\pt\mâni unuib\iat: Tu nu e[ti în stare s\ iei droguri [i vei constata c\ în a patra s\pt\mân\ o face [i chiar pare fericit...

E doar o chestiune de voin]\ Pentru a nu te apuca de droguri [i mai ales pentru a tel\sa de ele nu este suficient\ voin]a ta. Este extrem deimportant\ voin]a celor din jurul t\u, precum [ieduca]ia pe care o prime[ti, serviciile care-]i stau ladispozi]ie etc. Îndr\znesc s\ spun c\, pentru a teproteja de droguri, nu la tine trebuie s\ te gânde[ti, ci lariscurile celorlal]i.

E ti l \ fii i tit




Cei din jurul meu se drogheaz\. Eu ce fac? LA PETRECERE De obicei, când un grup intr\ într-o anumit\ stare (cum ar fi starea de euforie a petrecerii), e foarte greu ca unul dintre membrii grupului s\ fac\ altceva. Starea grupului te cuprinde [i, dac\ to]i sunt în al nou\lea cer, te-ai sim]i vinovat dac\ le-ai strica pl\cerea. Dac\ te ui]i cu aten]ie, în acest grup se afl\ cel pu]in o persoan\ care este mai de via]\ [i propune n ebuniile, dar exist\ [i o persoan\ cu autoritate, leaderul grupului, care influen]eaz\ deciziile. Este important s\ interac]ionezi cu acest leader, pentru a nu te afla în situa]ia de a te confrunta cu întreg grupul, în cazul în care refuzi una dintre aceste nebunii. În cele mai multe cazuri de petrecere la domiciliu, leaderul recunoscut este gazda, a[a c\ n u trebuie s\ te justifici decât în fa]a ei c\ nu consumi alcool sau drog. În cazul în care prime[ti dezaprob\ri de la ceilal]i, nu le r\spunde lor, ci tot leaderului de grup. Este important s\ te delimitezi de acel grup în momentul în care se ive[te drogul, pentru c\ ri[ti s\ fii acuzat de consum prin asociere, chiar dac\ nu ai consumat. Dac\ un amic din acea petrecere î]i arat\ în particular c\ are drog, spune-i c\ nu vrei s\ ai d e a face cu aceast\ latur\ a vie]ii lui [i dep\rteaz\-te de el. În felul acesta îl aju]i [i pe el, pentru c\, neg\sind un partener de consum, ar putea renun]a, cel pu]in pentru moment...

Dac\ e[ti prietena lui Statutul de iubit\ a unui toxicodependent nu este unulu[or. Iube[ti [i în acela[i timp te temi. Ai vrea s\-i fie bine în primul rând lui [i astfel po]i s\ stai în prea jma lui când îi este r\u [i chiar po]i s\-i faci rost de drog. Din punctul

meu de vedere, tu e[ti cea mai pre]ioas\ persoan\ dinprejma lui, pentru c\ te prime[te lâng\ el, ]ine la tine [iastfel are mai multe [anse s\ renun]e la drog. Esteimportant ca tu s\ colaborezi cu persoanele care-l pot

AM UN PRIETEN DEPENDENT ajuta pe prietenul t\u s\ ias\ din situa]ia detoxicodependent. Trebuie îns\ s\ fii con[tient\ dedou\ riscuri:$ Din cauza spiritului de sacrificiu pe care îl au fetele

îndr\gostite, po]i ajunge s\ consumi la rândul t\u

drog, prin simpatie. Pentru a evita acest risctrebuie s\ delimitezi clar via]a ta de rela]ia cuprietenul t\u dependent [i s\ te ]ii cât mai departede grupul lui de prieteni consumatori.

E timpul s\ fii cinstit



E timpul s\ fii cinstit.E timpul s\ fii cinstit. $ Ri[ti ca prietenul t\u s\ se poarte violent cu tine,

mai ales atunci când te opui singur\ consumuluide substan]\ sau pur [i simplu pentru c\ e[ti ceamai la îndemân\ persoan\ pe care-[i poatedesc\rca frustrarea. Pentru a elimina acest risc, eimportant ca o persoan\ protectoare dinapropierea ta s\ cunoasc\ situa]ia în care se afl\cuplul vostru, iar prietenul t\u s\ o cunoasc\ peaceast\ persoan\.

Dac\ e[ti prietenul lui A fi cel mai bun prieten al unui toxicodependent este ositua]ie care poate avea atât un deznod\mânt fericit, cât[i unul nefericit. Exist\ posibilitatea ca tu, încolaborarea cu cei abilita]i profesional, s\ îl aju]i s\ selupte cu dependen]a. Cum? În primul rând ajutându-ls\ accepte faptul c\ este dependent [i s\ ia decizia de asc\pa de drog. Apoi informându-l asupra serviciilorcare-i stau la dispozi]ie [i colaborând cu acestea. Este ositua]ie delicat\, în care po]i fi acuzat c\ l-ai tr\dat prinaceast\ colaborare, dar tu trebuie s\-i ar\]i c\ prieteniata a r\mas în picioare [i c\ îl prime[ti la tine când arenevoie. Aten]ie îns\ la minciunile lui [i la bunurile din

casa ta, pentru c\, dup\ cum ai aflat deja, un dependentpoate face multe pentru o doz\. Iar mai presus de orice,evit\ grupul de toxicomani din care face parte...

Dac\ e[ti prietenul ei Fetele dependente de drog sunt adesea ata[ate unorgrupuri de b\ie]i [i sunt pu]in masculinizate. Ele ajungrelativ u[or s\ aib\ tulbur\ri emo]ionale care necesit\sprijin atent din partea celor apropia]i. Dar poate celmai vulnerabil punct al unei astfel de fete estesexualitatea [i de aici vine [i riscul t\u ca prieten al ei.Comportamentul sexual al fetei toxicodependente este

dezinhibat, f\r\ discern\mânt [i folosit adesea pentru aface rost de bani pentru o doz\. În felul acesta, tu teexpui celor mai grave infec]ii cu transmitere sexual\,inclusiv celei cu HIV.

Informa]ii despre drog Adev\rul despre drog nu se afl\ consumând drogul. Deasemenea, nu afli adev\rul de pe site-urile de Internetcare te înva]\ cum se prepar\ droguri [i î]i descriuefectele lor în corp. Nu po]i afla adev\rul despre drogde la cei care îl consum\, pentru c\ singurul lor organcare poate lucra cu adev\rat – creierul – este îmboln\vit de substan]\.

Po]i afla câte ceva privind dinafar\ cum arat\ venele

unui tân\r care se injecteaz\ de mai multe ori pe zi, cumsunt zilele lui în spital când este internat pentru osupradoz\, cum îl prive[te fosta lui prieten\ sau în cestare este familia lui de când consum\ el droguri.





E[ti dependent... Cine te poate ajuta?

În general... Cel care te poate ajuta trebuie s\ te iubeasc\ mult ca s\se lupte cu drogul [i chiar cu tine f\r\ s\-]i dea senza]iac\ o face în interes personal; iar o astfel de persoan\este de obicei mama ta, iubita ta, prietenul cel maibun.... În acela[i timp, ar trebui ca aceast\ persoan\ s\cunoasc\ multe d in domeniul droguri lor,comportamentului uman, serviciile. Iar din acest punctde vedere, exist\ diver[i profesioni[ti care sunt maipotrivi]i s\ te ajute. Dup\ cum vezi, nici unul dintre ceidin jur nu îndepline[te toate condi]iile [i de aceeasolu]ia este una singur\: echipa. O echip\ format\ dinoameni care te iubesc [i oameni care se pricep. Încontinuare vei g\si o list\ a acestor persoane:

Prietena Persoana care te iube[te este aliatul t\u cel mai fidel înlupta cu drogul. Este important s\ nu pierzi capacitatea

ei de sacrificiu, timpul pe care ]i-l poate acorda [i încrederea ei. Dac\ te-ai hot\rât s\ renun]i la drog,poveste[te-i despre inten]iile tale [i împuternice[te-os\ administreze o parte din via]a ta.

Medicul De[i nu este o rud\ sau un prieten, medicul este acelprofesionist care [tie cel mai bine s\ lupte cudependen]a ta. El te poate ajuta s\ te sim]i mai binecând te afli în sevraj (lipsa din corp a substan]ei de caree[ti dependent), el poate institui un tratament de înlocuire a substan]ei cu altele mai pu]in d\un\toare, elpoate prevedea ce se întâmpl\ cu s\n\tatea ta. G\se[teun medic specializat în toxicodependen]\ [i, mai ales,un medic care s\ aib\ timp pentru tine.

P\rin]ii Este important ca p\rin]ii unui adolescent s\ [tie celpu]in la fel de multe despre drog ca [i acesta, dac\ vors\-l ajute cumva în situa]ia în care ar fi dependent. Dac\ai p\rin]i cu care te în]elegi bine, po]i s\ le ceri singurajutorul în fa]a drogului. Dac\ nu te în]elegi bine cu ei,ar putea fi necesar s\ rogi un specialist (medic,

psiholog, asistent social) s\ medieze între tine [i p\rin]ipentru a-i în[tiin]a de dependen]a ta [i a le cereajutorul. În ]ara noastr\ serviciile antidrog nu sunt înc\suficient dezvoltate [i de aceea familia ta este un sprijinimportant în tratarea dependen]elor.





Profesorul De cele mai multe ori, atitudinea profesorilor fa]\ dedroguri este una pur disciplinar\. G\se[te pe acelprofesor care este preg\tit în domeniul toxicomanilor[i care este abilitat s\ te ajute în rela]ia ta cu colegii [i cuconducerea [colii, dat fiind c\ lupta ta cu drogul poatedura o vreme. Pe lâng\ cadrele didactice, în unele [coliexist\ consilieri pe probleme de s\n\tate, psihologi [ichiar cadre medicale care pot în]elege mai bineproblemele tale.

Lucr\torul social Asistentul social este acel profesionist care arer\spunderea de a studia condi]iile sociale în caretr\ie[ti (la [coal\, în familie, chiar [i în centrele decorec]ie) [i de a ac]iona în interesul t\u în contact cuautorit\]ile, p\rin]ii, profesorii etc. Un asistent socialbun te poate scoate din multe încurc\turi [i î]i poatear\ta care sunt institu]iile cu care s\ colaborezi pentrua-]i fi mai bine. Po]i g\si o astfel de persoan\ la

Departamentul pentru Protec]ia Drepturilor Copilului [i în organiza]iile neguvernamentale din ora[ul t\u.

Preotul Mai ales în cazul în care credin]a reprezint\ ceva pentrutine, sprijinul primit de la preot poate fi valoros, pentruc\ te ajut\ s\ te motivezi în demersul de a eliminadrogul din via]a ta. Alege un preot care s\ nu spun\doar nu drogurilor, ci unul care s\ te primeasc\ a[acum e[ti, ori de câte ori ai nevoie.

Poli]istul Tendin]a poli]istului este de a afla adev\rul [i vinovatul,precum [i de a se folosi de lege pentru a rezolvasitua]iile. Din fericire, în ultima vreme a ap\rut poli]istulde proximitate, care are mai mult abilit\]i de asistentsocial [i care [tie s\ lucreze cu cei tineri. În cazul în careafli despre o persoan\ c\ de]ine droguri, atitudinea tatrebuie s\ fie diferit\ în func]ie de vârst\ [i de ac]iunileacelei persoane:$ Dac\ face trafic, adic\ vinde drog mai multor

persoane, trebuie s\ anun]i Poli]ia, indiferent devârsta pe care o are acea persoan\.

$ Dac\ este doar consumator [i este tân\r(adolescent), nu Poli]ia este institu]ia care-l poateajuta în primul rând, ci serviciile de reabilitaremen]ionate mai jos.





Servicii la dispozi]ia ta Unit\]i medicale În unit\]ile medicale pot fi tratate manifest\rile desupradoz\ (sec]ii de urgen]\), manifest\rile grave aledependen]ei biologice (sec]ii de dezintoxicare),

manifest\ri ale dependen]ei psihologice (sec]ii depsihiatrie). Unele unit\]i medicale private pot fiavantajoase prin timpul acordat pacientului, dar nu întotdeauna competen]a lor este mai bun\ decât a celorde stat.De asemenea, ̀n unele unit\]i medicale exist\ centre demetadon\ care ofer\ servicii de specialitatedependen]ilor de heroin\.

Centre de consiliere Aici orice persoan\ preocupat\ de consumul de drogpoate primi [edin]e de consiliere privind diverseleefecte ale drogurilor [i posibilit\]ile de evitare [i tratare

a dependen]ei. De obicei, personalul de aici lucreaz\ înechipe de speciali[ti.

Centre de informare În centrele de informare sunt adunate documentetip\rite [i electronice cu privire la droguri, dependen]\,servicii antidrog, specialit\]i profesionale, experien]a

altora în confruntarea cu drogul etc.

DPC La Departamnetul pentru Protec]ia Copilului po]i g\siautoritatea necesar\ pentru a-]i ap\ra drepturile,inclusiv în situa]ia în care te confrun]i cu dependen]asau o persoan\ apropiat\ ]ie se confrunt\ cu aceast\problem\.

Avocatul Poporului Aceast\ institu]ie are un departament dedicatintereselor minorului [i poate fi util\ în confruntarea tacu autorit\]ile, inclusiv cu cele care aplic\ legea.

Serviciile sunt gratuite.





Sex [i drog

Este drogul util în sex?

Cinstit vorbind, unele droguri pot îmbun\t\]iperforman]ele în anumite situa]ii sexuale. Se poate caapetitul pentru sex s\ fie crescut, în alte cazuri tr\irilesexuale s\ fie amplificate iar în altele durata actuluisexual s\ fie prelungit\. În mod normal, dup\ ce auf\cut dragoste, partenerii se simt împlini]i. În schimb,dup\ folosirea drogului în actul sexual r\mâne un golde neacoperit. Ca exemplu, îmi vine în minte unexperiment psihologic devenit clasic:

Pisicu]a [i pedala pl\cerii

Unei pisicu]e dintr-un laborator i s-a implantat unelectrod în centrul pl\cerii situat la baza creierului.Imediat ce [i-a revenit dup\ opera]ie, la electrod a fostconectat\ o pedal\ prin ap\sarea c\reia pisicu]a puteasim]i o pl\cere irezistibil\. În urm\toarele zile, ea nuf\cea altceva decât s\-[i administreze pl\cere, chiar [i în locul mânc\rii. În felul acesta, biata pisic\ a murit.Vei zice c\ a murit fericit\, dar celor din laborator le-ap\rut foarte r\u dup\ ea...



Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3

Sector 1, cod 010899

Tel. 021 316 61 76. Fax: 021 312 44 86

e-mail: [email protected]

www.salvaticopiii.ro

Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 – BCR PLEVNEI

Material realizat în cadrul proiectului „Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor“.

Material retip\rit `n 3.000 exemplare cu sprijinul financiar al:

Date post:	10-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	galusca2001
View:	217 times
Download:	0 times

brosura_E_timpul_sa_fii_cinstit

Documents