+ All Categories
Home > Education > Brosura Inimii Tale

Brosura Inimii Tale

Date post: 29-Nov-2014
Category:
Upload: responsabilitatesociala
View: 2,319 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Brosura realizata de lantul de farmacii Catena in cadrul campaniei ”O inima sanatoasa iubeste mai mult”. Ea contine informatii despre bolile cardiovasculare si sfaturi pentru prevenirea lor.
37
Transcript
Page 1: Brosura Inimii Tale
Page 2: Brosura Inimii Tale
Page 3: Brosura Inimii Tale

www.catena.rowww.catena.ro

DESCOPER|-}I INIMA! p. 7

Func]iile sistemului circulator

Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a

MODIFIC|RI ALE APARATULUI CARDIOVASCULARLA VÂRSTA A III-A p. 18

Modific\ri de structur\

Modific\ri func]ionale

DE CE NE INTERESEAZ| BOLILE CARDIOVASCULARE? p. 24

Factori cu risc cardiovascular

Hipertensiunea arterial\ (HTA)

Cardiopatia ischemic\. Ce este?

Insuficien]a cardiac\. ~n ce const\?

Arteriopatia periferic\. Ce reprezint\?

CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALEPRELUNGE{TE VIA}A p. 32Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\

Clasificarea tensiunii arteriale

COLESTEROLUL, INAMICUL ARTERELOR

RE}ETA INIMII DUMNEAVOASTR|

SFATURI CORDIALE PENTRU O INIM| S|N|TOAS|

5O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!4 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

S\n\tatea inimiist\ `n mâinile

dumneavoastr\!

p.14

p.16

p.19

p.21

p.25

p.29

p.48

p.57

p.59

p.33

p.39

p. 51

p. 60

p. 68

C U P R N SAutor: Dr. Ruxandra Ionescu

[email protected]

Page 4: Brosura Inimii Tale

www.catena.ro

Corpul nostru este format din mi-

lioane de celule care au nevoie de

oxigen [i substan]e nutritive care s\

le asigure energia necesar\

func]ion\rii.

Aceste substan]e se g\sesc `n

sânge, iar inima [i re]eaua de vase

de sânge `l distribuie prin tot organis-

mul. Schimbul de substan]e cu medi-

ul `nconjur\tor [i transportul sub-

stan]elor prin corp sunt condi]iile

necesare vie]ii.

Descoper\-]i inima!

7O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Page 5: Brosura Inimii Tale

www.catena.ro 9O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Inima este un mu[chi specializat care

pompeaz\ sângele `n re]eaua de

vase de sânge.

Inima, organul central al aparatului cardiovascular,

este:

n situat\ `n cavitatea toracic\, `ntre cei doi pl\mâni,

spre stânga [i `n spatele sternului;

n are patru camere sau cavit\]i, dou\ atrii, cavit\]ile

superioare, [i dou\ ventricule, situate `n partea

inferioar\ a inimii. Atriile, ca [i ventriculele, sunt se-

parate `ntre ele prin pere]i musculari numi]i septuri,

care `mpiedic\ trecerea [i amestecarea sângelui

din atrii sau `ntre ventricule.

Inima func]ioneaz\ ca o pomp\, cu aproximativ

100.000 de b\t\i cardiace pe zi.

Inima prime[te sânge prin vene, pasiv [i continuu, iar

expulzarea sângelui din inim\ este activ\ [i intermitent\,

odat\ cu b\t\ile cardiace.

for]a necesar\ circula]iei sângelui

[i substan]elor transportate de sânge

Func]ia de pomp\

a inimii

determin\

Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu-

mirea de sistem circulator, este format din

inim\, organul motor, [i un sistem închis de vase

de sânge constituit din artere, vene [i ramurile

lor cele mai fine, numite capilare.

Aceste capilare fac leg\tura între artere [i

vene [i reprezint\ nivelul la care se produce

unul dintre cele mai importante procese fizio-

logice ale organismului - difuziunea, prin care

se elibereaz\ c\tre toate celulele oxigenul [i

substan]ele necesare vie]ii [i se preiau dioxidul

de carbon [i al]i produ[i toxici rezulta]i.

Acest sistem cardiovascular este un sistem

hidraulic unic [i complex, [i are anumite carac-

teristici care îl fac special:

n este un sistem închis;

n prezint\ elasticitate;

n func]ioneaz\ la o presiune pozitiv\ medie,

independent\ de for]a de pompare a

sângelui.

8 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

vena cav\superioar\

aorta

arterapulmonar\

atriuldrept

atriulstâng

vena cav\inferioar\

ventricululdrept

ventricululstâng

Page 6: Brosura Inimii Tale

10 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 11O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

La fiecare b\taie a inimii este expulzat un

volum bine determinat de sânge prin aort\,

cel mai mare vas sanguin din corp.

Aorta este artera care se ramific\ succesiv

[i astfel sângele ajunge `n tot organismul.

Dup\ ce elibereaz\ oxigenul [i substan]ele

nutritive tuturor celulelor organismului, sân-

gele ajunge din nou la inim\ prin vene.

Sângele neoxigenat, `nc\rcat cu

substan]ele rezultate `n urma proceselor

metabolice din organism, se vars\ `n atriul

drept prin venele cave, superioar\ [i infe-

rioar\. Când atriul drept este umplut cu

sânge, se contract\ [i `mpinge sângele prin

valvula atrioventricular\ dreapt\, numit\

valvul\ tricuspid\, `n ventriculul drept. Dup\

umplerea ventriculului, valvula tricuspid\ se

`nchide, ventriculul drept se contract\ [i

`mpinge sângele `n pl\mâni prin artera pul-

monar\.

~n pl\mâni se face schimbul degaze, care const\ `n

eliminarea la exterior, prin respira]ie, a gazelor toxice [i

preluarea oxigenului.

Sângele oxigenat

din pl\mâni ajunge la

inim\ `n atriul stâng

prin venele pul-

monare [i trece prin

valvula atrioventricu-

lar\ stâng\ sau valvu-

la mitral\ `n ventricu-

lul stâng.

Dup\ ce se umple [i

valvula mitral\ se

`nchide, ventriculul se

contract\ [i pom-

peaz\ tot sângele oxi-

genat `n artera aort\

pe care `l distribuie,

printr-o re]ea de

artere cu diametre

descresc\toare, `n

toate celulele orga-

nismului.

Sângele oxigenat

ajunge la

mu[chiul inimii

prin intermediul

arterelor

coronare, care

provin direct din

aort\.

Sunt dou\ artere coronare:

l coronara dreapt\

l coronara stâng\ - cu

dou\ ramuri:

- descendent\ anterioar\

- circumflex\

Acestea formeaz\ o re]ea

care `nvele[te conturul

extern al inimii [i de la care

pleac\ ramuri c\tre tot

mu[chiul cardiac [i

reprezint\ suportul func]iilor

cardiace.

Contrac]ia (sistol\) [i relaxarea (diastol\)

inimii se repet\ ritmic [i permanent, consti-

tuind ciclul cardiac.

Ventriculul stâng este principalul "motor"

care `mpinge sângele c\tre restul corpului

prin aort\.

Page 7: Brosura Inimii Tale

12 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 13O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Valvulele atrioventri-

culare, mitrala [i tricus-

pida, men]in fluxul de

sânge unidirec]ional,

de la atrii c\tre ven-

tricule, [i previn

re`ntoarcerea sângelui

`n cavit\]ile de unde a

fost pompat.

Valvula aortic\ [i cea

pulmonar\, care sunt

localizate la originea

aortei, respectiv arterei

pulmonare, de]in roluri

importante `n

func]ionarea normal\

a inimiii, dar pot influ-

en]a [i apari]ia bolilor

cardiovasculare.

Necesarul de sânge al mu[chiului

inimii nu este `ntotdeauna constant; el

se poate modifica `n caz de efort fizic,

emo]ii sau alte circumstan]e fiziologice.

Astfel, când organismul necesit\ mai

mult\ energie, activitatea inimii este

solicitat\ suplimentar [i cresc [i nevoile

de oxigen ale propriului mu[chi car-

diac, care este asigurat prin supli-

mentarea aportului de sânge prin

arterele coronare.

Mu[chiul inimii este alc\tuit

din trei straturi:

l intern: endocard

l mijlociu: miocard

l extern: epicard

Vasele de sânge `[i

adapteaz\ calibrul sub influ-

en]a sistemului nervos autonom.

Sistemul circulator are o

mare capacitate de

adaptare la diferitele nece-

sit\]i ale organismului.

~n repaus, inima pompeaz\

`n organism aproximativ 5 litri

de sânge pe minut, cantitate

care poate cre[te de patru

ori `n timpul unui efort fizic.

~n afar\ de mu[chiul care

formeaz\ pere]ii cavit\]ilor inimii

[i ]esutul care formeaz\ sistemul

valvular, exist\ [i un ]esut spe-

cializat care produce [i con-

duce impulsul electric spontan.

Acesta genereaz\ stimularea

electric\ [i, ulterior, contrac]ia

fibrelor musculare miocardice.

Page 8: Brosura Inimii Tale

14 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 15O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Func]iile sistemului circulator

n Transportul de substan]e spre [i

dinspre celulele corpului

- Oxigenul, glucoza, aminoacizii,

acizii gra[i, apa, vitaminele, medica-

mentele sunt transportate prin sânge.

- Oxigenul este transportat de c\tre

celulele ro[ii (hematiile din sânge)

sub forma unui compus numit oxihe-

moglobin\.

n Preluarea rapid\ a de[eurilor

metabolice:

- dioxidul de carbon

- ureea

- creatinina etc.

n Colectarea produ[ilor spre eli-

minare (compu[i toxici din sânge,

dioxid de carbon) [i transportul c\tre

organele care asigur\ eliminarea lor

(de exemplu, rinichii [i pl\mânii).

n Distribu]ia hormonilor c\tre celule.

Hormonii produ[i de c\tre glandele

endocrine sunt condu[i prin sistemul cir-

culator c\tre organele sau ]esuturile

destinatare.

Chiar [i `n sistemul cardiovascular se

secret\ un hormon, peptidul atrial natri-

uretic, cu rol `n activitatea cardiac\.

n Protec]ia imun\. Sistemul circula-

tor are un rol important `n sistemul de

ap\rare al organismului prin produc]ia

de anticorpi [i prin capacitatea de dis-

trugere a unor agen]i patogeni.

n Termoreglarea. Vasodilata]ia [i

vasoconstric]ia sunt fenomene de la

nivelul vaselor de sânge care asigur\

temperatura optim\ necesar\

desf\[ur\rii proceselor normale `n

organism.

Oxigenul, glucoza, aminoa-cizii, acizii gra[i, apa, vita-minele, medicamentele sunttransportate prin sânge.

circula]ia mic\

circula]iamare

Page 9: Brosura Inimii Tale

16 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 17O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Uneori, simpla evocare a vârstei poate fi un

indicator al unei eventuale evolu]ii dificile.

În contextul demografic actual, bolile car-

diovasculare reprezint\:

n prima cauz\ de mortalitate [i morbiditate

pentru persoanele peste 65 ani (limita

minim\ a vârstei a III-a);

n una dintre cauzele de incapacitate

func]ional\;

n unul dintre principalele motivele acuzate

de pacient la internarea în spital;

n un capitol important al cheltuielilor din

bugetul pentru s\n\tate.

Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a Cre[terea calit\]ii vie]ii [i

a perspectivelor de via]\activ\ pentru oricarepacient de vârsta a III-areprezint\ priorit\]i `ndeciziile de prevenire, diag-nostic [i tratament.

Patologia cardio-vascular\ la vârsta aIII-a impune:

- recunoa[tereaafec]iunii;

- evaluarea stadiu-lui [i gravit\]ii ei;

- cunoa[teream\surilor de pre-venire.

Page 10: Brosura Inimii Tale

18 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 19O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

"Uzura" la nivel cardiovascular, care se desf\[oar\

continuu de-a lungul vie]ii, este determinat\ de factori

a c\ror ac]iune este inevitabil\ [i permanent\:

n stil de via]\, obiceiuri, factori de risc la care

organismul a fost expus;

n urm\ri ale unor procese specifice de adaptare

permanent\ a sistemului cardiovascular.

Efectele îmb\trânirii asupra sistemului

cardiovascular sunt atât la nivel struc-

tural - anatomic, cât [i func]ional.

În repaus, inima [i vasele pot dezvolta

mecanisme de adaptare eficiente.

~n situa]ii de suprasolicitare, de exem-

plu `n efortul fizic, se manifest\ con-

secin]ele "îmb\trânirii" cardiovasculare:

- scade posibilitatea corel\rii

frecven]ei cardiace;

- cre[te sarcina care apare dup\

umplerea maximal\ cu sânge a

cavit\]ilor inimii;

- scade capacitatea de contractili-

tate a mu[chiului cardiac.

Aceste modific\ri determin\ utilizarea

la maximum a tuturor mecanismelor de

adaptare pentru men]inerea constant\

a debitului cardiac.

MODIFIC|RI DE STRUCTUR|

Boala cardiovascular\ este frecvent\ la vârstnicidin cauza unor alter\ri de structur\ la nivel cardio-vascular, chiar f\r\ simptome caracteristice.

La nivelul inimii:l hipertrofia (cre[terea) ventriculului stâng.Aceasta poate fi consecin]a modific\rilor valvu-

lare, mai ales a valvulei aortei, care se îngusteaz\pe m\sura înaint\rii în vârst\, de exemplu prindepuneri de calciu.

Astfel, ventriculul trebuie s\ se contracte cu ofor]\ mai mare, ceea ce duce la îngro[areapere]ilor ventriculari;

l `n timp, pot cre[te [i dimensiunile atriului stâng, (care prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni [i îltrimite spre ventriculul stâng, de unde ajunge în cir-cula]ia general\ prin intermediul aortei);

Modific\ri ale aparatului cardiovascularla vârsta a III-a

Page 11: Brosura Inimii Tale

MODIFIC|RI FUNC}IONALE

Alter\rile care apar ca efecte ale îmb\trânirii sunt:

- relaxarea prelungit\ a ventriculului stâng;

- cre[terea rigidit\]ii sistemului arterial;

- r\spunsul deficitar la stimularea nervoas\

(beta-adrenergic\).

Aceste modific\ri determin\ alter\ri hemodinamice

frecvente la vârstnici atât în repaus, cât [i în tim-

pul efortului, cu reducerea perfuziei coronariene,

adic\ a propriului mu[chi cardiac.

Modific\rile neurohormonale, al\turi de rigiditatea

crescut\ a pere]ilor vasculari, determin\

sc\derea capacit\]ii de adaptare vascular\ la

schimb\rile rapide de volum.

20 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 21O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

l alter\rile aparatului

valvular (mitral\, tricuspid\,

aortic\ [i pulmonar\ [i ele-

mentelor de sus]inere valvu-

lar\) constau în calcific\ri [i

degener\ri, în special la

nivel mitral [i aortic;

l miocitele, celulele

mu[chiului inimii:

- scad numeric;

- cresc în dimensiuni;

- pot fi înlocuite de:

n ]esut fibros (care nu con-

serv\ propriet\]ile fizio-

logice proprii miocitelor);

n depozite de gr\simi;

n lipofuscin\ (pigment

brun care se

depoziteaz\ în celule [i

care cre[te cantitativ

direct propor]ional cu

"vârsta" celulei).

Pe m\sura înaint\rii în vârst\, miocardul devine progresiv mai rigid

prin depuneri crescute de colagen [i amiloid (componente proteice).

Sistemul de conducere a impulsurilor care determin\ b\t\ile car-

diace poate fi afectat de depozitele de lipofuscin\ [i amiloid, care

pot `nlocui celulele normale miocardice.

La 75 de ani, pot fi înlocuite aprox. 90% din celulele originale mio-

cardice, cu alter\ri fiziologice care duc la un r\spuns deficitar la stimu-

larea fiziologic\ sau farmacologic\.

La nivelul arterelor:

l peretele arterelor se îngroa[\:

- mai ales stratul intern, endotelial, care vine în contact direct cu

sângele;

- din cauza depunerii de calciu, fosfolipide [i colesterol.

n celulele endoteliale - devin aspre;

- î[i m\resc dimensiunile;

- î[i schimb\ orientarea. Astfel: împiedic\ curgerea

lin\ a sângelui

favorizeaz\ depunerilede gr\simi pe peretele

vasului de sânge

rigidizeaz\ peretelevascular [i reduce

lumenul vasului.

Page 12: Brosura Inimii Tale

22 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 23O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Echilibrul între activitatea nervoas\ (simpatic\ [i parasimpatic\) are un rol fun-

damental în reglarea frecven]ei cardiace, de exemplu, consecin]a diminu\rii

r\spunsului la stimularea beta-adrenergic\ este bradicardia sinusal\ (sub 60

b\t\i pe minut).

În timpul efor-tului fizic aparadapt\ri propriivârstei avansate,la care seadaug\ inca-pacitatea de aatinge frecven]ecardiace cres-cute în timpulefortului, iar tahi-cardia, mecanis-mul compen-sator care inter-vine în efort, î[ipierde eficien]a[i pot ap\reatulbur\ri de ritmsupra- [i ventri-culare sau tul-bur\ri de con-ducere.

Pe de alt\ parte, nivelurile

de catecolamine circu-

lante cresc, iar în asociere

cu modific\rile la nivelul

pere]ilor arterelor con-

tribuie la cre[terea valorilor

tensiunii arteriale sistolice.

La vârstnic scad r\spunsul la

stimularea nervoas\ parasim-

patic\ [i receptivitatea la

catecolamine (adrenalin\,

noradrenalin\ [i dopamin\).

Astfel, frecven]a cardiac\

cre[te, cu m\rirea volumelor

de sânge `n sistol\ [i diastol\,

care produce o cre[tere a

volumului de sânge expulzat

prin contrac]ia ventricular\

(frac]ie de ejec]ie).

Tulbur\rile cardiovasculare

la vârstnici pot fi provocate

de îmb\trânire [i stil de

via]\.

Nu toate aceste tulbur\ri

sunt progresive [i ireversibile.

Dintre acestea, cea care

depinde de stilul de via]\

este rigiditatea vascular\.

Importan]a acestui con-

cept const\ în faptul c\

modific\rile stilului de via]\

pot întârzia îmb\trânirea

cardiovascular\.

Page 13: Brosura Inimii Tale

24 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 25O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

DE CENE INTERESEAZ|

BOLILE

CARDIOVASCULARE?Importan]a bolilor cardio-

vasculare a dep\[it mediul

[tiin]ific [i ar trebui s\ fac\

parte din cultura medical\ a

fiec\ruia dintre noi.

Acest grup de boli se afl\ pe

primele locuri între

preocup\rile legate de

s\n\tate ale popula]iei [i, în

special, ale persoanelor de

vârsta a III-a.

Bolile cardiovasculare întâl-

nite mai frecvent în acest

e[antion de vârst\ sunt:

n hipertensiunea arterial\

(HTA)

n insuficien]a cardiac\

n cardiopatia ischemic\

n boli ale arterelor periferice

Studiile clinice [i statistice au iden-

tificat factorii de risc ai afec]iunilor

cardiovasculare.

Ace[tia pot fi grupa]i în trei cate-

gorii:

1. Factori de risc major

- nu pot fi corecta]i:

a) ereditatea: istoric familial de

boli cardiovascu-

lare;

b) sexul: b\rba]ii au un risc mai

mare pentru boli cardio-

vasculare decât femeile;

c) vârsta: predominant persoanele

de "vârsta a treia".

Factori cu risc cardiovascular

Page 14: Brosura Inimii Tale

Fum\torii prezint\ risc dublu fa]\ de

nefum\tori pentru boli cardiovascu-

lare [i au un risc de moarte subit\ de

2-4 ori mai mare decât nefum\torii în

prima or\ de la debutul unui eveni-

ment acut major.

S-a constatat c\ nivelul colesterolului HDL ("bun")

cre[te de la 6 la 8 mg/dl dup\ numai o lun\ de la

renun]area la fumat.

Fum\torii "pasivi":

l risc crescut pentru bolile cardiovasculare prin

expunere constant\ [i îndelungat\ la fumul de

]igar\.

F2. Factori cu rol cert

- pot fi corecta]i:

a) tutunul: nicotina [i alte substan]e din ]ig\ri

au efect toxic la nivelul endoteliului vascular.

umatul, inclusiv cel pasiv:

l stimuleaz\ reactivitatea trombocitelor,

globule din sânge cu rol în formarea

cheagului;

l determin\ cre[terea fibrinogenului din

sânge;

l cre[te hematocritul (m\soar\ procentul

hematiilor sau globulelor ro[ii din sânge);

l cre[te nivelul colesterolului "r\u" (LDL plas-

matic) [i scade nivelul colesterolului "bun"

(HDL);

l favorizeaz\ îngustarea lumenului vascular

(vasoconstric]ia).

Conform Organiza]iei

Mondiale a S\n\t\]ii

(OMS), num\rul dece-

selor în care fumatul

este un factor predis-

pozant va cre[te de la

5.4 milioane/2005

6.4 milioane/2015

8.3 milioane/2030.

Fumatul va ucide în

2015 cu 50% mai mul]i

oameni decât

infec]ia cu HIV [i va fi

responsabil de 10%

din totalul deceselor.

>>

>>

>>

26 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 27O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 15: Brosura Inimii Tale

28 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 29O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

b) colesterolul: dezechilibru metabolic `ntre colesterolul "r\u" [i "bun".

c) hipertensiunea arterial\:

este boala cea mai frecvent\ [i factorul de risc

cardiovascular principal la persoanele de vârsta a

III-a.

Poate determina alte boli cardiovasculare, cum

este boala cerebrovascular\, care poate duce la

apari]ia accidentului vascular cerebral.

De aceea tratarea corespunz\toare a HTA

previne agravarea statusului cardiovascular.

d) diabetul zaharat: este un factor de risc cu prevalen]\

crescut\ la vârstnic. Conform datelor actuale mondiale,

25% dintre persoanele de vârsta a III-a au criterii specifice

diabetului zaharat, care se asociaz\ cu boala cerebrovas-

cular\ [i cardiopatia ischemic\. În prezent, controlul meta-

bolic [i tratamentele actuale moderne controleaz\ boala.

Pentru prevenirea diabetului, se recomand\ detectarea

precoce prin m\surarea glicemiei bazale din sângele

venos la fiecare trei ani dup\ vârsta de 45 de ani.

Riscul de boal\

coronarian\ cre[te

propor]ional cu

nivelurile de coles-

terol în sânge.

Când se asociaz\

cu al]i factori

(hipertensiunea

arterial\ [i fuma-

tul), riscul cre[te [i

mai mult.

Hipertensiunea arterial\ (HTA)

Factor de risc

cardiovascular

Page 16: Brosura Inimii Tale

30 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 31O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

sanguini [i a nivelului de fibrino-

gen în sânge.

i. insuficien]a renal\:

favorizeaz\ dezvoltarea

aterosclerozei prin mai multe

mecanisme, care includ

cre[terea valorilor tensiunii

arteriale [i cre[terea rezisten]ei

la insulin\, a valorilor homocis-

teinei, fibrinogenului, proteinei

C reactive.

j. sedentarismul, care este un

factor de risc pentru bolile car-

diovasculare, iar activitatea în

aer liber, constant\ [i regulat\,

are un rol important în pre-

venire.

Înc\ se studiaz\ modul de

ac]iune (independent sau în

asociere) al unor factori ca

obezitatea, sedentarismul cu

diabetul sau dislipidemia.

3. Factori de risc înc\ în studiu

- pot fi corecta]i:

a. Infec]iile cu Chlamydia pneumonie, bacterie

cunoscut\ pentru infec]iile pulmonare pe care le

produce [i care poate determina [i disfunc]ii

endoteliale prin expunerea direct\ la endotoxina

bacterian\ [i/sau favorizarea procesului inflama-

tor endotelial.

b. niveluri crescute de proteina C reactiv\

(PCR), o protein\ din sânge, produs\ în ficat,

care apare în st\rile inflamatorii, mai ales în faza

lor acut\. Nivelurile crescute de PCR indic\ pro-

babilitatea unui eveniment ischemic, indicând fie

un risc crescut de rupere a pl\cii aterosclerotice

sau de tromboz\, fie prezen]a unui episod infla-

mator.

c. homocisteina în exces (homocisteina este un

aminoacid, parte component\ a proteinelor, pro-

dus în organism, a c\rui prezen]\ poate determi-

na iritarea peretelui vascular sangvin).

Nivelurile crescute de homocistein\ în sânge pot

favoriza cre[terea colesterolului LDL, dar [i starea de

hiperecoagulabilitate a sângelui cu rol în apari]ia

trombilor (cheagurilor).

d. hiperinsulinemia (cre[terea con-

centra]iei de insulin\ în sânge).

e. hipertrigliceridemia (cre[terea

concentra]iei de trigliceride în

sânge).

f. polimorfismul 5-lipoxigenazei (en-

zima care intervine în generarea leu-

cotrienelor, mediatori inflamatori

genera]i din acidul arahidonic).

g. obezitatea (indicele de mas\

corporal\ - IMC - mai mare sau egal

cu 30%, care reprezint\ raportul din-

tre greutate (kg) [i p\tratul în\l]imii

(metri).

În prezent, [i circumferin]a taliei

reprezint\ un element de apreciere

a riscului cardiovascular. Astfel, la

femei riscul cre[te la valori peste 88

cm, iar la b\rba]i, la valori peste 102

cm.

h. st\rile de hipercoagulabilitate,

care favorizez\ apari]ia trombilor

Page 17: Brosura Inimii Tale

32 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 33O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

PRESIUNEA (TENSIUNEA) ARTERIAL|: este for]a

exercitat\ asupra pere]ilor arterelor de volumul

[i for]a sângelui pompat de inim\ [i depinde

de m\rimea [i elasticitatea arterelor.

Hipertensiunea arterial\ (HTA)

n este no]iunea folosit\ pentru a descrie pre-

siunea crescut\ a sângelui;

n valoarea presiunii arteriale:

l se exprim\ `n milimetri coloan\

de mercur (mmHg);

l nu este fix\, ea se modific\ `n func]ie

de momentul zilei, temperatura

ambiant\ sau a persoanei c\reia i se

m\soar\ tensiunea, starea fizic\ [i

emo]ional\, postur\, diet\, medica-

mente [i timpul de la ultima adminis-

trare, fumat, alcool etc.

Controlul eficient al tensiunii arteriale prelunge[te via]a

M\surarea tensiunii arteriale (TA) se face

cu tensiometru clasic, cu coloan\ de

mercur sau manometru, cu man[et\ [i

pomp\ (par\) de insuflare sau, mai

comod, cu tensiometru electronic de

bra] sau `ncheietura mâinii, prin sfingmo-

manometrie;

Tensiometrul care m\soar\ tensiunea la nivelul

arterelor bra]ului are o man[et\ a c\rei margine infe-

rioar\ se a[az\ `mprejurul bra]ului, la aproximativ 3 cm

deasupra cotului;

Apoi se localizeaz\ artera prin c\utarea pulsa]iilor ei

la nivelul fe]ei anterioare a bra]ului, `n imediata

apropiere a antebra]ului [i se a[az\ stetoscopul pe

aceasta, direct pe piele;

Se `nchide valvula de presiune a pompei (para) de

cauciuc [i se apas\ repede pe aceasta pân\ când

pe monitor sau coloana de mercur se ajunge la o va-

loare cu aprox. 30 mmHg mai mare decât valoarea

curent\ a tensiunii arteriale.

Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\

Page 18: Brosura Inimii Tale

34 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! 35

De

exemplu, dac\

valoarea obi[nuit\ a valorii

maxime este 120 mmHg, se insufl\

pân\ la 150 mmHg; dac\ valoarea

obi[nuit\ nu se cunoa[te, `n func]ie de

vârsta [i afec]iunile cunoscute se va putea

insufla pân\ la aprox 200-210 mmHg;

apoi se deschide progresiv valvula

perei, permi]ând sc\derea tensiunii

gradual, cu câte 2–3 mmHg

per secund\.

Deprinderea

m\sur\rii corecte a tensiunii

arteriale de c\tre fiecare pacient

este util\ pentru evaluarea r\spunsului

la terapia antihipertensiv\, la cre[terea

`n]elegerii tratamentului [i pentru evitarea va-

lorilor crescute din cabinetul medicului,

cunoscut\ ca ”hipertensiune de halat alb”;

m\surarea ”casnic\” a tensiunii arteri-

ale cu valori care dep\[esc 135/85

mmHg este considerat\

hipertensiune.

Pe m\sur\

ce presiunea scade,

nivelul la care se aude

primul zgomot

pulsatil, urmat ritmic de

celelalte, reprezint\

presiunea sau

tensiunea maxim\

sau sistolic\.

Tensiometrele

electronice nu se folosesc

cu stetoscop, deoarece valorile

tensiunii arteriale apar ca cifre pe

ecranul aparatului; prima cifr\ care

apare corespunde tensiunii sistolice, iar a

doua, tensiunii diastolice; `ntotdeauna

este util\ citirea instruc]iunilor de

folosire;

se recomand\ verificarea

tehnic\ periodic\ a ten-

siometrelor.

Aerul

continu\ s\ se elimine, man[eta

se dezumfl\ progresiv, iar zgomotele dispar;

valoarea la care ultimul zgomot dispare se re]ine

ca valoarea presiunii sau

tensiunii minime sau diastolice.

Pentru o apreciere corect\ a valorilor ob]inute, este indicat ca

procedura de m\surare s\ se repete de 2 ori, cu pauz\ de 5

minute `ntre m\sur\tori; dac\ se ob]in valori mari, se recomand\

m\surarea TA [i la cel\lalt bra];

La persoanele de vârsta a III-a [i la diabetici se recomand\ ca

m\surarea tensiunii arteriale s\ se fac\ `n pozi]ia vertical\,

ridicat în picioare dup\ 2 minute de repaus la orizontal\.

Este recomandabil ca m\surarea tensiunii arteriale

s\ se fac\ dup\ cel pu]in 15 min. de la ultima

]igar\ fumat\ [i la o or\ de la ulti-

ma cafea b\ut\.

O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 19: Brosura Inimii Tale

36 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 37O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Foruri [tiin]ifice medicale

interna]ionale (Joint Committe on

Prevention, Detection, Evaluation and

Treatment of High Blood Pressure) reco-

mand\ la adul]ii care nu se cunosc cu

hipertensiune arterial\ evaluarea peri-

odic\ a valorilor tensiunii arteriale.

M\sur\rile periodice sunt importante,

dar o singur\ m\surare cu valori mari

nu `ntotdeauna `nseamn\ HTA, iar o

singur\ determinare cu valoari nor-

male nu presupune inexisten]a HTA.

Se recomand\ m\surarea periodic\ a tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterial\

l este o afec]iune caracterizat\ prin valori constant crescute

ale tensiunii arteriale;

l const\ `n cre[terea `n repaus a tensiunii arteriale sistolice;

l HTA f\r\ cauze cunoscute se mai nume[te [i HTA primar\

sau esen]ial\ [i este cel mai frecvent `ntâlnit\, `n aproxima-

tiv 80%-95% din cazuri;

l este un factor de risc major pentru:

inim\: l m\rirea (hipertrofia) ventriculului stâng

l angina, infarctul de miocard

l insuficien]a cardiac\

creier l accident vascular sau atac ischemic

tranzitoriu

rinichi l boli cronice

artere l afec]iuni artere periferice

ochi l afec]iuni ale retinei

q Rela]ia `ntre tensiunea arterial\ [i riscul de boal\

cardiovascular\ este continu\, solid\ [i inde-

pendent\ de al]i factori de risc.

q La adul]ii cu vârsta peste 50 ani, valoarea tensiu-

nii arteriale sistolice este mai important\ decât a

celei diastolice ca factor de risc cardiovascular.

q De la valori ale tensiunii arteriale de 115/75

mmHg, riscul de boal\ cardiovascular\ se

dubleaz\ cu fiecare cre[tere cu 20/10 mmHg

`ntre limitele tensiunii arteriale.

Page 20: Brosura Inimii Tale

38 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 39O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

q Persoanele care la vârsta de 55 ani au va-lori normale ale tensiunii arteriale prezint\un risc de 90% de a dezvolta HTA pe par-cursul vie]ii.

q Persoanele cu valoarea tensiunii arterialesistolice 120-139 mmHg sau valoarea tensi-unii arteriale diastolice 80-89 mmHg tre-buie considerate ”prehipertensive”cu riscde dezvoltare a HTA [i au nevoie de`ndrum\ri specifice pentru schimbareastilului de via]\ `n scopul prevenirii boliicardiovasculare.

q Persoanele cunoscute ca hipertensive, `ntimpul zilei, `n stare de veghe, au valori >135/85 mmHg [i `n timpul somnului > 120/75 mmHg.

q Valorile tensiunii arteriale scad `n timpulnop]ii cu 10-20%, iar absen]a acestormodific\ri este un semnal al unor posibileriscuri crescute pentru evenimente cardio-vasculare.

q 2/3 dintre persoanele > 65 ani au HTA

Beneficiile diminu\rii tensiunii arteriale sunt:

REDUCEREA

cu 35-40% a inciden]ei

accidentului vascular cerebral

cu 20–25% a infarctului acut

de miocard

cu 50% a insuficien]ei cardiace

*conform ”Seventh Repport of the Joint NatioanlCommittee on Prevention, Detection, Evaluation and

Treatment of High Blood Pressure”

TA TA Sistolic\

(mmHg)

TA Diastolic\

(mmHg)

Normal\ sub 120 [i sub 80

Prehipertensiune 120 -139 sau 80 - 89

HTA stadiul 1 140 -159 sau 90 - 99

HTA stadiul 2 minim 160 sau mai mare 100sau egal sau egal

Conform AHA

(American Heart Association)

se apreciaz\ ca

urgen]\ hipertensiv\ valori ale TA

sistolice peste 180 sau valori

ale TA diastolice peste

110 mmHg

Pentru

bolnavii cu diabet zaharat

[i cei cu boli renale cronice,

valorile tensiunii arteriale trebuie

men]inute sub 130/80 mmHg

Clasificarea tensiunii arteriale*

Page 21: Brosura Inimii Tale

40 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 41O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Pentru identificarea cauzei, dar [i pentru evaluarea consecin]elor HTA [i pentru identificarea facto-

rilor de risc cardiovascular pot fi realizate

teste de

rutin\:

teste recomandate:hemoleucograma

glicemia

profilul lipidic*

creatinina

acidul uric

potasiu

sodiu

calciu

examen de urin\

electrocardiogram\

recoltat din sânge

* evaluarea biologic\ a

func]iei tiroidiene

**pentru aprecierea grosimii

straturilor intim\/medie [i a

fluxului de sânge

ecocardiografia

Doppler carotidian**

TSH*

toleran]a la glucoz\

examen oftalmologic

albumina/creatinina

teste op]ionale:

l obligatorii `n HTA complicat\: verificarea func]iei cerebrale,

cardiace sau renale

l în suspiciunea de HTA secundar\: teste de laborator specifice

(determinarea reninei, aldosteronului, corticosteroizi, cateco-

lamine plasm\/urin\, arteriografia, ecografia renal [i

suprarenal, computer tomograf, RMN)

l `n suspiciunea de sindrom metabolic: proteina C reactiv\

* include colesterolul

total, lipoproteine cu densi-

tate mare (HDL), lipopro-

teine cu densitate joas\

(LDL), trigliceride, realizat la

9-12 ore de la ultima

ingestie de alimente

Page 22: Brosura Inimii Tale

42 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 43O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

HTA

primar\/esen]ial\f\r\ cauze cunoscute

secundar\cu cauz\ identificat\

este cel mai frecvent

întâlnit\, în aproximativ

80-95% dintre cazuri;

apare `n:- apneea din somn (`ntre-

ruperea temporar\ a res-pira]iei `n somn);

- toxic-medicamentosindus\ (alcoolul, contra-ceptivele orale, trata-mentul cronic cu medica-mente corticosteroide);

- boli renale cronice [i re-novasculare;

- coarcta]ia de aort\(malforma]ie caracteri-zat\ prin `ngustareaaortei);

- feocromocitom(forma]iune tumoral\benign\ de gland\suprarenal\);

- afec]iuni ale tiroidei [iparatiroidelor.

Chiar dac\, ini]ial, un singur factor este responsabil (cre[terea

tonusului vascular la nivel arterial), multipli al]i factori sunt pro-

babil implica]i `n men]inerea valorilor crescute ale TA (teoria

”mozaicului”): ereditatea este un factor predispozant, iar al]i

factori, cum sunt consumul excesiv de sare, obezitatea, stresul,

par a influen]a mai ales persoanele predispuse genetic.

chimbarea stilului de via]\, trata-

ment non-farmacologic, este

important\ pentru toate categori-

ile de pacien]i, [i celor care nece-

sit\ tratament medicamentos, dar

[i celor din categoria ”pre-

hipertensivi”.

ratamentul medicamentos com-

pletez\ pe cel non-farmacologic,

dar niciodat\ nu-l poate înlocui.

CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALE PRELUNGE{TE VIA}A

Valorile tensiunii arteriale crescodat\ cu `naintarea `n vârst\.

HTA cre[te riscul de morbiditate [i mortalitate.

S

Tratamentul pacientului cu HTA:

n trebuie ini]iat cât mai precoce;

n are ca obiectiv principal reducerea

afect\rii cardiovasculare asociat\ HTA;

n se adreseaz\ grupului de factori de risc

care pot fi corecta]i, diabetului [i altor

condi]ii clinice asociate.

T

Page 23: Brosura Inimii Tale

44 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 45O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

caracterul greut\]ii corporale, exprimat\ prin indexul de

mas\ corporal\ - IMC = greutatea (kg) / în\l]imea2²(m) -

l este considerat

optim 18.5 - 24.9

supraponderal 25 - 29.9

obezitate peste 30

l sc\derea `n greutate cu 10 kg determin\ o reducere

cu 5-20 mmHg a TA sistolice

l adoptarea unei diete care s-a demonstrat c\ ajut\ la

reducerea cu 8-14 mmHg a tensiunii arteriale sistolice

(”The DASH Diet Action Plan” – AHA) în care predomin\:

q cerealele [i derivate;

q fructele [i legumele;

q lactatele cu con]inut sc\zut în gr\simi, la care se

poate asocia:

l carne slab\ de pe[te [i pas\re;

l por]ii controlate de nuci, alune, migdale [i de al]i sâm-

buri de fructe uscate;

l limitarea gr\similor [i dulciurilor.

Reducerea greut\]ii corporaleNiciun

tratament

nu este

eficient f\r\

armonizarea

stilului de via]\

la necesit\]ile

organismului

Consumsc\zut de sare

- consumul sub 5 grame

de sare/zi (sodiu sub 2.4 g/

zi) are ca efect reducerea

cu 2-8 mmHg a TA sistolice;

Activitateafizic\

- mersul pe jos, ca form\ de

exerci]iu aerobic, ajut\ inima s\

pompeze mai mult sânge [i ast-

fel asigur\ mai mult oxigen [i ele-

mente nutritive corpului;

- realizat cel pu]in 30 minute zil-

nic, minimum cinci zile pe

s\pt\mân\, determin\ o redu-

cere cu 4-9 mmHg a TA sistolice;

- este recomandabil\ folosirea unui pedometru (aparat pentru

num\rat pa[ii) [i ajut\ la realizarea obiectivului principal: un num\r

suplimentar de pa[i, cu 2000 mai mult zilnic fa]\ de num\rul obi[nuit,

[i cre[terea lui gradual\. Speciali[tii recomand\ un num\r mediu de

10000 de pa[i zilnic.

Page 24: Brosura Inimii Tale

Pe de alt\ parte, abuzul de alcool are efect toxic [i

asupra inimii, favorizând HTA, cardiomiopatia

alcoolic\ (m\rirea [i îngreunarea inimii), insuficien]a

cardiac\ [i accidentul vascular cerebral.

Nu exist\ o cantitate standard pentru consumul de

alcool deoarece aceasta depinde de fiecare orga-

nism `n parte (greutate corporal\, metabolism, tole-

ran]\ la alcool, prezen]a alimentelor `n stomac).

consumul moderat de alcool se define[te prin

maximum o b\utur\ alcoolic\ pentru femei [i

maximum 2 b\uturi alcoolice pentru b\rba]i.

Prin b\utur\ se `n]elege (conform Departamentului

American pentru S\n\tate [i Servicii Sociale)

20 ml alcool pur, 200 ml vin sau 450 ml bere.

Reducerea consumului de alcool - scade cu 2-4 mmHg TA sistolic\

numeroase studii sugereaz\ c\ un consum moderat de alcool protejeaz\ inima prin cre[terea

colesterolului ”bun” (HDL) [i prin reducerea depozitelor arteriale; alcoolul are un minim efect

împotriva coagul\rii sângelui, împiedicând aglomerarea [i lipirea trombocitelor (globule din

sânge) [i apari]ia cheagurilor.

l fumatul activ, dar [i cel pasiv (”ambiental”) este un fac-

tor major de risc pentru s\n\tatea cardiovascular\;

l fum\torii pot dezvolta un atac cardiac major (infarct

miocardic) de 2 ori mai mult decât nefum\torii;

tutunul afecteaz\ peretele intern al arterelor,

favorizeaz\ formarea cheagului de sânge [i reducerea

spa]iului prin care curge sângele [i ajut\ la `ngro[area

sângelui;

monoxidul de carbon (gaz toxic) din ]ig\ri reduce can-

titatea de oxigen transportat prin corp;

nicotina din ]ig\ri stimuleaz\ produc]ia de adrenalin\ (hormon se-

cretat de glanda medulosuprarenal\) care îngreuneaz\ inima prin

accelerarea b\t\ilor inimii [i cre[terea tensiunii arteriale;

Valorile mici de aspirin\ (80-100 mg/zi), administrat\ dup\ mese [i cu pruden]\ la pacien]ii cu sensibilitate gastric\,

par a reduce inciden]a evenimentelor cardiace prin împiedicarea aglomer\rii [i lipirii `ntre ele a trombocitelor.

Renun]area la fumat

46 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 47O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 25: Brosura Inimii Tale

48 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 49O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Cardiopatia ischemic\Ce este?

Cardiopatia ischemic\ este boala de inim\ careapare din cauza sc\derii perfuziei cu sânge a mio-cardului prin obstruc]ia arterelor coronare, arterelecare asigur\ circula]ia sângelui în inim\.

Cauzele

frecvente

sunt:

l vârsta - mai frecvent\ la persoanele `n vârst\;l sexul - des `ntâlnit\ la b\rba]i, dar [i la femei,

mai ales dup\ menopauz\;l predispozi]ie familial\ de boli cardiovasculare; l dislipidemii - colesterolul total [i `n special

colesterolul ”r\u” (LDL) cu nivel crescut `nsânge [i colesterolul ”bun” (HDL) sc\zut;

l fumatul;l HTA;l diabetul zaharat;l obezitatea;l sedentarismul.

Persoanele cu factori de risc

multipli au un risc crescut de

boal\ obstructiv\ a arterelor

coronare [i, prin urmare, de

angin\ sau infarct.

Riscul este [i mai mare la per-

soanele cu ”sindrom meta-

bolic”, în care sunt asociate

obezitatea, diabetul zaharat,

colesterol crescut [i HTA.

Se poate

manifesta

prin:

l nedureros - f\r\ tulbur\ri resim]ite de bolnav;- manifestat\ prin tulbur\ri de ritm cardiac sau prin modific\ri pe electro-

cardiogram\.

l durere - frecvent cu localizare toracic\, la nivelul sternuluisau lateral de acesta, dar poate ap\rea [i în um\r,spate, gât, mandibul\, bra] sau închietura mâinii;

- descris\ ca senza]ie de ap\sare toracic\ ante-rioar\-precordial\, ca balonare sau arsur\ înpiept;

- de obicei dureaz\ câteva minute [i dispare dup\repaus sau tratament cu nitroglicerin\ sublingual;

- apare dup\ efort fizic, emo]ii;

- se `nr\ut\]e[te `n situa]ii ca anemia, HTA necontro-lat\ [i `n cazul unor afec]iuni febrile;

- temperatura ambiant\, fumatul, umiditatea cres-cut\ sau un abuz alimentar pot cre[tefrecven]a/intensitatea episoadelor anginoase;

- durerea poate s\ apar\ brusc, ca `n infarctul acutde miocard sau evolueaz\ nedureros, putândcauza deteriorarea silen]ioas\ a inimii.

Page 26: Brosura Inimii Tale

50 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 51O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

uneori pot ap\rea modi-

fic\ri pe electrocardio-

grama de repaus sau la

testul de efort.

coronarografia sau cata-

terismul este o metod\

de referin]\ pentru un

diagnostic corect, de[i

este o prob\ invaziv\ [i

costisitoare.

cardiotomografia [i scorul

de calciu pot fi o alter-

nativ\ imagistic\ la

coronarografie.

Conformdatelor OMS,

primele patru cauze dedeces `n anul 2030

se consider\ c\ vor fi:1. cardiopatia ischemic\;

2. afec]iunile cerebrovasculare(atacul cerebral);

3. HIV/SIDA;4. bolile pulmonare cro-

nic-obstructive.

Cauza cea mai frecvent\ a apari]iei cardiopatiei ischemice este

obstruc]ia arterelor coronare determinat\ de ateroscleroz\.

Colesterolul,inamicul arterelor

Prezen]a colesterolului în limite nor-male este un factor de importan]\

major\ pentru metabolismul celulelor.

l este prezent în toate celulele organis-

mului;

l asigur\ func]ionarea acestora în

bune condi]ii;

l este periculos pentru s\n\tate atunci

când are niveluri crescute în sânge;

l devine ”inamic” al pere]ilor arterelor,

unde se poate fixa;

l contribuie la formarea depozitului

care îngusteaz\ lumenul arterial;

l cre[te riscul unui eveniment cardiac

brutal.

Cea mai mare parte a colesterolului,

aproximativ 75%, se ”fabric\” `n ficat, iar

restul de 25% poate proveni [i din pro-

duse alimentare cum sunt: g\lbenu[ul,

viscerele animale (ficat, rinichi, creier),

lactate cu procent mare de gr\simi etc.,

iar din aceast\ surs\ alimentar\ 95% este

reprezentat de trigliceride.

Page 27: Brosura Inimii Tale

52 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 53

Lipoproteinele - mici

”pachete” care con]in în

interior gr\simi, învelite la

exterior de proteine, trans-

port\ colesterolul.

HDL colesterol (”bun”) - lipopro-

teine cu densitate mare, trans-

port\ gr\simile neutilizate periferic

c\tre ficat pentru depozitare sau

pentru evacuarea prin bil\;

Nivelul crescut de HDL este aso-

ciat cu un risc sc\zut de boal\

cardiovascular\.

LDL colesterol (”r\u”) - lipopro-

teine cu densitate mic\, trans-

port\ colesterolul de la intestin sau

ficat c\tre restul organelor.

Nivelul crescut de LDL este aso-

ciat cu risc crescut de boal\ car-

diovascular\.

Stabilirea

unei cifre

”normale” de

colesterol este

dificil\, [tiin-

du-se c\ per-

soanele cu un

nivel `n sânge

de 240 mg/ml

au un risc

dublu s\ fac\

infarct de

miocard fa]\

de cei cu

cifre de 200

mg. Ast\zi se

accept\ ca

fiind normale

urm\toarele

valori:

Colesterol total

< 200 recomandat

200–239 aproape crescut

≥ 240 crescut

LDL (”r\u”)

< 100 optim

100–129 aproape optim

130–159 aproape crescut

160–189 crescut

≥ 190 foarte crescut

HDL (”bun”)

< 40 sc\zut

41-59 risc mediu de

boal\ cardiovascu-

lar\ în absen]a altor

factori de risc

≥ 60 crescut

Trigliceride

< 150 recomandat

150–199 aproape crescut

200–499 crescut

≥ 500 foarte crescut

contribuie la producerea acizilor biliari necesari

în procesul de digestie a gr\similor

ia parte la formarea membranelor celulare

din organism

în piele, colesterolul se transform\ în vitamina D

sub ac]iunea razelor solare, o protejeaz\ de

ac]iunea unor agen]i chimici [i evit\

deshidratarea

particip\ la producerea unor hormoni, cum

sunt hormonii tiroidieni [i sexuali

COLESTEROLUL

VALORI~NSÂNGE

O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 28: Brosura Inimii Tale

54 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 55O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Placa de ateroscleroz\ este format\

din:

l lipide (colesterol intra- sau extracelular)

l celule inflamatorii (ex: macrofage)

l celule musculare netede

l ]esut conjunctiv (de leg\tur\), cum sunt

colagenul, fibrele elastice etc.

l trombi (cheaguri)

l depozite de calciu

Ateroscleroza afecteaz\ preferen]ial

anumite zone ale arborelui circulator.

Fluxul sanguin care este mai turbulent la

ramifica]iile arterelor duce la alterarea

func]iei endoteliului [i `mpiedic\ produc]ia de

oxid nitric - un puternic vasodilatator [i antiin-

flamator; astfel de turbulen]e sanguine sti-

muleaz\ celulele endoteliului s\ produc\ sub-

stan]e (molecule) care atrag [i favorizeaz\

gruparea celulelor de tip inflamator.

Toate stadiile de dezvoltare a aterosclerozei, de la

ini]iere [i pân\ la complica]iile pl\cii ateromatoase,

sunt considerate r\spunsuri inflamatorii la o agresiune,

iar endoteliul, care este unul din straturile pere]ilor

vaselor de sânge aflat `n contact direct cu fluxul san-

guin circulant, este primul afectat [i tot el ini]iaz\

r\punsul la agresiune. Factorii

de risc

pentru

ateroscleroz\

colesterolul crescut

diabetul zaharatfumatul

hipertensiunea arterial\

radicalii liberi *

angiotensina II **

proteine chemotactice ***

substan]e vasoconstrictoare

* factori de stres pentru procesele biologice normale

**component al sistemului renin\-angiotensin\-aldosteron, cu rol `n tensiunea arterial\

*** proteine cu deplasare orientat\

Page 29: Brosura Inimii Tale

56 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Uneori prezint\ forme atipice, f\r\ durere, dar

manifestându-se sub form\ de dificultate respi-

ratorie, oboseal\, confuzii, iar alteori pot exista

forme silen]ioase de afectare cardiac\. Se poate mani-

festa ca o insuficien]\ cardiac\ sau sub form\ de tul-

bur\ri de ritm sau chiar moarte subit\.

La persoanele de vârsta a III-a, simptomul principal [i

frecvent este dispneea sau dificultatea respiratorie, pe

care `l putem interpreta ca echivalent al anginei precor-

diale. Dispneea, care dureaz\ minimum 20 de minute,

poate fi interpretat\ ca infarct acut de miocard pân\

când se demonstreaz\ contrariul.

Accidentul coronarian acut (infarctul) produce

limitarea activit\]ilor curente [i este cauz\ de

deces.

Unul din trei infarcte apare la persoanele cu vârsta de

peste 65 ani.

La aceste persoane este o afec]iune grav\, cu prog-

nostic prost [i cu multe complica]ii.

Boala

coronarian\

reprezint\

patologia

cardiovascular\

cea mai

frecvent\ la

vârstnici

Insuficien]a cardiac\ reprezint\ alterareafunc]iei de pomp\ a inimii, care devineincapabil\ s\ asigure cantitatea desânge adecvat\ nevoilor organismului.

Insuficien]a cardiac\

În ce const\?

www.catena.ro 57O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 30: Brosura Inimii Tale

58 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 59O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Arteriopatiaperiferic\

La persoanele de vârsta a III-a se com-

bin\ afec]iunile care determin\ inca-

pacitatea de pomp\ a inimii cu modi-

fic\rile produse de procesul de

`mb\trânire la nivelul cordului.

Oricare boal\ de inim\ poate, în

final, s\ determine insuficien]a car-

diac\, dar cea mai frecvent\ este

HTA, care determin\

supra`nc\rcarea inimii care la rân-

dul ei poate favoriza o boal\ coro-

narian\ care produce afectarea

mu[chiului inimii.

Sunt [i alte cauze de insuficien]\ car-diac\ la vârstnic, de exemplu valvulopati-ile, care, prin afectarea aparatului valvu-lar cardiac aortic, ca `n stenoza aortic\,sau mitral, ca `n insuficien]a mitral\, potfavoriza apari]ia insuficien]ei cardiace.

Ce reprezint\?

Este o boal\ a arterelorperiferice produs\ deateroscleroz\.

~n afar\ de afectarea

coronarelor sau arterelor

cerebrale, se poate localiza

la arterele membrelor infe-

rioare, proces lent [i cu

evolu]ie `ndelungat\ care

determin\ sc\derea pân\

la dispari]ie a fluxului san-

guin `n picioare.

Claudica]ia intermitent\ se manifest\ prin durere,

oboseal\, nesiguran]\ la nivelul picioarelor - mai ales la

nivelul gambelor. Apare la mers [i cedeaz\ `n repaus,

simptome care apar deoarece `n timpul efortului este

necesar\ o cantitate mai mare de oxigen `n mu[chi, pe

care nu o prime[te prin aportul obi[nuit de sânge.

Apari]ia simptomelor `n repaus atrage aten]ia asupra

agrav\rii situa]iei [i se poate complica prin apari]ia

necrozei [i chiar a gangrenei la nivelul degetelor de la

picioare.

Page 31: Brosura Inimii Tale

Re]eta inimii dumneavoastr\

1/ Alimenta]ia echilibrat\

2/ Exerci]iul fizic

3/ Renun]area la fumat

4/ Controlul factorilor de risc

5/ Stil de via]\ s\n\tos

Page 32: Brosura Inimii Tale

S\n\tatea inimiist\ `n mâinile dumneavoastr\!

Foarte multe persoane devinresponsabile depropria lor s\n\tate[i con[tientizeaz\ nevoia de a-[imen]ine s\n\tatea.

Prevenirea cea mai impor-

tant\ [i u[or de realizat

este dieta

corespunz\toare, din care tre-

buie eliminate gr\simile saturate.

Aportul de gr\simi trebuie s\ fie constituit din acizi gra[i

mono- [i polinesatura]i, care se g\sesc în uleiul virgin de

m\sline, în pe[te [i uleiul de pe[te [i în uleiurile de semin]e.

62 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 63O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro

Page 33: Brosura Inimii Tale

ABC-ul prevenirii bolilor cardiovasculare

Hr\ni]i-v\

Face]iN

u

s\n\to

s!mi[c

are!

fum

a]i!

www.catena.ro 65O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Page 34: Brosura Inimii Tale

66 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro 67O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

AVE}I

GRIJ|

CE

MÂNCA}I!

NU

UITA}I

S|CONSUMA}I

CU

MODERA}IE

ciocolat\neagr\,

cereale, ceaiverde, soia,sâmburi de

fructe uscate (alune, nuci, migdale,

fistic, stafide)!

Page 35: Brosura Inimii Tale

68 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro 69O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Face]i mi[care!

SFATURI pentru o inim\ s\n\toas\

Mânca]i des [i pu]in! Reduce]i consumul de zahãr [i sare!

Reduce]i consumul de gr\simi animale!

Evita]i alcoolul! Nu fuma]i!

Consuma]i fructe [i legume!

Page 36: Brosura Inimii Tale

70 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro

BIBLIOGRAFIE:1. The Merck Manual, Medical Library for healthcare professionals,

Cardiovascular Disorders

2. Guía familiar para salud del corazón

3. www. ahajournals.org

4. Braunwald’s Heart Broun wald Eugen Heart disease Cardiovas medi-

cine.

5. Braunwald E. - Atlas of Internal Medicine

6. Portalesmedicos.com

7. Revista de Posgrado de la Cátedra VIa Medicina N° 104 - Mayo/2001

página: 24-25;

8. Harrison’s Principles Of Internal Medicine (Hardcover - 2008) by Fauci

A. S. Braunwald E. Kasper D. L.

9. www.mayoclinic.org

10. Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention,

Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7).

Rockville, Md. National Heart, Lung, and Blood Institute, US

Department of Health and Human Services; August 2004. National

Institutes of Health Publication No. 04-5230.

11. Kaplan NM. Systemic hypertension: therapy. In: Libby P, Bonow RO,

Mann DL, Zipes DP, eds. Libby: Braunwald's Heart Disease: A Textbook

of Cardiovascular Medicine. 8th ed. Saunders; 2007:chap 41.

12. Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine.

8th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2007:chap 41.

13. Systemic Hypertension, Kaplan N.M. Gidding S.S., Pickering T.G.,

Wright J.T.. JACC 2005; 45:1346-1348

14. AHA/ACC guidelines for secondary prevention for patients with coro-

nary and other atherosclerotic vascular disease: 2006 update endorsed

by the National Heart, Lung, and Blood Institute. J Am Coll Cardiol. 2006

May 16;47(10): 2130-9.

15. Evidence for the reaffirmation of the U.S. Preventive Services Task

Force recommendation on screening for high blood pressure. Wolff T,

Miller T. Ann Intern Med. 2007;147:787-791.

16. Cardiovascular and Metabolic Predictors of Progression of

Prehypertension Into Hypertension. The Strong Heart Study; Marina

De Marco; Giovanni de Simone; Mary J. Roman; Marcello Chinali;

Elisa T. Lee; Marie Russell; Barbara V. Howard; Richard B. Devereux

Hypertension. 2009;54:974.

17. Ghidul pacientului, Factorii de risc cardiovascular, Dr. Siminiceanu, C.

Dr. Mih\ilescu O., coordonator Prof. Dr. Ginghina C, Editura Medical\

Antaeus, 2006.

18. Managing High Cholesterol With Alternative Treatments, Rodriguez

D., Everyday Health Network 2009.

19. Update on strategies to increase HDL quantity and function., Duffy D,

Rader DJ., Thomas Jefferson University Hospital, Philadelphia, PA,

USA., Nat Rev Cardiol. 2009 Jul;6(7):455-63. Epub 2009 Jun 2.

Page 37: Brosura Inimii Tale

Recommended