BRONȘITA-ACUTĂ.doc

CENTRUL DE STUDII EUROPENE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

FALTICENI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU

BRONȘITĂ ACUTĂ

COORDONATOR ABSOLVENT: AS. MED.OLTEANU MIRELA SUMAN ALINA

– 2014 –

1

Motto: ”Pentru a fi desăvârșită

arta și meșteșugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.” .

Paracelsius.

Scopul și motivația

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate. Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive:

• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;

• al doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescență;

• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, iar lucrul acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.

2

CUPRINS

CAPITOLUL INoțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.

CAPITOLUL IIPrezentarea bronșitei acuteDefiniție, etiologieSimptomatologia Simptome subiective Simptome obiectiveMetode de investigațieEvoluție, complicații ,prognosticDiagnostic diferențialExamene de laborator TratamentulRolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

CAPITOLUL IIIProces de nursingCazul I Cazul IICazul III

CAPITOLUL VIConcluziiBibliografie

3

CAPITOLUL INOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE

A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se :

a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală); b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

fig.1Aparatul respirator

4

Căile respiratorii :Cavitatea nazală cuprinde două etaje:

Fig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;

Fig. 3 Faringele

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.

Fig. 4 Laringele

5

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând sub piele.

Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).

Fig. 5 Traheea

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.

Peretele traheei este format din 2 tunici:- externă - se află țesutul conjuctiv- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat

cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.

Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptă

Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.

Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângă

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală.

6

Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.La nivelul pediculului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu venele

pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar. Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două

feluri de raporturi: comune cu pediculul ; proprii fiecărei bronhii.

1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.- în afara hilului: bronhiile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera

pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale

arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea

acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;- posterior, cu marea venă azygos; - superior, cu cârja mare a venei azygos; - inferior, cu pericardul și atriul drept.

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng; - superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;- inferior cu pericardul și atriul stâng.

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșice ale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin venele bronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.

Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.

Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

7

Fig.6 Traheea și Bronhiile

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale.

Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramifică în:• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;• Bronhiolele terminale;• Bronhiolele respiratorii;• Ductele alveolare terminate cu alveole;

Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari.

Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

8

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II):

Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).

Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare .Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate

segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu ;Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare, repartizate

segmentelor pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):Bronhia lobară inferioară;Bronhia lobară superioară;Bronhia lobară superioară se împarte în :1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical,

posterior și anterior .2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual, superior și

inferior.Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul

IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .

Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni:

• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .

• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.

Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator.

Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .

Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .

9

Plămânii

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.

Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală

toracală posterior și pleurele mediastinale.Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care

aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.

La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

Fig.8 Plămânii

Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .

Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase. Configurația externă: unui plămân i se descriu:

un vârf baza trei fețe trei muchii

10

Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.

Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului , după care se mulează.

Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte posterioară.• Fața costală: este în raport cu coastele.• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin.• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a

diafragmului.• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng, incizura

cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri,

care împart plămânul în lobi.Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi:

superior, mijlociu și inferior;Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și

inferior.Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare,

ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a

introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.

Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.

Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai segmentului respectiv.

11

Structura plămânului drept :

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posterior sau apico-posterior, căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.

• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal, postero-bazal.

La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii.

Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală .

Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, formați din țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.

Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:

Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic .

Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.

În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafață totală evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.

12

Vascularizația și inervația plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație : - una funcțională; - alta nutritivă.

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.

După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept .

Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.

Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.

Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali.

De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.

13

Inervația plămânului

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior.

Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.

Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare.

Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.

În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.

Respirația

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte.

Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul

membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare

și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al

catabolismului este eliminat.Frecvența normală a respiratiei este de 12-16 resp/min .Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in

inspir și expir.

Ventilația

14

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer.

• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 .

• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.

Inspirația

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori.

Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.

Expirația

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.

Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă .

În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

CAPITOLUL II

15

BRONȘITA ACUTĂ

Definiție Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).

EtiologieDupă natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :

• Infecțioși• Fizico-chimici• Alergici

Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:

Infecția virală : Adenovirusuri - 31 serotipuri;

Reovirusuri - 3 serotipuri; Picornavirusuri:

a. rinovirusuri.b. enterovirusuri: -polivirusuri

- coxsackie A- coxackie B

Mixovirusuri: a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C

16

b. virusul gripal , virusul rujeolei c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)

Coronavirusuri: În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecvență crescută de

către: Pneumococi; Streptococi; Haemophilus; Stafilococi; Micrococcus catarhalis; Ciuperci; Unele Spirochete.

Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de: Gaze toxice: clor, oxid de sulf; Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic; Oxizi de azot; Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare; Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu ceață întâlnit în zonele

puternic industrializate), fumul de tutun; Formol; Vapori de amoniac; Particule fin pulverizate; Acetona; Hidrogen sulfurat.

Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme.Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :

- vârstă (copii, vârstnici);- predispoziție ereditară;- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de microclimat;- teren alergic spasmogen;

• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :- frigul- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse- imunitatea de suprafață;- bolile cornice bronhopulmonare;- infecțiile repetate rinofaringiene;- modificările cutiei toracice;- sclerozele pulmonare;- emfizemul pulmonar;

Acțiunea frigului apare la: - inhalarea de aer rece;- expunerea pereților toracici la frig;

17

- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice, reducerea

mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.

Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.

În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.

Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute.

Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.

În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită acută.

Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.

Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să lunece, să prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.

Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a unei infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic.

De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare, alcatuit mai ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi variabile.

18

BronșităSimptomatologia

SIMPTOME SUBIECTIVE Tuse uscată în fază de cruditate; Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune; Eventual dispnee; Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii. În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică. Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile,

dispnee.Obișnuit boala începe cu:Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze, cefalee, uneori

dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului.

Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.

Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.

La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și 19

epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de

cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației.Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția

microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent mucoprulent și

devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.

SIMPTOME OBIECTIVE

Examenul fizic:La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere câtorva raluri

perceptibile parasternal.Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în evidență

raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe.

Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.

Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare.

Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.

Laringo-traheo bronșita obstructivă:Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea se manifestă prin

alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.

Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.

La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.

Metode de investigație

20

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute.

Examene paraclinice. Examen bacteriologic.

• Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare.

Examene hematologice. • Hemoleucograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă;• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o hiperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.

Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.

Evoluție, Complicații, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală.

Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.Evoluează în trei faze:• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune termică, jenă la

deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o foarte mică

expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită);Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară.• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau

mocupurulentă și valuri difuze). Ascultatoriu avem raluri bronșice,uneori wheezing, precum și apariția de raluri

subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.

ComplicațiiRareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La persoanele în vârstă,

cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.

Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei bronșite acute și a

unei detrese respiratorii;- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană reprezintă o cauză

majoră de decompensare;- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul

fără vreun antecedent pulmonar particular.Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.

În cazul în care acestea apar, ele pot fi:

21

pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia;

recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor (bronșiectazii).La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută poate determina

înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar, pentru a

depista existența altor probleme ale tractului respirator ca: - fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în

căile aeriene;- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se

infectează frecvent);- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în atmosferă;

simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor);

- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale, care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;

- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.

O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator.

Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evoluție în doi timpi.

Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție.

La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor.

Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii.

Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.

Diagnosticul diferențialSe face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce debutează cu

sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic.

Tratamentul

22

Tratamentul igienicÎn bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma

acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.

Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficiență, deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.

În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat. Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).

Tratamentul bronșitei acuteSe efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă

umezită.• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu digerabile.AntitermiceASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi după

masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).Calmante ale tusei• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă

asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.• CALMOTUSIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.• TRECID 5-6 picături pe zi.Expectorante• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.• SIROGAL 3 linguri pe zi.• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului buco-faringial

(ceai, lapte, infuzii de plante -tei).• AntialergicePentru combatarea alergiei se administrează:• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.• CLARITINE-TAVEGYL , NILFAN.• HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON– cazuri grave.Antibiotice și chimioterapice• În formele severe și la bolnavii debilitați (copii, batrâni, gravide) sau pentru prevenirea

suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:Se administrează :• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect iritativ gastric.

23

• Tratament cortizonic și miofilin.• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm bronșic, pe durată

scurtă, 3-4 zile de tratament.

Pacientul cu bronșită acută:• Va întrerupe fumatul• La externare va evita mediul cu pulberi• Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a favoriza scăderea edemului

mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.

Tratamentul preventiv

Vaccinarea antigripalăTrebuie reînnoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă de la un sezon

la altul.Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei.Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani.Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8 afecțiuni de

lungă durată:diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie cronică gravă.

Vaccinarea antipneumococicăAre o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi mai bună la

subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai

frecvent utilizată.Vaccinurile antibronșiticePrimele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al surselor, cel mai

frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la

glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.

Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

24

Educația pacientului

Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa, incluzând boala de care suferă.

Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:

- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;

- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.

- Internarea pe secțieInternarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de când acesta ia primul contact

cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de medicul din ambulatoriu de specialitate sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție.

Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori.

În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități.

Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice, precum și de un examen psihologic.

După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

-va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat; - hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în vederea înmagazinării, pe perioada internării; -după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;

Bolnavul, astfel pregătit, va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.

De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștință cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară.

Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie.

În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.

25

- Observarea poziției pacientului

La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp, favorizează o bună oxigenare.

- Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice

Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate.

- Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare

Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de curent și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.

- ProfilaxiaMăsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara

măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.

Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere.

Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalării unui catar nazofaringian ,prin tratarea acestuia, fiind recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de bilantul ingestie-excreție, anotimp,

vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar; la un pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;

Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu rolul de a păstra

căile aeriene umede.

Nebulizarea• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor ,egal un

amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic,

26

antialergice, brohodilatatoare, expectorante).

Tapotament• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2

min; • Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;• Toracele pacientului trebuie să fie acoperit;• Este contraindicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturale și la cei cu probleme

de coagulare.Vibrația• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas;• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune ușoară și oscilatorie;• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze;• Este contraindicat la sugari și la copii mici.Drenajul postural• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor.• Poziția pacientului se schimbă la 20-30 min:

– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;– Decubit ventral cu patul înclinat la 200; – Decubit dorsal;– Decubit lateral drept;– Decubit lateral stâng;- Poziția șezând.

• La sfârșitul fiecărei poziționari pacientul este rugat să respire profund;• Se renunța la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;• Este contraindicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hipertensiune

intracraniană.Aspirația traheobronșică – fișă tehnicaScop:• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor;• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.Materiale necesare :• Dispozitiv de aspirație;• Sonde sterile;• Mănuși sterile;• Prosop;• Soluții sterile pentru umectarea sondei;• Comprese sterile.Intervenții :• Asigurarea intimității;• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este contraindicată;• Asamblarea echipamentului de aspirație;• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie);

27

• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;•După terminarea tehnicii se curăță canula de traheostomie.

PLAN GENERAL NURSING

28

1

DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat prin

tuse seacă sâcâietoare, oboseală la efort susținut

OBIECTIV

Pacientul să prezinte funcție respiratorie nealterată, să poată

efectua efort fără a resimți tulburare respiratorie.

INTERVENȚII

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea

secrețiilor

-aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și

tapotament toracic

-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare

-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni

oboseala

EVALUAREÎn urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a

îmbunătățit

2

DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de boală

manifestată prin inapetență, disfagie.

OBIECTIVPacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resimți

disfagie și aversiune față de alimente.

INTERVENȚII

-încurajez pacientul să consume alimente care ii fac placere

-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de

medicamente prescrise de către medic

-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului

principiile alimentare de care acesta are nevoie

EVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete

3 DIAGNOSTIC

NURSING

Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate

prin tuse însoțită de expectorație mucoasă.

OBIECTIV Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei și

expectorației.

29

INTERVENȚII

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea secrețiilor

-aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și tapotament toracic

-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare

-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni oboseala

EVALUARE

În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

expectorației la sfârșitul primei săptămâni, după instituirea

tratamentului medicamentos.

4

DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală

manifestată prin febră moderată.

OBIECTIVPacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură corporală

în limite normale.

INTERVENȚII

-administrez antitermice la indicația medicului

-încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător

-monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de observație a pacientului;

-identific semnele deshidratării

EVALUAREDupă aproximativ două ore pacientul prezintă temperatura

corporală în limite normale.

5 DIAGNOSTIC

NURSING

Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin

oboseală diurna.

OBIECTIVPacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să fie

odihnitor, liniștitor.

INTERVENȚII -aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie de

lichide calde ,ușor îndulcite

-administrez antitusive la indicația medicului

30

-asigur condiții de microclimat adecvate somnului și odihnei

EVALUARELa sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore

noaptea.

6

DIAGNOSTIC

NURSING

Risc potential de apariție a complicațiilor din cauza evoluției

nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și simptome.

OBIECTIVPacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările

personalului medical pentru o evoluție spre vindecare.

INTERVENȚII

-indic pacientului respectarea indicațiilor medicale

-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul, tutunul,

mediul poluat ,cu praf și substanțe toxice.

-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției altor

focare de infecție pentru a fi asanate

EVALUAREPacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de

tratament.

7

DIAGNOSTIC

NURSING

Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de

inutilitate față de familie.

OBIECTIVPacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate

anterioară.

INTERVENȚII

-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l că-și

poate relua activitatea după 14-21 zile

-încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se pot

descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în tratament

EVALUARE

Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția

favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât mai

curând la locul de muncă.

31

SPITALUL MUNICIPAL FALTICENI

SECȚIA BOLI INFECTO CONTAGIOASE

DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Cazul I

DATE DE IDENTITATE

NUME: V PRENUME: C

VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL:

STRADA: NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Suceava

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03

DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03

MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2013 în Camera de

garda, fiind adusă de către ambulanță pentru următoarele semne și simptome:

-tuse însoțită de expectorație mucoasă

-senzație de arsură retrosternală

- voce răgușită

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută

SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA

32

SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită

SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani

Nașteri 2 normale

Avorturi 0

PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii ambientale

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în Camera de garda, acuzând următoarele: tuse

sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzație de arsură

retrosternală, accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.

Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de muncă, timp de

8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de căldură.

Examenul clinic pe aparate evidențiază:

Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, raluri

bronșice absente.

33

Aparat circulator: bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA -125/75

mm Hg, puls 72 bătăi/minut

Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.

Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL LA INTERNARE:

-Glucoză 5 % 500 ml

-No-spa 1 fiolă

-Algocalmin 1 fiolă

-HSHC 200 mg

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:

-Ampicilină 1 gr./12 h

-Tusomag 20 picături/3 ori/zi

-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică


EXAMINĂRI:

-Radiografie toracică

-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator

34

-Electrocardiogramă

-Examen clinic boli interne

REGIMUL:

- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon

- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator

și în perioada de recuperare

OBSERVAREA INIȚIALĂ A

NEVOILOR FUNDAMENTALE

SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg

P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE

01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal

conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular prezent bilateral,

zgomote cardiace ritmice, puls regulat, funcții vitale în limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile prezintă

inapetență

03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două pe

zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă

04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se

deplasează fără ajutor

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se odihnește

corespunzător din cauza tusei

06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului

spitalicesc, se îmbracă fără ajutor

35

07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale, aceasta afirmă că nici în

zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și

mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate,

unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul

instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon

11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește telenovelele preferate la

televizor

12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să ajungă cât mai

curând acasă la copii

13.A INVATA: pacienta este receptiva la recomandările personalului medical

36

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodoxa, merge destul de rar la

biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONSTIENTA: păstrată

COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță

PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE

MOD DE VIATA- căsătorită

MEDIUL (HABITAT)- rural

OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele


PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar ,care nu acoperă nevoile familiei

INTERPRETAREA DATELOR

A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de

37

boală manifestata prin inapetență.

A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate prin

tuse însoțită de expectorație mucoasă.

A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală

diurna.

A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza

evoluției nefavorabile a bolii manifestat prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

VINDECARE: Da

STABILIZARE, AMELIORARE: Da

AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primite.

DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 830 –internarea în sectie

38

Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate

Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei

Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator

Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice

Ora 1030-administrarea tratamentului prescris

Ora 1700-externarea din spital

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei în special a

tusei și expectorației.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:

Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:

Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

39

PREFERINȚE ALIMENTARE:

Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

Prescripții Indicații

-Ampicilină Antibiotic

-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-No-spa Antispastic

-Algocalmin Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE

DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL

03.04.2013

- efectuarea radiografiei toracice -fără leziuni pulmonare active

-electrocardiogramei - normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE VALORI VALORI REFERINTA

40

OBTINUTELABORATOR

8.04.2013 Numar de leucocite

Numar de eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit

Număr de trombocite

Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

VSH

Sumar urină

6800

3.34

12.5

38 %

260.000

58 %

32 %

1 %

5 %

1 %

111

25 UI

20 UI

20 mg /dl

0.9 mg/dl

15

Rare celule

epiteliale,

rare

leucocite,

rare hematii

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-400.000mm3

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

6-13 mm/1h

Rare epiteliale, rare

leucocite

41

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP

0 C

PULS

b/min

RESP

r/min.

T.A.

mmHg

DIUREZA

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

03.04.2013 800 37,2 72 18 125/75

Micțiuni

spontane Scaun

normal

03.04.2013 900 37,2 72 17 125/75

03.04.2013 1200 37,1 70 17 120/70

03.04.2013 1500 37,1 72 17 120/70

03.04.2013 1700 37,1 70 18 120/70

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia

valorilor examenelor medicale.

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în Camera de garda, adusă de către ambulanță,

acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzația

de arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.

Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o săptămână,

când la locul de muncă, a lucrat opt ore în frig , neexistând sursă de căldură.

42

În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență, pacienta s-a tratat acasă fără a

fi investigată de către un medic, administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de IACRS

Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos.

Pacienta se externează în data de 3.04.2013 ora 1700 cu rețetă, urmân tratamentul la

domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.

.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

La externare pacientei i se recomandă:

- respectarea tratamentului medicamentos prescris

-control medical peste șapte zile la medicul de familie

-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HSHC

- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile vocale

-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

FIȘA TEHNICĂ NR. 1

EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE

Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin

intermediul unui ac de puncție.

Scop Explorator

- recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum

cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice

Terapeutic

-administrarea unor medicamente sub forma injecției si a

43

perfuziei intravenoase

-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale

-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale sângelui

sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut,

hipertensiune arteriala

Locul puncției

-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul unde se

formează un "M" prin anastomozarea lor

-venele antebrațului

-venele de pe fața dorsală a mâinii

-venele subclaviculare

-venele femurale

-venele maleolare interne

-venele jugulara si epicraniene (de regulă se execută la sugar si

copilul mic)

Materiale

necesare

Materiale

necesare

Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru

sprijinirea brațului, mușama si aleză.Pentru a dezinfecta locul

unde va fi executată puncția se folosește alcool medicinal si

tampoane.

Se utilizează ace de 25-30 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10

(în fucție de scop), seringi de capacitate corespunzătoare,

pense, mănuși chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unică

folosință.

Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât pentru el cât

și pentru cel care execută puncția (în decubit dorsal).

Se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca

hainele să nu impiedice circulația de întoarcere la nivelul

brațului.Brațul pacientului se așează pe pernița si mușama în

abducție și extensie maximă, se dezinfectează tegumentele și se

aplică garoul la distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se va

executa puncția, strângându-l astfel încât să oprească circulația

venoasă fără a comprima artera.

44

Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele devenind

astfel devenind turgescente.

Executia

punctiei

Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se așează vizavi

de pacient.

Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul

puncției, exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos

asupra țesuturilor vecine.Se fixează seringa, gradațiile fiind în

sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police si

restul degetelor.

Se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul - în

direcție oblică,unghiul să fie de 30 de grade, apoi peretele

venos - învingându-se o rezistență elastică până când acul

înainteaza în gol.

În lumenul venei, se schimbă direcția acului 1-2 cm, și se

controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa.

Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase -

precum injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui sau

perfuzie.

După executarea puncției se ăndepartează staza venoasă prin

desfacerea garoului și a pumnului. Se aplică tamponul îmbibat

în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se

retrage brusc acul din venă.Se comprimă locul puncției timp de

3-5 minute, brațul fiind în poziție verticală.

Accidente

În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse sau se pot

declanșa accidente

Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul

perivenos.Asistentul trebuie să intervină și să retragă

acul, apoi să comprime locul puncției timp 1-3 minute

Străpungerea venei prin perforarea peretului opus al

acesteia, motiv pentru care asistentul medical retrage

acul în lumenul venei

Amețeli, paloare, lipotimie

45

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Cazul II

DATE DE IDENTITATE

NUME: I PRENUME: S

VARSTA: 28 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Ovidiu

46

STRADA: Milcov NR.:64 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța


DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2013 în UPU Constanța-

Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ două zile:

-jenă la deglutiție

-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei

- tuse uscată spasmodică

-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ


SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul și copilul

47

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Fără importanță

PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani

Nașteri 1 normală

Avorturi 0

PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani

Amigdalectomie la 17 ani


-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc. În marea

majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN


Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului Județean,

acuzând disfagie, ușoară creștere a temperaturii corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei

nazale, însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică accentuată de durere vie retrosternală.

Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde tranșează și vinde

carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate, deoarece pacienta lucrează la temperaturi

scăzute.

Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.

48




-No-spa 1 fiolă


-HHC 200 mg


-Amoxacilină 500 mg./ 8 h

-Stodhal 5 granule/3 ori/zi

-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi


EXAMINARI:





REGIMUL:




49



SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg


NEVOI FUNDAMENTALE


conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice ronflante și sibilante difuze

prezente bilateral,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții

vitale în limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie




deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o

deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte




pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale, respectiv 38,60C

50



08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și



09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul

instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon

11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la

muncă

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de

sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică


51

ASPECTE PSIHOLOGICE


COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură


ASPECTE SOCIOLOGICE


MEDIUL (HABITAT)- urban

OCUPATII (HOBBY): să citească


PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile


A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației din cauza

procesului de boală manifestată prin tuse seacă, sâcâietoare, oboseală la efort susținut

A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat prin

disfagie, inapetență.

A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza procesului

de boală manifestată prin febră moderată.


diurnal.52


evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și simptome.


VINDECARE: Da


AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.

DECES: Nu


Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate

anterioară îmbolnăvirii.


Ora 1000 –internarea în UPU Constanța




Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice

53


Ora 1600-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a-și recăpăta stare de

sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a bolii.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:


ALIMENTE INTERZISE:



Îi plac ardeii umpluți cu carne.




-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a

54

celulelor

-No-spa Antispastic


EXAMENE PARACLINICE


04.04.2013





EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTEVALORI

OBTINUTE

VALORI REFERINTA

LABORATOR


Numar de eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit


9800

4.34

11.7

48 %

360.000

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-400.000mm3

55

Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

VSH

Sumar urină

78 %

22 %

1 %

5 %

1 %

111

18 UI

20 UI

28 mg /dl

0.8 mg/dl

18

Rare celule

epiteliale,

rare

leucocite

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

6-13 mm/1h


leucocite


DATA ORA TEMP

0 C

PULS

b/min

RESP

r/min.

T.A.

mmHg

DIUREZA

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

03.04.2013 1115 38,6 72 18 115/70 Micțiuni

spontane

Scaun

normal03.04.2013 1200 37,3 72 17 115/70

03.04.2013 1300 37,8 70 17 115/70

03.04.2013 1500 37,6 72 17 115/70

56

03.04.2013 1600 37,4 70 18 115/70

CONCLUZII GENERALE



Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând jenă

la deglutiție, respectiv, disfagie, febră moderată, catar nazal resimțit de către paacientă

ca o arsură a mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește noaptea din somn, durere

vie retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse și oboseală în respirație la efort

fizic susținut.

Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile, ca urmare a

temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.

Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2013 ora 1600 cu recomandarea de a

urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8 ore, Stodhal sirop, Calmotusin,

Algocalmin la nevoie.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA




57

-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC



FIȘA TEHNICĂ NR. 2

EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE

Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor soluții izotonice,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediulunui unui ac atașat la seringa.

Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase.

Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră, deasupra marelui trochanter; fața externă a coapsei, în treimea mijlocie; fața externă a brațului în mușchiul deltoid.

PREGĂTIREA MATERIALELOR

Tăvița medicală care să conțină

mușama și aleză,

tăvița renală, casoleta cu tampoane sterile de

vata sau comprese din tifon;

seringi sterile de mărime corespunzătoare

cantității substanței de administrat;

medicamentul de injectat (soluții apoase,

uleioase, pulberi uscate solubile în apă

distilată sau ser fiziologic) în flacoane închise;

substanțe dezinfectante ca alcool, tinctura de

iod; cel putin trei ace de mărimi diferite;

medicamente pentru eventualele accidente ca

șocul anafilactic

58

PREGĂTIREA PACIENTULUI

Se pregătesc materialele și instrumentele necesare

și se transportă lângă bolnav (cu tava sau măsuța).

Asitenta mediicală stabilește locului efectuării

injecției

Se anunță bolnavul și i se explică necesitatea

tehnicii

Se așează bolavul în decubit ventral, lateral,

șezând sau în picioare în funcție de locul ales pentru

efectuarea tehnicii

Se descoperă locul de elecție

LOCURILE DE ELECȚIE

Pentru injecție în regiunea fesieră, se reperează

următoarele puncte:

– punctul Smarnov, la un lat de

deget deasupra marelui trochanter și înapoia lui.

– punctul Bertlhelemey, la

unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale

liniei care unește spina iliacă antero-posterioară cu

extremitatea superioară a șantului interfesier.

– zona situată deasupara liniei

care unește spina iliacă posterioară cu marele

trochanter.

Pentru pozitia sezând, injecția se efectuează în

toată regiunea fesieră, deasupra punctului de sprijin.

59

EFECTUAREA PROCEDURII:

Spălare pe mâini cu apă curentă și săpun;

Dezinfectarea mâinilor cu alcool;

Se montează seringa în condiții de asepsie

perfectă

Se verifică fiola, se încarcă seringa cu

substanța de injectat, se elimină bulele de aer

Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel cu care

a fost aspirată substanța și se adaptează un ac

potrivit pentru injecție

Se degresează locul injecției cu un tampon de

vată cu alcool medicinal și se dezinfectează cu

alt tampon cu alcool

Se invită bolnavul să-și relaxeze musculatura

și să stea liniștit.

Se întinde pielea între policele și indexul sau

mediul mâinii stângi.

Se înțeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4

– 7 cm) cu rapiditate și siguranță cu acul

montată la seringă.

60

EFECTUAREA PROCEDURII:

Se verifică poziția acului prin aspirare.

Se injectează lent lichidul.

După injectare se scoate acul cu seringa,

acoperind locul cu un tampon cu alcool.

Se masează locul cu tamponul cu alcool,

pentru a disocia planurile țesuturilor

străpunse, activând circulația pentru a

favoriza absorbția.

Se așează bolnavul în poziție comodă unde va

sta în repaus fizic timp de 5 – 10 minute.

Spălarea pe mâini cu apă curentă și săpun.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

se aruncă la coș deșeurile de injecție (fiole

golite, tampoane de vată).

se spală imediat seringa, acele folosite, cu

apa și detergenți.

se dezinfectează după o clătire abundentă și se

pregătește pentru sterilizare

61

ACCIDENTE ȘI INCIDENTE

durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a

unei ramuri a acestuia.

Se impune retragerea acului și efectuarea

injecției în altă regiune.

paralizie prin lezarea nervului sciatic

hematom prin ințeparea unui vas.

supurație aseptică datorată unor substanțe care

nu sunt resorbite.

ruperea acului se extrage pe cale chirurgicală

embolie prin introducerea accidentală într-un

vas de sânge a unei substanțe uleioase sau în

suspensie.

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

DOSAR DE INGRIJIRE

Cazul III

DATE DE IDENTITATE

NUME: R PRENUME: C

VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: Agigea

STRADA: Crinului NR.:38 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța


62

DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04

MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2013 în UPU Constanța-

Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ de 3-4 zile:

-voce răgușită

-oboseală la efort fizic susținut

- tuse uscată

-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ


SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare

CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soția și copilul

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE: Fără importanță

PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior


-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor

ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN

63


Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului

Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie,tuse uscată, durere retrosternală și

oboseală la efort fizic susținut.

Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei

nazale semne care îi crează disconfort.





-HHC 200 mg


-Amoxacilină 500 mg./ 8 h

-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINARI:



64



REGIMUL:




ASPECTE PSIHOLOGICE


COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial

MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur


ASPECTE SOCIOLOGICE


MEDIUL (HABITAT)- urban

OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal


PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile



65

SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75 mmHg


NEVOI FUNDAMENTALE


conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls

regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale

02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie




deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral

05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl

deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte




pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale



08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă tegumente și

66



09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a complicațiilor în

cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în

cazul instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii de salon

11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la

muncă, este sursa de venit a familiei

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de

sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică



A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de boală

67

manifesta prin inapetență, disfagie.

A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print

use însoțită de expectorație mucoasă.


diurnă.


evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome.


VINDECARE: Da


AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.

DECES: Nu


Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate

anterioară îmbolnăvirii.


Ora 1100 –internarea în UPU Constanța

68




Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei toracice


Ora 1800-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate satisfăcătoare prin

lipsa simptomatologiei.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:


ALIMENTE INTERZISE:



69

Îi place ceafa de porc la grătar.




-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor


EXAMENE PARACLINICE


04.04.2013






DATA ORA TEMP

0 C

PULS

b/min

RESP

r/min.

T.A.

mmHg

DIUREZA

ml/24h

SCAUN

Nr./zi

04.04.2013 1115 37,6 72 18 135/70Micțiuni

spontane Scaun

normal04.04.2013 1200 37,6 72 17 135/70

04.04.2013 1400 37,6 70 17 135/70

70

04.04.2013 1600 37,6 72 17 135/70

04.04.2013 1800 37,4 70 18 135/70

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTEVALORI

OBTINUTE

VALORI REFERINTA

LABORATOR


Numar de eritrocite

Hemoglobina

Hematocrit


Granulocite

Limfocite

Bazofile

Monocite

Eozinofile

Glicemie

TGO

TGP

Uree

Creatinină

7800

3.24

13.7

52 %

280.000

68 %

38 %

1 %

5 %

1 %

98

23 UI

27 UI

24 mg /dl

0.9 mg/dl

4.1–8.1 mii

4,2-5,6 mil. g/dl

12-16 mg/dl

42%–52%

150.000-400.000mm3

50%–62%

25%–40%

0%–1%

3%–7%

0%–3%

70-120 mg/dl

< 37 UI

< 45 UI

20 – 45 mg /dl

0,70- 1,4 mg/dl

71

VSH

Sumar urină

14

Rare celule

epiteliale,

rare

leucocite

6-13 mm/1h


leucocite

CONCLUZII GENERALE



Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând

disfonie, tuse uscată care deranjează spmnul, durere retrosternală acutizată în timpul

efortului de tuse și oboseală marcantă la efort fizic susținut.

Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile cu rinoree și

senzația de arsură a mucoasei nazale.

Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în curent, frig, umezeală

și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite substanțe.

În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.

Pacientul se externează în data de 04.04.2013 ora 1800 cu recomandarea de a urma

tratament la domiciliu , starea accestuia fiind vizibil îmbunătățită.

RECOMANDARI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

72




-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC



73

BIBLIOGRAFIE

1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura Medicală;2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicală- Pneumologie -1996;3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997;4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească București 2007;5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004;6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994;7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980;8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995;9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și Enciclopedică, București -1989;10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999;11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală, București,1986;12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998;

74

Date post:	17-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	sebibubin3359
View:	36 times
Download:	4 times

BRONȘITA-ACUTĂ.doc

Documents