+ All Categories
Home > Documents > BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: spiridon-andrei-cristian
View: 75 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
509
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es , e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: [email protected] ; www.anpm.ro Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic Februarie 2003
Transcript
Page 1: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.

Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350

e-mail: [email protected]; www.anpm.ro

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

Documentul de Referinta al Celor mai Bune

Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in

Sectorul Chimic

Februarie 2003

Page 2: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.

Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Realizarea traducerii in limba romana:

S.C. ANCARMA S.R.L. Departament Traduceri Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 e-mail: [email protected]

Page 3: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment i

REZUMAT INTRODUCERE BREF-ul (Best Available Techniques reference document – documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile) pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual si pentru managementul in sectorul chimic reflecta un schimb de informatii desfasurat sub incidenta articolului articolului 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/EC. Rezumatul – conceput a fi citit in legatura cu explicatiile prefatei BREF-ului asupra obiectivului, utilizarii si termenilor legali – descrie principalele constatari, concluzii BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator insa, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului BREF. De aceea nu este conceput ca un substituent pentru intregul text al BREF-ului ca un instrument in luarea deciziei BAT. Manipularea apei uzate si a gazului rezidual a fost identificata ca fiind o problematica orizontala pentru sectorul chimic asa cum este descrisa in anexa I, 4 a Directivei. Inseamna ca termenul “cele mai bune tehnici disponibile (BAT)” este evaluat in acest document pentru intregul sector chimic, independent de procesele particulare de productie si de modul si marimea uzinei chimice implicata. De asemenea inseamna ca termenul de BAT necesita includerea in afara tehnologiilor de tratare, o strategie de management pentru a realiza prevenirea sau controlul optim al deseurilor. Astfel scopul documentului se compune din: • aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente • aplicarea tehnologiei de tratare a apei reziduale si a gazului rezidual asa cum este utilizata in

mod uzual sau aplicata in sectorul chimic, incluzand tehnologiea de tratare a namolului din apa uzata, daca este operat pe amplasamentul al unei uzine chimice

• identificarea concluziei asupra celor mai bune tehnici disponibile bazata pe doua aspecte mentionate anterior, constand intr-o strategie de reducere optima a poluarii si in nivelurile de emisie aferente BAT- in conditii adecvate - la momentul evacuarii in mediu inconjurator.

Doar tehnicile aplicate sau aplicabile in mod obisnuit pentru industria chimica sunt abordate in acest document, lasund-se ca tehnicile specifice procesului sau tehnicile integrate in proces (de ex. tehnicile neutilizate la tratare) sa fie dezbatute in BREF-urile verticale. Desi restrictionate doar la industria chimica, este recunoscut faptul ca acest document poate contine de asemenea informatii valoroase si pentru alte sectoare (de ex. sectorul rafinariilor). TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1) Evacuarile in aer si apa sunt principalele impacturi asupra mediului cauzate de evacuarile din instalatiile chimice. Principalele surse de apa uzata din sectorul industrial chimic sunt: • sintezele chimice • sistemele de tratare a gazelor reziduale • prepararea apei de proces • scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor • scurgerile de slam din ciclurile de racire • spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni

Page 4: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

ii Waste Water and Waste Gas Treatment

• apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri • apa pluviala din zonele contaminate, etc., principalul lor impact fiind caracterizat prin: • incarcare hidraulica • continutul substantelor poluante (exprimat in cantitate sau concentratie) • pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare, exprimate in parametrii principali

se de insumare) • efectele asupra organismelor din apa receptoare, exprimata in date de toxicitate. Emisiile gazului rezidual apar ca: • emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate • emisiile difuze • emisiile fugitive (volatile). Principalii poluatori atmosferici sunt: • COV • Compusii sulfului (SO2, SO3, H2S, CS2, COS) • Compusii azotului (NOx, N2O, NH3, HCN) • Compusii halogentati (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr) • Compusii rezultati in urma arderii incomplete (CO, CxHy) • Pulberile. SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2) Managementul de mediu este o strategie pentru manipularea evacuarilor (sau a prevenirii lor) din activitatile industriale (chimice), luand in considerare conditiile locale, imbunatatindu-se asfel performanta integrata a amplasamentului chimic. Acesta ii ofera operatorului: • o vedere in mecanismul de generare al poluarii din procesele de productie • sa faca decizii echilibrate referitor la masurile de mediu • sa evite solutiile temporare si investitiile neprofitabile • sa actioneze adecvat si proactiv referitor la evolutiile noi din domeniul mediu. Un sistem de management al mediului (sectiunea 2.1) urmareste in mod normal un ciclu de proces continuu, etapele variate fiind sustinute de o serie de instrumente de management si industrie (sectiunea 2.2), fiind clasificate in ansamblu ca: • instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente

pentru deciziile necesare prevenirii, reducerii si controlului deseurilor. Acestea includ: - inventarul amplasamentului, dand informatii detaliate asupra locatiei, proceselor de

productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc. - inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre

fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor, cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor, terminandu-se intr-o gama de fluxuri variate pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele imbunatatiri.

- O evaluare a tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de apa uzata fac parte de asemenea din inventar

- Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si eliberarile nocive)

Page 5: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment iii

• Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in actiuni. Acestea includ: - Monitorizarea si intretinerea regulata - Stabilirea si revizuirea periodica a obiectivelor interne sau a programelor pentru

imbunatatirea contiua a mediului - Metodele de control al calitatii, utilizarea in rezolvarea problemelor ‘trouble shooters’

cand un proces de tratare existent iese de sub control sau nu poate indeplini cerintele stabilite. Astfel de metode sunt de ex. diagrama efectelor si cauzelor, analiza Pareto, diagrama de flux sau controlul statistic al procesului

• Instrumentele strategice, cuprind organizarea si operarea deseurilor pe intreg amplasamentul chimic intr-un mod integrat, evaluand optiunile de mediu si economice. Acestea includ: - Evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un

rezultat al activitatilor proceselor de productie - Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui

amplasament cu altele - Evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale

ale diferitelor modalitati de operare • Instrumente de siguranta si pentru cazuri de urgenta, necesare in cazul evenimentelor

neplanificate precum accidentele, incendiile sau pierderile prin scurgeri. TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3) Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea poluantilor. Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt: • Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie

ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) : - Separarea nisipului fin - Sedimentare - Flotatia aerului - Filtrarea - Microfiltrarea / ultrafiltrarea - Separarea uleiului de apa

• Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori), deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei uzate: - precipitarea/sedimentarea/filtrarea - cristalizarea - oxidarea chimica - oxidarea aerului umed - oxidarea apei supra-critice - reducerea chimica - hidroliza - nanofiltrarea / osmoza inversa - adsorptia - schimbul de ioni - extractia - distillarea / rectificarea - evaporarea

Page 6: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

iv Waste Water and Waste Gas Treatment

- striparea - incinerarea

• tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila: - procedee de descompunere anaerobe, precum procedeele de contact anaerobe, procedeul

UASB, procedeul cu pat fix, procedeul cu pat extins, indepartarea biologica a compusilor de sulf si a metalelor grele

- procedee de descompunere aerobe, precum procedeul complet cu amestec de namol activ, procedeul cu biorecatorul cu membrana, procedeul de filtrare prin picurare, procedeu cu pat fix si biofiltru

- nitrificarea / denitrificarea - tratarea biologica centrala a apei uzate.

Tehnicile descrise de tratare a NAMOLULUI DIN APA REZIDUALA pot fi vazute ca optiuni singulare sau ca o combinatie a optiunilor singulare. Urmatoarea lista nu indica o ordine. Disponibilitatea (sau indisponibilitatea) unei cai de evacuare poate fi un factor decisiv, cel putin la nivel local, in alegerea unei tehnici adecvate de control a apei reziduale. Tehnicile de tratare a namolului provenit din apa reziduala sunt: • operatii preliminare • operatii de ingrosare a slamului • stabilisarea slamului • conditionarea slamului • tehnici de deshidratare a slamului • operatii de uscare • oxidarea termica a namolului • depozitarea permanenta a slamului pe amplasament. Tehnicile descrise de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si simplu ca fiind tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de separare aditionale pentru ca substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control individuale, altele doar ca etapa de pretratare sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de control al gazului rezidual solicita tratare in continuare dupa procesul principal atat pentru apa reziduala cat si pentru gazul rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt: • pentru COV si compusi anorganici:

- separare cu membrana - condensare - adsorptie - spalare la umed - biofiltrare - bio-spalare - bio-percolare - oxidare termica - oxidare catalitica - ardere la facla

• pentru pulberi:

- separator - ciclon - electrofiltru - desprafuitor la umed - filtru textil - filtru catalitic - filtru de pulbere in doua trepte

Page 7: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment v

- filtru absolut (filtru HEPA) - filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) - filtru de vapori

• pentru poluantii gazosi din gazele de ardere:

- injectarea uscata a sorbentului - injectarea semi-uscata a sorbentului - injectarea la umed a sorbentului - epurarea non-catalitica a NOx (SNCR) - epurarea selctiva catalitica a NOx (SCR).

CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4) Industria chimica acopera o gama larga de intreprinderi: la un capat sunt intreprinderile mici cu cateva produse intr-un proces si cu una sau cateva surse de deseuri iar la celalalt capat sunt intreprinderile cu productie multi-mixta cu multe fluxuri complexe de deseuri. Desi nu exista probabil doua amplasamente chimice comparabile total prin gama de productie, situatia de mediu si cantitatea si calitatea emisiilor de deseuri, este posibil sa se descrie BAT pentru tratarea apei uzate si a gazului rezidual din intreg sectorul chimic. Implementarea BAT in instalatiile noi nu reprezinta in mod normal o problema. In cele mai multe cazuri are sens din punct de vedere economic planificarea proceselor de productie si evacuarile lor de deseuri pentru a reduce emisiile si consumul de materiale. Oricum, avand amplasamentele existente, implementarea BAT nu este in general o activitate usoara datorita infrastructurii existente si a circumstantelor locale. Acest document nu face distinctie intre BAT pentru instalatii noi si existente. O astfel de deosebire nu ar ajuta la imbunatatirea situatiei de mediu pe amplasamentele industriale prin adoptarea BAT si nu ar reflecta angajamentul industriei chimice de continuare a imbunatatirii conditiilor de mediu.

Management Asa cum indica descrierea detaliata a managementului de mediu in capitolul 2, conditia unei performante de mediu bune este un Sistem de Management de Mediu (EMS). In analiza finala realizarea adecvata si consistenta a unui EMS recunoscut va conduce la o performanta optima de mediu a amplasamentului industrial chimic, astfel realizand BAT. Pornind de la aceasta premiza, BAT este implementarea si adoptarea unui EMS ce include: • Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana

responsabila raportand direct la nivelul managementului de top • Pregatirea si publicarea unui raport annual al performantei de mediu • Stabilirea obiectivelor de mediu interne (specifice amplasamentului sau companiei),

revizuirea cu regularitate si publicarea lor in raportul anual • Realizarea unui audit regulat pentru a asigura conformarea la principiile EMS • Monitorizarea regulata a performantei si a progresului cu privire la realizarea politicii EMS • Practicarea continua a evaluarii de risc pentru identificare a pericolelor • Practicarea continua a comparatiei tip benchmarking a proceselor (productia si tratarea

deseurilor) dpdv al consumului apei si energiei, al generarii deseurilor si al efectelor inter-media

• Implementarea unui program de training adecvat pentru personal si instructiuni pentru cei care lucreaza la contractarile din domeniul Sanatatii, Sigurantei si Mediului (HSE) si al urgentelor

• Aplicarea unor practici bune de intretinere.

Page 8: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

vi Waste Water and Waste Gas Treatment

BAT reprezinta si implementarea sistemului de management al apei uzate / gazului rezidual (sau al evaluarii apei reziduale / gazului residual), ca un subsistem al EMS, utilizand o combinatie adecvata a: • inventarului pe amplasament si inventarului fluxului • verificarii si identificarii celor mai relevante surse de emisie pentru fiecare mediu si listarea

lor in functie de cantitatea de poluant • verificarii mediului receptor (apa si aer) si a tolerantei emisiilor utilizand rezultatele pentru

a determina daca este necesara o tratare mai puternica sau daca emisiile pot fi acceptate • realizarea evaluarii toxicitatii, persistentei si potentialului de bioacumulare a apei uzate

pentru a fi descarcata in apa receptoare si a trimiterea rezultatelor la autoritatile competente • verificarea si identificarea proceselor relevante pentru consumul de apa si listarea lor in

functie de consumul de apa • cautarea optiunilor de imbunatatire, concentrarea asupra fluxurilor cu concentratii rididcate

si in cantitati mai mari, potentialul lor de periculozitate si impactul asupra apei receptoare 1 • evaluarea celor mai efective optiuni prin compararea randamentelor totale de eliminare, a

efectelor totale inter-media, a fezabilitatii tehnice, economice si organizationale etc. BAT este si : • evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se

planifica activitati noi sau se modifica activitatile existente • practicara reducerii emisiei la sursa • datele de productie cu datele asupra cantitatii emisiilor pentru a compara evacuarile actuale

si calculate • tratarea fluxurilor contaminate de poluatori la sursa in locul diluarii si in final a tratarii lor

centrale, daca nu exista argumente rezonabile impotriva acesteia • utilizarea metodelor de control a calitatii pentru a evalua tratarea si / sau procesele de

productie si / sau de prevenire a defectarii lor • utilizarea unor practici bune de proces (GMP) pentru curatarea echipamentelor pentru a

reduce emisiile din apa si aer • amenajarea utilajelor / procedurilor pentru a permite detectarea la timp a abaterilor ce ar

putea afecta utilajele de tratare conectate dupa proces, pentru a evita o defectare a instalatiilor de tratare

• instalarea unui sistem central eficient de alarmare ce va anunta toate defectarile si disfunctiunile

• implementarea unui program de monitorizare in toate utilajele de tratare a deseurilor pentru a verifica functionarea lor corespunzatoare

• stabilirea strategiilor de tratare a apei utilizate la stingerea incendiilor si a scurgerilor • stabilirea unui plan de actionare in cazul poluarilor accidentale • alocarea costurilor pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual aferent productiei. Masurile de process integrate nu fac scopul acestui document, insa sunt de o importanta desebita pentru optimizarea performantei de mediu in procesele de productie. Astfel, BAT inseamna: • utilizarea masurilor integrate in proces in locul tehnicilor la final de proces, acolo unde este

posibil • evaluarea instalatiilor existente de productie cu privire la optiunile de luare masurilor de

retehnologizare integrate in proces si implementarea lor daca este fezabil, cel tarziu cand instalatia se supune modificarilor majore

Apa reziduala 1 Un Stat Membru doreste o definitie mai precisa a “fluxurilor cu concentratii ridicate” care sa include valorile de incarcare si /

sau ale concentratiilor. O parere divergenta a fost raporatata. Alte detalii sunt date in capitolul 4.

Page 9: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment vii

Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in reducerea efectiva a apei reziduale si / sau a tratarii ei. Acesta conduce fluxurile de apa uzata catre echipamentul de tratare adecvat lor si previne amestecul apei contaminate cu apa necontaminata. Asfel BAT este si: • Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa

necontaminata. Daca amplasamentele existente nu realizeaza inca separarea apei, se poate instala – cel putin partial - daca sunt realizate modificari majore pe amplasament

• Separarea apei de process in functie de cantitatea contaminanta • Instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este fezabil • Instalarea sistemelor de drenare separate pentru arii cu risc de contaminare, incluzand

pompe de captare a pierderilor prin scurgere sau prin deversare • Utilizarea canalelor de suprafata pentru apa de proces in interiorul amplasamentului

industrial intre utilajele de generare a apei reziduale si cele de tratare finala. Daca conditiile climatice nu permit sistemele de canale de suprafata (temperaturi semnificante sub 0 °C), atunci in conducte subterane accesibile sunt adecvate pentru a le substitui. Multe amplasamente industriale sunt in continuare dotate cu canale subterane iar construirea imediata a sistemelor noi de canalizare nu este fiabila de obicei, insa masurile se pot efectua in etapele cand sunt planificate modificari majore la instalatiile de productie sau la sistemul de canalizare

• Instalarea capacitatii de retentie pentru cazurile defectelor in functionare si pentru apa de la stingerea incendiilor corespunzator rezultatelor evaluarii riscului.

TRATAREA APEI REZIDUALE in sectorul chimic urmareste cel putin patru strategii diferite: • Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament • Tratarea finala centrala intr-un WWTP municipal • Tratarea centrala finala a apei anorganice reziduale intr-un WWTP mecano-chimic • Tratamente descentralizate. Nici una nu este mai preferata decat cealalta, daca nivelul de emisie echivalent este garantat pentru protectia mediului, in totalitate, si nu conduce la niveluri de poluare mai mari in mediu [Articolul 2(6) al Directivei]. Se presupune ca la acest nivel s-au luat deciziile de management adecvate pentru efluent, a fost evaluat impactul asupra apei receptoare, au fost epuizate toate optiunile practice de prevenire si reducere a apei uzate si au fost luate in considerare toate masurile de siguranta, adica de la acest punct se vor considera doar solutiile de la finalul procesului. Pentru apa pluviala, BAT este: • Trimiterea apei pluviale necontaminate direct in apa receptoare, traversand prin by-pass

sistemul de apa reziduala din sistemul de canalizare • Tratarea apei pluviale din ariile contaminate inainte de a fi eliberata in apa receptoare. In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de proces pentru a reduce consumul de apa proaspata poate fi benefic pentru mediu. Instalatiile adecvate de tratare sunt: • Captarea pietrisului fin • Bazine de retentie • Rezervoare de sedimentare • Filter de nisip.

Page 10: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

viii Waste Water and Waste Gas Treatment

BAT reprezinta indepartarea uleiului si/sau hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari sau cand sunt incompatibili cu alte sisteme, cu scopul de a maximiza recuperarea prin aplicarea unei combinatii adecvate de: • Separarea uleiului/ apei printr-un ciclon, microfiltrare sau separator API (American

Petroleum Institute), cand sunt preconizate aglomerari mari de hidrocarburi si uleiuri; altfel utilizarea separatoarelor cu placi paralele si placi ondulate reprezinta alternative

• microfiltrarea, filtrarea medie a granulatului sau flotatie cu gaz • tratare biologica.

Nivelurile de emisie aferente BAT

Parametru Concentratie a [mg/l]

Continutul total de hidrocarburib 0.05-1.5

BOD5 2-20 COD 30-125 a media lunara b Exista o neconcordanta a metodelor analitice de evaluare a hidrocarburilor ce nu a putut fi rezolvata in cadrul TWG.

BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa. Pentru substantele solide suspendate (TSS) (TSS, ce contin compusi de metale grele sau namol activ, necesita alte masuratori), BAT inseamna indepartarea lor din fluxul de apa reziduala daca acestea pot cauza defectiuni sau deteriorari ale utilajelor de dupa proces sau inainte de a fi eliberate in apa receptoare. Tehnicile obisnuite sunt: • sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS • filtrarea mecanica pentru reducerea in continuare a substantelor solide • microfiltrarea sau ultrafiltrarea cand este necesara apa reziduala fara componente solide. Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor. BAT este si • controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat

catre o alta tratare a gazului rezidual, daca este necesar • depozitarea finala a namolului, fie prin cedarea acestuia unui contractor licentiat fie prin

tratarea ei pe amplasament (vezi sectiunea asupra tratarii namolului). Deoarece metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recuperarea si reutilizarea sunt singurele moduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte optiuni determina transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri. Astfel, pentru metalele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza: • separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil si • tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte fluxuri • utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat mai mare posibila si • facilitarea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post-spalare, cu

tratare finala a namolului, daca este necesara. Tehnicile adecvate sunt:

Page 11: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment ix

• precipitarea / sedimentarea (sau flotia aerului alternativ) / filtrarea (sau microfiltrarea sau ultrafiltrarea alternativ)

• cristalizarea • schimbul de ioni • nanofiltrarea (sau alternative osmoza inversa). Deoarece nivelurile de emisie, ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control, depind foarte mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele, TWG n-au putut sa identifice niveluri de emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul chimic. A fost recomandat ca acest subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente proceselor. Continutul de sare anorganica (si/sau de acid) din apa reziduala poate influenta atat biosfera apei receptoare, de ex. raurile mici cand sunt confruntate cu cantitati mari de sare, si sistemele de canalizare utilizate de ex. corodarea conductelor, valvelor si pompelor sau defectarea tratarii biologice de dupa proces. In cazul uneia sau ambelor acestor posibilitati, BAT este controlul continutului de sale anorganic, de preferat la sursa si de preferat cu tehnici de control ce permit recuperarea. Tehnicile adecvate de tratare (neincluzand tehnicile de tratare a metalelor grele sau a sarurilor de amoniu) sunt: • evaporarea • schimbul de ioni • osmoza inversa • indepartarea sulfatului biologic (utilizat doar pentru sulfat, insa cand sunt prezente si metale

grele, si acesta este indepartat). Poluantii nepotriviti pentru tratarea biologica sunt, de ex. TOC greu de descompus si/sau substatele toxice ce inhiba procesul biologic. Astfel devarsarea lor intr-o instalatie de tratare biologica trebuie sa fie prevenita. Nu este posibila o prognozare a contaminatorilor inhibitori pentru procesele biologice intr-o WWTP deoarece aceasta depinde de adaptarea micro-organismelor, ce actioneaza intr-o anumita instalatie, la contaminatori speciali. Asftel BAT este evitarea introducerii apei reziduale in sisteme de tratare biologica cand acestea pot cauza disfunctia acestor sisteme si tratarea fluxurilor secundare de apa uzata, ce contin parti nebiodegradabile, cu tehnici adecvate.2 • alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor:

- nanofiltrarea sau osmoza inversa - adsorptia - extractia - distilarea / rectificarea - evaporarea - striparea

• alternativa 2: tehnici de reducere fara necesar de combustibil suplimentar, atunci cand recuperarea nu este fezabila: - oxidarea chimica, insa trebuie sa se acorde atentie agentilor ce contin cloruri - epurarea chimica - hidroliza chimica

• alternativa 3: tehnici de reducere ce determina un consum considerabil de energie, daca nu exista alte alternative de reducere a toxicitatii sau efectelor de inhibare sau daca sistemul se poate auto-sustine: - oxidarea aerului la umed (presiune joasa sau presiune ridicata) - incinerarea apei reziduale

2 Un Stat Membru insista asupra unei definitii mult mai exacte al criteriului ‘parte relevanta nebiodegradabila’. S-a inergistrat o

parare divergenta in capitolul 4.

Page 12: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

x Waste Water and Waste Gas Treatment

• in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu, tehnicile ce necesita cantitati considerabile de apa de racire sau sistemele de spalare la umed pentru tratarea aerului uzat, trebuie sa fie evaluate. Acestea sunt de ex:

- extractia - distilarea / rectificarea - evaporarea - striparea.

Apa uzata biodegradabila poate fi tratata in sisteme de control biologice, fie ca fluxuri secundare in cadrul sistemelor de (pre)tratare special construite de ex. sistemele puternic incarcate anaerobe si aerobe, sau ca apa reziduala mixta in instalatia de tratare biologica centrala a apei uzate, sau ca etapa de post-tratare dupa instalatia centrala de tratare a apei uzate. Astfel BAT este reprezentat de indepartarea substantelor biodegradabile prin utilizarea unui sistem biologic adecvat de tratare (sau o combinatie adecvata a lor) precum: • pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata

biodegradabila in instalatia centrala biologica pentru tratarea apei uzate (sau ca etapa finala de spalare finala). Tehnicile adecvate sunt: - procesul de contact anaerob - procesul anaerob de contact cu namol - procesul anaerob si aerob cu pat fix - procesul anaerob cu pat expandat - process complet de amestecare cu carbune active - bioreactor cu membrana - filtru cu picurare (percolare) - proces cu pat fix si biofiltru

• nitrificarea / denitrificarea cand apa reziduala contine o cantitate relevanta de azot • tratarea biologica centrala, evitandu-se introducerea poluantilor non-biodegradabili ai apei

uzate, daca acestia pot cauza disfunctia sistemului de tratare si cand instalatia nu este adecvata pentru ai trata. In general nivelul de emisie aferent BAT pentru BOD dupa tratarea centrala biologica este < 20 mg/l. In cazul namolului activ, utilizarea tipica consta dintr-o etapa biologica putin incarcata cu o cantitate zilnica de COD de ≤ 0.25 kg/kg namol.

Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa

receptoare3:

Parametru a Randament [%]

Niveluri de emisie [mg/l] b

TSS 10-20 c COD 76-96 d 30–250 N e total anorganic 5-25 P total 0.5-1.5 f AOX a pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala b media zilnica, exceptia TSS c media lunara d randamente joase pentru concentratii mici de poluanti e suma NH4-N, NO2-N si NO3-N (un parmetru si mai recomandat ar fi N total. Datorita lipsei de informatie despre N total, este utilizat aici N total anorganic) f valorile scazute sunt de la alimentarea cu agenti nutritive in WWTP biologica, valorile superioare din procesele de productie

3 Un Stat Membru insista asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX si metale grele la punctual final de devarsare.

O parere divergenta este raportata. Detalii asupra stadiului discutiilor sunt date in capitolul 4.

Page 13: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment xi

Namolul provenit din apa reziduala Cand se manipuleaza namol provenit din apa uzata de pe amplasamentul chimic industrial, BAT inseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative (fara preferinte) dintr urmatoarele: • Procese de pretratare • Procese de ingrosare a namolului • Stabilizarea namolului • Conditionarea namolului • Tehnici de deshidratare a namolului • Procese de uscare • Oxidarea termica a namolului • Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament. Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare deoarece nu face scopul acestui document. Acest fapt in nici un caz nu reprezinta o concluzie BAT impotriva tratarii externe de catre contractori terti.

Gazul rezidual SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile gazoase catre sistemele de tratare. Acestea constau din capsularea sursei de emisie, supape pentru gazul evacuate si condcute. BAT inseamna: • Reducerea fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie daca

aceasta este fezabil • Prevenirea riscului de explozie prin:

- Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul aparitiei unui amestec inflamabil este semnificant

- Mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau deasupra limitei de explozie superioara

• Instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor inflamabile de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectele acesteia.

Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca: • Surse cu temperatura redusa, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor,

pregatirea produselor • Surse cu temperaturi inalte, precum procesele de ardere, care include instalatii precum

cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele include facilities such as boilers, power plants, process incinerators and thermal and catalytic oxidisers.

Surse cu temperaturi reduse Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale evacuate de la surse cu temperature joase (gazele din procesul de produtie) sunt pulberile (particulele fine), COV-urile si compusii anorganici (HCl, SO2, NOx etc.). BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor uzate, fie ca tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa process, utilizandu-se recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. Consumul de energie si apa a tehnicilor de tratare necesita sa fie luat in considerare. Tehnici adecvate de control sunt: • Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare:

Page 14: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

xii Waste Water and Waste Gas Treatment

- separator - ciclon - filtru de vapori (de asemenea ca filtru pentru spalarea finala pentru aerosoli si

picaturi) • Tehnici finale de tratare

- spalare la umed - filtru electrostatic - filtru textil - filter variate cu randamente ridicate, in functie de felul particulelor sedimentabile.

BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. Tehnicile de control al aplicarii depind foarte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului pe care il reprezinta. • alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si/ sau a solventilor, deseori

aplicate ca pretratare pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa proces ca aspect al sigurantei. Tehnicile adecvate sunt: - spalarea la umed - condensarea - separarea cu membrana - adsorptia sau combinatii ale acestora: - condensarea / adsorptia - separarea cu membrane / condensarea

• alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila, fiind de preferat tehnicile cu consum energetic redus

• alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica), daca nu sunt

disponibile alte tehnici echivalente eficiente. Daca sunt aplicate tehnici de ardere, BAT reprezinta implementarea gazului rezidual de la ardere atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. Utilizarea flamei este considerata BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului inflamabil de gaz de ex. de la lucrari de mentenanta, sisteme defecte sau supape neconectate la sistemele de reducere. Pentru alti compusi decat COV, BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin aplicarea de tehnici adecvate: • spalarea la umed (apa, solutia acida sau alcalina) pentru hidrogen halogenat, Cl2, SO2, H2S,

NH3 • spalarea cu solvent insolubil pentru CS2, COS • adsorptia pentru CS2, COS, Hg • tratarea gazului biologic pentru NH3, H2S, CS2 • incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO • SNCR sau SCR pentru NOx. Daca este fezabil, tehnicile de recuperare sunt preferate fata de tehnicile de reducere, de ex.: • Recuperarea hidrogenului clorurat cand se utilizeaza apa ca mediu de spalare in prima etapa

de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric • recuperarea NH3.

Page 15: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment xiii

TWG n-a putut ajunge la o concluzie referitor la nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie, ce s-ar putea aplica intregii industrii chimice. Nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele de proces depind foarte mult de procesul actual de productie si s-a recomandat sa se abordeze acest subiect in BREF-urile aferente proceselor respective. Sursele cu temperaturi ridicate Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele de ardere evacuate) sunt pulberile (particulele sedimentabile), compusii halogenati, monoxidul de carbon, oxidul de sulf, NOx si posibilele dioxine. BAT reprezinta indepartarea pulberilor / particulelor sedimentabile prin implementarea unuia dintre urmatoarele: • electro-filtru • filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 °C) • filtru catalitic (conditii comparabile cu ale filtrului sac) • spalarea la umed. BAT inseamna recuperarea HCl, HF si SO2 prin utilizarea a doua etape de spalare la umed sau indepartarea prin injectare uscata, semi-uscata sau umeda a agentului de absorbiere. Cu toate acestea spalarea la umed este de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare. Pentru NOx, BAT reprezinta implementarea SCR in locul SNCR (cel putin pentru instalatiile mari) deoarece are randamente de indepartare si de mediu mai bune. Pentru instalatiile existente ce opereaza dispozitive SNCR, timpul luat in considerare pentru modificare poate fi acela cand sunt planificate modificari majore pentru instalatia de incinerare. Cu toate acestea, SCR este BAT in sensul general, pentru ca exista cazuri individuale (instalatii tipice mai mici) unde SNCR reprezinta cea mai buna tehnica din punct de vedere economic si tehnic. Alte masuri necesita sa fie evaluate pentru abilitatea lor de a furniza o imbunatatire generala mult mai buna decat o retehnologizarea unei tehnici SNCR.

Page 16: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

xiv Waste Water and Waste Gas Treatment

Niveluri de emisie aferente BAT pentru tratarea gazului de ardere evacuat

Parametru Niveluri de emisie [mg/Nm3] 1

pulberi <5-15 HCl <10 HF <1 SO2 <40-150 2 NOx (cazane pe gaz/arzatoare) 20-150 3 NOx (cazane pe lichid/arzatoare) 55-300 3 NH3 4 <5 5 dioxine 0.1 ng/Nm3 TEQ 1 ½ media orara, oxigenul de referinta cu continut de 3 % 2 valorile inferioara pentru combustibilul gazos, valorile superioare pentru combustibilul lichid 3 valori ridicate pentru instalatiile mici ce utilizeaza SNCR 4 scurgere de NH3 cu SCR 5 valoarea pentru noi catalizatori, insa apar emisii ridicate pentru NH3 atunci cand catalizatorul se uzeaza OBSERVATII FINALE SI RECOMANDARI (CAPITOLUL 6) Au existat patru pareri divergente exprimate de catre un Stat Membru urmand o a doua intalnire TWG. 1. opinia exprimata de acestia a fost asupra faptului ca datele BAT pentru managementul apei

reziduale si al gazului rezidual sunt partial prea generale referindu-se la exemplele pentru fluxurile cu concentratii si cantitati ridicate de poluant (asa cum s-a mentionat in sectiunea 2.2.2.3.1).

2. o opinie exprimata era referitoare la faptul ca acel criteriu ‘partea relevanta non-biodegradabila’ trebuie sa fie definit mai exact prin stabilirea valorilor de referinta pentru TOC greu de descompus in fluxurile de apa reziduala.

3. ei au insistat asupra numirii nivelurilor de emisie aferente BAT petru metalele grele bazate pe exemplele date in anexa 7.6.4. Dupa parerea lor, cand se urmareste strategia prevenirii, pretratarii si tratarii centrale asa cum s-a evidentiat mai sus (vezi sectiunea metalelor grele), este posibil sa se numeasca valorile de emisie aferente BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Ei sustin in continuare ca valorile sunt influentate de partea de productie relevanta pentru metalele grele si astfel depind de amestecul din productie ce poate cauza valori mai mari in special in productia de chimicale fine. Considerand deversarile in sistemele de canalizare publice, va trebui sa fie luat in considerare efectele WWTP astfel incat sa se asigure faptul ca metalele grele nu sunt transferate la alte medii. TWG n-a dat curs acestei cerinte, sustinand ca nu ar fi util sa se numeasca nivelurile de emisie aferente BAT influentate de combinatii deosebite ale fluxurilor de apa reziduala asupra amplasamentelor individuale de productie, rezultand valori ce pot fi valabile sau nu pot fi valabile in cazurile reale. Astfel a fost inregistrata o parere divergenta.

4. ei au insistat in numirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX bazate pe exemple date in anexa 7.6.2. Ei sustin ca nivelurile de emisie aferente BAT pot fi date chiar daca daca valorile de emisie pentru AOX sunt influentate puternic felul sintezelor clor-organice a amplasamentelor chimice, daca tratarea apei uzate este realizata conform concluziilor BAT de mai sus (vezi sectiunea poluantilor neadecvati pentru tratarea biologica). TWG n-a dat curs acestei cerinte. In exemplele prezentate (vezi anexa 7.6.2) este vorba de date statistice diferite care nu permit stabilirea unor valor BAT. S-a mentionat chiar si faptul ca unul dintre nivelurile de emisie cele mai reduse de AOX prezentate ca exemplu a fost inregistrat pe amplasamente cu performante reduse de mediu, iar nivelul de emisie superior a fost raportat de pe un amplasament cu performante ridicate de mediu. In aceste conditii TWG considera neadecvata stabilirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX. De aceea a fost inregistrata ca opinie divergenta.

Page 17: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Rezumat

Waste Water and Waste Gas Treatment xv

Schimbul de informatie nu a fost complet. Este dificil sa se inteleaga considerand eforturile anterioare din industria chimica in domeniul apei uzate si a gazelor reziduale. De asemenea a fost dificil schimbul de informatii cu un anumit numar de State Membre. Se recomanda ca lacunele existente sa fie indepartate la revizuirea BREF-ului. Revizuirea va avea loc cand toate BREF-urile verticale din sectorul chimic vor fi finalizate. Pentru ca revizuirea sa aiba sens, va fi necesar totusi sa se concentreze mai mult asupra informatiei utile autoritatilor de reglementare. Alte detalii pot fi gasite in capitolul 6. CE lanseaza si sustine prin programele sale RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate, tratarea efluentilor aparuti si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la revizuireile BREF viitoare. Cititorii sunt invitati astfel sa informeze EIPPCB asupra oricarei cercetari rezultate relevante pentru scopul acestui document (vezi de asemenea si prefata acestui document).

Page 18: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 19: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Prefata

Waste Water and Waste Gas Treatment xvii

PREFATA 1. Statutul acestui document Daca nu s-a specificat altfel, referirile la “Directiva” din acest document inseamna Directiva Consiliului 96/61/CE asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum se aplica Directiva fara a prejudicia prevederile Comunitatii referitoare la sanatatea si siguranta la locul de munca, la fel procedeaza si acest document. Acest document formeaza parti de serii ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre Statele Membre UE si industriile implicate referitoare la cea mai buna tehnica disponibila (BAT), aferenta monitoringului si evolutiilor. Este publicata de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva, si de aceea trebuie luat in considerare in concordanta cu articolul IV din Directiva cand se determina “cele mai bune tehnici disponibile”. 2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitia BAT Pentru ca cititorul sa inteleaga contextual legal in care acest document a fost elaborat, unele dintre cele mai relevante prevederi ale Directivei IPPC inclusive definitia termenului de “cele mai bune tehnici disponibile” sunt descrise in aceasta prefata. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data doar pentru informare. Nu are valoare legala si nu prejudiciaza sau anuleaza prevederile actuale ale Directivei. Scopul Directivei este de a realiza un control si o prevenire integrata a poluarii rezultate in activitatile anexei I, conducand la un nivel de protectie ridicat a mediului, in intregul sau. Baza legala a Directivei se raporteaza la protectia mediului. Implementarea sa ar trebui sa ia in considerare de asemenea obiectivele Comunitatii precum competitivitatea industriei din Comunitate astfel contribuind la dezvoltarea durabila. Mai specific este prevazut pentru un sistem de reglemantare a anumitor categorii de instalatii industriale solicitandu-se ambilor, atat operatorilor cat si autoritatilor, sa priveasca in ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul general al unei asemenea abordari trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in intregul sau. In centrul acestei abordari se afla principiul general dat in articolul 3, asupra faptului ca operatorul ar trebui sa ia in considerare toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile permitandu-se sa-si imbunatateasca performanta de mediu. Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” este definit in articolul 2(11) al Directivei ca fiind “nivelul cel mai efectiv si avansat in evolutia activitatilor si a metodelor de operare ce indica potrivirea practica a tehnicilor speciale, oferind in principiu baza valorilor limita de emisie dezvoltate pentru a preveni si, unde nu este practicabil, in general pentru a reduce emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau.” Articolul 2 (11) clarifica in continuare aceasta definitie, dupa cum urmeaza: “tehnicile” includ atat tehnologia utilizata cat si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, operata si scoasa din uz; “disponibile” sunt acele tehnici dezvoltate la o scare care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luand in considerare costurile si avantajele, daca tehnicile sunt sau nu utilizate sau produse in Statul Membru respeciv, atata timp cat acestea sunt rezonabile si accesibile operatorului; “cele mai bune” inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului in intregul sau.

Page 20: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Prefata

xviii Waste Water and Waste Gas Treatment

Si mai mult, Anexa IV a Directivei contine o lista de “consideratii de avut in vedere in general sau in cazuri specifice, cand se determina cele mai bune tehnici…..tinand cont de costurile aprobximative si de beneficiile unei masuratori si de principiile precautiei si prevenirii”. Aceste consideratii includ informatia publicata de catre Comisie conform articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru emiterea autorizatiilor sunt solicitate sa ia in considerare principiile generale stabilite in articolul 3 atunci cand se determina conditiile autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de emisie, suplimentare sau sa le inlocuiasca acolo unde este adecvat prin parametrii echivalenti sau masurile tehnice. Conform articolului 9(4) din Directiva, valorile limita de emisie, parametrii echivalenti si masurile tehnice trebuie, fara sa prejudicieze, sa se conformeze la standardele de calitate a mediuui, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile fara sa prescrie utilizarea unei tehnici sau a unei tehnologii specifice, insa luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, locatia geografica si conditiile de mediu. In toate circumstantele, conditiile autorizatiei trebuie sa includa prevederile referitoare la reducerea poluarii pe distante mari sau a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel inalte de protectie pentru mediu in intregul sau. Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiilor din cele mai bune tehnici aplicate. 3. Obiectivul acestui Document Articolul 16(2) din Directiva se refera la Comisie care sa organizeze “un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile interesate de cele mai bune tehnici disponibile, monitoringul aferent si evolutiile in acestea” si publicarea rezultatelor schimbului de informatii. Scopul schimbului de informatie este dat in aliniatul 25 al Directivei , care specifica ca “dezvoltarea si schimbul de informatie la nivel de Comunitate referitoare la cele mai bune tehnici disponibile va ajuta la redresarea inechilibrului tehnologic din Comunitate, va promova diseminarea la nivel global a valorilor limita si tehnicile utilizate in Comunitate si va ajuta Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive”. Comisia (DG Mediu) a infiintat un forum pentru schimbul de informatie (IEF) pentru a sprijini activitatile ce intra sub incidenta articolului 16(2) si cateva grupuri tehnice de lucru au fost infiintate in subordonarea IEF. Ambele, IEF si grupurile tehnice de lucru, includ reprezentanti ai Statelor Membre si ai industriei, asa cum se solicita in articolul 16(2). Scopul acestor serii de documente este de a reflecta exact schimbul de informatii avut loc asa cum se solicita in articolul 16(2) si sa ofere informatii de referinta pentru a fi luate in considerare la determinarea conditiilor de autorizare de catre autoritatile de reglementare. Prin furnizarea informatiilor relevante referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebuie sa actioneze ca instrumente valoroase ce conduc la performanta de mediu. 4. Sursele de informare Acest document reprezinta un rezumat al informatiei colectate de la mai multe surse, incluzand in special expertiza realizata de grupurile infiintate pentru a sprijini Comisia in activitatea sa, si verificate de serviciile Comisiei. Tuturor celor care au contribuit li se multumeste. 5. Cum sa se inteleaga si utiliza acest document Informatia oferita in acest document este gandita sa fie utilizata ca un input in determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si se stabilesc conditii de autorizare bazate pe BAT, trebuie sa se ia in considerare scopul general de realizare al unui nivel inalt de protectie pentru mediu, in intregul sau.

Page 21: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Prefata

Waste Water and Waste Gas Treatment xix

Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatie oferita in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 1 ofera o descriere generala a apei uzate si a gazului rezidual, inclusiv informatiile generale asupra sistemelor de management si tratare. Capitolul 2 descrie managementul de mediu si al efluentilor si instrumentele adecvate de implementare. Capitolul 3 ofera descrierea tehnicilor de tratare pentru apa uzata si gazul residual commune in sectorul chimic. Tehnicile include procesele de recuperare si reducere. Capitolele 2 si 3 sunt principalele din acest Document de Referinta ce furnizeaza informatia necesara de determinare a concluziilor BAT din capitolul 4. Capitolul 4 prezinta tehnicile si nivelurile de emisie aferente ce se considera a fi compatibile cu BAT in sensul general. In gasirea celor mai potrivite tehnici de tratare pentru situatii specifice, termenul “tehnici” din acest context al documentului orizontal include mai mult decat doar tehnologia; include de asemenea si strategii de management. Scopul este acela de a furniza indicatii generale referitoare la nivelurile de emisie si consum ce pot fi considerate ca un punct de referinta pentru a spriini in determinarea conditiilor de autorizare bazate pe BAT sau pentru a stabili reguli obligatorii generale sub incidenta articolului 9(8). Cu toate acestea trebuie accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare adecvate vor implica considerarea factorilor locali, specifici amplasamentului si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, se va lua de asemenea in considerare viabilitatea tehnica si economica a retehnologizarii lor. Chiar si singurul obiectiv de asigurare a unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau, va implica deseori rationamente alternative intre diferite tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente vor fi influentate deseori de consideratiile locale. Desi s-a facut o incercare de abordare a unora dintre aceste problematici, nu este posibil ca acestea sa fie luate in considerare complet. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 4 nu vor fi in mod necesar adecvate pentru toate instalatiile. Pe de alta parte, obligatia de asigurare a unui nivel ridicat de protectie a mediului inclusiv minimizarea pe distanta lunga sau poluarea transfrontaliera arat faptul ca cerintele de autorizare nu pot fi stabilite doar in baza consideratiilor locale. De aceea este foarte important ca aceste informatii continute in acest document sa fie complet luate in considerare de catre autoritatile de reglementare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se modifica de-alungul timpului, acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului European IPPC la Institutul pentru Studii Tehnologice de Perspectiva, la urmatoarele adrese: Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville, Spain Telefon: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail: [email protected] Internet: http://eippcb.jrc.es

Page 22: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 23: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Waste Water and Waste Gas Treatment xxi

Documentul de Referinta al Celor mai bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de

Management in Sectorul Chimic REZUMAT ................................................................................................................................................. I PREFATA............................................................................................................................................ XVII SCOPUL ........................................................................................................................................... XXVII 1 DESCRIERE GENERALĂ .............................................................................................................. 1

1.1 Apele reziduale şi gazele reziduale în Industria Chimică ................................................................ 1 1.1.1 Apele reziduale......................................................................................................................... 1 1.1.2 Gaze reziduale .......................................................................................................................... 3

1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale şi la gazele reziduale........................................ 4 1.3 Tehnologia de tratare ........................................................................................................................ 6

1.3.1 Măsuri integrate in proces ........................................................................................................ 7 1.3.2 Tehnicile la final de proces....................................................................................................... 8

1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale................................................................................................... 8 1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale .............................................................................................. 11

1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale şi a gazelor reziduale şi Interdependenţa lor 13

2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE ....................................... 17 2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)............................................................................... 17 2.2 Instrumente manageriale ................................................................................................................. 21

2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere ......................................................................... 21 2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului ...................................................................................... 21 2.2.1.2 Înregistrarea sau Inventarierea Fluxului......................................................................... 22

2.2.1.2.1 Evaluarea întregului efluent (WEA)......................................................................... 23 2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de apă şi a Deversării de apă reziduală............................... 28 2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale ............................................................. 29

2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale şi Energie (EMFA) ........................................................ 31 2.2.2 Instrumente de Management Operaţional............................................................................... 32

2.2.2.1 Monitorizarea................................................................................................................. 32 2.2.2.2 Stabilirea şi Revizuirea regulată a Scopurilor sau a Programelor Interne ...................... 32 2.2.2.3 Alegerea Opţiunilor de Tratare ...................................................................................... 34

2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale ................................................ 35 2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual................................................. 39

2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare ................................................................................... 41 2.2.2.4.1 Selecţia Sistemului de colectare a apei reziduale şi a Sistemului de Separare ......... 41 2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale .............................................. 42

2.2.2.5 Implementarea opţiunilor pentru controlul emisiilor selectate....................................... 43 2.2.2.6 Metodele de control al calităţii....................................................................................... 43

2.2.3 Instrumente de Management Strategic ................................................................................... 45 2.2.3.1 Evaluarea riscului........................................................................................................... 46 2.2.3.2 Benchmarking ................................................................................................................ 46 2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieţii (LCA)...................................................................................... 47

2.2.4 Instrumente pentru Siguranţă şi pentru Situaţiile de Urgenţă ................................................. 48 2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor şi a deversărilor importante .................. 48 2.2.4.2 Planificarea Intervenţiei în Incidentele poluatoare......................................................... 50

3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICATĂ ............................................................................... 53 3.1 Informaţiile din acest capitol........................................................................................................... 53 3.2 Informaţii în privinţa costurilor, conţinute în acest Document Orizontal ....................................... 54

3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului furnizorului.................................. 54 Costuri indirecte........................................................................................................................ 55

3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de Înnoire............................................................................... 56 3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare .......................................................................... 57 3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniţiale vs. Costurile crescute pentru control ................. 57

3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale................................................................................................ 57

Page 24: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

xxii Waste Water and Waste Gas Treatment

3.3.1 Măsuri integrate de proces ......................................................................................................57 3.3.1.1 Extracţia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei .........................58 3.3.1.2 Operaţiuni de recirculare şi de uz multiplu.....................................................................58 3.3.1.3 Răcire indirectă cu faze de vapori ..................................................................................58 3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid ........................................................59 3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curăţarea aerului evacuat ........................59 3.3.1.6 Recuperarea substanţei sau retenţia ei din soluţia mamă sau prin procese optimizate ...60 3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate ............................................60

3.3.2 Balanţa fluxului.......................................................................................................................61 3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenţie In Cazuri De Defectiuni....................................61 3.3.4 Tehnicile La Final De Proces..................................................................................................64

3.3.4.1 Agenţi contaminaţi insolubili / Separare mecanică ........................................................66 3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide ....................................................................................67 3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide ..............................................................................68 3.3.4.1.3 Flotatia aerului ..........................................................................................................74 3.3.4.1.4 Filtrare.......................................................................................................................79 3.3.4.1.5 Microfiltrarea şi ultrafiltrarea....................................................................................83 3.3.4.1.6 Separare Ulei-Apă.....................................................................................................87

3.3.4.2 Agenţi contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare Fizico-Chimică..................................................................................................................90

3.3.4.2.1 Precipitarea ...............................................................................................................90 3.3.4.2.2 Cristalizarea ..............................................................................................................93 3.3.4.2.3 Oxidarea chimică ......................................................................................................97 3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed..............................................................................................100 3.3.4.2.5 Oxidare supercritică in apă (SCWO) ......................................................................105 3.3.4.2.6 Reducerea chimică ..................................................................................................107 3.3.4.2.7 Hidroliză chimică....................................................................................................109 3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) şi Osmoza Inversă (RO) ...........................................................111 3.3.4.2.9 Adsorbţia.................................................................................................................116 3.3.4.2.10 Schimb de ioni ........................................................................................................122 3.3.4.2.11 Extracţia ..................................................................................................................125 3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea...........................................................................................127 3.3.4.2.13 Evaporarea ..............................................................................................................128 3.3.4.2.14 Striparea..................................................................................................................130 3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale .......................................................................................134

3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica ..........................................137 3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba....................................................................................................138 3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele ..................................142 3.3.4.3.3 Tratamentul aerob ...................................................................................................145 3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului...............................................................................153 3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice ..................................................................158

3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor ...............................161 3.3.4.4.1 Bazine de retentie....................................................................................................162 3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip .......................................................................................................163

3.4 Tehnicile de tratare a namolului ....................................................................................................164 3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului...................................................................................166 3.4.2 Stabilizarea şi Condiţionarea ................................................................................................171 3.4.3 Reducerea termică a nămolurilor ..........................................................................................173

3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate .............................................179 3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV şi compuşii anorganici .................................................181

3.5.1.1 Separare prin membrane...............................................................................................181 3.5.1.2 Condensarea .................................................................................................................185 3.5.1.3 Adsorptia ......................................................................................................................193 3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor ..................................................................199

3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici..............................209 3.5.2.1 Filtrare biologica ..........................................................................................................209 3.5.2.2 Bio-spalarea..................................................................................................................213 3.5.2.3 Bio-stropire...................................................................................................................218 3.5.2.4 Oxidarea termina ..........................................................................................................222 3.5.2.5 Oxidarea catalitica ........................................................................................................228 3.5.2.6 Ardere cu flama ............................................................................................................233

3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea şi reducerea particulelor .......................................................241 3.5.3.1 Separator.......................................................................................................................241

Page 25: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Waste Water and Waste Gas Treatment xxiii

3.5.3.2 Ciclonul........................................................................................................................ 243 3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) ............................................................................................... 246 3.5.3.4 Scruber umed de praf ................................................................................................... 252 3.5.3.5 Filtrul textil .................................................................................................................. 261 3.5.3.6 Filtrul catalitic .............................................................................................................. 266 3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte............................................................................................... 268 3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA) ......................................................................................... 272 3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) .................................................................. 274 3.5.3.10 Filtru de vapori............................................................................................................. 275

3.5.4 Tehnici de recuperare şi reducere pentru poluanţi gazoşi din gazele reziduale .................... 277 3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD....................................................................... 278 3.5.4.2 Reducerea selectivă a NOx (SNCR si SCR)................................................................. 285

4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL ÎN SECTORUL CHIMIC ........................ 289

4.1 Introducere .................................................................................................................................... 289 4.2 BAT generale................................................................................................................................ 291 4.3 BAT specifice ............................................................................................................................... 294

4.3.1 Secţiunea ape uzate............................................................................................................... 294 4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual..................................................................................................... 318

5 TEHNICI DEZVOLTATE ........................................................................................................... 333 6 CONCLUZII FINALE .................................................................................................................. 335 REFERINTE .......................................................................................................................................... 339 7 ANEXE ........................................................................................................................................... 349

7.1 Anexa I. Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale ........ 349 7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch............................................................................. 351 7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice.................................. 357 7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare........................................................................................... 358 7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare............................................................................... 363 7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate şi a gazelor de ardere ................................................ 364

7.6.1 Informaţii tehnice despre staţiile de tratare a apei uzate (exemple)...................................... 364 7.6.2 Informaţii despre deversarea apei uzate (exemple) .............................................................. 371 7.6.3 Informaţii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) . 374 7.6.4 Exemple de deversări de metale grele .................................................................................. 379 7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere ............................................................. 382

7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic..................................................................................................................................... 384

8 CLASA............................................................................................................................................ 445 GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI .......................................................................................... 471

Page 26: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

xxiv Waste Water and Waste Gas Treatment

Lista imaginilor

Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale .................................................................................6 Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale ..................................................................................7 Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) ............................................................18 Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament........................................................................19 Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului ...........................................20 Figura 2.4: Procedura generală pentru reducere Consumului de apă şi a Aparitiei apei reziduale .............29 Figura 2.5: Diagrama luării deciziei în privinţa Sistemului de Control al Apei Reziduale.........................36 Figura 2.6: Diagrama Cauză Efect a Calităţii Slabe a Efluentului..............................................................45 Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativă ................................................................62 Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu..........................................................................63 Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu...............................................................................63 Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii ..............................................................................................64 Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti ...........................65 Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului........................67 Figura 3.7: Camera nisipului circulară........................................................................................................67 Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata ......................................................................................68 Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare ...............................................................................70 Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund................................................................................................70 Figura 3.11: Bazin de decantare din tablă sau tubular ................................................................................71 Figura 3.12: Sistem DAF:...........................................................................................................................75 Figura 3.13: Compararea Eficienţei separării metodelor DAF şi Sedimentarea ........................................76 Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenţional ....................................................80 Figura 3.15: Filtru sub presiune..................................................................................................................80 Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid...............................................................................................................81 Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)............................................87 Figura 3.18: Interceptor cu plăci paralele (PPI)..........................................................................................88 Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI) .............................................................................................88 Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare ......................................................................................93 Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica........................................94 Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox ..................................................................................102 Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO..........................................................................105 Figura 3.24: Aranjament RO ....................................................................................................................113 Figura 3.25: Funcţionarea a două coloane de adsorbţie conectate în serie ...............................................117 Figura 3.27: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si

anaerobica (B).......................................................................................................................138 Figura 3.38: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) ...........................................159 Figura 3.41: Presa cu filtrare prin curea....................................................................................................167 Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza

concluziilor BAT ..................................................................................................................296 Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte........................................352 Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua ...........................................353 Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime ..........................................................355 Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch...............................356 Figura 7.5: Situaţia producţiei chimice în amplasamente complexe (exemplul XXI) ..............................376 Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe

amplasament .........................................................................................................................378

Page 27: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Waste Water and Waste Gas Treatment xxv

Lista tabelelor

Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare ................................ 9 Tabelul 1.2: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Poluantul ce

trebuie îndepărtat .................................................................................................................... 12 Tabelul 1.3: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Rata de

curgere a Fluxului de gaz rezidual.......................................................................................... 13 Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale................................................. 14 Tabelul 1.5: Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale............................................. 15 Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real................................................................................ 55 Tabelul 3.2: Îndepărtarea Contaminanţilor apei reziduale prin coagulare.................................................. 69 Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrării (MF) şi Ultrafiltrarării (UF) .................................................... 83 Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] ........... 99 Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrării (NF) şi a Osmozei Inverse ...................................................... 112 Tabelul 3.17: Randamente, Consumabile şi Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf ................................................................................................................................... 259 Tabelul 3.18: Textile utilizate uzual......................................................................................................... 261 Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise în Capitolul 3 ..................................... 298 Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate într-o apă receptoare ........ 299 Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT ................................................. 302 Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele................................... 305 Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru săruri anorganice (metalele grele nu

sunt incluse).......................................................................................................................... 306 Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substanţe nepotrivite tratării biologice

.............................................................................................................................................. 310 Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologică............... 314 Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate în apele

receptoare ............................................................................................................................. 316 Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale

gazelor reziduale................................................................................................................... 324 Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice

din volumul normal al gazului rezidua ................................................................................. 328 Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din

combustie din sectorul chimic .............................................................................................. 331 Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP.......................................................................................................... 357 Tablul 7.2: Debite de apă uzată şi detaliile tratării în amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)375 Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare................................. 381

Page 28: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 29: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Scopul

Waste Water and Waste Gas Treatment xxvii

SCOPUL Documentul de Referinta orizontal BAT (BREF), intitulat “Tratarea apei reziduale si tratarea gazului uzat /Sistemele de Management in Sectorul chimic” (CWW), acopera intregul sector chimic si este conceput ca support si ghid pentru autoritatea de reglementare ce trebuie sa ia o decizie de autorizare referitoare la eliberarile apoase si/sau gazoase rezultate din instalatiile chimice. Este una din seriile BREF-urilor referitoare la industria chimica, tot ce este conceput sa fie citit impreuna. Acestea sunt: • Producerea clor-alcalilor • Chimicalele organice voluminoase (LVOC) • Chimicalele anorganice voluminoase (LVIC) • Polimeri • Chimicale organice fine (OFC) • Chimicale anorganice speciale (SIC) Si BREF-urile orizontale • Sistemele industriale de racire • Emisiile din depozitarea materialelor voluminoase si periculoase • Sisteme de monitorizare • Aspecte economice si inter-media. Industria de rafinare considera acest BREF ca relevant pentru sectorul de rafinare. Deoarece exista numeroase optiuni pentru tratarea apei uzate si/sau gazul rezidual in industria chimica, acest document trebuie sa se auto-restrictioneze la acele tehnici utilizate “de obicei” sau aplicabile in sector. Aceasta inseamna ca metodele de tratare aplicate pe un singur amplasament si/sau proiectate dar pentru un proces special de productie nu sunt acoperite de acest document. Acestea sunt abordate in documente verticale adecvate. Pe de cealalata parte, tehnicile de tratare ce nu au fost inca exploatate in industria chimica, insa care sunt de succes in alte sectoare, sunt abordate cand sunt considerate a fi aplicate in mod util. Tehnicile de process integrate sunt abordate in acest document cand pot fi utilizate in mai multe procese, sau daca aplicatia lor este recunoscuta in general. Aspectele tipice specifice amplasamentului sau cele specifice procesului referitoare la tratarea apei uzate/ a gazului rezidual nu sunt acoperite aici insa sunt considerate intr-o abordare generala explicand cum sa se lucreze cu conditiile specifice. Un alt punct principal in acest Document de Referinta este managementul apei uzate si al gazelor reziduale ca parte a managementului operational. Management inseamna adaptarea conditiilor locale (precum specificitatea productiei, legislatie, situatia de mediu locala, disponibilitatea si calitatea materialelor brute si/sau auxiliare si aspectele climatice) la derularea proceselor economica si ecologica a amplasamentului industrial, in intregul sau. Sarcina acestui document este descrierea abordarii unei decizii de management pentru a minimiza impactul total de mediu al emisiilor apelor uzate si gazelor reziduale. Termenul de ‘impact asupra mediului’ asa cum este utilizat in intreg BREF-ul, include de ex.: • Consumul resurselor precum apa din ape naturale, energia, materii prime, substante

chimice, etc.; aceasta are o semnificatie mare cand resursele limitate sunt implicate de ex. apa in conditii climatice nefavorabile sau energia neregenerabila

• Emisii in apa si/ sau in aer, incluzand zgomotul si mirosul • Generarea deseurilor • Emisiile rezultate din evenimente precum pornirea / oprirea.

Page 30: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Scopul

xxviii Waste Water and Waste Gas Treatment

Organizarea depozitarii permanente a namolului sau reziduurilor solide din tratarea apei reziduale si a gazului rezidual face parte din decizia operatorului asupra amplasamentului chimic. Deoarece exista amplasamente echipate cu instalatii de tratare adecvate pentru namolul din apa reziduala, tratarea acestuia este abordata in acest document. Tratarea deseurilor separata de namolul rezidual face parte din obiectivul documentelor verticale pentru alte sectoare ale anexei 1 din Directiva. Oricum acest BREF nu anticipeaza BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa se elaboreze. Pentru evitarea pe cat posibil a muncii duble si a suprapunerii tematicilor cu BREF-urile relevante orizontale si verticale, au trebuit sa se traseze limite. Ca de exemplu, limita intre BREF-urile chimice verticale si acest document orizontal este explicata pentru apa reziduala si o situatie comparabila pentru gazul rezidual in figura I.

ChemicalReaction

Work-up

ProductIsolation

Recovery

AqueousResidue

TributaryStream

Treatment

Waste Water

CentralTreatmentSystems

ReactionMixture

Auxiliaries,Solvents,Water

Product

PRODUCTION

CONTROL

horizontal

vertical

Figura I: Limita intre Relevanta productiei si controlului, sau intre BREF-ul orizontal si vertical

Reactia chimica

Amestecul din reactie

Preparare

Izolarea produsului

Produsul

Reziduu apos

Auxiliare, solventi, apa

Recuperare

PRODUCTIE

Apa uzata Tratarea suplimentara a fluxului

Sisteme centrale de recuperare

orizontal

Page 31: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Scopul

Waste Water and Waste Gas Treatment xxix

Astfel, scopul acestui Document de Referinta orizontal cuprinde: • Prezentarea managementului de mediu cu privire la apa reziduala si gazul rezidual si la

aplicarea lui pe amplasament in cel mai avantajos mod posibil pentru mediu • Descrierea masurilor integrate de proces aplicabile in general (de ex. aplicabil cu un scop

identic in procese de productie distincte) • Descrierea tehnicilor de tratare aplicate apei uzate si gazului rezidual cu privire la impactul

lor asupra mediului, randamentul/eficienta tratarii, limitarile si avantajele, si costurile lor • Descrierea tehnicilor de tratare pentru namolul din apa uzata, daca sunt exploatate pe

amplasamente chimice • bazandu-se pe informatia data mai sus, descrierea schemelor cu optiuni pentru a asigura ca

tehnicile si/sau combinatiile acestora pentru tratarea apei uzate si a gazului reziduale contribuie la aplicarea BAT la exploatarea amplasamentului chimic, in ansamblu.

Exemplele ilustrate ce arata performanta realizabila exemplificand concluziile BAT nu sunt concepute pentru a arata ca valorile date pot fi atinse cu fiecare aplicatie individuala in toate conditiile de lucru, ci pentru a arata ca recomandarile si propunerile sunt valabile in general. Documentul este valabil in special pentru sectorul chimic. Oricum este recunoscut de catre TWG ca aspectele descrise – sistemele de management si instrumentele, tehnicile de tratare a apei uzate si a gazului residual – contin informatii utile si pentru alte sectoare. Insa aplicatia acestei informatii in cadrul altor sectoare necesita o evaluare cu grija a fiecarui caz.

Page 32: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 33: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 1

1 DESCRIERE GENERALĂ Legile ştiinţifice generale cum ar fi echilibrul fizic şi/sau chimic fac să fie inevitabilă apariţia reziduurilor în timpul proceselor chimice (sinteză), astfel încât produsele secundare nedorite să fie îndepărtate. Caracterul şi scala acestor emisii sunt extrem de variabile şi depind de compoziţia materiilor prime, a produşilor principali, a produşilor intermediari, auxiliari, a condiţiilor de desfăşurare a procesului tehnologic, etc. Reziduurile care apar în timpul acestor procese pot fi împărţite în: • Ape reziduale • Gaze reziduale • Reziduuri solide sau lichide Reziduurile solide şi cele lichide (non-apoase) care rezultă din producţia de produse chimice şi manevrarea produselor chimice vor fi discutate separat – de obicei în BREF-ul vertical, ele nefiind subiectul acestui document. Capitolul 1 oferă un rezumat al aspectelor generale ale: • Apelor reziduale şi gazelor reziduale • Managementului mediului • Tehnologiei de tratare • Impactului asupra mediului al tratării apelor reziduale şi a gazelor reziduale, fără a intra în detalii. 1.1 Apele reziduale şi gazele reziduale în Industria Chimică 1.1.1 Apele reziduale Din punct de vedere calitativ, majoritatea apelor reziduale din industria chimică, de obicei, nu rezultă direct din etapele de reacţie chimică. Deşi apele reziduale pot apărea direct din reacţii, de exemplu ca apă de reacţie sau apă condensată, deversările de ape din procesele fizico-chimice secundare ale mixturii de sinteză sunt de obicei mai mari. Produşii şi/sau intermediarii din fiecare sinteză sau din fiecare etapă de sinteză sunt izolaţi şi purificaţi prin operaţiuni cum ar fi filtrarea şi centrifugarea din soluţiile apoase din reacţie sau prin spălări ale produşilor de reacţie prin, de exemplu, extracţie sau prin distilare. Asemenea fluxuri de ape reziduale care apar în asociere directă cu sinteza chimică – „apa de proces” – sunt, de exemplu: • Soluţii-mamă • Apă de spălare rezultată din curatarea produşilor • Condensări ale vaporilor • Apă de răcire • Ape reziduale rezultate din aerul evacuat / epurarea gazului de ardere • Ape reziduale rezultate ca urmare a curatirii echipamentelor • Ape reziduale rezultate din generarea de vid Fluxurile de ape reziduale secundare din alte surse de pe amplasament, precum: • Spălarea gazelor evacuate din incinerare şi din combustie • Condiţionarea apei menajere

Page 34: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

2 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Scurgeri din sistemele de alimentare cu apă a cazanului (probabil conţinând inhibitori corozivi, biocide, depuneri) • Deversări din cicloanele de răcire • Spălarea în contracurent a filtrelor • Instalatiile pilot sau laboratoare • Ateliere • Colectarea apelor reziduale pentru canalizare • Colectarea apei pluviale din zonele contaminate • Extragerea materialului de umplutură, contribuie, de asemenea, la poluarea generală a apei. Aşadar, apa conţine în general, drept contaminatori aproape fiecare compus prezent sau care apare în timpul reacţiei, cum ar fi: • Materialul iniţial ce nu reacţionează • Reziduuri de producţie • Produşi auxiliari, în cazul în care ei nu sunt recuperaţi din evacuarile de ape • Compuşi intermediari • Produse secundare nedorite Dacă sinteza este realizata prin utilizarea solvenţilor organici sau a altor produşi auxiliari, de obicei aceştia produc majoritatea poluanţilor organici emişi catre instalatiile de tratare a apelor reziduale. Pe de altă parte, produsele secundare şi compuşii iniţiali adeseori pot fi responsabili de biodegradarea slabă a cantitatii totale de ape reziduale. Majoritatea apelor reziduale de proces (70-90%) este alcătuită din fluxuri secundare cu un nivel scăzut de poluare [cww/tm/82], exemplu: • Apă de curăţire • Ape reziduale rezultate din generarea de vid • Apă de spălare rezultată din epurarea aerului uzat • Ape reziduale rezultate de la echipamente cum ar fi pompele din producţie. Fluxurile secundare, cum ar fi soluţiile de baza, evacuarile iniţiale de apa, evacuările din cicloanele de curăţare şi condensările vaporilor realizeaza restul de 10-30% [cww/tm/82]. Dacă luăm în considerare cantitatile poluante, raportul se inversează. Fluxurile secundare de ape reziduale mult mai concentrate (10-30% din totalul apelor reziduale), conţin în general până la 90% din canitatile poluante relevante [cww/tm/82]. Consecinţele avute de agenţii contaminatori din fluxurile de ape reziduale complexe nu sunt suficient de bine reprezentate de cantitatile sau de concentraţiile acestora. Impactul agenţilor contaminanţi toxici sau periculoşi, aflaţi în concentraţii apropiate de limita de detecţie, poate fi semnificant fata de cel al concentraţiilor ridicate de substanţe non-toxice. Astfel, apele reziduale din industria chimică ar putea avea efecte toxice. Alternativ, efectele sinergetice a diferitor fluxuri individuale, care nu au un efect toxic, pot fi observate atunci când sunt amestecate fie în sistemul de canalizare sau în apa receptoare. Apele reziduale şi impactul lor asupra mediului sunt caracterizate în mod normal prin: • Conţinutul şi emisia de poluanţi, exprimate prin masa şi/sau concentraţia unei singure substanţe, cum ar fi ionii NH4

+, NO3 -, NO2

-, PO4 3-, fiecare metal greu, acizii anorganici şi

sărurile, uleiul. • Efectul şi/sau potenţialul de periculozitate al apei receptoare, exprimat de un surogat sau de parametrii însumaţi, cum ar fi TSS, BOD, COD, AOX/EOX, VOX, pH, conductibilitate şi temperatură.

Page 35: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 3

• Efectul avut asupra organismelor din apa receptoare, exprimat prin datele referitoare la toxicitate, cum ar fi: toxicitatea acută, toxicitatea cronică sau efectele mutagene. • Proprietăţi cum ar fi masa hidraulică. 1.1.2 Gaze reziduale Fluxurile de gaze reziduale pot fi, cu aproximaţie, împărţite în emisii canalizate sau necanalizate (difuze, fugitive). Doar emisiile captate pot fi tratate. În ceea ce priveşte emisia fugitivă, obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea şi/sau minimalizarea (ex. prin captarea lor într-un sistem de captare). Gazele reziduale şi emisiile de aer evacuat din industria chimică sunt: • Emisii captate, cum ar fi:

- Emisii de proces evacuate printr-o conductă de aerisire de către utilajele procesului, fiind inerente funcţionării instalatiei; - Fluxuri de gaz provenite din unităţile furnizoare de energie, cum ar fi arderile de proces, cazanele cu aburi, unităţi combinate pentru furnizarea energiei şi a căldurii, turbine ce funcţionează cu gaz, motoare ce funcţionează cu gaz - Gazele reziduale rezultate din echipamentul de control al emisiilor, cum ar fi filtrele, incineratoarele sau adsorbantele, predispuse să conţină poluanţi nedistrusi sau poluanţi generaţi în sistemul de epurare - Gaze reziduale rezultate din recipientele de reacţie şi din condensatori - Gazele reziduale rezultate din regenerarea catalitică - Gazele reziduale rezultate din regenerarea solventilor - Gazele reziduale rezultate din sistemul de ventilaţie de la depozitare si manevrare (transferuri, încărcări şi descărcări) a produselor, a materiilor prime şi produşilor intermediari - Gazele reziduale rezultate din gurile de evacuare sau din utilajele de pre-încălzire care sunt utilizate doar la iniţierea sau la încheierea operaţiunilor - Descărcări din dispozitivele de siguranţă (ex. supape de siguranţă, valve de siguranţă) - Evacuări din sistemul de ventilaţie general - Evacuări din deschideri ale surselor difuze şi/sau fugitive captate, ex sursele difuze instalate într-o clădire sau încăpere.

• Emisii difuze (vezi Glosarul), ce rezultă din surse volumetrice, de suprafata, liniare sau punctiforme în condiţii de operare normale [cww/tm/158]:

- Emisii de proces rezultate din utilajele implicate în proces şi inerente funcţionării uzinei, eliberate de pe o suprafaţă mare sau prin deschizături, etc. - Emisii ne-captate (ex pierderi in timpul procesulului şi prin aerisire, atunci când nu sunt capturate şi canalizate) rezultate de la echipamentele de depozitare sau apărute în timpul operaţiunilor de manipulare (ex umplerea recipientelor, încărcarea camioanelor sau a containerelor) - Emisii neobişnuite rezultate din operaţiuni altele decât operaţiunile de rutină din cadrul uzinei, incluzând emisii apărute în timpul operaţiunilor de pornire, de oprire, sau în timpul operaţiunilor de întreţinere - Emisii rezultate din flăcări - Emisii secundare rezultate din manevrarea sau depozitarea deşeurilor (ex materiale volatile provenite de la canale, de la utilajele de manevrare a apelor reziduale sau a apei de răcire).

• Emisii fugitive (vezi Glosar), cum ar fi: - Scurgeri provenite de la utilajele prevăzute cu pompe de la garniturile de etansare a compresoarelor, de la valve, flanşe, conectori sau alte sisteme de

Page 36: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

4 Waste Water and Waste Gas Treatment

conducte sau alte echipamente, cum ar fi inchideri sau etanseizari ale drenajelor si supapelor.

Principalii agenţi poluanţi ai aerului rezultaţi din procesele chimice şi din furnizarea de energie sunt: • Bioxidul de carbon • Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi ai sulfului (H2S, CS2, COS) • Oxizii de azot (NOx, N2O) şi alţi compuşi ai azotului (NH3, HCN) • Halogenii şi compuşii lor (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr) • Compuşi rezultaţi din combustia incompletă, cum ar fi CO şi CxHy • Compuşii organici volatili (VOC) sau compuşii organic-siliconici care ar putea îngloba compuşi cu potenţial carcinogenic • Materii sub formă de particule (cum ar fi: praf, funingine, alcali (baze), metale grele) cu

posibile proprietăţi criogenice.

1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale şi la gazele reziduale

Managementul mediului, ca parte a sistemului general de management, devine din ce în ce mai important. Acesta conţine structura organizaţională, responsabilităţi, practici, proceduri, procese şi resurse necesare dezvoltării, implementării, realizarii, revizuirii şi monitorizării politicii de mediu a companiei industriale. În privinţa apelor reziduale şi a gazelor reziduale acesta stabileşte reguli pentru implicarea în gasirea conceptului, planificarea, evaluarea, proiectarea, construirea, funcţionarea şi întreţinerea unui amplasament chimic, adică, se dezvoltă o strategie care să întrunească toate obiectivele legate de apele reziduale si /sau de gazele reziduale. De exemplu, acorda un sprijin în următoarele domenii: • Luarea în considerare a efectelor posibile asupra mediului în momentul planificării noilor linii de producţie sau în planificarea extinderii actualelor linii • Deciziile în privinţa procesului de producţie planificat • Deciziile în privinţa implementării măsurilor integrate in proces • Deciziile în privinţa etapelor din producţie • Deciziile în privinţa alegerii căii de deversare • Deciziile în privinţa implementării tratarii centralizate sau descentralizate sau în privinţa controlului • Deciziile în privinţa metodei ce trebuie aplicate pentru minimalizarea contaminării • Deciziile în privinţa creării unei infrastructuri corespunzătoare, sau alterarea celei existente, pentru a îmbunătăţi calitatea apelor reziduale şi/sau a gazelor reziduale • Evaluarea efectelor inter-media in urma diferitelor strategii de tratare • Deciziile în privinţa prevenirii emisiilor fugitive prin modificarea sau înlocuirea utilajelor vechi care au tendinţa de a avea o rată a scurgerilor ridicată • Deciziile în privinţa implementării unui Program pentru Detectarea Scurgerilor şi pentru Reparaţii (LDAR) După cum se poate observa din cele câteva exemple de mai sus, rationamentul managementului de mediu are legătură strânsă cu luarea de decizii, prin alegerea între mai multe opţiuni, avand la baza situaţii particulare. Şi, bineînţeles, are legătură cu situaţia economică şi cu competitivitatea. Principala întrebare la care managementul mediului ajută să se răspundă, este: Cum poate cineva să opereze într-un amplasament complex şi să-i gestioneze cererea de resurse şi nevoia de depozitare a deşeurilor având cel mai mic posibil impact asupra mediului, in intregul sau, şi în acelaşi timp cu cea mai mare eficienţă economică şi fără pierderi în ceea ce priveşte calitatea produsului final? Raspunsul la aceasta intrebare este unul dintre punctele dezbatute in Capitolul 4, din concluziile BAT.

Page 37: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 5

Pentru a menţine la un nivel minim efectul asupra mediului cauzat de apele reziduale şi/sau de gazele reziduale, operatorii ar trebui să-şi dezvolte o strategie de mediu integrată şi generală. Este important ca această strategie să reflecte următoarele aspecte: • Apa devine din ce în ce mai mult o resursă valoraoasa, iar o importanţă deosebită o are reciclarea apei reziduale tratate, atunci când aceasta este posibila şi când este necesară în situaţiile speciale. Astfel, scopul tratării efluenţilor este reciclarea şi recuperarea de apă, precum şi îmbunătăţirea calităţii apei deversate. Rezultatul unei asemenea strategii generale în privinţa apelor reziduale ar putea fi, în analiza finală, specific amplasamentului, aplicabil doar în această situaţie particulară. Totusi abordarea prin care se ajunge la acest rezultat, urmează în mod normal traseul descris în Capitolele 2 şi 4. • Deşi aerul nu este o sursă de diminuare, puritatea sa este esenţială pentru viaţă (cu aspecte importante ca de ex schimbarea climatica şi epuizarea stratului de ozon), astfel că mai multe eforturi trebuie depuse pentru a evita eliberarea poluanţilor în atmosferă şi pentru reciclarea lor în procesul de producţie sau utilizarea lor altundeva în cadrul amplasamentului. • În contrast cu apele reziduale, există componenţi ai gazelor reziduale substanţiali – a gazelor reziduale necaptate – ce nu mai pot fi trataţi. Ei trebuie abordaţi de tehnicile de prevenire. Managementul emisiilor fugitive este legat de metodele de detectare, de cuantificare, de selecţia de utilaje, de gospodărire şi de măsurile preventive de întreţinere. • Când un proces de producţie se planifică şi se proiectează, primul obiectiv ar trebui să fie prevenirea evacuarilor de deşeuri în mediu. Alegerea de tehnologii „curate” şi materii prime „curate” ajută la îndeplinirea acestui obiectiv. • Când un sistem de tratare a gazelor reziduale este planificat şi proiectat, aspectul cel mai important este decizia asupra folosirii tehnicilor cu sau fără consum de apă (ex curăţare umedă, biofiltrare, refrigerare prin răcire cu apă), mai ales în regiunile unde apa este o problemă. • Dacă – după cum se întâmplă de obicei – prevenirea completă a deşeurilor nu este practicabilă, pasul următor este minimalizarea, nu numai a volumului de deşeuri, ci şi a efectelor cauzate de substanţele periculoase ce pot fi înlocuite în procesul de producţie. • Dacă toate măsurile de minimalizare sunt luate, pasul următor este controlarea deversărilor inevitabile prin implementarea celui mai eficient sistem de tratare posibil, pentru ca impactul total asupra mediului să fie redus. Alegerea unui asemenea sistem de tratare se bazează pe o evaluare a:

- eficienţei sale în privinţa controlului - nevoii sale de energie - necesităţilor sale de spaţiu - a posibilei generari de ape reziduale sau a gazelor reziduale, de deşeuri obişnuite sau de zgomot - a consumului său de resurse - a costurilor sale - a interferenţei sale cu alte unităţi şi cu problemele de siguranţă - a necesităţilor sale în privinţa întreţinerii.

• Calitatea mediului receptor, în care amplasamentul industrial îşi va deversa deşeurile, ar putea fi în aşa fel încât să necesite cerinţe speciale şi mai stringente asupra calităţii apelor reziduale şi/sau a gazelor reziduale. Planificarea acţionării este doar o parte a managementului de mediu. Următorul şi cel mai important pas este un proces de continuă îmbunătăţire a situaţiei date, adică toate stadiile şi etapele diferite trebuie făcute şi refăcute de mai multe ori de-a lungul timpului. Acest fapt este, de obicei, prevăzut de politica companiei în privinţa problemelor de mediu pentru toate amplasamentele sale şi de legislaţia statului membru.

Page 38: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

6 Waste Water and Waste Gas Treatment

Baza managementului de mediu – sau managementul apelor reziduale şi a gazelor reziduale – aplicat în controlul deşeurilor este evitarea sau cel puţin minimalizarea introducerii de agenţi poluatori în sistemele de tratare finale, agenţi ce nu mai pot fi îndepărtaţi. Oportunităţile pentru introducerea sau pentru aplicarea managementului de mediu sunt diferite pentru uzinele noi şi pentru cele existente. În noile uzine, măsurile preventive de control, măsurile integrate de proces şi/sau de tratare a fluxului de deşeuri din uzină pot fi luate în considerare eficient în etapa de proiectare a instalatiei. Pentru instalatiile existente, retehnologizarea în instalaţiile şi în infrastructura existentă poate implica constrângeri de ordin tehnic şi organizaţional şi la modul general este mult mai scumpă. Însă, abordarea şi principiul – însă nu şi rezultatul – managementului de mediu după cum sunt ele propuse în acest document sunt în esenţă aceleaşi atât pentru instalatiile noi, cât şi pentru cele existente. O descriere detaliată a sistemelor de management al mediului şi instrumentele necesare implementării lor sunt oferite în Capitolul 2.

1.3 Tehnologia de tratare Sursele diferite de emisie (apoase şi/sau gazoase) şi varietatea de agenţi contaminatori şi cantitatea lor fac din implementare să fie un sistem mai mult sau mai puţin complex – în conformitate cu complexitatea producţiei – de tehnici de manevrare (prevenire şi/sau control), bazat pe decizii manageriale, inevitabile pentru operarea unui amplasament de industrie chimică. Un asemenea sistem de manevrare este alcătuit din: • Măsuri integrate de proces, cum ar fi: re-folosirea apei, economisirea apei şi prevenirea poluării • Tratare la finalul proceselor (echipamente individuale şi/sau centrale) Modul de integrare a tipurilor de tehnici de manevrare în domeniul ce este tratat în acest document este ilustrat în Figura 1.1 în ceea ce priveşte apele reziduale şi în Figura 1.2 în ceea ce priveşte gazele reziduale. Barele verticale semnifică limitele acestui BREF orizontal.

Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale Săgeţile din Figura 1.1 simbolizează fluxul de apă reziduală. Această ilustrare, însă, nu sugerează că trebuie sa existe intotdeauna instalatii de pretratare dacă se utilizeaza o instalatie de tratare centrală.

Tehnicile pentru apelereziduale

Masuri integrate de proces

Tratare la finalul proceselor

Individual Central

Tratarfinala

Prtratare

Receptor

Page 39: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 7

W a s t e g a s t e c h n iq u e s

f o r f u g i t iv ea n d d i f fu s ee m is s io n s

f o r d u c te de m is s io n s

C a p t u r e

P r o c e s s -in te g r a t e dm e a s u r e s

E n d - o f - p ip et r e a tm e n t

In d iv id u a lT r e a t m e n t

(w i t h o rw i t h o u t

p r e t r e a t m . )

G r o u pT r e a tm e n t

( w i t h o rw i t h o u t

p r e t r e a tm . )

C e n t r a lT r e a t m e n t

( w i t h o rw i th o u t

p r e t r e a t m . )

S T A C K

Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale Figura 1.2 prezintă faptul că emisiile difuze şi cele fugitive sunt în afara domeniului prezentat în acest document. Când aceste emisii pot fi capturate ele intră în sfera tehnicilor de tratare pentru emisiile captate. 1.3.1 Măsuri integrate in proces Deşi, spunând lucrurilor pe nume, măsurile de proces integrate pentru prevenirea şi diminuarea evacuarilor de poluanti prin intermediul apelor şi gazelor reziduale, fac obiectul de lucru al BREF-ului vertical, însă sunt menţionate în acest document orizontal atâta vreme cât sunt aplicabile în procesele de producţie chimice. Oricum sunt aspecte ale unei practici manageriale bune şi de luat în considerare atunci când se implementează un sistem de management al apelor şi gazelor reziduale în cadrul unui amplasament. Protecţia de mediu avansată trece din ce în ce mai mult de la metodele de tratare la final de proces la masurile de proces integrate – sau de producţie integrate. Masurile integrate de proces sunt sursa îmbunătăţirii semnificante a mediului atât în instalatiile noi, cât şi în cele existente. Intenţia lor este de a reduce – sau chiar de a evita – producerea de reziduuri direct la sursă înainte ca ele sa fie evacuate. Adeseori aceste „îmbunătăţiri de proces” ajută la scăderea costurilor adiţionale în privinţa măsurilor de tratare, precum şi la creşterea eficienţei economice prin creşterea eficienţei producţiei şi/sau prin scăderea consumului de materii prime. Costurile depozitării deseurilor şi limitările tratării la final de proces pot influenţa acest schimb in directia măsurilor de proces integrate. Deşi prevenirea în domeniul deşeurilor, şi astfel şi implementarea măsurilor de proces integrate, devin din ce în ce mai importante, tehnicile de tratare a deşeurilor vor rămâne factori de contribuţie esenţiali în procesul de controlare a emisiilor eliberate în mediu, (în principal atunci când măsurile integrate in proces nu sunt fezabile pentru producţia existenta). O protecţie de mediu integrata in proces, corectă, foloseşte toate tehnicile fizice, chimice, biologice şi inginereşti posibile pentru prevenirea, diminuarea şi reciclarea reziduurilor. Exemple ar fi: • Noi modalităţi de sinteză • Folosirea agenţilor de proces sau de alimentare mai puri sau chiar diferiţi • Folosirea de combustibili mai puri sau de tip diferit • Optimizarea etapelor din cadrul procesului • Îmbunătăţirea tehnologiei instalatiei, a controlului procesului şi etapei de reacţie • Adaptări tehnice la proces • Folosirea îmbunătăţită a catalizatorilor şi/sau a solvenţilor

Pentru emisiile captate

Masuri de proces integrate

Tehnicile gazului rezidual

Pentru emisiile fugitive si difuze

Captate

Tratare la final de proces

Tratare individuala (cu

sau fara pretratare)

Tratare pe grupuri (cu sau fara pretratare)

Tratare centrala (cu sau fara pretratare)

COS

Page 40: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

8 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Reciclarea produselor auxiliare (ex apa de spălare, gaze inerte, solvenţi, catalizatori) • Reciclarea imediata a reziduurilor în timpul procesului • Folosirea reziduurilor ca materii prime pentru alte procese de producţie (integrarea produsului în cadrul şi/sau în afara amplasamentului) • Folosirea reziduurilor pentru generarea de energie Evident că dezvoltarea unor metode complet noi pentru sinteza aplicată în instalatiile existente va rămâne o excepţie – în principal din motive economice – şi se va limita la produse en-gros sau la produse cu valoare economică mare. În practica curentă, protecţia de mediu integrata in producţie va progresa continuu ca o sumă a mai multor îmbunătăţiri individuale rezultate de-a lungul timpului. 1.3.2 Tehnicile la final de proces Tehnicile de la finalul proceselor sunt acele tehnici care tratează fluxul ce apare dintr-o unitate de depozitare sau dintr-o unitate de proces sau dintr-o anumită zonă – sau parte a acestei zone – pentru a-i reduce conţinutul poluant (vezi Fig 1.1 şi Fig 1.2). 1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale De vreme ce măsurile integrate in proces sunt preferate pentru a fi implementate în instalatiile noi construite sau în procesele de producţie datorita limitărilor de ordin economic ca urmare a costurilor ridicate sau a limitărilor de retehnologizare (ex lipsa spaţiului) in cadrul celor existente, industria chimică şi majoritatea altor sectoare industriale apelează la tehnicile de tratare de la finalul procesului pentru a reduce apele reziduale şi poluanţii pe care acestea le transportă. Ele presupun pretratarea sau tratarea finală a apelor reziduale separate, precum şi tratarea centrală a apelor reziduale colectate înainte de a fi evacuate în apa receptoare. Diferitele tehnici de tratare la final de proces şi aplicabilitatea lor în controlul principalilor agenţi contaminanţi din industria chimică sunt prezentate în Tabelul 1.1.

Tehnica TSS BOD COD TOC

COD Refrac-

tar

AOX EOX

N- total

NH4-N (NH3)

PO4-P Metale grele

Fenoli

Ulei

Sedimentare X (X) a (X) j

Flotaţie cu ajutorul aerului

X X b (X) j X

Filtrare X (X) a (X) j

MF/UF (X) c (X) a

Separare petrolieră X X

Precipitare X X

Cristalizare X X

Oxidare chimică X X X

Oxidare umedă prin aer

X X X X

SCWO X X X X

Reducere chimică

Hidroliză chimică

NF/RO X X X X

Adsorbţie X X X X

Page 41: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 9

Tehnica TSS BOD COD TOC

COD Refrac-

tar

AOX EOX

N- total

NH4-N (NH3)

PO4-P Metale grele

Fenoli

Ulei

Schimb de ion (X) d X

Extracţie X X X

Distilare/Rectificare X X X

Evaporare (X) e X

Decopertare (X) f X X

Incinerare X X (X) g X (X) k X X

Anaerobare biologică X (X) h (X) h X l

Aerobare biologică X (X) h X X

Nitrare/Denitrificare X X a doar solid b conţinut organic nedizolvat c dispersat final şi concentrare scăzută d specii organice ionice e conţinut organic ne-volatil f conţinut organic volatil g sunt necesare utilaje de incinerare speciale h doar partea biodegradabilă j compuşi ai metalelor grele nedizolvaţi k transferat în cenuşă sau în apă reziduală ce provine din incinerator l în combinare cu precipitat de sulfat sub formă de sulfură Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare Amplasamentele de producţie a produselor chimice complexe au in mod normal un sistem extins pentru colectarea şi tratarea apei de proces. Există mai multe abordări în domeniul tratării apei reziduale, fiecare având avantajele şi dezavantajele sale, în funcţie de situaţie: • Instalatiile de tratare a apei reziduale descentralizate, tratând efluenţii de apă direct la sursă şi deversându-se într-o apă receptoare (adică, nu există o instalatie centrală de tratare a apei reziduale pe amplasament) • Tratare centralizată a apei reziduale, în mod normal folosindu-se o instalatie de tratare a apei reziduale (WWTP), centrală (principală) • WWTP-ul central, având pretratare în aval a fluxului secundar direct la sursă • Deversare a apei reziduale direct într-un WWTP municipal • Deversare a apei reziduale direct într-un WWTP municipal cu pretratare direct la sursă pe amplasament, ultimele două sub-puncte fiind situaţii speciale ale sub-punctelor precedente (două). Avantajele tratării descentralizate a apei reziduale sau tratării la sursă (sau dezavantajele tratării centralizate a apei reziduale) sunt: • Operatorii multor instalaţii de producţie au o atitudine mai responsabilă faţă de efluenţi în momentul în care sunt făcuţi direct răspunzători pentru calitatea deversărilor proprii de apă reziduală • Mai multă flexibilitate pentru lărgirea domeniului muncii sau în reacţionarea la condiţiile schimbătoare • Instalatiile pentru tratarea direct la sursă sunt executate dupa fiecare caz in parte şi astfel au in mod normal o mai bună performanţă • În contrast cu tratarea centrală biologică, nu exista (sau în cantităţi foarte mici) şlamuri active, în exces, de care să ne debarasăm. • Performanţa tratării realizata de tehnicile non-biologice este independentă de biodegrabilitatea fluxurilor de ape reziduale • Evitarea diluării prin amestecarea diferitelor fluxuri de ape reziduale, în mod normal rezultând într-o eficienţă mai ridicată a tratării, etc.

Page 42: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

10 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Raportul costuri/beneficii poate fi mai mult bun la tratarea fluxurilor secundare decât la tratarea centrală. Tratarea descentralizată a apei reziduale este opţiunea preferată în momentul în care se aşteaptă să apară fluxurile secundare de apă reziduală ce au proprietăţi complet diferite. Principalele avantaje ale utilizării WWTP centralizată (sau dezavantajele instalatiilor de tratare descentralizate) sunt: • Folosirea efectelor sinergice de apele reziduale biodegradabile amestecate, adică efectele care activează degradarea microbiologică a agenţilor contaminanţi speciali în amestec cu alţii (sau chiar diluându-se în alte fluxuri de apă reziduală) dat fiind faptul că fluxul secundar singur are o slabă biodegradabilitate • Folosirea efectelor datorate amestecării, cum ar fi reglarea pH-ului sau a temperaturii • Folosirea mai eficientă a compuşilor chimici (ex agentii nutritivii) şi a utilajelor, astfel reducându-se costurile de operare relative. Apa reziduală ce provine din amplasamentele industriale chimice este de asemenea tratată împreună cu apa reziduală menajera, fie împreună în WWTP-UL menajer sau în instalatii construite special pentru tratarea combinată a apei menajere şi industriale. Tratarea în comun este în mod frecvent organizată astfel încât, din cauza încărcării biologice organice iniţiale şi a tendinţei de a diminua ratele de degradare din apa reziduală diluată, apa reziduală industrială trece printr-o etapă de performanţă ridicată (încărcare ridicată), iar apoi este amestecată cu apa reziduală menajera în a doua etapă biologică (încărcare scăzută). Experienţa a arătat că tratarea în comun a apei reziduale menajere şi a celei provenită din industria chimică nu are – cel puţin la prima aproximare – nici efecte sinergetice, nici antagonistice asupra apei receptoare [cww/tm/82] (un exemplu opus al operării coordonate a unei WWTP menajere şi chimice este descris în Anexa 7.1). Poluantii depozitati sunt, în general, adăugati. Avantajele [cww/tm/82] a unei tratări în comun a apelor reziduale pot fi: • Stabilitatea operaţională a tratării biologice în comun pot fi influenţate favorabil de:

- Îmbunătăţirea condiţiilor nutritive - Optimizarea temperaturii apei reziduale şi prin aceasta a cineticii degradării - Egalizarea încărcării de alimentare, atâta vreme cât liniile de progres zilnice ale celor două fluxuri sunt structurate corespunzător sau se potrivesc una cu alta - Anularea efectelor toxice sau inhibitoare ale constituienţilor apelor reziduale prin scăderea concentraţiilor sub limita critică

• Tratarea în comun a apei reziduale şi exces de şlam activ pot, în situaţii individuale, să realizeze economii în costurile de operare. Dezavantajele pot fi: • Sistemele cu scurgere în comun şi fără recipiente tampon corespunzătoare pentru ploile în exces pot avea de suferit din cauza greutatii hidraulice în cazul apariţiei unei ploi torenţiale care ar putea conduce la o deversare crescută de poluant însoţită de pierderi de bacterii din compartimentul şlamului activ al WWTP-ului central [cww/tm/82] • Performanţă în curăţare scăzută datorată deranjamentelor produse în operaţiunile de producţie care la rândul lor conduc la poluare crescută a apei din cauza tratării insuficiente atât a apei reziduale menajere cât şi industriale [cww/tm/82] • Un număr important de compuşi chimici pot, chiar şi la concentraţii scăzute, se diminueze nitrificarea. Dacă etapa de nitrificare eşuează, ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru recuperare şi pentru a asigura iar suficientă eliminare a azotului. Astfel, pentru minimalizarea riscului tratării în comun a apelor reziduale este importantă studierea şi monitorizarea cu grijă a

Page 43: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 11

fluxurilor de apă reziduală ce provin din cadrul industriei pentru orice factor inhibitor sau disturbator. [cww/tm/82] • Tratarea combinată a fluxurilor de apă reziduală provenite din origini diferite prezintă riscul evitării controlării (câteodată chiar şi a detectării) de catre agenţii contaminatori persistenţi, precum metalele grele si compusi non-biodegradabili, din cauza diluţiei. Aceştia se vor deversa fără a fi degradaţi într-o apă receptoare, se vor adsorbi in şlamul activ sau vor fi stripati în cadrul aerării în atmosferă. Aceasta se va opune obligaţiei de a preveni sau controla aceste substanţe direct la sursă. Acest dezavantaj afectează toate acţiunile de tratare combinată a fluxurilor de ape reziduale. • Tratarea combinată poate avea ca rezultat un şlam prea contaminat pentru a mai putea fi utilizat sau tratat prin, spre exemplu, descompunerea anaerobă. Un alt aspect important al sistemului apelor reziduale este manipularea apei de ploaie şi a apelor de la spalare. In cateva complexe industriale chimice europene este prezent doar un sistem de canalizare, iar apa pluviala, de la spalare, de răcire şi cea de proces sunt colectate la un loc în acest sistem şi direcţionate spre instalatiile de tratare a apelor reziduale. În special în timpul perioadelor de ploi puternice, acest fapt ar putea conduce la deteriorări ale WWTP-ului şi la deversări ridicate. Amplasamentele chimice avansate din punct de vedere tehnic de obicei au un sistem de canalizare separat pentru colectarea apelor pluviale necontaminate şi a apelor de răcire. Detalii sunt oferite în Secţiunea 3.3.4.4. 1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale Tehnicile de tratare a gazelor reziduale se ocupă, în general, cu reducerea: • Materiilor sub formă de particule • Vaporilor substanţelor volatile lichide • Agenţi contaminanţi gazoşi Tratarea gazelor reziduale are loc în mod normal direct la sursă. Foarte rar se pot trata simultan fluxurile diferite de gaze reziduale într-o singură unitate centrală de tratare. Un motiv principal pentru care se întâmplă acest lucru este faptul că unităţile de tratare sunt în mod normal special proiectate pentru un anumit tip de compoziţie de gaz rezidual. Un alt motiv important este atenţia specială ce trebuie acordată eliberării de compuşi toxici şi periculoşi şi a efectului lor asupra peisajului înconjurător precum şi în privinţa siguranţei instalatiei. În industria chimică, datorită caracteristicilor toxice şi/sau periculoase a multor compuşi şi a volumelor mari de substanţe ce trebuie manevrate şi procesate, siguranţa este un element crucial. O selecţie a tehnicilor selectate pe agentul poluant este prezentată în Tabelul 1.2 şi pe rata curgerii fluxului gazului rezidual în Tabelul 1.3 [ambele cww/tm/70].

MirosComponenti organici gazosi sau vaporosi

Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori Particule organice

Particule anorganiceMaterie umeda

Materie uscataTechnica

Recuperarea si reducerea prafului Separator (pre) x x x x

Ciclonare (pre) x x x x

Epurare a prafului umedă (FT) x x x x

Precipitare electrostatică (FT) x x x x (x) (x)

Filtre textile (incl. Filtru ceramic) (FT)

x x x

Filtrare catalitică (FT) x x x x x

Page 44: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

12 Waste Water and Waste Gas Treatment

Miros Componenti organici gazosi sau vaporosi

Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vaporiParticule organice

Particule anorganiceMaterie umeda

Materie uscata Technica

Filtru de praf în două etape (pol) x x x

Filtru absolut (HEAP) (pol) x x x

HEAF (pol) x

Filtru de nor (pre, pol) x (x)

Recuperarea gazului Separare de membrană (pre) x

Condensare (pre) (x) x

Crio-condensare (pre, FT) (x) x (x)

Adsorbţie (FT) x x x

Spalare la umed a gazului (apă) (FT)

(x) (x) (x) (x) x x x

Epurare la umed a gazului (oxidare alcalină) (FT)

(x) (x) (x) (x) x x x

Epurare la umed a gazului (acidă) (FT)

(x) (x) (x) (x) x

Separare de membrană (pre) (x) (x) (x) (x) x x x

Epurarea gazului Biofiltrare(FT) x x x

Bioepurare(FT) x x x

Filtru precolator (Biofiltru) (FT) x x x

Oxidare termică(FT) x x x

Oxidare catalitică(FT) x x

Evazare (flaring) (FT) x x

Tratarea gazului de combustie Injectare la uscat alcalină (FT) x

Injectare semi-uscată alcalină (FT) x

Injectare udă cu apă de var (FT) x

SNCR (FT) x

SCR (FT) x (x)

X = utilizare principală (X) = utilizare secundară (pre): în principal ca uzină de pretratare (FT): tehnică de tratare folosită ca tehnică de tratare finală (pol): în principal ca tehnică de finisare după ce au fost utilizate tehnicile standard

Tabelul 1.2: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Poluantul ce trebuie îndepărtat Technica 100

[Nm3/h] 1000

[Nm3/h] 10000

[Nm3/h] 100000 [Nm3/h]

Recuperarea şi reducerea prafului Separator x x xx xx

Filtru ciclon x xx xx x

Spalare a prafului la umed x xx xx

Electro-Filtru x x

Filtru textil x x xx xx

Filtru ceramic xx x x

Page 45: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 13

Technica 100 [Nm3/h]

1000 [Nm3/h]

10000 [Nm3/h]

100000 [Nm3/h]

Filtrare catalitică x x x

Filtru de praf în două etape x x

Filtru absolut (HEAP) x x

HEAF xx xx x

Filtru de vapori x xx xx

Recuperarea gazului Filtrare prin membrană

Condensare x x xx x

Crio-condensare x x

Adsorbţie x xx xx x

Spalarea gazului la umed (apă) x x xx xx

Spalarea gazului la umed (alcalină) x x xx xx

Spalarea gazului la umed (oxidare alcalină) x x xx x

Spalarea gazului la umed (acidă) x x xx xx

Epurarea gazului Biofiltrare x xx xx xx

Bio-spalare x x x x

Filtru precolator (Biofiltru) x x x x

Oxidare termică x xx

Oxidare catalitică x xx

Tratarea gazului de ardere Injectare la uscat alcalină xx x

Injectare semi-uscată alcalină x xx

Injectare udă cu apă de var x x x

SNCR x x x x

SCR x xx xx

X = utilizare XX = cele mai întâlnite utilizări

Tabelul 1.3: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Rata de curgere a Fluxului de gaz rezidual 1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale şi

a gazelor reziduale şi Interdependenţa lor Deşi, în general, sistemele de tratare a apei reziduale reduc emisiile cedate in apă, operarea acestor sisteme are propriul efect asupra mediului. Deosebit de relevante în privinţa emisiilor de aer din tratarea apei reziduale sunt acele fluxuri de apă care sunt poluate cu compuşi organici volatili (VOC) sau compuşi anorganici volatili (de exemplu: amoniac, hidrogen sulfurat sau acid clorhidric). În momentul în care aceste fluxuri de apă se află în conexiune cu atmosfera, emisiile (mirositoare) ale acestora pot apărea. O atenţie specială trebuie acordată aerării bazinelor de tratare biologică a apei reziduale, operaţiunilor de agitare, rezervoarelor tampon deschise, rezervoarelor de decantare şi unităţilor de absorbţie a apei reziduale. În toate aceste cazuri, emisiile de poluanţi pot fi trecute din compartimentul ce conţine apă în aer. Astfel că este nevoie de un tratament adiţional al gazelor reziduale. Emisiile în aer pot şi ele să evolueze din amestecarea fluxurilor de apă ce au diferite temperaturi sau din adăugarea de acizi sau de alcali pentru reglarea pH-ului. Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a apei reziduale asupra sectoarelor de mediu este rezumată pe scurt în Tabelul 1.4 [cww/tm/84].

Page 46: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

14 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sectorul de mediu Emisia/efectul potenţial Aer • Evaporare / Formare de miros (exemplu: H2S, NH3, mercaptani,

etc.) • Formare de aerosoli • Curent de aer purtător de micro-organisme provenind de la instalatia de tratare • Emisii VOC (evaporate sau prelevate din apă) • Dacă este generat biogaz şi nu este folosit drept combustibil pentru furnizare de energie, este în mod normal ars, având ca rezultat apariţia de emisii în aer

Apă • În principiu, reducere semnificativă de emisii de apă • Când este tratată apa pluviala odată cu apa de proces, sistemul de tratare ar putea să fie supra-incarcat în cazul unei ploi torenţiale care la rândul său poate provoca emisii poluatoare adiţionale din cauza faptului că sistemul de tratare nu poate funcţiona corect

Deşeuri • Şlamul din tratarea apei reziduale şi soluţiile de epurare Altele • WWTP-ul central consumă energie. În unele cazuri, biogazul este

generat şi poate fi utilizat ca sursă de energie.

Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale Alte puncte relevente de interes sunt consumul de energie şi generarea de şlam în timpul aplicării tehnicilor de tratarea a apei reziduale. Generarea şi manevrarea şlamului (de exemplu: deshidratarea, incinerarea) consumă o mare parte din necesarul de energie şi sunt responsabile de o parte importantă din impactul asupra mediului avut de WWTP. Pe de altă parte, există sisteme de tratare care să aibă o balanţă a energiei benefică. De exemplu, în unităţile de tratare a apei reziduale biologice, gazul generat de tratare (biogazul) poate fi utilizat drept combustibil. Altfel, el ar trebui ars cauzând emisii netratate în aer. Ceea ce s-a spus despre sistemele de tratare a apei reziduale în paragrafele precedente este de asemenea valid şi pentru tehnologiile de tratare a gazelor reziduale. Impacturile lor relevante asupra mediului sunt emisii în aer şi apă. Procedurile de spalare la umed, de exemplu, implică tratarea apei reziduale într-o etapă de tratare ulterioară. Oxidarea gazelor reziduale produce un flux de gaz ce conţine agenţi contaminanţi gazoşi ce nu sunt prezenţi initial, care ar putea să necesite o tratare ulterioară. La fel ca şi în tratarea apelor reziduale, şi în tratarea gazelor reziduale se consumă apă şi energie, apa fiind o problemă esenţială în conditii climatice speciale. Acest fapt este rezumat pe scurt în Tabelul 1.5.

Sectorul de mediu Emisia/efectul potenţial Aer • În principiu (şi în principal), reducere semnificanta a emisiilor

contaminante • Înlocuirea VOC (compuşi organici volatili) cu agenţi contaminanţi sub formă de gaze, cum ar fi: oxizi de carbon, derivaţi halogenaţi, bioxid de sulf, oxizi de azot, dioxini, în cazul oxidării termice/catalitice • Emisii rezultate din arderi

Apă • Procese de adsorbţie/epurare transferă agenţii contaminanţi din sectorul aer în sectorul apă • Unele procese de tratare necesită apă în exces (ex epurare, condensarea apei)

Deşeu • Şlam provenit din tratarea secundară a apei reziduale rezultate din tratarea gazelor reziduale • Reziduuri provenite din instalatiile de tratare a gazelor reziduale (ex solide separate, lichid condensat nereciclat, adsorbant consumat,

Page 47: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 1

Waste Water and Waste Gas Treatment 15

Sectorul de mediu Emisia/efectul potenţial catalizator consumat)

Altele • Instalatiile de tratare a gazelor reziduale consumă în mod normal energie.

Tabelul 1.5: Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale În plus faţă de oxidările prin ardere şi cea termică/catalitică, un număr mare de unităţi pentru siguranţă şi pentru mediu se pot regăsi în industria chimică. Scopul principal al acestor unitati este reducerea impactului asupra mediului sau creşterea siguranţei operării instalatiilor. Instalatiile variază în mărime de la unităţi ce iau simple măsuri la unităţi de tratare complexe. În general, efectele generale ale instalatiilor de mediu şi de siguranţă ar trebui să fie benefice (pozitive). Acesta fiind motivul principal al înfiinţării lor. Oricum, din cauza legilor fundamentale conservatoare , majoritatea tehnologiilor de tratare pot avea, în plus faţă de posibilităţile lor de epurare, impacturi negative asupra mediului. Exemple ale acestor efecte ar putea fi: deşeurile generate de filtre, apele reziduale generate de spalatoare şi consumul ridicat de energie al sistemelor de tratare. Este greu să se indice punctul în care efectele pozitive depăşesc pe cele negative ale măsurilor de tratare luate, de vreme ce acestea sunt puternic influenţate de condiţiile locale. În mod empiric se poate spune că siguranţa şi calitatea mediului locale trebuie să aibă prioritate. Mai mult, în general se consideră că este de preferat ca poluatorii să fie în starea cea mai concentrată şi mai controlabilă. Acest fapt oferind cele mai bune oportunităţi de reciclare, tratare ulterioară şi depozitarea controlată. Pentru a rezuma, tratarea apelor reziduale şi a gazelor reziduale, în plus faţă de impacturile lor individuale asupra mediului, se afectează reciproc una pe alta în mai multe moduri: • multe tehnici de tratare a apei reziduale au ca rezultat emisii de gaze care trebuie canalizate spre instalatiile de tratare, adeseori presupunând etape de construcţie complexe • tehnologiile de tratare a gazelor reziduale au ca rezultat eliberări gazoase şi/sau apoase care necesită tratare ulterioară a apelor reziduale şi/sau gazelor reziduale rezultate. Fiecare aspect (eliberările gazoase de la instalatiile de tratare a gazelor reziduale sau cele apoase de la instalatiile de tratare a apelor reziduale) poate influenţa în mod normal instalatiile existente situate in continuare, deşi în majoritatea cazurilor ele conduc spre o mica încărcare. Exemple contrare ar fi spalarea la umed a gazelor de ardere sau striparea materialului volatil în cadrul WWTP.

Page 48: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 49: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 17

2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE Capitolul 2 adaugă mai multe detalii descrierii generale făcute în Capitulul 1 şi descrie managementul apelor reziduale şi a gazelor reziduale în contextul IPPC-ului. Se subliniază semnificaţia managementului în atingerea unui nivel ridicat de protecţie a mediului, luat ca un întreg, cand se exploateaza un amplasament sau o instalatie chimică. Unde este posibil, abordarea comună în privinţa emisiilor de gaze şi apa este menţinută; referinţe de mediu apar doar atunci când sunt implicate strategiile si instrumentele specifice mediilor. Acest capitol descrie managementul de mediu ca fiind inter-relaţionarea dintre sistemul managerial şi instrumentele de management şi nu se rezumă doar la problemele privind apele şi gazele reziduale, ci şi la cerinţele IPPC-ului. Altfel nu ar indeplini obiectivul referitor la o abordare integrata. Implementarea unui sistem de management al mediului într-un anumit amplasament depinde de impactul avut asupra mediului de către activităţile desfăşurate acolo şi trebuie să ia în considerare situaţia specifică de mediu de la amplasamentul respectiv şi din jurul său. Acest capitol prezintă programul general şi instrumentele relevante pentru implementarea unui sistem de management al mediului valid pentru amplasamentele chimice. 2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS) După cum s-a menţionat pe scurt în Capitolul 1, importanţa managementului mediului, deseori referindu-se la acesta ca managementul „Sănătăţii, Siguranţei şi a Mediului” (HSE), nu poate fi supraestimat. Acesta are multe avantaje ca: • Înţelegere îmbunătăţită în privinţa aspectelor de mediu ale companiei • Bazele luării deciziilor se îmbunătăţesc • Motivarea personalului îmbunătăţită • Oportunităţi adiţionale pentru reducerea costurilor de operare şi îmbunătăţirea calităţii produsului • Îmbunătăţirea performanţei de mediu • Îmbunătăţirea imaginii companiei • Reduce responsabilitatea, costurile cu asigurările, ne-conformitatea • Creşte gradul de atractivitate pentru angajaţi, clienţi şi investitori • Îmbunătăţeşte relaţia cu autorităţile şi cu grupările de mediu În general un EMS este alcătuit dintr-o repetare de aspecte strategice, după cum este prezentat în Figura 2.1 [cww/tm/132]. Aceste aspecte sunt [cww/tm/132]: • Politica de mediu, care semnifică o declaraţie publică – aprobată şi avizată de poziţiile cele mai înalte din management – în care se enunţă intenţiile, principiile de acţiune şi obiectivele care guvernează managementul companiei în privinaţ mediului • Organizare şi structură pentru implementarea politicii de mediu a companiei • Registru cuprinzator al legislaţiei aplicabile şi a standardelor companiei • Prelevare de probe regulată şi program de monitorizare pentru strangerea datelor în registre • Stabilirea unui program de mediu individual al amplasamentului, pe baza obiectivelor globale şi pe termen lung stabilite la cel mai mare nivel abordabil, alături de datele preluate din registrele de evidenţă a efectelor asupra mediului • Auditul de mediu • Revizuirea şi evaluarea regulată a eficienţei şi corectitudinii unui EMS, rezultatul având

influenţă asupra politicii de mediu, astfel încheindu-se ciclul şi reluându-se ia.

Page 50: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

18 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) Acest „ciclu” semnifică faptul că EMS-ul nu este un proces într-un singur ciclu ci o modalitate iterativă (repetabilă) de optimizare a situaţiei de mediu sau a atitudinii unei companii sau a unui amplasament în care se desfăşoară activităţi industriale. Standardele acceptate pentru un EMS sunt: • ISO 9001 / 14001 (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) • EMAS (Comisia Europeană, Hotărârea Consiliului 761/2001 – Eco-Management şi Schema de Audit), care au asimilat cerinţele ISO 14001 • Îngrijire Responsabilă (Responsible Care®) – Industria Chimică • Carta Afacerilor ICC pentru Dezvoltare durabilă (Camera de Comerţ Internaţională-ICC) • Ghidurile pentru protecţia Mediului CEFIC (Consiliul European de Industrie Chimică) Nu face parte din domeniul prezentat în acest document să ofere o prezentare detaliată a întregului EMS pentru un amplasament chimic, iar de aceea, termenul „EMS” se limitează la implicarea sa în managementul apelor şi gazelor reziduale în contextul problemelor ridicate de IPPC. EMS-ul este un aspect excelent de îmbunătăţire a performanţei de mediu integrate a unui amplasament industrial. El oferă managementului unei companii posibilitatea: • să câştige înţelegere în privinţa mecanismelor de generare a poluării din procesele de producţie • să adopte hotărâri echilibrate în ceea ce priveşte măsurile de mediu • să evite adoptarea de soluţii temporare şi de inverstiţii ne-returnabile • să se comporte în mod corespunzător şi pro-activ în ceea ce priveşte noutăţile apărute în domeniul mediului În mod normal EMS-ul urmează o startegie a unui proces ciclic:

Politică

Organizaţie

Standarde

Monitorizare

EMS

Revizuiri

Programe

Audite

Page 51: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 19

• Analizarea sau caracterizrea / evaluarea poluării proceselor de fabricaţie pentru a înţelege modul în care poluarea este generată, folosind instrumente ce sunt detaliate în Secţiunea 2.2.1. • Identificarea posibilităţii de reducere a poluării prin adoptarea următoarelor măsuri:

- Luarea în considerare a impactului asupra mediului în momentul planificării deschiderii unor noi linii de producţie sau a măririi capacităţii liniilor existente de producţie - Re-gândirea şi re-proiectarea technologiei de prelucrare, ex: adoptarea unei tehnologii de prelucrare mai curate, materii prime mai curate şi/sau utilaje de producţie îmbunătăţite - Măsuri de prevenţie integrate in proces - Posibilităţi de reciclare şi de recuperare a conţinutului de deşeuri - Opţiuni pentru îmbunătăţirea captarii şi controlului emisiilor, ex: optimizarea eliberărilor prin pretratare - Măsuri la finalul proceselor - Evaluări în privinaţa tratărilor la final de proces centralizate sau descentralizate

• Evaluarea celor mai eficiente opţiuni, luând în considerare: - Beneficiile şi impactele de mediu, cum ar fi: eficienţa generală în ceea ce priveşte eliminarea generala, echilibrul general al efectelor inter-media - Fezabilitate tehnică, organizaţională sau financiară - Constrângeri si optiuni specifice amplasamentului (cum ar fi cerinţele de spaţiu vs. limitările de spaţiu existente, calitatea mediului receptor) - Problemele ce privesc siguranţa - Resursele necesare şi utilităţile

• Atingerea scopului şi monitorizarea realizarii acestuia în conformitate cu un plan de acţiune, care conţine aspecte de tipul:

- Programul acţiunilor - Responsabilitatea acţiunii - Datele ce trebuie evaluate - Metoda de monitorizare şi frecvenţa - Ghidurile pe care se bazează procesul de monitorizare şi de evaluare şi care este urmat de evaluarea rezultatelor.

Ciclul este ilustrat în figura 2.2. Evaluarea re-incepe întregul ciclu de vreme ce, după cum a fost menţionat mai sus, EMS-ul este un proces iterativ.

Pollutioncharacterisationand evaluation

Assessmentof mosteffectiveoptions

Execution,monitoring

and evaluation

Identification ofoptions for

improvement

Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament

Caracterizarea şi evaluarea poluării

Execuţie, monitorizare şi

evaluare

Identificarea opţiunilor de îmbunătăţire

Evaluarea celor mai eficiente

opţiuni

Page 52: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

20 Waste Water and Waste Gas Treatment

Parte din EMS este evaluarea impactului de mediu în etapele primare ale proiectării dezvoltării procesului de producţie şi/sau a noilor activităţi. Trebuie decis în privinţa (folosind ciclul din figura 2.2): • Care este – sau ar putea fi – impactul lor? • Ce se va întâmpla cu deşeurile? • Pot fi ele tratate în instalatiile existente? • Sunt toxice (acut toxice) ele în ceea ce priveşte mediul receptor sau instalatiile de tratare existente? • Pot fi – sau trebui să fie – evitate? Aplicarea unui EMS este o procedură complexă din cauză că ciclul din figura 2.2 trebuie urmat pentru fiecare dintre unităţile de preparare individuale de toate aspectele de mediu relevante în conformitate cu rezultatele obţinute în cadrul amplasamentului. Figura 2.3 prezintă o impresie a acestei prezentări complexe, nimic altceva decât unele dintre aspectele de mediu principale, o strategie de tratare a poluării orientată pe uzină, şi două unităţi individuale sunt incluse. Etapele 1 şi 4 corespund celor din Figura 2.2.

Individual processunit 1

Individual processunit 2

Characterisationof off-gas

Characterisationof WW

Characterisationof waste

Characterisationof WW

Characterisationof off-gas

Preventiveapproach &

identify options

Preventiveapproach &

identify options

Preventiveapproach &

identify options

Preventiveapproach &

identify options

First step

Identify off-gastreatment

opportunities

Identify wastetreatment

opportunities

Identify WWtreatment

opportunities

Identify off-gastreatment

opportunities

Second step

Assessment of off-gas treatment

scenarios

Assessment of WWtreatment scenarios

Assessment ofwaste treatment

scenarios

Third step

Evaluation

Fourth step

Step 1

Preventiveapproach &

identify options

Identify WWtreatment

opportunities

Characterisationof Waste

Preventiveapproach &

identify options

Identify wastetreatment

opportunities

etc.

Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului

Unitatea individuală de procesare numărul 1

Pasul 2

Pasul 3

Unitatea individuală de procesare numărul 2

Pasul 1

Caracterizarea apei reziduale

Caracterizarea gazului

Caracterizarea deşeurilor

Caracterizarea apei reziduale

Caracterizarea gazului rezidual

Caracterizarea deşeurilor l

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Abordare preventivă şi identificarea

opţiunilor

Identificarea oportunităţilor de

tratare a apei reziduale

Identificarea oportunităţilor de tratare a gazului

rezidual

Identificarea oportunităţilor de

tratare a deseurilor

Identificarea oportunităţilor de

tratare a apei reziduale

Identificarea oportunităţilor de tratare a gazului

rezidual

Identificarea oportunităţilor de

tratare a deseurilor

Evaluarea scenariilor elaborate în privinţa tratării apei reziduale

Evaluarea scenariilor elaborate pt.tratarea

gazelor evacuate

Evaluarea scenariilor elaborate în privinţa

tratării deseurilor

EvaluarePasul 1

Pasul 4

Page 53: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 21

EMS-ul este dus la îndeplinire cu ajutorul rationamentului expertilor sprijinit de instrumentariul managerial. Tipuri diferite de instrumente sunt explicate în Secţiunea 2.2. 2.2 Instrumente manageriale

Pentru a aplica un EMS în jurul ciclului de aspecte strategice (vezi Figura 2.1) sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente (manageriale şi tehnice). Ele pot fi categorizate cu aproximaţie după cum urmează:

• Instrumente de inventariere, ce oferă informaţii în privinţa locaţiei, producţiei,

circumstanţelor de mediu, emisiilor, etc. care aparţin de amplasament şi astfel ajutând la detectarea emisiilor ce pot fi prevenite sau pot fi reduse

• Instrumente operaţionale, care ajută în deciderea în privinţa planificării, proiectării, instalării, operării şi îmbunătăţirii prevenirii poluării uzinelor de tratare

• Instrumente strategice, ce se ocupă de organizarea şi operarea manevrărilor emisiilor din întregul amplasament de industrie chimică într-o manieră integrată

• Instrumente de siguranţă şi pentru situaţiile de urgenţă, necesare pentru adaptarea la cazurile neaşteptate.

2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere

Pentru operarea unui amplasament industrial în conformitate cu un EMS bun este esenţial să deţinem informaţie detaliată şi transparentă în privinţa:

Amplasamentul şi circumstanţele sale de mediu Procesele de producţie Caracteristicile poluanţilor ce ţin de procesele de producţie individuale Caracteristicile fluxurilor emise Situaţia la nivel local

Fără aceste informaţii nu este posibil să se dezvolte o strategie coerentă, eficientă şi profitabilă. Deşi, adeseori este imposibil să cuantificăm emisiile fiecărui agent contaminant prezent în fiecare flux emis, o cale de reducere a parametrilor necesari poate fi în mod normal descoperită (ex numărul de măsurători) fără o pierdere relevantă de informaţie. 2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului

Un inventar al amplasamentului este alcătuit din:

• Localizarea (hartă, schiţă) • Climat, caracteristici geografice, calitatea solului şi a apelor subterane, vecinătatea, apa

receptoare • Mărimea amplasamentului (suprafaţa totală, zona construită, zona drenată, zona

acoperită) • Număr de angajaţi • Unităţi de producţie • Lista uzinelor de producţie cuprinzând, pentru fiecare, date în privinţa:

- Clasificarea instalatiilor de producţie conform Directivei, Anexei I,4. Industrie Chimică, 4.1 – 4.6

Page 54: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

22 Waste Water and Waste Gas Treatment

- Datele tipice pentru producţia instalatiei Informaţie în privinţa proceselor de producţie, pentru fiecare proces oferindu-se:

- O scurtă descriere - O schemă(e) simplificată care să cuprindă sursele de fluxuri de reziduuri - Detalii în privinţa reacţiilor chimice (reacţii principale şi secundare) şi în privinţa operaţiunilor de ajutorare a acestora - Informaţii în privinţa materiilor de operare, produselor intermediare şi finale - Modul de operare (funcţionare) (procese de producţie continue sau grupate sau operaţiuni de tip campanie) - Situaţii potenţiale de urgenţă (deversări, scurgeri)

• Sistemul de canalizare (canale, WWTP, drenajul apei pluviale). 2.2.1.2 Înregistrarea sau Inventarierea Fluxului Compilarea datelor de bază relevante în privinţa compoziţiei şi cantităţii de apă reziduală şi de gaze reziduale – fiecare individual – este făcută în cadrul unui registru sau inventar al fluxului respectiv (registru al apei reziduale, registru al gazelor reziduale). Fluxurile emise sunt listate în funcţie de sursa lor, adică procesele de producţie din care apar. Acest fapt este un element-cheie în ceea ce înseamnă evaluarea gradului de contaminare şi a naturii agenţilor contaminanţi, precum şi posibilităţile existente de reducere direct la sursă. Sursele de apă reziduală sunt listate în Secţiunea 1.1.1., cele de gaze reziduale în Secţiunea 1.1.2.

Un registru de flux este alcătuit din: Informaţii în privinţa procesului de producţie chimică, cum ar fi:

- Formula reacţiei chimice, incluzând compuşii iniţiali, produşii şi produşii secundari

- Schema simplificată a fluxului tehnologic ale unităţii de producţie corespunzătoare, prezentând: reactorul, izolarea produsului şi al activitatii şi prezentând originea exactă a aporturilor avute de diferitele emisii

Informaţii în privinţa fluxurilor emise, cum ar fi în privinţa: - Componentelor şi a variabilităţii lor - Datelor relevante în privinţa concentraţiei şi încărcării componentelor

semnificative şi a valabilităţii lor (incluzând metoda de monitorizare şi frecvenţa)

- Rata fluxului şi variabilitatea ei (ex doza de impulsuri, fluxul continuu sau discontinuu)

- Temperatura - pH-ul (apei reziduale) - Conductivitatea (apei reziduale) - Inflamabilitatea (gazului rezidual) - Limitele explozibile (limita inferioară a exploziei LEL, şi limita

superioară a exploziei HEL) - Reactivitatea (gazului rezidual) - Agenţii contaminanţi relevanţi şi/sau parametrii relevanţi, de tipul:

COD/TOC, NH4+, NO3

- şi NO2-N, fosfor, metale grele, hidrocarburi

halogenate, poluanţi organici persistenţi (POP) –când este aşteptată apariţia lor – şi toxicitatea din apa reziduală

Clor, brom, fluor, acid clorhidric, oxizi de sulf (SOx), hidrogen sulfurat, mercaptani, monoxid de carbon, oxizii de azot (NOx), materii sub formă de particule, metale grele şi compuşii lor, compuşi organici volatili (VOC) din gazele reziduale

- Date în privinţa biodegradabilităţii (pentru apa reziduală), cum ar fi:

Page 55: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 23

Concentraţii – BOD Rezultatele obţinute din Testul Zahn-Wellens modificat Încărcările refractare COD/TOC Potentialul inhibator de denitrificare

- Prezenţa altor substanţe (pentru gazele reziduale) care ar putea avea un impact asupra sistemului de tratare sau ar putea fi subiecte de discuţie în privinţa siguranţei, cum ar fi: oxigen, azot, vapori de apă, praf.

Scopul unui inventar al fluxului este identificarea celor mai relevante (importante) surse de emisii (pentru fiecare tip de mediu, apă reziduală sau gaz rezidual) şi pentru permite o prioritizare a etapelor de reducere a emisiilor. În general, această operaţiune are patru etape:

• Listarea surselor • Evaluarea cauzelor emisiilor provenite de la fiecare sursă • Cuantificarea cantităţii de emisii provenite de la fiecare sursă • Validarea rezultatelor cu ajutorul unui bilanţ al materialelor

O clasificare corectă a fluxurilor distincte secundare (adică, individual pentru apele reziduale şi pentru gazele reziduale), corespunzător cu caracteristicile şi încărcarea agenţilor contaminanţi, este o parte hotărâtoare în ceea ce priveşte inventarul şi o bază atractivă pentru identificarea potenţialului ulterior de reducere a eliberărilor (vezi Secţiunea 2.2.1.3.), fluxurile respective care se situează în fruntea clasificării respective devenind principalii candidaţi pentru metoda de reducere a emisiilor cea mai eficientă. În cadrul amplasamentelor chimice, măsurile aplicate pentru reducerea emisiilor sunt cel mai bine înţelese pentru acele procese chimice unde un raport optim al beneficiilor faţă de costurile de mediu ar putea fi atins. Pentru instalaţiile existente, ar putea fi tolerate rate de eliminare non-optime în privinţa fluxurilor emise minore ce nu conţin o încărcare semnificativă, atunci când eforturile se concentrează pe fluxurile cu încărcare semnificativă şi, astfel, reducând emisiile generale şi impactul asupra mediului.

2.2.1.2.1 Evaluarea întregului efluent (WEA)

Deversările efluenţilor au fost foarte mult evaluate şi reglementate pe baza

proprietăţilor fizice şi chimice, cum ar fi COD, BOD, TSS pH-ul şi concentraţiile specifice ale substanţelor periculoase. Aceste proprietăţi furnizează o bază corespunzătoare în ceea ce înseamnă controlarea efluenţilor ce conţin agenţi contaminaţi relativi puţini şi bine conturaţi ce au proprietăţi toxicologice bine definite şi înţelese. Însă, oricum, este dificil câteodată de evaluat semnificaţia de mediu a efluenţilor variabili şi complecşi, evaluare făcută pe baza compoziţiei şi proprietăţilor fizico-chimice.

Evaluarea întregului efluent reprezintă o metodologie elaborată pentru a evalua fluxurile complexe de apă reziduală şi este adiţională faţă de folosirea parametrilor surogat sau sumă de tipul COD, AOX şi EOX. Scopul este evaluarea caracterului posibil periculos al efluenţilor ce ar fi insuficient controlat atunci când se bazează doar pe indicaţiile chimice furnizate de acei parametri sumă sau de limitele elaborate pe compuşi chimici individuali. Evaluarea întregului efluent furnizează o modalitate de evaluare adiţională sau poate chiar mult mai directă a impactului potenţial al efluenţilor asupra mediului acvatic şi este probabil că va juca un rol important în regularea deversărilor, suplimentând sau poate înlocuind măsurile tradiţionale luate în privinţa calităţii efluenţilor în cadrul monitorizării mediului şi evaluării riscurilor. Cooperarea şi înţelegerea reciprocă între regulatorul şi deversorul respectiv va fi esenţială pentru asigurarea controlului corespunzător şi potrivit al deversărilor efluenţilor complecşi.

Page 56: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

24 Waste Water and Waste Gas Treatment

Metodele de testare biologică, metodele de bioevaluare, sunt folosite pentru evaluarea toxicităţii întregului efluent, ex bioevaluarea la peşti, alge, bacterii şi crustacee. Avantajul lor faţă de analizele chimice efectuate asupra unei singure substanţe este acela că proprietăţile toxice ale probelor de apă sunt determinate într-o manieră integrată şi efectele interactive, ce pot apărea în prezenţa câtorva poluanţi, sunt datorate integral acestora. Cu ajutorul metodelor de testare biologice se poate determina semnificaţia de mediu a efluenţilor complecşi. Aceste metode sunt de obicei mai rapide şi mai ieftine decât caracterizarea chimică vastă şi, astfel, simplificând regulile. Ele acoperă o gamă de substanţe şi produc rezultate ce pot fi interpretate destul de uşor. În plus, permit obţinerea unor concluzii ce trebuie trase în privinţa eficienţei uzinelor de tratare a apelor reziduale în eliminarea substanţelor toxice.

Alegerea făcută pentru metodele de bioevaluare şi alegerea designului experimental depind de aplicaţie, adică dacă rezultatele trebuie folosite pentru evaluarea pericolelor, monitorizare sau pentru concordanţă. Metodele de bioevaluare pentru diferite metode vor avea cerinţe diferite.

Există foarte multă experienţă în ceea ce priveşte măsurarea toxicităţii acute şi sunt două proceduri utilizate în mod bişnuit pentru evaluarea datelor toxicităţii: • Abordarea ECx/LCx ce foloseşte date statistice analizează acolo unde sunt necesare cel puţin cinci perechi de date ale concentraţiei/răspunsului, între 0% şi 100% procent de răspuns. • Abordarea LID (Diluţia ineficientă inferioară) care are ca rezultat diluarea fluxului de apă reziduală original până în momentul în care nu mai sunt observate efecte, adică echivalentul a 1/NOEC. Nu are nevoie de o relaţionare concentraţie/răspuns şi astfel procedura de testare a întregului este simplă, însă nu sunt disponibile evaluări statistice şi limite ale siguranţei. Evaluarea întregului efluent (WEA) furnizează informaţii asupra efluenţilor prin utilizarea unei game de metode chimice, fizice şi/sau biologice prin care le examinează potenţialul de producere a efectelor biologice. Metodologia WEA este concentrată pe determinarea posibilelor efecte adverse ale efluenţilor şi se ocupă în principal de aceeaşi parametrii de efect care sunt utilizaţi într-o abordare orientată pe substanţă:

• Toxicitatea acută • Mutagenitatea sau (preferabil) genotoxicitatea • Toxicitatea cronică • Bioacumularea • Persistenţa sau (bio)degradabilitatea

Compuşii chimici care sunt persistenţi (P), toxici (T) şi/sau predispuşi la bioacumulare (B) sunt de interes special în ceea ce priveşte mediul acvatic. Abordarea orientată pe compuşii chimici se concentrează pe măsurarea substanţelor periculoase care au fost selectate şi li s-a determinat prioritabilitatea folosind criteriul P-T-B. Un program WEA bine alcătuit poate furniza management de mediu care să conţină măsuri integrate în privinţa efluenţilor complecşi. Avantajele folosirii parametrilor cu efect biologic sunt:

• WEA ia în considerare toţi compuşii apelor reziduale fără a ţine seama de provenienţa lor şi detectabilitatea lor prin analiză chimică. Compuşii nu trebuie identificaţi neapărat. Produsele secundare şi metaboliţii sunt de asemenea evaluaţi.

• Efectele toxice asupra organismelor acvatice sunt afişate direct; efectele combinate sunt luate de asemenea în considerare.

• Sursele de efluenţi periculoşi (etapele de producţie şi punctele „fierbinţi”) din interiorul zonelor industriale pot fi identificate în multe cazuri (reurmărire) efortul necesar aplicării de teste în cadrul WEA este comparabil cu aplicarea unei analize asupra unei singure substanţe dintr-un efluent complex.

Avantajele menţionate mai sus sunt avantaje mai mult sau mai puţin ştiinţifice, însă WEA poate să aplice şi practici de producţie curente:

• O combinare de măsurători directe şi indirecte a unei game de efecte potenţiale poate fi utilizată de către managementul mediului, în special

Page 57: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 25

când efluenţii conţinând substanţe ce sunt slab cunoscute faţă de persistenţa lor în acei efluenţi, bioacumularea şi toxicitatea lor.

• Având în vedere că rezultatele toxicităţii pot fi aplicate uşor, ex în calculele diluţiei, în bioacumulare şi în persistenţa din cadrul unui efluent, ele însele nu sunt elocvente pentru efectele produse, ci mai degrabă sunt legate de o evaluare a expunerii cronice.

• Furnizează informaţii în privinţa riscurilor potenţiale ale mediului, aducând informaţii anticipate operatorilor şi reglementatorilor.

• Folosind tehnici specifice, poate fi utilizată pentru identificarea componentelor periculoase din efluenţi şi ajutarea operaţiunilor pentru a reduce deversarea acestor tipuri de componente

Aplicarea WEA înfruntă greutăţi provocate de comunitatea ştiinţifică. Incluzând:

• concentrare continuă pe componenta toxicitate a P-T-B – ului în combinare cu o lipsă a unui acord în ceea ce priveşte testele standardizate pentru bioacumulări şi pe persistenţă.

• WEA însuşi, în general, nu ia în considerare protecţia sedimentelor şi căile de expunere a lanţului trofic, care, oricum, pot fi examinate într-un proces vast de evaluare a riscului.

• Este importantă comunicarea rezultatelor testării WEA în contextul prelevării de probe spaţiale şi temporale din efluent, aplicarea de metode, elaborarea presupunerilor şi aplicarea analizei statistice la datele deţinute. Este necesară aplicarea de standarde internaţionale şi acorduri ulterioare asupra unor asemenea probleme.

În general, WEA poate fi utilizat ca un instrument în cadrul unui EMS pentru a oferi informaţii în privinţa caracteristicilor unui efluent. După cum a fost notat în Secţiunea 2.2.1, este aproape imposibil să cuantifici emisiile fiecărui agent contaminator prezent în fluxul efluentului. Oricum, un program WEA bine alcătuit poate furniza operatorilor măsurări integrate a calităţii efluentului. WEA poate fi una din măsurătorile utilizate într-un registru al fluxului efluentului după cum a fost descris în Secţiunea 2.2.1.2.

Aplicaţii posibile ale WEA includ: • Reglementări sau ghidări în privinţa toxicităţii efluenţilor. • Unele jurisdicţii specifică criteriul numeric al toxicităţii în permisele pentru

deversare, în timp ce altele folosesc datele toxicităţii ca un instrument de evaluare sau de planificare. Stabilirea criteriului de toxicitate asigură o evaluare completă a efluenţilor: acţiuni de constrângere sau de management sunt aplicate doar când efluentul „pică” în mod repetat criteriul toxicităţii. Alternativ, abordări mai puţin formale pentru utilizarea datelor toxicităţii pot reduce incertitudinile în privinţa riscurilor deversărilor efluenţilor cu ajutorul completării datelor convenţionale chimice ale efluenţilor. În plus faţă de datele toxicităţii, evaluări ale persistenţei şi a bioacumulării pot fi utilizate în acelaşi fel.4

• Clasificarea (poziţionarea) riscului de mediu al deversărilor într-un sistem acvatic

• WEA poate fi utilizat pentru a evalua riscul relativ alcătuit de deversările multiple, cu obiectivul de a canaliza atenţia acolo unde este nevoie de ea

• Identificarea Toxicităţii / Evaluările Reducerii (TIE / TRE) • TIE/TRE este utilizată pentru a detrmina de ce un efluent este toxic şi ce poate

fi făcut pentru a reduce acea toxicitate la un nivel acceptabil (vezi: http://www.setac.org/wettre.html). TRE poate fi definit ca fiind un studiu

4 Abordările sunt descrise în: de Maagd, R.G.-J.2000. Testul Bioacumulării aplicat în testarea întregului efluent. Env.

Toxicol. & Chem. 19 (1): 25-35

Page 58: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

26 Waste Water and Waste Gas Treatment

specific amplasamentului aplicat cu ajutorul unei proceduri în trepte5, alcătuit pentru a:

Identifica agentul care produce toxicitatea efluentului Izola sursa toxicităţii Evalua eficienţa opţiunilor de controlare a toxicităţii, şi Confirma reducerea toxicităţii efluentului.

TIE este definită ca un set de proceduri care identifică agentul specific responsabil de toxicitatea efluentului (şi aceasta poate fi un subset de instrumente utilizate în TRE). Reducerea toxicităţii până la un nivel acceptabil poate fi îndeplinită prin identificarea şi controlul sursei toxicităţii sau identificarea şi implementarea unei strategii de tratare care reduce toxicitatea la un grad acceptabil. TIE/TRE poate varia de la foarte simple la foarte complexe şi furnizează un proces logic pentru operatori pentru ca aceştia să poată rezolva o problemă semnificativă de toxicitate. TRE poate ghida eforturile de tratare pentru a se concentra pe minimalizarea costurilor îmbunătăţirii efluenţilor. Acest tip de studiu, însă, trebuie să fie făcut de personal experimentat cu ajutorul unui bun laborator (cu facilităţi pentru analize chimice şi de toxicitate). Prin convenţie, TIE/TRE evaluează „toxicitatea”, însă elemente atât ale persistenţei cât şi a bioacumulării pot fi o adăugare în cadrul procesului (ex PIE/PRE sau BIE/BRE).

• Prioritatea măsurilor de tratare a reziduurilor. • Evaluările de identificare/reducere (după cum au fost ele descrise mai sus) pot fi utilizate

pentru a prezice eficienţa diferitelor măsuri de tratare a reziduurilor şi pentru a poziţiona contribuţia lor la o reducere a pericolelor implicate de efluenţi. De exemplu, datele provenite din testele toxicităţii pot oferi o măsurare integrată a îmbunătăţirilor aduse tratării reziduurilor (ex. Testarea toxicităţii efluenţilor din uzinele la scală pilot). Acest tip de informare ajută pe cei desemnaţi să ia decizii astfel încât să obţină cel mai bun preţ pentru investiţia lor în tratarea (apei reziduale) reziduurilor.

• Judecarea eficienţei îmbunătăţirilor tratării • Odată ce o companie şi-a îmbunătăţit sistemul de tratare a reziduurilor (a apei reziduale),

testarea toxicităţii şi alte tipuri de testare a efluentului de-a lungul unei perioade de funcţionare pot fi utilizate pentru a evalua îmbunătăţirile aduse tratării reziduurilor de-a lungul timpului. Un studiu comparativ asupra toxicităţii diferiţilor efluenţi a prezentat faptul că îmbunătăţirile aduse tratării prin folosirea abordărilor convenţionale nu garantează absenţa toxicităţii acute6.

• Urmărirea efectelor observate în mediile receptoare • Dacă condiţiile de mediu din mediul receptor prezintă impacturi negative, WEA

(adeseori într-o gamă de concentraţii care să corespundă diluţiei din mediul receptor) poate fi utilizată pentru a încerca stabilirea unei cauze şi a unui efect. De exemplu, ipoteza prin care se presupune că flora şi fauna marină comunitară, mai bine zis calitatea lor ar fi influenţată de o deversare a unui efluent, se poate testa folosind un WEA alcătuit cu grijă. În plus, metode pentru evaluarea efluentului pot fi utilizate pentru a evalua calitatea mediului receptor, permiţând o comparare directă între cele două.

• Evaluarea riscurilor/pericolelor specifice amplasamentului Riscul de mediu al unui efluent poate fi prezis sau evaluat folosind o metodă de

evaluare a riscului, unde una dintre metodele ce probabil vor evalua efectele biologice va fi

5 USEPA. 1991. Document tehnic pentru calitatea apei bazat pe controlul toxicităţii. Washington DC: Biroul Apelor EPA /

505 / 2-90-001. 6 Tonkes, M., P.J. F. De Graaf şi J. Graansma 1999. Evaluarea efluenţilor industriali complecşi în Olanda prin folosirea

unei metode (abordări) de evaluare toxicităţii întregului efluent (sau umedă). Water Science and Technology 39 (19-11):55.

Page 59: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 27

WEA7. Ar fi importantă o aşa-numită validare a terenului de orice efect biologic printr-o legare a datelor provenite dintr-o WEA de efectele biologice măsurate din comunităţile acvatice8. După cum a fost demonstrat în exemplele de mai sus, WEA poate fi utilizat pentru a ajuta deciziile luate în privinţa BAT, în mai multe moduri practice. Fiecare jurisdicţie poate opta pentru o combinaţie de aplicaţii care să se poată potrivi politicilor şi practicilor proprii de control a efluenţilor. WEA susţine majoritatea metodelor (abordărilor) din managementul deversării efluenţilor, indiferent dacă se concentrează strict pe emisii sau combinată cu o metodă care se ocupă de calitatea apei. WEA este foarte utilizată, atât în interiorul sau în exteriorul Uniunii Europene. Una dintre diferenţele principale dintre metodele utilizate de fiecare ţară este combinaţia şi tipurile de teste care sunt utilizate (toxicitate/genotoxicitate, persistenţa şi/sau bioacumularea). În cadrul Uniunii Europene, implementarea WEA-ului în contextul reglementărilor existente se află doar la stadiul cercetării şi dezvoltării, însă exemplele de mai jos prezintă o gamă de utilizări ale metodelor respective în cadrul WEA:

• Germania foloseşte în mod regulat toxicitatea acută şi genotoxicitatea drept standarde ecotoxicologice în privinţa efluenţilor din cadrul câtorva sectoare industriale [cww/tm/130] şi, de asemenea, există un program de dezvoltare şi cercetare WEA (ex. Dezvoltarea testelor în privinţa icrelor (ouă) de peşte).

• În ultimii 6 ani, Irlanda a avut limite obligatorii ale emisiilor în termeni de Unităţi Toxicologice (TU) pentru efluenţii deversaţi în apele din Industriile de Control Integrat al Poluării. Limitele TU variază de la 5 la 10 şi sunt prevăzute în documentele – ghid ale BATNEEC publicate [cww/tm/95] elaborate pentru diferite sectoare de activitate. În plus, industriilor ce deversează în WWTP (Uzina de Tratare a Apei Reziduale) municipal li se va cere, de asemenea, să aplice o combinaţie de teste respirometrice şi asupra toxicităţii.

• În Suedia, caracterizarea efluentului (incluzând WEA) este utilizată pentru a evalua dacă tratarea efluentului pentru o anumită operaţiune este adecvată. Acest fapt se întâmplă sub forma unei verificări a unităţilor noi de producţie (instalaţii în-proces şi capăt-de-conductă) care a fost în vigoare o perioadă de timp ca parte a procesului de obţinere a aprobărilor. Această abordare, însă, poate fi utilizată în orice moment pentru a evalua nevoia înfiinţării unor instalaţii ulterioare.

• În Regatul Unit al Marii Britanii se trece spre Evaluarea Directă a Toxicităţii (DTA) pentru deversările de efluenţi9, aplicându-se cercetări şi dezvoltări laborioase, cât şi un program de demonstrare.

• Olanda se află în stadiul final al cercetării WEA şi în faza de dezvoltare în care se vor cântări în mod egal (geno)toxicitatea, persistenţa şi bioacumularea. WEA va fi aplicat conform legilor în vigoare până în anul 2005.

Pe o scară mai largă, de nivel european, OSPAR (Convenţia de la Oslo şi de la Paris pentru Protecţia Mediului Marin din Atlanticul de Nord) a abordat problema evaluării ecotoxicologice a apei reziduale ca bază a evaluării calităţii efluenţilor prin Grupul Surselor Difuze sau de tip Punct (PDS) în anul 1994. în Noiembrie 1999, Agenţia de Mediu a Germaniei Federale a emis un document de fond în privinţa folosirii WEA-ului în evaluarea apei reziduale [cww/tm/130]. Un Grup de experţi Intersesionali (IEG) a fost format în anul 1999 în mod special pentru a dezvolta un WEA în contextul Strategiei OSPAR în privinţa Substanţelor Periculoase (OSPAR, 2000, http://www.ospar.org). Grupul a examinat posibilitatea de folosire a WEA pentru 7 Chapman, P.M. 2000. Testarea toxicităţii întregului efluent – utilitate, nivelul protecţiei şi evaluarea riscului. Env.

Toxicol. & Chem. 19(1):3-13 8 Grothe, D.R., K.L. Dickson şi D.K. Reed-Judkins (eds.) 1996. Testarea toxicităţii întregului efluent: o evaluare a

metodelor şi a predicţiilor impacturilor asupra sistemului receptor. Societatea de Chimie şi Toxicologie de Mediu. Pensacola. Florida USA

9 Boumphrey, R., Tinsley, D., Forrow, D. Şi R. Moxon, 1999. Evaluarea Întregului Efluent în UK. Workshopul OSPAR cu tema Evaluarea Întregului Efluent, Lelystad, Olanda, 28-29 Oct. 1999

Page 60: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

28 Waste Water and Waste Gas Treatment

diferite ramuri ale industriei (până în prezent, industria fabricării celulozei şi hârtiei şi cea farmaceutică). În plus, grupul a elaborat o revizuire a metodelor persistenţei şi bioacumulării şi, de asemenea, pentru distrugerea endocrină şi genotoxică (amândouă în preparare). În concluzie, WEA este un instrument util pentru prevenţia şi controlul poluării integrate, însă mai degrabă va completa metodele tradiţionale de control bazate pe compuşi chimici, decât să le înlocuiască. Din experienţă se ştie că atunci când sunt implementate într-un program WEA bine alcătuit măsurări ale P-T-B – ului ele au ca rezultat reduceri ale eliberărilor de substanţe periculoase din cadrul apelor reziduale. Elementul-cheie este ca WEA să fie astfel proiectat încât să completeze alte măsuri de control ce se găsesc în cadrul unui sistem de management al mediului eficient. 2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de apă şi a Deversării de apă reziduală

Din cauza importanţei crescânde în multe zone din Uniunea Europeană, este

normal să acordăm un paragraf în plus conservării apei (adică, reducerea consumului de apă şi al aparitiei apei reziduale) şi/sau re-utilizării ei, ca un instrument de management al apei. Conservarea apei, de exemplu, adeseori ajută la reducerea impacturilor negative ale transferului poluant din mediul gazos în cel apos. Probabil nu este o exagerare afirmaţia că extinderea re-utilizării şi reciclării apei este limitată de creativitatea şi dorinţa oamenilor implicaţi în acest proces şi nu de barierele impuse de tehnică. Acest fapt depinde, însă, de circumstanţele locale. Aspectele ce trebuie considerate sunt, de exemplu:

• Dezvoltarea de strategii care să minimalizeze consumul de apă (proaspătă) şi aparitia apei reziduale din cadrul proceselor de producţie [cww/tm/67d], cum ar fi:

- Alterare in timpul procesului care ar putea conduce spre o reducere a apei necesare, ex. substituirea apei de răcire cu aerul de răcire

- Reciclare directă a apei de răcire, adică re-utilizarea apei reziduale uşor contaminate în cadrul altor procese ce nu sunt influenţate de aceşti agenţi contaminatori care va avea ca rezultat reducerea apei proaspete şi a apei reziduale fără a schimba încărcarea contaminantă.

- Pretratarea apei reziduale şi reutilizarea ei ulterioară (în acelaşi sau în alt proces) care are ca rezultat reducerea apei proaspete, a apei reziduale şi a încărcării cu agenţi contaminanţi

• Reducerea consumului de apă folosite la răcirea aparaturii folosită în cadrul tehnicilor de diminuare a gazelor reziduale (ex. filtre, biofiltre, frigidere cu racire pe apa, cicloane umede, separatoare electrostatice la umed)

Procedura de reducere a consumului de apă şi a apei reziduale, în general, urmează

modalitatea ilustrată în figura 2.4. [cww/tm/67d]. Ca un prim pas, este alcătuit un bilanţ al apei şi al principalilor agenţi contaminanţi care

ar putea preveni reutilizarea sa directă. Când colectarea de date pentru registrul apei reziduale nu aduce date consistente, este necesară revizuirea datelor împreună cu măsurători adiţionale.

Bazându-se pe echilibrul staţionar in masa, diferitele opţiuni pentru minimalizarea

consumului de apă pot fi dezvoltate şi evaluate pentru operabilitate. Pentru a minimaliza cantitatea de apă (reziduală) ar fi utilă colectarea şi amestecarea unor fluxuri din câteva procese de producţie diferite şi reciclarea completă a amestecului, crescând astfel potenţialul de precipitare şi corodare. Instrumentele care administrează aceste realizari de proces sunt descrise în Secţiunea 2.2.1.3.

Page 61: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 29

Însă, nu trebuie trecut cu vederea faptul că îmbogăţirea poluanţilor ce nu pot fi îndepărtaţi prin indepartare internă sau prin tehnici de epurare poate limita reutilizarea apei în cadrul ciclurilor apei.

Collection andreconciliation

of dataContaminant

balance

Information onwaste water

treatmenttechniques

Specificationof waterquality

Chemicalmodelling

Generation ofoptions

Operationoptimisation

Developmentof economical

solution

Figura 2.4: Procedura generală pentru reducere Consumului de apă şi a Aparitiei apei reziduale 2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale Emisiile de gaze reziduale din unele surse pot avea cauze diferite şi astfel emisiile rezultate din fiecare „cauză” trebuie să fie evaluate separat pentru a cuantifica emisiile totale ce apar prin această sursă. Mai mult, reducerea surselor va insemna concentrarea asupra cauzelor producerii emisiilor şi nu pe sursa prin care sunt ele emise. Cuantificarea emisiilor pe fiecare sursă Emisiile pot fi cuantificate pentru fiecare sursă în modul descris de Directiva Consiliului Europei 1999/13/EC (Directiva VOC) [cww/tm/88]. Pentru a pregăti un inventar al gazelor reziduale, emisiile din toate sursele potenţiale trebuie cuantificate. Acest lucru poate fi realizat fie prin estimare, calculare sau măsurare în conformitate cu tipul de emisii şi importanţa lor relativă faţă de emisiile de gaze reziduale totale. Unele emisii sunt cel mai bine estimate cu ajutorul unei surse a ieşirii, altele cu ajutorul cauzelor emisiilor. În particular, emisiile necaptate sunt foarte greu de măsurat. Ele necesită cuantificare contribuind deoarece contribuie la cauza generala. Următoarele exemple sunt oferite prin ilustraţie: • Emisiile produsului (în mod normal VOC) pot fi estimate atunci când conţinutul gazos al produsului este cunoscut. Cantitatea de solvent conţinută de produs, de exemplu, este bine definită şi cantităţile vândute sau recuperate sunt de asemenea cunoscute. • Dacă substanţele gazoase se regăsesc în reziduuri, conţinutul lor trebuie măsurat, sau identificat pentru a calcula cantitatea ce ar putea fi emisă. Aceasta va depinde, de asemenea, de metoda folosită pentru îndepărtarea reziduului.

Informaţii în privinţa tehnicilor de tratare a apei

reziduale

Modelare chimica

Dezvoltarea soluţiei

economice

Generarea de opţiuni

Bilanţul agenţilor contaminanţi

Colectare şi revizuirea

datelor

Optimizarea operatiei

Specificarea calitatii apei

Page 62: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

30 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Emisiile captate în atmosferă pot fi cuantificate prin măsurarea adecvată a ratei fluxului de aer şi a concentraţiei de gaz rezidual (preferabil în diverse stadii ale procesului). Această măsurare poate fi, însă, destul de scumpă şi poate fi complicată de dificultăţile de acces, de prezenţa vaporilor de apă sau materiilor sub formă de particule sau altor cauze şi ar putea reprezenta doar o parte a situaţiei care adeseori este variabilă în timp. O metodă de calcul este de obicei preferată unde măsurătoarea nu este o opţiune fezabilă. Această posibilitate depinde de cauza emisiei. De exemplu, dacă o emisie captată este produsă de evaporarea unui solvent într-o operaţiune de uscare (emisie VOC), este normal uşoară calcularea cantităţii de solvent evaporate prin măsurarea conţinutului de solvent din produs înainte de uscare având în vedere faptul că poluanţii din gazele emise din combustie (NOx, SOx, etc) sau poluanţii periculoşi necesită măsurarea în coşul respectiv.

• Cantităţile necapatate într-un sistem de diminuare pot fi calculate dacă sunt cunoscute cantităţile trimise spre sistem şi randamentul reducerii lor

• Emisiile necaptate sunt prin natura lor dificile şi adeseori costă mult pentru a fi măsurate şi trebuie evaluate prin luarea în considerare a cauzelor emisiilor şi a metodelor de evaluare relaţionate ce sunt detaliate mai jos. Cu toate acestea, înainte de a abandona posibilitatea măsurării, ar trebui făcută o evaluare a fezabilităţii sale.

Cuantificarea emisiilor in functie de cauză O cuantificare a emisiilor bazată pe cauzele lor, ar putea fi singura soluţie practică, în special pentru emisiile necaptate, însă adeseori şi pentru emisiile captate. Există câteva metode pentru a executa aceste calcule. Toate metodele de calcul oferă estimări, care în anumite cazuri indică doar ordinul de mărime. Exemple ar putea fi: • Cuantificarea emisiilor de proces trebuie să se bazeze pe o înţelegere detaliată a procesului care are loc. În multe cazuri se furnizează o evaluare corectă a cantităţii emise, care uneori ar trebui confirmată prin măsurători. În executarea acestor calcule şi măsurători, trebuie acordată o anumită atenţie variabilităţii ce ar putea fi inerentă pe parcursul procesului. Aceasta poate fi o variabilitate în timp – în cadrul proceselor discontinue cantitatea emisă variază tipic pe măsură ce procesul discontinuu progresează – sau o variabilitate a clasei – diferite clase ale produselor emit diferite cantităţi. Calculele trebuie să reflecte cele de mai sus şi în momentul în care sunt executate măsurători condiţiile de operare din timpul executării fiecărei măsurători trebuie înregistrate cu grijă şi, de asemenea, trebuie efectuate măsurători suficiente pentru a acoperi întreaga gamă de variabilităţi. Un bilanţ al materialelor anual trebuie să ia în considerare producţia anuală pentru a surprinde corect efectul clasei. • Calculele emisiilor provenite din recipientele de depozitare se pot baza pe metodologia alcătuită de USEPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite) [cww/tm/89]. Calculele sunt greoaie şi necesită cunoştinţe în privinţa unor date meteorologice ce pot fi obţinute de la institutul local de meteorologie. Emisiile semnificative provenite din depozitare pot fi generate din recipientele atmosferice de la suprafaţă. Însă scurgerile din recipientele subterane sau din recipientele sub o presiune mai mare decât cea atmosferică sunt în mod semnificativ reduse. Pierderile din timpul lucrului depind de numărul de transferuri pe an (adică, de câte ori volumul recipientului a fost umplut/golit în timpul unui an) şi ele sunt scăzute pentru transferurile puţine. Dacă bilanţul vaporilor se aplică în timpul umplerii recipientelor, pierderile din timpul lucrului sunt eliminate. Astfel, în multe construcţii emisiile din cadrul depozitelor sunt scăzute comparându-le cu alte emisii. Este recomandabil să fie evaluate pierderile din cadrul depozitelor, bazându-ne pe bilanţul materialelor înainte de a trece la calcule detaliate. Dacă calculele detaliate sunt necesare, se recomandă utilizarea instrumentului computerizat TANKS [cww/tm/90] dezvoltat de către USEPA, o versiune computerizată a metodei de calculare USEPA.

Page 63: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 31

• Emisiile provenite din manevrare pot fi calculate presupunând un conţinut de vapori al aerului ce este evacuat dintr-un container încărcat, corespunzător presiunii vaporilor produsului încărcat, la temperatura de încărcare, înmulţit cu un factor de saturaţie. Factorul saturaţie depinde de metoda de încărcare şi reprezintă gradul de saturaţie atins în medie în spaţiul ocupat de vapori în timpul încărcării. Factorii de saturaţie pentru recipientele de transport rutier ale BLC-urilor sunt [cww/tm/72]:

- Încărcare în imersiune într-un rezervor de cargou curat: 0,5 - Încărcare în imersiune într-un rezervor de cargou umed (service specializat): 0,6 - Încărcare de stropire: 1,45 (un factor mai mare de 1 reprezintă supra-saturare cauzată de picături de apă ce sunt evacuate alături de vapori).

• Calculele emisiilor provenite de la scurgerile echipamentelor se bazează pe metodele dezvoltate de USEPA şi variază de la simple (bazate pe numărarea punctelor de scurgere şi pe emisiile medii ale unui punct) la complexe (bazate pe corelaţiile dintre o concentraţie ppm măsurată la interfaţa scurgerii şi rata specifică a scurgerii şi tipul de echipament considerat). Descrieri adiţionale sunt furnizate în Protocolul USEPA – 453 care este detaliat în cadrul proiectului IMPEL „Emisiile VOC Difuze” [cww/tm/154]. Aceste metode de calcul furnizează estimări ale actualelor emisii şi de obicei o metodă de calcul mult mai sofisticată produce rezultate mai slabe. Calculele bazate pe numărarea echipamentului sunt singurele ce nu necesită măsurători făcute cu ajutorul unui analizator al vaporilor organici în fiecare punct potenţial de scurgere. Dacă aceste calcule furnizează un rezultat satisfăcător în acest scop, nu mai este necesară o analiză ulterioară. Dacă emisiile provenite de la scurgerile echipamentelor devin importante, trebuie implementat un Program de Întreţinere şi Monitorizare (numit şi Detecţia şi Repararea Scurgerii – LDAR), impunând măsurarea fiecărui punct potenţial de scurgere şi şansa pentru repararea scurgerilor descoperite. Această lucrare necesită pregătire în executarea măsurătorilor şi înregistrarea lor în baza de date, astfel că, este cel mai bine dusă la îndeplinire de contractori specializaţi. • Emisiile ne-obişnuite cauzate de operaţiunile de pornire, oprire şi de întreţinere trebuie luate în considerare. Acestea depind foarte mult de metodologia de operare. Nu există metode acceptate de toată lumea pentru estimarea acestor emisii. Ele, însă, pot să devină importante în operaţiunile discontinue cu vase cu închidere/deschidere frecventă. În aceste cazuri cea mai bună metodă practică este pregătirea unei campanii de măsurare pentru cuantificarea emisiilor din fiecare etapă de operare. • Emisiile accidentale nu ar trebui să apară. În momentul în care ele apar pierderile relaţionate

ale solventului ar trebui reflectate în bilanţul de materiale. Se recomandă ca aceste incidente să fie urmărite şi ţinut un registru al cantităţii estimate a fi emise în timpul fiecărui eveniment.

2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale şi Energie (EMFA) EMFA cuprinde o întreagă gamă de instrumente pentru a optimiza consumul de energie, materii prime, apă şi deversarea efluentului prin urmărirea fluxurilor interne de energie şi materiale folosite în procesele de producţie. Astfel, este fie parte fie o extensie a unui inventar al fluxului, utilizând datele obţinute pentru a trage concluziile necesare. Pentru a rezolva această problemă este disponibil un soft de calculator disponibil în diferite grade de complexitate. Procedura normală a EMFA-ului este: • Se începe cu o analiză a intrărilor-ieşirilor procesului • Procedură repetată (iterativă) pentru identificarea potenţialului de îmbunătăţire prin comparare cantitativă a datelor de intrare şi de ieşire având valori-ţintă. • Simulare a diferitelor scenarii (proiect al procesului) cu evaluări individuale a impactului lor asupra mediului • Identificarea „celei mai bune” soluţii conform scopului propus (eficienţa de cost, prevenirea reziduurilor, economisirea resurselor, etc.)

Page 64: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

32 Waste Water and Waste Gas Treatment

Scopul implementării unui instrument EMFA este pentru a opera procesele de producţie mai eficient şi pentru a scădea impactul acestora asupra mediului (ex. reducere a deversării de reziduuri şi/sau a consumului de apă) şi eventual scăderea costurilor. Un exemplu de abordare EMFA este detaliată în Anexa 7.2. 2.2.2 Instrumente de Management Operaţional Cu toate că instrumentele de management ale inventarierii furnizează toate informaţiile necesare fără de care nici o decizie asupra prevenirii eficiente a deseurilor, asupra minimalizării şi/sau a tratării reziduurilor, nu se poate lua, instrumentele de management operaţional furnizează baza aplicării acestor decizii. 2.2.2.1 Monitorizarea Monitorizarea formează un pod între instrumentele de inventariere şi cele operaţionale, însă este, de asemenea, legată de instrumentele strategice şi de siguranţă. Cantitatea de informaţie furnizată de instrumentele de inventariere, de ex. registrul (registrele) fluxului, este colectată cu ajutorul sistemelor şi programelor de monitorizare. Probabil cel mai important aspect este controlarea operării corecte a proceselor de producţie şi de tratare, pentru a vedea dacă scopurile de mediu stabilite sunt atinse şi pentru a identifica şi pentru a ajuta la urmărirea accidentelor (incidentelor). „Nu poti tine sub control ceea ce nu poţi măsura”. Astfel, pentru a măsura eficienţa unui EMS, sunt necesare date reale în privinţa efectelor precise ale activităţilor din cadrul unui amplasament industrial asupra mediului şi asupra oamenilor. Astfel, este necesară aplicarea unui program regulat şi planificat de monitorizare şi prelevare de probe. Parametrii ce trebuie monitorizaţi ar trebui să includă [cww/tm/132]: • Surse punctiforme, emisii fugitive şi difuze eliberate în atmosferă, apă sau canalizare • Reziduuri, în special reziduuri periculoase • Contaminarea terenului, apei şi aerului • Folosirea apei, combustibilului, energiei, oxigenului, azotului sau a altor gaze (de ex. argon) • Eliberari de energie termică, zgomot, miros sau praf • Efecte asupra părţilor specifice din cadrul mediului şi a ecosistemului (vezi exemple în Secţiunea 2.2.1.2.1.) • Accidente sau incidente abia evitate din cadrul amplasamentului • Răniri ale personalului • Accidente din timpul transportului • Plângeri din partea locuitorilor din cadrul comunităţii Monitorizarea, însă, nu se rezumă la măsurarea analitică. Include de asemenea întreţinere regulată, verificări vizuale şi pentru siguranţă. În paralel cu acest document este produs un BREF în privinţa Monitorizării la care cititorul poate apela pentru alte informaţii mai amănunţite. Monitorizarea în contextul apei reziduale şi gazului rezidual este detaliată în Capitolul 3; standarde ale parametrilor analitici sunt listate în Anexa 7.4. 2.2.2.2 Stabilirea şi Revizuirea regulată a Scopurilor sau a Programelor Interne

Page 65: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 33

EMS-ul trebuie să stabilească un program de mediu acolo unde sunt stabilite scopuri specifice amplasamentului, stabilite pe termen lung şi sunt interne. Scopurile globale şi pe termen lung fac parte din politica companiei, astfel că nu sunt incluse în acest BREF, însă se afirmă că o asemenea politică este un item necesar. Parametrii pentru care scopurile interne sunt stabilite trebuie selectaţi în conformitate cu relevanţa lor. Pentru a limita numărul acestor parametrii, finalitatea stabilirii scopurilor trebuie reţinută, adică, o funcţionare optimă a procesului de producţie şi a operaţiunilor de diminuare trebuie asigurată, astfel minimalizând impactul asupra mediului luat ca întreg. De obicei, nu este necesară stabilirea nivelului scopului pentru fiecare parametru implicat, însă se folosesc aşa-numiţii parametrii-surogat pentru a descrie emisiile. Nivelurile scopurilor măsurabile trebuie stabilite astfel încât să poate fi realizate specificatiile autorizatiei şi să fie întrunite condiţiile specifice locale. Există mai multe clase de scopuri, una dintre ele fiind standardul general, alta standarde specifice amplasamentului. Exemple de standarde-generale: • Cerinţele cuprinse în Obiectivele Calităţii Mediului (EQO) sau în Standardele Calităţii Mediului (EQS) precum şi standarde tehnologice şi „Practica pentru o Bună Producţie” (GMP) • Cerinţele generale pentru Calitatea Bazinului Râului (Directiva Cadrul de lucru al Apei sau reglementările în privinţa calităţii apei) • Cerinţele generale în ceea ce priveşte aerul, programe naţionale şi internţionale • Cerinţele impuse de standardele interne ale companiei pentru toate amplasamentele ce-i aparţin, independent de cererile locale în privinţa emiterii de aprobări Exemple de standarde specifice amplasamentului: • Cerinţe în privinţa atingerii condiţiilor de obţinere a aprobărilor (ex. asigurarea unei conformităţi continue cu valorile limită ale emisiilor) • Limitări specifice în privinţa conţinutului ecotoxic al oricărei scurgeri finale în conformitate cu limitele stabilite pentru mediul receptor (apă subterane, aer), de exemplu în Germania valorile care pot fi atinse în ceea ce priveşte deversarea finală într-un corp de apă sunt10:

- TF = 2 (teste pe peşti) - TD = 4 (teste pe dafnia) - TA = 8 (teste pe alge) - TL = 16 (teste pe bacterii luminescente) - TM = 1,5 (mutagenitatea)

Ca un scop pe termen lung, pentru viitor, industria chimică Germană (conform declaraţiei VCI din mai 2000 [cww/tm/166]) doreşte să-şi reducă mai mult impactul toxic al deversărilor de ape reziduale proprii, luând în considerare:

- Toxicitatea acută la peşti, dafniii şi bacterii - Toxicitatea cronică la alge - Mutagenitatea

În final ei vor dori ca efluenţii lor deversaţi în apa receptoare să nu depăşească factorii de diluţie Tx = 2 (TM = 1,5); toxicităţile cauzate de concentraţiile de săruri nu sunt incluse. În momentul stabilirii scopurilor, trebuie alcătuit şi un plan pentru luarea de acţiuni în momentul în care un nivel dorit pentru un scop ale unuia sau a mai multor fluxuri afluente sau a deversării finale, este depăşit pentru un anumit interval de timp. Aceste acţiuni trebuie definite clar şi desemnate responsabilităţile şi competenţa pentru aceste acţiuni. Exemple de scopuri interne: 10 Unităţile toxice (Valorile-T şi câteodată Valorile-G) sunt exprimate sub forma „factorilor de diluţie”, Tx = 2 ceea ce

înseamnă că fluxul de apă reziduală trebuie diluat la jumătate din concentraţia sa originală pentru organismele testate să supravieţuiască. De asemenea, vezi Secţiunea 2.2.1.2.1.

Page 66: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

34 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Reducere continuă a încărcărilor poluante • Conformitate cu cerinţele autorizatiei • Reducerea efectelor eco-toxice (vezi Secţiunea 2.2.1.2.1.) Rolul avut de monitorizare în stabilirea scopurilor este menţionat în Secţiunea 2.2.2.1. Procesele dinamice implicate de stabilirea scopurilor, menţinând că industria chimică şi condiţiile în care ea operează (funcţionează) sunt în continuă dezvoltare şi schimbare, presupun o revizuire regulată, fără a ţine cont dacă au fost sau nu introduse noi cerinţe legale în acest sens. Astfel, alcătuirea unui plan care să rezolve aceste schimbări trebuie stabilită. Scopul revizuirii regulate este îmbunătăţirea continuă în ceea ce înseamnă performanţa de mediu a unui amplasament de industrie chimică luat ca întreg. Pentru a atinge acest scop, un program de reducere trebuie stabilit care să conţină următoarele elemente: • O evaluare periodică a practicilor manageriale de mediu asociate cu funcţionarea şi utilarea, considerând:

- Impacturile de mediu - Legislaţia în continuă schimbare - Preocupările publicului - Implementarea îmbunătăţirilor continue

• Stimularea implementării acţiunilor de eficientizare a costurilor şi recunoaşterea contribuţiilor semnificative în scopurile de reducere a emisiilor, ca de exemplu:

- Stabilirea costurilor tratării apelor şi gazelor reziduale prin introducerea unui sistem de stabilire a preţurilor, de exemplu introducerea unui „Principiu – Poluatorul Plăteşte” intern pentru deversările din unităţile individuale de producţie, care vor fi taxate intern cu costurile impuse de unităţile de tratare conform părţii lor din totalul poluant; această măsură este un bun stimulent pentru minimalizarea emisiilor şi astfel, reducând costurile de tratare comune ale unităţii de producţie - Premii interne (bonusuri) pentru propunerile de îmbunătăţire operaţională făcute de personal

• Includerea unor obiective necesare pentru prevenţia eliberărilor, în cadrul proiectului procese şi construcţii noi sau îmbunătăţiri aduse lor, ca de exemplu:

- Introducerea reciclării produşilor sau compuşilor iniţiali în momentul în care sunt planificate modificări ale instalaţiilor - Introducerea măsurilor de conservare a apei, în aceleaşi condiţii menţionate mai sus.

• Întreţinere preventivă şi tehnologie corectă de control pentru minimalizarea emisiilor şi a pierderilor • Implementarea procedurilor şi controlului operaţional şi tehnic ţinând cont de criteriul de operare pentru îmbunătăţirea prevenţiei, detecţiei timpurii şi reţinerea deversărilor/eliberărilor fie prin

- Supraveghere monitorizată, fie prin - Măsuri organizatorice, folosind puterea personalului, de tipul: serii de controale regulate sau instalarea de sisteme de retenţie cu volum de colectare suficient

• Investigarea şi evaluarea deversărilor/eliberărilor ce au apărut, pentru a identifica acţiunile corectoare pentru prevenirea recurenţei • Comunicarea cu angajaţii şi cu membrii ai publicului în ceea ce priveşte informaţiile legate de emisii, progresul făcut în atingerea reducerilor propuse şi planurile de viitor care ar trebui să includă un dialog structurat în ceea ce priveşte preocupările şi ideile atât a angajaţilor, cât şi a membrilor publicului larg. Această revizuire ar putea conduce la luarea unor decizii care să modifice sau să adapteze obiectivele, programele sau politicile de mediu. 2.2.2.3 Alegerea Opţiunilor de Tratare Trecând de etapa în care s-au obţinut informaţiile necesare în privinţa emisiilor ce apar dintr-un amplasament chimic şi în care scopurile şi cerinţele de mediu au fost definite, următoarea etapă

Page 67: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 35

este selectarea opţiunilor corecte de control. De obicei scopul este descoperirea unei metode de tratare eficientă din punct de vedere al costurilor oferind în acelaşi timp o performanţă de mediu optimă. O alegere corectă necesită în mod normal studii în privinţa tratabilităţii şi/sau studii pilot. Opţiuni de control disponibile sunt în general evaluate şi selectate în conformitate cu: • Caracteristicile fluxului emis, ca de exemplu:

- Rata fluxului - Concentraţiile şi proprietăţile agenţilor contaminanţi - Prezenţa impurităţilor - Temperatura - Presiunea

• Cantitatea din partea ce necesită tratare • Scopurile şi finalităţile ce trebuie îndeplinite, recuperarea poluantului fiind prima alegere • Cerinţele legale • Opţiunile de control ce există pentru fiecare caz dat Procesul de selecţie şi evaluare – datele necesare obţinute cu ajutorul inventarului fluxului (vezi Secţiunea 2.2.1) – întotdeauna are ca rezultat concluzii adiţionale în privinţa specificităţii amplasamentului ce trebuie luate în considerare, factori cheie ce variază de la amplasament la amplasament, etc.: • Localizarea uzinei • Mărimea şi instalarea amplasamentului • Performanţa economică şi de mediu actuală ale instalaţiilor în discuţie, vârsta lor, proiectul lor şi durata de viaţă anticipată • Integrarea in proces potenţială şi gradul ei în interiorul unei instalaţii sau între mai multe instalaţii • Tipul şi calitatea mediului receptor • Impactul asupra mediului rezultat ca urmare a unei emisii reale sau prevăzute • Durata de viaţă rămasă şi performanţa echipamentului pentru diminuarea poluării • Disponibilitatea resurselor • siguranţa • limitările şi constrângerile unei instalaţii impuse de altă legislaţie • rezultatele obţinute în urma analizării de-a lungul mediului (consumul de apă, producţia de reziduuri, consumul de energie) • capitalul şi costurile de operare când sunt implicate uzinele de tratare centrale sau finale, opţiunile de reducere la sursă trebuie luate în considerare. Ca urmare a consideraţiilor menţionate mai sus, selectarea sistemului de tratare corespunzător se va face prin considerarea opţiunilor pentru: • reducerea la sursă • sistemul de colectare (drenaj) • metodele de tratare Problemele speciale în privinţa apelor şi gazelor reziduale sunt tratate în Secţiunile 2.2.2.3.1. şi respectiv în 2.2.23.2. 2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale Figura 2.5. ilustrează o cale de luare a deciziei pentru descoperirea sistemului de tratare a apei reziduale cel mai potrivit pentru fluxul de apă reziduală individual [cww/tm/132]. Liniile punctate simbolizează opţiuni alternative. Următoarelor întrebări, care conţin principalele obiective ale Directivei – prevenţie, minimalizare şi control – ar trebui să li se răspundă individual pentru fiecare tip de apă reziduală. • Poate fi redusă cantitatea şi nivelul contaminării sau chiar eliminatăprin mijloace integrate in proces sau de alt tip? • Are nevoie fluxul de apă reziduală în totalitatea lui de tratare sau un sistem segregativ arn fi mai de ajutor?

Page 68: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

36 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Fluxul de apă reziduală se poate trata biologic sau trebuie să fie pretratat descentralizat?

Productionprocess

Wastewater?

Minimisa-tion or

avoidance?

Biologically non-degradable?Containing

POPs?

Organiccontami-nants?

Conta-minated?

Pretreatment

Pretreatment

Central ormunicipal WWTP

YES

YES

YES

YESNO

NO

NO

NO

YES

NO

RECIPIENT WATER

Figura 2.5: Diagrama luării deciziei în privinţa Sistemului de Control al Apei Reziduale Drept exemplu de criteriu pentru priotizarea unei examinări mult mai amănunţite a fluxurilor afluente de apă reziduală a fost utilizată în unele zone ale Germaniei prezenţa unei încărcări TOC recalcitrante de nivelul a 20 – 50 Kg/d. Alţi parametri relevanţi în acest context sunt metalele grele, compuşii organici halogenaţi şi toxicitatea. Selectarea procedurii urmează paşii menţionaţi în Secţiunea 2.2.2.3.: • Reducerea la sursă Opţiunile pentru reducerea apei reziduale la sursă trebuie luate în considerare primele. De multe ori acestea vor rezulta din consideraţiile privind procesul de producţie descrise în documentul omonim BREF vertical. Sugestii în privinţa cauzelor contaminării ce apar în mod frecvent sunt: Apa de proces. Consumul de apă reziduală depinde de procesul de fabricaţie. Concentraţia ei de agenţi contaminanţi depinde în principal de solubilitatea fluxului de proces în apă. Următoarele sugestii ar trebui luate în considerare:

Procesul de producţie

Apa uzata?

Minimalizare sau evitare?

Nu Da Da

Nu

Nu Contaminat?

Da

Nu Contaminanti organici? Pretratare

Da

Da

Pretratare Nedegradabil

biologic? Contine POPs?

Nu

WWWTP centrala sau municipala

APA RECEPTOARE

Page 69: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 37

- Separarea apei de proces de apa de ploaie sau din alţi efluenţi de apă, pentru a permite re-utilizarea sau reciclarea, precum şi minimalizarea cantităţii de apă ce necesită tratament, instalarea unui acoperiş peste anumite zone ce adăpostesc etape de proces, magazii în care se încarcă sau se descarcă diferite materiale, etc., este de asemenea o opţiune ce poate fi luată în considerare - Folosirea apei de proces recilabila, de câte ori este fezabil din punct de vedere economic, folosind un număr maxim de reciclări înainte de deversare - Evitarea unui contact direct la sistemele de răcire ori de câte ori este fezabil - O revizuire importantă în ceea ce priveşte nevoia de apă în cadrul sistemelor de purificare sau, atunci când sunt folosite, investigarea potenţialului pentru regenerarea şi re-utilizarea apei (vezi Secţiunea 2.2.1.2.2.) - Minimalizarea fluxului de apă pentru spălare şi pentru sistemele de etanşeizare ce sunt necesare în mod frecvent pentru motive de siguranţă, însă trebuie să nu fie lăsate să curgă fără un anumit control sau un anumit grad de restricţie - Îndepărtarea petrolului liber spre un sistem de spălare al reziduurilor petroliere înainte de a fi deversat în canalizare - O separare eficientă apă/hidrocarbon cât se poate de practică efectuată în cadrul echipamentelor din dotarea procesului înainte de a deversa apa în canalizare - Dacă este fezabil, folosirea unui fluid de proces în locul unui flux în cadrul aparatelor cu jet Venturi sau în cadrul unei pompe cu inel lichid, este de asemenea preferabil să utilizăm un fluid de proces ca lichid de etanşeizare, sau în cadrul unei pompe de vid uscat pentru a minimaliza contaminarea generată de aparatele de vid - După cum este posibil captarea deversărilor provenite de la valvele de siguranţă, valvele de eliberare termice, scurgerile provenite din izolaţia palanului dublu sau valvelor de etanşeizare duble, pentru că nu este recomandabilă deversarea lor în zone unde apa de ploaie curată este colectată. - Colectarea efluentului provenit din laborator într-un recipient de spălare

Eliberări neintenţionate operaţionale Acesta se pot evita în general (deversarea lor în canalizare) printr-o atenţie sporită a operatorului. Instrumentar adiţional sau colector de reziduuri petroliere vor fi elemente de ajutor care să activeze operatorii în efectuarea sarcinilor lor în mod eficient. De asemenea, unităţile de colectare a reziduurilor petroliere sunt recomandabile unde apare în mod frecvent eliberare de hidrocarbon lichid. Pentru a reduce eliberările neintenţionate operaţionale, trebuie luate în considerare următoarele sugestii:

- Astuparea sau acoperirea căilor de ventilare sau de scurgere atunci când nu sunt folosite - Permiterea colectării apei de spălare într-un sistem de colectare a reziduurilor petroliere decât să fie trimisă direct în canalizare, aici fiind de preferat utilizarea unor sisteme probă cu circuit închis sau valve probă care nu necesită spălare (ex. Valve probă de tip piston), recipiente probă în mărime corespunzătoare astfel încât supraîncărcarea să fie evitată şi frecvenţa colectării de probe şi chiar probele menţinute în limita minimă. - Pentru a evita supraplinul vaselor sau recipientelor, cauzat de instalarea unui nivel adecvat al instrumentarelor sau al procedurilor corespunzătoare. - Minimalizarea folosirii furtunurilor - Luarea în considerare a folosirii unor amenajări pentru colectarea scurgerilor provenite de la furtunuri - Amenajarea unor acoperişuri peste rampele de încărcare - Instalarea unor borduri pentru a asigura retenţia deversărilor - Instalarea unui instrumentar corespunzător pentru protecţia împotriva supraplinului recipientelor pentru transport rutier - Evitarea apariţiei pierderilor în timpul scurgerii apei de pe fundul recipientelor - Instalarea unor instrumente bune pentru detectarea nivelului de separaţie - Turnarea în lingotiere a liniilor, în loc de spălare şi drenare, ori de câte ori este posibil. - Curăţarea prin vacuum a deversărilor ori de câte ori este posibil, decât folosirea unui jet de apă sau tratarea lor cu aburi direcţionându-i spre canalizare.

Page 70: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

38 Waste Water and Waste Gas Treatment

- Lăsarea în funcţionare a furtunurilor de apă doar când este nevoie de ele, aceasta fiind o practică bună de management/de fabricare

Economisirea apei prin măsuri integrate in proces sau alte tipuri de măsuri conduce la fluxuri de apă mult mai concentrate care ar putea să fie reciclate şi exploatate în mod profitabil pentru o producţie mai ridicată sau pentru tratarea lor cu o mai mare eficienţă. Aşadar, orice mijloace pentru diminuarea consumului de apă poate conduce spre o reducere a cantităţii de contaminanţi evacuaţi prin canalizare Activităţi de întreţinere. Adeseori activităţile de întreţinere au ca rezultat contaminare semnificativă a apei. Pentru a minimaliza aceste activităţi de întreţinere este nevoie de planificare atentă anterioară, de tipul:

- Identificare amplasamentului pentru curăţarea echipamentului corespunzător, dotat cu amenajări corespunzătoare pentru recuperarea hidrocarburilor şi a reziduurilor solide, făcând din acest amplasament, pe cât posibil, locaţia obligatorie a curăţării echipamentului (ex. Curăţarea grupului de schimb) - Planificarea atentă a echipamentului de drenaj pentru a evita eliberările nedorite în canalizare - Evaluarea atentă a necesităţilor de curăţare a echipamentelor şi metodelor folosite în acest scop. - Identificarea unui traseu de depozitare al efluentului de curăţare

Eliberările rezultate din defecţiuni ale echipamentului. Acestea sunt, prin natura lor, imprevizibile. Întreţinerea preventivă a echipamentului şi implementarea unui program de monitorizare sunt modalităţi de asigurare a minimalizării acestora. Ca de exemplu:

- Evitarea pe cât posibil a defectării etanşeităţii pompelor - Instalarea unor pompe fără etanşeitate, a monitorizării vibraţiilor sau a unor alarme împotriva scurgerilor etanşeizărilor - Detectarea scurgerilor apei de răcire rezultate din defecţiunile apărute la schimbătorul de căldură prin verificarea periodică a conţinutului de hidrocarbură, a nivelului pH-ului şi a conductivităţii electrice a apei de răcire din retur - Repararea scurgerilor detectate în cel mai scurt timp - Analizarea frecventă a sistemelor de scurgere pentru a identifica cel mai bun tip de echipament, mod de ambalare, tip de etanşeizare, etc.

Contaminarea de fond cauzată de sistemele de canalizare poate fi minimalizată, de exemplu, prin:

- Verificare periodică a camerelor de inspectare din sistemele de canalizare pentru a verifica existenţa, de exemplu. a hidrocarburilor libere, pentru a le pompa prin vacuum, dacă este nevoie, în fluxul deversor. - Curăţarea canalelor murdare care ar putea cauza o contaminare semnificativă a fondului

• Selectarea Sistemelor de Drenaj (vezi Secţiunea 2.2.2.4.1.) • Instalarea Capacităţii Tampon Instalarea acestei capacităţi este benefică pentru anumite fluxuri de apă reziduală din cadrul uzinelor de producţie, precum şi pentru fluxurile de apă reziduală colectate înainte de intrarea WWTP-ului central, în cazul apariţiei unei defecţiuni de funcţionare. Mai multe detalii sunt oferite în Secţiunea 3.3.3. • Metode de tratare Opţiunile în ceea ce priveşte tratarea sunt:

- Pretratarea unui flux de apă reziduală individual prin tratare biologică centrală amplasata spre sfarsitul fluxului tehnologic; de exemplu: un flux ce conţine metale grele sau COD refractar. Pentru a reduce agenţii contaminanţi la sursă ceea ce ar

Page 71: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 39

preveni diluarea şi dispersia nedorită a agenţilor contaminanţi care altfel ar scăpa nedetectaţi şi netrataţi în apa receptoare. - Tratarea finală în cazul unui flux de apă reziduală şi apoi deversare directă în apa receptoare - Tratarea apei reziduale distribuite, sub forma pretratării sau tratării finale - Tratarea centrală pentru un amplasament (întreg), de exemplu: uzină de tratare mecanico/biologică (WWTP central biologic), uzină în care au loc precipitarea/flocularea/sedimentarea sau a uzinei de tratare a apei de ploaie contaminate - Nu se tratează fluxurile de apă reziduală individual contaminat la un nivel scăzut sau a apei de ploaie necontaminate

Diversele tehnici de tratare sunt descrise în Capitolul 3. 2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual Procedura de selecţie urmează secvenţa menţionată în Secţiunea 2.2.2.3. În momentul în care se planifică modificări fie ale reducerii la sursă, fie a tratării la final de proces, trebuie reţinut faptul că toate schimbările pot avea implicaţii de siguranţă importante, în special atunci când avem de-a face cu substanţe inflamabile. Astfel este importantă evaluarea amănunţită a efectului avut de orice schimbare din sistemul de siguranţă a instalaţiei. • Reducerea la sursă Controlarea emisiilor la un nivel eficient din punct de vedere al costurilor necesită, în primul rând, investigarea posibilităţilor de reducere la nivelul sursei. Planificarea atentă este necesară pentru a optimiza recuperarea poluantului şi, în consecinţă, optimizarea capitalului aferent şi a costurilor de operare. Investigaţia poate dezvălui posibilităţi ulterioare pentru reducerea la sursă a emisiilor. În majoritatea cazurilor investiţia corespunzătoare este mai scăzută decât pentru tratarea la final de proces. O investigaţie amănunţită a posibilităţilor de reducere la sursă este, astfel, recomandată cu tărie. Ar trebui să se bazeze pe cauzele emisiilor. Astfel, o bună cunoaşterea a importanţei relative a fiecăreia dintre cauze va fi esenţială pentru stabilirea priorităţii. După ce toate posibilităţile fezabile de reducere la sursă au fost epuizate, ar putea fi încă nevoie de un tratament la final de proces. • Colectarea emisiilor (vezi Secţiunea 2.2.2.4.2) • Selectarea tehnologiei de tratare Când măsurile de reducere nu conduc spre dorita reducere a emisiilor, este necesar un tratament la final de proces. Toate echipamentele de tratare pot prelucra doar emisii captate. Astfel, dacă emisiile necaptate trebuie tratate prin alte procedee afară de reducerea la sursă, cu ajutorul dispozitive de colectare şi cu ajutorul unui sistem de ventilare (inclusiv amenajările necesare în privinţa siguranţei), trebuie tratate în aval de sistemul de tratare la final de proces. Costurile instalaţiei pot fi semnificative pentru aceste sisteme de ventilare. De aceea aceste sisteme trebuie proiectate ţinând cont de eficienţa economică. Investiţia necesară pentru tratarea la final de proces va fi făcută, în general, ţinând cont de rata fluxului total de gaz ce va fi tratat, astfel că eforturile depuse pentru minimalizarea acestei rate a fluxului îşi vor arăta roadele. În sfârşit, alegerea unei tehnologii bune va avea un impact semnificativ în ceea ce priveşte impactul asupra capitalului necesar şi în privinţa costurilor de operare. Problemele-cheie ale proiectului sistemelor de tratare a gazelor reziduale sunt: rata de curgere a fluxului de gaz, concentraţiile sale contaminante şi, în plus faţă de valorile maxime, gradul lor de variabilitate. Natura – sau „chimia” – contaminanţilor are o importanţă ridicată de vreme ce toate sistemele de tratare sunt limitate în acest domeniu, de exemplu:

- Doar vaporii inflamabili se pot incinera - Agenţii contaminanţi ce conţin halogen şi/sau sulf necesită tratare cu gaze de ardere situata dupa oxidarea catalitică şi termică

Page 72: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

40 Waste Water and Waste Gas Treatment

- Eficienţa condensării depinde de presiunea vaporilor contaminanţilor aflaţi la temperatura de condensare, astfel că substanţele cu presiune mai ridicată a vaporilor sunt mai puţin potriviţi în procedeul condensării. - Doar compuşii de mărime moleculară mică pot fi absorbiţi şi desorbiţi eficient - Biofiltrarea compuşilor non-biodegradabili nu va fi eficientă - Membranele lucrează mai bine asupra unor compuşi specifici - Eficienţa filtrării umede depinde de solubilitatea şi presiunea vaporilor contaminatorilor.

Valoarea produsului emis va determina necesitatea recuperării ei din gazul rezidual, astfel că, cu cât mai valoros produsul cu atât mai mult folosirea tehnicilor ce permit recuperarea (de exemplu: adsorbţia, condensarea, membranele) vor fi preferate tehnicilor de distrugere (de diminuare), (de exemplu: oxidarea termică şi catalitică, biofiltrarea). Prezenţa impurităţilor în gazul rezidual afectează proiectul sistemului. Câteodată impurităţile trebuie să fie îndepărtate într-o etapă de pretratare, de exemplu:

- Vapori de apă care afectează eficienţa adsorbţiei, sistemele de condensare, în special sistemele criogenice sau de refrigerare sau sistemele de filtrare - Praful care cauzează probleme adsorbării, absorbării sau oxidării catalitice în care particulele de praf acoperă ambalarea sau stratul adsorbant. - Otrăvuri catalitice care distrug eficienţa incineratorului catalitic sau a filtrului catalitic - Acizii care afectează activitatea de biofiltrare/bioepurare

Trebuie luată în considerare concentraţia emisiilor. Majoritatea tehnologiilor sunt limitate în ceea ce priveşte eficienţa îndepărtării şi, în special, condensarea, absorbţia şi biofiltrarea nu ating 100% din eficienţa îndepărtării. Acesta este unul dintre avantajele sistemelor de oxidare termică şi catalitică care ating nivele de eficienţă a distrugerii ridicate, de până la 99%, însă pe de altă parte, consumul adiţional de energie şi combustibil şi deversarea gazului de ardere trebuie avute în vedere. Sistemele de adsorbţie sunt, de asemenea, foarte eficiente, atâta timp cât se are în vedere evitarea saturării adsorbantului. Problemele în privinţa siguranţei au o importanţă specială pentru sistemele de oxidare termică şi catalitică. Majoritatea amestecurilor VOC/aer sunt inflamabile dacă concentraţia VOC-urilor depăşeşte 40 g/m3 la o temperatură de 20 C0 şi la presiune atmosferică. Pentru a evita returul flăcării, de exemplu: propagarea flăcării în conductele de intrare ale unui incinerator, trebuie să ne asigurăm că acea concentraţie de admisie este întotdeauna mult sub LEL. Opţiunea opusă – concentrarea VOC mult peste HEL – trebuie să se asigure faptul că această concentraţie nu va scădea sub nici o formă sub acea limită ridicată. Un dispozitiv de decuplare a detonării sau un tambur de etanşeizare pot fi furnizate pentru a preveni riscul apariţiei returului flăcării în cazul concentraţiilor neaşteptat de mari. Pe lângă aceasta, incineratorul trebuie instalat într-un loc în care nu există riscul prezenţei vaporilor inflamabili, iar o analiză detaliată este necesară pentru a asigura siguranţa instalaţiei. De asemenea, sistemele ce folosesc alte tehnologii trebuie şi ele să facă obiectul unei revizuiri detaliate în ceea ce priveşte siguranţa. Multe sisteme (ex: adsorbţia, membranele) vor avea ca rezultat fluxuri mult mai concentrate, probabil producătoare de concentraţii din intervalul inflamabil. Pentru sistemele de adsorbţie, riscurile supraîncălzirii învelişului trebuie evaluate. Majoritatea sistemelor includ compresoare şi ventilatoare care pot avea implicaţii în siguranţă. În general, o revizuire detaliată în privinţa siguranţei fiecărei instalaţii este necesară şi ar putea avea un impact semnificativ asupra selecţiei sistemului. Astfel, problemele de siguranţă sunt importante pentru precipitoarele electrostatice (desprăfuirea gazelor inflamabile trebuie evitată) şi pentru filtrele sintetice (aprinderea fiind posibilă datorită gazelor fierbinţi, prafurilor piroforice şi scânteilor). Investiţia necesară sistemului este, evident, de importanţă majoră. Când se evaluează investiţia necesară, trebuie avut grijă pentru includerea costurilor implicate de toate amenajările. În special furnizarea de utilităţi, captarea gazelor în unitatea de diminuare şi necesităţile de echipament auxiliar (ex: un tambur de etanşeizare pentru un incinerator, unitate de tratare pentru o condensare) ar putea avea un impact semnificativ asupra costului. Deşi investiţia iniţială este importantă, s-ar putea să fie mai importante costurile de operare. Aici incluzând consumul de utilităţi, înlocuirea catalizatorului, mediul adsorbant sau membranele adsorbant, costurile produselor chimice, a operaţiunilor şi a întreţinerii, depozitarea produselor secundare, pre- şi post- tratare, etc. Când sunt evaluate, trebuie avut grijă la

Page 73: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 41

cuantificarea costurilor asociate fiecărei etape de operare (operare normală, regenerare, funcţionarea în gol). De exemplu, oxidatorii termici în mod normal se potrivesc cu liniile refractare. Refractarea este sensibilă la umiditate, astfel că trebuie ţinută călduţă tot timpul. Cantitatea de combustibil necesară menţinerii temperaturii în timpul funcţionării în gol trebuie avută în vedere pentru sistemele ce nu funcţionează 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Menţinerea unui sistem regenerativ sau fără flacără la o anumită temperatură necesită o fracţiune (o parte) din combustibilul folosit într-un oxidator termic simplu. Constrângerile impuse de planul general pot juca un rol important. Sistemele de incinerare trebuie poziţionate în afara locaţiei în care pot apărea vapori inflamabili. Instalarea unui sistem într-o zonă ce prezintă pericole presupune proiectare în conformitate cu aceasta a sistemelor instrumentale şi electrice care ar putea afecta în mod semnificativ costurile unităţii. Necesităţile de acces în unitate trebuie luate, de asemenea, în considerare. Un alt aspect important (cheie) ar fi disponibilitatea utilităţilor în selectarea celei mai bune tehnologii de diminuare. Disponibilitatea unui combustibil potrivit este necesar de determinat pentru un sistem de incinerare, iar costurile implicate de acesta ar putea avea un impact important asupra costurilor de operare. Sistemele de adsorbţie cu înveliş fixat folosesc pentru desorbţie aburul; însă, dacă acest abur nu este disponibil în cantitate suficientă, trebuie adaptat proiectul. Pentru sistemele de condensare trebuie să existe furnizare suficientă de energie şi de apă pentru sistemele de epurare a apei.

Sistemele de tratare sunt descrise în Capitolul 3.

2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare Alegerea unui sistem de colectare bun este influenţată de alegerea sistemelor de tratare şi, astfel, depinzând de sarcinile şi scopurile tratării apei şi gazului rezidual. Metodologia de selectare este descrisă în următoarele secţiuni care se ocupă de drenajul apei reziduale şi de captarea gazului rezidual. 2.2.2.4.1 Selecţia Sistemului de colectare a apei reziduale şi a Sistemului de Separare Având în vedere rezultatele din registrul apei reziduale, alegerea unui sistem de colectare a apei reziduale potrivit asigură deversarea optimă de apă reziduală cu cel mai mic posibil impact asupra mediului. În funcţiile de necesităţile de tratare dupa proces, trebuie instalat un sistem de drenaj care să întrunească necesităţile de : • Scurgere a apei de ploaie • Scurgere a apei de răcire, în conformitate cu nivelul de poluare • Scurgere a apei reziduale pentru a putea fi deversată direct fără tratare • Scurgere pentru apa reziduală folosită • Scurgere pentru apa reziduală, ţinând cont de originea ei • Scurgere pentru uzinele de tratare descentralizate sau centralizate (din amplasament sau din afara lui) • Scurgere separată pentru apa reziduală organică şi apa reziduală anorganică fără încărcare organică relevantă, evitându-se astfel diluarea ambelor ce ar presupune o scădere a eficienţei tratării. Aceste pre-rechizite, precum şi factorii economici, necesită implementarea şi întreţinerea sistemelor de separare/segregare a apei reziduale. Apa reziduală ce nu necesită tratare – ex: apă de ploaie sau apă de răcire necontaminată – este segregată din apa reziduală ce trebuie supusă tratării, astfel reducând încărcarea hidraulică a drenării şi a sistemului de tratare. Fluxurile de apă reziduală care nu întrunesc standardul calităţii tratării centrale vor fi tratate în operaţiuni speciale de pretratare. Astfel, pentru fiecare flux de apă reziduală, procesul decizional ilustrat în Figura 2.5 trebuie urmat şi sistemul corespunzător de canalizare proiectat corespunzător. Apa reziduală poate fi colectată fie prin canale şi drenaje subterane sau de suprafaţă. Uzinele existente adeseori utilate cu sisteme subterane pentru că acestea pot fi utilizate drept canalizări gravitaţionale, economisând energia necesară pompării, iar conductele nu sunt în calea

Page 74: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

42 Waste Water and Waste Gas Treatment

instalaţiilor de proces. Colectoarele subterane au avantajul că scurgerile şi breşele pot fi detectate mult mai uşor înainte ca să fie afectat foarte tare rezervorul subteran. Dacă nivelul apei subterane dintr-un amplasament industrial este aproape de zero, cum se întâmplă cu amplasamentele care se găsesc în vecinătatea construcţiilor de retenţie, estuarelor sau a zonelor de coastă, nu există de obicei altă soluţie decât aceea de captare a canalizării la suprafaţă. Tehnologia avansată foloseşte canale subterane din motive de întreţinere, înnoire şi reparaţii ce sunt mult mai uşor de făcut şi astfel, operarea lor este economică. Un dezavantaj este necesitatea captoarelor presurizate şi riscul formării unor emulsii cauzate de pompare. Pot fi, însă, o problemă situaţiile climaterice, pentru canalizările subterane (ex: zone cu perioade lungi de îngheţ). 2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt adeseori mult mai puţin lungi comparativ cu sistemele de colectare a apei reziduale. Ele sunt instalate în principal: • Sub formă de sisteme de colectare ventilatie, legând câteva ventilatoare la un sistem de tratare obişnuit • Pentru captarea emisiilor difuze şi/sau fugitive prin protejări ale extracţiei şi captarea lor într-o unitate de tratare • Sub formă de sisteme de evazare care sunt instalate în principal pentru a permite depozitarea în condiţii de siguranţă a gazului rezidual în timpul situaţiilor de urgenţă Pentru a minimaliza rata fluxului de aer în unitatea de control, este recomandabilă închiderea surselor de emisii pe cât de mult posibil prin partiţionări ce separă sursele de mediul lor înconjurător. Însă, acest procedeu prezintă probleme ce ţin de operabilitate (acces la echipament), siguranţă (evitarea concentraţiilor apropiate de LEL) şi igienă (locul unde oamenii au acces trebuie să fie înăuntrul închiderii). Închiderea trebuie să fie astfel proiectată încât să fie prevenită eliberarea vaporilor, acest fapt fiind asigurat printr-o suficientă velocitate a aerului ce trece prin deschizături (este recomandat un nivel minim de 0,5 m/s). Rata totală a fluxului ar trebui să fie suficientă pentru a asigura diluţia vaporilor până la o valoare mult sub LEL. Acolo unde această concentraţie va fi cel mai probabil depăşită, instalarea unui detector LEL înăuntrul închiderii este necesară, inclusiv a unui echipament de control corespunzător. În majoritatea cazurilor, sistemul de tratare a emisiilor va fi instalat în punctele existente de captare a emisiilor sau în cadrul sistemelor de colectare ventilate. O revizuire importantă a acestor sisteme existente trebuie făcută înainte de determinarea ratei totale a fluxului din sistemele de tratare. Această revizuire este necesară din două motive principale: • Ratele reale ale fluxului furnizate de către ventilatoare pot fi destul de mult diferite faţă de cele din proiect din cauza căderilor de presiune dupa proces şi din amonte. Cele reale regăsite la mai puţin de 50% din capacitatea proiectată a ventilatorului, sunt des întâlnite. Astfel, bazând rata fluxului din sistemul de tratare pe suma ratelor fluxului ventilatoarelor care suflă spre unitatea de control, acest fapt poate conduce la tratare la final de proces supradimensionată. Măsurarea ratelor reale ale fluxului este astfel recomandată. Trebuie alocaţi bani în proiectul sistemului final, anticipat pentru schimbările în cadrul ratelor fluxului (creşteri sau scăderi) care pot apărea datorită instalării unităţii de tratare. În cazul unei scăderi a ratei fluxului trebuie verificate, de asemenea, implicaţiile de siguranţă. • Sistemele existente de extragere a fumului sau gurile de aerisire s-ar putea să nu fi fost proiectate ţinând cont de minimalizarea ratei fluxului. Ajustări mici ale proiectului pot conduce la reduceri semnificative în rata fluxului şi în consecinţă la economii în costurile de tratare la final de proces. Pentru sistemele de colectare a VOC aspectele cele mai importante sunt siguranţa personalului şi igiena. Aparatele care pot fi instalate pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz-oxigen sau să le minimalizeze efectul prin prevenirea exploziilor sunt: • Opritor al detonării • Tambur de etanşeizare

Page 75: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 43

• Etanşeizări ale apei Concentraţia din sistemele de colectare a VOC trebuie menţinute mult sub sau peste intervalul exploziv, ceea ce înseamnă că amestecul corect de gaze reziduale este foarte important. 2.2.2.5 Implementarea opţiunilor pentru controlul emisiilor selectate Odată ce măsurile pentru controlul emisiilor au fost selectate, implementarea lor trebuie planificată în detaliu, fără a lua în considerare dacă sunt de natură organizaţională sau ţin de echipare. În momentul în care sunt identificate problemele neprevăzute, în timpul planificării detaliate şi/sau în timpul revizuirii, selectarea opţiunilor de control al emisiilor trebuie regândite. Se cunoaşte foarte bine că o implementare de succes a tehnicilor de control necesită o etapă a proiectării bună. Dacă nu performanţa opţiunii de control va prezenta un standard scăzut de mediu şi un raport slab costuri-benefcii al investiţiei de mediu. Timpul necesar implementării măsurilor de control al emisiilor depinde foarte mult de natura măsurilor şi de tipul de amenajare în care ele trebuie implementate: • Măsurile organizaţionale (ex: revizuirea procedurilor de operare sau practicile de programare) pot, de obicei, să fie implementate relativ rapid • Măsurile de control (ex: programele de optimizare controlate de calculator) pot avea nevoie de câteva luni, sau chiar mai mult, pentru a dezvolta şi testa mediul în care se operează. • Măsurile privitoare la echipare (ex: implementarea aparaturii de control sau modificări de

proces canalizate spre reducerea la sursă) pot avea nevoie de câteva luni până la câţiva ani, depinzând de proiectele existente şi de abilitatea implementării lor într-un mediu în care se desfăşoară activitatea unei uzine. Această perioadă include proiectarea amenajărilor, obţinerea avizelor, proiectare tehnică detaliată, procurarea echipamentelor, instalarea şi pornirea. În multe cazuri o oprire completă a unei uzine este necesară pentru a elabora modificări ale uzinei, iar în operaţiuni petro-chimice sau chimice aceasta se poate întâmpla o dată la câţiva ani.

2.2.2.6 Metodele de control al calităţii Aceste metode sunt instrumente ce sunt utilizate „pentru a rezolva problemele” atunci când procesul nu mai poate controla sau împlini cerinţele pentru obţinerea avizelor. Eliberările provenite din instalatia de tratare depind de caracteristicile sale influente şi de eficienţa operaţiunii de tratare. Pentru a verifica dacă procesele de tratare funcţionează corect, calitatea produsului este judecat în comparaţie cu un anumit set de standarde. Dacă aceste standarde nu sunt îndeplinite, este nevoie să se restabilească performanţa conform standardelor prin [cww/tm/129]: • Detectarea schimbării • Identificarea cauzei schimbării • Aplicarea de acţiuni corectoare pentru restabilirea sistemului la status quo Rezolvarea problemei şi îmbunătăţirea sistemului necesită oprirea întregii uzine sau a întregului amplasament, iar acţiunile corectoare necesită cooperare din partea mai multor departamente. În cele ce urmează sunt ilustrate aceste metode de tratare a apei reziduale, metoda de control a tratării gazului rezidual fiind corectă. Exercitarea controlului. [cww/tm/129] Unele variabile pot fi controlate de către un operator al unei WWTP, variabile ca: supapa de descărcare a agentului de limpezire, alimentarea cu oxigen dizolvat şi cu produse chimice care se pot ajusta în momentul în care se impune din cauza circumstanţelor existente. Altele sunt în afara controlului ei/lui, spre exemplu: rata fluxului de apă reziduală şi caracteristicile ei. Aceste variabile pot influenţa în mod sever funcţionarea WWTP-ului şi pot, în ultimă instanţă, avea un impact asupra calităţii apei deversate. Aspectele controlabile sunt toate ajustate în conformitate cu schimbarea din sistem. Ajustarea condiţiilor de operare este o activitate de feedback ce doreşte să producă rezultate constante

Page 76: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

44 Waste Water and Waste Gas Treatment

chiar dacă intrările sunt inconstante. Variabilele ce nu pot fi controlate sunt manevrate în mod predictiv sau anticipând nevoia de alimentare. Testarea şi monitorizarea on-line va da un avertisment în avans WWTP-ului în ceea ce privesc schimbările apărute la intrare. Control/Îmbunătăţire. [cww/tm/129] Modul obişnuit în care funcţionează o WWTP este acela a controlării procesului. Se vor face doar acele operaţiuni ce trebuie să întrunească anumite standarde şi să rămână controlabile în ceea ce priveşte calitatea efluentului, pierzându-se astfel o parte a controlului sistemului. Paşii ce trebuie urmaţi pentru a recâştiga controlul în momentul în care acesta s-a pierdut sunt bine-cunoscuţi ca fiind: de detectare, identificare şi acţiune corectoare (vezi mai sus). Opţiunea cea mai uşoară şi anume aceea a nu face nimic este de neaacceptat în majoritatea cazurilor. În termeni calitativi „a fi în control” înseamnă că sistemul manevrează variaţiile cât poate de bine, însă sistemul s-ar putea să nu fie capabil să fie conform, din punct de vedere statistic cu standardele în vigoare pentru efluenţi, pentru că fie există noi standarde sau fluxul de intrare s-a schimbat. Un nou set de standarde necesită aducerea unor îmbunătăţiri, care vor rezulta după parcurgerea unei etape de remediere care să atingă noua zonă de control ce este impusă de noile standarde. Instrumente de îmbunătăţire a calităţii. [cww/tm/129] Scopul îmbunătăţirii calităţii este respingerea standardelor obişnuite şi atingerea unor nivele de performanţă niciodată atinse, extinzând obiectivele rezolvării problemelor dincolo de corectarea problemelor evidente. În timp ce este important ca să se facă ca sistemul să funcţioneze, s-ar putea ca să fie mult mai importantă revizuirea şi identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială. Calea de îndeplinire este printr-un proces în trei etape: • Identificarea cauzelor problemelor potenţiale • Obţinerea datelor şi analiză • Controlul statistic al procesului Prima etapă în rezolvarea problemei şi în îmbunătăţirea calităţii este concentrarea pe un număr limitat de probleme potenţiale şi încercarea de a identifica cauzele lor principale. O diagramă cauză efect, prezentată sub forma unei Diagrame Fishbone ISHIKAWA, după cum este prezentată în Figura 2.6, furnizează un mod eficient de organizare şi afişare a diferitelor idei avute asupra a ceea ce ar putea fi acele cauze principale. Un alt instrument este Analiza Pareto care este o comparaţie organizată a factorilor legaţi de o anumită problemă. Este un mod grafic de identificare şi concentrare pe cei câţiva factori şi probleme vitale. O diagramă a fluxului furnizează etapele necesare pentru obţinerea unui rezltat dorit şi ar putea fi utilizate pentru clarificarea procedurilor utilizate şi pentru a oferi o înţelegere uzuală a procesului general. A doua etapă a rezolvării problemei şi a îmbunătăţirii calităţii este achiziţia de date corecte şi de încredere, cât şi analiza lor cu ajutorul obţinerii informaţiilor necesare şi pregătirii datelor pentru o utilizare mai bună, ex: sub formă de histograme şi/sau grafice ale tendinţei. Acest fapt va permite vizualizarea gradului de variaţie a procesului şi identificarea problemelor speciale. A treia etapă din cadrul procesului de îmbunătăţire a performanţei unui WWTP este folosirea unui control statistic al procesului (SPC). SPC utilizează metode pentru studiul, analiza şi controlul variaţiei în cadrul unui proces. Este un adevărat vehicul prin care cel interesat poate extrage informaţia utilă în privinţa unui proces astfel încât acţiunea corectoare, acolo unde este nevoie, poate fi implementată. SPC este utilizat pentru a cuantifica variaţia datelor şi pentru a determina matematic dacă un proces este stabil sau nu, predictibil sau imprevizibil. Un grafic SPC este un instrument ce poate răspunde următoarelor întrebări: • WWTP-ul are aceleaşi rezultate pe care le-a avut întotdeauna? • Se află cumva într-o stare de controlare statistică sau există anumite cauze de neconformitate evidente? • Funcţionează (operează) exact cum ar fi de aşteptat, având în vedere constrângerile fizice la care este supus? • Când sunt certe exact acţiunile corectoare şi când ar trebui lăsat sistemul în pace? • Trebuie aplicate măsuri corectoare care să cuprindă schimbarea procesului sau schimbarea

procedurilor?

Page 77: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 45

PEOPLE MATERIALS METHODS

MEASUREMENTSMACHINES

Poor maintenance

Lack of attention

Lack of training

Insufficient staff

Insufficient mixing

Poorqualityeffluent(permit

violations)

Wrong product

Wrong feed rate

Wrong feedpoint

Poor influent

Wrong equip-ment settings

Improper pro-duct makedown

Incorrectprocedures

Wrong equip-ment readings

Insufficiently dissolved oxygen

Insufficient waste/recycle

Excessive hydrau-lic loading

Not enough nutrients

Poor control

Poor SVI

SVI: Sludge Volume Index

Effect

Figura 2.6: Diagrama Cauză Efect a Calităţii Slabe a Efluentului În construirea unui grafic SPC sunt calculate cu ajutorul datelor limitele statistice superioare şi inferioare. Aceste limite sunt impuse de către proces şi se bazează pe performanţa anterioară. Ele nu trebuie confundate cu limitele controlului operaţional, adică cu limitele utilizate pentru a opera un WWTP sau pentru a îndeplini limitele impuse de emiterea avizelor. Limitele de control operaţional trebuie să fie cuprinse în limitele statistice (superioare şi inferioare). Atenţie şi acţiune imediată este necesară atunci când: • datele sunt în afara limitelor statistice şi astfel sunt considerate a fi un motiv special de variaţie, ex: o procedură de colectare a probelor, o vărsare a unui lichid sau un instrument ce necesită calibrare • limitele statistice sunt prea mari şi valorile reale într-un final se vor poziţiona în afara intervalului de control sau în afara limitelor impuse de avize. Când limitele statistice definite de către proces sunt în afara standardelor şi cerinţelor de operare, operatorul reacţionează probabil corect la schimbările pe care le observă în proces. El se luptă cu un sistem care se presupune că funcţionează într-un interval care nu este, din punct de vedere statistic, capabil să funcţioneze bine. Datele indică faptul că există prea mare variaţie în operarea corectă unei WWTP şi că schimbările sistemului trebuie să fie implementate pentru a câştiga controlul. 2.2.3 Instrumente de Management Strategic Aceste instrumente sunt descrise în momentul în care ele se aplică organizării şi operării manevrării eliberărilor. Aplicarea lor în managementul de proces ar putea aparţine de

OAMENI MATERIALE METODE

Întreţinere slabă

Lipsă a atenţiei

Lipsa pregătirii

Personal insuficient

Amestec insuficient

Oxigen insuficient dizolvat

Reziduu/reciclare insuficientă

Încărcare hidraulică excesivă

Nutritivi insuficienţi

Produsul este greşit

Rata de alimentare greşită

Punct de alimentare greşit

Influent slab

Programări greşite a utilajelor

Fabricare incorectă a produsului

Proceduri incorecte

Citiri greşite ale echipamentelor Calitate slabă

a efluentului (încălcări ale autorizaţiilor)

Control slab

SVI slab

MĂSURĂTORIMAŞINI

Efect

SVI: Index volum namol

Page 78: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

46 Waste Water and Waste Gas Treatment

obiectivele de lucru ale respectivului BREF vertical sau BREF-ului alcătuit pe probleme economice sau care apar de-a lungul mediului de lucru. Asemenea instrumente care să evalueze opţiunile avute în privinţa mediului sau opţiunile de ordin economic, sunt: • evaluarea riscului • benchmarking • evaluarea ciclului vieţii (LCA), 2.2.3.1 Evaluarea riscului Evaluarea riscului este o metodă obişnuită de lucru pentru calcularea riscurilor ecologice şi umane apărute ca rezultat al activităţilor desfăşurate în cadrul proceselor de producţie. Ar putea lua în considerare emisiile continue şi discontinue, pierderile datorate scurgerilor, emisiile accidentale. Este un proces repetabil şi în trepte, cuprinzând cel puţin următorii 5 paşi [cww/tm/132]: • identificarea pericolului, adică identificarea capacităţii substanţei de a cauza efecte adverse • evaluarea relaţiei concentraţie-efect, adică estimarea relaţiei dintre nivelul de expunere la o anumită substanţă şi incidenţa şi severitatea efectelor ei • evaluarea expunerii, adică estimările concentraţiilor sau dozelor la care ar putea fi expuse părţile componente ale mediului (inclusiv populaţia umană) • caracterizarea riscului, adică estimarea incidenţei şi a severităţii efectelor adverse care pot apărea • estimarea riscului, adică cuantificarea probabilităţii estimate într-o caracterizare a riscului. În momentul în care în primul pas nu se identifică nici un pericol în cadrul fluxului de deversare, aplicarea unui proces repetabil (iterativ) nu este o metodă învechită. Acel proces repetabil menţionat mai sus caracterizează riscul, identifică cine sau ce este în pericol, precum şi nivelele, sursele şi căile de propagare a expunerii. Următoarea etapă este – ca rezultat al procesului de evaluare – reducerea riscului şi diminuarea consecinţelor avute de un efect advers [cww/tm/132]. Astfel, evaluarea riscului poate oferi recomandări valoroase în privinţa cerinţelor impuse de uzinele de tratare, precum şi pentru dezvoltarea măsurilor de minimalizare şi prevenţie. În cadrul unei evaluări de mediu s-ar putea descoperi că: • un flux emis are proprietăţi toxice ce nu permit expunerea sa în mediu deloc, ceea ce presupune că este necesară o reciclare sau o diminuare aproape completă a sa • instalarea unui anume proces s-ar pute să nu fie posibilă din cauză că mediul receptor este deja pre-contaminat într-un asemenea grad încât o contaminare adiţională ar avea ca rezultat expuneri periculoase • un alt tip de tratare ar putea fi avantajos când este comparat cu unul mai comun, mai des întâlnit • ar putea fi necesară o schimbare în cadrul procesului de producţie pentru a satisface standardele calităţii mediului. Procesul luării deciziei în privinţa aplicării măsurilor corespunzătoare nu se află în cadrul obiectivelor evaluării riscului. Consideraţii de ordin socio-economic sau politic pot influenţa aceste decizii. De aceea este importantă separarea evaluării riscului bazându-ne doar pe datele tehnice provenite din acest proces politic [cww/tm/132] care în mod normal include consideraţii în privinţa riscului-beneficiului incluzând alocarea costurilor şi adeseori impune o judecată subiectivă. Aceste gânduri vor fi luate în considerare în BREF-ul pe probleme economice şi în privinţa mediului de lucru. Programele de calculator există pentru aplicarea proceselor de evaluare a riscului [cww/tm/84]. 2.2.3.2 Benchmarking Benchmarking este un proces în care se compară realizările unui anume amplasament sau instalatie cu realizările altora. Este un instrument al operatorului pentru evaluarea modului propriu de executare, de exemplu modul propriu de manageriere (administrare) sau tratare a apei şi gazului rezidual, prin referire la activităţi similare de altundeva. Elementele principale

Page 79: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 47

sunt: metoda de calcul a clasării şi verificarea performanţelor obţinute. Benchmarking poate fi un instrument folosit pentru îmbunătăţirea situaţiei de mediu dintr-un amplasament. 2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieţii (LCA) LCA implică compararea efectelor de mediu potenţiale avute de diferite moduri de operare. Principalele obiecte de investigare sunt produsele şi serviciile, însă pot fi, de asemenea, transferate în rute de depozitare sau alte amenajări şi astfel sprijinindu-se pe subiectul acestui document. LCA are următoarele faze [cww/tm/132]: • identificarea scopurilor şi stabilirea obiectivelor • analiza inventarului, inclusiv fluxul de energie şi de materiale atât de intrare cât şi de ieşire de-a lungul întregului ciclu de viaţă • evaluarea impactului, implicând o determinare a impacturilor potenţiale asupra mediului • interpretarea rezultatelor, este folosită pentru a selecta variantele cele mai favorabile din punct de vedere ecologic. LCA se află încă în stadiul de dezvoltare având ca cea mai avansată parte analiza inventarului şi cea mai puţin avansată fiind interpretarea. În ciuda metodei de evaluare, parţial subiectivă, LCA este un foarte bun instrument de luare de decizie, pentru că relaţiile complexe pot fi sistematic reduse spre câteva seturi de date comparabile. LCA este aplicat conform unor reguli unanim recunoscute, ca de exemplu [cww/tm/132]: • ISO 14040: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – principii şi linii directoare (ghiduri) • ISO 14041: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – analiza inventarului ciclului de viaţă • ISO 14042: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – evaluarea impactului ciclului de viaţă • ISO 14043: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii –evaluarea îmbunătăţirii ciclului de viaţă LCA are în vedere doar aspectele de mediu, un singur element în ceea ce priveşte luarea de decizii, în timp ce aspectele socio-economice sunt elemente adiţionale şi nu integrale, construite pe rezultatele obţinute de LCA. Cu ajutorul LCA, relevanţa din punct de vedere al mediului al obiectelor investigaţiei, ca de exemplu: linii de producţie şi serviciile de tratare, poate fi determinată într-un mod clar şi reproductibil ce va fi baza pentru optimizarea ecologică, adică selecţia unor alternative „mai bune” din punct de vedere ecologic. LCA poate fi utilizat pentru a determina următorii itemi: • Rutele de depozitare optime din punct de vedere ecologic • Punctul de performanţă ecologică pentru reciclare şi alte practici de protecţie a mediului • Punctele slabe din ciclul de viaţă al obiectului investigaţiei • Priorităţile acţiunilor necesare [cww/tm/132] Datorită metodologiei implicate în LCA există nişte limitări, cum ar fi[cww/tm/132]: • Încărcările mediului datorate unui obiect al investigaţiei nu pot fi determinate în termeni absoluţi, ci doar relativ, pentru că nu este accesibil adevăratul impact asupra mediului • Nu se pot face inferenţe în ceea ce priveşte compatibilitatea cu mediul a materialelor, auxiliarelor şi a mediului de lucru, pentru că nici utilizarea intenţionată a lor şi nici beneficiul lor anticipat nu sunt cunoscute • Afirmaţiile generale în privinţa rutelor de depozitare pot fi derivate numai în momentul în care valorile referinţă pentru reziduul în creştere sunt cunoscute (ceea ce nu este în mod normal cazul). LCA nu poate dicta deciziile, abia dacă poate ajuta în luarea acestora. Astfel, este insuficient să bazăm luarea unei decizii în ceea ce priveşte mediul doar pe rezultatul LCA-ului, dacă modul în care rezultatul este obţinut nu a fost luat în considerare.

Page 80: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

48 Waste Water and Waste Gas Treatment

2.2.4 Instrumente pentru Siguranţă şi pentru Situaţiile de Urgenţă De vreme ce toate amplasamentele industriale au potenţialul de a provoca pagube semnificative mediului şi să ameninţe rezervele de apă şi sănătatea publică, trebuie luate anumite măsuri pentru a evita pe cât se poate riscurile sau pentru a reacţiona la accidente în aşa fel încât să le fie minimalizate efectele. Deşi cade în sarcina inginerilor să construiască echipamente şi să conducă o uzină astfel încât să nu apară nici un accident, rezultă din experienţa avută că acest fapt nu este un succes în toate cazurile. Deversările de produse chimice şi de petrol sunt ameninţări evidente în cadrul amplasamentelor chimice. Însă, materialele care nu sunt periculoase pentru oameni pot provoca probleme de mediu serioase, după cum scurgerile apărute în cazul unui incendiu. Pagubele provocate mediului pot fi pe termen lung, iar în cazul apei subterane poate persista pentru câteva decade sau chiar mai mult. Râurile, canalizările, canalele de scurgere, tuburile de scurgere, sistemele de distribuţie a apei şi alte servicii, toate pot transporta poluanţi în afara amplasamentului şi efectele unei deversări pot fi vizibile pe distanţe mai mari. În majoritatea cazurilor, incidentele poluatoare importante pot fi prevenite dacă sunt instaurate măsuri de prevenţie a poluării corespunzătoare sau sunt disponibile imediat. Planificarea retenţiei este cheia succesului şi atât măsurile preventive cât şi strategiile de intervenţie într-un incident, folosite ca instrumente de management, trebuie să fie alcătuite cu grijă [cww/tm/147]. Eliberările gazoase accidentale trebuie, în mod normal, să fie prevenite prin folosirea echipamentelor corespunzătoare din punct de vedere al siguranţei şi prin operarea corectă a instalaţiilor, pentru că în majoritatea cazurilor eliberările nu pot fi „prinse”. Excepţie fac gazele ce pot fi amestecate cu apă, cum ar fi acizii sau amoniacul, ce pot fi filtrate printr-o diagramă de apă, devenind astfel un item în tratarea apei reziduale. Poluanţii ar putea scăpa din perimetrul amplasamentului în mediul apos printr-o varietate de căi, cum ar fi [cww/tm/147]: • Sistemul de drenaj al apei subterane aparţinând amplasamentului, fie direct, fie prin canalele apei subterane din afara amplasamentului • Scurgerea directă în afara amplasamentului, în apropierea cursului de apă sau pe suprafaţa terenului, având un risc potenţial asupra apei subterane • Prin sistemul de drenaj al impurităţilor, având poluanţi care au trecut fie neafectaţi prin lucrări de tratare, fie au afectat performanţa lucrărilor, rezultând în afectări ale mediului ulterioare • Prin eliberări atmosferice, cum ar fi penele de vapori. 2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor şi a deversărilor

importante Concentrarea principală în cadrul acestui tip de management este pe strategiile elaborate în privinţa retenţiei şi echipamentul ce trebuie folosit pentru a manevra aceste deversări. Însă, alte instrumente de management, cum ar fi instrumentele operaţionale şi strategice, trebuie, de asemenea, luate în considerare şi prevăzute în planurile de intervenţie în incidentele ce implică poluanţii sau în planurile elaborate pentru sistemele de retenţie (vezi Secţiunea 2.2.4.2.) pentru a reduce impactul oricărui eveniment neplanificat care într-adevăr apare [cww/tm/147]. Primul pas în acest sens este luarea în considerare a strategiilor de stingere a incendiilor şi a metodelor posibile pentru reducerea cantităţii de apă consumată şi deversată de lupta cu focul, ex: folosirea mai degrabă a sprayurilor şi nu a jeturilor, arderii controlate şi exploatarea posibilităţii de reciclare a apei utilizate în stingerea incendiilor, acolo unde este sigură practică folosirea lor [cww/tm/147]. Sistemele de Retenţie

Page 81: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 49

Probabil vor exista unul sau mai multe nivele de contaminare în cadrul unui amplasament chimic. În deciderea în ceea ce priveşte nivelul corespunzător de contaminare este utilă o evaluare a riscului (vezi Secţiunea 2.2.3.1.). operatorul ar trebui să ia în considerare materialele periculoase ce se găsesc în cadrul amplasamentului, riscul implicat de către accidente, foc, inundaţii şi de actele de vandalism, posibilitatea ruperii primului sistem de retenţie (adică, recipientul sau vasul în care este depozitat materialul), sensibilitatea mediului receptor şi importanţa prevenirii oricărei deversări rezultate în el. În multe cazuri, sistemul de retenţie principal şi cel local vor preveni ca orice incident să cauzeze poluare. Însă, acolo unde nu este un sistem de retenţie local sau nu există o evaluare a riscului, este un semn că este nevoie de mai multă siguranţă, de exemplu: pentru a reţine scurgerile de apă de la stingerea incendiilor, care ar putea ajunge la mii de metri cubi, apoi ar putea fi necesare sisteme de retenţie aflate la distanţă mare. Ele pot fi utilizate singular sau în combinaţie cu sistemul de retenţie local acoperind totul de la o mică zonă până la un număr de instalaţii mari. S-ar putea să trebuiască să protejeze atât sistemul de drenaj al apei subterane cât şi cel al apei infestate [cww/tm/147]. Pentru calcula capacitatea necesară a sistemelor de retenţie îndepărtate, trebuie ţinut cont de: • Paguba potenţială provocată de către apa folosită la stingerea incendiilor (metode de evaluare bazate pe frazele-R pot di utilizate drept sisteme ca şi conceptul VCI German elaborat în privinţa capacităţii de retenţie a apei pentru stingerea incendiilor, acolo unde sunt definite clasele de periculozitate). • Capacitatea primară (adică, capacitatea vasului în care materialul este depozitat sau manevrat). • Cantitatea potenţială de ploaie care ar putea apărea în timpul unei situaţii de urgenţă. • Apa pentru stingerea incendiilor şi cea de răcire. • Spumă (cea folosită ca mediu de stingere a incendiilor) • Efecte dinamice, cum ar fi valul de lichid şi de vânt iniţial. Sistemele de retenţie îndepărtate pot conţine: • Lagune de retenţie (sau bazine de retenţie îndiguite cu pământ), dacă topografia amplasamentului şi condiţiile terenului şi solului sunt corespunzătoare, lagunele fiind destul de impermeabile • Rezervoare (recipiente), construite pentru acest scop, iar mărimea lor reală, standardele de proiectare şi finisările de protecţie sunt influenţate de ratingul de risc al amplasamentului, de timpul necesar pentru retenţie, de cantitatea şi natura materialelor depozitate. • Valve de presiune şi stăvilare, operate manual sau declanşate cu ajutorul senzorilor automaţi, folosite pentru a izola o parte sau întregul amplasament. • Separatoare de petrol. Deşi amenajările permanente de retenţie ar trebui să existe la multe amplasamente, ar putea exista circumstanţe în care o deversare nu poate fi administrată cu ajutorul lor, de exemplu: dacă apare în afara zonei de retenţie. În alte cazuri, în special la amplasamentele de mici dimensiuni, amenajările pentru retenţia apei folosite la stingerea incendiilor ar putea să nu poată fi utilizate, să nu fie practice, din cauza costurilor şi a spaţiului. În asemenea cazuri, sistemele de retenţie temporare sau materialele pentru controlul poluării ar trebui luate în considerare [cww/tm/147]. Exemple de măsuri pentru retenţia în situaţiile de urgenţă includ [cww/tm/147]: • Ariile de sacrificiu, proiectate pentru a permite infiltrarea şi pentru a preveni deversările, prevăzute cu un sistem de consolidare impermeabil pentru prevenirea dispersiei în alte straturi sau în ape subterane. • Un parc de vehicule de diferite tipuri şi alte mijloace fixe • Cariere şi canale, prevăzute cu un sistem de consolidare, în special în zone care au o vulnerabilitate ridicată a apei subterane • Rezervoare portabile, butoaie pentru supraîncărcare şi cisterne Materiale şi Echipamente pentru Situaţiile de Urgenţă.

Page 82: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

50 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sunt disponibile o gamă variată de produse pentru a face faţă deversărilor sau pentru a reţine deversare în zonele speciale de retenţie pentru situaţiile de urgenţă. Orice material sau echipament care este folosit trebuie foarte bine întreţinut şi plasat strategic în locaţii accesibile care să fie foarte bine marcate cu avertismente prin care să se explice clar utilizarea lor. Planul pentru intervenţia într-un incident poluator (vezi Secţiunea 2.2.4.2.) ar trebui să identifice materialele şi echipamentele pentru prevenirea poluării şi locaţia lor. Asemenea materiale şi echipamente sunt [cww/tm/147]: • Nisip şi pământ pentru a absorbi deversările de petrol şi de substanţe chimice şi pentru a fi folosiţi în saci pentru balast • Absorbanţi brevetaţi • Aparate pentru sigilat şi substanţe folosite pentru containerele avariate • Etanşeizări pentru scurgeri • Şcondri de rezervă. Trebuie instaurate anumite măsuri pentru a scăpa, cât de curând posibil, de orice deversare, de orice material contaminat şi de orice apă provenită de la stingerea incendiilor. Acolo unde este posibilă re-folosirea, materialul deversat trebuie returnat pentru a fi depozitat în cadrul amplasamentului. Dacă este necesar să se scape de acele materiale în afara amplasamentului, aceasta se poate face prin [cww/tm/147]: • În orice amenajare de depozitare a reziduurilor, a gunoiului • Deversare într-un canal de scurgere a resturilor (a murdăriilor) cu aprobarea operatorului acelui sistem de canalizare • Tratarea apei contaminate cu hidrocarburi cu ajutorul separatoarelor de petrol. 2.2.4.2 Planificarea Intervenţiei în Incidentele poluatoare Un plan de intervenţie în incidente poluatoare, după cum am mai menţionat de câteva ori în Secţiunea 2.2.4.1., este în principal o strategie elaborată pentru a propaga toate informaţiile necesare, într-un mod cât mai eficient către toţi cei interesaţi. Modalitatea generală de implementare a unui asemenea plan este [cww/tm/148]: • Furnizarea de detalii ale amplasamentului către cei cărora le este important să cunoască detalii despre uzină. • Alcătuirea unei liste care să cuprindă numere de telefon ale persoanelor şi serviciilor de contact importante (cheie), cum ar fi: serviciile de urgenţă, instituţii reglementatoare de mediu, operatorii locali ai sistemului de canalizare şi de furnizare a apei, HSE executiv, etc., proprietarul principal şi personalul de contact, consultanţi de specialitate. • Trebuie avut gata pregătit un plan de drenare a amplasamentului care să conţină o diagramă clară a acestuia, prezentând schema amplasamentului şi detalii în privinţa căilor de acces, punctele de deversare în afara amplasamentului pentru apa de suprafaţă şi efluentul în discuţie, etc. • Furnizarea unui inventar al amplasamentului în privinţa petrolului, produselor chimice şi a altor tip de produse • Detalierea procedurilor instaurate pentru situaţiile de urgenţă, identificând obiectivele activităţii respective, responsabilităţile personalului şi procedurile instaurate în cazul apariţiei unor evenimente de tipul: deversări şi scurgeri din containere. • Instaurarea unor reguli în privinţa pregătirii personalului şi efectuarea periodic a unor exerciţii Tot personalul şi toţi contractorii care lucrează în cadrul amplasamentului trebuie conştientizaţi în privinţa planului şi ar trebui să-şi cunoască rolul propriu dacă apare un incident. Un exemplu elocvent de plan de intervenţie într-un incident poluator este prezentat în Anexa 7.5.

Page 83: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 2

Waste Water and Waste Gas Treatment 51

Page 84: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 85: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 53

3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICATĂ Acest capitol oferă mai multe detalii în privinţa consideraţiilor introduse în cadrul Secţiunilor 1.3 şi 2.2.2.3 şi descrie tehnicile de tratare pentru apa reziduală şi pentru gazul rezidual în conformitate cu performanţa lor de mediu şi impactul lor, precum şi viabilitatea lor economică. Însă, variantele tehnologiilor bine-cunoscute, cu mici diferenţe în ceea ce priveşte procesul general, nu sunt menţionate separat. Cadrul fizic şi chimic al tehnicilor de tratare poate fi descoperit foarte uşor în cărţile de specialitate şi de aceea nu este repetat în acest BREF. Operaţiunile şi procesele care sunt tratate în acest capitol sunt tehnicile la final de proces care sunt folosite în mod obişnuit în industria chimică; astfel că sunt incluse tehnicile de tratare folosite în mod normal pentru eliberările provenite de la centralele electrice şi de la procesarea reziduurilor, de vreme ce amplasamentele chimice de mari dimensiuni sunt adeseori dotate cu propria unitate de producţie a energiei (energie, abur) şi propria unitate de incinerare a reziduurilor. Însă, pentru mai multe detalii, trebuie să fie consultate BREF-urile relevante ce au fost elaborate pentru uzinele de combustie de mari dimensiuni şi pentru incinerarea reziduurilor. Măsurile integrate in proces sunt descrise în momentul în care sunt în uz şi nu sunt legate de procese de producţie speciale. Prezentarea sistematică din acest capitol urmează calea poluantului şi prezintă tehnicile de aplicare a lor într-un amplasament chimic. Detalii ulterioare pot fi găsite în Secţiunile 3.3.4. şi 3.5. 3.1 Informaţiile din acest capitol Descrierea tehnicilor de tratare urmează o ordine precisă pentru furnizarea informaţiilor utile pentru ajutarea celui care elaborează avizul în implementarea BAT-ului unei instalaţii în sectorul chimic. Informaţiile sunt oferite pentru a ajuta operatorul să îndeplinească cerinţele BAT şi să elaboreze o cerere de obţinere a avizului corespunzătoare. Această structură a fost aleasă pentru a ne asigura că pentru toate operaţiunile şi procesele de tratare este colectată şi prezentată acelaşi tip de informaţie şi o comparaţie dintre diferitele opţiuni de tratare este fezabilă. Descrierea operaţiunilor şi proceselor de tratare este divizată în următoarele paragrafe: • Descriere • Aplicare • Avantaje/Dezavantaje • Nivelurile de emisii/Ratele de performanţă • Efectele de-a lungul mediului • Monitorizare • Economie Primul paragraf descriere subliniază elementele fundamentale a tehnicii de tratare fără a intra în detalii. Cadrul teoretic fizic şi chimic este lăsat deoparte intenţionat. Informaţii în această privinţă se pot găsi într-un număr mare de cărţi de specialitate bune. Folosirea formulelor şi ecuaţiilor matematice şi chimice este evitată acolo unde este posibil fără a pierde informaţie. Acest paragraf oferă, de asemenea, un rezumat al tipurilor de echipamente folosite în cadrul aplicării acestei tehnici şi modalitatea de operare a ei. Când este disponibilă informaţie pe suport grafic, fie ca o schiţă, fie ca o diagramă a fluxului, ea va fi utilizată pentru a înlocui explicaţiile verbale, cu condiţia ca să nu existe nici o pierdere de informaţie utilă. Al doilea paragraf, numit aplicare, descrie cum şi unde tehnica în discuţie ar putea fi, în general, aplicată, considerând, de asemenea, folosirea sa în sectoarele conexe, atunci când se aşteaptă să fie utilă în sectorul chimic. Include, de asemenea, poluatorii conecşi ce trebuie trataţi. O parte din acest paragraf este alcătuirea unei liste care să cuprindă limitele de aplicare posibile şi restricţiile.

Page 86: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

54 Waste Water and Waste Gas Treatment

Al treilea paragraf, denumit avantaje/dezavantaje, încearcă să sublinieze unele beneficii şi probleme asociate cu fiecare tehnică, ţinând cont că unele legi fundamentale ale economiei energiei şi materialelor ne împiedică să controlăm şi să diminuăm efectele oricărui produs fără a lăsa vreo urmă în mediu. Al patrulea paragraf, denumit nivelurile de emisii atinse/randamentele, prezintă performanţa tehnicii. Enumeră nivelurile de emisii atinse şi/sau ranamentul îndepărtării. Valorile prezentate sunt cele care pot apărea în condiţii de funcţionare bune şi regulate. Aceste valori, însă, nu pot sugera că ele pot fi atinse în orice condiţii şi cu ajutorul tuturor aplicaţiilor. Explicarea termenului „niveluri de emisii atinse” este prezentat în Secţiunea 4.1. Randamentele sunt citate în conformitate cu încărcarea de alimentare; rezultatul fiind următorul: alimentarea slabă prezintă randamente scăzute, în timp ce alimentare ridicată prezintă randamente ridicate, deşi concentraţia reziduală ar putea fi încă destul de ridicată. Al cincilea paragraf, denumit efectele de-a lungul mediului, prezintă impactul asupra mediului, impact provenit de la acţiunea acestei tehnici, de exemplu: generarea şlamului, încălzirea reziduului, eliberările gazoase, zgomotul, mirosul, etc., precum şi consumabilele intrate, cum ar fi: apa, energia şi substanţe auxiliare. Al şaselea paragraf, denumit monitorizare, descrie fluxul de intrare şi cel de ieşire, cât şi funcţionarea normală a aparaturii tehnice în conformitate cu cea mai bună practică de monitorizare. Al şaptelea paragraf se ocupă de economie. Încearcă să furnizeze informaţii în privinţa costurilor tehnicii respective, după cum aceasta a fost făcută să fie disponibilă. Pentru a clarifica ceea ce înseamnă costuri în cadrul acestui document, Secţiunea 3.2 prezintă unele explicaţii fără a avea pretenţia prezentării unor probleme economice speciale, probleme pentru care referirea la BREF-ul pe probleme economice şi efecte de-a lungul mediului este recomandată. 3.2 Informaţii în privinţa costurilor, conţinute în acest

Document Orizontal Costurile instalării unei tehnologii de control a emisiilor noi, readaptarea tehnologiilor existente sau implementarea măsurilor integrate in proces sunt dependente extrem de mult de problemele specifice amplasamentului şi de cele specifice producţiei. Astfel, costurile absolute ale construirii sau instalării tehnologiei de tratare nu au nici o valoare reală de informare pentru abordarea orizontală, pentru că nu se pot compara cu nimic. Costurile implementării infrastructurii necesare şi corespunzătoare nu sunt, de asemenea, incluse. Un alt factor important în selecţia unei tehnici de tratare potrivite este perioada de rambursare a măsurii integrate in proces. De vreme ce costurile implicate vor fi întotdeauna specifice procesului tehnologic şi/sau uzinei, acest document orizontal nu poate lua în considerare aceasta în mod adecvat. Însă, subliniază costurile echipamentelor furnizorului în relaţie cu o capacitate de producţie, cu fluxul de gaz / apă reziduală sau cu cantitatea de material poluant (adică, costurile pe tona de produs, m3 de apă reziduală sau 1000 Nm3 de gaz rezidual sau Kg de material poluant). Itemii ce trebuie luaţi în considerare când se evaluează datele în privinţa costurilor, şo care nu sunt incluşi în acest document din cauză că sunt explicate caracteristicile lor specifice amplasamentului şi procesului tehnologic în următoarele paragrafe [cww/tm/48]. 3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului

furnizorului In momentul în care se încearcă determinarea costurilor tehnicilor de control a emisiilor, se crede a fi mai uşoară selectarea unei tehnici care pare să se potrivească necesităţilor imediate şi

Page 87: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 55

solicitarea unei estimări a costurilor de la furnizor. În timp ce această abordare este rapidă şi convenabilă, ea poate conduce la estimări greşite ale costurilor reale ale tehnicii de controlare a emisiilor. Aceasta apare pe bază absolută, cum ar fi costurile pe tona de emisii diminuate, iar pe bază relativă atunci când se compară opţiunile în privinţa tehnologiei. Tehnici diferite pot avea adeseori distribuţii foarte diferite ale elementelor de cost individuale între diferite tipuri de costuri care sunt cuprinse în costul de instalare total. În mod obişnuit, 20 – 30% din costurile de instalare totale sunt alocate cumpărării de echipamente importante, însă poate fi şi doar în proporţie de 10%. Costurile de operare trebuie luate în considerare atunci când se efectuează comparaţii în privinţa costurilor relative şi/sau absolute ale diferitelor tehnici de control. Acestea pot fi trecute cu vederea atunci când se au în vedere echipamentele folosite în cadrul tehnologiei de control, după cum se face adeseori când se implementează tehnicile. Este important să luăm în considerare faptul că aceste costuri de operare pot varia foarte mult între aceste tehnologii, depinzând de folosirea utilităţilor, de consumul de produse chimice auxiliare, de cerinţele de muncă, de potenţialul de generare a deşeurilor şi costurile depozitării acestuia, etc. Costurile furnizorului vor include doar costul echipamentului specific furnizat. Adeseori aceste costuri sunt doar o mică parte din costul total al proiectului. În plus, costurile tehnice asociate cu designul proiectului şi cu supervizarea sunt adeseori ignorate, însă pot foarte uşor să egaleze costurilor echipamentului furnizorului. Alte cheltuieli care nu se iau în considerare atunci când se estimează costul proiectului includ itemi cum ar fi necesitatea: • Relocării construcţiilor existente • Opririi producţiei în timpul readaptării • Măririi şi/sau mutării conductelor existente ale canalizării • Executării de investigaţii asupra solului • Dezvoltării de diagrame instrumentare şi de proces noi drept schiţe de construcţie • Modificării conductelor şi construcţiilor existente cum ar fi ventilatoare, pompe, etc. Un exemplu este prezentat în Tabelul 3.1 [cww/tm/48] pentru o unitate de purificare a gazului rezidual prezentându-se costurile de instalare totale, preţurile din 1997 sunt prezentate în euro. Costurile directe ale echipamentelor – sau costurile furnizorului – sunt în valoare de 7,9 milioane EUR, în comparaţie cu costurile totale în valoare de 29,4 milioane EUR, adică doar 27% din costurile de instalare totale.

Descriere Milioane EUR Costurile echipamentelor (costuri la vâzător)

Materiale Catalizatori şi produse chimice

7.3 0.6

Subtotal 7.9 Costuri indirecte

Proiect tehnic detaliat Supraveghere la faţa locului

Proprietar

8.0 1.6 2.4

Subtotal 12.0 Costuri directe – nu echipamente

Subcontracte Construcţii temporare şi consumabile

8.6 0.4

Subtotal 9.0 Capital total 28.9

Cheltuieli Taxa de licenţă

0.5

Subtotal 0.5 Total Final 29.4

Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real

Page 88: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

56 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de Înnoire Instalaţiile Greenfield şi exploatările existente şi unităţile individuale necesită în mod esenţial aceeaşi tehnologie pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu (de exemplu: controlul poluanţilor specificaţi şi atingerea valorilor limită ale emisiilor specificate). Diferenţele între aceste două tipuri de instalaţii sunt conduse esenţialmente de faptul că în cadrul unui amplasament greenfield este posibil ca să se asigure faptul că toate cerinţele esenţiale sunt luate în considerare explicit atunci când este proiectată clădirea. În cazul unei re-utilări (sau modernizări), alegerile făcute în proiectul iniţial pot avea ca rezultat în tehnici de control altfel disponibile sau chiar preferate ce au aplicabilitate limitată sau chiar nefezabile. Evaluarea specifică a convenabilităţii unei tehnici pentru înnoire este necesară, însă multe din tehnicile menţionate în secţiunile următoare ale acestui capitol au fost re-utilizate cu succes în cadrul instalaţiilor chimice şi au rezultat performanţe de mediu echivalente cu ceea ce se aşteaptă a fi în cadrul noilor uzine. Proiecte de modernizare aplicate instalaţiilor sau amplasamentelor existente se lovesc de o varietate de probleme manageriale şi tehnice, cele mai întâlnite fiind subliniate mai jos. Aceste probleme nu sunt „scuze” utilizate pentru a evita adoptarea de tehnici de îmbunătăţire a mediului, însă sunt unii dintre factorii pertinenţi pentru o modernizare: • O fază de definire a proiectului mai complexă şi care necesită mai mult timp • Probe de funcţionare sau studii pilot pentru a evalua impactul avut de o schimbare asupra întregului proces • Consideraţii, în stadiul de proiectare, făcute asupra efectelor directe avute asupra tuturor construcţiilor existente • Studii făcute asupra construcţiilor existente în stadiul de elaborare a proiectului tehnic detaliat pentru a defini exact amplasarea tuturor legăturilor. Disponibilitatea spaţiului poate implica constrângeri (de exemplu: echipament amplasat între-o structură mai înaltă, traseul conductelor, necesitatea relocării unor construcţii existente, construirea unor construcţii temporare) • Precauţii speciale luate pentru ca lucrările să fie duse la îndeplinire în siguranţă şi fără a produce pagube, chiar şi atunci când instalatia continuă să funcţioneze • Profitarea de pe urma unei opriri planificate pentru a îndeplini unele lucrări de construcţie care nu pot fi făcute în timpul operaţiunilor normale. Aceste evenimente multi-anuale pot implica programări pentru modernizare • O oprire mai lungă sau mai timpurie ce a planificat (cu implicaţii financiare sau comerciale) decomisionarea şi dezafectarea echipamentului vechi, redundant. • Pregătirea personalului pentru operarea noului echipament • Documentaţia revizuită a uzinei (de exemplu: instrucţiuni de operare, revizuirea permiselor, manuale pentru întreţinere, inspecţie şi siguranţă). Pe lângă scopul principal, acela de performanţă de mediu îmbunătăţită, înnoirea instalaţiilor chimice poate aduce alte beneficii semnificative. Unele tehnici (de exemplu: tehnici de pretratare ce au potenţial de recuperare, măsuri de proces integrate) pot aduce rezultate economice importante sub forma, de exemplu, a unei eficienţe crescute şi a unor rezultate ridicate sau a unor reduceri în privinţa costurilorasociate cu economia de energie şi apă (sau reducerea încărcărilor din deversări, unde se aplică un asemenea regim), care pot decala investiţia şi costurile de operare a re-utilării. Înnoirea poate aduce, de asemenea, avantaje competitive prin prezentarea către cumpărătorii produsului şi persoanelor interesate (ce de exemplu: acţionari, comunităţi locale, agenţii regulatorii sau grupuri de mediu) faptul că compania a adoptat tehnologie de ultimă oră. Consideraţiile în privinţa faptului dacă o tehnologie este o tehnică corespunzătoare pentru o aplicaţie de re-utilizare, se ocupă în principal de capacitatea instalaţiilor existente de a întruni cerinţele de proces, fizice şi structurale ale unităţilor de control. Distincţia dintre tehnologia disponibilă ce poate fi aplicată construcţiilor existente sau celor noi este importantă pentru a fi

Page 89: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 57

inclusă în orice determinare a tehnicilor. Acolo unde este disponibilă informaţia, acest capitol oferă informaţii în privinţa potenţialului de re-utilizare a unei tehnici. 3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare Tehnicile de control diferite (tehnici procedurale şi de control asupra echipamentelor) pot diferi foarte mult în termeni de distribuire a costurilor între cheltuielile de operare şi de capital. Un anumit tip de echipament care este scump ar putea să aibă cheltuieli de exploatare scăzute, în timp ce echipamentul ieftin implică creşteri destul de ridicate în ceea ce se numeşte cost de operare cum ar fi: forţa de muncă, utilităţile sau produsele chimice consumabile. În general, este mult mai uşor să se cuantifice costurile echipamentului decât să se cuantifice toate implicaţiile avute de cheltuielile probabile apărute odată cu instalarea unei tehnici. De asemenea, părţi ale echipamentelor vor deveni de-a lungul timpului mai scumpi datorită inflaţiei, etc. Costurile cu forţa de muncă sunt unul din elementele importante din cadrul costurilor de operare şi poate avea diferite consecinţe în privinţa luării deciziei în favoarea sau împotriva unei anumite tehnici, depinzând de diferitele rate ale salariilor din cadrul Statelor Membre. Astfel, dacă costurile cu forţa de muncă vor fi discutate în acest document, vor fi oferite, de asemenea (sau în locul acestora), orele de lucru atunci când aceasta este posibil. 3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniţiale vs. Costurile crescute

pentru control O mare parte din costul aplicării unei tehnici este legat eficienţa schimbătoare a costurilor a unei tehnologii date ce depinde de punctul de control de la care se pleacă în calcularea eficienţei costului. De obicei costurile şi eficienţa – prezentată ca o reducere a emisiilor procentuală sau tonele de emisii reduse – unei instalări sau implementări ale unei tehnici sunt prezentate în opoziţie cu o operaţiune de bază necontrolată. Într-un asemenea caz calcularea eficienţei costului este făcută uşor prin împărţirea costurilor la reducerea emisiilor atinsă. Există multe situaţii în care anumite nivele ale controlului există deja în cadrul anumitor amplasamente industriale specifice. În aceste cazuri costurile necesare realizării unei anumite reduceri de emisii cresc în mod semnificativ peste valorile iniţiale ale eficienţei costului pentru o operaţie de bază necontrolată. De acest lucru trebuie ţinut cont în determinarea eficienţei costurilor unei tehnologii sau tehnici. Astfel, în ceea ce priveşte costurile reglajului diferenţial, eficienţa costurilor Keff (Kg reducere / unitate etalon) se poate calcula astfel:

Keff = (B – A)/C B: reducerea emisiilor pentru tehnica considerată (Kg) A: reducerea emisiilor pentru tehnica deja instalată (Kg) C: costurile pentru tehnica considerată 3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale 3.3.1 Măsuri integrate de proces Unele măsuri integrate in proces importante – şi în mod normal uşor de înnoit – relevante pentru apa reziduală sunt descrise mai jos. Unele exemple elocvente sunt menţionate în Secţiunea 3.3.1.3. Introducerea lor, de exemplu: sub formă de măsuri pentru economisire a apei, însă, trebuie evaluată cu mare grijă. Deşi influenţa lor este în mod normal benefică mediului, s-ar putea ca în anumite circumstanţe specifice să conducă spre efecte negative în alte compartimente de mediu, efecte care are putea să umbrească beneficiile economisirii apei sau diminuarea agentului poluator.

Page 90: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

58 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.3.1.1 Extracţia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei Procesele de spălare ale produsului convenţionale sunt extracţii multiple lucrând discontinuu prin tratarea fazei produsului cu apă pentru a îndepărta sărurile sau alte componente minore solubile. Cantitatea de apă folosită este în general de câteva ori mai mult decât cantitatea de produs ce trebuie spălat. În fiecare etapă de extracţie individuală există pierderi ce nu pot fi evitate ale produsului, cauzate de solubilitatea, emulsificarea sa şi formarea straturilor solide în faza de separaţie, etc. Optimizând procesul de extracţie, şi/sau introducând procese de extracţie avansate, cum ar fi extracţia contra curentului, se poate obţine o considerabilă reducere a apei reziduale (şi a reziduurilor). O creştere simultană a concentraţiei agentului poluator ar putea permite o tratare mai uşoară şi/sau mai eficientă sau, în circumstanţe speciale, o reciclare a materialului. Gradul şi metoda de optimizare depinde de capacitatea de producţie şi dacă avem sesiuni de producţie frecvente. Extracţia contra curentului este specifică din punct de vedere economic uzinelor de dimensiuni mari. Ea poate fi croită pe un proces de producţie particular. Pentru uzinele ce se ocupă cu produse finale mici, producţii la scară pilot sau campanii de producţie de uz scăzut, pentru acestea alte procese vor fi mai potrivite. 3.3.1.2 Operaţiuni de recirculare şi de uz multiplu Trebuie făcută aici o distincţie între: • Apa reziduală ce îşi are originea direct din procesul de producţie (de exemplu: apă de reacţie, produşi de distilare, apă de spălat, produşi rezultaţi din filtrare) • Apa reziduală rezultată din curăţarea echipamentului (de exemplu: în timpul lucrărilor de întreţinere, spălarea blocajelor, dopurilor sau aglutinarea produsului, curăţarea echipamentului cu funcţionări multiple din cauza schimbării produsului sau a campaniei) Etapele de tratare specifice pentru îndepărtarea constituenţilor interferatori pot îmbunătăţi eficienţa unei operaţii de recirculare. Astfel, de exemplu, neutralizarea, îndepărtarea sau filtrarea fluxurilor de apă de proces poate determina refolosirea apei, de exemplu: sub formă de apă brută sau furnizare de apă utilitară. Refolosirea apei de proces (apă de recuperare, soluţii-mamă) este posibilă atunci când constituienţii, cum ar fi produşii secundari sau sărurile nu vor afecta în mod negativ calitatea producţiilor de dupa proces. În realitate pentru spălarea produsului în stagii multiple, fluxurile de apă pentru spălat pot fi utilizate în mod frecvent ca apă de recuperare sau drept apă de intrare în cadrul unui stagiu de spălare antecedent. Reutilizarea apei provenită din spălare, clătire şi din curăţarea echipamentului, are, în plus pe lângă reducerea încărcării apei reziduale, avantajul recuperării produsului şi creşterii productivităţii, cu condiţia ca apa să fie recirculată în cadrul procesului. Aceasta are nevoie de construcţii pentru colectare, diminuarea sau depozitarea apei reziduale, ceea ce ar putea fi un factor de limitare. 3.3.1.3 Răcire indirectă cu faze de vapori Injectarea apei într-o fază gazoasă se foloseşte pentru răcirea sau condensarea vaporilor.contactul direct al apei în faze de vapori, însă, generează cantităţi mari de apă reziduală poluată de agenţi contaminanţi sub formă de vapori. Introducerea schimbătorilor de căldură de suprafaţă în locul condensatorilor injectori / ventilatoarelor de răcire evită generarea de fluxuri de apă de răcire poluate, poluanţii rămânând în cadrul condensării. Astfel, răcirea/condensarea indirectă conduce la economisirea apei. Pentru a oferi o imagine în ceea ce priveşte potenţialul de economisire, este necesară pentru răcirea unei tone de abur până la 350C (temperatura general acceptată ca limita superioară pentru deversare), de 27m3 de apă. Prin

Page 91: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 59

răcire indirectă această cantitate este trecută printr-un ciclu de răcire [cww/tm/82] înlocuind doar pierderea de apă datorată evaporării. Efectele avute de economisirea apei sunt diminuate atunci când particulele antrenate, materialul sublimat, cristalele sau materialul ars îmbracă suprafeţele cu schimb de căldură sau închid spaţiile dintre suprafeţele de schimb, astfel că este nevoie de întreţinere regulată. Însă, există procese unde o transformare în răcire indirectă nu ar fi potrivită [cww/tm82]: • Va fi necesar pentru cristalizare agitarea unui lichid organic alături de apă călduţă sau fierbinte, iar apoi se aduce rapid temperatura sub temperatura de solidificare prin adăugare de gheaţă sau de apă rece (şoc termic). Scopul acestei proceduri este obţinerea unei suspensii fără cocoloaşe şi excrescenţe. • Un alt exemplu ar fi diazotizarea aminelor. În cadrul acestui proces temperatura se menţine la un nivel constant scăzut prin adăugare de gheaţă pentru a preveni descompunerea termică a compusului diazoniu, precum şi depunerea pe echipament, care altfel ar reprezenta un adevărat risc de explozie. • Un alt exemplu este răcirea fluxurilor gazoase, unde este injectată apa rece în acel flux

gazos pentru ai scădea temperatura atât de eficient şi de rapid încât reacţia componentelor prezente în cadrul fluxului gazos este prevenită (de exemplu: reacţii de recombinare din gazele de ardere rezultate din procesele de ardere şi având ca rezultat generarea de PCDD şi PCDF) şi simultan se diminuează efectul unuia dintre agenţii poluanţi (de exemplu: HC1).

3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid Generarea de vid fara apa reziduala poate fi obţinută prin folosirea unei proceduri în circuit închis a sistemelor de pompare mecanice, deversând doar o mică cantitate ca purjare sau cu ajutorul pompelor cu funcţionare uscată. Aceste cantităţi de deversare nu depăşesc 5% din ceea ce a trecut dată prin sistem [cww/tm/82]. În unele cazuri generarea prin vid a apei reziduale-libere poate fi obţinută prin folosirea produsului ca lichid barieră într-o pompă cu vid mecanică sau prin folosirea unui flux gazos din afara procesului de producţie. Dacă este sau nu posibilă realizarea generării de vacuum fara apa reziduala, aceasta trebuie determinată în fiecare caz particular. Pentru a selecta procesul corespunzător, trebuie ţinut cont de fiecare dintre posibilele probleme, în special cele legate de coroziune, tendinţa de coacere, riscul exploziv, siguranţa uzinei şi siguranţa în funcţionare. Limitări corespunzătoare trebuie luate în considerare, în special în cazul pompelor cu vid mecanice cu circuit închis, de tipul pompelor cu inel lichid, pompelor rotative cu palete sau pompelor cu vid prevăzute cu membrană (diafragmă). Aici, de exemplu, vaporii pot să diminueze vascozitatea uleiului. Dacă se previne condensarea gazului în pompă prin, de exemplu: temperatură de ieşire ridicată a gazului, pompele cu funcţionare uscată sunt o opţiune atractivă când trebuie recuperaţi solvenţii sau atunci când este necesar un vid înaintat. Aceste pompe nu vor putea fi folosite dacă fluxul gazos conţine cantităţi mari de material condensabil, formator de praf sau de acoperire. 3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curăţarea aerului evacuat Aproximativ o treime din sistemele de curăţare (purificare) a aerului evacuat din cadrul industriei chimice funcţionează pe baza unui proces de epurare cu apă sau alcalin (caustic). Acestea în special captează compuşii anorganici de genul: acid clorhidric gazos, bioxidul de sulf şi substanţe organice solubile în apă. Tehnologiile fara apa reziduala pentru epurarea aerului evacuat sunt folosite, în special, atunci când substanţele periculoase sau cele organice non-biodegradabile ar pătrunde în cadrul uzinei de tratare a apei reziduale, iar acolo ele ar putea cauza probleme sau ar putea fi deversate în apa receptoare.

Page 92: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

60 Waste Water and Waste Gas Treatment

Exemple de tehnici fara apa reziduala pentru epurarea aerului ar fi: • Colectare şi oxidare implicită termică sau catalitică a fluxurilor gazelor calorice, de preferat cu recuperare a energiei • Instalarea unui echipament de desprăfuire uscată corespunzător (de exemplu: separator de picături, cicloane, precipitatoare electrostatice, filtre cu ţesături) pentru a separa particulele de aerosoli • Folosirea de tratări ale gazului uscate sau semi-uscate (de exemplu: adsorbţie a carbonului activ, injecţie de var/bicarbonat de sodiu) pentru fluxurile gazoase încărcate cu contaminanţi gazoşi organici sau anorganici • Folosirea solvenţilor organici regeneratori (sau a uleiurilor) în locul apei drept lichide de

epurare pentru agenţi contaminanţi gazoşi specifici. 3.3.1.6 Recuperarea substanţei sau retenţia ei din soluţia mamă sau prin

procese optimizate Recuperarea substanţei constituenţilor apei reziduale cu un consum rezonabil este, în mod normal, fezabil pentru fluxurile de apă reziduală concentrate. Deci este de obicei limitată la soluţiile mamă. În funcţie de metoda de sinteză, soluţiile mamă sunt în general soluţii apoase menţinute după separarea produsului sau a apei de spălare. Recuperarea ar putea cuprinde, de exemplu: • Îndepărtarea compuşilor individuali utilizabili, de tipul materiilor prime, produselor, solvenţilor sau catalizatorilor • Conversia materialului cu recuperarea subsecventă de substanţă, de exemplu: oxidare termală sau catalitică cu recuperarea clorului (din clorurile organice) sub formă de acid clorhidric Recuperarea substanţei este viabilă pentru concentraţii ridicate de apă reziduală (de exemplu: 10 g/l sau mai mult). Dacă compuşii ce se pot îndepărta uşor sunt şi ei implicaţi, de exemplu: compuşi volatili, solizi, precipitabili sau extractibili, procesele de recuperare ar putea fi viabile chiar şi la concentraţii mai scăzute. Retenţia substanţei cu ajutorul proceselor optimizate conţine modificarea etapelor procesului, precum şi măsuri adiţionale, cum ar fi îmbunătăţirea finisării soluţiei mamă. Retenţia substanţei – pe lângă prevenţia poluării prin modificarea formulaţiei sau îmbunătăţirea productivităţii – se poate obţine prin îndepărtarea agentului poluator, exemplu: adsorbţie sau extracţie, sau prin conversie, exemplu: oxidare sau incinerare. 3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate Materialele prime şi/sau auxiliare pot aduce poluanţi în lanţul de producţie şi astfel ajungând în sistemul apei reziduale. Exemple: • Metale din grăsimile vegetale crude • Compuşi cloro-organici (AOX/EOX) şi alte impurităţi provenite din acidul clorhidric de nivel tehnic • Mercurul sub formă de agent contaminator în hidroxidul de sodiu în cadrul electrolizei clor-alcali folosind procesul amalgam • Contaminanţi, în special, ai intermediarilor şi a precursorilor achiziţionaţi din afară Abilitatea operatorului de a influenţa această situaţie este limitată de: • Informaţii insuficiente de la furnizori • Creşterea importului de agenţi contaminanţi din cauza materialelor reciclate • Transferarea problemelor legate de emisii în alte locaţii prin finisarea materialului brut Purificarea materiei prime poate fi implementata de către producători care deţin construcţii tehnice pentru reducerea şi depozitarea corectă a agenţilor contaminanţi îndepărtaţi, cum ar fi:

Page 93: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 61

schimb de răşină pentru acidul clorhidric sau pentru filtrare/adsorbţie pentru hidroxidul de sodiu crud. 3.3.2 Balanţa fluxului În general, uzinele de tratare a apei reziduale operează cel mai bine (eficient) în condiţii cât mai constante de încărcare hidraulică (sau rata fluxului) şi de încărcare cu agenţi contaminanţi. În practică, însă, atât rata fluxului, cât şi încărcarea cu agenţi contaminanţi pot fluctua evident datorită unor factori de tipul: • Condiţiilor de desfăşurare a procesului • Folosirea apei pentru spălare • Tratarea apei de balast • Momentele de întreţinere • Ploaia Pentru a proteja producţia împotriva variaţiilor pe termen scurt (zilnice) sau pe termen lung (săptămânale), egalizarea construcţiilor ar trebui avută în vedere, fie descentralizată în anumite amplasamente de producţie fie centralizat în sau aproape de WWTP. Uneori pot fi instalate şi dupa WWTP. Capacitatea corespunzătoare a sistemului de retenţie tampon depinde de fluctuaţii [cww/tm/132]. Sistemul de retenţie tampon poate fi instalat fie în linie sau ca flux lateral spre care fluxul poate fi deviat în perioadele de vârf sau în cazul apariţiei problemelor de producţie şi poate fi scurs la o rată controlată când fluxul este moderat. Pentru apele de proces care pot emite în mediu, recipientele sunt folosite pentru acest scop, în timp ce pentru drenajul apei de suprafaţă se folosesc lagune deschise sau iazuri de retenţie (vezi Secţiunea 3.3.4.4.1.) [cww/tm/48]. Rezultatul tamponului şi egalizării este: • Egalizarea încărcării, cum ar fi:

- Încărcarea organică - Concentraţiile sărurilor - Încărcarea cu azot, de exemplu: drept pre-rechizit, alături de o încărcare TOC pentru o denitrificare optimă

• Ajustarea raportului C:N:P necesar • Neutralizarea fluxurilor de apă reziduală alcaline şi acide • Egalizarea ratei fluxului de apă reziduală • Realizarea cerinţelor legale prin diminuarea deversării apei reziduale Echilibrarea sau limitarea fluxului ar putea fi de asemenea folosite ca modalităţi de control a afluxurilor neobişnuite apărute la WWTP şi, astfel, capacitatea sistemului tampon de retenţie ar putea să nu fie determinat numai de fluctuaţii, după cum a fost menţionat mai sus, ci şi de mărimea potenţialului de apariţie a pericolelor. Detalii sunt prezentate în Secţiunea 3.3.3. 3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenţie In Cazuri De Defectiuni Ruperile apărute în timpul funcţionării, scurgerile echipamentelor, contaminarea neintenţionată a apei de răcire sau alte probleme apărute în producţie sau în unităţile de depozitare pot conduce fie la o creştere a deversării poluanţilor în apa receptoare prin WWTP sau pot conduce la funcţionarea sa incorectă. Riscul unor asemenea evenimente poate crea necesitatea înfiinţării unor amenajări receptoare (sau tampon) centralizate sau descentralizate. Pentru operarea unui sistem de tip tampon sau de tip barieră, este foarte importantă detectarea din timp a ruperii. Această detecţie se poate face atât prin mijloace analitice cât şi prin mijloace organizaţionale [cww/tm/132]. Se folosesc în acest sens câteva mecanisme tampon. Capacitatea lor trebuie să fie suficientă pentru a depozita toată apa reziduală, incluzând probabil şi apa de ploaie, care apare în timpul

Page 94: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

62 Waste Water and Waste Gas Treatment

unei ruperi în cadrul procesului de producţie. Ele pot fi combinate cu recipiente (rezervoare) pentru echilibrarea fluxului. Unul din aceste mecanisme (vezi Figura 3.1), circuit-tampon independent, conţine două rezervoare tampon care pot să recepteze fluxul de apă reziduală alternativ. În timp ce unul din recipiente este umplut, celălalt este verificat, iar apoi eliberat în apa reziduală deversată sau dupa WWTP sau este depozitată ca reziduu, totul depinzând de rezultatul verificării. Capacitatea receptoare a fiecăruia dintre recipiente trebuie să fie suficient de mare pentru a recepţiona întreaga cantitate de apă reziduală care apare în timpul perioadei de analiză sau al golirii recipientului. În cazul amplasamentelor chimice mari şi complexe care generează cantităţi mari de apă reziduală aceasta reprezintă una dintre opţiunile în selectarea fluxurilor de apă reziduală, pentru că altfel necesarul de volum al recipientului ar fi imens. Cu cât este mai mare recipientul cu atât este mai mare timpul de golire şi invers, care ar putea rezulta într-un cerc vicios fără ieşire. Un alt mecanism este circuitul tampon conectat, inundat fie discontinuu (vezi Figura 3.2), fie continuu (vezi Figura 3.3). circuitul tampon discontinuu este deconectat atunci când nu funcţionează, adică atunci când nu este raportată nici o rupere de către sistemul de alarmă şi control. În timpul funcţionării normale apa reziduală înşeală sistemul tampon şi numai atunci când sistemul de control detectează un eveniment neobişnuit se umple recipientul-tampon. Capacitatea necesară a recipientului este cantitatea de apă reziduală care apare în timpul unei defecţiuni. Acest mecanism este folosit la instalaţiile de producţie unice, la colectarea apelor reziduale selectate şi la cantitatea totală de apă reziduală. Volumul necesar este, în mod normal, mult mai mic decât la circuitul-tampon independent menţionat mai sus.

Sewer system

Alternate filling

Dischargeafter Check

Disposal pathway

Waste water pathway

no segregation

Process water

Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativă

Apă de proces

Sistemul de canalizare

Fără separare Umplere alternativă

Calea de depozitare

Deversare după verificare

Calea urmată de apa reziduală

Page 95: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 63

Sewer system

Dischargeafter check

Disposal pathway

Waste water pathway

Process water

Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu Circuitul tampon conectat, inundat continuu poate fi, de asemenea, folosit ca un egalizator sau ca un recipient de echilibrare a fluxului. Un sistem de control şi alarmă trebuie să se asigure că supapa de golire a WWTP-ului este imediat închisă în cazul apariţiei unui eveniment neobişnuit. Capacitatea recipientului trebuie să fie corespunzătoare, pentru a primi apa reziduală care continuă să curgă, până când ruperea este remediată astfel că acest sistem este recomandabil doar pentru fluxurile secundare. Înainte de reluarea activităţii cu fluxul de intrare obişnuit de apă reziduală, recipientul trebuie golit.

Sewer system

Disposal pathway

Waste water pathway

Process water

Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu Un sistem ulterior (vezi Figura 3.4) este potrivit pentru receptarea şi protejarea pierderilor prin scurgere atunci când aceste scurgeri sunt colectate în canalizări separate. O astfel de canalizare este folosită drept sistem de drenaj pentru zonele externe posibil poluate prevăzute, de exemplu, cu instalaţii de producţie şi linii de recipiente. Capacitatea recipientului se potriveşte cu cea mai mare pierdere posibilă prin scurgere plus cantitatea de apă de ploaie aşteptată. Acest sistem de atenuare este aplicabil instalaţiilor ce au scurgeri separate pentru apa de proces şi drenaj al zonelor de risc. Evenimente ce ar putea influenţa fluxul de apă reziduală nu pot fi controlate.

Apă de proces

Sistemul de canalizare Calea de depozitare

Deversare după verificare

Calea urmată de apa reziduală

Apă de proces

Sistemul de canalizare

Calea de depozitare

Calea urmată de apa reziduală

Page 96: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

64 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantajul ei este posibilitatea de colectare a pierderilor provenite din scurgeri în stare concentrată pentru a activa reciclarea.

Sewer system

Dischargeafter check

Disposal pathway

Waste water pathway

Process water

Sewer system (only process water)

Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii 3.3.4 Tehnicile La Final De Proces Pentru a introduce o ordine logică în descrierea tehnicilor de tratare, relaţia dintre agentul poluator şi tehnologia de tratare tipică respectivă este privită ca punct de raportare, după cum a fost subliniat în Secţiunea 1.3.2.1 şi ilustrată Figura 3.5. Prima etapă de tratare pentru apa reziduală şi cea de ploaie – şi adeseori este şi ultima etapă – este separarea solidelor suspendate şi a lichidelor nemiscibile (referitor la apă) din fluxul de apă principal. Tehnicile de separare sau decantare sunt: • Separare Gravitaţională [Separare a nisipului (vezi secţiunea 3.3.4.1.1.), Sedimentarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.) Separarea Apă-Ulei (vezi Secţiunea 3.3.4.1.6.)] • Flotaţia prin aer (vezi Secţiunea 3.3.4.1.3.) • Filtrarea [Filtrarea (vezi Secţiunea 3.3.4.1.4.), Filtrare prin membrană (vezi Secţiunea 3.3.4.1.5.)]. • Sunt folosite în principal în combinaţie cu alte operaţiuni, fie ca etapă de decantare iniţială, fie finală. Ca etapă de decantare iniţială, ele protejează alte amenajări destinate tratării de alte pagube, colmatări sau alte deteriorări provocate de solide. Ca etapă finală ele îndepărtează solidele formate într-o etapă sau proces de tratare precedent sau îndepărtează uleiul înainte de o tratare biologică ulterioară. Adeseori urmează tehnici de tratare aplicate agenţilor poluanţi solubili atunci când aceştia sunt transformaţi în solide. Exemple sunt oferite mai încolo în acest capitol.

Apă de proces

Sistemul de canalizare Calea de depozitare

Deversare după verificare

Calea urmată de apa reziduală

Sistemul de canalizare (doar apa de proces)

Page 97: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 65

Waste waterrelease

Suspended solids andinsoluble liquids

Grit separationSedimentation (incl. coa-

gulation/flocculation)Air flotationFiltration

Membrane filtration (MF, UF)Oil-water separation

Inorganic / non-biode-gradable / poorly de-

gradable soluble contentPrecipitation

CrystallisationChemical oxidationWet air oxidation

Supercritical water oxidationChemical reductionChemical hydrolysis

Nanofiltration/reverse osmosisAdsorption

Ion exchangeExtraction

Distillation / rectificationEvaporation

StrippingIncineration

Biodegradable soluble contentAnaerobic treatment

- Anaerobic contact process- UASB process

- Fixed bed (or filter) process- Expanded bed process

Biological removal of sulphur and heavymetals

Aerobic treatment- Complete-mix activated sludge process

- Trickling (percolating) filter process- Expanded bed process

- Biofilter fixed-bed processBiological nitrogen elimination

Sludge treatmentThickeningDewateringStabilisationConditioning

Thermal reduction

RECIPIENT

Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti Apa reziduală fără solide poate fi fie separată în părţi biodegradabile şi non-biodegradabile sau agenţii contaminanţi responsabili de non-biodegradabilitate ar putea fi separaţi înainte de tratarea următoare. Tehnicile de tratare pentru părţile non-biodegradabile din apa reziduală se bazează pe operaţiuni fizice şi/sau chimice, de tipul: • Precipitare/sedimentare/filtrare (vezi Secţiunea 3.3.4.2.1.) • Cristalizarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.2.) • Reacţii chimice [Oxidarea chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.3.), Oxidarea în aer umed (vezi Secţiunea 3.3.4.2.4.) Oxidarea cu apă supercritică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.5.), Reducţia chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.6.) şi Hidroliza chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.7)] • „Filtrarea” prin membrană (Nanofiltrare şi Osmoză inversată) (vezi Secţiunea 3.3.4.2.8) • Adsorbţia (vezi Secţiunea 3.3.4.2.9) • Schimb de ion (vezi Secţiunea 3.3.4.2.10)

Eliberare de apă reziduală

Tratarea şlamului Îngroşare

Deshidratare Stabilizare

Condiţionare Reducere termică

Solide suspendate şi lichide insolubile

Separarea pietrişului Sedimentare (incl.

Coagulare/floculare) Flotarea prin aer

Filtrare Filtrare prin membrană (MF,

UF) Separare Apă-Ulei

Conţinut solubil anorganic/non-

biodegradabil/slab degradabil Precipitare Cristalizare

Oxidare chimică Oxidare prin aer umed

Oxidare prin apă supercriticăReducere chimică Hidroliză chimică

Nanofiltrare/Osmoză inversăAdsorpţie

Schimb de Ion Extracţie

Distilare/rectificare Evaporare Îndepărtare Incinerare

Conţinut solubil biodegradabilTratare anaerobă

- Proces de contactare anaerobă - Proces UASB

- Proces strat (filtru) fix - Proces strat extins

Îndepărtarea biologică a sulfului şi a metalelor grele Tratare aerobă

- Proces amestec şlam activat complet

- Proces filtrare prin scurgere (extragere prin dizolvare)

- Proces strat extins - Proces strat (biofiltru) fix

Eliminare a azotului biologică

Receptor

Page 98: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

66 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Extracţia (vezi Secţiunea 3.3.4.2.11) • Distilarea/Rectificarea (vezi Secţiunea 0) • Evaporare (vezi secţiunea 3.3.4.2.13) • Îndepărtarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.14) • Incinerarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.15). După o tratare adecvată, fluxul de apă reziduală poate fi fie deversat în apa receptoare, într-o WWTP biologică centrală susbsecventă sau într-o WWTP municipală. Apă reziduală biodegradabilă – sau partea din apa reziduală care rămâne după eliminarea cauzei non-biodegradibilităţii – în mod normal îi sunt aplicate tehnici de tratare, fie centralizate, fie descentralizate, care se bazează pe procesele biologice de tipul: • Descompunerea anaerobă [Proces de contact anaerobic (ACP), Proces UASB, Proces strat fix, Proces strat extins (vezi Secţiunea 3.3.4.3.1) şi Îndepărtarea biologică a compuşilor sulfului şi a metalelor grele (vezi Secţiunea 3.3.4.3.2)]. • Descompunerea aerobă [Proces amestec şlam activat complet, Proces de bioreacţie prin membrană, Proces filtrare prin scurgere, Proces strat extins, Proces strat (biofiltru) fix (vezi Secţiunea 3.3.4.3.3)]. • Nitrificare/denitrificare (vezi Secţiunea 3.3.4.3.4) • Tratare biologică centrală a apei reziduale (vezi Secţiunea 3.3.4.3.5). Apa reziduală degradată părăseşte instalatia de tratare biologică şi este canalizată spre un stadiu de decantare. Multe din tehnicile de tratare a apei reziduale necesită – sau utilizare opţională – ajutor în tratare, ajutor care în majoritatea cazurilor constă din folosirea de produse chimice sau mediul/echipamentul de tratare are nevoie de reîntreţinere ceea ce ar putea cauza eliberarea produselor chimice. Aceste ajutorări sau etape di cadrul procesului ar putea genera, în general aceasta depinzând de condiţiile la nivel local, o poluare ce trebuie luată în considerare când se are în vedere utilizarea unei tehnici de tratare. Astfel, o evaluare a „ajutoarelor” implicate în procesul de tratare şi a produselor chimice eliberate din cadrul amenajărilor de reîntreţinere şi a „destinului” lor în timpul întregului proces, ar putea fi necesară în situaţii specifice. Aproape toate tehnicile de tratare a apei reziduale au un lucru în comun: producerea de solide în timpul procesului ceea ce permite agentului poluator să fie separat de mediul apos, sub formă de şlam activat în exces sau filtrat sau depus, provenit din filtrare sau din sedimentare. Dacă şlamul nu este reciclat, trebuie depozitat – tratare externă şi depozitare – sau tratat la faţa locului. Tehnicile de tratare a şlamului sunt de exemplu: • Îngroşare (vezi Secţiunea 3.4.1) • Deshidratare (vezi Secţiunea 3.4.1) • Stabilizare (vezi Secţiunea 3.4.2) • Condiţionare (vezi Secţiunea 3.4.2) • Reducere termică a şlamului (vezi Secţiunea 3.4.3). 3.3.4.1 Agenţi contaminaţi insolubili / Separare mecanică Conţinutul insolubil din apa reziduală din industria chimică ar putea fi alcătuit din substanţe inerte cum ar fi praful din drenarea apei de ploaie sau nisipul (sb formă de balast din materiile prime ca varul). Însă ar putea fi alcătuit şi din materiale periculoase de tipul metalelor grele şi compuşii acestora, care apar din procesul de precipitare al operaţiunilor de tratare anterioare sau procesele de producţie ce folosesc catalizatori. Chiar şi bioxizii pot fi adsorbiţi pe conţinuturile de solide (de exemplu: catalizatorul producţiei clorurii de vinil prin oxiclorinare). Pe de altă parte, agenţii contaminanţi insolubili nu trebuie neapărat să fie particule solide. Lichidele nemiscibile (care nu se pot amesteca) cu apa, cum ar fi uleiul, substanţele cu consistenţă uleioasă, lubrifianţii şi coloizii ce aparţin de asemenea de aceeaşi categorie. Apa reziduală care

Page 99: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 67

conţine agenţi contaminanţi insolubili trebuie să fie curăţată de aceştia prin procese de separare aşa cum sunt ele descrise mai jos. 3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide Descriere Camerele de separarea nisipului înseamnă îndepărtarea nisipului din apa de pluviala. Camerele pentru nisip sunt folosite pentru acest scop din cauză că nisipul ar putea fi altfel depozitat în locuri neconvenabile, deranjând procesul de tratare şi conducând la abraziunea (roaderea) rapidă a interiorului pompelor [cww/tm/132]. Camerele de separare a nisipului fac parte din WWTP şi de obicei sunt situate imediat dupa plasa instalate drept protecţie împotriva materialului fibros sau macrogranular. Sunt proiectate astfel încât să poată face faţă ratei orizontale a fluxului (aproximativ 0,3 m/s), adică doar nisipul este separat în timp ce solidele mai uşoare sunt transportate mai departe cu fluxul de apă reziduală. Există 3 tipuri diferite de camere de captare a nisipului [cww/tm/132]: • Cameră pentru flux orizontal de forma unui canal, cameră care menţine rata fluxului

necesară în combinaţie cu un canal difuzor de aer potrivit fluctuaţiilor fluxurilor de apă reziduală (Figura 3.6) [cww/tm/132]

Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului • Cameră circulară, unde este introdusă apa tangenţial provocând circularea conţinutului şi

spălarea nisipului înspre centru astfel ca să poată fi îndepărtat prin ridicare cu ajutorul unui jet de aer; acest tip de cameră este mai puţin potrivită ratelor de flux extrem de fluctuante (Figura 3.7.) [cww/tm/132]

Figura 3.7: Camera nisipului circulară • Cameră aerată în care circulaţia conţinutului este cauzată de injecţia aerului astfel încât să se

atingă rata fluxului necesară la fundul camerei; acest tip de cameră nu cauzează probleme atunci când apar rate fluctuante ale fluxului (Figura 3.8) [cww/tm/132].

Aer comprimat

Aer comprimat

Page 100: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

68 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata Instalatii de depozitare pentru nisipul separat sunt necesare până când este deversat. Aplicare Camerele sunt utilizate atunci când WWTP-ul trebuie să facă faţă apei de ploaie care în mod normal antrenează o cantitate considerabilă de nisip [cww/tm/132]. Limitele şi restricţiile aplicării:

Limite/restricţii Rata fluxului Rata fluxului de aproximativ 0,3 m/s este necesară pentru a

se asigura faptul că doar nisipul este separat. Fluctuaţia ratei

fluxului Restricţiile ratelor fluxului, dependente de tipul camerei folosite

Avantaje şi Dezavantaje Nu este relevant – echipament esenţial. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Ratele performanţei Camerele nu sunt instalate pentru protecţia mediului însă ca măsură de protecţie pentru echipamentul poziţionat dupa proces. Efecte de-a lungul mediului Nisipul separat trebuie deversat sau re-utilizat în alt mod, depinzând de contaminarea sa. Consumabile pentru pompele apei reziduale sunt energia electrică şi jetul de aer. Camera, făcând parte din WWTP, contribuie la emisiile de zgomot şi miros ale uzinei principale, în funcţie de tipul de apă uzată ce trebuie tratată. Împrejmuirea echipamentului ar putea fi necesară. Monitorizarea Rata necesară a fluxului de apă reziduală de 0,3 m/s trebuie să fie controlată. 3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide Descriere Sedimentarea – sau decantarea – înseamnă separarea particulelor suspendate şi a materialului ce pluteşte, prin depunere gravitaţională. Solidele depuse sunt îndepărtate sub formă de şlam de pe

Aer comprimat

Nisip

Page 101: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 69

fund, în timp ce materialul ce pluteşte este îndepărtat de pe suprafaţa apei. Atunci când particulele nu pot fi îndepărtate prin intermediul gravitaţiei, de exemplu: atunci când sunt prea mici, densitatea lor sete prea apropiată de cea a apei sau ele formează coloizi, se adaugă produşi chimici speciali pentru a determina solidele să se depună, de exemplu: • Sulfat de aluminiu • Sulfat feric • Clorură ferică • Var (oxid de calciu) • Poli-clorură de aluminiu • Poli-sulfat de aluminiu • Polimeri organici cationici Aceste produse chimice cauzează destabilizarea particulelor coloidale şi a celor mici suspendate (de exemplu: argilă, bioxid de siliciu, fier, metale grele, solide organice, uleiul din apa reziduală) şi emulsiile care asimilează solidele (coagularea) şi/sau aglomerarea acestor particule în floculanţi suficient de mari ca să se depună (floculare). În cazul floculării sunt utilizaţi, de asemenea, polimeri anionici şi non-ionici. Influenţa avută de coagulare este prezentată ca exemplu în Tabelul 3.2 [cww/tm/27]. Nivelele îndepărtate prezentate în acest tabel nu trebuie confundate cu randamentele ce pot fi atinse de o tehnică de tratare.

Substanţa Îndepărtarea [%] Mercur anorganic 70

Cadmiu şi compuşi 98

DDT [1,1,1 -tricloro-2. 2-di (p-clor-fenil) etan]

75-80

HCB (hexaclorbenzen) 59

Aldrin 100

Dieldrin 50

Endrin 43

PCB (bifenili policlorinaţi) 30–40

Compuşi tributilici >90

Tetracloretan 36

Percloretan 30

Tabelul 3.2: Îndepărtarea Contaminanţilor apei reziduale prin coagulare Sedimentările (sau decantările) cele mai întâlnite sunt: • Rezervoare întinse sau de sedimentare, fie rectangulare, fie circulare, ambele echipate cu un

screper corespunzător şi de o asemenea dimensiune astfel încât să furnizeze timpul necesar de reţinere de aproximativ 1½ la 2½ ore (vezi Figura 3.9 pentru un exemplu de rezervor circular [cww/tm/4])

Page 102: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

70 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare • Rezervor cu depunere pe fund, care are flux vertical, de obicei ne-echipat cu sistem de

îndepărtare mecanic al şlamului (vezi Figura 3.10 [cww/tm/132])

Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund • Bazin de decantare de tablă sau tubular în care se folosesc table pentru mărirea suprafeţei de

sedimentare (vezi Figura 3.11 [cww/tm/91]). Echipamentul pentru coagulare şi/sau floculare este instalat ca parte a rezervorului. Nevoia de amestecare rapidă în cazul coagulării este îndeplinită prin: • Dozajul simultan al coagulanţilor prin puncte multiple de injecţie • Alegerea preferenţială a sistemelor de curgere în blocuri (în buşoane), acolo unde este posibil aşa ceva • Mixer sau amestecare rapidă, în care coagulantul se adaugă la sau înainte de mixerul respectiv, mixerul static sau alte orificii. Pentru floculare este adăugată o cameră pentru amestecare. Un gard de ţăruşi sau mixere cu viteză scăzută sunt folosite, cauzând amestecarea hidraulică în cadrul fluidului pe măsură ce acesta se scurge prin rezervor. Reciclarea parţială a agentului floculant în floculator poate avea ca rezultat o structură mai bună a agentului floculant şi o exploatare optimă a floculantului. Pentru a asigura o decantare optimă este instituită, în mod normal o etapă de descompunere a emulsiei sau o separare a uleiului în amonte pentru a îndepărta substanţele interferatoare. Echipamentul din dotarea amenajărilor instituite pentru sedimentare trebuie să fie în aşa fel încât să nu existe transferare a apei reziduale în pământ, măcar atunci când rezervorul ar putea

Alunecare spuma

Pod balustrada Suporturi

Unitate de actionare Masa rotativa

Suprafata maxima a apei

Varful rezervorului

Conducta decantare spuma

Groapa depunere

Racleta de suprafata

Racleta plutitoare

Taler decantare

Dig efluent

Jgheab efluent

Suporturi racleta

Conducta influent

Conducta evacuare namol

Lame razuire

Racla ajustabila

Coloana de antrenare

Taler afluentCapac coloana cu guri de iesire

Conducta centrala si conducta de ridicare a afluentului

afluent

efluent

namol

Page 103: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 71

conţine substanţe periculoase pentru apa din pânza freatică. Construcţiile pentru depozitarea produselor chimice coagulante/floculatoare, iar şlamul sedimentat trebuie îmbunătăţit pentru a corespunde caracteristicilor şlamului.

Figura 3.11: Bazin de decantare din tablă sau tubular Aplicare Sedimentarea este o tehnică de separare utilizată destul de mult în diferite scopuri şi de obicei nu este utilizată doar ea. Exemplele relevante ar fi:

• Decantarea apei de ploaie colectată din conţinutul de solid, solid de tipul nisipului sau prafului dintr-un rezervor de sedimentare • Decantarea apei reziduale de proces din conţinuturile inerte de tipul nisipului sau a particulelor comparabile • Decantarea apei reziduale de proces provenite din materialul de reacţie de tipul compuşilor metalici emulgători, polimerii şi monomerii lor, ajutată de adăugarea unor produse chimice corespunzătoare • Separarea metalelor grele sau a altor componente dizolvate după precipitarea anterioară (vezi Secţiunea 3.3.4.2.1.), adeseori cu ajutorul produselor chimice, urmată la final de procese de filtrare (vezi Secţiunea 3.3.4.1.4 şi 3.3.4.1.5) • Îndepărtarea şlamului activat într-o etapă primară sau secundară de decantare din cadrul unei WWTP biologică (vezi Secţiunea 3.3.4.3.5), adeseori cu ajutorul produselor chimice.

Orificii de distributie a fluxului

Cutie de supraplin

Canale evacuare

Cutie alimentare

Rezervor pentru cuagulare

Rezervor amestec scanteie

Sustinere cuagulare

Alimentare (influent)

Supraplin (efluent)

Placute lamelare

Palnie colectare namol (detasabila)

Sistem vibrare

Scurgere (namol)

Page 104: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

72 Waste Water and Waste Gas Treatment

Limite şi restricţii în aplicare:

Limite/Restricţii Mărimea particulei Particulele trebuie să fie suficient de mari pentru a se decanta,

altfel produsele chimice de coagulare şi/sau floculare trebuie să fie adăugate

Prezenţa substanţelor volatile

Substanţele volatile trebuie să fie evitate din cauza duratei lungi în care sunt prezente în rezervor (precum şi în acţiunea de amestecare când sunt utilizate coagularea şi/sau flocularea) cerând astfel potenţialul de eliberare a VOC-urilor

Concentrarea solidelor

Fără limite, cu condiţia ca etapa apoasă să fie în continuare separabilă

pH-ul (în cazul coagulării / floculării)

Variaţia controlată a pH-ului este esenţială în timpul funcţionării, altfel performanţa în cazul decantării este slabă

Emulsii Emulsiile stabile nu pot fi separate şi descompuse cu ajutorul coagulării/floculării; descompunere anterioară a emulsiei este necesară

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Simplitatea instalării, rezultând astfel ne-existenţa eşecului • Eficienţa îndepărtării poate fi crescută prin adăugarea produselor chimice de coagulare şi/sau de floculare

• Nu este potrivită pentru material fin şi pentru emulsii stabile, chir şi cu ajutorul coagulanţilor şi a floculanţilor • Agentul floculant poate încorpora alţi agenţi contaminanţi care pot cauza probleme în depozitarea şlamului

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Când sedimentarea este utilizată în amonte de etapele de tratare subsecvente, scopul ei principal este protejarea amenajărilor de dupa proces, deci eficienţa sa de îndepărtare trebuie să fie suficient de mare pentru a-şi îndeplini scopul. Atunci când este utilizată ca metodă de tratare finală, performanţa sa depinde de proprietăţile particulelor ce trebuie îndepărtate. Nivelurile posibil de atins ale emisiilor, niveluri raportate, sunt:

Parametru

Randamentul [%]

Nivelul emisiei

[mg/l]

Observaţii

60–90 TSS <10 1 După decantarea finală a WWTP-

ului central Solide decantabile 90–95 Metale grele Într-o formă particulară, vezi

Secţiunea 3.3.4.2.1 1 [cww/tm/67c]

TSS-ul include, de asemenea, materii organice sub formă de particule, adică sedimentarea va reduce de asemenea TOC/COD, câtă vreme este prezent sub formă de material solid insolubil. Eficienţa sa de îndepărtare, însă, depinde de proporţia TOC-ului solid în TOC-ul total.

Page 105: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 73

Efecte inter-media Şlamul sedimentat şi spuma îndepărtată, dacă nu mai pot fi recilate sau utilizate în alt mod, trebuie depozitate drept deşeuri. În funcţie de originea apei reziduale, acest reziduu ar putea conţine compuşi periculoşi ce trebuie trataţi corespunzători. Aceşti compuşi pot fi carbonaţi, floruri, sulfide sau hidroxide (oxide) ale metalelor grele, spumă uleioasă, etc. şi în anumite situaţii chir şi dioxine. Surse de zgomot sunt pompele ce pot fi capsulate (închise) şi sistemele de îndepărtare a şlamului/spumei. Când apa reziduală conţine substanţe odorizante ar pute fi nevoie să se acopere rezervorul de sedimentare – sau cel puţin unitatea de coagulare sau de floculare – şi să se capteze gazul rezidual, dacă este nevoie, spre un sistem de tratare. Echipamentul necesar – conducte şi ventilatoare – trebuie, probabil, să fie prevăzute cu sisteme de siguranţă corespunzătoare, de exemplu un sistem de scurgere cu azot gazos presurizat, pentru a evita riscul apariţiei exploziei. Consumabile pot fi:

Consumabile Cantitate 53 – 93 [Kg/t ulei, solid]1 Produse chimice (coagulante/floculante)a 0,5 – 100 [g/m3 apă reziduală]2

Energie electrică [kW]b 0,5 – 1,5 Azot pentru atmosfera inertă a polimer organic b pentru un diametru al rezervorului de 25 – 35 m 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128]

Monitorizare Efluentul (fluxul de ieşire) trebuie monitorizat regulat din cauza conţinutului de solid, adică solidele suspendate, a solidelor ce se pot decanta sau a turbidităţii. Când produsele chimice (de exemplu coagulanţii şi floculanţii) sunt folosite pentru a îmbunătăţi procesul de decantare, pH-ul trebuie controlat el fiind parametrul operaţional principal. Situaţia economică

Costuri de capital

[milioane]

Costuri de operare

EUR 1.2 a Rezervor de sedimentare BEF 4.8 b 1

Decantor de tablă sau tubular1

BEF 4 c BEF 20–100 per m3

a pe un volum al rezervorului de 1000m3 b capacitate de 100 m3/h c capacitate de 25 m3/h 1 [cww/tm/128]

Page 106: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

74 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.3.4.1.3 Flotatia aerului Descriere Flotaţia este un proces prin care particulele sau granulele solide sau lichide sunt separate de apa reziduală prin ataşare pe unele bule de aer. Particulele flotabile se acumulează la suprafaţa apei şi sunt colectate cu ajutorul spumei [cww/tm/4]. Aditivii floculanţi, cum ar fi sărurile ferice sau de aluminiu, silice activate şi diferiţi polimeri organici, sunt utilizaţi în mod obişnuit pentru a ajuta procesul de flotaţie. Întrebuinţarea lor, pe lângă coagulare şi floculare, este crearea unei suprafeţe sau a unei structuri capabile să absoarbă sau să reţină bulele de aer. Există trei metode de flotaţie, deosebite de modul în care este adăugat aerul: • Flotaţia prin vid, în care aerul este dizolvat la presiune atmosferică, etapă urmată de o cădere a presiunii pentru a permite formarea bulelor • Flotaţia prin aer indusă (IAF), în care bulele delicate sunt atrase în apa reziduală printr-un dispozitiv de inducţie cum ar fi placă cu perete separator venturi sau cu orificiu • Flotaţia prin aer dizolvat (DAF), în care aerul comprimat (0,4 – 0,8 Mpa sau 1,0 – 1,2 Mpa pentru compuşii de aluminiu) este dizolvat în apa reziduală – sau într-o parte a apei reziduale totale – şi apoi eliberată pentru a forma mici bule. Un dispozitiv DAF tipic este prezentat în Figura 3.12 [cww/tm/4]. În funcţie de conţinutul apei reziduale, s-ar putea să fie nevoie de acoperirea bazinului de flotaţie şi de captarea aerului expulzat spre un dispozitiv de epurare a gazului. Sunt necesare amenajări pentru depozitarea produselor chimice de floculare/coagulare şi a materialului îndepărtat prin colectarea spumei de pe suprafaţă.

Page 107: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 75

Figura 3.12: Sistem DAF: a) cu reciclare, b) fara reciclare Aplicatia Flotaţia este aplicată când sedimentarea nu este corespunzătoare, de exemplu atunci când: • Particulele au caracteristici de decantare slabe (în cazul unui index volumetric al şlamului slab (SVI), însă, nu există nici un avantaj faţă de sedimentare) • Diferenţa de densitate dintre particulele suspendate şi de între apa reziduală este prea mică • Există o constrângere datorată spaţiului de la amplasamentul real • Uleiul şi grăsimea trebuie îndepărtate Exemple ar fi: • În cadrul rafinăriilor sau a amplasamentelor petrochimice ca o tratare subsecventă dupa separarea uleiului şi înainte de WWTP-ul biologic • La îndepărtarea coloranţilor şi pigmenţilor din apa reziduală din producţie respectivă

Linie de alimentare afluent

chimicale

Rezervor de amestec al chimicalelor

Pompa de alimentare

Pompe de presurizare

Rezervor sub presiune

Valva de control a presiunii

Evacuare solide depuse

Amestecare

Supraplin ingrosat

Mecanism racleta Ecran

Rezervor flotatie

Efluent subnatant

Colector de namol la partea inferioara

Linie alimentare afluent

Supraplin ingrosat

Rezervor de amestec al chimicalelor

Pompa de alimentare

Pompe de presurizare

Rezervor sub presiune

Valva de control a presiunii

Evacuare solide depuse

Amestecare

Mecanism racleta Ecran

Rezervor flotatie

Efluent subnatant

Colector de namol la partea inferioara Subnatant reciclat

Chimicale Aer

Conectare suplimentara auxiliara (rezervor primar sau efluntul instalatiei)

Page 108: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

76 Waste Water and Waste Gas Treatment

• La recuperarea produsului sau a materiei prime, de exemplu: toluenul din emulsiile toluen/apă [cww/tm/132], halogenura de argint din producţia de produse chimice utilizate în tehnica fotografiei, butiltionul sau polisilanii din fluxurile de apă reziduală • Separarea metalelor grele din apa reziduală • Separarea şlamului activat din tratarea apei reziduale biologice, fie după decantarea finală [cww/tm/67b], fie înlocuirea sa. • Îngroşarea şlamului activat din WWTP-ul biologic. Restricţii şi limite de aplicare:

Limite/Restricţii Prezenţa substanţelor Detergenţii spumanţi trebuie excluşi Ulei Deşi extrem de eficient în îndepărtarea uleiului liber din apa

reziduală, uleiul brut deshidratat nu poate fi manipulat Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Volum mai mic şi astfel costuri de capital mai reduse decât în cazul sedimentării • Eficienţa procesului de îndepărtare nu este afectată de schimbările ratei fluxului fiind, stfel, superioară sedimentării, vezi Figura 3.13 [cww/tm/132] • Recuperarea materialului este posibilă • Cu cât eficienţa separării este mai ridicată,

cu atât este mai mare conţinutul de materie-uscată.

• Este posibilă obturarea valvelor • Potenţial ridicat pentru eliberare de mirosuri, deci este necesară în mod normal o acoperire • Costuri operaţionale ridicate decât pentru

sedimentare.

Figura 3.13: Compararea Eficienţei separării metodelor DAF şi Sedimentarea 11

11 Insolubles content 90 – 450 mg/l, pressurised water addition for flotation 20 %

flotatie

sedimentare

Rata de incarcare hidraulica a apei reziduale (m/h)

Ran

dam

entu

l de

inde

part

are

a so

lidel

or (%

)

Page 109: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 77

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randament [%]

Nivel al emisiei [mg/l]

Observaţii

90–98 Vezi Figura 3.13

TSS 85–96 1 10–20 1 Şlam activat după decantarea

finală, intrare 20-250 mg/l 10–20 ppm 2 Rafinărie, tratare DAF şi IAF Ulei

2–10 3 Producţia chimică, după câteva API-uri

Sulfide metalice 95 2 Rafinărie, tratare DAF şi IAF

1 [cww/tm/67b] 2 [cww/tm/131] 3 [cww/tm/93]

COD/TOC sunt îndepărtate cu condiţia ca ele să fie prezente ca solide sau ca suspensii ale picăturilor. Efecte inter-media Materialul separat, dacă nu este reciclabil, este depozitat sub formă de deşeu. Cantitatea depinde de materialul ce trebuie îndepărtat şi cantitatea de produse chimice coagulante sau floculante. Acestea pot fi destul de diferite, în conformitate cu aplicarea respectivă a flotaţiei prin ae. Consumabile ar fi:

Consumabil Tratarea DAF a şlamului activat1

Flotaţia prin aer pentru apa reziduală a rafinăriei2

Aer comprimata 0.53–0.55

Doza floculantului Mg/lb Kg/tc

0.6–1.2 2.4–4.7

3.7 53-93

Energie [kWh/1000m3] 20.6 a exprimat ca aer comprimat relativ la apa sub presiune [m3/m3] b concentraţia floculantului în apa reziduală c cantitatea de floculante relativ la greutatea solidului suspendat din apa reziduală 1 [cww/tm/67b] 2 [cww/tm/96]

Sursele de zgomot sunt: pompele, mixerul şi compresorul la care trebuie luate măsuri adecvate pentru reţinerea zgomotului. Eliberarea unor mirosuri sau a altor substanţe volatile – dacă se crede că pot apărea – pot fi prevenite prin acoperirea vasului (recipientului) sau prin operarea în cadrul unui rezervor închis şi prin captarea aerului expulzat într-un sistem de epurare a gazului. Monitorizare Pentru a se asigura o operare corespunzătoare turbiditatea efluentului trebuie monitorizată pentru a observa perturbaţiile. Orice spumă care apare trebuie detectată la momentul oportun. Detectarea în efluent a COD/TOC-ului şi a TSS-ului este obligatorie. Situaţia economică Costul unei unităţi de flotaţie variază mult, în funcţie de scop:

Page 110: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

78 Waste Water and Waste Gas Treatment

Rata

fluxului [m3/h]

Costuri de capital [milioane]

Costurile anuale de funcţionare

(operare) [mii]

DAF / şlam activat1 1200 DEM 5.0 DEM 800

DAF / rafinărie2 300–800 EUR 1.6–1.8 EUR 20–130

IAF / rafinărie2 400–820 EUR 0.5–2.1 EUR 55–130

DAF / drept tratare finală descentralizată3 50 DEM 4500

DAF 4 100 m3/h 100 m3/day

BEF 40 BEF 4

1 [cww/tm/67b] incl. Costuri de capital, proiect tehnic, lucrări tehnice civile, pregătirea amplasamentului, etc. 2 [cww/tm/48] 3 [cww/tm/132] costuri de funcţionare totale, incl. Produsele chimice pentru neutralizare, precipitare şi floculare, deshidratarea flotatului, incinerarea şlamului 4 [cww/tm/128]

Capitalul elocvent şi costurile de operare pentru o uzină DAF sunt prezentate relativ la rata fluxului. Deşi aceste valori nu sunt apropiate de cifrele reale, ele estimează gradul de creştere a costurilor odată cu dezvoltarea uzinei [cww/tm/92]:

Rata fluxului [m3/h]

Costuri de capital [GBP, milioane]

Costuri anuale de funcţionare [GBP, mii]

10 100

1000 10000

0.1 0.1 0.5 1.0

10 20–30 50–80

500-800 Costurile flotaţiei, ea fiind cea mai întâlnită abordare în separarea lichid-solid din cadrul tratării apei reziduale descentralizate, sunt mai scăzute decât în cazul evaporării sau incinerării (cu un factor egal cu aproximativ 10). Însă beneficiile evaporării şi incinerării sunt mai mari, de vreme ce ele au ca rezultat îndepărtarea completă a efluentului super-contaminat, în timp ce precipitarea şi flotaţia pot trata doar parţial un flux contaminat moderat. De vreme ce valoarea acestui tratament parţial este obiectul unei anumite dispute, nu s-a găsit încă răspunsul la întrebarea dacă este înţelept să se cheltuiască 10 DEM pe metrul cub de apă reziduală (sau 4,5 milioane DEM pe an pentru un flux de apă reziduală de 50 m3/h), costuri de operare pentru pretratarea unui flux care cuprinde doar o parte mică din cantitatea totală de apă reziduală a unei uzine chimice de mari dimensiuni [cww/tm/132]. În comparaţie cu sedimentarea, flotaţia prezintă avantaje destul de mari în multe situaţii, nu numai în tratarea apei şi recuperarea materialelor valoroase, însă şi în separarea şi îngroşarea şlamului. De regulă, conduce la un conţinut de materie uscată ridicat al concentratului rezultat. Din cauza ratelor ridicate de încărcare hidraulică şi timpilor de staţionare mai mici, aparate de mici dimensiuni (volume) sunt, de asemenea, necesare. Aceasta, în schimb, presupune costuri de capital mai scăzute, deşi cu preţul unor costuri de operare mai ridicate. O comparaţie poate conduce spre un necesar de spaţiu pentru sedimentare de 50 de ori mai mare decât pentru flotaţie. Pe de altă parte, costurile cu energia pentru floculare/flotaţie pot fi cu aproximativ 50 de ori mai ridicate faţă de cele necesare floculării/sedimentării. Opţiuni mai bune avem în cazul flotaţiei decât în cazul sedimentării pentru controlarea şi adaptarea la condiţii fluctuante de operare, în ciuda faptului că exploatarea acestor oportunităţi necesită disponibilitatea de personal cu pregătire foarte bună (studii superioare) [cww/tm/132].

Page 111: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 79

3.3.4.1.4 Filtrare Descriere Filtrarea descrie separarea solidelor din efluenţii apei reziduale ce trec printr-un mediu poros. Filtrele necesită de obicei operaţiuni de curăţire – spălare în contracurent – cu u curent invers de apă proaspătă şi cu materialul acumulat reîntors în rezervorul pentru sedimentare (Secţiunea 3.3.4.1.2). Tipurile de sisteme de filtrare des utilizate sunt: • Filtru pentru granule medii, sau filtrul de nisip, ce se foloseşte foarte mult ca aparat de tratare a apei reziduale (mediul de lucru al filtrelor de nisip nu trebuie să fie literalmente nisip), este utilizat în principal pentru conţinuturi scăzute de solide. • Filtru cilindric/rotativ gravitaţional, folosit pentru tratarea apelor de canalizare şi îndepărtarea şlamului activat, eficienţa sa depinzând de structura sitei. • Filtru vid rotativ, corespunzător filtrării stratului de acoperire, este folosit pentru deshidratarea şlamului uleios şi de-emulsificarea scursurilor petroliere. • Filtru cu membrană (vezi Secţiunea 3.3.4.1.5.) • Presă cu filtru cu bandă care este utilizat foarte mult pentru deshidratarea şlamului, însă şi pentru operaţiuni de separare lichid/solid. • Prese cu filtre care sunt de obicei folosite pentru deshidratarea şlamului, însă şi pentru operaţiunile lichid/solid, potrivite pentru conţinuturi ridicate de solid. Filtrele de nisip sunt alcătuite dintr-un strat filtrant al granulelor medii cu flux descendent sau ascendent. Stratul filtrant poate fi mono- sau multi-mediu. Operaţia poate fi semi-continuă – filtrarea şi spălarea în contracurent apărând secvenţial – sau continuă – filtrarea şi spălarea funcţionând simultan. Diferenţa principală între cele două moduri de operare este: • Filtrele de nisip cu funcţionare semi-continuă sunt pornite până la pragul de turbiditate, moment în care conţinutul de solid din efluent începe să crească, sau până la pierderea de sarcină limitatoare. • Filtre de nisip cu funcţionare continuă nu au prag de turbiditate sau pierdere de sarcină terminală. Filtrele de nisip funcţionează fie cu ajutorul forţei gravitaţionale sau cu ajutorul unei forţe de presiune aplicată. Sunt prezentate unele exemple în Figura 3.14 [cww/tm/4] pentru un curent descendent multi-mediu convenţional, pentru filtru cu flux gravitaţional şi în Figura 3.15 [cww/tm/4] pentru filtru presurizat. Filtrele cilindrice sunt alcătuite dintr-un cilindru pe care suprafaţa de filtrare este izolată. Ele sunt folosite fie ca filtre cilindrice gravitaţionale ce pot fi încărcate pe dinăuntru sau pe din afară sau ca filtru cu vid rotativ cu interiorul sau cu exteriorul cilindrului închis şi conectat la o pompă de vid. Stratul de colmatare este îndepărtat de pe cilindru prin diferite metode. Un exemplu este prezentat în Figura 3.16 [cww/tm/132]. Presele cu filtre cu benzi şi presele doar cu filtre, considerate drept construcţii tipice de deshidratare a şlamului, sunt descrise în Secţiunea 3.4.1. Mediul filtrului poate fi caracterizat după anumite criterii de tipul [cww/tm/132]: • Dimensiunea secţiunii, adică mărimea particulei ce poate să treacă prin mediul de filtrare • Permeabilitatea, o permeabilitate crescută este caracterizată de o cădere de presiune scăzută • Stabilitatea chimică, privitor la produsul filtrat • Tendinţa de blocare, în special pentru produsele textile din filtrarea materialului aglomerat • Tăria mecanică în relaţie cu încărcările impuse în aerul insuflat invers sau în mişcarea pânzei pentru filtru • Suprafaţă lucioasă pentru facilitarea îndepărtării materialului aglomeratl.

Page 112: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

80 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenţional

Figura 3.15: Filtru sub presiune

Nivelul efluentului in timpul filtrarii

Nivelul apei in timpull spalarii in contra curent

Rigola pentru apa de spalare

Nisip

Pietris

Afluent

Aer

Efluentul de drenare

Sistem de control

Scurgere Sistem sub drenaj

Apa de spalare in contra curent (de obicei efluent secundar filtrat si clorinat)

Taler

Suprafata de filtrare

Mediu de filtrare

Pietris

Umplutura de ciment

Distribuitor si laterale

Afluent

Efluent

Robinet pentru prelevare

Page 113: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 81

Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid a Zona deshidratare, b Valva rotativa, c Zona sedimenatre, d Zona extragere Suspensiile alcătuite din solide relativ fine, moi sau compresibile, adeseori blochează mediul de filtrare dacă această blocare nu este prevenită prin ajutoare de filtrare, adică material uşor granular filtrabil. Aceste ajutoare formează un strat permeabil peste produsul filtrat şi în acelaşi timp duce la îndeplinire funcţiile unui material aglomerat nedens al filtrului. Particulele reţinute sunt depozitate pe acest „ajutor” de filtrare. Exemple de „ajutoare” de filtrare sunt [cww/tm/132]: • Diatomit • Perlite (rocă vulcanică) • Rocă Fuller • Sticlă pisată • Preparări ale cărbunilor • Fibre de celuloză • Celuloză de lemn • Pastă de hârtie • Celuloză din trestie de zahăr • Talc • Plasticuri Ajutoarele de filtrare sunt utilizate în pre-depunere, adică un strat din acest ajutor de filtrare este depus pe mediul de filtrare înainte de a începe filtrarea. În timpul filtrării este adăugat în mod continuu la şlam pentru a menţine raportul necesar pentru o filtrare eficientă şi corectă. Aplicare În tratarea apelor reziduale filtrarea este frecvent utilizată ca etapă de separare finală după procesul de sedimentare (vezi Secţiunea 3.3.4.1.2) sau după flotaţie (vezi Secţiunea 3.3.4.1.3), dacă se doreşte apariţia emisiilor de particule, de exemplu: • Separarea floculatorului, a hidroxizilor metalelor grele, etc., după sedimentare pentru a se conforma cerinţelor impuse în privinţa deversărilor • Îndepărtarea şlamului activat după WWTP-ul central, pe lângă sedimentare, pentru îmbunătăţirea calităţii efluentului apei reziduale tratate biologic • Deshidratarea şlamului, flotantului, etc. • Recuperarea uleiului liber cu ajutorul filtrelor cilindrice rotative şi a adaosurilor de polimeri Limite şi restricţii în aplicare:

Filtrat Evacuare depunere

Slam

Page 114: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

82 Waste Water and Waste Gas Treatment

Limite şi restricţii

Coloizi, emulsii Nu pot fi separate fără tratare chimică adiţională Produs final dispersat, sau solide de şlam

Pot bloca mediul de filtrare, dacă nu se utilizează ajutoare pentru filtrat

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Eficienţă a separării ridicată • Poluanţii, alţii decât solidele suspendate, cum ar fi uleiul, pot fi îndepărtaţi în anumite condiţii • Funcţionare într-o varietate de condiţii

• Procesele de colmatare şi depunere sunt posibile cu ajutorul filtrelor de nisip semi-continue • Spărturile pot cauza poluări adiţionale ale efluentului

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametrii Randament [%]

Nivel de emisie [mg/l] Observatii

<10 mg/l Floculantul şlamului activat

TSS 50–99.99 1

Filtru de nisip, ce depinde de ajutoarele aduse filtrării

Ulei <5 mg/l

Metale grele După precipitare, vezi

Secţiunea 3.3.4.2.1. 1 [cww/tm/128]

Efecte inter-media Când filtrul granular, de exemplu filtru de nisip, este utilizat, materialul spălat în contracurent este în mod normal recirculat spre procesul de la care provine, de exemplu spre rezervorul pentru sedimentare sau bazinul pentru şlamul activat din cadrul WWTP-ului biologic. Reziduul provenit de la alte tipuri de filtre (filtru cilindric, filtrul cu bandă, etc.) poate fi fie reciclat sau trebuie deversat sub formă de deşeu sau este supus unei tratări ulterioare. Filtrarea nisipului, luată ca exemplu de filtrare a stratului în profunzime necesită spălarea în contracurent mai puţin decât filtrarea pojghiţei depuse (filtre cilindrice, cu bandă) şi astfel este o necesitate mai redusă de apă pentru spălare în contracurent. Din această cauză, ultimul tip de filtrare se aplică în tratarea apei reziduale doar în cazuri excepţionale (exemple sunt oferite mai sus în acest capitol) [cww/tm/132]. Sunt consumabile:

Consumabile Filtru de nisip Filtru cilindric Apă pentru spălare în contracurent

Apă pentru generare de vid – Ajutoare ale filtrului Energie [kWh/1000 m3] Variatia presiunii

Echipamentul pentru funcţionare poate fi o sursă relevantă de zgomot care poate fi controlată prin împrejmuirea (capsularea) surselor principale.

Page 115: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 83

Dacă substanţele mirositoare se eliberează, s-ar putea să fie necesare dispozitive închise. Filtre sub presiune şi presele cu filtre sunt amplasate în vase (recipiente) închise, iar aerul expulzat este canalizat spre un sistem de epurare a gazului. Monitorizare Pentru a asigura o funcţionare corectă trebuie monitorizată turbiditatea efluentului filtrului pentru a identifica problemele sau executarea unei spărturi în filtrul de nisip semi-continuu. Căderea de presiune trebuie să fie înregistrată pentru a indica colmatarea sau pornirea. Situaţia economică

Rata fluxului [m3/h]

Costuri de capital

[milioane]

Costuri de funcţionare (operare)

Filtru de nisip 1 100 BEF 4 BEF 2/m3 1 [cmm/tm/128]

3.3.4.1.5 Microfiltrarea şi ultrafiltrarea Descriere Microfiltrarea (MF) şi Ultrafiltrarea (UF) sunt procese tehnologice bazate pe utilizarea membranei, procese care segreghează un lichid, ce trece printr-o membrană, în permeant, care trece de membrană, şi în concentrat, care este reţinut. Forţa conducătoare a procesului este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. Ambele sunt tehnici de filtrare complexe şi speciale, fiind deja menţionate în capitolul precedent. Membranele folosite pentru MF şi pentru UF sunt membrane „tip por” ce funcţionează ca nişte site. Solventul şi particulele de mărime moleculară pot trece prin pori, în timp ce particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruşii şi chiar şi macromoleculele mari sunt reţinute. Caracteristicile tipice sunt prezentate în Tabelul 3.3.

Parametru Microfiltrare Ultrafiltrare Diametrul porului [µm]1 0.1-1 0.001–0.1

Presiune de funcţionare [Mpa]2 0.02–0.5 0.2–1

Mărime prag >100, include şi bacteriile

10-100, include macromolecule, viruşi, particule colodiale

1000–100000 g/mol pentru solutii Flux permeabil [l m-2 h-1] 50–1000 <100

Viteza fluxului de întretăiere [m/s] 2-6 1-6

Tipul de membrană3 Ceramică sau polimerică simetrică, 10 – 150 µm în

grosime Ceramic sau polimeric asimetric

Configuraţia membranei3 Bobinat în spirale Fibre tubulare

Tubular

Bobinat în spirale Fibre tubulare

Tubular 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/132] 3 [cww/tm/93] Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrării (MF) şi Ultrafiltrarării (UF)

Page 116: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

84 Waste Water and Waste Gas Treatment

Membranele pentru MF şi pentru UF sunt disponibile în game diferite de materiale şi de configuraţii. Modificarea optimă pentru o aplicaţie specială va depinde de natura apei reziduale, de vreme ce diferite materiale au rezistenţe variabile la substanţele dizolvate. Materialele din care sunt alcătuite membranele pentru MF sunt, de exemplu: • Fibră de sticlă • Policarbonaţi • PVDF (poli florură de viniliden) • Acetat de celuloză • Poliamide Materialele potrivite pentru UF sunt de obicei polimerii organici, de exemplu: • Acetat de celuloză • Poliamide • Poliimide • Policarbonaţi • Policlorură de vinil • Polisulfoni • Polietersulfon • Poliacetat • Copolimeri ai acrilonitrilului şi a clorurii de vinil • Complecşi polielectrolitici • Alcool polivinilic legat între catene sau poliacrilaţi. Membranele PVDF au avantajul că pot fi curăţate cu acizi puternici, sodă caustică şi înălbitori. Procesul de filtrare prin membrană este de obicei aplicat cu ajutorul unui flux tangenţial, adică fluxul permeabil este direcţionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Impurităţile rămân în alimentare care, reducându-se în volum, părăseşte sistemul membranei sub formă de flux de reziduu concentrat. Ar trebui să fie disponibile pentru concentrat amenajări pentru depozitare. Aplicare Filtrarea prin membrană (MF şi UF) este aplicată când se doreşte o apă reziduală fără solide în instalatiile de dupa proces, de exemplu osmoza inversă sau îndepărtarea completă a agenţilor contaminanţi de tipul metalelor grele. Alegerea ntre MF şi UF depinde de mărimea particulei. Aplicaţiile MF obişnuite includ [cww/tm/93, cww/tm/67a]: • Procese de degresare • Recuperarea particulelor metalice • Metalizarea în tratarea apei reziduale • Separarea şamului după etapa prelucrării şlamului activat din WWTP-ul central biologic, înlocuind un proces de decantare secundar (proces ce foloseşte membrană activată), deşi UF poate fi de asemenea utilizată. Aplicaţiile UF obişnuite includ: • Îndepărtarea poluanţilor degradabili non-toxici cum ar fi proteinele şi alţi compuşi macromoleculari şi componente nedegradabile toxice, de exemplu coloranţii şi vopselele, care au mase moleculare mai mari de 1000. • Segregarea emulsiilor ulei/apă • Separarea metalelor grele după complexare sau precipiatre • Separarea componentelor nedegradabile uşor din efluenţii de tratare din canalizare care mai apoi vor fi reciclate în stadiul biologic • Etapă de pretratare înainte de osmoza inversă sau de schimbul de ion

Page 117: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 85

Restricţii şi limite aplicative:

Limitari / restrictii Materialul membranei

Vulnerabil la atacuri chimice, depinzând de conţinutul apei reziduale

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Eficienţa separării ridicată • Sisteme modulare, adică sunt flexibile în exploatare

• Procesele de colmatare, depunere şi cimentare sunt posibile. • Compactarea are loc în prezenţa emolienţilor • Presiune ridicată a funcţionării, rezultând astfel nevoie de energie ridicată pentru pompare • Nu există stabilitate mecanică

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Performanţă [%]

Nivelul emisiei [mg/l]

Observaţii

TSS aprox 100 Aroape de 0 COD Metale grele Vezi sectiunea 3.3.4.2.1

Efecte inter-media Efecte de-a lungul mediului Tratarea cu ajutorul membranelor produce un reziduu (concentrat) în procent de aproximativ 10% din volumul original de alimentare, în care substanţele ţintă sunt prezente în concentraţii de aproximativ 10 mai mari decât concentraţia lor din fluxul de alimentare iniţial. O evaluare trebuie făcută pentru a se şti dacă acest reziduu poate fi îndepărtat. În cazul substanţelor organice suspendate creşterea concentraţiei ar putea să îmbunătăţească condiţiile necesare procesului oxidant subsecvent de distrugere. În cazul substanţelor anorganice suspendate, etapa concentrării poate fi utilizată ca parte a procesului de recuperare. În ambele cazuri, apa permeabilă dintr-un proces ce foloseşte o membrană are potenţialul de a fi re-utilizată sau reciclată în cadrul procesului tehnologic industrial, reducându-se astfel alimentarea cu apă şi deversarea. Consumabile ar fi:

Consumabile MF UF

Material pentru membrană - Produse chimice (antidepunere, antistratificare, spălare în contracurent, etc.)

-

Energie [kWh/m3] 2-20 1 1-10 1 Variatie de presiune vezi Tabelul 3.3 vezi Tabelul 3.3 1 Pare surprinzător faptul că MF, procesul cu cea mai mică cădere de presiune, consumă mai mult energie decât procesele cu cădere de presiune ridicată. În cadrul MF, şi în mai mică măsură UF, acest fenomen este extrem de sever şi rezultă într-un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].

Page 118: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

86 Waste Water and Waste Gas Treatment

Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenţial şi de necesarul de presiune. În general este asociat cu menţinerea unei dinamici minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeţei membranei. O sursă de zgomot este echipamentul de pompare ce poate fi izolat (inchis). Monitorizare Pentru a asigura funcţionare corespunzătoare, diferenţa de presiune de-a lungul membranei trebuie monitorizată continuu. Situaţia economică

Rata fluxului [m3/h]

Costuri de capital Costuri de operare

Costuri de înlocuire

GBP 400–1500 1 per m2 de

membrană a

GBP 80–350 1 per m2 de membrană a

MF BEF 40000 2

per m2 de membrană

BEF 2-200 2 per m3 de apă reziduală

GBP 400–1500 1 per m2 de

membrană a

GBP 80–350 1 per m2 de membrană a

UF BEF 60000-200000 2 per m2 de

membrană b

a pentru fibre cilindrice, membrane ceramice sau spiralate b membrane organice cu coeficient scăzut, membrane anorganice cu coeficient ridicat 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm/128]

Costurile de capital, inclusiv amenajările pentru curăţire automată, pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]:

Pompe 30%Componente ale membranei ce pot fi înlocuite 20%Module ale membranei (carcase) 10%Sisteme de conducte, valve, cadre 20%Sistemul de control 15%Altele 5%

Costurile de funcţionare [cww/tm/93] sunt derivate din: • Costul energiei folosite la menţinerea presiunii hidrostatice şi a ratei fluxului sistemelor • Durata de viaţi aşteptată a membranei • Regimul necesar pentru curăţare • Factori specifici amplasamentului, cum ar fi, de exemplu, necesarul de forţă de muncă. O clasificare ar putea arăta aproximativ aşa [cww/tm/93]:

Componente ce pot fi înlocuite ale membranei 35 – 50%Curăţire 12 – 35%Energie 15 – 20%Forţă de muncă 15 – 18%

Page 119: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 87

3.3.4.1.6 Separare Ulei-Apă Descriere Separarea uleiului şi a apei şi îndepărtarea subsecventă a uleiului poate fi divizată în: • Separare gravitaţională a uleiului liber, folosind echipamente speciale de separare • Dezemulsionare, folosind produse chimice pentru dezemulsionare, cum ar fi:

- Săruri metalice polivalente, cum ar fi: alaunul, triclorură de aluminiu, clorură feroasă, sulfat de fier - Acizi mineralieri de tipul: acidului sulfuric, clorhidric, azotic - Adsorbanţi, de tipul: argilei pulverizate, apei de var - Polimeri organici, de tipul: poliaminelor, poliacrilaţilor, şi o etapă subsecventă de dezemulsificare a uleiului prin coagulare/floculare şi flotaţie prin aer (vezi secţiunea 3.3.4.1.3).

Separatorii ulei-apă cei mai întâlniţi sunt: • Separatorul Institutului American al Petrolului (API) este cel mai simplu tip de separator, fiind alcătuit dintr-un bazin rectangular deschis şi un transportor cu raclete, ultimul ducând şlamul la fosa de colectare şi uleiul la dispozitivul de îndepărtare a spumei („de separare”) care este capabil să preia cantităţi mari de şlam petrolier (vezi Figura 3.17 [cww/tm/91]) • Interceptor cu plăci paralele (PPI) – după cum spune şi denumirea sa este echipat cu plăci paralele faţă de curent care măresc aria active foarte mult şi cu un dispozitiv de îndepărtare a spumei care nu poate intercepta cantităţi mari de şlam (vezi Figura 3.18 [cww/tm/91]) • Interceptor cu plăci ondulate (CPI) – echipat cu pachete de plăci ondulate plasate în

contracurent şi cu un dispozitiv de îndepărtare a spumei pentru ulei care nu poate intercepta cantităţi mari de şlam, dar având o eficienţă a separării bune (vezi Figura 3.19 [cww/tm/91]).

Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API) Pentru a colecta uleiul şi pentru al îndepărta fie prin recuperare, fie prin tratare ulterioară, se utilizează câteva tipuri de echipamente de separare: • Separatoare cu conducte fixe • Separatoare cu canale rotative • Separatoare cu tambur sau disc rotativ. Sunt necesare depozite pentru uleiul separat şi pentru şlam dacă nu se poate recicla imediat uleiul.

Dig reglabil efluent

Racleta rotativa pentru crusta

Unitate de actionare afluent

Adancime variabila a apei

Colector mobil

Nivelul apei

deflector

sina Conducta de namol Palnie namol

Page 120: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

88 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.18: Interceptor cu plăci paralele (PPI)

Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI) Aplicare Separarea ulei-apă se aplică pentru îndepărtarea uleiului şi a altor lichide insolubile mai uşoare decât mediul apos al apei reziduale, în principal în cadrul amplasamentelor petrochimice şi a rafinăriilor. În mod normal nu este un proces singular, el fiind urmat de flotaţie (IAF sau DAF), ajutat de coagulare/floculare (vezi Secţiunea 3.3.4.1.3.). API este folosit de asemenea ca un dispozitiv de control pentru a proteja utilajele situate dupa proces împotriva resturilor uleioase (petroliere), care pot apărea, spre exemplu, dintr-o defecţiune în funcţionare, în timp ce PPI şi CPI prezintă o mai mare eficienţă în ceea ce înseamnă îndepărtarea picăturilor mici de ulei. Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Uleiul poate fi recuperat şi reciclat în cadrul unităţilor de proces • Creştere a eficienţei în ordinea API – PPI – CPI

în privinţa îndepărtării picăturilor mici de ulei şi a raportului suprafeţelor active de suprafaţă / subteran

• Numai API-ul poate intercepta cantităţi mari de şlam alcătuit din ulei liber şi solide (cum este cazul situaţiilor de urgenţă) • În situaţia PPI-ului şi a CPI-ului plăcile se pot murdări crescând astfel cerinţele în ceea ce înseamnă întreţinerea • Nu se pot separa substanţele solubile

Amestec de afluent apa - ulei

Racleta de ulei Ulei separat Opritor ulei

Clapeta de iesire

Efluent de apa curata

Drenaj

Ansamblu de placi de fuzionare

Clapeta intrare Drenaj

Clapeta reglabila de iesire

Racleta de ulei Globule ulei

Strat uleiIntrare reglabila a apei

Iesire

Canal de iesire a apei curate

Ciment Namol

Groapa de namol

Ansamblu de placi ce contine 24 sau 48 placi paralele, ondulate

Sediment

Ciment

Intrare

Captare sedimente

Page 121: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 89

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Performanţă [%]

Nivelul emisiei [mg/l]

Observaţii

90–95 6-90 mg/l 1 API, rafinărie Oil 40–70 mg/l 2 API, industria chimică

Solid 90–95 1 [informaţii particulare] 2 [cww/tm/93]

Efecte inter-media Uleiul separat este de obicei trimis înapoi la unităţile de preparare, unde este re-utilizat după aplicarea unor operaţiuni minore de epurare. Dacă nu atunci el este considerat reziduu chimic şi trebuie îndepărtat în mod corespunzător alături de solidele separate. Separatoarele ulei-apă, când nu sunt acoperite, sunt principalii factori determinanţi ai eliberărilor VOC-urilor din cadrul sistemelor de tratare ale apei reziduale din care fac parte şi astfel fiind principala sursă de miros şi riscuri asupra sănătăţii. Acoperirea suprafeţei implică o reducere a eliberărilor VOC-urilor în valoare de 95% [cww/tm/48]. Pe de altă parte, acoperirea poate cauza probleme în cadrul procesului de separare, iar funcţionarea echipamentului nu poate fi verificată uşor. Situaţia de la faţa locului va determina aplicarea uneia dintre opţiuni. Dacă separatorul este acoperit, gazul rezidual trebuie captat spre un sistem de epurare (diminuare) care să dispună de un sistem adecvat de siguranţă, cum ar fi azot sub presiune pentru a evita riscul apariţiei exploziei. Pompele sunt surse de zgomot, ele fiind în mod norma capsulate (închise) şi dispozitivele de separare sunt şi ele surse de zgomot. Unde este cazul, măsuri de control trebuie aplicate. Consumabile ar fi:

Consumabil API PPI CPI

Nitrogenul din sistemul aflat sub presiune ce este folosit drept dispozitiv de siguranţă a

0.05 m/h

Energie [kWh/m3] a fluxul de azot sub formă de gaz este relativ la arie [m3/(m2 h)]

Monitorizare Gura de evacuare trebuie monitorizată vizual în mod regulat pentru a se asigura funcţionarea corectă, de exemplu verificarea acumulărilor uleioase. Dispozitivul de separare şi îndiguirea uleiului trebuie supuse întreţinerii permanente. Situaţia economică

Rata fluxului [m3/h]

Costuri de capital [milioane]

Costuri de operare Observaţii

API 1200 EUR 2.0 1 PPI

CPI 100 BEF 2–10 2 BEF 2–4 / m3 2 a

a costuri forţă de muncă 3 h/zi 1 [cww/tm/48] 2 [cww/tm/128]

Page 122: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

90 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.3.4.2 Agenţi contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare Fizico-Chimică

Agenţii contaminatori ai apei reziduale ce sunt solubili non-biodegradbili sau inhibitori pot fi împărţiţi în trei clase de compuşi: • Compuşi anorganici: săruri sau compuşi ai metalelor grele • Compuşi organici ca sursă pentru TOC refractar • Compuşi inhibitori organici sau anorganici care dereglează procesul biologic din cadrul unei WWTP biologică. Compuşii anorganici nu sunt afectaţi de tratarea biologică şi au, ca şi TOC refractar, tendinţa să deregleze procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic. Ambele au de obicei nevoie de pretratare specială în amonte de WWTP-ul central. Operaţiunile de pretratare sunt: • Transformări chimice pentru formarea produselor solide care sunt separate într-un proces ulterior, după cum a fost descris în Secţiunea 3.3.4.1 (vezi Secţiunea 3.3.4.2.1 şi 3.3.4.2.2) • Procese de degradare chimică pentru formarea agenţilor contaminanţi biodegradabili (vezi Secţiunile de la 3.3.4.2.3 la 3.3.4.2.7) • Procese de eliminare fizică (vezi Secţiunile de la 3.3.4.2.9 la 3.3.4.2.14) • Procese de incinerare pentru formarea reziduurilor gazoase şi solide care pot fi separate de fluxul de apă reziduală (vezi Secţiunea 3.3.4.2.15) În Germania în cadrul noilor amplasament chimice este o practică obişnuită utilizarea operaţiunilor de pretratare (sau în locul lor se aplică măsuri integrate in proces) asupra fluxurilor secundare ce au o încărcare relevantă non-biodegradabilă (de exemplu ratele de eliminare TOC sub 80% şi încărcarea TOC refractară de aproximativ 20 Kg/d, 300 Kg/yard şi 1 Kg/tonă de produs, independent de situaţia de la faţa locului). Asupra celor existente sunt aplicate acele măsuri care pot atinge o performanţă optimă, luând în considerare raportul dintre beneficiile şi costurile implicate de mediu; pentru detalii vezi Secţiunea 2.2.1.2. 3.3.4.2.1 Precipitarea Descriere Precipitarea este o modalitate de formare chimică a particulelor ce pot fi separate printr-un proces adiţional, cum ar fi sedimentarea (Secţiunea 3.3.4.1.2), flotaţia prin aer (Secţiunea 3.3.4.1.3), filtrarea (Secţiunea 3.3.4.1.4) şi, dacă este nevoie, urmată de MF sau Uf (Secţiunea 3.3.4.1.5). Separarea fină prin tehnici de separare cu ajutorul membranei ar putea fi necesare pentru a proteja instalatiile situate dupa proces sau pentru a preveni deversarea de particule periculoase ‚. De asemenea, ar putea fi o tehnică utilă pentru îndepărtarea precipitatelor coloidale (de exemplu sulfuri ale metalelor grele). O amenajare pentru precipitare este alcătuită în mod normal din unul sau două recipiente de amestecare prevăzute cu agitatoare, unde este adăugat agentul sau sunt adăugate alte produse chimice posibile, apoi un recipient (un rezervor) pentru sedimentare şi recipiente pentru depozitarea agenţilor chimici. Dacă este nevoie – după cum s-a menţionat mai sus – sunt aduse utilaje pentru tratare ulterioară. Recipientul pentru sedimentare ar putea fi înlocuit dupa proces prin alte sisteme de colectare a şlamului. Produse chimice tipice sedimentării sunt: • Var (cu apă de var dispozitivele de preparare fac parte din unitatea de tratare) (pentru metale grele) • Dolomit (magnezit) (pentru metale grele) • Hidroxid de sodiu (pentru metale grele)

Page 123: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 91

• Sodă calcinată (carbonat de sodiu) (pentru metale grele9 • Săruri de calciu (altele decât varul) (pentru sulfaţi şi fluoruri) • Sulfură de sodiu (pentru mercur) • Sulfuri poliorganice (pentru mercur). Aceste produse chimice sunt adeseori însoţite de floculanţi pentru a ajuta separarea ulterioară, floculanţi de tipul: • Săruri feroase şi ferice • Sulfat de aluminiu • Polimeri • Sulfuri poliorganice Aplicare Precipitarea se poate aplica în diferite etape de evoluţie ale fluxului rezidual, de exemplu: • Direct la sursă pentru îndepărtarea mai eficientă a metalelor grele pentru a evita diluţia datorată fluxurilor neîncărcate. • Ca tehnică de tratare centrală pentru îndepărtarea fosfaţilor, sulfurilor şi fluorurilor, cu condiţia ca să nu fie de aşteptat apariţia diluţiei inadecvate • Pentru îndepărtarea fosfatului după etapa biologică din cadrul WWTP-ului central, în care şlamul este colectat în bazinul de decantare final. Performanţa avută de separările lichid/solid ulterioare depind de factori ca pH-ul, calitatea amestecului, de temperatura sau timpul staţionării în cadrul etapei de precipitare, de condiţiile reale ce se pot descoperi printr-un studiu făcut de la caz la caz. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / Restricţii Ajustarea pH-ului Intervalul optim al pH-ului pentru metale grele, fosfaţi, fluoruri:

pH 9-12, când sunt utilizate sulfurile, hidrogenul sulfurat apare în condiţii acide

Substanţe ce formează complecşi

Pot preveni precipitarea metalelor grele, ca nichelul, cuprul

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Cu varul drept agent • Prevenţia creşterii conţinutului de sare din apa reziduală • Creşterea capacităţii tampon a WWTP-ului biologic central • Îmbunătăţirea sedimentării şlamului • Îngroşarea şlamului • Îmbunătăţirea capacităţii de deshidratare mecanică a şlamului • Reducerea timpului ciclului deshidratării • Costuri scăzute.

Cu varul drept agent • Probleme de funcţionare asociate cu manevrarea, depozitarea şi alimentarea cu var [cww/tm/4] • Creşterea cantităţii de şlam datorită excesului de hidroxid de calciu • Probleme de întreţinere [cww/tm/4].

Pentru sulfura de sodiu • Scăderea cantităţii de şlam (aproximativ 30% în volum, comparat cu tratarea cu var) • Scăderea cantităţii de produse chimice utilizate (aproximativ 40%, comparat cu tratarea cu var) • Produce nivele ale metalelor mai scăzute în cadrul efluentului tratat • Nu sunt necesare pre- sau post- tratări • Foarte eficientă în îndepărtarea metalelor

dizolvate sau suspendate din fluxul de apă reziduală

Pentru sulfura de sodiu • Generarea de hidrogen sulfurat în momentul în care doza devine acidică din cauza unei defecţiuni. • Probleme cu mirosurile asociate cu sulfura de

sodiu..

Page 124: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

92 Waste Water and Waste Gas Treatment

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Nivelul emisiei [mg/l]

Agent Observaţii

Mercur Cadmiu Cupru Nichel Plumb Crom (III) Crom (VI) Zinc Staniu Aluminiu Fier (III) Fier (II) Sulfură Fosfat Fluorură

Nivelele ce pot fi atinse pentru metale grele variază foarte mult, în funcţie de o situaţie particulară, cum ar fi: • Îndepărtarea unei singure specii de metal greu din matricea apei reziduale anorganice • Îndepărtarea mixturii de metale grele din matricea apei reziduale anorganice • Îndepărtarea metalelor grele din matricea apei reziduale organice cu tendinţă spre formarea de complecşi metalici, de exemplu agenţi coloranţi. În momentul elaborării acestei lucrări, informaţia necesară pentru completarea tabelului de mai sus nu era disponibilă. Efecte de-a lungul mediului Precipitanţii de obicei trebuie să fie îndepărtaţi sub formă de şlam. Adeseori acest şlam este reziduu chimic, cel puţin dacă sunt implicate metalele grele. Acest reziduu ar putea conţine carbonaţi, fluoruri, hidroxizi (oxizi), fosfaţi, sulfaţi, sulfuri ale metalelor grele. Sunt surse de zgomot: pompele şi amenajările instituite pentru îndepărtarea şlamului. Măsuri corespunzătoare pentru controlul zgomotului trebuie luate. Dacă este de aşteptat apariţia substanţelor volatile şi mirositoare, precipitarea trebuie aplicată în recipiente închise sau în bazine acoperite prevăzute cu conducte care duc la amenajările pentru epurarea gazului. Consumabile ar fi:

Consumabile Cantitate Agent pentru precipitare (var, magnezit, săruri ferice sau feroase, sulfat feros / sulfură de sodiu, sulfat de aluminiu, polimeri, sulfuri poliorganice)

Depinde de încărcarea cu agent contaminant

Energie [kWh/m3] Monitorizare În timpul procesului de precipitare valoarea pH-ului şi dozajul agenţilor, floculanţilor şi/sau a coagulanţilor trebuie ajustate cu grijă. Situaţia economică

Tip de cost Costuri Rata fluxului [m3/h]

Observaţii

Costuri de capital Costuri de operare (funcţionare)

Page 125: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 93

3.3.4.2.2 Cristalizarea Descriere Cristalizarea este strâns legată de precipitare. În opoziţie cu aceasta, precipitatul nu se formează prin reacţie chimică în cadrul apei reziduale, însă apare pe material mărunt (granular) ca nisipul sau mineralele, acţionând într-un proces tip strat-fluidizat – regim de reacţie cu granule. Granulele cresc şi se mişcă spre fundul reactorului. Forţa conducătoare a procesului este dozajul reactivului şi ajustarea pH. Nu apare şlam rezidual. Principiul care stă la baza dispozitivului de cristalizare este ilustrat în Figura 3.20 [cww/tm/97].

Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare Dispozitivul de cristalizare este alcătuit în principal din: • Reactor cilindric prevăzut cu influent (flux de intrare) în partea de jos şi cu efluentul (flux de ieşire) în partea de sus • Material mărunt (granular), adică granule care pot fi nisip sau minerale din filtre, menţinând fluidizarea stratului • Sistemul de circulare prevăzut cu pompă pentru recirculare. Viteza influentului de apă reziduală (40 – 120 m/h) menţine stratul de granule într-o stare fluidizată [cww/tm/97]. Condiţiile de desfăşurare ale procesului în partea de jos a reactorului sunt alese astfel încât să apară o suprasaturaţie a sărurilor dorite. Stratul fluidizat oferă o suprafaţă foarte mare de cristalizare (5000 – 10000 m2/m3), astfel că, în cadrul unei reacţii rapide şi controlate, aproape toţi anionii şi tot conţinutul metalic cristalizează pe granule. Periodic o parte dintre granule este deversată şi înlocuită de un nou material mărunt. De obicei această înlocuire are loc odată pe zi. Principiul de funcţionare a sistemului de circulare este amestecarea fluxului de intrare a apei reziduale cu fluxul de circulare îmbogăţit cu metale şi cu anioni în concentraţie scăzută. Din cauza sistemului de circulaţie reactorul poate lucra mult mai flexibil, de exemplu: • Fluctuaţiile din cadrul fluxului de intrare şi a compoziţiei sunt eliminate uşor • Toate tipurile de apă reziduală având concentraţii în intervalul 10 – 100000 ppm pot fi tratate doar prin simpla adaptare a coeficientului circulaţiei (apă reziduală mai concentrată necesită un coeficient de circulare mai mare)

diametru

efluent

inaltime Granule pat fluidizat

Duze injectie

Injectarea periodica a granulelor (0.2-0.6 mm) Eliberarea periodica a peletilor (1-2 mm)

chimicaleafluent

Page 126: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

94 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Fluidizarea granulelor este, de asemenea, menţinută dacă nu este alimentat reactorul cu apă reziduală. Dacă trebuie îndeplinite standarde foarte stricte, efluentul poate fi cizelat prin filtrare prin membrană sau cu filtru de nisip convenţională sau continuă. Etapa filtrării poate fi situată fie în bucla de circulare, fie aproape de fluxul efluent. Efluentul ete utilizat pentru spălarea în contracurent a filtrelor de nisip convenţionale. Materialul adus şi care este îndepărtat cu ajutorul filtrelor este re-dizolvat prin amestecarea cu acid adăugat şi reîntors în reactor. Un exemplu de proces de cristalizare în producţia de produse chimice este prezentat în Figura 3.21 [cww/tm/97].

Rubber additives

Pesticides

Crystalli-sationdevice

Waste water

Containing: only zinc only nickel only tellurium

Na2CO3

MnSO4

Pellet bunkers

ZnCO3 NiCO3 MnTeO3

NaOH

Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica Aplicatia În majoritatea cazurilor cristalizarea este aplicată pentru îndepărtarea metalelor grele din fluxurile de apă reziduală şi pentru a fi recuperate ulterior pentru a fi utilizate în continuare, însă fluorurile, fosfaţii şi sulfaţii pot fi de asemenea trataţi. Exemple de utilizare în cadrul industriei chimice sunt [cww/tm/97]:

Aditivi cauciucati Pesticide

Apa reziduala

Continut Doar zinc Doar nichel Doar teleriu

Utilaj cristalizare

Bunker peleti

Page 127: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 95

• Recuperarea zincului, nichelului şi/sau a telurului în producţia de aditivi ai cauciucului, având concentraţii la alimentare între 50 şi 250 ppm. • Recuperarea nichelului şi a aluminiului în producţia elastomerilor, dispozitivul pentru cristalizare este amplasat înaintea WWTP-ului biologic central, având concentraţii la alimentare între 50 şi 400 ppm pentru nichel şi respectiv pentru aluminiu. În principiu, aproape toate metalele grele, metaloizii şi anionii pot fi îndepărtaţi din toate tipurile de ape reziduale prin cristalizare. Formarea de granule de săruri este fezabilă atunci când solubilitatea sării generate este scăzută şi metalul sau anionii se cristalizează rapid într-o reţea cristalină stabilă. În timp ce metalele sunt în mod normal extrase drept carbonaţi, hidroxi carbonaţi, hidroxide, sulfuri, fosfaţi, sulfaţi, fluoruri, etc., anionii sunt în general îndepărtaţi sub formă de săruri de calciu [cww/tm/97]. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / restrictii Rata fluxului 0.1–10000 m3/h Conţinutul poluant 10 mg/l–100 g/l Capacitatea de îndepărtare

Până la 100 Kg metal/anion pe oră pe unitate

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Unităţi compacte şi flexibile, astfel că este activată setarea modulară şi selecţia materialelor foarte bune • Nu se produce şlam • Granule fără apă cu puritate ridicată ce activează reciclarea sau re-utilizarea conţinutului de metal în alte sectoare • Recuperarea / Reciclarea materiilor prime • Proces aproape fără reziduuri

• Se poate aplica doar componentelor ionice formând săruri insolubile sau greu solubile • Reactivii sunt limitaţi la substanţele nepericuloase • Conţinutul total de sare al apei reziduale nu este micşorat

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente The main purpose of crystallisation is the abatement or recovery of heavy metals. Achievable effluent emissions are:

Parametru Nivel emisie [mg/l]

Agent Observaţii

Zinc 1 1

Sodă calcinată, sodă caustică

Alimentare 50-250 mg/l, pH 10

Nichel 1 1

Sodă calcinată, sodă caustică

Alimentare 50-250 mg/l sau 1000 mg/l, pH 10

Telur 1 1

Sulfat de magneziu, sodă caustiă

pH 9, după filtrare

Aluminiu 20 1 Sulfat, sodă caustică

Alimentare 50-400 mg/l

1 [cww/tm/97]

Page 128: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

96 Waste Water and Waste Gas Treatment

Efecte inter-media Pentru a atinge rezultate satisfăcătoare în privinţa îndepărtării, reactivii necesari formării precipitaţilor sunt în mod normal adăugaţi în supra-doză. Aceasta înseamnă că îndepărtarea unei substanţe are drept consecinţă adăugarea unui alt compus care nu era prezent în fluxul de apă reziduală iniţial. În mod normal, nu apare nici deşeu şi nici şlam, de vreve ce sărurile precipitate sunt ataşate granulelor. Ele sunt aproape fără impurităţi şi conţinutul lor de apă atinge doar până la 5-10% după uscarea în atmosferă [cww/tm/97]. Astfel că granulele pot fi utilizate pentru a recupera substanţele poluante epurate. Sunt surse de zgomot: pompele, ce ar putea necesita îngrădire pentru diminuarea zgomotului. Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate Produse chimice necesare cristalizării Energie [kWh/m3]

Monitorizare Parametrii importanţi ce trebuie controlaţi sunt: • Fluxul de apă, pentru ca să menţină funcţional stratul fluidizat • Concentraţia / încărcarea de metale sau de anioni în discuţie din influent • Dozajul reactivului, pentru menţinerea condiţiilor optime cristalizării • pH, din acelaşi motiv • Concentraţia de metal sau de anioni din efluent Situaţia economică Situaţia economică este [cww/tm/97]:

Tipuri de costuri Costuria [USD/Kg]

Observaţii

Costuri de capital Costuri de operare:

Depreciere 3–25 În funcţie de capacitate Produse chimice 0.50–2.50 În funcţie de concentraţie

Energie 0.25 Personal O oră pe zi

Întreţinere 3-5% din investiţie Beneficii:

Re-utilizare 0–14.50 În funcţie de anion sau de metal Reducerea deşeului chimic 2–8 În funcţie de concentraţia din şlam Reducerea costurilor de

operare pentru precipitare 0.50–3 În cazul pretratării

Economii în ceea ce priveşte investiţia făcută pentru instalatia de precipitare

3–12 În cazul tratării finale

Reducerea taxei de deversare 30-40 În cazul tratării finale a per kg anion sau metal recuperat

Page 129: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 97

3.3.4.2.3 Oxidarea chimică Descriere Oxidarea chimică este procesul de transformare a poluanţilor cu ajutorul agenţilor de oxidare chimică, alţii decât oxigenul/aerul sau bacteriile, însă mult mai puţin vătămători sau cu ajutorul compuşilor periculoşi şi/sau prin componente organice uşor biodegradabile şi legate cu catene scurte. Agenţii oxidării chimice sunt, de exemplu: • Clorul • Hipocloritul de calciu sau de sodiu • Bioxidul de clor • Ozonul (cu sau fără iradiere prin UV) • Apă oxigenată / iradiere UV • Apă oxigenată / săruri feroase (agentul lui Fenton). Operaţiuni frecvente legate de oxidarea chimică sunt: • Oxidare prin ozon • Oxidare prin apă oxigenată • Oxidare prin ozon / iradiere UV • Oxidare prin apă oxigenată / iradiere UV • Oxidare prin ozon, apă oxigenată şi iradiere UV • Oxidare prin clor, hipoclorit. Proiectarea unui reactor pentru oxidare depinde de scopul său special: • Procesele de oxidare sunt de obicei aplicate la o presiune de până la 0,5 MPa [cww/tm/82]. Dacă iradierea UV se comportă ca un accelerator, echipamentul reactorului trebuie să furnizeze sursa de iradiere, de exemplu: lampă cu mercur la presiune mică. Într-un asemenea caz reactorul este alcătuit din tuburi cuarţate, transparente la raze UV, reţinând apa reziduală şi cu lămpi de UV în afară sau în interiorul tuburilor cuarţate ce vor fi acoperite de apa reziduală. • Dacă ozonul este implicat în proces, atunci din cadrul procesului va face parte şi un generator de ozon din cauză că ozonul ca şi compus instabil nu poate fi transportat şi trebuie fabricat la faţa locului. Condiţiile de siguranţă în manevrarea ozonului sunt stricte. • Folosind apa oxigenată ca agent al oxidării, un adsorbant GAC (vezi Secţiunea 3.3.4.2.9) este necesar pentru a se elimina agentul în surplus. • Folosirea clorului presupune echipament special, cum ar fi recipiente fabricate din titan. Instalaţii adiţionale sunt necesare pentru eliminarea surplusului de clor sau de hipoclorit prin, de exemplu, sulfit. Depozitele trebuie construite pentru aceşti agenţi oxidanţi, ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe. Aplicare Oxidarea chimică se aplică în mod normal atunci când apa reziduală conţine contaminanţi care nu sunt uşor biodegradabili, sau nu sunt deloc biodegradabili (de exemplu componente anorganice), ce pot deregla procesul fizico-chimic sau biologic în cadrul unei WWTP situata dupa proces sau au proprietăţi prea vătămătoare pentru a le permite eliberarea în sistemul de canalizare obişnuit. Exemple ale unor asemenea contaminatori sunt: • Uleiuri şi lubrifianţi • Fenoli • Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) • Haloizi organici

Page 130: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

98 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Coloranţi (inclusiv agent Fenton) • Pesticide • Cianuri • Sulfuri • Sulfiţi • Complecşi ai metalelor grele Unii dintre aceşti contaminatori sunt biodegradabili într-o anumită măsură şi pot fi trataţi în mod alternativ cu microorganisme special adaptate în acest sens. În aceste cazuri, depinde de situaţiile la nivel local dacă se preferă oxidarea chimică celei biologice. Când sunt implicate mici cantităţi de apă reziduală sau când nu există biotratare disponibilă în cadrul amplasamentului, oxidarea chimică ar putea fi o metodă recomandată pentru tratare în locul instalării unei WWTP biologică centrală. Reacţiile de oxidare cu oxigen activ (ozon, apă oxigenată), adeseori însoţite de iradiere cu raze UV, sunt utilizate, de exemplu, pentru tratarea scurgerilor de leşie de pe terenuri sau pentru îndepărtarea COD refractar, componentelor mirositoare sau a pigmenţilor. Oxidarea cu ajutorul clorului sau a cloritului de sodiu poate fi utilizată în anumite condiţii pentru îndepărtarea contaminanţilor organici, chiar şi a haloidelor organice. Un exemplu în acest sens este Procesul-SOLOX® prin care se elimină (la temperatură şi presiune ridicate) COD/TOC şi AOX din apa reziduală rezultată din producţia epiclorhidrinei. Însă folosirea clorului, hipocloritului, cloritului (sau a compuşilor halogenaţi respectivi) trebuie să fie examinată cu mare grijă în fiecare caz, din cauza riscului generării haloidelor organice din conţinutul organic al fluxului de apă reziduală. Limitele şi restricţiile aplicării:

Limite / Restricţii Iradiere UV • Turbiditatea ridicată are ca rezultat transmiterea slabă a razelor UV

• Conţinutul de amoniac trebuie să fie scăzut, concurând cu substanţele organice care consumă radicalii [cww/tm/27] • Substanţele care au tendinţa de a se depune vor scădea eficienţa • Oxidarea incompletă sau formarea unor contaminanţi intermediari pot

împiedeca eficienţa procesului Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Poate fi tratată apa reziduală având concentraţii ale COD refractar într-un interval de la g/l până la mai puţin de 1µg/l [cww/tm/77] • Pot fi tratate substanţe anorganice. • Pot fi administrate fluctuaţiile mari. • Timpi mai mici de staţionare şi astfel volum necesar al recipientului mai mic (oxidarea cu H2O2 începe la presiune atmosferică şi la temperatura camerei după 60-90 de minute [cww/tm/132]) • Procesul poate fi combinat cu oricare altul pentru a se ajunge la rezultate optime (adsorbţie GAC, îndepărtare, biologia şlamului activat)

• Consum de energie ridicat: generarea ozonului, generarea razelor UV, presiune şi încălzire pentru oxidarea cu clor. • Necesităţi pentru alimentare de înaltă calitate. • Generarea haloidelor organice este posibilă, atunci când compuşii halogeni sunt utilizaţi ca agenţi ai oxidării

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente În cazul apei oxigenate folosite ca agent al oxidării, eliminarea COD din diferite substanţe organice ca efect al utilizării acesteia este ilustrat în Tabelul 3.4.

Page 131: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 99

Substanţă Dozaj H2O2/COD

[%]a

Eliminarea COD [%]b

Utilizarea H2O2 [%]

Morfolina 100 20 20 2-Aminoetanol 100 37 37 Dietilenglicol 100 45 45 Polietilenglicol 100 35 35 Hexametilentetramin 100 32 32 2,4-Difluoro-5-clor-6-metilpirimidină 100 30 30 Feniltrifluoretilcarbamidă 80 75 94

Trifluortilditiocarbamat de Amoniu 80 79 99 a procentajul cantităţii stoichiometrice b procentajul valorii iniţiale

Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] Performanţe ce pot fi atinse ulterior:

Parametru Randamentul [%]

Agentul oxidant Observaţii

TOC >90 1 Clor / hipoclorit Alimentare la aproximativ 1 g/l TOC

AOX 80 1 Clor / hipoclorit Alimentare la aproximativ 40 mg/l AOX

Ulei Fenoli PAH Cianură Sulfură Sulfit 1 [cww/tm/82], SOLOX proces

În momentul în care este tratată apă reziduală ce are componente organice refractare, sarcina principală este desfacerea acestor componente în compuşi uşor degradabili / mai puţin periculoşi. Ţinând cont de acest fapt, sursa cea mai importantă de informaţie în privinţa performanţelor atinse s-ar putea să nu fie eficienţa de îndepărtare a procesului de oxidare ci, mai degrabă, diminuarea generală a acestor contaminanţi, obţinută şi cu ajutorul proceselor de tratare precedente şi a celor subsecvente (ulterioare). Efecte inter-media În timp ce oxidarea cu ajutorul ozonului şi/sau a apei oxigenate nu creează în mod normal o problemă în transferul din apă în aer sau înspre unitatea de depozitare, folosirea clorului sau a hipocloritului trebuie să fie validată pentru fiecare aplicaţie. După cum a mai fost menţionat, clorul şi hipocloritul ar putea – în contrast cu exemplul procesului SOLOX – să genereze compuşi organici clorinaţi care sunt slab degradabili şi/sau toxici. Acest lucru poate fi detectat atunci când apa reziduală încărcată cu compuşi organici este amestecată cu alte fluxuri care conţin hipoclorit în surplus provenit din etapele anterioare de oxidare. Apa reziduală tratată prin oxidare cu clor trebuie să fie eliberată de clorur sau hipocloritul aflat în surplus, înainte de a fi deversată în sistemul general de canalizare.

Page 132: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

100 Waste Water and Waste Gas Treatment

Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate Agent al oxidării Agentul ce trebuie să distrugă surplusul oxidant

Energie [kWh/m3] Pentru producţia de ozon [kWh/Kg O3] 99-12 (1-3 wt-% ozon din oxigen; valoarea se

dublează cu ajutorul aerului uscat) Monitorizarea În timpul procesului de oxidare o monitorizare amănunţită a parametrilor de funcţionare este crucială, de exemplu: • pH • potenţialul de oxidare şi reducere • concentraţia de ozon (concentraţii ale ozonului de 15 – 20% din aer sunt extrem de instabile şi au tendinţa de a se descompune [cww/tm727]) • concentraţii ale oxigenului (din motive de siguranţă) • conţinutul de oxigen în surplus din efluent • conţinutul AOX din efluent, dacă agenţi care se bazează pe clor sunt utilizaţi. Situaţia economică Oxidarea chimică nu funcţionează economic atunci când există concentraţii ale contaminanţilor ridicate, din cauză că sunt necesare cantităţi mari de agent decontaminator. Procese avansate de oxidare de tipul: • UV / apă oxigenată • UV / ozon • UV / apă oxigenată / ozon presupun costuri de capital şi de operare ridicate şi necesită pretratare a apei reziduale mult mai extinsă decât procesele ce folosesc iradiere liberă.

Tipul de cost Costuri Observaţii Costuri de capital Costuri de operare

3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed Descriere Oxidarea aerului umed este reacţia cu oxigenul în mediu umed la presiune şi temperatură ridicată. Reacţia are loc adeseori în prezenţa catalizatorilor. Produşii de reacţie sunt (în funcţie de conţinutul apei reziduale): • Monoxid de carbon provenit din conţinutul de substanţe organice • Bioxid de carbon provenit din conţinutul de substanţe organice • Apă provenită din conţinutul de substanţe organice • Azot provenit din hidrazină sau din amoniu/amoniac şi din substanţele organice ce conţin azot, dacă este utilizat catalizator • Azotat din azotit şi din substanţe organice ce conţin azot • Amoniu, în absenţa catalizatorului • (hidrogen) Clorura din cloruri organice

Page 133: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 101

• Sulf din sulfuri, sulfite din tiocianaţi • Fosfat din compuşi cu conţinut fosforic Pentru o mai bună evaluare a intervalului potenţial pentru aplicaţiile oxidării umede, s-a dovedit că este avantajoasă dezvoltarea a două variante de proces pentru două condiţii diferite de reacţie: • Oxidarea umedă la presiune scăzută • Oxidarea umedă la presiune ridicată. Diferenţele corespunzătoare în temperatură şi presiune sunt de asemenea asociate cu diferenţe importante în cadrul factorilor tehnici ai procesului, în consideraţiile luate în privinţa materialelor folosite şi în carul cerinţelor de siguranţă ale uzinei [cww/tm/132]. Proprietăţi tipice ale celor două variante sunt:

Presiune scăzută

Presiune ridicată

Interval temperatură [°C] 30–200 150–340 Interval presiune [Mpa] 0.5–2 >2 Timp de staţionare [h] 0.5–3 0.5-3

Echipamentele şi proiectul necesar oxidării prin aer umed la presiune scăzută sunt [cww/tm/51]: • Vas al reactorului în conformitate cu presiunea şi temperatura aplicată, de exemplu:

- O coloană verticale de bule bine amestecate fără amestecare mecanică - Un reactor orizontal prevăzut cu compartimente agitate legate în serie - Un reactor prevăzut cu o cameră adâncă - Reactor cu strat închis, având catalizator

• Pompă de mare presiune pentru apa reziduală sau pentru transportul şlamului • Compresorul necesar furnizării de aer/oxigen • Separatorul gaz/lichid • Valve pentru reducerea presiunii • Sistemul pentru schimb de căldură prevăzut cu amenajări pentru pre-încălzirea apei reziduale care intră în sistem Necesarul de materiale pentru piesele de schimb care se încălzesc foarte mult este foarte ridicat. Echipamentul potrivit pentru temperaturi de până la 160 °C trebuie emailat şi căptuşit cu PTFE, piesele metalice care funcţionează la temperaturi de peste 200 °C trebuie să fie fabricate din titan sau aliaje ale titanului şi prevăzute cu apărătoare. Necesităţile pentru varianta presiune ridicată sunt pentru zonele încălzite, aliajele titanului speciale şi pentru cele reci oţel inoxidabil rezistent la clor [cww/tm/132]. Un exemplu de proces de oxidare umedă la presiune scăzută este prezentat în Figura 3.22.

Page 134: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

102 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox exploatata la 120 – 200 °C si 0.3 – 2.0 MPa cu un timp de stationare < 3 h [cww/tm/132] Aplicatia Oxidarea prin aer umed se foloseşte asupra apei reziduale ce conţin contaminanţi care fie nu sunt biodegradabili uşor, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului sau care au proprietăţi mult prea vătămătoare pentru a le permite să fie eliberaţi într-un sistem obişnuit de canalizare. Este de asemenea utilizat şi la tratarea şlamului (vezi Secţiunea 3.4). Substanţele luate în considerare cu precădere pentru această tehnică sunt, de exemplu: • Azotitul ce este transformat în azotat în cadrul unui proces de o singură etapă la 30 – 50 °C • Sulfitul rezultat din producţia de coloranţi care este transformat în sulfat în cadrul unui roces în două etape catalizat omogen la 120 – 140 °C şi la 0,6 MPa [cww/tm/132] • Fenolul şi derivatele naftenei care sunt transformate la 120 – 150 °C • Hidrocarburi aromatice clorinate care sunt transformate printr-un proces catalizat la 120 – 190 °C, folosindu-se variante cu presiune scăzută, şi • Compuşi nitro organici care sunt transformaţi în azot • Compuşi amino organici sau hidrocarburi aromatice ce conţin atomi de azot eterogeni care sunt transformaţi în amoniac • Compuşi ai sulfului ce sunt transformaţi în sulfaţi • Compuşi fosforici organici care sunt transformaţi în fosfaţi • Compuşi organici clorinaţi care sunt transformaţi în acid clorhidric, utilizând varianta cu presiune ridicată. Exemple de procese de producţie în care este aplicată oxidarea prin aer umed [cww/tm/160]: • Producţia de coloranţi şi de produse intermediare • Oxidarea sulfonaţilor aromatici • Producţia produselor derivate din fenol şi naftol • Producţia de hidrocarbuir aromatice. Oxidarea prin aer umed ar putea de asemenea să înlocuiască WWTP biologică, dacă cantitatea de apă reziduală este atât de mică încât să garanteze în locul unei asemenea uzine dacă nu este disponibil o tratare biologică. Limite şi restricţii în aplicare:

Apa uzata bruta

AuxiliareCatalizatori, acid

Abur Gaz evacuat

Apa tratata spre epurarea biologica

Page 135: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 103

Limite / Restricţii Concentraţia contaminantului

• Nu există nici un avantaj pentru concentraţii ale COD scăzute; recomandabilă pentru concentraţii COD între 5000 şi 50000 mg/l [cww/tm/160], concentraţii între 6000 şi 8000 mg/l fiind autotermice [cww/tm/132]. • Concentraţii peste 100000 mg/l necesită diluţie [cww/tm/27] • În ceea ce priveşte varianta sub presiune ridicată, concentraţii COD peste 50000 mg/l sunt necesare pentru a egala întreaga necesitate de energie a procesului [cww/tm/132] • Concentraţii de fluoruri conforme cu produsul solubilităţii fluorurii de calciusunt suficiente pentru a declanşa coroziunea la un pH <5 (varianta presiune ridicată) [cww/tm/132]. • Încărcările de săruri trebuie să fie minimalizate pe cât posibil, cel puţin în cazul variantei presiune ridicată, din cauza coroziunii [cww/tm/82], de exemplu [cww/tm/160]: Sare <150g/l Clor <50g/l Fosfat <400mg/l NH4-N <2,5mg/l Ca, Fe, Al, Cu <100mg/l

Fluctuaţiile apei reziduale

Necesităţile de apă reziduală ce trebuie colectate şi egalizate în amonte de amenajările în care se desfăşoară oxidarea

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Apă reziduală cu concentraţii COD relativ ridicate poate fi tratată • Contaminanţii anorganici pot fi fie eliminaţi, fie transformaţi în substanţe mai puţin periculoase • Poate fi combinată cu alte metode de tratare

• Pot fi generate dioxine [cww/tm/82]

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Când scopul principal este eliminarea conţinutului organic refractar şi/sau a inhibitorilor prin tratare biologică subsecventă, acest lucru se realizează cu ajutorul unei abordări în două etape: • Descompunerea componentelor refractare în compuşi uşor degradabili sau cu catenă scurtă • Apoi această apă reziduală la WWTP biologică (centrală) situata dupa proces. Astfel, dovada performanţei nu este evaluată doar privind eficienţa procesului de oxidare, ci şi prin luarea în considerare a eficienţei procesului biologic subsecvent. În cazul variantei cu presiune scăzută, au fost prezentate următoarele date:

Parametru Performanţă Observaţii

60–90 % 1 Exemplu: 85% reducere prin oxidare umedă (190°C, 2Mpa), urmată de 90% reducere după decantarea biologică, în total 98% reducere COD3 COD

50 % 2 90% după tratarea biologică

AOX 60–>90 1,3 Temperatură de reacţie de 190°C

BOD/COD Crescând de la 0.1 to 0.5 3

Temperatură de reacţie de 190°C

Sulfură de sodiu <1 mg/l 4 Concentraţia iniţială de 30g/l, 160°C, 0,9Mpa 1 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/160] 3 [cww/tm/132] 4 [cww/tm/149]

Page 136: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

104 Waste Water and Waste Gas Treatment

În cazul variantei cu presiune scăzută, au fost prezentate următoarele date:

Parametru Randamentul [%]

Observaţii

COD 99 1 initial concentratie 30 g/l, 250 °C, 7 MPa

TOC 95 2 280 °C, 12 MPa

AOX 80 2 280 °C, 12 MPa

Amine aromatice 76–83 3 initial TOC 14.6 g/l, pH 1.1-10, 280-300 °C

Cicluri eterogene de azot 77–92 3 initial TOC 1.1-14.3 g/l, pH 1.1-10, 280-300 °C

Compuşi azoici 97–99 3 initial TOC 13.1 g/l, pH 1.5-10, 280-300 °C

Acizi nitrosulfonici 76–84 3 initial TOC 14.0 g/l, pH 1.5-10, 280-300 °C

Cicluri eterogene de oxigen 80–87 3 initial TOC 52 g/l, pH 11.5, 280-300 °C

Acizi sulfonici ce conţin Cl 90–93 3 initial TOC 3.5 g/l, pH 1.6, 280-300 °C

Acizi aminosulfonici 80–88 3 initial TOC 20-24 g/l, pH 1.4-2.2, 280-300 °C

Acizi aminopolisulfonici 64–65 3 initial TOC 47.6 g/l, pH 0.5, 280-300 °C

Compuşi azotici 93–94 3 initial TOC 6 g/l, pH 9.3, 280-300 °C

Compuşi ai oxigenului 75–81 3 initial TOC 9.2 g/l, pH 2.2, 280-300 °C

Apă reziduală amestecată 77–81 3 initial TOC 11.4 g/l, pH 1.9, 280-300 °C 1 [cww/tm/149] 2 [cww/tm/160] 3 [cww/tm/132]

Ca exemplu al aplicării oxidării prin aer umed la presiune ridicată asupra concentraţiilor scăzute TOC, îndepărtarea pesticidelor este prezentată sub forma [cww/tm/27]:

Contaminant Concentraţia influentului (fluxul de intrare)

[µg/l]

Concentraţia efluentului (fluxul de ieşire)

[µg/l]

Observaţii

Aldrin 500 <50 DDT 21000 <300 Endosulfan 18400 291 Endrin 3600 <100 2,4-diclorfenol 180 <3.1

Efecte inter-media În condiţii grele (adverse), generarea sau regenerarea de dioxine poate apărea, astfel că reziduurile ar putea avea nevoie de tratare ulterioară. Efluenţii proveniţi din acest proces – apoşi şi gaze reziduale (monoxid de carbon, hidrocarburi în concentraţii scăzute – trebuie să sufere tratare dupa proces, de exemplu: tratare biologică, adsorbţie sau îndepărtare a apei reziduale, epurare a gazului, biofiltrare sau oxidare termică/catalitică a gazului rezidual. Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate Aer, oxigen Energie [kWh/m3]

Consumul de energie depinde de încărcarea TOC. Când conţinutul TOC depăşeşte intervalul autotermic, căldura generată poate fi utilizată cu ajutorul dispozitivelor instalate ce folosesc schimb de căldură.

Page 137: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 105

Monitorizare De-a lungul întregului proces o monitorizare amănunţită a parametrilor operaţionali, de tipul: presiune, temperatură şi conţinut de oxigen, este vitală pentru a se asigura o funcţionare fără reproş Situaţia economică

Tip de cost Costuri Observaţii Costuri de capital

DEM 5/m3 1 la 100 °C DEM 20–40/m3 1 la 200 °C

Costuri de operare

EUR 1.5/kg TOC 2 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/160]

3.3.4.2.5 Oxidare supercritică in apă (SCWO) Descriere SCWO este o aplicaţie specială a variantei cu presiune ridicată a oxidării prin aer (vezi Capitolul 3.3.4.2.4.). reacţia de oxidare are loc în zona spercritică a apei, adică la temperaturi de peste 374 °C şi presiuni de peste 22,1 MPa. Procesul este ilustrat în Figura 3.23. Apa reziduală este adusă la presiunea supercritică cu ajutorul unei pompe sub presiune ridicată înainte de a intra în economizator, unde alimentarea este preîncălzită de efluentul reactorului. La pornire sau dacă concentraţia organică din apa reziduală este mai mică de 4%, alimentarea trebuie încălzită în continuare pentru a ajunge la intervalul de temperatură supercritic. Când este adăugat oxigen în alimentare, temperatura din reactor va creşte la aproximativ 600°C.

Waste water

High-pressure pump

27.5 MPa

Steam boiler

Cooler

Pressurerelease

CO2, O2, N2

Gas/liquidseparator

Pure water

Gas-firedheater

Gas

Oxygen

Oxygen pump

Oxygenvaporiser

Reactor

400 ° C

600 °C

Feed water

Feed water pump

Steam 1 MPa

Economiser

Tank

Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO

abur

racitorSeparator gaz/lichid Reducere de

presiune Cazan pe abur

Apa pura Incalzitor alimentat cu gaz

Gaz

Apa de alimentare

Pompa alimentare apa

Vaporizator oxigen

Oxigen

Pompa oxigen Pompa presiune inalta

Rezervor

Apa uzata

Page 138: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

106 Waste Water and Waste Gas Treatment

Efluentul reactorului curge spre economizor, apoi trece printr-un generator de abur cu recuperare de căldură şi printr-un dispozitiv de răcire a efluentului. La urmă o valvă de control scade presiunea efluentului la condiţiile atmosferice, iar lichidul şi gazul sunt separate. Conţinutul organic din apa reziduală este redus la dioxidul de carbon, apă şi azot. Caracteristicile SCWO sunt: • Solubilitate completă a compuşilor organici în apa supercritică. • Precipitare completă a solidelor anorganice, cum ar fi sărurile. • Timpii de reacţie necesari unei distrugeri complete se situează între 30 şi 60 de secunde, depinzând foarte mult de temperatura de reacţie. • Reacţia se desfăşoară la aproximativ 25MPa şi la 400-600°C • Transformare completă a conţinutului organic, adică:

- Carbonul organic este transformat în bioxid de carbon - Azotul organic şi anorganic este transformat în azot sub formă de gaz - Halogenii organici şi anorganici sunt transformaţi în acidul corespondent - Sulful organic şi anorganic este transformat în acid sulfuric

• Distrugere a solidelor volatile • Oxidarea metalelor grele până la starea de oxidare a lor cea mai ridicată. • Separarea tuturor substanţelor inerte drept cenuşă fină, ce nu mai poate fi dezalcanizată Aplicare SCWO se aplică asupra agenţilor contaminanţi care au o biodegradabilitate scăzută şi/sau o toxicitate ridicată, din cadrul industriei chimice, petrochimice şi farmaceutice. Distruge de asemenea dioxinele şi PCB (bifenili policlorinaţi), în timp ce intervalul de temperatură relativ scăzut de 400-600 °C face ca să fie improbabilă producerea NOx (adică, oxizii de azot, excluzând N2O). Un alt domeniu de aplicare a SCWO este tratarea şlamului industrial şi municipal, pentru a se distruge compuşii organici toxici, inclusiv dioxinele. Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Tot conţinutul organic, fără a conta proprietăţile sale, este distrus • Eficienţă a diatrugerii foarte ridicată la temperaturi relativ mici, neavând ca rezultat emisii de oxizi ai azotului. • Nu sunt generate dioxine. • Timp foarte scurt de reacţie, care are ca rezultat timpi de staţionare mai mici şi astfel un volum al reactorului redus. • Poate fi combinată cu alte tratări dupa proces.

• Urme de gaz ilariant (N2O) şi de acid acetic pot fi descoperite. • Solidele anorganice se precipitează şi pot cauza coroziune.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randamentul[%]

Observaţii

Compuşi organici >99 1,2,4 – Triclorbenzen 99,991 495°C, 3,6min4,4 – Diclorbifenil >99,991 500°C, 4,4minDDT >99,991 505°C, 3,7min

Page 139: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 107

PCB 1234 99,991 510°C, 3,7min PCB 1254 99,991 505°C, 3,7min Dioxina >99,991 574°C, 3,7min 1 [cww/tm/27]

Efecte inter-media În funcţie de influentul de apă reziduală, efluentul gazos conţine urme de gaz ilariant şi de acid acetic generate de proces, însă şi haloizi de hidrogen sub formă de produşi ai degradării haloizilor organici, care trebuie trataţi în amenajările de tratare a gazului rezidual dupa proces. Solidele anorganice trebuie deversate dacă nu pot fi reciclate sau utilizate în altă parte. Instalaţia este o sursă de zgomot, din cauza generării presiunii necesare. Pentru a diminua zgomotul, echipamentul trebuie împrejmuit (închis). Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate

Aer, oxigen Energie [kWh/m3]

Monitorizare De-a lungul întregului proces, o monitorizare amănunţită a parametrilor de operare, ca presiunea, temperatura şi conţinutul de oxigen, va putea furniza informaţii în privinţa funcţionării corecte. Situaţia economică

Tipul de cost Costuri Observaţii Costuri de capital Costuri de operare 3.3.4.2.6 Reducerea chimică Descriere Reducerea chimică este transformarea poluanţilor cu ajutorul agenţilor de reducere chimică în compuşi similari, dar mai puţin vătămători sau mai puţini periculoşi. Agenţi obişnuiţi ai reducerii sunt, de exemplu: • Bioxid de sulf • Sulfit/Metabisulfit acid de sodiu • Sulfat feros • Sulfură de sodiu şi sulfură acid de sodiu • Ureea sau acidul amidosulfonic (la un pH scăzut). Sunt puşi în contact cu speciile reziduale în având concentraţii şi pH corespunzătoare. Reducerea chimică are în mod normal ca rezultat produse care pot fi tratate mai uşor în cadrul construcţiilor amenajate pentru tratare dupa proces, prin precipitarea chimică. Proiectul unui reactor pentru tratare depinde de scopul pentru care este utilizat. Principala componentă este un reactor prevăzut cu un rezervor (recipient) agitat continuu (CSTR), construit anterior în conformitate cu cerinţele de proces, de exemplu: din material rezistent la presiune şi coroziune sau acoperit şi prevăzut cu conducte pentru emanaţiile gazoase. Instalaţii adiţionale ar trebui furnizate pentru eliminarea agentul de reducere aflat în surplus, de exemplu hipocloritul sau apa oxigenată pentru a transforma prin oxidare sulfitul în sulfat. Modificări ale proiectului şi a

Page 140: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

108 Waste Water and Waste Gas Treatment

parametrilor de operare, de exemplu prin controlul potenţialului de reducere oxidare (ORP) şi a pH-ului, ar putea uşura rezolvarea acestei probleme. Uzinele ce folosesc reducerea chimică nu trebuie să fie sofisticate şi scumpe în mod special. Acolo unde prepararea continuă/automatizată se potriveşte, costurile de capital ar putea fi ridicate, însă sunt în mod normal compensate de costurile de operare care sunt mai mici. Procesul este executat în cadrul unor unităţi complet automatizate acţionate prin monitorizarea unui parametru de indicare-surogat, de obicei ORP-ul. Sunt necesare depozite pentru agenţii de reducere, ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe. Aplicare Reducerea chimică se aplică asupra apei reziduale ce conţine contaminanţi care nu sunt uşor de îndepărtat sau care au proprietăţi prea vătămătoare pentru a fi permisă eliberarea lor în sistemul obişnuit de canalizare. Contaminanţii care sunt vizaţi sunt compuşii anorganici; este mai puţin eficientă cu compuşii organici. Exemple ale unor asemenea contaminanţi: • Crom (VI), ce este redus la Crom (III) • Clor şi hipoclorit, care sunt reduşi la clorură • Apa oxigenată, care este redusă la apă şi oxigen • Azotitul (nitritul), folosind ureea sau acidul amidosulfonic la un pH mic Operaţiunea de dupa proces care se desfăşoară constant în conexiune cu reducerea chimică este precipitarea chimică. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / Restricţii Substanţe Numărul substanţelor anorganice afectate este limitat pH, ORP Performanţa depinde foarte mult de pH sau de ORP, astfel că este necesar

(esenţial chiar) un control strict al acestor parametrii Condiţii de reacţie

Este necesară o agitare bună

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Apa reziduală poate fi tratată, ea putând avea un interval al concentraţiilor mare (de la câteva g/l până la mai puţin de 1 mg/l)

• Formarea de gaze este ceva obişnuit; cu sulfuri, generarea de hidrogen sulfurat este posibilă

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţele dobândite ale îndepărtării sunt extrem de ridicate:

Parametru Randamentul[%]

Agent al reducerii Observaţii

Crom (VI) Clor Hipoclorit Apă oxigenată

Efecte inter-media Nu există probleme speciale de mediu care să fie luate în considerare. Gazele emanate sunt captate şi canalizate spre construcţiile în care se tratează gazul rezidual. Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate Agent de reducţie

Page 141: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 109

Agent chimic necesar distrugerii agenţilor de reacţie aflaţi în surplus Energie [kWh/m3]

Consumul de agent de reducţie depinde de încărcarea cu contaminant; consumul de produse chimice necesare distrugerii surplusului de reactanţi depinde de calitatea procesării. Monitorizarea Reacţia este monitorizată şi controlată prin cicluri de control independente: • Adăugare de acid / de caustic prin controlare a pH-ului • Adăugare agent de reducţie prin controlul ORP-ului Efluentul trebuie verificat pentru a se vedea conţinutul de agenţi de reducţie în surplus. Situaţia economică În combinaţie cu concentraţii ale contaminantului ridicate şi cu cantităţi mari de agent, ar putea exista în această situaţie tehnici de tratare care să fie mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Tipuri de costuri Costuri Observaţii Cost de investitie Cost de functionare

3.3.4.2.7 Hidroliză chimică Descriere În principal, hidroliza este o tehnologie distructivă. Este o reacţie chimică în care constituenţii organici şi anorganici reacţionează cu apa, descompunându-se în compuşi mai mici. În unele cazuri, reacţia continuă şi alte produse – de obicei, cu catenă scurtă şi uşor biodegradabili – sunt formate. Tratările dupa proces ale fluxului hidrolizat chimic sunt, în general, imperative, de exemplu într-o WWTP biologică centrală. Proiectul unui reactor hidrolitic depinde de scopul său. În mod normal, procesele de hidroliză sunt aplicate la temperatura şi presiunea înconjurătoare. Când este necesară temperatura ridicată, reactorul trebuie prevăzut cu un sistem de schimb al căldurii cu amenajări pentru preîncălzire necesare intrării de apă reziduală. În unele cazuri ar putea fi necesare autoclave, asigurând astfel temperaturi mult peste 100°C şi presiuni peste 0,6-1MPa. Procesele au la bază funcţionarea în serii şi necesită personal care să încarce şi să descarce vasul. Dacă compuşii de fierbere (mai) mici sunt obţinuţi din degradarea chimică a polunaţilor, atunci instalatia poate fi, de asemenea, prevăzută cu amenajări ce furnizează vid necesar îndepărtării lichidului şi vaporilor contaminanţi şi se activează aplicarea mai multor temperaturi şi cicluri ale presiunii fără a fi nevoie să se deschidă vasul. De vreme ce acidul sau baza trebuie să fie neutralizate după operaţiunea de tratare, sunt necesare instalaţii adiţionale. Cerinţele în privinţa siguranţei manevrării acizilor şi bazelor puternice sunt stricte. Utilizarea lor presupune utilizarea unui echipament special rezistent la coroziune. Depozitele sunt necesare pentru acizi şi baze, ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe. Aplicare Hidroliza chimică este aplicată fluxurilor de apă reziduală ce conţin contaminanţi care nu sunt uşor biodegradabili sau care ar putea deregla procesul biologic dintr-o WWTP biologică situată în aval sau care au proprietăţi mult prea vătămătoare pentru a putea fi eliberate în canalizarea obişnuită. Exemple ale unor asemenea agenţi contaminatori:

Page 142: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

110 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Halogeni organici • Pesticide • Cianuri organice • Sulfuri organice • Fosfaţi organici • Carbamaţi (săruri şi esteri ai acidului carbamic) • Esteri • Amide Operaţiuni utilizate frecvent în conexiune cu hidroliza chimică: • Neutralizarea chimică • Oxidarea chimică • Precipitarea Reacţia depinde foarte mult de structura chimică, pH şi de temperatură: • Creşterea temperaturii presupune creşterea ratei hidrolizei • pH ridicat sau scăzut poate creşte rata de reacţie, în funcţie de reactiv, de exemplu esterii acizi fosforici şi clorurile organice sunt hidrolizaţi, de preferinţă, în condiţii alcaline • Catalizatorii pot creşte rata de reacţie Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / Restricţii pH Fie acidic, fie alcalin Temperatura 15-80°C, până la 120°C Intervalul concentraţiilor

1 mg/l-100g/l

Proprietăţile substanţelor

Substanţele ce necesită condiţii de funcţionare prea drastice nu se potrivesc

Solubilitatea apei Solubilitatea scăzută în mediu acvatic poate limita aplicabilitatea Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Apa reziduală ce are un interval larg al COD refractar, poate fi tratată • Procesul poate fi combinat cu foarte multe operaţiuni de tratare dupa proces, cum ar fi adsorbţia GAC, deburare aer/vapor, biologia şamului activat

• Neutralizarea chimică a fluxului hidrolizat este necesară de obicei, presupunând astfel încărcarea adiţională cu săruri a receptorului şi/sau şlam adiţional care trebuie îndepărtat • Gaze şi vapori ar putea fi eliberate • Presiunea ridicată şi/sau încălzirea saunt necesare adeseori, având ca rezultat un consum considerabil de eenrgie

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţa îndepărtării depinde de structura chimică a compusului, pH şi de temperatură. Degradarea cantitativă poate fi obţinută, însă sunt necesar a fi efectuate studii pilot pentru a cunoaşte condiţiile de tratare individuale.

Parametru Randamentul[%]

Condiţii de reacţie Observaţii

COD AOX

De vreme ce scopul principal este eliminarea conţinutului organic refractar şi/sau a inhibitorilor prin tratare biologică subsecventă, dovada performanţei nu este evaluată doar prin evaluarea

Page 143: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 111

eficienţei procesului hidrolitic, ci şi prin luare în considerare a eficienţei proceselor biologice subsecvente. Efecte inter-media Hidroliza chimică efectuată cu alcali puternici – NaOH şi Ca(OH)2 – sau cu acizi – H2SO4 – nu crează de obicei transfer de-a lungul mediului, de exemplu din apă în aer şi/sau în apă reziduală, transfer care poate fi îndepărtat. Eliberările de substanţe volatile şi/sau mirositoare – dacă se aşteaptă apariţia acestora – sunt în mod normal prevenite prin acoperirea vasului sau funcţionarea într-un recipient acoperit şi captarea aerului expulzat spre un sistem de epurare a gazului rezidual. Consumabile ar fi:

Consumabile Cantitate Produse chimice Abur / apă fierbinte pentru încălzire Energie [kWh/m3]

Monitorizarea În timpul procesului de hidroliză, o monitorizare amănunţită a parametrilor de operare este crucială, parametrii de tipul: • Temperatură • pH • Presiune • Timp de staţionare Efluentul trebuie să fie verificat în ceea ce priveşte compuşii specifici degradaţi şi agenţi acid/bază aflaţi în surplus. Situaţia economică Costurile ar fi:

Tipul costului Costuri Observaţii Costuri de capital Costuri de operare 3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) şi Osmoza Inversă (RO) Descriere Un proces ce foloseşte o membrană înseamnă permeaţia (pătrunderea) unui lichid printr-o membrană pentru a fi segregat într-un permeabil care trece de membrană şi concentrat pentru a fi reţinut. Forţa conducătoare a acestui proces este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. Membranele din cadrul NF şi RO pot să reţină toate particulele până la mărimea unor molecule organice sau chiar a unor ioni. Cu condiţia ca fluxul de alimentare să fie fără particule, aceste membrane pot fi utilizate în principal atunci când se doreşte reciclarea completă a permeantului şi/sau a concentratului. Caracteristici tipice ale membranelor din procesele NF şi RO sunt ilustrate în Tabelul 3.5:

Parametru Nanofiltrare Osmoză inversă Diametrul porului [µm]1 0,01 – 0,001 <0,001 Presiunea de funcţionare [MPa]

0,5 – 32 2-1003

Page 144: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

112 Waste Water and Waste Gas Treatment

Mărimea de tăiere [nm]2 >1 <1000 g/moleculă Flux permeabil [lm-2h-1] <100 10-35 Viteza fluxului de intersectare [m/s]2

1-2 <2

Tipul de membrană Asimetrică polimerică sau material compozit

Asimetrică polimerică sau material compozit

Configurarea membranei Tubulară cu bobinare spiralată Tubulară cu bobinare spiralată 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/132] 3 [cww/tm/159] Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrării (NF) şi a Osmozei Inverse Membranele sunt disponibile în diferite variante de configurare şi de materiale. Modificarea optimă ce trebuie efectuată pentru o aplicaţie particulară va depinde de natura apei reziduale, de vreme ce materialele diferite au rezistenţe diferite la dizolvarea substanţelor. Materiale din care este alcătuită membrana pentru procesul NF: • Acetat de celuloză • Poliamide Materialele din care este alcătuită membrana pentru procesul RO sunt polimerii organici, de tipul: • Acetat de celuloză • Poliamide • Polimide • Policarbonaţi • Policlorură de vinil • Polisulfonaţi • Polietersulfonaţi • Poliacetaţi • Copolimeri de acrilonitril şi clorură de vinil • Complecşi polielectrolitici • Alcool polivinilici reticulaţi • Poilacrilaţi Membranele constituite din poliamide sunt în mod normal superioare celor constituite din acetaţi, membrane necesare îndepărtării urmelor de molecule organice. Procesele NF şi RO sunt aplicate prin flux în cruce, adică fluxul permeabil este direcţionat perpendicular pe fluxul de alimentare. Impurităţile rămân în alimentare care, reducându-şi volumul, părăseşte sistemul prevăzut cu membrană sub forma unui flux rezidual concentrat. Chiar şi cu aplicarea celor mai bune programe şi regimuri de pretratare, membranele se vor murdări şi se vor deteriora, scăzându-le performanţa dacă nu este asigurată curăţarea. Astfel că sistemele prevăzute cu membrană trebuie proiectate astfel încât acele module să fie preluate din linia de lucru şi curăţate fie mecanic, fie chimic. O uzină ce foloseşte acest sistem cu membrană, de obicei, este alcătuită din trei secţiuni separate: • Secţiunea pretratare, unde alimentarea este tratată prin decantare chimică (precipitare, coagulare/floculare sau flotaţie) şi filtrare subsecventă sau prin filtrare şi UF subsecvent. • Secţiunea în care se foloseşte membrana, unde presiunea este aplicată ridicată şi apa reziduală curge de-a lungul membranei. • Secţiunea post-tratare, unde permeabilul este preparat pentru a fi re-utilizat sau pentru a fi deversat şi amestecul de concentrat este colectat pentru finisări ulterioare sau pentru depozitare. Un exemplu de instalaţie RO este ilustrat în Figura 3.24 [cww/tm/4]. Unităţile membranei sunt aranjate ca nişte module fie în paralel – pentru a furniza capacitatea hidraulică necesară – sau în serie – pentru a creşte gradul de eficienţă.

Page 145: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 113

Figura 3.24: Aranjament RO Aplicare NF şi RO au aplicaţii diferite din cauza proprietăţilor lor diferite manifestate în cadrul migraţiei particulelor moleculare peste suprafaţa lor. NF se aplică pentru a îndepărta moleculele organice mari şi ionii multivalenţi pentru a recicla şi re-utiliza apa reziduală sau pentru a-i reduce volumul şi, în acelaşi timp, să-i crească concentraţia de contaminanţi astfel încât procesele subsecvente de distrugere să fie fezabile. RO este un proces prin care se separă apa şi constituienţii dizolvaţi până la specii ionice. Este aplicată atunci când este necesar un grad ridicat de puritate. Apa segregată este reciclată şi re-utilizată. Exemple: • Desalinare • Îndepărtarea finală a, de exemplu:

- Componentelor degradabile dacă tratarea biologică nu este disponibilă - Metalelor grele - Componentele toxice

• Segregarea poluanţilor în scopul concentrării lor sau pentru procesarea lor ulterioară. NF şi RO sunt adeseori utilizate în combinaţie cu tehnici de post-tratare a permeabilului, de exemplu schimb de ion sau adsorbţie GAC. Restricţii şi limite de aplicare:

Limite / Restricţii NF Mărimea

particulei Capacitate restrânsă necesară reţinerii particulelor suspendate cu greutate moleculară <20

Evacuarea apei sarate

Turbina de recuperare

Apa sarate

Rezervor de retentie a apei sarateInjectare acid

R.O unitati membrana

Control pHClorinare Pompa filtru

Ansamblu filtrare

Pompacentrala

Produs

Solutie alimentare

Catre depozitare

Rezervor de retentie apa

Bazin alimentare

Page 146: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

114 Waste Water and Waste Gas Treatment

Concentraţia Soluţii concentrate ce au presiune osmotică atât de mare încât fie depăşeşte presiunea disponibilă pentru funcţionare, fie nu este viabilă din punct de vedere economic

Solubilitatea sării Soluţiile saline cu solubilitate scăzută au tendinţa de a se precipita şi astfel cauzând murdărire

RO

Monomeri ai polimerizării

Contaminanţii ce au tendinţa de a polimeriza cauzează murdărirea

Ambele Materialul membranei

Rezistenţă termică şi chimică scăzută ce limitează aplicarea lor la un anumit pH şi interval de temperatură (18 – 30 °C)

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Eficienţă a separării ridicată • Sisteme modulare, adică sunt flexibile în utilizare • Reciclarea permeabilului şi concentratului este posibilă • Temperaturi ale funcţionării scăzute • Posibilitatea funcţionării complet automatizate

• Este posibilă apariţia proceselor de colmatare, blocare şi murdărire • Compactarea în prezenţa agenţilor de înmuiere • Sunt necesare presiuni ridicate. Fluxuri slab permeabile.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Randamentul [%]

Parametru

NF RO

Observaţii

Mercur anorganic >901 Mercur organic >901 Compuşi ai Cadmiului >901 Tetraclormetan 961 1,2-dicloretan 711 Triclorbenzen 961 Percloreten 90-921 Atrazină >701 84-971 y-hexaclorociclohexan 991 DDT 1001 Aldrin 1001 Dieldrin 1001 Diclorvos 981 Simazină 951 Trifluralin 991 Fenitrotion 991 Metil-azinfos 981 Malation 991 TOC 80-902 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/160]

Efecte inter-media Tratarea ce foloseşte membrană produce un flux rezidual (concentrat) de aproximativ 10% din volumul de alimentare original, în care substanţele sunt prezente la nivele de 10 ori mai mari decât concentraţia avută în apa reziduală. O evaluare trebuie făcută pentru a vedea dacă acest reziduu poate fi reciclat, depozitat sau are nevoie de tratare ulterioară, de exemplu: oxidare umedă (concentrat rezultat din producerea coloranţilor [cww/tm/132]).

Page 147: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 115

Prin substanţe organice atunci creşterea concentraţiei ar putea îmbunătăţi condiţiile de desfăşurare a proceselor subsecvente oxidative distructive. Prin substanţe anorganice, etapa de creştere a concentraţiei poate fi folosită ca parte a procesului de recuperare. În ambele cazuri, apa permeabilă provenită dintr-un asemenea proces ce foloseşte o membrană are potenţialul de a fi reutilizată sau reciclată în cadrul procesului industrial reducând astfel fluxul de intrare a apei şi deversarea ei. Consumabile ar fi:

Cantitate Consumabil NF RO

Materialul membranei Produse chimice Energia [kWh/m3] 1-3a1 1-3a1 a aplicare la presiune scăzută, <2,5 MPa 1 [cww/tm/161]

Consumul de energie este direct legat de rata fluxului şi de necesităţile în privinţa presiunii. Este în principal asociat cu menţinerea unei viteze minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeţei membranei. Monitorizare Pentru a se asigura funcţionare corespunzătoare, diferenţă de presiune şi flux de-a lungul membranei, trebuie monitorizare continuă. Situaţia economică

Rata fluxului [m3/h]

Costuri de capital Costuri de funcţionare

Costuri de înlocuire

GBP 350-110 1 per m2 de membranăa

GBP 60-140 1 per m2 de membranăa

NF

EUR 3,3/kg TOC2

GBP 350-110 1 per m2 de membranăa

GBP 60-140 1 per m2 de membranăa

RO

EUR 10-12 milioane pe 1000 m3/h apă reziduală

a pentru membrane tubulare şi spiralate 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm160] Costurile de capital, incluzând aici şi amenajările pentru curăţire utomată, pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]:

Pompe 30% Componente ce se pot înlocui ale membranei 20% Module ale membranei (construcţii) 10% Lucrări pentru încadrare, asupra conductelor şi a valvelor 20% Sistemul de control 15% Altele 5%

Costurile de operare [cww/tm/93] sunt derivate din: • Costul energiei necesare menţinerii presiunii hidrostatice şi a ratei fluxului sistemelor • Durata de viaţă probabilă a membranei • Regimul de curăţare necesar

Page 148: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

116 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Factori specifici ai amplasamentului, de exemplu necesarul de forţă de muncă Ele pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]:

Componente ce pot fi înlocuite ale membranei 35-50%Curăţare 12-35%Energie 15-20%Forţă de muncă 15-18%

3.3.4.2.9 Adsorbţia Descriere Adsorbţia înseamnă transferul substanţelor solubile (substanţe dizolvate) din apa reziduală pe suprafaţa solidului, foarte poroase, sub formă de particule (adsorbantul). Absorbantul are o capacitate finită pentru fiecare compus ce trebuie îndepărtat. Când este epuizată această capacitate, adsorbantul este „cheltuit” şi trebuie înlocuit cu material nou. Adsorbantul „cheltuit”, fie trebuie să fie regenerat, fie incinerat. Adsorbanţii potenţiali necesari purificării apei reziduale adsorbante sunt prezentaţi în Tabelul 3.6 [cww/tm/132]. Adsorbant Formă Aria suprafeţei

specifice [m2/g]

Volumul porului [cm3/g]

Densitatea în grămadă [g/l]

Granular 500–1000 0.3–0.8 Carbon activ Pudră 600–1500 0.3-1.0

300–550

Cocs de lignit Granular, pudră 200–250 <0.1 despre 500 y-oxid de Aluminiu Granular, pudră 300–350 0.4–0.5 700–800 Răşini adsorbante Granule 400-1500 porositate

35–65 v-% 650-700

Tabelul 3.6: Adsorbanţi folosiţi în mod obişnuit şi proprietăţile lor Procesele de adsorbţie se împart în [cww/tm/132]: • Amestecare, de obicei folosită în tratarea discontinuă • Percolare, aplicabilă tratării continue, de obicei cu un absorbant prevăzut cu strat fix încadrat de două coloane ce sunt folosite alternativ în funcţiunea şi pentru spălarea în contracurent • Procese ce folosesc strat-puls sau strat-mobil, ca percolare continuă, apa reziduală şi adsorbantul fiind conduse în contracurent prin coloană De vreme ce suprafaţa activă a adsorbantului este adeseori predispusă la colmatare şi blocaj, apa reziduală trebuie, pe cât posibil, să nu aibă conţinut de solide care adeseori determină o etapă de filtrare în amonte. Un exemplu de funcţionare a unui adsorbant cu strat fix pe două coloane conectate în serie este prezentat în figura 3.25 [cww/tm/132]. Vasele de adsorbţie sunt, de obicei, construite cu ajutorul materialelor rezistente la coroziune, de exemplu oţel carbon turnat, oţel inoxidabil sau plastic întărit cu fibră de sticlă (FRP). Pentru adsorbanţi sunt necesare depozite.

Page 149: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 117

Figura 3.25: Funcţionarea a două coloane de adsorbţie conectate în serie

A) Succesiunea I la II, la începutul procesului, B) Succesiunea I la II, atunci când filtrul I trebuie înlocuit C) Succesiunea II la I’, la scurt timp după înlocuirea lui I D) Succesiunea II la I’, atunci când filtrul II trebuie înlocuit

Aplicare Adsorbantul cel mai răspândit din cadrul industriei chimice este carbonul activ. Este folosit sub formă de granule (GAC) în coloane sau sub formă de pudră (PAC) administrată unui recipient sau bazin de tratare. Alţi adsorbanţi utilizaţi în mod frecvent sunt cocsul de lignit, oxidul de aluminiu activ, răşini de adsorbţie şi zeolite. • Adsorbţie GAC este aplicată pentru îndepărtarea contaminanţilor organici, în principal aceia cu caracteristici refractorii, toxice, coloraţi şi/sau cu miros, şi pentru îndepărtarea cantităţilor reziduale de contaminanţi anorganici, de tipul: compuşi ai azotului, sulfuri şi metale grele. Filtrele cu mediu granular, de exemplu, filtrele de nisip sunt utilizate, de obiei, în amonte de adsorbantul GAC pentru îndepărtarea solidelor suspendate prezente. Aplicaţii reprezentative sunt [cww/tm92]:

- Textile sau materii colorante: îndepărtarea TOC-ului, culorii, colorantului - Rafinarea petrolului şi industria petrochimică: îndepărtarea COD, BOD - Detergenţi, răşini, produse chimice: îndepărtarea TOC, COD, xilenei, alcooli, fenoli, produşi intermediari răşinoşi, resorcină, aromanţi azotici, polioli. - Erbicide, Insecticide: îndepărtarea clorfenolilor, crezolului - Produse farmaceutice: îndepărtarea fenolului - Explozive: îndepărtarea fenolilor azotoşi

GAC-ul este în mod normal regenerat prin reactivare termică la temperaturi de aproximativ 900-1000°C • Adsorbţie PAC – este aplicată aceluiaşi tip de agenţi contaminanţi ca GAC-ul. Este administrată apei reziduale care este tratată ca şlam şi apoi îndepărtată prin procese de separare de tipul: sedimentare şi filtrare. PAC-ul se poate de asemenea adăuga fluxului de apă reziduală

Page 150: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

118 Waste Water and Waste Gas Treatment

în acelaşi moment ca şi coagulanţii anorganici şi îndepărtat cu ajutorul dispozitivelor de filtrare şi de sedimentare. Este preferată, de obicei, unde necesarul de îndepărtare a organicelor este intermitent sau variabil. Poate fi administrat individual după cum şi când este nevoie. O altă aplicaţie este utilizarea sa în cazurile de urgenţă pentru a îndepărta substanţele refractare, toxice sau periculoase care au ajuns în recipientul de sedimentare, de şlam activat sau din alte recipiente. PAC-ul poate fi de asemenea adăugat în bazinul de aeraţie din cadrul unui sistem al şlamului activat, în cadrul căruia procesele microbiologice sunt mărite prin procese de adsorbţie. Adsorbanţii PAC utilizaţi de obicei cu un decantor-mixer sau cu un adsorbant al şlamului în combinare cu agenţi de coagulare/floculare, cu adăugare de PAC în etapa floculării, sedimentării sau filtrării. PAC-ul nu este în mod normal regenerat, însă devine parte a şlamului care va fi depozitat. • Cocs de lignit – acesta este procesat şi aplicat drept GAC şi l-ar putea înlocui atunci când efecte de curăţire mai mici sunt suficiente. Preţul său scăzut este obstrucţionat de eficienţa adsorbţiei care este scăzută, astfel fiind nevoie de cantităţi mari de adsorbanţi sau de cicluri de regenerare mult mai frecvente. • Oxid de aluminiu activ – este utilizat pentru adsorbţia substanţelor hidrofilice, de exemplu fluorura şi fosfatul. Când este contaminat cu substanţe organice, este regenerat termic la o temperatură de aproximativ 750°C. Dacă este contaminat cu substanţe anorganice, este regenerat pe cale chimică. • Răşini adsorbante – se aplică în scopul îndepărtării atât a contaminanţilor organici hidrofilici, cât şi hidrofobici, de exemplu pentru a facilita recuperarea compuşilor organici. Răşinile au tendinţa de a se umfla de-a lungul timpului prin absorbţia compuşilor organici. Răşinile adsorbante sunt regenerate chimic prin solvenţi de tipul metanolului sau acetonei. • Zeoliti – sunt aplicate pentru a fi îndepărtat amoniacul sau metalele grele, de exemplu cadmiul. Când este aplicat pentru îndepărtarea amoniacului, ele sunt eficiente doar în fluxurile cu concentraţii slabe (până la 40 mg/l). Sunt regenerate prin eluţie cu soluţii de clorură de sodiu (sarea de bucătărie), cu sodă caustică sau cu apă de var. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / Restricţii TSS <20mg/l cu adsorbanţi cu strat fix1

<10mg/l cu absorbanţi cu strat mobil2

Concentraţia poluantului <100g/l (fără recuperarea adsorbantului)2 <500g/l (cu recuperarea adsorbantului)2

Masa moleculară Eficienţa este scăzută dacă masa moleculară este scăzută Lungimea catenei carbonului Eficienţa este scăzută dacă se creşte lungimea catenei Ramificaţiile catenelor carbonului

Eficienţa este scăzută dacă creşte numărul ramificaţiilor

Polaritatea Eficienţa este scăzută dacă apare polaritate ridicată Solubilitatea în apă Eficienţa este scăzută dacă apare solubilitate ridicată Gradul de disociere Eficienţa este scăzută dacă creşte disocierea Macromolecule Eficienţa este scăzută dacă există structură

macromoleculară 1 [cww/tm/4] 2 [cww/tm/51]

Page 151: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 119

Influenţa polarităţii este demonstrată în Tabelul 3.7 [cww/tm/91]:

Substanţă Îndepărtare[%]

Capacitate [mg/g]

Benzen 95 80 Etilbenzen 84 19 Acetat butilic 84 169 Acetat etilic 51 100 Fenol 81 161 Metil etil cetonă (MEK) 47 94 Acetonă 22 43 Piridină 47 95 Amină dietanol 28 57 Amină monoetanol 7 15 Acetaldehidă 12 22 Formaldehidă 9 18 Alcool isopropilic 22 24 Alcool metilic 4 7

Tabelul 3.7: Caracteristici tipice de performanţă a adsorbţiei GAC cu concentraţii ale alimentării de aproximativ 1000 mg/l Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Mare eficienţă în îndepărtare (nu şi cocs de lignit) • Activează îndepărtarea compuşilor organici refractori şi/sau toxici (GAC, PAC, cocs de lignit, răşini) • De obicei cerinţe scăzute de spaţiu adiacent • Sisteme automatizate • Recuperarea compuşilor este posibilă (de preferat cu zolite)

• Mixturi de compuşi organici pot cauza reducere în mod semnificativ a capacităţii de adsorbţie. • Conţinutul ridicat de compuşi macromoleculari diminuează eficienţa şi pot cauza blocaj ireversibil al amplasamentului activ. • Efectul de eroziune din unitatea şlamului activat cauzează probleme importante de eroziune (PAC) • Adsorbantul consumat trebuie regenerat (consum ridicat de energie) sau depozitat (cauzând nevoia de a incinera deşeul).

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţa proceselor de adsorbţie variază foarte mult în funcţie de compoziţia apei reziduale şi a concentratului de alimentare, fapt de care trebuie ţinut cont atunci când se citează anumite surse de informare în privinţa emisiilor ce pot fi atinse sau în privinţa eficienţei îndepărtării. Ratele performanţei ce pot fi atinse sunt:

Randamentul Parametru GAC PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit

Observaţii

Hg anorganic 80 1 alimentare 29 µg/l

Hg organic 80 1 alimentare redusa

93 1 alimentare7.7 µg/l

y-Hexaclorciclohexan

99 1 alimentare10 µg/l PAC 85 mg/l

DDT 97 1-99.9 88-93 1

Page 152: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

120 Waste Water and Waste Gas Treatment

Randamentul Parametru GAC PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit

Observaţii

88-93 1 Aldrin 90-99 1 PAC 5-20 mg/l

86-98 1 Dieldrin

99 1

[0.1 µg/l] alimentare10

µg/l, PAC 126 mg/l

Atrazină 84 1 Alimentare: 29µg/l

Endrină <0.1 µg/l 1 Alimentare la un

nivel scăzut Biclorvos 99 1 Alimentare:

7,7µg/l TCB

70-93 1 Alimentare

10µg/l PAC 85mg/l

Fenitrotion 99 1 Azinfosfometil 99 1 Amoniac 98 1

[0.5 mg/l] PAC 5-20mg/l

50 2 COD

67-75 3 [<100 mg/l]

Alimentare 10µg/l PAC 126mg/l

75 2 Alimentare

0,61µg/l Fenoli

60-80 3 [1-2 mg/l]

Alimentare 10µg/l

AOX >90 2 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/82] 3 [cww/tm/96]

Sistemele de tratare PAC [cww/tm/77] tratează apa reziduală ce conţine COD mai mult de 60000mg/l, inclusiv compuşi organici volatili toxici mai mari de 1000mg/l având o reducere a produselor chimice specifice până la mai puţin de limita de detectare, adică o reducere de aproximativ 100%. Efecte inter-media Când capacitatea adsorbtivă a adsorbantului a fost epuizată eal va fi înlocuit şi regenerat subsecvent (cu excepţia PAC-ului care este depozitat alături de alte şlamuri de apă reziduală). După cum a mai fost menţionat mai sus, adsorbanţii au propriile metode de regenerare. Ceea ce este comun acestor metode este că ele necesită energie şi/sau substanţe chimice pentru a funcţiona. GAC, lignitul şi oxidul de aluminiu activat (atunci când sunt încărcate organic) se regenerează termic la temperaturi de până la 750-1000°C. Răşini, zeolite şi oxidul de aluminiu activat care au încărcare anorganică sunt eluţionate cu ajutorul substanţelor chimice, fie cu solvenţi organici, fie cu soluţii anorganice. De exemplu, procesul de regenerare a eliberărilor gazelor reziduale GAC ce conţin produse de descompunere termică şi chimică ale compuşilor adsorbiţi. Cu fiecare regenerare o proporţie de aproximativ 10% va fi pierdută [cww/tm/27] şi va trebui înlocuită cu GAC proaspăt. Această reînnoire continuă trebuie să fie adecvată menţinerii calităţii generale a GAC-ului din strat. Regenerarea GAC-ului trebuie îndeplinită, în mod normal, de către companii specializate care au în dotare cuptoare de regenerare. Aceste companii vor transporta GAC-ul de la instalatia de tratare consumatoare la cuptoarele pentru regenerare şi invers. Pentru că regenerarea este relativ

Page 153: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 121

scumpă, uzinele sunt de obicei proiectate pentru a garanta o perioadă minimă de 6 luni între ciclurile de regenerare. Generarea de gaze reziduale în cazul regenerării cauzează tratare subsecventă, dacă nu la amplasamentul chimic atunci la amplasamentul companiei care se ocupă de procesul de regenerare. Dacă GAC-ul nu poate fi regenerat, trebuie depozitat ca deşeu chimic şi incinerat. Aceasta ar putea fi cazul în care este contaminat GAC-ul cu PCB-uri, dioxine, metale grele sau cu diclorbrompropan (DCBP) [cww/tm/77]. Regenerarea adsorbantului zeolit generează un flux concentrat de amoniac care este captat spre o uzină convenţională de tratare a apei reziduale pentru a fi tratat biologic sau, alternativ, este supus unui tratament format din epurarea a aerului pentru recuperarea amoniacului, urmată de o adsorbţie în acid diluat pentru a forma un îngrăşământ care ulterior poate fi valorificat. Consumabile ar fi: Consumabile GAC PAC Lignit Al2O3 Resina Zeolit

Adsorbent 10 % pierderi pe regenerare

0.5-1.0 kg/m3 apa uzata 1

Chimicale pentru regenerare

NaCl/NaOH sau var 10-30 volume 2

Energie [kWh/m3]

1 [cww/tm/128] 2 [cww/tm/27]

Impacturi ulterioare asupra mediului sunt: • Transportul GAC consumat la şi de la locul în care se efectuează regenerarea • Operaţiunea de regenerare însăşi de la amplasamentul companiei specializate • Consumul de energie pentru procesul de regenerare • Eliberarea agenţilor contaminanţi în aer şi/sau apă în timpul acestui proces de regenerare • Sursa de zgomot, de exemplu pompele care pot fi închise. Monitorizarea Trebuie monitorizate intrările şi ieşirile din dispozitivul de adsorbţie conform compuşilor în discuţie. În mod normal, o măsurare TOC (pentru determinarea contaminanţilor organici) sau o măsurarea a conductivităţii pentru determinarea contaminanţilor organici ar fi metodele dezirabile pentru un avertisment în cazul apariţiei unei spărturi. Situaţia economică

Costs GAC PAC Lignit Al2O3 Rasina Zeolit GBP 30000 1

[14 m3/h]

GBP 75000 1 [60 m3/h]

GBP 110000 1 [120 m3/h]

Capital

FIM 20-30 million 3 [350 m3/h]

GBP 1000-2000 1 pe tona GAC a

BEF 200000 2 pe tone GAC b

Exploatare

FIM 0.7/m3 apa uzata 3

Page 154: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

122 Waste Water and Waste Gas Treatment

a costuri de regenerare GAC b cost GAC inclusiv regenerare 1 [cww/tm/92] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm 96]

3.3.4.2.10 Schimb de ioni Descriere Schimbul de ion înseamnă îndepărtarea constituienţilor ionici periculoşi sau nedoriţi din apa reziduală şi înlocuirea lor cu ioni mai acceptabili dintr-o răşină de schimb, unde ei vor fi temporar reţinuţi şi apoi eliberaţi într-un lichid pentru regenerare sau pentru spălare în contracurent. Echipamentul necesar pentru un schimbător de ion, este alcătuit de obicei din: • Un vas cilindric vertical sub presiune, cu linii rezistente la coroziune ce conţin răşini, de obicei sub forma unei coloane împachetate care are câteva configuraţii posibile • Un sistem de conducte şi de valve de control care direcţionează fluxul de apă reziduală şi soluţiile de regenerare spre locaţiile corespunzătoare. • Un sistem pentru regenerarea răşinii, alcătuit din echipamente de dizolvare a sării şi de control a diluţiei. Un sistem de distribuţie prin racorduri este localizat fie sus, fie jos în cadrul vasului şi furnizează o distribuţie egală a influentului de apă reziduală, pentru a preveni scobirea spre în afară a canalelor fluxului în stratul de răşină. Se comportă de asemenea şi ca un colector al apei pentru spălare în contracurent. Pentru schimbul de ion sunt utilizate de obicei răşinile granulate macroporoase cu grupuri funcţionale anionice sau cationice, de tipul: • Schimbător cationic acid puternic (SAC), neutralizează bazele puternice şi transformând sărurile neutre în acizii lor corespunzători. • Schimbător cationic acid slab (WAC), capabil să neutralizeze bazele puternice şi folosit pentru dezalcanizare. • Schimbător anionic bază puternică (SBA), neutralizează acizii puternici şi transformând sărurile neutre în bazele lor corespunzătoare. • Schimbător anionic bază slab (WBA), neutralizează acizii puternici şi este utilizat pentru demineralizare parţială. Ciclul operării schimbului de ion cuprinde: • Operaţiunea efectivă de schimbare de ion • Etapa spălării în contracurent, incluzând îndepărtarea particulelor acumulate şi reclasificarea stratului de răşină al schimbului de ion. • Etapa de regenerare, folosind o soluţie de volum mic cu concentraţie mare de regenerare, reîncărcând răşina schimbului de ion cu ionul respectiv şi eliberând speciile ionice nedorite în soluţia de regenerare. • Deslocuirea, sau limpezirea lentă, cu un flux de apă lent deslocuieşte soluţia de regenerare prin strat. • Limpezirea rapidă, îndepărtează urmele care au rămas de soluţie de regenerare, incluzând orice particule dure reziduale, din stratul de răşină. Sunt necesare depozite pentru substanţele chimice implicate în procesul de regenerare: Aplicare Schimbul de ion se aplică pentru a îndepărta speciile nedorite ionice şi ionizabile din apa reziduală:

Page 155: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 123

• Ioni ai metalelor grele – cationici sau anionici, de exemplu: Cr3+ sau cadmiul şi compuşii săi, cu concentraţii scăzute de alimentare, CrO4

2- cu concentraţii ridicate de alimentare • Compuşi anorganici ionizabili, cum ar fi H3BO3 • Compuşii organici ionizabili sau ionici, solubili, cum ar fi acizii carboxilici, acizii sulfonici, unii fenoli, amine sub formă de săruri acide, amine cuaternare, sulfat alchil şi mercur organic, pot fi îndepărtaţi Schimbul de ion este fezabil ca metodă e tratare la final de proces, însă importanţa sa se regăseşte în potenţialul său de recuperare. Este utilizat în mod obişnuit ca operaţiune integrată în tratarea apei reziduale, de exemplu pentru recuperarea apei de limpezire şi a substanţelor chimice din procesul tehnologic. Concentraţiile tipice din influent se situează între 10 şi 1000mg/l. Particulele suspendate din fluxul de alimentare trebuie să fie mai mici de 50mg/l pentru a se preveni colmatarea, astfel că filtrarea cu ajutorul membranei sau a gravităţii sunt procedee corespunzătoare de pretratare. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / Restricţii Concentraţia ionilor Duritatea ionică ridicată poate cauza înghiţirea

particulelor răşinoase Temperatura Limitele termice ale răşinilor anionice se situează

în general în vecinătatea nivelului de 60°C Agenţii corozivi Acidul nitric, acidul cromic, apa oxigenată, fierul,

magneziul, cuprul pot cauza deteriorări ale răşinilor

Compuşii de interferenţă

Compuşii anorganici cum ar fi precipitaţii de fier pot cauza adsorbţia ireversibilă în răşină

Avantaje şi Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • n principiu toate speciile ionizabile şi ionii pot fi îndepărtaţi din lichidele apoase • Se aplică când este nevoie, insensibil la variaţiile fluxului • Este posibilă eficienţă ridicată • Este posibilă recuperarea speciilor valoroase • Este posibilă recuperarea apei • Sunt disponibile o gamă largă de răşini

specifice.

• Este obligatorie prefiltrarea • Dezvoltarea bacteriilor pe suprafaţa răşinii şi murdărire ce este cauzată procesele de precipitare şi de adsorbţie • Interferenţe cauzate de ionii din apa reziduală • Uzura particulelor răşinoase, datorită regenerării sau impacturilor mecanice • Apa şi şlamul rezultate din procesul de

regenerare trebuie tratate sau depozitate Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Concentraţiile ionice tipice din efluent care pot fi atinse se situează între 0,1-10mg/l la concentraţii în influent de 10-1000mg/l.

Parametru

Concentraţie [mg/l]

Rata de performaţă

[%]

Observaţii

Ionii din efluent 0.1–10 80–99 1 Concentraţii în influent de 10–1000 mg/l

Cupru Nichel Cobalt Zinc

Page 156: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

124 Waste Water and Waste Gas Treatment

Crom (III) Crom (VI) Fier Sulfat Nitrat 1 [cww/tm/128]

Efecte inter-media Regenerarea răşinilor din procesul schimb de ion are ca rezultat un volum mic de acid concentrat sau de soluţie de sare, conţinând ionii îndepărtaţi ce îşi au originea în răşini. Acest lichid îmbogăţit trebuie să fie tratat separat pentru îndepărtarea acestor ioni, de exemplu metalele grele prin precipitare. Apa de clătire provenită din procesul de regenerare conţine aceeaşi ioni ca şi apa sărată, însă în concentraţii relativ scăzute. Dacă acestea trebuie deversate sau trebuie supuse tratării depinde de concentraţiile reale. Consumabile ar fi:

Consumabile Cantitate Răşină pentru schimbul de ion Lichid pentru regenerare (acid clorhidric, acid sulfuric, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu, etc)

Depinde de cantitatea de răşină

Substanţe chimice, de exemplu limitator microbiologic a murdăririi

Apă pentru spălare în contracurent şi pentru clătire

Energie [kWh/m3]

Pompele sunt surse de zgomot, ele putând fi închise. Monitorizare Influentul şi efluentul din recipientul în care are loc schimbul de ion trebuie monitorizaţi cu mare atenţie pentru a observa apariţia vreunei crăpături. Parametrii ce trebuie controlaţi sunt: • scăderea presiunii • conductivitatea electrică • pH • concentraţia în efluent a ionilor ce trebuie controlaţi Situaţia economică Costurile de capital şi de funcţionare depind de natura fluxului de alimentare.

Tipuri de costuri Costuri Observatii

GBP 60000 1

+ GBP 20000 1

Înălţime de1m şi diametru de 1m pentru împachetare, recipientul, valvele şi răşina fiind incluse; pentru un diametru adiţional de 0,5m

BEF 80000/m3 2 Schimbătorul de ion cationic

Costuri de capital

BEF 200000/m3 2 Schimbătorul de ion anionic

Costuri pentru funcţionare BEF 200/m3 2

Page 157: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 125

1 [cww/tm/92] 2 [cww/tm/128]

3.3.4.2.11 Extracţia Descriere Extracţia înseamnă transferarea contaminanţilor solubili din apa reziduală în solvent. Proprietăţile dezirabile ale solvenţilor potriviţi sunt: • Solubilitate şi miscibilitate scăzută în apă; de exemplu: petrol brut uşor, toluen, pentan şi hexan. • Capacitate de disoluţie mai mare a contaminantului decât apa • Separare uşoară a solventului şi a apei reziduale, de exemplu din cauza diferenţei mari de densitate • Separare uşoară a contaminanţilor, de exemplu: din cauza temperaturii de evaporare scăzute când se aplică distilarea • Toxicitate scăzută • Stabilitate termică Extracţia este aplicată pe coloane acolo unde apa reziduală este pusă în contact cu solventul organic pe diferite căi, de exemplu: • Cascade contracurent • Contactoare mixer-decantor • Coloane cu taler reticulare • Coloane împachetate • Turnuri pentru pulverizare • Contactoare cu discuri rotative • Contactoare centrifugale pentru diferenţele în densitatea la un nivel scăzut Amenajările situate în aval sunt utile pentru separarea şi distilarea lichid/lichid a fracţiunii de solvent. Apa reziduală rămasă în mod normal trebuie să scape de solventul de extracţie dizolvat, de exemplu prin îndepărtare sau prin adsorbţie GAC. Trebuie furnizate depozite pentru solventul de extracţie şi pentru reziduu, echipate cu sisteme de siguranţă pentru prevenirea eliberării emisiilor în aer şi în sol. Aplicare Extracţia solventului este utilizată pe o gamă largă de agenţi contaminanţi organici şi complexe metalice, atunci când este disponibil un solvent potrivit şi când concentraţia agentului contaminant nu este prea mică. La concentraţii scăzute, extracţia nu se potriveşte cu adsorbţia sau cu tratarea biologică. Adeseori este utilizată ca o etapă de pretratare înainte de unităţile de adsorbţie şi/sau de tratare biologică. Exemple [cww/tm/82]: • Îndepărtarea fenolilor (proces fenosolvan) • Reciclarea metalelor, cum ar fi zincul • Reciclarea substanţelor provenite din soluţiile-mamă • Îndepărtarea esterilor acizi fosforici • Îndepărtarea cloro-aromaticilor • Pretratarea concentraţiilor de acizi sulfonici

Page 158: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

126 Waste Water and Waste Gas Treatment

Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / restrictii Solide suspendate Apa reziduală este de preferat a fi fără solide

suspendate şi/sau fără emulsii Solvent Cât este de potrivit solventul (vezi mai sus)

Lipsa solventului presupune costuri şi impact asupra mediului Regenerarea solventului poate fi foarte complicată şi foarte costisitoare

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Activează îndepărtarea şi îndepărtarea

compuşilor organici refractari şi/sau toxici şi a unor metale.

• Reziduurile trebuie depozitate sau incinerate.

• Aplicare limitată din cauza caracteristicilor solventului.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randament [%]

Nivelul emisie [mg/l] Observatii

Fenoli 99 <1 alimentare 10 g/l COD AOX Zinc Esteri acizi fosforici

Efecte inter-media Pierderea de solvent organic în timpul funcţionării cauzează emisii de agz rezidual sau de reziduu al solventului în apa reziduală. Ultimul necesită de obicei tratare adiţională, de exemplu îndepărtare, iar primul îndepărtare canalizată spre oxidare termică/catalitică sau adsorbţie. După recuperarea solventului (distilare sau rectificare), reziduul de pe fund, ce conţine agenţi contaminanţi extraşi, trebuie îndepărtat sub formă de reziduu chimic, în mod normal prin incinerare. Consumabile ar fi:

Consumabil CantitateSolventul, înlocuirea pierderilor Energia [kWh/m3] Energia consumată cu tratarea subsecventă [kWh/m3]

Monitorizarea Trebuie verificat fluxul de intrare în unitatea de extracţie pentru a se preveni intrarea solidelor nedorite, care pot cauza dereglări în cadrul procesului sau distrugeri cauzate uzinei. Întreţinerea regulată este necesară pentru a se preveni sau pentru a se detecta pierderile cauzate mediului. Situaţia economică Costurile sunt:

Page 159: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 127

Tipurile de costuri Costurile Observaţii Costuri de capital

Costuri de funcţionare 3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea Descriere Distilarea sau rectificarea înseamnă separarea apei reziduale de contaminanţii săi prin transferarea lor în starea gazoasă. Starea gazoasă îmbogăţită este condensată mai târziu. Aplicarea procesului în condiţii de vid scade temperatura de fierbere şi permite separarea substanţelor vulnerabile. Distilarea şi rectificarea sunt executate pe coloane, echipate cu materal dispus în plăci sau împachetat şi un dispozitiv de condensare situat în aval. Încălzirea este adeseori executată prin injectarea directă de abur pentru a se evita supraîncălzirea locală. Depozitele echipate cu sistemele de siguranţă necesare sunt construite pentru reziduuri şi pentru produsele distilării. Aplicare Această metodă au o aplicare limitată. Este adeseori utilizată ca o măsură procesual-integrată pentru recuperarea materialului iniţial şi/sau a produselor provenite din soluţiile-mamă. Ca operaţiune de tratare a apei reziduale este aplicată: • Pentru recuperarea solventului după extracţia apei reziduale • Pentru recuperarea solventului din apa reziduală, de exemplu separarea alcoolilor din producţia de celuloză metilică • Pentru tratarea emulsiilor uleioase • Ca metodă de pretratare pentru îndepărtarea conţinutului principal de contaminant din fluxul de apă reziduală, pentru a fi recuperate şi ulterior deversare a apei reziduale în sistemele de tratare dupa proces. • Pentru recuperarea substanţelor organice din soluţiile de epurare. Limite şi restricţii ale aplicării:

Limite / Restricţii Concentraţia alimentării

Trebuie să fie suficient de mare pentru ca distilarea să devină fezabilă din punct de vedere economic

Temperatura de fierbere

Suficientă diferenţă de temperatură între temperaturile de fierbere ale apei reziduale şi a contaminanţilor Amestecuri azeotropice au nevoie de ajutorare sau separarea prin distilare nu este posibilă

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Este posibilă recuperarea materialului Activează îndepărtarea compuşilor organici refractari şi/sau toxici

Reziduurile trebuie îndepărtate, de obicei prin incinerare Consum mare de energie

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Rata de performanţă[%]

Nivelul emisiei[mg/l]

Observaţii

Fenoli 961 2000 Alimentare 50g/l Metanol 97,51 2000 Alimentare 80g/l Epiclorhidrină (ECH) 901 700 Alimentare 7g/l

Page 160: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

128 Waste Water and Waste Gas Treatment

Anilină 97,51 100 Alimentare 4g/l Clorbenzen 901 10 Alimentare 100mg/l 1 [cww/tm/82]

Efecte inter-media Consumabile ar fi:

Consumabil CantitateAbur (pentru încălzire) Energie [kWh/m3] Energie necesară tratării subsecvente [kWh/m3]

Monitorizare Trebuie verificat fluxul de intrare pentru a se preveni pătrunderea solidelor nedorite care ar putea cauza dereglarea procesului sau ar produce distrugeri uzinei. Întreţinerea regulată este necesară astfel încât pierderile de solvent în mediu să nu apară sau să poate fi detectate la timp. Situaţia economică Costurile sunt:

Tipul de cost Costul ObservaţiiCosturi de capital Costuri ale funcţionării

3.3.4.2.13 Evaporarea Descriere Evaporarea apei reziduale înseamnă un proces de distilare în care apa este substanţa volatilă, lăsând concentratul drept reziduu pe fundul vasului pentru a fi îndepărtat ulterior. Scopul acestei operaţiuni este reducerea volumului de apă reziduală sau pentru concentrarea soluţiilor-mamă. Aburul volatil este colectat într-un condensator şi apa condensată este reciclată, dacă este nevoie după tratarea subsecventă. Aplicată sub vid scade temperatura de fierbere şi activează reciclarea substanţelor care altfel s-ar descompune. Sunt multe tipuri de substanţe pentru evaporare. Conformitatea acestora depind de cerinţele individuale. Exemple ar fi: • Evaporator cu circulaţie naturală, potrivit pentru materialul care nu este sensibil la căldură • Evaporator cu tub-scurt vertical, potrivit pentru lichidele ne-corozive şi ne-cristalizatoare • Evaporator tip-coş, la fel cu evaporatorul cu tub scurt vertical • Evaporator cu peliculă descendentă, utilizat în industria produselor de fertilizare pentru a concentra ureea, acidul fosforic, azotatul de amoniu, etc. • Evaporator cu peliculă subţire, folosit pentru concentrarea, fracţionarea, deodorizarea şi îndepărtarea în cadrul procesului de producţie a produselor farmaceutice, a polimerilor, a substanţelor chimice organice şi anorganice. Evaporatorii sunt de obicei aplicaţi în serii, serii în care căldura de condensare din cadrul unei etape încălzeşte substanţa ce trebuie condensată (adică, apa reziduală) în etapa precedentă. Aplicarea sub vid minimalizează necesarul de energie. Condiţiile normale de aplicare sunt: 12-20kPa şi 50-60°C Reziduurile trebuie depozitate înainte de a fi reciclate (sau aruncate la gunoi).

Page 161: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 129

Aplicare

Evaporarea este aplicată atunci când sunt dorite fluxuri de apă reziduală concentrate sau ele sunt recomandate, de exemplu: • Pentru concentrarea soluţiilor-mamă şi a soluţiilor provenite din epurarea gazelor, pentru a fi reciclate substanţele valoroase • Pentru evaporarea şi cristalizarea solidelor, fie pentru recuperarea, fie pentru îndepărtarea lor din efluentul de apă reziduală • Drept pretratare pentru a concentra fluxul de apă reziduală înainte de valorificarea termică, de incinerarea apei reziduale sau depozitarea drept reziduu periculos. Unităţile în care se efectuează evaporarea trebuie să funcţioneze astfel încât energia termică necesară este livrată prin valorificarea căldurii reziduale provenite din procesele de producţie [cww/tm/82]. Când scopul principal este recuperarea materialului este necesară o operaţiune de pretratare înainte ca evaporarea să înceapă. Exemple de pretratare sunt: • Adăugarea de acizi, baze, etc. pentru a scădea volatilitatea compuşilor moleculari • Separarea lichidelor libere insolubile, de exemplu: uleiul • Operaţiuni fizico-chimice necesare separării metalelor grele şi/sau a altor solide Este necesară tratarea ulterioară, de exemplu incinerarea, după evaporare, dacă concentratul nu este reciclat. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / restricţii Murdărire Schimbătorii de căldură au tendinţa să se

murdărească Coroziunea Corpul evaporatorului şi schimbătoarele de

căldură sunt vulnerabile la substanţele corozive Substanţele Substanţele generatoare de spumă şi de particule

suspendate şi coloidale dereglează procesul; substanţele organice/anorganice volatile la fel.

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Este posibilă recuperarea materialului Activează îndepărtarea compuşilor organici refractari şi/sau toxici din apa reziduală Reduce cantitatea de apă reziduală Reducerea cantităţii şi volumului de reziduuri periculoase.

Reziduurile trebuie îndepărtate, în mod normal prin incinerare, dacă nu sunt potrivite pentru a fi reciclate Contaminanţii volatili poluează substanţa ce trebuie condensată (provocând tratare subsecventă) sau sunt emanaţi drept gaz rezidual Predispunere spre murdărire, coroziune şi spumare Consum mare de energie.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randamentul [%]

Observaţii

Page 162: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

130 Waste Water and Waste Gas Treatment

Contaminanţi 99 Condensatul nu este reciclat 1 [cww/tm/128]

Efecte inter-media Evaporarea este în mod normal un proces „fără apă reziduală”, pentru că substanţa ce trebuie condensată va fi reciclată – cu sau fără tratare ulterioară – şi concentratul va fi reciclat sau îndepărtat drept reziduu, de exemplu prin incinerare. Consumabile ar fi:

Consumabil Cantitate Substanţe chimice necesare pretratării Abur (pentru încălzire) 5-16 apă/kg de aburEnergie [kWh/m3]

Monitorizare Întreţinerea corespunzătoare a schimbătorilor de căldură este extrem de importantă. Încrustarea, murdărirea şi corodarea dereglează transferul de căldură spre lichid şi scade economisirea de energie. Concentraţia contaminanţilor sau a parametrilor surogat (TOC, pH, conductivitatea, etc.) aflaţi în condensat trebuie monitorizaţi continuu pentru a se preveni transferul de poluanţi. Situaţia economică Costurile sunt:

Tipul de cost Costuri Observaţii Cost de capital Cost al funcţionării BEF 100-2000 pe m3 de condensat 1 1 [cww/tm/128]

3.3.4.2.14 Striparea Descriere Procesul de îndepărtare aplicat apei reziduale este o operaţiune prin care apa reziduală este adusă în contact cu un flux concentrat de gaz pentru a transfera poluanţii volatili din starea lichidă în starea gazoasă. Poluanţii sunt îndepărtaţi din gazul folosit pentru îndepărtarea lor pentru a putea fi reciclaţi în cadrul procesului şi re-utilizaţi. Substanţele organice şi anorganice volatile sunt transferate din apa reziduală în gazul rezidual, crescând foarte mult suprafaţa de expunere a apei contaminate. Evaporarea apei, însă, scade temperatura apei reziduale reducând astfel volatilitatea contaminanţilor. Gazele utilizate sunt aerul şi aburul: • Îndepărtarea prin aer poate fi aplicată cu sau fără încălzirea coloanei în care se execută îndepărtarea, încălzirea fiind utilizată pe compuşii foarte vulnerabili sau volatili. Energia necesară încălzirii este furnizată de obicei prin valorificarea căldurii din cadrul procesului. • Îndepărtarea prin abur este o metodă alternativă la cea prin aer aplicându-se pe compuşii care sunt mai puţin volatili şi/sau mai puţin vulnerabili. Aburul este în mod normal furnizat cu ajutorul echipamentelor speciale generatoare de abur existente în cadrul amplasamentului sau prin valorificarea căldurii reziduale. Dacă nu există acest echipament, atunci această metodă ar putea să nu fie fezabilă. Construcţiile tipice necesare acestei metode sunt:

Page 163: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 131

• Un turn compact în care se efectuează îndepărtarea, prevăzut cu puncte de sprayere în partea de sus pentru a distribui apa reziduală peste împachetare, gazul de îndepărtare fiind condus în contracurent prin această împachetare, un bazin de decantare în partea de jos pentru a colecta apa decontaminată, echipat adiţional cu un dispozitiv de încălzire a aerului (pentru epurarea aerului), un sistem de control automat şi unul de control a emisiilor din aer (unitate GAC, oxidant catalitic sau incinerator) • Un recipient (rezervor) pentru îndepărtare în cadrul căruia compuşii volatili sunt îndepărtaţi cu ajutorul bulelor gazoase (aer, abur) canalizate spre recipientul de colectare a apei reziduale. Echipamentul este alcătuit din: • Un recipient-tampon pentru apa reziduală • Un recipient pentru pretratare pentru ajustarea pH-ului • Coloana(ele) pentru îndepărtare, care funcţionează în contra-flux • Preîncălzitor al alimentării, recuperând căldura ce provine de la condensator subsecvent al aburului care a fost folosit în procesul de îndepărtare • Condensator, răcit cu aer sau cu apă • Amenajări situate în aval pentru tratarea gazului Amenajările pentru îndepărtare pot fi operate continuu sau discontinuu, ultima asigurând performanţă ridicată şi eficienţă în economia energiei decât unităţile ce sunt operate continuu. Îndepărtarea subsecventă a poluanţilor volatili din starea gazoasă poate fi îndeplinită prin: • Adsorbţia pe răşini GAC, zeolitice sau sintetice • Adsorbţia prin solvenţi non-lichizi şi adsorbţie subsecventă • Adsorbţia prin solvenţi lichizi, cum ar fi acizii puternici (pentru a adsorbi amoniacul) • Condensarea sau condensarea parţială şi tratarea ulterioară subsecventă • Oxidare termică sau catalitică. Un exemplu de proces de îndepărtare, îndepărtarea prin aer/abur a amoniacului, este ilustrată în figura 3.26 [cww/tm/78].

Figura 3.26: Striparea amoniacului, aerului si a aburului Aplicarea Îndepărtarea este aplicată pentru a separa agenţii contaminanţi volatili din apă, de exemplu: • Hidrocarburile clorinate, cum ar fi tricloretenă, percloretenă, triclormetan, dicloretan, tricloretan • Sulfura hidrogenată şi de amoniac, volatilitatea lor depinzând foarte mult de temperatură şi pH, astfel controlul pH-ului este esenţial (pH>9,5 la amoniac; ph 2-3 la sulfura hidrogenată)

Striparea cu amoniac

Abur, aer

Flux afluent

Incinerare Concentrare Absorptie

Apa stripata

alcalizareRezervor tampon

Coloana stripare

Page 164: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

132 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Sulfura hidrogenată şi de amoniac, ambele odată într-o unitate de îndepărtare prin abur în două etape [cww/tm/149] • Solvenţii organici, benzina, motorina, aromaticii slabi, fenolul, mercaptanii Dacă se aplică îndepărtarea prin aer sau prin apă depinde de: • Vulnerabilitatea agenţilor contaminanţi • Dacă trebuie recuperaţi contaminanţii • Disponibilitatea fluxului • Condiţii de siguranţă (doar o problemă legată de încărcările ridicate de VOC-uri), etc. Limite şi restricţii în aplicare:

Limite / restricţii Murdărire Schimbătorii de căldură au tendinţa de a murdări Solide suspendate <5ppm

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Eficienţă ridicată de îndepărtare Recuperarea materialului este posibilă Cădere de presiune scăzută Consum scăzut de energie

În anumite condiţii (fier >5mg/l, duritatea apei >800mg/l) există o capacitate ridicată de murdărire (de exemplu îndepărtarea apei sulfuroase în rafinării) şi astfel sunt necesari agenţi anti-murdărire. Gazul folosit în îndepărtare trebuie tratat. Este necesare curăţare frecventă a coloanei

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Rata de performanţă [%]

Nivelul emisiei Parametru

Air Steam Air Steam

Observaţii

<5 1

Rafinării: concentraţii scăzute la alimentare şi condiţii optime (exemple: îndepărtarea apei sulfuroase)

99 2 <50 2 Alimentare 10g/l Amoniac

>92 4 70 4 Produs al filtrării din tratarea şlamului activat, alimentare 500-1200mg/l, rata alimentării 19-24m3/h

NH4-N 5 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 1372mg/l NH4-Na

N total anorganic 7 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 1373mg/l N total anorganic

Volatile organics 99 1 Rata de alimentare 1m3/h, concentraţia 2g/l (diclormetan, triclormetan, benzen, toluen, xilen, ester, eteri

Metanol 97 Rata de alimentare 3,4m3/h, concentraţia 36g/l

Chlorometan <1 1 Rata de alimentare 6m3/h, concentraţia >200mg/l

Amoniac 99 1 Rata de alimenatre 4m3/h, concentraţia 5g/l

90-98 2 Turn compact, aer/apă 5-35:1 65 2 Turn compact, aer/apă 35:1 NH4-N 69-92 2 Turn compact, aer/apă 4-30:1

Page 165: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 133

Rata de performanţă [%]

Nivelul emisiei Parametru

Air Steam Air Steam

Observaţii

N total anorganic 90 2 Aeraţie prin pulverizare 95 2 Turn compact, aer/apă 5:1 Substanţe organice

volatile Metanol 90 2 Aeraţie prin pulverizare

Clormetan 99 1 Rata de alimentare 4m3/h, concentraţia 30g/l

Diclormetan 1.1 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 98mg/l hidrocarburi

Tetraclormetan >99 1 Alimentare 400m3/h, concentraţie 500-1000mg/l BTX

1,2-Dicloretan <20 Rafinării: îndepărtarea gazului (petrolier) sulfuros

Tricloretilenă <20 Rafinării: îndepărtarea gazului (petrolier) sulfuros

99-99.6 5 50-200 5 Alimentare 7-8m3/h, concentraţie 20-40g/l

Percloretilenă

0.1 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 182mg/l fenoli

0.5 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 1323mg/l sulfură

Metilal 37 3 Rafinării: proces în două stadii, alimentare 14400mg/l COD

a stripped ammonia concentrated to 10 % solution and used for de-NOx process in another plant 1 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/27] 3 [cww/tm/149] 4 [cww/tm/146] 5 [cww/tm/96]

Efecte inter-media Procesul de îndepărtare nu se utilizează singular. Are nevoie de cel puţin tratare în aval a gazului. Volatilele îndepărtate sunt fie reciclate spre a fi folosite într-un proces de producţie fie sunt tratate (epurare, adsorbţie, oxidare catalitică, termică). În general, tratarea gazului folosit la îndepărtare este o etapă din cadrul procesului esenţială şi câteodată mai complicată decât însăşi operaţiunea de îndepărtare (de curăţire). Pentru a obţine o tratare eficientă în total, atât etapa de îndepărtare, cât şi tratarea gazului provenit din procesul de îndepărtare trebuie să fie ajustate cu grijă. Dacă nivelul atins al emisiilor în cazul apei reziduale nu este suficient (vezi nivelurile de emisii ce pot fi atinse), tratare în aval ulterioară va fi necesară. Consumabile ar fi:

Cantitate Consumabile Striparea cu aer Striparea cu abur

Substanţe chimice necesare ajustării pH-ului (acid, sodă caustică, apă de var)

Stoichiometric Stoichiometric

Agenţii anti-murdărire

Abur 0.1-0.3 tone/m3 1,2,

Energie [kWh/m3] 680 3 b

Electricitate 1.8 4 a

Gaz (pentru încălzire) [m3 gaz / m3 apă] 0.5 4

Page 166: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

134 Waste Water and Waste Gas Treatment

Cantitate Consumabile Striparea cu aer Striparea cu abur

Substanţe chimice necesare ajustării pH-ului (acid, sodă caustică, apă de var)

Stoichiometric Stoichiometric

Agenţii anti-murdărire

Abur 0.1-0.3 tone/m3 1,2,

Energie [kWh/m3] 680 3 b

Electricitate 1.8 4 a a echipamente ce funcţionează cu motoare cum ar fi pompele şi ventilatoarele b inclusiv generarea de abur 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/82] 3 [cww/tm/96] 4 [cww/tm/146]

Monitorizare Parametrii ce trebuie controlaţi sunt: • pH, în special dacă amoniacul sau hidrogenul sulfurat sunt implicate • alimentarea • presiunea • temperatura • controlul nivelului de lichid • raportul refluxului coloanei Situaţia economică

Costuri Tipul de cost Aer Abur

Observaţii

BEF 4milioane 1 100m3/h BEF 80milioane 1 50m3/h

Costuri de capital

EUR 4,0-5,3 milioane2 Dispozitiv de curăţare a apei sulfuroase din cadrul rafinăriei, 30-32m3/h

Costuri ale funcţionării

BEF 200/m3 1 BEF 200/m3 1

1 [cww/tm/128]; 2 [cww/tm/48]; 3 [cww/tm/92] 3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale Descrierea Incinerarea apei reziduale înseamnă oxidarea prin aer a contaminanţilor organici şi anorganici ai apei reziduale şi evaporarea simultană a părţilor lichide la presiune normală şi la o temperatură ce variază între 730 şi 1200°C sau sub acest interval când sunt utilizaţi catalizatori. În industria chimică incinerarea este adeseori aplicată central sau ca metodă de co-incinerare în uzinele de ardere a reziduurilor. Produşii de reacţie sunt: bioxidul de carbon, apa, alţi compuşi anorganici (azot, oxizi, oxizi de sulf, halide hidrogenate, fosfaţi, compuşi ai metalelor grele), în funcţie de tipul contaminantului prezent. Incinerarea este doar auto-întreţinută dacă încărcarea organică este suficientă pentru a asigura suport energetic adecvat pentru procesul de vaporizare şi pentru încălzirea apei (COD >50g/l). În cazul unei încărcări organice scăzute instalatia în care se execută incinerarea trebuie să

Page 167: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 135

funcţioneze cu combustibil de susţinere. Cantitatea de energie adiţională este redusă prin scăderea conţinutului apei, de exemplu prin evaporare în aval (vezi Secţiunea 3.3.4.2.13), folosind căldura reziduală. Instalarea unui boiler ar fi o modalitate convenabilă pentru generarea aburului din căldura provenită din ardere care ar putea fi folosită în procesul de evaporare [cww/tm/132]. Dispozitivele în care are loc incinerarea apei reziduale pot fi construite sub forma unor cuptoare de ardere obişnuite sau incineratoare cu strat-fluidizat. Trebuie ca materialul din care este confecţionată instalatia trebuie să fie foarte stabil şi să reziste la coroziune. Cuptoarele de ardere sunt adeseori construite din material ceramic. Incinerarea poate fi de asemenea aplicată într-o uzină obişnuită de ardere a reziduurilor folosind apa reziduală ca flux de intrare adiţional. Pretratare ar putea fi necesară pentru a elimina particulele ce depăşesc mărimea maximă pentru a se preveni blocajul jetului. Aplicarea Incinerarea este aplicată pe apa reziduală care conţine compuşi care fie nu sunt uşor biodegradabili, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic sau care au proprietăţi prea vătămătoare pentru a fi eliberaţi într-un sistem obişnuit de canalizare. Asemenea compuşi sunt: • reziduurile lichide din producţia de coloranţi • reziduuri lichide din producţia de cauciuc ce conţin cantităţi extrem de mari de sare • extracte lichide din producţia de pesticide • reziduuri lichide din producţia de poliesteri Incinerarea apei reziduale este preferată altei tehnici de tratare care are acelaşi scop cu ea atunci când se dovedesc a fi ne-economice. Se potriveşte în mod special atunci când [cww/tm/132]: • constituenţii organici nu pot fi reutilizaţi sau atunci când sunt reciclarea lor devine neprofitabilă • contaminanţii constituie o mixtură (amestec) din mai mulţi compuşi în care atât concentraţia cât şi raţia de amestecare variază continuu • în afară de conţinutul organic, se regăseşte o considerabilă cantitate de material anorganic • apa reziduală este slab biodegradabilă sau toxică • conţinutul de sare este prea ridicat pentru tratarea biologică sau numai după o diluţie considerabilă • incinerarea permite reciclarea materialului de alimentare indestructibil, ca de exemplu: sărurile, sau produce produse valoroase Fluxul de apă reziduală potrivit pentru incinerare acoperă, în general un interval între 2 şi 30 m3/h, având concentraţii COD între 50000 şi 100000mg/l. Concentraţii mai scăzute au nevoie de combustibil de ajutorarea a arderii. Apa reziduală care necesită căldură pentru ardere scăzută poate fi injectată într-un cuptor rotativ de ardere pentru a fi arsă împreună cu deşeurile. Limite şi restricţii în aplicare

Limite / Restricţii Halogeni, sulf Conţinutul de halogen sau de sulf necesită gaz de tratare special Temperatura de combustie Odată cu creşterea temperaturii de combustie creşte cantitatea de oxizi

de nitrogen Solide, săruri Pot bloca injectoarele, astfel că este nevoie de echipament adecvat

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Conţinut organic ridicat va fi aproape complet îndepărtat Eliminarea poluanţilor poate fi făcută şi cu concentraţiile ridicate de

Concentraţii organice scăzute au nevoie de combustibil de ardere de ajutorare Reziduurile solide (cenuşă depusă sau din aer) trebuie depozitate

Page 168: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

136 Waste Water and Waste Gas Treatment

sare Căldura reziduală poate fi utilizată

Incinerarea compuşilor sulfului şi/sau a halidelor ar putea necesita tratare prin gaz de ardere cauzând apariţia apei reziduale şi a deşeurilor solide.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Parametru Randamentul [%]

Nivel al emisiei[mg/l]

Observaţii

TOC >991 VOC 922 302 Alimentare 375mg/l, incinerare catalitică 1 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/96]

Nivelurile de emisie ce pot fi atinse şi ratele de performanţă cuprinse în tabel sunt legate de fluxul de apă reziduală care este tratat prin incinerare. Emisiile eliberate în aer şi deversările în apa reziduală provenite de la gazele arse în curăţare sunt reglementate de Directiva pentru Incinerarea Deşeurilor 2000/76/EC [cww/tm/155], prezentată în Anexa II, IV şi V. Informaţie ulterioară poate fi găsită în BREF-ul elaborat în privinţa incinerării reziduurilor. Efecte inter-media Incinerarea apei reziduale are ca rezultat gaz rezidual (gazul evacuat din combustie poate conţine HCl, SOx, NOx, etc.), gaz care, în funcţie de conţinutul său, poate avea nevoie de tratare ulterioară care rezultă în apă reziduală şi deşeu solid adiţionale. Când procesul nu funcţionează autotermic, este nevoie de combustibil de ajutorare a arderii. Pe de altă parte, atunci când căldura reziduală nu poate fi recuperată sau reutilizată, cantităţi de căldură se eliberrează în mediu. Consumabile ar fi:

Consumabile Cantitate

Combustibil pentru ajutarea arderii (conţinut TOC scăzut)a 4,5Kg/m3 apă rerziduală 12,5Kg/Kg VOC1

Energie [kWh/m3]b 0.091 a combustibil uşor, conţinut organic 375mg/l, incinerare catalitică b energie electrică pentru pompe, arzătoare, etc. 1 [cww/tm/96]

Monitorizare De-a lungul întregului proces, monitorizarea este necesară pentru parametrii de operare, cum ar fi: conţinutul de oxigen, temperatura, conţinutul de oxizi de sulf, de oxizi de azot, halide hidrogenate, praf pentru a fi asigurată o funcţionare fără cusur.

Situaţia economică

Tipul de cost Costuri Observaţii Costuri de capital Costuri ale funcţionării FIM 2.4/m3

FIM 6.6/kg VOC1 8m3/h, concentraţie VOC 375mg/l, incinerare catalitică

1 [cww/tm/96]

Page 169: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 137

3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica Linia principală de producţie în industria chimică este producerea şi manevrarea substanţelor organice. Astfel că o partea importantă din apa reziduală din industria chimică este încărcată cu contaminanţi organici care sunt mai mult sau mai puţin biodegradabili sau potriviţi pentru a fi supuse tehnicilor de tratare biologică. Substanţele care pot deregla degradarea biologică trebuie să fie îndepărtate din timp (vezi Secţiunea 3.3.4.2). Tratarea biologică înseamnă degradarea substanţelor organice dizolvate cu ajutorul micro-organismelor – bacterii – folosite drept agenţi de moxidare. Azot organic şi fosforul se transformă în amoniac şi respectiv în fosfat. Biodegradabilitatea fluxului de apă reziduală poate fi, în mod empiric, estimată cu ajutorul raportului BOD/COD (înaintea începerii tratării): • BOD/COD <0,2 apă reziduală relativ nedegradbilă • BOD/COD 0,2-0,4 degradabilă moderat • BOD/COD >0,4 degradabilă Există trei tipuri de procese metabolice: • Procese aerobe, folosind oxigen dizolvat • Procese anoxice, folosind reducerea biologică a donorilor de oxigen • Procese anaerobe, fără furnizare de oxigen Proprietăţile principale ale acestor procese metabolice legate de tratarea apei reziduale sunt prezentate în Tabelul 3.8 [cww/tm/1321].

Parameteru Anaerobic Anoxic Aerobic Oxigenul dizolvat [mg/l] 0 0 >0 Consum de energie Scăzut Scăzut Ridicat Producere de şlam Scăzut Ridicat Ridicat Sensibilitate la substanţe toxice Ridicat Scăzut Scăzut Eficienţa îndepărtării COD-urilor <85%a Variabil, depinzând de

denitrificare >85%

Eficienţa îndepărtării azotului 0 45-90% (este necesară nitrificarea în prima

etapă)

0

Potrivit pentru pretratare Da Da Da Potrivit pentru tratare în ultima etapă

Nu Nu Da

a valoare normală, poate fi destul de mare pentru aplicaţiile speciale (vezi secţiunea 3.3.4.3.1, nivele ale emisiilor ce pot fi atinse / randamente)

Tabelul 3.8: Parametrii specifici ai procesului care sunt asociaţi în mod normal cu biologia aerobă, anaerobă şi anoxică O comparatie a balantei de carbon a proceselor aerobe si anaerobe este ilustrata in Figura 3.26 [cww/tm/132].

Page 170: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

138 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.267: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si anaerobica (B) Un avantaj al tratarii biologice de apa reziduala – independent de tipul procesului metabolic – este adaptabilitatea mai mult sau mai putin rapida a microorganismelor la o varietate larga de medii nutritive. Tehnicile de tratare biologice uzuale in industria chimica apar in urmatoarele sectiuni. 3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba Descrierea Tratamentul anaerob al apei reziduale transforma continutul organic al apei reziduale, cu ajutorul microorganismelor si fara input de aer, intr-o varietate de produse precum metanul, dioxidul de carbon, sulfura etc. Biogasul consta in 70% metan, 30% dioxid de carbon si alte gaze precum hidrogenul si hidrogenul sulfurat [cww/tm/128]. Procesul are loc in reactorul rezervor etans la aer, microorganismele sunt retinute in rezervor ca biomasa (namol). Exista mai multe tipuri de reactoare disponibile. Cele mai uzuale sunt: • Reactorul anaer de contact (ACR) • reactorul cu stratde namol anaerob cu flux ascendent(UASB) • reactorul cu pat fix • reactor cu pat extins. In procesul de contact anaerob (ACP) apa uzata este amestecata cu namolul de reciclare si amestecate intr-un reactor etans, amestecul de namol/apa uzata sunt separate extern (sedimentare, Sectiunea 3.3.4.1.2, sau flotatia in vid 3.3.4.1.3) iar partea plutitoare (supernatant) este devarsata catre un tratament ulterior. Namolul anaerob este reciclat in reactor. [cww/tm/4]. O imagine schematica este data in Figura 3.28.

Efluent brut in carbon organic 100%

Carbon in

Carbon in namol

Efluent brut in carbon org

Carbon org. Rezidual in namol in excesCarbon org. Rezidual

in efluentul tratat

Page 171: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 139

feed

gas

Sludgesettling

Figura 3.28: Procesul de contact anaerob In procesul UASB , apa uzata este introdusa pe la baza reactorului, de unde curge ascendant printr-un strat de namol format din granule sau particule formate biologic. Gazele produse determina amestecul cantitatii de apa uzata. Apa uzata trece intr-o camera de sedimentare unde continutul solid este separat; gazele sunt colectate in domuri in varful reactorului cww/tm/4]. Principiul este ilustrat in Figura 3.29 [cww/tm/132].

Figura 3.29: Reprezentarea schematica a procesului UASB a) intrare namol – lichid b) filtru de gaz c) namolul sedimentat se intoarce spre intrare In procesul cu pat fix sau anaerob, apa uzata curge ascendant sau descendent (in functie de continutul de solide din influent) printr-o coloana cu tipuri variate de substante solide pe care microorganismele anaerobe cresc si sunt retinute. [cww/tm/4]. In procesul cu pat extins, apa uzata este pompata ascendant prin stratul unui mediu adecvat (nisip, carbune, polietena, etc.) pe care s-a dezvoltat un strat biologic in forma de biofilm. Efluentul este reciclat pentru a dilua fluxul de apa uzata si pentru a furniza un flux adecvat pentru a mentine stratul-pat intr-o conditie extinsa [cww/tm/4]. Excesul de biomasa este indepartat de la suprafata si tratat dupa bioreactor. Acolo nu mai este necesara o recirculare de namol, purtatorul biofilmului asigurand o concentratie ridicata a biomasei in interiorul reactorului. Avantajul acestei versiuni de tratament anaerob este spatiul

alimentare

Depunerea namolului

Decantor

Pat namol

Strat namol

Page 172: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

140 Waste Water and Waste Gas Treatment

necesar redus avand aceeasi performanta. Sistemul este mai rezistent la momente de solicitare maxima, care altfel ar cauza deversari toxice. Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a fost introdusa o varianta in doua etape asa cum este aratat mai jos in Figura 3.30.

Fatty acidsSugarAmino acids

AlcoholsLactic acid

Small fatty acids Outlet

CH4, CO2

Acidogenicbacteria

Acetogenic, methanogenicbacteria

pH 4 - 7 pH 6.5 - 7

Figura 3.30: Prezentarea schematica a procesului de tratare anaerob in doua etape Aplicatie Tratamentul anaerob de apa uzata este utilizat in mod esential doar la pre-tratarea apei uzate, caracterizata de o incarcare organica ridicata (>2 g/l) si cu o cantitate mai mult sau mai putin constanta [cww/tm/132]. Este aplicabil cel mai mult in sectoarele cu efluenti consistenti de BOD ridicate. Tratamentul anaerob al apei uzate industriale a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani ca un rezultat al consturilor mari ale energiei si problemelor cu depozitoarea excesului de namol format in procesele de tratare aeroba. Eforturile se fac acum in indepartarea contaminantilor organici pe cat posibil fara surse externe de energie, profitand de biogazul produs, unde este realizat un nivel dorit de puritate cu o etapa secundara de sedimentare aeroba biologica [cww/tm/132]. Limitele de aplicare si restrictiile sunt:

Limite / restrictii Temperatura 20–40 °C pH 6.5–7.5, pH >8 opriori pentru procesul de

formare a metanului Substantele toxice Prevenirea substantelor toxice , deorece

procesul este sensibil Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Consumul redus de energie, comparat cu

procesul aerob. • Producerea gazului energic, probabil utilizabil

sub forma de combustibil de calitate inferioara pentru utilizare locala.

• Cantitatea comparativ redusa (fata de procesul aerob) de namol de decantare (o zecime din

• Sensibilitatea ridicata a substantelor toxice, c ear putea conduce la evacuarea crescuta a namolului active, atunci cand apar substante toxice.

• Producerea posibila a gazelor reziduale inflamabile, toxice sau mirositoare.

• O pornire foarte inceata.

Acizi grasi Zahar Amino acizi

Alcool Acid lactic Acizi grasi de marime redusa Iesire

Bacterie acidogenica

Bacterie acetogenica, metanogenica

Page 173: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 141

procesul aerob) (vezi Figura 3.26). • In prezenta sulfatului sau compusilor de sulf

organic, compusii de metale grele se transforma in sulfati si precipita.

• Nu se formeaza aerosoli si substantele volatile nu stripeaza (comparat cu procesul aerob).

• Rata de performanta nu este suficienta pentru etapa finala a tratamentului (indepartarea COD normal <85 %), astfel fiind necesara tratarea in continuare.

Niveluri de emisie realizabile / Rate de performanta

Proces Input COD

[g/l] Timp de detentie

[h]

Incarcare organica [kg/(m3 d)]

Indepartarea COD [%]

ACP 1 1.5–5 2–10 0.48–2.40 75–90 UASB 1 5–15 4–12 4.00–12.0 75–85 Pat fix 1 10–20 24–48 0.96–4.81 75–85 Pat extins 1 5-10 5-10 4.81–9.62 80–85 1 [cww/tm/4]

Rata de performanta a indepartarii COD depinde foarte mult de biodegradabilitatea substantelor organice responsabile de continutul COD . Astfel cerintele principale pentru tratamentul anaerob – si pentru tratamentul biologic – este de a evita introducerea fluxurilor de apa reziduale nedegradabile cat de mult posibil. In combinatie cu tratamentul aerob ulterior, randamentele de performanta sunt:

Parametru Randament [%]

BOD 99–99.8 COD 95–97

Efecte inter-media Procese anaerobe normale se desfasoara in etape de incarcare ridicata biologic ace necesita un tratament ulterior biologic (aerob) suplimentar. Avantajul unui pre-tratament anaerob este cantitatea redusa de namol activ produs in timpul procesului, aprox. 10% in comparatie cu procesul aerob de namol active. In acest mod partea principala a cantitatii organice degradabile (75-85 %) este indepartata cu o zecime din formarea normala (de ex. aeroba) a namolului in exces, adica comparata cu tehnicile aerobe doar 10% din deseuri necesita sa fie depozitate permanent. Procesul de degradare anaerob are ca rezultat un amestec de metan si dioxid de carbon intr-un raport de 1-3 : 1, astfel producandu-se un gaz combustibil cu un continut de energie ridicat utilizat in mod normal pentru inlocuirea combustibilului sau pentru alte instalatii energetice. Comparativ cu procesele aerobe consumul energetic este considerat mai putin, deoarece nu exista necesar de energie pentru alimentarea cu oxigen sau aer pentru reactor, insa doar pentru o activare eficienta. In ansamblu , acesta contribuie la reducerea dioxidului de carbon. Aparitia gazelor combustibile si formarea de metaboliti precum o retea redusa de acid carboxilic face inevitabil utilizarea uneui echipament inchis pentru a prefeni fluxul de miros. Reducerea mirosului reprezinta un tratament esential ulterior procesului principal. Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Auxiliare (pentru sedimentare, flotatie, etc.) Energie [kWh/m3]

Page 174: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

142 Waste Water and Waste Gas Treatment

Monitorizarea Monitorizarea tratamentului biologic al apei uzate este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii

BEF 120 milioane 1 UASB reactor, 25 m3/h, brut COD 30 g/l Costuri de investitie

NLG 3.5 milioane 2 206 m3/d, incarcare COD brut 7300 kg/d or 35 g/l

BEF 40/m3 1 UASB reactor, 25 m3/h, brut COD 30 g/l Costuri de operare NLG 0.3/m3 2

[NLG 20000/yr] 206 m3/d, brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l

NLG 210000/yr 2 206 m3/d, brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l Beneficii (biogas)

NLG 1.5 milioane/yr 2 Comparat cu incinerarea excesului de namol

1 [cww/tm/128] 2 [cww/tm/100]

Reducerea efectiva a contaminantilor organici apare o data cu producerea de biogas – utilizabil ca si combustibil – si o reducere considerabila de exces de namol active. Plecand de la idea ca biogazul poate fi utilizat, aspectele ecologice si economice devin mutual interdependente, de ex. o situatie de castig-castig pe o perioada lunga de timp, cand tratamentul anaerobic / tratamentul final aerob cu incarcare redusa este comparat cu tratamentul aerob final cu incarcare ridicata si costuri aferente (incinerarea namolului sau depozitarea permanenta). 3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele Descrierea Indepartarea biologica a metalelor grele si a compusilor de sulf reprezinta o aplicatie speciala a tratamentului anaerob. Acesta consta din trei etape de proces: • Reactia biologica a sulfatului si a altor compusi de sulf oxidati in sulfuri prin intermediul

bacteriei de reducere a sulfatului • Reactia secundara a ionilor de metale grele cu sulfati si precipitarea sulfatilor de metale

grele • O a doua reactie biologica pentru indepartarea excesului de sulfat si transformarea in sulf Procesul profita de solubilitatea cu mult mai redusa a sulfatilor fata de hidroxizii lor. Un exemplu de instalatie de tratare este dat in Figura 3.31.

Page 175: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 143

UASBreactor

FFRTPS

Influent

Bio-gashandling Ventilation

air handlingSF

Air

Zinc sulphide Sulphur

Solids tozinc plant

EffluentEthanol

+Nutrients

UASB: Up-flow Anaerobic Sludge BlanketFFR: Fixed-Film ReactorTPS: Tilted-Plate SettlerSF: Sand Filter

Flocculant

Figura 3.31: Diagrama de proces a instalatiei de reducere biologica a metalului si sulfatului Componentii principali: • reactorul UASB, unde reducerea biologica a sulfatului se termina in sulfura • sistemul de manipulare a biogazului pentru a utiliza sau controla gazul rezidual rezultat din

UASB • reactorul cu film fix, unde sulfura este transformata aerob in sulf, bacteria atasandu-se de un

material purtator • sedimentatorul cu placi pentru a separa sulful • ultima instalatie de spalare, de ex. filtrul de nisip epurat continuu. Procesul biologic necesita donori de electroni, determinati in mod normal de continutul de COD in apa uzata. Daca continutul de COD nu este suficient, electronii donori trebuie sa fie adaugati. Posibilii electroni donori sunt de ex.: • hidrogen • amidon • etanol • acid formic • esteri de acetate sau saruri • esteri propioni sau saruri • lactate. In afara acestor substante chimice, reziduurile poti fi utilizate ca donori de electroni, precum: • praful de lemn • melasa.

Transfer bio-gaz Ventilatia

aerului

Etanol+Agenti nutritivi

Aer

Sulfura de zinc

Sulf

Subst. solide catre instalatia de zinc

UASB: Strat de namol superior anaerobFFR: Reactor cu film fix TPS: Decantor cu placi SF: Filtru de nisip

Page 176: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

144 Waste Water and Waste Gas Treatment

Daca influentul necesita neutralizare, o parte din apa uzata de dupa sedimentatorul cu placi sau filtru cu nisip poate fi recirculat deoarece conversia din sulfura in sulf creste alcalinitatea. Operarea biogazului de catre reactorul UASB si din ventilatia aerului din reactorul fix al filmului permite o operatie fara miros. Aplicatia Operatia de tratare biologica este aplicata pentru toate fluxurile de apa reziduala ce contine o cantitate considerabila de sulfat. In timp ce indepartarea sulfatului este posibila fara prezenta compusilor de metale grele, reducerea metalelor grele necesita suficient sulfat pentru a livra cantitatea necesara de sulfura pentru reactia de precipitare. Prezenta continutului sufficient de COD favorizeaza randamentul. O posibila aplicare este de ex. apa uzata din productia de fibre vascoase, unde zincul si sulfurile sunt principalii poluanti. Limitele aplicarii si restrictiile sunt:

Limitele / restrictiile Timpul de stationare 6 h pentru reactorul UASB 1 COD/rata de sulfat 1 : 1, daca continutul de COD este prea

redus, trebuie adaugat electronul dono Dozarea de floculant in sedimentatorul cu placi (indepartarea sulfului)

Doza de floculant trebuie sa fie optimal reglata la sedimentator pentru a realiza o operatie stabila

1 [cww/tm/101] Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Tratarea sulfatului fara adaugarea

chimicaleleor de precipitare. • Este posibila indepartarea simultana a

metalelor grele si a sulfatului. • Metalele grele sunt separate din apa uzata in

forma de sulfura putand fi reutilizat. • Sulfurile de metal au o solubilitate mai mica

decat hidroxizii respectivi, astfel ca se pot indeplini conditiile pentru efluent.

• La finalul retelei exista sulful ce poate fi utilizat ca material initial in productii (de ex. productia de acid sulphuric) sau pentru recuperare.

• COD si nitratul pot fi de asemenea indepartati • Procesul stabil, precum fluctuatiile si

disturbarile din debitul de apa uzata influenteaza cu greu eficienta.

• Continutul COD deseori additional este necesar ca electron donor, fapt ce mareste costurile operationale.

• Sulfurile de metal amestecate cu namolul biologic in reactorul UASB.

• Indepartarea metalelor grele fara sulfat nu este posibila.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru Randament [%]

Nivel de emisie [mg/l] Observatii

Zinc 99.8 1 0.05-0.15 influent 100 mg/l Cadmiu >99 1 <0.01 influent 1 mg/l Sulfat 94 2 75 influent 1170 mg/l, prezenta metalelor grele 1 [cww/tm/102] 2 [cww/tm/101]

Page 177: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 145

Efecte inter-media Reziduurile proceselului de tratare sunt: • Sulfurile de metale grele, daca metalele grele sunt prezente in debitul de apa reziduala,

apestecata cu excesul de namol din reactorul UASB • Sulfura, probabil amesteca cu particulele solide, din sedimentatorul cu placi. Sulfurile pot in functie de tipul de material sa fie reutilizate pentru a recupera metalul. Fractiunea de sulf atunci cand se recupereaza separate, este produsa in forma de crusta de sulf, ce contine 60% parte solida cu o puritate de pana la 95%. Poate fi utilizata la productia de acid sulfuric in instalatiile pentru acid sulfuric cu instalatii de ardere a “acizilor reziduali” sau a namolurilor. Datorita biogazului si a aerului ventilat necesar din motive de siguranta, procesul opereaza fara emisii de mirosuri. Din punct de vedere al zgomotului, sursele obisnuite sunt pompele si supapele inchise. Consumabilele:

Consumabile Cantitate Agenti de neutralizare Electron donor Floculant Energie [kWh/m3]

Monitorizarea Alcalinitatea corecta si raportul optim COD /sulfat (minimum 1:1) influenteaza eficienta procesului de tratare, astfel ca monitorizarea influentului apei uzate pentru pH si continutul COD reprezinta un aspect important. De asemenea este essential ca influentul sa nu contina substante ce pot distruge bacteria de sulf activ sau sa infraneze cresterea lor. Astfel ca influentul trebuie sa fie protejat de astfel de substante. Efluentul este monitorizat pentru poluantii tratati, precum metalele grele, sulfatul, COD etc. Situatia economica

Tipul de costuri Costurile Observatiile Costurile de investitie Costurile operationale

3.3.4.3.3 Tratamentul aerob Descrierea Tratamentul aerob reprezinta oxidarea biologica a substantelor organice dizolvate cu oxigen ce utilizeaza metabolismul microorganismelor. In prezenta oxigenului dizolvat – injectat ca aer sau oxigen pur – compusii organici sunt transformati (mineralizati) in dioxid de carbon, apa sau alti metaboliti si biomasa, namolul active. Continutul apei uzate toxice poate inhiba procesul biologic. Cateva astfel de substante toxice sunt aratate in tabelul 3.9 [cww/tm/132].

Page 178: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

146 Waste Water and Waste Gas Treatment

Substanta Concentratia inhibatoarea [mg/l]

Cadmiu (Cd2+ ) 2–5 Bicromat (CrO4

2-) 3–10 Cupru (Cu2+) 1–5 Nichel (Ni2+) 2–10 Zinc (Zn2+) 5–20 Clor (Cl2) 0.2–1 Cianura (CN-) 0.3–2 Uleiuri minerale >25 Fenoli 200–1000 Hidrogen sulfurat/sulfuros 5–30

Tabelul 3.9: Praguri de concentratie pentru substantele representative toxice pentru namolul activ Toxicitatea potentiala a unei substante in cadrul unei WWTP biologice nu este constanta predeterminat ci o functie a conditiilor de expunere si a organismului prezent. Termenul de toxicitate se refera la o interactiune intre substanta si organism. Prinr-o alimentare continua a concentratiilor scazute ale substantelor toxice, efectul inhibitor se diminueaza datorita adaptarii, ducand la marirea microorganismului cu rezistenta marita si un potential de degradare marit [cww/tm/132]. Tehnicile uzuale aerobe biologice sunt: • Procesul complet cu amestec de namol activ • Proces cu biorector cu membrana • Proces de filtrare cu stropire si percolare • Proces cu pat extins • Proces cu biofiltru cu pat fix. Astazi procesul complet cu mix de namol activ este o metoda utilizata deseori in cadrul industriei chimice si ca majoritatea tehnicilor de tratare pentru apa reziduala biodegradabila. Micro-organismele sunt mentinute ca suspensie in apa uzata iar intregul amestec este aerat mechanic. Amestecul de namol active este trimis catre o instalatie de separare de la care namolul este reciclat catre rezervorul de aerare. Separarea instalatiei poate fi: • sedimentarea sau rezervorul de saturare • instalatia de flotare a aerului • membrane MF sau UF (bioreactorul cu membrana, vezi paragraful de mai jos). Intregul proces de amestec este realizat in mai multe variante, in functie de cantitatea de apa reziduala, disponibilitatea spatiului, cerintele pentru emisia atmosferica etc. Exemplele de variante sunt: • agentul oxidant: aer sau oxigen pur, ultimul avand avantajul efectelor mai putine de stripare

si a mirosurilor mai putine, deoarece mai putin gaz este pulverizat in apa reziduala si de o reactie mai rapida si mai efectiva din punct de vedere biologic

• camera de aerare: o biologie a unui rezervor mai putin plat sau o biologie a unui turn, ultimul luand in considerare randamentul sporit in degradare datorita bulelor de aer mici ce urca intr-o coloana inalta de apa uzata si astfel crescand considerabil cantitatea de apa uzata/ aer, Figura 3. [cww/tm/132]

• etapa de decantare: sedimentarea sau filtrarea cu membrana (bioreactorul cu membrane, vezi mai jos) ultima necesitand mai putin spatiu, prima suportand probabil o etapa de flotatie

Page 179: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 147

Figura 3.32: Exemple de biologie a turnului Procesul cu biorector si membrana, ca o combinatie a tratamentului cu namol activ biologic si separare cu membrane, reprezinta un proces de tratare biologic utilizat pentru apa uzata industriala si urbana. Diferitele variatii ale acestui proces: • ciclul extern de recirculare intre rezervorul de namol active si modulul de membrane • imersia modului membrana in rezervorul cu namol activ aerat, unde efluentul este filtrat

printr-o membrana fibroasa gaurita, biomasa ramanand in rezervor; aceasta varianta consuma mai putina energie si se utilizeaza in instalatii mai compacte.

Aceste variante impreuna cu procesul de namol activ conventional sunt aratate in Figura 3.. Ancrasarea, ca problema majora pentru membrane, este diminuata de: • aerare • spalarea in contra-curent a membranei, cu conditii specifice adaptate pentru fiecare instalatie de tratare. Ca bariera fizica, membranele permit ca biomasa sa fie retinuta in rezervor, rezultand: • concentratii ridicate de namol (TSS 10-20 g/l) • un namol cu o vechime mare (sau timp de stationare, MCRT). Un bioreactor cu membrana reprezinta o facilitate compacta (pana la de 5 ori mai compact decat o instalatie conventionala cu namol activ, modulul membranei inlocuind rezervorul de decantare) aceasta producand exces de namol semnificant mai putin. Pe de cealalta parte, consumul de energie poate fi semnificant mai mare decat la procesele conventionale cu namol activ, datorita pomparii. In procesul de filtrare prin picurare sau percolare microorganismele sunt atasate de un mediu foarte permeabil prin care apa uzata va picura – sau percola. Mediul de filtrare in mod normal consta dintr-o roca sau diferite tipuri de plastic. O imagine schematica este data in Figura 3. [cww/tm/132]. Lichidul este colectat intr-un sistem de drenaj subteran si trimis catre un rezervor de sedimentare iar o parte din lichid este reciclat pentru a dilua rezistenta apei uzate. Procesul cu pat extins functioneaza ca tratare anaeroba (vezi Sectiunea 3.3.4.3.1) cu distinctia ca aerul sau oxigenul este introdus iar bacteria aeroba in loc de anaeroba este fixate in biofilm.

Post-limpezire

Activare

Evacuare gaz

Efluent

Namol in exces Namol reciclat Aer Apa uzata

Page 180: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

148 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantajul acestei versiuni a tratamentului aerob este de a reduce necesarul de spatiu cu aceeasi performanta.

Membrane bioreactor: external loopRecycled sludge

MF or UF modules

Effluent

Aerationtank

Waste water

Waste water

Membrane bioreactor: immersed membranes

Excess Sludge

Effluent

Aerationtank

Effluent

Clarifier

Waste water

Recycled sludge

Conventional activated sludge

Excess sludge

Figura 3.33: Variante de bioreactor cu membrana, comparat cu procesul de namol active conventional

Figura 3.34: Imaginea schematica a filtrului picurator Q: Apa uzata QR: Apa reciclata

Namol activ conventional

Decantor

Apa uzata

Rezervor de aerare

Namol reciclat Namol in exces

Bioreactor cu membrana: ciclu externNamol reciclat

Apa uzata

Rezervor de aerare

Module MF sau UF

Exces de namol

Apa uzata

Bioreactor cu membrana: membrana de imersie

Suprafata de crestere

Filme apoase

Aer

Biofilm

Namol in exces

Page 181: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 149

In procesul cu biofiltru cu pat fix biofilmul este mentinut la suprafata purtatorului. Debitelul de apa uzata este tratat cand trece prin acest biofilm; substantele solide suspendate sunt retinute in filtru, din care sunt spalate in contra-curent cu regularitate. Aceasta tehnologie a fost dezvoltata ca alternativa compacta (cu o randament ridicat pe volum si cu renuntarea la decantorul secund) si fara miros la procesul conventional cu namol activ (vezi Figura 3.).

Primary settling Activated sludge

processClarification

Waste water Treated waste water

Conventional activated sludge process

Primarysettling

BiofilterWaste water Treated waste water

Biofilter process

Figura 3.35: Procesul cu biofiltru in comparatie cu procesul conventional cu namol activ Cele mai scufundate biofiltre se bazeaza pe un singur mediu de filtrare. Fluxul de apa dintr-un filtru este un flux ascendent sau descendent cu mediu de scufundare sau plutire. Biofiltrele pot avea o structura mono sau cu multe straturi. Daca biofiltrele cu mai multe straturi sunt alimentate cu apa bruta fara decantare primara, filtrele cu un singur strat sunt utilizate de obicei dupa un tratament primar pentru a indeparta substantele solide suspendate. Frecventa spalarilor in contra-curent depinde de caracteristicile efluentului. O frecventa normala inseamna o spalare pe zi cu o cantitate mare de apa, insa aceasta trebuie adaptata la fiecare caz. Spalarea in contra-curent functioneaza in diferite etape: • doar cu apa • doar cu aer • apa si aer. O varietate a materialului purtator este cocsul lignit datorita abilitatii lui de a adsorbi in porii sai contaminantii organici, oxigenul si materialul bacterial, care mareste timpul de reactie mult peste timpul de stationare. Astfel, COD rezistent este mul mai redus decat in procesul complet cu amestec de namol active, ca rezultat al combinatiei dintre biodegradabilitatea sporita si adsorptia materialului purtator. Cocsul lignit acopera suprafata rezervorului si serveste ca un filtru de aer uzat, fapt ce reduce considerabil emisiile de miros. Aplicatia Tratamentul aerob al apei uzate reprezinta in general etapa finala biologica. Acesta ofera avantajul unui grad inalt de inmultire al namolului care nu numai ca permite manipularea mai multor componente de apa uzata toxica insa ofera si un grad eficient de indepartare COD ce este superior de obicei tratamentului anaerob.

Proces conventional cu namol activ

Proces cu biofiltru

Apa uzata Decantare primara Proces cu namol

activ Limpezire

Apa uzata tratata

Apa uzata Decantare primara

BiofiltruApa uzata tratata

Page 182: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

150 Waste Water and Waste Gas Treatment

In general procesul complet cu amestec de namol este aplicabil tuturor fluxurilor de apa uzata biodegradabila, fiind o pre-tratare a incarcarilor mari ale fluxurilor secundare sau o parte centrala a WWTP. Bioreactorul cu membrana este utilizat in tratarea apei uzate municipale si industriale, ultima avandu-si originea din industria chimica, industria de fabricare a alimentelor sau din industria de celuloza si hartie, precum si depozitarea permanenta a lesiilor. Se potriveste in principal: • efluentilor cu incarcare rididicata de COD si/sau amoniu • reciclarea apei uzate • reglementari stringente ale deversarii • apele receptoare sensibile • namolul greu de sedimentat • innoirea instalatiilor existente • instalatiile compacte • problemele neplacute (de ex. mirosul) • desinfectia apei. Cand se utiliezaza filterul de picurare in industria chimica, acestea functioneaza ca parte a WWTP centrala pentru a reduce contaminantii cei mai usor de degradat si de a imbunatati calitatea namolului intr-o etapa de aerare secundara. Biofiltrele sunt utilizate pentru a trata apa uzata comunala si o parte din cea industriala (de ex. efluentul foarte incarcat cu COD din industria celulozei si hartiei), insa si pentru a retehnologiza o instalatie existenta de namol active (acesta fiind si cazul reactorilor cu pat extins). Avantajul biofilmului fix pe material purtator consta in vulnerabilitatea redusa fata de cantitatea mare de sare si in conditiile mai bune pentru bacteriile cu o crestere inceata datorita mentinerii de durata in sistem. Biofiltrele sunt de asemenea utilizate ca o pre-tratare directa sau etapa finala de spalare catre un proces cu namol activ. Biofiltrele pot fi incarcate de 2 - 3 ori mai mult decat o instalatie de namol activ puternic solicitata si pot inca reduce 90% din COD [cww/tm/164]. O comparatie a incarcarilor tratate de diferite biosisteme este aratata in Tabelul 3.10 [cww/tm/164]. Biofiltrarea atinge aceeasi performanta ca nitrificarea / denitrificarea, insa cu o solicitare mai mare. COD

[kg/(m3/d)] BOD

[kg/(m3/d)] NH4-N

[kg/(m3/d)] NO3-N

[kg/(m3/d)]

Namol activ 0.4-6 0.35-3 a 0.04-0.1 0.24-0.72

Namol active cu aerare imbogatita 2-5 b

Biofiltru 3-25 1.3-10 a 0.4-1.5 0.7-6

Filtru de picurare (cu suport plastic) 1-5 b

Bioreactorul cu membrana c 2-3 d 1 0.9 e 1 a BOD5 b BOD7 c concentratia de namol 11-25 g/l 1 d varfuri intre 1.6 si 8.5 kg COD/(m3/d) e din lichid din tratament termic 1 [cww/tm/163]

Tabelul 3.10: Comparatia cantitatilor volumetrice tratate de o variatie a proceselor aerobe

Page 183: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 151

Limite de aplicatii si restrictii:

Limitele / restrictiile Nutrienti BOD:N:P ar trebui sa fie 100:5:1;

Rapoartele critice ce nu ar trebui sa fie depasite pentru a asigura o operatie adecvata sunt BOD:N 32:1 si BOD:P 150:1

Concentratia Concentratiile ridicate de substanta (chiar si ale substantelor non-toxice) trebuie sa fie evitate

Inhibitori vezi Tabelul Temperatura Temperaturile apei uzate >35 °C pot fi critice

pentru micro-organisme Cantitatea de sare Cantitatile mari de sare (>30 g/l) pot deranja

procesul biologic prin prejudicierea microorganismelor; tehnicile cu film fix sunt mai putin vulnerabile

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Tratamentul cu costuri effective ale

contaminantilor organici. • Impactul de mediu mai redus decat cu alte

procese de tratare. • Cantitatile mari de deseuri pot fi tratate. • Eficienta energetica relativ mare in comparatie

cu sistemele non-biologice de tratare. Energia este produsa in cea mai mare parte de metode durabile (metabolisul microorganismelor cu aer si apa).

• Degradarea consta in principal in compusi nedaunatori.

• Consum ridicat de energie pentru a furniza oxigen in apa.

• Productia unei cantitati considerabile de namol de decantare (cu exceptia bioreactorului cu membrana sau a biofiltrelor cu pat fix).

• Procesul de aerare cauzeaza efecte de stripare pentru compusii volatili ce rezulta din eliberarile volatile, acestea fiind deseori cauza mirosurilor si aerosolilor.

• Procese cu amestec complet pot cauza marirea volumului, fapt c educe la evacuarea in exces a precipitatilor floconosi activi.

• Procesele biologice pot fi inhibati de contaminanti.

• Cu bioreactorii cu membrana: murdarirea membranelor poate fi o problema.

• Variatia puternica de presiune, echivalenta cu cresterea consumului de energie electrica.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente Principalul parametru de verificare a performantei sau eficientei tratamentului biologic este BOD, degradarea COD depinzand de gradul pre-tratamentului precedent si continutul contaminantilor greu degradabili. Deoarece COD rezistenti (sau concentratiile de contaminant ice actioneaza ca niste COD rezistenti) nu se potrivesc pentru tratamentul biologic, si astfel ar trebui lasati in afara pe cat posibil din WWTP biologic, este necesar sa se listeze nivelurile realizabile de COD.

Page 184: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

152 Waste Water and Waste Gas Treatment

Randamente [%]

Parametru Namol active complet

amestecat

Bioreactor cu

membrane Filtru

picurator Strat expandat

Filtru cu strat fix

TSS 99 5

Turbiditate 99 5

BOD 97–99.5 1 97 5 40–90 2 85–95 a 2 >98 1

COD (TOC) 76–96 c 1 >90-96 5 90 b 1 26–68 d 3

Index fenol >99 e 4 75–98 3

AOX 55–98 3

N total anorganic 82 5 4–50 3

NH4-N 96-98 5 a doua etapa b 3 bioreactoare in serie, adsorptie GAC suplimentara rezulta din reduceerea TOC de 98 %, reducerea de COD de 99 % c 96 % cu oxigen pur d degradarea COD rezistent, instalatia opereaza ca amestec pentru spalare inainte de WWTP pentru namol activ e input de fenol 30 mg/l, 2200 m3/d apa uzata 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/4] 3 [cww/tm/151] 4 [cww/tm/96] 5 [cww/tm/163]

Efecte inter-media Principalele aspecte de mediu a tratametnului biologic aerob sunt: • Introducerea oxigenului in sistem si efectele sale • Aparitia namolului active ca rezultat al procesului biologic. Oxigenul este introdus prin aerare, fapt ce solicita energie multa si striparea continutului de apa uzata volatile continuta in atmosfera, provocand mirosul. Acest impact poate fi controlat prin mai multe feluri: • Inlocuirea aerului cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen, injectarea de gaz redus la

aprox. 20% din injectarea necesara de aer iar la aceasta reducere, efectul de stripare precum si necesarul energetic; avantajul acestei variante de process necesita oricum sa fie evaluate cu grija in comparative cu impacturile productiei de oxigen, de ex. consumul energetic, aspectele de siguranta, dificultatile de inlaturare a CO2, etc.

• Acoperirea rezervoarelor de aerare si trimiterea aerului uzat captat la un sistem de reducere aflat in aval (precum un adsorber GAC, incinerator, biofiltru sau scruber umed)

• Utilizarea tehnicilor de tratare biologica pentru materialul suport (biofiltru cu pat fix), fie cu echipamentul acoperit sau materialul purtator (cocs de lignit), serveste ca adsorbent.

Tratamentul biologic aerob produce o cantitate relativ mare de exces de namol activ, ce necesita sa fie depozitat permanent. Tratarea speciala a namolului activ implica tehnicile de tratare a apei uzate biologice aerobe, atat in afara cat si pe amplasament, aspect detaliat in Sectiunea 3.4.

Page 185: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 153

Consumabilele sunt

Consumabile Namol active

complet amestecat

Bioreactor cu

membrana

Filtru picurator Pat extins

Biofiltru cu pat fix

Oxigen (aer sau gay pur)

Chimicale de neutralizare

Floculanti 300-550 kg/tone COD a 1

Agenti nutritivi 23-42 kg/tone COD b 1

Purtator Energie [kWh/m3]

9.5 c 1 0.1 kWh per p.e. 2

a floculant: ferosulfate b acid o-fosforic c inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128]

Monitorizarea Monitorizarea unei instalatii de tratare a apei uzate biologice ilustrata in Anexa 7.3 Situatia economica

Costuri Namolul active

complet amestecat Bioreactor

cu membrana

Filtru picurator

Pat extins Biofiltru cu pat fix

Costuri de investitie

FIM 15-20 milioane a 1

aprox 2 % din costurile de capital 2

DEM 0.2/m3 3 Costuri

operationale FIM 0.60/m3 a 1

a aprox. 90 m3/h, COD 500-900 mg/l 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm/151]

Costuri de investitie si operationale sunt foarte dependente de incarcarea hidraulica si contaminanta, instalatiile necesare implementat precum API, neutralizarea, echipamentul de separare a namolului etc. Astfel informatiile asupra costurilor la acest nivel pot oferi doar informatii generale si necesita o detaliere din punctual de vedere al echipamentului si solicitarii instalatiei. 3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului Descrierea Azotul, sau mai précis amoniul, este indepartat printr-un tratament biologic special ce consta din doua etape: • Nitrificarea aeroba, unde microorganisme specilale oxideaza amoniul (NH4

+) intr-un nitrit intermediar (NO2

-) transformat in nitrat (NO3-)

• Denitrificarea anoxica, unde microorganismele transforma nitratii in azot gazos.

Page 186: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

154 Waste Water and Waste Gas Treatment

Ca toate procesele biologice, nitrificarea / denitrificarea este vulnerabila la substantele de inhibare sau toxice. Oricum, asa cum s-a mentionat mai sus, alimentarea precauta a concentratiilor reduse ale acestor substante toxice pot duce la adaptarea microorganismelor si astfel la completarea pierderii efectelor inhibitoare, daca concentratia nu este crescuta considerabil. Substantele cu efecte inhibitoare sunt listate in tabelul Tabelul 3. [cww/tm/27].

Compusi Concentratia inhibitoare

[mg/l] dissolved

Reducerea in rate [%]

Tiourea 1 50 Tiosemicarbazide 1 50 Sodium methyldithiocarbamate 1 50 Metil isocanat 1 50 Allyl isotiocianat 1 50 1,1-Dicloroetan 125 Punct initial 1,1-Dicloroetena 75 1,2-trans-Dicloroetena 75 1-Naftilamina 15 50 2,2-Bipiridine 16 / 20 50 Amonia-N 200 50 Benzen 500 Dihidroclorura de benzindina 20-100 50 Benzocaina >100 50 Benzilamina >100 50 Tetraclorometan 50 Clorobenzen 100 Triclorometan 18 75 Dimetilgloxim >100 50 Dimetilftalate 100 Dodecilamine <1 50 Etilendiamina 17 50 Hexametildiamina 85 50 Monoetanolamina >100 50 Metilamina <1 50 Sulfat de metil tiouronium 10 50 Scatole 10 50 Sodiu dimetildithiocarbamate 20 50 Sodiu ciclopentametilene-tiocarbamate 20 50

Guanidine carbonate 20 50 Allil alcool 20 50 Clorura benzil tiouronium 20–100 50 Diguanide 20–100 50 Alliltiourea 1 50 Tioacetamide 1 50 Ditio-oxamide 1 50 Mercaptobenztiazol 1 50 N-Metilalanine 1 50 Naftalena 50 Naftiletilena diamina dihidroclorura 23 50

Ninhidrina >100 50 p-Aminopropiophenone 43 50 p-Nitroaniline 31 50 p-Nitrobenzaldehida 87 50 p-Fenilazoaniline 72 50 Fenol 3 30 Acid tanic >100 50 Toluen 350 Punct initial Trietilamina 127 50 Zinc 0.08–0.5 Cupru 0.005–0.5 Punct initial Cianura 0.34 Punct initial Cromiu(VI) 0.25 Punct initial Plumb 0.5 Punct initial Mercur 1 Punct initial

Page 187: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 155

Compusi Concentratia inhibitoare

[mg/l] dissolved

Reducerea in rate [%]

Benzopiridina 10 50 p-Benzocinone 10 50 Tetrametiltiuramtiocarbamate 20 50 Piridina 20 50 Cresols 20 50 Cetil trimetil amoniu 20 50 Tetrametilthiuram disulfid 20–100 50 Hidrazina 20–100 50 8-Hidroxi-quinoline 20–100 50 Diallil ether 20–100 50 Disulfura de carbon 20–100 50 Diciandiamide >100 50 Hidroclorura stricnina >100 50 Potasium thiocianat 300 50 EDTA (Ethylene diamine tetra acetate) 350 50

N-Methylalanine hydro-chloride 550 Cetyl pyridinium chloride 20–100 50 Azida de sodiu 20–100 50 Diclorofen 20–100 50 Hidroclorura de trimetilamina >100 50 2,4,6-Tribromofenol >100 50 Albastru de metil 100 50 Streptomicina 400 50

Tabelul 3.11: Inhibitori substantiali de nutrificare Atunci cand nitrificarea / denitrificarea are loc, aceasta poate fi incorporata in mod tipic intr-o WWTP centrala. Un factor vital pentru denitrificare este raportul azot oxigenat (nitrat / nitrit) si BOD (ca agent de reducere). Exista doua aspecte majore: • Etapa de nitrificare ca parte a sectiei aerate; daca raportul necear de N/BOD este

imbunatatita prin adunarea TOC usor biodegradabil, de ex. metanol, la etapta de denitrificare secundara (vezi Figura 3.)

• Denitrificarea ca prima etapa, utilizand apa uzata netratata imbogatita cu BOD pentru alimentarea cu energie, urmata de aerarare (nitrificare), o mare parte din apa uzata nitrata sa fie reciclata in zona de denitrificare (vezi Figura 3.).

Daca doar fluxurile secundare necesita tratament de nitrificare / denitrificare, este recomandata sa se opereze separate de la instaltia de tratare centrala. Nitrificarea/denitrificarea pot fi potrivite sa se retehnologizeze intr-o WWTP biologica prin modificari in constructie, precum: • Instalarea peretilor separati • Instalarea conductelor de intoarcere pentru apa uzata ce contine nitrati • Reutilizarea volumului existent in rezervor • Utilizarea unui decantor existent sau • Reglarea sau controlul de adaptare a procesului.

Page 188: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

156 Waste Water and Waste Gas Treatment

Nitrificationbasin

Denitrificationbasin

Intermediateaeration

Finalclarifier

Oxygen

Entry

Methanol

Excesssludge

Recycle

Discharge

Figura 3.36: Nitrificarea / Denitrificarea in serii

Nitrificationbasin

Denitrificationbasin

Finalclarifier

Oxygen

Entry

Excesssludge

Recycle

Discharge

Recirculation

Figura 3.37: Nitrificarea/Denitrificarea cu denitrificarea ca prima etapa Aplicatia Nitrificarea/denitrificarea este aplicata fluxurilor de apa uzata ce contin o cantitate considerabila de compusi de azot, in amine speciale si compusi de amoniu. Controlul evacuarii amoniului este o masura importanta de protectie a calitatii apei de suprafata (de ex. rauri) datorita conversiei amoniului in amoniac, in functie de pH, rezultand intoxicarea pestilor.

Intrare

Oxigen

Decantor final

evacuare

Namol in exces

Bazin de nitrificare

Bazin de denitrificare

reciclare

reciclare

Intrare

Oxigen

Decantor final

Bazin de nitrificare Bazin de denitrificare

reciclare

evacuare

Exces de namol

Aerare intermediara

metanol

Page 189: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 157

Aplicatarea limitelor si restrictiilor:

Limite / restrictii

Temperatura >12–15 °C, temperaturile reduse restrang cresterea bacteriilor in etapa de nitrificare

Substante toxice Anumite substante actioneaza ca inhibitori (vezi Tabelul 3.)

Raport BOD/N Intr-o ordine 12 : 1 1 Raport TOC/N Intr-o ordine 10 : 1 1 Concentratia clorurilor <5 g/l 1 1 [cww/tm/160]

Avantaje si Dezavantaje

Avantaj Dezavantaje • Eliminarea efectiva a compusilor de azot. • Procesul poate fi integrat in tratamentul

biologic existent, de ex. in CWTP. • Instalatiile existente pot fi retehnologizate

usor.

• Operarea este sensibila la conditii variabile, pH, temperatura, inhibitori (vezi Tabelul 3.), continut de apa uzata.

• Emisii gazoase in aer

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru Randament [%]

Nivel de emisie [mg/l] Observatii

N total anorganic 70–80 1 10–20 2 1 [cww/tm/128] 2 [cww/tm/160]

Efecte inter-media Cand etapa de nitrificare /denitrificare cace parte din WWTP centrala, se contribuie la eliberarea de substante mirositoare si volatile. Celelalte emisii sunt cele normal preconizate de la instalatiile de tratare biologica, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesara acoperirea echipamentulului, daca nu se exploateaza in vase inchise, si reducerea gazelor emanate. Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Alimentare cu carbon Energie [kWh/m3]

Sursele obisuite de zgomot precum pompele, jeturile si amestecatoarele ar trebui considerate si masurate adecvat, de ex. ca echipament inchis. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare a apei uzate biologice este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri Serii

nitri/denitri Serii

denitri/nitri Observatii

Costuri de investitie

Page 190: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

158 Waste Water and Waste Gas Treatment

Costuri de operare 3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice Descrierea Partea principala a WWTP centrala este procesul aerob biologic cu namol active (vezi sectiunea 3.3.4.3.3). In jurul acestei instalatii centrale sunt grupate un complex de pregatire si operatii de separare secundare. Instalatia centrala pentru apa uzata este echipata in mod normal cu: • Tampon sau volum de egalizare, daca nu este deja furnizat de alte instalatii aflate inainte de

proces • Statia de amestesc, unde se adauga si amestecate chimicaleled e neutraliazre si floculizare

(de obice lapte de var si/sau acizi minerali, sulfat de fier); inchisa sau acoperita daca este necesar sa se previna eliberarile de substante mirositoare, aerul evacuat captat este trimis catre un sistem de epurare

• Decantor primar, unde agentul floculant este indepartat; inchis sau acoperit daca este necesar sa se previna substantele mirositoare iar aerul evacuat captat este trimis catre o instaltie de reducere

• Partea de namol activ, e.g. - Bazin de aerare cu alimentare cu nutritive la intrare, daca este necesar va fi inchis sau

acoperit iar aerul evacuate este trimis catre un sistem de epurare - Sau rezervorul de reactie inchis (de ex. biologia turnului) cu conducta de gaz conectata

la un sistem de epurare a gazelor - Etapa de nitri / denitrificare (optionale) si eliminarea fosfatului

• decantor intermediar optional, daca se desfasoara si o a doua etapa aeroba biologica, cu recirculare de namol

• partea de namol activa secundara optionala, pentru o biologie cu incarcare redusa • decantor final cu reciclarea namoluui si transferul la tratarea namolului; filtru alternativ de

nisip, echipament MF sau UF • instalatii de tratare speciale pentru eliminarea restului de COD rezistent, de ex. biofiltrul

(vezi sectiunea3.3.4.3.3) • optional alte instalatii de tratare dupa decantorul fina, de ex. flotatia aerului (vezi sectiunea

3.3.4.1.3) • instalatii optionale de tratare a namolului, precum:

- fermenti (vezi sectiunea 3.4.2) - ingrosatori de namol (vezi sectiunea 3.4.1) - deshidratare de namol (vezi sectiunea 3.4.1) - incineratoare de namol (vezi sectiunea 3.4.3)

• instalatii de epurare a gazului rezidual (aer evacuat) precum: - adsorberi GAC (vezi sectiunea 3.5.1.3) - oxidanti termici si catalitici (vezi sectiunea 3.5.2.4 si sectiunea 3.5.2.5) - facle (vezi sectiunea 3.5.2.6).

Un exemplu este ilustrat in Figura [cww/tm/81] Aplicatie Tratarea centrala biologica a apei uzate este aplicata la un complex de apa uzata ce provine dintr-o productie si procesare de chimicale organice, continutul furnizat fiind biodegradabil. Astfel WWTP centrala sunt instalatii comune aflate la finalul proceselor (end-of-pipe) in domeniul industrial chimic. Unele exemple ilustrate sunt date in anexa 7.6.1.

Page 191: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 159

Conform descrierii date mai sus, WWTP biologic central este capabil sa indeparteze dou tipuri de conaminanti: • susbstante solide suspendate • compusi biodegradabili. Apa uzata cu o cantitate considerabila de contaminanti ce nu apartin de aceste grupuri, necesita fie o pre-tratare ininte sa fie deversati in instalatia centrala fie un tratament special (vezi sectiunea 3.3.4.2) si traversand instalatia centrala. Apa uzata, ce contine o cantitate mare biodegradabila, este pre-tratat de asemeneea in mod normal (vezi Sectiunea 3.3.4.4.1 – 3.3.4.4.4). Pentru limitele aplicatiei si restrictii, vezi sectiunile Sectiunile 3.3.4.3.3 si 3.3.4.4.4:

Figura 3.27: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Cantitatea mare de apa uzata este tratata. • Efectele sinergice pot creste eficient. • Eficienta energetica este mare in comparative

cu procesele precum adsorptia GAC, incinerarea, oxidarea umeda. Energia este furnizata in principal de metode durabile (metabolismul micro-organismelor cu aer si apa)

• Degradarea are ca rezultat de obicei compusi mai putin periculosi (unele exceptii cand produsele degradarii reactioneaza la compusi noi cunoscuti in productia farmaceutica si a pesticidelor).

• Procesele biologice pot fi inhibate de contaminatori sau temperaturi prea redicate (>35 °) sau prea reduse (<12 °C).

• Cantitatea mare de exces de namol trebuie sa fie depozitata permanent.

• Procesul de aerare cauzeaza striparea efectele compusilor volatili ce au ca rezultat eliberarile de mirosuri volatile si/sau aerosoli.

Niveluri de emisie realizabile / Randamente Principalul parametru de verificare a randamentului sau eficientei tratamentului biologic este BOD, unde degradarea COD depinde de gradul de pre-tratare si de continutul de contaminanti greu de descompus. Deoarece COD refractar (sau concentratiile de contaminant ce actioneaza

Tratarea apei uzatePretratare in productie

Canalizare

Neutralizare si rezervor de floculare

Decantor primar Rezervor aerare Decantor secundar Put de detectare Apa receptoare

Lapte de var Sulfat de fier

Statie Pompar

Agenti nutritivi

Racleta de namolAmestecator

Racleta de namol

Namol intors

Namol primar

Recircularea apei

Tratarea namolului

Incinerarea Camera cu presa de filtrare Filtru rotativ in vid

Auxiliare de filtrareVar si sulfat de fier

Ingrosator de namol

Namol rezidual

filtratdecantare

Page 192: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

160 Waste Water and Waste Gas Treatment

ca si COD refractar) nu este potrivit pentru tratamentul biologic, de aceea trebuind sa fie lasati pe cat posibil in afara unei WWTP biologic, are sens lista de niveluri realizabile pentru COD.

Parametru Randamentul

[%] Nivelul de

emisie realizabil [mg/l]

Observatii

TSS 10 4 97–99.5 1,4 7-10 4 BOD 99–99.8 Pretratamentul anaerobic 60–98 1,2,4 98 % cu gaz oxigen COD (TOC) a 95–97 Pretratament anaerobic

AOX <1 4 N total anorganic 70–80 3 10–20 4

Fenoli >99 5 Rata apei uzate 2200 m3/d, input 30 mg/l fenoli

TF 2-3 b 6 Masuratori in Germania c (selectari pana la 24)

TD 2-4 b 6 Masuratori in Germania c (selectari pana la 768)

TA 1-16 b 6 Masuratori in Germania c (selectari pana la 1024)

TL 2-12 b 6 Masuratori in Germania c (selectari pana la 1024)

TM 1.5 b Masuratori in Germania a considerand faptul ca COD refractar a fost indepartat anterior b numere nedimensionate c valooarea mai ridicata de 90 procente 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128] 4 [cww/tm/160] 5 [cww/tm/96] 6 [cww/tm/162, 165]

Efecte inter-media Asa cum s-a descris deja in Sectiunea 3.3.4.3.3, principalul impact al tratamentului biologic aerob consta in necesarul de energie pentru aerare combinat cu amestecuri in bazinul de aerare, aparitia unei cantitati considerabile de exces de namol ce necesita sa fie depozitat permanent si tratat, efectul de stripare al aerarii ce cauzeaza eliberarea de aerosoli si substante volatile mirositoare si zgomotul generat de instalatiile de tratare. Actiunile impotriva emisiilor constau in inchiderea sau acoperirea ariilor sensibile precum statia de amestec, decantorul primar si bazinul de aerare, captandu-se astfel aerul evacuat. O masura de control impotriva zgomotului este inchiderea echipamentului precum pompele. Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitatea

Aerul sau oxigenul Chimicalele de neutralizare

Agentii floculanti 300-550 kg/tona COD a 1 0.5-1.9 kg/tona COD b 2

Agentii nutrienti 23-42 kg/tona COD c 1 3-5 kg/tona COD c 2

Energia [kWh/m3] 9.5 d 1

0.7–4.0 2 0.1 kWh per p.e. 3

a ferosulfat floculant b doar partea de tratare a apei uzate c acidul o-fosforic d inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128]

Page 193: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 161

Cantitatea de namol ce apare in timpul tratarii centrale nu este usor de cuantificat in legatura cu cantitatea de poluant. Aceasta cuprinde un interval mare intre 34 si 2000 kg substanta solida uscata per tona de COD eliminat, avand media intre 250–720 kg de substanta solida pe tona eliminata de COD [cww/tm/105]. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare biologica a apei uzate este ilustrata in anexa 7.3. Situatia economica

Tipurile de costuri Costurile Observatii Costurile de investitie per m3 Costurile operationale per m3

Costurile de investitie si de exploatare depind foarte mult de instalatiile din jurul partii biologice. 3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor Un punct esential pentru activitatile industriale este prevenirea efluentilor necontroloati de pe amplasament. Pentru acest scop sistemul de drenaj al amplasamentului industrial poate fi impartit pe suprafate de productie, de ex. • suprafata instalatiei de productie fara acoperis • arii cu rezervoare de depozitare • acoperisurile expuse la efluenti, si pe parti cu suprafete de trafic normal, de ex.: • drumuri in cadrul amplasamentului • aria administrativa • suprafetele de acoperis necontaminat • ariile de parcare. Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate ori in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia de luat asupra evacuarii lor directe in apa receptoare sau in instalatia de tratare a deseurilor. Trebuie sa se ia masuri la prevenirea colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru a nu se cauza intinderea incendiului. Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal, acolo unde este adecvat, este conectat la instalatiile de extra evacuare ce sunt de ex. instalate pentru • protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de pe ariile mari pavate

cauzata de ploile puternice • indepartarea scurgerilor de apei din precipitatii contaminate acumulate in perioadele uscate • prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri si zone de parcaj. Aceste instalatii includ deseori primul compartiment de scurgere a apei si de retentie a apei pluviale, pentru a furniza efluentul care apare ca rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploaie.

Page 194: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

162 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.3.4.4.1 Bazine de retentie Descriere Un bazin de retentie retine permanent o cantitate de apa intr-un spatiu construit si se bazeaza pe procese fizice, biologice si chimice pentru a inlatura poluantii din apa pluviala. Suplimentar, acestea tin sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea apei receptoare aflate in avalul proceselor. Cand bazinul este plin, apa pluviala inlocuieste continutul existent. Marimea bazinului depinde de timpul hidraulic de stationare necesar. In functie de tipul contaminantilor si timpul de stationare hidraulica, poate sa-si faca aparitia eutrofierea. De la un timp la altul este necesar sa se indeparteze sedimentul. Apa din cadrul bazinului este evacuata printr-o iesire ce consta dintr-o piesa mobila de ridicare atasata la un cilindru orizontal ce transporta fluxul apei pluviale pe sub dig catre un recipient. Iesirea este construita pentru a lasa apa sa treaca in timp ce se mentine un volum permanent. Piesele mobile ce se ridica, sunt amplasate de obicei in sau pe coltul digului si sunt de obicei prevazute cu o racleta pentru a preveni colmatarea. Pentru prevenirea poluarii difuze ca urmare a apei pluviale sau a scurgerilor accidentale pe suprafete, bazinele de retentie sunt echipate cu dispozitive de separare / interceptare a uleiurilor. Aplicatie Un bazin de retentie este utilizat pentru a evita supra-incarcarea hidraulica a dispozitivelor aflate in aval si pentru a separa poluantii solizi din apa pluviala. Acesti poluanti pot include sedimentele, materialele organice si , in anumite circumstante, compusi dizovolati de metal si agenti nutritivi. Bazinul poate fi utilizat pe amplasamentele industriale cu suprafete putin contaminate. Nu exista limitari in aplicare sau restrictii. Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • La deversarile in receptori mici, bazinele de

retentie reduc potentialul de inundare in aval si eroziunea malurilor.

• Primele sistemele de spalare-evacuare nu furnizeaza si un recipient de siguranta pentru scurgeri, adica spatiul necesar pentru volume suficiente.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente Indepartarea realizabila a poluantilor depinde de conditii speciale, precum timpul hidraulic de stationare (HRT) si tipul de poluant. Astfel sedimentarea si degradarea biologica din interiorul bazinului poate apare intr-o anumita masura. Efecte inter-media Namolul de sedimentare trebuie in mod normal sa fie depozitat permanent. Substantele usor degradabile colectate in interiorul bazinului de retentie pot cauza o deversare mirositoare. Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Energia [kWh/m3]

Page 195: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 163

Monitorizarea Mentinerea adecvata va asigura functionarea adecvata continua a bazinului de retentie. Aceasta include [cww/tm/77]: • Indepartarea resturilor si molozului • Inspectii de rutina a digului si caii de deversare pentru a verifica integritatea structurala si

pentru a depista semne de eroziune sau habitat al animalelor • Reparatii periodice controlate ale digului, caii de evacuare de urgenta, intrarii si iesirii • Indepartarea sedimentelor si a algelor • Indepartarea vegetatiei lemnoase sau a copacilor de pe dig, care ar putea sensibiliza

potential digul • Mentinerea zonei deversare. Situatia economica

Type of costs Costs Remarks Costuri de investitie Costuri de exploatare Forta de munca costa 3 h/luna

3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip Descrierea O aplicatie speciala a filtrelor cu nisip este functia lor de a trata apa pluviala si de a indeparta poluantii nedizolvati precum substantele solide suspendate, fosfatii nedizolvati si BOD soldie. Acestia ofera un instrument efectiv ridicat de inlaturare a poluantilor din apa pluviala in timp ce raman flexibili in aplicatie pentru a permite modificari in structura de baza pentru acomodarea ariei specifice amplasamentului. Din timp in timp filtrul este spalat in contra-curent pentru a indeparta cantitatea de contaminanti. Filtrele cu nisip pentru tratarea apei pluviale sunt formate de obicei din doua componente: • Camera de sedimentare, pentru indepartarea sedimentelor plutitoare si a sediementelor grele • O camera de filtrare, pentru inlaturarea poluantilor suplimentari. Exemplele sunt: • Bazinul cu suprafata de filtrare cu nisip • Filtrul cu nisip subteran • Filtrul cu nisip cu doua canale • Filtrul cu nisip cu canal de piatra tip rezervor • Filtru cu nisip si turba. Aplicatia Filtrul cu nisip se aplica deseori unde nu este mult spatiu de incorporare a unui bazin de retentie pe un amplasament industrial. Este utilizat pentru tratarea apei pluviale de pe suprafetele usor contaminate. Nu exista limite de aplicare si restrictii.

Page 196: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

164 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantaje si Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Se poate realiza un randament ridicat de

indepartare. • Necesita spatiu putin.

• Substantele dizolvate in apa nu sunt indepartate; doar prin adsorptie se pot indeparta.

Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru Randamente [%] Observatii

TSS 80–83 1 1 [cww/tm/77]

Efecte inter-media Namolul spalat in contra-curent trebuie sa fie depozitat permanent ca deseu. Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Energie [kWh/m3]

Monitorizare Performanta filtrelor cu nisip poate fi mentinuta prin inspectii frecvente si inlocuirea regulate a mediilor de filtrare. Resturile si molozul acumulat ar trebui inlaturare din filtrul de nisip de cate ori este necesar. Situatia economica Costurile de investitie sunt dependente de sistemul ales de filtrare cu nisip, existand o paleta foarte larga.

Tipurile de costuri Costurile Observatiile Costurile de investitie Costurile de exploatare

3.4 Tehnicile de tratare a namolului Majoritatea proceselor de tratare ale apei reziduale au ca rezultat namolul, insa cantitatea, consistenta si continutul depind de continutul apei reziduale si de tehnica de tratare. Acesta este de obicei un lichid sau un lichid semi-solid cu continut solid intre 0.25-12 wt-% [cww/tm/4] ce contine in principal poluanti indepartati din apa reziduala. Excesul de namol activ din WWTP biologica consta in general din produse de degradare (minerale) si fibra bacteriala precum si in forma de poluanti cum sunt metalele grele. Namolul netratat nu poate fi deversat sau depozitat permanent, datorita: • continutului sau de poluanti daunatori aerului ce impiedica depunerea lui • continutului sau de poluanti daunatori apelor ce impiedica deversarea lui in ape receptoare • cantitatii mari de apa continuta de acesta, facand incinerarea o optiune neatractiva datorita

energiei necesare.

Page 197: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 165

Namolul ce provine din apa uzata a industriei chimice nu este adecvata in general pentru scopuri ale agriculturii, insa acest aspect depinde de legislatia Statului Membru. Un aspect critic este continutul de metale grele, AOX/EOX si alti componenti persistenti ai namolului. Operatiile de tratare pentru namolul WWTP sunt: • operatii preliminare (nedescrise in acest document), precum

- macinarea - amestecarea - depozitarea - indepartarea pietrisului din namol

• operatii de ingrosare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum

- ingrosarea gravitationala - ingrosarea centrifugala - ingrosarea prin flotatie (DAF) - ingrosarea prin banda gravitationala - ingrosarea printr-un tambur rotativ

• stabilizarea namolului (vezi sectiuenea 3.4.2), precum

- stabilizarea chimica (varul) - stabilizarea termica - fermentarea anaeroba - fermentarea aeroba - stabilizarea duala a namolului

• conditionarea namolului (vezi sectiunea 3.4.2), precum

- conditionarea chimica - conditionarea termica

• tehnici de deshidratare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum

- deshidratarea centrifugala - prese cu filtre cu curele - prese cu filtre

• operatiuni de uscare (vezi sectiunea 3.4.3), precum

- uscarea rotativa - uscarea prin pulverizare - uscarea prin spalare - evaporare - uscare multipla pe vatra.

• oxidarea termica a namolului (vezi sectiunea 3.4.3), utilizarea tehnicilor precum

- incinerarea in pat fluidizat - oxidarea aerului umed - oxidarea in coloana adanca - incinerarea cu alte deseuri (de ex. solide).

• Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament (nu este descrisa in acest document). Operatiile de tratare si caile de depozitare permanenta pot fi vazute ca optiuni individuale sau ca o combinatie de optiuni individuale. Lista tehnicilor arata in principal metoda de reducere si nu este gandita ca o ordine a tehnicilor. Ea trebuie sa fie mentionata deoarece disponibilitatea (sau indisponibilitatea) caii de depozitare permanenta poate fi un factor decisiv in alegerea tehnicii de trataer a apei uzate cel putin la nivel local.

Page 198: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

166 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului Descrierea Ingrosarea namolului si deshidratarea namolului sunt operatii de marire a continutului solid de namol prin indepartarea unei fractiuni de apa. Beneficiul lor consta in reduceri multiple (aprox. cinci sau mai multe) in volum pentru a facilita operatiile de tratare secundare precum si pentru a reduce marimea necesara si capacitatea echipamentului de tratare. Ambele tratamente difera doar gradul de indepartare a apei. Tehnicile uzuale sunt: • Ingrosarea gravitationala sau sedimentarea, utiliazand un rezervor de sedimentare • Ingrosarea centrifugala (de asemenea ca tehnici de deshidratare), ideala pentru captarea

substantelor solide, actionata fie printr-o cupa solida centrifugala fie printr-un cos neperforat centrifugal, ilustrat in Figura 3.9

Figura 3.39: Ingrosator centrifugal pentru namol (a) Centrifuga cu cupa solida, (b) Centrifuga cu cos neperforat • Ingrosarea prin flotatie, utilizand echipament DAF asa cum se ilustreaza in Figura 3.0 • Ingrosarea cu curele gravitationale, utilizand o curea gravitationala ce se misca pe role,

namolul conditionat se aduna la un capat intr-o cutie de alimentare / distributie, namolul se aduna si se cuteaza trecand printr-o serie de lame, permitand apei eliberate sa treaca prin curea

• Ingrosarea in tambur rotativ, unitatea consta dintr-un sistem de conditionare a namolului cu alimentare cu polimeri si site cilindrice rotative, unde polimerul si namolul subtire sunt amestecate pentru a se coagula si apoi a se separa de apa prin tamburi sita rotativi.

Cutie de viteze Roata de antrenare

alimentare

Centrat Evacuarea crustei

Evacuarea crustei alimentare Centrat

Page 199: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 167

Figura 3.40: ingrosator DAF pentru namol activ rezidual • Deshidratarea cu presare prin filtru curea, aici namolul este introdus intr-o sectie de drenaj

gravitational pentru a se ingrosa si se separa din apa ca urmare a gravitatiei; aceasta operatie este sustinuta de vacuum ce sporeste simultan drenajul si reduce mirosul; apoi se aplica o presiune intr-un sector cu presiune redusa, unde namolul este presat intre curelele poroase opuse, pentru a elibera apa suplimentara (vezi Figura 3.28)

Figura 3.28: Presa cu filtrare prin curea • deshidratarea cu presare prin filtrare, aici are loc separarea solid/lichid la presiuni ridicate

(0.7-1.5 MPa) [cww/tm/4], namolul forteaza printr-o serie de filtre textile pentru a retine particulele in forma de crusta filtrata iar filtratul este reciclat in instalatia de tratare a apei uzate (vezi Figura 3.).

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3

Drenaj gravitational

Conditionarea chimica

Amestescator polimer - namol

Namol

Solutia polimer

Namol de conditionare

Deschidratare prin forfecare si compresie

Spray de spalare

filtratSpray de spalare

Apa de spalare

Crusta de namol deshidaratat

efluentul

Purtator efluent

racleta

Canal plutitor Evacuare namol plutitor

Aspiratie de reciclare

Colector de namol

Evacuarea namolului sedimentat

Aer presurizat – intrarea apei reziduale

Sonda de imprastiere

Taler de retentie

Page 200: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

168 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.42: Filtru presă cu plăci Aplicaţii

Diferitele tehnici de îngroşare şi deshidratare în funcţie de proprietăţile nămolului

Gravitaţional Centrifugal Flotatie cu aer Banda gravitaţională

Tobă rotativă

Nămol primar netratat

Nămol activ

Amestec de nămol primar şi nămol activ

Nămol activ cu agenţi de floculare şi cu adaos de polimeri

Nămol activ

Amestec de nămol primar şi nămol activ în adiţie cu polimeri

Nămol activ Nămol activ

Filtru presă cu curea Filtru presă cu placi

Toate tipurile de nămol cu adaos de floculanţi sau polimeri

Toate tipurile de nămol cu adaos de floculanţi sau polimeri

Se utilizează când este necesară cantitate mică de suspensii solide în filtrat

Alimentare namol

Evacuare filtrat Cap

stationar

Ecran usor

Comutator mobila Stifturi de

comutare

Ghidaj de centrare a placilor

Rulaj comutator

Opritor comutator

Ecran usor

Suport cilindru

Cilindru hidraulic

Panou de comanda Cap mobil

Placa infundata

Page 201: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 169

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Îngroşare gravitaţională Rezultate bune cu nămol primar netratat Dă rezultate la instalaţii mici cu concentraţia între 4 şi 6% Consum de energie mic

Îngroşare gravitaţională Rezultate mediocre la instalaţii mari Aplicabil la nomoluri active cu concentraţie mică în substanţe solide

Îngroşare centrifugală Manipulare uşoară Probleme reduse cu producerea mirosurilor Eficienţă mare în producerea de turte deshidratate si eliminarea mat. solide dificil de filtrat Gabarit redus comparabil cu alte tipuri de sisteme de deshidratare

Îngroşare centrifugală Consum mare de energie pe unitatea de nămol deshidratat Concentraţie mică a substanţelor solide din turtele deshidratate Generează zgomot şi vibraţii Personal calificat pentru întreţinere

Îngroşare cu flotare cu aer Eficienţă mare la nămolurile active din procesele biologice

Îngroşare cu flotare cu aer Sensibil în caz de îngheţ Produce mirosuri neplăcute

Îngroşare cu curea gravitaţională Rezultate bune la nămoluri fermentate

Îngroşare cu tobă rotativă Întreţinere uşoară, consum mic de energie şi spaţiu redus

Presă filtru cu curea Eficienţă mare de deshidratare Întreţinere uşoară

Presă filtru cu curea Limitări hidraulice Sensibil la caracteristicile nămolului introdus Durată mică de serviciu comparabil cu alte sisteme de deshidratare

Presă filtru Eficienţă mare de dehidratare şi concentraţie mică de substanţe solide în filtrat

Presă filtru Operare în şarje Structură specială a suportului, personal calificat Durată limitată a materialului filtrant

Îmbunătăţirea nivelurilor de emisii/ Performanţe Tehnica Concentraţia

nămolului [%]

Substanţă solidă

[% ]

Observaţii

Îngroşare gravitaţională 2-101,2 80-921 Depinde de tipul de nămol

Îngroşare centrifugală 3-81 80-981 Deshidratare centrifugală

10-351,2 85-981 Cu reactivi

Îngroşare cu flotare cu aer

2-102 80-981

Îngroşare cu curea gravitaţională

4-62

3-41 Îngroşare cu tobă rotativă 15-301,2 90-981 Cu vacuum

Deshidratare cu filtru presă cu curea

15-301,2 85-981 Cu reactivi

Deshidratare cu filtru presă

20-501 90-981 Cu reactivi

Page 202: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

170 Waste Water and Waste Gas Treatment

1[cww/tm/4] 2[cww/tm/128]

Efecte inter-media

Îngroşarea şi deshidratarea nămolurilor sunt tratamente preliminare pentru facilitarea tratamentelor ulterioare cum ar fi distrugerea sau fertilizarea terenurilor. Efluentul lichid (supernatantul, filtratul) se recirculă la staţiile de epurarea apelor.

Mirosurile şi zgomotul sunt controlate prin includerea instalaţiilor în interiorul clădirilor.

Consumabilele sunt:

Consumabile Cantităţi Observaţii Polimer 0-4 kg/pe solid1 Centrifugă cu vas neperforat Polimer 1-3 kg/pe solid1 Centrifugă cu vas perforat Polimer 2-5 kg/pe solid1 Flotare cu aer

Reactivi

Polimer 3-7 kg/pe solid1 Curea gravitaţională Ape de spălare Pentru filtre în contracurent

2-6 Centrifugă cu vas neperforat 2-3 Presă filtru cu curea

Energie [kWh/m3]

4-5 Presă filtru 1[cww/tm/4]

Monitorizare

Pentru prevenirea disfuncţionalităţilor în procesul de îngroşare a nămolurilor se procedează la examinarea vizuală. Trebuie monitorizată consistenţa nămolului la intrare cât şi turbiditatea apei. Se va evita intrarea nămolului în fermentaţie. La instalaţiile filtrante cu materiale filtrante scumpe se vor verifica dimensiunile particulelor din efluent.

Criterii economice

Costuri Tehnica Investiţie Operare

Îngroşare gravitaţională 15 milioane BEF a 1 8400 BEF/m3 a 1

Îngroşare centrifugală 6-8000 BEF/pe solid uscat1

Îngroşare cu flotare cu aer 40 milioane BEF a 1

4 milioane BEF b 1

Îngroşare cu curea gravitaţională

Îngroşare cu tobă rotativă 6-8000 BEF/pe solid uscat1

Presă filtru cu curea 6-8000 BEF/pe solid uscat1

Page 203: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 171

Presă filtru 7-10000 BEF/pe solid uscat1 a capacitate 100 m3/h b capacitate 100 m3/zi 1[cww/tm/128]

3.4.2 Stabilizarea şi Condiţionarea Descriere Stabilizarea nămolurilor este operaţia prin care se [cww/tm/132]: • Reduce sau se elimină compuşii odoranţi • Reduce cantitatea de substanţe biodegradabile solide • Îmbunătăţeşte deshidratarea • Reduce agenţii patogeni • Reduce sau elimină potenţialul de putrefacţie Tehnicile de stabilizare sunt [cww/tm/132]: • Stabilizarea chimică, utilizând un pre tratament cu var sau post tratament după deshidratare,

pentru ridicarea pH-ului >12 şi distrugerea agenţilor patogeni. • Stabilizare termică prin încălzirea nămolului în vase sub presiune la temperaturi peste 260

°C şi presiuni peste 2,8 Mpa timp de aproximativ 30 minute, aceasta fiind şi o tehnică de condiţionare.

• Fermentaţia aerobă, în rezervoare similară cu fermentarea aerobă a nămolului activ pentru epurarea apelor, cu adăugare de aer sau oxigen prin agitare, rezultând o reducere cu 75-80 % a conţinutului de nămol activ [cww/tm/4].

• Fermentaţie anaerobă în rezervoare după eliminarea aerului în condiţii mezofile ( 30-38 °C ) sau termofile ( 49-57 °C ) cu producerea de biogaz ( conţinând 65-70% metan, 25-30% bioxid de carbon, cantităţi mici de azot, hidrogen, hidrogen sulfurat, etc. ) cu putere calorică mică 22 MJ/Nm3.

• Stabilizare dublă a nămolului combinând fermentare aerobică termofilă cu fermentare anaerobică mezofilă.

Condiţionarea reprezintă tratamentul aplicat nămolurilor în scopul îmbunătăţirii codiţiilor de îngroşare sau deshidratare. Tehnicile de condiţionare sunt:

• Condiţionare chimică utilizând clorură ferică, var, alaun sau polimeri organici ( coagulanţi sau floculanţi)

• Condiţionare termică prin încălzirea nămolului în vase sub0 presiune la temperaturi de 60-80°C (condiţionare la temperatură joasă) sau la 180-230°C şi 1-2,5 MPa (condiţionare le temperatură ridicată).

Aplicaţii

Stabilizarea şi condiţionarea se aplică la nămolurile cu conţinut organic în vederea îngroşării sau deshidratării. Folosirea metodelor depinde de condiţiile specifice cum ar fi:

• Spaţiile disponibile pentru reactoare • Disponibilitatea energiei electrice pentru procesele de încălzire • Cantităţile de nămoluri generate • Anumite tehnici aplicabile doar instalaţiilor mari.

Page 204: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

172 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantaje/dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Stabilizare şi condiţionare chimică: • Tehnologii standardizate fără necesitatea

unor tehnologii avansate • Metodă eficientă de a îmbunătăţii filtrarea

(condiţionarea) şi de a reduce substanţele odorante şi microorganismele patogene

Stabilizare şi condiţionare chimică: • Rezultă cantităţi mari de materii solide

(excepţie face condiţionarea cu polimeri).

Stabilizare şi condiţionare termică: • Necesită spaţii reduse • Tratamente eficiente fără adaos de

reactivi, asigurând deshidratarea şi sterilizarea nămolurilor

• Aplicabile nămolurilor organice dificil de stabilizat prin alte tehnici.

Stabilizare şi condiţionare termică: • Investiţii mari comparativ cu alte tehnici • Consum mare de energie • Degajare de substanţe odorizante issue.

Fermentaţie aerobă: • Reducerea substanţelor puternic volatile • Rezultă compost valoros lipsit de miros şi

stabil biologic • Operare uşoară • Investiţii reduse comparabile cu

fermentaţia anaerobă.

Fermentaţie aerobă: • Necesar mare de energie pentru aerare cu

aer sau oxigen • Nămolul rezultat cu calităţi ce fac dificilă

deshidratarea mecanică • Procesul este sensibil la variaţiile de

temperatură. Fermentaţie anaerobă: • Gazul rezultat poate fi utilizat, dupa tratament,

de ex. cu scruber umed sau uscat, drept combustibil pentru procesele de ardere.

• Utilizarea efectiva fara chimicale aditionale. • Datorita timpului lung de stationare,

minerealizarea eficienta a namolului .

Fermentaţie anaerobă: • Necesitatea unor spaţii mari small sites.

Efecte inter-media

Stabilizarea şi condiţionarea chimică produc mari cantităţi de materii solide care necesită a fi distruse, cu excepţia folosirii polimerilor. În cazul stabilizării cu var nu se distruge materia organică pentru dezvoltarea bacteriilor, de aceia este necesară folosirea unor cantităţii mari de var pentru ridicare valorii pH-ului şi menţinerea acestuia la 12 [cww/tm/4].

În tabelele 3.12 şi 3.13 se arată cantităţile de var şi de polimeri pentru stabilizarea şi condiţionarea nămolurilor [cww/tm/4].

Nămol Materie solidă [%] Dosare var a

[kg var/kg materie solidă]

Nămol primar 3–6 120–340 Nămol activ 1–5 420–860 Nămol fermentat aerob 6–7 280–500 Nămol fermentat anaerob 1–4.5 180–1020 a cantitatea de var necesară menţinerii pH-ului 12 timp de 30 minute

Tabelul 3.12: Dozarea varului pentru stabilizarea nămolului lichid

Page 205: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 173

kg polimer uscat/to materie solidă

Nămol Filtru cu tobă rotativă cu vid

Filtru cu tobă

rotativă cu vid

Filtru cu tobă

rotativă cu vid

Nămol primar 1–5 1–4 0.5–2.5 Nămol primar şi nămol activ 5–10 2–8 2–5 Nămol primar si de picurare prin filtru 1.3–2.5 2–8 - Nămol activ 7.5–15 4–10 5–8 Nămol primar fermentat anaerob 3.5–7 2–5 3–5 Nămol primar fermentat anaerob si nămol activat cu aer 1.5–8.5 1.5–8.5 2–5

Nămol primar fermentat aerob si nămol activat cu aer 7.5–10 2–8

-

Tabelul 3.13: Niveluri tipice de polimeri necesare pentru diferite tipuri de nămol şi diferite metode de deshidratare

Principale cerinţă a fermentării aerobe a nămolului este introducerea aerului sau oxigenului în cantitate de 2,3 kg O2/kg materie solidă degradată.

Din fermentarea anaerobă rezultă gaze combustibile care pot fi utilizate ca combustibil, dar datorită conţinutului de hidrogen sulfurat trebuiesc purificate în prealabil. Tratamentele aplicate sunt spalarea gazului uscată sau umedă. In instalatiile mari acestea pot fi utilizate ca si combustibil in motoarele de ardere interne si pentru cazane.

Stabilizarea şi condiţionarea termică este un proces energo intensiv care rentează în anumite situaţii. In timpul functionarii sunt generate substante mirositoare care trebuie reduse in mod corespunzator . Situatie economica

Costuri Tehnologie Capital Functionare Stabilizare chimică Stabilizare/condiţionare termică Fermentare anaerobă Condiţionare chimică

3.4.3 Reducerea termică a nămolurilor Descrierea

Reducerea termică a nămolurilor în funcţie de domeniul de aplicaţie se divide în :

• Uscarea la temperatură, prin reducerea cantităţii de apă prin evaporare • Oxidarea nămolului uscat şi mineralizarea conţinutului organic

Uscarea se face cu ajutorul următoarelor instalaţii:

• Uscătoare rotative • Uscătoare prin pulverizare • Uscătoare rapide • Evaporatoare

Page 206: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

174 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Uscătoare cu vatră multiplă

Prin oxidarea nămolului uscat substanţele organice sunt transformate in compuşi oxidanti simpli cum ar fi bioxidul de carbon si apa, evacuate ca si gaz şi lasand un volum redus de materii solide anorganice. De obicei reducerea termică se aplică nămolurilor deshidratate şi nestabilizate. Namolurile procesate prin reducere termica sunt de obicei deshidratate si netratatem, de ex. namolurile nestabilizate. Procesele de stabilizare de exemplu prin fermentaţie anaerobă produc reducerea conţinutului de substanţe volatile, necesitând creşterea cantităţii de combustibili . Excepţie face stabilizarea termică în vederea incinerării. Daca namolurile tratate termic se deshidrateaza foarte bine, acestea devin autocombustibile.[cww/tm/4]

Tehnicile uzuale pentru oxidarea termică (sau incinerarea)a nămolurilor sunt:

• Incinerare în pat fluidizat (vezi figura 3.43), utilizata pentru incinerarea namolului constând dintr-un cilindru de oţel având un pat de nisip si orificii cu aer pentru fluidizare; patul este fluidizat cu ajutorul aerului sub presiune cca 20-35 kPa şi temperatura controlată în jur de 760-820 °C [cww/tm/4]. În cazul operării în flux continuu sau cu opriri scurte, nu este necesară alimentarea cu combustibili după amorsarea arderii.[cww/tm/4]. Tehnica va fi abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa fie elaborat.

Page 207: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 175

Figura 3.43: Incinerator cu pat fluidizat [cww/tm/4]

• Oxidare cu aer umed procedeu descris în secţiunea 3.3.4.2.4 şi utilizat pentru nămolurile netratate la temperaturi între 175-315°C şi presiune peste 20 Mpa; gazele, lichidele si cenusa ce parasesc reactor, gazele pot fi dilatate pentru recuperarea puterii

• Oxidare în sonda adâncă ca o metodă specială de oxidare în aer umed, (vezi figura 3.44) de ex. evacuarea namollului lichid intr-un mediu de temperatura si presiune controlate a unui reactor tubular suspendat intr-o sonda adanca, oxigen sau aer injectat intr-un flux de namol, cu temperatura de aprox. 290 °C, cu un nivel de presiune intre 10–14 MPa (presiune hidrostatica); este o aplicatie speciala a oxidarii cu aer umed

Gaz evacuat si cenusa

Robinet presiune

Fereastra de sticla

Arzator

Spatiu de expansiune

Alimentare nisip

Termocuplare Intrare namol

Intrare aer fluidizat

Pat cu nisip fluidizat Injectare combustibil

Duze

Robinet de presiune

Arc refrectorizant

Insuflare aer

Arzator de preincalzire la pornire pentru aer cald

Page 208: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

176 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.44: Reactor de oxidare cu sonda adanca [cww/tm/4]

• Incinerare cu alte deşeuri, metoda prezentând avantajul reducerii costurilor prin utilizarea aceleiasi isntalatii si avand avantajul producerii de caldura prin incinerarea deseurilor necesare evaporarii continutului de apa din namol. Aceasta tematica va fi abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor

Toate tehnicile necesită tratamente ulterioare ale gazelor şi lichidelor rezultate. Aplicatie

Reducerea termică nu este o tehnologie neapărat necesară ce trebuie sa functioneze pe un amplasament chimic. De obicei doar instalatiile mari opereaza tratarea namolului in asemenea cantitati mari, alte trimitandu-si namolul catre o evacuare externa. Cauzele constau in necesarul de personal calificat, costuri mari pentru întreţinere iar avantajele de recuperarea căldurii se observă numai în cazul cantităţilor mari de nămoluri deci la instalatiile ce sunt dotate cu o asemenea tehnica.

Incinerarea cu alte deşeuri este rentabilă acolo unde deja funcţionează o instalaţie de incinerare a deşeurilor – considerand ca incineratorul este echipat adecvat - sau acolo unde este prevăzută construcţia unui astfel de incinerator. Avantaje si dezavanje

Avantaje Dezavantaje Incinerare: • Distrugere eficientă a materiei organice

din nămol.

Incinerare: • Necesar personal calificat • Consum suplimentar de combustibili

Oxigen

Afluent Efluent tratat

Spatiu monitorizat, spatiu circular

Carcasa sigilata

Zona de reactie

Vas de proces vertical etansat (reactor

Page 209: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 177

Avantaje Dezavantaje • Emisii gazoase şi mirosuri

Incinerarea cu alte deşeuri: • Caldura pentru evaporarea apei si

incinerarea namolului este furnizata de incinerarea deseurilor solide, nefiind necesara combustibilul suplimentar

Incinerarea cu alte deşeuri: • Poate conduce la emisii ridicate de

PCDD/PCDF si metale grele atunci cand conditiile de ardere si sistemul de epurare al gazului nu sunt reglate pentru aemstec (de ex. masuri primare pentru reducerea dioxinei , masuri secundare pentru reducerea ambelor, a dioxinei si a metalelor grele).

Oxidare în aer umed: • Procesul poate fi construit pentru a-i fi

suficienta caldura sa cedata, uneori fiind vorba si de recuperarea puterii.

Oxidare în aer umed: • Producerea de deşeuri lichide foarte greu

de reciclat • Necesar personal super calificat

Reactor cu sonda adâncă: • Spaţiu mic • Eliminare eficientă a suspensiilor solide şi

a materiei organice • Proces puternic exoterm • Emisii mirositoare minime in aer

Reactor cu sonda adâncă: • Necesar personal calificat

Efecte inter-media

Principalul efect asupra mediului provocat de către metoda reducţiei termice a nămolurilor constă în emisia de gaze şi ape uzate din timpul procesului.

Emisiile gazoase din incineratoarele cu pat fluidizat constau din particule de cenuşă, oxizi de azot, gaze acide, hidrocarburi sau metale grele funcţie de compoziţia nămolurilor sau tipul de combustibil. Tehnologiile de spalare umedă (vezi secţiunea 3.5.1.4) sunt utilizate pentru reducerea acestor emisii. Eliberarile apoase de la spalarea la umed contin materii suspendate si gaze dizolvate ce necesita tratarea apei uzate. Emisiile in aer si eliberarile de apa uzata trebuie sa se supuna Directivei Incinerării Deşeurilor 2000/76EC [cww/tm/135], Anexele II, IV şi V.

În incineratoarele cu pat fluidizat nu rezultă cenuşă la baza reactorului aceasta fiind antrenată de gazele de combustie.

În procesele de oxidare cu aer umed, gazele, lichidele şi cenuşa sunt evacuate din reactor. Lichidele si cenusa sunt intoarse prin schimbatoarele de caldura pentru a pre-incalzi namolul, gazele sunt separate de particule şi picăturile de lichid cu ajutorul cicloanelor si apoi eliberate in atmosfera. În instalaţiile de mari dimensiunii gazele evacuate pot destinde in turbine pentru recuperarea energiei electrice [cww/tm/135]. Faza lichida este separata de partea solida si este trimisa in rezervorul de sedimentare sau spre epurare. Lichidele rezultate conţin de regulă o încărcătură organică mare ( CCO 10-15 g/l) .

Procesele de oxidare în sonda adanca necesită separarea amestecurilor solid-lichid şi gaz-lichid şi supunerea acestora proceselor de epurare la fel şi supernatantul rezultat. Aceste tratamente reduc conţinutul de CCO din nămoluri cu >80%[ cww/tm/4]

Necesarul de energie pentru reducerea termică a nămolurilor depind de puterea calorica a acestora, de ex. de concentraţia de apă şi puterea calorifică a nămolului uscat. Monitorizarea Procesul de incinerare (focar) este operat de un system de control al procesului si monitorizat prin:

Page 210: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

178 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Măsurarea volumelor • Măsurarea temperaturilor • Măsurarea presiunii • Analize.

Mecanismele de reglare automată constau în menţinerea temperaturii specifice in zona de incinerare iar fluxul de gaz primeste concentratia exacta de oxigen. Asigurannd timpul optim de stationare, excesul de aer si temperatura, se va realiza o ardere completa a cenusii.

Monitorizarea trebuie să se conformeze Articolelor 10 şi 11 din Anexa III a Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor [cww/tm/155]. Situatia economica

Tehnica Costuri de investitie Costuri de operare Incinerare în pat fluidizat Oxidare în aer umed Oxidare în sonda adâncă Incinerare cu alte deşeuri

Page 211: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 179

3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate

Tehnologiile de tratarea a gazelor uzate evacuate sunt similare cu tehnologiile utilizate pentru epurarea apelor uzate situate la finalul proceselor. Relaţiile dintre diferitele tipuri de poluanţi şi tehnicile de epurare din secţiunea 1.3.2.2 sunt ilustrate în Figura 3.45.

Waste gasrelease

Productionhandlingwork-Up

Combustion

Volatileorganiccom-

pounds

Volatileinorganic

compounds(incl. NOx,SOx, HCl,

HF)

Parti-culates

Parti-culates

NOx SOxHCl, HF

Substancerecovery

Energyrecovery

Recovery techniques

Membrane separationCondensationAdsorptionWet scrubbersSeparatorsCyclonesElectrostatic precipitatorsFabric filtersTwo-stage dust filtersAbsolute filtersHigh efficiency air filtersMist filtersDry, semi-dry and wet sorption

Abatement techniques

BiofiltrationBioscrubbingBiotricklingThermal oxidationCatalytic oxidationFlaringSeparatorsCyclonesElectrostatic precipitatorsFabric filtersCatalytic filtrationTwo stage dust filtersAbsolute filtersHigh efficiency air filtersMist filtersDry, semi-dry and wet sorptionSNCR / SCR

Figura 3.45: Ordinea Tehnicilor de tratare a gazelor uzate la finalul proceselor raportate la tipul contaminantilor

Evacuarea gazelor uzate

Productie, manipulare, pregatire

Ardere

Recuperarea substantei

Recuperarea energiei

Tehnici de recuperare Membrane separatoare Condensare Absorbere Scrubere umede Separatoare Cicloane Precipitatoare electrostatice Filtre textile Filtre de praf două trepte Filtre absolute Filtre de înaltă eficienţă Filtre de condens Absorbire umeda, uscata, semi-uscata

Tehnici de reducere Biofiltre Bioscrubere Biofiltre cu absorbţie Oxidare termică Oxidare catalitică Reducere prin flama Separare Cicloane Precipitatoare electrostatice Filtre textile Filtre de praf două trepte Filtre absolute Filtre de înaltă eficienţă Filtre de condens Adsorbţie umedă, şi uscată SNCR/SCR

Compuşi organici volatili

Compuşi anorganici volatili (NOx, SOx, HCl, HF)

Particule

Particule

Page 212: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

180 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sursele gazelor reziduale de tratat sunt:

• procese la temperaturi normale, cum ar fi procesele productie, manipulare si pregatire cu următorii poluanţi principali:

- compuşi organici volatili cum ar fi solvenţii - compuşi anorganici ca derivaţi halogenaţi, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de

carbon - particule sub formă de praf

• procese de incinerare, cu principalii poluanţi: - particule sub formă de cenuşă şi praf, conţinând negru de fum, oxizi de metale - gaze arse cu monoxid de carbon, derivaţi halogenaţi, oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot

(NOx) Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde: • conţinutul gazelor reziduale este recuperat şi reciclat la procesul iniţial sau utilizat în alt

proces ca materie prima sau agent termic sau purtător de energie sau • poluanţii sunt reduşi. Compuşii a căror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ: • compuşi organici volatili recuperaţi din vapori de solvenţi sau vapori ai produselor cu

temperatură joasă de fierbere • compuşi organici volatili folosiţi ca purtători de energie în incineratoare sau cazane cu abur • acid clorhidric • amoniac reciclat în procesul de producţie • dioxid de sulf, transformat în acid sulfuric, sulfură sau gips • materie prima sau finit cu conţinut ridicat de praf. Tehnologiile de prelucrare sunt - urmârind figura 3.45 - calasificate astfel: • tehnici de recuperare pentru compuşii organici volatili şi compuşii anorganici:

- separare prin membrane (vezi capitolul 3.5.1.1) - condensare (vezi capitolul 3.5.1.2) - adsorbţie (vezi capitolul 3.5.1.3) - spalare la umed (vezi capitolul 3.5.1.4).

• tehnici de reducere pentru compuţii organici volatili şi compuşi anorganici:

- filtrare biologică (vezi sectiunea 3.5.2.1) - spalare biologică (vezi sectiunea 3.5.2.2) - bio-picurare (vezi sectiunea 3.5.2.3) - oxidare termica (vezi sectiunea 3.5.2.4) - oxidarea catalitica (vezi sectiunea 3.5.2.5) - flama (vezi sectiunea 3.5.2.6).

• tehnici de recuperare şi reducere pentru particule, folosind:

- separator (vezi sectiunea 3.5.3.1) - ciclon (vezi sectiunea 3.5.3.2) - filtru electrostatic (vezi capitolul 3.5.3.3) - scruber umed pentru pulberi (vezi capitolul 3.5.3.4) - filtru textil, inclusiv filtru ceramic (vezi sectiunea 3.5.3.5) - filtru catalitic (vezi sectiunea 3.5.3.6) - filtru de praf in doua trepte (vezi sectiunea 3.5.3.7) - filtru absolut (filtra HEPA) (vezi sectiunea 3.5.3.8)

Page 213: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 181

- filtru de aer cu randament mare (HEAF) (vezi sectiunea 3.5.3.9) - filtru de vapori (vezi sectiunea 3.5.3.10).

• tehnici de recuperare şi reducere a gazelor evacuate de ardere:

- injectare de sorbent uscat (vezi capitolul 3.5.4.1) - injectare de sorbent semi – uscat (vezi capitolul 3.5.4.1) - injectare de sorbent umed (vezi capitolul 3.5.4.1) - reducere ne-catalitică selectivă a NOx (SNCR) (vezi capitolul 3.5.4.2) - reducere catalitică selectivă a NOx (SCR) (vezi capitolul 3.5.4.2).

Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau reducere deoarece recuperaarea poluanţilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de separare.

Unele tehnici desrise sunt operaţii individuale şi / sau procese, altele sunt utilizate numai ca metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur şi simplu iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare. Altele pot fi folosite atât ca tehnologie individuală cât şi secundară. Vor fi date exemple în paragrafele care urmează.

Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesită în plus prelucrări aplicate dupa proces, fie pentru creşterea cantităţilor de apă uzată, sau gazee ardere generate în timpul procesului, şi / sau distrugerea deşeurilor solide. Aceasta problematica va fi discutata intr-un capitol relevant ce va urma.

3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV şi compuşii anorganici 3.5.1.1 Separare prin membrane Descriere

Separarea prin membrane a gazelor ţine cont de permeabilitatea selectivă a vaporilor organici când pătrund printr-o membrană. Vaporii organici au o putere de pătrundere considerabil mai ridicată decât oxigenul, azotul, hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 până la 100 de ori mai mare [cww / tm / 74]). Gazul rezidual este comprimat şi trecut prin membrană. Efluentul îmbogăţit poate fi recuperat prin metode ca şi condensarea (vezi capitolul 3.5.1.2) sau adsorbţia (vezi capitolul 3.5.1.3), sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitică (vezi capitolul 3.5.2.5). Procesul este mult mai adecvat la concentraţii înalte ale vaporilor. În multe cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentraţiei suficient de joase pentru ieşire.

Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module, de exemplu module capilare (vezi figura 3.46) [c.w.w. / tm / 64], fabricate ca un strat de polimer.

Page 214: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

182 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.46: Modul capilar membrană tipic Un sistem de separare prin membrane constă din (vezi figura 3.47): • module membrană • un compresor • un element de recuperare (de exemplu condensator, adsorber) • ventile şi conducte • posibil o a doua treaptă pentru prelucrări suplimentare.

Figura 3.47: Schema unui procedeu obişnuit de separare prin membrană

Pentru a crea diferenţa de presiune necesară dintre intrarea în membrană şi ieşirea din membrană (0,1 – 1 MPa), sistemul funcţionează fie cu o presiune mai mare la alimentare şi vid (aproximativ 0,2 kPa) la ieşire, fie cu ambele [cww / tm / 64].

În timpul creşterii concentraţiei de vapori în interiorul membranei, nivelul concentraţiei urcă, ajungând la limite explozive, ceea ce dezvoltă amestecuri explozive. De aceea siguranţa este o problemă importantă şi trebuie făcuţi paşi pentru a evita aceste situaţii.

AlimentareConcentrat

Separatorcapilar

Modulcapilar

Permeat

Strat exterior

Gaz rezidual neepurat

Gaz rezidual epurat

Supapa

Alimentare

MembranaMembrana modul

Permeat

Condensat Pompa de vid

Racitor

Page 215: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 183

Un exemplu de proces de separare cu membrane ca element de recuperare vapori (VRU) este ilustrat în figura 3.48. Aici o a doua treaptă de prelucrare (PSA, vezi capitolul 3.5.1.3) îmbunătăţeşter emisia, conform cerintelor. Aplicatia Separarea prin membrane este folosită de exemplu în industria chimică, industria petrochimică, la rafinării şi în industria farmaceutică pentru a recupera vaporii de solvenţi sau vaporii de combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat. Exemple [cww / tm / 74] sunt recuperarea următoarelor produse: • monomeri de olefine de la curenţii de extracţie a răşinilor poliolefine • clorură de vinil de la fabricarea PVC • solvenţi şi vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor • hidrocarburi materii prime de la robineţi de la rafinării şi curenţi de gaz combustibil • hidrogen de la gazele de rafinării.

Intrarevapori

Reciclare

Intrarelichid

ReturPompă de vid

VentilScruber B1

Compresor V1 Membrană

Prima treaptămembrană

Trapta a doua PSA

Permeat

Figura 3.48: Aplicaţia unui proces de separare cu membrană ca element de recuperare vapori (VRU) Compuşii care pot fi recuperaţi includ: • alcani • olefine • hidrocarburi aromatice • hidrocarburi clorurate • alcooli • eteri • cetone • esteri.

Page 216: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

184 Waste Water and Waste Gas Treatment

Limitele şi restricţii ale aplicarii:

Limite / restricţii Debitul gazului rezidual depinde de suprafaţa membranei,

se cunosc debite de 2100 – 3000 Nm3 / h Temperatura temperatura ambiantala, depinde de materialul

membranei Presiunea depinde de materialul membranei Conţinutul de praf foarte scăzut, praful poate deteriora suprafaţa

membranei, deci trebuie atinse mai întâi concentraţii foarte scăzute

Concentraţia compusilor organici volatili până la 90 % Advantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • este posibilă refolosirea materiei prime. • procesul în sine este simplu. • nu rezultă deşeuri din proces.

• sunt necesare prelucrări si tratari ulterioare.

• riscul exploziei. Niveluri admisibile ale emisiei / randament

Parametru Randament [ % ] Observaţii Hidrocarburi

90 – 991,a Proces pentru recuperare de hidrocarburi, sistem de condensare în amonte

Compuşi organici volatili Până la 90 – 991,a Recuperare de compuşi organici volatili, sistem de condensare în amonte şi aval

a pentru membrane soluţii 1 [cww/tm/74]

Efecte inter-media

Combustibil Cantitate Observaţii Materialul membranei Agent de răcire Energie [kWh/1000 Nm3] 250 1 inclusă energia electrică pentru

ventilator Cădere de presiune [MPa] 0.1–1 2 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/64]

Separarea prin membrane este frecvent folosită ca o etapă de concentrare pentru a uşura recuperări sau tratări ulterioare, ca de exemplu: • îmbogăţirea fazei gazoase în compuţi organici volatili, creşte punctul de condensare a

gazului rezidual, deşi condensările ulterioare au loc mult mai repede, economisându-se bani • incinerarea unui gaz rezidual îmbogăţit reduce necesitatea unui alt combustibil. Compuşii organici volatili rezultaţi din procesele de separare prin membrană sunt de obicei reciclaţi şi nu rezultă reziduuri din procesele actuale. Pot rezulta totuşi deşeuri din tratări ulterioare în funcţie de tehnica utilizată. Emisii reziduale pot apărea de la apa de răcire sau de la gazul rezidual tratat. Aceşti curenţi de gaze, fie se eliberează în atmosferă, fie se trimit la o tratare ulterioară a gazului rezidual cum ar fi adsorbţia sau calcinarea.

Page 217: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 185

Monitorizarea Eficienţa sistemului de separare prin membrană este determinată prin monitorizarea concentraţiei compuşilor organici volatili înainte şi după sistem. Compuşii organici volatili pot fi determinaţi ca şi carbon total prin ionizarea în flacără. Performanţa este îmbunătăţită prin controlul concentraţiei compuşilor organici volatili de ambele părţi ale membranei. Din motive de siguranţă, raportul dintre compuşii organici volatili şi oxigen trebuie controlat cu atenţie (riscul exploziei). Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri capitale [per 1000 Nm3/h] EUR 300000 1 Un sistem de tratatare 200

Nm3/h Costuri pentru exploatare

munca utilitati

EUR 1500/yr 1

EUR 60000/yr per 1000 Nm3/h 1

4 zile pe an

1 [cww/tm/70]

Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual şi serviciile tehnice pentru membrană. Profitul rezultă din recuperarea compuşilor organici volatili.

Costurile sistemului variază în funcţie de scopul urmărit prin recuperare, capacitate şi design. Perioadele de amortizare se apreciează a fi între patru luni şi un an în condiţii favorabile [cww/tm/74]. Pe de altă parte s-ar putea să nu existe de loc amortizare. Procesul combinat, de exemplu cu adsorbţie sau absorbţie s-ar putea dovedi mult mai profitabil, comparativ cu procesul simplu de separare prin membrană. 3.5.1.2 Condensarea Descrierea

Condensarea este tehnica de eliminare a vaporilor de solvent dintr-un curent de gaz poluat prin reducerea temperaturi acestora sub punctul de roua

În funcţie de intervalul temperaturilor la care operează, există diferite metode de condensare:

• condensare liberă, la temperaturi de condensare sub 25 °C • condensare cu refrigerent, la temperaturi de condensare sub 2°C • condensare cu amestec de răcire (amestec de gheaţă cu diferite săruri), la temperaturi de

condensare sub – 10°C • condensare cu amoniac, la temperaturi de condensare sub – 40°C ( condensare într-o

singură treaptă ) sau – 60°C ( condensare în două trepte ) • condensare criogenică, la temperaturi de condensare sub – 120°C, în practică adesea

operând între –40°C şi –80°C în instalaţia de condensare • condensare în circuit închis cu gaz inert. Condensarea se produce direct (ex. prin contactul dintre gaz şi lichidul de răcire ) sau indirect ( răcire cu schimbătoare de căldură ). Condensarea indirectă este preferată datorită faptului că nu necesită o fază adiţională de separare ca în cazul condensării directe. Sistemele de recuperare a condensului pot varia de la sisteme simple formate dintr-un singur condensator, până la sisteme multi-condensor proiectate pentru recuperarea energiei şi vaporilor cu maxim de randament.

Page 218: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

186 Waste Water and Waste Gas Treatment

Condensatoarele în circuit închis cu gaze inerte sunt proiectate pentru sisteme în ciclu închis la care concentraţia vaporilor este ridicată. Acestea sunt constituite dintr-un volum fix de gaz inert, în general azot, care este în mod continuu circulat între cuptor şi instalaţia de condensare. Amestecul de azot-vapori este condus continuu în modulul de recuperare unde o serie de schimbătoare de căldură răcesc şi condensează vaporii.

Proiectarea şi funcţionarea condensatoarelor este strâns legată de tipul răcitorului utilizat în proces. De exemplu :

• Instalaţiile de condensare cu lichid de răcire (în afară de cele criogenice) funcţionează cu două tipuri de schimbătoare de căldură:

Schimbătoare de căldură cu manta [cww/tm/71] care pot fi cu răcire cu apă sau cu răcire cu aer. Eficienţa condensării poate fi mărită prin realizarea operaţiei în două faze, utilizând apă în prima fază si un lichid refrigerat ( apă, saramură etc.) ca agent de răcire în faza a doua. Un sistem în două trepte (vezi fig. 3.49 ) este compus din:

• Recuperatorul, utilizând un curent de gaz purificat ca agent de răcire • Pre-răcitorul utilizând apă răcită sau un curent de gaz rece purificat • Condensatorul principal cu refrigerent • Ventile şi conducte

O altă variantă implică condensarea parţială la o temperatură uşor ridicată urmată de înlăturarea COV-urilor remanente din curentul de gaze prin diferite tehnici , ca de exemplu prin adsorpţie ( vezi Secţiunea 3.5.1.3 )

Pentru minimizarea formării de ceaţă, va fi utilizată o serie de condensatoare sau reducerea turbulenţei gazului în condensator.

Aer încărcat

cu solvent

Recuperator cu aer recepurificat

Pre-răcitor cuapă răcită sauaer rece purificat

Condensator cu refrigerent

Solventrecuperat

Figura 3.49: Sistem de condensare în două trepte

Schimbătoare de căldură elicoidal [cww/tm/71] fiind constituite în principal din două tubulaturi lungi introduse una în alta formând o pereche de spirale concentrice. Agentul de răcire pătrunde prin duze periferice în centrul spiralei şi iese prin intermediul unor pipe la periferia spiralei. Vaporii rezultaţi din proces pătrund prin partea inferioară a condensatorului si se deplasează către partea superioară în contracurent.

În cazul turnurilor de răcire care folosesc apă de suprafaţă ca agent de răcire se acumulează depuneri în schimbătoarele de căldură, fiind necesare operaţiuni de curăţire sau tratarea apei.

În prezenţa unor compuşi acizi sau alcalini este necesară recircularea şi dozarea de acizi sau alcalii.

Page 219: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 187

• Condensarea criogenică se face utilizând vaporizarea de azot lichid ca agent de răcire, pentru condensarea vaporilor de COV-urilor pe suprafaţa condensatorului. Evaporarea azotului este este utilizată pentru a obţine o pătură inertă. O variantă o constituie condensarea în atmosferă inertă, de ex. azot pentru a permite curentului de gaz să conţină concentraţii mari de COV-uri. Exemple de condensare criogenică în figurile 3.50 şi 3.51. [cww/tm/71].

Figura 3.50: Sistem de recuperare integrală prin condensare în atmosferă de azot

Aer solventPre-condensator

Solvent recuperat

Solvent recuperat

Condensatoare de proces

Vaporizator de azot

Econmizor de proces

Econmizor de azot

Azot lichid

Curent de azot

Aerpurificat

Solvent recuperat

Figura 3.51: Sistem de recuperare criogenic în atmosferă inertă

Rezevor cu azot lichid

Condensator

Azot

Solventrecuperat

Reactor

Atmosferă de azot

Rezervor de solvent

Uscător

Azot + solvent

Page 220: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

188 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sistemul de condensare criogenică este constituit din: - Pre-condensatorul cu apă răcită sau gliocol - Condensatorul principal de proces - Economizorul de proces - Economizorul de azot - Vaporizatorul de azot - Conducte şi ventile.

• Un sistem clasic de condensare în gaz inert cu ciclu închis ( vezi fig 3.52) [cww/tm/71]

constă din:

- Schimbător de căldură, pentru pre-răcirea curentului de gaz - Condensatorul principal, refrigerat mecanic până la –40°C - Separatorul de solvenţi, alimentare cu azot.

Aplicatia Condensare prin racire Condensarea prin racire se aplică curenţilor de gaz puternic saturaţi ( având punct de condensare ridicat) cu compuşi volatili ( organici sau anorganici) sau substanţelor odorante urmând extragerea acestora din curentul de gaz saturat cu apă unde apa condensată funcţionează ca un absorbant ( în cazul în care compuşii sunt solubili în apă). Condensarea coolant este esenţială în pre-tratarea sau post-tratarea emisiilor gazoase ale instalaţiilor de tratarea a gazelor uzate, eliminarea principală a COV-urilor urmând a se face în instalaţii de absorbţie (vezi secţiunea 3.5.1.3 ), scrubere (vezi secţiunea 3.5.1.4) sau incineratoare (secţiunea 3.5.2.4). Pe de altă parte condensarea se poate aplica ca post-tratament emisiilor gazoase îmbogăţite de ex. membranelor de separaţie (secţiunea 3.5.1.1) striparea (secţiunea 3.3.4.2.14) sau distilarea (secţiunea 3.3.4.2.12).

Page 221: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 189

Refrigerent

Condensator principal

Schimbător de căldură

Cuptor

Aer cusolvent

Azot

Curăţire finală

Solventrecuperat

Separator de solvent

Azotcurat

Curen redus pentru reciclare

Figura 3.52: Sistem de condensare cu gaz inert în circuit închis Limite si restrictii ale aplicatiei sunt [cww/tm/70]:

Limite şi restricţii Debitul gazului 100-100000 Nm3 /h Temperatura de intrare 50-80°C Conţinutul de apă gazul trebuie să fie lipsit de apă când

condensarea are loc sub 0°C Presiunea atmosferică Praf < 50 mg/Nm3 ( nelipicios) Miros > 100000 unităţi/Nm3 Amoniac 200-1000 mg/Nm3

Condensarea criogenică Condensarea criogenică se aplică pentru toţi compuşii volatili organici sau anorganici indiferent de presiunea vaporilor fiecăruia. Aplicată la temperaturi scăzute metoda permite condensarea cu eficienţă ridicată permiţând un control eficient al emisiilor finale de COV-uri. Pe de altă parte folosirea temperaturilor scăzute sub punctul de îngheţ al apei face necesară folosirea de gaze complect lipsite de umiditate. Această metodă răspunde instantaneu modificărilor concentraţiei COV-urilor in emisii şi permite recuperarea teoretică a oricărui tip de COV chiar în condiţii variabile. Această flexibilitate a procesului îl face aplicabil pentru controlul COV-urilor în fabricile cu profile multiple si producţie continuă sau în şarje [cww/tm/150].

Limite şi restricţii ale aplicarii

Limite şi restricţii Debitul gazului până la 5000 Nm3/h

Page 222: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

190 Waste Water and Waste Gas Treatment

Temperatura de intrare a gazului până la 80 °C Presiunea 2-600 kPa1

1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Condensare prin racire • Tehnologie compactă • Controlul eficient al procesului • Recuperarea solventului în condiţiile în care

efluentul nu conţine amestecuri greu de separat • Recuperarea căldurii.

Condensare prin racire • Cantitatea de apă de răcire trebuie distribuită

în regiunile cu deficienţă de apă • Eficienţa depinde considerabil de debitul

gazului si de compoziţia acestuia • Prelucrarea si/sau tratarea suplimentara

necesara.

Condensare criogenică • Tehnologie compactă • Recuperarea solvenţilor organici posibilă din

amestecul condensat • Eficienţă mare a înlăturării COV-urilor • Azotul este recirculat • Controlul eficient al procesului cu posibilitatea

calculării aproximative a emisiilor finale .

Condensare criogenică • Neaplicabilă la emisii cu umiditate datorită

formării de gheaţă care împiedică transferul de căldură

• Necesitate producerii azotului pe plan local sau aprovizionare de la alţi producători

• Agentul de răcire poate forma gheaţă sub 0°C pe schimbătoarele de căldură

Niveluri de emisie realizabile / Randamente Condensarea in rece

Parametru Randament [%]

Nivelul emisiilor [mg/Nm3] Observatii

Mirosul 60–90 1 initial > 100000 ou/Nm3 Amoniacul 20–60 1 initial 200-1000 mg/Nm3 1 [cww/tm/70]

Condensarea criogenica

Parametru Randamentul

[%] Nivelul de

emisie [mg/Nm3]

Observatii

Diclormetan <20-<40 1 la –95 °C, initial 20-1000 g/Nm3

Toluen <100 1 la –65 °C, initial 20-1000 g/Nm3

Metil-etil-cetonă (MEK) <150 1 la –75 °C, initial 20-1000 g/Nm3

Acetonă <150 1 la –86 °C, initial 20-1000g/Nm3

Metanol <150 1 la –60 °C, initial 20-1000 g/Nm3

COV 1000–5000 1 Initial 200–1000 g/Nm3 1 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Condensare prin racire

Consumabile Cantitate Observatii Agent de răcire ( aer, apă, saramură, amoniac-solutie sarata)

Funcţie de domeniul de aplicaţie

Energie [kWh/1000 Nm3] Ventile, pompe, instalaţii

Page 223: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 191

diverse Variaţia presiunii [kPa] 0.1–0.2 1 1 [cww/tm/70]

Cantitatea de apă uzată generată din instalaţiile de condensare este direct proporţională cu cantitatea de condensat care la rândul lui este direct proporţională cu conţinutul de umiditate şi temperatura de răcire. Compoziţia condensatului este:

• Condensarea COV-urilor: 200-1000 mg/l CCO • Condensarea amoniacului/amine: 400-2000 mg/l azot Kjeldah. Condensarea criogenica

Consumabile Cantitate Observatii Azot ca agent de răcire 10–15 kg/kW racire 1 Funcţie de tipul instalaţiei,

tipul solventului, etc Energie [kWh/1000 Nm3 ] 70 Intrare la 80 °C, ieşire la –

70°C Variaţia presiunii [kPa] 2–5 2 1 [cww/tm/71] 2 [cww/tm/70]

Alte consumabile:

• Abur ca agent de topire, atunci când condensatorul se acoperă cu gheaţă datorită umidităţii din efluent

• Aer lipsit de umiditate pentru operaţiile pneumatice Condensatul poate fi reutilizat, procesat sau eliminat. Consumul de azot lichid se împarte în: • Procese „stand-by” (pentru menţinerea temperaturii) • Răcirea curentului de gaz supus condensării. Dacă după procesul de condensare cantitatea de COV-uri este încă ridicată, este necesar supunerea la alte tratamente ( de ex. adsorbţie, incinerare). Condensarea ciclica a gazului inert

Consumabil Cantitate Observatii Azot ca gaz inert pentru evacuari de urgenta şi/sau pentru refrigerare

1–2 tone/zi 1

Energie [kWh/1000 Nm3 ] Ventile, pompe, instalaţii diverse

Variaţia presiunii [kPa] 1 [cww/tm/71]

Monitorizare Eficienţa sistemelor de condensare ca sisteme de curăţire a aerului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiilor vaporilor de solvent înainte şi după proces. COV-urile pot fi măsurate ca carbon total, excluzând particulele, utilizând detector de ionizare cu flamă. Reducerea eficienţei pentru emisiile odorizante se determină prin luarea de probe în locuri de

Page 224: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

192 Waste Water and Waste Gas Treatment

prelevare apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. Sistemele criogenice necesită monitorizarea variaţiei presiunii. Sistemele criogenice necesită utilizarea controlerelor logice programabile standardizate pentru controlul necesarului de azot pentru răcire. Automatizarea proceselor devine posibilă prin prevederea cu senzori şi alarme, intervenţia operatorilor fiind necesară numai în verificările de rutină. În mod adiţional în sistemele cu ciclu de gaze inerte, analiza oxigenului este necesară pentru asigurarea atmosferei inerte în care cantitatea de oxigen nu trebuie să depăşească 5% din motive de securitate. Dacă conţinutul de oxigen este prea ridicat se injectează azot pentru restabilirea atmosferei inerte. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri Condensarea prin

racire Condensarea

criogenica Condenearea in

circuit inchis cu gaz inert

Costuri de investitie a EUR 5000 b 1 EUR 500000 c 1 Costuri de exploatare:

Costurile cu forta de munca

2 ore pe saptamana

+ 1 personal / zi pe an 1

1 personal /zi /saptamana 1

a pro 1000 Nm3/h b excluzând pompe, conducte, turn de răcire c excluzând tehnologiile secundare şi depozitul de azot 1 [cww/tm/70]

Beneficiile constau din recuperarea COV-urilor. Factorii ce determina costurile [cww/tm/71]:

Factori Influenţe/rezultate Debitul efluentului Mărimea instalaţiei Necesitatea reducerii temperaturii, încărcarea agentului de răcire

Costurile echipamentelor (direct proporţionale) Aprovizionarea cu agent de răcire (direct proporţionale)

Amestec de solvenţi Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Solubilitatea solvenţilor Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Retehnologizare [cww/tm/71]:

Condensare prin racire Condensare criogenică Condensare cu gaz inert în circuit închis

Adaptare uşoară când apa de răcire este disponibilă cu schimbătoarele de căldură amplasate în apropiere sau pe partea relevantă a echipamentului

Montarea poate face în deviaţie, se poate înlocui orice vaporizator cu azot, trebuie instalat lângă sursa de azot lichid pentru a minimiza lungimea pipelor criogenice, sistemul poate fi adaptat la o instalaţie

Dificil de adaptat în instalaţii vechi, este mult mai potrivită pentru instalaţii noi

Page 225: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 193

existentă sau poate fi integrată într-o instalaţie nouă

3.5.1.3 Adsorptia Descrierea Adsorbţia este o reacţie heterogenă în care moleculele de gaz sunt reţinute pe o suprafaţă solidă (adsorbantul) care are specificitate pentru anumiţi compuşi care astfel sunt eliminaţi din efluent. Când absorbantul a reţinut cantitatea maximă de compus, conţinutul este desorbit, regenerându-se astfel o parte din adsorbant. Prin desorbţie produsul contaminant este de regulă în concentraţii mari, astfel încât poate fi recuperat sau distrus. Cele mai importante sisteme de adsorptie sunt: • Adsorbţie în pat fix • Adsorbţie în pat fluidizat • Adsorbţie în pat cu mişcare continuă • Adsorbţie cu presiune oscilantă Adsorbţia în pat fix (vezi fig 3.53) [cww/tm/71] este un proces larg răspândit. Gazele uzate, aerul exhaustat, etc. sunt supuse procesului de răcire, condensarea parţială a vaporilor de apă şi încălzire în scopul reducerii umidităţii şi minimizării apei co-adsorbite. Alimentarea cu gaz a adsorbantului se face la o temperatură de 40°C, acesta parcurgând patul adsorbant de sus în jos , ieşind purificat. Pentru apermite regenerarea adsorbantului se operează de regulă cu 2-3 paturi adsorbante, în aşa fel încât în timp ce unul funcţionează unul va fi regenerat şi al treilea va fi în aşteptare. Un proces de adsorbţie cu pat dublu este ilustrat în fig 3.53.

Figura 3.53: instalaţie tipică de adsorbţie cu pat dublu Adsorbţia în pat fluidizat ( vezi fig. 3.54) [cww/tm/132] utilizează turbulenţa gazelor ( mai ales în gama 0,8-1,2 m/s) pentru a menţine adsorbantul într-o stare fluidă. Acest sistem presupune existenţa paturilor adsorbante rezistente la îmbâcsire. Acestea funcţionează cu adsorbţie-desorbţie continuă, adsorbantul fiind regenerat continuu în schimbătorul de căldură de unde este returnat în mod pneumatic înapoi în patul fluidizat. Adsorbţia în pat cu mişcare continuă (vezi fig. 3.55) [cww/tm/71] se desfăşoară prin mişcarea continuă a stratului absorbant în curentul de gaz introdus în contracurent. Adsorbantul

Curent de gaz inert Aer purificat

Condensator

SolventrecuperatApă

Decantor

Valvă închisăValvădeschisă

Aer cusolvent

Pre-răcitor Filtru

Pat deadsorbţie 1

Pat deadsorbţie 2

Page 226: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

194 Waste Water and Waste Gas Treatment

saturat aflat în partea inferioară a instalaţiei este transferat către instalaţia de regenerare continuuă a adsorbantului. Adsorbţia în presiune oscilantă ( PSA) poate separa gaze sau vapori conţinând mixturi de gaze, simultan regenerând adsorbantul. Aceasta se face în 4 etape: Etapa 1: curentul de gaz pătrunde în adsorbant cu presiune ridicată Etapa 2: adsorbţia se face la presiune ridicată până la obţinerea de componenţi puri Etapa 3: depresurizare Etapa 4: purjarea la presiune redusă sau în vid. Etapa 4 produce separarea componentelor corespunzător aderenţei pe stratul adsorbant. Prin îmbunătăţiri această tehnică măreşte capacitatea de recuperare şi reutilizare a amestecurilor de gaze.

Figura 3.54: Adsorptie in pat fluidizat a) adsorbant regenerat, b) pat fluidizat, c) gaz inert, d) ventilator, e) separator Adsorbanţi tipici sunt [cww/tm/71]: • Granule de cărbune activ (GCA), cel mai comun adsorbant cu mare gamă de utilizări şi fară

restricţiila compuşi cu sau fără polaritate; GCA poate fi impregnat cu oxidanţi ca de ex. permanganat de potasiu sau compuşi de sulf ( pentru mărirea capacităţii de reţinere a metalelor grele) [cww/tm/70]

• Zeoliţi cu proprietăţi care diferă funcţie de tip, funcţionând fie ca o sită moleculară, ca schimbător de ioni selectiv sau adsorbant hidrofob de COV-uri

• Particule de polimer macroporos, utilizat în formă granulară sau ca pat, ne fiind foarte selectiv la COV-uri

• Silica gel • Silicaţi de sodiu-aluminiu.

Gaz purificat

Gaz impurificat

Curent de aer

Curent de aer

Apă de răcire

Aburi

Apă de răcire

A

E

C

B

C

A

D

Page 227: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 195

În funcţie de metodele de regenerare continuă sau simultană descrise anterior, există diferite metode de regenerare a adsorbantului din paturile fixe: • Regenerare prin oscilaţii termice • Regenerare cu vacuum • Adsorbţie în presiune oscilantă ( PSA) descrisă mai sus.

Figura 3.55: Adsorbţie şi desorbţie în paturi cu mişcare continuă

Regenerarea prin oscilaţii termice utilizează următoarele surse termice:

• Abur, cel mai utilizat • Microunde • Încălzitoare incluse • Gaze inerte fierbinţi, pentru exploatarea în siguranţă a granulelor de cărbune activ

Aburii supraîncălziţi sunt trecuţi prin materialul adsorbant şi apoi conduşi în instalaţia de condensare, separare gravitaţională sau prin distilare pentru separarea compuşilor antrenaţi. Folosirea aburilor supraîncălziţi este metoda principală de regenerare a granulelor de cărbune activ, dar se aplică şi metoda cu gaze inerte fierbinţi. Zeoliţii pot fi regeneraţi cu curenţi de aer fierbinte. Adsorbanţii pe bază de polimeri necesită temperaturi mult mai mici ale aburilor sau gazelor calde pentru regenerare ( cca 80°C)

Regenerarea cu vacuum permite desorbţia la temperatura ambiantă, permiţând recuperarea şi reutilizarea substanţelor instabile. Această metodă se poate aplica la adsorbanţii cu cărbune activ, zeoliţi sau polimerii adsorbanţi.

Aer de stripare contaminat

Desorber

Abur

Non-condensabil

Condensator

Solvent recuperat

Solvent desorbit

Aer purificat

Aer de racire

Page 228: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

196 Waste Water and Waste Gas Treatment

Aplicatia The application of adsorption encompasses: • Recuperarea COV-urilor ( materii prime, produs, solvenţi, alimentare cu combustibili, etc.)

pentru reutilizare şi recirculare, pentru a îmbunătăţii funcţionarea altor procese de recuperare cum ar fi folosirea membranelor filtrante ( vezi secţiunea 3.5.1.1)

• Reducerea poluanţilor rezultaţi din instalaţiile de tratare ca COV-uri, substanţe odorante, urme de gaze etc. care nu pot recirculate sau utilizate sub altă formă, cum ar fi carbune activ care se incinerează

• ca filtre de gardă la instalaţiile de tratare finale. Aplicarea ca tehnologii de tratare nu se recomandă la emisii gazoase cu concentraţii mari de COV-uri deoarece regenerarea repetată va avea efect defavorabil asupra profitabilităţii. Pentru aceste emisii există alte tehnologii recomandate. Tehnologiile cu adsorbţie sunt aplicabile pentru controlul, recuperarea, reciclarea sau prepararea emisiilor de aer poluate cu COV-uri rezultate din: • Degresări • Pulverizare vopsele • Extracţia solvenţilor • Acoperiri cu pelicule metalice • Acoperiri cu pelicule de plastic • Tratarea hârtiei • Produse farmaceutice • Combustibili, gazolină, etc. Limitări şi restricţii ale utilizarii:

Limite / restricţii GAC Zeoliti Polimeri

Debitul gazului [Nm3/h]

100–100000 1 <100000 1

Temperatura [°C] 15–80 1 <250 1 Presiunea [MPa] 0.1–2 1 atmosferic 1 COV-uri maximum 25 % of LEL maximum 25 % LEL maximum 25 % LEL Dioxine [ng/Nm3 TEQ] 10–100 1

Umiditate relativă maximum <70 % cat de scazuta posibil

1 [cww/tm/70] Avantaje /Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Eficienţă mare în eliminarea şi recuperarea COV-urilor • Tehnologie simplă şi robustă • Grad mare de saturare a adsorbantului • Instalaţie simplă • Întreţinere uşoară.

• Particulele din efluent pot cauza probleme în exploatare

• Mixturile pot cauza distrugerea prematură a adsorbantului

• Nu se pot aplica la gaze cu umiditate • Pericol de incendii • Posibilă polimerizarea compuşilor organici

nesaturaţi pe granulele de cărbune activ.

Page 229: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 197

Niveluri realizabile de emisie/ Randamente

Parametru Randament [%]

Nivel de emisie [mg/Nm3] Observatii

COV 80–95 1 GAC Toluen 90 1 GAC Miros 80–95 1 GAC, Zeoliti Mercur <0.01-0.05 1 GAC Hidrogen sulfurat 80–95 1 GAC Dioxine <0.1 ng/Nm3 TEQ 1 GAC 1 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Materiile consumabile sunt:

Cantitatea Consumabile GAC Zeoliti Polimeri

Observatii

Aburi ( desorbţie) [ kg/kg solvent recuperat]

1.5-6 1

Azot gazos ( gaz fierbinte pentru desorbţie ) [Nm3/to solvent]

35 1

Apă de răcire (condensare) [m3/to solvent]

35–60 2 100–150

Pentru toate 3 tehnicile de absorbtie

Pierdere de adsorbant [kg/to solvent] 0.5–1 2 Variaţia presiunii [kPa] 2–5 2 Energie [kWh/to solvent] 35–100 2

130–260

1 [cww/tm/71] 2 [cww/tm/64]

Regenerarea cu aburi produce ape uzate cu încărcătură relativ ridicată de contaminanţi care trebuiesc apoi trecuţi prin staţie de epurare a apelor. În situaţiile în care nu este posibilă regenerarea, adsorbantul trebuie distrus de regulă prin incinerare, cu excepţia celor conţinând mercur. Regenerarea şi/sau distrugerea materialelor adsorbante pot fi făcute de către alte companii.

În funcţie de legislaţia specifică pot fi necesare şi alte tratamente ale efluentului.

Toate procesele de adsorbţie sunt exotermice, de aceia metoda nu e recomandabilă compuşilor organici. Carbonul sau metalele adsorbite pe GCA sau pe zeoliţi pot cataliza reacţii de oxidare în condiţii de temperaturi ridicate, rezultând aprinderea patului adsorbant în cazul folosirii GCA. Pericolul apare în cazul adsorbţiei hidrocarburilor (de ex. cetone sau alţi compuşi cu grupări active) la temperaturi apropiate de temperaturile de oxidare. Aprinderea paturilor adsorbante cu GCA pot obtura porii adsorbantului intact sau transformă adsorbantul în scrum cauzând grave defecţiuni instalaţiei. Aceste incidente pot fi evitate prin mărirea umidităţii aerului sau prin răcirea patului adsorbant. Monitorizarea [cww/tm/79] Eficienţa sistemului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiilor de COV-uri/mirosuri înainte după proces. COV-urile pot fi determinate ca carbon total (excluzând particulele) utilizând detectoare de ionizare cu flamă. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prin prelevarea de probe şi analizate prin GC/MS sau GC/FID. Reducerea eficienţei

Page 230: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

198 Waste Water and Waste Gas Treatment

pentru emisiile odorizante se determină prin luarea de probe cu prelevare în locuri apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. Cel mai important parametru este măsurarea variaţiei presiunii la filtrele de praf sau în patul de adsorbţie. În filtre presiunea trebuie să se ridice constant după regenerare sau curăţire. O creştere prea rapidă a presiunii creează pericolul unei presiunii mari mai târziu în cazul unei încărcări anormale cu praf. În patul de adsorbţie presiunea trebuie să rămână constantă. Orice creştere poate indica o scurtcircuitare a filtrului de praf sau particule de adsorbant desprinse din pat. Temperatura ieşirii gazelor în cazul adsorbantelor cu GCA trebuie monitorizată pentru a prevenii izbucnirii incendiilor. Sistemele de adsorbţie sunt automatizate prin controlere logice programabile care verifică parametri din paturile de adsorbţie, astfel ca în cazul creşterii nivelurilor emisiilor peste un nivel pre-stabilit se comandă automat pornirea operaţiei de regenerare. Pentru evitarea pericolelor de incendii, sistemele de siguranţă vor fi proiectate să permită concentraţia solvenţilor până la max. 25% din LEL, acest lucru mărind eficienţa ventilatoarelor şi reduce consumul de aburi. În cazul în care debitul şi încărcarea cu solvent este variabilă este necesară automatizarea variaţiei vitezei ventilatoarelor şi reglarea debitelor. [cww/tm/71] Situatia economica

Tipul costurilor GAC Zeoliti Polimeri Observatii

EUR 5000-10000 1 Excluzand regenerarea Investitii [per 1000 Nm3/h] EUR 240000 1 Incluzand regenerarea a Costuri operationale Utilitati

Consumabile EUR 600–1300 per tona GAC Incluzand depozitarea

finala a instalatie pentru 1000 Nm3/h 1 [cww/tm/70]

Factori de cost [cww/tm/71]:

Factori Influenta / rezultate Rata emisiilor Mărire sistemului, necesare utilităţi Eficienţa adsorbţiei solvenţilor, concentraţia solvenţilor

Cantităţi sporite de adsorbanţi

Tipul de solvent Alegerea tipului de adsorbant Solubilitatea solvenţilor Tehnici complicate de separare a

evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Amestecuri de solvenţi Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Solubilitatea solvenţilor Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Încărcarea solvenţilor Utilizarea de abur pentru adsorbţie/desorbţie şi degradarea adsorbantului

Prezenţa impurităţilor Reducerea duratei de viaţă a

Page 231: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 199

Factori Influenta / rezultate adsorbantului

Uşurinţa desorbţiei solventului Temperatura de desorbţie Retehnologizarea [cww/tm/71]:

GAC Zeoliti Polimeri Daca spatiu suficient este disponibil, adaptarea unui sistem de adsorptie la un process existent se face simplu. Necesarul de spatiu al unei adsorptii / desorptii este aproximativ de 25% din cea a sistemului cu adsorber cu dublu pat.

3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor Descriere Spalarea la umed sau absortia reprezinta un transfer de masă între un gaz solubil şi un solvent, cel mai adesea apă, care vin în contact direct unul cu altul. Absorbţia fizică este o metodă preferată de purificare a substanţelor chimice când este necesară eliminarea sau reducerea compuşilor gazoşi. Spalarea fizico-chimică ocupă un loc intermediar. Componentele se dizolvă în lichidul absorbant, unde au loc reacţii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea compuşilor gazoşi [cww/tm/132]. Exemple de aplicare a absorbţiei la purificarea gazelor sunt: • Înlăturare poluanţilor gazoşi cum ar fi, halogenurile de hidrogen, SO2, amoniac, hidrogen

sulfurat sao solvenţi organici volatili • Înlăturarea SO2 sau a halogenilor hidrogenati • Înlăturarea prafului cu unele tipuri de scrubere (see Section 3.5.3.4)

În funcţie de poluanţi de eliminat se utilizează mai multe tipuri de lichide absorbante:

• Apă pentru eliminarea solvenţilor si gazelor cum ar fi halogenurile de hidrogen sau amoniacul atunci când scopul principal este înlăturarea sau recuperarea acestor compuşi

• Soluţii alcaline pentru înlăturarea componentelor acide cum ar fi halogenurile de hidrogen, bioxidul de sulf, fenolii, clorul; utilizate de asemeni pentru faza a doua de absorbţie halogenurilor de hidrogen reziduale după prima fază de absorbţie cu apă; desulfurizarea biogazului

• Soluţii alcaline oxidante: soluţii alcaline de hipoclorit de , bioxid de clor, ozon sau peroxid de hidrogen

• Soluţie de sulfit acid de sodiu pentru înlăturarea mirosului ( de ex. la aldehide) • Soluţie de Na2S4 pentru înlăturarea mercurului din efluenţi • Soluţii acide pentru înlăturarea amoniacului sau aminelor • Soluţii de mono etanol amine sau di etanol amine pentru absorbţia şi recuperarea

hidrogenului sulfurat Scruberele sunt de mai multe tipuri: • Scrubere cu pat de fibros • Scrubere cu pat mobil • Scrubere cu pat compact • Scrubere cu talere • Turn de pulverizare

Alegerea tipului de scruber depinde de :

• Nivelul de performanţă cerut

Page 232: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

200 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Necesarul de energie • Reactivii • Proprietăţile efluentului Proiectarea optimă a scruberelor presupune obţinerea unor concentraţii mici la evacuare, automatizarea operaţiilor şi alimentarea în contracurent a lichidelor sau gazelor. Scruberele operează de obicei cu instalaţii de prerăcire ( de ex. camere de pulverizare şi de saturare) pentru a reduce temperatura de intrare a gazelor şi simultan saturează curentul de gaz acest lucru permiţând reducerea ratei absorbţiei şi evaporaţiei solventului. Aceste sisteme adiţionale necesită mici variaţii ale presiunii. • Scrubere cu pat fibros

Acest tip de scruber constă dintr-o cameră conţinând un material fibros care este pulverizat cu lichid. Curentul gaz poate fi vertical sau orizontal. Materialul fibros poate sticlă, plastic sau oţel. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compuşilor acizi (acid fluorhidric, acid clorhidric, acid sulfuric şi acid cromic) sau compuşi organici sau anorganici din efluent.

Înfundarea duzelor de pulverizare, compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficientă a fibrelor poate cauza probleme instalaţiei.

Efluentul gazos este adesea răcit înainte de intrarea în scruber pentru condensarea cât mai mult posibil a lichidelor şi de a mări dimensiunile particulelor de aerosoli conţinute de efluent. O instalaţie de pre filtrare elimină particulele de dimensiuni mari înainte de intrarea în scruber [cww/tm/110].

• Scrubere cu pat mobil

Patul mobil constă din zone cu pachete mobile de regulă sfere de plastic. Recipientul conţine grile suport pe care se află amplasate pachetele cu material mobil, orificii de intrare şi ieşire a curentului de gaz şi a lichidului absorbant şi eliminator al condensului format. Scruberele cu pat mobil se folosesc pentru înlăturarea acidului fluorhidric, bioxidului de sulf şi mirosurilor. Se pot utiliza şi pentru tratarea gazelor uzate care conţin praf sau care pot forma cruste. Astfel de instalaţie tipică este arătată în figura 3.56 [cww/tm/79].

Figura 3.56: Scruber cu pat mobil

Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mică care se mişcă libere între grilele suport. În acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar datorită faptului că sferele de plastic goale sunt ţinute în stare de constantă de fluidizare şi

Iesire gaz

Separator de actionare

Intrare lichid

Sfere gaurite fluidizate

Intrare gaz Curgere lichid

Page 233: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 201

agitaţie. Coloana mobila de substrat este rezistentă la blocare. Mişcarea constantă şi suprafaţa lucioasă a bilelor previne aderenţa componentelor substratului.

• Scrubere cu pat compact Acestea sunt alcătuite dintr-o carcasă exterioară, conţinând un pat format din materiale cu diferite forme aşezate pe grile suport, distribuitoare de lichid, alimentare şi evacuare pentru gazul uzat şi lichidul absorbant şi eliminator de condens. Sunt proiectate cu funcţionare verticală (turnuri de absorbţie) efluentul gazos pătrunde pe la partea inferioară iar lichidul absorbant pe la partea superioară parcurgând un traseul în contra curent. Sunt cele mai răspândite instalaţii de absorbţie a gazelor pentru controlul poluării. Se folosesc pentru absorbţia bioxidului de sulf, acidului cromic, hidrogenului sulfurat, amoniacului, clorului şi COV-urilor. O instalaţie tipică de acest gen este prezentată în fig. 3.57 [cww/tm/79]. Scruberele cu pat compact nu sunt corespunzătoare pentru încărcăturile mari de particule datorită apariţiei compactării. Aplicarea lor este limitată la un conţinut în particule mai mic ca 0,5 g/Nm3. Compactarea şi formarea de cruste este o problemă serioasă a acestor tipuri de scrubere datorită faptului că accesul şi curăţarea acestora este foarte dificilă comparabilă cu alte tipuri. Este necesară prevederea cu instalaţii de reducere a pulberilor la accesul eflentului în acest tip de instalaţie.

Figura 3.57: Scruber cu pat compact • Scrubere cu talere

Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical prevăzut cu numeroase tăvi perforate (site). Talerele se afla situate la distanta scurta deasupra orificiilor din tavi. Principala aplicaţie a acestor scrubere este pentru absorbţia acizilor, bioxidului de sulf şi a mirosurilor. Un exemplu este dat în fig. 3.58 [cww/tm/79]

Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. Atunci când absorbţia este folosită pentru reducerea COV-urilor, scruberele cu pat compact sunt mai ieftine decât cele cu tăvi, acestea din urmă fiind preferate acolo unde este necesară o răcire internă sau unde cantitatea mică de lichid absorbant nu umectează corespunzător patul compact. Scruberele cu tăvi se utilizează datorită faptului că sunt eficiente şi se întreţin uşor. Ele sunt proiectate să permită accesul operatorilor la fiecare tavă permiţând curăţirea şi întreţinerea

Ieşire gaz purificat

Intrare lichid

Anticondens

Dren

Pat absorbant

Intrare gazimpurificat

Eliminare absorbant

Page 234: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

202 Waste Water and Waste Gas Treatment

uşoară. Înălţimea coloanei şi cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau numărul de tăvi metalice ca şi variaţia presiunii în coloană determină debitul efluentului gazos. Variaţia presiunii este un factor determinant în alegerea tipului de scruber, iar din acest punct de vedere scruberele cu tăvi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor. La debite mari ale efluentului permit o mare variaţie a presiunii şi au capacitate mare de reţinere a lichidului.

Figura 3.58: Scruber cu talere

Absorbţia chimică (chem-absorţia) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf, clorul sau hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici conţinuţi în tăvi. Coloanele cu umplutură sunt preferate celor cu talere când avem de-a face cu materiale corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine şi rezistente la coroziune cum ar fi fibre de sticlă sau PVC.

• Turnuri de pulverizare Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare , sunt alcătuite dintr-o serie de duze de pulverizare prin care se dozează lichidul absorbant, iar efluentul gazos este introdus pe la partea inferioară de regulă în contra curent. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare este la înlăturarea acizilor sau a substanţelor odorante. Un exemplu este dat în figura 3.59 [cww/tm/79].

Ieşire gaz purificat

Anticondens

Intrare lichid

Tăviperforate

Perete

Dren

Intrare gazimpurificat

Page 235: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 203

( a) Ieşire gaz purificat

Acces separator

Acces separator

Acces lichid

Evacuare lichid

Evacuare lichid

Intrare gaz impurificat

( b)

Ieşire gaz purificat

Intrare gaz impurificat

Acces lichid

Figura 3.59: Turn de pulverizare, (a) În contra curent, (b) În curent

Colmatarea duzelor de pulverizar pot cauza probleme.

Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune în contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Acest tip de instalaţie are cel mai scăzut randament şi folosesc în special pentru înlăturarea gazelor cu solubilitate mare.

Concentraţia tipică a poluanţilor trebuie să fie între 100 şi 10000 mg/Nm3. în acest tip de scruber depunerile se formează mai greu, însă e necesară o proporţie mare a lichidului absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m3 ) pentru reţinerea particulelor fine.

Pentru recuperarea gazelor este necesară desorbţia acestora. Metoda clasică de desorbţie/regenerare constă din distilare sau rectificare prin care compuşi trec în fază gazoasă. Compuşii gazoşi sunt apoi condensaţi şi reutilizaţi. Prin rectificare compuşi sunt supuşi ciclurilor de încălzire, condensare şi colectare. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate fi supus unei alte operaţii de distilare. Distilarea şi striparea se fac în condiţii de presiune redusă pentru a reduce temperatura şi a micşora riscul descompunerii substanţelor organice [cww/tm/71]. Un sistem tipic de absorţie/desorbţie este arătat în Figura 3.60 [cww/tm/71]. Desorbţia cu vacuum asa cum este descrisa in figura 3.60, nu reprezinta un caz general, insa o optiune. Aceasta simplifica fierberea şi desorbţia lichidului solvent, însă face condensarea dificilă.

Page 236: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

204 Waste Water and Waste Gas Treatment

Aer cusolvent

Lichi absorbant saturat

Coloană de absorţie Coloană de

absorţie

Aer purificat

Regenerarea absorbamntului

Abur

Solventrecuperat

Pompă de vid

Conden-sator

Figura 3.60: Sistemul tipic de absorptie/desorptie Aplicatia

Absorbţia este larg răspândită în industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor care au concentraţie mari în efluenţii gazoşi şi sunt solubili în apă cum ar fi: alcooli, acetona sau formaldehida.

De asemeni această metodă este potrivită pentru controlul emisiilor de solvenţii organici care au o mare solubilitate în gaze, au presiune de vapori mică şi vâscozitate mică.

Tehnica absorbţiei gazelor ca metodă de controlul final al emisiilor este folosită mai adesea pentru compuşii anorganici. Folosirea absorbţiei ca metodă de control al poluării depinde de:

• Valoarea recuperării poluantului • Costul epurării apelor • Eficienţa necesară a recuperării • Concentraţia poluanţilor în efluentul gazos • Necesarul de solvenţi/reactivi chimici

Absorbţia este îmbunătăţită prin

• Mărirea suprafeţei de contact • Proporţie mare a raportului gaz lichid • Concentraţii mari ale compuşilor în efluentul gazos • Temperatură scăzută Pentru concentraţii mici ale COV-urilor conţinute în efluenţii gazoşi metoda turnurilor de absorbţie nu este rentabilă datorită necesităţii unor instalaţii foarte mari, a unui timp lung de contact şi a unui raport mare gaz/lichid absorbant. În astfel de situaţii este mai rentabilă folosirea altor tehnici cum ar fi adsorbţia cu GCA ( vezi secţiunea 3.5.1.3) sau incinerarea gazelor (vezi secţiunea 3.5.2.4 şi 3.5.2.5).

Page 237: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 205

Limitele şi restricţiile de utilizare sunt:

Limitări / restricţii 50–500000 1 1800–170000 (scrubere cu pat fibros) 2 900–130000 (scrubere cu pat compact) 3 1700–130000 (scrubere cu talere) 4

Debitul gazului [Nm3/h]

2500–170000 (turnuri de pulverizare) 5 5–80 (în general) 1 <60 (scrubere cu pat fibros) 2 4–38 (scrubere cu pat compact pentru poluanţi gazoşi) 3 4–38 (scrubere cu talere pentru poluanţi gazoşi) 4 4–38 (turnuri de pulverizare pentru poluanţi gazoşi) 5 10–40 (scrubere cu oxidare alcalină) 1 30 (desulfurizarea biogazului) 1

Temperatura [°C]

(Temperatura ridicată a gazelor produce pierderea ridicată a lichidului de spalare prin evaporare)

Presiunea atmosferică Încărcarea cu poluanţi [g/Nm3 ]

0.2–11 (scrubere cu pat fibros) 2

Particule [mg/Nm3] 450 (scrubere cu pat compact) 3

1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/110] 3 [cww/tm/113] 4 [cww/tm/111] 5 [cww/tm/114]

Avantaje /Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje General • Gamă largă de utilizare • Eficienţă mare • Instalaţii compacte • Tehnologii simple şi robuste • Întreţinere uşoară • Puţine componente sensibile • Pot lucra cu compuşi volatili sau

inflamabili cu riscuri mici • Produc răcirea aburilor • Condens minim • Neutralizare uşoară a gazelor şi pulberilor.

General • Este necesară compensarea pierderii de apă

sau de reactivi prin evaporare • Rezultă ape uzate • Necesitatea adăugări ide reactivi ( de ex. acizi,

baze, oxidanţi, emolienţi) • Pulberile separate ca nămol trebuiesc supuse

tratamentelor în vederea reutilizării sau distrugerii

• Structuri de rezistenţă pentru instalaţiile fixate pe acoperiş

• Pentru instalaţiile exterioare este necesară protecţia la îngheţ

• Materialul compact se îmbâcseşte datorită prafului sau unsorilor

• Potential de corodare • Particulele separate pot fi contaminate şi

necorespunzătoare reciclării • Evacuările de gaz necesită a fi reîncălzite

pentru evitarea penei de abur. Scrubere cu pat compact • Variaţii de presiune mici sau medii • Instalaţiile construite din PAFS pot

funcţiona în medii puternic corozive • Eficienţă mare a transferului de masă • Posibilitatea colectării eficiente a gazelor şi particulelor

• Investiţii mici • Volum mic al instalaţiilor. •

Scrubere cu pat compact • Tendinţa de compactare a absorbantului • Costuri de întreţinere mari comparativ cu

alte tipuri de scrubere • Construcţiile din PAFS sunt sensibile la

temperatură • Costuri de intretinere mari

Page 238: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

206 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantaje Dezavantaje Scrubere cu talere • Flexibilitate în condiţiile de operare (

variaţia presiunii) • Funcţionare în condiţiile de debite mici ale

efluentului sau cu cantităţi mici de lichid • În aceeaşi instalaţie se poate realiza şi

absorbţia gazelor şi a pulberilor • Înlăturarea SO2 se face prin trecere rapidă • Operare şi întreţinere uşoară.

Scrubere cu talere • Depunerea de praf pe valve sau pe talere • Costuri mai ridicate ca alte scrubere.

Turnuri de pulverizare • Variaţie de presiune mică • Construcţiile din PAFS pot opera în medii

puternic corozive • Consum mic de energie • Investiţie mică • Lipsa compactării absorbantului • Necesită spaţiu mic • Capacitate de reţinere a gazelor şi pulberilor.

Turnuri de pulverizare • Eficienţă mică a transferului de masă • Eficienţă mică în eliminarea particulelor fine • Construcţiile din PAFS sunt sensibile la

temperatură • Costuri de operare mari.

Niveluri de emisie realizabile /Randament

Parametri Randamentul [%]

Nivelul emisiilor

[mg/Nm3 ]

Observaţii

Alcooli up to 95 1 down to 100 1 apă >99 1 <50 1 apă Acid fluorhidric

<1 1 alcalin >99 1 <50 1 apă Acid clorhidric

<10 1 alcalin Acid cromic <0.1–1 1 apă Amoniac >99.9 c <1 1 acid Amine >99 1 <1 1 acid Bioxid de sulf 80–99 d 2 <40 1 alcalin Fenoli >90 alcalin

90–95 1 alcalin Hidrogen sulfurat 80->99 h 5 Compuşi anorganici 95–99 d,f,h 2,3,5

50–95 d,e 2 COV-uri 70->99 f,g 3,4

a a alimentare cu concentraţie mare b alimentare cu concentraţie mică c alimentare la concentraţia de 25 g/Nm3 la ammoniac, concentraţia efluentului < 10 mg/Nm3 d turn de pulverizare, multe tipuri de reactivi e poate atinge > 99% f scrubere cu pat compact g scrubere cu pat fibros hscruber cu talere 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/114] 3 [cww/tm/113] 4 [cww/tm/110] 5 [cww/tm/111]

Page 239: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 207

Efecte inter-media Principalele utilităţi şi consumabilele pentru absorbţie [cww/tm/71]:

Consumabile Cantitate Observaţii Apă ca absorbant Reactivi (acizi, alcalii, oxidanţi) Posibilităţi de desorbţie Apă răcită pentru condensator Aburi pentru rectificare

30-40 kg/1000 Nm3 efluent gazos(abur

120 °C) 1

Energie [kWh/1000 Nm3] 0.2-1 2 Depinde de tipul de absorbţie, nu se include desorbţia

Variaţia presiunii [kPa] 0.4-0.8 1 Depinde de tipul de absorbţie 1 [cww/tm/71] 2 [cww/tm/70]

Se solicita de obicei prelucrarea lichidului circulantk, in functie de degradarea sa (de ex. continutul solid insolubil) si pierderile prin evaporare. Scruberele generează ape uzate pentru care este necesară, existenţa unor instalaţii de epurare a acestora. Cea mai folosită metodă este desorbţia gazelor mai ales atunci când scopul folosirii scruberelor este tocmai recuperarea compuşilor din efluent, însă desorbţia poate cauza emisii în atmosferă. Si necesarul de energie trebuie luat in considerare. . Monitorizare [cww/tm/79] Eficienţa scruberelor este determinată prin monitorizarea concentraţiei poluanţilor gazoşi înainte şi după tratare. Bioxidul de sulf este de regulă monitorizat cu analizoare cu infraroşu, halogenurile de hidrogen prin analize cu soluţii de reactivi, COV-urile se determină prin dozarea carbonului total exceptând particulele, prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu flamă. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prin prelevarea de probe şi analizate prin GC/MS. Eficienţei reducerii emisiilor odorizante se determină prin luarea de probe în cupă în locuri de probă apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. Determinări uzuale trebuiesc făcute pentru: • Măsurarea variaţiei presiunii în lungul coloanei, în scopul depistării unor posibile anomalii

în funcţionare care trebuiesc remediate • Determinarea debitului de intrare a apei • Debitul de recirculare a apei • Debitul de reactivi • În anumite situaţii pH-ul, temperatura, conductivitatea electrică şi ORP.

Scruberele necesită inspecţii periodice pentru identificarea oricăror defecţiunii, blocaje sau zone cu coroziune. Accesul în interiorul instalaţiei trebuie să fie uşor, iar orice probleme trebuie detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluenţilor din instalaţii.

Se utilizează de regulă sisteme computerizate de automatizare şi control al instalaţiilor (PLC) sau digitale (DCS), care coordoneaza operatia in instalatie in mod automat (de ex. functionand la valori pH si ORP stabilite, optimizate pentru o absorptie mare de gaz). Este disponibil si un program care poate preconiza parametrii optimi de operare, adica cerintele de circulare si abur, pentru o anumita componenta a gazului rezidual. Aceasta este in mod special util unde modificarile concentratiilor din fluxul de gaz si /sau solvent vor fi semnificante. Actiunea operatorilor instalatiei este minima, datorita inchiderii automate si a alarmelor reglate la un sistem de control de ex. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum.

Page 240: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

208 Waste Water and Waste Gas Treatment

Cerintele de intretinere sunt minore. Ele se limiteaza in principal la verificari de rutina asupra sistemului de desorbier, doarece calitatea desorbirii reprezinta factorul cheie in performanta absorbirii, si a partilor de echipament mobile. [cww/tm/71] Situatia economica

Costuri

Tipuri de costuri Scrubere cu pat fibros

Scrubere cu pat

mobil

Scrubere cu pat compact

Scrubere cu talere Turnuri de pulverizare

Investiţii [per 1000 Nm3/h]

USD 600-1800 1

USD 6200-33500 2 USD 1300-7000 3 USD 500-2200 4

Costuri de operare anuale [per 1000 Nm3/h]

USD 1000-21100 1

USD 9300-42300 2 USD 1500-42000 3 USD 800-28100 4

Costuri efective [/to/an/poluant controlat]

USD 40-710 1 USD 0.24-1.09 2 USD 51-1300 3 USD 28-940 4

1 [cww/tm/110] 2 [cww/tm/113] 3 [cww/tm/111] 4 [cww/tm/114]

Factorii costurilor [cww/tm/71]:

Factori Influenta / rezultate Debitul efluentului Dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei Eficienţa recuperării Lungimea coloanei de absorbţie Eficienţa absorbţiei Recircularea lichidului absorbant, necesitatea

pompării Tipul de solvent Alegerea tipului de absorbant Amestecuri de solvenţi Tehnici complicate de separare a evacuărilor

(direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Solubilitatea solvenţilor Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale)

Degradarea lichidului absorbant Pierderi prin purjare şi costuri mari necesare tratării sau distrugerii acestuia

Uşurinţa desorbţiei solventului Temperatura de desorbţie Debitul efluentului Dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei

Retehnologizare [cww/tm/71]:

Scrubere cu pat fibros

Scrubere cu pat mobil

Scrubere cu pat compact

Scrubere cu talere Turnuri de pulverizare

În cazul existenţei spaţiului , sistemele de absorptie se pot retehnologiza relative usor in cadrul instalatiilor existente. Retehnologizarile sistemelor existente de absorptie cu structura compacta imbunatatita si/sau lichide pot fi realizate de asemenea pentru imbunatatirea functionarii echipamentului de recuperare.

Page 241: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 209

3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici

3.5.2.1 Filtrare biologica Descrierea

Curentul de gaz rezidual este trecut peste un strat de materiale organice ca turba, iarba neagra, compost, sau material inert ca lutul, mangal sau poliuretan, unde este oxidat biologic de catre micro-organisme natural prezente in dioxid de carbon, apa si biomasa.

Un filtru biologic este prezentat in Figura 3.61 [ cww/tm/79].

Efluent gazos

Material filtrant

Dren

Gaz purificat

Figura 3.61: Constructia Filtrului Biologic

Filtrele biologice pot fi impartite in:

filtre biologice deshise filtre biologice inchise

Un filtru biologic deschis este alcatuit dintr-un strat de material de filtru poros bazat pe o retea de tuburi prin care aerul contaminat se sufla pe filtru. Aceste filtre necesita o lunga durata de retenţie, asadar au tendinta de a se largi. Ele pot fi folosite la valori scazute de gaze. O alternativa constitue fltrele biologice multi-nivelate, unde citeva straturi sint suprapuse eludind astfel nevoia de un spatiu larg. In spatii cu climat rece (inghetat), utilizarea filtrelor biologice deschise este limitat. Un filtru biologic inchis contine un strat de material care sustine o populatie corespunzatoare de microbi si care este plasat sub un sistem de distribuire, care distribuie curentul de gaze reziduale uniform peste filtru. Curentul de gaze este ventilat la filtru cu ventile electice. Scurgerea gazelor este de sus in jos ori vice versa. Ventilatorul, sistemul de ventilatie si materialele componente ale filtrului biologic trebuie sa minimalizeze efectele gazelor reziduale corozive, excesul de condens si praf / namol.

Majoritatea filtrelor biologice in functiune sint filtre cu strat deschis, care sint mai putin costisitoare decit filtrele biologice inchise dar mai putin eficiente. Deci sistemele de filtre inchise cu alimentatie si scurgere de gaz controlat ar fi de preferat. Se presupune ca in multe cazuri filtrele deschise nu ingaduie o suficienta indepartare a materialelor emise si adesea impiedica articolele technologice de a realiza o reducere cuprinzatoare de VOX. Filtrele

Page 242: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

210 Waste Water and Waste Gas Treatment

biologice inchise de o inalta technologie, pot fi dezvoltate pentru a realiza a reducere pe scara larga a componentelor xenobiotice.

Microorganismele sint introduse intr-un strat fixat. Grosimea materialului de filtru este intre 0.5 si 1.5 m, cu un maxim de doi ori trei straturi. Incarcatura specifica a stratului de filtru este intre 100 si 500 Nm3/h pe m2 de suprafata de filtru. Balanta de umiditate este de regula foarte critica (umiditatea relativa de gaze de 95% sau mai mult este ceruta). Este regulata de un regulator de umiditate sau epurator de gaze, citeodata in combinatie cu umidificarea materialului de filtru. Umiditatea relativa a materialului de filtru trebue sa fie sub 60% pentru a evita infundarea. Dispozitivul de umidificare trebuie protejat de inghet in regiunile unde tempetatura considerabil sub 0 C este o problema.

Pentru aplicarea la curentii de gaze reziduale calde (> 35 C) racirea este necesara, ori prin amestecare cu aer ori prin introducearea unui epurator de gaze sau schimbator de caldura. Epurarea de gaze umeda poate fi aplicat ca pre-tratament cu scopul de-a reduce continutul excesiv de particule, a incarcaturii poluante si valorii de poluanti care nu sint corespunzatoare filtrarii biologice.

Durata de retenţie pentru a permite o scadere efectiva de ex. a mirosului, depinde de concentratia de poluanti. Ca aproximatie, scopul ar fi un minim de 30 pina la 45 de secunde durata de retenţie

Calitatea materialului si procesul de operare a instalatiei de filtru biologic necesita o protectie impotriva corodarii. Trebuie asigurat indepartarea condensului de pe conducte [cww/tm/46].

Un proces tipic de filtrare biologica este prezentat in Figura 3.62 [cww/tm/64]. Acesta include un spalator de gaze umed ca facilitate de pre-tratament. Aplicatia

Filtrul biologic este folosit in industria chimiei si petrochimiei la fel ca si in statiile de epurare. Este o modalitate de reducere, ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amine, hidrocarburi, hidrogen sulfurat, toluen, stiren si odorizantele poluante.

Filtrarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in apa. In mod normal nu este potrivit pentru ape reziduale care contin mai multi poluanti diferiti /sau schimbatori. Mai mult, metanul nu este redus, pentru ca durata de retenţie necesara ar fi prea lunga pentru dimensiunile normale de filtru.

Page 243: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 211

Gaz purificat

Stratfiltrant

Apă

Efluentgazos

Figura 3.62: Proces tipic de filtrare biologica Limite si restrictii de aplicare:

Limite/ restrictii Curentul de gaz [Nm3/h] 100-400 per m2 de suprafata de filtru1, pina la

200000 Temperatura [ C] 15-40 2

55, cu bacterii termofile Presiune atmosferica 2 Concentratie de oxigen aproape nivelului ambient 1 Umiditate relativa [%] >95, aproape saturat cu apa 1 Continut de praf, grasimi, uleiuri cauzeaza infundari, deci necesita

pre-tratamen Concentratie de hidrocarburi [mg/Nm3]

200-2000 2,4

Amoniac • poate reduce eficienta degradarii pentru hidrocarburi • se poate degrada la N2O

Concentratia de miros [ou/Nm3] 20000-200000 2 Concentratie de toluen [mg/Nm3] 20-500 2 Concentratie de stiren [mg/Nm3] 50-500 2 Componente continind N, S sau Cl Pot acidifica si inactiva filtrul biologic fara

capacitate de tamponare, care cauzeaza frecventa de inlocuire mai ridicata

Condnitii climatice Inghetul, ploaia si temperatura ridicata a ambientului afecteaza materialul filtrului si reduce eficienta

1 [cww/tm/64] 2 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/132] 4 comentariu

Page 244: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

212 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Constructie simpla • In combinatie cu adsorbtie si absoptie este de asemenea potrivit pentru componente abia solubile • Eficienta ridicata pentru componente biodegradabile ca ex. substante odorizante

• Straturile uscate ale filtrelor din turba si compost sint greu de rehidratat • Design relativ voluminos • Otravirea si acidificarea biomasei trebuie evitata • Fluctuatia in curentul de gaz are un mare impact asupra performantei • Garnitura este sensibila la infundari din cauza prafului

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de performanta [%]

Nivelul de emisie [mg/Nm3]

Comentarii

Hidrocarburi 75–95 1 >5 1

Toluen 80–95 1 >5 1

Stiren 80–90 1 >10 1

Miros 75–95 1 >5000 ou/Nm3 1 Mirosul filtrului biologic 200-500 ou/Nm3

1 [cww/tm/70] Eficienta filtrarii biologice depinde foarte mult de compozitia curentului de gaze reziduale. Efecte inter-media Principalele ustensile si materiale consumabile sint:

Materiale consumabile Valoare Comentarii Material de filtru a Chimicale (nutriente,componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului)

Apa 5 l/1000 Nm3 1 Energie [kWh/1000 Nm3] <1 1 Cadere de presiune [kPa] 0.5–2 1 a longevitatea materialului de filtru depinde de fortarea lui prin acidificare, otravire, golire, tipic nu mai mult de 1 an 1 [cww/tm/70]

La filtre biologice deschise materialele de filtru trebuiesc prelucrate si inlaturate din cind in cind. Canalizarea gazului rezidual se poate produce prin straturi de filtrare reducind astfel eficacitatea filtrului biologic. Intrucit nu toate VOC trecute prin filtrul biologic sint biodegradabile, materialul de filtru se poate incarca cu materiale contaminoase periculoase ce trebuiesc a fi distruse (incinerate). Apa infiltrata prin materialul de filtru poate contine reziduri organice si trebuie inlaturat. Filtrele biologice inchise de regula recicleaza materialul solubilizat. Monitorizare

Echilibrul umiditatii trebuie examinata cu grija deoarece este un articol critic pentru operatiunea exacta a filtrului biologic.

Eficacitatea pote fi determinata prin evaluarea gazelor intrate si iesite, metoda potrivita depinzind de poluanti ce trebuiesc reduse. Este ceruta examinarea regulata a pH-ului apei de infiltrate prin filtru.

Page 245: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 213

Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii EUR 5000–20000 1 [per 1000 Nm3/h]

Costuri de investitie ATS 4000–180000 2

[per m3 filter]

Cheltuieli de operarea ATS 10000–20000 2 munca 1 h per saptamana pro filtru

+ 2 zile per an 1 utilitati

consumabile EUR 200 per m3 material filtrant 1 Intretinere b ATS 5000–300000 2

<ATS 1000 c 2

a per an per 1000 Nm3/h capacitate b per year c per year per 1000 Nm3/h capacitate 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/46]

Cheltuielile de intretinere si operare sint scazute, pentru ca nu se necesita carburanti sau chimicale

Parametri relevanti de cheltuieli sint: • rata curentului de gaze reziduale • concentratia de poluanti in curentul de gaze • tipul de componenti in curentul de gaze • eficienta ceruta • caracterul materialului de filtru. 3.5.2.2 Bio-spalarea Descrierea

Bio-spalarea combina spalarea de gaze umeda (absorbtia) (vezi sectiunea 3.5.1.4) si biodegradarea, apa de spalare continind o populatie de microbi potrivite pentru oxidarea componentelor de gaze nocive. Microbii sint suspendati in apa. Ca urmare, conditiile folosirii epurarii biologice sunt:

• sa fie posibila spalarea componentilor de gaze reziduale • componenti spalati trebuie sa fie biodegradabili in conditii aerobice Un epurator biologic este aratat in figura 3.63 [cww/tm/132].

Page 246: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

214 Waste Water and Waste Gas Treatment

Efluent

Aer

Gaz purificat

Figura 3.63: Un epurator biologic tipic (a) Absorbant, (b) Circulatia namolului activat, (c) Rezervor activant Proiectul bioreactorului este bazat pe un namol activat sau sistem suport pentru nămol (detalii in Sectiunea 3.3.4.3.1). Mixtura apa-namol este recirculat in reactor. Poluantii absorbiti sint degradati in rezervoare cu namol aerisite. Turnul de epurare trebuie proiectat in asa fel incit sa fie asigurata o perioada de contact de aproximativ o secunda, in functie de inpuritati. Epuratoarele biologice sint frecvent inoculate cu namol activat ca de ex. ape reziduale provenind din statiile de epurare a apelor reziduale biologice.In functie de compozitia gazelor reziduale, performanta epuratorului biologic va atinge nivelul dorit numai dupa citeva saptamini de adaptare. Inoculatia cu culturi preparate in cuve de fermentaţie este in aplicat mai ales in cazul inpuritatilor ce contin sulf (mercaptan, hidrogen sulfurat, sulfura de dimetil, etc.) sau chlorine (hidrocarburi clorurate din seria metan, etan). Un proces tipic de epurare biologica este prezentat in Figura 3.64 [cww/tm/64].

Page 247: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 215

Gaz purificat

Aer

Efluent

Apătehnologică

Figura 3.64: Proces tipic de epurare biologica Evaporation accompanied by mineralisation and dosage of nutrients and/or neutralisation agents normally causes an increase of salt content in the absorbent. This effect might inhibit the biological process, though it has been found that stable biodegradation rates can be maintained, even with salt concentrations corresponding to a conductivity of up to 5000 µS/cm [cww/tm/53]. Evaporarea insotita de mineralizare si dozare de nutrienti si /sau agenti de neutralizare in mod normal cauzeaza o crestere a continutului de sare in absorbant. Acest efect poate inhiba procesul biologic, desi s-a constatat ca ratele stabile de biodergadare pot fi mentinute chiar si cu concentratii de sare ce corespund unei conductivitati de pina la 5000µS/cm [cww/tm/53]. Masuri de prevenire a formarii excesive de sare sint, de ex: • indepartarea adecvata a absorbantului si adaugarea simultana de apa proaspata • operatii cu apa dedurizata • saturatia de vapori a contracurentului de gaze reziduale Componentele ce contin sulf, clorine si/sau nitrogen duc la acidificare (formarea acidului sulfuric, hidrocloric sau nitric), ce este corectat prin controlul pH-ului. Durata de retenţie a absorbantului de 20-40 (maximum) zile s-a dovedit a fi suficienta. Aplicatia Epurarea biologica este folosita in industruűia chimica si petrochimica la fel si in statiile de epurare. Este o technica de reducere ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amoniacul, aminele, hidrocarburile, sulfidul de hidrogen toluenul, stirenul, si odorizantele contaminoase. Epurarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in apa. Utilizarile tipice si dovedite ale epuratorului biologic sint illustrate in Tabelul 3.14 [cww/tm/53].

Page 248: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

216 Waste Water and Waste Gas Treatment

Elimina-rea miro-surilor

Hidro-carburi alifatice

Hidro-carburi aromatice

Componente pe baza de oxigen

Componen-te pe baza de sulf

Componen-te pe baza de nitrogen

Hidro-carburi halogenate

H2S NH3

Uleiuri eterice

Rezervoare de namol activat ale statiilor de epurare biologica

X X X X X X X X

Productia de enzime

X X

Productia de mirosuri

X X X X

Industria de cauciuc

X X X

Reglarea risipei de vopsea

X X X X X

Productia de metionin

X X

Productia de polimerizare X X

Gaze de la depozite de reziduri periculoase

X X X X X X X

Tabelul 3.14: Aplicare tipica a epuratorului biologic Aplicabilitatea epuratorului biologic la grupurile de componente este [cww/tm/53]:

Foarte potrivit Potrivit Nepotrivit Alcool (metanol, etanol, butanol, glicol, diglicol, glicol bitiric) Aldehide si ketoane (formaldehida, acetaldehida, aceton) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic, acid propionic, acid butiric, acetat de butil, acetat de etil, methacrilat de metil, acid glicolic ester) Fenoli (fenol, cresol) Componente de sulf heterociclice Mercaptani, Amine, Componente de nitrogen heterociclice, Clorofenoli, hidrogen sulfurat

Naftalina Tioeteri (sulfide) Amoniac

Hidrocarburi alifatice (metan, pentan, hexan, hidrocarburi cu lant lung, acetilena etc., ciclohexan) hidrocarburi aromatice (benzen, toluen, xilen, stiren) exceptind naftalanul Etere (tetrahidrofuran, di-etil, eter, dioxan) Disulfid de carbon Nitro-componente hidrocarburi halogenate (diclormetan, tricloroetena, percloretena, 1,1,1-tricloretan, 1,2-dicloretan, VCM), exceptind chlorofenolul

Limite si restrictii de aplicare:

Limite /restrictii Curentul de gaz [Nm3/h] 1000-3000 Nm3/h pe m2 suprafata de

coloana Temperatura [°C] 15-40 2

30-35 (optim) 3 Presiune Atmosferica 2 Concentratia de microorganisme > 15 g/l substanta uscata 3

Page 249: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 217

Concentratia de VOC in gazele reziduale

100-2000 mg/Nm3 2,3

Concentratia de amoniac 50-200 mg/Nm3 2 Concentratia de miros [ou/Nm3] > 20000 2 1[cww/tm/64] 2[cww/tm/70] 3[cww/tm/53]

Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Concentratiile ridicate pot fi scazute datorita conversiei ridicate de micobi • De asemenea potrivit la concentratii ridicate de componente ce contin sulf, cloruri si /sau nitrogen

• Structurile de biomasa trebuiesc inlaturate deoarece ca deseu pot provoca blocaj in apa de circuit. • Componentele greu solubile sint mai grei de redus • Fluctuatia ex. concentratiile schimbatoare in curentul de gaze au o mare influenta asupra performantei. • Apele de infiltrare trebuiesc tratate.

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri Rate de performanta

[%]

Nivelul de emisie [mg/Nm3]

Observatii

VOC 80-90 1 Amoniac 80–95 1 Miros 70–80 1 1 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:

Consumabile Cantitate Observatii Chimicale (nutriente, componente alcalice pentru corectia pH-ului)

Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] 0.2–0.5 1 Cadere de presiune [kPa] 0.2–0.5 1 1 [cww/tm/70]

Datorita activitatii biologice in epuratorul biologic, concentratia de saruri in apa de circuit creste, deci trebuie descarcat din cind in cind. Aceasta scurgere de apa reziduala trebuie tratata sau inlaturata printr-o alta modalitate. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex. prin incinerare. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. Monitorizarea Eficacitatea este determinata prin analiza chimica sau evaluarea mirosului la gazele de intrate si cele emise. Controlul de pH al procesului este o cerinta.

Page 250: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

218 Waste Water and Waste Gas Treatment

Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] EUR 5000–15000 1

Costuri de exploatare munca utilitati

consumbabile

½ zi per saptamana 1 1 [cww/tm/70]

3.5.2.3 Bio-stropire Descriere Stropirea biologica lucreaza in conditii similare ca epurarea biologica (spalarea biologica). In contrast cu epurarea biologica, microbii sint fixati pe elemente se suport. Principiul procesului este prezentat in Figura 3.65.

Figura 3.65: Diagrama a procesului de bio-stropire Intr-un reactor de stropire biologica, o faza umeda este circulata continuu printr-un strat de material inert. Aceasta garnitura poate fi alcatuita din material gros, ca inele, sele etc. ori din umpluturi structurate. La selectia materialelor compacte, in fiecare caz in parte trebuie sa se asigure neblocarea pe termen lung a reactorului, chiar si in cazul formarii anticipate a excesului de namol. Proprietatile de suprafata trebuie sa fie de asa fel incit biofilmul sa adere ferm. Poluantii din gazele reziduale si oxigenul sint absorbite de faza umeda si sint transportate la biofilm, unde are loc transformarea biologica. Calitatea maselor transferate de la gaz la faza lichida si performanta de eliminare a reactorului depind in mod esential de suprafata ariei

Apă recirculată Efluent

Reactor biologic

Apă uzată

Exces de nămol

Gaz purificat

Reactor cu pat picuratorTransfer de masa gaz/lichide Oxidare biologica a substantelor absorbite la un biocatalizator

Page 251: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 219

umezite a garniturii. In vederea obtinerii unor rezultate optime de eliminare, adica de maximalizare a suprafetei umezite, faza lichida trebuie distribuita uniform pe suprafata biofilmului [cww/tm/53]. Imobilizarea biomasei si formarea biofilmului in general este un proces controlat natural, ce incepe dupa inocularea fazei umede. Faza lichida in continua circulatie preia functia de aprovizionare a populatiei de microbi cu nutrientii necesari. Totodata, excesul de namol activat si produsele de reactie care la fel, pot fi inhibitori, ca de ex. hidrogenul clorurat in timpul degradarii diclormetanului sint spalate din reactor. In faza lichida, conditiile esentiale ca pH-ul, nutrientii, si acumularea de saruri trebuiesc controlate [cww/tm/53]. Ca si la epurarea biologiaca are loc o crestere a continutului de sare in absorbent. Masurile de prevenire a formarii de sare in exces sint de ex: • indepartarea adecvata a absorbantului cu adaugare simultana de apa proaspata • operatii cu apa demineralizata • saturatie de vapori a contracurentului de gaze reziduale. O instalatie de stropire biologica este ilustrata in Figura 3.66.

Aere purificat

Apă

Apăuzată

Aerîncărcat cu solvenţi

Filtru biotrickling

Figura 3.66: Instalatie tipica de bio-stropire Aplicatie Aplicarea de stropire biologica este comparabila cu cea a epurarii biologice O mica diferenta exista in componentele poluante pentru care ambele technici sint potrivite. Aplicabilitatea stropirii biologice pentru grupele de componente este [cww/tm/53]. (compara cu tabelul corespunzator in Sectiunea 3.5.2.2):

Page 252: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

220 Waste Water and Waste Gas Treatment

Foarte potrivit Potrivit Nepotrivit Alcooli (metanol, etanol, butanol, glicol, diglicol, glicol bitiric) Aldehide si cetoane (formaldehida, acetaldehida, aceton, MIBK) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic, acid propionic, acid butiric, acetat de butil acetat de etil, metacrilat de metil, acid glicolic ester) Fenoli (fenol, cresol) Mercaptani, Amine, Amoniac Componente de nitrogen heterociclice, Diclormetan, 1,2 dicloretan, Clorofenoli, hidrogen sulfurat

Stiren, Naftalina Componente sulfurice heterociclice Disulfid de carbon Tricloretena, (VCM)

Hidrocarburi alifatice (metan, pentan) Perclorethena, 1,1,1-tricloretan,

Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:

Limite /restrictii Temperatura [°C] 15–40 1

30–35 (optim) 2 Presiune atmosferic 2 Concentratia de microorganisme >15 g/l materie uscata 3 Concentratia de VOC in gazele reziduale [mg/Nm3]

400–2000 1,2

Concentratia amoniacului [mg/Nm3]

100–400 1

Concentratia de miros [ou/Nm3] >20000 1 Concentratia de hidrogen sulfurat [mg/Nm3]

50–200 1

Concentratia de mercaptan [mg/Nm3]

5–100 1

1 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/53]

Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Biodegradarea componentelor absorbate • Potrivit pentru concentratii medii de componente acidificatoare ca sulful, clorinele si nitrogenul • Mici corectii ale pH-ului sint posibile.

• Fluctuatiile curentului de aer introdus are mare impact asupra eficacitatii • Componentele greu solubile sint mai grei de redus • Concentratiile mari ale substantelor toxice si acidificatoare trebuiesc evitate

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru Rate de

performanta [%]

Nivel de emisie [mg/Nm3] Observatie

VOC 80-95 1

Amoniac 80–95 1

Page 253: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 221

Miros 70–90 1

Hidrogen sulfurat 80–95 1

Mercaptani 70–90 1

Disulfid de carbon 98–99 2 Concentratia alimentata 100 mg/Nm3

Stiren 80 2 Concentratia alimentata arpox 160 mg/Nm3

VCM 99 2 Concentratia alimentata pana la 100 mg/Nm3

1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/53]

Efecte inter-media Principalele utilitati si consumabile sunt:

Consumabile Cantitate Observatii Chimicale (nutriente,componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului)

Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] <1 1 Cadere de presiune [kPa] 0.1-1 1 1 [cww/tm/70]

Datorita activitatii biologice in biotrickler, creste concentratia de sare in apa de circulatie deci trebuie eliminat din cind in cind. Acest curent de apa reziduale trebuie tratat sau eliminat printr-o alta modalitate. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex. prin incinerare. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. Monitorizare Eficacitatea stropirii biologice este determinata prin concentratia gazelor intrate si cele emise. Compozitia apei absorbante trebuie monitorizata prin masurarea continua a parametrilor [cww/tm/53]. • pH • temperatura • concentratia de oxigen • conductivitate. Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] EUR 5000–20000 1

Cheltuieli de operare a

Munca Utilitati

½ zi per saptamana 1

Page 254: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

222 Waste Water and Waste Gas Treatment

Materiale consumabile

1 [cww/tm/70]

3.5.2.4 Oxidarea termina Descriere Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile si a mirosurilor in curentul de gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra punctului de auto-aprindere intr-un cuptor, si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa in dioxid de carbon si apa. Timpul, temperatura (de 200-400 °C aupra punctului de auto-aprindere), turbulenta (pentru amestecare) si disponibilitatea de oxigen, toate afecteaza rata de eficienta a procesului de combustie. Acesti factori furnizeaza planul de baza pentru sistemul de oxidare VOC. In prezenta VOC halogenati, conditii speciale pot fi necesare pentru a innabusi generarea (ori de-novo sinteza) de dioxina, desi in mod normal are loc doar o formare neglijabila de dioxina cu combustia curentelor gazoase reziduale: • Timp de stationare ≥1 s [cww/tm/118 and 120] • temperatura ≥1100 ºC [cww/tm/118 and 120] • continut de oxigen >3 % • innabusirea fluxului de gaz dupa incinerator pentru a fi transmis catre deschiderea de

recombinare a dioxinei. Este necesara instalarea unor facilitati additionale ca de ex. spalatorul alcalin pentru eliminarea halogenilor de hidrogen. Citeva tipuri de oxidatori termice sint utilizate: • oxidatorul termic direct, alcatuit dintr-o camera de combustie si fara a include recuperator

de caldura pentru aerul evacuat • oxidatorul termic regenerativ, urmarind procedeul [cww/tm/132]: - curentul de gaz evacuat intra in oxidator printr-o deschidere comuna si trece in camera de regenerare printr-un ventil fluture - apoi trecind printr-o matriţă ceramică de schimb de caldură care ridica temperatura gazului aproape la temperatura de oxidare - apoi intra in camera de combustie, care este mentinut la cca. 800 °C de catre arzatori, caldura emanata reducind consumul de combustibil a arzatorilor - apoi parasind camera de consumatie printr-o a doua matriţă ceramică de schimb de caldură transfera energia termica pentru a fi re-utilizat la pregatirea ciclului urmator - curentul de gaz curat este eliberat print-un ventil de emitere pentru descarcare. Datorita temeraturii relativ ridicate a spatiului de combustie, excesul mare de aer si influentei scazuta a flacarii, doar mici cantitati de monoxid de carbon si NOX se formeaza.

Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgeri comparativ ridicate (pina la 200 Nm3/s). In general este realizat 90-97% recuperare de caldura (pre-incalzire de gaze reziduale) [cww/tm/132].

Page 255: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 223

Exemple de oxidare termica regenerativa sint aratate schematic pe Figura 3.67 [cww/tm/132]:

Figure 3.67: Scheme ale diferitelor sisteme de combustie regenerativa A) Regenerator cu strat fix, B)Combi-schimbator, C)Regenerator Ljungstrom, D) Regenerator cu strat mobil

oxidatorul termic recuperativ, este alcatuit dintr-o camera de combustie, din pre-incalzitor de gaze reziduale si daca este potrivit, un al doilea schimbator de caldura cu recuperare de energie, caldura fiind continuu transferat la pre-incalzitor. Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgere relatic scazute (<14 Nm3/s). De regula este realizata 50-80% recuperare de caldura [cww/tm/132]. • motoarele de gaz sau/si boilerele cu aburi [cww/tm/133], cu 57-67% recuperare de energie. Gazul rezidual este ars in motor, daca este necesar gaz este adaugat ca combustibil de sprijin. Generatoare din directia curgerii produc electricitatea. Motorul contine un convertor catalitic, special pentru oxidarea monoxidului de carbon in curentul de gaz. Motorul este cuplat cu

Combustibilauxiliar

Efluent

Efluent

Efluent

Efluent

Efluent

Gaz purificat

Gaz purificat

Gaz purificat

Gaz purificat

Gaz purificat/efluent

Gaz purificat

Pat

Zonă de preîncălzire

Zonă de oxidareZonă de răcire

Combustibil

Temperatură

Temperatură

Înălţine substrat

Înălţin

e su

bstr

at

Page 256: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

224 Waste Water and Waste Gas Treatment

boilerul cu aburi pentru a folosi caldura risipita a gazului evacuatpentru producerea de aburi. Apa pentru alimentatia boilerului este pre-incalzit de catre apa de racire a motorului. Cu temperaturi scazute de combustie formarea de NOX este scazuta. Gazul de evacuare care paraseste motorul de gaz este condus prin catalizatori de oxidatie pentru a reduce continutul de monoxid de carbon. Criteriul de design pentru un sistem de oxidare termica depinde in mare parte de natura curentului de gaz rezidual, care detemina conditiile de combustie. Citeva dintre cele mai importante articole sint:

• Arzatoarele

Citeva tipuri de arzatori sint descrise in tabelul 3.15 [cww/tm/79].

Arzator Caracteristici Arzator distribuit Arzator cu singura sursa Arzator de difuzie Arzator Vortex Arzator de ulei

ofera o mult mai buna amestecare a combustibilului si al aerului de combustie si a gazelor fierbinti cu aerul de ocolire. Acesta produce flacari scurte permitind astfel o mai mare durata de retenţie. In orice caz, numai gazele curate si combustibilele gazoase pot fi utilizate. Este o reducere limitata (ratia intre emiterea maxima si minima) si aerul de combustie cu un continut mai ridicat de oxigen poate fi o cerinta. Este mai putin costisitor decit arzatorii distribuiti. Poate prelua combustibil lichid sau gazos si aer curat sau murdar. Asigura o combustie eficienta si flacara scurta, dar o ventila capabila de delivrarea a 500 mm calibru de apa este necesara, este o reducere scazuta si pasivitate la murdarie. Ofera flacari mai lungi, este mai costisitor, necesita mai multa intretinere, are mai multa reducere limitata si in general nu este la fel de curata ca un arzator de gaz.

Tabelul 3.15: Tipuri de arzatoare Sectiunea de amestecare [cww/tm/79] O buna amestecare se poate obtine prin: - difuziune natural intre curentii turbulenti - influentarea curentului de gaze intr-un unghi - schimbari in directia scurgerii, colturi rotunjite sau talere • Camera de combustie [cww/tm/79] Conditiile pentru dimensionarea camerei de combustie sint: - diametrul ei trebuie sa permita curent turbulent - trebuie sa fie destul de mare sa preia flacara fara a o stinge - lungimea ei este determinata de catre lungimea flacarii plus lungimea necesara realizarii amestecului - trebuie sa fie rezistent la temperatura si corroziune - trebuie sa reziste la expansiune si contractiune frecventa • Pre-tratamentul gazelor reziduale [cww/tm/79] Cind pre-tratamentul este necesar inainte de a intra in oxidatorul termic - codensarea vaporilor de apa din gazel reziduale umede - indepartarea materialelor contaminante solide sau lichide

Page 257: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 225

- concentratia (de ex. de catre GAC sau absorbtie de zeolit si desorbtie ulterioara) pentru a reduce volumul total de gaz care urmeaza sa fie tratat de catre oxidator

- pre-incazire, care rduce cerintele de combustibi

• Echipament de protectie [cww/tm/79] Dispozitivele de protectie necesare sint: - protectia impotriva fulgerilor reflectate de catre dispozitive, de ex. opritor de flăcări cu plăci paralele, multiplu opritor de flacari cu ecran, si sau /pecete de apa - perioada de epurare a arzatorului la pornirea oxidatorului termic - inchiderea curentului in caz de omisiune de flacara - limitarea temperaturii de virf Aplicatie Oxidatorii termici sint utilizati in vederea reducerii emisiei la aproape toate sursele VOC, incluzind supapele de reactor, supape de distilatie, operatii de dizolvare si operatii petrecute in cuptoare, uscatorii si cuptoare de ardere. Pot face fata unor fluctuatii minore in curgere, dare excesele de curgere solicita utilizarea unei flacare. Consumul de combustibil poate fi ridicat, cid gazele reziduale slab-incarcate sint alimentate, deci unitatile termice sint cele mai potrivite pentru aplicarea in procese mai mici cu incarcari de VOC de la moderat-pina la-inalt. Oxidatorii termici sint utilizati pentru a controla VOC de la o mare varietate de procese industriale ca de ex: • depozitarea si incarcarea /descarcarea produselor din petrol si a altoe lichide organice volatile. • curatirea vaselor (rezervoare de tren, rezervoare petroliere, plute) • prelucrarea de ventile in industria fabricatiei de materiale chimice organo-sintetice • fabricarea vopselelor • rubber products si fabricarea polimerilor • invelis de vinil si uretan flexibil • depozite de tratare si facilitati de eliminare a deseurilor periculoase. Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:

Limite /restrictii Curgere tipica de gaz[ Nm3/h ]

900-86000 (oxidator termic direct si regenerativ)1,2

90-86 000 (oxidator termic recuperativ)3 Temperatura °C 750-1000 4

980-1200 cu componente periculoase1,2,3 Concentratia de VOC in gazele reziduale

<25% LEL1,2,3

Resedince time [s] 0,5-2 5 (in functie de temperatura Substante Nu se utilizeaza nici o substanta care poate

genera componente corrozive la motor de gaz sau boiler cu aburi

1 [cww/tm/120] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118] 4 [cww/tm/132] 5 [cww/tm/64]

Page 258: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

226 Waste Water and Waste Gas Treatment

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Performanta inalta si constanta • Principii simple • De incredere in functiune • Oxidarea termica recuperativa si regenarativa au o inalta eficienta termica, cu efect de consum scazut de combustibil suplimentar, deci o emisie mai scazuta de dioxid de carbon • Integrarea in proces a caldurii risipite sau a generarii de aburi este posibila.

• Emisia de monoxid de carbon si oxid de nitrogen • Riscul formarii de dioxin, cind componente ce contin clor sint incinerate • Tratarea fumului de gaz este necesar pentru VOC-uri ce contin sulf si /ori halide • Folosirea de combustibil additional este necesar cel putin la operatia de pornire si concentratia de VOC sub punctul de auto aprindere

Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Randament [%] Paremetru direct regenerativ recuperativ

Comentarii

VOC 98->99.9 1 95-99 2 98-100 a 3 25-99.9 1 25-99.9 3 Petrolul si produse pe baza

de carbuni PM10 50-99.9 1 50-99.9 3 Chimicale si produse similare

Nivel de emisie [mg/Nm3] Parametru direct regenerativ recuperativ

Observatii

VOC <1-20 b Continut de oxigen 3 v-%

a >99.9999 % b nivel scazut pentru substante periculoase, nivele ridicate pentru cele mai putin periculoase1 [cww/tm/120] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118]

Eficienta oxidarii termale pentru reducerea COV este mai mare decat oxidarea catalitica. Efecte Inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:

Consumabile Valoare Comentarii Combustibil in timpul de pornire si conditii non-autotermale

Energie [kWh/1000 Nm3] 3–8,1,2

Cadere de presiune [kPa] 1–5 1 a interval autotermic pentru VOC 1-10g/Nm 3 1 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/96]

Pe linga emisia de dioxid de carbon sint urme de monoxid de carbon si NOX in gazul afluent, in functie de continutul gazelor reziduale neprelucrate si de operatia oxidatorului termic. Continutul de monoxid de carbo este redus de ex. prin utilizareaunui catalist potrivit; cantitati relevante de NOX pot trece prin tratamente suplimentare (vezi Sectiunea 3.5.4.2). Prezenta sulfului si halogenului cere tratament suplimentar pentru fumul de gaze, de ex. apa sau

Page 259: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 227

epuratorul de alcaline (vezi Sectiunea 3.5.1.4) pentru a absorba halidele de hidrogen, injectie de var (vezi sectiunea 3.5.4.1) pentru a absorbi dioxidul de sulf ori adsorbtie GAC (vezi Sectiunea 0) pentru reducerea dioxinelor, daca combinatia/recombinatia dioxinului nu este prevenit in timpul procesului de incinerare. Prezenta componentelor de organosilicon pot cauza dispersari extreme de dioxid de silicon amorfos care necesita reducere prin technici de filtrare adecvate. Tratarea additionala a gazelor pot cauza ape reziduale care, la fel trebuiesc tratate de ex. prin sedimentatie (vezi Sectiunea 3.3.4.1.2) sau prin neutralizare. Monitorizarea [cww/tm/79] Parametrele monitorizate pot cauza alarma cind valorie stabilite depasite sint: • temperatura de combustie • concentratia de VOC • concentratia monoxidului de carbon • presiune • alimentatia gazului lichefiat • alimentatia aerului comprimat Un alt parametru important pentru monitorizare este continutul de oxigen a gazului de emisie, care furnizeaza informatii despre conditiile de combustie. Acesta este crucial cind componentele de halogen sint oxidate termic. Eficienta de reducere a sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentratiei de VOC si/sau de miros inainte si dupa oxidarea termica. VOC-urile pot fi masurate ca carbon total utilizind detectorul de flcara ionizatoare. O analiza calitativa a emisiilor poate fi facut prin adunarea mostrelor apucate la un punct se colectare potrivita si analizindu-le ulterior prin olfactometru. Arzatorii trebuiesc inspectate regulat si in caz de nevoie curatate. Daca depunerile se cladesc rapid, masuri preventive trebuiesc luate. Pre-tratament efectiv poate fi necesar pentru curatarea gazului rezidual contaminat, inainte de intrarea acestuia in arzator. Daca depunerile sint cauzate de carbon , acesta poate indica utilizarea unei proportii gresite de gaz rezidual/combustibil, si trebuie facuta verificarea monturii. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri

direct regenerativ recuperativ Observ.

USD 2800-59000 1 USD 24000-89000 3 USD 8900-77000 4 EUR 10000-40000 2 EUR 20000-30000 2 EUR 10000-50000 2

Cheltuieli capitale [per 1000 Nm3/h] FIM 131000-174000 5

USD 24000-45000 1 USD 2400-5900 3 USD 2800-14800 4 Cheltuieli anuale de operare a FIM 6500 5

Munca Ustensile Materiale consumabile

0.5 zile pe saptamina

2 zile pe saptamina

Efectivitatea costului [pe tona de poluanti pe an]

USD 440-3600 1 USD 110-21000 3 USD 110-2200 4

1 [cww/tm/120] 2 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/119] 4 [cww/tm/118] 5 [cww/tm/96]

Page 260: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

228 Waste Water and Waste Gas Treatment

Factori de cost [cww/tm/80]:

Factori Influente/rezultate Volumul de gaze reziduale ce trebuiesc tratate

Dimensiunea camerei de combustie

Continutul de caldura a gazului rezidual Proiectul echipamentului de combustie, cerinta de combustibil de suport

Temperatura de combustie Materiale de constructie Instrumentatie Optiuni de recuperare de caldura Cerinte de instalatii (interior, exterior, nivelul solului, virful acoperisului etc.)

Cuptoare de ardere si boilere pot fi utilizate pentru oxidarea termica a VOC, daca temperatura si durata de retenţie sint corelate. Acesta poate fi o optiune atractiva cind cuptorul de ardere sau boilerul sint deja pe santier. 3.5.2.5 Oxidarea catalitica Descrierea Oxidatorii catalitici opereaza intr-un mod foarte similar cu oxidatori termici, diferenta majora fiind, ca gazul dua ce trece prin area de flacari, trece printr-un un strat catalizator. Catalizatorul are efectul de-a creste rata reactiei de oxidare, permitind conversarea la temperaturi de reactie mai joase decit in unitatile de oxidare termica. Deci, catalizatorul la fel, permite ca oxidatori mai mici sa fie utilizati. Principiul este illustrat in Figura 3.68 [cww/tm/79].

Arzător

Aer purificat

Schimbător de căldură

Admisie ifluent

Catalizator

Figura 3.68: Principiul oxidarii catalitice Gazele reziduale sint incalzite de catre arzatori auxiliari pinal la aproximativ 300-500 °C inainte de intrare in stratul catalizator. Temperatura maxima de evacuare proiectata a catalizatorului este tipic 500-700°C [cww/tm/116] Metoda contactarii curentului de gaz cu stratul catalizator serveste la distingerea sistemului de oxidare. Atit sisteme cu strat fixat cit si cele cu strat fluidizat sint utilizate.

Page 261: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 229

Oxidatrul cu strat fixat poate folosi un catalizator monolitic sau catalizator cu strat pachetat. Catalizatorul monolitic este un bloc solid poros, continind canele paralele, ne-intersectate aliniate in directia curgerii de gaz. Avantajul este tocirea minima datorita intinderii termice /a contractiei in timpul pornirii / a inchiderii si caderii generale de presiune. Catalizatorul cu strat pachetat contine particule care sint sustinute sau intr-un tub ori in tavi putin adinci prin care gazul trece. Comparind cu catalizatorul monolitic caderile lui de presiune sint considerabil mai inalte si particulele catalizatoare tind sa se zdrobeasca datorita intinderii termice cind stratul catalizator ingradit este incalzit/ racit in timpul pornirii / inchiderii. Oxidatorii cu strat fluidizat au avantajul de rate foarte ridicate de transfer de masa, desi caderea generala de presiune este ceva mai inalta decit la monolit. Un avantaj additional al straturilor fluidizate este transferul inalt de caldura comparat cu un coeficient de transfer normal de caldura de gaz. Un alt avantaj este tolreanta lor mai mare la particule in curentul de gaz decit la catalizatorii cu strat fixat ori monolitic. Acesta se datoreaza corrodarii constante a firmiturilor de catalizator, ce ajuta la indepartarea particulelor de pe exteriorul catalizatorului intr-un mod continuu. Dezavantajul este pierderea treptata a catalizatorului prin tocire.

Catalizatorii utilizaţi la oxidarea compuşilor organici volatili sunt fie metale preţioase ca platină, paladiu sau rodiu pe un suport ceramic sau metalic fie metale alcaline pe suport de bile ceramice, amestecuri de oxizi ai metalelor de obicei susţinute de un cadru metalic puternic ca oxizi de cupru, crom, mangan, nichel, cobalt etc.

Catalizatori precum crom/aluminiu, oxizi de cobalt sau oxizi de cupru/oxizi de mangan sunt folosiţi pentru oxidarea gazelor conţinând compuşi ai clorului. Catalizatorii pe bază de platină sunt activi pentru oxidarea sulfului din compuşi organici volatili, deşi sunt rapid dezactivaţi de prezenţa clorului.

Prezenţa otrăvurilor pentru catalizatori în gazul rezidual, precum particule sau substanţe chimice, poate avea un impact semnificativ în durata de viaţă a catalizatorului. Otrăvirea sau orbirea catalizatorului poate fi ireversibilă, ex: acoperirea suprafeţei catalizatorului cu ulei sau grăsimi reduce eficienţa acestuia dar aceastăp depunere poate fi arsă prin creşterea temperaturii. Însă, dacă sunt prezente anumite substanţe chimice, otrăvirea catalizatorului devine ireversibilă. Astfel de otrăvuri pentru catalizatori sunt, ex:

• Inhibitori care acţionează rapid ca fosfor, bismut, arsenic, antimoniu, plumb, mercur, cauzând o ireversibilă pierdere a activităţii catalitice într-un raport ce depinde de concentraţie şi temperatură • Inhibitori cu acţiune redusă ca fier, cositor, silicon, cauzând o reducere ireversibilă a activităţii dar sunt tolerate concentraţii mai ridicate decât în cazul inhibitorilor care acţionează rapid • Inhibitori reversibili, ca sulf, halogeni, zinc cauzând în funcţie de catalizator o acoperire reversibilă a suprafeţei catalizatorului într-un raport ce depinde de temperatură şi concentraţie • Măşti de suprafaţă cum sunt solide organice, cauzând acoperiri reversibile ale suprafeţei catalizatorului • Substanţe care erodează sau acoperă suprafaţa catalizatorului, precum particulel inerte, cauzând acoperirea suprafeţşei active, plus eroziunea catalizatorului la un raport determinat de dimensiunea particulelor, debitul masic şi viteza gazului (cww/tm/80)

În oxidarea termică, câteva tipuri de oxidanţi sunt folosiţi:

• Oxidanţi catalitici puternici • Oxidanţi catalitici regenerativi • Oxidanţi catalitici recuperativi

Condiţiile normale de funcţionare pentru oxidanţii catalitici sunt:

• Gazul natural este preferat drept combustibil (când este necesar combustibil suplimentar) • Arzătorul utilizat să fie corespunzător • Camerele confecţionate din oţel inox sau carbon

Page 262: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

230 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Secţiunea arzătorului construită cu suficientă lungime pentru a furniza chiar distribuirea debitului şi a temperaturii pe suprafaţa catalitică • Ddebit uniform distribuit pe suprafaţa catalizatorului • Gazul rezidual circulând prin patul catalitic în curent uniform • Timp de rezistenţă 0,3-0,5s.

Aşa cum în oxidarea termică, unele gaze reziduale necesită pretratament cum ar fi condensarea vaporilor de apă conţinuţi într-un gaz rezidual umed, îndepărtarea solidelor şi lichidelor, îndepărtarea otrăvurilor pentru catalizatori. Cerinţele de siguranţă sunt similare cu cele de la oxidarea termică (vezi secţiunea 3.5.2.4).

Oxidarea catalitică ar trebui proiectată în aşa fel încât să faciliteze îndepăratrera catalizatorilor în scop de curăţare sau înlocuire.

Un exemplu de oxidator catalitic regenerativ este dat în Figura 3. [cww/tm/132].

Figura 3.69: Oxidator catalitic regenerativ 1) influentul exhaustat, 2 )pat din material ceramic fierbinte, 3)stratul de catalizator, 4) camera de combustie, 5) ieşirea stratului de catalizator , 6) camera de regenerare, 7) canal de evacuare, 8) canal de tranziţie Aplicatie

Oxidarea catalitică este folosită pentru a reduce emisiile dintr-o multitudine de surse staţionare. Principala sursă de emisie vizată este emisia de compuşi organici volatili din evaporarea solvenţilor. Oxidarea catalitică este larg utilizată în multe sectoare industriale din acest domeniu. Exemple de sectoare industriale în care este utilizată acestă metodă pentru reţinerea COV:

• Staţii de încărcare a petrolului în rezervoare • Procese de ventilaţie din industria sintezelor chimice organice • Producerea cauciucului şi fabricarea polimerilor • Producerea răşinilor poliesterice, a polietilenei şi polistirenului. Oxidarea catalitica se potriveste cel mai mult sistemelor cu volume reduse de gaze evacuate, daca exista o mica variatie in tipul si concentratia de COV si acolo unde nu are loc otravirea catalizatorului sau murdarirea cu contaminanti. Alte componente de redus sunt monoxidul de carbon si – la un anumit grad – particulele cu toate ca ultimele mentionate necesita dispozitive speciale operationale.

Page 263: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 231

Limitele de aplicare si restrictiile:

Limitele / restrictiile 1200 – 86000(oxidator catalitic regenerativ sau drept)1,2

Debitul gazului influent (Nmc/h) 90 – 86000(oxidator catalitic recuperativ)3 Temperatura (0C) 300-500 înainte de cataliză

500-700 după cataliză Concentraţia COV în gazul rezidual < 25 % LEL1

Timpul de contact (s) 0,3-0,5 (în funcţie de volumul patului de catalizator)

1 [cww/tm/116] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118]

Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Mult mai compact decât oxidatorul catalitic • Solicită încălzire moderată sau de loc • Produce puţin sau deloc oxizi de azot din atmosferă (cca. 20-30% din cantitatea formată de oxidarea termică) • Monoxidul de carbon din gazul influent este simultan îndepărtată de catalizator • Sunt poosibile performanţe mari, constate şi de încredere • Oxidarea regenerativă sau recuperativă au efficient termică redicată, cu efect într-un consum scăzut de combustibil şi emisie scăzută de bioxid de carbon; • Este posibilă integrarea proceselor de încălzire reziduală sau producere de încălzire • Cerinţe reduse de izolare • Risc de incendiu redus în comparaţie cu

oxidanţii catalitici

• Eficienta mai scăzută în distrugerea COV decât în cazul oxidării termice • Sistem sensibil la schimbarea temperaturii gazului • Risc de producere a dioxinelor când sunt incineraţi compuşi clorinaţi • Toţi catalizatorii sunt sensibili la agenţii de otrăvire, agenţii de infectare şi înăbuşire a activităţii • Particulele trebuie îndepărtate în prealabil • Catalizatorii uzati când nu pot fi regeneraţi

trebuiesc depozitate

Nivele de emisie atinse/Rapoarte de performanţă

Randamentul [%] Parametru drept regenerativ recuperativ

Observatii

95 1 90-99 2 VOC 98-99 a 1 25-99.9 1 Produse din petrol sau

cărbune PM10 50-99.9 1 Produse chimice

CO >98 b 2 Odour 80-95 3

Parametru Nivelul de emisie [mg/Nm3] Observatii

VOC <1-20 c

Page 264: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

232 Waste Water and Waste Gas Treatment

asolicită un volum mare de catalizator şi/sau temperaturi ridicate bcatalizator din metal preţios cnivele scăzute pantru substanţe periculoase, nivele ridicate pentru substanţe nepericuloase 1 [cww/tm/116] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Principalele utilităţi şi consumabile necesare sunt:

Consumable Amount Remarks Combustibil la pornire şi condiţii împotriva supraîncălziriia (Nmc metan pe 1000 Nmc)

0–100

Energie (KWh/1000Nmc) 1–2 1 Variatie de presiune (kPa) 1–5 1 a domeniu de supraîncălzire pentru COV 1-2 g/Nmc (sistem regenerativ) şi 3-5 g/Nmc(sistem recuperativ) 1 [cww/tm/70]

Emisia în mediu include urme de monoxid de carbon şi datorită temperaturii relativ scăzute cu oxidarea termică, un conţinut redus de oxizi de azot. Nivelurile de emisie atinse sunt de 15 mg/Nmc.

Catalizatorii au o durată de viaţă de minim doi ani. Apoi trebuie regeneraţi sau depozitaţi ca deşeuri chimice sau chiar periculoase.

Când compuşii organici volatili conţin sulf şi/sau halogeni, trebuie să ne aşteptăm la emisii de dioxid de sulf şi /sau halogenuri. Acestea trebuiesc îndepărtate prin tehnici corespunzătoare. Monitorizare [cww/tm/79]

Temperatura patului, căderea de presiune prin pat, temperatura de combustie şi conţinutul de monixid de carbon şi oxigen din efluentul gazos trebuiesc monitorizate pentru a controla conbdiţiile de combustie.

Eficienţa sistmului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiei compuşilor organici volatili şi/sau a mirosurilor înainte sau după oxidator. Compuşii organici volatili pot fi măsuraţi ca total carbon, folosind un detector cu ionizare în flacără. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prelevând probe din anumite puncte selectate şi analizarea lor prin GC/MS. Eficienţa pentru emisia de mirosuri este determinată prin prelevarea de probe din anumite puncte de prelevare relevante şi analizarea lor prin olfactometrie.

Arzătoarele trebuiesc verificate cu regularitate şi dacă este necesar, curăţite. Dacă depunerile cresc rapid trebuiesc luate măsuri preventive. Pot fi necesare măsuri de pretratare pentru curăţarea gazelorreziduale contraminate la intrarea în arzător. Dacă depunerile se datoresc carbonului aceasta înseamnă că raportul gaz rezidual/combustibil este necorespunzător şi trebuie verificate dispozitivele de control. Situatia economica

Costuri Tipul costurilor

Drept Regenerativ Recuperativ Observaţii

USD 14000-58000 1 USD 24000-89000 3 Costuri de capital (la 1000Nmc/h) EUR 10000-80000 2 EUR 30000-40000 2

Page 265: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 233

Costuri anuale de operare (la 1000Nmc/h)

USD 2800-21000 1 USD 3600-12000 3

Laboratoare, utilităţi, consumabile

0.5 zile pe saptamana 2 zile pe saptamana

Costuri de efficient (la toan de poluant pe an)

USD 440-3600 1 USD 150-26000 3

1 [cww/tm/116] 2 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/119]

Factori ce influenţează costul (cww/tm/80):

Factori Influenţa/rezultat Raportul debitului de gaz rezidual Dimensiunea camerei de combustie Conţinutul de căldură a gazului rezidual Proiectarea echipamentelor de combustie,

necesarul de combustibil Eficienţa de distrugere a solveţilor cerută Cantitatea de catalizator necesară şi

suprafeţa de contact Tipul catalizatorului Proceduri Tipul schimbătorului de căldură Cerinţele instalaţiilor (interioare, exterioare, la nivelul solului, la nivelul acoperişului, etc)

3.5.2.6 Ardere cu flama Descriere Arderea cu flama este un proces de oxidare la temperatură înaltă folosit pentru distrugerea componenţilor combustibili din gazele reziduale în procesele industriale. Există două tipuri de ardere cu facle: • Facle inalte • Facle la sol. Arderile cu facla la înălţime, tipul uzual, au capacitîţi mai mari decât arderile la sol. Într-o ardere la înălţime, debitul de gaz rezidual este trecut printr-un coş variind între 10 şi 100 metri înălţime şi este ars în vârful coşului. Flacăra este expusă la dispersia atmosferică (vânt, precipitaţii). Faclele de acest tip sunt în general proiectate pentru capacităţi mari ( sute de tone pe oră) şi sunt mult mai potrivite pentru variaţii mari ale debitului de gaz. O facla la înălţime tipica (see Figure 3. [cww/tm/143]) consists of [cww/tm/143]:

Page 266: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

234 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figure 3.70: Sistem la facla la înălţime tipic [cww/tm/143] • Cap de colectare a gazelor şi instalaţii pentru colectarea gazelor din fazele de producţie • Cilindru de detentă pentru îndepărtarea şi stocarea lichidelor condensabile • Siguranţa pentru apă sau purje de gaz cu rol de a preveni pătrunderea flăcării în interior • Unul sau mai multe arzătoare şi un coş pentru flacără • Regulator pentru gaz şi unaprinzător pentru a aprinde amestecul de gaz rezidual şi aer • Dacă este cazul, prevederi pentru forţe externe (exhaustare sau rezistenţa aerului) pentru reducerea fumului

Gazul natural, gazul combustibil, gazul inert sau azotul pot fi folosite ca gaz de purjă.

În arzătoarele facla la sol, combustia are loc la nivelul solului. Ele variază în complexitate şi multe constau fie în arzătoare cu facla convenţionale cu descarcare orizontală fără împrejmuiri fie în multiple arzătoare montate în împrejmuiri din materiale refractare oţelite. Ele sunt proiectate pentru mici capacităţi /10-100 tone/oră) şi tratează gaze combustibile generate de toate sursele fixe conectate la un sistem de aprindere în procesul normal de funcţionare. Acestea includ în principal emisiile de la valvele de siguranţă şi de la orice pornire sau oprire a proceselor.

Diametrul mare al echipamentului arzătorului la sol oferă posibilitatea amplasării mai multor arzătoare. Aşadar arzătoarele cu facla la sol pot fi ajustate la cantităţi variabile a gazului de ardere prin ajustarea numărului de arzătoare cu care operează. Aceasta îmbunătăţeşte condiţiile de combustie şi conduce la eficienţe ridicate ale combustiei.

Un nou tip de arzător cu facla la sol lucrează ca sistem cu ardere la suprafata cu preamestec (arzator inchis), unde preamestecul gaz-aer arde într-un mediu permeabil. Acest mediu constă în câteva straturi de fibre metalice şi menţinerea temperaturii la peste 1300 0C. Gazul este alimentat printr-un injector Venturi la baza sistemului arzătorului, injectorul introduce cantitatea stoechiometrică de aer necesară combustiei. Pot fi atinse rapoartate de aer de 1:12 şi 1:19. In difuzor, direct în vârful injectorului Venturi, viteza mixturii scade şi presiunea creşte, ceea ce creşte eficienţa injectorului venturi şi determină presiunea statică să lase amestecul de gaz prin

Efluent

Purjare gaz Etanşare cu apă

Cameră de detentă

Drenaj

Flacără de veghe

ArzătorAprinzător

Indtalaţie de aprindere

Gaz pilot

Gaz de aprindereAbur

Arzător de vârf

Coş de flacără

Coş de sifguranţă

Page 267: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 235

mediul permeabil. Din difuzor amestecul de aer intră în camera de preamestec şi trece prin mediul permeabil unde este prins de un regulator de ardere. Arderea are loc chiar deasupra mediului permeabil. Căldura este eliberată prin convecţie, făcând recuperarea energiei cu schimbător de căldură dacă se doreşte. Zona de combustie închisă previne descărcarea de căldură şi scântei. Tehnica este descrisă în Figura 3. [cww/tm/153].

Peretemobil

Cameră de preamestec

Injector de aer Venturi

Difuzor

Arzător cupereţi permeabili

Izolaţie

Perete articulat

Piloţi

Intrare aer

Figura 3.71: Principalele componente ale arzătorului închis

Materialul fibros este permanent răcit de un debit de aer sau gaz. Deoarece fibrele metalice au o mare suprafaţă raportat la volumul lor, ele se răcesc rapid. Aceasta face de asemeni unitatea rezistentă la întoarcerea flăcărilor. Chiar şi la debite mici amestecul este suficient pentru a răci materialul aşa încât partea de preamestec a materialului nu va depăşi 1500C(cww/tm/153).

Un singur modul cuprinde şase arzătoare în două bănci spate în spate cu o capacitate totală de 90 MW pentru gazul natural ( Woobe index 47,8 MJ/Nmc). Flacăra este protejată şi direcţionată în sus de pereţii izolaţi. Radiaţia de căldură în zona împrejurătoare este redusă şi creşterea temperaturii mediului ambiant este limitată la mai puţin de 5K (cww/tm/153).

Combustia completă cu sistem de flăcări solicită sufiecient aer de combustie şi un amestec corespunzător de gaz rezidual şi aer. Fum poate rezulta din combustie, în funcţie de componenţii gazului rezidual şi de calitatea şi distribuţia aerului de combustie. Gazele reziduale conţinând metan, hidrogen, monoxid de carbon şi amoniac ard de regulă fără fum. Gazele reziduale conţinând hidrocarburi grele ca parafine, olefine, compuşi aromatici produc fum. Industria solicită de regulă capacitate de reducere a fumului de 10-15% pentru arzătoarele la înălţime şi 100% pentru arzătoarele la sol. O intervenţie exterioară este necesară pentru reducerea fumului, cum ar fi:

• Abur, alimentat la peste 0,7 Mpa presiune, folosit uzual pe amplasamentele mari unde aburul este disponibil • Aer, potrivit pentru aplicaţii necesitând instalaţii mici şi necostisitoare • Gaz de înaltă presiune care este foarte costisitor • Apă, alimentată la presiuni de cca. 2 Mpa, potrivită unde apa este frecvent disponibilă în mari cantităţi.

Intrervenţii exterioare sunt rar necesare în arzătoarele la sol.

Page 268: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

236 Waste Water and Waste Gas Treatment

Gazele reziduale pentru a fi aprinse trebuie să aibă o capacitate calorică de minim 11 MJ/Nmc pentru combustie completă, altfel trebuie adăugat combustibil suplimentar. În unele cazuri, chiar arderea gazelor reziduale care au capacitatea calorică minimă necesară necesită încălzire suplimentară. Dacă combustibilul conţine azot, pentru a minimiza formarea oxizilor de azot este necesară o înmcălzire suplimentară.

Amplasaamentele industriale exploatează de obicei un sistem integrat de ardere, o combinaţie între un arzător la sol cu un arzător optim proiectat pentru gaz rezidual în timpul proceselor obişnuite de operare şi un arzător la înălţime pentru debite mari de emisie în caz de urgenţă sau întreruperea proceselor.

Diferite tipuri de arzătoare sunt prezentat în Figura 3. – Figura 3. [cww/tm/64].

Abur

Efluent

Aer

Gaz combustibil

Flacără amorsare

Aer

Figura 3.72: Arzător cu tijă

Page 269: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 237

ArzătorpilotAer

Combustibil

Combustibilauxiliar

Gaz rezidual

Injector central

Aer

Figura 3.73: Arzător apărat

Combustibilauxiliar

Aer pentruaprindere

Combustibilaer

AerCombustibil

Figura 3.74: Arzător înfăşurat Aplicatie

Arzătoarele sunt folosite în industria petrolului, gazului, petrochimică pentru eliminarea în siguranţă a gazelor combustibile şi a vaporilor când nu mai este posibilă folosirea sau reciclarea lor. Compuşii organici volatili din ventilatoare, pompe şi compresoare sunt colectate şi conduse la un sistem de ardere. O funcţie importantă a arzătoarelor este prevenirea acumulărilor nedorite de gaze inflamabile ca o măsură de siguranţă sau pentru condiţiile de urgenţă. Tehnic, toate sursele de gaze combustibile care perzintă un potenţial de inflamabilitate dintr-un amplasament chimic sunt conectate la un sistem de ardere. Arzătoarele nu sunt utilizate ca o măsură continuă. Ele potr fi utilizate deasemeni pentru arderea gazelor reziduale generate de canalizări, digestoare de nămol.

Page 270: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

238 Waste Water and Waste Gas Treatment

În timp ce arzătoarele la înălţime sunt în mod normal folosite ca arzătoare de urgenţă, arzătoarele la sol sunt în general exploatate ca arzătoare de rutină. Arzătoarele la sol nu pot – în contrast cu cele la înălţime – să opereze cu debite cu fluctuaţii mari. Când aceste fluctuaţii nu pot fi evitate, combinaţia cu un arzător la înălţime este necesară. Aşa cum s-a menţionat (cww/tm/153), tipul arzătorului cu cameră de preamestec este recomandat şi gazelor toxice sau periculoase ex: amestecuri de gaze cu conţinut de hidrogen sulfurat.

Limite de aplicare şi restricţii:

Limite/restricţii Natura gazului 0-1800000Nmc/h3 (limita superiuoară pentru

arderea la înălţime) 600-210000 Nmc/d(Wobbe Index domeniu 15-52 MJ/Nmc) pentru arzătoarele la sol cu cameră de combustie cu preamestec

Temperatura de combustie (0C) > 8002

900-1260 C (arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec)

Timpul de retenţie în camera de combustie (s) 1-22 Domeniul de presiune (kPa) 0-0,73(arzătoare la sol cu cameră de combustie cu

preamestec) Concentraţia Cov în gazele reziduale

0-100% LEL cu echipamente de siguranţă2

0-50% LEL fără echipamente de siguranţă2 Conţinutul de oxigen după incinerare > 5% 3 cu flacără acoperită Viteza flăcării ( m/s) 0-20 3 pentru a preveni întoarcerea flăcărilor 1 (cwww/tm/117) 2 (cww/tm/132) 3 (cww/tm/64) Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje Generale • Sistem de eliminare eficient referitor la surplusul de combustibil şi existenţa unor gaze nereciclabile sau emisia neaşteptată a unui debit mare de gaze Poate fi utilizat pentru controlul emisiilor intermitente sau fluactuante de gaze

Generale • Fără emisii de poluanţi(Sox, Nox, monixid de carbon, halogenuri hidrogenate) dincolo de flacără • Necesită echipamente de control a fumului • Căldura de combustie nu este reconvertibilă • Cost ridicat în caz de reîncărcare

Arzătoare la înălţime • Îndepărtarea rapidă şi în siguranţă a unei mari cantităţi de gaz rezidual • Echipamente de intervenţie în caz de urgenţă

Arzătoare la înălţime • Emisie de lumină • Emisie de zgomot • Dificultăţi în tratarea debitelor reduse • Formarea de turte poate cauza blocaje

Arzătoare la sol • Aprinderea flăcării sigură (puţin influenţată de vânt) • Flexibil; poate opera variaţii de debite în limite mici

Arzătoare la sol • Capacitate limitată • Nu poate opera largi variaţii de debite, solicitând combinarea cu arzătoare la înălţime • Risc crescut pentru siguranţă şi sănătate în caz de funcţionare necorespunzătoare • Datorită calităţii slabe a combustibilului eficienţa poate fi redusă • Emisii de miros

Arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec • Ardere completă • Sistem modular pentru ridicare şi transport

Arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec • Tehnică nouă, de aceea nu este recunoscută pente tot în lume

Page 271: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 239

• Domeniu foarte larg (1:30 cu Wobbe Index 15-52 MJ/Nmc) • Pornire directă la capacitate maximă fără a fi nevoie de o perioadă de pornire • Emisii reduse de Nox • Recuperarea energieie este o opţiune • Emisii reduse de lumină şi căldură

• Costuri ridicate comparativ cu sistemele convenţionale

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Facle la inaltime Facle la sol Parametru Randament

[%] Nivel de emisie

[mg/Nm3] Randament

[%] Nivel de emisie

[mg/Nm3] >98 a 1 >99 a 2 VOC 80-86 3 99.9 c 3

400 (200 ppm) 400 (200 ppm) NOx 11.6 (3.9 ppmv) b,c NO 8.6 (2.9 ppmv) b,c Hidrocarburi (inclusiv BTEX)

<2.8 (<1 ppmv) b,c

CO - Zgomot 73 dB(A) b,d a la condiţii optime: conţinut de căldură a gazelor reziduale >11 MJ/Nmc, debit redus şi conţinut de căldură scăzut duce la o efficient scăzută b sistem cu csmeră de preamestec

c corectat la 3% oxigen dla 50m de câmpul liber de condiţii

1 [cww/tm/117] 2 [cww/tm/84] 3 [cww/tm/153]

Nivele de emisie ce pot fi atinse menţionate în tabel evidenţiază distrugerea poluanţilor aerului (COV şi hidrocarburi) prin ardere. Alţi parametri (NO şi NOX) se atribuie emisiilor cauzate de ardere. Arzătoarele nu conţin instalaţii de tratare a gazelor, însă emisia de poluanţi cauzaţi incinerarea unor gaze cu conţinut de sulf şi/sau halogenil, NOx, monoxidul de carbon în mod normal trebuie controlată. Din aceste motive, arzătoarele la sol nu sunt potrivite pentru gaze toxice sau periculoase. Combinarea/recombinarea reacţiilor către obţinerea dioxinei nu este favorizată datorită lipsei “geamului de recombinare” şi suprafeţei metalice acţionând ca un catalizator.

Performanţa de reducere a faclelor, aşa cu este descrisă în tabel, este valabila numai de condiţiile optime de funcţionare. Rata de performanţă în condiţii non-optime acoperă 0-98% (cww/tm/84), ceea ce înseamnă că faclele sunt foarte sensibile la schimbarea condiţiilor. Aceast fapt face ca faclele să nu prezinte încredere când sunt utilizate în regim continuu.

Efecte inter-media

Principalele utilităţi şi consumabile sunt:

Consumabile Cantităţi Observaţii Instalaţii pentru eliminarea fumului (abur, aer, apă, gaz natural)

Gaz de ardere pentru iniţiere şi întreţinere (propan, butan)

Gaz de purjă (azot sau combustibil) pentru menţinerea sistemului sub presiune

Page 272: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

240 Waste Water and Waste Gas Treatment

Gaz pilot Energie (kWh/1000Nmc) Cădere de presiune (kPa) 11 1 (cwww/tm/64)

Arzătoarele pot produce zgomot. Cele mai importante surse de zgomot sunt (cww/tm/94):

• Injecţia dispersoarelor de fum • Procesul de combustie • Ventilatoarele

Orice sistem de utilizare a aburului produse zgomot, datorită presiunii ridicate a debitului de abur, a injectoarelor şi a procesului de combustie asociat cu hidrocarburile. Presiunea ridicată a aburului generează zgomot de înaltă frecvenţă, care este foarte dăunător pentru oameni, şi deasemeni îmbunătăţeşte eficienţa combustiei, deaceea crescând emisia de energie şi rata de ardere, care din nouz conduce la un zgomot ridiact de combustie. Zgomotul de combustie este în general zgomot de joasă frecvenţă, comparabil cu zgomotul de ventilatorului de la amestecul gazului rezidual cu aer.

Eliminarea zgomotului este o problemă de mediu importantă şi de aceea un aspect de proiectare important care trebuie abordat din faze premergătoare . Aspectele de evitare a zgomotului sunt:

• Reducerea şi atenuarea zgomotului de înaltă frecvenţă produs de jeturile de abur utilizând mai multe injectoare care pe de altă parte pot conduce la favorizarea dezvoltării turtelor în condiţii de debit redus;proiectarea unor orificii pentru a face faţă acestor dezavantaje este esenţială; • Aşezarea injectoarelor astfel încât jeturile de abur să poată interacţiona şi reduce zgomotul de amestec • Creşterea eficienţei prin forme de control mai bune • Reducerea presiunii aburului la <0,7 MPa • Utilizarea unui echipament de reducere a zgomotului în jurul injectorului de abur ca un scut acustic pentru injector

Alte impacte prezintă:

• Lumina emisă de arzătoarele la înălţime • Mirosul produs datorită combustiei insuficiente (în principal la arzătoarele la sol). Trebuie menţionat că arzătoarele sunt implicate într-un număr semnificativ de incendii şi explozii în industria chimică şi petrochimică, aşa cum este menţionat de Miunisterul de Mediu al Franţei. Rezultatele pot fi găsite în baza de date AIDA, coordonată de organizaţie. Monitorizarea [cww/tm/94]

Rata de emisie a fumului la arzătoare trebuie verificată pentru a verifica dacă s-a introdus suficient dispersant dar nu mai mult decât este necesar pentru a preveni emisia de fum. Aceasta poate fi atinsă în trei moduri:

• De un şir de termocuple evaluate la cel puţin 1000 grade C • De un detector de infraroşu • Măsurând debitul de gaz ars rapoortat la debitul de dispesant. Controlul debitului se face de obicei prin valve de control

O politică de control mult mai stringentă este cerută pentru arzătoarele la sol datorită riscului pe care îl prezintă pentru sănătate şi siguranţă.

Un răspuns rapid al unui sistem de control este esenţial, preferabil prin intermediul unbei transmisii electronice de control a semnalelor dintre, telecomanda uzuală, coşul de ardere şi o cameră de control. Instalarea unui monitor TV pentru a monitoriza flacăra în camera de control poate fi considerată că permite o intervenţie manuală în controlul dispersantului dacă este necesar.

Page 273: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 241

Pentru pilot, echipamentele de monitorizare a funcţionării include:

• Termocuple (dar fii atent la semnalele eronate) • Observarea directă a flăcării (observare pe monitor TV) • Monitorizare în infraroşu, uneori completată cu monitorizare optică pentru a depăşi absorbţia IR în apă • Măsurători de luminozitate • Probe de ionizare • Alarmă la joasă presiune • Controlul gazului de purjă Este necesar un dispozitiv pentru determinarea continuă a prezenţei flăcării pilot. Situatia economica

Tipul de costuri Facle ridicate Facle la sol Observatii Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] USD 8300-560000 1

Costuri operationale [per 1000 Nm3/h] USD 420-36500 1

Efectivitatea costurilor [per tona de poluant controlat pe an]

USD 14-6400 1

1 [cww/tm/117]

Faclele discutate sunt acelea cu duzele intre 2,5 cm si 2.3 m in diametru, arzand 100% cu gaz rezidual combustibil cu o valoare calorifica de aproximativ 17 MJ/Nm3 si exploatate intre 1 si 100 ore pe an. Faclele situate la costurile de investitie si exploatare cele mai joase au o capacitate mai mare de ardere (aproximativ 300000 Nm3/h) cu un diametru al duzei de pana la 2.3 m si functionand 100 ore pe an sau mai mult. Faclele situate cu costurile de investitie si operare cele mai ridicate au o capacitate de ardere mai mica (aprox. 36 Nm3/h), diametrele duzelor fiind mici de 2.5 cm si operate pentru mai putin de 10 ore pe an. Deoarece faclele sunt in principal utilaje de siguranta ce opereaza cu fluxuri de durata scurta (in general in conditiile anormale sau eliberari in cazuri de accidente de la un proces) fata de un utilaj de control care trateaza un flux rezidual continuu, nu este adecvat sa se compare costurile de eficienta ale faclelor cu costurile altor dispozitive de control. Costul pentru o tona de poluant controlat captat depinde de orele anuale de functionare. Utilizarea nefrecventa a faclei va avea ca rezultat costuri mai mari pentru tona de poluant necontrolat, utilizarea frecventa insemnand costuri mai mici de poluat controlat. 3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea şi reducerea particulelor Particulele poluante sunt: praful, metalele grele şi compuşii lor, aerosoli, ceaţa şi negrul de fum, care se întâlnesc frecvent în gazele uzate, gazele de ardere în aerul de combustie din industria chimică. Particulele de praf şi de metale grele (şi/sau compuşii) se găsesc în procesele de producţie în gazele reziduale când compuşii solizi sub formă de pulberi ce se formează, sunt trataţi şi depozitaţi şi deasemenea în gazele de ardere de la combustii, de exemplu la centralele termice sau incinerarea deşeurilor. Aerosolii şi ceaţa apar de exemplu în timpul reacţiilor şi prelucrărilor de la obţinerea amestecuriolr. Sistemele de tratare obişnuite sunt descrise mai jos. 3.5.3.1 Separator Descrierea

Curentul de gaz rezidual este trecut într-o cameră unde praful, aerosolii şi/sau picăturile sunt separate de gaz sub acţiunea gravitaţiei, efectul fiind crescut prin reducerea vitezei de distribuţie a gazelor, folosind mijloace ca: talere, plăci sau plase metalice.

Page 274: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

242 Waste Water and Waste Gas Treatment

În interiorul camerei trebuie asigurată o viteză de distribuţie uniformă. Curgerea selectivă are un efect contrar asupra eficienţei. Folosirea unor mijloace de obstrucţionare în interiorul separatorului permite viteze mai mari ale procesului, ceea ce reprezintă o reducere a volumului separatorului, comparativ cu camerele de liniştire. Dezavantajul constă în creşterea căderii de presiune. Aplicatia Un separator este de obicei instalat ca etapă preliminară la numeroase sisteme de filtrare, scrubere, turnuri de răcire, etc. Este utilizat, de exemplu, pentru a preveni intrarea lichidului de spălare cu gazul rezidual purificat şi/sau pentru îndepărtarea particulelor abrazive. Limite şi restricţii [cww/tm/70]:

Limite/restricţii Debit gaz rezidual [Nm3/h] 100-1000001 Conţinut de praf Fără restricţii Dimensiunea particulelor Temperatura În mod normal aprox.540 grade C, dar

depinde de materialul recipientului 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/108]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Simplitatea execuţiei , cost redus Căderi de presiune foarte scăute Potrivitpentru temperaturi mai ridicate

Randament scăzut în special la îndepărtarea particulelor mici Nu este potrivit când diferenţa de densitate dintre gaz şi particule este mică

Niceluri de emisie realizabile / Randamente Parametru Randement(%) Nivelul emisiei mg/Nm3 Observaţii PM 10-901 Depinde de dimensiunea

particulei în separatorul de picături

Picături 1001 1 [cww/tm/70]

Efecte inter-media

Consumabile Cantitatea Observaţii Apa(sistem de curăţire opţional pentru talere şi plăci)

100–200 l/m2 1

Energie[kwh/1000Nm3] Doar pentru ventilator

Variatie de presiune [kPa] <0.5 1 1 [cww/tm/70]

Reziduurile sunt constituite din praf şi /sau din picaturile separate care trebuie eliminate atunci când refolosirea /recircularea nu este posibila .In funcţie de sursă praful separat poate fi impurificat cu compuşi toxici sau periculoşi ceea ce trebuie luat în considerare pentru prelucrări sau eliminări ulterioare .

Page 275: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 243

Situatia economica

Costurile totale sunt scăzute dar cum separatorul este de obicei integrat in alte sisteme,nu se poate face o estimare total. 3.5.3.2 Ciclonul Descrierea

Cicloanele folosesc inerţia pentru a separa particulele din gaz sub acţiunea forţei centrifuge de obicei în camere conice. Se crează un turbion dublu în interiorul ciclonului .Gazele care intră execută o mişcare circulară spre partea inferioară. In partea de jos gazul se intoarce şi cu o mişcare elicoidală prin centrul ciclonului ese pe la partea superioară a acesteia.Particulele din curentul de gaz sunt separate lângă peretele ciclonului deforţă centrifuga şi sunt în contrasens cu gazul care circulă şi apoi iese din ciclon .Particulele de dimensiuni mai mari ,părăsesc peretele ciclonnnului şi se depun intr-un buncar la partea inferioară in timp ce particulele mici părăsesc ciclonul împreuna cu gazul care iese.

Cicloanele umede sunt agregatede mare randament ,pulverizând apă în curentul de gaz rezidual pentru a creşte greutatea a particulei şi astfel creşte randamentul separării particulelor fine.

Există două tipuri de cicloane : cu flux reversibil si intr-un singur sens [cww/tm/79]:

Ciclonul cu flux reversibil (vezi figura 3.75[cww/tm/79]),care estecel mai uzual constă din :

-o carcasă cilindrică cu bază conică -un buncăr pentru colectarea prafului -o intrare pentru aer ,tangenţial sau axial -ieşiri.

Intrare axială Intrare tangenţialî

Standard Infăşurată Curbă

Eficienţă marecapacitate mică

Eficienţă marecapacitate mare

Eficienţă marecapacitate mică

Figura 3.75: Ciclonul cu reversibil • Ciclonul cu un singur sens (vezi Figura 3. [cww/tm/79]) este echipat cu rotoare fixe sau

mobile,gazul intra sub formă de spirală,gazul epurat se concentrează de-a lungul axului central iar particulele se concentreaza pe lângă pereţi.

Page 276: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

244 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.76: Ciclonul cu un singur sens Aplicatie Cicloanele sunt folosite pentru controlul prticulelor şi în special pentru pM>10pm.Exista totuşi cicloane cu randament ridicat proiectate pentru a fi eficiente chiar pentru PM2.5 [cww/tm/107]. In general cicloanele nu sunt adecvate pentru a face faţă reglementărilor din domeniul poluării aerului dar ele servesc ca pre-epurator pentru instrumente de control mult mai costisitoare cum ar fi:filtru cu ţesături(vezi capitolul 3.5.3.5)sau filtrele electrostatice (vezi capitolul 3.5.3.3).Se utilizează dupa procese de uscare prin pulverizare şi dupa procese de concasare ,măcinare şi calcinare. Sistemele de încalzire industriale ce utilizeaza combustibil fosil,utilizeaza în mod obişnuit mai multe cicloane mult mai eficiente decât un singur ciclon şi pot separa PM <2.5 µm. Limite şi restricţii sunt:

Limite / restrictii 1-100.0001,2,(pentru sisteme cu un ciclon)

Debitul gaz rezidual [Nm3/h]

Până la 180.0002(mai multe cicloane în paralel)

Conţinutul de praf [g/Nm3] 1-16.0002

Dimensiunea particulelor <PM2.5-<PM2002

Temperatură

Depinde de materialul recipientului ,poate fi>1200 0C

1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/107]

Eflent cu particule de praf

Vane fixe

Către circuitulsecundar

Gaz purificat

Separator de praf

Page 277: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 245

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje simplicitatea instalaţiei recuperarea materiei prime fara parti mobile, deci intreţinere uşoară şi costuri reduse Colectare şi îndepărtare uscată cu excepţia cicloanelor umede Necesită un spaţiu reletiv redus

Colectare relativ redusă mai ales pentru PM <10 µm. Cicloanele cu intrare axială nu pot fi folosite cu particule capabile să determine corodarea excesiva sau colmatarea paletelor . Nu se poate utiliza in cazul materialelor vâscoase . emisii de ape uzate la ciclonul umed. zgomot

Nivelurile de emisie realizabile / Randamente Cicloanele funcţionează mult mai eficient cu încarcaturi mai mari de poluant ,cu condiţia casistemul să nu se colmateze .Încărcăturile mai mari de poluant sunt asociate în general unui debit mai mare [cww/tm/107]. Eficienţa ciclonului variaza ca o funcţie de dimensiunea particulei şi construcţia ciclonului. Aceasta creşte cu[cww/tm/107]:

Dimensiunea şi/sau densitatea particulei Viteza de intrare a gazului Lungimea corpului ciclonului Numărul de cicluri ale gazului in ciclon Raportul dintre diametrul corpului ciclonului şi diametrul de la ieşirea gazului Încărcarea cu praf Netezimea pereţilor interiori ai ciclonului

Eficienţa ciclonului scade cu [cww/tm/107]:

creşterea vâscozităţii gazului creşterea densităţii gazului creşterea suprafeţei conductei de admisie a gazului curgerea aerului prin orificiul de evacuare al prafului

Randament

[%] Observatii Parametru

Conventional Randament ridicat

Debit ridicat Cicloane multiple

PM 70–90 1 80-99 1 80-99 1 PM10 30-90 1 60-95 1 10-40 1 PM5 90 1 80-95 1 PM2.5 0-40 1 20-70 1 0-10 1 1 [cww/tm/107]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaţii

Apă(cicloane umede) Energie[kwh/1000 Nm3] 0.25-1.51

0.5-12 Sisteme cu eficienţă scăzută Variatie de presiune[kPa] 1-1.52 Standard

Page 278: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

246 Waste Water and Waste Gas Treatment

2-2.52 Sisteme cu eficienţă înaltă 1[cww/tm/64] 2[cww/tm/107]

Praful rezult reziduu şi trebuie îndepărtat. Cantitatea depinde deîncărcarea cu prafa gazului rezidual. În funcţie de sursă, praful separat poate fi contaminat cu substanţe toxice şi /sau periculoase.

Exploatarea cicloanelor este o sursă semnificativă de zgomot care trebuie redus ,de exemplu prin închiderea utilajului. Monitorizarea [cww/tm/79]

Performanţa ciclonului poate fi determinată monitorizând concentraţia particulelor din curentul de gaz efluent ,folosind o sondă de prelevare izocinetica sau o metodă bazată pe măsurare ,de exemplu opacitate UV/vizibil,raze beta sau lovirea particulelor .

Există puţine cerinţe pentru întreţinerea cicloanelor –trebuie să permită accesul pentru inspecţia periodică a coroziunii ciclonului .

Căderea de presiune de-a lungul ciclonului este monitorizată şi este verificat sistemul de tratare a prafului pentru a nu se bloca. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri Ciclon singular şi

standard Ciclon multiplu

Obsrvatii

USD 1200-1500 1 USD 1100-1400 1 Cheltuieli capitale[ per 1000 Nm3/ h] EUR 900 2

USD 700-7800 1 USD 450-750 1 Cheltuieli de exploatare anuale [per 1000Nm3/h] EUR 200 2

Cheltuieli ptr. Eficacitate[ per tonă poluant controlat per an]

USD 0.45-460 1 USD 0.32-50 1

1 [cww/tm/107] 2 [cww/tm/70]

Pentru ciclonul singular standard, debitul se presupune a fi între 1800 şi 43000 Nm3/h, încărcarea cu PM între 2,3 şi 230 g/Nm3 şi eficienţa controlului 90 %. Pentru bateriile decicloane debitul se presupune a fi între 36000 şi 180000 Nm3/h iar încărcarea cu particule şi eficienţa ca mai sus .

Ca o regulă, agregate mai mici care controlează un curent de gaz rezidual cu o concentraţie scăzută de particule vor fi mult mai scumpe ( per debit şi per cantitate de poluant controlat) decât un agregat mare care controlează un gaz rezidual cu un conţinutt mare de particule. 3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) Descrierea

Un filtru electrostatic este un sistem de control care foloseşte forţa electrostatică ptr. a orienta particulele care intră cu gazele reziduale spre plăci colectoare.Particulele care intră sunt încărcate electric când trec peste un strat cu ion de gaz. Electrozii din centru sunt menţinuţi la tensiune ridicată şi generează câmpul electric care înpinge particulele spre pereţii colectori. Tensiunea pulsatorie necesară se încadrează înintervalul 20-100 kV.

Page 279: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 247

Există mai multe tipuri de filtre electrostatice:

filtru electrostatic uscat cu electrod - plăci filtru electostatic uscat cu tuburi electrod filtru electrostatic umed cu plăci electrod filtru electrostatic umed cu tuburi electrod

La filtrul electrostatic uscat cu plăci electrod ( vezi fig. 3.77) [ cww/tm / 79] ), gazul rezidual curge orizontal şi paralel la plăcile verticale din material. Electrozii de înaltă tensiune sunt sârme lungi care sunt încărcate şi atârmă între plăci. În fiecare traiectorie de curgere, fluxul de gaz trebuie să treacă de fiecare sârmă în parte la curgerea prin agregat.

La filtrul electrostatic cu tuburi electrod (filtru tubular) ( vezi figura 3.78 [ cww/tm/79], gazul circulă vertical prin tuburi, în general lucrându-se cu mai multe tuburi în paralel. Electrozii de înaltă tensiune sunt sârme lungi suspendate de un cadru din partea superioară a filtrului.

Admisie

Distribuitor de gaz

Colectare prafPlăci de reţinere

Electrozi de descărcare

Figura 3.77: ESP cu placa electrod

Page 280: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

248 Waste Water and Waste Gas Treatment

Fire de descărcareIT

Direcţia curentului de gaz

Electrozi colectori

Recipientul de reţinere praf

Figura 3.78: ESP cu tub electrod

La filtrele uscate, colectorii sunt scuturaţi prin variate mijloace mecanice ptr. decantarea particulelor care alunecă în jos într-un palnie. Procedeul de scuturare poate proiecta unele dintre particule înapoi în fluxul de gaz. Particulele reintrate în ultima sectiune a ESP nu pot fi recapturate şi astfel părăsesc agregatul. O parte din gazul rezidual poate deasemenea curge în jurul zonei de încărcare. Din acest motiv sunt montate talere pentru a forţa curentul infiltrat sa se amestece cu curentul de gaz principal.

Filtrul electrostatic uscat cu tuburi poate fi curăţat acustic. Contrar filtrului cu plăci, filtrul cu tuburi nu prevede talere de a lungul zonei de colectare, dar neuniformităţile pot permite unor particule să evite încărcarea.

La filtrul umed, colectorii sunt, fie intermitent, fie continuu spălaţi cu apă, buncărul fiind înlocuit cu un sistem de drenare. Efluentul umed este colectat şi tratat. Filtrul umed necesită ca sursă de apă de spălare să fie injectată sau pulverizată lângă paartea superioară a tuburilor colectoare, fie continuu, fie la intervale de timp. Acest sistem de spălare înlocuieşte mecanismul de scuturare sau cel acustic, utilizat de obicei la filtrul uscat. Apa curge cu particulele colectate într-un colector de apă, de unde fluidul este pompat sau golit. O parte din fluid poate fi reciclată pentru a reduce cantitatea totală de apă necesară.

Filtrele lucrează ca filtre cu una sau două trepte. La filtrul cu o treptă, cîmpul electric care determină descărcarea prin efect CORONA, este deasemenea folosit să atragă, şi astfel sş evacueze particulele încărcate. La filtrul cu două trepte, încărcarea şi evacuarea particulelor are loc în câmpuri electrice diferitr, cel de al doilea fiind electrostatic.

Principala diferenţă dintre filtrele cu una şi două trepte este ilustrată în Figura 3. [cww/tm/79].

Page 281: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 249

Separare într-o singură treaptă

Separare în două treapte

Plăci colectoare

Plăci colectoare

Electrozi de IT

Electrozi de IT

Figura 3.79: Diagrama schematică pentru filtrele cu una şi două trepte

Unul dintre principalii parametri operaţionali este suprafaţa specifică de colectare (SCA) – suprafaţa electrozilor de colectare raportată la debitul de gaz. SCA mai mare determină o eficienţă mai mare, dar necesită şi colectori mai mari. SCA se încadrează normal în intervalul 40-100 s/m.

Sistemele cu riscuri înalte, cum ar fi explozii sau foc, trebuie să fie echipate cu sisteme de siguranţă, cum ar fi ieşiri de incendiu sau sistem de stropire. Aplicatie

ESP se utilizează pentru separarea particulelor până la PM2,5 şi mai mici şi a poluanţilor periculoşi din aer, cum ar fi cele mai multe metale. (cu excepţia mercurului).

Sectoare de aplicaţie în industria chimică şi domenii înrudite sunt:

Domeniu Tipul ESP Cazane Cu plăci uscate Fabrici de produse chimice (ex. acid sulfuric) Cu plăci uscate şi umede

Cu tuburi uscate şi umede Rafinării Cu plăci uscate Calcinare Cu plăci uscate, cu tuburi uscate şi umede

Filtrele umede se utilizează în situaţiile în care varianta uscată nu este potrivită, de exemplu:

• materiale umede şi vâscoase • amestecuri inflamabile/explozive • materiale cu rezistenţă ridicată • când se doreşte o eficienţă de colectare mai mare • pentru a controla ceaţa acidă

Filtrele într-o singură treaptă se utilizează în numeroase sisteme de prelucrare a gazului de ardere ca de exemplu în centralele electrice şi la incinerarea deşeurilor pentru reducerea prafului

Page 282: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

250 Waste Water and Waste Gas Treatment

şi cenuşii zburătoare. Metalele grele şi compuşii lor din praf, sunt deasemenea eliminate şi îndepărtate împreună cu alte particule. Sunt potrivite deasemenea pentru separarea aerosolilor şi a ceţii.

Filtrul ESP în două trepte se utilizează la îndepărtarea prafului şi a picăturilor de ulei. Este o alternativă la filtrarea la suprafaţă (filtru HEPA). ESP în două trepte se utilizează unde sunt implicaţi curenţi mici de gaze reziduale (<25 Nm3/s) şi o proporţie mare de particule submicronice, ca de exemplu fum sau picături de ulei.

Limitele şi restricţiile aplicaţiei sunt:

Limite / restrictii 360000 – 1800000 (plăci uscate)1 1800 – 1800000 (tuburi uscate)2

180000 – 900000 (plăci umede)3

1800 – 180000 (tuburi uscate)4 Până la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 2 – 110 (plăci electrod)1,3 1 – 10 (tuburi electrod)2,4

Debitul de gaz rezidual [Nm3/h]

5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat) >PM1,0 (filtru uscat)

Temperatura [°C]

360000 – 1800000 (plăci uscate)1 1800 – 1800000 (tuburi uscate)2

180000 – 900000 (plăci umede)3

1800 – 180000 (tuburi uscate)4 Până la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 Conţinutul specific de praf

[g/Nm3] 2 – 110 (plăci electrod)1,3 1 – 10 (tuburi electrod)2,4

Rezistenţă [Ώ cm]

5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat)

Dimensiunea particulelor >PM1,0 (ESP uscat) 1 [cww/tm/125] 2 [cww/tm/124] 3 [cww/tm/127] 4 [cww/tm/126]

Avantaje / Dezavantaje

Advantaje Dezavantaje • Eficienţă ridicată chiar şi pentru particule mici • Potrivit pentru un domeniu larg de temperatură, presiune şi debit de gaz • Cădere de presiune joasă, de aici şi necesarul de energie tinde să fie scăzut • Filtrul umed poate trata particule vâscoase, picături şi praf cu înaltă rezistenţă sau exploziv

• Riscul exploziei la filtru uscat • Capacitatea de separare depinde de rezistenţa particulelor de praf (la filtre uscate) • Coroziunea sârmelor datorită scurgerii aerului şi condensării acide, ceea ce este o problemă la filtre umede • Sensibilitate în întreţinere la o corectă aliniere, de exemplu la electrozi de descărcare • Sensibilitate la fluctuaţiile din curentul de gaz (debit, temperatură, compoziţia gazului şi a particulelor) • Necesită un spaţiu relativ mare • Necesită personal de înaltă calificare • Precauţii speciale pentru a proteja personalul de tensiunile înalte • Filtrul uscat nu este recomandat în cazul

Page 283: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 251

Advantaje Dezavantaje particulelor umede sau vâscoase

Nivele de emisie realizabile / Randament

Dimensiunea filtrului ESP este factorul principal în determinarea eficienţei colectării. Alţi parametri care afectează eficienţa sunt:

• rezistenţa prafului • compoziţia prafului şi gazului • temperatura • distribuţia mărimii particulelor

Randament [%] Parametru

ESP uscat ESP umed Observatii

total PM 99.0–99.2 1 99.0–99.2 2 PM10 97.1–99.4 1 97.1–99.2 2 PM2.5 96.0–99.2 1 97.4–99.2 2

Nivel de emisie [mg/Nm3] Parametru

ESP uscat ESP umed Observatii

Praf 5–15 Pentru filter ESP bine proiectate şi dimensionate corect

1 [cww/tm/125] 2 [cww/tm/127]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii Apa (pentru ESP umed) Energie [kWh/1000 Nm3] 0.5–2 1

0.05–0.3 1,2 ESP cu o treapta Variatie de presiune [kPa] 0.5 ESP cu doua trepte 1 [cww/tm/64] 2 [cww/tm/70]

Utilizând ESP procedeul uscat, praful separat este eliminat ca deşeu, în timp ce utilizând ESP procedeul umed, praful reţinut fuzionează cu apa pulverizând necesitând o tratare ca apă uzată. În funcţie de sursa de provenienţă, praful reţinut poate di contaminat – ex: praful provenit de la incinerare poate conţine dioxine şi /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă. Monitorizarea [cww/tm/79] Pentru evaluarea performaţelor unui ESP, poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos, folosind o probă prelevată izocinetic sau bazată pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaţii beta sau cinetica particulelor. Consumul de energie electrică şi tensiunea curentului prin ESP, ritmul de curăţare şi temperatura trebuiesc monitorizate în mod curent. Praful emis din buncărele de colectare trebuie să fie lăsat liber de blocaje aşa încât colectorul să nu devină supraîncărcat şi prin aceasta să cauzeze mici scurtcircuite ale ESP.

Page 284: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

252 Waste Water and Waste Gas Treatment

ESP trebuie să fie periodic inspectate în scopul de a detecta orice degradare, ex: coroziunea electrozilor, a izolaţiei sau a echipamentelor de separate. Aşadar, accesul la precipitator trebuie să fie liber, fără piedici dar cu respectarea standardelor de siguranţă. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri Electrod tip placă

uscată Electrod tip placă umedă

Electrod tip ţeavă uscată

Electrod tip ţeavă uscată

Costuri (la 1000 Nmc/h)

USD 8500-28000 1 USD 18000-36000 2 USD 18000-120000 3 USD 35000-180000 4

Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h)

USD 2400-24000 1 USD 3500-27000 2 USD 2800-5600 3 USD 4200-7000 4

Costuri pentru eficienţa (la tona de poluant controlată annual)

USD 45-280 1 USD 60-600 2 USD 55-950 3 USD 90-950 4

1 [cww/tm/125] 2 [cww/tm/127] 3 [cww/tm/124] 4 [cww/tm/126]

Costurile pot fi substanţial mai mari decât domeniile arătate mai sus pentru poluanţii care necesită un nivel mai ridicat de control sau care impun ca ESP să fie fabricat din materiale speciale ca oţel inox sau titan. În general, raportul cost – efficienţă este favorabil echipamentelor mari pentru curăţarea debitelor cu mare încărcare în poluanţi comparativ cu echipamentele mici pentru controlul unor concentraţii reduse de poluanţi din gazele reziduale. 3.5.3.4 Scruber umed de praf Descrierea Absorbţia umedă a prafului este o variantă a absorbţiei umede a gazelor (vezi Secţiunea 3.5.1.4), utiliând aceeaşi tehnică sau tehnici similare pentru reducerea sau recuperarea particulelor materiale ce însoţesc componenţii gazoşi. Principalele scrubere utilizate sunt: • Scrubere cu umplutură fibroasă

Vezi sectiunea 3.5.1.4. Se preteaza in principal pentru contaminantii gazosi. La pulbere se limiteaza la colectarea particulelor fine si / sau solubile, aerosoli si vapori. Particulele insolubile si / sau cele cu granulatie mai mare se prind de patul fibros.

• Scrubere cu pat fluidizant Vezi secţiunea 3.5.1.4.

• Scrubere cu talere Vezi Secţiunea 3.5.1.4. Se utilizează în principal pentru reţinerea particulelor.

• Turnuri de spălare cu pulverizare Vezi Secţiunea 3.5.1.4. Se utilizează în principal pentru reţinerea particulelor.

Turnurile de spălare nu sunt la fel de recomandate să tulbure ca scruberele cu umplutură, totuşi pentru a reţine particulele fine este necesar un raport foarte mare lichid – gaz (mai mare de 3 l/mc).

• Scrubere cu ciocnire Scruberele cu talere de ciocnire conţin un mecanism pentru accelerarea mişcării debitului de gaz influent către suprafaţa unui lichid şi un separator secundar. În general nu sunt potrivite pentru aplicaţii de transfer de masă, ex: îndepărtarea urmelor din gaze, însă pentru a lucra cu debite de gaz mari sau mici şi pentru a opera la căderi mai mici de presiune decât în cazul tuburilor Venturi.

Page 285: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 253

Un exemplu este dat in Figura 3. [cww/tm/79].

Admisie gaz

Evacuare gaz

Con

Rerzervor cu lichid

Dren

Figura 3.80: Scruber cu talere de ciocnire

• Scruberele Venturi

Trăsătura caracteristică a unui scruber Venturi este limitarea produsă de un tub Venturi cauzând o creştere a vitezei gazului. Echipamentul se bazează pe principiul pulverizării foarte fine (atomizare) a lichidului într-un curent de gaz impurificat, ce este introdus cu viteză mare în aşa numitul tub Venturi, apoi lichidul pulverizat formează o peliculă de lichid pe pereţii scruberului, antrenând substanţele solide sau lichide dispersate în gaz şi evacândule pe la partea inferioară a scruberului. Scruberele Venturi sunt dispozitive foarte eficiente pentru reţinerea particulelor, ele pot reţine particule de dimensiuni submicronice. Pot fi utilizate deasemeni pentru a reţine urmele de poluanţi din gaze, în special anumiţi compuşi de reacţie. Un exemplu este dat în Figura 3. [cww/tm/79].

Problema întâlnită în această tehnologie este eroziunea care apare datorită vitezei ridicate a amestecului gaz-lichid în tubul Venturi. Tubul Venturi este uneori căptuşit cu materiale refractare pentru a rezista uzurii produse de impactul cu pareticule de praf. Un cot inundat localizat după tubul venturi reduce uzura datorată impactului cu particulele abrazive. Tubul Venturi este confecţionat din materiale rezistente la coroziune proiectate pentru o durată de viaţă maximă. Alegerea finală a materialului se face în funcţie de factori precum:

- temperatură

- rugozitate

- coroziune

- atac chimic

Eficienţa reţinerii creşte cu viteza gazului şi căderea de presiune. Unele scrubere Venturi sunt create să permită uin control al vitezei variind grosimea tubului Venturi.

Page 286: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

254 Waste Water and Waste Gas Treatment

În general nu este necesară o pretratare a gazului pentru scruberele Venturi, totuşi în unele cazuri gazul uzat trebuie în prealabil răcit dacă scruiberul este confecţionat din materiale care pot fi deteriorate la temperaturi ridicate.

Când gazul uzat conţine particule materiale şi gaze ce trebuiesc reţinute, scruberul Venturi poate fi utilizat ca un dispozitiv de pretratare pentru îndepărtarea particulelor materiale pentru prevenirea înfundării următorului dispozitiv pentru tratarea gazelor uzate, care ar putea fi un scruber cu pat

Admisie gazeuzate

Evacuare gazeepurate

Admisie lichid

Separator centrifugal

Dren

Figura 3.81: Scruber Venturi Aplicatie Vezi Tabelul 3..

Page 287: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 255

Umplutură

fibroasă Pat fluidizant Talere Turnuri de răcire Actionare prin

ciocnire Venturi

reţinerea particulelor fine şi/sau solubile -ca eliminator de ceaţă pentru colectarea lichidului din aerosili, anorganice şi COV -controlul emisiilor de aerosoli din industria chimică, a materialelor plastice, a producerii asfaltului, acidului sulfuric sau a acoperirilor de suprafaţă - doar o redusă eficienţă pentru colectarea prafului

-colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV

-colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV; - adesea utilizat ca parte în procesul de desulfurare a gazelor; -utilizare limitată pentru particule materiale fine

-colectarea particulelor PM 10, PM 2,5; - utilizat în procese farmaceutice, producere de ambalaje, cauciucuri, mase plastice, ceramică, fertilizanţi; - procese ca uscare, ardere, zdrobire, mărunţire, pulveriuzare, ventilarte, manipularea materialelor

-colectarea particulelor <PM10, <PM2,5 până la dimensiuni submicronice; - controlul emisiilor de particule materiale din industrie, comerţ, şi producerea agentului termic şi apei calde folosind cărbune, produse petroliere, lemn, deşeuri lichide; - controlul surselor de emisii in industria chimică şi domeniile înrudite cu aceasta - în principal se aplică unde este necesară o efficient ridicată la colectarea particulelor materiale foarte fine

Flux de gaz [Nm3/h] 1800–170000 1 1700–130000 2 2500–170000 3 1700–90000 4 720–100000 5 <60 1 4–370 (PM) 2 4–370 (PM) 3 Temperatura [°C] 4–38 (gaze) 2 4–38 (gaze) 3 Pana la 150 4 4–370 5

Incarcare cu poluant (PM) [g/Nm3]

0.2–11 1 Fara limite Fara limite Pana la 23 4 1–115 5

Page 288: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

256 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3

1 [cww/tm/110] 2 [cww/tm/111] 3 [cww/tm/114] 4 [cww/tm/112] 5 [cww/tm/115]

Tabelul 3.16: Aplicaţii şi limite ale aplicaţiilor şi restricţiilor diferitelor scrubere umede pentru reţinerea prafului

Page 289: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

KH / EIPPCB / cww_draft_3 Version October 2001 257

Avantaje/Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje General • pot opera cu prafuri inflamabile şi explozive în condiţii de risc redus • asigură răcirea gazelor • gazele corozive pot fi neutralizate • eliminarea simultană a prafului şi compuşilor

anorganici

General • efluentul lichid poate crea probleme de poluare a apelor • deşeul colectat este umed • este necesară protecţie împotriva îngheţului • particulele materiale colectate pot fi contaminate şi/sau nereciclabile • gazul evacuat poate necesita reîncălzire pentru

a se evita pana de fum vizibila . Scruber cu umplutură fibroasă • poate opera cu ceaţa • căderi de presiune relativ reduse.

Scruber cu umplutură fibroasă • potenţial ridicat de probleme de coroziune • nu tocmai potrivit pentru colectarea

particulelor materiale, recomendat doar pentru particule solubile şi/sau fine.

Scrubere cu placi • asigură absorbţia gazelor şi reţinerea particulelor într-un singur echipament • poate opera cu ceaţa • eficienţa colectării poate varia • îmbunătăţeşte contactul gaz-lichid pentru

îndepărtarea SO2.

Scrubere cu placi • potenţial ridicat pentru probleme de coroziune.

Turnurile de spălare • eficienţa în a colecta gaze ca şi particule materiale • necesită un spaţiu relativ redus • căderi de presiune relativ reduse • poate fi exploatat în atmosferă foarte corozivă, cu FRP construcţii

Turnurile de spălare • eficienţa de transfer masă relativ redusă • relativ ineficient în îndepărtarea particulelor fine • cu FRP construcţii, este sensibil la

temperatură.

Scrubere cu talere de ciocnire • poate lucra cu vaporii • are o rată relativ redusă de recirculare a apei • eficienţa de colectare poate varia.

Scrubere cu talere de ciocnire • poate opera cu vaporii • are o rată relativ redusă de recirculare a apei • eficienţa de colectare poate varia.

Scrubere Venturi • poate opera cu vaporii • cheltuieli de întreţinere relativ reduse • simple în design şi uşor de instalat • eficienţa de colectare poate varia • îndepărtează deasemenea gaze contaminate • nu se blochează.

Scrubere Venturi • potenţial ridicat pentru probleme de coroziune • căderi de presiune relativ ridicate şi deasemenea mare necesar de energie. Zgomotul poate fi o problemă când viteza gazului în tubul Venturi este mare • este limitat la particule materiale şi gaze cu solubilitate ridicată.

Nivel realizabil de emisii / Randament Performanţa tehnicilor de absorbţie este foarte dependentă de mărimea particulelor materiale şi aerosolii ce trebuie colectaţi. Rapoartele de performanţă sunt listate în Tabelul 3.6. Efecte inter-media Consumabilele sunt listate în Tabelul 3.6.

Cu o tehnică de absorbţie umedă a prafului, o instalaţie secundară pentru a separa suspensiile este esenţială.

Page 290: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

258 Waste Water and Waste Gas Treatment

În funcţie de sursa, praful separat poate fi contaminat – ex: praful rezultat din incinerare poate conţine dioxine şi/sau metale grele şi oxizii lor. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă.

Page 291: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 259

Randamente [%]

Parametru Umplutură fibroasă

Pat fluidizant Placi Turn de spălare Talere cu ciocnire Venturi

PM 70->99 1 50–99 2 70->99 3 80–99 4 70->99 5,7 VOC 70->99 (mists) 1 50–95 3 SO2 80->99 2 80->99 3 HCl 90 7 HF 90 7 NH3 94-99 8 94-99 8

Consumabile Cantitatea de consumabile Apă pentru scruber (l/Nmc)

>3 3

0.5–5 6

Energie (kWh/1000Nmc) 1–2 6 <0.5–6 6,7 Cădere de presiune (kPa)

1.5–2.8 6 2.5–20 6,7

Tipul de costuri Costuri USD 600-1800 1 USD 1300-7000 2 USD 500-2200 3 USD 2800-10000 4 USD 1900-17000 5 Costuri de capital

[per 1000 Nm3/h] EUR 5000 a,7 USD 1000-21100 1 USD 1500-41100 2 USD 800-28100 3 USD 2200-42000 4 USD 2400-70000 5 Costuri anuale de

exploatare [per 1000 Nm3/h]

b

Costul eficienţei [per tona poluant]

USD 40-710 1 USD 51-1300 2 USD 28-940 3 USD 88-1400 4 USD 84-2300 5

a at 10000 Nm3/h, se ridică factorul la puterea 0.3 b EUR [2500 + 100 x (flow/1000)] 1 [cww/tm/110] 2 [cww/tm/111] 3 [cww/tm/114] 4 [cww/tm/112] 5 [cww/tm/115] 6 [cww/tm/132] 7 [cww/tm/70] 8 [cww/tm/138] industria îngrăşămintelor, acid fosforic

Tabelul 3.6: Randamente, Consumabile şi Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf

Page 292: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

260 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3

Page 293: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 261

Dispozivele de spalare sunt surse de zgomot. Zgomotul trebuie micşorat prin carcasarea echipamentelor. Monitorizare [cww/tm/70] Pentru a evalua performanţele unui absorber umed, emisia de masă poate fi determinată prin monitorizare concentraţiei particulelor din efluentul gazos, utilizând o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaţii beta sau cinetica particulelor. Căderea de presiune din scruber şiproporţia lichid/reactiv din masa de fluid gazos şi presiunea de alimentare trebuie să fie monitorizate curent. Rata lichid/gaz, rata de lichid colectat şi pH trebuie de asemenea controlate cu regularitate. Absorberele umede trebuie inspectate cu regularitate pentru a identifica orice degradare precum coroziune sau înfundări. Trebuie asigurat acces facil la scruber. Situatia economica Domeniul costurilor este listat în tabelul 3.17. Costurile estimate sunt bazate pe presupunerea că încărcare în particule materiale a influentului este de aproximativ 7 g/Nmc. Pentru aplicaţii care necesită materiale scumpe, solvenţi sau metode de tratare suplimentare, costurile pot fi substanţial crescute faţă de domeniul menţionat anterior. Ca o regulă, unităţile mici care controlează o concentraţie redusă de gaz rezidual va fi mult mai scumpă ( pe unitate de debit) decât o unitate mare de curăţare a unui debit de gaz cu încărcare mare în poluanţi. 3.5.3.5 Filtrul textil Descrierea

Într-un filtru textil, gazul rezidual este trecut printr-o ţeşătură deasă de fbre urzite sau împâslite, determinând reţinerea particulelor materiale pe filtru prin sitare sau alte mecanisme. Filtrele textile pot fi sub formă de foi, cartuşe sau saci (cel mai comun tip) cu un număr de filtre textile individuale carcasate împreună într-un grup. Turta de praf care se formează pe filtru poate creşte semnificativ eficienţa de reţinere.

Condiţiile de operare (funcţionare) sunt determinante în alegerea materialului ţesut ( a naturii fibrei). Câteva din cele mai cunoscute ţesături sunt menţionate în Tabelul 3.7.

Rezistenţa chimică Numele generic al fibrei

Acizi Baze

Temp. de operare continuă în mediu termic umed

[ºC]

Temp. de operare continuă

[°C]

Temp. max. [°C]

Inflamabilitatea

materialului de

suport

Poliester Bun Moderat 94 132 150 Da Copolimer acrilic Bun Moderat 110 120 130 Nu M-aramide

Bun Bun 177 200 240 Nu

Polifenilen sulfură Excelent Excelent 190 190 232 Nu Etilenclorotrifluoroetena

Excelent Excelent 177 177 190 Nu

Politetrafluoroetenă Excelent Excelent 260 260 290 Nu Poliamida Bun Bun 240 260 280 Nu Sticla Foarte

bun Moderat 260 260 290 Nu

Oţel inox Bun Excelent 550 550 600 Nu Poliester Foarte

bun Bun 760 760 1204 Nu

Tabelul 3.7: Textile utilizate uzual

Page 294: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

262 Waste Water and Waste Gas Treatment

Utilizarea în practică a filtrelor textile solicită utilizarea unei suprafete mari de tesatura pentru a evita variatiile inacceptabile de presiune prin materialul filtrant. O cădere inacceptabilă de presiune poate cauza căderea întregii baterii de filtrare, conduând la emisii fugitive de praf. Dimenisunea carcasei unui singur filtru este determinată de alegerea raportului dintre debitul volumetric al aerului şi suprafaţa ţesăturii (raportul a/c ). Selectarea raportului a/c depinde de încărcarea cu particule a influentului, caracteristicile particulelor şi metoda de curăţare a filtrului utilizată. O încărcare mare în particule solicită utilizarea unei mari baterii filtrate pentru a evita formarea unor turte de praf prea grele, care are conduce la o cădere de presiune excesivă.

Intensitatea spălării şi frecvenţa acestei operaţii sunt variabile importante în determinarea eficienţei de reţinere. Deoarece turta de praf poate furniza o fracţie importantă a capacităţii de reţinere pe ţesătură a particulelor fine, o spălare prea frecventă sau prea intensă va reduce eficienţa de reţinere. Dacă reţinerea este prea ineficientă, atunci căderea de presiune a devenit prea mare.

Tipurile cele mai utilizate de filtre textile în funcţie de metoda de curăţare utilizată sunt:

• un jet de aer în contracurent curăţă filtrul textil, utilizând o metodă blândă dar uneori mai puţin eficientă de curăţare decât scuturarea mecanică. De regulă, sacii sunt deschişi la partea inferioară, închişi la partea superioară, praful fiind reţinut in interiorul sau în exteriorul sacilor. Pentru curăţarea filtrului, acesta este scos din funcţiune şi aer curat este admis prin el în contracurent, turta de praf depusă pe sac se sparge şi cade în buncăr. Un ciclu obişnuit de curăţare durează mai puţin de 5 minute pe compartiment. Admisi de aer curat în contracurent este permisă numai în cazurile unde praful se desprinde uşor de pe ţesătură. În mute cazuri este utilizat în conjuncţie cu metoda de scuturare, utilizarea emiţătorilor de înaltă frecvenţă sau prin jet de aer de mare viteză (aer pulsat).

• Scuturarea mecanică pentru curăţarea filtrelor textile, utilizând un simplu dar eficient mecanism de curăţare. Gazul rezidual intră într-o celulă echipată cu şicane, unde particulele mari sunt reţinute când lovesc şicanele şi cad în buncăr. Gazul încărcat trece de la partea inferioară a celulei cu talere prin filtrul cu saci şi presează din interior către exterior, particulele colectându-se pe suprafaţa interioară a sacului. Partea superioară a sacului este ataşată la o bară de scuturare, care este mişcată rapiod pentru curăţarea sacilor.

• Curăţarea filtrelor textile cu puls de aer, utilizând o relativ nouă metodă care poate trata încărcări mari în praf, operează la cădere constantă dee presiune şi ocupă mai puţin spaţiu deât alte tipuri de filtre textile. Acestea pot funcţiona numai ca echipamente exterioare de reţinere a prafului. Sacii sunt închişi la partea inferioară, deschişi la partea superioară şi susţinuţi de tije tubulare. Gazul încărcat trece prin saci din exterior către interior, utilizând difuzori pentru a preveni intrarea particulelor de dimeniuni mari care ar putea provoca deteriorarea sacilor. Particulele sunt colectate în exteriorul sacilor şi cad în buncăr. Curăţarea cu aer pulsat, înseamnă insuflarea pentru o scurtă perioadă de timp (0,03 – 0,1s) cu presiune ridicată (0,4-0,8 Mpa) aer in saci. Acest mecanism permite ca debitul influent de gaz rezidual să nu trebuiască a fi oprit în timpul curăţării. Pîsla, neţesutele, sunt utilizate in filtrele textile cu aer pulsat deoarece acestea nu solicită o turtă de praf pentru a atinge efficient ridicată de reţinere. Materialele ţesute conţin o mare cantitate de praf după curăţare atunci când se foloseşte metoda cu aer pulsat.

Curăţarea sonică este dince în ce mai mult folosită pentru a spori eficienţa de reţinere a filtrelor textile cu curăţare prin scuturare mecanică sau prin admisia unui jet de aer în contracurent. Ele funcţionează cu aer comprimat (0,3 – 0,6 MPa). Curăţarea sonică reduce semnificativ încărcarea cu praf rezidual a sacilor şi reduce căderea de presiune prin filtrul textil cu 20-60% , reduce acţiunea mecanică asupra sacilor conducând la o durată de utilizare crescută.

Coroziunea filtrului şi materialului carcasei pot fi o problemă dacă gazul constă în compuşi acizi, în specail la temperaturi sub punctul dee rouă.

Page 295: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 263

Pentru filtrele textile corespunzătoare vezi tabelul 3.18.

Alte filtre înrudite cu filtrele textile sunt:

• Filtru compact, care este deasemeni cunoscut ca un filtru casetă sau filtru plic şi este o versiune a filtrului textil. Deosebirea constă în modul compact în care materialul filtrant este încărcat. Este pliat, ca o armonică, pentru a obţine o suprafaţă specifică de filtrare foarte mare. Spaţiul economisit este parţial compensat de scăzuta încărcare cu ţesătură a acestui tip de filtru. • Filtrul compact îmbunătăţit, care este deasemenea cunoscut ca filtru sinter lamelar sau tubul Spirot, este o altă variantă a filtrelor textile. Constă într-un material poros sinterizat cu elemente de filtrare cutate (pliate), care furnizaeză o viaţă de serviciu îndelungată şi reduce costurile de întreţinere. Temperatura gazelor trebuie să fie peste punctul de rouă a oricărui constituient altfel filtrul trextil se îmbâcseşte şi procesul de filtrare se opreşte. Pentru a preveni aceasta bateria filtrantă poate necesita izolare sau încâlzire. Sistemele cu un risc potenţial, explozie sau incendiu, trebuie echipate cu facilităţi de siguranţă, sisteme de sprinklere sau trapă de explozie. În influentul din interiorul filtrului, ar putea fi o explozie ceea ce evidenţiază faptul că trebuie amplasate în spaţii deschise sigure, ex: în afara clădirilor. O trapă pentru particulele foarte fierbinţi, rezultate de la boilere sau furnale, pot impune necesitatea prevenirii incendiilor şi deci a deteriorării filtrului. Scânteile şi flacăra trebuie interise în zona cestor echipamente. Aplicatia În primul rând filtrul textil este utilizat pentru reţinerea particulelor materiale cu dimensiuni mai mici de 2,5 microni şi pentru reţinerea emisiilor de poluanţi periculoşi în aer în forme particulare (PMHAP), metale (excepţie face mercurul). În combinaţie cu sistemele de injecţie (incluzând absorbţia, injecţia de var/bicarbonat de sodiu uscat şi injecţia de var semiuscat) amplasate în amontele bateriei de filtrare, filtrul textil poate fi deasemeni folosit pentru reţinerea unor poluanţi gazoşi specifici. Filtrele textile sunt folositoare pentru reţinerea particulelor materiale cu rezistivitate electrică ori prea mică ori prea mare pentru ESP, deci sunt potrivite pentru reţinerea cenuşilor zburătoare din cărbune cu conţinut redus de sulf sau cenuşa zburătoare conţinută în rate înalte în carbunele nears. Adăugarea unui filtru textil în aval de un EPS s-a demonstrat că duce la atingerea unei emisii foarte reduse de particule. Când încărcarea gazului rezidual constă în particule de dimensiuni relativ mari, în amonte de echipamentele mecanice de reţinere cum sunt cicloanele, ESP sau turnul de răcire cu pulverizare pot fi utilizate pentru a reduce încărcarea filtrelor textile, în special a coincentraţiei mari a influentului. Limitele de aplicare şi restricţiile sunt:

Limite / restrictii Debitul gazului influent (Nmc/h) 300 – 18000001 Temperatura (0C) Vezi tabelul 3.18

Peste punctul de rouă a oricărui component din gazul rezidual, altfel filtrul se îmbîcseşte < 70 (compact filtru îmbunătăţit) 2

Presiunea Domeniul –6,4 la +6,4 kPa în jurul presiunii atmosferice1

Conţinutul de praf (g/Nmc) 1-23 (tipic) 1 0,1-2301

Caracteristicile particulelor Praful umed este dificil de îndepărtat de pe saci, deci trebuie evitat

Page 296: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

264 Waste Water and Waste Gas Treatment

<13 (aer în contracurent) <0,53 (filtru cu scuturare mecanică)

Raportula a/c (m/min)

1-1,5 (2,0) 3b (filtru cu aer pulsat) a recomandat să asigure funcţionarea corespunzătoare b valori ridicate pentru aranjamente speciale 1 [cww/tm/123] 2 [cww/tm/70] 3 informaţii de personal

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • în general filtrele textile furnizează o

eficineţă ridicată de reţinere pentru particule fine şi cu rugozitate

• eficienţa şi căderea de presiune a filtrelor cu curăţare continuă sunt relativ neafectate de modificarea încărcării în praf a influentului

• praful este îndepărtat uscat fără a folosi consumabile. Praful separat poate fi refolosit în procesul tehnologic precedent

• emisiile reziduale sunt teoretic independente de concentraţia aspirată

• relativ simplă operarea sistemului

• este interzisă introducerea de praf umed sau ud • electricitatea statică poate împiedica turta să fir îndepărtată de pe ţesătură • există un risc de explozie • posibilitatea de aprindere a bateriilor de

filtre dacă sunt introduse particule foarte fierbinţi din boilere sau furnale sau datorită materielelor inflamabile

Nivel realizabil de emisii / Randament Pentru o combinaţie dată de tip de filtru şi praf, concentraţia particulelor în efluentul unei baterii de filtrare cu filtru textil este aproximativ constant, întrucât eficienţa totală variază în principal cu încărcarea în particule. Filtrele textile pot fi considerate ca fiind echipamente cu efluent constant decât echipamente cu eficienţă constantă.

Filtru textil

Compact filtru Compact filtru îmbunătăţit

Parametru Randament [%]

Nivel de emisie

[mg/Nm3]

Randament [%]

Nivel de emisie

[mg/Nm3]

Randament [%]

Nivel de emisie

[mg/Nm3]

PM 99-99.9 1 2-10 1 1 a 2 1-10 2 <1 2

a filtru ceramic 1 [cww/tm/123] 2 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitatea Observatii Filtre textile (mp per 1000 Nmc/h)

11-17 Rata a/c 1-1,5 m/min.

Materiale de preacoperire (opţional)

Pentru praf aderent sau static sau ca protecţie pentru ţesătură

Aer comprimat (pe 1000) a -Pentru 0,3-0,6 MPa (curăţitor sonic) Pentru 0,4-0,8 MPa

2–2.5 1

Curăţarea filtrelor

Page 297: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 265

(aer pulsator) Energie (kWh/1000 Nmc)

0.2–1.2 2 0.5–2.0

0.5–2.5 2 Filtre textile

0.5–1.8 1 Filtre compcte şi filtre compacte îmbunătăţite

Variatie de presiune (KPa)

5–50 Filtre ceramice a Nm3/h aer comprimat pe 1000 Nm3/h gaz 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/64]

Praful separat - posibil amestecat cu material de preacoperire – este singurul deşeu. Cantitatea acestuia depinde de conţinutul de praf a gazului rezidual introdus. În funcţie de sursa de provenienţă, praful reţinut poate di contaminat – ex: praful provenit de la incinerare poate conţine dioxine şi /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă. Monitorizarea [cww/tm/79]

Performanţa şi întreţinerea trebuiesc cu grijă monitorizate. Pentru evaluarea performaţelor unui ESP, poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos, folosind o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie, ex: UV/ opacitate, radiaţii beta sau cinetica particulelor.

Temperatura şi căderea de presiune pe filtre trebuie monitorizate cu regularitate. Ultima este utilizată pentru indicarea momentului în care ciclul de curăţarte trebuie declanşat. Filtrele textile trebuie inspctate periodic pentru idfentificarea oricărei degradări a ţesăturii sau a carcasei. Trebuie asigurat acces facil la filtrele textile. Fiecare baterie de filtrare trebuie echipată cu sistem de identificare a deteriorării sacilor şi de alarmare. Situatia economica Durata de viaţă a unui filtru este de circa cinci ani pentru filtrele textile şi de opt ani pentru filtrele compacte îmbunătăţite.

Costuri Tipuri de costuri Aer in contra curent Scuturare

mecanica Aer in pulsuri Compact Compact imbunatati

Costuri (la 1000 Nmc/h)

USD 5300-50000 1 EUR 30000-55000 c 4 USD 4500-42000 2 USD 3700-15000 3 EUR 1000-4000 4 EUR 2500-4000 4

Cu curăţitor sonic suplimentar

USD 300-400 1 USD 300-400 2 --

Cu echipament cu jet

USD 600-1200 1 -- --

Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h)

USD 4000-16000 1 d 4 USD 2600-14000 2 USD 3200-14000 3 a 4 b 4

Costuri pentru eficienţa (la tona de poluant controlată annual)

USD 58-372 1 USD 41-334 2 USD 46-293 3

Page 298: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

266 Waste Water and Waste Gas Treatment

a EUR 2500 + 300 x flux/1000 b EUR 350 + 240 x flux/1000 c ceramic filter d 350 + 300 x flux /1000 1 [cww/tm/123] 2 [cww/tm/121] 3 [cww/tm/122] 4 [cww/tm/70]

Estimarea costului presupune un proiect convenţional în condiţii de operare tipice şi nu include echipamentele auxiliare ca ventilatoare, tubulatura de transport. Costurile sunt în principal conduse de debitul volumetric de fluid şi de încărcarea în poluanţi a gazului rezidual. În general, unităţile mici care controlează o concentraţie redusă de gaz rezidual va fi mult mai scumpă ( pe unitate de debit) decât o unitate mare de curăţare a unui debit de gaz cu încărcare mare în poluanţi. Preţuriole prezentate sunt pentru debite între 3 500 – 1700 000 Nmc/h respectiv şi o încărcare în poluant de 9 g/Nmc.

Poluanţii care solicită un înalt nivel de control sau care necesită filtre textile cu saci filtranţi confecţionate din materiale speciel vor creşte preţul sistemului. 3.5.3.6 Filtrul catalitic Descrierea

Filtrarea catalitică este eliminarea componenţilor gazoşi însoţită de separarea particulelor. Este comparabil cu funcţionarea filtrelor textile (vezi Capitolul 3.5.3.5). Deosebirea este între materialul filtrant utilizat, filtrele catalitice sunt încărcate cu catalizatori (titan, vanadium amestecuri) care distrug poluanţii prin reacţie catalitică cu gazul. Praful separat va fi îndepărtat şi depozitat separat.

Filtrele catalitice constau într-o membrană de politetrafluoroetenă expandată, laminată pe un suport catalitic. Catalizatorul este înglobat în masa substratului. Este instalat ca modul înt-o baterie de filtrare, ca în figura 3.82 (cww/tm/85), în aşa fel încât poate fi uşor montată la o instalaţie existentă.

180-250 Có

Admisie gaz

Evacuare gaz

Praf separat

Filtru de partricule

Filtru de partricule

Colectare probe

Colectare probe

pompă

pompă

<120 Co

<120 Co

Figura 3.82: Filtru catalitic cu sac, inclusiv linie de prelevare probe

Frecventa de epurare a filtrului sac Intre 10 min. si 24 ore

Timp de prelevare 0,25 – 3 ore in functie de cantitatea de pulberi

Timp de prelevare 3 ore

Gaz epurat

Gaz brut

Palnie pulberi

Page 299: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 267

Aplicatie

Filtrarea catalitică este folosită pentru separarea particulelor şi eliminarea contaminanţilor periculoşi din faza gazoasă. Cei mai importanţi contaminanţi la care se aplică această tehnologie sunt dioxinele şi furanii (PCDD şi PCDF). Însă pot fi eliminaţi la fel de bine şi alţi contaminanţi precum hidrocarburile poliaromatice (PAH), benzenii policloruraţi (PCBz), bifenil policloruraţii (PCB), compuşii organici volatili şi fenolii clorinaţi (PCP).

Limite ale aplicaţiilor şi restricţiile sunt:

Limite/restricţii Domeniul de temperatură recomandat pentru funcţionare continuă

120 – 200 0C a

Conţinutul de amoniu < 200 ppm Conţinutul de oxizi de sulf < 50 ppm Umiditatea 5-35% Viteza de filtrare 48-84 m/h Substanţe critice Dezactivare produsă de arsen, potasiu,

calciu, sulf a Limita superioară a domeniului de temperatură este determinată de temperatura maximă de funcţionare continuă a filtrului (260 0C). Limita inferioară a domeniului de temperatură este determinată de temperatura la care dioxinele şi furanii sunt eliminaţi în mod corespunzător. Experimente de succes au fost conduse la temperaturi mai mici de 155 0C.

Avantaje / Dezavanje

Advantaje Dezavantaje • eliminarea compuşilor gazoşi periculoşi fără contaminarea reziduurilor • reducerea emisiilor totale de poluanţi periculoşi în mediu • uşor de reîncărcat • fără costuri suplimentare de întreţinere şi exploatare • fără deşeuri solide care să necesite depozitare • fără schimbări în procedurile standard de operare • costuri comparabile cu utilizarea

carbonului activ.

• restricţionat la temperatura maximă de operare de 2600C • deşi filtrul elimină în general compuşi

organici, dioxine şi furani în special, la orice temperatură, este recomandată o temperatură minimă pentru operare continuă, de 155 0C, pentru a avea garanţia unei eliminări adecvate a dioxinelor şi furanilor. La temperaturi scăzute, aceste substanţe sunt adsorbite pe catalizator.

Niveluri de emisie realizabile /randamente Parametri Randament

(%) Nivel de emisii observaţii

Dust <1 mg/Nm3 1 tipic >99 a,1 <0.004-0.040 ng/Nm3 1 Incineratoare de deseuri PCDD/PCDF (TEQ) <0.075 ng/Nm3 1

a observat peste 99,8% 1 Informaţii de la producător

Page 300: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

268 Waste Water and Waste Gas Treatment

Efecte inter-media

Praful separat - cenuşă zburătoare posibil amestecată cu gaze acide – este singurul reziduu care necesită depozitare. Praful filtrat conţine până 90% mai puţin dioxine şi furani decât dacă ar fi folosit cărbunele activ. Praful este clasificat ca deşeu nepericulos.

Principalele consumabile şi utilităţi necesare sunt:

Consumabile Cantitatea Observaţii

Material filtrant

Catalizator

Durata de funcţionare a filtrului şi catalizatorului este de circa 5 ani sau chiar mai mult

Energie (KWh/1000 Nmc)

Variatie de presiune (kPa)

Monitorizarea [cww/tm/79]

Performanţa şi întreţinerea trebuiesc monitorizate cu atenţie. Pentru evaluarea performaţelor unui ESP, poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos, folosind o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie, ex: UV/ vizibil, opacitate, radiaţii beta sau cinetica particulelor. Activitatea catalitică poate fi monitorizată prin prin testarea unui filtru individual din bateria de filtreare. Dacă sunt motive de suspiciune privind o scădere în activitatea catalitică, poate fi efectuată monitorizarea dioxinelor şi furanilor prin prelevare de probe.

Temperatura şi căderea de presiune prin sacul filtrant trebuie monitorizate în mod curent. Ultimul este folosit pentru a indica dacă este necesară începerea ciclului de curăţare. Sacii filtranţi trebuie inspectaţi cu regularitate pentru identificarea oricărei degradări a bateriei de filtrare sau a filtrelor. Trebuie asigurat acces simplu la filtre. Situatie economica

Tipul costurilor Costuri Observatii Investiţii [1000Nm3]

Costuri anuale de operare[ per 1000 Nm3]

3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte Descriere

Filtru de praf cu 2 trepte conţine plasă metalică ca material filtrant. O turtă de filtrare este construită dintr-o treaptă primară de filtrare iar filtrarea propriuzisă are loc în a doua treaptă (cameră). Depinzând de căderea de presiune dealungul filtrului a doua treaptă este curăţită şi filtrarea se realizează între cele 2 trepte (primul pas devina al doilea şi invers).Un mecanism de evacuare a prafului filtrat este integrat în sistem. Praful cade pe fundul camerei (compartimentului) de unde trebuie eliminat. Un exemplu este dat în fig.3.83

Page 301: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 269

Deoarece plasa metalică cere o capacitate de încărcare mai mare decât un filtru cu ţesături, inchinta filtrului este mai mică. (mai puţin material filtrant). Acest avantaj este de obicei eliminat datorită sistemului cu 2 etape (trepte).

Figura 3.83: Filtru de praf în două trepte

O variantă specială este filtrul cu sita metalică cu proces de reglementare, ce este ilustrat în figura 3.84. Acest filtru este construit să elimine pierderile eficienţei de filtrare după curăţire prin restabilirea materiei de bază înainte de a permite ca elementul purificat să intre înapoi în curentul de gaz. În starea de funcţionare obişnuită filtrul lucrează numai cu câteva din camerele de filtrare, celelalte fiind în starea de aşteptare (în exemplu 3 camere lucrează a 4-a fiind în aşteptare). Filtrarea continuă astfel până când se semnalează un ciclu de curăţire. Apoi primele camere se curăţă şi camera (camerele) în aşteptare intră în funcţiune. Camera (camerele) ce necesită curăţire sunt scoase din funcţiune şi izolate pentru curăţire pulsatoare, praful este colectat dedesupt în recipient (conic). Odată procesul de curăţire terminat, gazul încărcat cu praf circulă prin filtrul tocmai curăţat fără a fi degajat la exterior.Această modalitate permite trecerea întregului material filtrant pe filtru curat în timp ce camerele celelalte sunt utilizate ca filtru de rezervă (de siguranţă) să controleze scurgerile.

Camerele tocmai curăţite le înlocuiesc pe următoarele ce necesită curăţire.

Page 302: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

270 Waste Water and Waste Gas Treatment

Figura 3.84: Filtru cu site metalice Sistemele cu risc ridicat, de explozia sau incendil, trebuie echipate cu instalatii sigure, precum un sistem de stropire sau acoperire in caz de explozie. Aplicatie Prima dată filtru de praf cu 2 trepte este pus în funcţiune să elimine particule de substanţă În combinaţie cu sistemele cu injecţie (incluzând adsorbţia, injecţia semi-uscată a vasului) poate fi deasemenea folosit să elimine contaminanţi specifici gazului.

Limite/restricţii Debit de gaz Utilizat caracteristic Nm3/h

Până la 75 000

Temperatura [°C] Până la aprox.500 Presiune Atmosferică Conţinut de praf [g/Nm3 ] Fără restricţii 1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Mare eficienţă pentru praf • Sunt posibile recuperări de material solid • Aerul ventilat reutilizabil • Structura • Fără material filtrant extra; design numai oţel • Încărcarea filtrului mai mare decât pentru un filtru cu ţesături sau filtru compact • Deasemenea pentru praf umed, vâscos, fibros sau static • Rezistent la ardere • Oferă posibilitatea recuperării căldurii (când funcţionează la temperaturi înalte)

• Costuri mari, comparativ cu filtrele cu ţesături sau compacte când este folosit sub temperatura mediului ambiant • Schimbul frecvent între cele 2 compartimente • Necesitatea valvelor de control în mediul prăfos • Riscul exploziei

• Mare eficienţă pentru praf • Sunt posibile recuperări de material solid • Aerul ventilat reutilizabil • Structura • Fără material filtrant extra; design numai oţel • Încărcarea filtrului mai mare decât pentru un filtru cu ţesături sau filtru compact • Deasemenea pentru praf umed, vâscos, fibros sau static • Rezistent la ardere • Oferă posibilitatea recuperării căldurii (când funcţionează la temperaturi înalte)

• Costuri mari, cţesături sau compactemperatura mediului• Schimbul freccompartimente • Necesitatea valvprăfos • Riscul exploziei

Page 303: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 271

Achievable Emission Levels / Performance Rates Emisia de praf al unui filtru de praf cu 2 trepte cu ţesătura metalică cu mediu filtrant este realmente independent de încărcarea admisibilă.

Parametru Nivel de emisie [mg/Nm3]

Observaţii

PM ≈ 1 1 Independent de încărcare 1 [cww/tm/70]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaţii Material filtrant (sită sau ţesătură metalică)

Aer comprimat (0,3-0,7 Mpa) Curăţirea filtrului Energie [KWh/1000 Nm3] 1.5 1 Cădere de presiune [kPa] 0.5-2.5 1 1 [cww/tm/70]

Pulberile separate sunt singurele deseuri. Cantitatile lor depind de continutul de praf din gazul intrat in process. In functie de sursa acestuia, praful separate poate fi contaminat – de ex. praful de la incinerare poate contine dioxine si/sau metale grele sau oxizii acestora. Tipul de praf poate fi clasificat ca deseu residual ce trebuie depozitat permanent conform. . Monitorizarea [cww/tm/79] Realizarea şi intreţinerea trebuie monitorizate cu grijă. Masa emisă pentru determinarea performanţei filtrului de praf cu 2 trepte poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiei particulare în curentul de gaz pierdut din efluent, utilizând o probă izocinetică bazată pe opacitate în vizibil/ UV, raze beta sau izbirea particulei. Temperatura şi căderea de presiune dealungul filtrului cu ţesătură trebuie monitorizate. Acesta din urmă (indicator) este utilizat pentru a indica când începe ciclul de curăţire. Filtrele cu ţesătură pot fi controlate regulat perntru a identifica orice deteriorare a materialului filtrant şi sacului. Din acest motiv accesul la filtru poate fi folositor. Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri capitale [per 1000 Nm3/h]

EUR 30000 1 Bazat pe un sistem de 1700 Nm3/h

Costuri anuale operaţionale a Muncă/an EUR 2000 1 Cam 1,5 ore pe săptămână

utilitati [per 1000 Nm3/h] EUR 350 1 a Costurile totale anuale operaţionale sunt EUR 2000 + 350 x debit/1000 1 [cww/tm/70]

Page 304: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

272 Waste Water and Waste Gas Treatment

3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA)12 Descriere

Mediul de filtrare este hârtie sau fibră de sticlă mată cu mare densitate în vrac. Curentul de gaz poluat cu deşeuri este trecut prin agentul de filtrare, unde particulele de materie sunt colectate. Turta de praf care se formează pe mediul de filtrare poate spori eficienţa de filtrare. Agentul filtrant este pliat pentru a da (a furniza) un raport mai mic a/c (debit volumetric raportat la aria suprafeţei).

Cele mai obişnuite modele sunt celulele de filtrare paralelipipedicesau cele cilindrice. În celula paralelipipedică agentul pliat este plasat pe un cadru pătrat de lemn sau metal. Aerul curge din faţă spre spatele filtrului. În celula de filtrare cilindrică, o şapcă metalică etanşează agentul de filtrare la un capăt. Aerul curge din exterior în interiorul filtrului. Filtrul poate fi montat direct în conductă sau în cameră separată. Sunt necesare filtrări anterioare pentru particule de materie mai mari, din acest motiv sistemele de filtrare absolute sunt în general componentul final într-un sistem de îndepărtare al particulelor de materie. Numărul de celule de filtrare utilizate într-un sistem particular de filtrare este determinat de raportul a/c (debitul volumic) raportat la aria suprafeţii V/S, alegerea numărului fiind bazată pe caracteristicile de încărcare particulate şi căderea de presiune dealungul materialului filtrant. Aplicarea practică a filtrelor fibroase necesită folosirea unei arii largi de madii de filtrare pentru a minimiza căderea de presiune dealungul filtrelor. Hîrtia şi non-ţesăturile ca materiale filtrante folosite au o cădere de presiune mai mare dealungul filtrului decât ţesăturile textile. Din acest motiv filtrele absolute sunt utilizate mai ales la debite de aer mai mici şi încărcare cu particule mai mici decât modelele filtre cu saci. Odată ce viteza de curgere a a aerului prin sistemul de filtrare descreşte la valvare inacceptabilă filtrul trebuie înlocuit. Ele în general nu se curăţă, pentru că acţiunea de curăţire poate cauza spargerea mediului de filtrare. Aplicatia Filtrele absolute HEPA sunt aplicabile la particulele de materie submicron între PM0.12 si PM0.3 , ca şi poluanţii cu risc ai aerului cum ar fi metale grele (excepţie Hg). Filtrele absolute HEPA sunt cele mai bine apreciate acolo unde se cere eficienţă mare de colectare a particulelor de materie submicronice, unde particulele de materie toxice sau periculoase nu pot fi eliminate de alte filtre, ca materiale biologice şi chimice. Ele sunt instalate drept component final într-un sistem de colectare (reţinere) în aval de altele cum sunt filtrele cu saci sau ESP.

Limits / restrictions Debit de gaz rezidual[Nm3/h] 100-3600 per modul 1,2 Temperatura [°C]

<200 2 (HEPA comerciale) <530 2 (ceramic sau sticla) deasupra punctului de roua a gazului rezidual

Presiunea atmosferic 1 Continut de pulberi [g/Nm3]

1-30 2 <2 3

Umiditate relativa [%]

<95 2

1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/106] 3 [cww/tm/64]

12 High Efficiency Particle Air Filter (filtru de aer pentru particule cu randament ridicat)

Page 305: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 273

Filtrele HEPA absolute necesită o operaţie de filtrare anterioară pentru a separa particulele mari de materie care sunt cicloanele sau separator venturi (scrubere) pentru a elimina particulele mari PM, filtre cu saci standard sau filtru cartuş pentru a filtra particulele de materie >PM2.5. Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Este posibilă separarea fracţiunilor foarte mici. • Eficienţă foarte mare cu emisie reziduală mică. • Aerul evacuat este foarte curat şi poate fi recirculat înăuntrul fabricii. • Structură modulară. • Nu este sensibil la fluctuaţiile la debitul de gaz rezidual. • Operaţia relativ simplă. • De obicei fără probleme de coroziune..

• Trebuie luată măsuri pentru explozii riscante. • Întreţinerea şi necesitatea de înlocuire frecventă a filtrului. • Nu este potrivit pentru multe medii. • Nu este potrivit pentru încărcări mari. • Mediile de fibre de sticlă nu sunt potrivite

pentru gaze conţinând alcali.

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru Randament [%]

Nivel de emisie [mg/Nm3]

PM >0.0001 1 PM0.01 >99.99 2 PM0.1 >99.9999 2 1 [cww/tm/64] 2 [cww/tm/106]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii Materiale filtrante (hârtie, fibre de sticlă)

Energie [kWh/1000Nm³] <0.1 1 Variatie de presiune [kPa] 0.05–0.25 1 1 [cww/tm/70]

Elementele filtrante încărcate trebuie înlăturate ca deşeuri. Fiecare modul poate absorbi aprox.1kg de praf. Monitorizare [cww/tm/79]

Performanţa şi intreţinerea trebuie monitorizate cu grijă. Pentru a stabili performanţa unui filtru absolut masa de emisii poate fi determinata prin monitorizarea concentraţiei în debitul efluent de gaz rezidual, utilizând o probă izokinetică sau o măsură bazată pe ex. opacitate în U/V vizibil raze Beta ori izbirea particulei.

Temperatura şi variatia de presiune de-alungul filtrului textil trebuie zilnic monitorizat. Când variatia de presiune atinge un punct care împiedică o curgere adecvată a aerului, filtrul trebuie înlocuit.

.

Page 306: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

274 Waste Water and Waste Gas Treatment

Situatia economica

Tipul costurilor Costuri Observatii Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] USD 1800-2400 1

Costuri anuale operationale a 2 Specifica aplicatiei

Costuri anuale cu forta de munca EUR 2500 2 Cam 2 ore pe

săptămână Consumabile anuale

[per 1000 Nm3/h] EUR 60-120 2

a costuri operaţionale anuale totale EUR 2500 + 60 x debit/1000 1 [cww/tm/106] 2 [cww/tm/70]

3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) Descriere

Picăturile de mare viscozitate rămân pe filtru textile şi eventual pot colmata filtrul. Când este atinsă o diferenţă de presiune prestabilită filtrul textil trebuie înlocuit de unul nou şi curat care poate fi schimbat în timpul operaţiei continue pentru că filtrul de ţesături este fixat pe un tambur. Gazul poluat cu deşeu tratat, părăseşte utilajul şi trece la un filtru cilindru de separarea picăturilor care trebuie să separe picăturile viscoase intrate.

În plus se adaugă un separator de picături pentru picăturile de mică viscozitate. Modelul separatorului secundar de picături este cel al unui separator lamelar (separator prin inerţie) sau un filtru pentru separare a vaporilor.

Aplicatie HEAF sunt aplicate pentru îndepărtarea aerosolilor ca: ulei (petrol), plastifiant şi VOC. Limite in aplicare si restrictii:

Limite / restrictii Flux de gaz residual tipic [Nm3/h]

Pana la 25000 1

Presiune atmosferic 1 1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Proces continuu • Potrivita pentru picături de mare viscozitate.

• Variatie de presiune mare.

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru Randament [%] Observatii

Picături 99 1 Aerosoli 99 1 1 [cww/tm/70]

Page 307: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 275

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observaţii Material filtrant Energie [kWh/1000Nm³] <0.1 1 Variatie de presiune [kPa] 8 1 1 [cww/tm/70]

Reziduurile ce se îndepărtează sunt filtrele cilindru încărcate, curăţind impurităţile separate sub formă de picături, aerosol sau praf. Ele trebuie îndepărtate ca deşeuri chimice sau riscante şi deobicei sunt trimise la incinerare. Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] EUR 5700 – 8000 1

Costuri anuale operationale [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale cu forta de

munca

aprox EUR 3000 1

aprox 2.5 ore pe saptamana

1 [cww/tm/70]

3.5.3.10 Filtru de vapori Descriere

Cele mai comune filtre de vapori (separator de vapori, separator de picături) sunt garniturile de sită. Filtrele de garnituri de sită de obicei sunt formate din ţesături sau metal împletit sau material sinteticmonofiltrant în fiecare fiind o configuraţie întâmplătore sau specifică şi sunt utilizate ca filtrari adanci ce au loc în întraga profunzime a filtrului. Particulele solide de praf rămân în filtru până la saturaţie şi astfel trebuie curăţat prin spălare. Când filtrul este folosit să reţină picături şi / sau aerosoli, este de obicei curăţit automat, prin drenajul lichidului. Ele lucrează prin lovire (izbire) mecanică şi sunt dependente de viteză.Separatoare cu talere unghiulare sunt deasemenea folosite ca filtre de vapori.

Pentru dimensionarea filtrului, de bază sunt parametri: debitul de gaz rezidual, conţinutul la ieşire şi încărcarea filtrului.

Filtre umede de vapori sunt făcute să reţină particule de dimensiuni specifice. Din cauza posibilităţii astupării filtrelor, spălarea este necesară după un program regulat. Dacă spălarea este neglijată, impurităţile se pot solidifica în adâncimea sitei (garnituri) manşonului şi mai departe spălarea devine ineficientă.

Cele mai multe filtre umede de vapori au încorporate uşi pentru a facilita procesul de curăţire. O atenţie specială poate fi dată, instalând mediul într-un vas pentru a se asigura că se foloseşte cum trebuie şi este sigur că nu rămâne nici un spaţiu liber între mediu şi peretele vasului. Din cauza căderii mari de presiune de-a lungul manşonului de sită, spaţiile libere cât de mici pot crea un by-pass pentru curentul de gaz, evitând astfel filtrul.

Page 308: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

276 Waste Water and Waste Gas Treatment

Aplicatie

Filtrele umede sunt folosite să înlăture poluanţii umezi, cum sunt picăturile şi aerosolii. Când materialul filtrant este curat, ele sunt deasemenea aplicabile particulelor solide solubile în lichide. Datorită astupării, ele sunt mai puţin potrivite pentru praf solid şi vapori graşi. Ei protejează echipamentul de particulele de praf solide/lichide să prevină uzura şifricţiunea în suflante (ventilatoare).

Filtrele umede pot fi utilizate ca dispozitive primare de filtrare. Eel constituie o opţiune viabilă crescătoare privind separarea eficientă, economisirea apei şi economii în multe procese ce dezvoltă vapori (picături), cum ar fi acidul sulfuric, compuţi de nichel, hidroxid de sodiu, acid azotic şi compuşi ai cromului. Filtrele umede cu multr etape de separare au fost testate pentru a controla emisiile umede.Motivul pentru care se folosesc acest fel de filtru este de a reţine majoritatea particulelor în prima etapă, de aceea protejează treptele următoare de filtrare care sunt proiectate să reţină particulele mai mici. O bună cale pentru a realiza aceasta este un ansamblu cu 3 sau 4 etape, utilizând o configuraţie monofilament şi goluri în prima etapă şi apoi treptat descrescând dimensiunea monofilamentului şi golurilor din treaptă în treaptă. Fiecare etapă este spălată cu apă proaspătă. Camerele individuale de drenare pot fi folosite pentru prevenirea încărcării apei de spălare cu mare cantitate de impurităţi la curgere în treapta următoare.

Ca dispozitive secundare, filtrele umede sunt larg utilizate ca etapă finală la scruberele umede, pentru a preveni reintrarea soluţiei de spălare în gazul curat descărcat în aer. Un filtru umed este situat în vârful unei coloane pentru a reţine picăturile, care se unesc şi cad înapoi în coloană. Structura unui filtru umed de vapori nu este potrivit dacă trebuie atinse concentraţii joase de poluanţi şi solventul pierdut în absorbere, scrubere sau echipament de distilare trebuie redus. Limite şi restricţii ale aplicaţiei [cww/tm/70]:

Limite / restricţii Debitul de gaz caracteristic [Nm3/h] Pana la 150000 1 Temperatura [°C]

<170 1

Continutul de praf [mg/Nm3]

<1 1

Aerosoli cateva g/Nm3 1 1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje • Sistem de curăţire proprie pentru reţinerea lichidelor • potrivit pentru filtrarea aerosolilor lichizi, deasemenea ca dispozitive primare.

• Rezultatul curăţirii filtrului este impurificarea lichidului de spălare • Variatie mare de presiune cu particule de praf Risc de înfundare - colmatare

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru Randamente [%] Observatii

Praf 99 1 Aerosoli 99 1 1 [cww/tm/70]

Page 309: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 277

Monofilamente mai mici şi spaţii (goluri) mai mici sunt mai eficiente în reţinerea particulelor mai mici (dimensiuni 1-3µm), dar au un potenţial mai mare de astupare şi necesită mai multă grijă şi întreţinere. Cea mai eficientă garnitură de sită are un diametru al filamentului şiun spaţiu liber suficient de mare pentru a reduce potenţialul de astupare şi are capacitatea de drenare a lichidului. Această configuraţie este de obicei eficientă la particule de diametru cu 5 – 10 µm. Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Consumabile Cantitate Observatii Material filtrant Lichid de spălare Pentru curatire Energie [kWh/1000Nm3]

2.5 1 normal Cădere de presiune [kPa] 9.0 1 cantitati mari

1 [cww/tm/70]

Reziduurile ce urmează a fi evacuate sunt: lichidul de spălare care conţine praf filtrat şi lichidul filtrant încărcat. Lichidul de spălare fie este supus tratării apei uzate, ori eset evacuat ca deşeu, incinerat. Când filtrul umed este instalat după scruber, lichidul de spălare este de obicei recirculat la scruber. Monitorizare Variatia de presiune a fiecărei trepte individuale necesită a fi monitorizate ca etalon, de ex. etalon magnahelic sau fotohelic. Situatia economica

Tipuri de costuri Costuri Observatii Costuri de investitii [per 1000 Nm3/h] EUR 2300 1 Pentru sisteme mici pana la

2000 Nm3/h Costuri anuale de operare [per 1000 Nm3/h] a 1

Costuri anuale cu forta de munca EUR 2500 1 aprox 2 ore pe saptamana

Consumabile [per 1000 Nm3/h] EUR 250-600

a costuri anuale totale operationale EUR 2500 + 450 x debit/1000 1 [cww/tm/70]

3.5.4 Tehnici de recuperare şi reducere pentru poluanţi gazoşi din gazele

reziduale

Poluanţii din gazele de ardere de la temperaturi înalte (exemplu oxidare catalitică şi termică) şi procese chimice sunt particule şi gaze ca dioxid de sulf, NOx, derivaţi halogenaţi şi, în condiţii speciale, dioxine. Particulele şi NOx în gazele de ardere sunt reduse (a se vedea secţiunea 3.5.3 pentru condiţii speciale şi 3.5.4.2 pentru oxizii de azot). Acidul clorhidric şi dioxidul de sulf, oricum, pot fi recuperate. Tratarea acidului clorhidric şi a dioxidului de sulf adesea urmează un proces cu două etape:

• spălare (umedă) cu apă (a se vedea secţiunea 3.5.1.4) pentru a produce acid clorhidric concentrat • diferite procese de desulfurizare (a se vedea secţiunea 3.5.1.4 şi 3.5.4.1) pentru a produce gips (sulfat de calciu) sau acid sulfuric.

Page 310: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

278 Waste Water and Waste Gas Treatment

Tehnici comune de tratare a gazului de ardere în sectorul chimic, în plus faţă de spălarea umedă a gazului (secţiunile 3.5.1.4 şi 3.5.3.4) sunt descrise mai jos. 3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD13 Descrierea

Principiul de reacţie al injectării absorbantului FGD este întroducerea materialului reactant, dispersia acestuiea în curentul de gaz rezidual. Acest material reacţionează cu forme de SOx pentru a forma un solid, care trebuie eliminat după aceea din curentul de gaz rezidual. Cei mai utilizaţi absorbanţi sunt:

• var • carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu) • carbonat de sodiu (sodă)

Alegerea absorbantului depinde de disponibilitatea lui. În cele mai multe cazuri este un material răspândit în natură, ca piatra de var, dolomită sau compuşi hidraţi derivaţi din aceste materiale brute.

Aceşti adsorbanţi sunt de asemenea eficienţi în îndepărtarea altor gaze acide, în particular acid clorhidric şi fluorhidric. Dacă se intenţionează recuperarea acestor gaze acide, gazul rezidual trebuie pretratat (spălare cu apă, vezi secţiunea 3.5.1.4).

Se cunosc trei tipuri de tehnici de injectare a adsorbantului:

• injectare de adsorbant uscat • injectare de adsorbant semi-uscat (sau semi-umed) • injectare umedă a solutiei de var. Cu injectarea unui adsorbant uscat, pudra fină de adsorbant este injectată fie în curentul de gaz sau adăugat în turnul de reacţie, ultima fiind cea mai eficientă metodă. Când adsorbantul este injectat în curentul de gaz, aceasta se poate face în diferite poziţii în funcţie de temperatură şi condiţiile la care este mai reactiv. Acesta este ilustrat în Figura 3. [cww/tm/79].

13 Flue Gas Desulphurisation (desulfurarea fluxului de gaz)

Page 311: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 279

Calciuabsorbant

Calciuabsorbant

Calciuabsorbant

Calciuabsorbant

Schimbător căldură

ArzătorÎncălzitor aer

Siloz

Controlparticule

Figura 3.85: Injectarea adsorbantului uscat pentru îndepărtarea dioxidului de sulf (Poziţiile de injectare)

De obicei poziţiile de injectare folosite şi adsorbanţii adecvaţi sunt [cww/tm/79]:

• injectarea în cuptor a pietrei de var la temperaturi între 1100-12500C • injectarea în schimbător de căldură a varului stins la temperaturi de peste 5500C • injectarea în schimbător de căldură a varului stins la umiditate relativ ridicată de 5-150C peste saturaţia gazului ars • injectarea la ieşire din cuptor a compuşilor pe bază de sodiu, de exemplu bicarbonat de sodiu, între schimbătorul de căldură şi utilaje de reducere particulare, la un domeniu de temperatură între 130-1800C sau, când mediul filtrant permitre până la 4000C.

Cu injectarea adsorbantului semi-uscat, adsorbantul este adăugat ca suspensie sau soluţie (picături) în camera de reacţie într-un asemenea mod încât lichidul este continuu evaporat în timpul reacţiei. Rezultatul este un produs uscat, colectat la baza camerei sau într-un anumit utilaj de reducere. Tehnica este ilustrată în figura 3.86 [cww/tm/79] folosind un filtru cu ţesături ca reducere, care poate fi înlocuit de un ESP.

Sistemul semi-uscat constă în:

• uscător prin pulverizare, atomizor şi cameră de reacţie (un turn sau conducte, picături şi gaz de ardere curgând în mod curent) • suspensie asociată / echipament lichid (suspensii de var sau carbonat de sodiu / soluţii de bicarbonat) • un dispozitiv specific de colectare • un dispozitiv specific de reciclare.

Page 312: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

280 Waste Water and Waste Gas Treatment

Gaz purificat

Retur la uscător

FiltruUscarepulverizare

Controltemperatură

Figura 3.86: Pulverizator sau sistem semi – uscat FGD

Cu injectarea umedă, SO2 este separat din gazul rezidual în absorberul FGD prin contact direct cu o suspensie apoasă de piatră de var (lapte de var), după ce a părăsit sistemul de control şi a trecut printr-un schimbător de căldură. Gazul rezidual spălat trece printr-un separator de picături şi este eliberat în atmosferă de un turn de răcire. Produşii de reacţie sunt retraşi şi trimişi la deshidratare (uscare) şi prelucrări ulterioare.

Procesul este împărţit astfel:

• absorbţia SO2 de lichidul de spălare în domeniul de pH 4 - 5.5, produsul principal fiind bisulfitul de calciu [Ca(HSO3)2] • oxidarea bisulfitului la sulfat • cristalizarea gipsului format (CaSO4. 2 H2O) • separarea cristalelor de gips din soluţie. Procedeul este ilustrat în Figura 3..

apa

Flux de gaz din cazan

Filtru textil

Siloz de var

Catre buncarul de depozitare cenusa

Filtru textil reciclare

Uscare prin pulverizareReciclare reziduuri Bazin

moara cu bile

Bazin pentru dizolvarea pastei

By-pass in jurul uscatorului

Page 313: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 281

Gaz purificat

Apă tehnologiocă

Suspensii

SuspensiiAer

Efluent

Pulverizare

Eliminarecondens

Peliculă umedă

Figura 3.87: Sistem umed FGD: Scruber cu solutie de var

Partea solidă a ciclului de spălare este în principal gipsul cu o concentraţie de 100 – 120 g/l. Sistemele de calcinare moderne lucrează cu un amestec complet bogat, conţinutul de oxigen din gazul de ardere fiind adesea insuficient pentru oxidarea bisulfitului, care necesită intrarea aerului în colectorul de apă al scruberului. Pentru a preveni înfundarea canalului de gaz purificat, sistemele FGD sunt echipate cu separator de picături.

Nivelul desulfurizării depinde de raportul lichid / gaz. Turbulenţele transversale dintre lichid şi gaz pot fi crescute prin viteze mai mari ale curentului de gaz prin care transferul de masă – şi în consecinşă – şi nivelul desulfurizării sunt îmbunătăţite. Pe de altă parte la sistemele cu curent paralel este caracteristic faptul că viteza mare a gazului reduce durata de retenţie şi astfel nivelul desulfurizării.

Pentru a reduce concentraţia clorurii în lichidul de spălare sub 30 g/l, o parte din acesta este separat din proces şi tratat pentru îndepărtarea metalelor grele şi COD. Se adaugă lapte de var proaspăt pentru a înlocui partea evacuată.

Gazul de ardere tratat părăseşte sistemul FGD într-un mod mai mult sau mai puţin saturat. Pentru ca punctul de condensare să fie cu siguranţă atins, sunt necesare o treaptă de reîncălzire (în mod normal un preîncălzitor de gaz cu regenerator) şi un turn de răcire.

Tehnicile adecvate de reducere a particulelor pentru a îndepărta materialul uscat atât din sistemele uscate, cât şi semiuscate sunt ESP sau filtrele cu ţesături. Dacă se utilizează filtre cu ţesături, gazul de ardere necesită în mod normal răcire, fie cu schimbător de căldură fie cu aer rece, pentru apăstra temperatura sub 2000C (cu excepţia ţesăturilor potrivite pentru temperaturi mai ridicate cum ar fi materialele ceramice sau plasă metalică).

Temperatura la care se atinge eficienţa maximă de reducere variază de la component la componennt. Mai mult decât atât există o reactivitate diferită a poluanţilor din gazul rezidual cu diferiţi absorbanţi, mai ales dacă cantitatea de reactiv raportată la gazele acide este realivb

Page 314: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

282 Waste Water and Waste Gas Treatment

scăzută. De aceea randamentele de adsorbţie sunt dependente de cantitatea specifică de agent de absorbţie, compoziţia gazului rezidual (cum ar fi poluanţi, umiditate, conţinutul de oxigen) şi temperatura de reacţie. Viteza de adsorbţie datorită naturii reacţiei gaz/solid depinde în mare parte de aria specifică activă a agentului absorbant şi timpul de reţinere. De aceea este nacesară o cantitate de absorbant mai mare decât raportul stochiometric.

Gradul de reducere al unor compuşi ca HCl şi SO2 scade cu scăderea temperaturii şi atinge un minim la 200 – 2800C. Sub 2000C, gradul de reducere creşte şi se ating rezultate bune pentru cei mai mulţi polunaţi. Aplicatia Injectarea de absorbant uscat sau semi-uscat se foloseşte pentru a reduce emisia de gaze acide. Varianta uscată este de asemenea potrivită pentru fabrici mai mici sau pentru reutilări acolo unde cheltuielile pentru alte sisteme pot fi foarte mari. Pentru a reduce alţi impurificatori, absorbantului uscat i se poate adăuga cărbune granulat. Limite şi restricţii [cww/tm/70]:

Limite / restricţii 10000–300000 (adsorbant uscat) up to 1000000 1 (adsorbant semi-uscat) Debit gaz rezidual

[Nm3/h] 50-500000 1 (adsorbaţie umedă)

Concentraţie SOx Domeniu larg Concentraţia derivaţilor halogenaţi Domeniu larg 1 [cww/tm/70]

Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Varianta absorbant uscat • Deoarece în mod obişnuit este instalat un sistem de îndepărtare a prafului, nu necesită o instalaţie suplimentară • Eficienţă ridicată dacă este instalată o cameră de reacţie sau turn • Cost redus comparativ cu alte variante

Varianta cu absorbant uscat • Absorbantul adăugat poate cauza prin interacţiunea cu cenuşa, înfundarea schimbătorului de căldură • Surplus mare de absorbant care trebuie recuperat

Varianta cu absorbant semi-uscat • Instalaţie relativ simplă • Mai ieftină decât spălarea umedă • Nu rezultă apă uzată

Varianta cu absorbant semi-uscat • Performanţă scăzută de separare a particulelor în camera de reacţie • Umiditatea poate fi un impediment dacă se utilizează filtru cu ţesături

Varianta absorbantului umed • Eficienţe foarte ridicate • Echipament compact • Poate funcţiona la temperaturi relativ ridicate (50-800C) • Monitorizare indirectă prin dozare stochiometrică (dacă se controlează pH) • Produs reutilizabil dacă se utilizează varul (gipsul)

Varianta absorbantului umed • Rezultă apă uzată • Consum ridicat de apă comparativ cu metoda uscată şi semi-uscată

Page 315: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 283

Niveluri de emisie realizabile / Randamente După cum s-a menţionat mai sus, reducerile obţinute depind de diferiţi factori, inclusiv temperatura gazului rezidual, raportul molar dintre absorbant şi poluant şi dispersia absorbantului. În tabelele 3.19 – 3.22 sunt date eficienţe diferite în condiţii variate.

Randament [%] ESP Filtru sac Poluant

aprox 400 °C 200–280 °C 130–240 °C SO2 50 10 10 SO3 80 90 95 HCl 70 35 80 HF 95 95 95 Ref.: VDI Guidelines 2578, Nov. 1997

Tabelul 3.19: Indici de performanţă pentru sorbţia uscată care foloseşte ca absorbant vasul la diferite temperaturi şi sisteme de reducere a prafului

Rata de reducere SOx [%] Raport molar Ca/S 130–140 °C 170–180 °C

1 30 22 2 50 40 3 70 55

Ref.: Les techniques de désulfuration des procédés industriels, ADEME 1999 Tabelul 3.20: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbţia uscată cu var pentru diferite intervale de temperatură şi diferite rapoarte molare Ca/S

Raport molar Ca/S

Rata de reducere SOx [%]

1 80 1.5 90 2 92

Ref.: Les techniques de désulfuration des procédés industriels, ADEME 1999 Tabelul 3.21: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbţia semi-uscată cu var la diferite rapoarte molare Ca/S

Randament de reducere[%] Poluant Sorbtie uscataa Sorptie semi-uscata

SO2 <50 90–95 SO3 90 HCl 50–75 >90 HF 10-40 >85 a interval de temperatura 300–400 °C

Table 3.22: Randamente de reducere pentru sorbţia uscată şi semi-uscată cu carbonat de sodiu În condiţii normale, nivelurile de emisie admisibile / indicii de performanţă sunt:

Sorbţia uscată Sorbţia semi-uscată Sorbţia umedă Contaminant Randament

[%] Nivel de emisii a

[mg/Nm3]

Randament [%]

Nivel de emisii

[mg/Nm3]

Randament [%]

Nivel de emisii

[mg/Nm3] SOx 40-80 1 b <40 85->90 1,2 <40 90-97 c <40 2 HCl <10 2 >99 1 <10 2 <10 2 HF <1 2 <1 2 <1 2

Page 316: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

284 Waste Water and Waste Gas Treatment

a nivelurile de emisie admisibile, dar în mod normal sorbţia uscată nu este folosită pentru concentraţii atât de mici, unde spălarea umedă ar putea fi b folosirea filtrelor cu ţesături poate creşte eficienţa cu 10% c depinde de raportul lichid/gaz (90% cu 8 l/Nm3, 95% cu 14 l/Nm3, 97% cu 20 l/Nm3) 1 [cww/tm/79] 2 [cww/tm/70]

Asupra emisiilor de NOxs-a constatat un efect când s-a utilizat carbonat de sodiu sau carbonat acid în procesele semi-uscate, astfel pentru carbonat acid de sodiu domeniul optim fiind între 120 şi 1600C. Eficienţa depinde de raportul SO2 /NOx . Randamentul de reducere este favorizat de un raport mare şi temperaturi moderate [BREF on Glass Manufacturing Industry, 2000]. Efecte inter-media

Cantitate Consumabile Sorbţia uscată Sorbţia semi-uscată Sorbţia umedă

Sorbent a [Ca/S raport molar]

3 si mai mult (pentru var) 1.5–3 (pentru var) <1.1 1

Apa b [l/Nm3] - 0.027–0.04 2 8-20 c

Energie [kWh/1000 Nm3]

In functie de sistemul de reducere a prafului 1 3

Variatie de presiune [kPa]

In functie de sistemul de reducere a prafului

2.5 3

a hydrogen carbonatul de sodium solicita un exces mai mic considerabil b L/G ratio c 8 l/Nm3 corespunzator la 90 %, 14 l/Nm3 cu 95 % si 20 l/Nm3 cu 97 % desulfurare 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/79] 3 [cww/tm/70]

În cazul sorbţiei (adsorbţiei) uscate sau semi-uscate reziduul este un amestec al adsorbantului iniţial cu produşii care dacă nu se poate recupera sau recircula atunci trebuie eliminat. Sunt incluşi toţi poluanţii care nu au fost distruşi în procesul de calcinare, cum ar fi compuşii ai metalelor grele şi/sau dioxine, depinyând de admisia instalaţiei de calcinare. Uneori praful este parţial recirculat.

Cu adsorbţia (sorbţia) umedă, reziduul este gipsul de mare puritate (>99% CaSO4 solid) [cww/tm/132], care se poate utiliza în altă parte. Monitorizarea [cww/tm/79]

Performanţa sistemului de injectare a adsorbantului uscat şi semi-uscat este examinată determinând concentraţia gazului acid şi eficienţa de reducere a particulelor.

Temperatura şi căderea de presiune (şi raportul lichid/gaz în varianta semi-uscată) sunt controlate pe suprafaţa filtrulu. La utilizarea unui filtru electostatic, curentul electric şi câmpul electric sunt controlate pentru a avertiza asupra disfuncţionalităţilor sistemului de reducere a particulelor. Situatia economica

Costuri Tipuri de costuri Sorptia uscata Sorptia semi-

uscata Sorptia umeda

Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h]

EUR 11000 1 c

Costuri anuale de operare [per 1000 Nm3/h]

a 1 d 1

Page 317: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 285

Costuri anuale pentru forta de munca

EUR 2500 1 b EUR 20000 1 e

Costuri anuale de utilitati

EUR 150 + sorbent 1 EUR 250 + sorbent 1

a costuri anuale totale de operare EUR 2500 + 300 x flow/1000 + sorbent b 2 ore pe saptamana estimate c pentru 100000 Nm3/h d a costuri anuale totale de operare EUR 20000 + 400 x flow/1000 + sorbent e estimate 1 zi pe saptamana 1 [cww/tm/70]

3.5.4.2 Reducerea selectivă a NOx (SNCR si SCR)14 Descrierea

Există diferite variante de reducere selectivă:

• reducere necatalitică selectivă (SNCR) • reducere catalitică selectivă (SCR)

În cazul reducerii necatalitice selective (SNCR) agentul de reducere este injectat acolo unde gazele au atins o temperatură cuprinsă între 930 – 9800C, pe când este injectată acolo unde temperatura este cuprinsă între 950 şi 10500C. Injectarea are loc după combustie şi înainte de alt tratament. Temperatura, raportul molar NH3/NOx şi durata de reţinere sunt principalii parametrii pentru reducere optimă. Temperatura sub nivelul menţionat mai sus cauzează emisia amoniacului nereacţionat; temperaturi semnificativ deasupra nivelului oxidează amoniacul la NOx. SNCR are loc cu un raport molar NH3/NOx cuprins în domeniul 0,5 – 0,9. La nivele mai înalte (>1,2) poate exista de asemenea amoniac liber, generând aerosoli de clorură şi sulfat de amoniu care trece prin filtru.

Durata de reţinere şi calitatea amestecării sunt decisive pentru eficienţa reacţiei. Un timp de reţinere pre scurt va cauzade asemenea amoniac liber.

În cazul reducerii catalitice selective (SCR), curentul de gaz şi agentul injectat este trecut peste catalizator, temperatura fiind cuprinsă între 200 şi 5000C şi dependentă de catalizator. Amestecarea optimă, raportul molar NH3/NOx asupra catalizatorului este foarte important. Raportul molar este menţinut de obicei sub 1,1.

Temperatura considerabil mai săzută comparativ cu SNCR face posibil ca instalarea SCR să se efectueze după alte tratamente, ca reducerea prafului şi FGD. Astfel, un amestec de aer (pentru a controla conţinutul optim de oxigen) şi amoniac este adăugat după FGD. Curentul de gaz desulfurizat necesită o reîncălzire la temperatura de reacţie necesară. Avantajul acestui procedeu este că, nefiind adsorbţie de praf nu este posibilă apariţia amoniacului liber.

Echipamentul SNCR şi SCR constă în:

• Rezervor amoniac apos (sau alţi agenţi) • vaporizator • un furnizor de gaz purtător, abur sau aer comprimat • injector cu duză • strat catalitic (cu SCR)

Principalii componenţi ai catalizatorului sunt dioxid de titaniu cu compuşi de vanadiu, tungsten şi molibden.

14 Selective Non-catalytic Reduction and Selective Catalytic Reduction

Page 318: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

286 Waste Water and Waste Gas Treatment

Există şi alte tehnici care tratează dioxidul de sulf şi NOx în operaţii consecutive, fie în operaţii simultane, cum ar fi [cww/tm/50]:

• Desonoxarea, prin care fluxul de gaz desprafuit este amestecat cu amoniac şi trecut la 4500C peste catalizator pentru a reduce NOx şi apoi peste un catalizator pentru a transforma SO2 în SO3, care trce în H2 SO4

• Absorbţia NO (90% din NOx în gazul de ardere este NO) şi SO2 cu chelaţi (pentru legarea NO) în soluţie de bicarbonat de sodiu şi reacţia redox a complexului NO cu sulfit, ducând la azot gazos. Aplicatia

SNCR şi SCR sunt folosite pentru reducerea oxizilor de azot din procese cum sunt: tehnologii chimice, combustie sau cuptoare

Restricţii şi limite de aplicaţie:

Limite / restricţii SNCR SCR

Debitul de gaz rezidual caracteristic [Nm3/h] >10000 up to 1000000 1

Concentraţia NOx în domeniul g/Nm3 1 în domeniul g/Nm3 1 Temperatura [0C] 800 – 1.100 (funcţie de agent) 200 – 500 (funcţie de catalizator) Presiune atmosferică1 atmosferică1 Durata de reţinere [s] 1–2 Raport molar NH3/NOx <1.2 <1.1 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje

Avantaje Dezavantaje Generalităţi • Ambele tehnici, atât RNS şi RCS sunt verificate

Generalităţi • Siguranţa este de mare importanţă când se folosesc sisteme lichide amoniacale

SNCR • În condiţii corecte se obţine o bună reducere a NOx • Instalaţie relativ simplă, totuşi este nevoie de localizarea corectă a injectorului de amoniac • Costuri capitale joase • Necesar scăzut de energie

SNCR • Este necesară temperatură înaltă • Cenuşa conţine amoniac • Afară de domeniul condiţiilor de operare (temperatura, raportul NH3/NOx, durata de reţinere) se emite amoniac liber care creşte emisia de NOx

SCR • Eficienţă foarte mare în reducerea NOx mai mare decât RNS şi mai puţină emisie a NOx • Reduce NOx din orice sursă nu numai din gaz de ardere • Temperaturi scăzute şi consum mai scăzut de energie pentru încălzire • Din cauza conţinutului redus de praf, mai puţin amoniac cu cenuşă decât la SCNR

SCR • În afară de domeniul condiţiilor de operare (temperatura, NH3/NOx, durata de reţinere) amoniac liber, eficienţă mai mică de distrugere a NOx • Se ia în considerare căderea de presiune • Necesită spaţiu mare • Costuri capitale relativ ridicate, comparativ cu SCNR

Page 319: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 3

Waste Water and Waste Gas Treatment 287

Niveluri de emisie realizabile / Randamente

SNCR SCR Parametru Randament

[%] Nivel de emisie

[mg/Nm3] Randament

[%] Nivel de emisie

[mg/Nm3] NOx (cazane cu gaze/incalzitoare) 40-70 150-200 90-94 <20

NOx (cazane cu combustibil lichid) 40-70 150-300 90-94 55-150

NOx (din productia de acid nitric ) – – 80-97 1 74-100 3

NH3 <5 2 <5 2 1 Valori mai mici din Olanda, valori mai mari în final [cww/tm/137] 2 Măsurători în Austria, valori pentru catalizatori noi, dar au loc emisii mai mari de NH3 3 Informaţie: valori inferioare în Olanda, valori superioare [cww/tm/157a]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:

Cantiatea Consumabile SNCR SCR

Amoniac [kg/tonă NOx redus]

570 1 370–450 1,2

Abur penrtu evaporarea amoniacului (din soluţii apoase)

Energie [kwh/1000Nm3] Variatie de presiune [kPa] - 0.1-1 1 1 [cww/tm/70] 2 valoarea superioara – informatie din Italia

Catalizatorul are o durată de funcţionare de la 5 la 10 ani, sau mai mare de 10 ani când gazul poluat curăţat este implicat ex. gaz rezidual din fabricile de acid azotic. După această durată viaţă nu mai poate fi regenerat dar poate fi reciclat. Monitorizarea

Performanţele SNCR/SCR pot fi monitorizate analizând conţinutul de oxizi de azot înainte şi după tratare prcum şi cel de amoniac şi oxigen din gazul evacuat.

Temperatura şi variatia de presiune (SCR) sunt monitorizate zilnic. Situatia economica

Costuri Tipul de costuri SNCR SCR

Costuri capitale Cădere de presiune [pe 1000 Nm3/h]

EUR 2300–3900 1 EUR 7500–32000 1

Costuri operaţionale Cădere de presiune [pe tonă NOx redus]

EUR 700–1200 EUR 500–5000 1,2

1 [cww/tm/70] 2 [comentariut] Costul efectiv în cazul SNCR constă în consumul de amoniac sau uree; în cazul SCR este catalizatorul consumat. Retehnologizarea SNCR este relativ mai uşoară pentru că nu se instalează un alt echipament decât sistemul de injectare şi rezervor pentru agent. Retehnologizarea SCR are modificări radicale ale instalaţiei existente şi acesta necesită costuri ridicate.

Page 320: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 321: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 289

4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL ÎN SECTORUL CHIMIC

4.1 Introducere

Pentru înţelegerea acestui capitol şi a conţinutului lui, atenţia cititorului este atrasă de prefaţa documentului, mai ales de secţiunea a cincea a prefaţei: “Cum să înţelegem şi si utilizăm acest document”. Tehnicile şi emisiile asociate acestora şi/sau nivelurile de consum sau şirul de nivele, prezentate în acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ, incluzând următorii paşi:

• identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului • examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie • identificarea celor mai înalte nivele de performanţă ecologică pe baza datelor accesibile în UE şi în lume • examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse, cum ar fi: costul, efectele asupra mediului, principalele forţe propulsoare implicate în implementarea tehnicilor • selecţia tehnologiilor BAT şi emisiilor şi/sau nivelelor de consum asociate acestora în acest sector, toate în acord cu Art 2(11) şi Anexei IV al Directivei

Juriile de experţi ai Biroului European IPPC şi Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie în fiecare dintre paşii enumeraţi şi în modul în care informaţiile sunt prezentate aici.

In baza acestei evaluari, tehnici şi, pe cât posibil nivelurile de emisii şi de consum asociate cu tehnologiile BAT sunt prezentate în acest capitol propriu sectorului şi unele instalaţii din sector. Prezentarea nivelurilor de emisii şi de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile, că acele nivele reprezintă performanţa ecologică ce poate fi anticipată ca rezultat al aplicaţiei în acest sector al tehnicilor descrise, schiţând în minte balanţa costurilor şi avantajelor incluse în BAT. Oricum, acestea nu sunt valori-limită de emisii şi consum şi nu trebuie înţelese in acest mod. În unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii mai bun, dar, datorată costurilor implicate sau consideraţiilor asupra mediului acestea nu sunt considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru întreg sectorul. În orice caz, asemenea nivele pot fi considerate justificate în cazuri specifice când există stimulenti.

Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite în ansamblu cu condiţii de referinţă specifice (ex. Perioade de calculare a mediei).

Conceptul de “niveluri aferente BAT”descris mai sus este diferit faţă de “nivel realizabil”, folosit în alte secţiuni ale documentului. Acest nivel realizabil poate fi atins utilizând o combinaţie de tehnici într-o perioadă de timp îndelungată şi operând cu instalaţii şi procese ca utilizează tehnica respectivă.

Unde e posibil, au fost date şi informaţii privind costurile împreună cu prezentarea tehnicilor descrie în capitolul anterior. Astfel primim o indicaţie vagă asupra mărimii costurilor implicate. În orice caz, costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaţia specifică privind de exemplu taxele, impozitele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor în cauză. Nu este posibilă evaluarea factorilor specifici locului. În absenţa datelor privind costurile, concluziile asupra viabilităţii economice a tehnicilor sunt trase utilizând observaţiile efectuate pe instalaţiile existente.

Se intenţionează, ca tehnologiile BAT generale din acest capitolsă fie punctul de referinţă faţă de care se judecă performanţa curentă a unei instalaţii existente sau propunerile pentru o instalaţie nouă. Astfel, ele vor fi prezente în determinarea condiţiilor pentru instalaţiile bazate pe tehnologii BAT sau în stabilirea regululor generale obligatorii din Art. 9(8). Se prevede că noile instalaţii pot fi proiectate pentru a atinge performanţa tehnologiilor BAT general, sau chiar

Page 322: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

290 Waste Water and Waste Gas Treatment

de a o depăşi. Se consideră că instalaţiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale sau chiar să le depăşească, această presupunere fiind subiectul aplicabilităţii tehnice şi economice a tehnicilor în fiecare caz.

În timp ce documentele de referinţă privind BAT nu stabilesc standarde prevăzute legal, ele sunt făcute să dea informaţii pentru ghidarea industriei, Statelor Membre şi publicului asupra nivelelor de emisii şi de consum, ce pot fi atinse utilizând tehnicile specificate. Valorile limită proprii fiecărui caz specific trebuie determinate luând în considerare obiectivele Directivei IPPC şi consideraţiile locale.

Identificarea BAT orizontal

Abordarea orizontală a tratării şi managementului apelor uzate şi emisiilor de gaze în întregul sector chimic se bazează pe premisa că opţiunile privind prevenirea şi controlul emisiilor pot fi evaluate pentru procesele particulare de producţie, astfel BAT pot fi definite ca cele care cuprind cele mai eficiente şi potrivite măsuri pentru a atinge un înalt nivel general de protecţia mediului ca întreg împotriva emisiilor menţionate mai sus. Fiind un BREF orizontal, BAT trebuie determinate mai general decât BREF-urile verticale, tocmai pentru a cuprinde mai mult, decât numai tehnologii.

BAT utilizate în acest document includ:

• metodologia prevenirii evacuării de ape uzate/gaze, identificarea necesităţii lor şi realizează perfecţionarea emisiilor şi găsesc cea mai bună opţiune pentru colectarea şi tratarea apelor uzate/gazelor (managementul efluenţilor) • identificarea celor mai bune şi mai potrivite [în sensul Art. 2(1)] tehnologii de tratare Astfel, acest capitol conţine: • o parte generală, ce descrie BAT generale în metodologia managementului ecologic • o parte specială, ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor şi o raţionare ce duce la luarea de decizii în tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor. Sectorul chimic

Sectorul industriei chimice acoperă o mare varietate de întreprinder: pe de o parte întreprinderile “un proces-câteva produse” cu una sau puţine surse de ape uzate-gaze şi, pe de altă parte întreprinderile cu o mare varietate de produse şi un flux complex de ape uzate/gaze. Deşi probabil nu există două amplasamente chimice comparabile în nivelul de producţie şi varietatea produselor, situaţia ecologică şi cantitatea şi calitatea emisiilor lor, este posibil să se descrie BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic văzut ca întreg.

Implementarea BAT

Implementarea BAT în noi locaţii este o problemă în mod normal. În cele mai multe cazuri dă un sens economic planurilor proceselor productive şi duce la minimalizarea emisiilor de ape uzate-gaze şi consumului material.

Cu existenţa amplasamentelor, implemenatarea BAT nu este un scop uşor de atins, din cauza existenţei infrastructurii şi circumstanţelor locale (vezi Secţ. 3.2.2.). În nici un caz acest document nu face diferenţa între BAT pentru instalaţiile noi şi cele existente. O astfel de diferenţiere nu ar încuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT şi nu ar reflecta obligaţiunea industriei chimice pentru a îmbunătăţi în mod continuu condiţiile toxice.

Pe de altă parte, evident nu este probabilă şi viabilă implementarea tuturor tehnicilor identificate ca BAT deodată. Ceea ce e probabil este integrarea BAT în instalaţiile existente, când sunt planificate schimbări majore sau implementarea BAT ce influenţează întreg situl într-un program de construcţie “step-by-step” într-o perioadă de timp. Astfel de programe provoacă

Page 323: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 291

operatorul şi reglementatorul pentru a ajunge la o înţelegere asupra scării de timp şi priorităţile privind schimbările cerute.

Idei-cheie pentru programele de setare a priorităţilor la amplasamentele existente ar fi, de ex.:

• consideraţii asupra calităţii actuale a mediului receptor; • consideraţii asupra impactului local; • consideraţii asupra efectivităţii măsurilor în termenii reducerii globale a poluanţilor, relativ

la costuri şi risc.. 4.2 BAT generale

Scopul managementului ecologic este:

• definirea obiectivelor ecologice ale activităţii operatorilor; • asigurarea un optim ecologic de operare şi o performanţă mereu îmbunătăţite a acestor activităţi; • controlul acomodării la aceste scopuri ecologice.

Uneltele managementului, descrise în Secţiunea 2.2. sunt pentru a determina BAT şi ar trebui reflectate ca condiţii sau cerinţe în decizia asupra unei autorizaţii. Aceste unelte nu sunt limitate în problemele apelor uzate-gaze, dar sunt premiza unei performanţe, cerută în Directivă. BAT în managementul ecologic general, descrise mai jos, au aceleaşi principii pentru toate tipurile de întreprinderi, cum ar fi cele mici sau mari. Contrastând cu marile companii, managementul ecologic general al întreprinderilor mici şi mijlocii este mai puţin complex.

BAT există pentru:

• implementarea şi aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE, conţinutul căruia fiind detaliat în Secţiunea 2.1. (cum ar fi ISO 9001 / 14001, EMAS, Responsible Care®, ICC Business Charter for Sustainable Development, CEFIC Guidelines for Protection of the Environment). Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include:

- implmentarea unei ierarhizări transparente a personalului responsabil pentru sistem de management ecologic priveşte includerea evacuării efluentului, persoanele responsabile cu raportarea directă la vârful nivelului de management;

- editarea şi publicarea unui raport anual de performanţă ecologică (ca parte a EMAS sau ISO 9001 / 14001) capabil de diseminarea îmbunătăţirii performanţelor spre public, ce poate servi de asemenea ca mijloc al schimbului de informaţii în acord cu Art. 16 / 2 al Directivei;

- stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei), revizuindu-le regulat, cum a fost detaliat în Secţiunea 2.2.2.2. şi publicându-le într-un raport anual

- ţinând un audit regulat pentru a securiza concordanţa cu principiile EMS

- monitorizarea performanţelor şi progreselor spre a realiza politicile EMS

- practicând evaluarea riscului pe o bază regulată pentru a identifica riscurile, cum a fost detaliat în Secţiunea 2.2.3.1.

- practicând un benchmarking pe o bază regulată şi evaluând procesele (producerea şi tratarea apelor uzate/gazelor) privind consumul de apă şi energie, generarea deşeurilor şi efectele asupra mediului, descrise în Secţiunea 2.2.3.2.

Page 324: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

292 Waste Water and Waste Gas Treatment

- implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru şi instruirea contractanţilor, care lucrează la amplasamente de HSE şi urgenţe, menţionate în Secţiunea 2.2.4.2.

- aplicarea unor practici eficiente de menţinere pentru asigurarea unei finalizări corecte a sfaturilor tehnice.

BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor

Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaţia eliberării apelor uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legală şi cererile autorizate, condiţiile ecologice şi igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate în programul a CEFIC. Acesta detectează şi evaluează opţiunile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor sau impactul lor asupra mediului. Rezultatele consideraţiilor şi deciziilor managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea şi implementarea următoarelor:

• posibile reduceri de emisii în procesele de producţie • moduri de a evita contaminarea inutilă a recipienţilor nepoluaţi • cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deşeuri • cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii • cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementări sau

scopuri Subliniem, ca şi managementul ecologic general, BAT urmează aceleaşi principii de management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de întreprinderi. Cum managementul apelor uzate/gazelor pentru întreprinderi cu una sau puţine linii de producţie şi surse de emisie este un scop relativ uşor şi simplu, este bineînţeles foarte complex pentru amplasamente de mare întindere cu multe productii (vezi Secţiunea 2.1., Figura 2.3.). BAT exista pentru: • implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor

de ape uzate/gaze pentru întreg sectorul chimic, referitor la Secţiunea 2.1. şi Figura 2.2., utilizând o combinaţie potrivită:

- utilizând un sit de inventariere şi un flux de inventariere sau înregitrare. Aceste inventare dau informaţii asupra paşilor de evaluare următori, descrişi în Secţiunea 2.2.1.1. şi 2.2.1.2

- urmărind sistematic fluxurile interne de material aplicând EMFA (v. sectiunea 2.2.1.3)- adecvat complexităţii sistemului de ape uzate/gaze emanate- pentru a schiţa concluziile necesare pentru optimizare, pentru amplasamente cu una sau puţine emisii punctul de pornire pentru aplicaţii ale EMFA poate fi învechit sau foarte simplu

- controlul şi identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare fază şi listarea lor în funcţie de încărcătura cu poluanţi. Încadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru îmbunătăţirea programelor ce dau prioritate acelor surse, care dau cel mai bun potenţial de reducere a eficienţei

- controlul mediului receptor (apă şi aer) şi toleranţa lor faţă de emisii utilizând rezultatele de a determina spaţiul în care sunt necesare tratamente mai putenice sau dacă emisiile pot fi acceptate

- evaluând toxicitatea şi, subiect al metodelor accesibile, persistenţa şi acumularea biologică potenţială a apelor uzate descărcate într-un corp de apă primitor, cum a fost descris în Secţiunea 2.2.1.2., pentru a identifica potenţialele efecte riscante asupra ecosistemelor şi pentru a transmite rezultatele autorităţilor competente

- controlul şi identificarea principalelor procese consumatoare de apă şi listarea lor, luând în considerare uzul lor de apă. Încadrarea rezultată este baza îmbunătăţirii consumului de apă

Page 325: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 293

- - urmărind opţiunile de îmbunătăţire (ex. Opţiuni de prevenire şi reducere a producerii deşeurilor, îmbunătăţirea colectării efluenţilor şi controlul şi/sau opţiunile măsurilor integrate în procese), punând în prim-plan fluxurile cu concentraţii şi încărcături ridicate, potenţialul lor risc şi impact asupra corpului de apă receptor, detaliate în Secţiunea 2.1., cu Figura 2.2

Parere divergenta Un Stat Membru si-a exprimat opinia, că consfătuirile privind BAT pentru managementul apelor uzate şi gazelor emanate sunt prea generale şi se referă la exemple de fluxuri cu concentraţii şi încărcări mai ridicate (cum a fost menţionat în Secţiunea 2.2.2.3.1.).

- evaluând cele mai eficiente opţiuni prin compararea eficienţelor globale înlăturate,

balanţa globală a efectelor cross-madia, fezebilitate tehnică, organizatorică şi economică, etc, detaliate în Secţiunea 2.1

Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii fluxului, strategiilor de reducere, eficientizarea proceselor (v. BREF-uri verticale în sectorul chimic şi sectoarele înrudite ce respectă procesele tehnologice mai curate, materii prime pure, echipament performant, controlul pierderilor, etc) şi controlul tehnicilor. Un exemplu al eficienţei managementului apelor uzate - raportat din Germania - care urmează o strategie bine definită pentru amplasamente chimice cu încărcătură organică de la producţia chimicalelor organice are ca scop rezonabil performanţa înlăturării globale a COD cu cel puţin 90% (incluzând pretratarea). În Secţiunea 4.3. sunt tratate BAT privind măsurile care trebuie adoptate în lumina rezultatelor evaluărilor de emisii de ape uzate/gaze emanate.

• evaluează impactul asupra mediului şi efectele asupra facilităţilor de tratare în planificarea unor noi activităţi sau schimbarea activităţilor existente, comparând situaţia viitoare a mediului cu cea existentă şi indicarea apariţiilor unor schimbări majore • practicarea reducerii emisiilor la sursă prin segregarea fluxului, instalarea unui sistem adecvat de colectare şi măsuri de constrângere (v. Secţiunea 4.3.) • legarea datei de rpoducţie cu data încărcăturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale cu cele estimate. Dacă datele obţinute nu se potrivesc, procesele responsabile pentru emisiile neaşteptate trebuie identificate • tratarea la sursă a fluxurilor de ape uzate şi gaze emanate contaminate, în locul dispersiei şi tratarea subsecventă centrală, cu excepţia cazurilor când avem motive obiective împotriva acesteia. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dacă conţinutul de poluant este mai ridicat. Este mai economică tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici şi cu eficienţă ridicată, dacât să avem facilităţi mari, centarlizate cu o mare încărcătură hidraulică • utilizarea metodelor de control al calităţii, descrise în Secţiunea 2.2.2.6., pentru a evalua tratarea şi/sau procesele de producţie şi/sau prevenirea scăpării de sub control • aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curăţirea echipamentelor pentru reducere a emisiilor în apă şi aer • implementarea facilităţilor/procedurilor de detectare în timp a deviaţiilor ce ar putea afecta instalatiile de tratare dupa proces, pentru a evita supraîncărcarea acestora, a face posibilă identificarea surselor de deviaţie şi eliminarea cauzei lor; în acelaşi timp apele uzate formate să fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate, de ex catre o facla • instalarea unui sistem de avertizare eficient, care va da informaţii asupra defecţiunilor şi disturbarilor, când accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului şi/sau vecinătăţii, autorităţile competente trebuie să fie incluse în lanţul de informaţii • implementarea unui program de monitorizare în toate instalatiile de tratare pentru a controla, dacă ele lucrează curat, pentru a face posibilă detectarea neregulilor sau erorilor de operare, care ar putea influenţa mediul recipient şi să dea informaţii asupra emisiilor curente de poluanţi • implementarea unui program de monitorizare, care să detecteze emisiile, cum se stipulează în Art 9(5) al Directivei, informaţiile obţinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei).

Page 326: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

294 Waste Water and Waste Gas Treatment

Programele de monitorizare trebuie să includă poluanţii şi/sau parametrii înlocuitori relevanţi pentru instalatiile de tratare. Frecvenţa măsurătorilor depinde de riscul prezentat de poluant, riscul de defectare a facilităţilor de tratare şi variabilitatea emisiilor • punerea în aplicare a strategiilor de gospodărire a apelor destinate stingerii incendiilor şi de acoperire descrise în Secţiunea 2.2.4.1. • punerea în aplicare a unui plan de responsabilităţi în cazul unui accident poluator pentru a face posibilă răspunderea cea mai rapidă şi potrivită la accidente interne şi erori de operare, descrise în Secţiunea 2.2.4.2. • alocarea unor costuri de tratare aferente productiei. 4.3 BAT specifice Odată ce avem fundamentarea metodologiei managementului, pasul următor spre prevenirea şi a controlul integrat al poluării este implementarea măsurilor tehnice. 4.3.1 Secţiunea ape uzate

Această secţiune este dedicată determinării tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate într-un sit de industrie chimică, incluzând tehnicile de prevenire şi de reducere necesare în plus faţă de tehnicile de control end-of-pipe.

Tehnologii BAT pentru măsurile proces-integrate

Cum am menţionat în Secţiunea 1.3.1. şi 3.3.1., măsurile proces-integrate sunt preferate pentru prevenirea şi reducerea cantităţii de ape uzate şi/sau poluanţi. Ele sunt în general specifice producţiei sau procesului şi aplicarea lor necesită pregătire specială, care este inclus în scopurile BREF-urilor verticale în sectorul chimic şi cele înrudite. Astfel, concluziile asupra tehnologiilor de vţrf pentru măsuri proces-integrate în acest document se referă la nevoia generală de a implementa aceste măsuri într-o linie de producţie şi ia în considerare numai măsuri pentru procese cum ar fi: spălarea produsului, curăţirea echipamentului, generarea de vacuum şi răcirea, care sunt aplicate în mai toate liniile de producţie.

Tehnologiile BAT sunt o combinaţie potrivită a:

• utilizării măsurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanţilor de preferinţă prin tehnici end-of-pipe, când e posibil • evaluării instalaţiilor de producţie existente pentru opţiuni ale readaptării măsurilor proces-integrate şi implementarea lor când apare probabilitatea sau cel mai târziu instalarea unor schimbări majore • utilizării apei din procese în mai multe reciclări oricând e posibil pentru motive economice şi de calitate, cu un număr maxim de reciclări înainte de evacuare, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.2. • optimizării proceselor de spălare a produsului cu evitarea proceselor cu o singură trecere, oricând e fezabil din motive calitative(Secţiunea 3.3.1.1.) • evitarea sistemelor de răcire cu contact direct, oricând e fezabil (v. Secţiunea 3.3.1.1.) • utilizarea generării vacuumului în circuit închis în locul pompelor cu jeturi de apă sau de vapori oricând e fezabil, de ex când utilizarea lor nu este interzisă din motive de siguranţă sau din cauza coroziunii, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.4. • evaluării, dacă proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe apă pot fi suplinite cu alte măsuri, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.5. Tehnicile de tratare a gazelor, utilizând cantităţi relativ mari de apă (cum ar fi scrubbingul sau răcirea mediului) cu o însemnătate specială în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă. Exemple de astfel de măsuri aplicabile în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă sunt:

- înlăturarea materiei solide prin tehnici uscate în locul srubbingului ud

Page 327: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 295

- reducerea Sox în coşuri prin măsuri secundare altele decât prin sistem ce include scrubbingul ud

Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate

Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joacă un rol esenţial în reducerea şi/sau tratarea efectivă a apelor uzate. El conduce fluxul de apă uzată spre locul de tratare cel mai potrivit şi previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate

Există tehnologii BAT pentru:

• separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate şi alte emisii de ape necontaminate. Astfel se minimizează cantitatea de apă ce necesită tratare precum şi încărcătura hidraulică trimisă la instalatiile de tratare. Astfel se creşte eficienţa costurilor şi performanţelor la locul de tratare. Dacă amplasamentele existente nu practică încă separarea apelor, se poate instala - cel puţin parţial - când sunt efectuate schimbări majore • separarea apelor uzate în funcţie de încărcătura cu poluanţi: organic, anorganic cu sau fără încărcătură organică nesemnificativă sau poluare nesemnificativă. Astfel se asigură ca facilitatea de tratare să primească doar poluanţii pe care-I poate trata • instalarea unui acoperiş deasupra suprafeţelor cu o contaminare posibilă, cum ar fi revărsările şi scurgerile, oriunde e posibil. Astfel se previne cădere apei de precipitaţii pe aceste suprafeţe şi amestecarea cu poluanţi, fapt care ar duce la creşterea cantităţii de ape uzate ce necesită tratare • instalarea unui drenaj separat pentru suprafeţele cu risc de contaminare conţinând un absorbant, pentru a aduna pierderile prin revărsări şi scurgeri, cum e descris în Secţiunea 3.3.4.4. Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producţie. Apa de ploaie capturată separat este deversată după o monitorizate adecvatăşi evacuată în funcţie de rezultate, direct în sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat. • utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzateîn interiorul sitului industrial între punctele de generare a apelor uzate şi locul final de tratare. Dacă condiţiile climatice nu permit sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0°C), sistemul de conducte subterane accesibile este o alternativă acceptabilă. Ambele permit o detcţie uşoară şi economică a pierderilor, menţinerea muncii şi opţiuni mpentru readaptarea noilor echipamente în instalaţii deja existente. Multe amplasamente de industrie chimică sunt prevăzute cu conducte subterane şi construcţia imediată a unui nou sistem de conducte nu este o soluţie viabilă, dar această lucrare poate fi efectuată cu ocazia unei schimbări majore în platformele de producţie sau în sistemul de conducte • instalarea capacităţii de retenţie pentru cazuri de defectare şi pentru apa destinată stingerii incendiilor, vizând evaluarea riscurilor, adoptând una, două sau toate următoarele măsuri: - retenţie descentralizată pentru cazuri de defectare datactate, dacă e posibil, în apropierea platformelor de producţie şi destul de mari pentru a preveni curgerea substanţelor în conducte până când procesul este închis controlat - retenţie centrală pentru a colecta apele uzate provenite din defectări, în urma căruia apa a intrat deja în sistemul de conducte în locul conducerii ei spre WWTP, cum e descris în Secţiunea 3.3.3. Deşi există câteva tipuri de sisteme de retenţie, care pot fi considerate tehnologii BAT, cele mai sigure sunt acelea, în care rezervorul este umplut doar în cazul unei defectări (Figura 3.2.) sau în care două rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. 3.1.) - retenţie pentru apa destinată stingerii incendiilor, folosit exclusiv sau în combinaţie cu conţinutul local. Experienţa arată că apa destinată stingerii incendiilor poate atinge sute de m3 (ex 15 000 m3 apă foarte contaminată destinată stingerii incendiilor) şi capacitatea de retenţie este necesar a fi destul de mare pentru a putea face faţă protecţiei ambelor suprafeţe şi sistemului de drenaj al apelor uzate

- sistemul de drenaj pentru substanţele inflamabile şi hazardoase, de exemplu pentru a le transporta din zona focurilor.

Page 328: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

296 Waste Water and Waste Gas Treatment

Waste waterpartial stream

Relevantorganic?

Y Heavy metals?NHeavy metals?

Inorganic salt loadtoo high?

N

BAT forheavy metal

treatmentY

BAT forsalt (chloride,

sulphate)treatment(option)

Refractory ortoxic organic?

N

Y

Recovery feasible?

BAT abatement techniques:chem. reactions (oxidation,

reduction, hydrolysis, airoxidation)

incineration

N Y

BAT forheavy metal

treatment

Inorganic salt loadtoo high?

BAT recovery techniques:NF / RO

AdsorptionExtraction / Distillation

EvaporationStripping / gas treatment

BAT forsalt (chloride,

sulphate)treatment(option)

Need for biologicaltreatment?

BAT forcentral

biologicaltreatmentBalancing

tank

DISCHARGE

Need for furtherbiological

treatment?

BAT fordecentralbiologicaltreatment

Y

N

Y

N

YN

Y

N

Y

N

Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT

BAT pt tratarea sarurilor

(cloruri, sulfati) (optiune)

Rezervor intermediar

Metale grele?

BAT Tehnici de reducere:reactii chimice (oxidarea,

reducerea, hidroliza, oxidarea aerului) incinerarea

BAT tehnici de recuperare:NF/RO

Adsorptia Extractia / Distilarea

Evaporarea Striparea / tratamentul

gazului

BAT pt tratarea

metalelor grele

BAT tratarea metalelor grele

BAT pentru tratarea sarurilor (cloruri, sulfat)

(optiuni)

BAT pentru tratament

biologic central

Metale grele?

Flux partial de apa uzata

E necesar un alt tratament biologic?

E fezabila recuperarea?

Refractar sau toxi organic?

Este necesar un alt tratamentul biologic?

Este prea mare cantitatea de sare anorganica?

EVACUARE

Page 329: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 297

BAT pentru tratarea apelor uzate

Tratarea apelor uzate în sectorul chimic urmează cel puţin patru strategii dferite

• tratare finală centrală într-un WWTP biologic • tratare finală centrală într-un WWTP municipal • tratare finală centrală a apelor uzate anorganice într-un WWTP chimic-mecanic • tratare descentralizată

Acest document nu favorizează nici una dintre ele. Toate patru sunt considerate tehnologii BAT, când sunt corect aplicate în conformitare cu situaţia apelor uzate, altfel nici una nu este tehnologie BAT.

Concluziile tehnologiilor BAT urmează calea prin care sunt controlaţi poluanţii, cum arată Figura 4.1. Se presuspune în acest stadiu că deciziile privind managementul potrivit efluentului au luate, impactul asupra corpului de apă primitor a fost stbilit, toate opţiunile pentru prevenirea şi reducerea apelor uzate au fost exploatate şi toate măsurile de siguranţă au fost luate în considerare, astfel, de acum înainte sunt luate în considerare doar soluţiile end-of-pipe.

Trebuie menţionat faptul că problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare special dezvoltate pentru un anumit sit, sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune pentru acest caz special. Următoarea abordare de luare a deciziilor în tehnologiile BATpentru tratarea apelor uzate este un îndrumar pentru găsirea şi instalarea tehnicilor potrivite, incluzând şi modul de a se confrunta cu particularităţile tratării apelor uzate. Abordarea urmează o cale decizională spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunzătoare a apelor uzate din amplasamentele chimice, ilustrat în Figura 4.1. • General

BAT is to:

- a separa fluxurile de ape uzate contaminate în funcţie de încărcarea lor cu poluanţi. Apele uzate anorganice fără componente organice relevante sunt separate de apele uzate organice şi conduse spre locuri de tratare specifice (vezi secţiunile pentru metele grele, săruri anorganice, discutate mai târziu în acest capitol). Apele uzate organice cu o proporţie semnificativă de componente anorganice şi organice stabile sau toxice sunt direcţionate către locuri de pretratare speciale (vezi secţiunile pentru metele grele, săruri anorganice şi poluanţi nepotriviţi tratării biologice mai târziu în acest capitol).

• Apa pluviala

BAT consa in:

- conducerea apei necontaminate direct în apa receptoare, trecand prin by-pass-ul sistemului de canalizare al apelor uzate

- tratarea apei de precipitaţii din suprafeţele contaminate folosind tehnicile descrise în Secţiunile 3.3.4.1.1., 3.3.4.4.1., şi 3.3.4.4.2., vezi în Tabel 4.1., înaintea evacuării intr-o apa receptoare

În unele cazuri utilizarea apei pluviale ca şi apă de producţie poate reduce consumul de apă brută, fapt benefic din punct de vedere ecologic.

Tehnicile listate în Tabelul 4.1. sunt considerate tehnologii BAT când sunt aplicate în situaţia respectivă. Tabelul conţine restricţiile pentru diferitele tehnici

Page 330: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

298 Waste Water and Waste Gas Treatment

Camere pentru nisip

Formă de canal Circulare Aerate Iazuri de retenţie / Rezervoare de Filtru de nisip

Scop Eliminarea nisipului şi pietrişului Protecţia proceselor de tratare

Protecţia echipamentului împotriva abraziunii

Clarificarea şi curăţirea apei şi retenţia încărcăturii hidraulice din precipitaţii abundente pentru protejarea râului receptor (iazuri de retenţie) Clasificarea apei de ploaie înaintea evacuării sau refolosirii (bazine de sedimentare)

Tratarea apei de ploaie provenite dintr-o suprafaţă uşor poluată pentru evacuare sau refolosire

Aplicaţie Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie provenite din suprafeţe foarte contaminate)

Debitul de 0,3 m/s dacă numai nisipul şi pietrişul este separat

Eliminare din suprafeţe poluate a fazei solide suspendate

Eliminarea suspeniilor solide

Limitele apliacţiei Potrivit pentru flux de ape uzate foarte fluctuante

Mai puţin pentru ape uzate fluctuante

Potrivit pentru flux de ape uzate fluctuante

Nu se potriveşte apei de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate Nu se potriveşte regiunilor cu lungi perioadă de secetă şi / sau temperaturi foarteridicate pentru timpul îndelungat al tratării, care cauzeză emisii de miros

Nu se potriveşte apelor de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate

Consumabile Energie pentru pompe Aer comprimat Energie pentru pompe şi jet de ape

Aer comprimat Energie pentru pompe şi jet de ape

Energie pentru pompe Din când în când schimbarea mediului filtrant

Efecte inter-media Emisii de zgomot Emisii de mirosuri

Nisip pentru depozitare

Iaz de retenţie: Depozitarea nămolului Depinde de timpul de remanenţă hidraulică, posibilă emisie de miros

Depunerea nămolului spălat

Cerinţe de spaţiu Relativ scăzut Parte a WWTP

Întinderi mari Spaţiu restrâns

Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

Iaz de retenţie: SST 50-90

SST 80-83

Retehnologziare Uşor de retehnologizat, dacă nu face parte din echipament Retehnologizabil dacă avem spaţiu la dispoziţie

Uşor retehnologizabil

Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise în Capitolul 3

Page 331: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 299

• Ulei liber / Hidrocarburi

Tehnologii BAT există pentru:

- eliminarea uleiului / hidrocarburilor când ele apar ca pete mari şi când acestea sunt incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizării recuperării, prin aplicarea unei combinaţii potrivite a următoarelor:

separatori de apă / ulei prin ciclon, MF sau API, când pete mari de ulei liber sau de hidrocarburi sunt prognozate, altfel PPI sau CPI sunt alternativele, detaliile sunt descrise în Secţiunea 3.3.4.1.6.

MF, filtrare prin medii granulare sau flotaţie de gaz, tehnici descrise în Secţiunile 3.3.4.1.5., 3.3.4.1.4. şi 3.3.4.1.3.

tratare biologică (vezi Secţiunea referitoare la substanţele biodegradabile) în WWTP biologice centrale, WWTP municipale sau la o platformă de tratare separată pentru acest flux de ape uzate speciale

Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date în tabelul 4.2.

Parametru Concentraţie a 1 [mg/l]

conţinut total de hidrocarburi 0.05-1.5

BOD5 2-20 COD 30-125 a medie lunară b există o neconcordanţă între metodele analitice de evaluare a hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate în Grupul de Lucru Tehnic 1 luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale şi Rafinării de gaze-oct. 2001

Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate într-o apă receptoare • Emulsii

Tehnologii BAT există pentru:

- separarea emulsiilor la sursă şi recuperarea constituenţilor separaţi. Adiţia substanţelor floculante şi/sau coagulante poate fi necesară pentru a asigura separarea, tratarea la sursă face posibilă recuperarea şi previne efectele adverse în sistemele de conducte dupa proces; sau

- eliminarea emulsiilor la sursă când ele nu pot fi separate şi pot produce efecte adverse la instalatiile aflate dupa proces. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer, evaporarea, incinerarea (când valoarea termică a emulsiilor permite funcţionarea autotermală) sau degradarea biologică. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor în sistemele de canalizare publice.

• Substante solide suspendate total (TSS)

Măsurile pentru eliminarea TSS utilizate în această secţiune nu le includ pe cele destinate componentelor nămolului activ sau metale grele, care sunt tratare într-o altă secţiune.

Tehnologii BAT există pentru:

- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate când ele pot provoca prejudicii sau defectări facilităţilor aflate dupa proces, cum ar fi: abraziunea sau colmatarea în pompe şi conducte sau obstrucţionări şi înfundări în instalatiile de tratare. În aval de aceste instalatii, ce pot fi afectate, pot exista unităţi ca: filtre, columne de adsorpţie, membrane filtrante, vase oxidante utilizând

Page 332: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

300 Waste Water and Waste Gas Treatment

iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale. Tehnicile sunt listate în Tabel 4.3. Enumerarea tehnicilor de tratare este următoarea :

primul pas: sedimentarea / flotaţia cu aer pentru adunarea încărcăturii principale de TSS şi pentru protecţia sistemelor de filtre subsecvente faţă de obstrucţionare sau frecvenţa crescută a respălării. Sedimentarea sau flotaţia de aer sunt în cazuri normale suficiente pentru prevenirea abraziunii şi a obstrucţionării în pompe şi ţevi (emulsiile şi fazele solide au fost tratate cu succes)

al doilea pas: filtrarea mecanică - ca opţiune, dacă conţinutul solid nu a fost îndeajuns redus pentru a preveni obstrucţionarea în instalatiile de tratare subsecvente - , cum ar fi: membranele filtrante, adsorpţia, oxidarea chimică utilizând raze UV

al treilea pas: MF sau UF ca opţiune, dacă fluxul de ape uzate necesită să fie eliberată de faza solidă pentru a preveni obstrucţionarea, de exemplu în facilităţi NF sau RO sau de alte particule, care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare

eliminarea TSS din fluxul de ape uzate înainte de evacuarea lor într-un receptor de apă. Dacă nu există substanţe periculoase în TSS, tehnicile obişnuite sunt:

sedimentarea / flotaţia cu aer filtrarea, numai dacă tehnica precedentă nu a avut rezultate bune

- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utilizând o tehnică ce permite recuperarea, preferată tehnicilor de scădere oricând este posibilă şi viabilă reutilizarea fazei solide

- aplicarea agenţilor floculanţi şi/sau coagulanţi, când este prezentă o substanţă fin dispersată sau altfel inseparabilă pentru a produce agregate suficient de mari, care pot fi sedimentate

- acoperirea sau închiderea locurilor de tratare când mirosul sau zgomotul crează probleme, aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioară (dacă este necesar) şi luarea măsurilor de securitate în cazul în care există riscul unei explozii în camera închisă de tratare

- depozitarea potrivită a nămolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin tratarea acestuia la sit (vezi secţiunea despre tratarea sedimentelor)

Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor şi sunt descrise în secţiunile 3.3.4.1.2.- 3.3.4.1.5. şi listate în Tabelul 4.3.

• Metale grele

Cum metalele grele sunt elemente chimice, care nu pot fi distruse, recuperate şi refolosite, singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este să nu le eliberăm/evacuăm în mediu. Orice altă metodă duce doar la transferul lor între diferitele medii: ape uzate, gaze, sol. Fluxurile de ape uzate cu o încărcătură semnificativă de metale grele sunt originare din procesele de producţie la care sunt folosite materialele ce conţin metale grele la producţie (ca şi catalizator) sau din spălarea echipamentului folosit în astfel de procese.

Tehnologii BAT există pentru:

- separarea apelor uzate ce conţin metale grele pe cât posibil - tratarea acestor ape uzate la sursă, înainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate - preferinţa tehnicilor ce permit recuperarea. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea acestor prescripţii sunt cele listate în Tabelul 4.4. - facilitarea unei eliminări ulterioare a metalelor grele într-un WWTP (tratare chimico-mecanică pentru poluanţii anorganici sau biotratare pentru produţii organici) ca o secvenţă de curăţire cu o tratare adecvată a sedimentelor, dacă este necesar

TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru metalele grele în fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile întregului sector chimic din motivele explicate în Secţiunea 3.3.4.2.1. Nivelurile de emisie rezultate din aplicarea tehnologiilor BAT menţionate anterior depind de procesele de producţie din care provine poluarea cu metale grele.

Page 333: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 301

Sedimentare Flotaţie cu aer Filtrare MF/UF Scop Limpezirea apei din ploi colectate de

solizii suspendaţi Limpezirea apei din procese de faza solidă suspendată

Limpezirea apelor din procese când sedimentarea nu e potrivită

Stare finală de separare după sedimentare sau flotaţie cu aer pentru a aduna emisiile de particule mici

Limpezirea până la o apă uzată fără fază solidă pentru facilităţile aflate dupa proces (ex RO)

Aplicaţie Separarea fazei solide din apele uzate În principiu SST recuperabil

Separarea solizilor nesedimentabili şi uleiului/grăsimilor

Separarea fazei solide din fluxul de ape uzate Recuperarea de materii depinde de tipul de filtru

Separarea tuturor materiilor solide, particulelor coloidale, bacteriilor, virusurilor Foarte potrivit pentru recuperarea de material

Limitele apliacţiei Particulele să fie sedimentabile Nu există limite pentru conţinutul de SST Nu avem emulsii stabile

Fără detergenţi spumanţi Fără limite de concentraţii la alimentare, dar fără uleiuri libere

Faza solidã fin dispersatã sau nãmoloasã pentru a evita obstrucţionarea cauzată de încărcătura mare de SST

Materialul membranei este vulnerabil faţă de chimicale Alimentarea cu SST trebuie să fie scăzută din cauza obstrucţionării şi înfundării

Consumabile Chimicale: 0.5-100 g/m3 Energie: 0.5-1.5 kW (diametru rezervor 25-35m)

Aer comprimat: 0.53-0,55 m3/m3

floculant 2.4-4.7 kg/tone TSS energie: 20.6 kWh/1000m3

Accesorii de filtru Variatie de presiune Energie

Substanţe antiagregare şi de respălare Energie relatată la rata de curgere şi nivel de presiune:2-20 kWh/m3 (MF)1 1-10 kWh/m3 (UF)1

Nivel de presiune:0,02-0,5 MPa (MF) 0,2-1 MPa (UF)

Efecte inter-media Depozitarea nămolului Emisii sonore de la pompe şi sistemul de eliminare a nămolului/sedimentelor Emisii de miros (ex VOC)când rezervorul nu e închis

Depozitarea nămolului Emisia de zgomote de la pompe şi jeturi de apă Emisii de miros (ex VOC) când rezervorul nu este închis, mai intens decât în cazul sedimentării

Depozitarea nămolului după spalarea in contra-curent Filtrele închise pot necesita conectarea la sisteme de minimizare a gazelor emanate

Depozitarea reziduurilor Emisie de zgomote de la pompe

Cerinţe de spaţiu Depinde de plan (rezervor plat sau sistem de lamine )

Mai puţin, decât în cazul sedimentãrii Aranjament modular Cerinţe de spaţiu scăzute în comparaţie cu alte tehnici

Performanţă realizabila TSS: 60-90 Solizi sedimentabili 90-95

TSS 85-98 Sulfizi HM 95

Depinde de mediul filtrant sau de accesoriile filtrelor

TSS apropiat de 100

Page 334: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

302 Version March 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_2

o mai mare stabilitate a tratării cu alimantare fluctuantă

SST 55-99,99

Emisii realizabile [mg/l]

TSS <10 TSS 10-20 ulei 2-10

TSS <10 Ulei liberl <5

Retehnologizare Depinde de spaţiul avut la dispoziţie da da da 1 este destul de surprinzător, că MF, procesul cu cel mai scăzut nivel de presiune consumă mai multă energie, ca cele cu nivel de presiune crescut. Motivul este apariţia polarizării de concentraţii şi agregare. În MF şi mai puţin în UF acest fenomen este foarte puternic şi duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].

Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT

Page 335: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 303

• Săruri anorganice şi/sau acizi (particule ionice)

Conţinutul de săruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta atât biocenozele din apele receptoare, ex. râuri mici, care se confruntă cu încărcături mari de săruri, cât şi eficienţa sistemelor de canalizare, ex coroziunea ţevilor, valvelor şi pompelor sau funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare biologică dupa proces. Măsurile de control folosite în această secţiune dedicată sărurilor anorganice nu le include pe cele pentru sărurile metalelor grele, acestea fiind tratate în secţiunea anterioară şi cele pentru sărurile de amoniac, care sunt controlate prin alte modalităţi.

Tehnologii BAT există pentru

- controlul conţinutului de săruri anorganice şi acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact negativ asupra comunităţilor vii din apele receptoare învecinate şi dacă e necesar prevenirea la sursă a evacuării acesteia

- controlul conţinutului în săruri anorganice (în special clorizi şi sulfaţi) prin tratarea la sursă, când poate provoca pagube, defectări şi/sau funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de canalizări din sit sau municipale

- alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea şi refolosirea poluantului tratat când este posibil şiu adecvat, luând în considerare efectele cross-madia şi impactul poluanţilor.

Tehnicile de tratare potrivite sunt listate în Tabelul 4.5., alegerea celei potrivite depinzând de situaţia dată.

Page 336: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

304 Waste Water and Waste Gas Treatment

Precipitare / sedimentare sau flotaţie cu aer / filtrate

Cristalizare Schimb de ioni NF / RO

Scop Transformarea componenţilor cu metale grele sizolvate în componente nesolubile şi separarea lor din apele uzate

Creşterea compuşilor cu metale grele pe o materie granulară în paturi fluidizate

Înlocuirea ionilor de metale grele din faza lichidă cu alţi ioni din răşina de schimb de ioni

Separarea ionilor de metale grele prin membrane permeabile Separarea majorităţii celorlalţi contaminanţi

Aplicaţie Eliminarea metalelor grele din apele uzate, de preferat pentru concentraţii mai ridicate În principiu recuperarea posibilă

Eliminarea metalelor grele din apele uzate prin crearea de condiţii care fac posibilă precipitarea Scopul este recuperarea

La soluţii cue conţin ioni de metale grele cu concentraţii de alimentare scăzute Recuperarea posibilă

Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă

Limitele apliacţiei Evitarea agenţilor formatoare de complexe Ajustarea pH-ului este importantă Nu se poate aplica la concentraţii mai mici decât solubilitatea precipitatului

Evitarea unei forţe ionice mari Temperatura limită mai mică de 60°C Agenţii corozivi distrug răşina

Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă

Consumabile Agent de precipitare Floculant / coagulant Energie pentru pompe

Substanţe cristalizatoare Energie

Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie

Substanţe de curăţire Energie 1-3 kWh/m3 (NF)1 1-3 kWh/m3 (RO)1

Variatie de presiune:-0,5-3 MPa (NF) 2-100 MPa (RO)

Efecte inter-media Depozitarea nămolului Emisii de miros posibile

Supradozarea substanţei cristalizatoare poate duce la o creştere a concentraţiei în săruru În mod normal nu geberează deşeuri sau nămol

Regenerarea provoacă mari concentraţii de soluţii de metale grele (recuperare sau depozitare)

Concentrarea necesită tratare în continuare, ex scimbare de ioni

Cerinţe de spaţiu Comparabil cu schimbul de ioni şi NR/RO

Comparabil cu cristalizarea şi NR/RO

Comparabil cu cristalizarea şi schimbul de ioni

Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

80-99 Hg anorganic >90 (NF) Hg organic >90 (NF) compuşi cu Cd >90 (NF) apropiat de 100 cu RO

Emisii realizabile (mg/l) pentru metale grele depinde în mare mãsurã de procesul de producţie din

Zn 1 Ni 1

0,1-10 foarte scãzut (aproape 0) cu RO

Page 337: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 305

care iau naştere Retehnologizare da relativ uşor 1 compact la înălţime de 1 m, diametru de 1 m, incluzând vase, valve şi răşină

Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele

Page 338: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

306 Waste Water and Waste Gas Treatment

Evaporare Schimbul de ioni Osmoză inversă Eliminarea biologică a sulfaţilor Scop Evaporarea apei, lăsând un concentrat

rezidual Înlocuirea cationilor cu H+ şi a anionilor cu OH-, astfel înlocuind sărurile cu apă

Separarea tuturor contaminanţilor prin membrane permeabile

Reacţii anaerobe de la sulfaţi la sulfuri via sulfizi

Aplicaţie Provocând cristalizarea sărurilor separându-le din apa uzată Concentrarea altor substanţe nevolatile În principiu recuperarea substanţelor posibilă

La soluţii cue conţin săruri, chiar şi de metale grele Recuperarea posibilă

Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă

Eliminarea sulfaţilor din apele uzate cu mare conţinut de sulfaţi Poate elimina şi metale grele sub formă de sulfaţi Este generat recuperarea sulfurilor

Limitele apliacţiei Evitarea agenţilor generatoare de spumă

Evitarea unei forţe ionice mari Temperatura limită mai mică de 60°C Agenţii corozivi distrug răşina

Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă

Reacţie foarte lentă, astfel timp de rezidenţă îndelungat COD/sulfaţi trebuie să fie cel puţin 1:1

Consumabile Substanţe chimice când pretratarea e necesară Vapori 5-16kg apă/kg vapor Energie

Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie

Substanţe de curăţire Energie 1-3 kWh/m3 Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO)

Substanţe chimice (agenţi de neutralizare, floculant) Energie

Efecte inter-media Condensatul poate necesita tratamente în continuare Emisii de zgomot

Regenerarea provoacă mari concentraţii de săruri eliminate (recuperarea prin tratarea soluţiei sau depozitarea)

Concentrarea necesită tratare în continuare, ex scimbare de ioni pentru a face posibilă recuperarea

Sulfura trebuie folosită în procesele de producţie (acid sulfuric)

Cerinţe de spaţiu Relativ mic Relativ mic Relativ mic Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

Eliminarea completă a sărurilor 80-99 aproape 100% Sulfat 94 Zinc 99,8 Cadmiu >99

Emisii realizabile (mg/l) 0,1-10 foarte scăzut (aproape 0) Sulfat 75 Zinc 0,05-0,15 Cadmiu <0.01

Retehnolozigare Relativ usor 1 compact la înălţime de 1 m, diametru de 1 m, incluzând vase, valve şi răşină

Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru săruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)

Page 339: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 307

• Poluanţi nepotriviţi tratării biologice

În opoziţie cu poluanţii discutaţi anterior, există fluxuri de ape uzate tributare, care nu pot fi tratate biologic, pentru că ele conţin:

- COD nebiodegradabil sau în mică măsură biodegradabil

- Substanţe toxice care inhibă procesele biologice

Evacuarea lor într-o platformă de tratare biologică trebuie prevenită. Nu se poate efectua prognoza despre poluanţii care inhibă procesele biologice într-un WWTP, deoarece acesta depinde de adaptarea microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanţii specifici. Nu există diferenţe dacă apele uzate sunt conduse la un WWTP central biologic în interiorul sitului sau spre un WWTP municipal. Condiţiile pretratării poluanţilor nepotriviţi tratării biologice sunt identice în ambele cazuri.

Tehnologii BAT există pentru:

- evitarea introducerii apelor uzate în sistemele de tratare biologică când ele pot produce funcţionarea necorespunzătoare a acestora

- tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componenţi nebiodegradabili cu tehnicile adecvate, descrise în Secţiunea 3.3.4.2. şi listate în Tabelul 4.6. înainte sau în locul tratării biologice finale. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaţia dată, de compoziţia fluxului de ape uzate , de situaţia WWTP biologic (dacă există) şi de adaptarea microorganismelor şi cerinţele apelor recipiente. În fiecare caz este specific

Parare divergenta Un Stat Membru şi-a exprimat punctul de vedere, că noţiunea de “parte releventă ne-biodegradabilă” ar trebui să fie mai bine definită, dând o serie de valori indicative pentru TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v. Secţiunea 3.3.4.2.).

- folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanţelor, oricând e posibil, cum ar fi (v. Tabelul 4.6.):

NF/RO Adsorpţie, utilizând cea mai potrivită variantă (Secţiunea 3.3.4.2.9.) Extracţie Distilare/rectificare Evaporare Stripare

- eliminarea conţinutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la sursă, utilizând de ex stripping cu aer sau cu vapori, descris în Secţiunea 3.3.4.2.4. - utilizarea tehnicilor, care nu necesită combustibil, când alte tehnici de scădere nu dau rezultate destul de bune şi când recuperarea nu este posibilă. Când funcţionează un WWTP biologic final, acesta poate fi de ajuns pentru a transforma încărcătura stabilă organică în substanţe biodegradabile, utilizând tehnici, ca (v Tabelul 4.6.)

oxidare chimică (făcând o evaluare amănunţită dacă sunt generaţi clorizi organici în urma folosirii agenţilor de oxidare cu conţinut de clor)

reducere chimică hidroliză chimică

- utilizarea oxidării cu aer şi incinerării, numai dacă nu există altă soluţie pentru scăderea toxicităţii sau efectelor inhibitoare sau când procesul poate funcţiona pe bază de autosusţinere sau dacă e singurul mod de a atinge prevederile de evacuare fără tratare biologică - luarea în calcul a consumului de apă pentru tehnicile de tratare ca:

extracţia distilarea /rectificarea evaporarea stripping

Page 340: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

308 Waste Water and Waste Gas Treatment

sau cu cerinţe mari de ape de răcire sau care necesită sisteme de scrubere ude pantru a recupera contaminanţii din faza gazoasă, când acesta ar putea fi o problemă ecologică.

Când lipsa de apă e un factor important, a doua cea mai eficientă tehnică devine tehnologie BAT.

• Substanţe biodegradabile

Tehnologii BAT există pentru:

- eliminarea substanţelor biodegradabile din apele uzate utilizând sisteme de tratare biologică, cum ar fi cele descrise în Secţiunea 3.3.4.3 şi Tabelul 4.7. sau o combinaţie potrivită a lor. Când se aplică procese anaerobe, în cele mai multe cazuri este necesară şi o treaptă de tratare aerobă.

- Utilizarea pretratării biologice când fluxurile de ape uzatetributare majore duc o încărcătură organică biodegradabilă la WWTP, dacă aceasta este o opţiune fezabilă. Tratarea anaerobă poate fi o alternativă pentru utilizarea metanului generat, care poate fi folosit ca combustibil. Un alt avantaj al pretratării anaeobe este micşorarea semnificativă a cantităţii de nămol activ din WWTP dupa proces. Când eficienţa de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bună, dar concentraţia care urmează a fi evacuată este mai ridicată decât nivelele asociate tehnologiilor BAT din Tabelul 4.8. este un indicator al faptului că fluxurile tributare supraîncărcate ar necesita o pretratare biologică

- Utilizarea pretratării sau facilităţilor de curăţire,descrise în Tabelul 4.7., dacă componentele greu biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea centrală biologică a fluxurilor de ape uzate. Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare, care fac posibil un timp mai lung de remanenţă şi rate de degradare mai înalte

- implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare), cum a fost descris în Secţiunea 3.3.4.3.4., când apele uzate au un conţinut mare de azot, fapt ce poate cauza concentraţii mai ridicate decât nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4.8. Ambele tehnici descrise fac parte din tehnologiile BAT. În condiţii favorabile ele pot fi uşor reamenajate în WWTP centrale existente. Când numai fluxurile tributare au o încărcătură de azot considerabilă (amoniu, azotaţi, azotiţi, Kjedahl-N) este de preferat ca ele să fie tratate separat, astfel economisind bani, deoarece echipamentele mici pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe.

• WWTP chimico-mecanice centrale

Când nu există contaminanţi biodegradabili,există tehnologii BAT pentru:

- evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platformă de tratament central biologic, când acestea ar putea cauza malfuncţiuni ale sistemului de tratare şi când platforma nu este potrivită pentru tratarea acestora

- echilibrarea fluxurilor de ape uzate în amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra încărcarea cu contaminanţi şi pentru utilizatrea efectelor sinergice

- tratarea apelor uzate, descrise în Secţiunea 3.3.4.3.5, utilizând o combinaţie a următoarelor:

decantor primar precedând staţia de amestecare

staţie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau două nivele cu decantor subsecvent

filtrare sau flotaţie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de agregate de nămol activ greu separabile, de ex nămolul agregabil

alternativă pentru paragraful 2 şi 3: bazin de aerare sau rezervor cu membrană submersă MF sau UF

Page 341: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 309

opţiune adiţională ca tratare finală un filtru biologic pentru tratarea COD stabil dacă este cerut de reglementări

În general, nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT după tratarea centrală biologică este de <20 mg/l. în cazul nămolului activ o tratare tipică este o treaptă biologică cu o încărcătură zilnică de COD ≤0,25 kg/kg nămol

Page 342: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

310 Waste Water and Waste Gas Treatment

Reacţii chimice Oxidarea aerului

Oxidare Reducere Hidroliză Oxidare cu aer umed Oxidare super-critică a apei (SCWO)

Purpose Conversia poluanţilor cu H2O2 cu UV sau săruri feroase, O3, O3/UV, Cl2, ClO2, OCl-

Conversia poluanţilor cu SO2,NaHSO3, FeSO4, NaHS

Reacţia poluanţilor organici şi anorganici cu apă, ruperea lor în compuşi mai mici

Reacţia cu O2 în fază apoasă, la temperaturi şi presiuni mari, de obicei în prezenţa unui catalizator (V. Secţ. 3.3.4.2.4)

Oxidare cu aer umed în regiunea supra-critică a apei: presiune de >22,1MPa, temperatură de >374oC

Aplicaţie Oxidarea substanţelor anorganice Oxidarea substanţelor organice pentru protejarea WWTP sau transformarea lor în materii biodegradabile Poate înlocui tratarea biologică

Reducerea substanţelor anorganice

Transformarea substanţelor nebiodegradabile în compuşi biodegradabili mici Scală largă de concentraţii (1 mg/l-100 g/l)

Oxidarea compuşilor organici Protecţia WWTP biologici de materialele stabile Transformă COD stabil în COD biodegradabil Poate înlocui tratarea biologică

Distruge contaminanţii cu biodegradabilitate mică şi/sau cu toxicitate crescută

Limitele apliacţiei Iradierea cu UV necesită soluţii fără fază solidă Agenţii oxidanţi cu conţinut de CL şi poluanţii organici trebuie trataţi cu grijă

Numãr limitat de aplicaţii Control strict al pH-ului şi ORP-ului

Nu este potrivit poluanþilor cu solubilitate scãzutã în apã

Nu se recomandă pentru concentraţii mici de COD Fluoridele <10 mg/l Concentraţii scăzute de săruri (coroziune)

Consumabile Agent de oxidare Agent de distrugere a surplusului de oxidant Energie

Agent de reducere Agent de distrugere a surplusului de reducant Energie

Vapori/căldură pentru încălzire Substanţe chimice pentru a ajusta pH şi potenţialul redox Energie

Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune

Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune

Efecte inter-media Agenţii de oxidare cu conţinut de Cl pot da naştere la AOX cu poluanţii organici

Emisiile gazoase trebuie conduse la tratare în aval

Emisia posibilă de substanţe odorizante sau volatile

Emisii apoase sau gazoase, ce pot necesita tratare în aval

Emisiile apoase de de gaz pot necesita tratament ulterior

Necesarul de spatiu Performanta realizabila [% indepartarea poluantului]

TOC: >90 (detalii la 3.3.4.2.3)

COD: 60-90 (presiune redusa) 99 (presiune ridicata) (detalii la sectiunea 3.3.4.2.4)

Compusi organici: >99

Niveluri de emisie realizabile [mg/l]

Retehnologizarea

Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substanţe nepotrivite tratării biologice

Page 343: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 311

Page 344: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

312 Waste Water and Waste Gas Treatment

Tabelul 4.6: continuare

NF / RO Adsorpţie Extracţie Scop Separarea majorităţii contaminanţilor Transferarea poluanţilor solubili din faza

apoasă într-un adsorbant solid Transferarea poluanţilor solubili din faza apoasă într-un solvent

Aplicaţie Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă

Eliminarea substanţelor organice nebiodegradabile, poluanţilor coloraţi şi/sau toxici Concentrarea pentru tratare ulterioareă (ex. incinerarea) Recuperarea este posibilă

Eliminarea substanţelor organice nebiodegra-dabile şi/sau a poluanţilor toxici la concentraţii mari Pretratarea pentru a reduce încărcătura de alimentare Recuperarea este posibilă Nu este potrivit ca tratare finală

Limitele apliacţiei Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă

Încărcare mică cu poluant, altfel adsorbantul se umple prea repede TSS limitat din cauza obstrucţionării Eficienţa depinde de proprietăţile fizice ale poluantului (eficienţă scăzută la masă m,oleculară mică, polaritate mare, solubilitate crescută)

Apele uzate de preferinþã fãrã SST sau emulsii Depinde de potrivirea solventului astfel aplicaþiile sunt limitate

Consumabile Substanţe de curăţire Cerinţe mari de energie

Adsorbant Substanţe chimice pentru regenerare Energie pentru pompe ºI procesul de regenerare (temperaturã ridicatã)

Înlocuirea solventului pierdut Energie pentru pompe Energie pentru recuperarea solventului (ex distilare/rectificare)

Efecte inter-media Concentrarea necesită tratare în continuare, ex extracţie, incinerare (dacă nu se recuperează)

Gazele emanate în cursul tratării necesită tratare Regenerarea generează deşeuri (dacă nu se recuperează

Apele uzate necesită tratare pentru a scăpa de solventul dizolvat, ex striparea Reziduurile rezultate din recuperarea solventului dacă nu sunt recuperate să fie incinerate Gazele emanate din extractie sau recuperare, necesita tratament de ex. adsorptie sau incinerare

Cerinţe de spaţiu De obicei cel puţin două coloane pentru o aplicare

Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

eficienţă crescută (vezi Secţiunea 3.3.4.2.8.) eficienţă crescută, depinzând de poluant (vezi Secţiunea 3.3.4.2.9.)

Eficienţă crescută pentru poluanţi cu concentraţie mare la alimentare

Emisii realizabile (mg/l) Retehnologizare

Page 345: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 313

Distilare / rectificare Evaporare Stripare Incinerarea apei uzate Scop Transferul contaminanţilor volatili

din faza apei uzate în fază de vapori, vaporii îmbogăţiţi vor fi condensaţi pe urmă

Distilarea apei, lăsând un sediment concentrat rezidual

Transformarea poluanţilor volatili în fază gazoasă prin trecerea aerului sau vaporilor prin apa uzată

Oxidare termică a poluantului şi simultan evaporarea apei, cu sau fără catalizator

Aplicaţie Recuperarea contaminanţilor în masă din apele uzate Pretratare pentru eliminarea contaminantului principal înainte de tratare Utilizare restânsă

Concentrarea fluxurilor de ape uzate pentru reciclarea substanţelor valoroase sau înainte de exploatare termală

Eliminarea compuşilor volatili organici sau anorganici Recuperarea posibilă

Eliminarea poluanţilor dăunători sau inhibitori, care nu pot fi trataţi altfel sau nu sunt destul de concentrate să se incinereze în mod autosustenabil Tehnologie de scădere

Limitele apliacţiei Este necesar o alimentare crescută Diferenţa punctelor de fierbere între apă şă poluantul volatil să fie destul de mare

Evitarea agenţilor generatoare de spumă

Lichidele necesită concentraţie scăzută de SST Se limitează la poluanţi volatili

Conţinutul de halogen sau de sulfuri necesită tratare specială a gazelor

Consumabile Vapori pentru încălzire Energie

Substanţe chimice când este necesară pretratarea Vapori5-16kg apă/kg vapor Energie

Agenţi antiagregare Vapori (când se utilizează) 0,1-0,3t/m3 Energie 680 kWh/m3

Combustibil accesoriu (cu conţinut scăzut de TOC) Energie

Efecte inter-media Tratare ulterioară necesară Emisiile de gaze trebuie să fie transportate la tratare, ex ardere

Condensatul poate necesita tratare ulterioară Emisii de zgomot

Fluxurile de gaz necesită tratare (scrubare, adsorpţie, oxidare catalitică, ardere)

Consum mare de energie la conţinut crescut de TOC Emisii de gaze

Cerinţe de spaţiu Relativ mic Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

Performanţă crescută pentru poluanţi specifici în condiţii speciale

Eliminare aproape completă a poluantului, dacă nu sunt prezente substanţe volatile

Eficienţă crescută (v. secţ. 3.3.4.2.9)

Aproape 100% eficienţă de eliminare a compuşilor organici

Emisii retehnologizare (mg/l) Retehnologizare 1 stripare pentru ape acide, 30-32 m3/h

Tabel 4.6: continuare

Page 346: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

314 Waste Water and Waste Gas Treatment

Biologe aeroba Biologie anaerobă Nămol activ (amestec) /

bioreactor membranos Infiltrare / filtru percolant Pat expandat Filtru biologic cu pat fixat

Scop Conversia conţinutului organic prin micro-organisme şi exclu-derea de aer (oxigen)

Conversia conţinutului organic prin microorganismeîn prezenţa oxigenului dizolvat, injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi secţ. 3.3.4.3.3.)

Aplicaţie Pretratarea încărcării organice crescute şi fluxurilor cu calitate constantă

Pretratarea încărcării organice crescute Tratare finală în fluxuri tributare Utilizat ca WWTP central

Ca perte a WWTP central (prima treaptă sau pretratarea) pentru a reduce cel mai uşor degradabili contaminanţi şi a creşte calitatea nămolului

Pretratarea încărcării organice crescute Tratare finală sau fluxuri mai mici

Treaptă directă de pretratare sau curăţire după procesele cu nămol activ în WWTP Condiţii bune pentru microorganisme care se dezvoltă lent

Limitele apliacţiei Prevenirea substanţelor toxice, deoarece procesul este foarte sensibil

Concentraţiile mari, chiar şi la substanţele non-toxice trebuiesc evitate Inhibitorii trebuie evitate, chiar dacă microorganismele bine adaptate se descurcă şi la concentraţii scăzute de inhibitori Temperatura maximă: 30-35 oC Concentraţia sărurilor trabuie să fie sub 30 g/l

Consumabile Chimicale neutralizante Energie

Aer sau oxigen Chimicale neutralizante Floculanţi: 300-550kg/t COD Nutrienţi: 23-42 kg/t COD Energie: 9,5 kWh/m3

Aer Chimicale neutralizante Energie

Aer Chimicale neutralizante Energie

Aer Chimicale neutralizante (dacă există pretratare) Energie

Efecte inter-media Biogazul cu 70% CH4 poate fi folosit ca combustibil. Numai 10% surplus de nămol în exces în comparaţie cu procesele aerobe

Nămolul în exces de 10 ori cantitatea de nămol din procesele anaerobe, necesită tratare Mare investiţie de energie din cauza aeraţiei Emisii de miros şi zgomot

Nămol în exces Nămol în exces Nămol în exces Fără emisii de miros

Cerinţe de spaţiu Mai puţin decât tratarea aerobă Mari pentru WWTP centrale Relativ mic Relativ mic Relativ mic Performanţă realizabila (%poluant eliminat)

COD: 75-90 În combinaţie cu aerobi: COD: 95-97 CBO: 99-99,8

CBO: 97-99.5 COD: 76-96 (membrană) index fenolic: >99 N total anorg: 82 (membrana) NH4-N 96 (membrana)

BOD:40-90 (prima treaptă) 85-95 (a doua treaptă)

BOD: >98 COD: 90

COD stabil: 26-68 index fenolic 75-98 AOX 55-98 N total anorg 4-50

Emisii realizabile (mg/l) TSS: 10 (WWTP central)

Retehnologizare Necesită vase sau rachete pentru gaze pentru a controla metanul

Depinde de mărime uşor uşor uşor

Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologică

Page 347: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 315

Page 348: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

316 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Evacuarea apelor uzate în apele de suprafaţă

După procedurile menţionate în secţiunile anterioare ale acestui capitol, apele uzate sunt deversate într-un corp de apă receptor (râu, lac sau mare).

Tehnologii BAT sunt o combinaţie potrivită a următoarelor:

-evitarea unei evacuări cu o mare încărcătură hidraulică sau a apelor uzate toxice, care pot cauza prejudicii albiei râului, patului albiei sau biocenozei apei receptoare

- alegând, când e posibil un punct de evacuare în apele de suprafaţă astfel încât apa uzată să fie cât mai bine dispersată. Astfel se minimizează impactul asupra biocenozei acvatice. Acestă măsură nu poate înlocui tehnicile de tratare.

- ţinerea în echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce impactul asupra corpului de apă receptor şi ajungerea la standardele de evacuare înainte de evacuarea lor

- implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o frecvenţă de monitorizare adecvată (de ex intervale de timp între prelevarea mostrelor de 8-24 ore)

- efectuarea evaluării toxicităţii ca o măsură complementară cu scopul obţinerii mai multor informaţii asupra efectivităţii controlului măsurilor şi/sau asupra evaluării riscului pentru corpul de apă receptor. Aplicarea evaluării toxicităţii, ca şi nevoile actuale şi metodele folosite şi programarea trebuie determinate de la caz la caz.

Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt prezentate în Tabelul 4.8. Aceste valori sunt obţinute fără diluţia cu apă de precipitaţii şi/sau cu apă necontaminată de răcire. Pentru o mai bună comparabilitate a strategiilor cu sau fără WWTP central biologic, performanţe COD este bazată pe încărcătura originală cu contaminanţi, de ex încărcătura înaintea tratării sau procedurilor de reciclare/recuperare.

Parametrua

Randament [%]

Niveluri de emisie [mg/l]b

TSS 10-20 c COD 76-96 d 30–250 total anorganic N e 5-25 total P 0.5-1.5 f AOX a pentru CBO vezi secţiunea precedentă b medie zilnică, exceptând TSS c medie lunară drate scăzute de performanţă pentru concentraţii scăzute de contaminanţi e suma NH4-N, NO2-N şi NO3-N (un parametru mai recomandat ar fi N total. Din cauza lipsei de informaţii asupra n total se foloseşte N anorganic total) f nivel mai scăzut din îngrăşăminte în WWTP biologic, nivel mai ridicat din procesele de producţie

Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate în apele receptoare

N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, care să fie reprezentative pentru întregul sector chimic. Motivaţia acestei situaţii include:

Page 349: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 317

nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele după tratarea la sursă depinde în mare măsură de procesele din care iau naştere

nivelele depind de componenta apelor uzate

concentraţiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese variate, astfel nu există altă tratare, dacât tratarea la sursă

Ca o compensaţie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, sunt date exemple de evacuare în anexa 7.6.4. Aceste exemple au drept scop de a arăta gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variată.

.

Parere divergenta

Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.6.4. din punctul lor de vedere, când sunt urmate strategii de prevenire, pretratare şi tratare centrală cum a fost subliniat aici (vezi secţiunea privind metalele grele), este posibil să definim valori de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Următoarele valori medii pe termen lung (anuale, din mostre luate din 24 în 24 ore) pot fi atinse în unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treaptă de tratare a apelor uzate (fără diluţia cu apă de precipitaţii sau de răcire): Cd 0,02-0,833 µg/l; Hg 0,01-0,84 µg/l; Pb 10-100 µg/l; Cr 10-30 µg/l; Cu 20-60 µg/l; Ni 10-80 µg/l; Zn 4-174 µg/l. Ei afirmă în continuare că valorile sunt influenţate de amestecul de producţiue, care poate cauza valori ridicate în cazuri speciale, mai ales în producţia chimicalelor fine. Cu privire la efectele evacuării în sistemul public de canalizare, WWTP ar trebui să ia în calcul asigurarea ca metalele grele să nu scape în alte medii.

Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare, afirmând că nu ar fi folositor utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT , nivel care este influenţat de combinaţia specifică a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele individuale de producţie, care rezultă valori care pot sau nu fi valabile în cazuri reale. Punctul de vedere a fost înregistrat..

Situaţia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a metalelor grele. Amestecul specific de produse al unui sit influenţează în foarte mare măsură cantitatea de AOX evacuată, astfel nu putem obţine nivele valabile pentru sectorul chimic privit ca întreg. Mai mult, AOX nu este încă un parametru reglementat în cele mai multe State Membre. Acesta poate fi motivul pentru faptul că numai un Stat Membru a raportat date despre AOX în apele uzate evacuate. AOX trebuie raportat regulat la EPER, începând din anul 2003. Astfel, datoria unei monitorizări regulate ar trebui să fie o motivaţie pentru a stabili nivele de emisie până la acea dată. Până atunci Grupul Tehnic de Lucru nu poate avea concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Cu toate acestea necesitatea acestui parametru este accentuată.

Parere divergenta

Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.6.2. Ei afirmă, că în acest Stat Membru în câteva amplasamente chimice, care produc chimicale cloro-organice şi au platforme de tratare centrale a apelor uzate, sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0,16-1,7 mg/l.

Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare. Exemplele prezentate (Anexa 7.6.2.) au fost interpretate ca şi conţinând statistici diferite care nu permit propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT. Se menţionează chiar, că una dintre cele mai

Page 350: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

318 Waste Water and Waste Gas Treatment

mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performanţă slabă, pe când valorile mari provin dintr-un sit foarte performant. În aceste condiţii Grupul de Lucru Tehnica declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Punctul de vedere a fost înregistrat.

Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT şi prezentateîn Tabelul 4.8. reflectă nivele

de emisie după o tratare biologică centrală. Când apele uzate sunt duse le un WWTP municipal, este necesar să se demonstreze de exemplu de un laborator învecinat prin teste, că pot fi atinse rezultate echivalente. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente cu o tratare biologică finală, când rezultatele atinse sunt comparabile.

• Tehnologii BAT pentru tratarea nămolului

Când nămolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice, există tehnologii BAT pentru:

- operarea tehnicilor descrie în Secţiunea 3.4. luând în calcul poluarea solului

- concentraţia nămolului utilizând tehnicile descrise în Secţiunea 3.4.1

- stabilizarea nămolului pentru tratare ulterioară sau depozitarea uutilităţilor tehnice descrise în Secţiunea 3.4.2.

- utilizarea energiei pierdute în procesele de producţie chimice pe cât posibil când este folosită o tehnică de tratare termală, ex uscare(vezi Secţiunea 3.4.3)

- folosirea tratării cu gaze emanate potrivite când se foloseşte incinerarea, cum a fost descris în Secţiunea 3.4.3.

Tratările din afara amplasamentului nu sunt luate în calcul, deoarece nu se includ printre scopurile acestui document. Din acest motiv nu prezentăm concluzii ale tehnologiilor BAT pentru tratarea din afara amplasamentelor prin alţi operatori.

4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un amplasament chimic. BAT pentru masurile integrate in proces

Ca şi apa uzată, măsurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a contaminării aerului poluat, dar sunt în general, ori proces specific şi aplicaţiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie şi din alte sectoare. Concluziile pentru măsurile procesului în acest document se referă , în general la implementarea acestor măsuri in cadrul liniei de producţie.

BAT este: • folosirea măsurilor procesului integrat in locul celor de la sfârşitul proceselor tehnice (end-of-pipe) daca se poate alege ( în cazul Nox din procesele de combustie, folosirea masurilor de reducere tehnice primare ca şi arderile Nox, in locul tratarii secundare). • Evaluarea existenţei instalaţiilor de producţie pentru opţiunile evaluării măsurilor procesului integrat şi implementarea lor pe cât posibilă sau viitoare, când instalaţia oferă mai multe alternative. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive, pentru că, câteva nu permit implementarea măsurilor procesului integrat ducând la riscul de explozie sau coroziune. • Evaluarea instalaţiiloe existente în producţie pentru opţiuni ale reducerii surselor de gaze contaminate şi implementarea acestor opţiuni;

Page 351: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 319

• Reducţia contaminărilor sursei reduce emisia pentru a fi tratată. O cantitate mare de emisie inutilă înseamnă instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare; • Considerarea pe cât posibilă, ale altor opţiuni , pentru reducţia sursei atunci când se

planifică o instalaţie nouă sau schimbări majore. BAT pentru captarea gazului rezidual

Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze reziduale catre sistemele de tratare. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor, ventile si conducte.

BAT consta in:

- reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de emisie cat de mult posibil. Cu toate acestea, desfasurarea procesului, tematicile de siguranta, calitatea produsului si problematica igienei au prioritate, asa cum s-a mentionat in sectiunea 2.2.2.4.2

- prevenirea riscului de explozie prin: - instalarea unui detector flamabil înăuntrul sistemului de colectare când riscul amestecului flamabil este esenţial,

- ţinerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adăugarea de aer suficient pentru limitarea a 25 % de LEL, prin adăugarea gazului inert, precum nitrogenul.

Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen flamabil ori minimalizarea efectelor lor.

BAT pentru tratarea gazului rezidual Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3.5 si ilustrata in figura 3.45. Tematicile regionale, precum climatul, disponibilitatea apei, energiei, materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare, energia, materia prima, inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a desurilor, pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei chimice, fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare. Corespunzator tratamentului, sursele gazelor uzate se disting intre: • surse cu temperature scazute, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor

(inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari • surse cu temperaturi ridicate, precum procesele de ardere, ce include instalatiile precum

cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici. Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. Primul grup poate consta din: • pulberi, adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer • VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare, cu sau fara continut de

pulberi • Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari, cu sau fara continut de pulberi • Amestecul de COV si compusi anorganici, cu sau fara continut de pulberi • Vapori. Ordinea în tratarea tehnică folosită în aceste cazuri sunt: • Etapa 1: îndepărtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt

tratament al compusilor gazosi, daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii ridicate de pulberi sau vapori

• Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi • Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie, este necesara in

continuare o reducere precum etapa finala de spalare. Al doilea grup – procese cu temperature ridicate – constau dintr-un amestec de:

Page 352: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

320 Waste Water and Waste Gas Treatment

• Particule solide de pulbere • Compusi halogenati (in principal HCl, HF si Cl2) • Monoxid de carbon • Oxid de sulf (in principal SO2) • NOx • Posibil si dioxine. BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie, manipulare si prelucrare a materialelor • Pulberile

BAT este o combinatie adecvata de: - Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat, utilizand

tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.5.3 si tabelul 4.9 conform situatiei date

- Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari. Deterioararea este data de ex. de particulele mari sau tari sau de particulele ce colmateaza filtrele, de coloanele de adsorptie, suprafetele de spalare, suprafetele cu membrane, catalizatorii

- Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de pulberi submicron

- Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa)

- Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c, raportul flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a emisiilor de pulberi

- Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil - Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor

energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar putina energie

- Considerarea consumului apei, cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema. Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu tehnicile ce nu utilizeaza apa

- Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber.

• VOC

BAT este o combinatie adecvata de: - Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnnicile (sau o combinatie din

acestea) descrise in sectiunile 3.5.1 si 3.5.2 si listate in Tabelul 4.10. - Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea, separarea cu membrana sau

adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi. Fluxurile de gaz uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie, spalare la umed sau combustie. In cazul adsorptiei si combustiei, aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei, pastrand concentratia de COV sub 25 % LEL.

- Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum spalarea la umed, condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire), adsorptia (cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata ca mediu de reactie). Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata cu rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa. Cand lipsa apei reprezinta un aspect important , aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale locale

Page 353: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 321

- Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila, de ex. datorita concentratiilor prea reduse de COV, cauzand consum energetic sau material disproportional fata de beneficiul ecologic derivat

- Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si implementarea tehnicii adecvate, daca rezultatul este pozitiv

- Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in locul proceselor de incinerare, daca este aplicabil (de ex. cand continutul si compozitia gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate, vezi sectiunea 3.5.2.1) si daca resursele de apa permit aceasta. Consumul de combustibil de sustinere pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea obiectivelor de mediu stabilite, de ex, prin restrictii legale.

- Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale, in special cand este posibila operatia autoterma, cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei, sau daca alte tehnici eficiente asemanatoare nu sunt disponibile

- Utilizarea oxidarii catalitice, daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic, in locul oxidarii termice. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu mult mai avantajoase decat oxidarea termica

- Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz, incinerator regenerative sau recuperativ) daca este fezabil

- Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica, de ex. datorita efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual, sau cand eficienta scazuta de distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in mod adecvat

- Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi la incinerare, precum such as SO2, HCl, NOx, ,dioxinele fiind in mod normal un aspect al combustiei gazului rezidual

- Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere, de ex. in timpul mentenantei, opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de reducere

- Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul de evacuare. Daca sunt necesare facle, in ciuda concluziei precedente, trebuie analizate optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus, si daca rezultatul este pozitiv, respectivul echipament va trebui implementat.

• Alte componente decat COV

BAT consta in - Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati, Cl2, SO2, H2S, CS2,

COS, NH3, HCN, NOx, CO, Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul 4.10. Tehnicile adecvate sunt:

Spalare la umed (apa, solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de hidrogen, Cl2, SO2, H2S, NH3

Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2, COS adsorptia pentru CS2, COS, Hg tratare biologica a gazului pentru NH3, H2S, CS2 incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO SNCR or SCR for NOx.

- Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil, prin utilizarea apei ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie utilizat ca materie prima

- recuperarea NH3 daca este fezabil, utilizand o tehnica care permite recuperarea.

Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4.10.

Page 354: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

322 Waste Water and Waste Gas Treatment

TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF vertical adecvat, deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic.

Page 355: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 323

Separator Ciclon (uscat si umed) Esp (uscat si umed) Spalare umeda Scop Separarea gravitatii Separarea gravitatii sustinuta de

forte centrifuge Separarea prin campul electric

Transfer de masa din faza gazoasa in faza lichida

Aplicatie Preliminanar (tehnica de supraveghere) a variatelor sisteme de filtrare pentru a preveni abraziunea Neindicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila

Controlul PM-ului ca precuratatori pentru ESP sau filter de tesatura (tehnica de supraveghere) Dupa- urmeaza operatiile de: uscare prin pulverizare, zdrobire, macinare si calcinizare Indicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila

Controlul PM-ului ca tratament final Dupa fierbere in fabricare chimica , rafinari, incinerari si sisteme de injectie Aplicabil pentru materiale ude si lipicioase, mixturi inflamabile (vezi sectiunea 3.5.3.3) amestecuri acide (udat cu ESP) Recuperarea este in principiu posibila

Controlul PM-ului ca tratament final Dependent de diferitele PM-uri pana la <PM2..5 si PMHAP Aplicatia vezi tabelul 3.16 Recuperarea este in principiu posibila De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz (VOC, compuse anorganice)

Limetele aplicatiei Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Continutul de impuritati: fara limita Marimea la nivel de particula: >PM50 ,pana la PM10 Temperatura depinde de materialul recipientului, normal pana la 5400 C

Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h (o unitate) Pana la 180000 Nm3/h (mai multe unitati) Continutul de impuritati: pana la 16000 g/Nm3

Marimea la nivel de particula: pana la PM2,5 Temperatura depinde de materialul recipientului, poate fi >12000 C

Rata de curgere: foarte mare, depinde de variabile ajungand pana la 1800000 Nm3/h Continutul de pulberi: 1-10 g/Nm3 (teava de sarma) 2-110 g/Nm3 (placa de sarma) Marimea la nivel de particula: >PM1.0 Temperatura: pana la 7000 C (uscat) <900 C (umed) Rezistenta: 5X103-2X1010 ohm cm Neindicat in cazul Hg

Rata de curgere: depinde de variabile pana la 170000 Nm3/h Continutul de pulberi: vezi tabelul 3.16 Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi , turn cu pulverizare, spalator cu difuzie aer Temperatura: vezi tabelul 3.16

Consumabile Energie: numai pentru ventilator Scaderea presiunii: <0.5 kPa

Energie: 0.25-1.5 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.5-2.5 kPa

Apa cu ESP umed Energie: 0.5-2 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.05-0.5 kPa

Apa de clatire/spalare: 0.5-5 l/Nm3 Energie: 1-6 kWh/1000 Nm3 Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer)

Efecte inter- media Debarasarea pulberilor Debarasarea pulberilor Emisie de zgomot

Debarasarea pulberilor sau a apei reziduale (ESP umed)

Suspensie avand nevoie in continuare de tratament de separare Emisie de zgomot

Nevoie de spatiu Mica

Page 356: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

324 Waste Water and Waste Gas Treatment

Performanta realizabile [% indepartare de poluant]

10-90 (depinzand de marimea particulei si concentratia aprovizionarii

PM 80-99 PM10 60-95 PM5 80-95 PM2.5 20-70

PM 99-99.2 PM10 97.1-99.4 PM2.5 96-99.2 (ESP uscat si umed)

PM 50-99 depinde de variabile VOC 50-95 depinde de variabile SO2 80-99 (vezi tabel 3.17)

Niveluri de emisie realizabile [mg/Nm3]

dust: 5-15

Imbunatatire Integrat in mod normal a Detalii in capitolul de corespondenta

Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale

Page 357: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 325

Filtru textil Filtru de pulberi in doua etape Filtru hepa Heaf Filtre pentru vapori

Scop Tehnici de filtrare si turta de filtrare pentru a imbunatati eficienta

Tehnici de filtrare cu tifon metalizat si plasa de metal

Tehnici de filtrare cu hartie sau fibra de sticla mata cu densitate mare de tasare

Tehnici de filtrare, filtru plat

Tehnici de filtrare cu filtre din captuseala de plasa metalica sau sintetica cu monofilament

Aplicatii Indepartarea PM-ului <PM2.5 ca tratament final Colectarea PM-ului nepotrivit cu ESP Cu sisteme de injectie (flux de gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea PM ca tratament final Cu sisteme de injectie (gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea PM submicroni intre PM0.12 si PM0.3 Impotriva curgerii dupa ESP sau filtrele de tesatura ca tratament final cand este necesara o eficienta mare de colectare Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea aerosolilor precum uleiuri, plastifianti, VOC condensabil Filtru fin pentru sensului de curgere si separator picaturi sunt necesare

Indepartarea de aerosoli si picaturi Protectia echipamentului pentru sensul de curgere pentru a preveni uzarea si frictiunea Instrumentul de colectare primara sa lase particule mai mici pentru alte tehnici de tratament Dupa spalarea umeda

Limitele aplicarii Particulele mari sa fie colectate in amonte Rata de curgere pana la 1800000 Nm3/h Temperatura depinde de fabrica(vezi tabela 3.18), deasupra punctului de formare a aburilor Praful lipicios trebuie evitat

Rata de curgere pana la 75000 Nm3/h per module Temperatura pana la 400C Continut de praf: nu exista restrictii

Rata de curgere: pana la 3600Nm3/h per modul Temperatura <2000C <5300C (ceramic) deasupra temperaturii de formare a aburilor, continutul de praf 1-30gr/Nm3

A se evita umezeala

Rata de curgere 25000Nm3/h

Rata de curgere pana la 150000Nm3/h Temperatura <1700C Continutul de praf: <1mg/Nm3

Consumabile Aer comprimat Energie 0.2 – 2kWh/1000Nm3 Scaderea presiune: 0.5-2.5 kPa 5-50Kpa(ceramic)

Aer comprimat Energie 1.5kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.5-2.5kPa

Energie<0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.05-0.25 kPa

Energie <0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 8kPa

Energie Scaderea presiunii 2.5-9kPa

Efecte inter-media Inlaturarea prafului Inlaturarea prafului Inlaturarea modulelor de filtrare incarcate

Inlaturarea rolelor de filtrare incarcate

Inlaturarea lichidului de clatire-spalare si a filtrelor de material incarcat

Spatiul necesar

Page 358: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

326 Waste Water and Waste Gas Treatment

Performanta de atins [%indepartarea pulberilor]

Impuritati: 99-99.99 PM0.01 >99.99 PM0.1 aproape complet

Picaturi 99 Aerosoli 99

Pulberi 99 Aerosoli 99

Nivele de emisie ce trebuie atinse [mg/Nm3]

Pulberi 2-10 1 (filtru ceramic)

Pulberi 1 (independent de aprovizionare)

PM 0.0001

Tabelul 4.9: continuare

Page 359: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 327

Spalare la umed (3.5.1.4) Absorbtie Condensare Separarea membranei

Obiectiv Transformarea cantitatii din starea gazoasa in starea lichida

Transformarea materiei din faza gazoasa in suprafata solida

Lichefiere prin incalzire Trecerea prin suprafata membranei

Aplicatie Controlul VOC-ului, a compusilor anorganici si cei de paf, dependent de varianta de frecare umeda (apa, acizi si solutii alcalina), 1 sau 2 etape Vezi aplicatia din sectiunea 3.5.1.4 . Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea Voc-ului, substantelor mirositoare, dioxinelor, etc. Urmarirea filtrului dupa tratamentul final Diferite variante, vezi Sectiunea 0 Recuperarea este in principiu posibila dupa regenerare

Recuperarea VOC-ului din gazelle cu impuritati concentrate Tratati inainte de absorbtie, spalare, sistemele de reducere Post- tratare a volumului de gaz imbogatit de la membrane ori strparea apei uzate

Recuperarea VOC-ului ori vaporii combustibilului imbogatit din volumul gazului VOC pentru al face posibil pentru tratare ca de exemplu condensare sau pentru a fi corespunzatoare pentru ardere

Limetele aplicatiei Rata de curgere: Vezi sectiunea 3.5.1.4 Temperatura indicat sub 400C pentru frecarea (spalarea) gazului cu apa fara reactie chimica Incarcatura de praf: depinde de varianta, vezi sectiunea 3.5.1.4

Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Temperatura: < 800C (GAC) < 2500C (zeolites) Continut VOC: <25% LEL Incarcatura de praf: nivel mic

Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h < 5000 Nm3/h pentru versiunea cryogenic (temperaturi ultra joase) Temperatura: < 800C Limitari din cauza inghetului si ulterior a blocarii Incarcatura de praf: nivel mic (<50mg/Nm3)

Rata de curgere: depinde de suprafata membranei Temperatura si presiunea depind de materialul membranei Incarcatura prafului: nivel foarte scazut Incarcatura VOC: nici o limita

Consumabile Frecarea apei, racirea apei chimicale (acid, baza, oxidanti) Energie: 0.2-1 kWh/1000Nm3 Abur pentru stripare(desorbtie)

Abur ori nitrogen (desorptie) Racirea apei (condensare) Energie: 35-260 kWh/tona solventi Variatia presiunii: 2-5 kPa

Racirea mediului (aer, apa, apa sarata, apa cu saruri, apa amoniacala, nitrogen lichid) Energie: 70kWh/1000Nm3 (crogenic) Variatia presiunii: 0.1-0.2 kPa

Energie: 250 kWh/1000 Nm3 Variatia presiunii: 0.1-1 MPa

Page 360: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

328 Waste Water and Waste Gas Treatment

Variatia presiunii: 0.4-0.8 kPa

Efecte inter-media Apa reziduala sa fie tratata Energia si emisia din regenerare

Apa reziduala din regenerare Debarasarea absorbentului

Tratamentul normal este necesar ulterior dupa condensare

Tratare ulterioara a permeatului

Nevoie de spatiu

Performanta de atins [% indepartare de impuritati]

VOC 50-99 compusi anorganici 90-99 SO2 80-99

VOC 80-95 Mirosuri 80-95 H2S 80-95

VOC pana la 99.9

Nivele de emisie realizabile (mg/Nm3)

HF <1 HCl <1 (<50 cu apa) SO2 <40

Hg <0.05 Dioxine <0.1 ng/Nm3 TEQ

Vezi sectiunea 3.5.1.2

Imbunatatire Relativ usor Relativ usor vezi sectiunea 3.5.1.2

Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua

Tratament biologic (natural) (filtrarea / spalarea / picurare)

Oxidarea termala Oxidarea catalitica Motor pe gaz/cazan pe abur

Scop Degradarea biologica cu ajutorul microorganismelor

Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu un volum de gaz deaspura punctului de auto-aprindere

Oxidarea cu oxigen (aer) folosind catalizatori aproape de punctual de autoaprindere

Arderea gazelor cu impuritati pentru a recupera energie

Aplicatie Indepartati concentratia solubila poluanta din apa: NH3, amine, hidrocarburi, H2S, toluen, materialele plastice stirenice, miros

Emisiile de la toate sursele VOC, cel mai potrivit pentru concentrarile termale VOC si tratamentul final pentru substantele riscante

Aceeasi aplicatie ca la arderea termala, impuritati limitate la non-otravitoare cele cu sau fara recuperare de caldura

Volum de gaz cu impuritati pentru sursa de gaz, generatorul mai jos pentru a scoate energie. (vezi sectiunea 3.5.2.4)

Limetele aplicatiei Vezi sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3, nu este recomandat sa se schimbe continutul de NH3 deoarece poate cauza probleme cu chiciura (gheata), ploaia la temperaturi inalte poate sa influenteze materialul filtrului

Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 800-10000C 980-12000C (substante riscante) < 2500C (zeolites)

Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 300-5000C VOC: <25% LEL

Datorita prezentei compusilor corozivi si a precursorilor acestora va rezulta o combustie cu temperaturi saczute.

Page 361: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 329

.

VOC: <25% LEL

Consumabile Apa (spalare, scurgerea apei) Chimicale (nutritive, reglarea pH) Energie: <1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.2-2 kPa

In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 3-8 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.5 kPa

In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 1-2 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.5 kPa

Cuplat cu un boiler cu abur pentru a crea aburi

Efecte peste medie (cross-media effects)

Inlaturarea filtrului din material Rezidurile de apa din spalare si scurgere Emisiile de miros din spalare si scurgere

CO si NOx in cosurile de gaze Continutul de Cl si S neceita tratare in cosurile de gaz Dioxinele nu creaza de obicei probleme in conditii optime

Continutul scazut de NOx in cosul de gaz (aproximativ 15mg/Nm3) Continutul de Cl si S necesita tratament in cosurile de gas Dioxinele de obicei nu sunt o problema

Temperatura de combustie este scazuta cu continut scazut de NOx CO in cosul de gaze este rerdus de catalizator

Performanta de atins [% indepartare de impuritati]

VOC 75-99 compusi anorganici 80-95 (toate) mirosuri 70-95 Detalii vedeti in sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3

VOC 95-99

VOC 90-99 CO>98 Mirosuri 80-95

Nivele de emisie realizabile (mg/Nm3)

TOC 1-4

Tabelul 4.10: continuare

Page 362: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

330 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3

BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat BAT pentru indepartarea prafului pentru • implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 °C) sau • implementarea filtrarii catalitice sau • implementarea spalarii la umed BAT pentru indeparterea HCl, HF si SO2 consta in • recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte, utilizand in

prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a indeparta HF si HCL, utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). HCl si sulfatul de calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. Spalarea la umed in doua trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de fluoruri, inainte de desulfurare, sau

• indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata, descrisa in sectiunea 3.5.4.1, pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare. Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare.

Exista multe tehnici FGD, in principal utilizate pentru instalatiile electrice, care fac scopul BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere. BAT pentru indepartarea NOx consta in • implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un

randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3.5.4.2). Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR, timpul pentru modificarea considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de incinerare. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg, exista multe cazuri individuale (de obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de vedere tehnic si economic. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR.

Exista mai multe procese DeNOx in exploatare, de ex. mai multe tehnici de reducere simultana a SO2 si NOx,, acestea reprezentand de asemenea BAT, daca ating o performanta similara. Dasa se anticipeaza dioxine, BAT consta in • reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de

gaz . Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.11) sunt de asemenea considerate BAT. Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat din ardere sunt listate in Tabelul 4.11.

Parametru Niveluri de emisie [mg/Nm3] 1

Praf <5-15 HCl <10 HF <1 SO2 <40-150 2 NOx (cazane pe gaz/ incalziri) 20-150 3 NOx (cazane pe lichid / incalziri) 55-300 3 NH3 4 <5 5 dioxine 0.1 ng/Nm3 TEQ

Page 363: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 4

Waste Water and Waste Gas Treatment 331

1 ½ medie orara, oxygen de referinta 3 % 2 valorile inferioare pentru combustibilii gazosi, valorile superioare pentru combustibilii lichizi 3 valoare mai mare pentru instalatiile mici, utilizand SNCR 4 NH3 pierdere prin SCR 5 valoarea catalizatorilor noi, insa apar emisii de NH3 mai ridicate deoarece catalizatorul imbatraneste

Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic

Page 364: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 365: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 5

Waste Water and Waste Gas Treatment 333

5 TEHNICI DEZVOLTATE Printr-o tehnica dezvoltata se intelege in acest document o tehnica ce nu a fost inca utilizata comercial sau in afara unei instalatii pilot, insa se preconizeaza ca aceasta sa se utilizeze in viitor in operatii de masa in sectorul chimic. Tehnicile aratate mai jos deja functioneaza intr-un anumit grad in conditii specifice in alte sectoare. Nu exista o evidenta inca asupra implementarii lor de succes in sectorul chimic in conditiile de lucru existente, insa se preconizeaza sa fie asa in viitor. INDEPARTAREA BIOLOGICA A DIOXIDULUI DE SULF IN GAZUL EVACUAT Sistemul de indepartare biologica a dioxidului de sulf este o combinatie intre scruberul pentru gaz rezidual (absorber) si instalatia de tratare a apei reziduale. In absorber, dioxidul de sulf continut in gazul residual a fost adus in contact cu apa de spalare. Se formeaza un amestec de sulfit si sulfat. Intr-un process secudnar anaerob biologic, acest amestec se transforma pe cale biologica in sulfit. Procesul aerob transforma sulfitul intr-un sulf elementar, care este separate, si intr-o apa reciclata pentru scruber. Datorita prezentei ionilor de sulf, metalele grele sunt precipitate ca sulfiti si pot fi de asemenea indepartate. OXIDAREA LA TEMPERATURA SCAZUTA A NOX Oxidarea NOx la temperatura scazuta este o combinatie a unui process de oxidare (ozonul ca agent oxidant) si spalarea de gaz (cu apa sau alcali pentru lichidul de spalare). Ozonul (generat la fata locului intr-un sistem cu voltaj ridicat) reactioneaza cu NO si NO2 intr-un reactor pentru a obtine N2O5 cu solubilitate ridicata, acesta fiind inlaturat ulterior intr-un scruber de gaz la umed prin formarea acidului nitric. Se preconizeaza nivelurifoarte mici de emisie pentru NOx, SOx si HCl (5, 5-10 si respective 5-10 ppm). Aspectele de mediu cele mai importante sunt energia necesara pentru generarea de ozon si, daca este necesar, pentru generarea si / sau depozitarea oxigenului pur, uscat, si necesitatea unei cantitati esentiale de apa ca lichid de spalare.

Page 366: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 367: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 6

Waste Water and Waste Gas Treatment 335

6 CONCLUZII FINALE Acest capitol acoperă: • Programul de lucru • Sursele şi disponibilitatea informaţiilor • Existenţa unui consens în Grupul Tehnic de Lucru • Recomandări pentru activităţi viitoare. PROGRAMUL LUCRARII Lucrul la acest BREF a luat aproape trei ani, principalii paşii fiind: • 12-14 aprilie 1999; prima întâlnire a Grupului Tehnic de Lucru la Sevilla. • Mai 2000: un prim material a fost trimis către TWG pentru analiză, acoprind capitolele 1-3.

Acesta a inclus: - informaţii generale privind apele uzate şi gazele reziduale - informaţii privind managementul apei uzate şi a gazului rezidual - informaţii privind tehnologiile obişnuite de tratare, cuprinz7ând date despre performanţele

de tratare Membrii TWG au furnizat informaţii suplimentare în timpul consultărilor. • Martie 2001: un al doilea material a fost trimis membrilor TWG pentru analiză, acoperind

capitolele 1-5 inclusiv anexele. Ca urmare a informaţiilor primite ca şi comentariu din partea TWG la primul material şi a unor surse de suplimentare, capitolele privind informaţiile generale şi managementul au fost complet refăcute şi date suplimentare au fost adăugate la capitolul de tehnologii de tratare. Un capitol de concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost inclus în baza informaţiilor din precedentele trei capitole.

• 27-29 iunie 2001: a dfoua întîlnire a membrilor TWG la sevilla, O serie de probleme, în principal cele referitoare la capitolul 4, Concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost analizat în detaliu. Patru rapoarte separate au fost înregistrate, parţial deoarece un Stat Membru a avut impresia că Concluziile la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în management sunt prea generale şi trebuie susţinute cu figuri (desene) şi în parte deoarece ei doreau ca Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele şi AOX din apele uzate la punctul de descărcare să se bazeze pe informaţiile pe care ei le-au furnizat. • August 2001: un exemplar al materialului refăcut ca urmare a celei de-a doua întîlniri a

TWG a fost trimis la membrii TWG pentru analiza finală. • 15-16 noiembrie 2001: documentul final a fost prezentat la DG Mediu la a zecea întîlnire a

Forumului pentru schimb de informaţii în domeniul IPPC şi Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (IEF) din Brussels.

Forumul a considerat că documentul reflectă cu fidelitate schimbul de informaţii în TWG şi căî este în concordanţă cu direcţioile şi recomandările BREF. Documentul a fost acceptat de DG mediu cu unele modificări editoriale.

SURSE DE INFORMARE ŞI DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR Au fost utilizate mai multe surse decât în cazul redactării BREF. Principalele surse au fost manualele, Enciclopedia de Chimie Industrială ULLMANN şi publicaţii de tehnici speciale. Informaţii suplimentare au fost obţinute prin internet de la Agenţia de Protecţia Mediului a Statelor Unite (EPA), furnizând date tehnice referitoare la tehnici de tratare a gazelor reziduale, inclusiv informaţii referitoare la costuri şi Programul Cele Mai Bune Practici în domeniul tehnologiei de mediu furnizând informaţii în mai multe tehnici de control a apelor uzate şi a gazelor reziduale. Statele Membre, organizaţiile industriale europene ( CEFIC şi CONCAWE) şi o companie chimică au furnizat documente referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, note de

Page 368: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Chapter 6

336 Waste Water and Waste Gas Treatment

îndrumare,materiale tehnice de bază şi date privind perfoirmanţa reală pe diferite probleme, care sunt menţionate în lisate de referinţe a documentului. Unele fabrici au trimis informaţii referitoare la tehnologfiile lor. Majoritatea documentelor au fost furnizate în partea finală a procesului de elaborare. Primul şi al doilea document menţionate anterior, referitoare la sectorul chimic au venit în noiembrie-decembrie 1999, celelalte au sosit între data de finalizare a primului material până cu o săptămână înainte de a doua întâlnire. STABILIREA CONSENSULUI Acest BREF a avut susţinerea din partea majorităţii membrilor TWG, doar la patru din concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile au fost consemnate puncte de vedere diferite. Un Stat Membru şi-a exprimat opinia referitoare la lipsa unor definiţii precise pentru concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile în managementul de mediu şi a Cele mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele şi AOX la punctul final de descărcare. Detalii pot fi găsite în capitolul 4. RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢILE VIITOARE Principalul piedică în schimbul de informaţii a fost lipsa de informaţii referitoare la datele de performanţă în combinaţie cu datele de operare (cum ar fi consumul de energie, utilizarea substanţelor auxiliare, echipamente suplimentare). De exemplu, Când grupul de experţi a ajuns la concluzia că nivelurile de emisie pentru tehnicile de control a metalelor grele, acoperind întregul sector chimic, nu există, deoarece aceste nivele sunt puternic dependente de procesul sursă, nu au fost date disponibile care să susţină punctul lor de vedere. Astfel BREF nu poate prezenta niveluri de emisie ce realizabile - sau niveluri de emisie aferente BAT - pentru tehnici de control a metalelor grele. Există o lipsă notabilă de informaţii în date asupra costurilor. Întrucât industria chimică (exceptând CONCAWE) nu au trimis nici o informaţie, BREF s-a raportat la datele existente, în principal informaţii de la Agenţia de Protecţia Mediului a Statelor Unite (EPA), informaţiile furnizate de rapoartele Olandei referitoare la Cele mai Bune Tehnici Disponibilepentru tratarea gazelor reziduale şi baza de date VITO referitoare la tehnici de tratare a apelor uzate, totuşi conţinând mari lipsuri. Datele costurilor au fost făcute totuşi disponibile, deşi sunt insuficient calificate, nu prezintă destulă încredere şi nu sunt comparabile. Nu a fost cunoscut exact ce anume compune costul şi cum a fost acesta stabilit. Datele relative ale costurilor (pe mc apă uzată, pe 1000 Nmc gaz rezidual sau pe unitate de masă poluant) cuprinse în BREF, trebuie văzute de aceea ca indicatori ai magnitudinii şi nu ca valori exacte. Câteva date referitoare la costurile relative au fost furnizate în forma în care au fost primite (la curs naţional şi nu în euro). Acoperirea şi corectarea acestor goluri va fi o responsabilitate pentru activitatea viitoare. Corectarea si acoperirea lacunelor va fi o sarcina de viitor. Evident, recomandarea pentru activitatea viitoare este de a acoperi şi lipsurile ce încă există în prezentul BREF. Problemele ce merită în continuare atenţie la revizuirea acestui document sunt: • concentrarea pe performanţele tehnice, nu doar pe randamente şi nivele de emisie, dând o

mai mare atenţie echipamentelor suplimentare şi problemelor energetice şi furnizând datele necesare

• exemplele de sisteme de tratare reale în contextul exploatării în comun a variate tehnici pe amplasamentele chimice, furnizând datele necesare şi raţionale pentru deciziile de operare, nu doar o listă a unităţilor de tratare existente sau rapoarte folosind “imagini bune” ca exemplu pentru managementul deciziilor fără o corespunzătoare, explicită explicaţie

• selectarea exemplelor a bunelor practice inginereşti ar trebui dată ca o demonstraţie a ceea ce este în spatele termenilor ca “bune practici de producţie”, “echipamente de siguranţă adecvate” sau “evaluarea riscului” .

• concentrarea pe principalele oibiective ale BREF ex: pentru susţinerea şi îndrumarea autorităţii de reglementare în procesul de decizie privind emiterea autorizaţiilor şi nu furnizarea către aceasta a unei liste de tehnici “listă de cumpărături” sau încercarea de a deturna pe aceasta către o anumită decizie.

Page 369: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Capitolul 6

Waste Water and Waste Gas Treatment 337

• o mai consistentă abordare a măsurării azotului total trebuie să asiste concluziile în acest domeniu. În această lucrare au fost disponibile date pentru total azot anorganic care nu este un parametru universal acceptat.

CE lanseaza si sprijina prin programele RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate, tratarea efluentilor dezvoltati si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. Potential, aceste proecte ar putea oferi o contributie utila la viitoare revizuiri ale BREF-urilor. De aceea cititorii sunt invitati sa informeze EIPPCB asupra oricarui rezultat relevant pentru acest document (vezi de asemenea prefata acestui document). Pentru revizuirea BREF-ului, se recomandă să aşteptăm pâna când toate BREF verticale în sectorul chimic vor fi finalizate. Ne putem asigura astfel, că toate informaţile necesare pentru BREF orizontal vor fi fost colectate înainte de a începe procesul de revizuire. Aceasta nu înseamnă că va fi suficient să transmitem aceleaşi date referitoare la apele uzate si gazele reziduale ca la BREF vertical şi să repetăm rezultatele. Făcând aşa s-ar ridica un serios semn de întrebare asupra necesităţii unui BREF orizontal apă uzată/gaze reziduale.

Page 370: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO
Page 371: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

Waste Water and Waste Gas Treatment 339

REFERINTE [cww/tm/4] Metcalf & Eddy, Inc., Waste Water Engineering – Treatment, Disposal, and Reuse, 3rd edition, revised by Tchobanoglous, Burton, McGraw-Hill, New York, 1991 [cww/tm/26] Betz Handbook of Industrial Water Conditioning Manual pentru conditionarea apei industriale 9th edition, Betz Laboratories, Inc., Trevose, 1991 [cww/tm/27] Environment Agency (UK), HMSO, 1997 Technical Guidance Note A4, Tehnici de tratare a efluentului Effluent Treatment Techniques [cww/tm/46] Bundesministerium für Umwelt, Jugend und Familie, Wien 1994 Braun et al. Epurarea biologica a aerului uzat in Austria Stadiul si viitorul proceselor biologice in epurarea aerului uzat Biologische Abluftreinigung in Österreich Stand und Zukunft biologischer Verfahren in der Abluftreinigung [cww/tm/48] CONCAWE, May 1999 Document No. 99/01, Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor din rafinarii Best Available Techniques to reduce Emissions from Refineries [cww/tm/50] Fonds der Chemischen Industrie, Frankfurt/M. 1995 Domeniul protectiei mediului AERUL Umweltbereich Luft Textheft 22 [cww/tm/51] RIZA (NL), 1990 Inventarul tehnicilor de tratare pentru apa uzata industriala Inventory of Treatment Techniques for Industrial Waste Water [cww/tm/53] VDI, Düsseldorf 1996 VDI 3478 Purificarea biologica a gazului rezidual Biological Waste Gas Purification Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors [cww/tm/64] BASF, July 1999 Tehnicile procedurale ale tratarii gazului/aerului rezidual Verfahrenstechniken der Abgas-/Abluftbehandlung [cww/tm/67]

Page 372: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

340 Waste Water and Waste Gas Treatment

VDI-Gesellschaft Verfahrenstechnik und Chemie-ingenieurwesen, 1999 4. GVC-Abwasser-Kongress 1999, Preprints / Congresul pentru Apa uzata 1999 [a] Rosenwinkel et al., Membranverfahren in der industriellen Abwasserbehandlung, p 183 et seq [b] Neumann et al., Einsatz der BAYER-Hochleistungs-Flotationstechnik als zusätzliche Verfahrensstufe der Klärtechnik, p 327 et seq [c] John et al., Weiterentwicklung vertikal durchströmter Nachklärbecken, p 483 et seq [d] Biener et al., Systematische Reduktion des Wasserverbrauchs und des Abwasseranfalls, p 71 et seq [cww/tm/70] Tauw, Feb 2000 InfoMil, Dutch Notes on Waste Gas Treatment/ Comentarii daneze asupra tratarii gazului rezidual [cww/tm/71] ENTEC UK Ltd., 1996 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG12, Solvent Capture for Recovery and Re-use from Solvent-laden Gas Streams / Captarea solventilor pentru recuperarea si reutilizarea solventilor din fluxurile de gaz [cww/tm/72] CEFIC, Dec 1999 IPPC BAT Reference Document. Waste Water/Waste Gas Treatment. Chemical Industry Contribution Paper on Waste Water/Waste Gas Management /IPPC BAT Tratarea Apei uzate si a gazului rezidual [cww/tm/74] Environmental Processes ’98, Hydrocarbon Processing 71-118, Aug 1998 [cww/tm/75] Paques Bio Systems B.V., Apr 1997, Jansen, Buisman, Biological SO2 Removal from Flue Gas / Indepartarea biologica a SO2 din fluxul de gaz [cww/tm/76] European Lime Association, 1999 Lime and Dolomite Products for the Treatment of Drinking Water, Waste Water and Sewage Sludge / Produsele de var si dolomite pentru tratarea apei potabile, apei uzate si a namolului de canalizare [cww/tm/77] Naval Facilities Engineering Service Center (USA), June 1998 Joint Service Pollution Prevention Technical Library, http://enviro.nfesc.navy.mil/p2library [cww/tm/78] Verfahrenstechnik, Mar 1999 Kaiser, Lehner, Dampf- und Luftstrippung zur Rückgewinnung von Ammoniak aus Abwasser / Striparea aburului si aerului cu recuperarea amoniacului din apa uzata [cww/tm/79] Environment Agency (UK), Apr 1994 Technical Guidance Note A3,

Page 373: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

Waste Water and Waste Gas Treatment 341

Pollution Abatement Technology for Particulate and Trace Gas Removal / Tehnologia de reducere a poluarii pentru indepartarea particulelor si a microparticulelor din gaz [cww/tm/80] Environment Agency (UK), Febr 1994 Technical Guidance Note A2, Pollution Abatement Technology for the Reduction of Solvent Vapour Emissions / Tehnologia de reducere poluarii pentru reducerea soloventilor din emisiile de vapori [cww/tm/81] P. Kunz, Behandlung von Abwasser, / Tratarea apei uzate Vogel Verlag, Würzburg, 2nd Edition 1990 [cww/tm/82] Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit / LAWA, Germany 2000 Hinweise und Erläuterungen zu Anhang 22 der Abwasserverordnung / Indicatii si explicatii la Anexa 22 din Ordonanta pentru apa uzata [cww/tm/83] European Water Pollution Control, Vol 7, 1, 1997 Meyer, Hanke, Reduction of Nitrogen and Phosphorous Discharges from Bayer’s Dormagen Production Site / Reducerea evacuarilor de azot si de fosfor de pe amplasamentul Bayser Dormagen [cww/tm/84] InfoMil, Feb 2000 Dutch Notes on BAT for the Large Volume Organic Chemicals Industry / Observatii daneze asupra BAT pentru Industria chimicalelor organice cu un volum mare [cww/tm/85] W.L. GORE & Ass., 1999 Plinke et al., Catalytic Filtration – Dioxin Destruction in a Filter Bag, / Filtrarea catalitica – distrugerea dioxinei intr-un filtru sac unpublished [cww/tm/86] Linnhoff et al., Aug 1998 Intelligent Networking of Process Waste Water Streams in the Chemical Industry http://www.linnhoffmarch.com/Resources/Pinch.html [cww/tm/87] DVWK Regeln 134/1997, Technische Regel wassergefährdender Stoffe (TRwS) Abwasseranlagen als Auffangvor-richtungen / Reglementari tehnice pentru substantele ce pericliteaza apa; Instalatii pentru apa uzata ca dispozitive de captare [cww/tm/88] Council Directive 1999/13/EC, 11.3.1999 [cww/tm/89] US-EPA, 1995 AP-42 Emission Estimating Handbook, section 7.1 Storage of Organic Liquids http://www.epa.gov./ttn/chief/ap42.html [cww/tm/90]

Page 374: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

342 Waste Water and Waste Gas Treatment

US-EPA OAQPS, Dec 1999 TANKS 4.06 for Windows http://www.epa.gov/ttnchie1/tanks.html [cww/tm/91] Nalco Chemical Company, The NALCO Water Handbook, 2nd Edition, McGraw-Hill, New York, 1988 [cww/tm/92] ENTEC UK Ltd., 1996 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG37, Cost-effective Separation Technologies for Minimising Wastes and Effluents [cww/tm/93] ENTEC UK Ltd., 1997 Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG54, Cost-effective Membrane Technologies for Minimising Wastes and Effluents /Tehnologii cu membrana eficiente prin costuri pentru minimizarea deseurilor si efluentilor [cww/tm/94] Environment Agency (UK), Nov 1993 Technical Guidance Note A1, Guidance on Effective Flaring in the Gas, Petroleum, Petrochemical and Associated Industries / Ghidul pentru arderea cu facla efectiva in industriile petrochimice, petroliere, de prelucrare a gazului si aferente acestor industrii [cww/tm/95] Environmental Protection Agency (Ireland), May 1996 Integrated Pollution Control Licensing BATNEEC Guidance Note for the Chemical Sector [cww/tm/96] North Ostrobothnia Regional Environment Centre, June 2000 Examples of Waste Water and Waste Gas Treatment in the Chemical Industry in Finland / exemple tratamente de apa uzata si gaz uzat in industria chimica din Finlanda [cww/tm/97] DHV Water BV, Febr 1996 Giesen, van der Molen, The Crystalactor®: Waste Water Treatment by Crystallisation without Waste Production [cww/tm/100] Biothane Systems International, 2000 Biological Waste Water Treatment: KoSa Netherlands BV [cww/tm/101] Paques BV, Netherlands, Oct 1991 Buisman, Biological Zinc and Sulphate Removal from Waste Water [cww/tm/102] 1996 EPD Proceedings, 1996 de Vegt, Buisman Sulphur Compounds and Heavy Metal Removal Using Bioprocess Technology

Page 375: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

Waste Water and Waste Gas Treatment 343

[cww/tm/105] BAYER AG, April 2000 Waste Water Treatment Plants of BAYER / Instalatii de tratare a apei uzate ale BAYER [cww/tm/106] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului High Efficiency Particle Air (HEPA) Filter, Ultra Low Penetration Air (ULPA) Filter [cww/tm/107] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Cyclones [cww/tm/108] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Settling Chambers / Camere de sedimentare [cww/tm/110] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fibre Bed Scrubber / Scrubere cu pat fibros [cww/tm/111] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Impingement-Plate / Tray-Tower Scrubber / Scruber cu talere de ciocnire [cww/tm/112] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Orifice Scrubber [cww/tm/113] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Packed-Bed / Packed-Tower Wet Scrubber / Scruber cu pat compact [cww/tm/114] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Spray-Chamber / Spray-Tower Wet Scrubber / Camera de pulverizare [cww/tm/115] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Venturi Scrubber [cww/tm/116] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Catalytic Incinerator / Incinerator catalitic [cww/tm/117] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului

Page 376: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

344 Waste Water and Waste Gas Treatment

Flare / Facle [cww/tm/118] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Incinerator – Recuperative Type [cww/tm/119] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Regenerative Incinerator [cww/tm/120] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Thermal Incinerator [cww/tm/121] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Mechanical Shaker Cleaned Type, Mechanical Shaker Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement [cww/tm/122] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Pulse-Jet Cleaned Type / Filtru textile – in puls [cww/tm/123] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Reverse-Air Cleaned Type, Reverse-Air Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement, Reverse-Jet Cleaned Type [cww/tm/124] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Pipe Type [cww/tm/125] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Plate Type / precipitator uscat electrostatic [cww/tm/126] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Pipe Type / electro-filtru umed [cww/tm/127] EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Plate Type [cww/tm/128] VITO (Belgium), Aug 2000

Page 377: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

Waste Water and Waste Gas Treatment 345

SLSS Techniekbladen [cww/tm/129] BetzDearborn, Jan 1993 Hartung, Applying Quality Methods to Waste Water Treatment / Aplicarea metodelor de calitate pentru tratarea apei uzate TAPPI Journal, 1993 [cww/tm/130] UBA (Berlin), Mai 2000 Draft OSPAR Background Document Concerning the Elaboration of Programmes and Measures Relating to Whole Effluent Assessment [cww/tm/131] Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, the Netherlands, Sept 1999 Dutch Notes on BAT for Mineral Oil Refineries / Observatii daneze asupra BAT pentru rafinariile petroliere [cww/tm/132] Ullmann’s Encyclopedia of Industrial Chemistry 6th edition, Electronic Release Wiley-VCH Verlag, Weinheim, Germany 2000 [cww/tm/133] UBA (Wien) Formaldehyde / Formaldehida [cww/tm/135] US-EPA, Clean Air Technology Center, May 1999 Choosing an Adsorption System for VOC: Carbon, Zeolite or Polymers / Alegerea unui sistem de adsorptie pentru COV [cww/tm/137] US-EPA, Clean Air Technology Center, Nov. 1999 Technical Bulletin: Nitrogen Oxides (NOx), Why and How they are Controlled [cww/tm/138] US-EPA, Control Technology Center, April 1995 Control and Pollution Prevention Options for Ammonia Emissions / Optiuni de prevenire a poluarii si control pentru emisiile de amoniu [cww/tm/143] US-EPA AP-42, 5th edition, Volume I, 1995 Chapter 13.5 Industrial Flares / Capitolul 13.5 Facle industriale [cww/tm/146] Sackewitz, Umwelt 29 (1999) Nr. 4, pp 16 - 18 Luftstrippverfahren zur Teilstrombehandlung / Procedura de stripare a aerului pentru tratarea curentului partial Betriebserfahrungen auf den Kläranlagen Göttingen und Cuxhaven [cww/tm/147] SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales) Pollution Prevention Guidelines 18

Page 378: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

346 Waste Water and Waste Gas Treatment

Managing Fire Water and Major Spillages / Managementul apei de la stingerea incendiilor si a scurgerilor majore [cww/tm/148] SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales) Pollution Prevention Guidelines 21 Pollution Incident Response Planning / planificarea de combatere a poluarilor accidentale [cww/tm/149] UBA (WIEN), 2000 Ecker, Winter Stand der Technik bei Raffinerien im Hinblick auf die IPPC Richtlinie / Stadiul tehnicii la rafinarii raportat la Directiva IPPC Monographien Band 119 [cww/tm/150] US-EPA, ICAC, Control Technology Information Brief Descriptions of Air Pollution Control Technologies http://www.epa.gov/earth1r6/6pd/air/pd-1/noxcont.htm [cww/tm/151] UmweltMagazin, Mai 2000, pp 48 Karl, Neue Festbettbiologie reinigt schwierige Abwässer / Biologia noua cu pat fix epureaza apele uzate dificile [cww/tm/152] US-EPA Protocol for Equipment Leak Emission Estimates / Protocolul pentru estimarile emisiilor prin scurgeri http://www.epa.gov/ncepihom/Catalog/EPA453R95017.html [cww/tm/153] World Oil Magazine August 2000, Vol. 221, No. 8 Successful Field Trials Lead to Enclosed Burner Application http://www.worldoil.com/magazine/MAGAZINE_DETAIL.asp?ART_ID=1255&MONTH_YEAR=Aug-00 [cww/tm/154] IMPEL Network, December 2000 Diffuse VOC Emissions /Emisii fugitive de COV http://europa.eu.int/comm/environment/impel/vocemissions.htm [cww/tm/155] The European Parliament and the Council, 4th December 2000 Directive 2000/76/EC on the Incineration of Waste /Directiva 2000/76/EC pentru incinerarea deseurilor [cww/tm/156] Infomil, December 1999 Dutch Notes on BAT for the Production of Nitric Acid / Observatii daneze asupra BAT pentru productia de acid nitric [cww/tm/157] Infomil/ADEME, March 2001 NOXCONF 2001 International Conference: Industrial Atmospheric Pollution

Page 379: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

Waste Water and Waste Gas Treatment 347

NOx and N2O emission control: panel of available techniques Paris la Défense, 21st and 22nd March 2001 [a] Gry, Session 8, Chemical Industry Program to reduce NOx emissions of HNO3 plants with selective catalytic reduction / Programul de reducere a emisiilor de NOx din instalatiile de HNO3 cu reducerea catalitica selectiva [cww/tm/158] CEFIC, November 2000 IPPC BAT Reference Document Monitoring of Emissions Chemical Industry Contribution Paper Definitions [cww/tm/159] Berlin 1999 ATV Handbuch Industrieabwasser / Manual apa reziduala industriala 4th edition [cww/tm/160] German Information / informatii germane [cww/tm/161] Kluwer Academic Publishers 1994 Mulder, M. Energy Requirements in Membrane Separation Processes / cerinte energetice in procesele de separare cu membrana in: Crespo, Böddeker (ed.): Membrane Processes in Separation and Purification [cww/tm/162] UBA Berlin, 20.10.2000 Classification of Toxicity, Whole Effluent Assessment (WEA) and Toxicity Test / Clasificarea toxicitatii, evaluarea completa a efluentilor si testul toxicitatii [cww/tm/163] INERIS, 2001 The Membrane Bioreactor / Bioreactorul cu membrana [cww/tm/164] INERIS, 2001 The Biofilter for Industrial Waste Water Treatment / Biofiltru pentru tratarea apei uzate industriale [cww/tm/165] UBA Berlin, 1999 K. Diehl, U. Hagendorf, J. Hahn Compilation of Biotest Data (English Summary) [cww/tm/166] Verband der Chemischen Industrie e.V., May 2000 Erklärung des Verbandes der Chemischen Industrie “Handlungsziele für die Abwässer der chemischen Industrie” [cww/tm/167] CEN as Member of TWG on Monitoring, version July 1999

Page 380: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

References

348 Waste Water and Waste Gas Treatment

List of CEN Standards Available for the Monitoring of the Emissions of Industrial Plants under the IPPC Directive / Lista standardaleor CEN disponibile pentru monitorizarea emisiilor din instalatiile industriale din Directiva IPPC [cww/tm/168] Parftec Limited, Wolverhampton (UK) 1999 The KN-Filter – An All-metal Cake Filtration System for the More Arduous Gaseous Emission Control Application / Filtru KN – Sistemul de filtrare a crustei cu metale pentru controlul emisiilor gazoase

Page 381: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 349

7 ANEXE Anexele completează informaţiile furnizate în document. Acestea sunt: Anexa I Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale Anexa II Tehnologia Pinch ca exemplu a EFMA (minimizarea emisiilor) Anexa III Monitorizarea procesului biologic în Staţiile de tratare a apelor uzate menajere Anexa IV Standarde de monitorizare Anexa V Plan de intervenţie la incidentele de poluare Anexa VI Exemple de scheme de tratare a apelor uzate şi a gazelor reziduale Anexa VII legislaţia ce se aplică apelor uzate şi gazelor reziduale în sectorul chimic 7.1 Anexa I. Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a

apelor uzate menajere şi industriale Condiţii de tratare în comun a apelor uzate municipale şi industriale (Exemple din Franţa) În Franţa efluenţii din industria chimicăp sunt trataţi pe amplasament, la locul de producere. Tratarea în comun a apelor uzate municipale şi industriale are uneori dificultati, ex în procesele biochimice (ca vitamine sau antibiotice prin sinteze biochimice), şi în procesele de în formulare şi condiţionare, pentru care debitul şi încărcare efluentului face ca apele uzate să fi tratabile într-o staţie de epurare ape uzate municipale. În acest caz, un studiu al impactului efluentului industrial asupra staţiei de epurare ape uzate municipale (impact în exploatare şi depozitare nămol) este făcut şi un “aviz industrial de evacuare” este semnat între industrie şi autoritatea locală de management a staţiei de epurare ape uzate municipale.

Se emite o Hotărâre Municipală care curpinde următoarele principale puncte ale înţelegerii:

• pH-ul efluentului trebuie să fie cuprins între 5,5 şi 8,5 (eventual 9,5);

• temperatura efluentului trebuie să fie mai micpă de 30 grade Celsius;

• efluentul nu trebuie să conţină substanţe periculoase pentru personalul Staţiei de tratare a apelor uzate municipale, reţeaua de canalizare, pentru Staţie în sine şi pentru funcţionarea acesteia, cerinţele de mediu ale Staţiei de tratare a apelor uzate municipale şi modul de gestionare a nămolului de la tratarea apelor uzate

• debitul maxim şi încărcarea în poluanţi a efluentului ce poate fi evacuat în Staţia de tratare a apelor uzate municipale (BOD,COD,TSS, azot total Kjeldahl, (NO2+NO3)-N, azot nebiodegradabil, inhibitori de nitrificare, total fosfor, alte substanţe care pot avea impact în exploatarea Staţiei de tratare a apelor uzate municipale şi în gestionarea nămolului de la tratarea apelor uzate) sau prevederi privind necesitatea pretratării efluentului sau necesitatea utilizării unor echipamente de recuperare ce cad în sarcina unităţii industrială înainte de a evacua efluentul în canalizarea municipală

• condiţiile financiare

Convenţia pentru evacuare descrie în continuare condiţiile tehnice ale avizului de evacuare stabilite de Hotărârea Municipală. Acestea cuprind în general următoarele:

• prevederi referitoare la reţeaua proprie a unităţii industriale în scopul de a preveni descărcări necontrolate în sistemul de canalizare public

Page 382: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

350 Waste Water and Waste Gas Treatment

• descrierea fiecărei facilităţi de pretratare ce trebuei exploatată în scopul de a gestiona corespunzător variaţiile de debit ale efluentului, pornirea şi oprirea activităţii pe amplasamentul industrial, obligaţii de monitorizare (monitorizarea rezultatelor va fi transmisă autorităţii municipale)

• condiţii tehnice de racord între reţeaua publică şi privată

• obligaţii diverse ale amplasamentului industrial, precum:

- interzisă diluarea efluentului

- evacuările mari, în cazuri excepţionale (în caz de întreţinere) trebuie să fie uniformizate peste 24 ore

- efluentul trebuie să fie monitorizat, racordurile trebuiesc verificate periodic. Autoritatea locală poate monitoriza efluentul la propria iniţiativă şi poate verifica monitorizarea echipamentelor în comun cu operatorul industrial

- consumul de apă este monitorizat şi rezultateale sunt trimise autorităţii locale

- plan de acţiune pentru urgenţe (ex: înfundarea racordului între canalizarea municipală şi canalizarea industrială)

• obligaţiile autorităţii locale sunt:

- să accepte evacuarea când se încadrează în limitrele prevăzute în aviz

- să informeze unitatea industrială în caz de probleme de exploatare la Staţia de epurare a apelor uzate municipale

• prevederi administrative şi economice

Exemple ale cooperării între Staţii de epurare a apelor uzate municipale şi industriale cu efecte sinergice pozitive (Germania)

În secţiunea 1.3.2.1 a fost menţionat că în mod normal nu există nici avantaje şi nici dezavantaje în tratarea în comun a apelor uzate menajere şi industriale. Un exemplu care vine să contrazică această afirmaţie este descris pe scurt în continuare.

În trecut două Staţii de tratare a apelor uzate – una municipală şi o alta a unei fabrici de produse chimice – fiecare exploatând un centru biologic de tratament, aveau puncte diferite de evacuare a efluentului într-un mic emisar. Acum cele două unităţi funcţionează în comun în următoarea formulă:

• filtratul bogat în azot şi slab degadabiil din echipamentele de tratare a nămolului de la Staţia de tratare a apelor uzate municipale este tratat în Staţia de tratare a apelor uzate industriale, care are microorganisme adaptate să facă faţă la acest tip de apă uzată;

• în schimb Staţia de tratare a apelor uzate industriale trimite o cantitate egală de apă uzată către în Staţia de tratare a apelor uzate municipale.

Figura 7.1 şi Figura 7.2 arată procesele respective, înainte şi după stabilirea colaborării.

Cooperarea are avantaje economice şi de mediu. Folosirea echipamentelor pe un singur amplasament economiseşte capital şi evacuarea în comun reduce încărcarea în azot (suma amoniului, nitritului şi nitratului) în emisar cu 1000 Kg pe zi, comparativ cu evacuările separate anterioare.

Page 383: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 351

7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch

O binecunoscută şi răspândită unealtă a EMFA este tehnologia Pinch, utilizată pentru optimizarea proceselor de producţie, economia de energie şi consum de apă şi reducerea impactului evacuărilor de deşeuri. Două dintre acestea – optimizarea consumului de apă şi a evacuărilor de deşeuri – sunt în domeniul BREF. Optimizarea proceselor de producţie este acoperită de BREF verticat şi alte referinţe (cww/tm/132).

Tehnologia Pinch este o metodologie pentru optimizarea consumului de consumabile în prpocese şi amplasamente prin introducerea tehnicilor de integrare a proceselor. Este în principal utilizată ca o unealtă pentru economisirea energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei termice în industria chimică şi de proces. Recent această metodă este transferată către minimizarea apei şi a deşeurilor.

Page 384: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

352 Waste Water and Waste Gas Treatment

Buffer

I + IINeutrali-

sationAeration

IIntermediate

clarifierAeration

IIFinal

clarifierInfluent

Screen-ing

Gridremoval

Pre-clarifier Aeration Final

clarifierFloc

filtration

Sludgetreatment

Recirculationsludge

Recirculationsludge

Excess sludge

Slu

dge

Recirculation

Process water 1

Excess sludge

Pre-clarification sludge

Recirculation sludge

Municipal WWTP

Industrial WWTP

Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte

Tampon Neutralizare

Aerare I Decantor intermediar

Namol de recirculare

Namol in exces

Aerare II Decantor

final

Namol recirculare Namol

WWTP industrial

WWWTP municipal

Selectare prin sita

Indepartare pietris Pre-

decantor Aerare Decantor final

Filtrare floc

Namol de recirculare

Namol pre-decantareNamol in exces

Tratament namol

Apa de proces 1

Recirculare

Page 385: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 353

Buffer

I + IINeutrali-

sationAeration

IIntermediate

clarifierAeration

IIFinal

clarifierInfluent

Screen-ing

Gridremoval

Pre-clarifier

Aeration Finalclarifier

Flocfiltration

Sludgetreatment

Recirculationsludge

Recirculationsludge

Excess sludge

Slu

dge

Recirculation

Process water 1

Process water 2

Excess sludge

Pre-clarification sludge

Recirculation sludge

Pretreated waste waterMunicipal WWTP

Industrial WWTP

Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua

Tampon Neutralizare Aerare I Decantor

intermediar

Namol de recirculare

Namol in exces

Aerare II

Decantor final

Namol recirculare Namol

WWTP industrial

WWWTP municipal

Selectare prin sita

Indepartare pietris Pre-

decantor Aerare Decantor final

Filtrare floc.

Namol de recirculare

Namol pre-decantareNamol in exces

Tratament namol

Apa de proces 1

Recirculare

Apa de proces 2

Page 386: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

354 Waste Water and Waste Gas Treatment

Page 387: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 355

Acest concept se bazeaza pe definirea si gasirea potentialului de economisire a apei, cum ar fi controlul si schimbarea conductelor si pe minimizarea descarcarilor apelor reziduale prin modificari ale proceselor, astfel incat sa poata fi posibila regenerarea selectiva apelor reziduale si reducerea costurilor tratamentului. Se obisnuieste,de asemenea, proiectarea sau reproiectarea tratamentului efluentului distribuit in scopul micsorarii costurilor prin reducerea incarcaturii hidraulice a Statiei Centrale de Tratament a apelor reziduale WWTP. Aplicarea sa poate fi separata in 4 pasi [cww/tm/86]: Pasul 1: Conturarea unui tabel al intregului sistem de fluxuri (provenienta, descarcare) care arata toate locurile unde apele sunt folosite, precum si toate punctele unde ape reziduale sunt generate. Dezvoltarea unei balante a apei pure de pana la 10% din cantitatea raurilor mari. Definirea datelor potrivite pentru analize prin determinarea surselor de apa si a puturilor de apa. Un profil este prezentat in Figura 7.3 [cww/tm/86].

Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime Pasul 2: • Selectarea contaminantilor cheie sau a proprietatilor care previn directa reutilizare a

fluxurilor respective de apa uzata • Alegerea concentratiilor – maximul permis pentru puturi, si minimul practicabil pentru

surse. Pasul 3: • Dezvoltarea unei analize multi-dimensionale care sa determine optimul potrivirii intre surse

si puturi. In acest scop se folosesc soft-uri adecvate.Procedura include identificarea forajelor si considerarea procesului de modificari si a optiunilor de regenerare rezultate in “tintele reduse”.

Pasul 4: • Repetarea pasului 3 pana cand designul practic evolueaza.

APA PROASPATA

Puturile de apa

NIVEL EXTRAGERE

Surse de apa

APA UZATA

Rata de curgere a apei

Purit

atea

Page 388: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

356 Waste Water and Waste Gas Treatment

Aplicarea tehnologiei Pinch a reusit sa economiseasca pana la 60% din apele reziduale [cww/tm/86]. Exemplele performante pentru reducerea fluxurilor apelor reziduale sunt: • chimicale si fibre 25 % • chimicale 40 % • petrol 20–30 % • carbuni 50 % • polimeri 60 % Un exemplu a strategiei de conservare a apei este dat in Figura 7.4 [cww/tm/86]

Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch In mod normal, micsorarea costurilor nu se reduce la economia costurilor de la apa. Aceasta reducere a costurilor poate fi semnificativa daca reducerea apelor reziduale conduce la construirea unei statii centrale mai mici de tratare a apelor reziduale, facand inutila expansiunea instalatiilor tratamentului apelor uzate existente sau permite expansiunea capacitatilor de productie ale uzinei fara a suprasolicita hidraulic statia centrala WWTP deja existenta.Modificarea proceselor si regenerarea selective a apelor poate avea ca rezultat recuperarea produsului ceea ce poate fi profitabil din puct de vedere economic. Principalele aplicatii ale Tehnologiei Pinch sunt [cww/tm/86]: • evitarea producerii de sincope sub limita conditiilor de furnizare a apei • reducerea costurilor de furnizare a apei • reducerea costurilor de investitie ale unor noi instalatii de furnizare a apei(ex. –conducte sau

tuburi noi) • reducerea costurilor instalatiilor de tratament al apei • reducerea costurilor de tratament al apelor uzate • reducerea solicitarii canalizarii • reducerea costurilor de extindere a instalatiilor de tratament al apelor reziduale in site

pentru a a face fata incarcarilor crescute din productie sau sau unor reglementari pentru emisii mai restrictive

• pentru a ajuta la conformarea fata de regulamentele de mediu.

APA PROASPATA APA PROASPATA Reciclare

Depozit

Efluent catre tratarea apei uzate

Efluent catre tratarea apei uzate

Page 389: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 357

7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP

centrale biologice Operatiile potrivite ale unei statii de epurare biologice, necesita supraveghere permanenta si modificari ale diferitilor parametri ai proceselor. Monitorizarea parametrilor relevanti poate fi asigurata prin masuratori on –line care faciliteaza interventia directa si controlul, sau rezultatele analitice rezultate din mostrele de ape rezidulae, care reflecta tendintele pe termen lung si sunt deasemenea esentiale pentru monitorizarea scopurilor documentatiei. Impreuna nevoile respectand masuratorile on – line si analizele aplicabile diferitelor etepe ale proceselor asociate cu Statia de epurare sunt aratate in tabelul 7.1 . Cerintele specifice pot varia in cazuri individuale[cww/tm/132].

Parametru Ifluent Neutralizare

Pre-decantar

e

Influent tampon

catre etapa

biologica

Etapa biologica Efluent Epurarea

namolului

Analizele din masuratori on-line Flux de apa uzata c c

pH c c c c c c c Temperatura c c

Toxicitate bacteorologica c

TOC c c c azot c c c

fosfor c c c Total solide [g/l] c Oxygen dizolvat c c

Analize din prelevari aleatorii Total solide [g/l] i i i Volum precipitat i i i

Analize din prelevari medii TOC i i i COD i i i BOD i i i

AOX / EOX i i i total azot i i i

NH4-N i i i NO3-N i i i

total fosfor i i i PO4-P i i i

Substante individuale i i i c:online continuu i: prelevari pentru inhalari

Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP

Page 390: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

358 Waste Water and Waste Gas Treatment

7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare Listele urmatoare (versiunea Iulie 1999) dau standardele CEN in vigoare ai parametrilor analitici pentru emisii monitorizand domeniile : aer, apa,namol si sedimente, Standardele CEN sunt adoptate in toate statele mambre ale UE [cww/tm/167]. Listele altele decat standardele ratificate de CEN(numarul si data ratificarii EN) sau alegerea prin referendum sau vot (ISO sau nr.pr EN). Cand niciunul nu este dat, aceasta inseamna ca inca se lucreaza. Standarde pentru apa,namol si sedimente

Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN

Drafturi la votul sau cererea publicului

Surrogate, sum and group parameters AOX apa EN 1485: 1996 BOD apa EN 1899: 1998 Suspensii solide apa EN 872: 1996 TOC apa EN 1484: 1997 Agenti complexi apa Index de ulei hidrocarbon

apa ISO DIS

Consum de oxigen apa, namol EN ISO 8192: 1995 PAH apa Index de fenol prin Analiza debit

apa, namol prEN 14402

Valoarea permanganatului

apa EN ISO 8467: 1995

Surfactanti anionici apa EN 903: 1993 Testul de simulare a activarii namolului

apa EN ISO 11733: 1998

Biodegrabilitate inerenta

apa EN ISO 9887: 1994

Indexul metilenei albastre prin analizele

Inhibarea nitrificarii

apa EN ISO 9509: 1995

Clostridia Sulfit reducatoare

apa EN 26461: 1993

Biodegrabilitatea finala ( CO 2 eliminat)

apa

EN 29439: 1993

Biodegrabilitatea finala (Zohn Welles)

apa EN 29888: 1993

Biodegrabilitatea finala (respirometru)

apa EN 29408: 1993

Biodegrabilitate finala (masuratori DOC)

apa EN ISO 7827: 1995

Biodegrabilitate finala (substante usor

apa EN ISO 10634: 1995

Page 391: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 359

Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN

Drafturi la votul sau cererea publicului

solubile) Biodegrabilitate finala (producerea de biogaze)

apa

EN ISO 11734: 1998

Biodegrabilitate finala (masuratori BOD)

apa EN ISO 10707: 1997

Alcalinitatea apa EN ISO 9963: 1995

Culoarea apa EN ISO 7887: 1994

Conductibilitatea electrica

apa EN ISO 7888: 1993

Mirosul, aroma apa EN 1622: 1997

Turbiditatea apa EN 27027: 1999

Parametrii de toxicitate Testul de inhibare a cresterii algelor apa EN 28692: 1993

Toxicitatea bacteriilor (pseudomonas) apa EN ISO 10712: 1995

Toxicitatea pestilor apa EN ISO 7346: 1998 Inhibarea mobilitatii (dephinia magna) apa EN 6341: 1996

Testul bacteriei luminiscente apa EN ISO 11348: 1998

Testul inhibarii cresterii algelor marine

apa EN ISO 10253: 1998

Substante organice singulare Benzen si omologi apa Tetraclorura de carbon (tetraclormetan)

apa EN 10301: 1997

Cloroform(triclormetan) apa see EN 10301

Dicloretan, tricloretena, tetracloretena

apa EN 12673: 1997

Clorofenoli , fenoli policlorati apa

Epiclorhidrina apa see EN 6468 Hexaclorbenzen, Triclobenzen apa EN 6468: 1996

Hexaclorciclohexan si izomeri apa

Pesticide Aldrin,dieldrin,endrin apa see EN 6468 Atrazina, simazina prin HPLC apa EN 11369: 1997

Atrazina, simozina prin GC apa ISO/DIS 10695-1

DDT,DDD,DDE apa see EN 6468 Endosulfan apa see EN 6468

Page 392: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

360 Waste Water and Waste Gas Treatment

Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN

Drafturi la votul sau cererea publicului

Paration,paration metil si Compusi specifici

apa prEN 12918

Paration si compusi specifici prin extractia solid-lichid

apa

Paramentrii anorganici Aluminiu apa Arsenic apa EN 11969: 1996

EN 6595: 1992

Arsenic, Seleniu,Antimoniu prin fluorescenta atomica

apa

Cadmiu apa, namol, sediment EN 5961: 1995 Calciu si magneziu apa Clorina apa Crom apa, namol, sediment EN 1233: 1996 Nitrogen Kjeldahl apa EN 25663: 1993 Mercur apa, namol, sediment EN 1483: 1997 Metoda de imbogatire a mercurului apa, namol, sediment EN 12338: 1998

Mercurul prin fluorescenta atomica apa, namol, sediment

Metale prin stingere AAS apa

Thaliu prin AAS apa Nitrogen total, metoda instrumentala apa ENV 12260: 1996

33 de elemente prin ICP-OES apa, namol, sediment EN ISO 11885: 1997

Parametrii anorganici, cationii Amoniu prin analiza debit apa EN ISO 11732: 1997

Cationi prin IC apa, namol UAP 1998 Parametrii anorganici, anionii

Bromat prin IC apa Cloruri prin analiza debit apa

Cianuri prin analiza debit apa, namolul prEN 14403

Anioni solubili prin IC apa

EN ISO 10304-1: 1995 EN ISO 10304-2: 1996 EN ISO 10304-3: 1997

prEN 10304-4

Nitriti apa EN 26777: 1993 Nitriti si nitrati prin Analiza debit apa EN ISO 13395: 1996

Fosfati prin analiza debit apa

Fosfor apa EN 1189: 1996 Silicati prin analize debit apa

Parametrii calitatii apei Oxigen dizolvat apa EN 25813: 1992

EN 25814: 1992

Page 393: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 361

Standarde pentru emisii in aer si atmosfera Parametri Domeniu Standarde ratificate

de CEN Proiecte prin vot public sau solicitare publica

Aer din sol Emisie in aer Benzen Aer ambiental Monixid de carbon(CO)

Aer ambiental

Monoxid de carbon Concentratia in cos

Emisie in aer

Prelevator probe Metode test si cerinte

Aer ambiental prEN 13538-1

Prelevator probe Metode test si cerinte specifice

Aer ambiental prEN 13538-2

Prelevator probe Ghid de selectare, utilizare si intretinere

Aer ambiental

Dioxine si furani Prelevare probe

Emisie in aer EN 1948-1: 1996

Dioxine si furani Extractie si absorbtie

Emisie in aer EN 1948-2: 1996

Dioxine si furani Iderntificare si cuantificare

Emisie in aer EN 1948-3: 1996

Pulberi, total, la concentratii scazute Metoda referintei

Emisie in aer prEN 13284-1

Pulberi, total,la concentratie Scazuta Validarea AMS

Emisie in aer

HCI, gazos Prelevare probe si pretratare gaz

Emisie in aer EN 1911-1: 1997

HCI, gazos Absortia compusului gazoz

Emisie in aer EN 1911-2: 1997

HCI, gazog Analiza solutiei si calculatie

Emisie in aer EN 1911-3: 1997

Emisii fugitive /difuze

Emisie in aer

Mercur Aer ambiental Mercur Metoda referintei totale

Emisie in aer prEN 13211-1

Mercur Validarea totala a AMS

Emisie in aer

Metale metaloide (cu exceptia Hg – Sn)

Emisie in aer

Page 394: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

362 Waste Water and Waste Gas Treatment

Parametri Domeniu Standarde ratificate de CEN

Proiecte prin vot public sau solicitare publica

Metale – metaloide Pb- Cd- As- Ni

Aer ambiental

Oxizi de azot (NO2) Aer ambiental Oxizi de azot ( NO –NO2) Concentratia in cos

Emisie in aer

Miros prin olfactometrie dinamica

Emisie in aer

Carbon organic, gazos, total (FID) Concentratie scazuta

Emisie in aer prEN 12619

Carbon organic, gazos total (FID) Concentratie inalta

Emisie in aer prEN 13526

Carbon organic, gazos Compusi individuali

Emisie in aer

Oxigen (O2) Concentratia in cos

Emisie in aer

Ozon (O3) Aer ambiental Materii in suspensie (<PM 10)

Aer ambiental prEN 12341

Materii in suspensie (<PM 2,5)

Aer ambiental

Asigurarea calitatii AMS Performanta si cerinte

Emisie in aer

Asigurarea calitatii AMS Validari periodice

Emisie in aer

Asigurarea calitatii AMS Monitorizarea operatiunii

Emisie in aer

Certificarea sistemelor pentru AMS

Emisie in aer

Masurarea strategiei/ calitatii emisiei

Emisie in aer

Dioxid de sulf (SO2) Aer ambiental Dioxid de sulf (SO2) Concentratia in

Emisie in aer

Vapori de apa (H2O vapori) Concentratia in cos

Emisie in aer

Page 395: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 363

7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare Un exemplu de plan de raspuns la incindent de poluare [cww/tm/148], as mentioned in sectiunea 2.2.4.2, este detaliat aici. Informatia ceruta e generala., aplicabila tuturor locatiilor. Tehnologii speciale sau caracteristici specifice pot cere informatii detaliate.

NAME AND ADDRESS OF COMPANY

NATURE OF BUSINESS

DATE OF PLAN REVIEW DATE

APPROVED BY DATE

ENVIRONMENTAL AUTHORITYFIRE AUTHORITYPOLICESEWAGE UNDERTAKINGWATER SUPPLIERLOCAL AUTHORITYOTHER

EMERGENCY SERVICESLOCAL POLICEMEDICAL SERVICEENVIRONMENTAL HOTLINEENVIRONMENTAL REGULATORLOCAL AUTHORITYSEWAGE UNDERTAKINGWATER SUPPLIERGAS SUPPLIERELECTRICITY SUPPLIERWASTE DISPOSAL CONTRACTORSPECIALIST ADVICESPECIALIST CLEAN-UP CONTRACTORS

COPIES TO

CONTACTPHONE

NUMBERSDURING

OFFICE ANDOUT OFOFFICEHOURS

MANAGING DIRECTORSITE MANAGERENVIRONMENTAL MANAGERFOREMANHEAD OFFICE CONTACT

COMPANYCONTACTS

(OUT OFHOURS)

SITE DRAINAGE PLAN

OIL, CHEMICAL AND PRODUCT INVENTORY

MAXIMUM QUANTITIES AT PEAK TIMES

TRADE NAME CHEMICAL LIQUID/GAS/POWDER CONTAINER SIZE MAXIMUM QUANTITY

NUMELE SI ADRESA COMPANIEI

NATURA AFACERII

Data planului date de revizuit

Aprobat Data

COPII CATREAutoritatea de mediuPompierii Politia Adm. apelor de canalizare Furnizorul de apa Autoritatea locala Altele

Director coordonatorDirectorul amplasamentului Director de mediu Conducere Contact Birou Conducere

Servicii de urgentaPolitia locala Serviciul medical Linia telefonica pentru mediu Reglementari mediu Autoritatea locala Adm. canalizare Furnizor apa Furnizor gaze Furnizor electricitate Contractor deseuri Consultant specialist Contractori specialisti epurare

NUMERE DE TELEFON IN TIMPUL ORELOR DE SERVICIU SI IN AFARA ORELOR DE SERVICIU

CONTACT COMPANIE (IN AFARA ORELOR)

PLAN DRENAJ AMPLASAMENT

INVENTARUL PRODUSELOR PETROLIERE, CHIMICE si al PRODUSELOR

CANTITATI MAXIME PE PERIOADE DE VARF

NUMELE COMERCIAL CHIMICALE LICHID/GAZ/PULBERE MARIMEA CONTAINERULUI CANTITATEA MAXIMA

Page 396: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

364 Waste Water and Waste Gas Treatment

7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate şi a gazelor de ardere

Următoarele exemple oferă date de la staţii de tratare a efluentului care au operat în diferite state membre ale Uniunii Europene. Includerea lor, totuşi, nu implică automat că toate aceste staţii şi echipamentul lor sunt BAT. Concluziile BAT sunt detaliate în Capitolul 4. 7.6.1 Informaţii tehnice despre staţiile de tratare a apei uzate (exemple) [cww/tm/105]

Exemplu I Exemplu II amestec de producţie, în

principal organic amestec de producţie

Producţie 1988 1978 Anul de construcţie staţie biologică turn cu

decantare finală separată pentru tratare chimică a apei uzate

staţie biologică turn cu decantare finală

Funcţia neutralizare tratare biologică decantare finală

stabilizare neutralizare tratare biologică sedimentare

Etapele procesului tehnologic

rvor tampon: V = 1500 m 3 - rezervor de neutralizare: V = 3 m 3 - două rezervoare de aerare: V = 3000 m 3 fiecare - rezervor de adâncime, diametru 14 m

- două rezervoare tampon: V = 1500 m 3 - un rezervor tampon: V = 1700 m 3 - trei bazine de neutralizare: V = 25 m 3 fiecare - şase turnuri de tratare biologică: V = 1600 m 3 fiecare, diametru 11 m - şase rezervoare de adâncime: V = 112 m 3 fiecare pentru decantare finală

Caracteristicile staţiei deshidratare înainte de

incinerare în afara terenului centrifugare evaporare combustie

Datele procesului tehnologic

Debitul de apă uzată [m 3 /d]

5280 3840

Debit de COD [tone/d] 4.2 3

Debit NH4-N 0.2 0.3

BOD5 [tone/d] 1.75 1

N organic [tone/d] 0.15

NO3-N [tone/d] 0.5

PO4-P [tone/d] 0.005

Consumabile

Intrare oxigen [tone/d] 12.0 6.8

Agenţi de floculare [tone/an]

6 1.57

Substanţe nutritive 1.18

Page 397: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 365

Exemplu I Exemplu II [tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an]

885 2581

Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an]

38 105

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an]

- 1200

Abur pentru tratarea nămolului [tone/an]

- 50718

Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an]

1700 4750

Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm 3 /an]

- 17.6

Efecte inter-media

Nămol [tone nămol uscat/d]

0.11 0.13

Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat]

34 118

Indicatori de performanţă a Cantitate de apă uzată [m 3 /d]

4704 1882

Eliminare COD [%] 53 81

Emisie COD [mg/l] 616 132 a valoarea medie zilnică

Exemplul III Exemplul IV Producţie amestec de producţie: produse

chimice, organice şi anorganice mari şi fine

Anul de construcţie 1972-74, extinderi 1979, 1981, 1985-6

1978, extinderi 1994, 1999

Funcţia staţie biologică turn pentru tratare cu încărcare înaltă şi rezervor biologic pentru tratare cu încărcare redusă

staţie biologică turn cu decantare finală

Etapele procesului tehnologic

raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare denitrificare parţială etapa biologică 1 cu decantare intermediară etapa biologică 2 cu decantare finală flotare tratarea gazului evacuat tratarea nămolului

raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare etapa biologică 1 etapa biologică 2 decantare finală tratarea nămolului

Caracteristicile staţiei - - neutralizare: V = 628 m 3 - - opt pre-decantoare industriale: - V = 480 m 3 fiecare - - două pre-decantoare urbane: - V = 1950 m 3 fiecare - - trei rezervoare tampon:

V = 10000 m 3 fiecare - - două rezervoare tampon:

V = 25000 m 3 fiecare - - un rezervor tampon: - V = 15000 m 3

- neutralizare: V = 600 m 3 - un rezervor tampon:

V = 15600 m 3 - un rezervor pentru aerare:

V = 5000 m 3 - un bazin de aerare: V = 5500 m 3 - patru bazine de aerare:

V = 2000 m 3 fiecare - trei bazine de decantare: V = 3500 m 3 , diametru 40 m

fiecare

Page 398: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

366 Waste Water and Waste Gas Treatment

Exemplul III Exemplul IV - un rezervor pentru denitrificare V = 10000 m 3 - patru turnuri biologice: V = 13000 m 3 fiecare - patru decantoare intermediare: V = 1000 m 3 fiecare - bazin de aerare 1: V = 11000 m 3 - bazin de aerare 2: V = 25000 m 3 - şase rezervoare de adâncime: fiecare V = 1520 m 3 , diametru 18 m - patru rezervoare de adâncime: fiecare V = 1520 m 3 , diametru 20 m - trei decantoare secundare - două rezervoare pentru flotare: diametru 12 m

Tratarea nămolului îngroşare condiţionare cu var şi fier deshidratare mecanică cu membrană presare filtru combustia nămolului

îngroşare nămol două presări filtru

Datele procesului tehnologic (partea industrială/urbană) 65000 / 65000 (vreme uscata) Debitul de apă uzată

[m 3 /d] Debit de COD [tone/d]

65000 / 180000 (vreme umeda) 18000

Debit NH4-N 150 / 40 26

BOD5 [tone/d] 3 / 2.5 0.6

N organic [tone/d] 80 / 20 8

NO3-N [tone/d] 5 / 1

PO4-P [tone/d] 3 / - 2.1

Debitul de apă uzată [m 3 /d]

1.6 / 0.8 0.07

Consumabile Intrare oxigen [tone/d] 180 (staţie biologică turn) / 30

(rezervor) 20

Agenţi de floculare [tone/an] 50 360

Substanţe nutritive [tone/an] 10.6

Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an]

39558 4320

Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an]

3644 145

Energie electrică pentru tratarea aerului uzat

[MWh/an] a

2812

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an]

4241

Abur pentru tratarea nămolului [tone/an]

3

Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate

[1000Nm 3 /an]

199459

Aer comprimat pentru

tratarea nămolului [Nm 3 /an] 3220

Efecte inter-media

Nămol [tone nămol 77.25 7.9

Page 399: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 367

Exemplul III Exemplul IV uscat/d] Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat]

720 620

Indicatori de performanţă b Cantitate de apă uzată [m 3 /d]

148615 12269

Eliminare COD [%] 87 91

Emisie COD [mg/l] 107 106 a tratarea termică a gazului evacuat b valoarea medie zilnică

Examplul V Examplull VI

Producţie amestec de producţie: în principal organic

amestec de producţie: în principal organic

Anul de construcţie 1977 1974-76 Funcţia tratarea apei uzate pentru staţiile de

producţie chimice denitrificare şi tratare biologică

Etapele procesului tehnologic

neutralizare pre-decantare denitrificare tratare biologică decantare finală flotare răcire tratarea nămolului

neutralizare pre-decantare denitrificare decantare finală tratare biologică

Caracteristicile staţiei - neutralizare:

V = 220 m 3 / V = 110 m 3

- pre-decantare: V = 1000 m 3 - două bazine de denitrificare:

V = 1500 m 3 fiecare - două bazine de aerare:

V = 2500 m 3 fiecare - două rezervoare de adâncime: diametru 14 m fiecare

- neutralizare: V = 380 m 3 - patru rezervoare de pre-decantare:

V = 750 m 3 fiecare - trei bazine tampon:

V = 9100 m 3 - bazin de aerare/denitrificare:

V = 28000 m 3 fiecare - 16 rezervoare de decantare, diametru 15 m

Tratarea nămolului îngroşare

condiţionare cu polielectrolit centrifugare uscarea nămolului

pre-îngroşare cu separatoare deshidratarea excesului şi saturarea altor nămoluri

Datele procesului tehnologic Debitul de apă uzată [m 3 /d]

8500 60000

Debit de COD [tone/d] 17.5 60

Debit NH4-N 0.96

BOD5 [tone/d] 9.55

N organic [tone/d] 0.45

NO3-N [tone/d] 1.9

PO4-P [tone/d]

Consumabile Intrare oxigen [tone/d] 16 15-20

Agenţi de floculare [tone/an]

196.2 17

Substanţe nutritive 7.71 91

Page 400: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

368 Waste Water and Waste Gas Treatment

Examplul V Examplull VI

[tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an]

4204 1163

Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an]

625 3882

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an]

36 641

Abur pentru tratarea nămolului [tone/an]

2380 120

Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an]

356 337

Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm 3 /an]

39.5 166

Efecte inter-media

Nămol [tone nămol uscat/d]

1.83 103

Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat]

150 2000

Indicatori de performanta a Cantitate de apă uzată [m 3 /d]

8616 61359

Eliminare COD [%] 84 87

Emisie COD [mg/l] 255 120 a media zilnica

Exemplul VII Exemplul VIII Producţie amestec de producţie: în principal

organic amestec de producţie: în principal organic

Anul de construcţie 1977 1977-78 Funcţia pretratarea apei uzate în staţia centrală

de tratare a apei uzate, tratarea apei uzate în două etape existând tratare biologică cu precipitarea simultană a fosfatului şi nitrificare într-o staţie apropiată

tratarea apei uzate pentru staţiile de producţie chimice şi farmaceutice

Etapele procesului tehnologic

raclare neutralizare pre-decantare tratare biologică decantare intermediară nitrificare decantare finală

raclare stocare, stabilizare neutralizare etapa biologică 1 (cu oxigen pur) decantare intermediară etapa biologică 2 decantare finală

Caracteristicile staţiei - două rezervoare de neutralizare:

V = 380 m 3 - patru pentru pre-decantare:

V = 750 m 3 fiecare - trei bazine tampon:

- neutralizare: V = 50 m 3 - două rezervoare tampon:

V = 4000 m 3 fiecare - două bazine de aerare:

V = 3100 m 3 fiecare

Page 401: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 369

Exemplul VII Exemplul VIII

V = 9000 m 3 fiecare - două bazine de aerare:

V = 5600 m 3 fiecare - un decantor intermediar: diametru 20 m, suprafaţa 300

m 2 - două decantoare finale: diametru 20 m fiecare, suprafaţa

300 m 2

- un decantor intermediar:

V = 4400 m 3 - două bazine de aerare:

V = 1600 m 3 fiecare - două decantoare finale:

V = 2400 m 3

Tratarea nămolului pomparea nămolului în exces către deshidratarea nămolului

tratarea externă a nămolului în exces

Datele procesului Debitul de apă uzată [m 3 /d] 8000 20000

Debit de COD [tone/d] 15 60

Debit NH4-N 1.5 0.1

BOD5 [tone/d] 34

N organic [tone/d]

NO3-N [tone/d] 1.5

PO4-P [tone/d] 0.2

Consumabile

Intrare oxigen [tone/d] 30 60

Agenţi de floculare [tone/an] 2.1

Substanţe nutritive [tone/an] 37.5 12

Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an]

6200 5155

Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an]

Energie electrică pentru tratarea aerului uzat

[MWh/an] a

675

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an]

2323

Abur pentru tratarea nămolului [tone/an]

Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate

[1000Nm 3 /an] 3261

Aer comprimat pentru tratarea

nămolului [Nm 3 /an]

Efecte inter-media

Nămol [tone nămol uscat/d] 3.75 3.08

Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat]

340 300

Date de performanta b

Cantitate de apă uzată [m 3 /d] 5344 3549

Eliminare COD [%] 83 98

Emisie COD [mg/l] 411 56 a tratarea termică a gazului evacuat b valoarea medie zilnică

Page 402: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

370 Waste Water and Waste Gas Treatment

Examplul IX Producţie amestec de producţie: organic şi anorganic Anul de construcţie 1974/75, extindere 1980/81 Funcţia tratarea apei uzate pentru staţiile de

producţie chimice

Etapele procesului tehnologic raclare neutralizare stocare, stabilizare pre-decantare etapa biologică 1 decantare intermediară etapa biologică 2 decantare finală flotare tratarea gazului evacuat

Caracteristicile staţiei - rezervor de neutralizare: V = 240 m

3

- două rezervoare tampon: V = 5000 m

3 fiecare

- două pentru pre-decantare: V = 3000 m

3 fiecare

- bazin de aerare 1: V = 6000 m3

- două decantoare intermediare: suprafaţa 500 m

2

- bazin de aerare 2: V = 8000 m3

- şase rezervoare de adâncime: diametru 15 m - două celule de flotare: diametru 10 m

Tratarea nămolului pomparea nămolului în exces către tratare externă

Date de proces

Debitul de apă uzată [m 3 /d] 36000

Debit de COD [tone/d] 35

Debit NH4-N 1

BOD5 [tone/d] 20

N organic [tone/d]

NO3-N [tone/d] 1

PO4-P [tone/d]

Consumabile Intrare oxigen [tone/d] 35

Agenţi de floculare [tone/an] 12.87

Substanţe nutritive [tone/an] 30

Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an]

11107

Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an]

219

Energie electrică pentru tratarea

aerului uzat [MWh/an] a

788

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an]

1615

Abur pentru tratarea nămolului [tone/an]

Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate

[1000Nm 3 /an]

1183

Aer comprimat pentru tratarea

nămolului [Nm 3 /an]

Efecte inter-media

Nămol [tone nămol uscat/d] 4.73

Page 403: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 371

Examplul IX Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat]

250

Indicatori de performanţă b

Cantitate de apă uzată [m 3 /d] 22700

Eliminare COD [%] 95

Emisie COD [mg/l] 44 a

tratarea termică a gazului evacuat cu cărbune activ bvaloarea medie zilnică

7.6.2 Informaţii despre deversarea apei uzate (exemple) [cww/tm/160] Exemplul X Exemplul XI Producţie ingrediente farmaceutice active şi

intermediare produse chimice, farmaceutice anorganice fine

Etapele procesului tehnologic

raclare neutralizare stocare, stabilizare denitrificare tratare biologică, două etape microsortare

apă uzată cu încărcătură în principal anorganică:

- neutralizare - precipitare, floculare, sedimentare apă uzată cu încărcătură organică relevantă tratată în afara terenului

Facilităţi de pretratare oxidare umedă (H2O2/sare de fier) pentru afluent (reducerea COD)

Facilităţi pentru situaţii de urgenţă

facilitate de tratare biologică adiţională facilităţi de tratare şi retenţie adiţională

V = 3800 m 3 şi V = 1800 m 3 Tratarea aerului uzat facilităţi închise, cu excepţia etapelor

biologice

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

3800 3500

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

COD 1600 100 94 150 40 BOD5 1100 7 >99 49 20 NH4-N 30 2 93 total N anorganic 20 total N 40 25 37.5 15 15 total P 4.2 0.5 88 3,8 0.3 TF 2 TD 1 TA 1-8 TL 1-8 TM 1.5 a media zilnica

Exemplul XII Exemplul XIII Producţie produse chimice organice şi anorganice

mari, polimeri, coloranţi, ingrediente farmaceutice şi intermediari, apă uzată urbană (13%)

ingrediente farmaceutice, pesticide, coloranţi

Etapele procesului tehnologic

neutralizare sedimentare tratare biologică decantare finală (sedimentare)

neutralizare sedimentare staţie biologică turn cu decantare finală

Facilităţi de pretratare curăţire (amoniac din afluenţi) extracţie (afluenţi pentru producţia de pesticide precipitarea metalelor grele

adsorbţia GAC centrală (afluenţi pentru producţia de produse nitroaromatice clorinate cu încărcătură AOX înaltă), regenerare pe loc

Facilităţi pentru situaţii posibilitatea de a izola două rezervoare de facilitatea de retenţie 12000 m3

Page 404: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

372 Waste Water and Waste Gas Treatment

de urgenţă aerare volum de retenţie 60000 m

3

Tratarea aerului uzat etape biologice închise facilităţi biologice închise combustia aerului uzat

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

430000 11000

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

COD 1050 112 91 160 18 89 b BOD5 500 7 98.6 1 NH4-N 27 22 19.5 4.2 0.9 78 total anorganic N 22 50 28 44 total N total P 9 0.5 94 0.13 AOX 1.1 0.16 85 c TF 2 2 TD 2 1 TA 2 3 TL 8 TM 1.5 a media zilnica b 96 % cand se considera un pretratament c 99 % daca se considera un pretratament Examplu XIV Examplu XV Producţie polimeri, fibre, înălbitori optici,

detergenţi, ingrediente farmaceutice stabilizatori uşori, antioxidanţi, inhibitori ai coroziunii, aditivi, stabilizatori

Etapele procesului tehnologic

neutralizare decantare preliminară tratare biologică: biofiltre, nămol activ rezervor decantare finală

neutralizare separare petrol-apă floculare, decantare denitrificare

tratare biologică în două etape decantare finală flotare

Facilităţi de pretratare sedimentarea răşinilor naturale în afluenţi distilarea afluenţilor din producţiile farmaceutice cu reciclarea solventului

precipitare-floculare-sedimentare-filtrare (afluentul din producţia organică) distilarea (afluentul din producţia aminică)

Facilităţi pentru situaţii de urgenţă

rezervor (uri) de retenţie V = 9500 m 3 două rezervoare tampon V = 250 m 3

Tratarea aerului uzat combustia gazului uzat din biofiltre şi îngroşarea nămolului

biofiltru combustia gazului uzat îngroşare

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

14700 1300

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

COD 2300 350 85 4750 220 95.4 BOD5 920 18 98 2430 18 99.3 NH4-N total anorganic N 65 7 89 88 14.7 83.3 total N total P 4.4 0.5 88.4 16 1.5 90.6 AOX 0.4 0.16 60 1.5 0.25 83.3 TF 2 3 TD 2 5 TA 8 12 TL 2 8 TM a media zilnica

Exemplu XVI Exemplu XVII Producţie produse chimice de specialitate organice şi

anorganice ingrediente farmaceutice, vitamine, produse chimice organice fine

Etapele procesului neutralizare neutralizare

Page 405: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 373

Exemplu XVI Exemplu XVII tehnologic decantare preliminară

denitrificare tratare biologică cu decantare finală integrată

decantare preliminară tratare biologică cu denitrificare decantare finală

Facilităţi de pretratare oxidarea umedă cu H2O2 a afluenţilor din producţia de fungicide oxidarea afluenţilor conţinând Na2S concentrarea afluenţilor conţinând acid sulfuric precipitarea afluenţilor conţinând Ni şi Ni reutilizabil

precipitarea Hg şi Ni din afluenţi curăţirea afluenţilor conţinând concentraţii mari de AOX şi solvenţi

Facilităţi pentru situaţii de urgenţă

facilităţi de retenţie V = 18000 m3

facilităţi de retenţie V = 23000 m3

facilităţi pentru tratarea cu cărbune activ

Tratarea aerului uzat biofiltru pentru gazul uzat din rezervoarele tampon, decantare finală şi îngroşarea nămolului

staţie biologică închisă şi rezervoare tampon bioepurator de gaze

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

4300 5750

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

COD 1750 68 96 1740 98 94.4 BOD5 820 9 99 890 5 99.4 NH4-N total anorganic N 35 3.7 89.5 45 2.7 94 total N total P 5 0.7 86 7 0.9 87 AOX 0.3 0.4 TF 2 a media zilnica

Exemplu XVIII Exemplu XIX Producţie coloranţi textili, intermediari, plastice, răşini coloranţi organici şi intermediari, înălbitori

optici, antimicrobieni, apă uzată urbană (50%)

Etapele procesului tehnologic

neutralizare sedimentare staţie biologică turn cu decantare finală integrată

neutralizare în două etape decantare preliminară

tratare biologică în două etape cu denitrificare/nitrificare decantare finală

Facilităţi de pretratare reciclarea acidului nitric din afluenţi filtrare – extracţie – curăţire

oxidare umedă la presiune centală înaltă pentru afluenţi cu încărcătură TOC recalcitrant curăţirea amoniacului precipitarea Cu din efluent din oxidarea umedă precipitarea metalelor grele din câţiva afluenţi adsorbţia afluenţilor speciali extracţia afluenţilor speciali, concentrarea la oxidare umedă NF de la afluenţi de la coloranţi producţia (concentrarea la oxidare umedă, rafinarea la staţia de tratare a apei uzate)

Facilităţi pentru situaţii de urgenţă

rezervoare de retenţie V = 10000 m3

şi V = 7500 m

3

rezervoare de retenţie V = 6000 m3

Tratarea aerului uzat facilităţi închise facilităţi închise, cu excepţia tratării biologice şi decantării finale gaz uzat cu plasmogen (ozon, ionizare)

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

16000 11000

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

Randament [%]

input [mg/l]

output [mg/l]

Randament [%]

COD 620 107 83 1000 250 75 b BOD5 280 7 97.5 370 6 98.4 NH4-N 152 13 91.5 total anorganic N 42 24 43 153 18 88 total N total P 1.6 7 1.1 84 AOX 1.2 8.5 1.7 80 TF 2 2 TD 2 1-4 TA 1 1-32 TL 19 4-32 TM 1.5

Page 406: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

374 Waste Water and Waste Gas Treatment

a media zilnica b 89 % daca se considera oxidarea la umed

Exemplu XX Producţie vitamine, intermediari Etapele procesului tehnologic

neutralizare decantare primară, cărbune activ esenţial biofiltre staţie pentru nămol activ, nitrificare, denitrificare decantare finală

Facilităţi de pretratare oxidare umedă la presiune joasă pentru afluenţi conţinând TOC recalcitrant evaporarea apelor uzate cu încărcătură organică mare şi incinerarea ulterioară a reziduului distilarea solventului, reutilizarea extracţia TOC recalcitrant din afluenţi hidroliza afluenţilor conţinând TOC recalcitrant

Facilităţi pentru situaţii de urgenţă

rezervoare de retenţie V = 10000 m 3 posibilitatea de a izola şi opri un bazin

Tratarea aerului uzat tratarea gazului evacuat cu adsorbţie GAC facilităţi închise

Cantitatea de apă uzată [m 3 /d]

8000

Indicatori de performanta a

input [mg/l]

output [mg/l]

randament [%]

COD 3300 167 95 BOD5 1400 7 99.5 NH4-N 100 5 95 total anorganic N 100 7 93 total N 155 b 23 b 85 total P 5 0.9 82 AOX 1.1 0.13 88 TF 2 TD 1-2 TA 1 TL 1 TM 1.5 a media zilnica

b Kjeldahl-N

7.6.3 Informaţii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg

amplasamentul (exemple) Examplul XXI Exemplul XXI descrie un amplasament de industrie chimică în Finlanda care este folosit în comun de cinci companii de industrie chimică (A-E), caracteristicile producţiei lor fiind:

Compania Producţia principală Capacitatea [tone/an]

A Produse petroliere si lubrifianti

Page 407: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 375

B Plastic si petrochimie poliester max. 20000 Agenti de plasticizare max. 30000

C

PVC 70000-90000 D EPS (polistiren incapsulat) 40000 E SB-latex 17000

Toate companiile au stabilit sau stabilesc sisteme de management de mediu standardizat ISO 14001. Situaţia este ilustrată în fig. 7.5. Informaţiile privind debitele de apă uzată şi tehnicile de tratare şi eficienţă sunt detaliate în tabelul 7.2.

Curs de apă uzată

Tehnici de tratare

Cantitatea de apă uzată

[m 3 /h]

Concentraţia la intrare

[mg/l]

Concentraţia la ieşire [mg/l]

Indicator de performanţă

[%] WW-1 + WW-4 tratare GAC,

regenerare; pretratare prin API, filtrarea nisipului

10000 COD: 300-400 fenoli: 5

COD: <100 fenoli: 1-2

COD: 67-75 fenoli: 60-80

WW-2 + WW-3 tratare biochimică, urmată de tratarea nămolului, incinerare; pretratare prin curăţire, câteva API, floculare, flotare

2000 COD: 500-900 fenoli: 30

COD: <100 fenoli: 0.02-0.04

COD: 80-89 fenoli: >99.8

D-1 12000 COD: <100 fenoli: 1-2

WW-6 (D-3) tratare biochimică

88 COD: 870 COD: 118 COD: 86.5

WW-7 (D-4) curăţire 16-20 VCM: 100-200 VCM: 0.20 VCM: >98 WW-8 (D-5) sedimentare,

floculare, precipitare, tratare biologică aerobă, sedimentare ca decantare finală

240 COD: 99.1 BOD7: 98.8 TSS: 99.7 stiren: 99.3 fosfor: 98.4

Tablul 7.2: Debite de apă uzată şi detaliile tratării în amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)

Page 408: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

376 Waste Water and Waste Gas Treatment

CompanyA

Oilrefinery

GAC treatment

Biochemicaltreatment

WW-1Hydrocarbons,COD, phenols

WW-2Hydrocarbons,COD, phenols

Company A:WWTP

Company B

Petrochemicals

Stripping Oil skimmer

WW-4benzene,

hydrocarbons

WW-3PhenolCOD

Company B

Plastics

rainwater

DISCHARGE

DISCHARGE

Company C

Polyester /Plastizing

agents

Company C

PVC

Catalytic ww incineration

Biologicaltreatment

VCMstripping

DISCHARGE

WW-5VOC

WW-6COD

WW-7COD, TSS,VCM

Company D

Polystyrene

Company E

SB-latex

Biochemicaltreatment

WW-8

COD, BOD,TSS,styrene

D-1

D-2

D-3 D-4 D-5

Figura 7.5: Situaţia producţiei chimice în amplasamente complexe (exemplul XXI) Exemplul XXII Tratarea centrală a apei uzate de la un amplasament chimic producând chimicale fine organice şi anorganice, cum ar fi produse farmaceutice, pesticide şi acid fluorhidric. Cantitatea de apă uzată: circa 300 m 3 /h Tratarea apei uzate constă în:

• neutralizarea în trepte cu var la pH 9,5 pentru a precipita fluorura, sulfatul şi metalele grele, floculare şi sedimentare

• aerarea nămolului activ cu încărcare înaltă cu decantare • aerarea nămolului activ cu încărcare scăzută cu decantare

Compania A Rafinarea

petrolului Compania A WWTP

Tratament CAG

Tratare biochimica

Compania A Rafinarea

petrolului

WW-2, hidrocarburi, COD, fenoli

Stripare Racleta ulei

WW4, benzen,

hidrocarburi

WW-1, hidrocarburi, COD, fenoli

WW-3, fenol, COD

WW-4, benzen, hidrocarburi

EVACUARE

Compania B Petrochimicale

Compania B Plastice

Apa pluviala Compania D Polistiren

EVACUARE

Compania E SB-latex

stiren

Compania C PVC

Compania C Polistiren / agenti de plastifiere

Incinerare catalitica ww

Tratament biologic

VCM stripare

Tratament biochimic

EVACUARE

Page 409: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 377

• a treia etapă de tratare biologică, tratarea biologică a solvenţilor bicarbonici pentru a înlătura COD refractar, fenolii şi AOX

• purificarea aerului uzat cu adsorbţia GAC, tratare în continuare prin incinerare • deshidratarea nămolului, nămol trimis la industria cimentului.

Emisii: COD: 123 mg/l BOD5: 13 mg/l fenoli: 0,5 mg/l AOX: 1,1 mg/l N total: 16 mg/l Staţia centrală de tratare a apei uzate este ilustrată în Figura 7.6.

Page 410: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

378 Waste Water and Waste Gas Treatment

Entry tank / pre-neutralisation

Neutralisation

Step 1 Step 2Thickener Aeration 1 Aeration 2Clarifier 1 Clarifier 2

Biocarb carrierbiology

GAC filter

Sedimentationtank

Sludge basin

Sludge dewatering

Air compressor

Excess sludge 2Excess sludge 1

Sludge recycling 1 Sludge recycling 2

Storage tank20000 m3

Pure oxygen

Return to aeration 1

Lime milk preparation

Process water

Rain andcooling water

Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament

Rezervor sedimentare

Apa pluviala si de racire

Recirculare spre aerare

Filtru GAC Rezervor sedimentare 20 000 m3

Rezervor de intrare / pre-neutralizare

Apa de proces

Neutralizare

Etapa 1 Etapa 2

Ingrosare Aerare 1 Decantor 1 Decantor 2Aerare 2

Recircularea namolului 1

Recircularea namolului 2

Biologia puratorului

biocarb

Compresor aer

Oxigen pur

Bazin namol

Deshidratare namol

Preparare lapte de var

Namol in exces 1 Namol in exces 2

Page 411: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 379

7.6.4 Exemple de deversări de metale grele [cww/tm/160] Următorul tabel 7.3 conţine concentraţiile de metale grele din 23 deversări de apă uzată. Valorile date sunt medii anuale ale unor eşantioane amestecate de 24 de ore; cele în paranteze drepte sunt cele mai mari valori găsite. Concentraţiile sunt obţinute la punctul final de deversare, după tratarea la sursă, fără diluare cu apă de ploaie sau apă de răcire. Ele depind de partea de metale grele din totalul amestecului de apă uzată.

Page 412: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

380 Waste Water and Waste Gas Treatment

(Instalatia nr.) Caracterizare

Hg [µg/l]

[maximum]

Cr [µg/l]

[maximum]

Ni [µg/l]

[maximum]

Zn [µg/l]

[maximum]

Cu [µg/l]

[maximum]

Cd [µg/l]

[maximum]

Pb [µg/l]

[maximum]

As [µg/l]

[maximum] (1)fara unitate biologica centrala

0.32 [1.96] -

- [20]

4 [27] -

0.057 [0.4]

- [7]

- [1]

(2)fara unitate biologica centrala

1.01 [2.82]

- [10]

30 [180]

54 [230]

50 [100]

0.395 [1.2]

- [32]

4 [28]

(3)fara unitate biologica centrala

0.23 [0.7]

- [40]

60 [180]

145 [470]

20 [180]

0.276 [3.8] - -

(4)fara unitate biologica centrala

0.50 [3.6]

- [60] -

158 [540] - -

100 [100] -

(5)fara unitate biologica centrala

0.84 [2.95]

- [20]

10 [20] - - - - -

(6)fara unitate biologica centrala

0.10 [0.3] -

40 [60] - -

0.2 [0.6]

- [6] -

(7)fara unitate biologica centrala - -

- [20]

74 [380]

30 [180]

0.083 [1.0]

10 [36] -

(8)fara unitate biologica centrala -

30 [120]

80 [190]

174 [490]

60 [280]

0.833 [8.2]

10 [16] -

(9)cu unitate biologica centrala

0.01 [0.2] - -

5 [70] - -

- [7] -

(10)cu unitate biologica centrala

- [0.2]

- [20]

10 [40]

61 [190]

20 [50]

0.023 [1.0]

- [12] -

(11)cu unitate biologica centrala -

- [20]

- [10]

30 [70]

- [20] -

- [38] -

(12)fara unitate biologica centrala

0.02 [0.35]

10 [60]

10 [90]

111 [230]

20 [90]

0.031 [0.8]

20 [110] -

(13)cu unitate biologica centrala

0.11 [2.3]

- [10]

20 [95]

18 [40]

10 [20]

0.042 [0.3]

- [18]

3 [9]

(14)cu unitate biologica centrala

- [0.1] -

- [8]

4 [20]

- [50]

0.012 [0.1]

- [10] -

(15)cu unitate 0.01 [0.1]

20 [50]

50 [85]

117 [360]

30 [70]

0.212 [1.3]

- [16] -

Page 413: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 381

(Instalatia nr.) Caracterizare

Hg [µg/l]

[maximum]

Cr [µg/l]

[maximum]

Ni [µg/l]

[maximum]

Zn [µg/l]

[maximum]

Cu [µg/l]

[maximum]

Cd [µg/l]

[maximum]

Pb [µg/l]

[maximum]

As [µg/l]

[maximum] biologica centrala (16)cu unitate biologica centrala

- [0.1]

- [5]

- [13]

13 [390]

- [30]

0.006 [0.1]

- [10]

- [1]

(17)cu unitate biologica centrala

0.09 [1.3] -

- [13] -

20 [70]

0.018 [0.3]

- [7] -

(18)cu unitate biologica centrala

0.01 [0.1] - - - -

0.16 [0.8] - -

(19)cu unitate biologica centrala

0.45 [1.2] - -

64 [150] - - - -

(20)cu unitate biologica centrala

0.49 [1.6] - -

4 [29] -

0.064 [1.61]

- [7] -

(21)cu unitate biologica centrala

0.05 [0.3] -

50 [130]

23 [60]

- [20]

0.017 [0.4] - -

(22)cu unitate biologica centrala - -

10 [30]

613 [1350]

- [50]

0.106 [0.6]

10 [34] -

(23)cu unitate biologica centrala

<0.17 2.7 34 39 38 <0.3 <2.6

Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare [cww/tm/160]

Page 414: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

382 Waste Water and Waste Gas Treatment

7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere Examplul 1 Pentru procesarea gazelor de ardere din industria chimica, câteva companii au dotari comune.

Gaze de ardere Metoda de tratare Emisie (mg/Nm3) Reducere (%) Arderea reziduurilor lichide din WWTP biologic

ESP si epurator de gaze umede

SO2 : 500 CO : 250 HCl : 1

Gaz industrial de la producerea fenolului

Ardere Hidrocarburi: 14 - 15

Hidrocarburi: 99,5

Emisii fugitive de la producerea hidrocarburilor aromatice

Ardere Hidrocarburi: 5 - 6

Hidrocarburi: aprox. 99

Gaz industrial de la producerea PVC

Adsorbtie GAC Monomer VC: 0 - 5

Compania X (producatoare de latex)

Distrugere termica 95

Gaz industrial de la producerea polistirenului

Distrugere termica VOC: 25 VOC:aprox. 95

Productia: • produse plastice si petrochimice • produse petroliere si lubrifianti • poliester • agen]i de plastifiere • PVC • Latex SB • polistiren capsulat. Examplul 2 Tratarea gazelor reziduale provenite din ardere. Sistemul de tratare consta din : • epurator de gaze Venturi cu solutie alcalina care îndeparteaza acidul clorhidric (HCl), unii

compusi gazosi si parti din combustibilii solizi. Solutia acida din epurator este neutralizata cu oxid de calciu, partile solide sunt îndepartate din solutie cu ajutorul aditivilor si a agentilor de sedimentare.

• epurator de gaze cu curgere radiala care îndeparteaza bioxidul de sulf (SO2) cu ajutorul unor solutii alcaline sau de oxid de calciu / suspensie

• ESP umed, reziduurile solide sunt depuse in depozite permanente. Nivelurile de emisie sunt: PM: 2-12 mg/Nm3 SO2: 58-84 mg/Nm3 CO: 2-55 mg/Nm3 HCl: 7-22 mg/Nm3 dioxine: 0.007-0.02 ng/Nm3 TEQ

Page 415: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 383

Exemplul 3 SCR cu eficienta mare pentru controlul continutului mare de NOx initial [Comentarii franceze privind Proiectul 2 ] Productie Materiale abrazive de mare performanta pentru producerea pietrelor

de polizor si smirghel . Proces de productie Procesul Norton SG care foloseste acid azotic si care emite gaze de

ardere azotoase puternic concentrate.. Conditii Debit de gaz evacuat 800 Nm3/h, concentratie NOx de 1000 ppm Modul ales de diminuare a NOx Procesul SCR Procesul alternativ de reducere Scrubere cu peroxid/apa , conversia NOx in acid azotic Motivarea deciziei in favoarea SCR

• cheltuielile de investitie si de functionare par sa fie mai rezonabile • nu mai exista ape uzate care polueaza • mod de lucru si intretinere a SCR mai usor

Procesul de reducere In primul rind, gazul (70-900C) este diluat pentru a reduce concentratia de NOx la mai putin de 5000 ppm . Amestecul este incalzit la aprox. 2400 C , cantitatea stoichiometrica de NH3 (NH3/NOx de pina la 1.24) este spreiata ca solutie amoniacala de 25% . Amestecul trece peste un pat catalitic din granule . In final , gazele reziduale sunt din nou diluate cu aer cu un factor > 10 (reducerea concentratiei de NOx de la 200 mg/Nm3 la 20 mg/Nm3) pentru a elimina orice urma de culoare din gazele de ardere .

Indicatorii de performanta

Temperatura catalizator in amonte 215-225 °C

Concentratie NOx in aval 1240-1450 ppm

Concentratie NOx dupa diluare 50-100 ppm

Raport NH3/NOx(mol/mol) 1.17-1.24

PierderNH3 Pana la 15 mg/Nm3

Conversie NOx 93.1-96.2 %

Costuri

Cheltuieli cu investitia 2.4 milioane FFR Echipament si proces tehnologic 1.755 milioane FFR

proiectare 0.645 milioane FFR] Cheltuieli anuale pentru functionare 2176 FFR/t de NOx transformat

Cheltuieli totale 5182 FFR/t de NOx redus

Page 416: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

384 Waste Water and Waste Gas Treatment

7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic

Anexa VII stabileste limitele de emisie din sectorul chimic privind apa reziduala si gazele de ardere din statele membre. Retineti ca in spatele cifrelor s-ar putea sa existe diverse criterii referitoare la : durata medie, conditii de referinta, tehnica esantionarii, masuratori si analize, metode pentru testarea cedarii. 1. AUSTRIA Emisiile in aer In Austria, nu exista o legislatie speciala privind standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica. In general, "Gewerbeordnung " (BGBI, 194/1994) reglementeaza licenta uzinelor chimice , ceea ce inseamna ca uzinele trebuie sa fie "state -of-the-art" in ceea ce priveste performantele lor. Standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica se bazeaza pe "Instructiuni tehnice germane privind calitatea aerului" (TA- Luft). Instalatiile de ardere sunt reglementate prin "Feuerungsanlagenverordnung" (BGBI. II 1997/331), exceptind cazanele cu abur, inclusiv cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de combustie, turbinele cu gaze si motoarele cu combustie interna. Standardele de emisii pentru centralele cu cazane sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Ordin pentru instalatiile de de ardere (BGBI. II 1997/331) Acest Ordin reglementeaza emisiile din instalatiile de ardere cu un randament termic nominal de 50 kw sau mai mare . Acest ordin se bazeaza pe paragraful 82 Abs.1 din Gewerbeordnung . Conform celor mentionate mai sus , cazanele cu abur , cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de combustie, turbinele cu gaze , motoarele cu combustie interna , si uzinele care folosesc reziduurile drept combustibil nu sunt reglementate prin aceasta ordonanta . Ordinul pentru instalatiile de combustie furnizeaza standarde de emisie in functie de combustibilul utilizat si de randamentul termic .

Standardele de emisie pentru instalatiile care folosesc cocs si carbune , furnalele care folosesc ulei si instalatiile de ardere care folosesc combustibil gazos sunt prezentate in sectiunea urmatoare .

a) Instalatii cu ardere pe huila si cocs

Standardele privind emisiile pentru furnalele care folosesc huila sau cocs

Capacitate a [MW] Pollutants ≤0.35 >0.35-1 >1–2 >2–10 >10-50 >50

Pulberi [mg/m³] 150 150 150 50 50 50 SO2 [mg/m³] - - - - 400 200 CO [mg/m³] 1000 1000 150 150 150 150 NOx [mg/m³] - 400 400 400 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 6 % în gazul ars.

Page 417: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 385

b) Instalatii cu ardere pe pacura Sunt 4 tipuri diferite de pacuri de încalzire în Austria. Continutul de sulf este dat mai jos conform " Verordnung uber den Schwefelgehalt von Heizolen" (BGBI. 1989/94 i.d.F BGBI. 1994/545). Urmatoarele tabele prezinta continutul de sulf maxim din diferitele tipuri de pacura de încalzire din Austria.

Maximul de sulf continut de diferite tipuri de pacura

Tipul de ulei de încalzire Continutul de sulf maxim

Pacura pentru încalzire extra usoara

0.10 wt.-%

Pacura pentru usoara 0.20 wt.-%

Pacura pentru medie 0.60 wt.-%

pacura 1.00 wt.-%

Pentru instalatiile de ardere de cea mai mica capacitate , calitatea pacuralor de incalzire ce se folosesc are restrictii. Pacura de incalzire cu continut mai mare de sulf pot fi folosite in instalatii cu capacitate de putere mai redusa , daca nivelul emisiei de SO2 , din tabelele urmatoare, este garantat prin luarea de alte masuri.

Capacitatea de putere în cazul utilizarii diferitelor tipuri de pacura de încalzire

Capacitateaa Pacura ≤0.07 MW extra usor

>0.07–5 MW extra usor usor

5–10 MW extra usor usor mediu

>10 MW orice tip de ulei de încalzire a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului

Unele standarde de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de încalzire. Urmatoarele patru tabele prezinta Standardele privind emisiile de praf, SO2 ,CO si NOx in uzinele care ard pacura.

Standardele privind emisiile de praf [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept

combustibil Capacitatea a [MW] Combustibil

>2–30 MW >30–50 MW >50 MW Pacura extra usoara 30 30 30 Pacura usoare 50 35 35 Pacura medium 60 50 35 Pacura grea 60 50 35 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.

Standardele privind emisiile de SO2 si CO raportate la randamentul termic al instalatiilor de ardere .

Page 418: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

386 Waste Water and Waste Gas Treatment

Standardele privind emisiile de SO2 (mg/ Nm3) atunci cînd se foloseste pacura drept combustibil

Capacitate a [MW] Poluant >50–300 MW >300 MW

SO2 350 200 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.

Standardele privind emisiile de CO [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept

combustibil Capacitatea a [MW]

Poluant ≤1 MW >1 MW CO 100 80 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.

Pentru NOx, standardele de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de încalzire. Randamentul termic este criteriul principal in standardul de emisie.Urmatorul tabel indica diferitele standardele privind emisiile de NOx.

Standardele privind emisiile de NOx [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept

combustibil Capacitatea a [MW]

Combustibil ≤3 MW >3–10 MW >10–50 MW >50 MW Pacura extra usoara 150 150 150 100 Pacura usoara 450 400 350 100 Pacura medie 450 450 350 100 Pacura grea 450 450 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.

c) Instalatiile cu alimentare cu gaz

Pentru uzinele care folosesc combustibili gazosi ( gaz natural sau gaz de sonda lichefiat ) , standardele privind emisiile de NOx si CO sunt furnizate numai de " Feuerungsanlagenverordnung ".

Standardele privind emisiile pentru combustibili gazosi

Capacitate a [MW] Poluant Combustibil ≤3 MW >3 MW

Gaz natural 80 80 CO [mg/Nm3] Gaz petrol lichefiat 80 80

Gaz natural 120 100 NOx [mg/Nm3] Gaz de petrol lichefiat 160 130 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind combustibilii lichizi raportati la gazele reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.

In cazul instalatiilor de ardere cu procesare la temperaturi inalte, sunt permise emisii mai ridicate de NOx. Pentru utilizare de gaz natural se accepta 200 (mg/ Nm3) NOx, iar pentru

Page 419: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 387

gaz de petrol lichefiat se accepta max. 260 (mg/ Nm3) NOx. Cerinta de a masura continuu poluantii diferiti depinde de tipul de combustibil si de capacitatea instalatiei

Limitele deasupra carora este necesara masurarea continua Poluant

Combustibil Pulberi CO SO2 NOx Solid >10 MW >10 MW >30 MW >30 MW Lichid >10 MW >10 MW >50 MW >30 MW Gazos - >10 MW - >30 MW

Ordinul a intrat in vigoare din 01.06.1998. Instalatiile de ardere care au fost modernizate inainte de aceasta data , trebuie sa se incadreze in valorile emisiilor impuse de acest ordin in cinci ani, sau daca depasesc aceste valori nu mai mult de 50%, ele sunt obligate sa-si mentina limitele de emisie înca opt ani.

Documente si ordonante privind mentinerea calitatii aerului in cazul Cazanelor cu abur

(Clean Air Act and Clean Air Ordinance for Steam Boilers) (LRG-K si LRV-K)

In Austria, emisiile de la centralele cu cazane cu abur si de la cazanele recuperatoare sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si ordonanta "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Standardele privind emisiile de praf, SO2, CO si NOx datorate " Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " depind de tipul de combustibil cit si de randamentul termic al instalatiei.

Standarde privind emisia de praf [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW] Combustibil <2 MW 2–30 MW 30–50 MW >50 MW

Solid b 150 50 Gazos - 5 5 5 Pacura extra usoara - 30 30 30 Pacura usoara - 50 35 35 Pacura mediu - 60 50 35 Pacura - 60 50 35 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. bLemnul este exclus

Standarde privind emisia de SO2 [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW] Combustibil 10–50 MW 50–300 MW >300 MW

Lignit 400 400 400 Alti carburanti solizi 400 200 200 Combustibil lichid 1700 350 200 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului

Standarde privind emisia de CO [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW] Combustibil ≤1MW >1MW

Solid 1000 150 Lichid 100 80 Gaz petrol lichefiat 100 Gaz natural 80

Page 420: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

388 Waste Water and Waste Gas Treatment

a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului

Standarde privind emisia de NOx [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW] Combustibil 0.35–3 MW 3–10 MW 10–50 MW >50 MW

Solid 400 350 200 Gazos 125 100 Pacura extra usoara 150 Pacura usoara 400 400 350 100 Pacura medie 450 350 100 Pacura 450 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile de la combustibilii solizi se refera la gaze reziduale (arse) cu un continut de 6% oxigen. Pentru combustibilii solizi/gazosi se considera un continut de 3% oxigen. Toate valorile emisiilor se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa

Deversari in apa Deversarile de apa reziduala in apa de suprafata sau in sistemul public de canalizare sunt reglementate in Austria prin ordonanta " Allgemeine Abwasseremissionsverordnung " (Ordin privind emisiile din apele reziduale generale) (BGBI, 1996/186 ) si ordonante specifice pentru diferitele sectoare industriale. Aceste ordonante au la baza decizia "Legea apelor" “Wasserrechtsgesetz” (Water Right Act) (BGBl. I 155/1999). Ordonantele speciale care prezinta interes pentru instalatiile producatoare de chimicale organice sunt urmatoarele:

Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate din producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice . (BGBI. II 1999 /7).

Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la rafinarii (BGBI. II 1997 /344).

Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea gazelor industriale . (BGBI. 1996 /670).

Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea ingrasamintelor anorganice sau de acid fosforic si sarurile sale . (BGBI. 1996 /669).

- Hidrocarburi si chimicale organice bazice Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice reglementeaza standardele privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi si chimicale organice bazice. Aceasta ordonanta intra in vigoare la 13.01.2000. Uzinele producatoare, care aveau aprobare inainte de aceasta data , trebuie sa puna in aplicare aceste reglementari in urmatorii sase ani .

Aceasta ordonanta reglementeaza : • i Depozitarea produselor de la procesarea petrolului si a fractiunilor sale , care sunt folosite in procesele de producere a produselor de la punctele ii pana la vi • ii Producerea de alchene , alchine sau aromatice din procesarea titeiului sau a fractiunilor sale prin cracare , folosind abur aditional ( cracarea la abur ) • iii Producerea de hidrocarburi pure sau amestecul lor provenite din produsele de cracare mentionate la ii care folosesc procesele de separare fizica . • iv Producerea de chimicale organice bazice obtinute din produsele mentionate la ii sau iii si care folosesc alchilarea ,dezalchilarea , dehidrogenarea , disproportionarea, hidratarea, hidroxilarea , hidrodezalchilarea, hidrogenarea, izomerizarea , oxidarea sau eterificarea • v Producerea de chimicale organice bazice ce contin azot din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv ( de exemplu : amide , amine , cianati , izocianati , lactame , nitrili , nitro - , nitrozo- sau compusi azotat , aromatice care contin azot )

Page 421: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 389

• vi Producerea de chimicale organice bazice ce contin sulf sau fosfor din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .

• vii Producerea de chimicale organice bazice halogenate din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv . • viii Depozitarea produselor mentionate de la ii pana la vii • ix Curatarea de aer si de produse de condensare apoasa provenite de la prelucrarea produselor mentionate la viii • x Curatarea de gaze de combustie de la prelucrare produselor mentionate de la i la viii cu utilizare de substante apoase , in cazul unor reactii simultane fizice si chimice in timpul sintezei sau producerii lor, sau in cazul in care gazul de evacuare de la ardere este amestecat cu alt gaz de ardere, iar compozitia gazului rezidual de evacuare este in mod semnificativ diferit prin comparatie cu compozitia gazului de combustie.

Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi Parametri generali Standarde pentru deversari

in apele de suprafata Standarde pentru deversari

in sistemul public de canalizare

Temperatura 30 °C 40 °C

TA 8 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TL 4 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TD 4 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TF 2 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TSS 30 mg/l 150 mg/l pH 6.5 – 8.5 6.5 – 10

Parametri anorganici Standarde pentru deversari in apele de suprafata

Standarde pentru deversari in sistemul public de

canalizare

Aluminium (calculat ca Al) 2 mg/l Limite cu standarde pentru TSS

Plumb (calculat ca Pb) 0.5 mg/l 0.5 mg/l Fier (calculat ca Fe) 3.0 mg/l Limite cu standarde pentru TSS Cupru (calculat ca Cu) 0.5 mg/l 0.5 mg/l Nichel (calculat ca Ni) 0.5 mg/l 0.5 mg/l Mercur (calculat ca Hg) 0.01 mg/l 0.01 mg/l Zinc (calculat ca Zn) 1 mg/l 1 mg/l Staniu (calculat ca Sn) 1 mg/l 1 mg/l Amoniu (calculat ca N) 5 mg/l

Cloruri (calculat ca Cl) Limite cu standarde pentru toxicitate

Cianura (emis usor si calculat ca CN) 0.1 mg/l 0.5 mg/l

Fluoruri (calculate ca F) 30 mg/l 30 mg/l Azot total (inclusiv amoniu, nitriti si nitrati azot)

40 mg/l -

Fosfor total (calculat ca P) 2 mg/l -

Sulfat (calculat ca SO4) - 200 mg/l Sulfit (emis usor si calculate ca S) 0.5 mg/l 1 mg/l

Parametrii organici Standarde pentru evacuarea in apele de suprafata

Standarde pentru evacuarea in sistemul public de canalizare

Page 422: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

390 Waste Water and Waste Gas Treatment

Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi Parametri generali Standarde pentru deversari

in apele de suprafata Standarde pentru deversari

in sistemul public de canalizare

TOC (calculat ca C) 25 mg/l - COD (calculat ca O2) 75 mg/l - BOD5 (calculat ca O2) 20 mg/l - AOX (calculat ca Cl) 0.5 mg/l 0.5 mg/l Suma hidrocarburilor 5 mg/l 20 mg/l POX (calculated as Cl) 0.1 mg/l 0.1 mg/l Fenol (calculat ca fenol) 0.2 mg/l 20 mg/l

Suma tensidelor anionice si non- ionice 2 mg/l Nu afecteaza instalatia de tratat

apele reziduale publice Suma compusilor aromatici volatili (BTXE) 0.1 mg/l 1 mg/l

Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare). Apa reziduala rezultata din producerea urmatoarelor substante trebuie sa respecte urmatoarele limite speciale de emisii. Limitele speciale de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata in tone.

Limite de emisii in cazul producerii unor substante organice Emisii conform standardului

Substanta [mg/l] [g/t capacitate de

productie instalata] 1. Etilbenzen, cumen 1.0 20 2. Acetataldehida, acetat de vinil 1.0 30 3. Clorura de vinil (VC) 1.0 2 4. Triclorofenol (TCP, toti izomerii) 1.0 20 5. Triclorobenzen (TCB, toti izomerii) 0.2 2 6. Tetraclormetan 1.5 3 7. Hexaclorobutadiena (HCBD) 1.5 2 8. Etan-1,2-diclor (EDC) 1.0 2 9. Tricloretilena (TRI) 1.0 3 10. Percloretilena (PER) 1.0 3

11. Solventi organici halogenati exceptati : 1,2,4-triclorbenzen si pozitiile 6 – 11

1.0 10

Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare). In cazul producerii de acetilena cu carbura de calciu (carbid) , drept materie prima, limitele de emisie sunt stabilite in ordonanta “Verordnung über die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von technischen Gasen” BGBI. 1996/670 (Ordonanta pentru limitarea emisiilor in apa uzata provenita din producerea gazelor tehnice”. Toate instalatiile de acetilena din Austria folosesc procesarea carburii de calciu pentru a produce acetilena Standarde privind emisiile in cazul producerii de acetilena din carbura de calciu (carbid)

Parametri generali Standarde pentru deversari in apele de

Standarde pentru deversari in sistemul public de

Page 423: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 391

suprafata canalizare Temperatura 35 °C 40 °C

TL 4 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TF 2 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TSS 50 mg/l Nu afecteaza functionarea sistemul public de canalizare sau instalatia de tratat apele reziduale

pH 6.5 – 9 6.5 – 10 Parametri anorganici Standarde pentru deversari

in apele curgatoare Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare

Fier (calculat ca Fe) 2 mg/l Limitat de standardul pentru TSS

Amoniu (calculat ca azot N) 10 mg/l - Cianide (calculat ca CN) 0.1 mg/l 0.1 mg/l Posfor total (calculat ca P) 1 mg/l - Sulfat (calculat ca SO4) - 200 mg/l Sulfura (pe baza de sulf S) 0.1 mg/l 1 mg/l Sulfit ( pe baza de SO3) 1 mg/l 10 mg/l Parametri organici Standarde pentru deversari

in apele curgatoare Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare

COD (in functie de O2) 50 mg/l - Total hidrocarburi 10 mg/l 20 mg/l Fenolindex (drept fenol) 0.1 mg/l 10 mg/l Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare)..

Ordonanta “Verordnung über die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von anorganischen Düngemitteln sowie von Phosphorsäure und deren Salzen “ (BGBl. 1996/669) (Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor apei reziduale provenite din fabricarea ingrasamintelor anorganice precum si a acizilor de fosfor si a sarurilor lor) reglementeaza standardele de emisie in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina.

Standarde de emisii in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina Parametri generali Parametri generali Parametri generali Temperatura 30 °C 35 °C

TF 4 Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice

TSS 30 mg/l 150 mg/l pH 6.5–8.5 6.5–9.5 Parametri anorganici Standarde pentru deversari in

apele de suprafta Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare

Amoniu (azot N) 0.5 kg/t 0.5 kg/t Azotat (pe baza de N) 0.5 kg/t 0.5 kg/t Azotit (pe baza de N) 0.02 kg/t 0.02 kg/t Parametri organici Standarde pentru deversari in

apele de suprafata Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare

COD (in functie de O2) 0.5 kg/t - Standardele de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata a uzinei (in functie de cantitatea de azot in tone din produsul final). Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, filtrarea materiei, pH si azotitul se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).

Page 424: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

392 Waste Water and Waste Gas Treatment

2. BELGIA Legislatia flamanda privind apa reziduala si gazele de ardere din sectorul chimie

In legislatia flamanda pentru mediu, denumita VLAREM, sectorul chimic este clasificat in mai multe subsectiuni :

• Clasificarea numarul 7 “Chimicale” (vezi Anexa nr. 1) • Clasificarea numarul 17 “Substante riscante/periculoase” (vezi Anexa nr. 2) • Clasificarea numarul 20.4 “Industria chimica, subiectul activitati industriale conform

84/360/EEG” (vezi Anexa nr. 3) Uzinele chimice sunt subiectul unei legislatii cu domenii specifice care ar putea sa difere de legislatia generala privind mediu specificata in VLAREM : • VLAREM II, Hoofdstuk 5.7 “Chimicale” (clasificarea nr. 7) (vezi Anexa 4) • VLAREM II, Hoofdstuk 5.17 “Substante riscante/periculoase” (clasificarea nr. 17) (vezi Anexa 5)

VLAREM II, Hoofdstuk 5.20 “Activitati industriale care pot mari poluarea aerului” (clasificarea nr. 20) (vezi Anexa 6) Anexa 1 7. CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

Domenii care nu sunt clasificate nicaieri pentru producerea sau tratarea de chimicale organice sau anorganice si care includ - alchilarea - aminarea cu amoniac - carbonilarea - condensarea - dehidrogenarea - esterificarea - halogenarea si producerea de halogeni - hidrogenarea - hidroliza - oxidarea - polimerizarea - desulfurizarea, sinteza si conversia compusilor care contin

sulf - nitrarea si sinteza compusilor care contin azot - sinteza compusilor care contin fosfor - distilarea - extractia - solvatarea - amestecarea cu o capacitate anuala de :

1. pina la si inclusiv 1000 tone 3

2. intre 1000 pina la si inclusiv 10000 tone 2 A,G

7.1

3. peste 10000 tone 1 G,M A P J

Page 425: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 393

7. CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4) 7.2 Instalatii chimice integrate , adica pentru producerea pe scara

industriala de substante prin conversie chimica, in care diferite unitati coexista si sunt interconectate functional , nominalizate pentru producerea de : 1. chimicale organice bazice 2. chimicale anorganice bazice 3. ingrasaminte ce contin fosfor, azot, potasiu (ingrasaminte

simple sau compozite) 4. produse bazice pentru protejarea recoltelor si biocide 5. produse farmaceutice bazice cu prelucrare chimica sau

biologica 6. explozivi

1 G,M A P J

Uzine petrochimice sau fabrici care au la baza procese de cracare sau vaporizare de petrol, motorina, LPG sau alti derivati petrolieri cit si chimia organica bazata pe aceste procese si care nu sunt clasificate nicaieri, avind o capacitate de procesare de :

1. pina la si inclusiv 500000 tone/an 2 A

7.3

2. peste 500000 tone/an 1 M A P J

Domenii pentru obtinerea unuia din urmatoarele produse a) fenoli, disulfid de carbon si mercaptani, cu o capacitate anuala de :

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

b) amine si compusi organici halogenati cu o capacitate anula de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.4

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Productia de clor prin electroliza si/sau prin procesul cu diafragma / mercur cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.5

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Prelucrarea de peroxid organic si anorganic cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.6

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Producerea de acid clorhidric gazos si derivati, cum ar fi polimerii sai, altii decit cei mentionati in sectiunea 5, cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.7

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Producerea de pentaclorfenolat de sodiu (ierbicid) prin electroliza sau hexaclorbenzen, cu o capacitate anuala de

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.8

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Producerea de soda (carbonat de sodiu) ca produs final si/sau de clorura de calciu si clorura de sodiu ca produse secundare (auxiliare) cu o capacitate anuala de produse finale si auxiliare de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.9

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Producerea de metil celuloza prin activarea clorurii de metil din celuloza, cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2

7.10

2. 10 tone si peste 1 G,M A P J

Page 426: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

394 Waste Water and Waste Gas Treatment

7. CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

Instalatii chimice pentru producerea de 1,2 : G,M,X A P J

1. produse chimice organice bazice, cum ar fi: a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau

nesaturate, alifatice sau aromatice) b) hidrocarburi care contin oxigen, cum ar fi:alcooli,

aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice.

c) hidrocarburi ce contin sulf d) hidrocarburi ce contin azot, cum ar fi: amine, amide,

compusi nitrozo, nitro si azotati, nitril, cianati, izocianati e) hidrocarburi ce contin fosfor f) hidrocarburi ce contin halogeni g) compusi organometalici h) produse pe baza de plastic (polimeri, fibre artificiale,

fibre celulozice) i) cauciuc sintetic j) coloranti si pigmenti k) surfactanti si tenside

1 G,M,X A P J

2. produse chimice anorganice bazice, cum ar fi: a) gaze cum ar fi: amoniacul , clorul sau acidul clorhidric gazos, fluorul sau acidul fluorhidric, oxidul de carbon, compusi cu sulf, oxidul de azot, hidrogenul, bioxidul de sulf, diclorura de carbon b) acizi cum ar fi:acidul cromic, acidul fluorhidric, acidul fosforic, acid azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleum, acidul sulfuros c) baze cum ar fi: hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu(lesie), hidroxidul de sodiu d) saruri cum ar fi: clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotatul de argint e) nemetale, oxizii unor metale sau alti compusi anorganici cm ar fi: carbura de calciu(carbid), siliciu, carbura de siliciu.

1 G,M,X A P J

3. ingrasaminte ce contin fosfat, azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compozite)

1 G,M,X A P J

4. produse farmaceutice bazice care se obtin prin procese chimice sau biologice

1 G,M,X A P J

7.11

5. explozivi 1 G,M,X A P J 1 Pot exista suprapuneri cu alte subsectiuni din sectiunile 7.13 si 38 2 Prin prelucrare, in aceasta sectiune, se intelege producerea de substante sau grupe de substante mentionate in aceasta sectiune sau pe scara industriala din conversia chimica.

Page 427: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 395

Anexa 2 17 Produse periculoase (riscante) 1

(deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)

17.2 Activitati industriale si de depozitare cu risc de acidente majore (Directiva EU 96/82/EC din 9.12.1996 referitoare la controlul accidentelor majore si periculoase incluzand substantele periculoase)

17.2.1 Domenii in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 2 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I din Vlarem )

1 G A P J

17.2.2 VR-Domeniu obligatoriu in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 3 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I din Vlarem )

1 G A P J

17.3 Domenii sau depozite pentru substante periculoase neclasificate conform 17.2 sau 17.4 2,3

Domenii din productia industriala de substante foarte toxice, toxice, extrem de inflamabile, inalt inflamabile, explozive, sau daunatoare mediului cu o capacitate anuala de:

1. pina la si inclusiv 10 tone 2 P J

17.3.1

2. 10 tone si peste 1 G A P J

Domenii privind depozitarea substantelor foarte toxice, toxice, si explozive cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitete de depozitare de:

1.peste 10 kg pana la si inclusiv 100 kg 3

2.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 tona 2

17.3.2

3.peste 1 tona 1 G B P J

Depozitarea substantelor de oxidare, nocive, corozive si iritante cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de:

1.200 kg pana la si inclusiv 1000 kg 3

2.peste 1000 kg pana la si inclusiv 50000 kg 2

17.3.3

3.peste 50000 kg 1 G B P J

Depozitarea lichidelor extrem de inflamabile, inalt inflamabile cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

1.50 l pana la si inclusiv 500 l 3

2.peste 500 l pana la si inclusiv 30000 l 2

17.3.4

3.peste 30000 l 1 B

Depozitarea lichidelor inflamabile cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

1.100 l pana la si inclusiv 5000 l 3

2.peste 5000 l pana la si inclusiv 100000 l 2

17.3.5

3.peste 100000 l 1 B

Depozitarea unor lichide cu punct de aprindere mai mare de 55 0C dar care nu depaseste 100 0C,cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

17.3.6

1a) 5000 l pana la si inclusiv 20000 l daca domeniul este legat de o functie rezidentiala sau o proprietate folosita in scopuri rezidentiale

3

Page 428: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

396 Waste Water and Waste Gas Treatment

17 Produse periculoase (riscante) 1 (deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)

1b) 100 l pana la si inclusiv 20000 l pentru domenii altele decat cele de la a)

3

2. peste 20000 l pana la si inclusiv 500000 l 2

3. peste 500000 l 1 B

Depozite pentru lichide cu un punct de aprindere mai mare de 1000 C cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:

1.200 l pana la si inclusiv 50000 l 3

2.peste 50000 l pana la si inclusiv 5000000 l 2

17.3.7

3.peste 5000000 l 1 B

Depozitarea substantelor periculoase pentru mediu cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate de depozitare de:

1.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 t 3

2.peste 1 tona pana la si inclusiv 100 tone 2 G

17.3.8

3.peste 100 tone 1 G A E J

Instalatii de distribuit combustibil pentru autovehicule, instalatii pentru umplerea rezervoarelor cu combustibil de autovehicule cu hidrocarburi lichide nominalizate la masini de putere

1. Domenii de distribuit lichide cuprinse in sectiunea 17.3.6.10 cu maxim 1 conducta de distributie

3

2. Domenii de distribuit: a) combustibili din sectiunea 17.3.6.2 cu maxim 1 furtun de distributie si/sau b) combustibili din sectiunea 17.3.4.1 si 2 cu maxim un furtun de distributie

2

In care sunt alimentate numai vehiculele proprii companiei 2

17.3.9

3. Alte domenii 1 B 17.4 Depozite, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, si/sau puncte

de vanzare de substante periculoase cuprinse in Apendix 7 Titlul I din Vlarem in ambalaje cu o capacitate maxima de 25 l sau 25 kg, depozitare maxima intre 50 kg sau 50 l si 5000 kg sau 5000 l (directiva EC 67/548/EEC din 27.06.1967 referitoare la aplicarea clauzelor legale si adminstrative privind clasificarea, ambalarea si amrcarea substantelor periculoase)

3

17.5 Dispozitive ce contin peste 5dm3 de PCB si dispozitive ce pot fi considerate in mod rezonabil dipozitive ce contin lichide intre 0,05 si 0,005 % din greutatea PCB (directiva EC 96/59/EC din 16.09.1996) 4

3

Page 429: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 397

17 Produse periculoase (riscante) 1 (deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)

1 Aceasta sectiune se refera la substante solide si lichide. Gazele sunt clasificate in sectiunea 16. 2 Pentru aplicarea acestei sectiuni, sunt considerate" substante periculoase" , substantele din Appendix 7 titlu I din VLAREM. 3 Pentru aplicarea criteriilor de clasificare din aceasta subsectiune, "proprietatea principala " si punctul de aprindere trebuie luate in consideratie. Pentru combustibilii lichizi se ia in consideratie numai punctul de aprindere. In acest context, "proprietatea principala" inseamna catalogarea din directiva EC 67/548/EEC din 27 iunie 1967 referitoare la clasificare, ambalare si marcarea produselor periculoase si directiva EC 88/379/EEC din 07.06.1988 referitoare la clasificare, ambalare si marcarea preparatelor periculoase. Daca un produs este marcat cu doua sau mai multe simboluri periculoase, trebuie luat in consideratie riscul cel mai relevant. Daca acesta nu este specificat in directiva EC de mai sus, se aplica clasificarea din reglementarile ADR , conform Decretului Principal din 16.09.1991 referitor la transportul substantelor periculoase pe sosea cu exceptia explozivilor si a substantelor radioactive identificate in Belgian State Gazette din 18.06.1997 . 4 Pentru condensatori de curent , limita care se aplica din total componente separate a unui dispozitiv combinat. Anexa 3 20.4 Industria chimica (vezi si sectiunea 7):

Domenii chimice pentru producerea de: olefine, derivati olefine, monomeri si polimeri neclasificati in sectiunea 7.3

1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an 2

20.4.1

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an 1 G,M A P J

Domenii chimice pentru producerea produselor organice intermediare, neclasificate in sectiunea 7 :

1.Cu o capacitate de productie de pana la 10 t/an 2

20.4.2

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an 1 G,M A P J

Domenii pentru producerea produselor chimice anorganice bazice neclasificate in sectiunea 7:

1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an 2

2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an 1 G,M A P J

20.4.3

(Domenii pentru eliminarea deseurilor toxice si periculoase prin ardere: vezi sectiunea 2.3.4) (Domenii pentru tratare altor deseuri solide si lichide prin ardere: vezi sectiunea 2.3.4)

Anexa 4 CAPITOLUL 5.7: CHIMICALE Sectiunea 5.7.1. Prevederi generale Art. 5.7.1.1

§ 1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile pentru instructiuni specifice in sectiunea 7 a listei de clasificare.

Page 430: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

398 Waste Water and Waste Gas Treatment

§ 2. Substantele care intra sub incidenta reglementarii privitoare la substantele periculoase, in special prevederile cap.5.17., pot fi aduse in interior, stocate, folosite si indepartate numai in conditiile prevazute de reglementarile anterior mentionate.

§ 3. Pentru aplicarea acestor prevederi,” capacitatea de productie “, inseamna capacitatea de

productie pentru o perioada de lucru neintrerupt de 24 de ore inmultita cu media numarului de zile / an cit timp instalatia poate functiona, in conditii normale privind intretinerea si siguranta. Aceasta capacitate poate fi exprimata in tone.

Art. 5.7.1.2 § 1. Operatorul este responsabil pentru autorizare, fabricatie, productie, pregatire proces, manevrare, ( etichetare ) , impachetare si / sau de indepartare a substantelor si produselor. § 2. Producerea de policloruriloade bis – fenil ( PCPs ) si policlorurilor de terfenil PCTs – este interzisa. § 3. Productia de cloroflorcarburi ( CFCs ) bromflorcarburi ( BFCs ) orhaloni ori amestecuri din acestea specificate in anexa 57 este interzisa. § 4. In acord cu articolul 11 al Reglementarilor Consililui Europei – nr.3322/88/din 14 octombrie 1998 – operatorii stabilimentelor unde produsele CFCs si BFCs – ( la care se face referire in paragraf 3 ), sunt produse ce trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii Comisiei Comunitatii Europene si deasemenea Departamentului de Autorizare privind mediul pentru fiecare dintre produse CFCs si BFCs mentionate in paragraf 3: 1. in ultimele 2 luni dupa data intrarii in vigoare a prezentului ordin, cu respectare din 1986 si

pe toata perioada de referinta : a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate ; f) cantitati indepartate.

In final deasemenea, se cer cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului de referinta sa fie indicate; 2. referitor la CFCs. – nu mai tirziu de 31 august al fiecarui an pentru perioada precedenta ( 01.07. – 30.06. ) :

a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate ; f) cantitati indepartate.

In final deasemenea, se cer a fi indicate cantitatile din stoc la 30 iunie al anului de referinta; 3. Cu referire la BFCs nu mai tirziu de 28 februarie al fiecarui an, pentru anul calendaristic precedent:

a) cantitate produse ; b) cantitati comercializate ; c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ; d) cantitati importate ; e) cantitati exportate f) cantitati indepartate

In final de asemenea, trebuiesc indicate cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului

Page 431: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 399

calendaristic precedent.

§ 5. Producerea urmatoarelor substante este interzisa, cu exceptia cazului cind producerea uneia sau a mai multora dintre ele, se face cu autorizatie de mediu explicata: 1. – bromometan ; 2. – cianogen, acid prusic si sarurile acestuia ( cianuri ) ; 3. - cianuri organice ( Nitriti ).

. Art. 5.7.1.3

§ 1. Daca un instalatie este subiectul unei cereri de autorizare datorita clasificarii acesteia in

sectiunea 7 a listei de clasificare si orice stocare de substante periculoase trebuie de asemenea sa indeplineasca conditiile cap.5.17 « substante periculoase « ale acestui ordin, ce stabileste faptul ca stocarea cantitatilor in cauza intra sub incidenta acestui capitol. Totusi, in cazuri exceptionale de autorizare, se pot face referiri la distante de separare intre doua grupe si/ sau subgrupe cu cantitati de depozitare neclasificate. In aceste cazuri, domeniul de exceptie trebuie indicat. § 2. Daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, Bromometanul trebuie pastrat in vase sub presiune cu un continut de maximum 100 kg de Bromometan pe rezervor, rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie pastrate vertical cu dispozitivul de inchidere la partea superioara. Rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie protejate impotriva influientiilor vremii, cum ar fi razele soarelui sau ploaie si nu se permite stocarea lor suprapusa ( stivuire ). In timpul stocarii, dispozitivele de inchidere trebuie sa fie protejate de socuri mecanica, cu garnituri de inchidere. Rezervoarele goale trebuie stocate in aceleasi conditii ca si rezervoarele pline; § 3. Construirea tuturor spatiilor destinate procesarii produselor periculoase, trebuie sa prevada in cazuri accidentale al unor varsari sau scurgeri de lichide, colectarea acestora. Pentru prevenirea imprastierii focului, toate spatiile destinate manevrarii lichidelor inflamabile si extrem de inflamabile, trebuiesc construite astfel incit varsarea accidentala sau scurgerile de lichide, sa sfirseasca prin un dispozitiv de colectare si sa existe unul sau mai multe puturi colectoare, legate prin mai multe canale colectoare. Acest dispozitiv de colectare, nu va fi permis in nici un caz sa fie conectat indirect sau direct la o canalizare publica, apa de suprafata, la un bazin de colectare pentru ape de suprafata, la un sant sau la o pinza de apa freatica. Dispozitivul de colectare si puturile de colectare trebuiesc regulat golite si cel putin dupa fiecare incident. Deseurile rezultate trebuiesc tratate in maniera corespunzatoare.

§ 4. Fara a prejudicia nici o prevedere legala sau norma,operatorului i se cere sa ia toate masurile

pentru o protectie satisfacatoare a mediului inconjurator impotriva riscurilor de incendiu si explozie. Aceasta include obligatoriu disponibilitatea echipamentului de lupta contra incendiilor. Tipul de echipament de stingerea incendiilor cerut se va stabili precum si locul unde va fi pastrat, dupa consultarea brigazii autorizate de stingere a incendiilor. Acest aspect este complet relatat in licenta de mediu. Echipamentul pentru stingerea incendiilor, trebuie sa fie pastrat in conditii corespunzatoare, protejate de ger, marcate corespunzator, usor accesibile si plasate in zone bine alese. Trebuie sa fie imediat operabile. § 5. Pe instalatie, prevederile necesare trebuie sa existe pentru a preveni trecerea apei contaminate cu chimicale de la stingerea incendiilor prin scurgere in pamint, canalizari publice, apa freatica sau de suprafata. Apa contaminata colectata, trebuie depozitata intr – un mod cotrespunzator. Capacitatea de colectare a apei contaminate, trebuie stabilita in consult cu brigada autorizata de stingere a incendiilor.

Page 432: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

400 Waste Water and Waste Gas Treatment

§ 6. Tot personalul si conducerea stabilimentului,trebuie sa fie avertizat privind natura substantelor si produselor fabricate si la pericolul implicat. Personalul trebuie sa fie bine informat despre masurile luate, cind apar situatii anormale. Operatorul trebuie sa ofere instructiuni revizuite dupa cerinte. Aceste instructiuni trebuie sa fie evaluate de operator, cel putin odata pe an. Art. 5.7.1.4 § 1. In caz ca nu se specifica altfel, in autorizatia de mediu si ca o derogare de la limita emisiei generale in cap. 4.4., valorile limita ale emisiilor date mai jos exprimate in mg / Nm3 si cu referire la urmatoarele circumstante – temperaturile 0 gr.C, presiune101,3 kPa, gaz uscat sau gaz umed daca sunt folosite ejectoare de abur - se aplica pentru descarcarea gazelor uzate. Cantitatea de aer introdus intr-o parte a instalatiei pentru diluare sau racire a gazelor reziduale nu sunt luate in calcul cind calculam valoarea emisa. 1. propennitrile:

• in efluentul gazos al instalatiilor de ardere pentru producerea propennitrilului indiferent de debitul masic: 0.2 mg/Nm3

• in rest la un debit masic de 25 g / h sau mai mult: 5.0 mg/Nm3 2. urmatoarele substante organice pentru un debit masic pe substanta de 100 g / h sau mai mare 1,2 dicloretan:

1,2-dichloroethane: • productia acestui compus: 5.0 mg/Nm3 • in alte cazuri ( 20 mg / Nm³ ): 20.0 mg/Nm3

3. pulberi totale:

instalatie de producere a biocidelor sau a ingredientilor activi ai acestora cu debit masic de 25 g / h sau mai mari: • pentru biocide foarte toxice sau foarte bioacumulative si persistente: 5.0 mg/Nm³ • pentru bioacide foarte toxice, periculoase sau corosive: 20.0 mg/Nm³ • pentru bioacide nepericuloase: 100.0 mg/Nm³

§ 2. Efluentii gazosi trebuie colectati in locul de producere dupa purificare in acord cu conditiile de imisie si emisie prevazute si descarcate in aerul ambiental printr-un cos. Acest cos trebuie sa fie suficient de inalt pentru, ca din perspectiva mediului sa disperseze adecvat substante descarcate si sa nu afecteze sanatatea publica. Inaltimea minima a cosului trebuie sa fie determinata conform sistemului de calcul al inaltimii specificate in art. 4.4.2.3. Sectiunea 5.7.2 Productia de dioxid de titan Art. 5.7.2.1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ( fabrici, sectii ) la care se face referire in subsectiunea 7.1. al listei de calsificare, cit si pentru unitatile care apartin de sectorul de productie al dioxidului de titan. Art. 5.7.2.2 § 1. Aruncarea oricaror deseuri solide, puternic acide, materiale de purificare deseuri, deseuri usor acide sau deseuri neutralizate este interzisa. § 2. Pentru unitatile existente urmatoarele prevederi se aplica tranzitional : 1. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de sulfatare :

Page 433: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 401

eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate in orice apa are restrictie pina la valori nu mai mari de 800 kg cantitate totala de sulfat, ex: corespunzatoare ionilor SO4 in acid sulfuric liber si sulfati metalici – pentru producerea unei tone de dioxid de titan.

2. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de clorinare : eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate a materialelor de purificare deseuri in orice ape este restrictionata pina la urmatoarele valori pentru cantitatea totala de clorura ex : corepunde ionilor de Cl⎯ acid clorhidric liber sau in cloruri metalice pentru producerea unei tone de dioxid de titan: • 130 kg cind se foloseste bioxid de titan in stare naturala • 228 kg cind se foloseste bioxid de titan sintetic • 450 kg cind se foloseste zugara; In cazul unei unitati care foloseste mai mult de un tip de minereu, valorile se aplica proportional cu cantitatile de minereu utilizate.

Art. 5.7.2.3 Pentru emisii in atmosfera, urmatoarele limitari ale emisiei se aplica: 1. Pentru fabricile existente ce utilizeaza procesul de sulfatare :

• valoarea limita pentru emisie pulbere: 50 mg/Nm3 • prevederile trebuie sa asigure prevenirea emisiei de picaturi de acid

emisia de SOx provenind din dizolvarea si calcinarea fazelor productiei TiO2 ( dioxid de titan ) este restrictionata pina la maxim de 10 kg SO2 echivalent / tona de dioxid de titan produs

• fabricile unde deseurile acide sunt concentrate nu vor descarca mai mult decit 500 mg / Nm³ de SOx, calculat ca SO2 – echivalent

• fabricile unde sarurile provenite din purificarea deseurilor sunt calcinate, trebuie echipate cu cea mai buna tehnologie disponibila pentru a reduce emisiile de SOx;

2. Pentru fabricile existente ce folosesc procesul de clorurare:

• valoarea limita pentru emisie de pulberi: 50 mg/Nm3 • clor – media zilnica: 5 mg/Nm3 • valoare instantanee 40 mg/Nm3.

Art. 5.7.2.4 Referitor la deseurile din industria dioxidului de titan si in particular la deseurile a caror descarcare si aruncare in apa sau emisia in atmosfera este interzisa - masuri necesare trebuie luate cu scopul de a asigura urmatoarele: 1. Pe cit posibil sa nu fie create sau sa fie refilosite atit cit aceasta este posibil tehnic si

economic; 2. Se folosesc sau se depoziteaza fara a periclita sanatatea umana sau fara efecte adverse asupra

mediului. Acelasi lucru se aplica si in cazul deseurilor generale in timpul reciclarii sau purificarii deseurilor mai sus mentionate. Art. 5.7.2.5 § 1. Cantitatile de SO2, SO3 si picaturile de acid – exprimate in SO2 – echivalent – emise de anumite fabrici trebuie calculate luind in consideratie volumul de gaze emis in timpul activitatilor specifice si media continutului de SO2 / SO3 masurat pentru aceleasi periode de

Page 434: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

402 Waste Water and Waste Gas Treatment

timp. Determinarea debitului si continutului SO2 / SO3 trebuie facute in aceleasi conditii de temperatura si umiditate. § 2. Fara a neglija prevederile art.5.7.1.4. si a cap. 2.5 si 4.4 la una sau mai multe statii de masurare locale situate linga unitate intr-o pozitie care este reprezentativa pentru poluarea generata de la fabrica trebuie monitorizate urmatoarele: 1. imisia de dioxid de sulf, daca se foloseste procesul de sulfatare pentru productia de dioxid de

titan ; 2. imisia de clor, daca se utilizeaza procesul de clonerare pentru productia de dioxid de titan. Daca nu exista nici o statie de masurare asa cum se mentioneaza la primul paragraf, masuratorile trebuie facute cel putin de 12 ori pe an la toata cantitatea gazoasa de emisii de dioxid de sulf sau clor, din productie. § 3. De la 1 Ianuarie 1995, chiar daca nu se specifica altfel de catre mediu si ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 emisiile de SOx provenite de la fazele de dizolvare si calcinare ale fabricarii dioxidului de titan trebuie limitata la o valoare de nu mai mult de 10 kg de SO2 echivalent pe tona de dioxid de titan produs. Sectiunea 5.7.3. Producera dioxidului de sulf, a trioxidului de sulf, a acidului sulphuric si oleumului (acid sulfuric fumans) Art. 5.7.3.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile de SO2, SO3, H2SO4 sau oleum la care se face referire in subsectiunea 7.1 a listei de calsificare. § 2. Pentru suplimentarea acestei prevederi eficienta conversiei SO2 la SO3 este definita astfel: eficienta conversiei = Art. 5.7.3.2 § 1. Daca utilizarea gazelor ca materie prima tehnic este posibila din punct de vedere al celor mai bune tehnici disponibile ,, procesul de dublu contact ’’ trebuie sa fie utilizat pentru conversia SO2 →la SO3. Daca se dovedeste indispensabil cu scopul de a respecta limitele de emisie corespunzatoare valorii eficientei de conversie – prescrisa in paragraful 4 al ecestui articol – emisia de SO2 si SO3 poate fi mai departe redusa prin utilizarea unui ( al 5 –lea) pat de contact, sau cu masuri echivalente. Utilizarea oricarui proces alternativ este permis, asigurindu-se ca un astfel de proces este cel putin echivalent din perspectiva controlului poluarii si in particular dind garantia unei alceleasi rate superioare de conversie. § 2. Un proces de simplu contact ( fara absortie intermediara ) este permis numai daca se evacueaza gaze cu continut de SO2 mai mic decit 10 %, sau gaze ale caror continut de SO2 este foarte variabil. Daca se dovedeste indispensabil pentru a asigura limitele emisiei corespunzatoare valorilor eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al acestui articol emisiile de SO2 si SO3 trebuie reduse ulterior prin spalare alcalina sau prin masuri echivalente. § 3.Procesul catalitic umed este permis numai pentru calcinarea sulfurii de molibden si pentru desulfurarea fluxului de gaz. § 4. Media zilnica a ratei de converise trebuie sa fie cel putin : 1. cind se foloseste un singur proces de contact :

SO2(in) – SO2(out) ________________________ SO2(in)

x 100 (%)

Page 435: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 403

a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 6 % SO2 o rata de conversie de cel putin 97.5 trebuie realizata

b) cu gaz de alimentare continind 6 % SO2 sau ami mult, trebuie realizata o rata de conversie de 98.5 %;

2. cind se utilizeaza un proces de contact dublu : a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 8 % SO2 rata conversiei trebuie sa atinga cel

putin 99 % b) cu gaz de alimentare continind 8 % SO2 sau mai mult rata conversiei trebuie sa atinga cel

putin : • 99.5 % in conditi variabile ale gazului • 99.6 % in conditii constante ale gazului;

3. cind se utilizeaza un proces catalitic umed rata de conversie trebuie sa atinga cel putin 97.5%.;

4. cind se foloseste orice alt tip de proces rata conversiei trebuie sa atinga cel putin 99 %. § 5. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 urmatoarele valori limita a emisiei se aplica pentru: 1. dioxid de sulf: 1700 mg/Nm3, fara a prefata rata

conversiei prescrisa la art5.7.5.1; 2. trioxid de sulf:

• with constant gas conditions: 60 mg/Nm3; • in the other cases: 120 mg/Nm3.

§ 6. In plus, in autorizatia de mediu valorile limita pot fi impuse pentru debitul emis de SO2 si de H2SO4 ( exprimat in SO3 ) in gazele reziduale. § 7. Valorile eficientei conversiei indicate in ∫4 al acestui articol nu se aplica pentru SO3 din categoria a 3 –a care sunt folositi pentru stimularea emisiei cenusa prin injectarea de SO3 in gazele de cos ale instalatiei de incalzire. Pentru gazele de cos tratate in acest fel emisie standard de SO3 se aplica instalatiei de incalzire corespunzatoare. Sectiunea 5.7.4 Productia acidului azotic Art. 5.7.4.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile care produc acid azotic la care se face referire in subsectiunea 7.1 – a listei de clasificare. § 2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4 pentru oxizii de azot in efluentul gazos emis – exprimat in NO2 – o limita de emisie aplicata de: 450 mg/Nm3. Suplimentar, efluentii gazosi pot fi emisi fara culoare in aerul ambiental. Pentru a realiza aceasta, si fara prejudicieri ale valorii limite prescrise in primul paragaraf, emisia de NO2 nu trebuie sa depaseasca valoarea rezultata din formula de mai jos: Sectiunea 5.7.5 Producerea clorului Art. 5.7.5.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor la care se face referire in subsectiunea 7.5 a listei de clasificare. § 2. Ca o derogare de la aceasta si ca prevedere suplimentara a sectiunii 4.4.3, urmatiorele valori limita ale emisiilor se aplica pentru:

Concentratie NO2 = 1200 _________________________________ deschiderea gurii cosului ( dm)

Page 436: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

404 Waste Water and Waste Gas Treatment

1. clor:

a) pentru fabrici ce produc clor cu lichefiere completa: 6 mg/Nm3; b) in alte cazuri: 1 mg/Nm3;

2. mercurul si compusii sai: a) cu debit masic de 1 g / h sau mai mare : 0.2 mg/Nm3

b) cu electroliza cloro – alcalina conform procesului de amalgamare, media a emisiilor de mercur in aer eliminate de la celula nu trebuie sa depaseasca :

i. 1.5 g pentru tona de clor produsa, pentru noile fabrici ii. 2 g pentru tona de clor produsa pentru fabricile existente

iii. Mercurul din compusi cu Hidrogen emis in atmosfera sau ars este inclus in valori limita. § 3. Constituirea de noi instalatii pentru producerea clorului prin proces cu catod de mercur nu va mai fi autorizata. Dupa 2010, procesul cu catod de mercur nu se va mai folosi folosi. Sectiunea 5.7.6 Productia de sulf Art. 5.7.6.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc sulf cu referire in subsectiunea 7.1. al listei de clasificare. § 2. Pentru fabrici cu proces Claus trebuie asigurate urmatoarele eficiente de conversie a sulfului: 1. cu o capacitate de productie pina la 20 tone sulf / zi: 97 %; 2. cu o capacitate de productie intre 20 – 50 tone sulf / zi: 98 %; 3. cu o capacitate de productie peste 50 tone sulf / zi: 99 %. Aici eficienta de conversie a sulfului trebuie inteleasa ca fiind proportia dintre sulful produs si sulful din gazul de alimentare. § 3. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos nu trebuie sa depaseasca 10 mg / Nm³. La sfirsit gazele reziduale trebuie trecute printr-un incinerator. § 4. Concentratiile emisiilor de SO2 in instalatiile cu proces Claus care formeaza parte din rafinariile de petrol sunt reglementate de articolul 5.20.2.2.( Rafinarii de petrol ) cap. 5.2.. Sectiunea 5.7.7 Productia chimicalelor organice si a solventilor Art. 5.7.7.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitatile producatoare de produse chimice organice sau solventi, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. § 2. Gazele reziduale de la fabricile pentru producerea 1,2 dicloretanului si clorurii de vinil, trebuie dirijate catre o instalatie de eliminare a emisiilor pentru efluentii gazosi. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. pentru 1,2 – dicloretan in gazele reziduale emise, o valoare limita (de emisie ) aplicabila este de 5 mg/Nm3. § 3. Gazele reziduale de la reactorul si absorberul unei instalatii pentru producerea de propennitril trebuie conduse la un incinerator. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3., pentru propennitrilul in gazele reziduale emise valoarea limita aplicata este de 0.2 mg / Nm³. Gazele reziduale rezultate la purificarea produselor de reactie (distilare) ca si gazele uzate generate in timpul alimentarii trebuie sa fie directionate spre un scruber.

Page 437: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 405

Sectiunea 5.7.8 Productia hidrocarburilor in instalatiile petrochimice ce nu apartin unei rafinarii de petrol Art. 5.7.8.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor producatoare de hidrocarburi la care se face referire in sectiunea 7.3. a listei de clasificare. § 2. Waste Gazele reziduale eliberate din instalatiile cum ar fi efluentii gazosi rezultati in urma regenerarii agentilor catalitici sau activitatilor de verificare si curatire trebuie condusi la o instalatie de ardere sau trebuie luate masuri de eliminare echivalenta. § 3.Efluentii gazosi eliberati la pornirea sau oprirea unei instalatii trebuie pe cit posibil sa fie transportati catre un sistem de colectare pentru efluenti gazosi sau incinerati in instalatii de incalzire din proces. Daca aceasta nu este posibila gazele trebuie transportate catre un arzator in care nivelul emisiei de substante orgenice de 1 % cu respectarea continutului total de carbon nu trebuie sa fie depasita. §4. Efluentii gazosi de la instalatiile de desulfurare sau alte surse au un volum de hidrogen sulfurat de peste 0.4 % si debit masic de hidrogen sulfurat de peste 2 tone / zi trebuie procesate ulterior. Efluentii gazosi care nu vor fi procesati mai tirziu trebuie sa fie condusi la un incinerator. Ca o derogare la prevederile cap.4.4. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos descarcat nu trebuie sa depaseasca 10 mg/Nm3. Apa care contine hidrogen sulfurat trebuie procesata in asa fel incit eliberarea de efluenti gazosi in atmosfera sa fie evitata. § 5. In cazul transferului de baze, produsi organici intermediari sau finali, emisiile de substante organice cu o presiune de vapori de peste 13.3 kPa la o temperatura de 35 °C continind produsi initiali, intermediari si finali trebuie reduse prin masuri corespunzatoare cum ar fi sistemele de substitutie, extractie si transfer catre o instalatie de purificare a efluentului gazos. § 7. Apa de proces poate fi descarcate intr-un sistem deschis dupa degazeificare.Efluentii gazosi colestati aici trebuie curatati prin spalare sau incinerare. Sectiunea 5.7.9 Productia de carbon Art. 5.7.9.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc carbon ( lignit ) sau carbune electrografitic (electrozi de carbon de exemplu folositi in electrozi, colectori de curent sau ca parti pentru aplicatii) la care se face referire in sectiunea 7.1. a listei de clasificare. § 2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valorile limitei de efluent pentru substantele organice in efluentii gazosi sunt urmatoarele : 1. cu amestecare si topire din : instalatii de amestecare si topire unde smoala sau alti lianti si

lichefianti sunt prelucrati la temperaturi ridicate exprimate carbon: 100 mg/Nm3 2. cu combustie de la furnale cu o singura camera, furnale cu camere combinate si cuptoare

tunel exprimate in carbon total: 500 mg/Nm3 3. cu combustie de la cuptoare inelare pentru electrozi de grafit si blocare de carbune exprimat

in carbon total: 200 mg/Nm3 4. cu impregnare de la instalatiile de impregnare unde se utilizeaza agenti de impregnare pe baza

de exprimat in carbon total: 50 mg/Nm3.

Page 438: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

406 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sectia 5.7.10 Productia peroxidului Art. 5.7.10.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati la care se refera in sectiunea 7.6. a listei de clasificare. § 2. Peroxizii organici pot fi fabricati daca aceasta este explicat permisa in autorizatia de mediu. Peroxizii organici, care pot exploda sau detona prin reactii termice violente, la unitate trebuie mentinute la o temperatura mai mica decit temperatura la care din punct de vedere al sigurantei este temperatura maxima permisa in acord cu natura substantelor de referinta ; pentru substantele indicate mai jos temperatura maxima este: • peroxid de acetilaidohexansulfonil: –10 °C • acid peroxide: +10 °C • tert – butil peroxyisopropil carbonat ( BPIC ): temperatura camerei • tert – butil peroxidpiralat: –10 °C • dibenzoil peroxid: temperatura camerei • dicyclohexil peroxildicarbonat: +5 °C • diisopropil peroxidicarbonat: –15 °C. § 3. Peroxizii la care se face referire in § 2 care trebuie pastrati in unitate la temperaturi mai joase decit temperatura camerei trebuie stocate: 1. ori in frigidere sau congelatoare aflate in halele de productie, caz in care fiecare congelator

sau frigider va contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxid organic necongelat; 2. sau in frigidere sau congelatoare aflate in cladiri separate pentru srocare caz in care sunt

stocati numai peroxizii mentionati. In acest caz fiecare frigider sau refrigerator poate contine o cantitate de cel mult 150 kg de peroxizi organici necongelati;

3. in camere frigorifice separate destinate numai acestui scop. In acest caz fara alte recomandari speciale in autorizatia de mediu pentru stocare la rece se poate pastra o cantitate de cel mult 500 kg de peroxizi organici necongelati.

Sectiunea 5.7.11 Productia of policlorurii de vinil Art. 5.7.11.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor ce produc policlorura de vinil la care se referire in sectiunea 7. a listei de clasificare. § 2. La trecerea de la sistemul inchis de polimerizare sau de uscare, la sistem deschis rezidurile de policlorura de vinil in polimerizat trebuie mentinute la un nivel cit mai jos posibil. Cu aceasta valoarea medie maxima lunara nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori : • pentru masa PVC: 10 mg VC / kg PVC • pentru suspensie monopolimeri: 0.10 g VC / kg PVC • pentru suspensie copolimeri: 0.40 g VC / kg PVC • micro-suspension-PVC and emulsion-PVC: 1.5 g VC / kg PVC. § 3. Pentru reducerea ulterioara a concentratiei masice in clorura de vinil a efluentului gazos cit mai mult posibil consumarea gazului uzat al instalatiei de uscare trebuie utilizat drepr gaz combustibil in instalatiile de ardere.

Page 439: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 407

Sectiunea 5.7.12 Productia coprolactamei Art. 5.7.12.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitati ce produc coprolactama la care se face referire in sectiunea 7. a listei de clasificare. § 2. Pentru productia de coprolactama obtinuta prin proces Rasehig, emisia NO2 nu trebuie sa depaseasca 15 kg NOx / tona de coprolactama produsa. Sectiunea 5.7.13 Producerea de policrilonitril bazat pe materiale sintetice Art. 5.7.13.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ce produc polyacrilonitril bazat pe materiale sintetice, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. § 2. Productia si procesarea propennitril – polimerizat pentru fibre. 1. pentru emisia de propennitril in efluentul gazos din instalatii de uscare, valoarea limita a

emisiei este de 20 mg / Nm³.. 2. propennitilul continut in gazele reziduale, provenite din instalatiile de reactiv, din gazele reziduale intens din rezervorul cu suspensii si de la filtru de spalare trebuie dirijate catre un scruber de gaze reziduale sau un adsorber. Pentru emisiile de propennitril in efluentul gazos al adsorberului, valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm³ 3. pentru filarea in fibre a polimerului debitul de gaze rezidual cu un continut de peste 5 mg /

Nm³ trebuie dirijat catre o instalatie de reducere gaze uzate. § 3. Productia de rasini ABS

1. Polimerizarea in emulsie. Efluentii gazosi care contin propennitril evacuati in timpul polimerizarii, in timpul precipitarii sau curatirii reactorului trebuie condusi catre un incinerator pentru emisiile de propennitril. Din efluentii gazosi ai instalatiei de uscare valoarea limita de emisie de 25 mg / Nm³ se aplica ca medii lunare;

2. Polimerizarea combinata / solutie / emulsie: Efluentii gazosi care contin propennitril eliberati din reactoare din timpul stacarii intermediare din timpul precipitarii, din timpul deshidratarii cu reciclarea solventilor si de la malaxare trebuie condus la un incinirator; Pentru emisiile de propennitril eliberate la instalatiile de valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm³ se aplica ca medie lunara.

§ 4. Productia de cauciuc nitril (NBR) Gazele uzate cu continut in propennitril eliberate de la reciclare in timpul stocarii intermediare a latexului, si prin spalarea cauciucului solid, trebuie conduse spre un incinerator. Gazele uzate eliberate in timpul reciclarii propennitrilului trebuie dirijate catre un scruber pentru gaze uzate. Pentru emisiile de propennitril in efluent gazos a unei instalatii de uscare valoarea limitelor de emisie este de 15 mg / Nm³.. § 5. Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului in efluentii gazosi cu continut in propennitril eliberati din rezervoarele cu monomer, reactoare, rezervoare intermediare de stocare si de la condensatoare trebuie conduse la o instalatie de purificare a gazelor uzate, daca continutul de propennitril depaseste 5 mg / Nm³.

Page 440: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

408 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sectiunea 5.7.14 Producerea si procesarea viscozei Art. 5.7.14.1 § 1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati producatoare de viscoze la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. § 2. Gazele uzate rezultate de la producerea viscozei, de la reprelucrarea bailor de filare si de la statia de tratare pentru producerea textilelor viscozice trebuie conduse intr-o instalatie de reducere a emisiilor. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita de emisie pentru gazele reziduale sunt: 1. pentru hidrogen sulfurat : 5 mg/Nm3 ca medie zilnica 2. pentru disulfura de carbon: 0.10 g/Nm3 ca medie zilnica. § 3. Productia de lina celulozica si celofan, efluentii gazosi de la masinile de filat si de la post tratare trebuiesc condusi la o instalatie de reducere a emisiei in aer. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita a emisiei pentru gazele reziduale este : 1. pentru hidrogen sulfurat: 5 mg/Nm3 ca medie zilnica 2. pentru disulfura de carbon: 0.15 g/Nm3 ca medie zilnica. § 4. Pentru fabricarea, produselor din viscoza pentru toti efluentii gazosi incluzind aerul extras din diferite camere si din apropoerea masinilor - urmatoarele valori limita se aplica pina la 31.12.2001: 1. pentru hidrogen sulfurat: 100 mg/Nm3 ca medie zilnica 2. pentru disulfura de carbon: 600 mg/Nm3 ca medie zilnica 3. pentru hidrogen sulfurat si disulfitde carbon: 650 mg/Nm3 ca medie zilnica Cea mai buna tehnologie disponibila trebuie aplicata pentru reducerea la maxim si daca este posibil pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat si disulfura de carbon. De la 1 Ianuarie 2002 si ca o derogare de la prevederile cap.4.4 urmatoarele valori limita pentru emisii se aplica pentru efluentii gazosi: 1. pentru hidrogen sulfurat: 50 mg/Nm3 valoare medie zilnica 2. pentru sulfura de carbon se aplica diferite valori functie de produsul pe baza de viscoza avut in vedere:

a) lina celulozica: 150 mg/Nm3 b) celofan: 150 mg/Nm3 c) viscoza textila: 150 mg/Nm3 d) tuburi sintetice: 400 mg/Nm3 e) piele de sintetica: 400 mg/Nm3 f) viscoza tehnica: 600 mg/Nm3.

Sectiunea 5.7.15 Productia de email Art. 5.7.15.1 Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in unitati le producatoare de vopsea email la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare. Art. 5.7.15.2 § 1. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. limitele valabile de emisie pentru efluentii gazosi la vopsea email sunt :

Page 441: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 409

1. pe fluonuri anorganice gazoase, exprimate in HF : 15 mg / Nm³, cu 5 mg / Nm³ - ca valoare

de referinta; 2. pentru oxizi de azot exprimat in NO2 : 15 kg per tona de email produs ca medie lunaracu

concentratia maxima de 220 mg / Nm³ si cu 500 mg / Nm³ ca valoare de referinta. § 2. Ca o derogare de la art.1.1.2. concentratiile indicate in ∫1 depind de continutul efectiv de oxigen in efluentii gazosi emisi. § 3. Fara alte precizari specificate in autorizatia de mediu, valorile de emisie pentru substantele de mai sus trebuie masurate continu folosind echipamentele de masurare instalate pe cheltuiala ,, operatorului’’ care este construit si este in functiune conform unui cod de buna practica si care are aprobarea unui expert de mediu acreditat in disciplina aer. Sectiunea 5.7.16 Procese in productia chimicalelor fine si a produselor farmaceutice Art. 5.7.16.1 Pentru procesele de la fabricarea substantelor chimice pure si farmaceutice conditiile pentru valorile limita de emisie in mg / Nm³ pentru procese care nu depasesc 500 kg de produs pur final pe sarja, se inlocuieste cu urmatoarea reglementare – procesul trebuie sa asigure un total maxim de emisie de cel mult 15 mg % din cantitatea de solvent initiala. Anexa 5 CAPITOLUL 5.17 DEPOZITAREA PRODUSELOR PERICULOASE SectiUNA 5.17.1 Prevederi generale Art. 5.17.1.1 § 1. Regulile incluse in acest capitol sunt aplicabile cladirilor specificate in sectiunea 17 a listei de clasificare. Pentru aplicarea dispozitiilor acestui capitol trbebuie luate in consideratie atat proprietatea principala cat si punctele spot. Pentru carburantii lichizi se va lua in calcul doar punctele spot. § 2Depozitarea pe termen scurt legata de transportul auto, pe calea ferata, apele interioare, pe mare sau pe calea aerului, incluzand incarcarea, descarcarea si transferul de pe diferite mijloace de transport in porturi, la chei, sau in parcurile de vagoane nu este supusa prevederilor prezentului regulament. Oricum, daca produsele periculoase la care se refera prezentul regulament sunt pastrate in depozite aflate in porturi, de-a lungul cheilor sau in parcuri de vagoane si daca se intentioneaza ca aceste depozite sa fie desemnate depozite permanente pentru pastrarea pe termen scurt a unor astfel de substante periculoase, atunci ele sunt supuse conditiilor din acest regulament.. Art. 5.17.1.2 § 1. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, infiintarea unui cladiri de categoria 1 pentru depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa: 1. intr-un areal de unde se extrage apa sau intr-o zona protejata de tip I, II sau III 2. intr-un areal altul decat o zona industriala 3. la o distanta de mai putin de 100 m de la:

a) o zona rezidentiala

Page 442: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

410 Waste Water and Waste Gas Treatment

b) parcare c) zone de recreere.

§ 2. Regulile restrictive de la § 1 nu se aplica: 1. pentru intreprinderile existente sau sectii ale lor, asa cum este specificat in art 3.2.1.1 2. pentru produsele periculoase aflate intr-o stare fizico-chimica care nu are proprietati ce pot

duce la un accident major, in conditia in care acest lucru este confirmat de un expert acreditat in siguranta exterioara si riscuri pentru accidente majore

3. pentru produsele periculoase apartinand statiilor de epurare a apelor pentru populatie. § 3. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, folosirea unui rezervor pentru ferma pentru depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa in zonele de foraj al apei sau in zonele protejate de tip I, II, sau III: § 4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, stocarea urmatoarelor substante este interzisa: 1. bromometan 2. ianogen acid prusic (hidrogen cianid) si sarurile sale (cianizi) 3. cianizi organici (nitrili). Art. 5.17.1.3 § 1. Daca nu se specifica in alt fel in licenta de mediu, la intrarea intr-o cladire de categoria 1 pentru care se aplica prevederile articolului 7, titlul I de la Vlarem, trebuie aplicat un semn de identificare si informare de cel putin 1 m2, continand cel putin informatia de mai jos scrisa lizibil: 1. "VR-PLICHTIG BEDRIJF" (intreprindere careia i se cere eliberarea unui raport de siguranta)

daca, in conformitate cu art. 7 & 3, titlul I de la VLAREM, se refera la o intreprindere pentru care se cere un raport de siguranta, sau "GEVAARLIJKE STOFFEN" (substante periculoase) pentru sediile unde sunt aplicabile art. 7, 1 & 2, titlul I de la VARLEM

2. numele operatorului, adresa si numarul de telefon 3. numerele de telefon de contact si cel de urgenta (brigada de pompieri). § 2. La intrarile cladirilor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 7, titlul I de la VARLEM, se va pastra un plan actualizat intr-un dulap protejat impotriva incendiului care sa fie usor accesibil serviciilor de interventie in caz de urgenta. Pentru toate depozitele unde se gasesc produse periculoase pe acest plan se vor indica in mod clar urmatoarele informatii : 1. locatia exacta 2. denumirea chimica si/sau tehnica a produselor periculoase, cu precizarea clasificarii conform

directivelor UE 67/548/EEC din 27 iunie 1967 sau 88/379/EEC din 7 iunie 1988 si a numarului UN

3. specificatia referitoare la locul depozitarii: a) recipiente mobile b) containere imobile aflate deasupra solului c) containere ingropate d) containere aflate in canale ;

4. capacitatea maxima de depozitare exprimata in tone sau m3 5. temperatura normala de stocare exprimata in oC si presiunea de depozitare in Pa.

Page 443: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 411

§ 3. Dulapul mentionat la punctul 2 trebuie sa poarte mentiunea « GS-SITUATIEPLAN » (plan al materialelo periculoase) scrisa cu litere negre cu inaltimea de cel putin 8 centimetri pe fond galben. Daca acest dulap se tine incuiat atunci fie : 1. cheia se pastreaza langa dulap, in spatele unui geam care poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta 2. fie dulapul are un geam de protectiecare poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta. § 4. Se pot face derogari de la conditiile stabilite stabilite la punctele 2. si 3. daca se foloseste un sistem alternativ acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu, sistem care sa furnizeze cel putin aceleasi garantii in ceea ce priveste informatia furnizata. § 5. Trebuiesc luate masurile necesare pentru ca instalatiile sa nu fie accesibile persoanelor neautorizate. § 6. Dispozitiile § 5 nu sunt aplicabile depozitelor pentru combustibili lichizi care reprezinta o parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor vehicolelor cu motor. Art. 5.17.1.4 § 1. Dispozitivele de imbinare a a conductelor, cuplele, valvele si toate celelalte accesorii trebuie asigurate. Ele trebuie protejate impotriva coroziunii intr-un mod efectiv. § 2. Conductele subterane trebuie plasate intr-un sant ce trebuie umplut cu cu un material inert cu o granulatie fina. Santul trebuie sa fie impermeabil si trebuie sa aiba o panta catre un put de colectare impermeabil. Acest sistem poate fi inlocuit cu un sistem alternativcare sa asigure aceleasi garantii in ceea ce priveste poluarea solului si/sau a apelor subterane. Sistemul alterantiv trebuie sa fie aprobat de un expert de mediu acreditat in ceea ce priveste containerele de depozitare a substantelor periculoase. Un certificat care sa confirme acceptul este emis si semnat de expertul de mediu mai sus mentinat. Acest certificat se pastreaza pentru a fi prezentat oficialitatilor de supervizare. O copie a acestuia se va transmite de catre operator Departamentului pentru Licente de Mediu.. § 3.Imbinarea conductelor pentru transportul substantelor P1 si/sau P2 in spatii interioare este interzisa cu exceptia cazurilor in care aceste conducte sunt formate dintr-un singur tub 5fara cupluri sigilate), sau daca spatiile au fost amenajate si zonate conform regulamentelor referitoare la instalatiile electrice, in particular articolele referitoare la spatiile unde se pot crea atmosfere explozibile. Art. 5.17.1.5 § 1. Fara a prejudicia dispozitiile ulterioare, trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a preveni intrarea unor produse in contact cu alte produse daca : 1. acesta ar putea duce la reactii chimice periculoase 2. astfel de produse pot reactiona intre ele si pot emana gaze sau vapori periculosi 3. contactul intre astfel de produsear duce la explozii si/sau incendii. § 2. Daca in depozit se stocheaza produse avand caracteristici principale diferite, acesta trebuie impartit in diferite compartimente, in fiecare compartiment fiind depozitate ,doar produsele avand caracteristicile de baza similare. Aceste compartimente trebuie delimitate prin pereti, ecrane de protectie, marcaje pe sol, lanturi de separatie sau separatori ficsi cu inaltimea de 1 m. Produsele avand proprietati principale diferite pot fi depozitate intr-un singur compartiment daca, conform art. 5.17.1 distanta minima de separatie intre ele este de 0 metri.

Page 444: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

412 Waste Water and Waste Gas Treatment

§ 3. Orice opereatiuni de prelucrare sau alte operatiuni care nu au legatura cu depozitarea si transferul produselor este interzisa in depozite si in zona delimitata de distantele de separare sau ecran descrise in alin. 5.17.1 § 4. Produsele nu pot fi depozitate in afara suprafetelor destinate acestui scop. Recipientele mobile contaminate care au continut substante periculoase trebuie depozitate intr-un loc special amenajat care trebuie indicat in mod clar. Art. 5.17.1.6 § 1. With respect to aboveground compartments for products with a specific main property, minimum separation distances as indicated in appendix 5.17.1 are to be observed. § 2. Distanta specificata la punctul 1. poate fi micsorata prin construirea unui ecran de protectie, in conditia in care distanta masurata orizontal pe langa acest ecarn intre containerele ce contin elemente indicate in art. 5.17.1 este mai mare sau egala cu distanta minima de siguranta prevazuta la punctul § 1. Ecranul de protectie trebuie facut fie din caramida cu o grosime de min. 10 cm., sau din orice alt material cu o grosime care sa asigure un coeficient echivalent pentru reziastenta in caz de incendiu. Ecranul trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 2 m. si trebuie sa depaseasca inaltimea maxima a recipientului saucontainerului cu cel putin 0.5 m. § 3. Distantele minime de separatie amintite mai sus pot fi modificate prin licenta de mediu, sau, in particular, pe baza rezultatelor specificate in raportul de siguranta sau pe baza analizelor de risc emise de un expert acreditat in disciplina sigurantei exterioare si riscul accidentelor grave. § 4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, prevederile art. refeitor la distantele ce trebuie respectate nu se aplica : 1. produselor depozitate in laboratoare 2. produselor pentru care capacitatea de stocare totala pentru produse avand aceeasi proprietate

de baza este mai mica decat limita inferioara indicata la categoria 3 din sectiunea de clasificare corespunzatoare

3. depozitelor mentinate in sectiunea 17.4. Art. 5.17.1.7 § 1. Trebuie luate masurile necesare (de ex. impamantarea) pentru prevenirea formarii unor sarcini electostatice periculoase la stocarea si utilizarea produselor explozibile, extrem de inflamabile, foarte inflamabile si inflamabile. § 2. Spatiile de depozitare a produselor periculoase pot fi incalzite doar prin intermediul dispozitivelor ale caror locatie si folosire ofera suficiente garantii impotriva riscurilor producerii unor incendii sau producerii unor explozii. § 3. In spatiile in care sunt depozitate produsele periculoase: 1. se interzice lucrul pentru care este necesar folosirea unor dispozitive ce lucreaza cu flacara

deschisa sau care pot genera scantei cu exceptia celor de intretinere si de reparatie in conditiile in care se vor lua masurile de precautie necesare si in conformitate cu instructiunile scrise emise si/sau initializate de Seful Departamentului de Prevenire si Protectie sau de catre operator

2. se aplica un indicator de interzicere a fumatului ; acest indicator trebuie sa fie scris cu litere citete sau trebuie sa contina semne conventionale. Ele se aplica pe partea exterioara a usii de acces si in interiorul spatiului in cauza. Obligatia de a aplica indicatorul « Fumatul interzis »

Page 445: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 413

nu se aplica in cazul in care acest indicator este montat la intrarea in intreprindere si interzicerea fumatului si a focului deschis sunt valabilein toata intreprinderea

3. Cosurile si gurile de evacuare avaporilor si emanatiilor produse trebuie sa fie facute din materiale care nu ard sau auto-extinctoare.

§ 4. Este interzis: 1. fumatul, aprinderea focului sau depozitarea unor substante inflamabile deasupra sau in

vecinatatea containerelor, langa pompe, conducte, unitati de distribuire, zone de incarcare sau descarcare a cisternelor auto, in interiorul limitelor zonei de protectie asa cum este indicata ea in planul de zonare si demarcata in conformitate cu regulile generale pentru instalatiile electrice

2. purtarea unor incaltaminte sau haine care pot cauza scantei in zonele interzise publicului. 3. stocarea produselor inflamabile in orice parte a depozitului unde temperaturile pot creste

peste 40 oC prin caldura creata prin mijloace tehnologice . § 5. Restrictiile specificate la punctul § 4 vor fi evidentiate prin folosirea pictogramelor de protectie conform codului de Protectie a Muncii acolo unde aceste pictograme pot fi aplicate. Art. 5.17.1.8 § 1. Fara a prejudicia alte dispozitii legale sau de ordine interioara, operatorul ia toate masurile necesare pentru a proteja in mod suficient zona inconjuratoare impotriva riscului de incendiu sau de explozie. Una din implicatiile acestui fapt este aceea ca trebuie asigurat echipamentul necesar de lupta impotriva incendiilor. Tipul echipamentului necesar si locul unde acesta trebuie amplasat se determina dupa consultatii cu echipa de pompieri autorizata. Acest lucru nu este legat in nici un fel de licenta de mediu. Echipamentul de lucru impotriva incendiilor trebuie pastrat in conditii bune de folosinta , trebuie protejat impotriva inghetului, marcat adecvat, trebuie sa fie usor accesibil si plasat in spatii propice. Echipamentul trebuie sa fie gata de a interveni imediat. § 2. La instalatie, trebuiesc luate elementele de precautie necesare impreuna cu prigada autorizata de pompieri pentru a preveni ca apa de interventie contaminata cu produse periculoase sa nu se infiltreze in sol, canalizarea publica, ape de suprafata sau de adancime. Colectarea apelor contaminate folosite la stingerea incendiilor trebuie facuta intr-un mod potrivit. Capacitatea de colectare a apelor folosite pentru stingerea incendiilor care sunt contaminate trebuie sa fie determinata consultand brigada autorizata de pompieri. Art. 5.17.1.9 § 1. Instalatiile electrice si dispozitivele de iluminat trebuie sa indeplineasca Regulile Generale de Siguranta a Muncii sau regulile generale pentru instalatiile electrice, in particular acele articole care se refera la spatiile in care se pot produce atmosfere explozive. § 2. Fara a aduce prejudicii dispozitiilor ce guverneaza modul de instalare a instalatiilor electrice, in zonele unde exista pericolul de foc sau explozie datorita prezentei accidentale a unor amestecuri explozive, instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si instalate in conformitate cu conditiile din planul de zonare. § 3. Referitor la instalatiile pentru care regulile generale pentru instalatiile electrice nu sunt inca aplicabile, zonarea se va face conform dispozitiilor articolului 105 a regulilor generale mai sus amintite.

Page 446: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

414 Waste Water and Waste Gas Treatment

Art. 5.17.1.10 § 1. Containerele destinate depozitarii lichidelor extrem de toxice, toxice, periculoase sau corozive cu presiunea vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatura de 35 oC trebuie sa fie dotate cu un sistem eficient de reducere la minimum a poluarii aerului in timpul depozitarii si manuirii, asa cum este un dispozitiv de recuperare a vaporilor, un acoperis plutitor, sau alt sistem echivalent. § 2. La incarcarea sau descarcarea containerelor de depozitare si/sau aprovizionarea cisternelor auto, a celor pe calea ferata sau a rezervoarelor navale cu lichidele mentionate la pct. 1., poluarea aerului trebuie redusa la minim Art. 5.17.1.11 § 1. Fara a prejudicia obligatiile din art.7 , titlul I de la VLAREM, operatorul uniu depozit de categoria I trbuie sa tina un registru sau un alt sistem alternativ de inregistrare a datelor in care pe propietati principale se specifica cel putin natura si cantitatile de produse periculoase depozitate. Aceste informatii trebuie astfel tinute pentru ca oricand sa fie posibila determinarea cantitatii de produse periculoase existente in depozit. § 2. Registru sau sistemul alternativ de inregistrare a datelor mentionate la § 1 trebuie pastrat disponobil la locul de depozitare pentru controlul oficialitatilor de supervizare pentru o perioda de cel putin o luna. Art. 5.17.1.12 Personalul de la locul de depozitare trebuie sa fie complet informat despre natura produselor periculoase stocate si despre pericolele ce pot apare. Personalul trebuie sa fie bine informat despre masurile care trebuiesc luate atunci cand se intampla accidente. Operatorul trebuie sa poata dovedi ca a asigurat instruirea la zi necesara in astfel de cazuri. Instruirea trebuie evaluata de catre operator cel putin o data pe an. Art. 5.17.1.13 Daca nu este specificat altfel in licenta de mediu, produsele solide care sunt periculoase datorita concentratiei de substante care se pot dizolva asa cum este specificat in anexa 2B si/sau anexa 7 din titlul I de la VLAREM se depoziteaza pe o suprafata impermeabila echipata cu un sistem de colectare a posibilelor ape de ploaie contaminate. Produsele extrem de toxice, toxice, produsele susceptibile de aprindere spontana, produsele care reactioneaza cu apa formand gaze combustibile si produsele explozibile trebuie depozitate in interior sau sub un acoperis pe o podea impermeabila. In orice situatie trebuie luate masurile necesare pentru a preveni ca produsele sa se infiltreze sau sa fie deversate in canalizarea publica,in apele subterane sau de suprafata. Art. 5.17.1.14 § 1. Trebuie luate masurile necesare pentru asigurarea supravegherii efective a diferitelor spatii si capacitati de stocare ale depozitelor. Daca capacitatea totala de stocare a depozitului este de un milion de litri de produse P1 si P2 sau mai mult supravegherea trebuie sa fie continua – prin personal de securitate specializat sau prin sisteme de supraveghere permanenta echipate cu detectoare de fum, gaz sau incendiu care sa alarmeze un serviciu de securitate format din angazatii depozitului. Toate acestea se vor face

Page 447: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 415

consultand brigada de pompieri autorizata si un expert acreditat pentru disciplina sigurantei exterioare si riscurile de producere a unor accidente grave. § 2. Cladirile, containerele, peretii despartitori, instalatiile de iluminat, etc., trebuie mentinute in stare perfecta de functionare. Orice deficienta sau defectiune care poate pune in pericol protectia oamenilor sau a mediului trebuie remediata imediat. Art. 5.17.1.15 § 1. Inainte de repararea sua verificarea injterioara a containerelor ce au continut produse P1 si/sau P2, depozitul trebuie sa dispuna de o procedura pentru astfel de activitati, procedura initializata fie de operatori sau de catre seful Departamentului de Prevenire si Protectie. Unul din elementele acestei proceduri trebuie sa fie curatarea containerelor care se face printr-o metoda care ofera suficiente garantii referitoare atat la siguranta izbucnirii unui incendiu sau explozii cat si protectia mediului. § 2. La atelierul de reparare a containerelor pentru produsele P1 si/sau P2, este interzisa depozitarea produselor P1 si/ sau P2. Art. 5.17.1.16 § 1. Turnarea produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile trebuie facuta fie in aer liber fie in spatii bine ventilate construite din materiale neinflamabile. Trebuie luate Masurile necesare pentru a preveni incarcarile electrostatice periculoase ce se pot forma in timpul manipularii produselor P1 si/sau P2. Acest loc sau spatiu trebuie sa fie dotat cu semne care sa indice pericolul de foc conform Regulilor Generale pentru Siguranta a Muncii. § 2. Podeaua spatiului mentiuonat la pct.1. trebuie sa fie impermeabila si facuta din materiale neinflamabile. Ea trebuie sa fie construita astfel incat scurgerile de substante sa fie drenate intr-un dispozitiv de colectare si apoi sa fie canalizate catre unul sau mai multe puturi de colectare prin intermediul unor canale. Acest dispozitiv de colectare nu trebuie sa fie conectat direct sau indirect cu canalizarea publica, apele de suprafata, bazinele de colectare pentru apele de suprafata sau apele subterane. § 3. Daca produselor P1 si/sau P2 sunt depozitate in containere situate deasupra solului, umplerea recipientelor mobile trebuie efectuata intr-o zona amenajata situata la cel putin 10 metri de containere sau in afara spatiului acestuia. § 4. Produselor P1 si/sau P2 trebuie sa fie utilizate intr-un astfel de mod incat sa se evite imprastierea lichidelor pe podea. § 5. Produselor P1 si/sau P2 trebuie pastrate in recipiente inchise care sa ofere posibilitati de sigilare. In plus, sigiliul trebuie verificat imediat dupa umplere. Recipientele ce nu indeplinesc acest criteriu trebuie golite si indepartate din locul unde are loc umplerea. § 6. Cantitatile maxime din produselor P1 si/sau P2 (numarul de recipiente mobile, etc.) care pot fi prezente in spatiul unde sunt umplute recipientele mobile pot fi restrictionate prin licenta de mediu. Art. 5.17.1.17 Referitor la umplerea containerelor fixe si a cisternelor auto se aplica urmatoarele reguli :

1. se vor lua masurile necesare pentru prevenirea scurgerii lichidelor, poluarii solului, a apelor de adancime si suprafata.

Page 448: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

416 Waste Water and Waste Gas Treatment

2. bratul de incarcare folosit pentru umplere trebuie sa fie conectata la gura containarului prin intermediu unui cuplu cu surub sau cu un sistem echivalent. 3. fiecare operatie de umplere trebuie sa fie efectuata sub supravegherea operatorului sau a unui numit al acestuia ; supravegherea mentionata trebuie organizata astfel ca operatiunea de umplere sa fie monitorizata si sa se poata trece la actiune imediata in cazul producerii unui incident ; 4. pentru a preveni supraincarcarea, toate containerile fixe trebuie sa fie echipate cu un sistem de protectie impotriva supraincarcarii care poate fi :

a) fie un sistem de avertizare care sa produca un semnal acustic ce poate fi auzit de

alimentator in zona de umplere si care-l informeaza de umplerea containarului in proportie de 95% ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ;

b) un sistem de siguranta care sa opreasca automat curgerea produsului imediat ce

containarul este umplut la cel mult 98% din capacitate ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ;

c) in depozitele ce fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru

vehiculele cu motor se va folosi un sistem de siguranta de tipul celui indicat la pct. b) 5. toate containarile trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de masurare a nivelului de

incarcare ; 6. pozitia de umplere a cisternelor auto, zonele unde sunt grupate capetele conductelor de

umplere si zonele de umplere de la instalatiile de distributie trebuie sa fie intotdeauna localizate la sediul depozitului si trebuie :sa fie bine fixate de sol si sa fie impermeabile ;sa fie construite cu o panta cu margini ridicate pentru ca toate lichidele scurse sunt drenate intr-un sistem colector ; eliminarea lichidelor colectate se face in conformitate cu dispozitiile din regulament, in particular cu acele dispozitii referitoare la folosirea materialelor ramase ;pentru produsele P1 si/sau P2 pozitiile si zonele de umplere trebuie sa fie intotdeana situate in aer liber sub un acoperis ;sub pozitiile si zonele de umplere mentionate mai sus este interziza existenta unor canale, spatii de depozitare sau camere ; in cazul podurilor bascula se vor lua masurile necesare pentru a limita raspandirea scurgerilor si pentru a impiedica producerea exploziilor ; dispozitiile acestui paragraf nu sunt aplicabile locurilor de depozitare destinate in exclusivitate pentru incalzirea cladirilor.

7. in timpul incarcarii cu produsele P1 si/sau P2 se vor lua masurile necesare pentru

eliminarea electricitatii statice ; conectarea electrica intre cisternele auto si containar se va face inaintea inceperii operatiunii de umplere si se va deconecta dupa ce furtunul de alimentare a fost declupat cand umplerea este completa ;

8. se vor lua masurile necesare pentru a mentine depozitul la presiunea atmosferica ;

ventilatia subsolurilor si conductele de recuperare a vaporilor trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si restul conductelor ; in plus conductele de ventilatie de deasupra trebuie sa aiba o forta mecanica suficieanta ;

9. este interzisa umplerea unui containar cu un alt lichid decat cel pentru care containarul a

fost proiectat ; acest les poate face doar in urma unei inspectii a unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, sau de catre un expert autorizat, care sa dovedeasca ca acel containar in cauza este potrivit pentru acel lichid.

Page 449: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 417

Art. 5.17.1.18 Dispozitivele de protectie pentru supraincarcare descrise in sectiunea 5.17.7 trebuie sa fie produse in conformitate cu un cod de buna practica aceptat de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase. Controlul constructiei trebuie sa se faca corespunzator cu codul de buna practica selectat de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase. Controlul productiei pentru sistemede de supraumplere fabricat in serie poate fi limitat la o singura aprobare a prototipului. Aprobarea prototipului trebuie sa fie facuta de catre unul din expertii de mediu mai sus mentionati in conformitate cu sectiunea 5.17.7. Raportul de aprobare trebuie sa mentioneze controlul efectuat trebuie sa fie semnat de expertul mai sus mentionat. Pentru fiecare dispozitiv de supraincarcare operatorul trebuie sa dispuna de un certificat semnat de producator. Acest certificat trebuie sa mentioneze nr. Certificatului d aprobare a prototipului si numele expertului de mediu care a eliberat certificatul (si nr. sau de acreditare). Producatorul confirma in certificat ca sistemul de protejare la supraumplere a fost executat si controlat in conformitate cu dispozitiile titlului II din VLAREM. Art. 5.17.1.19 § 1. Peroxizii organici care pot exploda sau detona intr-o reactie termica violenta trebuie sa fie mentinuti in depozit la o temperatura mai joasa decat temperatura care din puct de vedere a sigurantei este temperatura maxim admisa conform propietatilor substantei in cauza. Pentru substantele indicate mai jos, temperatura maxima este: 1. acetil ciclohexan sulfonil peroxid : –10° C 2 acid peroxid succinic : +10° C 3. meta-butil peroxiizopropilcarbonat (BPIC): temperatura camerei 4 meta-butil peroxipivalat: –10° C 5. dibenzol peroxid: temperatura camerei 6. diciclohexil peroxidicarbonat: +5° C 7. diizopropil peroxidicarbonat: –15° C. § 2. Peroxizii care din motive de siguranta trebuie depozitati la o temperature mai mica decat temperature camerei trebuie stocati: 1. fie in frigidere sau racitoare situate in hala de productie, caz in care fiecare frigider sau racitor

poate contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxizi organici ne-refrigerati 2. sau in frigidere sau racitoare situate in depozite separate in care doar acesti peroxizi se

stocheaza.In acest caz fiecare frigider sau racitor poate contine o cantitate de cel mult 150kg peroxizi organici ne-refrigerati

3. sau intr-o camera frigorifica separate destinata exclusive acestui scop. In acest caz, in conditia in care nu este altfel specificat in licenta de mediu, se va stoca o cantitate de maximum 500kg de peroxizi organici ne-refrigerati in fiecare camera frigorifica.

Art. 5.17.1.20 In ceea ce priveste certificatele de productie, inspectiile si testele cerute in acest capitol, operatorul trebuie sa detina toate certificatele unde sunt mentionate codurile de buna practica, controalele efectuate si unde sunt identificate in mod clar observatiile relevante. El trebuie in permanentasa tina la dispozitia oficialitatilor de control certificatele in cauza.

Page 450: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

418 Waste Water and Waste Gas Treatment

Art. 5.17.1.21 Fara a prejudicia prevederile acestui capitol, transportul, instalarea si conectarea containerilor trebuie sa fie efectuate conform standardelor dominante belgiene sau europene. Sectiunea 5.17.2 Depozitarea lichidelor periculoase in containere aflate sub nivelul solului Art. 5.17.2.1 § 1. Se vor lua masurile necesare pentru a acorda o protectie maxima containarilor impotriva actiunilor mecanice si coroziunii. § 2. Este interzisa amplasarea containarilor de depozitare a produselor P1 si/sau P2 sub cladiri sau proiectia verticala a cladirilor. Un acoperis nu este considerata o cladire. § 3. Distanta dintre containar si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 3 metri. Distanta dintre containar si subsolul cladirilor apartinand firmei trebuie sa fie de cel putin 3 metri. Distanta dintre containar si peretele depozitului trebuie sa fie de cel putin de 0.75 metri. Distanta dintre containare trebuie sa fie de cel putin 0.5 metri. Distanta dintre containarele pentru produsele P3 si/sau P4 care nu fac parte dintro instalatie de distributie si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 1 m. § 4. In eventualitatea unei posibile inundatii sau cresterea nivelului apei, se vor lua masurile necesare pentru a preveni ridicarea containarilor goale prin plutire. § 5. Fara a prejudicia prevederile acestei sectiuni, locurile de depozitare pentru petrol si instalatiile conexe trebuie sa corespunda cu prevederile sectiunii 5.17.4. Art. 5.17.2.2 § 1 Un indicator se va instala intr-un loc vizibil langa containar in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2 5.17.2. § 2. Urmatoarele informatii se vor afisa langa gura de umplere si langa trapa :

1. numarul containarului ; 2. numele sau codul numeric sau alfa numeric a lichidului stocat ; 3. simbolurile de pericol; 4. capacitatea containerului.

Aceste informatii trebuie sa fie lizibile. Dispozitiile acestui paragraf locurilor de dpozitare a produselor P3 si/sau P4 destinate in exclusivitate pentru incalzirea cladirilor. Art. 5.17.2.3 § 1. Conducta de golire trebuie sa fie situata in aer liber la cel putin 3 metri deasupra solului si cel putin 3 metri de fiecare intrare intr-un spatiu sau de limitele parcelelor unei terte parti. Capetele conductei de golire nu pot fi situate sub parti ale constructiei cum ar fi acoperisul.

Page 451: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 419

§ 2. Dispozitiile pct 1. nu sunt aplicabile conductelor de golire pentru locurile de depozitare a produselor P3 si/sau P4 care nu formeaza parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor pentru vehiculele cu motor. Pentru aceste locuri de depozitare se va asigura ca locul si inaltimea capatului conductei de golire nu va cauza neplaceri vecinatatii, in particular ca urmare a umplerii containerilor § 3. Pentru depozitarea produselorP1 si/sau P2 sistemul de alimentare si golire aerian trebuie inchis printr-un dispozitiv care previne raspandirea incendiilor. Art. 5.17.2.4 § 1. Depozitarea in containare ingropate in pamant este permisa doar in :

1. containere cu pereti dublii metalici care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2;

2. containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu

dispozitiile anexei 5.17.2;

3. containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat;

4. un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii

solului si sa apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu. § 2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 l sau mai mica de 10.000 l in cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4. Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa detecteze eventualele scurgeri in interiorul unui spatiu interstitial format fie printr-un invelis aditional solid sau flexibil in interiorul sau exteriorul incintei, fie printr-un strat impermeabil pe peretii si pe fundul escavatiei iar acesta trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3. § 3. Pentru instalarea unui containar metalic cu o capacitate individuala de 5000 l , sau de 10.000 l in cazul depozitarii produselor P3 si/sau P4 si a conductelor anexe : 1. intr-o zona de filtrare a apelor sau zona de protectie de tip I sau II ; 2. intr-o zona stabatuta de conductori electrici unde pot fi prezenti curenti majori indusi

corozitivitatea solului si a materialelor de umplere trebuie specificata si catalogata de un expert de mediu acreditat in disciplina coreziunea solului conform metodologiei mentionate in anexa 5.17.5.

Corozivitatea solului in locul cel mai puternic in spatiul unde containarul metalic va fi amplasat, sau materialul de umplere va fi catolagat ca : slab coroziv, moderat coroziv, coroziv si/sau puternic coroziv. Determinarea corozivitatii nu se va face in conditii extreme de canicula sau inghet. Dispozitiile prezentului paragraf pot fi ocolite daca corozivitatea solului si a materialului de umplere au fost deja determinate in ultimii 5 ani sau cand se aplica in prealabil o protectie

Page 452: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

420 Waste Water and Waste Gas Treatment

catadica. Aplicatia unei protectii catotice trebuie sa aiba loc sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina coroziunea solului. § 4. Protectia catodica :

1) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este coroziv sau puternic coroziv, trebuie aplicata protectia catotica ;

2) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este moderat coroziv, se poate decide

initial neinstalarea protectiei catotice. In acest caz se va asigura monitorizare prin masuratori permanente sau periodice a coroziunii ; cu o masuratoare potentiala mai pozitiva decat -500mV in comparatie cu electrodul de referinta Cu/CuSO4 care sa indice coroziunea posibila sau curentii liberi, in acest caz protectia catotica trebuie aplicata.

3) daca rezultatul inspectiei specificata la pct 3. este slab coroziv si containarul izolat in

mod adecvat, nu este necesara protectia catotica. Protectia catotica trebuie sa aduca intreaga suprafata a containarului, inclusiv conductele metalice(daca acest lucru se dovedeste necesar), la un potential de -850mV sau la o valoare negativa mai mare masurata fata de un electrod de referinta Cu/CuSO4. In solurile anaerobe potentialul sau trebuie sa fie de cel putin -950 de mV. § 5. Containerile trebuie sa fie acoperite cu un strat de pamant, nisip sau alt material inert de cel pitin 50cm grosime. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor deasupra containerelor, in afara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si suficient de rezistenta. Art. 5.17.2.5 § 1. Depozitarea in containere plasate in canale este permisa in : containele metalice cu peretii simpli sau dubli care au fost fabricati conform dispozitiilor anexei 5.17.2 ; containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu dispozitiile anexei 5.17.2; containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat; un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii solului si sau apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate. Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu. § 2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 in cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4. Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.

Page 453: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 421

§ 3. Canalele trebuie construite conform dispozitiei anexei 5.17.6. Peretii nu pot atinge limitele proprietatii. § 4. Se vor lua masurile necesare ca in cel mai jos punct al canalului sa fie inregistrat si indepartat orice lichid scurs sau apa. § 5. Este interzis de a da canalului orice alta destinatie decat aceea de depozitare a containerelor doar conductele destinate conectarii containarelor pot fi aduse prin canal. § 6. Daca containarul are o capacitate mai mare de 2000l atunci se va asigura un spatiu liber in jurul containarului de cel putin 50cm pentru a face posibila inspectarea acestuia. § 7. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu umplerea din canale este obligatorie pentru depozitarea produselor P1 si/sau P2. Daca canalul este umplut, intre containare si peretii canalului trebuie sa fie o distanta de cel mult 30cm si se va acorda atentie dispozitiilor anexei 5.17.6 referitoare la acest lucru. § 8. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor deasupra canalelor, inafara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si suficient de rezistenta § 9. O constructie din nefabricate alcatuita dint-un containar cilindric de beton in care este dispus un containar metalic cu pereti simpli pot fi folosite doar pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii, containarul avand capacitatea maxima de 5300l si daca containarul mecanic si cel de ciment au fost construite ca prototip acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat. Art.5.17.2.6 § 1. Monitorizarea constructiei trebuie sa se faca cu prevederile anexei 5.17.2. Monitorizarea containarelor construite separat se face de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat. Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip. Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor. Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de expertul mai sus mentionat. § 2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o « declaratie de conformitate a containarului » semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa 5.17.2. Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator. Art. 5.17.2.7 Inainte de instalarea containarelor direct in pamant sau in canale, se vor verifica daca containerele si acolo unde este necesar canalele indelinesc conditiile acestui regulament. Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele, conductele si accesoriile, sistemele de avertizare si de siguranta, sistemele de detectare a scurgerilor si acolo unde este necesar protectia catotica si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament. Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat, sau cu un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor.

Page 454: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

422 Waste Water and Waste Gas Treatment

Monitorizarea protectiei catotice se va face in colaborare cu un expert de mediu acreditat de disciplina coroziunea solului. Art. 5.17.2.8 § 1. Cel putin o dat pe an pentru containerele situate in zonele de lipsa de filtrare a apei si zonele protejate si la fiecare 2 ani pentru containerele situate in alte parti instalatiile trebuie sa fie subiectul unei examinari limitate cuprinzand, daca este relevant urmatoarele :

1. controlul certificatelor si rapoartelor anterioare ; 2. verificarea bunei functionari a protectiei la supraumplere ; 3. verificarea prezentei apei la containerele cu pereti simpli pentru combustubili

lichizi (anexa 5.17.4) ; 4. inspectarea oricarei poluari vizibile sau detectabile organoleptic pe suprafata

din jurul containarului (anexa 5.17.4) ; 5. examinarea starii externe a containaruluoi, valvelor, conductelor, pompelor,

etc. ; 6. verificarea eficientei eventualei protectii catodice sau a monitorizarii coroziunii; 7. verificarea eficientei a sistemului de detectare a scurgerilor; 8. verificarea eficientei dispozitivului de verificare a vaporilor.

§ 2. Cu exceptia containerelor cu pereti termici intariti sintetic, cel putin la 10 ani pentru containerele situate in zonele de filtrare a apelor si zonele protejate, si la fiecare 15 ani pentru containerele situate in alte zone, instalatia trebuie sa fie inspectata general, inspectie care sa cuprinda :

1. examinarea limitata specificata la punctul 1 2. satrea peretilor interiori si observarea prezentei apei sau a depunerilor ; daca

este necesara inspectia interna, containerul se va curata prin interior. In limitele tehnice, peretii interiori si partile interne ale containerului se vor investiga si acolo unde este cazul se va face o inspectie nedestructiva pentru a determina grosimea peretilor containerului ;starea invelisului exterior, in limitele tehnice posibile si far aca containerul sa fie periclitat

3. acolo unde este cazul, in particular in situatiile descrise in art. 5.17.2.4, punctul

3, detectarea posibilei coroziuni pe baza masurarii potentialului si a masurarii corozivitatii solului adiacent

4. un test de entaseitate a containerelor cu pereti simpli ingrosati la o

suprapresiune de cel putin 30 kPa pentru o perioada de minim o ora sau la o subpresiune de maxim 30 kPa. Testarea la o suprapresiune de peste 30 kPa se poate face doar daca containerele sunt umplute complet cu apa. Conductele cu un singur perete care nu sunt accesibile trebuie sa fie testate la o suprapresiune de cel putin 30kPa pentru o perioada de 1 ora.

5. Este permis un test echivalent de etanseitate facut in conformitate cu un cod de

buna practica acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu. § 3. Examinarile periodice mentionate la pct 1. si 2. trebuie sa fie facute de catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, un expert autorizat, sau de un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor. Inspectia referitoare la coroziune si inspectia catotica trebuie sa fie facuta in colaborare cu un expert de mediu acreditat in disciplina coroziunii solului.

Page 455: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 423

Art. 5.17.2.9 In urma inspectiilor descrise in art. 5.17.2.7 si 5.17.2.8 expertii sau tehnicianul acreditat va emite un certificat din care sa rezulte in mod clar daca instalatiile sunt conforme conditiilor din prezentul regulament. Certificatul de conformitate amintit va mentiona numele si nr de acreditare ala expertului sau tehnicianului acreditat care a facut inspectia. Acesta va aplica un semn autoadeziv sau placuta pe conducta de umplere pe care se vor mentiona nr sau de acreditare, anul si luna inspectiei si ultima inspectie facuta. Eticheta sau placuta vor avea urmatoarele culori : verde atunci cand containarul si instalatia corespund prevederilor prezentului regulament ; orange atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar defectiunile gasute nu pot cauza poluari ; rosu atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar defectiunile gasute pot cauza sau au cauzat poluari inafara containarului. Art. 5.17.2.10 Doar containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta verde cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute, reumplute si folosite. Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta orange cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute si reumplute pe o perioada de maxim 6 luni incepand cu prima zi a lunii urmatoare lunii mentionate pe eticheta orange. In acest caz un nou control trebuie efectuat inaintea expirarii timpului mentionat. Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta rosie cum este prevazut in art 5.17.2.9 nu pot fi umplute sau reumplute. Art. 5.17.2.11 § 1. Urmatoarele containere sunt considerate ca si containere exstente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 si/sau P4 :

1. containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 ianuarie 1993 sau pentru care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre autoritatile competente ;

2. containerele care pe 1 septembrie 1991 erau puse in functiune si fara aplicarea

titlului I a Regulilor Generale pentru Siguranta Mincii nu erau clasificate ca spatii periculoase, nesanatoase sau producatoare de inconveniente ;

3. containerele pentru care inainte de 1 iunie 1993 s-a facut notificare conform

titlului I de la VLAREM. Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu.

§ 2. Containerele existente pentru depozitarea altor produse decat produsele P1, P2, P3 sau P4 sunt containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 mai 1999 sau pentru care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre autoritatile competente. Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu. § 3. Distantele si regulile restrictive ca si dispozitiile sectiunii referitoare la metoda de construire si instalare a containerelor, a conductelor aferente si a punctelor de umplere nu se aplica containerelor existente.

Page 456: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

424 Waste Water and Waste Gas Treatment

§ 4. Inspectia generala asa cum este mentionat in art. 5.17.2.8, punctul 2. trebuie sa se faca pentru prima datanu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos in functie de locatia, natura lichidului stocat si categoria.

Pozitia in functie de zonele de filtrare a apei sau zonele protejate

Produsul Categoria In interior In exterior P1, P2 1, 2, 3 1 August 1997 1 August 1999 P3, P4 1, 2 1 August 1997 1 August 1999 P3, P4 3 1 August 1998 1 August 2000 altele 1, 2, 3 1 ianuarie 2002 1 ianuarie 2003

Inaintea acesti inspectii generale pot continua sa fie folosite. Inainte de aceleasi date o inspectie de corozivitate trebuie sa aiba loc conform art. 5.17.2.2, pct. 3 pentru urmatoarele containere metalice ingropate cu o capacitate de 5000 l sau cele pentru stocarea produselor P3 si/sau P4 de 10000 l si pentru conductele aferente : containerele cu perete simplu ; containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone de filtrare a apelo sau a unei zone protejate de tip I si II containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone cu conductori electrici unde pot fi prezenti curenti liberi. De la data primei inspectii generale, examinarea periodica trebuie facuta conform prevederilor art. 5.17.2.8 si 5.17.2.9. § 5. Fara a prejudicia conditiile particulare stipulate in licenta de mediu, containerele trebuie sa corespunda prevederilor acestui capitol nu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos:

1. sistemul de supra-umplere sau de siguranta 2. detectarea scurgerilor 3. protectia catodica

Pozitia in functie de zonele de filtrare a

apei sau zonele protejate Produsul Categoria In interior In exterior

P1, P2 1, 2, 3 1 August 1998 1 August 2000 P3, P4 1, 2 1 August 1998 1 August 2000 P3, P4 3 1 August 1999 1 August 2001 altele 1, 2, 3 1 Ianuarie 2003 1 Ianuarie 2005

§ 6. La inlocuirea containerelor mentionate in punctele 1 si 2 , noile containere trebuie sa corespunda cu toate conditiile prezentului regulament cu exceptia prevederilor referitoare la distante ce trebuiesc respectate. § 7. For Pentru depozitele care fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru autovehicolele cu motor, prevederile pct 5 pot fi indepartate conform dispozitiilor art. 5.17.5.7. Art. 5.17.2.12 § 1. Daca se observa scurgeri, operatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea pericolului de explozie si pentru a limita poluarea solului si a apelor de adancime. § 2. Dupa ce o reparatie a avut loc, containerul va putea fi pus din nou in uz dupa ce va trece cu succes un test de etanseitate asa cum este specificat in art 5.17.2.8.

Page 457: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 425

§ 3. La scoaterea din uz a containerelor, datorita scurgerilor sa nu, containerul trebuie golit, curatat si indepartat intr-o perioada de 36 de luni fara a incalca decretul din 2 iulie 1981 referitor la deseuri si materialele uzate si regulile sale de aplicare. Cu materialele imposibil de indepartat, in acelasi termen, dupa consultarea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau a unui expert autorizat, sau a unui tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor, containerul trebuie golit, curatat si umplut cu nisip, spuma sau un alt material inert echivalent. Se vor lua masurile necesare referitoare la riscul de producere a exploziilor si prevenirea polurii apelor. § 4. Lichidele care au cauzat poluarea solului, au ajuns in sistemul de canalizare, au poluat apele de suprafata sau subterane trebuie raportate imediat de catre operator la Departamentul de Inspectie de Mediu, guvernatorului provinciei sau primarului. Sectiunea 5.17.3 Depozitarea lichidelor periculoase in containerele de deasupra solului Art. 5.17.3.1 § 1. Containerele trebuie amplasate in sau deasupra unui put pentru a preveni raspandirea incendiilor, poluarea solului si a apelor subterane. Sisteme de colectare echivalente pot fi admise in licenta de mediu. Containerele cu pereti dubli dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor nu trebuie plasate in sau deasupra unui put. § 2. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, depozitarea produselor P1 si/sau P2 in containere fixe in subsoluri sau in spatii aflate deasupra nivelului solului este intezisa. Este interzisa instalarea unor depozite de stocare a produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile in subsoluri. Art. 5.17.3.2 § 1. Containerele fixe trebuie construite conform prevederilor anexei 5.17.2. § 2. Toate partile metalice ale containerelor de depozitare a substantelor P1 si/sau P2, inclusiv tavanul plutitor trebuie sa aiba acelasi potential (echipotential). Art. 5.17.3.3 § 1. Controlul modului de construire a containerelor trebuie sa se faca conform anexei 5.17.2. Controlul containerelor construite separat trebuie sa se faca de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau de un expert autorizat. Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip. Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor. Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de expertul mai sus mentionatmentions the controls carried out and must be signed by the aforementioned expert. § 2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o « declaratie de conformitate a containarului » semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa 5.17.2. Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.

Page 458: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

426 Waste Water and Waste Gas Treatment

Art. 5.17.3.4. Inainte de instalarea containarelor fixe, se vor verifica daca containerele si/sau fundatiile indeplinesc conditiile acestui regulament. Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele, conductele si accesoriile, sistemele de avertizare pentru supraumplere si cele de siguranta, putul si mijloacele de lupta impotriva incendiilor, acolo unde este cazul sistemele de detectare a scurgerilor si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament. Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, a unui expert autorizat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor sao a unui tehnician autorizat. Art. 5.17.3.5 § 1. Pe containerele fixe trebuie aplicată o tăbliţă de identificare într-un loc vizibil şi accesibil aşa cum prevăd provizioanele anexei 5.17.2. § 2. Lângă gura de umplere trebuie aplicate următoarele indicaţii si intr-un loc complet vizibil pe containerul fix:

1. Numărul containerului 2. Numele sau codul literelor lichidului stocat 3. Simbolurile de pericol 4. Capacitatea conţinutului / volumului de apă a containerului

Provizioanele acestui paragraf nu se aplică locurilor de depozitare pentru produsele P3 şi / sau P4 care sunt destinate doar încălzirii clădirilor. § 3. Trebuie aplicat pe recipientele mobile numele produsului menţionându-se proprietatea principală. Art. 5.17.3.6 § 1. Fundaţiile pentru containerele fixe cu o capacitate individuală a volumului de apă de la 10.000 l în sus trebuie construite în concordanţă cu regula bunei practici sub supravegherea şi în concordanţă cu indicaţiile unui arhitect, arhitect de inginerie civilă, inginer structurist sau ale unui inginer de arhitectură industrială. Pentru spatiile de depozitare clasificte in categoria 1 sau 2, expertul mentionat inainte confirma intr-un certificate faptul ca accepta codul de buna practica aplicata si ca adera la acesta. § 2. Containerele fixe trebuie plasate pe o placă de spijin sau pe o suprafaţă de dimensiuni suficiente pentru a preveni ca încărcătura să producă surpări accidentale, putând astfel apărea pericolul răsturnării sau spargerii. Pentru instalarea containerelor cu o capacitate a volumului individual de apă de la 50.000 l în sus, un expert stabilit la pct.1 va efectua un studiu de stabilitate (statică). § 3. Invelisul trebuie să fie rezistentă la acţiunea lichidelor stocate şi trebuie să fie impermeabil. De asemenea trebuie să fie suficient de puternică pentru a putea rezista la masa de lichid care s-ar putea revărsa în eventualitatea spargerii celui mai mare container amplasat în invelis. Podeaua trebuie prevăzută în aşa fel încât revărsarea lichidelor scurse să fie minimă şi să poată fi uşor de îndepărtat. § 4. Dacă invelisul este făcută din diguri de pământ, acestea trebuie să fie dintr-un pământ foarte argilos, dur şi puternic compactat, ale căror gradiente sunt de max. 4/4 iar grosimea la partea

Page 459: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 427

superioară trebuie să fie de cel puţin 50 de cm. Fundul trebuie făcut din aceleaşi materiale. Digurile trebui semănate cu iarbă. La bază pot fi construiţi pereţi de sprijin calculaţi cu atenţie cu înălţimea maximă de 1 m. § 5. Trecerea digurilor prin invelis este permisă doar dacă tavanul invelisului rămâne sigur. § 6. Dacă invelisul este mai larg de 30 m, scările de evacuare sau treptele trebuie poziţionate astfel ca persoana în cauză să nu trebuiască să parcurgă o distanţă mai mare decât jumătatea lăţimii invelis +15 m pentru a ajunge la scările de incendiu sau de evacuare. Art. 5.17.3.7 § 1. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe sau recipiente mobile localizate în interiorul unei zone de absorbţie a apei şi / sau o zonă protejată, capacitatea minimă a Invelis este egală cu capacitatea totală a volumului de apă a tuturor containerelor şi / sau recipientelor plasate acolo. § 2. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe localizate în afara zonelor de absorbţie a apei şi / sau a zonei protejate, capacitatea minimă a Invelis trebuie să fie măsurată după cum urmează ( containerele cu pereţi dubli dotate cu sistem de detecţie permanentă a scurgerilor nu sunt incluse):

1. Pentru depozitarea P1 şi P2 ,produse extrem de toxice, toxiceşi explozive, cele mai mari dintre valorile următoare:

a) Capacitatea volumului de apă a celui mai mare container, sporită cu 25% din

capacitatea totală a volumului de apă a altor containere din Invelis;

b) Jumătate din capacitatea totală a volumului de apă a containerelor plasate acolo.

2. Pentru depozitarea P3, produse dăunătoare, iritante, oxidante, corozive şi dăunătoare mediului—capacitatea volumului de apă a celui mai mare container

3. Pentru depozitare P4, produse şi petrol extrem de greu, indiferent de temperatura

de aprindere—se cere doar prezenţa unei margini verticale. 4. Pentru depozitarea P1 şi / sau P2, produse din spaţii de la suprafaţă şi subsol—

capacitatea totalp a volumului de apă a tuturor containerelor plasate acolo. Cele mai stricte reguli trebuie urmate pentru depozitarea produselor cu varii proprietăţi principale. Trebuie să se ia în considerare şi temperatura de aprindere. § 3. pentruu locurile de depozitare aflate în afara unei zone de absorbţie a apei şi / sau o zonă protejată pentru produsele, altele decât P1 şi P2, din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie să fie redusă la 10%din capacitatea totală a volumului de apă a recipientelor depozitate acolo. În fiecare caz, capacitatea Invelis trebuie să fie cel puţin egală cu capacitatea celui mai mare recipient plasat în Invelis. § 4. Pentru locurile de depozitare aflate în afara în afara unei zone de absorbţie a apei şi / sau a unei zone protejată pentru P1 şi P2 din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie să fie 25% din capacitatea totală a conţinutului de apă a recipientelor stocate acolo. Capacitatea poate fi redusă la 10%, dacă după consultarea cu o brigadă autorizată de pompieri se dotează cu o instalaţie corespunzătoare de stingere a incendiilor. În fiecare caz capacitatea Invelis trebuie să fie cel puţin egală cu capacitatea celui mai mare recipient aflat în Invelis

Page 460: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

428 Waste Water and Waste Gas Treatment

Art. 5.17.3.8 Dacă nu se specifică astfel în autorizaţia mediului, distanţa dintre containere trebuie să fie de cel puţin 0,5 m, iar între containere şi pereţii interiori ai Invelis sau fundul digurilor cel puţin jumătate din înălţimea containerelor. Pentru stocarea lichidelor riscante în containerele cu pereţi dubli sau cu inele de ranforsare ori protecţie similară care face ca orice lichid scurs să rămână în interiorul Invelis. Pentru stocarea P4 sau a uleiului încins extra greu, indiferent de temperatura de aprindere. Art. 5.17.3.9 Fără să prejudicieze alte provizioane ale acestor regulamente, locurile de depozitare pentru P1 şi P2 în recipiente mobile trebuie să respecte următoarele condiţii: 1. Depozitarea trebuie să fie protejată de consecinţele păguboase ale acţiunii razelor soarelui sau

ale radiaţiilor oricărei alte surse de căldură 2. Depozitarea P1 şi P2 împreună cu alte lichide este permisă numai dacă ultimele lichide nu

cresc riscul sau riscurile asociate unui accident 3. Locurile de depozitare dintr-o clădire sunt construite conform art.52 al Regulamentului

General pentru Siguranţa Muncii 4. Locurile de depozitare din afara clădirilor construite exclusiv pentru stocarea acestor lichide,

care nu intră în provizioanele art .52 a R. G. S. M. , trebuie să fie la cel puţin 10m de orice clădire din vecinătate

5. Uşile din locurile de depozitare închise se deschid din exterior şi se închid singure; dacă sunt uşi duble, o uşă trebuie să rămână încuiată mereu; cealaltă uşă trebuie să se închidă singură; uşile trebuie să rămână deschise temporar, dacă se cere acest lucru din motive tehnice. În caz de incendiu uşile trebuie să se închidă automat. Folosirea pereţilor despărţitori glisanţi este permisă cu condiţia ca aceştia, sau spaţiul de depozitare să aibă una sau mai multe uşi care să apară în cerinţele Regulamentului menţionat mai înainte

6. Toate locurile de depozitare trebuie ventilate adecvat, fie natural, fie artificial. Art. 5.17.3.10 § 1. Construcţia tuturor spaţiilor pentru prelucrarea produselor riscante este realizată astfel încât revărsarea sau scurgerea accidentală a lichidelor să poată fi colectată. Pentru a preveni răspândirea focului, construcţia tuturor spaţiilor pentru prelucrarea produselor P1 trebuie făcută astfel încât revărsarea sau scurgerea accidentală a lichidelor să fie într-un dispozitiv de colectare iar apoi să fie îndrumată prin canale în unul sau mai multe drenuri. Dispozitivul de colectare nu trebuie să comunice în nici un fel, nici direct nici indirect cu un canal colector public, o apă de suprafaţă, un rezervor pentru apă de suprafaţă, un jgheab sau patul unei pânze freatice. § 2. Conţinutul unui container de scurgere trebuie imediat încărcat sau pompat într-un alt container potrivit. Lichidele revărsate trebuie localizate imediat şi plasate într-un clopot pentru acest scop. La stabilirea materialelor de intervenţii necesare, cum ar fi materialul de absorbţie şi de neutralizare, clopotele supradimensionate, resursele de protecţie etc., trebuie să fie prezente pentru ca, în eventualitatea scurgerilor, să poată răspunde imediat ambalării defectuoase, risipelor şi altor incidente şi să restricţioneze la maxim posibilele consecinţe dăunătoare. § 3. Dispozitivele şi bazinele de colectare trebuie golite regulat şi măcar după orice incident. Curgerile de material irosit trebuie întrebuinţate într-o manieră corespunzătoare.

Page 461: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 429

Art. 5.17.3.11 Toate măsurile necesare trebuie luate, pentru a îndepărta regulat orice apă de ploaie care poate intra in invelis. Înainte ce apa de ploaie să fie scoasă, operatorul se va asigura că nu sete prezent în apă nici un produs depozitat. Dacă apa conţine produse depozitate, operatorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni poluarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă. Art. 5.17.3.12 § 1. În zonele din apropierea TANK FARMS di interiorul unei zone de absorbţie a apei şi / sau a unei zone protejate, după consultarea cu autoritatea locală a apei sau cu un expert in mediu acreditat în disciplinele apelor freatice sau ale solului, conductele de observaţie ( puţurile de măsurare) trebuie instalate în concordanţă cu provizioanele anexei 5.17.3 în privinţa detecţiei scurgerilor de gaze sau lichide dintr-un container extern de depozitare. Conductele de observaţie ( puţurile de măsurare ) trebuie construite dintr-un material care nu poate fi afectat de lichidele stocate. Întreaga lungime a conductelor trebuie să fie prevăzută cu filtru; trebuie să aibă diametrul intern de cel puţin 5cm, să atingă o adâncime de minim 1m sub nivelul apei freatice şi să fie sigilate deasupra. Dacă nu sunt specificate altfel în autorizaţia de mediu, cel puţin 3 conducte de observare trebuie instalate. Planurile pentru muncă şi rapoartele de forare trebuie puse la dispoziţia inspectorilor oficiali § 2. Operatorul va verifica regulat apa freatică din puţurile de măsurare pentru ( even- tuala ) prezenţă a poluării. Pentru TANK FARMS, cel puţin o dată la doi ani trebuie să se producă o investigaţie a apei freatice, fie de către operatori, cu echipament corespunzător unei metode aprobate de către un expert în mediu acreditat în disciplina apei freatice, fie chiar de către expertul în mediu mai sus menţionat. Art. 5.17.3.13 § 1. Provizioane de minimă stingere a incendiilor şi a instalaţiilor de răcire Parcul de rezervoare pentru depozitarea produselor P1 şi / sau P2 trebuie să fie aprovizionat cu o instalaţie utilă de spumă permanentă şi / sau o instalaţie de stingere sau răcire potrivită circumstanţelor şi aceasta după consultarea cu service-ul autorizat cu stingerea incendiilor. Amenajarea trebuie să dispună de o cantitate de apă capabilă să stropească şi / sau să răcească containerele pentru o perioadă suficientă. Odată cu căderea electricităţii, lucrul cu extinctoarele şi instalaţiile de răcire poate fi asigurat de generatoarele de urgenţă sau de alte instalaţii de urgenţă. § 2. Amenajarile cu containere pentru depozitarea produselor P1 clasificate în categoria 1,care nu sunt populate sau sunt populate numai în timpul orelor obişnuite de lucru, după consultarea cu brigada autorizată de pompieri, trebuie să fie echipate cu un sistem eficient de detecţie a fumului, gazului sau flăcării care dă alarma la departamentul de monitorizare a angajaţilor. § 3. Pentru depozitarea produselor P1 şi / sau P2 în Parcul de rezervoare, materialele de prevenirea incendiilor trebuie examinate, când sunt aduse spre folosinţă, de către un expert acreditat pentru siguranţa externă şi riscuri de accidentări serioase, sau de către un expert autorizat, dacă inspecţia nu este condusă în întregime de către brigada autorizată de pompieri,

Page 462: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

430 Waste Water and Waste Gas Treatment

sau de către Departamentul Protecţiei şi Prevenirii sau de către delegaţii acestuia după consultarea cu brigada de pompieri. Art. 5.17.3.14 Accesibilitatea parcului de rezervoare trebuie să fie concepută astfel încât:

1. Traficul în zonele în care există pericol moderat de incendiu trebuie să fie redus la minim

2. Parcul de rezervoare trebuie să aibă acces cu uşurinţă 3. Materialul de intervenţie trebuie să aibă liber acces 4. Vehiculele ale căror produse sunt luate sau livrate trebuie ca în timpul încărcării

sau descărcării, să fie localizate în punctul de încărcare sau descărcare care trebuie să aibă dimensiuni mai mari decât o bandă obişnuită de şosea.

Art. 5.17.3.15 § 1. Operatorul unei staţii de cisterne va ţine o foaie la locurile adecvate la instituţia pentru

autorizarea detaşamentului de pompieri cu cel puţin următoarele informaţii:

1) O hartă a staţiei de cisterne şi a drumurilor de acces; 2) O descriere a resurselor de luptă antifoc şi indicarea lor pe hartă; 3) O descriere a produselor stocate cu proprietăţile principale fizice şi chimice (carte

de pericol) cu specificaţia listării directivei UE nr. 67/548/EEC din 27.06.1967 sau nr. 88/379/EEC din 01.06.1988, a numărului ONU şi a codului ADR;

4) Capacitatea conţinutului de apă al containerelor; 5) Compoziţia fiecărei staţii de pompieri proprie instituţiei.

Orice altă manieră echivalentă de furnizare a informaţiilor este permisă, furnizând consimţământul supervizorului oficial şi al brigăzii de pompieri autorizate ce a fost dat. Art. 5.17.3.16 § 1. At Cel puţin trei ani, fără perioada dintre două examinări consecutive care poate depăşi 40 luni, instalaţia trebuie supusă unei inspecţii limitate. Aceasta cuprinde:

1. Citirea raportului precedent; 2. Verificarea bunei funcţionări a măsurilor de protecţie; 3. Inspecţia pentru poluarea observabilă vizibil a suprafeţei din afară a containerului

conform anexei 5.17.4; 4. Inspecţia stării generale a instalaţiei, conţinând:

a. Detectarea scurgerilor şi indicarea acestora; b. Inspectarea stării căptuşelii, conexiunilor şi a încheieturilor containerului; c. Inspectarea stării accesoriilor precum: valve, temperatură şi mecanisme de

măsurare a presiunii; d. Inspectarea siguranţei presiunii şi a sistemului de alarmă; e. Inspectarea stării căptuşelii din afară, a vopselei şi/sau a izolaţiei; f. Inspectarea fundaţiei şi/sau a blocurilor de suport, a stabilităţii şi a

drenajului; g. Inspectarea …. h. Inspecţia stării conductelor şi a accesoriilor dinăuntrul …

Pentru containerele verticale:

Page 463: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 431

a) Acolo unde este adecvat, o inspecţie non – distructivă trebuie să fie condusă spre stratul de suprafaţă, iar plafonul plat al containerului să determine orice subtiere sau coroziune atât internă cât şi externă;

b) La cererea expertului ecologic sau a expertului autorizat, orice stabilire va fi determinată prin măsurarea înălţimii la un număr de puncte chiar şi peste periferia marginii bazei.

§ 2. Cel puţin la fiecare 20 de ani, instalaţiile trebuie supuse unei inspecţii generale. Prioritar inspecţiei, containerul trebuie curăţat în interior. Această inspecţie conţine:

1) Inspectarea limitată la care se referă §1; 2) Inspecţia stării zidului interior; 3) Pentru containerele verticale, inspecţia mai include: a. Inspecţia stării accesoriilor interne ca: valve, bobine de încălzire, drenuri pentru apa subterana si de pe acoperis, dispozitive de etansare pentru acoperis b. Inspecţia plăcilor de bază pentru detectarea coroziunilor interne şi externe; c. Inspecţia deformării bazei şi posibilele măsurări ale profilului. 4) Un test de presiune pe una din ţevile de încălzire.

Pentru categoria 3, stocarea produselor pe 3 şi/sau pe 4 trebuie să aibă loc doar inspecţia limitată menţionată în §1. § 3. Investigaţiile periodice trebuie conduse de către un expert ecologic acreditat în domeniul containerelor pentru gaze sau substanţe nocive sau de către un expert autorizat sau pentru locurile de stocare pentru produsele P3 şi/sau P4 destinate încălzirii clădirilor de către un tehnician acreditat. Art. 5.17.3.17 Urmând inspecţia descrisă în articolul 5.17.3.4 cu instalaţia şi/sau investigaţiile periodice la care se referă articolul 5.17.3.6, experţii sau tehnicienii acreditaţi obţin un certificat din care reiese clar dacă instalaţia întâlneşte sau nu condiţiile acestui act normativ. Certificatul mai sus menţionat are înregistrat de asemenea numele şi numărul de acreditare al expertului sau tehnicianului care a condus inspecţia. Cu excepţia unei staţii de cisterne este aplicată o etichetă clar vizibilă pe sau lângă ţeava de umplere, pe care sunt menţionate numărul de acreditare, anul şi luna controlului instalaţiei şi ultima inspecţie. Eticheta are următoarele culori:

1. Verde, când containerul şi instalaţia îndeplinesc prevederile acestui act normativ; 2. Portocaliu, când containerul şi instalaţia nu îndeplinesc prevederile acestui act

normativ, dar greşelile stabilite nu pot cauza poluarea în afara containerului; 3. Roşu, când containerul şi instalaţia nu îndeplinesc prevederile acestui act normativ

şi greşelile observate pot duce sau au dus deja la poluarea în afara containerului . Art. 5.17.3.18

Doar containerele ale căror ţevi de umplere sunt prevăzute cu o etichetă verde, aşa cum reiese din articolul 5.17.3.17, a treia subsecţiune punctul 1., pot fi umplute, reumplute şi operate.

Containerele ale căror ţeavă de umplere este prevăzută cu o etichetă portocalie cum reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 2, pot fi încă umplute sau reumplute pentru o perioadă de tranziţie de maxim 6 luni. Această perioadă începe în prima zi a lunii următoare lunii menţionate pe eticheta portocalie. În acest caz, un nou control trebuie să aibă loc înaintea termenului de expirare mai sus menţionat.

Page 464: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

432 Waste Water and Waste Gas Treatment

Containerele ale căror ţeavă de umplere este prevăzută cu o etichetă roşie cum reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 3, nu pot fi umplute sau reumplute indiferent de spaţii. Art. 5.17.3.19 § 1. Următoarele containere sunt considerate containere existente pentru stocarea produselor P1, P2, P3 sau P4:

1. 1. Containerele a căror funcţionare a fost autorizată la data de 1 Ianuarie 1993 sau pentru care aplicaţiile pentru reînnoirea autorizaţiilor ecologice, care a fost înregistrat la data mai sus menţionată de către autorităţile competente.

2. Containerele care la 1 Septembrie 1991 erau deja în folosinţă şi fără aplicaţiile titlului I al Regulilor Generale pentru Siguranţa Muncii, unde nu au fost clasificate ca aşezări nesănătoase aleatoare sau neplăcute.

3. Containerele pentru care înainte de 1 Iulie 1993, notificarea a fost prevăzută în conformitate cu prevederile Titlului I al VLAREM.

Aceste containere continua sa fie containere existente de asemenea cu licenta de mediu. These containers continue to be existing containers, also with the renewal of the environ § 2. Considerate a fi containere existente pentru depozitarea altor produse decât P1, P2, P3 sau P4, aceste containere, a căror operaţie este autorizată la data aplicării acestui regulament sau pentru care cererea de prelungire a autorizaţiei ecologice era prezentată la data mai sus menţionată de către autorităţile competente. Aceste continuă să fie containere existente care au, de asemenea, prelungirea autorizaţiei ecologice. § 3. Distanţa şi regulile de interdicţie ca şi clauzele acestui paragraf cu privire la metodele de construcţie şi instalare a containerelor, conductele asociate şi punctul de umplere nu sunt adecvate containerelor existente. § 4. Inspecţia generală la care s-a făcut referire în articolul 5.17.3.16 trebuie să aibă loc prima oară nu mai târziu de data menţionată în tabelul de mai jos, depinzând de locaţia, natura, lichidul depozitat şi de categorie.

Locaţia cu referire la sustragerea apei din arii sau zone protejate

Produs Categorie Produs Categorie P1, P2, P3, P4 1, 2, 3 1 August 1998 1 August 2000 other 1, 2, 3 1 January 2003 1 January 2005

Anticipat acestei verificări generale, containerele pot continua să fie folosite. De la data primei inspecţii generale, examinările periodice trebuie conduse în conformitate cu prevederile articolelor 5.17.3.16 şi 5.17.3.17. § 5. Fără a fi un prejudiciu pentru anumite condiţii impuse în autorizaţia ecologică, containerele trebuie să ţină seama de prevederile acestui capitol nu mai târziu de data menţionată în tabelul de mai jos cu excepţia reglementărilor cu privire la: 1. Construcţia şi instalarea containerelor şi a conductelor care stipulează că acestea se supun

prevederilor din § 4 2. Construcţia şi etansarea lichidului in digurile parcurilor de rezervoare.

Locaţia cu referire la sustragerea apei din arii sau zone protejate

Page 465: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 433

Produs Categorie In interior Afară P1, P2, P3, P4 1, 2, 3 1 August 1999 1 August 2001 altele 1, 2, 3 1 ianuarie 2004 1 ianuarie 2006

§ 6. La înlocuirea containerelor, la care s-a făcut referire în §1 şi §2, noul container trebuie să respecte reglementările acestui capitol exceptând cele cu privire la stipulaţiile distanţelor care vor fi observate. § 7. Ca o derogare de la clauzele §5, containerele existente care nu fac parte dintr-o staţie de cisterne trebuie să respecte clauzele articolelor 5.17.3.6, 5.17.3.7 şi 5.17.3.8 nu mai târziu de 01.01.2003. § 8. În staţiile de cisterne existente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 sau P4, localizate înăuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie instalate în conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai târziu de 01.08.1997. În staţiile de cisterne existente pentru depozitarea altor produse decât P1, P2, P3 sau P4, localizate înăuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie instalate în conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai târziu de o perioadă de 24 de luni după data intrării în vigoare a acestui regulament. Aceste obligaţii se aplică de asemenea în timpul unei perioade de 24 de luni după data intrării în vigoare a deciziei pentru numirea unei arii de sustragere a apei şi/sau a unei zone protejate. § 9. În staţiile de cisterne existente care nu dispun de o legătură impermeabilă şi care sunt localizate în afara ariei de sustragere a apei sau în zone protejate, conductele de observare trebuie instalate în conformitate cu prevederile articolului 5.17.3.12 în decursul unei perioade de 24 de luni după data intrării în vigoare a acestei reglementări. Art. 5.17.3.20 § 1. Dacă sunt detectate scurgeri, conducătorul va lua toate măsurile adecvate pentru a evita pericolul exploziei şi să izoleze pe cât posibil poluarea solului şi a apei. § 2. În container poate utilizat din nou după reparaţiile specifice, dacă a fost eliberat de către un expert ecologist acreditat în domeniul containerelor de gaz sau substanţelor nocive sau de către un expert autorizat sau un tehnician acreditat, specializat în încălzirea clădirilor, pentru depozitarea produselor P3 şi/sau P4. Din acest certificat trebuie să reiasă clar faptul că acest container şi instalaţia se supun cerinţelor la care se referă acest statut. § 3. La ultima încetare a utilizării containerelor, indiferent dacă se datorează sau nu scurgerilor, containerul trebuie golit, curăţat şi înlăturat în decursul unei perioade de 36 de luni, fără a prejudicia prevederile decretului din 02.07.1981 privind managementul deşeurilor şi a instrumentelor de decizie. Dacă e posibilă îndepărtarea containerului în intervalul acestei perioade, după consultarea unui expert ecologist acreditat în domeniul containerelor pentru gaze şi substanţe nocive sau consultarea unui expert autorizat sau un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 şi/sau P4, specializat în încălzirea clădirilor, containerul trebuie golit, curăţat şi umplut cu nisip, spumă sau echivalentul materialelor inerte. Aici trebuie luate măsurile necesare pentru protecţia împotriva exploziei şi a prevenirii poluării solului şi a apei. § 4. Scurgerile de lichid care au cauzat poluarea solului sau pierderi prin scurgeri în sistemul canalelor colectoare, în apele de suprafaţă în pânza freatică sau scurgerile pe proprietăţile adiacente, trebuie raportate imediat de către conducător la Departamentul de Inspecţie Ecologică, la Primarul oraşului şi la Prefectul judeţului.

Page 466: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

434 Waste Water and Waste Gas Treatment

Sectiunea 5.17.4 Controlul degajării componentelor organice volatile (VOC) cu depozitarea şi transportul petrolului Art. 5.17.4.1 Prevederile acestui paragraf sunt aplicabile în cazul prevederilor la care se referă paragraful 17.3.4 şi a prevederilor din subparagraful 17.3.9 ale listei de clasificare, în măsura în care aceste prevederi se referă la colectarea, depozitarea şi transportul petrolului. Art. 5.17.4.2 § 1. Fără a prejudicia celelalte condiţii ale acestei reglementări, instalaţiile de depozitare trebuie să se supună regulilor tehnice ale anexei 5.17.9, §2. § 2. Ca o derogare de la §1, instalaţiile depozitelor existente trebuie să se supună prevederilor de la §1: 1. De la 01.01.1999 pentru instalaţiile depozitelor cu un randament mai mare de 50000 tone/an

măsurate în timpul anilor 1996 şi 1997 2. De la 01.01.2002 pentru instalaţiile depozitelor cu o producţie mai mare de 25000 tone/an

măsurate în timpul anilor 1996 şi 2000 (inclusiv); dacă randamentele măsurate între 1998 – 2000 (inclusiv) trece de limita de 50000 tone/an, prevederile din §1 ale acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului următor anului în care valoarea limită este întrecută

3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaţii ale depozitelor. Art. 5.17.4.3 § 1. Fără a prejudicia celelalte condiţii ale acestui regulament, instalaţiile de transfer al cisternelor mobile la terminare trebuie să se supună regulilor tehnice ale anexei 5.17.9 §3. § 2. Toate terminalele cu instalaţii de transfer pentru încălcarea cisternelor trebuie să fie echipate cu cel puţin o macara de încărcare care îndeplineşte specificările pentru instalaţii de umplere prin partea de jos în anexa 5.17.9 §5. § 3. Ca derogare din §1 al acestui articol, instalaţiile de transfer existente pentru umplerea cisternelor, cisterne de cale ferată şi/sau cisterne maritime, trebuie să se supună prevederilor din §1 şi §2:

1. De la 01.01.1999 pentru instalaţiile de transfer cu un randament ai mare de 150.000 tone/an, măsurat în perioada 1996 şi 1997.

2. De la 01.01.2002 pentru instalaţiile de transfer cu un randament ai mare de 25000 tone/an, măsurat în perioada 1996 şi 2000 (inclusiv); dacă într-un caz, randamentul măsurat între 1998 – 2000 (inclusiv) excede limita de 150000 tone/an, prevederile §1 din acest articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului următor anului în care valoarea limită este depăşită.

3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaţii terminale de transfer § 4. Un expert ecologic acreditat în domeniul aerului trebuie să depună un raport nu mai târziu de 3 luni calendaristice de la data intrării în folosinţă şi cel puţin o dată pe an. În acest raport sunt arătate rezultatele măsurilor care vor determina concentraţia medie a vaporilor din unitatea de recuperare vapori aratate, discutate şi comparate cu condiţiile de emitere menţionate în anexa 5.17.9 §3. Termenul dintre două măsurări de control nu poate depăşi 15 luni indiferent de circumstanţe. Acest raport trebui trimis la Departamentul Ecologic Autorizat, Departamentul de Inspecţie Ecologică şi Agenţiei Ecologice Flamande.

Page 467: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 435

Art. 5.17.4.4 § 1. Fără a prejudicia alte condiţii ale acestui regulament, instalaţiile de distribuire pentru petrol trebuie să îndeplinească normele tehnice ale anexei 5.17.9 §4. § 2. Ca o derogare din §1 al acestui articol, instalaţiile de distribuţie existente trebuie să se supună prevederilor din §1:

1. 1. De la 01.01.1999 pentru instalaţiile de distribuţie cu un randament mai mare de 1000 m3/an, măsurat în anii 1996 şi 1997, la fel ca şi pentru instalaţii, indiferent de randamentul lor, care se află în spaţii permanent populate sau în spaţii de lucru.

2. De la 01.01.2002 pentru instalaţiile de distribuţie cu un randament mai mare de 500 m3/an, măsurat în anii 1996 şi 2000 (inclusiv); dacă într-un caz randamentul măsurat între 1998 – 2000 (inclusiv) întrece limita de 1000 m3/an, prevederile din §1 al acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului următor anului în care valoarea limită a fost depăşită.

3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaţii de distribuţie § 3. Prevederile acestui articol nu sunt aplicabile instalaţiilor de distribuţie cu un randament mai mic de 100 m3/an. § 4. Instalaţiile de depozitare, care sunt parte componentă a instalaţiilor de distribuţie pentru petrol, care conform prevederilor acestui articol trebuie să se supună normelor tehnice ale anexei 5.17.9 §4, pot fi umplute doar de cisterne mobile care îndeplinesc normele federale pentru execuţia directivei EC nr. 94/63/EC din 20.12.1994 cu privire la controlul emisiei de substanţe organice volatile ca rezultat al depozitării petrolului (VOS) şi a distribuţiei petrolului din terminale în instalaţii de distribuţie. Art. 5.17.4.5 Administratorul trebuie să ţină un registru în care sunt menţionate informaţii despre randament. Acest registru va fi la dispoziţia oficialităţilor superioare. Art. 5.17.4.6 Operatorul unei instalaţii de recuperare al vaporilor trebuie să ţină un registru în care fiecare perioadă de ieşire din folosinţă a acestei instalaţii este înregistrată cu acurateţe, la fel şi motivul ieşirii din folosinţă ca şi măsurile luate. Acest registru este disponibil pentru citire la locul operaţiunii § 3. Sectiunea 5.17.5 Instalaţii de distribuţie a combustibilului pentru vehicule motorizate Art. 5.17.5.1 Prevederile acestei secţiuni sunt aplicabile celor stabilite la care se referă subparagraful 17.3.9 al listei de clasificare. Art. 5.17.5.2 Fără a prejudicia condiţiile acestui regulament trebuie luate măsurile necesare pentru prevenirea scurgerii de combustibili lichizi, a poluării solului şi a apelor subterane şi de suprafaţă.

Page 468: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

436 Waste Water and Waste Gas Treatment

În cazul unui incident, trebuie luate imediat măsuri efective de prevenire a împrăştierii combustibilului lichid. Art. 5.17.5.3 Instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească cerinţele la care se referă Reglementările Generale pentru instalaţii electrice, în special articolele în care se vorbeşte despre spaţiile în care se poate produce o atmosferă propice exploziei. Aceste instalaţii trebuie să aibă mecanisme de oprire manuală dintr-un loc sigur şi accesibil în orice situaţie. Art. 5.17.5.4 Umplerea oricărui vehicul poate avea loc numai după ce motorul acestui vehicul a fost oprit. Art. 5.17.5.5 Locurile de alimentare cu combustibili pentru motorul vehiculelor pentru produsele P1 şi/sau P2 sunt întotdeauna în aer liber şi la baza clădirii. Podeaua locului de parcare mai sus menţionate este din material impermeabil şi suficient de rezistent. Solul este prevăzut cu pantele necesare şi posibil cu margini ridicate pentru a asigura faptul că orice vărsare a combustibililor inflamabili se adună într-un colector şi sunt îndepărtate în conformitate cu prevederile reglementate. Nu se pot afla şanţuri, spaţii goale sau camere sub locurile de alimentare menţionate mai sus. Art. 5.17.5.6

Fiecare container fix care face parte dintr-o instalaţie de distribuţie pentru alimentarea motoarelor vehiculelor trebuie să fie echipat cu o pompă proprie de alimentare.

Punctul de alimentare pentru produsele P1 şi/sau P2: 1. Este la o proiecţie orizontală la o distanţă de cel puţin 2 m faţă de marginea

containerului; 2. Nu se pot afla într-o clădire fie ea închisă sau deschisă. 3. Trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 3 m faţă de orice pivniţă şi faţă de

marginile invelisului Art. 5.17.5.7 § 1. În ceea ce priveşte instalaţiile existente de distribuţie a combustibilului pentru motoarele autovehiculelor, perioada specifică tranzacţiei în art. 3.2.12, §3, b) pentru cerinţele specificate de construcţie în art. 5.17.5.5 şi 5.17.1.17, 6. pot fi aduse la: 1. 01.01.1999 pentru toate instalaţiile de distribuţie fixate cu containere cu un singur perete

metalic îngropat direct în pământ şi aflate în arii de sustragere a apei sau în zone protejate 2. 01.01.2002 pentru toate instalaţiile de distribuţie, altele decât cele menţionate la 1., fixate cu

containere metalice dintr-un singur perete îngropate direct în pământ, care au fost fabricate înainte de 1975; se presupune că un container a fost fabricat înainte de 1975 dacă vârsta containerului nu poate fi demonstrată

3. 01.01.2005 pentru toate celelalte instalaţii de distribuţie. Pentru containerele existente sau pentru descărcătoare de deşeuri industriale existente, aceeaşi derogare se poate aplica la fel ca în art. 5.17.1.4 §2, 5.17.2.11 §5 şi 3.2.1.2 §3, în ceea ce priveşte realizarea cerinţelor făcute în anexa 5.3.2.52 c).

Page 469: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 437

§ 2. Operatorului i se poate accepta doar excepţia la care se referă §1 sub condiţii explicite în care el, nu mai târziu de 01.01.1998, a fost nevoit în condiţiile de mai jos, trimise prin poştă către Departamentul Ecologic Licenţiat şi Departamentul Ecologic de Inspecţie:

1. Să se asigure că containerele se conformează condiţiilor acestui regulament pentru containerele noi, înainte de data stabilită pentru §1, cu excepţia celor privitoare la regulile localizării (în special regulile de interzicere şi a stipulaţiilor pentru distanţele de observat).

2. Operaţiile viitoare pentru instalaţiile de distribuţie a combustibililor vor fi oprite definitiv de la data din §1 în cazul integrării în sub. 1 al nearhivării

. Anexa 6

CAPITOLUL 5.20: Instalaţii industriale care pot cauza poluarea aerului Sectiunea 5.20.1 Prevederi generale Art. 5.20.1.1 § 1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile instalaţiilor specificate în secţiunea 20 a listei de clasificare. § 2. Ca derogare de la valorile limită generale de emisie menţionate în capitolul 4.4, valorile limită de emisie specificate în alte capitole ale acestui statut pentru categorii specifice a instalaţiilor, se aplică de asemenea pentru categoriilor instalaţiilor acoperite de secţiunile specificate în §1 cu aceeaşi activitate industrială. Aceasta se referă în particular la valorile limită de emisie menţionate în capitolele 5.7. „chimice” şi 5.29. „metal” care se aplică instalaţiilor la care se referă subsecţiunile 20.4 şi 20.2. Sectiunea 5.20.2 Rafinarii de petrol Art. 5.20.2.1 Scopul Prevederile acestei secţiuni sunt aplicabile instalaţiilor la care se referă subsecţiunile 1.1. şi 20.1.2 a listei de clasificare. Art. 5.20.2.2 § 1. Ca o derogare de la prevederile art. 5.7.6.1, cap. 5.31 şi 5.43 şi de la valorile limită generale de emisie specificate în cap. 4.4., pentru instalaţiile de rafinare a petrolului (1/4) următoarele valori limită de emisie se aplică în ceea ce priveşte suma emisiilor generate de încălzirea instalaţiilor, incluzând instalaţiile STEG şi instalaţiile tehnologice: 1. De la 01.01.1994:

a. Pentru dioxid de sulf: - până la 31.12.1997: 2000 mg/Nm3 - de la 01.01.1998: 1300 mg/Nm3

b. Pentru dioxizi de nitrogen: - până la 31.12.1997: 900 mg/Nm3 - de la 01.01.1998: 450 mg/Nm3

c. Pentru particule în suspensii: - până la 31.12.1997: 300 mg/Nm3 - de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3

2. De la 01.01.1997: Pentru CO:

Page 470: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

438 Waste Water and Waste Gas Treatment

- până la 31.12.1997: 250 mg/Nm3 - de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3

3. De la 01.01.1999: - Pentru Ni şi componentele sale: 2 mg/Nm3 exprimaţi în Ni - Pentru V şi componentele sale: 7 mg/Nm3 exprimaţi în V.

La instalaţiile tehnologice la care se referă prima subsecţiune include printre altele şi: Elemente de recuperare a sulfurilor Rupere catalitică şi instalaţii de transformare Incineratoare Torţe precum şi dioxizi de asfalt şi toate celelalte elemente cu care se procesează SO2, NOx, CO şi emisii de praf

. Pentru noile instalaţii mari de încălzire, prevederile secţiunii 5.4.3.2 se aplică, exceptând cazul pentru emisiile valorilor limită incluse în această secţiune. Acestea sunt înlocuite cu emisiile valorilor limită incluse în anexa 5.20.2. Ca o derogare de la art. 5.3.1.2 §3 a), pentru stabilire existente, cea mai stringentă emisie a valorilor limită se aplică ca referire la a treia secţiune, de la 01.01.2005. § 2. De la 01.01.1994, condiţiile de operare în licenţele pentru rafinării de petrol cu SO2, NOx, CO şi praf sunt înlocuite cu prevederile §1. § 3. Pentru aplicaţiile prevederilor §1 al acestui art., trebuie respectate următoarele specificaţii:

1. Pentru definirea gazelor de coş şi emisiile valorilor limită, pentru instalaţiile de încălzire noi şi existente şi pentru instalaţiile de vapori şi turbini de gaz (STEG) definite în art. 1.1.2, se aplică în particular referitor la instituţiile industriale care pot cauza poluare atmosferică. Pentru procesarea instalaţiilor, ratele actuale de curgere în m3/oră trebuie convertite la temperatură normală (2730K) şi presiune normală (101,3kPa), dar pe baze uscate specificate în art. 4.4.3.1, cu cantitatea actuală a excesului de oxigen.

2. Strategia măsurătorii pentru particulele în suspensie de SO2, NOx, CO, Ni şi V:

- Pentru instalaţii de încălzire, incluzând maşini cu ardere internă, prevederile art. 5.43.2.3 se aplică, §1 şi §2

- Pentru procesarea instalaţiilor, măsurătorile de gaz rezidual sunt constant supravegheat sau emisiile sunt calculate pe bază de măsurători constante sau periodic parametrii relevaţi măsuraţi conform codurilor de bună practică în art. 5.43.2.3 §1 şi §2.

4. Estimările măsurătorilor rezultă: - Pentru SO2: prevederile art. 5.43.2.4 cu măsurători continue sau art.

4.4.4.5 cu măsurători discontinue. - Pentru NOx şi CO: prevederile art. 5.43.5.1, §4 cu măsurători continue

sau art. 4.4.4.5 cu măsurători discontinue. - Pentru particulele în suspensie: prevederile art. 5.43.5.1, §4 cu

măsurători continue sau art. 4.4.4.5 cu măsurători discontinue. Pentru Ni şi V: prevederile menţionate pentru NOx în art. 5.43.5.1, §4 cu măsurători continue

sau art. 4.4.4.5 cu măsurători discontinue.

§ 4. Efluentele gazoase discontinue eliberate printr-un proces ca al efluentelor gazoase rezultând din regenerarea agenţilor catalitici şi cu inspecţia şi curăţirea activităţilor trebuie să fie transportate către o combustie uşoară sau o torţă, sau măsuri tehnice echivalente să fie luate pentru a asigura reducerea emisiei.

Efluentele gazoase eliberate cu pornirea sau oprirea unei instalaţii trebuie, cât de mult posibil, să fie transportate către un sistem de colectare pentru efluente gazoase sau incinerate într-un proces de încălzire. Când nu e posibil, gazele trebuie îndreptate către o torţă, în care

Page 471: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 439

pentru substanţele organice cu un nivel de emisie de 1% cu privire la conţinutul total de carbon nu poate fi depăşit.

Efluentele gazoase din instalaţiile de desulfurizare sau alte surse cu un nivel al sulfurii de hidrogen de peste 0,4% şi o masă fluidă de sulfură de hidrogen de peste 2 tone/zi trebuie să fie procesate. Efluentele gazoase care nu vor fi procesate trebuie să fie transportate către un incinerator. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4., emisiile de sulfură de hidrogen în efluentele gazoase descărcate nu pot depăşi 10mg/Nm3.

Sulfura de hidrogen conţinând apă poate fi procesată numai astfel încât eliberarea efluentelor gazoase în atmosferă este evitată. Cu transferul produselor de bază, intermediare şi finale, emisiile substanţelor organice cu o presiune a vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatură de 350C trebuie să fie redusă prin înţelesul măsurătorilor apropriate, prin pendul de gaz, extracţie şi transfer către o instalaţie de purificare a gazelor efluente. Apa procesată trebuie să fie descărcată într-un sistem deschis după degazare. Efluentele gazoase colectate aici trebuie să fie curăţate prin spălare sau incinerare. § 5. Ca o derogare de la §1, emisiile în efluentele gazoase ale instalaţiilor pentru distrugerea catalitică în concordanţă cu procedura „fluide rele” cu regenerarea catalizatorilor, nu pot depăşi următoarele valori limită ale emisiilor pentru particulele în suspensie: Până la 01.01.2005: 300 mg/Nm3 ca medie lunară De la 01.01.2005: 50 mg/Nm3 ca medie lunară. § 6. Concentrarea policlorinatelor de benzo-dioxizi (PCDD) şi policlorinatelor dibenzo-furan (PCDF) calculate conform art. 5.2.3.1.5 §6, denumite ca dioxine monograme toxice echivalente pe Nm3 nu pot depăşi o valoare limită de 0,5 ng TEQ (Nm3 pentru toate valorile medii pe o perioadă exemplificată de cel puţi 6 ore şi max. 8 ore. Valoarea ghid a emisiei este de 0,1 ng TEQ/ Nm3.

Ca o derogare de la prevederile primei subsecţiuni, urmează aplicaţii pentru instituţiile existente:

- o valoare ghid a emisiei de 0,4 ng TEQ/ Nm3. - o valoare ghid a emisiei de 2,5 ng TEQ/ Nm3 de la 01.01.2002.

Valorile ghid de mai sus trebuie să fie atinse pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Concentrarea în masă de PCDD şi PCDF trebuie să fie măsurată conform cerinţelor referitoare în standardul belgian T95-R-NBN EN 1948-1, 2 sau 3. această concentraţie trebuie să fie măsurată cel puţin o dată pe an de către un expert al mediului acreditat pentru aceste măsurători. Această măsurătoare nu e obligatorie pentru fluidele constituente care nu sunt sau care nu contribuie signifiant la emisie. Până la altceva specificat în licenţa de mediu, omiterea măsurătorilor fluidelor specifice constituente este acceptată doar dacă e dovedit faptul că aceasta a fost aprobată în avans de o autoritate supervizoare. Fiecare măsurare efectuată în concordanţă cu metoda de mai sus, trebuie, după calcularea preciziei la cele arătate în art. 4.4.4.2 §5, respectând valoarea limită a emisiei prescrise. Dacă concentrarea măsurată după calcularea preciziei dinainte menţionate, depăşirea valorii limită a emisiei în trei luni vor avea loc noi mostre şi analize. Art. 5.20.2.3 Procedurile controlului imisiei § 1. Fără a prejudicia prevederile capitolului 4.4., de fiecare dată când condiţiile atmosferice sunt nefavorabile pentru buna dispersie a gazelor de combustie, în special la stabilire, operatorul va lua toţi paşii necesari pentru o maximă restricţie a emisiilor de SO2 cât şi de NOx de la instalare. § 2. fiecare schimbare a combustibilului, a conţinutului de sulfură din combustibilul lichid, cât şi a perioadelor de oprire sunt înregistrate într-un registru pe care operatorul îl ţine disponibil la schimburile oficiale cu supervizorul.

Page 472: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

440 Waste Water and Waste Gas Treatment

§ 3. Când capacitatea termică totală nominală instalată la o valoare de stabilire de mai mult de 300 MW, în zona înconjurătoare a aplicaţiilor instalaţiilor pentru măsurarea emisiilor de SO2 cât şi de NO2 în aer, la suprafaţă va fi instalată şi menţinută pe cheltuiala operatorului. Tipul, locul măsurării, metoda de control şi celelalte condiţii pentru folosirea aplicaţiilor sunt determinate de licenţa de mediu. § 4. Fără a prejudicia prevederile §1, de fiecare dată valoarea medie a emisiei peste 24 de ore măsurată cu echipamentul specificat în secţiunea 3, valorile a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2 şi/sau 150 ng/m3 pentru NO2, operatorul va respecta paşii descrişi în §1 şi va menţine aceste măsuri atât timp cât valorile medii măsurate ale emisiei peste 24 de ore de SO2 şi de NO2, valoare a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2 şi/sau 150 ng/m3 pentru NO2 . § 5. Pentru a garanta potrivirea cu valorile limită a emisiei pentru oxizi de nitrogen ai art.5.20.2.2 , mult mai potrivite condiţiilor tehnice de construcţie, pot pot fi impuse licenţei ecologice. Dacă din măsurile controlului reiese că valoarea limită a emisiei nu se potriveşte datorită circumstanţelor neprevăzute, conducătorul trebuie să ia toate măsurile primare potrivite pentru a asigura potrivirea cu valorile limită a emisiei cât mai curând posibil. Conducătorul trebuie să raporteze acestea către Departamentul Inspecţiei Ecologice împreună cu menţionarea măsurilor luate pentru îmbunătăţirea situaţiei. Comisia Europeană trebuie să fie imediat informată prin canalele obişnuite ale unor astfel de evenimente, la fel ca şi munca dusă pentru îmbunătăţiri. Sectiunea 5.20.3 Instalaţii pentru distilarea uscată a cărbunelui (furnale de cocs) Art. 5.20.3.1 arderea insuficientă, gazul furnalelor de cocs şi instalaţii de încălzire § 1. Valori de referinţă Valorile de emisie pentru gazele pierdute prin încălzire dezvoltă un nivel al volumului de oxigen gazos de 5%. § 2. Furnale de cocs gazos şi lichid Ca o derogare de la valorile limită a emisiei generale pentru SO2 aşa cum au fost specificate în art. 4.4.3.1., greutatea medie a concentraţiei cantităţii compuşilor de sulfuri în gazul din arderea insuficientă, la fel ca şi în gazele generate de cuptoarele de cocs folosite drept combustibil nu pot depăşi 0,80g/m.c. de sulfuri într-un an calendaristic. § 3. Oxizi de azot Cu prima măsurare emisiile de monoxid de nitrogen şi bioxid de nitrogen în efluente gazoase din arderea insuficientă nu pot depăşi 0,50 g/ m. c. exprimat în bioxid de nitrogen. Trebuie aplicate cele mai bune tehnici aflate le dispoziţie pentru a reduce creşterea emisiei datorate îmbătrânirii. Măsurile de dirijat pentru prima oară după înfiinţare sau după modificări semnificative, trebuie rezolvate după ce instalaţiile au ajuns la operaţiuni continue, dar cel mai devreme după 3 luni de operare şi cel mai târziu 12 luni după ce au fost în operare. Art. 5.20.3.2 Umplerea cuptoarelor de cocs Cu descărcarea cărbunelui din rezervorul de cărbune în cărucior, trebuie evitate emisiile de praf. Trebuie colectate gazele de umplere. La descărcare, gazele de umplere trebuie transferate în gazele brute sau într-un cuptor din apropiere cât mai mult posibil, cu procesarea viitoare a smolii de cărbune brut. La zdrobire, gazele de umplere trebuie transferate în gazul brut cât mai mult posibil. Gazele de umplere care nu pot fi transferate trebuie luate într-o încăpere de incinerare. Praful care conţine emisii în efluentele gazoase ale incinerării nu pot depăşi 25mg/m.c.

Page 473: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 441

La activităţile de nivelare, la descărcarea cărbunelui, emisiile gazelor de umplere trebuie reduse de sigilarea nivelului de deschidere. Art. 5.20.3.3 Capace ce se deschid prin umplere (CDU) Emisiile cu umplerea căptuşelii deschise trebuie evitate cât mai mult timp posibil, de exemplu prin folosirea CDU cu suprafeţe mare de sigiliu, îmbrăcarea CDU se va zidi de fiecare dată după umplerea cuptoarelor şi după curăţirea regulată a marginilor de umplere deschise şi CDU înainte de închiderea umplerii deschise. Resturile de cărbune trebuie mutate regulat de pe acoperişul cuptorului. Art. 5.20.3.4 Căptuşeala conductei colectoare Pentru evitarea gazului şi a emisiei smolii de cărbune, căptuşeala conductei colectoare trebuie să fie fixată cu mecanisme de păstrare a umezelii sau alte asemenea mecanisme. Art. 5.20.3.5 Maşini care operează ca şi cuptoarele de cocs (MOCC) MOCC trebuie fixate cu mecanisme de curăţire a suprafeţelor de sigilare a marginilor uşilor cuptorului. Art. 5.20.3.6 Uşile cuptorului de cocs ( UCC) UCC cu efect de sigilare (etanşeizare) foarte mare, trebuie folosite, de exemplu, ca uşi cu diafragmă sau uşi cu efect echivalent celui de sigilare. Suprafaţa de sigilare a uşilor cuptorului trebuie curăţită în mod regulat. Dacă nu sunt alte specificări în autorizaţia mediului, bateriile cuptorului de cocs trebuie astfel aranjate încât pe partea uşii cu maşina şi pe partea uşii cu cocs pot fi instalate elemente de extragere cu mecanisme de eliminare a prafului. Art. 5.20.3.7 Extragerea din cocs La extragerea din cocs gazele consumate trebuie conectate şi conduse către instalaţia de eliminare a prafului. Dacă nu sunt alte specificări în autorizaţia mediului, concentraţia de praf în emisii nu va depăşi valoarea limită de emisie de 50mg/Nmc, şi praful care conţine emisii nu poate depăşi 5 g / t de cocs obţinut. Art. 5.20.3.8 Răcirea cocsului § 1. 1Dacă este aplicată răcirea uscată, numai dacă este specificat altfel în autorizaţia mediului, emisia prafului în efluentul gazos nu poate depăşi 20 mg /mc. § 2. Dacă se aplică răcirea udă, turnul de înăbuşire folosit trebuie să fie potrivit cu extractoarele de praf. Ca o derogare de la valorile limită de emisie generală arătate în art.4.4.3.1., valorile limită de emisie sunt exprimate în g /t de cocs. O valoare limită de emisie de 60 g de particule suspendate pe tona de cocs nu poate fi depăşită, măsurată în conformitate cu directiva VDI, VDI2303 sau altă metodă echivalentă de măsurare aceasta este aprobată de către un expert în mediu acreditat în domeniul aerului. Toate acestea au loc doar dacă nu este specificat altfel în autorizaţia mediului. Art. 5.20.3.9 Operarea manuală

Page 474: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

442 Waste Water and Waste Gas Treatment

Operarea manuală trebuie să conţină măsuri pentru reducerea emisiei cu operarea cuptorului de cocs; în particular acesta priveşte: 1. Sigilarea deschiderilor 2. Garantarea faptului că doar materialul ars în întregime va fi eliminate 3. Evitarea emisiei în atmosferă a gazelor nearse Art. 5.20.3.10 Instalaţii existente Pentru instalaţiile existente, prevederile acestei secţiuni se aplică de la 1.01.1998. Sectiunea 5.20.4 Producerea fibrei de sticlă sau a fibrei de piatră ţi a vatei de sticlă,

producerea sticlei (plate, concave şi sticlei speciale) şi producerea ceramici brute

Subsectiunea 5.20.4.1 Producerea sticlei (plate, concave şi sticlei speciale) şi a fibrei de

sticlă sau a fibrei de piatră Art. 5.20.4.1.1 § 1. Valoare de referinţă Emisia valorii limită pentru cuptoarele de topire a sticlei se referă la un nivel al volumului de 8 % şi cu cuptoare creuzet cu flacără care acoperă un nivel al volumului de oxigen în gazul consumat de 13 %. § 2. Oxid de azot Emisiile de monoxid de nitrogen şi oxid de nitrogen, exprimat în dioxid de nitrogen, în efluentul gazos nu poate depăşi următoarele valori:

Petrol ars(g/Nm3)

Gaz ars(g/Nm3)

Cuptoare creuzet 1.2 1.2 Căptuşeală cu sistem de recuperare a căldurii

1.2 1.4

Capac deschis 1.6 1.6 Capac U-foc cu recuperare de căldură

1.8 2.2

Capac cu foc încrucişat cu recuperare de căldură

3.0 3.5

Până acum, din considerentele calităţii producţiei, purificarea cu nitrat este necesară, emisia nu poate depăşi dublul valorilor specificate în subsecţiunea anterioară. Se vor aplica toate posibilitatile de reducere a emisiilor oxizilor de azot prin masurile tehnice de incalzire si alte masuri disponibile. § 3. Oxizi de sulf. Emisiile dioxidului de sulfură şi a trioxidului de sulfură în gazul ars exprimate prin dioxid de sulfură, nu poate depăşi următoarele valori la o masă lichidă de 10 Kg/h sau mai mult cu arderea.

a) cuptoarele de topire a sticlei: 1,8 g/Nm3 b) cuptoare creuzet şi capac deschis 1,1 g/Nm3

Page 475: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 443

Subsectiunea 5.20.4.2 Producerea ceramicii brute Art. 5.20.4.2.1 § 1. Valoare de referinţă Valoarea limită a emisiei priveşte un nivel al volumului de oxigen în efluentul gazos de 18 %. § 2. Oxizi de sulf Cu un conţinut de sulfură a materialelor prime de mai puţin de 0,12 %, emisiile de dioxid de sulfură şi trioxid de sulfură exprimate în dioxid de sulfură , în efluent gazos la o masa de fluid de 10 Kg/h sau mai mult, nu poate depăşi 0,5 g/Nm3. Cu un conţinut de sulfură a materialelor prime de 0,12 % sau mai mult, emisiile de dioxid de sulfură şi trioxid de sulfură, exprimate în dioxid de sulfură în efluentul gazos la o masă fluidă de 10 Kg/1h , două ore sau mai multe, nu pot depăşi 1,5g/Nm3. Toate posibilităţile pentru reducerea emisiilor prin curăţirea instalaţiilor pentru efluentul gazos trebuie să fie aplicate. § 3. Pentru stabilirile existente la care s-a referit secţiunea 30.9. a listei de clasificare, prevederile capitolului 5.30. se aplică de asemenea. Sectiunea 5.20.5 Instalaţiile pentru producerea energiei hidroelectrice la fel ca şi

instalaţiile pentru sustragerea puterii vântului pentru producerea energiei

Art. 5.20.5.1 § 1. Prevederile acestei secţiuni sunt aplicabile la subsecţiunile 20.1.5. şi 20.1.6. ale listei de clasificare. § 2. Ca o derogare de la prevederile capitolului 4.5. în acest caz, standardele de zgomot nu sunt aplicabile. În licenţa de mediu limitele emisiei de zgomot pot fi impuse depinzând de condiţiile locale. 3. DANMARCA Nu sunt furnizate informaţii 4. FINLANDA

Legislatia finlandeza de protectie a mediului a fost revizuita recent si un nou Act de Protectie a Mediului a intrat in vigoare cu 1 martie 2000. Noul act implementeaza in totalitate Directiva Uniunii Europene de Prevenire si Control Integrat al Poluarii si are un mod de abordare integrat pentru controlul emisiilor cauzate de industrie. In conformitate cu Actul de Protectie a Mediului o autorizatie de mediu este ceruta pentru instalatii din industria chimica.

In procedura de autorizare mediul este considerat ca un intreg si toate efectele activitatii sunt estimate in acelasi timp. Toate conditiile necesare autorizarii sunt stabilite intr-o singura autorizatie. Cererea de autorizare este analizata de o autoritate competenta. In Finlanda conditiile de autorizare sunt stabilite in principal de la caz la caz. In acest moment nu exista reglementari speciale privind emisiile in aer sau apa uzata in industria chimica. In schimb exista citeva Decizii ale Consiliului de Stat privind descarcarea anumitor componenti in

Page 476: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

444 Waste Water and Waste Gas Treatment

sistemul de canalizare public sau in cursuri de apa. In plus, exista reglementari care limiteaza sau restrictioneaza utilizarea unor substante chimice periculoase. Toate sunt valabile in sectorul industriei chimice ca si in toate ramurile industriale. Recomandarile internationale, ex.: recomandarile HELCOM (Comisia de la Helsinki, Comisia Marii Baltice de Protectie a Mediului), sunt de asemenea luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare. 5. FRANTA Legislatia pentru sectorul chimic este compusa din: • Cadrul general pentru controlul poluarii industriale si prevenirea riscului, asa cum este

stabilita in “legea de clasificare a instalatiilor” din 19 iulie 1976 si Ordinul din 2 februarie 1998. Acest Ordin specifica faptul ca valorile limita ale emisiilor ar trebui sa se bazeze si pe conditiile locale de mediu si BAT. Ordinul da valori generale pentru limitele de emisie in aer si apa pentru toate instalatiile clasificate, si specifica de asemenea valorile limita pentru multe activitati industriale, din care majoritatea sunt incluse in sectorul chimic.

• Legislatie speciala, fiecare referindu-se la un sector particular din industria chimica, si detaliind prevederile generale ale cadrului general pentru acest sector particular. Principalele sectoare acoperite de aceasta legislatie speciala sunt:

- producerea superfosfatilor - producerea compusilor organici cu sulf - producerea detergentilor si sapunurilor - extragerea cu abur a parfumurilor si esentelor sub forma de pacura - producerea vopselelor - obtinerea produselor farmaceutice - producerea materialelor plastice, cauciucului - utilizarea sau reutilizarea maselor plastice, cauciucului - depozitarea maselor plastice, cauciucului - depozitarea anvelopelor - producerea acumulatorilor

. 6. GERMANIA Reglementari importante relevante pentru instalatiile industriale din Germania sunt trecute in Actul Federal de Control al Imisiilor [BImSchG], Actul Federal al Apei [WHG] si Actul Federal al Managementului deseurilor si reciclarii [KrW-/AbfG]. Germania foloseste un sistem de autorizare functie de mediu, pentru diferite segmente de mediu, dar decizia finala privind cererea este luata prin evaluarea impactului asupra tuturor segmentelor de mediu de catre autoritatile competente. In procesul de autorizare sunt luate in considerare si cerintele privind zgomotul. “Principiul precautiei” este legiferat ceea ce permite stabilirea de standarde. Standardele legale nu sunt negociabile in procesul de autorizare german. Conform structurii federale germane, responsabilitatea implemenatarii legislatiei de mediu si a decretelor revine statelor federale [Bundeslander] care pot implementa diferit procedura administrativa. Pentru instalatiile noi, care sunt considerate relevante sub aspectul emisiilor si descarcarilor in mediu, se cere si o evaluare a impactului asupra mediului in timpul autorizarii. Reglementari privind calitatea aerului Legea de baza pentru controlul poluarii aerului este Actul Federal de Control al Imisiilor. Specificarile sunt facute in 21 ordonante si in Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului.

Page 477: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 445

Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului[TALuft] au fost stabilite ca reglementari administrative generale in legatura cu 48BimSchG. TA Luft specifica ulterior cerintele ce trebuie indeplinite de instalatii supuse autorizarii. Prin urmare se prescriu limitele de emisie pentru toti poluantii virtuali ai aerului ca si cerintele structurale si operationale proiectate pentru limtarea emisiile difuze.

Valorile limita de emisie continute in TA Luft reprezinta modelul pentru masurile tehnice pentru reducerea emisiilor (datind din 1986). Aceste valori au fost stabilite pe baza descoperirilor si cercetarilor stiintifice, luind in considerare aspecte toxicologice, epidemiologice si bioacumulative.

Cerinte privind controlul emisiilor stipulate inTA Luft Substanta emisa (sectiunea TA Luft)

8 CLASA

Substantele Prag debit masic [g/h]

Limita concentratiei [mg/m3]

Pulberi totale ≤500 ≥500

150 50

I (Hg, Cd, Tl) Suma de substante ≥1 0.2 II (As, Co, Ni, Te, Se) Suma de substante ≥5 1 III (ex.: Sb, Pb, Cr,

CN, F, Cu, Mn, Pt, Pd, Rn, V, Sn, substante care sunt foarte suspectate de a determina aparitia cancerului

Suma de substante ≥25 5

I+II Suma de substante 1

Pulberi anorganice (3.1.4)

I+III, II+III Suma de substante 5 I (ex.: AsH3) Pe substanta ≥10 1 II (ex.: HF, Cl2, H2S) Pe substanta ≥50 5 III (ex.: Cl si compusi

ca HCl) Pe substanta ≥300 30

Substante anorganice gazoase sau sub forma de vapori (3.1.6)

IV (ex.: SO2+SO3 ca SO2, NO+NO2 ca NO2)

Pe substanta ≥5000 500

I (ex.:clormetan) ≥100 20 II (ex.: Clor benzen) ≥2000 100

Substante organice (3.1.7)

III (ex.:alchilalcooli)

Clasificare conform Anexei E a TA Luft

≥3000 150 Emisie gazoasa sau sub forma de vapori in timpul tratarii si rafinarii substantelor organice (3.1.8)

Cerintele pentru reducerea emisiilor difuze de substante organice de instalatii sau echipamente tehnice, de ex. unitati de pompare, compresoare, imbinari, valve de inchidere si statii de recoltat probe.

Substante cancerigene (2.3)

I (ex.: Cd1), As1), azbest,benzo(a)piren)

Suma de substante ≥0.5 0.1

II (ex.:Ni, crom(VI)) Suma de substante ≥5 1 III (ex.: acrilonitrit

benzen) Suma de substante ≥25 5

Page 478: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

446 Waste Water and Waste Gas Treatment

1)pe baza deciziei adoptate la Conferinta pentru Mediu a Guvernului Federal/Ministerele Federale de Stat din 21/22 noiembrie 1991, o valoare a concentratiei emisiei de 0.1 mg/m3 a fost stipulata pentru Cd si compusii lui, dati ca Cd, ca si pentru As si compusii lui, dati ca As. Limitele de emisie impuse sunt date sub forma de masa de substante emise functie de volumul de gaz emis in conditii standard (0C, 101.3 kPa)dupa indepartarea continutului de vapori de apa. Daca exista substantele organice din citeva clase, concentratia masica in gazul emis nu trebuie sa depaseasca un total de 0.15 mg/Nm3 cu debit masic total de 3 kg/h sau mai mult. In cazul debitelor masice mari de emisii, emisiile trebuie monitorizate continuu. Nici o valoare medie zilnica a substantelor respective emise nu trebuie sa depaseasca limitele de emisie impuse, 97%din toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca sase cincimi din limitele de emisie cerute, si toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca limitele de emisie impuse de mai mult de doua ori.

Reglementari privind Calitatea Apei Cadrul legal pentru managementul apei este Actul federal al Apei (WHG). WHG se aplica apei uzate generate de diferite procese industriale. Utilizarea apelor de suprafata, de coasta si subterane cere aprobare de la autoritatea competenta. Descarcarile in apa sunt reglementate in Ordonanta Apei Uzate incluzind si Anexele.(AbwV). Sunt specificate cerintele minime ce trebuie stipulate la acordarea unei autorizatii pentru descarcarea apei uzate din categoriile de surse listate in Appendice, in receptori. Specificate de catre Guvernul Federal in acord cu Statele federale, aceste cerinte minime sunt obligatorii pentru autoritatile competente pentru autorizare si controlul descarcarilor. Functie de conditiile locale, pot fi stabilite mai multe cerinte obligatorii . Cerintele minime se bazeaza pe “principiul emisiei” si pe principiul precautiei.Cerintele generale conform Ordonantei Apei Uzate sunt cuprinse in Art. 3 a listei de mai jos: Cerinte generale:

Cerinte specifice de control a emisiilor trecute in TA Luft pentru industria chimica organica Sector Cerinte Producerea 1,2 dicloretan (EDC) si clorurii de vinil (VC)(3.3.4.1.g.1)

Concentratii limita ale emisiilor : 5mg/Nm3 EDC sau VC

Producerea acrilonitrilului (AN) (3.3.4.1.g.2)

Concentratii limita ale emisiilor : 0.2 mg/Nm3 AN Gazele reziduale provenite din distilare sau rafinare trebuie indepartate

Producerea pesticidelor (3.3.4.1.g.3)

Pulberi In cazul producerii de pesticide care sunt persistente, acumulabile sau cu utilizare limitata conform Directivei Interzicerii plasarii pe piata sau utilizarii agentilor de protectie a plantelor continind substante active specifice Concentartii limita ale emisiilor: 5mg/Nm3 (prag debit masic: ≥25g/h)

Instalatii pentru macinare, amestecare, rafinare si ambalare a pesticidelor (3.3.4.2.1)

Concentratia limita a emisiilor : 5mg/Nm3 pulberi

Page 479: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 447

i.in cazul in care nu este prevazut in Appendice, o autorizatie de descarcare a apei uzate in cursuri de apa, trebuie date doar daca incarcarea cu poluanti la locul aparitiei lor, bazata pe examinarea in fiecare caz individual a conditiilor, este pastrata atit de redusa astfel incit utilizarea procedurilor de economisire a apei cum ar fi pentru operatiile de spalare si curatare, racire indirecta si utilizarea materiilor prime de alimentare cu incarcare redusa in poluanti si autorizatie pentru materii auxiliare; ii.cerintele acestei Ordonante nu trebuie indeplinite ca un cumul de proceduri acolo unde poluarea mediului este transferata unui alt segment de mediu cum ar fi aer sau sol in ciuda actualului stadiu al tehnicii iii. cerintele specificate ca nivele de concentratii nu trebuie indeplinite prin diluare iv.daca cerintele prioritare care se intrepatrund sunt specificate, atunci cumulul ar trebui sa fie posibil pentru tratamentul combinat, oferind cel putin aceeasi reducere globala a incarcarii pe parametru in contaminanti, ca cea care ar fi obtinuta prin realizarea separata a cerintelor relevante v. daca cerintele sunt specificate pentru locul de producere a apei uzate, cumulul este permis pentru cerintele corespunzatoare vi. daca debitele de apa uzata care fac subiectul diferitelor cerinte sunt descarcate impreuna , atunci cerinta relevanta decisiva pentru fiecare parametru in parte ar trebui sa fie determinata de modul de amestecare vii. daca cerintele guverneaza locul unde apare apa uzata sau sunt prioritare in cazul amestecarii sunt impuse in Appendice, atunci paragraful iv si v. trebuie sa ramina neschimbate

Cerintele care se refera la punctul unde apa uzata este descarcata in receptor si, cind este specificat in Appendicele acestei Ordonantei, de asemenea, la locul de producere a apei uzate de aici se considera cumulat. Punctul de descarcare este sinonim cu evacuarea din instalatia de tratare a apei uzate unde apa uzata a fost tratata ultima oara. Locul de cumulare este si punctul de descarcare in statia publica de tratare a apei uzate.

Daca un nivel specificat in aceasta Ordonanta nu este respectat, conform rezultatelor analizei in contextul monitorizarii de catre stat, nu ar trebui totusi sa nu fie considerat ca indeplinit daca, potrivit rezultatelor monitorizarii daca patru analize guvernamentale prioritare nu depasesc nivelul pentru patru cazuri si nici un rezultat nu depaseste nivelul mai mult de 100%. Analizele desfasurate cu mai mult de trei zile in urma trebuie sa nu fie luate in seama.

Productia in sectoarele specifice sunt prinse in Anexele acestei reglementari. Anexele

relevante ale sectorului chimic sunt: • Anexa 22 (sectorul chimic) • Anexa 36 (producerea hidrocarburilor)

Anexa 22 privind Industria chimica A. “Scopul aplicatiei (1)Aceasta anexa ar trebui sa se aplice apei uzate avind drept origine primara producerea de substante folosind tehnici chimice, biochimice sau fizice inclusiv pretratarea, tratamentul intermediar si post-tratarea necesare. (2)aceasta anexa nu se aplica la descarcarile de apa uzata mai mici de 10 m3/zi. (3)pentru apa uzata derivata din procesul de producere (ex.: producerea substantelor si pregatirea prin amestecare, dizolvare sau imbuteliere) care este descarcata fara a fi amestecata cu alte ape uzate care se incadreaza in scopul aplicarii acestui Appendix, doar partea B a acestui Appendix ar trebui aplicata. B. Cerinte generale O autorizatie pentru descarcarea apei uzate in receptori ar trebui sa fie data, cu specificarea cerintei ca incarcarea cu poluanti la locul formarii apei uzate sa fie mentinuta atit de mica cit permit masurile de urmat , dupa studierea situatiei in fiecare caz individual:

- utilizarea tehnicilor de economisire a apei, cum ar fi spalarea in contracurent;

Page 480: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

448 Waste Water and Waste Gas Treatment

- utilizare multipla si recircularea, de ex.: cu procese de spalare si purificare; - racire indirecta, de ex.: pentru a raci faza de vapori in loc de a folosi

condensatori cu jet sau racitoare cu jet - utilizarea tehnicilor fara apa uzata pentru a genera vid si pentru purificarea

aerului uzat; - retentia sau recuperarea substantelor prin prepararea unui lichid mama si

prin tehnici optimizate; - folosirea materiilor prime si auxiliare cu continut scazut in poluant.

Dovada indeplinirii cerintelor generale ar trebui sa fie furnizata sub forma unui registru al apei uzate.

C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare (1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate in punctul de descarcare in receptor: 1. Cerinta chimica de oxigen (COD) a) pentru debite de apa uzata ale caror concentratii in COD in punctul de formare a apei uzate

sunt mai mari decit de 50000 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD de 2500 mg/l; b) pentru mai mult de 750 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD echivalenta unei

reduceri cu 90%in COD; c) pentru 750 mg/l sau mai putin, ar trebui realizata o concentratie in COD de 75 mg/l; d) pentru mai putin de 75 mg/l, ar trebui sa se aplice concentratia COD in punctul de formare. Cerintele ar trebui sa fie de asemenea indeplinite prin realizarea unei concentratii in 75 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore, corespunzator partii B. 2. Azotul total, ca suma de azot din amoniu, nitrit si nitrati (Ntot): 50 mg/l intr-o proba

intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. O concentratie mai mare de pina la 75 mg/l poate fi specificata in autorizatia de descarcare a apei uzate, prevazind 75% reducere in incarcarea cu azot. O valoare stabilita trebuie realizata de asemenea, prevazind nivelul definit ca “ azot total legat” (TNb)”.

3. Fosfor total: 2 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. Aceasta cerinta ar trebui de asemenea realizata, prevazind nivelul definit “compusi de fosfor si fosfor total”.

4. Toxicitate: Toxicitate la pesti Tf=2 Toxicitate la Daphnia TD= 8 Toxicitate la alge TA= 16 Testul bacteriilor luminiscente Tl=32 Potential mutagen (test umu) TM= 1.5 Cerintele se refera la o proba intimplatoare si o proba compusa la 2 ore. (2) daca masurile integrate de proces se aplica pentru a reduce incarcarea prin intelegerea cu autoritatea competenta, atunci ar trebui utilizata ca baza prioritara pentru implementare incarcarea decisiva. (3)pentru o cerere chimica de oxigen (COD), incarcarea totala la jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata prin autorizatia de descarcare. Incarcarea totala este suma incarcarilor individuale de la debite individuale de apa uzata. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera la concentratia probelor intimplatoare sau probelor combinate la 2 ore si debitul volumetric al apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, corespunzator luarii probei. D.Cerinte pentru apa uzata pregatita pentru amestecare:

(1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate pregatite pentru amestecare cu alta apa uzata:

Page 481: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 449

Halogenuri organice adsorbabile a)apa uzta de la producerea epiclorhidrinei, propilen oxidului si butilen oxidului 3 mg/l b)apa uzata de la producerea in doua trepte a acetaldehidei 80g/t c) apa uzata de la producerea intr-o treapta a acetaldehidei 30 g/t d)apa uzata de la producerea AOX- coloranti organici importanti produsi aromatici intermediari, care sunt folositi cu precadere in producerea colorantilor organici

8 mg/l

e)apa uzata de la producerea AOX-ingredienti farmaceutici activi importanti 8 mg/l f)apa uzata de la producerea C1 hidrocarburilor clorurate prin metoda de clorinare a metanului si esterificare a metanolului, si a tetraclorurii de carbon si a percloretanului prin metoda perclorinarii

10 g/t

g)apa uzata de la producerea 1,2 dicloretanului (EDC), inclusiv procesarea ulterioara la policlorura de vinil (VC) Nivelul de incarcare se refera la capacitatea de productie pentru purificarea EDC. Capacitatea ar trebui specificata cu referire corespunzatoare fractiei de EDC care nu este descompusa in unitatea pentru de clorura de vinil (VC) legata de unitatea de producere a EDCsi care este reintrodusa in circuitul de productie in instalatia de purificare a EDC.

2 g/t

h)apa uzata de la producerea policlorurii de vinil (PVC) 5 g/t i)debite de apa uzata cu o concentratie in AOX de mai mult de 0.1mg/l si mai putin de 1mg/l fara masuri de indeplinit

0.3 mg/l

j)debite de apa uzata de la producerea, procesare ulterioara si aplicatiile substantelor care nu sunt reglementate separat in alta parte cu o concentratie depasita mai mare de 1 mg/l sau mai putin de 1 mg/l pentru masurile urmarite

1 mg/l sau 20 g/t

Nivelul de incarcare se refera la capacitatea produselor organice avute in vedere. Nu se refera la aplicatiile substantelor.

Alte substante Probe individuale sau compuse – la 2 ore [mg/l] Mercur 0.05 0.001 Cadmiu 0.2 0.005 Nichel 0.5 0.1 Plumb 0.5 0.05 Crom total 0.5 0.05 Zinc 0.5 0.05 staniu 2 0.2 2 0.2 Cererile din coloana I se aplica debitelor de apa uzata de la producerea, procesarea ulterioara sau aplicatiile acestor substante. Cerintele din coloana II se refera la debitul de ape uzate care nu provin de la producere, procesare ulterioara sau aplicatii ale acestor substante dar care nu sunt contaminate cu astefel de substante sub nivelurile de concentratii precizate in coloana I.

(2)pentru indeplinirea cerintelor privitoare la AOX si cerintelor generale in conformitate cu partea B, cerintele Appendixului 48, partea 10 ar trebui sa fie indeplinite (3)cerintele privind AOX nu ar trebui aplicate substantelor iodo-organice din apa uzata de la producerea si intubarea mediului de contrast al radiatiilor X (4)pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) si substantele limitate in paragraful (1), numarul 2, incarcarea totala pe parametru in jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata in autorizatia de descarcare a apei uzate. Incarcarea totala respectiva deriva din suma incarcarilor individuale ale debitelor de apa uzta separate. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera la concentratia probei individuale sau compuse la 2 ore si la un debit masic volumetric al apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, functie de tipul de proba. (5)un debit masic poate fi amestecat cu alt debit de apa uzata, pentru a dovedi ca incarcarea carbonului organic total fixat(TOC) din acest debit de apa uzata stabilit pentru locul de producere este redus cu 80%pe total. Aceasta cerinta nu trebuie aplicata acolo unde incarcarea reziduala in TOC descarcat prin respectivul debit de apa uzata in receptor nu trebuie sa

Page 482: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

450 Waste Water and Waste Gas Treatment

depaseasca 20 kg pe zi sau 300 kg pe an sau 1 kg pe tona capacitate de productie a produsului organic urmarit. Pentru a dovedi reducerea incarcarii, in cazul unei instalatii fizico-chimice de tratare a apei uzate, nivelul de eliminare TOC a unor astfel de instalatii ar trebui utilizat ca punct de plecare, pe cind in cazul instalatiilor de tratare biologica a apei uzate, rezultatul studiului corespunzator numarului 407 din Anexa Articolului 4 ar trebui considerat punct de plecare. E. Cerinte pentru apa uzata la locul de producere: (1)pentru crom (VI), o concentratie de 0.1 mg/l trebuie considerata pentru probe aleatorii (2)pentru halogeni organici volatili fixati, o concentratie de 10 mg/l se cere pentru o proba aleatorie. Aceasta cerinta trebuie sa fie indeplinita, inainte de intrarea in sistemul de canalizare fara risc de pierderi prin scurgere si fara diluarea apei uzate. F. Cerinte pentru descarcari existente: (1)pentru descarcari existente de apa uzata de la instalatii care erau legal in operare inainte de 1 ianuarie 1999 sau a caror constructie a fost legal inceputa inainte de aceasta data, prevederile din partile A, B, C si D ar trebui aplicate mai departe astfel incit sa nu existe cerinte contrare paragrafului (2) pina la (5). (2)In ciuda partii B, dovada realizarii cerintelor generale trebuie facuta pentru 90% din parametrii incarcarii totale in fiecare caz. Utilizarea tehnicilor ce nu produc apa uzata care genereaza vacuum sau pentru purificarea gazului rezidual trebuie testata doar pentru parametrii specificati in partea D sau E. Testari suplimentare referitoare la alti parametri nu sunt necesare. (3)Cerintele partii C corespunzatoare COD nu trebuie aplicate apei uzate de la producerea poliacrilonitrilului (4)In ciuda partii D, urmatoarele cerinte pentru AOX trebuie aplicate urmatoarelor debite de apa uzata inainte de a se amesteca cu alte ape uzate: Apa uzata de la producerea PVC: 1 mg/l sau 20 g/l (5)Cerintele privind potentialul mutagen (testul umu) trebuie aplicate conform partii C, paragraful (1) si cerintele TOC trebuie aplicate conform partii D, paragraful (5).

Apendice 36 privind Producerea de hidrocarburi

A. Scopul aplicarii Acest apendice trebuie aplicat apei uzate a carei incarcare in poluanti isi are originea cu precadere in urmatoarele domenii ale productiei de hidrocarburi: • producerea anumitor hidrocarburi, in special hidrocarburi olefinice, cu 2 pina la 4 atomi de

carbon, ca si a benzenului, toluenului si xilenului din ulei mineral prin fractionare cu ajutorul aburului ( cracare cu abur)

• producerea hidrocarburilor pure sau a unor anumite amestecuri de hidrocarburi din ulei mineral utilizind metode de separare fizice

• conversia hidrocarburilor in alte hidrocarburi utilizind tehnici chimice de hidrogenare, dehidrogenare, alchilare, dezalchilare, hidrodezalchilare, izomerizare sau disproportionare.

Se include de asemenea orice apa de precipitare care vine in contact cu hidrocarburile in spatiul de procesare a instalatiei de productie. (2)Acest appendix nu ar trebui aplicat apei uzate de la producerea parafinelor pure, a cerii necoezive, rafinarea petrolului, sistemele de racire indirecte sau de la instalatiile de tratare a apei.

B. Cerinte generale: Nu se impun cerinte suplimentare sau prin Art.3. C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare: (1) Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate la punctul de descarcare in receptor:

Page 483: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 451

Probe aletorii sau probe compuse la 2 ore [mg/l] Cerere chimica de oxigen (COD) 120 Cerere biochimica de oxigen la 5 zile (BOD5) 25 Azot total ca suma de azot din amoniu, nitriti si nitrati 25 Fosfor total 1.5 Hidrocarburi totale 2

(2) pentru COD, o concentratie mai mare de 190 mg/l in proba aleatorie sau in proba

compusa la 2 ore poate fi permisa, prevazindu-se ca incarcarea cu COD este redusa cu cel putin cu 80% intr-o instalatie centrala de tratare a apei uzate. Reducerea incarcarii in COD se refera la raportul dintre incarcarea in COD a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care nu depaseste 24 ore.

(3) Pentru azotul total, o concentratie mai mare este permisa, prevazindu-se ca incarcarea in azot sa fie redusa cu cel putin 75% in instalatia centrala de tratare a apei uzate. Reducerea incarcarii in azot se refera la raportul dintre incarcarea in azot a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care nu depaseste 24 ore. Azotul total legat ar trebui folosit ca baza de calcul pentru determinarea incarcarilor.

D. Cerinte pentru apa uzata inainte de amestecare Urmatoarele cerinte ar trebui aplicate apei uzate inainte de amestecare cu alta apa uzata:

Probe aletorii sau probe compuse la 2 ore [mg/l]

Proba aleatorie [mg/l]

Halogenuri organice adsorbabile (AOX)

- 0.1

Indice de fenol dupa distilare sau extractie coloranti

0.15 -

Benzen si derivati 0.05 - Tiosulfuri si tiomercaptani 0.6 -

Daca producerea de hidrocarburi include si producerea etilbenzenului si cumenului, ar trebui aplicat un nivel AOX de 0.15 mg/l.

E. Cerinte privind apa uzata pentru locul de producere: Apap uzta de la producerea etilbenzenului si cumenului nu trebuie sa depaseasca un nivel de 1 mg/l pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) in proba aleatorie. 7. GRECIA No information supplied. 8. IRLANDA Evacuari in aer: Conditiile de referinta pentru concentratii de substanta in emisii in aer de la surse incluse: Pentru gaze necombustibile Temperatura: 273 K Presiunea 101.3 kPa Fara corectie pentru apa din vapori Pentru gaze combustibile: Temperatura: 273 k Presiunea: 101.3 kPa

Page 484: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

452 Waste Water and Waste Gas Treatment

Gaz uscat Continut in oxigen : 3% (uscat)pentru combustibil gazos si lichid 6% (uscat)pentru combustibil solid Respectarea concentratiilor limita de emisie prin introducerea aerului nu este permisa Pentru emisiile monitorizate continuu, trebuie indeplinite urmatoarele, pentru a fi in acord cu masuratorile bazate pe valori medii la 30 minute( cu exceptia cazului cind se stipuleaza alte conditii): i. 97% din toate masuratorile medii la 30 minute ar trebui sa fie de 1.2 ori mai mici ca

limita emisiei ii. nici o masuratoare la 30 minute nu trebuie sa depaseasca de 2 ori limita de emisie iii. toate valorile medii zilnice ar trebui sa fie mai mici decit limita de emisie Acolo unde se utilizeaza monitorizarea periodica pentru a verifica respectarea cerintelor, toate probele ar trebui sa indeplineasca conditiile impuse.

Valori limita de emisie pentru productia de fertilizatori Proces Sursa VLE (mg/Nm3)

Producere azotat de amoniu Turnuri de racire -pulberi in suspensie -amoniac

15 10

Producere azotat de amoniu Neutralizatori/reactoare/racitoare/uscatoare -pulberi in suspensie -amoniac

30 50

Producere azotat de amoniu Evaporatoare -pulberi in suspensie -amoniac

15 50

Producere fosfat de amoniu -pulberi in suspensie -amoniac

15 10

Producere alti fertilizatori -pulberi in suspensie -oxizi de sulf(ca SO2) -oxizi de azot (ca NO2) -amoniac -fluoruri(ca HF)

50 200 200 50 10

Valori limita de emisie pentru producerea de acid sulfuric Proces Rata minima de conversie (SO2 la SO3)

Proces nou Stationare: 99.7% Pornire: 98% (medie orara pentru primele 5 ore)

Valori limita de emisie pentru producerea de amoniac Sursa Emisie VLE [mg/Nm3] Instalatii de reformare abur Oxizi de azot(ca NO2 la 3% oxigen) 450 Dioxid de sulf (alimentat cu gaz

natural) 2

Monoxid de carbon 10 Emisii difuze 1 t/yr Oxizi de azot (emisii discontinue ca

NO2) 20 kg/h

Scruber pentru gaz de purjare 40 g NH3 per tonne NH3 produced

Page 485: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 453

Instalatii pentru oxidare partiala- boiler auxiliar pentru gaz combustibil

Dioxid de sulf 1700

Oxizi de azot (ca NO2) 700 Monoxid de carbon (maxim orar)

(medie zilnica) 175 10

Pulberi in suspensie (ingredient activ) (maxim orar) (medie zilnica)

50 10

Instalatii de oxidare partiala- schimbator de caldura cu abur pentru gaz combustibil

Oxizi de azot (ca NO2) 450

Dioxid de sulf (alimentat cu gaz natural)

2

Monoxid de carbon 30 Hidrogen sulfurat 0.3 Metanol 100

Valori limita de emisie pentru materiale specifice Parametru mg/Nm3 Prag debit masic pentru

VLE Cadmiu 0.1 >1 g/h

Cloruri (ca HCl) 10 >0.3 kg/h

Ioduri (ca HI) 5 >50 g/h

Disulfura de carbon 5 >0.1 kg/h

Acid cianhidric 2 >50 g/h

Mercaptani 2 >0.1 kg/h

Amine (totale) 10 >0.1 kg/h

Trimetil amina 2 >0.1 kg/h

Fenoli/crezoli/xiloli 10 >0.1 kg/h

1,2 diclor etan 5 >0.1 kg/h

Pulberi contaminate cu pesticidea

0.15 >1 g/h

Pulberi farmaceuticea 0.15 >1 g/h

Brom 10 >50 g/h

Clor 10 >50 g/h

Iod 10 >50 g/h

Mercur 0.1 >1 g/h

Metale grele totale 1.5 >5 g/h

Oxizi de azot(ca NO2) 300 >3 kg/h

Oxizi de sulf(ca SO2) 300 >3 kg/h

Particule in suspensie-general 20 >0.5 kg/h

1,1-Dicloretena 5 >0.1 kg/h

Acrilonitril 20 >0.1 kg/h

Toluen diisocianat 1 >0.1 kg/h

Etil acrilat 1 b

Izobutil acrilat 1 b

Metil acrilat 5 b

n-Butil acrilat 5 b

t-Butil acrilat si esteri acrilati superiori

20 b

a Pulberi ca ingredienti activi bSe aplica doar pentru ventile de la rezervoarele de stocare (>20tone)

Page 486: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

454 Waste Water and Waste Gas Treatment

Valori limita ale emisiilor pentru emisii generale din aer(mai putin emisiile de la incineratoare) pentru materiale care nu sunt deja cuprinse in tabelul de mai sus

Grupa constituent sau parametru

Clasa Prag debit masic pentru VLEb

VLE (mg/Nm3)

Substante cancerigene T.A.Luft I T.A.Luft II T.A.Luft III Substante(altele decit cele de mai sus) cu denumirea R45

>0.5 g/h >5.0 g/h >25.0 g/h >0.5 kg/h

0.1 1.0 5.0 5.0

Pulberi anorganice T.A.Luft I T.A.Luft II T.A.Luft III

>1 g/h >5 g/h

>25 g/h

0.2 1.0 5.0

Substante anorganice -vapori sau gaze

T.A.Luft I T.A.Luft II T.A.Luft III T.A.Luft IV

>10 g/h >50 g/h

>0.3 kg/h >5.0 kg/h

1 5

30 500

Substante organice cu potential in ozon fotochimic-POCP

U.K.AEA 1 U.K.AEA 2

>0.5 kg/h >2.0 kg/h

20 50

Substante organicec T.A.Luft I T.A.Luft II T.A.Luft III

>0.1 kg/h >2.0 kg/h >3.0 kg/h

20 100 150

Pulberi generale <0.5 kg/h >0.5 kg/h

150 20

Pulberi de pesticide si produse farmaceutice(ca ingredient activ)

>1 g/h 0.15

Emisii fugitive d

Note la tabel aUnde o substanta intra in mai mult decit o categorie se aplica ELV inferior bDebitul masic este calculat in kg/h pentru gazul brut si este determinat in punctul dinaintea instalatiei de depoluare sau purificare gaz ,dar dupa orice instalatie inerenta in proces(ex.condensatorii partiali ai reactorului sau cicloane).Debitul masic este emisia care poate aparea la fiecare ora de operare a instalatiei,de pe intregul site.Acolo unde debitul masic depaseste pragul masic depoluarea va fi necesara conform unui ELV potrivit cu exceptia cazului in care concentratia gazului brut este deja sub ELV ,caz in care nu se cere depoluarea. cUnde sunt prezente substante organice din citeva clase de substante, suplimentar la limitele de ami sus, suma claselor I si II nu trebuie sa depaseasca limita clasei II si suma claselor I, II si III nu trebuie sa depaseasca limita clasei III. demisiile fugitive de solvent trebuie sa fie in acord cu cerintele Directivei Solventilor (Directiva Consiliului 1999/13/EC [cww/tm/88]) sau trebuie autorizata corespunzator Descarcari in apa ELV pentru descarcarile in apae bazeaza pe o proba compusa proportionala cu un debit masic la 24 ore, daca nu exista alte specificatii. Incarcarea efluentului trebuie micsorata prin recuperearea materialelor acolo unde este posibil. Utilizarea unei ape de calitate scazuta poate fi posibila pentru citeva aprti ale procesului in locul apei curate.

Page 487: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 455

Cu exceptia apei de ploaie necontaminata, toate descarcarile in apa se supun unei autorizari de catre Agentia de Protectie a Mediului. Totusi, orice descarcare in canalizare va cere consimtamintul autoritatii locale sau unitatii de care patroneaza reteaua de canalizare. BATNEEC pentru minimizarea evacuarii de substante va include in general reducerea la sursa si orice tratament specific a unui flux contaminat pentru indepartarea substantelor specifice sau co-tratare a curentilor de efluenti combinati sau ambele.

Valori limita de emisie pentru descarcari in apa aa Grup constituent sau

parametru ELV Nota

pH 6-9 5 Numar unitati de toxicitate 10 2, 5

Azot total (ca N) >80% eliminare sau 15 mg/l 5 Fosfor total (ca P) > 80% eliminare sau 2 mg/l 5

Amoniac total(mg/l ca N) 10 5 Pacura, grasimi si lubrifianti

(mg/l) 10 5

Halogenuri organice (mg/) 0.1 (medie lunara) 4, 5 Fenoli (mg/l) 1.0 5

Cianuri (mg/l ca CN) 0.2 5 Mercur (mg/l) 0.05 5, 7 Staniu (mg/l) 2.0 5, 7 Plumb (mg/l) 0.5 5, 7

Crom (VI)(mg/l ca Cr) 0.1 5, 7 Crom total (mg/l ca Cr) 0.5 5, 7

Cadmiu (mg/l) 0.05 5, 7 Zinc (mg/l) 0.5 5, 7

Cupru (mg/l) 0.5 5, 7 Pacura minerale (mg/l)separator 20 5 Pacura minerale (mg/l) tratare

biologica 1.0 5

Directiva 76/464/EC, lista 1 Conform listei 1 BTX (mg/l combinat) 0.1 (medie lunara)

Organisme modificate genetic Ca pentru Directiva 90/219/EEC si S.I. nr. 345/1994

BOD ≥91 % eliminare totala 1 COD ≥75% eliminare totala 1, 6

Infectare pesti Fara infectare 3

Note la tabel: a Toate valorile referitoare la mediile zilnice, cu exceptia cazului cind se stabileste contrar, si cu exceptia pH-ului care se refera la valori continue 1 incarcarea zilnica in apa uzata bruta pentru BOD/COD e definita ca media masica zilnica rezultind de la tratare la fiecare trei luni. Calcularea ratei de eliminare a BOD/COD ar trebui sa se bazeze pe diferentele dintre incarcarile de la evacuare si descarcarilor in receptori . Cantitatile eliminate prin tratare (fizica, chimica, biologica) trebuie incluse in calcul. Calculul apei uzate brute in BOD/COD ar trebui sa excluda orice incarcare asociata indepartarii biomasei celulare microbiene sau recuperarii solventului. Totusi, cantitatile reziduale care ramin dupa aceste practici trebuie sa fie incluse in calculul incarcarii apei uzate brute. Pentru anumiti efluenti specifici unde ratele de eliminare BOD/COD nu se pot atinge, o concentratie limita ar putea fi mai potrivita. Acest lucru trebuie inclus in autorizare. 2 unitate de toxicitate= 100/x ore E(L) C50 in procente de volum unde x este definit prin procedeul test. Toxicitatea efluentului procesului ar trebui determinata pentru cel putin doua specii acvatice corespunzatoare. 3 nici o substanta nu trebuie descarcata intr-un mod sau intr-o concentratie care, urmind dilutiei initiale, cauzeaza pestilor sau scoicilor, interfera migratiei obisnuite a pestilor sau se acumuleaza in sedimente sau tesuturi biologice in detrimentul pestilor, vietii salbatice sau pradatorilor lor.

Page 488: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

456 Waste Water and Waste Gas Treatment

4 in termen de 6 luni de la inceperea productiei (sau asa cum este relevant pentru o campanie), efluentul trebuie monitorizat pentru o lista de poluanti prioritari. 5 conditiile pentru acord pentru acesti parametri in cazul descarcarii in statii municipale de tratare pot fi stabilite impreuna cu autoritatea care autorizeaza si se pot aplica valori diferite. 6 aceste limite se aplica numai la:

- producerea substantelor chimice intr-o instalatie chimica integrata - producerea olefinelor si a derivatilor lor sau a monomerilor si polimerilor

incluzind stirenul si clorura de vinil - producerea, prin procese chimice de reactie, a produselor chimice organice

sau organo-metalice - producerea pesticidelor, substantelor farmaceutice sau produselor veterinare

si intermediarii lor 7 unde continutul metalic al efluentului , apare ca un contaminant de neevitat al materiei prime, aceste limite pot sa nu fie aplicate 9. ITALIA Emisii in aer “Valorile limita de emisie pentru reducerea emisiilor poluante din instalatiile existente”

Valorile limita de emisie pentru instalatii existente(ex.: instalatii construite sau autorizate inainte de intrarea in vigoare a legii de mai sus) sunt stabilite in trei Anexe:

Anexa 1: rapoarte asupra valorilor limita de emisie generale Anexele 2 si 3: listeaza limitele specifice si precizarile pentru activitatile specificate acolo Anexa 4 : cuprinde metode de prelevare probe, analiza si evaluare emisii Anexa 5: cuprinde tehnici de eliminare Anexa 6: cuprinde emisii difuze Anexa 7: cuprinde emisii fugitive

De retinut: Doar o parte din Anexa 2 este trecuta in acest document. Valorile limita de emisie nu au fost inca stabilite pentru instalatii noi, in Italia. Anexa 1 (Valori limita de emisie generale): 1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1) 1.2 Substante cu toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabel A2) 2.Substante anorganice, de preferinta sub forma de pulberi (tabel B) 3.Substante anorganice, de preferinta sub forma de gaz sau vapori (tabel C) 4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulberi (tabel D) 5.Pulberi totale Anexa 2 Limite pentru emisii specifice pentru instalatii listate mai jos: 1. Instalatii de ardere cu putere termica < 50 MW 2. Instalatii de desicare 3. Motoare cu combustie interna 4. Turbine cu gaz fixe 5. Incineratoare de deseuri 6. Unitati de producere a cimentului 7. Cuptoare de calcinare a bauxitei, dolomitei, gipsului, calcar, kiselgur, magnezit, cuartit 8. Cuptoare pentru producerea sticlei 9. Cuptoare pentru coacerea produselor ceramice din argila

Page 489: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 457

10. Instalatii pentru fluidizarea produselor minerale, in special bazaltului, diabazului sau tunderului

11. Instalatii pentru producerea tigle ceramice 12. Instalatii pentru aglomerarea perlitei, sistului sau argilei expandate 13. Instalatii pentru producerea sau fluidizarea compusilor bitumului si gudronului si produselor

minerale incluse in instalatiile de pregatire a materialelor pentru drumuri bazate pe bitum si instalatiilor de producere a pietrisului, a gudronului

14. Instalatii de distilare a carbunelui uscat(cocsificare) 15. Instalatii pentru aglomerarea fierului mineral 16. Instalatii pentru producerea fontei brute 17. Instalatii pentru producerea de otel prin conversie. Cuptoare cu arc electric si cuptoare cu

topire sub vacuum 18. Topitorii de fier si otel 19. Cuptoare de tratare termica pentru instalatii de laminare si alte tratamente 20. Instalatii pentru finisarea suprafetelor metalice cu zinc topit 21. Instalatii pentru tratamentul suprafetelor metalice cu acid azotic 22. Instalatii pentru producerea aliajelor de fier prin procese electrotermice sau pirometalurgice 23. Instalatii pentru productia primara a metalelor neferoase 24. Instalatii pentru producerea de aluminiu 25. Instalatii pentru topirea aluminiului 26. Instalatii pentru topirea secundara a altor metale neferoase si aliajelor lor 27. Instalatii pentru producerea acumulatorilor cu plumb 28. Instalatii pentru producerea oxidului de sulf, acidului sulfuric si oleumului 29. Instalatii pentru producerea clorului 30. Instalatii Claus pentru producerea sulfului 31. Instalatii pentru producerea, granularea si desicarea fertilizatorilor cu continut in fosfor,

azot sau potasiu 32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului 33. Instalatii pentru producerea ingredientilor activi ai pesticidelor 34. Instalatii pentru producerea PVC 35. Instalatii pentru producerea poliacrilonitrililor 36. Instalatii pentru producerea viscozei 37. Instalatii pentru producerea acidului nitrozilsulfuric 38. Instalatii pentru producerea poliesterilor 39. Instalatii pentru producerea fibrelor acetatcelulozice 40. Instalatii pentru producerea fibrelor poliamidice 41. Instalatii pentru obtinerea pesticidelor speciale 42. Instalatii pentru nitrificarea celulozei 43. Instalatii pentru producerea oxidului de titan 44. Instalatii pentru producerea fibrelor acrilice 45. Instalatii pentru producerea policarbonatului 46. Instalatii pentru producerea carbunelui negru 47. Instalatii pentru producerea carbunelui sau electrografitului cu ardere, producere de

electrozi 48. Instalatii pentru vopsirea in serie a caroserie autovehiculelor si a componentelor lor, cu

exceptia caroseriilor de autobuz 49. Alte instalatii vopsire 50. Instalatii de obtinere a produselor din cauciuc 51. Instalatii pentru impregnarea fibelor de sticla sau fibrelor minerale cu rasini 52. Instalatii pentru producerea zaharului 53. Instalatii pentu extractie si rafinarea uleiului de masline Instalatii pentru extractie si rafinarea pacuralor din seminte

Page 490: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

458 Waste Water and Waste Gas Treatment

ANEXA 3 (INSTALATII MARI SI DOMENII SPECIFICE): A: Instalatii mari de ardere Domeniul de aplicare Valori de emisie timpul pentru conformare Tehnici de reducere functionarea defectuasa a instalatiilor de reduccere B: Rafinariile uleiurilor minerale Domeniu de aplicare Valori de emisie Masurutori Alte specificatii Cerintele pentru conformarea rafinariilor C: Instalatii pentru cultivarea hidrocarburilor si a fluidelor geotermale Domeniu de aplicare Cultivarea hidrocarburilor Instalatii ce utilizeaza fluidele geotermale ANEXA 4 (PRELEVARE, ANALIZA SI METODE DE EVALUARE A EMISIILOR) ANEXA 5 (TEHNICILE DE REDUCERE) Cuprinsul Criterii de aplicare ANEXA 6 (EMISII VOLATILE) ANEXA 7 (EMISII FUGITIVE) ANEXA 1: Limite valorice si ale concentratiei debitului masic (conditii standard: 0 °C, 101.3 kPa; valori orare) 1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1) Tabelul A1 Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare 0.5 g/h: 0.1 mg/Nm3 - - Azbest (crisotil, crocidolit, amosit,

antofilit, actinolit si tremolit) - Benzo(a)piren - Beriliu si compusii sai, exprimati ca Be - Dibenzo(a,h)antracen - 2-Naphthylamine and its salts - Benzo(a)antracen - Benzo(b)fluoranten

- Benzo(j)fluoranten - Benzo(k)fluoranten - Dibenzo (a,h) acridin - Dibenzo(a)piren - Dimetilnitrosamin - 5-Nitroacenapten - 2-Nitronaftalen - 1-Metil-3-Nitro-1-Nitrosoguanidin

Class II Daca fluxul masic egaleaza sau depaseste 5 g/h: 1 mg/Nm3

Page 491: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 459

- Arseniu si compusii sai, exprimati in As - benzidina si sarurile sale -crom (VI)si compusii sai, exprimati in Cr -4,4’metilen-bis(2-cloroanilina)si sarurile sale -cobalt si compusii sai, exprimati in Co -dietil sulfat -3,3’diclorobenzidina si sarurile sale -3,3’-dimetilbenzidina si sarurile sale -dimetil sulfat -hexametilfosforotriamida -etilenimina -2-metilaziridina -nichel si compusii sai, exprimati in Ni -metil azoximetil acetat -4-amino bifenil si sarurile sale -sulfalat -dimetil carbamoylclorura -3,3’-dimetoxibenzidina si sarurile sale ClasaIII Daca debitul masic este egal sau mai mare de 25g/h: 5 mg/Nm3 -acrilonitril -clorometil metil eter -benzen -N,N dimetil hidrazina -1,3-butadiena -hidrazina -1 cloro 2,3 epoxipropan (epiclorohidrina) -etilen oxid -1,2 dibrom etan -etilen tiouree -1,2 epoxipropan -2 nitropropan -1,2 dicloretan -Bis Clorometileter -VCM -3 propanolida -1,3 dicloro 2 propanol -1,3 propan sultona -stiren oxid 1.2 Substante cu o toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabelul A2) Tabelul A2 Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.02 g/h: 0.01 mg/Nm3 -PCDD -PCDF Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 g/h: 0.5 mg/Nm3 -PCB -policloronaftene -PCT 2.Substante anorganice, in special sub forma de pulbere (tabel B) Tabel B Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 1 g/h: 0.2 mg/Nm3 -cadmiu si compusii sai, exprimati in Cd -taliu si compusii sai, exprimati in Tl -mercur si compusii sai, exprimati in Hg Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 g/h: 1 mg/Nm3 -seleniu si compusii sai, exprimati in Se -telur si compusii sai, exprimati in Te

Page 492: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

460 Waste Water and Waste Gas Treatment

Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: 5 mg/Nm3 -stibiu si compusii sai, exprimati in Sb -platina si compusii sai, exprimati in Pt -cianuri, exprimate in CN -cuart,pulbere, daca este sub forma de silicon cristalizat se exprima in SiO2 -crom(III) si compusii sai, exprimati in Cr -cupru si compusii sai, exprimati in Cu -mangan si compusii sai, exprimati in mangan -rodiu si compusii sai, exprimati in Rh -paladiu si compusii sai, exprimati in Pd -staniu si compusii sai, exprimati in Sn -plumb si compusii sai, exprimati in Pb -vanadiu si compusii sai, exprimati in V 3. Substante anorganice, in special sub forma de gaz sau vapori (tabel C) Atit debitele masice cit si concentratiile se refera la o substanta sau o familie de substante Tabel C Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 10 g/h: 1 mg/Nm3 -clorocianura -fosgen -hidrogen fosforat Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 50 g/h: 5 mg/Nm3 -acid cianhidric -fluor si compusii sai, exprimati in acid fluorhidric -brom si compusii sai, exprimat ca acid bromhidric -hidrogen sulfurat -clor Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit kg g/h: 30 mg/Nm3 -compusii anorganici cu clor gazosi sau sub forma de vapori, excluzind clorocianurile si fosgenul se exprima sub forma de acid clorhidric Clasa IV Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: 250 mg/Nm3 -amoniac Clasa V Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 5 kg/h: 500 mg/Nm3 -NOx (NO si NO2), exprimati in NO2 -SOx(SO2 si SO3), exprimati in SO2 4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulbere (tabel D) Tabel D Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 25 g/h: 5 mg/Nm3 -anisidina -diglicidil eter -butilmercaptan -etilacrilat -clorpicrina -etilen imina -diazometan -etilmercaptan -dicloroacetilena -izocianati

Page 493: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 461

-dinitrobenzen -metil acrilat -dinitrocrezol -nitroglicerina -hexaclorobutadiena -perclorometilmercaptan -hexaclorociclopentadiena -1,4 dioxan -hexafluoroacetona Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h: 20 mg/Nm3 -acetaldehida -cloroacetaldehida -acid cloroacetic -1 clor 1 nitropentan -acid formic -crezol -acid triglicolic -crotonaldehida acid tricloracetic -1,2 dibutilamino etanol anhidrida talica -dibutil fosfat anhidrida maleica -orto diclorbenzen -anilina -1,1 dicloroetena -clorura de benzil -dicloroetileter -bifenil -diclorofenol -acrilat de butil -diclorometan -butilamina -dietilamina -camfor sintetic -difenilamina -tetrabromometan -diizopropilamina -tetraclorometan -dimetilamina -ciclohexilamina -etilamina -etanolamina -nitrometan -2 etoxietanol -1 nitropropan -2 etoxietilacetat -nitrotoluen -fenol -piretra -ftalati -piridina -2-furaladehida -alchili de plumb -furfurol -2-propenal -triiodometan -1,1 2,2 tetracloretan -izoforona -tetracloretena -izopropilamina -tetranitrometan -metilacrilonitril -m si p toluidina -metilamina -tributil fosfat -metilanilina -triclorfenol -brommetan -tricloretena -bromura de metil n-butil -triclormetan -clormetan -trietilamina -metil 2 cianoacrilat -trimetil fosforat -metilstiren -bromura de vinil -2 metoxietanol -xileni (fara 2,4 xilen) -2 metoxi etanol acetat -formaldehida -nitroetan Clasa III Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h: 150 mg/Nm3 -acid acrilic -N,N dimetilacetamida -acetonitril -N,N dimetil formamida -acid propionic -dipropilcetona -acid acetic -hexametilen diamina -n-butanol -n-hexan -I-butanol -etilamilcetona -sec-butanol -etilbenzen

Page 494: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

462 Waste Water and Waste Gas Treatment

-tert-butanol -etilbutilcetona -metanol -etilenglicol -butiraldehida -izobutilglicidil eter -p-tert-butiltoluen -izopropoxietanol -2 butoxietanol -metilmetacrilat -caprolactama -metilamilcetona -disulfura de carbon -o- metil ciclohexanona -ciclohexanona -metilcloroform -ciclopentadiena -metil formiat -clorbenzen -metil izobutil cetona -2-clor 1,3 butadiena -metil izobutil carbinol -o-clor stiren -naftalina -o-clor toluen -propilen glicol -p-clor toluen -propilen glicol monometileter -cumen -propion aldehida -diacetonalcool (4 hidroxi 4 metil 2 pentanona) -stiren -1,4 diclobenzen -tetrahidrofuran -1,1 dicloetan -trimetil benzen -diclorpropan -n- veratraldehida -dietanolamina -vinil acetat -dietilformamida -vinil toluen -diizobutil cetona -2,4 xilen Clasa IV Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 3 kg/h: 300 mg/Nm3 -propanol -metilacetat -izopropanol -metil etilcetona -n-amilacetat -metil izopropil cetona -metil benzoat -n-metil pirolidona -n-butil acetat -pinen -izobutil acetat -n-propil acetat -dietilcetona -izopropil acetat -difluoro dibromometan -toluen -sec-hexilacetat -xilen -etilformiat Clasa V Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 4 kg/h: 600 mg/Nm3 -acetona -dimetil eter -etanol -heptan -butan -hexan(tehnic) -ciclohexan -izopropil eter -ciclohexena -etilacetat -clorpentan -metilacetilena -clorobromometan -metil ciclohexan -clor difluor metan -pentan -cloro penta fluoro etan -1,1,1,2 tetraclor 2,2 difluoretan -dibromdifluoretan -1,1,2,2 tetraclor 1,2 difluoretan -dibutileter -triclorfluormetan -diclor fluormetan -1,1,2 triclor 1,2,2 trifluoretan -diclortetrafluoretan -trifluormetan -dietileter -trifluorbrom metan -diizopropil eter

Page 495: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 463

5. Pulberi totale Valorile emisiilor sunt: Clasa I Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 kg/h: 50 mg/Nm3 Clasa II Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h, raminind sub valoarea de 0.5 kg/h: 150 mg/Nm3 Azbest(particule in suspensie si fibre): valoarea limita a emisiei nu trebuie sa depaseasca 0.1 mg/Nm3 [DLGS 17/03/1995,n.114 Gazz. Uff. – serie generala n.92 din 20 aprilie 1995] Extras din Anexa 2 32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului

Gazul uzat produs de un reactor si de absorber trebuie sa fie ars. Emisia gazoasa produsa de reactie, in timpul purificarii produselor de distilare, si cea provenind de la transfer trebuie dirijate catre sisteme de purificare potrivite.

34.Instalatii pentru producerea PVC VCM(monomer clorura de vinil) rezidual in polimer trebuie redus la valori minime in special in limitele dintre sistemul deschis si cel inchis; valoarea finala urmareste sa reduca ulterior concentratia clorurii de vinil in fluxul gazos care vine de la uscator. Debit masic a PVC 10 mg VCM/kg PVC Homopolimeri in suspensie 100 mg VCM/kg PVC Copolimeri in suspensie 400 mgVCM/kg PVC PVC in microsuspensie si emulsie de PVC 1500 mgVCM/kg PVC Fluxul de gaze venit din uscator trebuie utilizat ca materie prima intr-o instalatie de ardere, pentru reduce ulterior concentratia de clorura de vinil. Emisii in apa Prevederile pentru protectia apei contra poluarii si adoptarea Directivei Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apei uzate urbane si Directiva Consiliului 91/676/EEC privind protectia apelor contra poluarii cauzate de nitratii din surse agricole [Decret legislativ din 11 mai 1999 nr.152, revizuit de D. Lgs. 18 august 2000, nr.258].. Valori limita de emisie pentru descarcari de apa uzata in apa de suprafata si in sistemele de canalizare municipale. Parametru Unitate Descarcare in apa de

suprafata Descarcare in sistemele de colectare municipale

Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract)

pH 5,5-9,5 5,5-9,5 6.0 – 9.0 Temperatura

°C (1) (1)

Page 496: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

464 Waste Water and Waste Gas Treatment

Parametru Unitate Descarcare in apa de suprafata

Descarcare in sistemele de colectare municipale

Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract)

Culoare Imperceptibila dupa dilutia 1:20

Imperceptibila dupa dilutie 1:40

Imperceptibila dupa dilutie 1:10

Miros Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Nu trebuie sa cauzeze disconfort

Material grosier

Absent Absent Absent

TSS mg/l 80 200 35 BOD5(ca O2)

mg/l 40 250 25

COD(ca O2) mg/l 160 500 120 Aluminiu mg/l 1 2.0 Arseniu mg/l 0.5 0.5 Bariu mg/l 20 - Bor mg/l 2 4 Cadmiu mg/l 0.02 0.02 Crom total mg/l 2 4 Crom(VI) mg/l 0.2 0.20 Fier mg/l 2 4 Mangan mg/l 2 4 Mercur mg/l 0.005 0.005 Nichel mg/l 2 4 Plumb mg/l 0.2 0.3 Cupru mg/l 0.1 0.4 Seleniu mg/l 0.03 0.03 Staniu mg/l 10 Zinc mg/l 0.5 1.0 Cianura totala (ca CN)

mg/l 0.5 1.0

Clor liber activ

mg/l 0.2 0.3

Sulfura (ca S)

mg/l 1 2

Sulfit (ca SO2)

mg/l 1 2

Sulfat(ca SO3)(2)

mg/l 1000 1000

Clorura(2) mg/l 1200 1200 Fluorura mg/l 6 12 Fosfor total(ca P)(3)

mg/l 10 10

Amoniu(ca NH4)(3)

mg/l 15 30

Nitrit (ca N) mg/l 0.6 0.6 Nitrat(ca N) mg/l 20 30 Grasimi si ulei animal/vegetal

mg/l 20 40

Hidrocarburi totale

mg/l 5 10

Page 497: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 465

Parametru Unitate Descarcare in apa de suprafata

Descarcare in sistemele de colectare municipale

Descarcare in Laguna Venice si apele de suprafata din zona de drenare(extract)

Fenoli mg/l 0.5 1 Aldehide mg/l 1 2 Solventi organici aromatici

mg/l 0.2 0.4

Solventi organici ce contin azot

mg/l 0.1 0.2

Detergenti totali

mg/l 2 4

Pesticide(conti-nind fosfor)

mg/l 0.10 0.10

Pesticide totale(exclusiv cele care contin fosfor) si, de asemenea:

mg/l 0.05 0.05

-Aldrin mg/l 0.01 0.01 -Dieldrin mg/l 0.01 0.01 -Endrin mg/l 0.002 0.002 -Isodrin mg/l 0.002 0.002 Solventi organici clorurati

mg/l 1 2

Coli escherichia(4)

cfu/100 ml Footnote

Test toxicitate acuta (5)

Sample considered not to be acceptable if after 24 hours the fraction of immobilised test organisms 50 %

Sample considered not to be acceptable if after 24 hours the fraction of immobilised test organisms 80 %

Note la tabel: (1) functie de apa receptoare se aplica urmatoarele prescrieri:

• Ape curgatoare: diferenta maxima de temperatura inainte si dupa punctul de descarcare este 3C

• Lacuri: temperatura apei uzate trebuie sa fie 30C si mai departe de 50 metri de la punctul de descarcare cresterea temperaturii in cursul de apa trebuie sa fie 3C

• Canale artificiale: valoarea medie a temperaturii in orice sectiune nu trebuie sa depaseasca 35C

• Mare si zone de delta/estuar a riurilor mai mici: temperatura apei uzate nu trebuie sa depaseasca 35C si mai departe de 1000 metri de la punctul de descarcare cresterea temperaturii in cursul apei trebuie sa fie de 3C (2) aceste limite nu se aplica la apele uzate descarcate in mare (asimilarea se aplica apelor de coasta) (3) apele uzate industriale descarcate in zone sensibile trebuie sa respecte limitele pentru fosfor total si azot total de 1 mg/l, respectiv 10 mg/l.

Page 498: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

466 Waste Water and Waste Gas Treatment

(4) se recomanda limita generala de 5000 cfu/100 ml. Autoritatea competenta va stabili cea mai potrivita limita in concordanta cu starea mediului, de igiena si sanitara a receptorului si cu utilizarile lui. (5) testul de toxicitate este obligatoriu. In completarea testului Daphnia magna, testele de toxicitate acuta pot fi facute asupra ceriodaphnia dubia, Selenastrum capricornutum, bacterii bioluminiscente sau alte organisme cum ar fi Artemia salina pentru continutul de sare din efluentii de apa uzata sau alte organisme care vor fi indicate. Trebuie luat in considerare cel mai prost rezultat al testului. Un test pozitiv nu este chiar penalizat, dar sunt necesare urmatoarele actiuni: o investigare analitica atenta, cautarea surselor de toxocitate si indepartarea lor.

. 10. LUXEMBURG Nu sunt furnizate informatii. 11. OLANDA

Olanda are doua acte cadru principale de mediu: Act privind Managementul de Mediu si Actul privind Poluarea Apelor de Suprafata. Aceste acte ofera impreuna cadrul pentru emiterea autorizatiilor de mediu si pentru stabilirea conditiilor de autorizare. Actele sunt in concordanta cu cerintele Directivei IPPC si autorizarea integrata este garantata de autoritatile competente care coordoneaza procedura de autorizare. Ambele acte cadru determina un numar de Decrete si Reglementari care ofera cerinte privitoare la activitatile potential poluatoare.

Reglementarile Olandeze privind Emisiile (NeR) se ocupa cu emisiile din proces in aer si functioneaza ca linii directoare pentru emiterea autorizatiilor si/sau modificarea conditiilor de autorizare. NeR au fost utilizate ca ghid pentru acordarea autorizatiilor din 1 mai 1992. In NeR sunt date standardele pentru concentratii, pentru diferite substante, standarde care constituie limitele superioare pentru surse punctuale distincte, in functie de debitul masic. In plus, in “reglementari speciale” se dau reguli pornind de la “standarde generale de emisie” pentru anumite industrii sau instalatii specifice.

Standardele pentru emisii in Olanda (NeR) nu sunt legal obligatorii si NeR nu inlocuieste acordurile obligatorii existente. Totusi, daca autoritatea de autorizare doreste sa porneasca de la NeR, motivele pentru a o face trebuie sa fie stabilite in preambulul autorizarii. Acorduri facultative

Acordurile facultative sau conventiile sunt declaratii de intentie asupra implementarii politicii de mediu pentru anumite sectoare industriale. Declaratiile de intentie sunt acorduri intre autoritati si industrie. Participarea intr-o conventie da autoritatilor si companiilor avantajul unei cai mai transparente, coerente si previzibile de imbunatatire a conditiilor de mediu si de investitii. Conventiile se aplica in doua domenii:

• Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii “traditionali” • Eficienta energetica. Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii “traditionali”

In declaratia de intentie a acestui acord, autoritatile au trasat un Plan Tinta Integral de Mediu(IETP), bazat pe Planul National de Politica de Mediu(NEPP), Memorandumul privind Managementul Apei , Planul de Actiune pentru Marea Nordului, Programul de

Page 499: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 467

Actiune pe Rhine, Memorandumul privind Conservarea Energiei si alte planuri oficiale existente la momentul semnarii declaratiei. Plan Tinta Integral se refera la poluarea mediului cu poluanti traditionali(Sox, Nox, VOC, metale grele, PAH, etc) cauzata de sectoare industriale relevante. IETP a fost realizat in 1994/1995 si va fi modificat in 2000 si 2010. Separat de reducerea emisiilor in aer, apa si sol, IETP incorporeaza de asemenea politica privind conservarea energiei, conservarea apei, depoluarea solului, riscul, disconfortul olfactiv, zgomotul si sistemele de management intern. Totusi, in special pentru conservarea energiei si reducerea CO2, au fost realizate alte doua conventii. Pentru industria chimica, declaratia de intentie a fost semnata pe 2 aprilie 1993. Un factor semnificativ este intelegerea faptului ca, din punctul de vedere al unui mare numar de companii separate, din sectorul chimic, contributia individuala a fiecarei companii la implementarea IETP in industrie poate fi diferita. Responsabilitatea companiilor individuale de a contribui la implementarea IETP in industrie cere acestor companii o atitudine activa. Contributia unei companii va fi definita in Planul de Mediu al Companiei (‘BMPs’) care este realizat de fiecare companie. Aceste BMPs sunt reinnoite la fiecare patru ani si trebuie acceptate de autoritatea care autorizeaza. Eficienta energetica: Acorduri pe termen lung privind eficienta energetica In Olanda, Acordurile pe termen lung privind eficienta energetica (MJAs) au fost realizate intre Ministerul Afacerilor Economice si reprezentantii organizatiilor din fiecare sector industrial. Cel mai important aspect al MJAs este target-ul pentru imbunatatirea eficientei energetice in sectoare relevante ale industriei intr-un anumit interval de timp. Pentru elaborarea MJAs, au fost stabilite acorduri bilaterale intre companii individuale si agentia care sprijina , care este NOVEM. Pentru industria chimica, un MJAs a fost semnat in 24 noiembrie 1993 si s-a stabilit o imbunatatire a eficientei energetice cu 20% in perioada 1989-2000. Propunerea a fost adoptata de sector si o a doua runda a MJAs se afla in pregatire, desi majoritatea companiilor din sectorul chimic se vor alatura conventiei ‘Benchmarking’. Eficienta energetica: conventia Benchmarking

Conventia Benchmarking este un acord intre autoritatile olandeze si industria mare consumatoare de energie . In contrast cu MJAs mentionate mai sus, nu este fixat un target cuantificat pentru imbunatatirea eficientei energetice. In schimb, industria a fost de acord sa se situeze in top in lume privind eficienta energetica si autoritatile vor mai impune masuri de taxare aditionala pe energie. Motivul pentru acest mod diferit de abordare este acela ca , datorita competitiei internationale, industria a cerut guvernarii sa acorde importanta efortului reciproc privind eficienta energetica in industria olandeza in raport cu copetitorii straini. Acordul priveste toate companiile care utilizeaza energie de 0.5 PJ pe an sau mai mult. Acordul de pricipiu a fost semnat pe 6 iulie 1999, intre organizatii industriale si autoritati. Acum, ca aceasta intelegere a fost semnata, acordul este deschis spre semnare companiilor individuale.

Page 500: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

468 Waste Water and Waste Gas Treatment

Niveluri de emisii asociate BAT pentru emisii din process

Categorii** Nivel de meisie asociat BAT (mg/Nm3)

Prag (kg/h)

Observatie

Subsatnte extrem de periculoase

Dioxine si furani 0-0.1 ng/Nm3 I-TEQ Fara prag Reducerea este obligatorie PCB 0-0.1 ng/Nm3 pcb-TEQ Fara prag Reducerea este obligatorie Particule

Materii in suspensie 5–25 Fara prag Functie de tehnica aplicata si conditiile de proces

Substante cancerigene* ∑ C1 0-0.1 0.0005 Reducerea este necesara ∑ C1 + C2 0-1.0 0.005 Reducerea este necesara ∑ C1 + C2 + C3 0-5.0 0.025 Reducerea este necesara Substante organice (gaz si vapori)*

∑ gO1 20 0.1 ∑ gO1 + gO2 100 2.0 ∑ gO1 + gO2 + gO3 100-150 3.0 Substante organice(solide)* ∑ sO1 5–10 Fara prag Vezi materii in suspensie ∑ sO2 and sO3 5–25 Fara prag Vezi materii in suspensie Subst. anorganice(gaz si vapori)

gI1 1.0 0.01 gI2 5.0 0.05 gI3 30 0.3 gI4 200 5 Subst. Anorganice (solide)* ∑ sI1 0.2 0.001 ∑ sI1 + sI2 1.0 0.005 ∑ sI1 + sI2 + sI3 5.0 0.025 *pentru categoriile de substante marcate cu asterisc, se aplica regula de insumare. Aceasta inseamna ca nivelul dat de emisie se aplica sumei de substante din categoria relevanta plus cele din categoria inferioara **diferitele substante sunt clasificate mai jos

Clasificarea substantelor cancerigene Categorie Substanta C1 Benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten,

benzo(k)fluoranten, dibenzo(a,h)antracen, 2-naftilamina, 2-nitropropan, beriliu (si compusii sai)ca Be, crom (VI) (si compusii sai) ca Cr

C2 3,3 diclorbenzidina, dietilsulfat, dimetil sulfat, etilen oxid, nichel (si compusii sai) ca Ni C3 Acrilonitril, benzen, 1,3 butadiena, 1,2 dibrom metan, 1,2 dicloretan, epiclorhidrina,

hidrazina, propilen oxid, clorura de vinil Substante organice Substantele organice au fost clasificate conform ecotoxicitatii lor. Se fac distinctii intre gaze/vapori si solide (gO si sO). Standardul se aplica unei emisii suma de substante ( asa numita regula de insumare). Trebuie luat in considerare faptul ca clasificarea asa cum este data mai sus nu este completa ( lista totala include citeva sute de compusi), dar citeva substante relevante au fost incluse aici.

Page 501: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

Waste Water and Waste Gas Treatment 469

Clasificarea substantelor organice Categorie Substanta O1 Multi compusi ( ex.: acetaldehida, acroleina, acid acrilic, amino benzen/etan/metan, anilina,

antracen, bisfenol A, caprolactama, 1,2 diclor benzen, diclorfenoli, formaldehida, metilamina, compusi nitro aromatici monociclici, fenol, piridina, tetraclor metan, triclor metan, compusi organici cu staniu

O2 Multi compunenti(ex.; 1,3/4 diclorbenzen, cumen, etil benzen, monoclorbenzen, stiren, tetraclor etena, toluen, 1,1,1 tricloretan, xileni)

O3 Multi compusi( ex.: diclormetan, multi alcooli, alcani, cetone) Substante anorganice S-a facut distinctie intre substantele anorganice gazoase si solide (gI respectiv sI). Motivul este acela ca tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor pentru componenti gazosi si solizi sunt diferite. Substantele au fost clasificate in conformitate cu ecotoxicitatea lor. Standardul pentru substante anorganice solide se aplica emisiei suma de substante (asa numita regula de insumare). Clasificarea substantelor anorganice Categorie Substanta gI1 Clorcian, clordioxid, diboran(B2H6), arsina, fosfina, fosgen gI2 Brom (si compusii sai) ca HBr, triclorura/trifluorura de bor, clor, acid cianhidric, fluor (si

compusi) ca HF, acid fosforic, trifluorura de azot, sulfura de hidrogen, acid sulfuric, hidrura de germaniu, tetra fluorura /tetrahidrura de siliciu

gI3 Compusi cu clor ca HCl, diclorohidrura de siliciu, acid azotic, tetraclorura de siliciu, triclorohidrura de siliciu, hexafluorura de sulf(SF6)

gI4 Amoniac, oxizi de azot(ca NO2), oxizi de sulf (ca SO2) sI1 Azbest pulbere*, arseniu (si compusii sai )ca As*, cadmiu (si compusii sai) sa Cd, mercur (si

compusii sai) ca Hg, compusi de platina ca Pt, compusi cu rhodiu ca Rh, fier-pentacarbonil, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit)*, argint (si compusi) ca Ag, taliu (si compusi) ca Tl, compusi ai vanadiului ( in special oxizi, halogenuri, sulfati si vanadati)ca V

sI2 Clorura de crom, cobalt(fum si compusi)ca Co, cupru-fum ca Cu, plumb (ca si compusi de plumb anorganici)ca Pb, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit) ca pulberi- fractia respirabila, rhodiu ( si compusii insolubili in apa) ca Rh, seleniu (si compusi) ca Se, telur (si compusi) ca Te

sI3 Stibiu (si compusii sai) ca Sb, bariu (si compusii sai) ca Ba, oxid de calciu, crom (si compusi, ex,: Cr(VI)) ca Cr, cupru (si compusii, ex.: fum) ca Cu, cianuri ca CN, fluoruri ca Fl, mangan (fum si compusi) ca Mn, paladiu (si compusi) ca Pd, platina (si compusi insolubili in apa) ca Pt, hidroxid de potasiu/sodiu, staniu (si compusi cu staniu anorganici) ca Sn, vanadiu (si aliaje si carburi) ca Vn, clorura de zinc (fum)

* compusii marcati cu asterisc sunt considerati cancerigeni in raport cu o valoare de prag . Acestor componenti ar trebui sa li se acorde o atentie speciala 12. PORTUGALIA Nu sunt informatii. 13. SPANIA Nu sunt informatii.

Page 502: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Anexe

470 Waste Water and Waste Gas Treatment

14. SUEDIA 1. Legislatia suedeza este cuprinsa in Codul de Mediu. Fiecare problema este de sine statatoare

si cerintele cu privire la tratare apa si gaz este stabilita individual in functie de receptor, etc. In acest Cod se formuleaza o serie de principii:

• Sarcina pricipiului dovezii- operatorii trebuie sa demonstreze ca operatiile lor sunt realizate intr-o maniera acceptabila fata de mediu, sarcina de a dovedi este totdeauna a operatorului

• Cerinte de cunoastere- persoanele care desfasoara o activitate trebuie sa aiba cunostintele necesare potrivit scopului si naturii activitatii. Scopul acestei prevederi este de a asigura faptul ca operatorii au experienta necesara inainte de a porni operatia, prevenindu-se daunele sau distrugerile

• Principiul precautiei- limitarea riscului de distrugere implica obligatia de a lua masurile necesare pentru a preveni sau combate efecte adverse asupra mediului si sanatatii

• Cea mai buna tehnologie- se aplica tehnologiei de operare si pentru construirea, operarea si dezafectarea instalatiei. O conditie esentiala este aceea de a fi fezabila economic si industrial in interesul unitatilor

• Principiul poluatorul plateste- operatorul trebuie sa plateasca pentru masurile de prevenire si remediere care trebuie luate

• Principiile managementului resurselor si ecociclului- o operatie trebuie facuta astfel incit sa asigure folosirea eficienta a materiilor prime si energiei si reducerea consumului si deseurilor

• Principiul ratiunii- toate regulile se aplica in raport cu beneficiile si costurile. Operatorul este cel care, conform sarcinii principiului dovezii, trebuie sa demonstreze ca un cost al unie masuri de protectie nu se justifica dintr-un punct de vedere raportat la mediu sau ca reprezinta o impunere nerationala.

In procesul de autorizare, operatorul trebuie sa demonstreze ce tehnici de tratatre sunt valide, si sa sugereze una sau mai multe pentru tratarea apei uzate sau gazelor reziduale etc. Tehnologiile alese si conditiile stabilite vor depinde de BAT in masura in care sunt disponibile pentru industria chimica, tehnologia este aplicata cu succes in conditii similare, etc. Sunt posibile o multitudine de conditii si solutii functie de localizare, tehnologia de proces, etc.

2. Din acestea rezulta mai mult sau mai putin ca nu exista o literatura generala de referinta cu privire la documentele de autorizare. Personalul tehnic dintr-o autoritate de mediu trebuie sa stapineasca bine tehnologiile folosite si disponibile sau sa aiba acces la astfel de tehnologii, si impactul produs asupra mediului si ce trebuie facut pentru a contracara acest impact. Personalul ofera organului de decizie declaratii privind ceea ce este influenta acceptata asupra mediului si cum ar trebui aceasta influenta controlata.

Actual autorizarea este data de un Curte de Mediu in cazul proceselor industriale majore. Reglementarile se bazeaza pe informatia si indrumarile primite de la autoritatile nationale, regionale si locale si de la operator. 15. ANGLIA Nu sunt informatii disponibile.

Page 503: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

Waste Water and Waste Gas Treatment 471

GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI Simboluri chimice Al Aluminiu Al2O3 Oxid de aluminiu As Arsen Cd Cadmiu Br- Ion brom Br2 Brom Ca(OH)2 Hidroxid de calciu,var Cl- Ion clor Cl2 Clor OCl- Ion hipoclorit ClO3- Ion clorat CN- Ion cianura CO Monoxid de carbon CO2 Dioxid de carbon COS Oxisulfura de carbon Cr Crom Cr3+ Ion crom(lll) (CrO4)2- Ion cromat CS2 Sulfura de carbon Cu Cupru F- Ion fluor Fe Fier HBr Acid bromhidric HCl Acid clorhidric HCN Acid cianhidric HF Acid fluorhidric Hg Mercur H2O2 Peroxid de hidrogen H2S Hidrogen sulfurat H2SO4 Acid sulfuric HNO3 Acid azotic N2 Azot gaz NaOH Hidroxid de sodiu Na2CO3 Carbonat de sodiu,soda NaHCO3 Carbonat acid de sodiu,bicarbonat NaOCl Hipoclorit de sodiu NaClO3 Clorat de sodiu NaHSO3 Sulfit acid de sodiu,bisulfit NH2CN Cianamida (NH2)2CO Uree NH3 Amoniac NH4+ Ion amoniu Ni Nichel N2O Oxid azotos NO Oxid de azot NO2 Dioxid de azot (NO2)- Ion nitrit (NO3)- Ion nitrat NOx Oxizi de azot(amestec de NO si NO2) O2 Oxigen O3 Ozon P Fosfor

Page 504: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

472 Waste Water and Waste Gas Treatment

Pb Plumb (PO4)3- Ion fosfat (PO4)-P Fosfat(calculat ca P) Sn Staniu S2- Ion de sulf SO2 Dioxid de sulf SO3 Trioxid de sulf (SO3)2- Ion sulfit (SO4)2- Ion sulfat SOx Oxizi de sulf(amestec de SO2 si SO3) Zn Zinc Prefixe p pico 10-12 n nano 10-9 µ micro 10-6 m mili 10-3 c centi 10-2 d deci 10-1 h hecto 102 k kilo 103 M mega 106 G giga 109 T tera 1012 P peta 1015 Unitati si factori de conversie

bilion 1000 milioane °C grad Celsius,centigrade cm centimetru d zi g gram h ora I-TEQ echivalenti internationali de toxicitate a dioxinelor J Joule (1J=0.239cal) kg kilogram kPa kilopascal (1kPa=10mbar) kWh kilowat-ora (1kWh=3.6MJ) l litru (1l=0.001mc) m metru mg miligram m2 metru patrat m3 metru cub MJ magajoule (1MJ=239kcal=0.2778kWh)

Page 505: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

Waste Water and Waste Gas Treatment 473

MPa megapascal (1MPa=10bar) Nm3 normal mc (metru cub pentru gaze,masurat la 101.3kPa si 273.15K) Pa pascal (presiune;1 Pa=1 N/m2) ppm parti pe milion(in masa) ppmv parti pe milion(in volume) (ppm x greutatea moleculara/22.41=mg/Nm3) 1 ppm NO2=2.05 mg/Nm3 NO2) s secunda S siemens tonne tona (1 tona=1000kg) v - % procentaj in volume wt - % procentaj in greutate yr an Ω ohm Prescurtari/Acronime ACP Proces de contact anaerob ACR Reactor de contact anaerob AMS Sistem automat de masurare (instalat si cu operare continua in teren) AOX Compusi organici halogenati adsorbabili API Institutul american pentru petrol ATS Schilling austriac (moneda) BAT Cele mai bune tehnici disponibile ,conform definitiei din Art.2 (11) al Directivei BEF Franc belgian (moneda) BODx Consum biochimic de oxigen in timpul a x zile (normal 5 sau 7 ) indicind

cantitatea de materie organica biodegradabila din apa uzata BREF Document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile BTEX Benzen,Toluen,Etilbenzen,Xilen CEFIC Consiliul European pentru industrie chimica COD Consumul chimic de oxigen indicind, cantitatea de materie organica oxidabila

chimic ,din apa uzata CONCAWE Asociatia Europeana pentru rafinare,pentru mediu sanatate si securitate CPI Separator cu discuri cu caneluri CSTR Reactor tip rezervor cu agitare continua CWW BREF despre tratarea gazului uzat si a apei uzate orasenesti/ sisteme de

management in sectorul chimic DAF Flotatia aerului dizolvat DDT 1,1,1-triclor-2,2-bis-(p-clorfenil)etan;pesticid DEM Marca germana (moneda) DTA Evaluarea directa a toxicitatii EC50 Concentratia efluentului in apa de dilutie care cauzeaza un efect negativ

masurabil asupra a 50% din populatia test EIPPCB Biroul European pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii ELV Valori limita de emisii EMAS Eco-management si shema de audit (Reglementarea Cosiliului 761/2001) EMFA Analiza fluxului de energie si materie EMS Sistem de management de mediu EOX Compusi organici halogenati extractibili EQO Obiective de calitate a mediului EQS Standarde de calitate a mediului ESP Precipitator electrostatic EUR Euro (moneda) FGD Desulfurarea gazelor de ardere

FIM Marca finlandeza (moneda)

Page 506: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

474 Waste Water and Waste Gas Treatment

FRP Material plastic intarit cu fibre de sticla GAC Carbon activ granulat GBP Lira sterlina englezeasca (moneda) GMP Buna practica a productiei HAP Poluanti din aer periculosi HEAF Filtru de aer cu eficienta inalta HEAP Filtru pentru particule din aer cu eficienta inalta HEL Limita superioara de explozie HSE Sanatate, securitate si mediu IAF Flotatie indusa a aerului ICC Camera internationala de comert

IMPEL Reteaua Uniunii Europene pentru implementarea si aplicarea legislatiei de mediu IPPC Prevenirea si controlul integrat al poluarii

IR Infrarosu ISO Organizatia internationala pentru standardizare LC50 concentratia efluentului in apa de diluare care cauzeaza mortalitate la 50% din

populatia testata LCA Evaluarea ciclului de viata LDAR Detectare pierderi si reparare LEL Limita inferioara de explozie LID Dilutie minima ineficienta; valoare numerica data ca valoare de dilutie

reciproca(adimensionala) a apei uzate pentru care nu se observa nici un efect LVIC BREF in macroindustria chimica anorganica LVOC BREF in macroindustria chimica organica MEK Metil etil cetona MF Microfiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) MIBK Metil izobutil cetona NF Nanofiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) NFL gulden olandez (moneda) NH4-N amoniu (calculat ca azot) NO2-N nitrit (calculat ca azot) NO3-N nitrat (calculat ca azot) OFC BREF in industria chimica organica de rafinare ORP potential redox OSPAR Conventia de la Oslo si Paris pentru Protejarea mediului marin al Atlanticului

de Nord-est PAC pulbere de carbon activ PAH Hidrocarburi aromatice policiclice PCDDs dibenzodioxine policlorurate PCDF dibenzofurani policlorurati p.e populatie echivalenta PM particule materiale in suspensie (poluant pentru aer) PMx particule materiale in suspensie, cu diametru aerodinamic de x µm (poluant

pentru aer) POP poluant organic persistent PPI separator cu talere paralele PSA adsorbtie cu variatia presiunii PTFE politetrafluor etilena (TEFLON) PVC clorura de polivinil RO osmoza inversa (proces cu membrana, sectiunea apa uzata) SAC cationit puternic acid SBA anionit puternic bazic SCA Suprafata specifica de colectare (ESP: proportia din suprafata de colectare a

electrodului fata de curentul de gaz)

Page 507: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

Waste Water and Waste Gas Treatment 475

SCR reducere catalitica selectiva (reducere Nox) SCWO oxidarea apei suoracritica SIC BREF in specialitatea industrie chimica anorganica SME intreprinderi mici si mijlocii SNCR reducere selectiva necatalitica (reducere Nox) SPC control al procesului statistic SVI index al volumului de namol: volumul in ml ocupat de 1 g de namol activ

dupa decantare in conditii specifice pentru un interval de timp specific TA toxicitate alge; determinarea netoxicitatii apei uzate fata de algele verzi

(Scenedesmus subspicatus (CHODAT), utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie

TD toxicitate Daphniae; determinata netoxicitatii acute a apei uzate la Daphniae (Daphnia magna STRAUS) pentru o perioada de expunere de 24 ore, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este un numar adimensional care da factorul de dilutie

TF toxicitate pesti; determinarea netoxicitatii acute a apei uzate la pesti (Leuciscus idus L) pentru o perioada de expunere de 48 ore, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este adimensionala si da factorul de dilutie

TL toxicitate bacterii luminiscente; determinari pe termen scurt a efectului inhibitor (efecte toxice subletale) al apei uzate asupra emisiei de lumina a Photobacterium phosphoreum, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare numerica adimensionala ce da factorul de dilutie

TM mutagenitate; determinarea celui mai scazut nivel de dilutie la care nu se observa manifestarea genotoxicitatii apei uzate asupra organismului Salmonella typhimurium TA 1535/pSK 1002; valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie

TOC Carbon organic total TSS Total materii solide in suspensie(in apa uzata) UASB Reactor sau proces cu strat filtrant de namol anaerob cu flux ascendent UF Ultrafiltrare (proces cu membrabna, sectiunea apa uzata) USD dolar US (moneda) USEPA Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite UV Ultraviolet VCM monomer clorura de vinil VOC Compusi organici volatili VOX Halogenuri organice volatile VRU Unitate de recuperare a vaporilor WAC Cationit slab acid WBA Anionit slab bazic WEA Evaluarea integrala a efluentului WEER Riscul integral al efluentului asupra mediului WWTP Instalatie de tratare apa uzata Termeni folositi in acest document Proces aerob proces de tratare biologica care se desfasoara in prezenta oxigenului Proces anaerob proces de tratare biologica care se desfasoara in absenta oxigenului Denitrificare anoxica proces prin care NO3-N este convertit biologic la azot gazos in absenta oxigenului Indepartarea indepartarea azotului si fosforului in procesul de tratare biologica a nutrientilor

biologici Component substanta incorporata intr-un amestec (ex.: in apa uzata, gaz rezidual sau aer) Continut materie continuta intr-un mediu Efecte in mediu posibil schimb al presiunii mediului de la un compartiment de mediu la alta

Page 508: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

476 Waste Water and Waste Gas Treatment

Denitrificare proces biologic prin care nitratul este convertit la azot si alte produse gazoase finale

Emisii difuze emisii difuze care nu sunt eliberate prin puncte de emisie specifice (cosuri,etc)(cww/tm/154)

Factor de dilutie utilizat la determinarea toxicitatii in apa uzata; definit ca raportul dintre cantitatea totala de proba dupa diluare si cantitatea de apa uzata continuta in proba fara efecte detectabile asupra organismelor test; factori mari de dilutie sunt echivalenti cu o toxicitate mare a apei uzate

Efluent fluxul uzat (apa uzata sau gaz uzat) descarcat dintr-un proces, o

instalatie sau un site Emisii eliberare directa sau indirecta de substante, vibratii caldura sau zgomot

din surse individuale sau difuze in aer, apa sau sol, asa cum este definit in Art. 2(5) al Directivei

Aer exhaustat curent de aer (gaz uzat) dintr-o instalatie contaminata cu componenti

gazosi, in mod obisnuit cu concentratii scazute Instalatii existente instalatii in operare sau existente inainte de data la care aceasta

Directiva a intrat in vigoare, conform Art. 2(4) al Directivei Gaz de cos gazelor reziduale generate in procesul de incinerare Emisii fugitive orice emisie care nu este sub forma de gaze uzate sau compusi organici

volatili in aer, sol si apa sau de solventi continuti in orice fel de produsi. Include emisii necaptate,eliberate in mediul exterior prin ferestre, usi, ventilatoare sau deschideri similare (cww/tm/88)

Compusi organici un compus organic care contine cel putin un atom de brom, clor, fluor sau iod

Halogenati in molecula Instalatie unitate tehnica stationara in care se desfasoara una sau mai multe

activitati mentionate in Anexa I a Directivei , si orice alte activitati direct asociate care au o conexiune tehnica cu activitatile realizate in afara acestui site si care ar putea avea efect asupra emisiilor si poluarii (Art 2(3) al Directivei)

Adaos de apa apa adaugata unui proces pentru a initia sau mentine o reactie, pregati o solutie, amesteca reactantii, dilua reactantii

Lesia mama flux de apa uzata rezultat direct dintr-o reactie chimica sau o sinteza, in general cu concentratie mare in produsi, materiale de initiere sau produse secundare, in special in descarcari apoase initiale

Nitrificare proces biologic prin care amoniacul este convertit mai intii in nitrit si apoi in nitrat

Operatii de pornire, perioada de operare care pune in functiune sau scoate din functiune sau sfirseste

oprire o perioada de mers in gol a unei activitati, unui echipament sau unui rezervor . Fazele obisnuite de variatie a acivitatii nu pot fi considerate ca porniri sau opriri (cww/tm/88)

Substante Element chimic si compusii lui, cum este definit in Art 2(1) al Directivei Schimbare esentiala schimb in operare care, in opinia unei autoritati competente, poate

determina efecte negative semnificative asupra fiintelor umane si mediului, asa cum se defineste in Art. 2(1) al Directivei

Compus organic orice compus organic avind o presiune de vapori de 0.01 kPa sau mai mult, la

volatil 293.15 K sau cu o volatilitate corespunzatoare in conditii particulare de utilizare (cww/tm/88)

Gaz rezidual (VOC) sau alti poluanti evacuati in aer de la cos sau de la echipamentele de depoluare

Page 509: BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO

Glossary

Waste Water and Waste Gas Treatment 477

Apa uzata efluent apos rezultat din procesele chimice, de productie, de pregatire a materiei prime, de curatare echipamente si din activitatile de incarcare si depozitare. Apa pluviala sau apa de racire indirecta nu se include datorita diferitelor definitii pentru apa uzata folosite in statele membre. Apa pluviala si necesarul de epurare este tratata separat. Apa de racire este tratata in BREF-ul orizontal respectiv pentru Sisteme Industriale de Racire


Recommended