+ All Categories
Home > Documents > Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Date post: 22-Jun-2015
Category:
Upload: anna-maria
View: 500 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
8
Transcript
Page 1: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina
Page 2: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Braşovul, unul dintre cele mai importante şi vechi oraşe ale româniei, este atestat documentar încă din 1234 când apărea în catalogul Ninivensis sub numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ şi eclesiastic al Ţării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oraş liber regal", unul dintre centrele economice şi culturale ale Transilvaniei.

La începuturi, burgul era concentrat în jurul pieţei principale şi al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea Cetatea avea două artere principale, Strada Mănăstirii şi Strada Porţii.

Page 3: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

În perioada evului mediu, Braşovul se remarcă prin cultivarea ştiinţelor, după cum nota în 1548 şi marele umanist şi reformator saş Johannes Honterus (1498-1549) într-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitaţii din Basel. Prestigiul şcolii şi bibliotecii înfiinţate de Honterus în 1541 - Studium Coronense - avea să atragă elevi din toată Transilvania, Ungaria, Germania şi Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasă la saşii din Ţara Bârsei, iar în 1547 Dieta Principatului accepta religia luterană ca una dintre cele patru religii oficiale admise în Transilvania.

Page 4: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind construite în secolul al XVI-lea. Clădirile aparţin tipologiei central-europene cu front stradal îngust ocupat integral şi dezvoltare in adâncime prin adaugarea succesivă de încaperi. Accesul în curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stâlpi de piatră profilata. Acestea au fost puse în evidenţă de lucrările de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemnările din epocă vorbesc despre faţadele caselor "zugrăvite în culorile cameleonului", picturi figurative împodobind chiar şi zidurile de incintă, turnurile şi porţile Cetăţii.

Page 5: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Între 1639 şi 1641, fortificaţiile Braşovului sunt amplificate în partea de nord a oraşului cu mai multe rânduri de curtine şi şanţuri de apărare. Lucrările la sistemul defensiv se vor încheia abia în anul 1646, odată cu finalizarea bastionului Aurarilor. În 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Braşovului afectează majoritatea construcţiilor importante din Cetate. Refacerea oraşului se va face cu greutate, reconstruirea clădirilor dărâmate făcându-se în concordanţă cu noile stiluri ale epocii: baroc, rococo, clasic.

Page 6: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Între 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxă Sfânta Treime de pe actuala Strada George Bariţiu din daniile bogate ale negustorilor români, greci, şi ale boierilor Brâncoveni, Vacăreşti, şi Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Braşov. Un secol mai târziu, va lua fiinţă Casina română ca loc de întâlnire pentru negustori. Printre membrii săi de vază figurau şi elita intelectuală şi culturală românească a Braşovului precum întemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Bariţiu, Iacob şi Andrei Mureşianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpără case vechi săseşti sau îşi construiesc reşedinţe impozante în stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Braşovului din această perioadă este neoclasicismul.

Page 7: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Odată cu transformarea Braşovului dintr-un oraş medieval într-unul modern, s-au demarat şi operaţiunile de dărâmare a fortificaţiilor care a început în anul 1857. Vechile şanţuri de apărare, iazurile şi bălţile au fost umplute, s-au ridicat clădiri publice şi administrative, şcoli, cazărmi şi vile, s-au amenajat parcuri şi promenade.

Page 8: Brasovul, bejan ana maria si bunescu madalina

Realizatori: Bejan Ana Maria Bunescu Madalina

Clasa aVIII-a B

Sursa: www.google.ro


Recommended