Contractor: Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,Agrochimie i Protec ia Mediului – ICPA Bucure ti

Codul fiscal al Contractorului: RO 18107639

Obiectivul general:(acronim)

BPM Num rul/codulproiectului

4.1.3.

Contract:(num r/an)

413/2011 Act Adi ional: (num r/an)

…

Anul începerii 2011//11//15 Anul finaliz rii 2014//12//15 Durata (luni): 37

Denumireaproiectului

Evaluarea impactului culturii irigate/intensive de soiaasupra bilan ului caracteristicilor agro-pedologice, demediu i economico- productive în condi iile minimiz riipierderilor de biodiversitate din agro-eco- sisteme, învederea definirii bunurilor publice de mediu specifice

Denumirea fazei Faza a III-a

Persoana de contact (Directorul de proiect):

Dr. Daniela RADUCU

Date contact (Tel/Fax, e-mail):

021/318.43.49, 021/318.43.48, office@icpa.ro

Obiectivul proiectului:

Evaluarea varia iilor biodiversit ii agroecosistemelor încare se cultiv soia intensiv/irigat i a însu irilor fizice,chimice, mineralogice, micromorfologice, i a st rii defertilitate a solurilor prin tehnici de monitorizare anualanalitic i micromorfologic în vederea stabilirii pragurilortehnologice de interven ie pentru conservarea biodiversit iisolului din agroecosistem.

Obiectivul fazei:

Identificarea bunurilor publice de mediu asociate culturii desoia; analizarea varia iei multianuale a biodiversit ii înculturile intensive de soia; alegerea i definirea unui set deindicatori de apreciere (la nivel macroscopic si respectivnivel microscopic) a pierderilor de biodiversitate din solurileagro-eco-sistemelor cultivate cu soia, din zona studiului caz.

Rezultatele preconizate:

Alegerea i definirea principalelor bunuri publice de mediuspecifice culturii de soia;

Studiul varia iei multianuale a biodiversit ii solului în culturilede soia;

Definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivel macroscopicsi respectiv nivel microscopic) a pierderilor de biodiversitate dinsolurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia, din zona studiului caz.

Rezultatele ob inute:În cadrul Fazei a III-a a proiectului, derulat în perioada 21.11.2012 –01.11.2013, au fost:

Achizi ionate noi date în vederea caracteriz rii agro-pedologice i demediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia;

Completat baza de date cu: analize fizice structurale de sol (48 analize + 4buletine de analiz ); analize hidrofizice de sol (72 analize + 4 buletine deanaliz );

Alese i definite principalele bunuri publice de mediu specifice culturiiirigate/intensive de soia;

Caracterizat biodiversitatea solurilor i au fost elaborate: buletine decaracterizare a biodiversit ii solului (4);

Studiat varia ia multianuala a biodiversit ii solului în culturile de soia;

Ales i definit un set de indicatori de apreciere (la nivel macroscopic sirespectiv nivel microscopic) a pierderilor de biodiversitate din solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia, din zona studiului caz.

Activitatea 3.1. Achizi ionarea de noi date (prin determin ri multianuale alecaracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice i demediu) pentru caracterizarea agro-pedologic i de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi ii intensive/irigate (din arealulstudiului caz).

Corespunde:Cap. I. Achizi ionarea de noi date (prin determin ri multianuale ale

caracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice i de mediu)pentru caracterizarea agro-pedologic i de mediu a agro-eco-sistemelorcultivate cu soia în condi ii intensive/irigate (din arealul studiu caz).

1.1. Prelevarea de probe de sol în vederea caracteriz rii arealelor cultivate cu soia.1.2. Caracterizarea agro-pedologic a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi ii

intensive/irigate.

Activitatea 3.2. Integrarea în structura SIG-ului a elementelor de noutate dinstudiile caz.

Corespunde:Cap. II. Integrarea în structura SIG-ului a elementelor de noutate din studiul caz

2.1. Integrarea în structura SIG-ului a elementelor de noutate.

Activitatea 3.3. Alegerea i definirea principalelor bunurilor publice demediu specifice culturii irigate/intensive de soia.

Corespunde:Cap. III. Alegerea i definirea principalelor bunurilor publice de mediu specifice

culturii irigate/intensive de soia3.1. Conceptul de bunuri publice asociate cu agricultura3.2. Rolul Politicii Agricole Comune în furnizarea de bunuri publice3.3. Practici agricole i sisteme asociate cu furnizarea de bunuri publice3.4. Definirea bunurilor publice de mediu specifice culturii irigate/intensive de

soia3.5. Optimizarea produc iei de bunuri publice3.6. Produc ia de bunuri la cultura de soia, în domeniul sectorului public

Activitatea 3.4. Studiul varia iei multianuale a biodiversit ii solului înculturile intensive/irigate de soia.

Corespunde:Cap. IV. Studiul varia iei multianuale a biodiversit ii solurilor în culturile

intensive/irigate de soia din zona studiului caz4.1. Biodiversitatea solului4.2. Biodiversitatea solurilor în culturile de soia din zona studiului caz4.3. Varia iei multianuale a biodiversit ii solurilor în culturile intensive/irigate de soia

din zona studiului caz

Activitatea 3.5. Elaborarea unui set de indicatori de apreciere a pierderilorde biodiversitate din solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia încondi ii intensive/irigate. Actualizarea paginii WEB a proiectului.

Corespunde:Cap. V. Alegerea i definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivel

macroscopic si respectiv microscopic) a pierderilor de biodiversitate dinsolurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia

5.1. Pierderile de biodiversitate din sol5.2. Alegerea i definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivel macroscopic si

respectiv microscopic) a pierderilor de biodiversitate din solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia

Cap. VI. Actualizarea paginii WEB a proiectului

Activitatea 3.6. Studiul varia iei multianuale a bunurilor publice de mediu.Corespunde:

Cap. VII. Studiul varia iei multianuale a bunurilor publice de mediu7.1. Introducere7.2. Principalele bunuri publice asociate cu cultura de soia

Activitatea de diseminare a rezultatelor proiectului.Corespunde:

Cap. VIII. Diseminarea rezultatelor cercet rii

Activitatea 3.1. Achizi ionarea de noi date (prin determin ri multianuale alecaracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice i demediu) pentru caracterizarea agro-pedologic i de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi ii intensive/irigate (din arealulstudiului caz).

Corespunde:

Cap. I. Achizi ionarea de noi date (prin determin ri multianuale alecaracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice i de mediu)pentru caracterizarea agro-pedologic i de mediu a agro-eco-sistemelorcultivate cu soia în condi ii intensive/irigate (din arealul studiu caz).

1.1. Prelevarea de probe de sol în vederea caracteriz rii arealelor cultivate cu soia.

1.2. Caracterizarea agro-pedologic a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi iiintensive/irigate.

1.1. Prelevarea de probe de sol în vederea caracteriz riiarealelor cultivate cu soia.

Fig. 1.1. Recoltarea probelor de sol în vederea achizi ion rii de noi date fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice i de mediu): a) preg tirea peretului profilului

pentru recoltarea probelor de sol; b) recoltarea solului în cilindri (din stratul superior si din profil); c) probe de sol recoltate.

În Planul de realizare a proiectului au fost prinse urm toarele „Rezultate/Documente de prezentare”: Analize probe de sol (16); Buletine de analiz(4); Buletine (4) de caracterizare a biodiversit ii solului (pe bazapedotr s turilor biogene).

În cadrul acestei etape a proiectului au fost efectuate urm toarele analize:Analize probe de sol - au fost efectuate :

3 tipuri de analize fizice privind hidostabilitatea structural a solurilor (microstabilitateastructural , dispersia structural , instabilitatea structural ) x 4 profile x 4 orizonturi =

48 analize fizice de hidostabilitate structural a solurilor.3 tipuri de analize privind indicii hidrofizici ai solurilor (coeficientul de ofilire, capacitatea de

câmp, capacitatea de ap util ) x 4 profile x 6 orizonturi =72 analize hidrofizice de sol.Total = 48 + 72 = 120 analize probe de sol.

La acestea se adaug :Buletine de analiz (pentru 4 profile) = 4 analize.Buletine de caracterizare a biodiversit ii solului (pe baza pedotr s turilor biogene) pentru

4 profile = 4 analize micromorfologice.

Total = 8 buletine de analize (fizice i micromorfologice).

1.2. Caracterizarea agro-pedologic a agro-eco-sistemelorcultivate cu soia în condi ii intensive/irigate.

Caracterizarea agro-pedologic i de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi iiintensive/irigate (din arealul ales pentru studiul caz) a fost realizat , în acest etap aproiectului, pe baza noilor date achizi ionate.

Pe baza acestor date au fost determina i i calcula i:- Indicatorii de caracterizare a hidostabilitatii structurale a solurilor:

Macrohidrostabilitatea structural (AH - exprimat în % g/g);Dispersia solului (D - exprimat în % g/g);Indicele de instabilitate structural (IS).

- Indicii hidrofizici:Coeficientul de ofilire (CO - exprimat în % g/g);Capacitatea de câmp (CC - exprimat în % g/g);Capacitatea de ap util (CU- exprimat în % g/g).

- Indicatorii de caracterizare a hidostabilitatii structurale a solurilor:Macrohidrostabilitatea structural (AH - exprimat în % g/g);Dispersia solului (D - exprimat în % g/g);Indicele de instabilitate structural (IS).

In P2 Dâlga – soia, indicele de instabilitate structural (IS) are valori mici i mijlocii (Fig. 1.3) în orizonturileAp i respectiv Apt (afectate de lucr rile solului) i valori foarte mari - mijlocii în orizonturile subiacente (Ami AC).

Macrohidrostabilitatea structural (AH - % g/g), care se refer la con inutul de macro-forma iuni structurale(10...0,25 mm) stabile la ac iunea apei, are valori mici i foarte mici în stratul arat i mici în orizonturilesubiacente acestui strat.Microhidrostabilitatea structural , reprezentând con inutul de microagregate structurale (< 0,01 mm)instabile la actiunea apei sau dispersia (D - % g/g), are valori numerice mici în orizonturile de suprafa imijlocii în cele de sub stratul arat.

Fig. 1.3. Indicatorii decaracterizare a hidostabilitatiistructurale a solului în P2Dâlga – soia.

- Indicii hidrofizici:Coeficientul de ofilire (CO - exprimat în % g/g);Capacitatea de câmp (CC - exprimat în % g/g);Capacitatea de ap util (CU- exprimat în % g/g).

P2 Dâlga Soia

13.913.314.012.415.1

28.224.9 26.0

23.5 22.6

8.710.212.012.5

13.1

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

5 10 20 25 35 40 55 60 75 80

Ap Apt Am AC Ck1

CU (% g/g) CO (% g/g) CC (% g/g)

În profilul P2 Dâlga – soia, coeficien ii hidrofizici prezint aceeasi tendin general de sc dereu oar de la suprafa spre baza profilului(Fig. 1.7), asem n toare cu cea a coeficien ilor din P1 Dâlga– martor.Coeficientul de ofilire (CO - % g/g) are valori mari în orizonturile Ap i Apt i valori mijlocii încelelalte orizonturi.Capacitatea de câmp (CC - % g/g) este satisf c toare în partea superioar a profilului inesatisf c toare în rest, la fel ca în cazul profilului P1 Dâlga – martor.Capacitatea de ap util (CU - % g/g) a solului este mare în toate orizonturile pedogenetice.

Fig. 1.7. P2 Dâlga-soia:coeficien ii hidrofizici.

Activitatea 3.2. Integrareaîn structura SIG-ului aelementelor de noutatedin studiile caz.

Corespunde:

Cap. II. Integrarea înstructura SIG-ului aelementelor de noutate dinstudiile de caz

2.1. Integrarea în structura SIG-ului a elementelor de noutate.

Baza de date atribut a proiectuluieste stucturat în mai multe seturide date:

În cadrul Fazei a III-a a proiectului au fost ob inute urm toarele seturi de date.

Datele de sol i material parental au fost culese direct din teren, iar propriet ile fizice,chimice, microbiologice i micromorfologice ale solurilor, precum i datele de plant aufost determinate în laborator.

Datelor numerice primare au fost prelucrate grafic sub form de cartograme ihistograme, care au fost incluse în raportul tiin ific al fazei noutate

Activitatea 3.3. Alegerea i definirea principalelor bunurilor publice demediu specifice culturii irigate/intensive de soia.

Corespunde:

Cap. III. Alegerea i definirea principalelor bunurilor publice de mediu specificeculturii irigate/intensive de soia

3.1. Conceptul de bunuri publice asociate cu agricultura3.2. Rolul Politicii Agricole Comune în furnizarea de bunuri publice3.3. Practici agricole i sisteme asociate cu furnizarea de bunuri publice3.4. Definirea bunurilor publice de mediu specifice culturii irigate/intensive de

soia3.5. Optimizarea produc iei de bunuri publice3.6. Produc ia de bunuri la cultura de soia, în domeniul sectorului public

Tipuri de bunuri Excludere

Bunuri Rivale

Bunuri Non-rivale

Clasificarea bunurilor publice la cultura de soia

Non-excludere

Bunuri private: productia de floarea soarelui, productia de porumb, productia de grau.

Bunuri mixte: ferilitatea terenurilor, favorabilitatea zonelor, clima, calitatea apei .

Bunuri mixte: infertilitatea terenurilor, calitatea slaba a semintelor de soia, neaplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor .

Bunuri publice pure: legislatia nationala de agricultura ecologica, impozitarea terenurilor, formarea producatorilor de agricultura ecologica, accesul consumatorilor la produse si subproduse din soia ecologica, publicitatea si promovarea produselor si preparatelor din soia.

Optimizarea produc iei de bunuri publice

Curba PA din figura 3.1, reprezint productia de soia ecologica pe careproducatorul A este dispus s o produc la diferite nivele de impozitare aterenului agricol. Se observ c produc ia pe care este dispus s o asigurecre te pe m sur ce cota fiscal suportat scade.

Curba PB reflect preferin ele individului B în aceea i manier .

Cu cât este mai mare impozitul suportat, cu atât oferta, respectiv dispozi iade a produce a individului B este mai sc zut .

Fig. 3.1. Atragerea de fonduri pentru productia de bunuri publice la cultura de soia, prin acord

voluntar.

O distinc ie simpl între bunurile publice i cele private nu este simpl ,diferen ierea lor se poate face doar inând seama de multiplele aspecteimplicate, cea mai simpl diferen iere se poate face pornind de la matricearivalitate / non-rivalitate i excluziv / non-excluziv.

Atât sectorul privat cât i cel public înregistreaz deficien e care deriv dinnatura bunurilor care reprezint fiecare sector ca i din natura schimburilorcare domin în cele dou sectoare. Deficien ele din ambele sectoare pot firemediate prin interven ia statului cu ajutorul politicilor publice.

Cunoa terea acestor deficien e permite, pe de o parte, precizarea mai bun afunc iilor celor dou sectoare, iar pe de alt parte, precizarea rolului ilocului pe care statul trebuie s îl joace în asigurarea bun st rii sociale.Optimizarea produc iei de bunuri publice

Caracteristicile esen iale ale bunurilor publice pure sunt: non-rivalitateaconsumului i non-excluderea.

De exemplu, neaplicarea tratamentelor la cultura soiei pentru combatereabolilor i d unatorilor, care este un bun mixt cu non-excludere i rival, poatedeveni non-rival, adic bun public, dac se ob ine o produc ie de soiaecologic , iar accesul consumatorilor nu mai este frânat, eventual princonsumarea unui alt produs (cum este floarea soarelui).

Activitatea 3.4. Studiul varia iei multianuale a biodiversit ii solului înculturile intensive/irigate de soia.

Corespunde:

Cap. IV. Studiul varia iei multianuale a biodiversit ii solurilor în culturileintensive/irigate de soia din zona studiului caz

4.1. Biodiversitatea solului4.2. Biodiversitatea solurilor în culturile de soia din zona studiului caz4.3. Varia iei multianuale a biodiversit ii solurilor în culturile intensive/irigate de soia

din zona studiului caz

4.1. Biodiversitatea solului

Conform Conven iei privind diversitatea biologic , semnat la Rio de Janeiro în 5 iunie1992, la care România a aderat prin Legea nr. 58/1994, prin biodiversitate se în elege„varietatea de expresie a lumii vii, variabilitatea organismelor vii din toate sursele,inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine i a altor ecosisteme acvatice ia complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea încadrul speciilor, dintre specii i a ecosistemelor .

Biodiversitatea solului sau diversitatea vie ii din sol reprezint „organismele care î i petrectoat via a sau o parte din ciclurile lor de via în sol sau imediat pe i sub suprafa a acestuia(incluzând i zona de de ert sau zonele cu pr bu iri de bu teni) .

Buletin de caracterizare a biodiversit ii din PROFILUL 2 DÂLGA-soia - CERNOZIOM TIPIC

Pentru a concentra informa ia privindbiodiversitatea din cele 4 profile studiate aufost întocmite 4 Buletine de caracterizare abiodiversit ii solurilor.

4.2. Biodiversitatea solurilor în culturile de soia din zona studiului caz

Pe baza corobor rii datelor din buletinele de caracterizare a biodiversit ii solurilorstudiate cu datele analizei de imagine i observatiile micromorfologice pe sectiunilesubtiri de sol, a fost caracterizat biodiversitatea solurilor cultivate cu soia.

În cadrul acestei etape a proiectului, m surarea porozit ii dup m rime i form a fostrealizat cu scopul de a eviden ia, la nivel micromorfologic, influen a biodiversit ii irespectiv activit ii faunei solului asupra genezei agregatelor structurale i porozit iiadiacente, ca mediu de dezvoltare a r d cinilor plantelor de soia i a nodozit ilor carecon in bacterii Rhizobium (dezvoltate pe r d cinile plantelor de soia).

În cernoziomuri, porozitatea solului este un parametru schimbabil ca rezultat al uneibiodiversit i numeroase i unei activit i biologice foarte intense.

De i porozitatea solului este un parametru dinamic, cercetarea complex realizat dincombinarea analizei de imagine cu observa ia micromorfologic pe sec iuni sub iri desol, poate oferi o imagine (vizualizare) adecvat a st rii fizice a solului.

Fig. 4.1. Orizontul Ap al P2 Dâlga-soia:(a) Analiz de imagine: porozitateasolului dup form i m rime;(b) Observa ie micromorfologic : porigenera i de activitatea biologic(reflectat de forma lor).

Analiza de imagine privind distribu ia porilor (Fig. 4.1a),caracteriza i prin forma i m rimea lor, au ar tat diferen e clareîntre orizonturile (Ap i Apt) stratului activ al r d cinilor,precum i diferen e între procesele care genereaz diferiteletipuri de pori.

Observa ia micromorfologic pe sec iunile sub iri de solefectuat cu ajutorul stereomicroscopului i microscopului optic(Fig. 4.1b) faciliteaz vizualizarea diferitelor tipuri de pori:forma, loca ia, dimensiunile, forma i, foarte important, stareaacestora.

Aceast tip de observa ie „vizualizeaz (Fig. 4.1b) faptul cporozitatea este, în cea mai mare parte, biogen i relativ bineconservat , chiar i în condi iile unui strat prelucrat de unelteleagricole cum este stratul Ap+Apt.

a

b

Aspectele prezentate mai sus subliniaz faptul c activitatea macro- i mezofauneisolului (arhitec ii structurii solului) a avut o influen major asupra procesului deformare a nodozit ilor pe r d cinile plantelor de soia.

Prezen a pedotr s turilor biogene (coprolite i pedotubuli) aflate în diferite grade deintegrare în matricea solului, localizate în epipedonul molic i care con in materialcarbonatic adus din orizonturile inferioare, subliniaz faptul c de i activitatea fauneieste slab conservat , totu i procesul de bioturba ie este activ, respectiv c faunaexploreaz solul pe toat verticala profilului.

Acest aspect eviden iaz faptul c procesele de structurare i generare de pori suntcomplexe i au intensit i diferite, dup cum urmeaz :

4.3. Varia iei multianuale a biodiversit ii solurilor în culturile de soia din zonastudiului caz

În cadrul cercet rilor din aceast faz a proiectului varia ia multianuale abiodiversit ii solului a fost studiat prin compararea profilului P2 Preri oru –soia cu un profil în grâu, a c rui cultur premerg toare a fost soia.

În profilul din grâu (Fig. 4.6), la nivelul macromorfologic al profilului de sol, pe fondulgeneral al unui sol moderat compact, se disting (conturate cu galben în Fig. 4.6 b) traseelepreferen iale ale activit ii biologice din sol.

De remarcat c r d cinile plantelor de soia prefer aceste trasee prin care circul mai u orsolu ia solului i aerul i în care se creaz un microclimat favorabil activit ii microbilogice.Pe pedotr s turile biogene bogate în mucilagii se dezvolt prioritar microorganisme caretransform i elibereaz elementele nutritive preluate ulterior de r d cinile plantelor.

Fig. 4.6. P3 Peri oru - grâu, orizontul Apt: activitatea faunei solului (conturat cu galben) la nivel macroscopic (în profilul de sol).

a b

Fig. 4.8. P3 Peri oru – grâu:densitatea aparent (DA) iporozitatea total (PT).

Starea de a ezare a solului a fost analizat pe baza datelor analitice ale densit ii aparente(DA – g/cm3) i porozit ii totale a solului (PT - % v/v).

Valorile numerice ale DA a solului de sub grâu scad brusc de la suprafa spre profunzime(Fig. 4.8), de la valori mici la valori foarte mici, dup care se stabilizeaz r mânând mijlociiîn tot profilul de sub grâu.

În paralel, valorile PT, care sunt invers propor ionale cu cele ale DA, coboar treptat de lavalori mari în suprafa , la valori mijlocii în restul profilului. Excep ie face orizontul tasatApt în care porozitatea total este foarte mare, aspect demn de subliniat în condi iile unuiorizont în care procesele de compactare sunt dominante.

La soia (P2 Peri oru – soia) valorile densit ii aparente (DA – g/cm3) descriu o curb cu sinuozitateaccentuat (Fig. 4.9) care porne te de la valori extrem de mici în suprafa , trece prin valori mijlocii înorizontul tasat Apt, coboar apoi la valori mici pana la nivelul orizontului BC, dup care valori devin din noumijlocii.

În ceea ce prive te porozitatea total (PT - % v/v), solul din cultura de soia prezint valorile cele mai mici înorizontul Apt, valori care cresc de la nivelul acestui orizont atât spre orizontul supraiacent, cât i spreorizonturile subiacente (din baza profilului).

Fig. 4.9. P2 Peri oru - soia:densitatea aparent (DA) iporozitatea total (PT).

Observa iile f cute pe parcursul celor doi ani de studii (Faza a II-a i Faza a III-aa proiectului), perioad foarte scurt de observa ie a varia iei multianuale abiodiversit ii (în condi ii normale, lipsite de stress sau de producere a vreuneicalamit i) nu pun în eviden o varia ie multianual spectaculoas abiodiversit ii solului în culturile intensive/irigate de soia din zona studiului caz.

Activitatea 3.5. Elaborarea unui set de indicatori de apreciere a pierderilorde biodiversitate din solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia încondi ii intensive/irigate. Actualizarea paginii WEB a proiectului.

Corespunde:

Cap. V. Alegerea i definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivelmacroscopic si respectiv microscopic) a pierderilor de biodiversitate dinsolurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia

5.1. Pierderile de biodiversitate din sol5.2. Alegerea i definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivel macroscopic si

respectiv microscopic) a pierderilor de biodiversitate din solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia

Cap. VI. Actualizarea paginii WEB a proiectului

5.1. Pierderile de biodiversitate din sol

Pierderea biodiversit ii la nivelul genetic, al speciei i al ecosistemului duce, în modinevitabil, la schimb ri majore în func iile principale ale oric rui ecosistem. Exist orela ie direct între bog ia de specii, intensitatea unor procese fundamentale, cum ar firespiratia, descompunerea, stocarea de nutrien i i produc ia primar , precum imodific ri legate de umiditatea solului i disponibilitatea apei.

Întru-cât termenul de biodiversitate (respectiv valoarea numeric a acestrui termencare oglinde te num rul i varietatea speciilor) caracterizeaz starea de s n tate aagro-eco-sistemelor, se poate sublinia faptul c în agro-eco-sistemele studiate a fostînregistrat o abunden a speciilor (supraterane) care viziteaz parcela cu soia.

În ceea ce prive te biodiversitatea subteran observa iile din teren au pus în evidenexisten a galeriilor s pate de megafaun (roz toare) dar i de macrofaun (lumbricide),iar observa iile pe sec iunile sub iri de sol au eviden iat prezen a macro- i mezofaunei(copro- i terrofage), punctând diversitatea vie ii subterane în cernoziomurile din celedou zone studiate (Dâlga i Peri oru).

Biodiversitate subteran în agro-eco-sistemele studiate:

Biodiversitate suprateran în agro-eco-sistemele studiate:

Din studiile efectuate pe parcursul celor doi ani de derulare a fazelor a II-a i a III-a aproiectului, în teren (nivelul landshaftului i nivelul profilului de sol) i laborator(nivel analitic i nivel microscopic) nu se remarc pierderi vizibile de biodiversitate înzona studiu caz cercetat .

5.2. Alegerea i definirea unui set de indicatori de apreciere (la nivelmacroscopic si respectiv microscopic) a pierderilor de biodiversitatedin solurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia

5.2.1. Indicatorii biodiversit ii

Deoarece aspectele legate de biodiversitate sunt multiple i nu pot fi m surate întotalitate, au fost elabora i „indicatori” ai biodiversit ii.

Indicatorii trebuie s constituie instrumente rapide i u or de utilizat pentruîn elegerea situa iei actuale a biodiversitat ii din ecosisteme, dar i un punct de sprijinsolid pentru a elabora previziuni pe termen mediu i lung privind tendin ele generale iparticulare ale biodiversit ii, precum i politici de protejare a biodiversit ii.

5.2.2. Indicatorii biodiversit ii solurilor

Intensitatea activit ii biologice din sol poate fi apreciat , la nivel macroscopic (Tab.5.1), pe baza unor criterii de apreciere care s oglindeasc fie numeric (num rul deneoforma iuni biogene prezente în peretele profilului de sol) fie procentual (propor iaacestor pedotr s turi raportat la masa orizontului pedogenetic în cadrul c ruia se faceobserva ia).

Tabel 5.1

Simbol Apreciere % din masa orizontului

A

S

C

I

Absent

Mic

MijlocieMare

< 5

5 – 25

25 – 50

> 50

Intensitatea activit ii biologice*)

(la nivel macroscopic, în profilul de sol)

*) În Ghidul pentru descrierea în teren (Munteanu i Florea, 2009).

Intensitatea activit ii biologice din sol poate fi apreciat , la nivelmicroscopic, pe baza unor criterii de apreciere care s oglindeasc fienumeric (num rul de pedotr s turi din sec iunea sub ire de sol) fieprocentual (propor ia acestor pedotr s turi raportat la suprafa asec iunilor sub iri de sol).

Tabel 5.2

ApreciereSimbol

fr

ra

fe

ff

Foarte rare

Rare

Frecvente

Foarte frecvente

% din suprafa a sec iunii sub iri

< 10

10 – 25

25 – 50

> 50

Frecven a pedotr s turilor biogene(la nivel microscopic, în sec iunile sub iri de sol)

Cap. VI. Actualizarea paginii WEB a proiectului

Pe pagina WEB a proiectului, la sec iunea „Rapoarte”, au fost ad ugate prezent rileaferente fazelor derulate pân în prezent.

Activitatea 3.6. Studiul varia iei multianuale a bunurilor publice demediu.

Corespunde:

Cap. VII. Studiul varia iei multianuale a bunurilor publice de mediu

7.1. Introducere7.2. Principalele bunuri publice asociate cu cultura de soia

Principalele bunuri publice asociate cu cultura de soia sunt:Biodiversitatea terenului agricol.Biodiversitatea solurilor.Calitatea i disponibilitatea apei.Calitatea i fertilitatea solului.

Biodiversitatea terenului agricol

Biodiversitatea terenului agricoldepinde în mare m sur de zonele încare interven ia uman este minim ,ca de exemplu benzile necultivatedintre culturi, gardurile vii i iazurileetc.

Pentru a men ine sau a restabilibiodiversitatea terenurilor agricole,trebuie s fie introduse practicispecifice în vederea asigur riiprotec iei habitatelor i promov riileg turilor ecologice în cadrulagroecosistemelor.

Analizând biodiversitatea micro-organismelor din agro-ecosistemelestudiate, rezult c în cazul culturii desoia din zona Peri oru, a fostidentificat un num r de 12 specii debacterii heterotrofe i 26 de specii defungi (Fig. 7.1).

Fig. 7.1. Varia ia num rului despecii de bacterii i fungiidentificate în solurile studiate.

Calitatea i disponibilitatea apei

Beneficiile pe termen lung asociate cu resursele de ap de înalt calitate idisponibilitatea apei reprezint bunuri publice non-excluzive i non-rivale. Din acest motiv calitatea apei i disponibilitatea ei pot fi privite cabunuri publice.

În cazul probelor de ap recoltate din fântâni situate în perimetrele luateîn studiu în cadrul proiectului, se constat dep iri ale limitelor normaleîn cazul valorilor Mg2+, Na+, conductivit ii electrolitice i ionilor NO3 laprobele recoltate din loca ia Dâlga.

Pentru proba de ap recoltat din loca ia Peri oru, nu se constatdep iri ale limitelor normale la niciunul dintre indicatorii analiza i.

Calitatea i fertilitatea solului

Terenurile luate în studiu în cadrul proiectului au fost încadrate înclasa a III-a de calitate pentru folosin a arabil, cu 59 puncte în cazulprofilului P2 Dâlga-soia i 66 de puncte pentru celelalte profile.

Pentru favorabilitatea terenului la cultura de soia s-au ob inut 65 depuncte de bonitare pentru profilul P2 Dâlga-Soia i 72 de puncte pentrucelelalte profile.

Principalii factori limitativi ai terenurilor din perimetrul studiat suntprecipita iile i nivelul apei freatice, iar în cazul profilul P2 Dâlga-Soia seadaug i porozitatea solului.

8.1. Lucr ri publicate

R ducu Daniela, Eftene Alina, 2013. MICROMORPHOLOGICALCHARACTERISTICS OF A SOIL CULTIVATED WITH SOYBEANS.Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Vol., XX : sub tipar.

R ducu Daniela, Eftene Alina, 2013. THE IMPACT OF SOIL STRUCTUREON SOYBEAN NODOLATION. Analele Universitatii din Craiova, seriaAgricultura – Montanologie – Cadastru, Vol. XLIII 1: 277 - 282.

Turek Rahoveanu Maria Magdalena, Turek Rahoveanu A., TurekRahoveanu Petruta, 2013. Environmental public goods specific toagriculture. Lucrarile Simpozionului Interna ional "AgrarianEconomy and Rural Development - realities and perspectives forRomania" (indexat BDI): sub tipar.

Cap. VIII. Diseminarea rezultatelor cercet rii

8.2. Lucr ri prezentate

Poster prezentat la Simpozionul tiin ific cu participareinterna ional „DEZVOLTARE DURABIL ÎN AGRICULTUR IHORTICULTUR , desf urat la Universitastea din Craiova,Facultatea de Agricultur i Horticultur , în perioada 14-15 Noiembrie2013: THE IMPACT OF SOIL STRUCTURE ON SOYBEANNODOLATION - R ducu Daniela, Eftene Alina.

Prezentare la International Symposium "Agrarian Economy andRural Development - realities and perspectives for Romania" , IV-thEdition, 21-22 nov, 2013, Bucharest, Romania: ENVIRONMENTALPUBLIC GOODS SPECIFIC TO AGRICULTURE - TurekRahoveanu Maria Magdalena, Turek Rahoveanu Adrian,Turek Rahoveanu Petruta.

CONCLUZII

Sintetizând datele analitice ob inute pentru caracterizarea agro-pedologic ide mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condi ii intensive/irigatedin arealul studiului caz, putem contura urm toarele concluzii:

Indicatorii de caracterizare a hidostabilit ii structurale a solurilorprezint , în cele patru profile studiate, urm toarele caracteristici:instabilitatea structural (IS) i dispersia (D % g/g) au o tendingeneral de cre tere de la nivelul orizontului de suprafa spre celedin baza profilului, iar macrohidrostabilitatea structural (AH % g/g)scade din partea superioar spre cea inferioar a profilelor de sol;coeficien ii hidrofizici prezint , în cele patru profile studiate, otendin general asem n toare, de sc dere u oar de la suprafaspre baza profilului.

Comparând cernoziomurile din cele dou zone ale studiului caz putemsublinia faptul c în solul de la Peri oru coeficien ii hidrofizici auvalori mai mici comparativ cu solul de la Dâlga, p strându-se îns ,aceea i tendin general de sc dere u oar de la suprafa spre bazaprofilului.

Principalele bunuri de mediu asociate culturii de soia, analizate în cadruacestei faze sunt biodiversitatea solului, calitatea i disponibilitatea apei icalitatea i fertilitatea solului.

Informa ia privind biodiversitatea din cele 4 profile studiate a fost concentratîn 4 Buletine de caracterizare a biodiversit ii solurilor, buletine carereprezint o noutate absolut în ceea ce prive te descrierea activit iireprezentan ilor biodiversit ii solurilor (pornind de la nivelulmacroscopic i ajungând la nivelul microscopic).

Caracterizarea biodiversit ii solurilor din culturile intensive/irigate de soia, afost realizat pe baza cercet rilor complexe rezultate din coroborareaanalizei de imagine cu observa ia microscopic pe sec iunile sub iri de sol,realizate pentru cele dou soluri din cultura de soia (P2 Dâlga-soia irespectiv P2 Peri oru-soia).

Cercet rile indic o corela ie semnificativ între m surarea porozit ii soluluicu ajutorul analizei de imagine (care eviden iaz forma i m rimea porilor)

i „vizualizarea acesteia în sec iunile sub iri de sol (care eviden iazprocesul ce genereaz porozitatea i care este predominant activitateafaunei).

În profilele de la Peri oru, mult mai compactate (comparativ cu Dâlga),domin activitatea mezofaunei coprofage i terrofage, mult mai rezistentla condi iile generate de usc ciunea avansat a profilului i de aera iaredus datorat compact rii i închiderii majorit ii porilor interconecta i.

Varia ia multianual a biodiversit ii solurilor în culturile intensive/irigate desoia din zona studiului caz a fost pus în eviden prin comparareaprofilului P2 Preri oru-soia cu un profil în grâu, a c rui culturpremerg toare a fost soia.

Modific ri sau varia ii multianuale ale biodiversit ii solului în culturileintensive/irigate de soia studiate în proiect sunt legate strict de schimbareaculturilor în asolament i de modific rile curente legate mai mult debiodiversitatea specializat care inso e te fiecare cultur în parte dinasolament, mult mai evident la nivel suprateran decât la nivelul solului(respectiv al biodiversit ii solului).

Setul de indicatori de apreciere a pierderilor de biodiversitate din solurileagro-eco-sistemelor cultivate cu soia, din zona studiului caz, este constituitdin: „Intensitatea activit ii biologice exprimat în % din masa orizontului(indicator folosit la nivelul observa iei macroscopice) i „Frecven apedotr s turilor biogene exprimat în % din suprafa a sec iunii sub iri desol (indicator folosit la nivelul observa iei microscopice).

Din studiile efectuate pe parcursul celor doi ani de derulare a fazelor a II-a i aIII-a ale proiectului, în teren (nivelul landshaftului i nivelul profilului desol) i laborator (nivel analitic i nivel microscopic) nu se remarc pierderivizibile de biodiversitate în zona studiat : diversitatea vie ii supra- isubterane din cele dou zone (Dâlga i Peri oru) oglindesc o s n tate buna agro-eco-sistemtemelor cultivate cu soia.

Varia ia multianual a bunurilor publice de mediu i calitatea acestor bunuridepinde în mare m sur de tipul de agricultur practicat i de capacitatea

i disponibilitatea fermierilor de a gestiona culturile, solul i apa în a a felîncât s îmbun t easc impactul asupra mediului, pentru a contribui ladezvoltarea agriculturii durabile i performante i a l sa mo teniregenera iilor viitoare un sol s n tos.

Recomand m variantele tehnologice cu cel mai redus trafic la suprafa asolului (cu prec dere în zona Peri oru) pentru a reduce la maximumimpactul negativ asupra structurii dar i asupra biodiversit ii solurilor,care reprezint „inginerii structurii solului .