Anul »1 X C ^ lI-lea Nr. 27N O M A R D L a l e i Braşov Duminecă 1 Aprilie 1934

S a c ţ ia ş i a d m in ist r a ţ iaigAŞOV, STRADA LDNGA. Nr. 5.

(Cinematograful „ Astra“) sTKLRi'ON 22*

iboK«K-*“? unnál 203 iei *ssiKî strtónàtata 530 lei ABunţeri« ledavae, dup» faur«

i ia i m de_ ghe;orghe baritioApare de trei ori pe săptămână

miaamtmmtmmm

„Pentru buna linişte a acestei ţări, — scrie „Viitorul“ .’— s’ar impune o comprimare a patimilor opoziţioniste, lăsând ca timpul mult iertător, se facă cel pu{in a se uita...:.“

G afele şi bazbuzuciile liberale !

Bplicarea noului statut aiP.H.î.M iercu ri d. a . la o ra 4 a avu t loc, sub preşidenţia

îefului o rg a n iz a ţie i P. N. Ţ ., din oraşu l şi ju d eţu l B raşov M Dr. Voicu Niţescu, o co n sfă tu ire politică la ca re au uat p arte m a jo r ita te a m em b rilo r D eleg aţie i perm anent© ii câţiva d in tre in te le c tu a lii b raşo v en i, m em brii a i orga lizaţiei.

La o rd in ea zile i a fo st aplicarea noului statut al Par­idului N. 7-> e la b o ra t de C om itetu l execu tiv în luna tre- ;uta. D opă c e t ir e a şi lăm u rirea nouilor s ta tu te , terito ru l ndeţului B ra şo v a fo s t îm p ă rţit în 6 secto a re , designau- in se e ch ip e le , ca ri v o r proceda la oraş şi sa te la orga­nizare co n fo rm n o u lu i s ta tu t.

S a mai hotărât ca în Dumineca Tomii să se ţină o mare întrunire a partidului la Braşou, la ca re au fost în- ritaţi a lu a p a r te m ai m ulţi fru n taşi dela centru , în tre îari d-nii I. Mihalache, luliu Maniu, Al. Vaida şi a lţii.

După în tru n ire a d in D um ineca T om ii va urm a con. pocarea congresului organizaţiei P. N. T , din oraşul şi 'ud. Braşov, în v e d e re a a leg erii noului co m ite t ju d eţean ji al d e le g a ţie i p e rm a n en te .

!5 ani dela moartea1 A l e x a n d r u M o c s o n y i

Mâne, Duminecă, se împlinesc 5 t>ni dela moartea neuitatului runteş al vieţii publice netio ale româneşti din Ardeal şi Bă- al Alexandru de M ocsonyi, lăstar al familiei ou acelaşi ume imigrată în Bănatul seve- 'nean la finea secolului al 17 lea.

Din acest prilej se va oficia âne un parastas familiar în auzoleul din comuna Foen, iar

a inijialiva luată de „Aslra“ se or oficia asemenea parastase i în alte centre româneşti. Alexandru de Mocsonyi a fă-

ut parte din ilustra familie Mo* l sonyi, de origină macedo-ro- âne, care a jucat şi joacă şi

slăzi încă un rol în viBta noa- tră publică, socială, economică.

Născut în 1841 Alexandru de ocsonyi, a studiat în Budapesta

ceul, in Budapesta şi Viena niversitetea, dreplu1, luându-şi ocloralul în drept la univ. din raz în 1865. Din 1865 până în

8J4 a fost ales din partea Ro' anilor din RiMberg (cornii. Ti- >?). Lugoj şi Radne, deputat

n Parlamentul ungar. Des* ustal de viata parlamentare, onvins că este zadarnic a lupta e teren parlamentara renunţai 0 ^ndal (1874) şi s a dedicai

.usiv activltăjii publicistice, bi- ericeşti, economice şi culturale,

tost unul din înfiinţătorii prin- Pal» ai institutului de credit şi bonomii „Albina“ — primul ei ‘iu preşedinte — câştigându-şi n e neperiloare pe terenul

cf a econom ic.ini ^ Ca* un r°l important în nj Q ')iser iceascâ ortodoxă, Im . . PŞite la toate congresele eh<! Sllţ?a,dele diecezii Cartn-

îi distingându-se cu discui* 0RrnaCa,?eaiice» de adâncă va*

i>roan*ei ica' ^acă în „Statului 1 uniVp1C es,e introdus sufragiul lnarp*Sa ’ es*® a se mulţumi, în

A f^a,r*e’ Alex. Mocsonyi. |tiu, ° si un gânditor, care şi-a lart-a ern® Ş* pe hârtie cuge*

Sa filosofică, publicând,

sub egida „Asociafiunii“ noastre, studiul „Religiune şi ştiinţă“ (cu­vântarea trimisă „Asocietiunii“ în 1905» şi — mai ’nainle stu­diul „Conştiinţa naţională" în „Almanachul României june" (1883), studiul: „Libertalea pre­sei“ în „Romănische Rewue* (1888).

După cum vedem : bărbat de o cultură superioară, atât ca om politic, cât şi ca cugetător şi meloman, compozilor chiar — Alexandru Mocsonyi a meritat pe deplin să fie ales, „prin aclama- (iune*, la adunarea generală dela Sibiu (1901), preşedinte al „As- trei*.

Meritul Iui Mocsonyi însă pen­tru activitatea „Asociaţiunii“ da­tează de mai ’nainte, încă din 1896, când a contribuit ca sfera de activitate a societăţii să treacă graniţele Transilvaniei şi să se întindă asupra Banalului roma-nesc- . ,Cu mult tact şi autoritate acondus Alexandru de Mocsonyi adunarea generală dela Oravija a „Astrei“ (1902), mai apoi — silit de boală — şi a dat dimi- sia din „nobilul oficiu“, fericii, cum scria în epistola de adio, că „Asocietiunea“ şi-a „extins sfera activităţii sale peste întreg poporul român de sub coroanaSf. Ştefan“. ,

Preşedintele de onoare Astrei“ (ales la Timişoara 1904) fost - deci - un percursor

înflăcărat al unitălii noastre, lu­crând sistematic, pe toate tere nele, pentru cimentarea legatu­rilor trăieşti. #

Dispariţia acestui luptător, care în activitatea sa publica şi par­ticulară a acţionat hmp de pes e 40 ani pe toate terenele vieţu nubl/ce, a produs la timpul sau o K î e durere şi profunde regrete.

cari trebuie relevat cu deosebire discursul strălucit rostit la 1868, când s a adus faimoasa lege a naţionalităţilor, pe care a com­bătut o ca nedreaptă prezentând un proiect de lege special în numele deputa|ilor naţionali. La 1874 şi a depus mandatul de de­putat declarând că în împreju« rările date nu i chip ca depu­taţii naţionali să poată ajunge ia vre-o înţelegere cu opresorii maghiari. De atunci şi mei «ies dela 1881 Al. Mocsonyi a fost de părere ca toţi Românii să facă rezistenta pasivă fată de parlamentul maghiar. In Confe­r i t a naţională română din anul 1887 s’a primit in principiu a- ceasta pentru Români bănăţeni şi ungureni, ier la 1892 s’a de­cretat rezistenta pasivă generală a tuturor Românilor din Ardeal, Bănci şi partile ungurene. Ai. Mocsonyi a fost deasemenea şi pentru amânarea prezentării „Me­morandului“ până ce nu se vor schimba împrejurările.

»ţf Sărbătorirea memoriei lui Al. Mocsonyi, care ne dă prilejul să recapitulăm pe scurt trecutul vitreg pria care am trecut dar şi lozincile idealiste ale epocei apuse,n’o putem sublinia mai bine decât ciiând de încheiere câteva pasaje dinapanegiricul rostii acum 25 an i\a înmormântarea din Foen de câtră unul din intimii şi bio­grafii lui Al. Mocsonyi, defunc­tul profesor şi ziarist Dr. Va- leriu Branisce :

„Prin Âbxandru.Mocsonyi s’a cristalizat conştiinţa nationaiă a poporului, sau lămurit aspira­ţiile noasire culturale, econo­mice şi politice, s’a statornicit poziţia, ce ne revine ca popor egal îndreptăţit în legăturile de stat, din cari facem parte con­stitutivă.

„Cu agerime de profet, a sta­bilit acele adevăruri, dela cari nu se pot abate implacabilele legi ale evolujiunei.

„Şi dacă n’a fost înţeles şi ur­mat de contimporanii săi, atât în tabăra protivnică lui, cât şi uneori în tabăra, căreia şi a de­dicat toată agerimea minţii sale, căldura inimii sale şi granitul caracterului său, nare să ne mire şi să ne neliniştească, căci Alexandru Mocsonyi n’a fosj acea luminare, care luminează din momentul ce se aprinde şi încetează a lumina în momentul ce stinge, ci acel- astru ce răsare în depărtatele zări aie universului şi epuRe încă îna­inte de ce ar putea să ajungă lumina lui stră’uciloare pe gio- bui nostru doritor de lumină“.

Direcţiunea generală c .f .r .a acordat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare, la toate clasele, tren persoane şi acce­lerate, tuturor călătorilor care merg dela o staţie la alta de pe întreaga rejea c. f. r. „

A ceastă reducere s e aplica începând de Vineri 6 Aprilie noaptea ora 12 şi până Dumi­necă 15 Aprilie ora 12 noaptea.

Călătoria se face eliberându- se de cètra casele de bilete, jumătăţi de bilet de tren p e r ­soane şi jumătăţi de supliment tren accelerat atât la ducere cât şi la întoarcere.

MwăSDOFni(ă$Mi!cM..Z,— Scandalul aprovizionării cu porum b. —

In şedinţa de Mercuri a Ca­merei s’au făcut din partea parlamentai ilor naţionalŢărănişti destăinuiri, cari descoperă în cea mai respingătoare goliciune opera liberală a aprovizionărilor cu porumb.

Scandai înŢoată forma !La discuţia generală asupra

proiectului penbu autorizarea ministerului agriculturii dea con­tracta un împrumut de 50 mili­oane lei la Casa de depuneri, d nti parlamentari V Potârcă şi M. Ghelmegeanu, au arătat cu dovezi, fapie cari pun în cea mai suspectă şi neagră lumină mânuirea fondurilor publice de către guvernul liberal.

Rezultă din declaraţiile răzi- meie pe dovezi indiscutabile ale parlamentarilor naţional ţărănişti, că suma de 50 milioane cerită de ministerul de agricultură pen­tru aprovizionările ce s e vor fa c e în viitor, este cheltuită deja şi măcinată de pietrile de m oară ale mâncătoriei liberate. S ’a cheltuit anume, fără cap şi inima.

Uniunea Camerelor agricole a atras încă din 23 Novembre anul trecut atenţiunea ministeru­lui de agricultură asupra faptu­lui că recolta de porumb a anu­lui 1933, ne fiind coaptă şi us­cată, nu poate fi folosită de se- min{8. îndemna deci ministerul să asigure sămânţa necesară cultivării porumbului pe acest an, din recolta anului 1932, Se făcea în acel raport şi un tablou, în care se constaia atât nece­sităţile de porumb pe judeje şi localităţi cât şi locul şi cantita­tea ce există la producători din recoifa 1932, în condijii perfeefe.

A tăcut şi a rămas mut minis­terul.

La 1 Decembre a primit i din partea aceleiaşi Uniuni o nouă urgitare în acest sens !

Tot nimic!Astfel porumbul sănătos a fre-

cut graniţa. Iar guvernul greoi, molatec şi nepriceput — după ce a cheltuit suma necesară pro­curării porumbului cu aşa nu­mitele „servicii speciale“ de cercetare a nevoilor, p e care le putea cunoaşte din tabloul Uni- unei Cam erelor A g rico le i — a început întârziat aprovizionarea cu porumb complect stricai, în­colţit şi negru.

Şi iată — prin câteva cazuri citate de d-1 deputat V. Potârcă — la ce se reduce opera guver­nului de aprovizionare cu po­rumb:

La Botoşani au fost refuzate 75.000 kgr. porumb stricat, la in­tervenţia medicului judeţean. Tot aşa şi în judeţele Cernăuţi, Ho- tin, Hunedoara, Iaşi, Dorohoi, Rădăuţi, Someş, Turda etc.

Ştim ce a fost în judeţul nos­tru, la Buzae. Iar prin alte părfi autorităţile — de ruşine ! — des cârcă porumbul stricat noaptea şi p e ascuns îl distrug, îl arun­că p e oaie.

Dovezile aduse de d-1 Potârcă au fost atât de usturătoare, în­cât d-1 subsecretar de stat Ma-

nolescu-Strunga, cere nu şi-a putut ascunde neputinţa decât sub caraghioasa şi nesocotita scuză, că „dacă er fi cumpărat porumbul din vreme, s’ar fi stri­cat“, — a şters-o frumos şi laş de pe banca ministerială atunci când d 1 Virg’l Potârcă a luet cuvântul pentru replică.

Iată în linii generate, opera — sau mai bine zis: scandaiul — aprovizionărilor liberale cu po­rumb ! !

Itlă, ce aplaudă bobocii de pe băncile majoriiătii parlamen­tare !

Iată ce preamăreşte şi ridică în s^vă presa acestui partid !

Iar în oficiosul său guvernul, lăudându-şi — în fa ta alegeri­lor parfiale / — „munca sa spor­nică şi constructivă“, glăsueşte cu sforăială de păun:

„Primii paşi siguri făcuţi de guvernul naţionai-Iiberal în di­recţiunea realizărilor de folos obştesc îi dau dreptul să ceară concursul tuluror la alegerile parţiale, care se apropie. Guver­nul esle sigur că se bucură de încrederea tuturor şi că este în interesul superior al ţărei ca ia alegerile parţiale să triumfe i- deea de ordine, de progres şi de autoritate, reprezentată prin partidul national-iiberai“.

îşi chiamă adecă, cu porumb stricai, vitele la valăul electoral! !

D-1 luliu dlaniu despre disolvarea

gărzii de ferFiind citat ca martor în faţa

Consiliului de răsboiu, care ju­decă procesul atentatului săvâr­şit contra defunctului prim mi­nistru I. G. Duca, d-I luliu M a­niu a det următorul răspuns la întrebarea ce i s’a pus privitor la disolvarea gărzii de fer :

S o c o te sc că d iso lv area g ărz ii d e fie r a fo s t ileg a lă ş i in o p o rtu n ă , p en tru că e s te co n tra sp iritu lu i C o n stitu ţie i.

De aceiaşi părere au fost şj alţi bărbaţi politici chemaţi să depună ca martori în acest pro­ces.

„Viitorul“ se repede turbat asupra d-lui Maniu din cauza declaraţiei făcută de d-sa în procesul gardiştilor şi se întrea­bă: pentru ce d-1 Maniu consi­dera legală şi oportună măsura Partidului Naţional Ţărănesc de disdvare a „Gărzilor“ pe timpul guvernărei sale, iar acum „a- ceeaşi măsură luată de guver­nul libera!, — declară — şi-a perdut şi legalitatea şi oportuni­tatea“ ?

Suferă „Viitorul" şi de mio­pie şi de scurţime de judecată :

Guvernul naţional-ţărănesc nu a disolvat „Garda de fier“ ca paitid politic, ci „Asociaţia Ar­hanghelul Mihail“ cu caracter subversiv şi clandestin. Infrac­torii ei au fost trimişi atunci în

Nr. 2 7 -1

PaginaQAZHTA T^AiWVRNiBI

judecata tribunalelor ordinare pentru complot contra siguranţei statului.

Dizolvarea s a făcut atunci cu păstrarea tuturor formelor le­gale, — ş i :^Dizolvând asociaţia erhanghe- liştilor nu li s a interzis de a candida în alegeri şi a fi aleşi şi nu le a refuzat nimeni depu­nerea candidaturilor.

Măsura guvernului naţional- ţărănesc a fost deci şi legală şi oportune, pe când ceea ce au făcut liberalii acum nu mei poartă timbrul acestor califica tive.

Acesta-i adevărul adevărat!„Viitorul“ calcă deci cu stân­

gul 1Cât priveşte expresiile şi flo­

ricelele stilistice ale „Viitorului“ la adresa d-lui Maniu, nu mai discutăm.

„Năravul din fire n’are le­cuire“...................

Ce este cooperativa?

In favoareameseriaşilor

In şedinţa din 27 Martie a Senatului cu prilejul discuţiei pe articole a proiectului privitor la impozitul p e lux ş i cifra de a fa ­cer i d l D. R. ioanitescu, luând cuvântul, a făcut un ultim şi stă­ruitor apel către majorităţi şi ministrul de finanţe, să ţină în seamă soarta meseriaşilor, ad mitând ca scutirea acestui im­pozit să se acorde meseriaşilor care au până la 10 lucrători şi ateliere cu 20 cai putere. (Pro- ectul admite scutirea celor cu până la 7 lucrători şi 5 cai pu fere).

D. D. R. Ioanitescu a docu­mentat pe larg arbitrarul aces­tei cifre. A arătat că admiterea cererii d-sale nu va aduce sta­tului o pagubă mai mare de trei milioane lei cere nu contează fată de cifra de aproape două miliarde lei, raportate de acest impozit.

D. Ioanitescu a prezentat la tribună părerile partidului liberal expuse prin oficiosul „Viitorul* acum un an când se legifera fol acest impozit. Propunerile „Viitorului“ erau întemeiate. De ce nu le aplicaţi acum, — a în­trebat d. Ioanitescu.

D. Ioaniţeseu a subliniat apoi puternica raţiune socială pentru care clasa meseriaşilor trebuie ajutată şi consolidată.

Cu toate că se vorbeşte pe toate drumurile şi la toate 'îm­prejurările despre coopera fie, totuşi prea puţin se ştie ce ’n semnătate are ’n sine cuvântul acesta. Cu atât mai mult acei. cari îşi pun în gând să ’nfâp. tuiască întovărăşiri coopera liste, [cu scopuri practice, nu pricep nici cum să purceadă la înfăptuire, necum să mai ştie, ce trebue de făcut, să poată isbuti în atare întreprindere.

Mai înlâi de foaie, o ’nlreprin- dere cooperatistă nu se poate ivi, nici purcede, decât numai dintr’un mediul, care-i simte mai dinainie nevoia. Cooperaţia este pavăza, alcătuită din pânza unirii, în ve­derea unei uşurări econom ice, a unor categorii sociale adusă la nevoe de ’mprejurările vitrege, sau alt so i d e năpăstuiri a le timpului. Aşa dar, n’or să se ’n- tovărăşească bogătanii, să-şi a- gonisească un fond de rezervă şi de ajutoare, prin cooperaţie.. Aceştia şi dacă vorbesc despre cooperaţie, chiar de vor veni să se treacă ’n rândurile vre­unei cooperaţie de consumaţie, o fac, nu siliţi de nevoie, ci din spirit de imitaţie, sau cum se mai zice, din snobism. Că va merge, ori nu cooperativa, a- cestora pujin păsa-le-va. De a- ceea, cooperaliveîe iniţiate de-o lume, ce nu simţeşte până ’n fundul rărunchilor ei nevoia de sprij n şi ’nirajutoare prin aso­ciere, aceste cooperative sunt născute moarte.

Ar trebui să se ’nveje ca un Tatăl nostru, povestea cea a- devărata a „Cinstiţilor pioneri“ dela Rochdaie, aceşti cu ade­vărat întemeetori ai cooperati­vei de consumaţie.

Intr’o vreme de cumplită să­răcie, în {inului Lankashire, din Anglia, când o sumedenie de lucrători erau aruncaţi pe dru­muri, pentrucă mărfurile fabri­cilor, la care ei lucraseră, nu-şi mai puteau găsi desfacere pe piaţa, câţiva, 18J din aceşii lu­crători flămânziţi cutezaseră să scapere ’n văzul omenirii să­race fulgerul unei nădăjduiri de uşurare.

Şi-au zis aceştia: „Bine, este criză De ce însă, ne vom mai lăsa noi şi pradă neguţătorilor şi speculatorilor, cari ne rup

R evista cărţilo r.

Dr. C . N. Iliescu-Braşov :Ce este Tnbercnloza pulmonară?

Cum n e putem apăra ? Cum ne putem vindeca ?(160 pag. Editura „Adevărul“ preţul 80 lei).

Noi braşovenii, îl cunoaştem bine pe autor şi pana lui uşoa­ră încă din atâtea articole de popularizare, publicate multe tot în coloanele acestui ziar. li ştiam de mult radiologul distins al spitalului militar din loc şi ca atare cu o largă experienţă în materie de tuberculoză pul monară şi osoasă, dar cu toate astea studiul prezent constitue şi pentru noi o surpriză.

Abstrăgând dela cur^giul de a publica un astfel de studiu de popularizare pe cheltuiala pro­prie, când în ţara noastră nu şi-a acoperit încă niciodată spe­sele o carte serioasă, care nu exploatează instinctele sexuale şi care în loc de scene picante are pe copertă un pat de spi­tale expus la soare în o mare altitudine, constitue o surpriză şi prin faptul, că ni se aduce cu un larg lux de amănunte atâ­tea cunoştinţe noi şi expuse cu o aşa desăvârşită formă didac­tică, încât cartea o citeşte cu mult câştig nu numai orice om, căruia îi este dragă sănătatea ci şi medicul, ori-ce specialitate, ar avea. Există oare specialitate în care să nu te izbeşti la ori-ce pas de tuberculoză pulmonară,

mai ales în tara noastră neno­rocită cu 200,000 de mii de tu- berculoşi ce-şi plimbă în voe bacilii Koch, căci din ei n’au o posibilitate de internare decât 1000 bolnavi în cele 1000 pa­turi existente în toată Jara ? La 50 de mor{i de tuberculoză a- bia revine un singur pat, pe cap de om în tot bugetul ţării, abia 1 leu pe an, o mortalitate foarte înaltă de 3 la mie faţă de alte ţări, cari au sporit mult bugetul de combatere ca Danemarca d. ex. scăzută la 0,75 la mie.

Pierderile în bani, ce le sufe­rim prin pierderea capacităţii de muncă a alâtor oameni tineri, se cifrează la 17 miliarde lei pe an. Intr’o singură expectorase la un bolnav cu tuberculoză deschisă, putându-se găsi până la 7 mili­arde baciii, ne putem uşor în­chipui ce focar grozav de infec­ţie constilue un singur bolnav întrun mediu lipsit de igienă şi de cunoştinţele de profilaxie.

Dar nu în aceste cifre, mai mult sau mai pujin cunoscute, stă esenţa didactică a cărţii, şi nici meritul ei principal. E aşa de greu să redai în termeni po­pulari explicatiunea noţiunilor de anatomie, istologie, fiziologie

dela gură hrana noastră^ Ş'p copiilor noştri, ca să şi faca pir soase de ’mbogalire lor? D« ce n’am cumpăra noi bucalele deadreptul dela cei cari le pro­duc, să fim scutiţi de câşt gu'. ce şi-l aruncă ta preţul lor, mij­locitorii ? De ce acest câştig, ce ’ngroaşe punga negustorilor nu ne-ar rămâne nouă? Sa în­jghebăm din el fonduri de spri­jin şi-ajutoare noi, între noi, fiindcă noi producem câştigul, prin acţiunea consumului nostrul noi, prin urmare, trebue să ni-i însuşim, şi nu m'jlocitorii, car, nu fac altceva decât să ia de ici şi să dea dincolo,..?“

Zis şi făcut.Dar, n’avură pionerii putere

să strângă, la ’nceput, decât nu­mai câi putură, să cumpere dela o moară, un sac de faină şi ceva unt. Aceste mărfuri le cum pa­rară între ei iot ia preful piefii de amănunt. Prisosul, ce trecu peste preţul de cumpărare nu şi-l însuşi nimeni, ca drept câş­tig. Rămase pe seama tovără­şiei lor, ca fon d de rezervă. A- cest fond de rezervă, alăturat la micul lor capital, adunat în­tre dânşii, spori capitalul de cumpărare al tovărăşiei. Pildui rea pionerilor făcu dâră în mij locul tovarăşilor lor de sufe­rinţă şi treptat veniră de ’şi a duseră micile lor economii lângă fale celor dintâi. Astfel capitalul so c ia l al tovărăşiei sporia mereu. Dar sporia şi fondul de rezervă, agonisit prin câştigul, ce rămânea ne ’nsuşit de nimeni, din operaţiile socie tăţii. Adică şi 1 însuşia societa­tea, acoperind din el challue- Iile ei de administraţie, iar pri­sosul fu dat pe din două: ju­mătate alcătuind un fond de re­zerva, proprietate frăţească şi nedespărţită a societăţii, restul înapoindu-se membrilor consu matori, potrivit consumului f ă ­cut d e f ieca re la depozitul so cietăfii.

In scurt, această întovărăşire de oameni, cari urmăresc împli nirea imediată a unor nevoi simţite de fiecare din ei, bi­zuită, nu pe capitalul bănesc, ci p e capacitatea de consumare a celor întovărăşiţi, îşi pun drept scop, nu să-şi cumpere, dela societate cele trebuincioasa

mai eftin decât preţul pieji'. cl respectând acest pre{, sa s bucure, în schimb, de cal, alea neîndoelnică a mărfurilor ş> de dreapta cântărire şi masu rare a lor. Câştigul, cu alte cu­vinte, nu-î ocolit de atare înto­vărăşiri, însă, acest câştig, in toc de-a fi însuşit de-o singuri per­soană, — cum este cazulm co­merţul negustoresc, — în casa comună a societăţii. Parte din el trece la fondul de rezervă al acesteia, parte seînapoiază asociaţilor-cumpara-tori, cu nume de primă de con­sumaţie sau risfurnă. Atare în­soţire se chiamă cooperativa, întrucât la înfăptuirea, Jucrarea şi sporul ei cooperează, — mij­locesc într’olaltă, — cei întava răşiţi în jurul ei.

Aducerea mărfurilor cat mai mult cu putinţă dela locul lor de produejie, ca să se oco­lească specula mijlocitorilor; chezăşia calităţii ş>a dreptei măsurări; alcătuirea unui fond comun şi ne 'mpărfibil, din câş­tigul operaţiilor în societate; ris urne sau prime de consuma­ţie membrilor consu nater , a cestea toate sunt singurele şi adevăratele însuşiri ale drep­telor societăţi cioperative, iar sufletul lor este desăvârşita pri­cepere şi mai presus de toate cinstea îndrumătorilor şi a slu­jitorilor, ce li se pun la ’nde- mână.

Huliu Negulescu.f»

CutremurulSt 27-

de alaltăse ar$iI

Un culremur de pământ o violentă neobicinuită 19' s’a simţit Joi seara în l'°lsa simili jui sBniti m apro întreagă ţara. După datele ^

cureşti, prima sguduitură s’a

.....--» * i--sevatorului astronomic din d---12 —Ï -----j ». - 1 Ou,

pşi a durat 18 minute, avâai tărie de gradul 7 după

Comite!’8Ş°* |a

dus pe la orele 10 şi 8 Pro.minut,

lane h' uuu> ' uupa Sp 8Rossi Forel. Cutremurul a , 11orizontal. 1°<

La B raşov prima agudall^a fost însoţită şi de unsubteran, a doua a fost mai*«0* ternică fără însă a provoca Mgube in oraş. A'ât doar, că Z tăţenii eu trăit câteva moment de nelinişte.

In Bucureşti au suferit

g e d i n P ‘ ,arte în c ■ep'Dr M

«ii • Ctpredati.] Oc- A,edi|ţâ 8 l Niţeii InânC să île I e ce iţesc u, g ifinÌ> Brin»

mai multe imobile, între care g. . .— - VUl £ Ol

palatul telefoanelor, unde ÿ! deplasat un zid.

Panica a fost mai m ire în lo. caturile de spectacol, publicul îngrozii năvălind spre eşiri.

Din diferite puncte ale Muu, teniei, Moldovei, Ardealului Basarabiei se anunţă că s’a sim­ţit cutremurul. Pagube mai mari se anunţă dela Galaţi şi Bârlad, unde mai multe clădiri au tost crăpate şi plafoane prăbuşite,

Apele Dunării — după cuu se anunţă din G îlaţi — s’au a gitat grozav producând un sgo- mot asurzitor.

Cutremurul s’a simfit şi în Bul­garia.

AhpuM.diteslu laistrtjiTint eai St- lai itult in1 ifen srci slui imo Di

I l i - II rt| sire Br esl'J feS albiri* iati ă s ■ănl - Pelru t inimi jşec nte utléi rCU :U c «Iulevenir.. -

IiN o i t o ţ i a t e s t ă m

că Tabletele Togal s’au dovedit neîntrecute la

Reumatism | Sciatică I Nevralgii, Răcelij Gută |Gripâ {Dureri de cap

S& aveţi totdeauna

în casă.

Dacă mii de medici, intre cari şi profesori de seamă,rt» »osc in mod cu totul deosebit efectul bun al Togal-uW atunci şi Dv. 11 puteţi intrebumta cu incredere! Tort dizolvă acidul uric, are efect imediat şi mai arc şi avidM jul că este cu lotul nevătămător pentru stomac, inirniM celelalte organe ale corpului.Tabletele Togal s'au răspăt-t dit atât de mult numai graţie recomandărilor celor \inde câţi! Togal nu poate fi înlocuit! O încercare vă va c» vinge şi pe Dv. Le găsiţi la farmacii şi droguerii. Lei 51-1

Tabletele Togal sunt un produs elveţian.

Bua - tolsăla|Bă|<

ori ■i ro ■ri ir ■ opI P'

pici(:a c

Bă aţ p eh tare

Bilele mrlici ■>/ jc

şi patologie, însă prin darul pe care numai puţini îi au, i a reu­şit pe deplin autorului şi acest iucru fără a cădea de loc în vulgar. Se perindă în fata ochi­lor noştri expuse cu claritatea şi chiar şi poezia unei raze de soare, ce îi convine şi intelec­tualului sătul de prea greoiul text al aşa zisei ştiinţe înalte, tot tabloul clinic şi social al tu­berculozei. Chiar proba luber- culinei, chestiunea virusului fit- trabil, a stadiilor induratie, ra- moliţie sau caverne, formele de evoluţie acute şi cronice înce­pând cu pneumonia cazeoasă şi terminând cu sclerozele active şi inactive — sunt redate şi se ci­tesc cu uşurinţa unui roman, deşi ai crede că sunt după t.tlu capitole rezervate numai celor ce au învăţat anatomia după ce­lebrele tratate ale lui Testut. La cap tolul atât de complet şi ins­tructiv al tratamentului se înve­derează şi mai mult spiritul de povestitor de talent dar şi cla­sificator metodic al autorului*.

Ş- acuma şi cateva observa- ţiuni critice dar tot atât de bi­nevoitoare, cari aşi dori să i aducă un mic serviciu autorului la o eventuală nouă edijiune. He clişee mai mult text explica­tiv, redându se exact care-i pul* monul drept şi care-i stâng pe fiecare din fotografii. Inzistat mai

) îmi vine in gând atât de clare ş frumoase sunt aceste pagini axio- mul fav°nt al prof-Duma din anul II şi I i i de medicină: „Ce que l’On con­çoit bien on annonce clairesment etment“0tS P°Ur 16 dire arriveat aise-

mult asupra celei mai preţioase dintre libertăţi (Laurent): liber­tatea respiraţiei nasale atât la tratament cât şi la profilaxie*’. Dacă plumânul nostru ere enor­ma şi minunata capacitate de a absorbi în loc de 500 cm. c. aer pe inspiratiune până la 4 litri aer în eforturile fizice, şi aslfel cantitatea aerului inspirat pe cele 16 inspirstiuni pe minut se ridică dela 8 litrii ch-ar la 80 li­tri aer, atunci se înţelege dela sine enorma importantă a spor­tului raţional în profilaxia luber culozei.

După unii autori, noi prin atu- vism moştenind dela strămoşii noştri un plumân mai mare de­cât e necesar pentru viaţa noa­stră sedentară, nici nu’l putem păstra sănătos dacă nu ne apro piena de via|a strămoşilor noş- Ir. : multă mişcare’n aer liber.

Deci se impune într’o viitoare ediţie un cuvânt întregitor cu o succintă clasificare a sporturilor, ca excelent mijloc nu terapeu­tic cât profilactic. După mine dr.-ul Irimescu, care şi a creiat în {ară un mare nume în corn baterea tuberculozei, are o mare greşală. A neglijat cu totul ches­tiunea alcoolului, pe care în Franta bunăoară Auguste Lu­ni ère dela Lyon a pus o aşa de bine în evidentă ca fiind cauza principală a răspândirii

tuberculozei, explicând şi mor­talitatea dublă a bărbaţilor fat* de femei. Nu bea, nu fuma, « multă mişcare ’n liber şi ai rea­lizat toată şi cea mat raţional* profilaxie personală,— acest pri#’ cipiu l’aşi {dori bine precizai? deseori repetat într’o viitoere * di|iune.

La tratament vorbeşte fa0'*8 logic de altfel autorul despf* necesitatea încrederei în vinde; care. Nu ştiu dacă a fost ? domnia sa elev al prof. Paulescl după cum am fost şi eu la *? cazul mult înaintea autorului'8

lecui, lojiţii ] ■agh

jomâ.■oaleI ci.■şte, I Ş*e.

!>anii 909—910, dar să nu se rească ca medic creşt'n să B® mească această încredere P8 numele el curat şi străvechi o* şi B ib lia: Credinţa ’n zeu. Două lucruri nu poţi I®1,1 < un caz să le faci fără o adan credinţă ’n Dumnezeu: să cr4rcopii şl să suporţi o suferinţei

Cerem de aci înainte caorice publicafiune a unui nie creştin român să iasă clar 1 iveală ortodoxismul de eseW pur românească mai mult deinternaţionalismul umanitar S3*

una prec Rcej e r<

■ierd u biseorto dodă de~pen* dir

ani ui - «i tul

Inul licito,

{iu |ânh

« u 1 şiJ'SCl :u Or,

par,rnic

umanitarismul international D«end'

**) Cele 9 funcţiuni ale nasului în pregătirea aerului inspirat, respiraţia pe gură nu este admisă decât în mod temporar la oratori sau la cântăreţi când sunt cu gura deschisă nevoiţi

1 Să, iacă msniratinni nrlonr-;

altfel nu ne îndoim de s mentele pure şi nobile ale flUca rului, căci o aslfel de carte a d-rului Iliescu cere afara Jtalent şi cunoscinje, mu'*8’ pre' dragoste de tară şi nean j^ ylsupune şi un contact *ntli°iune| pujin într’o fierbinte ta 9al rm de început şi sfârşit al *u“ cu Atotputernicul Creator.

Dr. M. S u c i u - S i b i o fi*

Irtod|r0/î

TreJAstr■de ■ avi tibie

ţizal |erei

Jori, m um .|VJ

denőj

ob,

O şedinţă A strei9 f J

romiíeíul judeţean al .Astrei“W I !___ I Vf i o rr*n ri c o n n o

importantă a‘•Braşov

GAZETA TRANSILVANIEI

J v a tinut Miercuri seara o oîenarS, la care au luatB idinfă Penară

n l ioi în calitate de membrii de Pro. |arte.| _. j njj Dr. Voicu N ifescu

S K ^Tiberiu B re d ic ea n u , mem-* ă l m ’ ' t . f . t l a i t / » n n l r a lr .• a Comitetului central.( ’ Oresedintele , Astrei“-Braşov

Câliman deschizând , U îiâ a bineventat pe d-nii Dr.

u,iŞ,e . f esCu şi Dr. T. Brediceanusă arate îndeosebi meri-

1 Pll, ™ c cari le ere d l Or. Voicu« pa,illően, flratie cărora despărjă ; eJ S Braşov al »Astrei* a

in» starea înfloritoare de f, relevat cu deosebire

•re *|npuK da{_ dj L t i S i Voicuiieslu Ia reorganizarea desp. Sj ls,rL'-Braşov după război, la

• i „«rea contractului încheiat Stí lül privitor la închirierea

stult imobil „Apollo“, iar sub m uen area trecută a cedării a-

Blid imobil de cătră Ministe- U1 aP tt)meniilor printr’un contract

Bcumpărare-vânzare, desp. sfre1 Braşov. Tot d l Dr. V. eseu es!e şi promotorul cui- dinarii satelor, la a cărui iajvă s’a creat prima şcoală

ască în judeţul nostru. Pefcru toate acesle înfăptuiri îndrumări d-1 Dr. Căliman, şet ntele .Asirei“-Braşov, a

ut Tăi mulţumească d-lui Ni- cu;,;u acest prilej.Iul; imind pentru cuvintele de Jniare, d l Dr. V. N ifescu

lui Ia sin.I maii áriad, u tost >uşile,1 Clin au g, 1 sgo-

n Bu|.

spune că nu-si amans . . merit deosebit centru cele « cute de d sa. Si-« î “ i - ? la"

reia a ieşit ŞJ Sa contribue cu toate puterile sale la ridicarS» culturala şi economică a ei

A urmat apoi o amplă dare de seama asupra înfiinţării Z activifaţei primei Şcoale Ţâri! neşti din oraşul şi judeţul Bra- -V . c «ve . fost luată l . ' c u ^ .

In ce_ priveşte iniţiativa luată ?*"V U .,nIdnjarea de ca se cui- turale ,n judeţul Braşov s’a ho-‘ar,al a. se termina zidirea casei culturale din comuna Vlădeni şicons,ruirea j n enu, #ce8« ţunei case culturale în Crizbav a care populaţia românească va’

denhicru.CU ma,cria,ul §1S a discutai apoi preluarea deîfrsi A _ _»7 , 1 “Poi preluarea de

ca lrâ mAstra a cinematografu­lui mLux“ (sala Redutei). Ia pri­vinţa aceasta s’a nroyonia*

- v— «cuute^, ia prl- vinta aceasta s’a prezentat o o- ferta. S a hotărât ca o comisie compusa din 5 membrii ai co­mitetului şi un jurisconsult să ia in studiu această chestiune şi sa prezinte un raport într’o şedinţa viitoare.

După acestea şedinţa a luai sfârşii.

lectuaii de inimă. Declamaţiiledo « m fP^âneşte ale copiilor de şcoala încă cu un grozav accent românesc şi încă neîn ţel egand deloc ceea ce decla­ma, ne avertizează cât avem în­că de muncii, stai şi învăţători,

centrale şi periferice, obol de slat şi oboi particular de persoane de inimă şi socie-

,a cucerirea completă a po- iţiuor. rSâ dea bunul Dumnezeu, ca

clopotul intransigentei naţionale, ce a început sâ sune, să nu-i lase sa doarmă pe cei-ce au în mana conducerea ţării.

Observator.

Pagina 5

Balettnál Politiei.

n:la

RâceBcapmă,re*

c! To|i ,i aval* mimij

n raspi» or vind* avaro» Lei 51

lua de 18 Martie, 934, o zi Asă de Duminecă, a avut a Bălanii mari serbarea tre- 11 ortodoxism 12 familii, pe

Mi româneşti şi ortodoxe, cari în decursul sutelor de de opresiune maghiară fu îră pierdute pentru româ- a. A’iciodală nu ne-am con- T ea de data aceasta, că J ă aştepţi să vini legile aii: ale guvernului pentru fcarea poziţiilor pierdute ecolele de oprelişte, inifia- mrticulară şi organele Io-

face minuni.îcuima avem multe astfel

|i|ii pierdute. Nume româ* laghiarizate, Români ce nu »»rnâneşte, biserici orlo- ' ■oale sau în cari preotul | Hchiar dacă ţine slujba în t

5*0, trebue sâ predice în

lera ca o biserică clădită de tatăl său încă sub vremea de asuprire maghiară, pentru a ţi­nea trează flacăra românismu­lui, să fie şi azi numai un fel de reminiscenţă a acesior lău­dabile străduinje ale părinţilor noştri.

Incepuful s a făcut. Dar la programul Astrei de după masă, aranjat tot cu această ocazie, am mai puiuţ să observ ceva ce merită să fie remarcat. Corul comunei Agoşlin, condus nu ştiu de ce învăţător destoinic, şt care, aud, a luat parte la deschiderea Casei na|ionaie din Vlădeni, te încântă prin armonia şi disci­plina lui. Ce minuni ştie să facă jărarul nostru condus de inte-

Razie. In noaptea de 29—30 Martie 1934 organele Politiei eu‘a c u ° Ir"zie1 1« întreg oraşul, rezultatul fiind următorul:

^Sau arestat 17 indivizi, asupra carora nu s-a găsit nici un act de legitimajie. A doua zi s’a fă­cut trierea prin Biroul Identifi- cărei, unde nu s’au găsii urmă rih pentru r ici o faptă, şi după ce Insa stabilii identitatea din actele de legitimaţie aduse uite- nor, 4 dintre ei au fost puşi în libertate. La 3 indivizi s’au dre­sat acte de dare în judecată la Biroul Populaţiei ca nefiind în­scrişi.

Doi spărgători arestaţi. In urma reclameţiunei pantofarului Lorincz Mihail din str. Gh Ba- rijiu Nr. 4 contra autori necu­noscuţi, cari în noaptea de 19-20 Martie 1934, au intrai în atelie­rul său, de unde au furat încăl­ţăminte în valoare de 1600 lei, organeie Poli {iei Judiciare au au reuşit să identifice pe autorii furtului, cari se numesc Mircea Radu în etale de 20 ani, origi nar din Braşov, str, Cacova de jos Nr. 42, care a mei fost con­damnat la 8 luni închisoare pen­tru furt prin spargere şi al doi­lea Cristescu Crislea în etate de 19 ani, tot din Braşov. Asu­pra lor s’a găsii încălţămintea furată, care a fost predată recla­mantului. Cu actele dresate au fost înaintaţi Parchetului Tribu­nalului Braşov.

Câine găsit Pe străzile ora şului s’a găsit un câine Dober- man. umblând fără stăpân şi care se găseşte la Chestura Politiei, unde stăpânul se poate adresa spre a şi-l ridica.

una Bă|anii-mari se vede P-edestinata de soarle să

■ RCGPutul aceslei mari o- aesp’ readucere la matcă a vind*'H1ler;luîe Şi pentru stat şi

fost ş iH ,'ser>că. E a aici o bise- lulescll,. d°£a încă din anul 1900,

•a leod°r Macanu, Ni-rului i® M -r mias şi Nicolae Suciu- i se , n. Braşov. De vre-o să «*■[. J* l*ţ are şi preotul, pe

ere PeH . Părinte Gârcea din echi c8H j se găseşte sub pro-

;in, i Părintelui Nistor de- lani^Bj * >n cei mai capabili

adânC In i,'S pro,0P°pi ai tării.deci bune- jferinr|/j eia a aprins-o Dr. Va-

cfl.jiui 5i “ J u valoros ai Bra-me1 ITrÎ c a;iUalmen,e P^feclul

clar , |ul Dr sacondat de de- ef Î l l t a r ' bogdan , prof

II de .(Psrnică o ^ra?°vean, ţinând'ar Î l e S ? 1 nestrămutată con-

D »r la vechii nomUi,a>á COn‘ ’lodoxă «oastra ere-J»1 de senatorul! s .in- Ton p . 7* senatorul

' V c« f Preise« ‘ U‘ med‘c Primar arie ^ une şi preş. vaio-

iii^rlp de acolo- 15. <ti Şi

ara ,iiiB d e TmQe ac°lo-l a,nt-o>ar*an*a de contri-

. cei Vbianu ‘nul Dr. M ircea ^ lăi fete * ^are având rude Z íríi Irenui p0.1®;9 Pregătii din

■.°rlodLP:entru„ca ‘rece-

f,bion“'l fziere }S n. sa se facă r J s» laca. îaainie de

«iii putea t0

S’a constatatcă încălţămintea

„Mociornifa” 66

este cea maisolidă higienică

elegantă şif ă 9 Nv

t i n a

Dovadă că toţi cari au încercat, ne-au ră­mas clienţi devotaţi.

Raion special de articole pentru voiaje, giaman- tane, casete, trase, serviete, genţi pentru dame şi haine de piele, — toate numai piele veritabila.

D E P O Z I T U L din B R A Ş O V Strada V o e v o d u l Mihai No . 24 (Vămii)

T E L E F O N No. 70. U8 l 4

C I N E M A „ A S T R A “Dela 31 Martie

Ero super şlagăr f E ro super şlag firf

Marele tilm eroic al eliberării unui popor

W I L H E L M T E L LCu: CONRAD VEIDT

ConvocareSocietatea »Martirii Neamului

Românesc“ cu sed. Braşov in­vită pe toţi membrii săi iaAdunarea generală ordinarăce va avea loc în ziua de 22 Aprilie 1934 în s*la Sfatului oră­şenesc din Pia|â Libertăţii la ora 10 a. m.

Ordinea de zi1) Deschiderea adunării şi nu­

mirea a 2 verificatori, cetirea procesului verbal din şedinţa an­terioară.

2) Raportul general despre ac­tivitatea societăţii.

3) Raportul casarului.4) Raportul cenzorilor emişi

din adunarea generală.5) Enunjarea şi stabilirea

membrilor societăţii, cari sunt distinşi cu decoreţiuni pentru faptele lor bune.

6) Demisia preşedintelui şi a* legerea unui nou preşedinte.

7) Eventuale propuneri şi in­terpelări.

N. B. Drept de voi în adu­narea generală au numai acei membrii cari sunt la corent cu plata cotizaţiei.

Braşov, la 29 Martie 1934.p. Comitat,

156 1—1 Dr. Boita.

Am p r e l u a ttoate clişeurile fostei

firme „Ancora“ Kertészşi primesc în atelierul meu toate

comenzile ulterioare.Fotograf

C ARID EN Braşov ,

Str. Voevodul Mihai 25 157 1—1

A V I Z !In vederea Sfintelor Sărbători

asortându-mă cu ioate artico­lele necesare de Parfum erie, Eau de C ologne, surprize d e Paşte, vopsea de .ouă, F o to etc. rog Onor. Public braşovean şi din judeţ a mă vizita, asigu- rându-i de un serviciu prompt şi conştiincios.

Mulfumindu vă de concursul d v. vă urez Sărbători fericite.

Drogueria ApolloF lorica M. Iord ăch escu

farmacistă,

Str. Voevodul Mihai No. 9.155 1—2

Primăria comuneiTohanul-vechlu Judeţul Braşov.

In intreprinderile firmei ,

Fraţii SCHIELNo. 210—934.

s. a. p. a. pentru fabricarea maşinilor, Braşov, Calea Vic­toriei No. 90, se primesc doi ucenici tâmplari de mo­dele şi şase ucenici turnă­tori în fier.

Cererile cnvenite se vor adresa Direcţiunei Fabricei, Calea Victoriei No. 90, Bra­şov. isi i_ 4

Vinuri vechiIa pivniţele

„B A C H U S“Str. Regina Maria 12

(fost Neagră)Lei 16—24 litru. Cu decalitru

mai eftin.N. B Ă R B U C E A N U .

147 1—2

Publicafiune.Se publică spre generală cu­

noştinţă, că în ziua de 12 A- prilie 1934, ora 10 a. m. se va tine licitaţie publică în localul Primăriei comunale, pentru vin­derea materialului lemnos din parchetul No. 7 din pădurea Gruiulung, în suprafaţă ^de 4,63 Ha,

Preţul de strigare este 42.000 lei.

Garanţie provizorie S1/«.Tohanul-vechiu, la 24 Martie

1934.Preş. Com. Int,, Notar,

Indescifrabil. Indescifrabil, 158 1 - 1

MbPrimăria Municipiului Braşov.

No. 6278-1934. Serv. economic.

Pübllcaíiime de licitaţiePentru arendarea terenului

arabil No. top. 7475—76 în su­prafaţă de 1 jug. 73 st. p , situat la şoseaua Braşov—Dârsle pe timp de 3, ani se va (ine Ia Pri­măria Braşov în ziua de 12 A - prilie a. c. ia ora 11 o licitaţie publică cu strigări.

Preţui de strigare este 800 leL Condijiunile detailate se pot

vedea la Serviciul economic ai Primăriei.

Braşov, la 28 Martie 1934. Comisia interimară,

p. Preşedinte:Indescifrabil.

Secretar generali 154 1—2 Socaciu.

Abonamente la Gazeta Transilvaniei se pot tace ş lunar

OAZSTA TRANSILVANIEIPagina 4

iS LH li. II. Ilia-llMîn procesul atentărilor dela SinaiaJoi după amiezi d-1 ’dr. Alex.

Vaida-Voevod, găsindu-se la Bucureşti, s’a prezentat ca mar­tor chemat de apărare la pro­cesul Gărzii de Fier, După de­punerea jurământului d-1 Alex. Vaida a spus — după cum co­munică „Patria“ — următoarele:

— Eu însumi în tinerele am fost un tânăr turbulent şi revo­luţionar. Deaceea când a apă­rut mişcarea Arhanghelului Mihai, Garda de Fier de mai târziu, nu m’am speriat ci am gcăutet să-m i aliez a cest tineret în m iş­ca rea pe care am hotărât să o duc pentru pacificarea spiri­telor ş i examinarea Ocurentelor extrem iste şi disoloante. îndem­nul a venit de acolo că din în­delungata mea experienţă m’am convins că tineretul najionalist şi patriot nu poate contribui de­cât din eroare la sabote rea or* dinei de stat.

Călăuzit de acestea idei am căutat indirect şi apoi direct să mă apropiu de CorneliuJ Zeiea Codreenu şi n’am avut decât să mă felicit pentru sprijinul dat de el şi organizaţia lui la com ba­terea efectivă în m ase a comu­nismului.

D-1 Vaida-Voevod, spune apoi că deoarece el însuşi a contri­buit la corectarea ţelurilor Gărzii de Fier, fâcându-o |să renunţe ia un antisemitism negativ, iar pe de altă pai te îndreptând a* ienţiunea organizaţiei spre com­baterea comunismului şi a cu­rentelor disolvante, d-sa se con­sideră ca părintele spiritual al Gărzii de Fier, ba mai mult ca naş al acestei oganizaţii.

D e a ceea — continuă d-1 Vaida — locul meu nar f i aici Intre martori, ci p e banca acu zării.

D-1 Vaida arată apoi că ioate actele Gărzii de Fier au pornit dintr’un sănătos sentiment pa­triotic şi afirmă că în momen­tele de azi când finanţa inter­naţională dictează în Ţara Ro­mânească, socoteşte că nu se poate afla în juriu nici un om, nici un român, care să nu sub­scrie la dezideratele ^principiale şi naţionale ale '"Gărzii de Fier, cuprinse în primul lor manifest.

Estb aeevărat — spune d l Vaida — că mai târziu mişca­rea a făcut mari greşeli. In pri­mul rând s’a asociat cu Beza atentatorul bunului român şi lu­minatului conducător, tgConstan- tin Anghelescu fostul guvernator al Băncii Naţionale.

— Beza n’a fost gardist, — este întrerupt d-1 Vaiea, JJde pe băncile acuzaţilor.

D-1 Vaida: Dacă Beva n-a fost gardist, în schimb Garda s’a solidarizat cu el.

Deasemenea gardiştii s’au a- sociat cu Dănilă Maramureş, ceea-ce a fost o mare gre­şeală.

— D-1 Vaida explică aceste greşeli prin tinereţea conducă­torilor, pe de altă parte prin tratamentul întrebuinţat faţă de mişcare pe care d-sa nu le so- coate ca cele mai potrivite.. Arată că este împotriva aten­

tatelor cari după cum dovedeşte istoria, nici odată n’au dus la rezultat şi n’au fost folositoare. Regretă omorârea lui Duca, prin moartea căruia a dispărut un lu­minat conducător de stat şi s’a desechilibrat jocul forţelor poli­tice, din care a rezultat un rău pentru ţară.

Alianţa Gărzii de Fier cu „Frăţia de Cruce“ a căpitanului Şiancu, deasemenea a fost o mare greşală, deoarece astăzi acei ceri au avut prudenţa să se înscrie la timp în partidul li­beral, se plimbă liberi în timp ce conducătorii Gărzii se află pe banca acuzaţilor.

Lipsa de maturitate şi insufi

cientă experienţă a conducăto­rilor explică îndeajuns aceste greşeli şi erori cari s’au făcut.

D. Vaida încheie spunându : .„A ceasta este m ărturisirea j

mea. Mi-aţi cerut să depun j jurământul, eu l-am depus,

legându-mă să spun adevă­rul ş i numai adevărul. A cest este adevărul şi vă stau ladispoziţie. . .

Nici apărarea şi nici acuz • rea ne având de pus nici o al întrebare, d. Vaida Voevod. a părăsit sala de desbateri.

Este de remarcat că la p le ­carea din sală a d lui Al. I'aida Curtea ş i întreagă asistenta s a ridicat în picioare,PnMil Legii Conversiunei

Modificările admise de ccmisiunea ministerialaJoi la 9 s’a întrunit la lo­

cuinţa d-lui C. Xeni o corni- siune restrânsă sub preşedinţia d-lui Gh. Tăiarescu, prim-minis- tru, pentru a face un prim triaj al amendamentelor propuse la proectul de conversiune şi pen­tru a stabili sistematizarea exa­menului lor.

S’au admis în principiu urmă- oarele modificări, care urmează

a fi supuse plenului comisiunei:1 .S ’aprelungit termenul pentru

debitorii agricoli dela 15 ani la17 ani. în scopul ca în primii doi ani ratele s ă f ie mai mici.deia care a dus la această mo­

dificare a fost ca debitorii agri­coli, cari se află acum în mare sărăcie, în primii doi ani să aibă rate mai mici de plătit, ca astfel să le poaiă achita şi să nu decadă din drepturile pe cari le acordă legea conver­siunii.

Asifeî în primul an debitorii agricoli vor plăti 2 la sută din amortisment, şi 3 la sută do- )ândă ceea*ce înseamnă 5 la sută pe an.

In al doilea an vor plăii 3 la sută din amortisment şi 3 ta sută dobândă, ceea-ce înseamnă 6 ia sută pe an.

In al treilea an vor plăti 7 la sută, iar în ai 4 lea en vor plăti 8 la sută.

Restul până la 17 ani, ratele vor fi tot de câte 8 la sută pe an.

2. O altă modificare impor- antă este că tuturor debitorilor

rurali sau urbani, afară de comer­cianţi şi industriaşi — ceri până acum după prevederile legii nu intrau în conversiune, — ii se acordă o eşalonare a datoriilor lor pe termen de 5 ani, cu o dobândă egală cu aceea a scon­tului Băncii Naţionale.

Această măsură sau va fi for­mulată într’o lege specială, seu va fi trecută în legea conver­siunii ca dispoziţie tranzitorie.

3. O altă modificare impor­tantă este că s a hotărât ca pentru debitorii agricoli şi ur­bani, din totalul veniturilor lor să se reducă suma de 80 de mii lei.

Sa luat această măsură pen- trucă la conversiune sunt ad­mişi numai acei debitori cari, din venitul total, au cel puţin 30 la sută (debitori urbani). Scăzându se din venit 80.000 de lei, vor fi mai numeroşi cei cari vor atinge cota cerută pentru a fi admişi la conversiune.

4. S’a mai hotărât deaseme­nea ca să se schim be în proect data de 2 N oem brie cu c ea de18 D ecem brie aşa cum era pre­văzută în legea Argetoianu.pen- truca şi debitorii care ar fi a- vut datorii cuprinse în acest in­terval să se poată bucura de legea conversiunii.

S ’a căutat astfel să se acorde a* cestor debitori ceea-ce se chiamă drepturi câştigate.

5. S ’a mai hotărât ca ş i d e­bitorii ş i creditorii străini s ă între în legea conversiunii,

In chipul acesta debitorii cre­ditorilor străini se vor putea bucura şi ei de beneficiile legii conversiunii.

Eri s au întrunit subcomisiu- nea Camerei şi a Senatului îm­

preună cu cei trei minişlri de­legaţi, pentru a se pronunţa a- supra amendamentelor triate. Astăzi se va întruni plenul co­misiunei generale a Camerei şi Senatului spre e-şi da votul a- supra amendamentelor cari ur­mează să fie primite sau res­pinse.

Sâmbătă va fi depus raportul iar Dumineca, sau cel mai târ­ziu Luni, va începe discuţia generală.Înfiinţarea Lîgei anli- revizicnisie la Braşov

La iniţiativa luată de soc. „Astra“, s’a ţinut eri seara în sala Sfatului o consfă­tuire a intelectualilor bra­şoveni, în care s’a hotărât înfiinţarea la Braşov a unei secţii a Ligei antirevizio- niste. In scopul acesta s’a ales un comitet compus din d nii: protopop Dr. Blaga, protopop Hodârnău, Dr. N. Călimări, inginer 1. Ionică, prof. leodorescu şi Dr. Al. Sulică sub presidiul d-lui Dr. Pompiliu Nistor.

Scopul acestei ligi este e intensificarea acţiunei în con­tra propagandei revizioniste, strângerea rândurilor Româ­nilor şi ajutorarea elemen­tului românesc pe toate te- renele vieţii publice.

Adunarea de constituire a fost prezidată de preşe­dintele Astrei Braşov, d-1 Dr. N. Căliman.

C o m u n i c a t eUrmător încheierii actului de fuziune Intervenit în.

. ___t&rAnoftf» Al H.litl Jp ^ ‘‘»fţÄ ' »-UnuM? I0,n9‘-fe

aţional-ţărănesc şi partidul ţărănesc a d-iui dr. N. u. >rm circularei d-lui preşedinte al Partidului nafional-«.-

Mihalache şi a vicepreşedintelui d-1 dr. Nlcola* 1 , s’a perfectual în judeţul Tarnava Mare, prin COrn>

naform Ionnea r ------ -ambilor şefi de organizaţie.

Până la congresul partidului, cere se va ţine «1934, preşedintele organizaţiei judeţene rămâne şi pe JJ S i. , i r\î Pnmnn î«r vi r P - nr P q p <1 i n f o A 1 (iJJ. 7 J “ » _ . • j , . T I

d-1 dr. Dionisie Roman, iar vice-preşedinle d-1 jnai - Serdici, deputat de Târnava Mare. ane'

Congresul partidului este singurul autorizat con|, J telor cu alegerea noului preşedinte, vicepreşedinţi, a c. , şi delegaţiei permanente.

Cluj, la 29 Martie 1934.

In baza holărârei aduse la 6 Marlie 1934 de Comiu~ : n. « * : 1 i i Jo to n o H!n TAmflVfl MrlTF. IphhI rnnnA..>ganizaţiei judeţene din Târnava Mare, legal convocat snri

• • 1 I • %_____ — J P a I î m /\n ah I /\ o I o i a r\ r. a am a i I "li Id enţie d-lui Armând Călinescu, fost subsecretar de _ lează hotărârea delegaţiei permanente din 17 Ianuarie ţ«fl repune cu deplin drept ca Preşedinte al O rganizaţiei p Naţional Ţ ă r ă n e s c din Judeţul Tâmava-Mare d l dr. D i o S m an advocat, fost deputat, din Mediaş.

Cluj, la 29 Marile 1934. de-;i• •

Aducem la cunoştinţa prietenilor noştri, că foaia n.. J Pari: ului Nolional Ţărănesc din Târnava Mare, .Rooia'M de astăzi încetează de a mai fi oi genul oficios al partidS ţional ţărănesc din Târnava Mare.

Ori cine nu va resp ecta a c e a s t a dispoziţiune, va lia j Ip Ip disciplinare prevăzute de statului Dartidului. ■

ţărrură

IIne

secinţele disciplinare prevăzute de statutul partidului.Cluj, la 29 Marile 1934.

Preşedintele O raJ provincialei

Alex. Vaida-Voel

ia

ii

Cf!«al ca D > tn Hla )

N F O K M A Ţ I U f l îire

I

V acanţă şco lară . Toate uni­versităţile, şcolile secundare şi primare au luat vacanţă de Paşti astăzi, Sâmbătă, la amiazi.

P resch im b area b ile te lo r de 1000 lei. Termenul pentru pre­schimbarea biletelor de 1000 lei tip vechi, care expiră Ia 1 Aprilie 1934, a fost prelungit până Io 1 Mai 1934.

BisericeştiOrdinea serviciilor divine în

săptămâna Patimilor, la capela- b isericei rom âne unite {gr. cal.) din Braşovechiu slr. Lungă 111 :

1. Luni, Marţ», Miercuri dimi­neaţa la ora 7.30 slujbele ţipi- conale.

2. Joi la ora 8 sf. liturghie, sfinţirea Paştilor.

3. Joi seara la ora 19 Denia cu 12 Evangelii.

4. Vineri dimineaţa la ora 7.30 oarele canonice ele.

5. Vineri seara la oral9 Pro­hodul Domnului Nostru Isus Hristos.

6. Sâmbătă Ia ora 7.30 sf. li­turghie, seara vecernia.

7. Dumineca Paştilor la ora 1 „Slujba Invierei“ şi împărţirea Paştilor, iar la ora 10 sf. litur­ghie cu predica ocazionale.

8. Dumineca d. a. ora 4 ve­cernia.

9. Luni a 2-a zi de Paşti şi Marţi a 3-a zi la ora 9 utrenia cu sf. Liturghie.

N. B. Spovedanii continue în fiecare zi la orice oră şi cumi­necări afară de ziua de Paşii când toţi Irebuesc să fie gaia cu cuminecările. Atunci se dau Paşti.

Legea pentru prelu ngirea legii actu ale a ch iriilo r u fost depusă în şedinţa de alaltăeri a camerei de cătră ministrul jus­tiţiei V. Antonescu.

Incendiu. Joi spre Vineri noaptea pe la orele opt fără un sfert s’a declarat un iucendiu la fabrica metalurgică Schlel. Două echjpe de pompieri cu două pompe-motor au sosit imediat la faţa locului, astfel că focul a putut fi stâns pe la orele 9 şi un sfert. Incendiul iscat din cauza unui defect al cuptorului de to­pit metale, a nimicit coperişul turnătoriei. Paguba se ridică Ia 100.000 lei.

C onferinţă. Duminec prilie 1934, orele 11 şi! se va ţinea la liceul „Dr sotă“ conferinţă de închei XX a) din ciclul „Bogăţiil ţiuni şi perspective romi a distinsului avocat, ori seriilor /. Gr. PerieleanI ministru şi preşedinte el I siunit de pregătire a no I Penal, despre „Dibueliisi r i e n l a r e i

« tcidrIoNiaP2tr

■ : re

Vizitaţi expoziţia dep din sala „Redoute* a Iii lui picior B. A. Şimon. liliberă.

Aviz. Atragem atenţii» tilorilor noştri asupra i< lui fabricei Heinrich Söhne S. A. R pentro tria produselor de caiM | reşti-Braşov.

£

mur

ProtopopjjM. H o d ârn ău .

N ecrolog . Aflăm cu durere că fruntaşul nostru econom din Herman N icolae Rucărean, un fruntaş al organizaţiei P. N. Ţ. a încetat din viaţă în vârstă de 64 ani. Miercuri a avut loc în­mormântarea, fiind petrecut la ultimul locaş pământesc de mem­brii familiei, între cari un fiu in­giner silvic, altul sculptor, unul la armată şi o fiică bacalaureată precum şi un grup al organiza­ţiei P N. Ţ. în frunte cu drape­lul organizaţiei locale.

Dumnezeu să-l odihnească!

m u l ţ u m ir e .P rea Stimaţi Donai

Sufeream de mulţi anij matism, am încercai m“, dicamente ce sunt mi vindeca această boa! zadar. După recomande cului am încercat Togal, cu care ma» ' complect aşa ca „ cu conştiinţa împaca» suferinzilor, ca cel tn eficace medicament-

Bucureşti VI, 8v Mito®

Str. Petre ^

Farm acii de ser31 Marlie până la 14 APţfac următoarele ciul duminecal, de

P rim ăria M unicipiului B ra ­şov ne anunţă telefonic că din cauza secetei din ultimele zile uzina de ap ă a Primăriei este silită să inchidă apa dela orele 11 noaptea până la 5 dimineaţa începând cu ziua de azi.

amiazi: F arm acia MSl

No. 56 - 58roana) şi farmacia Braşovul-vechi, bţj-

, Astra*)5 (clădirea

Aviz. Adunarea gen. a „S o ­cietăţii com ercianţilor români din n raşov“ neputându-se ţinea la 25 Martie a. c., ea va avea loc Duminecă la 1 Aprilie 1934, orele 4 p. m., în localul Socie­tăţii meseriaşilor români.

inD r C . N. H ie f “; căutarea şi

prin R aze X, ( Raze Ultra-viole f ^ e lectric i. Consult® şi 3 - 6 p. m. în BfflS Porţei 14.)

L Redactor-şef şi girant : Vic'cr

D

et

ITI

J■

I ir!■ i|in iP Bt;n oitâlrâl■im

■ eînct>-

In

I spiImspi!MIst

IţitoC

«orta.

SŞoua ir,mufidusi­let