BPCE BUENOS AIRES - Departamentul de Comert · PDF fileMetodologia argentiniană de calcul a...

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI RELAȚIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

BPCE BUENOS AIRES

2015 decembrie


ARGENTINA ÎNDRUMAR DE AFACERI

Cuprins

1. DATE GENERALE 2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI 3. COMERȚUL EXTERIOR ȘI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITĂȚI PENTRU EXPORTATORII ROMÂNI 3.1 IMPORTURI ȘI EXPORTURI 3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMÂNĂ 3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE 4. POLITICA COMERCIALĂ (REGLEMENTĂRI ȘI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME ÎN VIGOARE ÎN MATERIE DE COMERȚ EXTERIOR 4.1 ARGENTINA ȘI PARTICIPAREA SA ÎN COMERȚUL MONDIAL 4.2 CERINȚE PENTRU OPERAȚIUNI DE COMERȚ ÎN ARGENTINA 4.2.1 ÎNREGISTRAREA LA REGISTRUL NAȚIONAL AL EXPORTATORILOR ȘI IMPORTATORILOR 4.2.2 ÎNREGISTRARE CA IMPORTATOR/EXPORTATOR FRECVENT 4.2.3 ÎNREGISTRARE CA IMPORTATOR/EXPORTATOR NON-FRECVENT 4.3 IMPORTURILE 4.3.1 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE ȘI DE DE LIBER SCHIMB

4.3.2 LICENȚE DE IMPORT 4.3.3 TAXE AFERENTE IMPORTURILOR

4.3.4. MASURI DE RESTRICȚIONARE ȘI DESCURAJARE A IMPORTURILOR 4.4 EXPORTURILE 4.4.1 TAXELE PENTRU EXPORTURI 4.4.2 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR 5. SCHIMBURILE COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU ARGENTINA 6. SCHIMBURILE COMERCIALE ALE ARGENTINEI CU U.E.REGIMUL 7. INVESTIȚII STRĂINE 7.1 REGIMUL INVESTIȚIILOR STRĂINE 7.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTIȚIILOR STRĂINE 7.3 OPORTUNITĂȚI DE INVESTIȚII ÎN ARGENTINA 7.4 ALTE ASPECTE 8. LEGISLAȚIA FISCALĂ 9. VACANTE NAȚIONALE ȘI ZILE LIBERE 10. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI 11. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN POLITICA DE COMERȚ EXTERIOR MINISTERUL RELAȚIILOR EXTERNE ȘI CULTELOR (MREC) MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE AUTORITATEA DE INVESTIGAȚIE ÎN MATERIE DE APĂRARE COMERCIALĂ

12. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE ȘI NEGUVERNAMENTALE CARE INTERVIN ÎN ACTIVITĂȚILE DE COMERȚ EXTERIOR ȘI DE ATRAGERE DE INVESTIȚII: 13. INFORMAȚII SUPLIMENTARE 14. CALENDARUL TÂRGURILOR DIN ARGENTINA 2015 – 2016 15. ÎNTREBĂRI FRECVENTE


ARGENTINA

1. DATE GENERALE

Nume Oficial Republica Argentina

Ziua Națională 25 Mai 1810, Ziua Revoluţiei Limba Oficială Spaniolă

Capitala Federală Orașul Autonom Buenos Aires

Suprafață 2,8 milioane de km2 (la care se adaugă sectorul antarctic argentinian, de cca. 966.000 km2) – a 2-a țară ca mărime în America de Sud și a 8-a în lume

Suprafața de Coastă 4.725 km

Populație 43 milioane/locuitori Densitatea Medie 14,4 locuitori/km2

Creșterea populației 0,9%/an Diviziuni administrative 23 provincii plus capitala, cu statut

similar unei provincii (Capitala Federală / Orașul Autonom Buenos Aires)

Sistemul Politic Republică Federală Moneda Pesos Argentinian

Curs de schimb 9,7 pesos/ USD (Decembrie 2015)

Situată în sud-estul Americii de Sud (Conul Sud), Argentina se învecinează la nord cu Bolivia (832 km) şi Paraguay (1880 km), la nord-est cu Brazilia (1261 km), la vest cu Chile (5308 km), iar la est cu Uruguay (580 km) şi, respectiv, Atlanticul de Sud (lungimea totala a litoralului 4725 km). Lungimea totală a graniţei terestre este de 9.861 km. Climă variată, predomină climatul temperat, cu extreme variind de la clima subtropicală în nord la clima subpolara în sud. Capitala: Buenos Aires. Capitala propriu-zisă are o populaţie de 3 milioane locuitori, dar împreună cu suburbiile formează o aglomerare urbană de 13 milioane locuitori (Gran Buenos Aires), concentrând aproape o treime din populaţia ţării. Alte oraşe importante: Córdoba, Rosario, Santa Fe, Mendoza, La Plata (capitala provinciei Buenos Aires), Mar del Plata. Populaţie: 43 milioane locuitori; populaţia este foarte inegal distribuită în teritoriu, cu o mare concentrare în centrele urbane (populaţia urbană: cca. 92%). Densitatea medie: 14,41 locuitori / km2. Structura etnică: Argentina este caracterizată de o amplă diversitate de grupuri etnice şi naţionale. Cea mai mare parte a populaţiei este de origine europeană (predominant descendenţi de italieni şi spanioli), dar există şi un număr important de imigranţi din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ 500.000 de persoane), de origine asiatică (japonezi, coreeni - aproximativ 130.000 de persoane), polonezi și ucrainieni,


etc. Populația este formată din albi (85%), rase mixte (10%) și indigeni, amerindieni și alte grupuri (5%). Religie: populaţia Argentinei este predominant romano-catolică (cca. 70%), dar există și minorităţi protestante (9%), ortodoxe (libanezi, sirieni, greci, ruși, ucrainieni, sârbi, bulgari), evreieşti (cea mai mare comunitate evreiască din America Latină, estimată la aproximativ 300.000 de membri), musulmane, etc. Educația este gratuită în sistemul de stat și învățământul este obligatoriu între 5 și 18 ani. Argentina are unul din cele mai scăzute rate de analfabetism din America Latină. Peste 1 milion de studenți urmează cursurile universităților publice (gratuite) și private, nivelul învățământului superior fiind, de asemenea, unul dintre cele mai ridicate din regiune. Din aceste motive o parte considerabilă din studenți provin din țările Americii Latine. Argentina alocă pentru educație până la 8% din PIB. Argentina este o republică federală. Conducerea federală a țării de bazează pe un Guvern federal, condus de președintele ales prin vor direct (în tandem cu vicepreședintele), legislativul federal – Congresul Național Bicameral, cu 72 de locuri în Senat (mandat de 6 ani) și 257 locuri în Camera Deputaților (mandat de 4 ani), toți aleși prin vot direct, o dată la 2 ani, când se reînoiește o treime din Senat și jumătate din camera Deputaților și puterea judecătorească. La nivelul provinciilor se păstrează în general aceeași structură cu cea de la nivel federal (executiv, legislativ și organe judiciale provinciale). Organizații internaționale la care Argentina este membră: ALADI (Asociația Latinoamericană de Integrare)

UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare)

BAFD (Banca Africană de Dezvoltare)

CIC (Sistemul Țărilor Bazinului La Plata)

BID (Banca Interamericană de Dezvoltare)

OMC (Organizația Mondială a Comerțului)

BM (Banca Mondială) SELA (Sistemul Economic Latinoamerican) CEPAL (Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru America Latină și Caraibe)

FONPLATA (Fondul Financiar pentru Dezvoltare al Bazinului La Plata)

CAF(Corporația Andină de Dezvoltare)

UNASUR (Uniunea Națiunilor Sudamericane)

FMI (Fondul Monetar Internațional) MERCOSUR (Piața Comună a Sudului)


2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI Mediul de afaceri Locul 124 (World Bank, 2014) Produsul Intern Brut (2014) 540,2 mld.USD (World Bank)

Creștere PIB (est. 2015) 0,4%/an (FMI) PIB/Cap locuitor (2014) 12.568 USD / loc (World Bank)

Rata Inflației 19,3% (est. FMI 2015) 28,2% (World Bank, 2014)

Datoria publică federală 45,6% din PIB (2014) Datoria externă 149 mld. USD, 27,03% din PIB

nominal (INDEC, Iunie 2015) Rezervele valutare 26 mld. USD (Noiembrie 2015)

Șomajul 7,03% (2015, FMI)/ 6,85 (2015, INDEC) Metodologia argentiniană de calcul a somajului mai presupune un număr de asistați social (cca. 1,6 milioane de persoane), care statistic nu sunt șomeri, dar care nu dispun de loc de muncă

Cursul de schimb oficial 1 USD= 9,7 pesos 1 Euro=10,3 pesos

Investiții 19,8% din PIB

Creșterea activității economice (an/an) 3,8% (2015) (INDEC 2015 )

Creșterea activității industriale (an/an) -0,7% (primele 8 luni 2015) 2,7 %( 2014) 0,2% (2013)

Utilizarea capacității industriale instalate 69,1% (primele 8 luni,2015) 70,7 % (2014) 72,7% (2013) (INDEC)


3. COMERȚUL EXTERIOR ȘI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITĂȚI PENTRU EXPORTATORII ROMÂNI

3.1 IMPORTURI ȘI EXPORTURI

Volumul comerțului exterior 70,777 miliarde USD (20151) 137, 301 miliarde USD (2014) 155,316 miliarde USD (2013) 148,226 miliarde USD (2012) Export (FOB) 36,107 miliarde USD (2015) 71,977 miliarde USD (2014) 81,660 miliarde USD(2013) 80,246 miliarde USD (2012) Principalii parteneri Brazilia (21%), China (6,3%),

Chile (5,6%), SUA (5,4%), Germania (4,76%), Spania (3,3%), Alții (54,9%) UE 28 (cca. 14,5 %)

Principalele produse exportate produse primare (27 %), produse manufacturate de origine agro-zootehnică (35%), produse manufacturate de origine industrială (32%), combustibili și energie (6%)

Import (CIF) 34,670 miliarde USD (2015) 65,324 miliarde USD (2014) 73,656 miliarde USD (2013) 68,020 miliarde USD (2012)

Principalii parteneri Brazilia (27%) China (15%) SUA(13%) Germania (5,4%) Mexic (3,3%) Alții (35,5%) UE 28 (17%)

Soldul balanței comerciale 1,437 miliarde USD (2015) 4,141 miliarde USD (2014) 8,004 miliarde USD (2013) 12,226 miliarde USD(2012)

1 Pentru 2015 s-a luat în calcul datele statistice pentru primele 7 luni ale anului


3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMÂNĂ 1. Construcția de nave: Bazinul fluvial Hidrovia asigură transportul a 90% din

comerțul exterior zonal, efectuat aproape în totalitate cu barje (speciale pentru cereale, fructe, combustibili, containere, lemn și celuloză etc). Vechimea acestora este în mare majoritate între 20-45 ani, existând un necesar de peste 1.000 barje si 100 remorchere/împingătoare. Portul Rosario, situat pe Rio Parana, este cel mai mare port pentru materii prime din Argentina (înaintea celor din Buenos Aires și La Plata).

2. Industria Agricolă: Sectorul este compus din aproximativ 730 de companii și a fost unul dintre primele sectoare dezvoltate în țară, datorită profilului agricol al regiunii. Potrivit statisticilor locale, producția internă de mașini și echipamente agricole reprezintă aproximativ 60% din totalul mașinilor și echipamentelor. Există potențial de afaceri pentru utilaje de irigații (piața argentiniană pentru sisteme de irigații a fost în creștere în ultimii ani, datorită cantității mari de teren agricol dedicat culturilor) și piese de schimb/ compenente.

3. Industria extractivă a petrolului : piață potențială pentru exportul de unităti de pompare și instalații către YPF (compania națională de stat), precum și către celelalte companii de extracție și exploatare a petrolului din Argentina. Totodată există perimetre care se oferă în concesiune pentru explorare și exploatare de petrol și gaze.

Există oportunități mari în zona Vaca Muerta (Provincia Neuquen) unde au fost descoperite rezerve uriase de țiței și gaze în 2011 (estimate inițial la 1 miliard barili de petrol), iar ulterior, în 2012, reestimate la 22,5 miliarde barili de către YPF Repsol. US EIA estimează că zona deține rezerve de 16,2 miliarde barili de petrol (2.58×109 m3) și 308 trilioane cubic feet (8.7×1012 m3) de gaz natural. Producția curentă este de 45 – 50.000 barili/zi (~2.2×106 tone/an).

4. Energia atomică: Argentina deține trei centrale nucleare tip Candu și mai este planificată construirea a încă două. Argentina constituie un partener potențial pentru furnizorii de produse pentru sectorul nuclear, precum și pentru cooperare cu institutele de cercetare-proiectare nucleară.

Argentina deține în prezent 3 centrale nucleare: Atucha I (numită în prezent Centrala Nucleară Presidente Perón), din anul 1974 (360 MW), Embalse, din 1984 (600 MW) și Atucha II (numită în prezent Néstor Kirchner) (690 MW), care a intrat în funcțiune în 2015, după mai mult de un deceniu de întârziere. Toate utilizează drept combustibil uraniul natural și apa grea.

5. Industria chimică: Piața are un potential de consum semnificativ, în special pentru îngrășăminte organice și anorganice pentru agricultură.

6. Sectorul material rulant: există un necesar de vagoane pentru cereale, vagoane pentru călători, locomotive Diesel și posibilități de vânzare roți pentru vagoane de


marfă și călători, osii și boghiuri, precum și sine de cale ferată, având în vedere starea foarte degradată a infrastructurii de transport feroviar.

7. Industria constructoare de mașini: există potențial de export de rulmenți, motoare

electrice, piese și componente pentru industria auto (grupurile VW, Renault și Ford au capacități de producție în Argentina, unde se produc în jur de 700.000 unități/an). Au existat cereri de mașini unelte și există perspective pentru penetrarea pieței cu părți și componente de utilaje pentru industria siderurgică, industria cauciucului, echipament pentru industria pescuitului. În industria siderurgică și a neferoaselor există cereri de țevi fără sudură, tablă laminată la cald, tablă de aluminiu, bare, profile și benzi laminate.

8. Industria alimentară: piața potențială pentru produse organice, în condițiile în care

în țară se practică o agricultură intensivă, pe suprafețe întinse de teren și cu o legislație privin organismele modificate genetic (OMG) mai permisivă decât în UE.

9. Industria medicamentelor: piața potentială pentru medicamente generice și

dispozitive medicale. Toate importurile de produse medicale și medicamente trebuie să fie efectuate de către un importator înregistrat la ANMAT (evhivalentul ANM).

10. Turismul : dezvoltarea turismului de sănătate, oferte ce combină eco-turismul cu

integrarea unor componente regionale (prezentare de tradiții, gastronomie, sport și relaxare).

3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

Contribuția la PIB în 2014:

Agricultura și zootehnia : 8,2 %.

Industria și constructiile : 28,8 %.

Principalele sectoare : industria alimentara, automobile, bunuri de consum, textile, pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie și petrochimie, industria cauciucului, ciment, materiale de construcții, farmaceutică.

Comerțul și serviciile: 63,0 %. Valoarea exporturilor reprezintă 14,9% din PIB, iar a importurilor 14,6% din PIB.


4. POLITICA COMERCIALĂ (REGLEMENTĂRI ȘI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME ÎN VIGOARE ÎN MATERIE DE COMERȚ EXTERIOR

Legislația Vamală este formată, în principal din Codul Vamal (Legea nr. 22415/1981), cu modificările ulterioare. Codul Vamal stabilește politicile și procedurile specifice care reglementează regimul vamal, inclusiv regulile de intrare/ieșire, tranzitul și controlul mărfurilor. Administrația Federală a Veniturilor Publice (AFIP), prin intermediul Direcției Generale a Vămilor (DGA), este autoritatea competentă și răspunde direct de Codul Vamal.

4.1 ARGENTINA ȘI PARTICIPAREA SA ÎN COMERȚUL MONDIAL

În calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), Argentina

se supune principiilor, normelor și direcțiilor acestei organizații. Argentina subscrie, de asemenea, la acordurile multilaterale WTO privind comerțul cu mărfuri și la Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), precum și Acordul privind aspectele legate de comerț ale Drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS).

Argentina este membru fondator MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) din martie 1991, când a fost semnat tratatul de la Asunción. În plus față de libera circulație a bunurilor, serviciilor și factorilor de producție în întreaga Uniune vamală, țările membre se bucură și de un tarif extern comun (CET), negociază și împărtășesc politicile comerciale comune cu partenerii comerciali, și adoptă legislații comune pentru a consolida procesul de integrare regională.

Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale și de bariere netarifare. Sectorul auto și cel al producției de zahăr au regimuri speciale în cadrul comerțului interzonal, urmând a fi liberalizate complet într-o etapă viitoare.

Din anul 1995 țările membre ale MERCOSUR au stabilit o politică comercială uniformă față de terți, respectiv au adoptat Tariful (vamal) Extern Comun, AEC, care acoperă peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR. Aplicarea în întregime a AEC a fost prevazută pentru anul 2006, dar nu a fost concretizată încă, existând dificultăți și tensiuni la nivelul statelor membre, în special între Brazilia și Argentina.

Tariful vamal comun al MERCOSUR poate fi consultat pe site-ul: Infoleg.gov.ar

MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeană un Acord Cadru Interregional de Cooperare (15.12.1995, la Madrid) care are ca obiectiv principal crearea cadrului necesar desfășurării negocierilor pentru încheierea unui Acord de Liber Comerț. În prezent, cele două părți au prezintat propuneri pentru liberalizarea comerțului bilateral


cu bunuri și servicii, existând premise favorabile pentru semnarea acordului de liber schimb în cursul anului 2016.

4.2 CERINȚE PENTRU OPERAȚIUNI DE COMERȚ ÎN ARGENTINA

4.2.1 ÎNREGISTRAREA LA REGISTRUL NAȚIONAL AL EXPORTATORILOR ȘI IMPORTATORILOR

Prima cerință pentru efectuarea unei operațiuni de comerț exterior de către o companie locală este de a se înregistra la Registrul Național al Exportatorilor și Importatorilor (Registro de importadores y exportadores). Înregistrarea este obligatorie și este completată prin intermediul DGA. Este o procedură unică și este valabilă pentru toate operațiunile de export și import. Numărul de înregistrare permite comercianților să efectueze operațiuni în orice birou vamal din Argentina, putându-se înregistra atât persoanele fizice cât și juridice.

Norme de referință:

Decretul Nr. 501/1999 Rezoluția Generală Nr. 501/1999 Rezoluția Generală Nr. 503/1999

Pentru a se înregistra, solicitanții trebuie să prezinte actele descrise mai jos: Dovada de domiciliu (sau sediul central corporativ, după caz)

și stabilirea unui domiciliu pentru scopuri speciale în Argentina (dacă este cazul); Să fie înregistrate în Registrul relevant de companii, fie ca un

comerciant unic sau ca o societate privată; Furnizarea unui număr de înregistrare fiscală (CUIT pentru

acronimul în limba spaniolă) pentru a dovedi înregistrarea la autoritățile fiscale; Dovada de solvabilitate și, dacă este necesar, postarea unei

legături de performanță emise în favoarea DGA; Comercianții care se încadrează în categoria de impozitare a

contribuabililor mici (sau comercianți independenți din aceeași categorie) pot fi înregistrați ca și importatori/exportatori, dar sunt autorizați să exporte doar.

4.2.2 ÎNREGISTRAREA CA IMPORTATOR/EXPORTATOR FRECVENT Cerințe: Să fie înregistrat în regimul simplificat pentru contribuabilii mici

(monotributo) (dacă este cazul). Să nu fie în insolvență sau în faliment.


O înregistrare digitală a semnăturii solicitantului, precum și o fotografie oficială și prelevarea amprentelor digitale.

O verificare a antecedentelor penale eliberată de Registrul de Contravenții. În cazul unei companii, această cerință trebuie să fie, de asemenea, îndeplinită de către proprietarii acesteia.

Persoanele juridice trebuie să depună o listă a membrilor organelor de administrare și control, precum și numele partenerilor săi, membri sau acționari, după caz.

O dovadă a solvabilității financiare. O declarație pe proprie răspundere precizând că solicitantul se

încadrează în domeniul de aplicare al secțiunii 94, alin. 1 (d) din Codul vamal (Legea 22415/81).

În cazul persoanelor juridice, această cerință se aplică directorilor săi, administratorilor sau proprietarilor cu răspundere nelimitată.

Persoanele juridice trebuie să fie înregistrate la Registrul de Companii.

Un Certificat de cazier judiciar eliberat de autoritățile pertinente ale poliției.

În cazul persoanelor juridice, această cerință se aplică directorilor săi, administratorii sau proprietarilor cu răspundere nelimitată.

4.2.3 ÎNREGISTRAREA CA IMPORTATOR/EXPORTATOR NON-FRECVENT

Înregistrarea ca exportator non-frecvent este opțiunea pentru persoane fizice sau companiile care doresc să efectueze o operațiune de comerț exterior specific. Înainte ca operațiunea să aibă loc, se verifică de către autoritățile vamale dacă entității i-a fost acordat statutul de exportator în sistemul informatic vamal, cunoscut sub numele MARIA (SIM pentru acronimul în limba spaniolă).

Odată ce permisul de exportator non-frecvent a fost autorizat, statutul va fi valabil timp de 60 de zile;

4.3 IMPORTURILE

Pentru efectuarea importurilor, entitățile interesate trebuie să fie asistate de un Broker vamal care le spirjină la completarea documentației oferite de către organismul de control, Direcția Generală a Vămilor din cadrul AFIP. Aceasta mai apoi verifică autenticitatea mărfurilor și dacă taxele de import au fost plătite.

Documente care trebuie prezentate la vamă pentru introducerea în țară a bunurilor importate sunt: Factura eliberată de furnizorul străin pentru achiziționarea de

bunuri; Documentul de transport;


Certificat de origine a mărfurillor (de exemplu ALADI sau Mercosur);

Certificat fitosanitar pentru plante și semințe; Certificat emis de Autoritatea de Sănătate pentru animalele vii; Certificat de analiză pentru produse alimentare, produse

chimice sau farmaceutice;

Certificat de siguranță electrică; Licență de import emisă de Ministerul Comerțului pentru

anumite tipuri de produse (de exemplu, produse textile, pantofi de sport, etc.). Produsele critice pentru sănătate, destinate diagnosticării, sunt exonerate de plata taxelor vamale sau a altor impozite. Lista excepțiilor de la AEC include grupe de mărfuri ale fiecarui stat membru. Statele membre Mercosur au putut stabili pana la 31 decembrie 2002 o lista de 100 de pozitii vamale din cadrul NCM, ca excepții de la AEC. Orice țară membră poate efectua la fiecare 6 luni până la 20 de modificari cu condiția aprobării, în prealabil, a acestora de către celelalte state membre Mercosur. Cote. Se pot aplica aceste cote ca măsuri de salvgardare. In prezent se aplică la import pentru sectorul incalțăminte. Acordarea cotelor se face in ordinea prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un caz nu se va putea acorda unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala stabilita pe fiecare pozitie tarifara. Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87, 88, 89 si 90 cu plata unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%. Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta bunurilor. Acorduri de intelegere asupra preturilor. Sunt angajamente asupra preturilor, asumate de firmele straine, in cadrul investigatiilor pentru practici neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati maxime care pot fi exportate la preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor variaza de la 2 la 5 ani. Exceptarea de la taxe si impozite. Este un regim pentru importul bunurilor destinate invatamantului, cercetarii stiintifice si/sau tehnologice sau pentru sanatatea umana. Beneficiarii sunt organisme oficiale nationale si dependentele centralizate sau descentralizate ale acestora.

4.3.1 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE șI DE DE LIBER SCHIMB

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay)

din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asunción. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, s-a hotarat suspendarea drepturilor Paraguay de a face parte din organismele Mercosur si intrarea Venezuelei ca membru al Mercosur, aceasta avand la dispozitie 3 ani pentru a-si adapta legislatia comerciala si fiscala la cea a țărilor Tratatului Sudamerican.


De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre Mercosur si a fost aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19 decembrie 2001 a fost aprobat Tariful Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC).

Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%.

De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre. Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 22% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc pe 29 iunie 2012, statele Mercosur au convenit ca, fiecare stat, in limita a 200 pozitii tarifare, sa aiba dreptul sa mareasca taxele vamale extra-Mercosur peste nivelul Tarifului Vamal Extern Comun (maxim 22% ), pana la limita nivelului consolidat (35%) in cadrul OMC.

4.3.2 LICENȚE DE IMPORT

Pentru a importa bunuri în Argentina este nevoie de o licență de import ne-

automată. Legislația din Argentina funcționează pe baza principiilor OMC de autorizare a importurilor, dar există reglementări care sunt la limita sau chiar exced reglementările OMC. Licențe ne-automate inaintea importului: au ca scop declarat

monitorizarea importurilor și efect statistic, dar sunt mai degrabă utilizate ca bariere netarifare în fața importurilor.

Declarație pe propria răspundere anticipată, înaintea importului: Rezoluția General 3252/2012 emisă de AFIP stabilește că importatorii, odată înregistrați în Sistemul Informatic vamal (SIM) trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere înainte de efectuarea importului (DJAI). Acest lucru este necesar în cazul importurilor destinate consumului. DJAI este obligatoriu să fie depusă și obtinută aprobarea acesteia înaintea semnării oricărei comenzi de import de mărfuri sau servicii. Același document este cel care autorizeaza transferul în exterior de valută de către importatori.

Declarație pe propria răspundere înainte de prestarea serviciilor (DJAS): Operațiunile care intră sub incidența sistemului de DJAS includ: servicii de informare și IT; brevete și mărci comerciale; redevențe; drepturile de autor; plățile efectuate în temeiul transferurilor jucătorilor de fotbal; afaceri, servicii profesionale și tehnice; servicii personale, culturale și recreative; plata garanțiilor comerciale pentru exportul de bunuri și servicii; achiziționarea drepturilor la filme străine, video


și audio; transferul de tehnologie în temeiul Legii 22426; alte profituri plătite în străinătate; achiziționare de active neproduse, non-financiare.

“Valori criteriu” la importul anumitor marfuri. Periodic, autoritatea fiscala argentiniana emite reglementari prin care stabileste pentru unele marfuri si anumite tari de provenienta ale acestora, “valori criteriu” care constituie niveluri unitare FOB in USD (minime). Importatorul este obligat să plătească taxele de import la valoarea FOB din factură, în cazul în care aceasta este superioară “valorii criteriu” sau să plateasca la nivelul celei din urmă dacaă valoarea din factură este inferioară, urmând sa recupereze diferenta dupa ce justifica veridicitatea unui preț de import inferior.

4.3.2 TAXE AFERENTE IMPORTURILOR

Pentru produsele importate taxele vamale ajung pana la 35% din valoarea produsului. În afara acestora se mai plătesc:

Licenta C.V.D.I. Fara Licenta C.V.D.I.

Impozit pe venit 3% 6% TVA Fiscal 21% 21%

TVA perceput la vamă 10% 20% Impozit pe Venitul Brut Aprox. intre 1.5%-3% Aprox. intre 1.5%-3%

�� C.V.D.I.- Certificat de Validare a Importatorului

Plata importurilor se poate face în avans sau după intrarea mărfurilor în țară și trebuie să se prezinte documentele care susțin importurile, cum ar fi factura furnizorului din străinătate, documentul de transport, precum și declarația vamală de import eliberată de către Autoritatea Vamală din Argentina.

4.3.3 MĂSURI DE RESTRICȚIONARE ȘI DESCURAJARE A IMPORTURILOR

Subevaluarea monedei naționale, metodă practicată pentru stimularea exporturilor, a condus la scumpirea deosebită a importurilor și creșterea competitivității produselor naționale, atât pe piața internă cât și pe piața externă. Necesitatea obținerii certificatului de configurație a modelului conform Legii 24449, la exportul de autoturisme în Argentina ceea ce presupune un proces îndelungat și foarte exigent de omologare și obținere a certificatului de conformitate cu normele locale de mediu (nivel de zgomot și emisii poluante). Unele instituții publice și administrații provinciale stabilesc la achiziții o marjă de preferință (până la 15%) pentru produsele indigene. Intensificarea acțiunilor de apărare comercială la presiunile deosebite ale industriei naționale s-au făcut simțite în ultimii ani printr-o avalanșă de investigații de dumping și prin impunerea necesității obținerii de licențe ne-automate de import la unele grupe de produse (în total 600 poziții tarifare), între care: textile, confecții din piele, încălțăminte, jucării, anvelope, autoturisme de lux, ascensoare, autovehicule etc.


Argentina s-a confruntat, în special începând cu anul 2010, cu proteste din partea altor state datorită unor măsuri netarifare de descurajare a importurilor: eliberarea licențelor ne-automate de import la termene de peste 90 zile, recomandarea eliminării importurilor de produse alimentare pentru care există un produs similar indigen, tergiversarea unor formalități în vamă etc. Începand cu 1 februarie 2012 s-a legiferat necesitatea obținerii unei Declarații Anticipate de Import pe propria răspundere (DJAI) pentru orice marfă sau servicii care urmează a fi aduse în țară, precum și pentru efectuarea plății la extern a importurilor, ceea ce se utilizează ca o pârghie pentru controlul fluxului de importuri și de transfer de devize în exterior. Acordarea cu întârziere de 6-12 luni a licențelor neautomate de import la unele produse și tergiversarea efectuării formalităților vamale. Importatorii argentinieni trebuie să compenseze valoarea importurilor în Argentina, cu cel puțin o cantitate echivalentă sau mai mare în exporturi și trebuie să-și limiteze importurile fie din punct de vedere a valorii sau al volumului (Regula 1 – 1). Folosirea unui anumit nivel de materie primă locală în producția de bunuri din Argentina. Importatorii trebuie să se păstreze și să investească beneficiile obținute din importuri în Argentina.

4.4 EXPORTURILE

Pentru efectuarea vânzărilor produselor în străinătate, exportatorul local trebuie să

emită o factură comercială în format electronic cu următoarele caracteristici principale: numele cumpărătorului străin, data și locul emiterii, detaliile mărfurilor, valoarea acesteia și condițiile vânzării (FOB, CIF sau altele).

Scutiri de TVA. Procentul cotelor rambursate variaza între 0% și 6% și este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur (NCM). TVA-ul poate fi rambursat în oricare dintre următoarele scenarii: Set-off: debitele proprii din operațiuni anterioare pe piața internă C

redite: creditele pot fi ajustate în funcție de obligațiile fiscale datorate de exportator la AFIL, altele decât TVA

Transfer: trasferul de TVA la un alt contribuabil

Return: titularului de credit fiscal, fie în numerar sau obligațiuni

Introducere a Valutei. Rezoluția 13/2002 a Ministerului Economiei și Finanțelor

Publice, cu modificările și reglementările ulterioare, stabilește că exportatorii trebuie să depună încasările din operațiunile de export la Sistemul financiar local, în funcție de produs. Veniturile trebuie să fie depozitate într-un cont de economii în pesos deschis la o instituție financiară argentiniană. Incepând cu anul 2012 s-a impus un control cvasi total al achizițiilor de valută de către rezidenți, aprobarea oricărei achiziții de


valută fiind de competența Administrației Fiscale, existând numai anumite scopuri și limite pentru care se dau aprobări: turism în străinătate, angajamente de plata externe pentru studii, etc.

Firmele terte neproducatoare sunt autorizate, incepand cu 9 august 2002, sa efectueze exporturi de produse alimentare pentru consumul uman, materii prime folosite in industria alimentara si produse folosite in gospodarie, cu informarea producatorului acestora.

Termenele pentru exporturile in consignatie sunt de maxim 180 de zile de la data obtinerii autorizatiei de imbarcare eliberata de Directia Generala a Vamilor.

Termene pentru incasarea c/valorii marfurilor exportate: sunt prevazute, diferentiat pe 3 grupei de produse, termene de 15-90-360 zile pentru ca exportatorii sa incaseze c/valoarea marfurilor exportate.

4.4.1 TAXELE PENTRU EXPORTURI Taxele de export sunt de : 45% pentru gazele naturale (creșterea de la 20% la 45% a avut loc în iulie 2006); 10% pentru produse primare; 5% pentru produse manufacturate, agrozootehnice și industriale; 20% pentru cereale, făină, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri animale

și vegetale și reziduuri ale industriei alimentare (făină, turte, pellets); 5% pentru produse organice; 20% pentru petrol; 5% pentru motorină, kerosen, etc. 0% pentru benzină.

Plata acestor taxe trebuie făcută în termen de 15 zile calendaristice de la data

primirii autorizației de export. Exportatorii plătesc TVA (21%) care este restituită în 19 cote lunare, egale, la

cursul de schimb, de referință. Când valoarea TVA este inferioară valorii de 100.000 pesos, restituirea se poate face într-o singură cotă.

Tarifele portuare și costurile de stivuire se coteaza în dolari și se încasează în pesos la cursul zilei.

4.4.2 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR

Sunt in vigoare urmatoarele instrumente de promovare a exporturilor: Draw Back. Marfurile importate care intra in compozitia produselor de export sau ambalajele acestora sunt scutite de plata taxelor vamale, taxa statistica si TVA. Rambursarea taxelor pentru bunurile exportate. Conform acestui regim se efectueaza rambursarea totala sau partiala a impozitelor si taxelor interne care s-au platit in diferitele etape de productie si comercializare a bunurilor exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0% si 6% si este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur (NCM). Valoarea CIF a


partilor componente ale produsului care au fost importate se scade din valoarea FOB a produsului final, iar cota de rambursare se aplica asupra diferentei (numai asupra valorii nationale motiv pentru care acest regim este compatibil cu Regimul Draw Back). Admiterea temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care sufera un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in alte tari. Aceste marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta taxele pentru servicii. Restrictii la acest regim se aplica in cazul existentei masurilor de salvgardare. Perioada de permanenta a marfurilor in tara este de : - marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire; - bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire. Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra valorii bunurilor, serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala, bunuri fizice si servicii, nu poate fi mai mica de 60% din valoarea FOB a contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa fie de minim 40% din valoarea FOB a contractului. Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor proiecte mari de investitii’’ (noi). Conform acestui regim se stabileste taxa vamala 2% pentru toate bunurile care integreaza proiecte mari de investitii. Bunurile trebuie sa fie destinate: - realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa produca bunuri tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati de productie - tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau apa Bunurile si P/S trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de schimb intr-un procent de 5% din valoarea totala FOB a bunurilor importate sub acest regim Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii’’ (uzate). Se acorda o reducere a taxelor vamale la 2% pentru bunuri uzate care compun linii complete si autonome si se folosesc pentru realizarea proiectului de investitii. Bunurile uzate trebuie sa aiba o viata utila remanenta de 50%, iar beneficiarul este obligat sa achizitioneze bunuri noi, de origine nationala, de o valoare echivalente cu 30% din investitie. Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin porturile patagonice (incurajarea comertului in zonele defavorizate). Sistemul Generalizat de Preferinte. Uniunea Europeana a anuntat restrangerea numarului de state beneficiare ale SGP, incepand cu 1 ianuarie 2014, Argentina nu mai beneficiază de acest regim preferential. In iunie 2012 SUA a suspendat, de asemenea, acordarea preferintelor vamale conform SGP Argentinei. Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim se stabileste o taxa asupra exporturilor de consum pentru unele marfuri cumprinse in NCM. Masura este fundamentata pe conditiile impuse de actualul context economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se urmareste stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui volum de oferte adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform tipului de marfa, taxele pot fi 5% - 45% din valoarea FOB de export. Fac exceptie: - valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de export - exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale


- cele scutite prin alte norme deja existente 5. SCHIMBURILE COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU ARGENTINA

milioane USD

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

(9 luni) Total 56,50 65.59 88.88 84,88 167,63 193,72 73,55

Export 9,54 8,85 16,33 27,57 26,21 41,58 20,51 Import 46,96 56,74 72,54 57,31 141,42 152,14 53,04

Sold -37,42 -48,09 -56,25 -29,76 -115,21 -110,56 -32,53 În anul 2014 s-a menținut trendul ascendent al schimburilor comerciale

bilaterale, înregistrându-se o creștere de 15,6% față de anul 2013, cu un maxim istoric de aproape 200 mil. USD, cu o pondere crescută a exporturilor, care au atins valoarea de 41,6 mil. USD, în creștere cu 58,6% față de anul precedent, datorată în special reluării exporturilor de îngrășăminte chimice. Pe fondul creșterii mai lente a importurilor, de 7,6%, acestea au atins totuși și ele o valoare record de peste 150 mil. USD, în schimb deficitul comercial a scăzut ușor cu 4%, atingând 110 mil. USD.

Este de remarcat creșterea considerabilă a exporturilor românești, în ciuda măsurilor restrictive impuse de guvernul argentinian privind regimul importurilor și accesul la valută. Exporturi: Ca pondere se remarcă reluarea exporturilor de produse ale industriei chimice și conexe, respectiv de îngrășăminte chimice, care, cu peste 15,5 mil. USD (de 27 de ori mai mult decât în anul precedent) dețin o pondere de 37,3%. Urmează mașini, aparate și echipamente electrice (21,3%), vehicule și echipamente auxiliare de transport (16,4%), metalele comune și articole din metale comune (14,1%) și materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (5,6%). Dintre grupele de produse cu creșterile cele mai semnificative se remarcă, pe lângă îngrășămintele chimice, metalele comune și articole din metale comune, cu exporturi de 6 mil. USD, de 3 ori mai mult decât în anul precedent, materialele și articolele textile (+90%), lemn și articole din lemn (52%) și materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (14%).

Cele mai importante mărfuri exportate au fost îngrășăminte chimice, părți și accesorii auto, pompe pentru lichide, semifabricate din fier și oțeluri nealiate, aparate electrice de iluminat sau semnalizare, mașini de ridicat (de tipul ascensoare, scări rulante, transportoare), aluminiu (în diverse forme: oxid de Al, hidroxid de Al, corindon artificial) și articole din aluminiu; instrumente și aparate pentru reglare sau control automat, contoare, articole din cauciuc și anvelope, țevi, tuburi și bare din fier și oțel și articole de țevărie, pigmenți, rulmenți.


Importuri: Ponderea cea mai importantă la import o reprezintă produsele alimentare, (șrot de soia) cu peste 107 mil. USD (identic ca în anul 2013), reprezentând 71% din total importuri, urmate de metalele comune și articole din metale comune, cu peste 28 mil. USD (18,4% pondere și 41,4% creștere față de anul anterior), produsele regnului vegetal, cu 9,5 mil. USD, reprezentând 6,2% din total și având o creștere față de anul anterior de 30,3%. Valori mult mai mici au exporturile de materialele și articolele textile și de mașini, aparate și echipamente electrice, fiecare cu importuri de 2,1 mil. USD, în creștere cu 27%, respectiv 12% față de 2013.

Cele mai importante mărfuri importate au fost șrot de soia, boabe de soia, tuburi, țevi și profiluri tubulare, fără sudură și accesorii de țevărie, din fier și oțel, citrice, arahide, tutunuri brute și deșeuri din tutun, semințe de floarea soarelui, strunguri, contoare, pește congelat, lână, mașini, aparate și dispozitive agricole, fructe, părți și accesorii auto, vinuri.

La finalul anului 2014 Argentina ocupa în America de Sud locul al 4-lea la export, după Brazilia, Columbia și Ecuador și locul al 2-lea la import, după Brazilia, în relație cu România.

După primele 9 luni ale anului 2015, totalul schimburilor comerciale a atins valoarea de 73,55 milioane USD, înregistrând o scădere de 46,9% față de primele 9 luni ale anului 2014, peste media de -31% înregistrată în America Latină. Exporturile, în valoare de 20,51 mil. USD, au înregistrat o scădere de 38,9% față de aceeași perioadă a anului anterior, sub scăderea medie regională de 44% în America Latină, în special datorită scăderii exporturilor de îngrășăminte chimice (-48,2%, cu aproape 5 mil. USD) și de mașini, aparate și echipamente electrice (-42,4 %, cu 3,2 mil. USD).

Ca pondere se remarcă o echilibrare între cele trei mari grupe de mărfuri exportate cu preponderență în Argentina: produse ale industriei chimice și conexe (28,6%, aproape 6 mil. USD, din care îngrășăminte chimice 5,2 mil. USD), vehicule și echipamente auxiliare de transport (26,6%, 5,5 mil. USD, constând în automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule și accesorii pentru acestea) și de mașini, aparate și echipamente electrice (21,3%, 4,4 mil. USD). Se mai exportă metale comune și articole din metale comune (8,8%, 1,8 mil. USD), instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice (8,7%, 1,8 mil. USD, în creștere cu 12,6% față de anul anterior) și materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (5,4%, 1,1 mil. USD). Importurile, în valoare de 53,04 mil. USD, au înregistrat o scădere cu 49,4% față de aceeași perioadă a anului 2014, în principal datorită scăderii importurilor de produse ale regnului vegetal (-56,7%) și ale metalelor comune și pieselor fabricate din acestea (-42,9%).

Ponderea cea mai importantă la import o reprezintă produsele alimentare, în special șrot de soia cu 29 mil. USD (dar cu o scădere de 60% față de 2014), reprezentând 59,3% din total importuri, urmate de metalele comune și articole din metale comune, cu peste 10 mil. USD (19,5% pondere și 42,9% scădere valorică față de anul anterior) și produsele regnului vegetal, cu 7,8 mil. USD, reprezentând 14,6%


din total. Se remarcă o creștere de aproape 5 ori a importurilor de tutun, care au ajuns la 2,1 mil. USD.

Soldul balanței comerciale de 32,5 mil. USD este favorabil părții argentiniene.

După primele 9 luni ale anului 2015 Argentina ocupă locul al 3-lea la export (în creștere cu o poziție), după Brazilia și Columbia și locul al 2-lea la import, după Brazilia, în relațiile României cu țările Americii de Sud.

6. SCHIMBURILE COMERCIALE ALE ARGENTINEI CU U.E. miliarde USD

2008 2009 2010 2011 2012 2013

2014

2015 (estim.

) TOTAL 22,2 16,7 21,0 25,8 23,6 24,1 21,5 18,6 Export 13,2 10,3 11,2 14,2 11,3 10,6 10,2 8,7 Import 9,0 6,4 9,8 11,6 12,3 13,5 11,3 9,9 Sold 4,1 3,9 1,4 2,5 -1,0 -2,9 -1,1 -1,2

Sursa: Del. UE în Argentina. Notă:Valorile estimate pentru anul 2015 au avut la bază valorile înregistrate după 9 luni.

Începând din 2012 soldul pozitiv tradițional al Argentinei cu UE a devenit unul

negativ, în favoarea UE, pe fondul unei scăderi mai accentuate a exporturilor argentiniene. Tendința descrescătoare se înregistrează din 2011, când s-a atins un maxim de aproape 26 miliarde USD al schimburilor comerciale, din care peste 14 miliarde USD exporturile argentiniene, ajungându-se ca în 2015 să fie înregistrate schimburi de maximum 19 miliarde Usd, iar importurile din UE sub 10 miliarde USD.


Ca podere a importurilor din UE și a exporturilor către UE în totalul comerțului exterior al Argentinei, situația se prezintă astfel:

Pondere UE în total

(%) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

2015 (estim.)

Exporturi 20,5 20,3 18,1 17,3 17,4 17,7 18,8 18,4 16,4 16,9 14,1 13,0 14,2 14,4

Importuri 23,5 20,4 19,0 17,0 17,1 16,6 15,7 16,5 17,2 15,6 18,1 18,4 17,3 16,8

Sursa: Del. UE în Argentina. Notă:Valorile estimate pentru anul 2015 au avut la bază valorile înregistrate după 9 luni.

In anul 2014 volumul total al schimburilor a fost de 21,5 miliarde USD, exportul

argentinian fiind de 10,2 miliarde USD, importul din UE de 11,3 miliarde USD, soldul fiind favorabil UE, de 1,1 miliarde USD.

Pe primele 9 luni ale anului 2015 volumul total al schimburilor comerciale între Argentina și UE a fost de 14,45 miliarde USD, exporturile argentiniene fiind în valoare de 6,688 miliarde USD, înregistrând o scadere cu 15% față de aceeași perioadă a anului 2014, iar importurile din UE au fost în valoare de 7,762 miliarde USD, înregistrând o scadere cu 12%. Soldul balantei comerciale, de 1,074 miliarde USD este favorabil UE, în creștere de la 932 milioane USD cât se înregistra după primele 9 luni ale anului 2014.

UE constituie a 2-a destinație a exporturilor argentiniene, dupa Mercosur, precum și a 3-a sursă a importurilor sale, după Mercosur și China, cu o pondere în jur de 14% din exporturi, respectiv 17% din importuri.

Cele mai exportate produse din Argentina în UE sunt: făină de soia, șrot de soia, carne de vită, creveți, arahide, vin, lamâi și ulei esențial de lamâi, ulei de măsline, tutun.

Din UE se importă în special mașini, aparate și echipamente, medicamente, produse laminate speciale, părți și componente pentru industria auto, combustibili.


7. INVESTIȚII STRĂINE

7.1 REGIMUL INVESTIȚIILOR STRĂINE

Regimul investițiilor străine în Argentina este reglementat prin Legea Nr. 21.382/1993 și Decretul Nr. 1853/1993. Legea prevedea că investitorilor străini li se acordă aceleași drepturi acordate investitorilor interni în temeiul Constituției Argentiniene și a tuturor legilor aplicabile. În același sens, se constată că investitorii străini sunt supuși acelorași obligații ca și omologii lor locali.

Legea investițiilor străine stabilește anumite definiții pentru acest scop:

Investițiile de capital străin: Toate contribuțiile de capital de la investitorii străini alocate pentru activități economice desfășurate în țară și/sau achiziționarea de părți interesate într-o companie locală existentă de către investitorii străini.

Investitor străin: Toate persoanele fizice sau juridice cu domiciliul permanent în afara teritoriului național care investesc capital străin pe piața locală, și companiilor naționale de capital străin, atunci când investesc în companii locale.

Societate internă cu capital străin: Orice companie cu domiciliul permanent în Argentina, deținută de persoane fizice sau juridice cu domiciliul în străinătate, care detin direct sau indirect, mai mult de 49% din capitalul său.

Societate națională cu capital autohton: Toate companiile cu domiciliul permanent în Argentina, în care persoanele fizice sau juridice, de asemenea, cu sediul în această țară dețin în mod direct sau indirect, cel puțin 51% din capitalul sau. Legea nr 21382 oferă investitorilor străini următoarele drepturi:

Dreptul de a transfera în străinătate beneficiile realizate ca o rentabilitate a investiției lor, precum și repatrierea investițiile lor;

Dreptul de a se folosi de toate formele juridice pentru organizarea unei afaceri prevăzute de legislația argentiniana;

Dreptul de a accesa facilitățile și împrumuturi de credit interne cu aceleași drepturi și supuse acelorași condiții ca și companiile naționale de capital intern; Investițiile străine pot fi făcute în:

Valută convertibilă; Bunuri de capital, piese de schimb și alte componente; Capital sau profituri în valută aparținând investitorilor străini, atât timp cât acestea

îndeplinesc toate cerintele legale pentru a fi transferate în străinătate; Capitalizare împrumuturilor externe în valută convertibilă; Alte forme de contribuții avute în regimuri speciale sau de promovare.

Totuși, prin Legea 26737 din decembrie 2011, străinii nu pot deține mai mult de

15% din suprafața totală a țării, a unei provincii sau a unei municipalități. O restricție


suplimentară prevede că străinii cu o anumită cetățenie nu pot deține mai mult de 30% din aceste suprafețe de 15%. De asemenea, în mod specific, se interzice deținerea de către un străin a mai mult de 1.000 de ha în zonele rurale și a suprafețelor învecinate cu cursuri de apă, lacuri, ghețari sau cele care le includ.

Acorduri de protecție a investițiilor: Argentina a semnat numeroase acorduri bilaterale de protecție a investițiilor și este membră a Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA), Overseas Private Investment Corporation și a International Center for the Settlement of Investment Disputes (ICSID). Există și se aplică legislație în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală.

Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta: permanenta, temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina este necesara rezidenta permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra nationalitatii directorilor companiei, insa acestia trebuie sa aiba un domiciliu legal in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta permanenta trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesos, respectiv 34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma. Contractarea lucratorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala a muncii.

7.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTIȚIILOR STRĂINE

Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate și orizontal (beneficiile se aplică în orice regiune sau sector de activitate). Promovarea regională:

Beneficiile sunt oferite de fiecare provincie în parte pentru atragerea investițiilor și constă, în general, din scutirea de impozite, reducerea de tarife pentru servicii publice, sprijin pentru realizarea lucrărilor de infrastructură, achizitionarea de echipamente, prioritate în adjudecarea licitațiilor organizate de guvernele provinciale.

Promovarea industriala în Țara de Foc – Zona Vamală Specială (TAE) În TAE există scutire de taxe vamale de import pentru materii prime și bunuri de

capital. Bunurile cumpărate din teritoriu național nu plătesc TVA, iar produsele exportate nu plătesc taxe de export. Regimul a fost protejat prin Decretul 490/2003 pana la 31 decembrie 2005, în timp ce valabilitatea beneficiilor a fost extinsa ulterior.

Zonele Libere. Legea nr 24331, cu modificările ulterioare. În prezent, există un total de 11 zone de liber schimb situate în provinciile Buenos

Aires (La Plata și Bahía Blanca), Córdoba (oraș din Córdoba), Chubut (Comodoro Rivadavia), La Pampa (General Pico), Mendoza (Luján de Cuyo), Misiones (Puerto Iguazú), Salta (General Güemes), San Luis (Justo Daract), Tucumán (Cruz Alta) și Entre Ríos (Concepción del Uruguay).

Pentru mai multe informații legate de zonele libere: http://www.afip.gob.ar/aduana/zonasFrancas.asp


Promovarea sectorială:

Regimul de promovare minieră care oferă următoarele beneficii: stabilitate fiscală pe o perioadă de 30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul bunurilor de capital, concesionare pe 30 de ani, scutirea de impozite pe active, eliminarea taxelor de export, etc.

Regimul forestier – beneficii similare cu cele din sectorul minier. Regimul automotor. Politica în domeniul auto a Mercosur (PAM) stabilește un

regim de schimburi libere între Argentina și Brazilia și aplicarea unui tarif vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din afara zonei. Pentru a beneficia de comerțul fără taxe, înțelegerea stabilește ca toate autoturismele produse în Mercosur trebuie să aibă un conținut minim regional de 60%.

Sectorul turistic: Construcția și echiparea obiectivelor noi, reamenajarea sau alte îmbunătățiri la cele existente, organizarea de manifestări și servicii legate de turism sunt scutite total sau parțial de impozite imobiliare și impozite brute pe o perioadă de la 5 la 15 ani, după zona și activitatea desfășurată.

Instrumente orizontale:

Finanțarea TVA pentru cumpărarea de bunuri de capital noi, necesare realizării unor investiții.

Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vânzarea și importul de bunuri de capital, produse de informatică și telecomunicații.

Importul bunurilor necesare realizării marilor proiecte de investiții. Taxe vamale 2% pentru importul de bunuri ce compun o linie completă și autonomă în cadrul investiției.

Regimul Leasing-ului. Argentina este membră a Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA),

Organizației Investițiilor Private în Ultramar (OPIC) și a Centrului Internațional de Soluționare a Diferendelor asupra Investițiilor (CISDI).

7.3 OPORTUNITĂȚI DE INVESTIȚII ÎN ARGENTINA

Investiiile în infrastructură, IT, agricultură, agroindustrie și energii renovabile se

bucură de interes din partea investotorilor străini. Ultimul sector a înregistrat în ultimii ani o creștere importantă în producția de biodiesel.

Sectorul minier, explorările și exploatările petroliere din bazinul petrolifer Vaca Muerta sunt încurajate de către autoritățile unor provincii. În contextul nationalizării de către statul argentinian a participației Repsol în cadrul YPF, se constată o stagnare a interesului companiilor străine către sectorul energetic argentinian.

Buna pregătire a specialiștilor argentinieni și costurile competitive cu aceștia, cresc atractivitatea pentru sectorul software.


7.4 ALTE ASPECTE

Controlul prețurilor și concurența neloială.

Nu există nici o lege cu privire la controlul prețurilor. În ultimii ani, Ministerul Comerțului a promovat acorduri de preț în diverse sectoare, cu scopul de a reduce creșterea prețurilor la anumite bunuri de consum. Există mai multe legi care se ocupă cu comerțul inechitabil, inclusiv:

Legea nr 22802 privind comerțul echitabil Legea nr 24425 (GATT, WTO Comerțul Neloial și garanții) Decretul 1326-1398 (Reglementarea Legii nr 24425 de dumping și subvenții) Decretul 1059-1096 (Reglementarea Legii nr 24425 - clauze pentru garanții) Rezoluția 224/99 (Cerere pentru deschiderea de investigații Dumping și subvenții) Rezoluția 826/99 (Examinarea de măsuri privind dumping și subvențiile)

8. LEGISLAȚIA FISCALĂ

În Argentina, impozitele sunt încasate de guvernul național, provincii și autoritățile municipale. ACORDURI pentru evitarea dublei taxari

Argentina a semnat acorduri de evitare a dublei taxări cu diferite țări (România nu face parte din acestea), în scopul de a evita dubla impozitare a companiilor sau a persoanelor fizice pe venituri de capital și / sau bunuri. Impozite naționale : Impozit pe profit: Întreprinderi - 35% impozit pe profit Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variază de la 9% la 35%, în

funcție de nivelul venitului. Veniturile lunare sub 20.000 pesos nu se impozitează. Impozitul pe valoarea adăugată (TVA)

Cota normală de TVA este de 21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, în afara locuințelor, au o taxă de 27%. Vânzările de bunuri de capital, transportul (excepție face cel internațional), ziare, reviste, prospecte și publicații periodice programele de asistență medicală, dobânzile asupra împrumuturilor străine sau cele efectuate la bănci locale, plătesc cota redusă de TVA


de 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de TVA, iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia sau compensarea cu TVA de plată. Taxe de import Nivelul taxelor de import variază între 0% și 35%, cu excepția unor cazuri speciale când se aplică taxe specifice minime sau care se referă la mărfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile trebuie să le plătească sunt: taxa statistică (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizării produsului (2% din CIF, doar pentru anumite produse ), TVA ( 21% sau 10,5% în unele cazuri), o taxă adițională la TVA (uzual 10%) și impozite pe venit (uzual 3%). Taxele de export sunt în prezent cuprinse între 0% - 45% . Exporturile de produse care încorporează un anumit proces industrial plătesc 5%, produsele primare 20%, iar gazele naturale 45%. Majoritatea produselor plătesc o taxă cuprinsă între 5 – 10%. Alte impozite: Taxa asupra sumelor debiteate și creditate din conturile curente – 0,6 %; asupra activelor - 1%; asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse între 99.458 US$ și

194.444 US$ plătesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se plătesc impozite pentru acțiunile deținute în întreprinderi stabilite în Argentina;

asupra înstrăinării imobilelor – 1,5% din valoare, în cazul persoanelor fizice; taxa pentru sănătate – 0,5% (plătită anual de companiile argentiniene ca procent

din valoarea acțiunilor lor la fiecare 31 decembrie); accize – asupra autoturismelor cu motor diesel, tutun, băuturi alcoolice (inclusiv

vin, șampanie și bere), asigurări, servicii telefonice mobile și prin satelit, ambarcațiuni, avioane, bunuri de lux, alte bunuri și servicii.

Impozite provinciale și municipale : asupra încasărilor brute care grevează orice tranzacție comercială – valoarea

variază între 1,5% și 4%, în funcție de activitate sau provincie (activitățile primare și industriale beneficiază, în general, de scutiri);

taxe de timbru – 1% asupra imobilelor (variază pentru fiecare provincie) impozite municipale pentru servicii de securitate industrială, igienă, s.a.

Stimulente fiscale sunt acordate pentru activități miniere, domeniul forestier,

software, activități desfășurate în Țara de Foc, energii regenerabile, biotehnologii, export, etc.


9. VACANTE NAȚIONALE ȘI ZILE LIBERE

Data Ocazia 1 Ianuarie Prima zi de anul 2 Variază Lunea și Marțea Carnavalului 24 Martie Ziua memoriala pentru adevar si dreptate 2 Aprilie Ziua Veteranilor războiului din Malvine Variază Sfânta Vineri 1 Mai Ziua muncii 25 Mai Ziua revoluției 20 Iunie Ziua memorială a Gen. Belgrano 9 Iulie Ziua Independenței 17 August�� Ziua memoriala a Gen. San Martin 12 Octombrie� � Ziua diversității culturale 20 Noiembrie� � Ziua suveranității internaționale 8 Decembrie TBC 25 Decembrie Ajunul Crăciunului Variază Joia Mare Variază Paștele Evreiesc� � 24 Aprilie Ziua de acțiune pentru toleranță și respect între

popoare� Variază Anul Nou evreiesc� � Variază Yom Kippur� � Variază Anul Nou musulman� � � Variază Eid al-Adha� � � Variază Eid al-Fitr� � � � Legea nr 26199, aprobată în memoria victimelor genocidului armean. Aceasta stabilește că angajații și funcționarii publici și studenți de origine armeană pot lua liber pe 24 aprilie pentru a participa la ceremonia organizată în memoria acestei tragedii. � � Decretul 1584/2010 stabilește două zile pentru Anul Nou evreiesc și Yom Kippur, și primele două zile și în ultimele două zile de Paștele evreiesc ca zile nelucrătoare pentru cei care mărturisesc credința iudaică. � � � Decretul 1584/2010 stabilește o zi pentru musulmani de Anul Nou, o zi pentru Eid al-Adha, iar a doua zi după Eid al-Fitr ca zi nelucrătoare pentru cei care mărturisesc credința islamică.

Decretul 1584/2010 stabilește sărbătorile naționale și stabilește că, atunci când o vacanță cade pe într-o zi de marți sau joi ramura executivă va stabili două zile suplimentare pe an ce coincid cu ziua de luni sau vineri, imediat după sau înainte de vacanță cu obiectivul de a promova turismul intern. Aceste zile ar trebui să fie remunerate în aceleași condiții ca și sărbătorile naționale. Acestea trebuie să fie stabilite pentru o perioadă de trei ani cu un preaviz de 50 zile înainte de sfârșitul anului calendaristic.

10. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI

Persoanele oficiale române, posesoare de pașapoarte diplomatice, nu necesită

viză argentiniană de intrare în această țară.


Începând cu 30 decembrie 2005, cetățenii români posesori de pașapoarte simple pot intra în Argentina fără vize, în scop turistic sau de afaceri, cu condiția că perioada de ședere să nu depășească 90 de zile într-un interval de șase luni de la data primei intrări în Argentina.

Ambasada Republicii Argentina în România

Adresa: Bucureşti, Union International Center, Str. Ion Câmpineanu nr. 11, et. 3, ap. 301, Sector 1

Telefon: (0040-21) 312 26 26 (0040) 0372 753 040

Fax: (0040-21) 312 01 16 e-mail: [email protected]

Pagina Web: http://eruma.mrecic.gov.ar Ambasador H.E. Dl Claudio Pérez PALADINO

11. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN POLITICA DE COMERȚ EXTERIOR

MINISTERUL RELAȚIILOR EXTERNE ȘI CULTELOR (MREC)

+ 54 (11) 4819-7000 | www.mrecic.gov.ar

În cadrul MREC funcționează Secretariatul pentru Relații Economice Internaționale format din: Subsecretariatul pentru Negocieri Economice Internaționale.

Direcția Națională de Negocieri Economice Bilaterale Direcția Națională de Negocieri Economice Multilaterale

Subsecretariatul pentru Integrare Economică Latinoamericană și Mercosur Direcția Generală MERCOSUR Direcția Generală pentru Integrare Economică

Subsecretariatul pentru Dezvoltarea Investițiilor Direcția Națională pentru Relații Instituționale și Comunicare privitor la Investiții Direcția Națională de Strategii și Mediu Investițional Direcția Generală de Promovare a Exporturilor Direcția Generală de Strategiii de Comerț Exterior Direcția Națională de Operațiuni și Servicii pentru Investitor Unitatea de Promovare a Exporturilor și Bunurilor Audiovizuale Unitatea de Cooronare Generală a Sistemului de Achiziții a Națiunilor Unite Unitatea de Urmărire a Evenimentelor BIE Unitatea de Promovare și Sprijinire a Firmelor Exportatoare Coordinación de Temas Agrícolas


Fundația ExportAR (Promovare exporturi)

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE + 54 (11) 4349-5000 | www.economia.gob.ar

Secretariatul de Comerț Subsecretariatul de Comerț Exterior și Relații Economice Internaționale Comisia Națională de Comerț Exterior

AUTORITATEA DE INVESTIGAȚIE ÎN MATERIE DE APĂRARE COMERCIALĂ

În conformitate cu legislația în vigoare, în Argentina există două organisme abilitate pentru a investiga distorsionarea comerțului și a propune măsuri de apărare comercială în situația unor practici neloiale, respectiv: Comisia Nationala de Comert Exterior (CNCE) si Directia Concurentei Neloiale (DCN).

CNCE funcționează ca un organism independent relaționat cu Ministerul Economiei și Finanțelor Publice – Secretariatul pentru Comerț. Rolul acestuia este de a stabili dacă s-a produs un prejudiciu industriei naționale sau există o amenințare cu producerea unui prejudiciu, precum și de a determina legătura de cauzalitate.

DCN este un organism tehnic din cadrul Subsecretariatului pentru Comerț Exterior - Direcția Națională de Gestiune Comercială Externă a Ministerui Economiei și Finanțelor Publice, care analizează existența prețurilor de dumping și a subvențiilor.

Cele două organisme fac recomandări către Secretariatul pentru Comerț din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor Publice care ia decizia de deschidere sau nu a investigației. În cazul în care decizia este afirmativă, rezoluția de deschidere a investigației se publică în Buletinul Oficial sub semnatura Ministrului Economiei și Finanțelor Publice.

Printre produsele care au făcut obiectul investigației și țările de origine, menționam:

Dumping: hârtie de ambalaj (Austria, Italia), cuțite de bucătărie, cerneală tipografică, prosoape, compresoare cu șurub, fittinguri, țesături din polipropilenă (Brazilia), termosuri, gresie, insecticid, ochelari și rame, cuțite de bucătărie, aparatură electrică de încălzit, întrerupătoare și potentiometer electrice, lame pentru fierăstrău, aprinzătoare de aragaz, seringi de unică folosință, motoare electrice, anvelope, jenți din oțel, tuburi petroliere fără sudură, ventilatoare, țesături Denim, pompe electrice, încălțăminte, coloranți organici sintetici, rulmenți radiali cu bile (China), echipamente de aer condiționat, hârtie de ambalaj (Corea), PPC, hârtie de ambalaj, film pentru radiografii (SUA), hârtie de ambalaj (Finlanda), borne de conexiune electrică (Germania, China), parchet laminat (Germania, Elvetia), insecticid, pânze fierăstrău, conectori, fire și fibre (India), echipamente de aer condiționat (Malaezia, Tailanda, Vietnam), fibră de sticlă (Mexic), CD-uri (Paraguay),

Subvenții: ulei de măsline (Spania), gluten de grâu (UE), compot de piersici (UE).


Salvgardare: compot de piersici, motorete și motociclete, încălțăminte de sport, jucării, încălțăminte, fibre de poliester, fire din fibre de poliester, țesături de bumbac, țesături din textile, filamente sintetice.

Din analiza procedurilor de apărare comercială inițiate de autoritățile argentiniene rezultă că cele mai multe investigații au fost deschise la capitolele produse siderurgice și articole de fontă, fier și oțel, iar ca țări de origine pe primul loc se situează China și Brazilia. În prezent sunt active un număr de 5 măsuri anti-dumping asupra mărfurilor care provin din UE:

- Profile PVC (Germania) - Borduri ceramic (Spania) - Hârtie cretată (Austria, Finlanda) - Terminale electrice (Germania) - Pânze de fierăstrău (Suedia).


12. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE ȘI

NEGUVERNAMENTALE CARE INTERVIN ÎN ACTIVITĂȚILE DE COMERȚ EXTERIOR ȘI DE ATRAGERE DE INVESTIȚII:

Președinția Argentinei www.presidencia.gov.ar +54 (011) 4344 3600

Administrația Publică Națională www.argentina.gob.ar Agenția ProsperAr www.prosperar.gov.ar

+54 (011) 4819-7000 Agențoa pentru evenimente expoziționale www.feriasycongresos.com

+54 (011) 4863-5952 Asociația Argentiniană a Fabricanților de Mașini

Unelte www.aafmha.org.ar

+54 (011) 4372-3833 Asociația Argentiniană de Pescuit www.aapesca.com.ar

+ 54 (011) 4311-4625 Asociația Băncilor din Republica Argentina

(bănci private) www.aba-argentina.com

+ 54 (11) 4394-1836 Asociația Băncilor Publice și Private din

Republica Argentina www.abappra.com

Asociația Conducătorilor de Întreprinderi (ADE) www.ade.org.ar + 54 (011) 4811-6735

Asociația Industriașilor Metalurgi din Republica Argentina

www.adimra.com.ar +54 (011) 4371-0055

Asociația Importatorilor și Exportatorilor din Republica Argentina

www.aiera.org.ar +54 (011) 4342-0010

Banca Centrală a Republicii Argentina www.bcra.gov.ar +54 (011) 4348-3500

Banca Națională a Republicii Argentina www.bna.com.ar +54 (0810) 666-4444

Bursa de Cereale www.bolcereales.com.ar Camera Argentiniana de Comerț www.cac.com.ar

+54 (011) 5300-9000 Camera de Comerț, Industrie și Producție a

Republicii Argentina www.cacipra.org.ar

+54 (011) 4342-5852 Camera Exportatorilor din Republica Argentina www.cera.org.ar Camera Importatorilor din Republica Argentina www.cira.org.ar

+54 (011) 4342-1101 Camera de Comerț Exterior din Rosario

(Santa Fe) www.commerce.com.ar +54 (011) 341 4257147

Camera de Comerț Exterior a Provinciei Entre Rios

www.caceper.com.ar +54 (011) 343 4310368

Centrul de Informație Integrală pentru Comerț Exterior al Vămii argentiniene

www.aduanaargentina.com

Camera Argentiniană de Construcții www.camarco.org.ar


+54 (011) 4361-8778 Camera Argentiniană a Industriei Materialelor

Plastice www.caip.org.ar

+54 (11) 4821-9603 Camera Argentiniană a Mașinilor Unelte,

Bunurilor de Capital și Serviciilor Productive www.carmahe.com

+54 (011) 4343-1493 Camera Argentiniană a Produselor Chimice www.camaraquimica.org.ar

+54 (011) 4374-3550 Camera Întreprinderilor de Software și Servicii

Informatice www.cessi.org.ar

Camera de Informatică și Comunicații a

Republicii Argentina www.cicomra.org.ar +54 (011) 4325-8839

Camera Industriei Chimice și Petrochimice www.ciqyp.org.ar +54 (011) 4313-1000

Camera Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Industria Metalurgică

www.camima.com.ar +54 (011) 4372-6666

Camera Producătorilor de Geam Plat și Produselor din Acestă din Republica Argentina

www.caviplan.org.ar

Centrul Argentinian al Inginerilor www.cai.org.ar +54 (011) 4811-3630

Federația Argentiniană a Industriei Cauciucului www.faic.org Federația de Comerț a orașului Buenos Aires www.fecoba.org.ar

+54 (011) 5556-5556 Fundația EXPORTAR www.exportar.org.ar

+54 (011) 4114 7700 Institutul Argentinian de Petrol și Gaz www.iapg.org.ar

+54 (011) 5277 Institutul Argentinian pentru dezvoltare

economică www.iade.org.ar

+54 (011) 4381-7380 Institutul Argentinian de Raționalizare a

Metalelor (IRAM) www.iram.com.ar

+54 (011) 4346 0600 Institutul Argentinian pentru Ciment Portland www.icpa.org.ar

+54 (011) 4576-7695 Institutul Național de Statistică și Recensământ

(INDEC) www.indec.gov.ar

+54 (011) 4349-9200 Institutul Național de Tehnologie Agroalimentară

INTA www.inta.gov.ar

+54 11 4338 4600 Institutul Național de Tehnologie Industrială INTI www.inti.gob.ar

+54 (011) 4724-6200 Institutul Național al Proprietății Industriale INPI www.inpi.gov.ar

+54 (011) 4344-4969 Ministerul Relațiilor Externe și Cultelor www.mrecic.gov.ar

Ministerul Economiei și Finanțelor Publice www.mecon.gov.ar +54 (011) 4349-5000

Ministerul Planificării federale, Investițiilor Publice și Serviciilor

www.minplan.gov.ar +54 (011) 4349-7822


Ministerul Agriculturii, Zootehniei și Pescuitului www.minagri.gob.ar +54 (011) 4349-2000

Ministerul Industriei www.industria.gob.ar Societatea Rurală Argentina www.ruralarg.org.ar

Uniunea Industrială din Argentina (UIA) www.uia.org.ar +54 (011) 4124-2300

13. INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Clarín www.clarin.com

La Nación www.lanacion.com.ar El Cronista www.cronista.com Página 12 www.pagina12.com.ar

Ámbito Financiero www.gacetamercantil.com Despachantes Argentinos www.despachantesargentinos.com

AMBASADA ROMÂNIEI LA BUENOS AIRES Adresa: Calle Arroyo 962-970, 1007 Capital

Federal

Telefon: 0054-11-4326-5888 0054-11-4322-8656 0054-11-4328-1786

Fax: 0054-11-4322-2630 e-mail: [email protected]

[email protected]

Pagina Web: http://buenosaires.mae.ro/

Echipa: Ambasador: Carmen Podgorean Prim colaborator: Sena Latif Consilier Economic: Mircea Borza Secția Consulară: Andrada Berezintu

CONSULATUL ONORIFIC AL ROMÂNIEI ÎN MENDOZA Adresa: Av. Acceso Este, Lat. Sur 2497, 5519-

Las Cañas- Guaymallen, Mendoza ArgTelefon: (00-54-0261)431-7020

Fax: (00-54-0261)431-7078 e-mail: [email protected]

Consul Onorific Dl. Viorel Octav Chirca


14. CALENDARUL TÂRGURILOR DIN ARGENTINA 2016

IANUARIE

10 - 12 EFICA 2016 - Buenos Aires Incaltaminte FEBRUARIE

MARTIE 4 - 6 Tattoo Show Buenos Aires Tatuaje si obiecte

pentru piercing 8 - 10 Cemca - Buenos Aires Confectii din piele

16 - 19 Cafira 2015 Buenos Aires Articole de decoratiuni si

cadouri 18 - 27 Feria Artesanías Córdoba Artizanat, produse

traditionale din piele, ceramica,

piatra, metal, bijuterii si gablonzuri

(expozanti din America de Sud)

APRILIE 20-22 FIMAR 2016 Córdoba Targul

international de Mobila Targ international

de mobila si furnituri pentru

mobilier 5-7 EMITEX SIMATEX si CONFEMAQ

Buenos Aires Furnituri si utilaje pentru sectorul

textil MAI

5-7 (2017) Ar Minera Buenos Aires Tehnologii si echipamente

pentru sectorul minier

21.14 – 9.05 Targul International de Carte Buenos Aires

Carti, albune, CD-uri si DVD-uri

editate


IUNIE

1 - 4 Batimat Expovivienda + FEMATEC Buenos Aires

Constructii si decoratiuni

1 - 4 ALUVI Buenos Aires –Targ International pentru aluminiu si sticla

Produse si utillaje din sectorul prelucrarii

aluminiului, sticlei, cristalului

15 - 17

FITHEP MERCOSUR 2015 Buenos Aires

Materii prime si utillaje pentru

industria alimentara, panificatie, cofetarie,

inghetata, vitrine frigorifice si camere

frigorifice. 11 - 12 Buonaestetika 2015 Buenos Aires:

Congreso internacional de estética y salud

Congres International de

produse si tehnologii pentru

cosmetica si mentinerea

sanatatii 10-12 (2017) Expo Clean Buenos Aires Materriale si utillaje

pentru curatenie si igiena industriala

23 - 27 Fitecma Buenos Aires Lemn si mobila Tehnologie pt prelucrarea

lemnului IULIE

10-13 Eolica Argentina Buenos Aires Energie eoliana AUGUST

(2017) Envase y Alimentek 2017 Buenos Aires Ambalaje din plastic, aluminio, carton, hartie, folii pentru ambalare si

utilaje specifice 3 - 5 Expima 2016

Marcos Juarez, Prov. Cordoba Furnizori pentru

industria metalmecánica și a mașinilor agricole

8-11 (2017) Feria Alimentek Buenos Aires Masini si echipanente de


împachetat Nu se cunoaste

data exacta Plasticos Buenos Aires Materiale plastice

si articole Nu se cunoaste

data exacta Bafweek – Buenos Aires

Moda

23-24 Buenos Aires Moda Salon de moda argentinian

17 - 20 FIMAR 2016 Buenos Aires Targul international de Mobila

Targ international de mobila si

furnituri pentru mobilier

7-9 (2017) Expo Sign & Serigrafia Buenos Aires Fotografie si comunicatii vizuale

30.08 – 1.09 Hotelga Buenos Aires Hoteluri si restaurante:

Instalatii si produseSEPTEMBRIE

2 - 4 Expo Aicacyp Buenos Aires Vanatoare, pescuit, tir, petrecere timp

în aer liber

2-5

ExpoFerretera Buenos Aires Constructii:

instalatii, vopseluri si materiale de

constructii, scule 13-16 EXPO TRANSPORTE Buenos Aires

Expozitie de

echipamente si tehnologie

autovehicule transport marfa si

pasageri 15-19 BIEL Light+Building Buenos Aires Electrotehnica,

electronica, instalatii de

iluminat, comunicatii si IT

15-19 Seguriexpo Bisec Buenos Aires Siguranta si securitate integrala

20-23 Tecno Fidta Buenos Aires Industria alimentara: materii prime, alimente, ambalaje, utilaje

Nu se cunoaste data exacta

Vinos y Bodegas Buenos Aires

Targ international destinat

producatorilor de vin

28-30 ExpoMedical Buenos Aires Echipamente


medicale, produse, software pt medicina

FIT Buenos Aires

Salonul

International de Turism

17-20 Feria Forestal –Posadas Cherestea, mobilier si utilaj forestier

OCTOMBRIE 5-8 AOG Argentina , Buenos Aires

Expozitie destinat producatorilor de echipamente si tehnica pentru sectorul petrolier

NOIEMBRIE Nu se cunoaste

data exacta EXPOFUN Buenos Aires –Targ

International pentru Sectorul Turnatoriilor

Produse si utillaje pentru turnatorii de otel si neferoase

Nu se cunoaste data exacta

Fematec Buenos Aires Materiale si tehnologii de

constructii Adresele pricipalelor companii organizatoare de targuri si expozitii din Argentina

http://www.larural.com.ar/ http://www.centrocostasalguero.com/

15. ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Care este cadrul legal care protejează investițiile străine?

Legea Nr 21382 stabilește cadrul legal care reglementează investițiile străine în Argentina.

Ce restricții există pentru companiile străine să remită profitul în străinătate? Nu există restricții. Investitorii străini pot transfera profiturile si dividendele de la investițiile lor în altă țară, precum să repatrieze investițiile lor, dar intrările trebuie să fie introduse și stabilite în piața valutară locală. În plus, trebuie aprobată în avans o Declarație de plăți în strănătate (DAPE pt. acronimul în limba spaniolă).

Care sunt principalele impozite în funcție de diferitele niveluri de guvernare?

Principalele impozite în funcție de diferitele niveluri de guvernare sunt după cum urmează:


Taxe Federale: Impozit pe profit: 35% TVA: 21%-10,5% Impozitul minim pe venit: 1% Taxe pe active personale: 0.5%-1,25% Impozite pe debite și credite în conturi bancare și alte operațiuni: 0,6% Taxe Provinciale: Taxe pe venit Brut: 1,5%-4% Taxă pe proprietate: 0,0562% Taxă de timbru: 1% Taxe Municipale: Remunerațiile pentru servicii sunt stabilite de fiecare municipalitate în parte.

Există programe de promovare și / sau de stimulare a investițiilor străine? Da. Argentina oferă o serie de instrumente menite să încurajeze investițiile, inclusiv stimulentele orizontale, bazate pe sectoare și regionale, printre multe altele.

Există stimulente pentru industrii specifice?

Da. Acele sectoare care beneficiază de programe specifice de stimulare sunt: industria auto și piese auto, IT, biotehnologie, biocombustibili, motociclete și piese de motociclete, minerit, turism, silvicultură, lucrări de infrastructură publice și explorare și exploatare de hidrocarburi.

Sunt stimulente pentru investiții prevăzute la nivel de provincie? Da, cele mai multe provincii argentiniene au programe specifice pentru a promova investițiile în teritoriile lor. Programele de promovare provinciale includ scutiri de taxe provinciale pentru anumite perioade de timp; cote reduse pentru utilități publice; sprijin pentru construirea infrastructurii publice și achiziționarea de echipamente; facilități pentru achiziționarea și localizare bunurilor de stat; prioritate în atribuirea ofertelor provinciale; și reduceri ale taxelor impuse mijloacelor de transport sau transferurile executate de provincii.

Care importatori trebuie să depună o Declarație pe propria răspundere înainte de efectuarea importului (DJAI)?

Importatorii care intră în sfera de aplicare a articolului 1 secțiunea Nr 91 din Codul vamal, care sunt înregistrați în "Registrul special vamal" (titlul II Rezoluția Generală nr 2570) sunt obligați să completeze declarație pe propia răspundere înaintea efectuării importului.

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ngodang
View:	220 times
Download:	1 times

BPCE BUENOS AIRES - Departamentul de Comert · PDF fileMetodologia argentiniană de calcul a...

Documents