SISTEME DESISTEME DEPRODUCPRODUCŢII ŢII ANIMALIEREANIMALIERE

CREŞTEREA ŞI EXPLOATAREA BOVINELORCREŞTEREA ŞI EXPLOATAREA BOVINELOR

IMPORTANŢA CREŞTERII BOVINELOR• Ocupă locul prioritar în economia producţiei animale din ţara noastră

• Varietatea produselor

produse principale: lapte, carne

produse secundare: piei, gunoi de grajd

subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, pãr etc.;

forţã de tracţiune

LAPTELE• Compoziţie chimică complexă

• Valore biologică şi grad înalt de digestibilitate

• Conţine peste 100 substanţe necesare organismului uman:

20 de aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 de vitamine şi 45 de elemente minerale

• Valoarea nutritivã 1 litru lapte = 400 g carne de porc, 750 g carne de viţel, 7 - 8 ouã, 500 g peşte, 2,6 kg varzã, 125 g pâine etc.

CARNEAReprezintã circa 35-40% din producţia mondialã de carne

Creşterea cerinţelor pentru carne de bovine se explicã prin valoareanutritivã şi dieteticã a acesteia.

PRODUSE SECUNDAREPeste 90 % din piei sunt folosite în industrie

75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile

SITUAŢIA ŞI EVOLUŢIA CREŞTERII BOVINELOR PE GLOB

Pe glob, existã peste 1,3 miliarde bovine

Bovinele în lume (mii capete) (FAO 2005)Continentul 1989-91 1996 1998 2005

În lume 1.293.380 1.334.973 1.314.557 1.355.187

Africa 186.844 210.621 214.964 239.263

America de Nord 160.074 164.944 157.809 110.931

America de Sud 272.829 297.546 296.293 327.024

Asia 400.610 435.004 437.162 436.713

Europa 123.383 107.237 105.123 95.906

Oceania 31.763 36.185 35.875 38.046

Dinamica efectivului total de bovine în câteva ţări europene şi ţara noastră (după FAO 1999)

1989-91 1996 1998 2005

FranţaDanemarcaElveţia UngariaItaliaPoloniaRusiaAngliaRomânia

21.4072.2271.8451.6198.5419.875

117.87711.9806.029

20.6612.0931.772

9287.2657.136

39.69611.9133.496

20.3892.0401.722

8717.1756.955

31.70011.3473.431

19.3831.5951.540723

6.3145.48330.54010.3782.950

Primele 10 ţări cu cele mai mari producţii medii de lapte (după I. Dinu)

Ţara 1979 Ţara 1986 Diferenţa ± l

Israel 6817 Israel 7594 +774

S.U.A 5377 Danemarca 6136 +1275

Suedia 5257 U.S.A 6048 +671

Olanda 5025 Suedia 5749 +492

Danemarca 4861 Olanda 5651 +626

Anglia 4755 Finlanda 5048 +476

Finlanda 4572 Japonia 5047 +521

Japonia 4526 Canada 4837 +443

Germania 4479 Anglia 4833 +68

Canada 4409 Germania 4795 +316

Media pe glob 1988 Media pe glob 2099 +111

Primele 10 ţãri cu cele mai mari producţii medii de lapte (dupã I. Dinu)

ŢŢaraara 19791979 ŢŢaraara 19861986 DiferenDiferenţţaa ±± ll

Israel 6817 Israel 7594 +774S.U.A 5377 Danemarca 6136 +1275Suedia 5257 U.S.A 6048 +671Olanda 5025 Suedia 5749 +492Danemarca 4861 Olanda 5651 +626Anglia 4755 Finlanda 5048 +476Finlanda 4572 Japonia 5047 +521Japonia 4526 Canada 4837 +443Germania 4479 Anglia 4833 +68Canada 4409 Germania 4795 +316Media pe glob 1988 Media pe glob 2099 +111

SITUAŢIA ŞI EVOLUŢIA CREŞTERII BOVINELOR ÎN ŢARA NOASTRÃDinamica efectivelor şi producţiei bovinelor din ţara noastră

Specificare UM 1938 1960 1998 2005

Efectiv total mii cap. 3653 4309 3235 2877

Densitate Cap/ ha 25,2 31,0 22,7 21,2

Efectiv matcă mii cap. 1787 2105 1844 1748

Prod. totală lapte mii hl. 17600 18930 56.179 57450

Prod. lapte/vacă litri 965 867 3018 3197

Sisteme de producţie:Sistemul extensiv - Producţia obţinută este utilizată în gospodăriile

personale pentru consumul propriu

Sistemul semiintensiv - De tip gospodăresc cu peste 10 capete taurine

Sistemul intensiv-industrial - Practicat în mari complexe cu peste 200 cap. vaci cu lapte şi cresc aproximativ 18,39% din efectivul de bovine

Pentru redresarea creşterii taurinelor în perspectivă, se impun următoarele măsuri:

- dezvoltarea bazei furajere, - stimularea creşterii taurinelor- sprijinirea concentrării taurinelor în ferme optim dimensionate (20 -

60 cap.) şi organizarea crescătoriilor în asociaţii de producţie (pe produse, pe rase, zone etc.

- valorificarea superioară a producţiei, dezvoltarea industriei de prelucrare, ambalare şi a reţelei de valorificare;

- îmbunătăţirea activităţii de reproducţie a taurinelor pentru ridicarea procentului de fecunditate şi natalitate;

- organizarea, în noile condiţii, a însămânţărilor artificiale cu material seminal congelat din import, pentru realizarea în cel mai scurt timp a progresului genetic scontat;

- apărarea sănătăţii taurinelor prin eradicarea principalelor boli contagioase (tuberculoză, leucoză), prevenirea şi combaterea sterilităţii, diminuarea afecţiunilor mamare şi podale, reducerea morbidităţii şi mortalităţii viţeilor s.a.

CLASIFICAREA BOVINELOR

Din punct de vedere al sistematicii zoologice, bovinele fac parte din clasa Mammalia, subclasa Eutheria, Ordinul Ungulata, subordinul Artiodactyla, grupa Ruminantia, familia Cavicorne (Bovidae), subfamilia Bovinae.

Subfamilia Bovinae - 2 genuri: Bos şi Bubalus

Genul Bos cuprinde subgenurile:subgenul Bos taurussubgenul Bibossubgenul Bisonsubgenul Poephagus

Genul Bubalusbivolii sălbatici Bubas depressicornis (sau de Anoa)

Bubalus mindorensis şi Bubalus arni, Bubalus arni (India) bivolii domestici

bivolii africani trăiesc numai în stare sălbatică şi nu au dat forme domestice (bivolul negru de Cafria (B.caffer), bivolul roşu de Congo şi bivolul de Abisinia)

BivolBivol KafriaKafria (B. (B. CafferCaffer))BivolBivol palustrupalustru indianindian

BivolBivol palustrupalustru indianindian

Bivolii domestici

În lume → 130 milioane bivoli130 milioane bivoliIndia → peste 70 milioane capeteÎn EuropaÎn Europa

- Rusia (peste 400.000) - România (circa 184.000)

- Transilvania (peste 90%)în judeţele Sălaj, Cluj, Braşov, Sibiu, Alba şi Bihorîn Câmpia Dunării şi în Dobrogea

Caractere morfologiceCaractere morfologice

Animale masiveCorpul are contururi unghiuloase, foarte mult reliefate Capul mare, fruntea bombatăCoarnele în formă de seceră, îndreptate înapoiGâtul subţire, orizontalTrunchiul, scurt şi largGrebănul mai înalt decât spinarea şi şalele, apofizele spinoase ale primelor

6 - 7 vertebre dorsale foarte dezvoltateSpinarea şi şalele sunt scurteCrupa largă la şolduri şi îngustă la ischii, oblică

Membrele sunt scurte şi puternicePărul este lung, gros şi rar, mai ales pe regiunile superioare ale trunchiuluiCuloarea bivolului este neagră; apar rar bălţături şi cazuri de albinism

Caractere productiveCaractere productive

Bivolul este un animal tardiv (creşterea se termină la 6 ani)Este puternic, bun pentru tracţiune, puţin pretenţios, rezistentSlab productiv, pretinzând adăposturi călduroaseProducţia de lapte este, în medie, de 700 - 800 kg/lactaţie, cu 7-8% grăsimeSunt şi variante care produc 1.500 - 2.000 kg şi chiar 3.000 kg lapte Prima fătare are loc la 3 - 4 aniProducţia de carne este mai mică decât la taurine şi de calitate inferioară

(carnea are fibra groasă şi este mai puţin gustoasă)Greutatea corporală a bivoliţelor adulte este de 400-500 kgRandamentul la tăiere de 50%Durata gestaţiei la bivoliţă este de 310-315 zile

GENUL BOSGENUL BOS

Bison, Bibos, Poephagus şi Bos taurus (taurinele)

SubgenulSubgenul BisonBison - bizonii (sau zimbrii)BBizonulizonul europeaneuropean şi bizonul americanbizonul american (numai în rezervaţii şi grădini zoologice)

• talie mare (150-180 cm)• au trenul anterior mai dezvoltat decât cel posterior• grebănul mult mai înalt decât crupa• trunchiul larg, adânc; membrele scurte şi puternice• conformaţie caracteristică animalelor primitive• părul este foarte abundent pe părţile declive ale gâtului şi trunchiului• culoarea brună-castanie sau brună-cenuşie• din încrucişarea bizonului american cu tauri din rasele Charolaise şi Hereford s-a format o rasă de taurine de carne foarte valoroasă -“Beefalo”

Această rasă hibridă are 3/8 sânge Bison, 3/8 sânge Charolaise şi 2/8 sânge Hereford

Are o foarte mare intensitate de creştereViţeii ajung la 10 luni la 420-430 kg şi au un randament la tăiere de

60-61%Proporţia de oase în carcasă este de 13,3%, iar grăsimea din

carne între 5-10%.

BourulBourul ((BosBos taurustaurus primigeniusprimigenius))

BosBos taurustaurus ibericusibericus

BizonBizon ZimbruZimbru

YakulYakul ((BosBos gruniensgruniens))

SubgenulSubgenul BibosBibosBantengul, Gaurul şi Gayalul (în insulele din sudul Asiei: Kalimantan, Sumatera, DjawaBantengulBantengul trăieşte în stare sălbatică, dar şi domesticăGayalulGayalul numai domesticGaurulGaurul nu s-a domesticit până în prezent. În hibridări cu taurinele, dau femele fecunde şi masculi infecunzi

SubgenulSubgenul PoephagusPoephagusYakul sau “boul grohăitor” (Bos gruniens), trăieşte sub formă sălbatică şi

domestică în ţările din centrul Asiei• Animal de talie mare (140 - 150 cm)• Trenul anterior foarte dezvoltat faţă de cel posterior• Părţile declive ale corpului, gâtului, trunchiului sunt acoperite cu păr abundent, asemănător ca fineţe cu lâna oilor din rasele primitive• Aleargă foarte repede şi scoate în mers un grohăit asemănător cu al porcului• Este folosit la tracţiune• Producţia de lapte este mică (500-1000 kg), cu un procent ridicat de grăsime• Hibrizii între Yak şi taurine dau producţii de peste 1.000 kg lapte; femelele sunt fecunde, iar masculii sterili.

GayalulGayalul

Zebul BrahmanZebul Brahman

SubgenulSubgenul BosBos ((taurustaurus):): taurinele propriutaurinele propriu--zisezise, care au cea mai mare răspândire pe glob şi ZebulZebul (Bos zebu), denumit ““boul cu cocoaşăboul cu cocoaşă””•• Zebul Zebul trăieşte numai sub formă domestică în Africa şi Asia•• Zebul asiatic Zebul asiatic este denumit şi ““BrahmaBrahma” ” •• Zebul african “Zebul african “ŞangaŞanga” ”

• Conformaţia asemănătoare taurinelor, deosebindu-se de acestea prin prezenţa cocoaşei în regiunea grebănului• Cocoaşa este formată îndeosebi din ţesut adipos, fiind dezvoltată la animalele grase• Producţia de lapte a zebului este mică: 500-700 kg, cu 4,5-5% grăsime• Producţia de carne este asemănătoare cu a taurinelor, greutatea vie fiind de 300 - 700 kg• Animal rezistent, adaptat la regiunile calde; valorifică bine fibroasele• Prin încrucişarea zebului indian cu taurinele s-au format rase de carne valoroase cum sunt: Santa Gertruda, Charbray şi altele

Taurinele propriuTaurinele propriu--zisezise

Numai sub formă domestică şi sunt cele mai perfecţionate dintre toate bovinele

Singura formă sălbatică, ce a trăit până în secolul 18-lea a fost bourul (bourul (BosBostaurustaurus--primigeniusprimigenius).).

CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINECLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

Se pot clasifica după aptitudinea productivă principală, gradul de ameliorare, origine, provenienţă

a) După aptitudinea productivă principală:-rase pentru lapte: Jersey, Angler;-rase pentru carne: Charolaise, Hereford;-rase mixte: Simmental, Bălţata românească, Brună;-rase de tracţiune: Sura de stepă

b) După gradul de ameliorare, rasele pot fi:- rase primitive, (neameliorate, în evoluţia cărora omul a intervenit mai puţin şi care, de obicei, au o producţie scăzută);

- rase ameliorate, îmbunătăţite de om (în curs de perfecţionare);- rase perfecţionate, care se caracterizează printr-un nivel productiv foarte ridicat, în direcţia respectivă de exploatare.

c) După provenienţă sau ţara de formare:- rase localerase locale (autohtone)- rase derase de importimport

După provenienţa lor, gradul de ameliorare şi caracterul producţiei:

A. Rase autohtoneA. Rase autohtone:a) primitive: Sura de stepă şi rasa de munte (Mocăniţa);b) ameliorate:

-- mixtemixte: Bălţata românească, Brună de Maramureş, Pinzgau de Transilvania, Bălţată cu negru românească;

- de lapte: Roşie dobrogeană.

B. Rase importateB. Rase importate:- de lapte: Friză, Roşie daneză, Jersey, Roşie brună letonă, Roşie de stepă;- mixte: Simmental, Schwyz, Pinzgau;- de carne: Hereford, Aberdeen-Angus, Charolaise, Santa-Gertruda.

RASE LOCALE NEAMELIORATERASE LOCALE NEAMELIORATE

SURA DE STEPSURA DE STEPĂĂ

Provine din Bos taurus primigenius; în ţara noastră până la primul război mondialAre o talie de 1,28talie de 1,28--1,32 m1,32 m şi o constituţie robustă sau chiar grosolanăconstituţie robustă sau chiar grosolanăProducţia de lapteProducţia de lapte de aproximativ 900 l, 900 l, cu 4,cu 4,5 5 -- 4 4,7 ,7 % g% grrăăsimesimeLactaţia nu depăşeşte 9 luniSunt animale tardive, ajung la maturitate la 5-5,5 ani, realizând sporuri miciLa sacrificare se obţine un randament cuprins între 40 - 50%.

Datorită condiţiilor pedoclimatice s-au diferenţiat mai multe varietăţi:În cadrul varietvarietăăţi moldoveneştiţi moldoveneşti s-a diferenţiat tipul Bucşan (în centrul

Moldovei), de culoare cenuşiu-închisă, cu nuanţe de vânăt pe cap şi părţile laterale ale corpului;

Varietatea transilvVarietatea transilvăăneanneanăă, cea mai masivă, la ora actuală este dispărută, fiind supusă procesului de absorbţie;

Varietatea ialomiţeanăVarietatea ialomiţeană (sau dunăreană) de talie mică, 1,22-1,27 m, cu multe defecte de exterior, are o bună forţă de tracţiune şi mare rezistenţă la condiţiile aspre de viaţă;

Varietatea dobrogeanVarietatea dobrogeanăă este de talie mică (cea mai mică), 1,15-1,20 m, cu o constituţie fină, uscăţivă; este pe cale de dispariţie.

ParticularitParticularităăţi de exterior:ţi de exterior: Dezvoltare corporal Dezvoltare corporală ă variabilvariabilăă, format corporal dreptunghiular cu , format corporal dreptunghiular cu

linia superioarlinia superioară ă oblicoblică ă craniocranio--caudalcaudalCapul mare şi alungit, cu coarne lungi şi groaseCapul mare şi alungit, cu coarne lungi şi groaseMembre lungi dar puternice, cu articulaţii rezistente şi largiMembre lungi dar puternice, cu articulaţii rezistente şi largi Culoarea corpului este variabil Culoarea corpului este variabilăă, de la cenuşiu, de la cenuşiu--argintie la sură, cu argintie la sură, cu

nuanţe mai închise pe feţele laterale, la masculinuanţe mai închise pe feţele laterale, la masculi Botul, extremit Botul, extremităăţile membrelor, smocul cozii şi ţile membrelor, smocul cozii şi ongloaneleongloanele de de

culoare mai închisă sau negreculoare mai închisă sau negreAnimalele au temperament vioi, constituţie robustăAnimalele au temperament vioi, constituţie robustă

Au o conformaţie tipică animalelor de tracţiune - producţie în care nu sunt egalate de nici o altă rasă autohtonă

Sunt rezistente la drumuri lungi, având un mers sprinten şi întinsViţeii au la naştere masa corporală de 20-27 kg, şi realizează un spor mediu

zilnic de 0,600-0,700 kg; Ajung la 6 luni la 130-140 kgVacile adulte ajung la 350-480 kg, iar masculii la 600-650 kg Randamentul la tăiere este cuprins între 40-55% şi depinde de starea de

îngrăşare

MOCMOCĂĂNIŢANIŢA

Rasă locală veche, răspândită în trecut în toată zona muntoasă a ţăriiProvine - după unii cercetători - din “boul iliric european” (Bos brachiceros),

iar după alţii - din Sura de stepă, adaptată condiţiilor zonei de munteRasa este pe cale de dispariţie; se mai găseşte izolat răspândită în unele

zone din Capaţii sudici (Muscel, Bacău, Argeş şi Vrancea).

Însuşiri morfologice şi productiveÎnsuşiri morfologice şi productive

Se aseamănă cu Sura de stepă; este însă mai mică şi mai fină decât aceasta (talia 1,10-1,20 m şi 250-300 kg masa corporală)

Capul este mic, cu coarne scurte, subţiri, dispuse în formă de coroanăGâtul subţire cu musculatură slab dezvoltată, trunchiul scurt, slab dezvoltat

în lărgime, musculatura şi osatura slab dezvoltateCuloarea animalelor este vânătă, cu nuanţe mai închise pe părţile laterale,

aproape neagră la masculi; în jurul botului prezintă un inel mai deschis la culoare

Rasa este slab productivă (1200-1400 kg lapte, cu 4,5-4,6% grăsime)Boii, care au şi o dezvoltare corporală mai mare, au o putere de tracţiune

bunăProducţia de carne este redusă, cu un randament la sacrificare sub 50%Masa viţeilor la naştere este de 18-25 kg, cu un spor mediu zilnic redus

Perspective: va fi absorbită de rasa Brună

RASE IMPORTATE, SPECIALIZATE ÎN PRODUCŢIA DE LAPTERASE IMPORTATE, SPECIALIZATE ÎN PRODUCŢIA DE LAPTE

RASA HOLSTEIN RASA HOLSTEIN –– FRIZĂ FRIZĂ

Din nord-vestul Europei (în Olanda), provine din vechile populaţii locale bălţate alb cu negru, supuse unei selecţii severe pentru producţia de lapte

Are denumiri diferite, după ţara în care se creşte:- Friză olandeză, Holstein-Friză canadiană, Holstein Friză americană, Ostfriză, Friză britanică, Friză israeliană

Efectivul actual ar reprezenta 35-38% din totalul taurinelor de pe glob.- în Olanda 98%, Danemarca 70%, S.U.A. peste 90%, în Germania, Anglia, 75%, în Japonia, Franţa 26% din efectiv, în Polonia 70% etc.

Rasa are o conformaţie armonioasă, cu “roba” bălţată cu negru (respectiv roşu)

Pielea este subţire, suplă, moale şi uşor detaşabilăCapul este fin, uscăţiv, expresiv, proporţional dezvoltat, cu gât relativ

subţire, bine prins de cap şi trunchiTrunchiul lung, larg şi adânc, linia superioară dreaptă şi orizontală; crupa

largă şi pătratăFormatul corporal este dreptunghiular, cu profil trapezoidăMembrele sunt puternice şi au aplomburi corecte

Ugerul este voluminos, corect prins, bine extins antero-posterior, sferturi simetrice, mameloanele de mărime potrivită, simetrice; este pretabil la mulsul mecanic

Temperamentul este vioi, iar constituţia fin - robustăEste masivă, având talia de 1,33-1,35 m şi masa corporală de 580 - 650 kg

FRIZA BFRIZA BĂĂLŢATĂ NEGRU CU ALBLŢATĂ NEGRU CU ALB

1.1. TTipulipul europeaneuropeanTalia de 1,29-1,33 m, cu forme corporale pline, cu constituţie fin-robustăÎnsuşiri bune pentru producţia de carneProducţia medie de lapte este de 5000-5500 l, cu 3,8-4,25% grăsimeSe pretează la îngrăşare intensivă (randamentul la sacrificare între 51-54%). După 12 luni depun seu mult în carcasă şi consumă multă hrană pentru un kg de spor

2. Tipul american (2. Tipul american (HolsteinHolstein--FrizFrizăă))Răspândită în U.S.A., Canada, Israel, Germania, Franţa; este “specializată” pentru producţia de lapteTalie de 1,33-1,37 m, cu forme corporale uscăţive, unghiuloase, constituţie fină, profil corporal accentuat trapezoidalAcest tip este mai bun pentru producţia de lapte decât tipul european, dar cu procentul de grăsime ceva mai scăzut (3,3-3,7%)Producţia medie de lapte este de 6000-6500 l. Recordul mondial a fost de 20.400 l lapte pe o lactaţie (adică 84 l lapte/zi) şi 870 kg grăsimeRasa are o bună precocitate, deoarece dă primul viţel la 24 - 26 luni, iar producţia de lapte din prima lactaţie reprezintă 70-74% din producţia lactaţiei mixte. Consumă în medie, 0,8-0,9 U.N. pentru 1 litru de lapte.

FRIZA BFRIZA BĂĂLŢATĂ ROŞU CU ALB LŢATĂ ROŞU CU ALB -- ((RotbunteRotbunte))

Are aptitudini mixte de producţie: lapte – carne Talia mai mică cu 2 - 3 cm decât varietatea Bălţată negru cu alb şi producţia de

lapte mai scăzută cu 200 - 300 litri Are aptitudini valoroase pentru producţia de carne

RedRed HolsteinHolstein (U.S.A.)(U.S.A.)

Prezintă, în general, aceleaşi caracteristici cu varietatea Bălţată cu negru

A fost importată în ultimele două decenii în Europa şi folosită la încrucişări de infuzie cu taurine de tip Simmental, cu rezultate foarte bune

Rasa Roşie danezăRasa Roşie daneză

S-a format în DanemarcaA fost intens selecţionată pentru

producţia de lapte şi grăsimeAre culoarea roşie, cu diferite nuanţe, şi

un aspect exterior armoniosConstituţie fină spre robustă şi un

temperament vioiAre talia de 1,30 - 1,35 m şi masa

corporală de 500 - 600 kgProducţia de lapte este de 4.000 - 5.000

kg, cu peste 4% grăsime, foarte multe exemplare dau peste 6.500 kg lapte

În producţia de carne se remarcă printr-un spor mediu zilnic de 0,8 - 0,9 kg şi un randament la sacrificare de 51-55%

Rasa Rasa JerseyJersey

A fost intens selecţionată în direcţia producţiei de lapte şi în special de grăsime

Se mai numeşte şi “rasa de unt”, datorită procentului mare de grăsime Animal tipic de lapte, are o dezvoltare corporală mică (talia 1,20-1,25 m) Masa corporală de 400-450 kgConstituţia fină, uscăţivăUger mare şi simetric Culoarea este asemănătoare cu cea a căprioarei: cafenie-deschisă de diferite nuanţeProducţia de lapte este de 3.200 - 4.000 l, cu 5,5 - 6,5% grăsime Recordul rasei a fost de 11.632,9 kg, cu 673,04 kg grăsime Este o rasă foarte precoce: la femele se înregistrează prima fătare la

23 - 24 luni Tăuraşii se folosesc la reproducţie de la 10 - 12 luniProducţia de carne este mică, randamentul la sacrificare este de 40 - 45%, cu sporuri zilnice de 0,5-0,6 kgPerspective: contribuie (şi a contribuit) la corectarea procentului de grăsime

a numeroase rase (Brună, Roşie, Bălţată cu negru, Schwyz etc.)

Rasa Rasa JerseyJersey

Rasa Rasa HighlandHighland