botanica.doc

CELULA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Protoplasma este formată din:A. vacuom celular, incluziuni ergastice, aparat GolgiB. ribozomi, reticul endoplasmatic, centru celular, perete celularC. reticul endoplasmatic, ribozomi, aparat Golgi, sistem lizozomal, microcorpi celulari,

corpi paramurali, mitocondrii, plastidom celular, centru celular, nucleu, aparat locomotorD. reticul endoplasmatic, ribozomi, nucleu, aparat locomotor, corpi paramurali, perete

celularE. vacuom celular, perete celular, incluziuni ergastice

2. Plastidomul celular este reprezentat de totalitatea:A. mitocondrilorB. ribozomilorC. lizozomilorD. cromoplastelorE. plastidelor

3. Cromoplastele:A. conţin pigmenţi clorofilieniB. fac fotosintezăC. sunt plastide colorate în roşu, galben sau portocaliuD. se mai numesc şi amiloplasteE. depozitează lipide

4. Totalitatea dictiozomilor formează:A. plastidomul celularB. reticulul endoplasmaticC. aparatul GolgiD. vacuomul celularE. condriomul celular

5. După natura substanţelor depozitate, leucoplastele se împart în:A. cromoplaste, oleoplasteB. cloroplaste, cromoplasteC. amiloplaste, proteoplaste, cloroplasteD. oleoplaste, amiloplaste, cloroplasteE. amiloplaste, proteoplaste, oleoplaste

6. După culoarea pigmentului pe care îl conţin, plastidele se grupează în:A. cloroplaste şi plastide incoloreB. amiloplaste şi cromoplasteC. plastide colorate şi plastide incoloreD. proteoplaste şi cloroplaste

1

E. oleoplaste şi proteoplaste

7. Plastidele incolore se mai numesc:A. amiloplasteB. leucoplasteC. proteoplasteD. oleoplasteE. cloroplaste

8. Substanţa fundamentală a mitocondriei se numeşte:A. hialoplasmăB. enchilemăC. stromăD. reticuloplasmăE. nici o variantă nu este corectă

9. Perioada de viaţă a mitocondriilor este de:A. 6 – 7 zileB. 5 zileC. 1 săptămânăD. 24 de oreE. 2 - 3 zile

10. Ribozomii intervin în sinteza:A. fosfolipidicăB. lipidicăC. glucidicăD. proteicăE. nici o variantă nu este corectă

11. Vacuomul celular reprezintă totalitatea:A. mitocondriilorB. cloroplastelorC. ribozomilorD. plastidelorE. vacuolelor

12. “Măturătorii celulelor” este denumire atribuită:A. vacuolelorB. ribozomilorC. mitocondrilorD. lizozomilorE. plastidelor

13. Ribozomii sunt formaţi din:A. o unitate mare, sferică

2

B. 2 subunităţi identice ca formă şi mărimeC. 2 subunităţi mici, de formă ovoidalăD. 3 subunităţiE. 2 subunităţi: una mare, sferică şi una mică, ovoidală

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Plastidomul celular este format din totalitatea:A. plastidelorB. ribozomilorC. lizozomilorD. vacuolelorE. cromoplastelor, cloroplastelor, leucoplastelor

2. În funcţie de natura substanţelor pe care le depozitează, leucoplaste sunt:A. amiloplasteB. proteinoplasteC. oleoplasteD. cromoplasteE. cloroplaste

3. Cromoplastele :A. fac fotosintezăB. nu fac fotosintezăC. sunt plastide incoloreD. depozitează amidonE. nu conţin pigmenţi clorofilieni

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre mitocondrii:A. trăiesc 6 – 7 zileB. totalitatea lor alcătuiesc plastidomul celularC. sunt mai numeroase în celulele cu activitate metabolică mai intensăD. totalitatea lor alcătuiesc aparatul GolgiE. îndeplinesc rolul de respiraţie celulară

5. Alegeţi variantele corecte:A. Totalitatea dictiozomilor dintr-o celulă formează aparatul Golgi.B. Reticulul endoplasmatic se mai numeşte şi reticul endoplasmatic rugos.C. Ribozomii sunt formaţi din ADN şi proteine.D. Lizozomii au rol în digestia celulară.E. Peretele celular este specific celulelor animale.

6. Organitele neprotoplasmatice ale celulei sunt reprezentate de:A. plastideB. nucleuC. perete celular

3

D. vacuoleE. incluziuni ergastice

7. Reticulul endoplasmatic intervine în:A. sinteză de lipideB. digestie celularăC. transport de substanţe intra şi intercelularD. sinteză de proteineE. respiraţie celulară

8. Despre vacuole se spune că:A. sunt mici şi numeroase în celulele tinereB. totalitatea lor alcătuiesc plastidomul celularC. fac parte din categoria organitelor neprotoplasmatice ale celuleiD. iau naştere din aparatul Golgi şi reticulul endoplasmaticE. în celulele îmbătrânite sunt mari şi ocupă uneori întreaga celulă

9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Totalitatea tilacoidelor formează grana.B. Oxizomii sunt localizaţi la nivelul cristelor mitocondriale.C. Ribozomii sunt formaţi din proteine şi ADN.D. Lizozomii conţin până la 40 de enzime digestive.E. Peretele celular este specific atât celulelor animale cât şi celor vegetale.

10. Membrana plasmatică:A. nu este permeabilăB. delimitează celula la exterior şi o protejează de acţiunea factorilor externiC. prezintă permeabilitate selectivăD. asigură schimburile de substanţe dintre celulă şi mediul ambiantE. este rigidă

ŢESUTURI


1. Următoarele ţesuturi sunt definitive, cu excepţia: A. cambiu şi felogen B. ţesuturi de apărareC. ţesuturi parenchimaticeD. ţesuturi de susţinere E. ţesuturi fundamentale

2. După gradul de diferenţiere al celulelor se cunosc următoarele ţesuturi:A. parenchimatice şi conducătoareB. parenchimatice şi mecaniceC. meristematice şi definitive

4

D. fundamentale, de apărare, mecanice, secretoare, conducătoare şi senzitiveE. meristematice primare şi meristematice secundare.

3. Ţesuturile de apărare îndeplinesc următoarele funcţii cu excepţia: A. învelesc corpul plantei la exteriorB. protejează plantele de lovituriC. protejează plantele de schimburile bruşte de temperaturăD. asigură creşterea plantei în lungimeE. protejează plantele de paraziţi

4. Ţesuturile mecanice sunt: A. de apărare B. de depozitare C. conducătoareD. embrionare E. definitive

5. Ţesutul acvifer este:A. ţesut meristematicB. ţesut în care se acumulează cantităţi mari de aerC. ţesut specific plantelor acvaticeD. ţesut fundamentalE. nici o variantă nu este corectă

6. Ţesuturile mecanice au rol de :A. apărare a plantei la exteriorB. conducere a sevei brute prin vasele lemnoaseC. conducere a sevei elaborate prin vasele liberieneD. recepţionare a stimulilor din mediul externE. susţinere a plantelor

7. Ţesutul conducător lemnos este format din:A. vase lemnoase, fibre lemnoaseB. celule anexe, vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchim lemnosC. celule anexe, vase lemnoase, fibre lemnoaseD. vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchim lemnosE. vase lemnoase, parenchim lemnos

8. Ţesutul conducător lemnos conduce:A. seva brută de la frunze în tot corpul planteiB. seva elaborată de la frunze în tot corpul planteiC. apa cu sărurile minerale de la rădăcină la frunzeD. seva brută şi seva elaboratăE. seva elaborată de la rădăcină la frunze

5

9. Din structura ţesutului conducător lemnos lipsesc: A. vasele lemnoaseB. parenchimul lemnos C. fibrele lemnoaseD. celulele anexe E. celulele anexe şi fibrele lemnoase

10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre felogen, cu excepţia:A. se formează în afara cilindrului centralB. se formează din celule ale scoarţei primare, care îşi recapătă proprietatea de a se divideC. generează spre exterior suber şi spre interior felodermăD. se formează în cilindrul centralE. generează spre exterior suber şi spre interior scoarţă secundară


1. Care din următoarele ţesuturi sunt fundamentale:A. mecanicB. aeriferC. acviferD. secretoareE. de depozitare

2. În legătură cu ţesuturile conducătoare s-au strecurat erori. Identificaţi-le: A. au rol în conducerea substanţelor în corpul plantei B. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi xilem C. ţesutul conducător lemnos se mai numeşte şi floemD. xilemul are rol în conducerea sevei elaborate E. floemul are rol în conducerea sevei brute

3. În afirmaţiile privind ţesuturile meristematice s-au strecurat erori. Identificaţi-le: A. sunt formate din celule mari cu spaţii intercelulare B. au proprietatea de a se divide continuu C. cele apicale se întâlnesc în structura secundară a plantei D. asigură creşterea plantei în grosime E. cambiul şi felogenul sunt meristeme apicale

4. Ce roluri pot îndeplini ţesuturile fundamentale? A. de asimilaţie clorofilianăB. de eliminare a substanţelor secretate de plante C. de recepţionare a stimulilor din mediul extern D. de depozitare a substanţelor de rezervă E. de apărare

5. Care afirmaţii sunt adevărate despre parenchimul de depozitare? A. este un ţesut fundamental ce asimilează aer

6

B. este prezent în bulbi, tuberculi şi rizomiC. este un parenchim care depozitează apă D. este un ţesut fundamental care depozitează substanţe de rezervă E. este un parenchim foarte slab dezvoltat

6. Ţesutul conducător lemnos îndeplineşte funcţia de a transporta: A. seva brută B. produşii de secreţie C. apa cu sărurile minerale D. produşii de excreţieE. seva elaborată

7. Vasele liberiene: A. asigură circulaţia sevei elaborate de la frunză în tot corpul planteiB. dau plantei o anumită rezistenţă C. se mai numesc şi tuburi ciuruite D. susţin organele tinere ale plantei E. asigură circulaţia sevei brute

8. Ţesuturile asimilatoare: A. sunt ţesuturi fundamentale B. sunt ţesuturi parenchimatice C. produc uleiuri volatile D. au rol de depozitare E. sunt ţesuturi definitive

9. Celulele meristemelor au: A. pereţi suberificaţi B. dimensiuni mici C. nucleu voluminos D. pereţi inegal îngroşaţi E. dimensiuni mici

10. Meristemele pot fi: A. definitive B. primare C. de apărare D. secundare E. asimilatoare

11. Suberul: A. secretă diferite substanţe B. este un ţesut de apărare C. se mai numeşte scoarţă secundară D. este generat de felogen E. este generat de cambiu

7

12. Ţesuturile de asimilaţie: A. nu sunt ţesuturi definitive B. sunt ţesuturi fundamentale C. au celulele bogate în cloroplaste D. sunt meristeme apicaleE. sunt prezente în organele fotosintetizatoare

13. După gradul de diferenţiere ţesuturile se clasifică în: A. parenchimatice B. embrionare (meristematice) C. prozenchimaticeD. sclerenchimatice E. definitive

14. Ţesuturile definitive sunt: A. de apărare şi fundamentale B. meristeme primare C. mecanice, conducătoare şi secretoareD. meristemele secundare E. senzitive

15. Felogenul generează: A. suber, spre exterior B. scoarţă secundară, spre exteriorC. liber secundar, spre interiorD. feloderm, spre interior E. feloderm (scoarţă primară ), spre interior

ORGANE VEGETATIVE

RĂDĂCINA


1. Rădăcina normală poate îndeplini funcţia de: A. fotosinteză B. înmulţire sexuată C. absorbţie a apei cu sărurile minerale D. depozitare a substanţelor de rezervăE. conducere a sevei elaborate

2. Felogenul: A. este zona generatoare subero-felodermică B. este meristem primar

8

C. generează spre exterior feloderm şi spre interior suber D. este situat deasupra suberului E. este zona generatoare libero-lemnoasă

3. În legătură cu structura secundară a rădăcinii este adevarat că:A. ţesuturile secundare sunt generate de meristemele primare:cambiu şi felogen B. cambiul sau zona generatoare libero-lemnoasă este alcătuit din celule cu pereţii îngroşaţi,

suberificaţi C. cambiul generează spre exterior elemente de liber secundar şi spre interior elemente de

lemn secundar D. lemnul primar este reprezentat de un număr mare de vase care se vor activa la maturitate E. măduva este alcătuită din mici celule parenchimatice de formă cilindrică

4. Rădăcinile adventive se pot dezvolta pe: A. tulpini aeriene, la cartof B. rizomi, la stânjenel C. bulbi, la begonie D. tubercul, la ceapăE. frunze, la porumb

5. Rădăcinile tuberizate: A. intră în cadrul rădăcinilor metamorfozate alături de rădăcinile pivotante B. sunt rădăcini mult îngroşate C. nu sunt rădăcini metamorfozate D. au o creştere în lungime nelimitatăE. se întâlnesc la brânduşa de toamnă

6. Rizoderma nu prezintă: A. un singur strat de celule B. celule izodiametrice strâns unite între eleC. din loc în loc peri absorbanţi D. cuticulă E. ţesut unistratificat

7. Scoarţa internă din structura primară a rădăcinii la monocotiledonate: A. nu prezintă celule de pasaj printre celulele endodermei B. este unistratificată C. prezintă celule fără spaţii intercelulare D. prezintă un ultim strat numit endodermă, alcătuit din celule cu îngroşări în formă de

potcoavă (litera “U”)E. este alcătuită din celule prozenchimatice

8. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii: A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiar în cilindrul centralB. sunt doar de tip lemnosC. sunt lemnoase şi liberiene numai la rădăcina primară a monocotiledonatelor

9

D. atât cele lemnoase cât şi cele liberiene sunt alcătuite din vase conducătoare, parenchim şi celule anexe

E. sunt dispuse neregulat în cilindrul central

9. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate:A. sunt libero-lemnoaseB. sunt liberiene şi prezintă numai vase metafloematiceC. sunt lemnoase şi liberiene şi prezintă între ele raze medulareD. sunt în număr de 7 - 8E. au o dezvoltare centrifugală

10. Rădăcini adventive se întâlnesc pe:A. bulbi, la stânjenelB. frunze, la begonieC. tubercul, la ceapăD. frunze, la porumbE. rizom, la ceapă

11. Structura primară a rădăcinii la dicotiledonate prezintă câteva caracetristici, cu excepţia:

A. număr mic de fascicule liberiene şi lemnoaseB. endodermă unistratificatăC. endodermă formată din celule cu îngroşări caracteristice, în forma literei “U”D. scoarţă bine dezvoltatăE. dispoziţie centripetă a vaselor metaxilematice


1. Funcţiile principale ale rădăcinii sunt: A. reproducere vegetativă B. depozitare a substanţelor de rezervăC. fixare a plantei în solD. orientare verticală a substanţelor E. absorbţie a apei cu sărurile minerale

2. După origine, dezvoltare, formă şi rol, rădăcinile se clasifică în:

A. normale B. metamorfozate C. proptitoare D. adventiveE. tuberizate

3. Rădăcinile metamorfozate pot fi: A. contractile B. fixatoare C. proptitoare

10

D. tuberizate E. bulbi

4. Rădăcinile cu nodozităţi: A. fac parte din categoria rădăcinilor metamorfozate B. sunt rădăcini adventiveC. prezintă nişte dilataţii pe suprafaţa lor numite nodozităţi, în care se găsesc bacterii

fixatoare de azot D. sunt specifice leguminoaselorE. sunt cele mai răspândite rădăcini

5. În structura primară a rădăcinii la dicotiledonate întâlnim: A. rizodermă B. scoarţă C. cilindru central D. radicele E. lacună medulară

6. Rădăcina îndeplineşte următoarele funcţii principale: A. de susţinere a părţilor aeriene ale planteiB. de fixare a plantei în solC. de conducere a sevei brute D. de absorbţie a apei cu sărurile minerale din sol E. de conducere a sevei elaborate

7. Structura secundară a rădăcinii: A. se întâlneşte numai la plante ierboase B. se instalează începând din al 2-lea an de viaţăC. se întâlneşte la plantele bienaleD. este dată de meristemele secundare, cambiu şi felogenE. se instalează din primul an de viaţă

8. În structură primară a rădăcinii, scoarţa: A. este formată din 10-13 straturi de celuleB. are un ultim strat care se numeşte endodermăC. prezintă un ultim strat care se numeşte exodermăD. este generată de suber E. este reprezentată de exodermă şi de endodermă

9. Fasciculele conducătoare din structura primară a rădăcinii la dicotiledonate:A. sunt dispuse alternativ şi în sens radiarB. prezintă între ele raze medulareC. sunt în număr mare D. sunt dispuse în scoarţăE. sunt în număr de 4 - 5

11

10. Caracteristicile fasciculului lemnos din structura primară a rădăcinii la monocotiledonate sunt:

A. prezintă vase de metaxilem ce pătrund adânc în parenchimul medularB. este alcătuit din 5-6 vase cu pereţii suberificaţiC. prezintă vase înconjurate de parenchim lemnosD. spre periciclu se găsesc vase lemnoase cu lumen micE. prezintă vase de metafloem ce sunt dispuse către stel

TULPINA


1. Tulpinile normale îndeplinesc rolul de:A. conducere a sevei brute prin vasele liberiene B. susţinere a altor organe ale planteiC. depozitare a substanţelor de rezervăD. conducere a sevei elaborate prin vasele lemnoaseE. apărare

2. În structura primară a tulpinii la dicotiledonate se observă:A. fascicule conducătoare liberiene şi lemnoaseB. un atactostelC. scoarţă, care se întinde până la primele fascicule conducătoare ale steluluiD. epidermă pluristratificatăE. măduvă, în centrul stelului

3. Tuberculii fac parte din categoria:A. rădăcinilor subteraneB. tulpinilor lemnoaseC. rădăcinilor de depozitare D. tulpinilor subterane metamorfozateE. tulpinilor aeriene de depozitare

4. În funcţie de criteriul funcţional, tulpinile pot fi:A. aeriene şi subteraneB. metamorfozate şi normaleC. subterane şi tulpini ale plantelor acvaticeD. aeriene şi tulpini ale plantelor acvaticeE. ierboase şi lemnoase

5. Bulbii sunt:A. rădăcini metamorfozateB. tulpini normaleC. tulpini subterane metamorfozateD. rădăcini de depozitareE. tulpini aeriene de depozitare

12

6. Fasciculul conducător de tip colateral deschis prezintă:A. ţesut liberian spre interiorB. ţesut lemnos spre exteriorC. cambiu intrafascicular pluristratificatD. cambiu intrafascicular unistratificatE. teacă colenchimatică la exterior

7. O tulpină normală prezintă:A. noduri, internoduri şi muguriB. numai muguriC. pilorizăD. numai structură primarăE. rizodermă

8. Cordonul de liber prezintă:A. vase metafloematice spre cambiuB. vase metaxilematice spre cambiuC. vase protofloematice spre cambiu D. vase metafloematice spre vârful fascicululuiE. vase protoxilematice spre vârful fasciculului

9. Cambiul intrafascicular:A. apare doar în structura secundară a tulpiniiB. se găseşte la exteriorul fasciculului libero-lemnos colateral deschisC. există încă din structura primară, între cordonul de liber şi cel de lemnD. se formează din celulele parenchimului fundamental, situate la nivelul cambiului

interfascicularE. variantele A şi B sunt corecte

10. În structura primară a tulpinii la dicotiledonate, epiderma:A. nu prezintă cuticulăB. este întotdeauna absentăC. este pluristratificată D. este formată din celule care lasă spaţii intercelulareE. prezintă cuticulă


1. Rolul principal al tulpinii este de conducere a sevei: A. brute prin vasele lemnoase B. elaborate prin vasele liberieneC. brute prin vasele liberiene D. elaborate prin vasele lemnoase E. brute şi elaborate prin vasele conducătoare

13

2. Tulpina conduce seva: A. brută, de la rădăcină la frunzeB. elaborată, la frunze C. brută, de la frunze în tot corpul plantei D. elaborată, la toate organele plantei E. elaborată la toate organele plantei prin vasele lemnoase

3. Ce rol nu are tulpina normală: A. de fixare a plantei în sol B. de absorbţie a apei cu sărurile minerale C. de conducere a sevei brute şi a celei elaborate D. de susţinere a organelor plantei E. de apărare

4. După rolurile pe care le îndeplinesc, tulpinile se clasifică astfel: A. fixatoareB. normale C. adventiveD. contractile E. metamorfozate

5. Având în vedere mediul în care trăieşte şi se dezvoltă planta, tulpinile pot fiA. normale B. aeriene C. subteraneD. ale plantelor acvatice E. metamorfozate

6. Caudexul este o tulpină: A. scurtă B. groasă C. cilindrică D. lungă E. cu internoduri lungi

7. Culmul este o tulpină: A. cilindrică B. groasă C. cu internoduri scurte D. metamorfozatăE. cu noduri evidente

8. Calamusul este o tulpină: A. cu ultimul internod foarte lung B. cu ultimul internod foarte scurt C. care se lignifică

14

D. cu măduvă spongioasă E. normală aeriană ierboasă

9. Caulisul este o tulpină: A. foarte des întâlnităB. scurtă C. cu noduri proeminente D. fără noduri proeminente E. care conţine măduvă spongioasă

10. Scapul este o tulpină: A. aeriană normală ierboasăB. cu internodul terminal fără frunze asimilatoare C. care se lignifică la început de vegetaţie D. care nu se termină cu o inflorescenţă E. aeriană normală lemnoasă

11. Tulpinile aeriene metamorfozate, după rolurile pe care le îndeplinesc, pot fi: A. asimilatoare B. de depozitare C. fixatoare D. adaptate la apărareE. cu micorize

12. Tulpinile aeriene metamorfozate pot fi adaptate pentru a realiza: A. fotosintezaB. înmulţirea vegetativă C. absorbţia apei cu sărurile mineraleD. depozitarea substanţelor nutritiveE. înmulţirea sexuată

13. Bulbii: A. au tulpină falsă reprezentată de discul de la baza bulbului B. ca şi rizomii sunt microblaste subterane C. pot fi de două tipuri: solzoşi şi tunicaţi D. prezintă la bază un disc de pe care pornesc rădăcini adventive E. pot fi de trei categorii: tunicaţi, solzoşi şi scvamoşi

14. Tulpinile de depozitare: A. sunt tulpini metamorfozateB. sunt tulpini lungi C. au parenchimurile foarte dezvoltate D. sunt întotdeauna tulpini aeriene E. se tuberizează la noduri

15

15. Tulpinile subterane metamorfozate sunt reprezentate de: A. bulbiB. caudex C. rizomi D. tuberculi E. muguri

16. Care este dispoziţia elementelor constitutive ale unui fascicul conducător libero-lemnos colateral deschis din tulpina primară?

A. cordon liberian – spre interior B. cordon lemnos – spre interior C. cordon lemnos – spre exterior D. cordon liberian – spre exterior E. cambiu intrafascicular între lemn şi liber

FRUNZA


1. Frunza are următoarele funcţii principale, cu excepţia:A. asimilaţie clorofilianăB. transpiraţieC. fotosinteză D. apărareE. respiraţie

2. Frunza prezintă următoarele părţi componente, cu excepţia:A. pedunculB. laminăC. codiţă D. limbE. teacă

3. Pelargonium zonale are forma limbului:A. reniformăB. elipticăC. cordiformăD. deltoidăE. romboidală

4. Ţesutul liberian din structura frunzei este dispus către:A. epidermă superioarăB. scoarţăC. cilindru centralD. epidermă inferioarăE. nervuri

16

5. Rolul tecii frunzei este de a:A. purta limbulB. realiza fotosintezaC. orienta limbul către lumină D. realiza schimbul de gazeE. prinde frunza de tulpină

6. Frunza lirată se întâlneşte la:A. Robinia pseudacaciaB. Raphanus sativusC. Cornus sanguinea D. Arachis hypogeaE. Taraxacum officinale

7. Ţesutul lemnos din structura frunzei este dispus către:A. mezofilB. epidermă superioarăC. epidermă inferioară D. nervuriE. scoarţă

8. Rolurile peţiolului sunt următoarele, cu excepţia:A. amortizează şocurile mecanice produse de vânt B. realizează asimilaţia clorofilianăC. poartă limbulD. orientează limbul către luminăE. racordează fasciculele conducătoare ale tulpinii la cele ale limbului foliar

9. Tipurile morfologice de limb după vârf sunt următoarele, cu excepţia:A. acuminatB. cuspidatC. hastatD. obcordatE. spinos

10. În structura unei frunze bifaciale intâlnim:A. epidermă superioară pluristratificatăB. mezofil foliar heterogen, format din ţesut palisadic şi ţesut lacunarC. teacă colenchimatică cu rol protector D. epidermă inferioară fără stomateE. ţesut lemnos dispus către epiderma inferioară

17


1. Cea mai importantă componentă a frunzei se numeşte: A. teacă B. peţiol C. limb D. codiţă E. lamină

2. După forma limbului, frunzele pot fi : A. circulare B. ensiformeC. serate D. lanceolateE. crenate

3. După modul de ramificaţie a nervurilor, nervaţiunea poate fi : A. dihotomică B. paralelă C. imparipenat compusăD. uninervă E. palmat compusă

4. Frunzele lipsite de peţiol pot fi: A. trifoliate B. decurente C. ecvifacialeD. amplexicaule E. perfoliate

5. Inciziile marginii limbului foliar pot fi : A. simple B. superficiale C. compuse D. profunde E. complete

6. După dispoziţia pe rahis a foliolelor se pot deosebi următoarele tipuri de frunze : A. palmat sectate B. penat fidateC. penat compuse D. palmat compuse E. runcinate

18

7. Frunzele metamorfozate îndeplinesc funcţia de: A. apărare B. înmulţire sexuată C. înmulţire vegetativăD. depozitare a substanţelor de rezervă E. fotosinteză

8. Tipurile morfologice de limb sunt : A. ştirbit B. spinos C. orbicularD. obtuz E. hastat

9. În funcţie de inciziile superficiale există mai multe tipuri de limburi : A. dinţat B. fidat C. lobat D. crenat E. sinuat

10. Lobii frunzei sunt ascuţiţi şi îndreptaţi în jos la : A. păpădie B. Taraxacum officinaleC. frunze runcinateD. frunze lirate E. Raphanus sativus

FLOAREA


1. Staminele sunt formate din: A. nucelă B. stil C. micropilD. filament, conectiv şi anteră E. integumente

2. Gineceul este alcătuit din totalitatea: A. grăuncioarelor de polen B. sepalelor C. anterelorD. carpelelor E. ovulelor

19

3. O formulă florală indică: A. dispoziţia frunzelor pe tulpină B. dispoziţia florilor pe axa floralăC. organizarea florală prin litere, cifre sau alte semne convenţionale D. proiecţia grafică pe orizontală a elementelor florale E. proiecţia grafică pe verticală a elementelor florale

4. Floarea: A. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor B. are funcţia de depozitare a substanţelor de rezervă C. fixează planta în sol D. conduce seva elaborată în tot corpul plantei E. este organul care transportă substanţele în corpul plantei

5. O floare completă prezintă şi: A. peduncul B. epidermă pluristratificatăC. ţesut palisadic D. ţesut lacunar E. hipodermă inferioară

6. Totalitatea sepalelor formează: A. receptaculul B. corola C. caliciul D. androceul E. gineceul

7. Totalitatea staminelor formează: A. gineceul B. receptaculul C. androceul D. caliciul E. corola

8. Androceul este: A. organul reproducător femininB. organul reproducător masculin C. filamentul staminal D. receptaculul E. perigonul

9. O stamină este formată din:

A. gineceu B. filament, conectiv şi anteră

20

C. bractee şi receptaculD. pedicel şi peduncul E. filament şi conectiv

10. Totalitatea carpelelor formează: A. gineceul B. androceul C. caliciul D. corolă E. receptaculul

11. Gineceul este format din: A. petale şi sepaleB. ovar, stil şi stigmat C. receptacul şi bracteeD. ostiolă şi nucleu E. celule stomatice

12. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate:A. Gineceul nu poate fi format din mai multe carpele B. Toate părtile componente ale unei funze se reprezintă prin formule şi diagrame florale C. Formula florală este reprezentarea elementelor unei flori prin litere,cifre şi semne

convenţionale; D. Într-o formluă florală prin litera K se reprezintă corola E. Într-o formulă florală prin litera C se reprezintă caliciul

13. Prin floare actinomorfă se înţelege floare cu: A. numeroase carpeleB. sepale libere C. petale concrescute D. numeroase stamine E. simetrie radiară

14. Microsporogeneza este procesul de formare a: A. granulelor de polen B. sporilor diploizi C. oosferei D. sacilor polinici E. sacului embrionar

15. Macrosporogeneza este procesul de formare a: A. sacului embrionar mononucleat B. ovulelor C. zigotului accesoriu D. granulei de polen E. endospermului seminal

21

16. Într-o secţiune transversală prin anteră, se observă: A. 1 sac polinic B. 2 saci polinici C. 3 saci polinici D. 8 saci polinici E. 4 saci polinici

17. Placenta este:A. o componentă a frunzeiB. porţiunea de ţesut din pereţii ovarului de care se prind ovuleleC. componentă a stamineiD. porţiunea de ţesut din interiorul antereiE. învelişul carpelei

18. Procesul de transport al polenului de pe anteră pe stigmat poartă numele de: A. fecundaţie B. macrogametogeneză C. microgametogeneză D. polenizare E. macrosporogeneză

19. Între funicul şi corpul ovulului se află o delimitare numită:A. micropilB. teacăC. hilD. exoteciuE. endoteciu


1. Învelişul floral este reprezentat de: A. caliciu B. corolă C. peduncul D. stamine E. carpele

2. Într-o floare, gineceul reprezintă: A. totalitatea anterelor B. organul reproducător feminin C. totalitatea staminelor D. totalitatea carpelelor E. organul reproducător masculin

3. Caracterizaţi corola: A. poate avea petalele concrescute

22

B. reprezintă totalitatea sepalelor C. este alcătuită din petale D. reprezintă organul femeiesc al florii E. poate fi cu petalele libere.

4. Stamina prezintă: A. bractee B. conectiv C. receptacul D. anteră E. filament

5. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:A. Perigonul este format din elemente de acelaşi tip numite petale.B. Periantul simplu se mai numeşte perigon.C. Perigonul este de două tipuri: sepaloid şi petaloid.D. Totalitatea staminelor alcătuiesc perigonul.E. Perigonul sepaloid se întâlneşte la garoafă

6. Gineceul este alcătuit din: A. filament B. antera C. ovar D. stigmat E. stil

7. În funcţie de poziţia sa pe receptacul, gineceul poate fi: A. superior B. mixt C. inferior D. lateral E. semiinferior

8. Identificaţi afirmaţiile adevărate: A. ovarul se transformă în fruct după fecundaţie B. ovulele se transformă în seminţe după fecundaţie C. gineceul este întotdeauna sincarp D. ovarul este partea dilatată a androceului E. gineceul poate fi doar apocarp

9. La o floare tipică întâlnim: A. androceu şi gineceu B. doi nuclei C. organe reproducătoare D. caliciu şi corolă E. peduncul şi receptacul

23

10. Gineceul poate fi alcătuit: A. dintr-o singură carpelă B. din numeroase carpele concrescute C. din antere concrescute D. din carpele libere E. din numeroase filamente [∞ ] libere

11. Următoarele simboluri reprezintă: A. % – flori unisexuate mascule B. [ ] – verticile diferite concrescute între eleC. ∙/∙ - elemente florale de acelaşi fel dispuse pe mai multe cicluri D. ♀ – dispoziţie spirociclică E. * - flori cu simetrie actinomorfă

12. În legătură cu corola, selectaţi răspunsurile corecte: A. reprezintă totalitatea petalelor B. poate avea o singură carpelăC. poate avea petalele libereD. poate avea petalele concrescute E. sepalele pot fi în număr dublu

13. Simbolul K(5) nu reprezintă: A. caliciu format din 5 sepale concrescute B. caliciu cu petale libere C. caliciu cu petale parţial concrescuteD. caliciu format din 5 sepale libere E. corolă format din 5 petale concrescute

14. Identificaţi greşelile: A. K = Corolă B. P =Petală C. C = Carpelă D. A = Androceu E. G = Gineceu

15. Sepalele: A. formează învelişul verde al florii B. totalitatea lor formează corola C. protejează sacii polinici D. alcătuiesc caliciul E. formează endoderma

16.Caliciul poate fi: A. dialisepal când sepalele sunt libere, neconcrescute B. gamosepal când sepalele sunt concrescute

24

C. dialipetal când sepalele sunt libere, neconcrescute D. gamopetal când sepalele sunt concrescute E. sincarp, când sepalele sunt concrescute

17. Petalele unei flori: A. sunt de 5 tipuri B. formează gineceul C. formează caliciul D. alcătuiesc învelişul colorat al unei flori E. formează corola

18. Staminele: A. formează gineceulB. formează corola C. totalitatea lor formează androceul D. sunt alcătuite din filament, conectiv şi anteră E. reprezintă organul reproducător masculin al florii

19. Învelişul unei flori se numeşte: A. periant şi reprezintă totalitatea sepalelor şi petalelor B. perigon şi este format din tepale C. periant şi reprezintă totalitatea tepalelor D. perigon şi este reprezentat de totalitatea sepalelor şi petalelor E. receptacul

20. Caliciul gamosepal poate fi: A. răsfrânt B. patent C. campanulat D. reflect E. globulos

21. După simetrie, corolele pot fi: A. apetale B. asimetrice C. radiare D. actinomorfe E. achlamide

22. Variante de corole gamopetale zigomorfe: A. tubuloasă B. bilabiată C. ligulatăD. personată E. urceolată

25

INFLORESCENŢE


1. Floarea soarelui (Helianthus annuus) are inflorescenţa: A. calatidiu B. dicaziu C. tirsăD. capitul E. racem simplu

2. Gladiola are: A. corolă pe tipul 3 B. frunze obovate C. inflorescenţă - bostrix D. tulpină - culm E. inflorescenţă – ripidiu

3. Inflorescenţa de la Achillea millefolium (coada şoricelului) este: A. corimb cu calatidiu B. racem cu umbelă C. pleiocaziu cu ciaţiuD. dicaziu cu monocaziu E. bostrix cu calatidii

4. Inflorescenţele simple racemoase:A. se mai numesc şi simpodialeB. prezintă o axă principală cu creştere limitată C. au o creştere continuăD. au floarea cea mai bătrână în vârful axului comunE. conţin mai mulţi lăstari floriferi

5. Monocaziul prezintă următoarele variante, cu excepţia:A. drepaniuluiB. cincinuluiC. dicaziului D. ripidiuluiE. bostrixului

6. Involucelul se întâlneşte la:A. racem compusB. bostrixC. calatidiu D. cincinE. umbelă compusă

26

7. Inflorescenţa bostrix:A. se întâlneşte la Gladiolus sp.B. este o varietate a dicaziuluiC. este o inflorescenţă compusă simpodială D. se numeşte cima secerăE. are axul principal cu creştere nelimitată

8. Racemul simplu:A. este o inflorescenţă simpodialăB. are flori sesile dispuse altern sau opus pe axul floral C. prezintă un ax brusc lăţitD. este inflorescenţa specifică pentru Trifolium sp.E. prezintă flori pedunculate

9. Alegeţi afirmaţia falsă:A. Involucrul de bractei se întâlneşte la umbela simplă.B. Spata este specifică capitulului simplu.C. Calatidiul este alcătuit din flori sesile. D. Pedunculii florali ajung la aceeaşi înălţime la inflorecenţa numită corimb.E. Pătlagina are inflorescenţa un spic simplu.

10. Alegeţi afirmaţia corectă:A. Corimbul simplu este un racem cu pedunculi florali inegali ca lungime dar care ajung la

aceeaşi înălţime.B. Amentul este o inflorescenţă simplă simpodială.C. Spadixul este o floare cu simetrie zigomorfă. D. Bracteea are rolul de a proteja mugurele foliar.E. Creşterea centrifugală a florilor este caracteristică inflorescenţelor racemoase.


1. Inflorescenţele pot fi: A. simple B. imparipenate C. compuseD. sectate E. dehiscente

2. Inflorescenţele simple racemoase: A. se bazează pe faptul că axa principală are o creştere continuă, nedefinită B. pot fi: racem simplu, spic simplu, ament, corimb simplu, umbelă simplă, capitul,

calatidiu, spadix C. pot fi: drepaniu, ripidiu, bostrix, cincin D. se caracterizează printr-o axă principală mai puţin dezvoltată E. au creşterea centripetă

27

3. Spadixul: A. este o floare B. este o inflorescenţăC. seamănă cu un spic D. prezintă o ramură bracteală numită spată E. este o inflorescenţă compusă

4. Inflorescenţele simple cimoase: A. se mai numesc şi simpodiale, nedefinite şi centripeteB. au o axă principală mai puţin dezvoltată C. se clasifică în: monocaziu, dicaziu şi pleiocaziu D. sunt alcătuite numai din flori cu corolă tubulară E. sunt cele mai răspândite tipuri de inflorescenţe

5. Monocaziul: A. se mai numeşte şi cimă biparăB. nu este o inflorescenţă C. prezintă 4 varietăţi: drepaniu, ripidiu, bostrix şi cincin D. se mai numeşte şi cimă unipară E. este o inflorescenţă compusă

6. Inflorescenţele compuse: A. sunt de două tipuri: homotactice şi heterotactice B. au corolă pe tipul 5 C. sunt de trei tipuri: homotactice, heterotactice şi mixteD. nu sunt întâlnite la castan şi la grâu E. se întâlnesc la morcov, viţa de vie, grâu

7. Inflorescenţa de la Aesculus hippocastanum (castan porcesc): A. este simplă B. este o varietate a corimbului compusC. este compusă D. se numeşte tirsăE. este o varietate a racemului compus

8. Alegeţi afirmaţiile corecte:A. Monocaziul este o inflorescenţă simplă definităB. Cincinul este caracteristic pentru Leontopodium alpinum C. Drepaniul are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan şi în acelaşi sens.D. Dicaziul este cimă bipară.E. Bostrixul se întâlneşte la Lilium candidum.

9. Umbela simplă:A. are pedunculii florali inegali ca lungime B. se caracterizează prin prezenţa unui involucel la baza pedunculului floralC. prezintă pedunculi florali care pornesc din acelaşi punct

28

D. se întâlneşte la părE. prezintă pedunculi florali care ajung aproximativ la acelaşi nivel

10. Spicul simplu:A. este o inflorescenţă simplă B. este alcătuit din flori unisexuate masculeC. prezintă un ax globulos D. se întâlneşte la Plantago sp.E. este inflorescenţa caracteristică leguminoaselor.

11. Alegeţi asociaţiile false:A. drepaniu – cimă evantaiB. bostrix – cimă helicoidăC. pleiocaziu – cimă multiparăD. cincin – cimă scorpioidăE. ripidiu – cimă seceră

12. Calatidiul:A. se întâlneşte la ciuboţica cuculuiB. este o inflorescenţă compusă racemoasăC. este formată dintr-un ax brusc lăţit D. prezintă flori sesileE. este inflorescenţa speciei Juglans regia

FRUCT


1. Hesperida este fructul de la: A. Citrus aurantium şi Citrus limon B. Citrus limon şi Cucumis sativus C. Citrullus lanata şi Citrus limonD. Citrus aurantium şi Cucumis melo E. Cucumis melo şi Cucurbita pepo

2. Silicula: A. este un fruct uscat indehicent B. se întâlneşte la Phasoleus vulgarisC. se deschide după patru linii D. poate fi valvicidă, loculicidă, poricidă, denticulată sau pixidă E. provine dintr-un gineceu bicarpelar

3. Soroza: A. este un fruct simplu B. provine de la o floare unisexuată monoicăC. este fructul de la Morus nigra şi Morus alba

29

D. nu este comestibilă E. se întâlneşte la Ficus carica

4. Referitor la fructele false, este adevărată afirmaţia: A. nu se întâlnesc la Rosa canina, Mallus pumila şi Juglans regia B. se întâlnesc la Helleborus purpurascens şi Rubus caesius C. sunt reprezentate de poliachenă, polidrupă, polifoliculă, disamară D. sunt fructe la formarea cărora participă pe lângă ovar şi alte părţi ale florii E. se formează înaintea frunzelor

5. Epicarpul:A. se mai numeşte şi exocarpB. este dur la bobul de strugureC. reprezintă partea cea mai dezvoltată a fructuluiD. este sclerificat la cireşeE. este tare şi gros la drupă şi bacă

6. Alegeţi afirmaţia falsă:A. Pericarp tare sau membranos se poate întâlni la fructele indehiscente.B. Lomenta este o păstaie dehiscentă care la maturitate se rupe în bucăţiC. Fructul de la plesnitoare este baca dehiscentă.D. Achena este un fruct indehiscent.E. Nuca nu este fructul speciei Juglans regia

7. Drupa:A. prezintă epicarp cărnosB. se întâlneşte la castraveteC. este un fruct simplu, dehiscentD. prezintă un endocarp care nu se deosebeşte de mezocarpE. se întâlneşte la măslin

8. Fructul alunului este :A. ghindaB. capsula poricidăC. drupaD. bacaE. nuca

9. Peretele fructului poartă denumirea de:A. perigonB. pericarpC. periant D. pericicluE. pistil

30

10. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?A. Malus pumilla are un fruct fals, numit poamă.B. Hesperida prezintă un mezocarp zemos şi cărnosC. Fructul alunului este simplu, cărnosD. Traista-ciobanului prezintă o silicvă angustiseptăE. Pseudodrupa se întâlneşte la castanul sălbatic

11. Fructele compuse provin din:A. floare solitarăB. muguri floraliC. inflorescenţăD. muguri foliariE. seminţe

12. Sorosa:A. este un fruct multipluB. se întâlneşte la Ficus caricaC. este fructul caracteristic dudului D. provine de la un spic compusE. este un fruct de tip baciform

13. La leguminoase, cel mai adesea se întâlneşte fructul de tip:A. foliculăB. păstaie dehiscentăC. disamarăD. bacăE. păstaie indehiscentă

14. Fructul de la Juglans regia este o:A. nucăB. bacă C. capsulă cărnoasăD. drupă falsăE. soroză

15. Fructul se formează din:A. ovuleB. seminţe C. peretele ovaruluiD. stamineE. caliciu

16. Fructele simple cărnoase dehiscente se pot întâlni la:A. castan sălbaticB. afinC. varză

31

D. mărE. dud

17. Fruct lomentă prezintă:A. salcâmul japonezB. omagulC. traista - ciobanuluiD. fasoleaE. teiul


1. Drupa: A. este fructul de la Prunus domestica B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar C. este un fruct dehiscent D. prezintă un epicarp subţire, pielos E. are endocarpul suculent

2. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la fructele multiple: A. prezintă ca varietăţi: sorosa, sicona, ştiuletele de porumb şi glomerula B. sunt reprezentate de polidrupă, poliachenă, polifoliculă, disamară C. provin dintr-un gineceu monocarpelar D. provin de la o inflorescenţă E. provin dintr-o singură floare cu gineceul policarpelar apocarp

3. Baca:A. este un fruct dehiscent cărnosB. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelarC. este caracteristic pentru fructul caisului D. are un epicarp cărnosE. se întâlneşte la bobul de strugure

4. Fructe uscate dehiscente sunt:A. samaraB. siliculaC. lomenta D. capsulaE. folicula

5. Capsula:A. provine dintr-un gineceu policarpelarB. este cel mai răspândit tip de fruct uscat indehiscentC. se deschide printr-un capac, la cea denticulată D. se întâlneşte la Ranunculus sp.E. este de mai multe tipuri, în funcţie de modul de punere în libertate a seminţelor.

32

6. Fructele provenite dintr-o singură floare pot fi:A. mixteB. compuse C. multipleD. falseE. simple

7. Fructe simple uscate indehiscente sunt:A. achenaB. foliculaC. nuca D. siliculaE. lomenta

8. În funcţie de natura pericarpului, fructele pot fi:A. uscateB. dehiscenteC. falseD. indehiscenteE. cărnoase

9. Din categoria fructelor simple, cărnoase, dehiscente fac parte:A. achenaB. capsula dehiscentăC. silicva D. polidrupaE. pseudodrupa

10. Sicona:A. prezintă închise în fruct achene miciB. este prezentă la fructul de măceşC. este un fruct simplu, cărnosD. provine dintr-o floare femelăE. este fructul smochinului

ÎNCRENGĂTURA GYMNOSPERMATOPHYTA


1. Denumirea ştiinţifică a arborelui templier (arborele celor 40 de steme) este: A. Juniperus communis B. Ginkgo biloba C. Thuja orientalis D. Juniperus oxycedrus E. Cycas revoluta

33

2. Cea mai toxică parte a tisei este reprezentată de: A. frunze B. flori C. muguri D. tulpină E. rădăcină

3. Produsul vegetal Gingko bilobae folium: A. se utilizează în insuficienţă circulatorie cerebralăB. are efect antireumatic C. are acţiune colereticã D. este contraindicat în angiopatia diabetică E. au acţiune antihemoroidalã

4. La specia Ginkgo biloba importanţă farmaceutică prezintă:A. scoarţaB. florileC. frunzele D. florile şi frunzeleE. fructele

5. Ephedra distachya se numeşte popular:A. cârcelB. arborele vieţiiC. tisă D. macE. volbură

6. Aparţine Familiei Cupressaceae:A. Taxus baccataB. Ginkgo bilobaC. Thuja orientalisD. Abies albaE. Picea excelsa

7. Din ce clasă face parte Taxus baccata?A. GnetataeB. PinataeC. Cycadatae D. GingkoataeE. Liliatae

8. Taxolul se întâlneşte la:A. ienupărB. tisă

34

C. molidD. cârcelE. dud

9. De la Juniperus communis se valorifică:A. frunzeleB. rădăcinaC. tulpinaD. fructeleE. frunzele şi rădăcina

10. Abies alba se numeşte popular:A. molidB. jneapănC. tisăD. brad albE. smochin


1. Fecundaţia la gimnosperme: A. este dublă B. este simplă C. este foarte îndelungată (aproximativ un an) D. nu are loc E. are loc foarte rapid

2. Din Încrengătura Gymnospermatophyta fac parte următoarele clase: A. Ginkgoatae B. Gnetatae C. Bennettitatae D. Pinatae E. Psillophytatae

3. Cele 2 clase de gimnosperme fosile sunt: A. Gnetatae B. Ginkgoatae C. Cycadatae D. Pinatae E. Benettitatae

4. Ginkgo bilobae folium: A. sunt bogate în substanţe flavonice, ginkgolide, bilobalidae B. sunt indicate în tratamentul sclerozei cerebrale C. stimulează circulaţia cerebrală D. stimulează oxigenarea tisulară

35

E. sunt bune purgative

5. Juniperi fructus: A. conţin ulei volatil, substanţe amare B. sunt folosite la prepararea băuturilor antiscorbutice C. intră în alcătuirea ceaiului reumatic D. esenţa lor are acţiune diuretică E. sunt folosite şi ca purgative

6. Pini montanae turiones: A. conţin ulei volatil B. au acţiune expectorantă, emolientă C. au acţiune diuretică D. intră în alcătuirea ceaiului bronşic E. opresc hemoragiile

7. Ephedrae herba: A. conţine tanin, zaharuri, mucilagii, rezine B. conţine efedrină (protoalcaloid) C. conţine până la 20% protoalcaloiziD. acţionează asupra sistemului nervos simpatic şi central, stimulând centrii vasomotoriE. opreşte hemoragiile

8. Picea excelsa face parte din:A. Fam. PinaceaeB. Fam. TaxaceaeC. Ord. ConiferalesD. Clasa CycadataeE. Clasa Bennettitate

9. Aparţin Familiei Abietaceae:A. Picea excelsaB. Abies albaC. Pinus montana ssp. mughusD. Thuja orientalisE. Ginkgo biloba

10. Taxolul este activ:A. pe tumori ovarieneB. în cancer pulmonarC. în cancer de sânD. pe răniE. pe arsuri

36

ÎNCRENGĂTURA ANGIOSPERMATOPHYTA

CLASA DICOTILEDONATAE (MAGNOLIATAE)

SUBCLASA MAGNOLIIDAE


1 Helleborus purpurascens se numeşte popular:A. rostopascăB. fumariţăC. curpen de pădure D. spânzE. nuc

2. Adonis vernalis face parte din familia:A. PapaveraceaeB. RosaceaeC. Euphorbiaceae D. CannabinaceaeE. Ranunculaceae

3. Papaveris fructus reprezintă fructele speciei:A. Chelidonium majusB. Ricinus communisC. Ginkgo bilobaD. Papaver somniferumE. Carum carvi

4. Produsul vegetal Chelidonii herba are acţiune:A. diureticăB. antianemincăC. hipoglicemiantă D. coleretică şi colagogăE. hipotensivă

5. Papaver somniferum are ca fruct:A. capsula pixidăB. capsula poricidăC. achena D. sorozaE. drupa

6 Hellebori rhizoma cum radicibus conţine:A. glicozide cardiotonice

37

B. coniinăC. cocaină D. citisinăE. papaverină

7. Fructul de rostopască este:A. achenăB. capsulă poricidăC. capsulă pixidă D. capsulă silicviformăE. drupă

8. Următoarele asocieri sunt adevărate cu excepţia:A. Clematis vitalba – curpenul de pădureB. Eucalyptus globulus – EucaliptC. Taxus baccata – tisa D. Ficaria verna – spânzE. Saponaria officinalis – săpunăriţă

9. Chelidonium majus face parte din:A. Ord. Ranunculales, Fam. RanunculaceaeB. Od. Papaverales, Fam. PapaveraceaeC. Ord. Urticales, Fam. Urticaceae D. Ord. Papaverales, Fam. FumariaceaeE. Ord. Juglandales, Fam. Juglandaceae

10. Adonidis herba este un produs vegetal bogat în: A. flavone şi heterozide cardiotonice B. proteine şi glucide C. amidon D. uleiuri eterice E. tanin


1. Clasa Magnoliatae cuprinde subclasele: A. Magnoliales B. Magnoliaceae C. Magnoliidae D. Hamamelidae E. Rosidae

2. Subclasa Magnoliidae face parte din: A. Clasa DicotiledonataeB. Încrengatura Magnoliophyta C. Clasa Magnoliatae

38

D. Clasa Gnetatae E. Clasa Cycadatae

3. Latexul obţinut de la Papaveris immaturi fructus: A. reprezintă opiul brut B. este bogat în alcaloizi C. conţine papaverină, morfină, codeină, narcotină D. opreşte hemoragiile E. previne alergiile

4. Chelidonii herba: A. se recoltează în timpul înfloririi B. conţine alcaloizi C. conţine chelidonină, cheleritrină D. prezintă acţiune spasmolitică, coleretică şi colagogă E. are acţiune afrodisiacă

5. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la Clasa Magnoliatae: A. majoritatea sunt plante lemnoase şi ierboase B. florile sunt de obicei hermafrodite, pentamere sau tetramere C. la majoritatea familiilor, rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive D. rar, embrionul poate prezenta un cotiledon E. fasciculele conducătoare libero-lemnoase sunt bicolaterale sau colaterale, fără cambiu

intrafascicular

6. Selectaţi familiile ce aparţin Ordinului Magnoliales: A. Rosaceae B. Piperaceae C. Illiciaceae D. Berberidaceae E. Myristicaceae

7. Selectaţi răspunsurile corecte despre Papaver rhoeas: A. popular se numeşte mac roşu B. rădăcina este pivotantă C. florile sunt actinomorfe şi unisexuate D. frunzele sunt glabre E. fructul este reprezentat de o capsulă poricidă

8. Fac parte din aceeaşi familie:A. Papaver somniferumB. Papaver rhoeasC. Adonis vernalisD. Morus nigraE. Urtica dioica

39

9. Aparţin Ordinului Ranunculales:A. Helleborus purpurascensB. Chelidonium majusC. Anemone nemorosa D. Ficaria vernaE. Hepatica nobilis

10. Alegeţi asocierile corecte:A. Helleborus purpurascens - spânzB. Hepatica nobilis – trei răiC. Morus nigra – smochin D. Urtica dioica - paracherniţăE. Papaver rhoeas – mac galben

SUBCLASA HAMAMELIDAE


1. Produsul vegetal Morii folium are acţiune:A. hipocolesterolemiantăB. antihipertensivăC. coleretic - colagogă D. hipoglicemiantăE. diuretică

2. Ficus carica are ca fruct:A. siconaB. sorozaC. capsula D. drupaE. poama

3. Majoritatea speciilor din Subclasa Hamamelidae au florile grupate în:A. raceme simpleB. amenţiC. umbele simpleD. spiceE. umbele compuse

4. Fructul de la Cannabis sativa este:A. drupăB. capsulă poricidăC. achenă D. cariopsăE. drupă

40

5. La Urtica dioica importanţă farmaceutică prezintă:A. Urticae foliumB. Urticae radixC. Urticae fructusD. Urticae floresE. Urticae semen

6. Identificaţi asocierea corectă:A. Juglans regia – Familia CannabinaceaeB. Helleborus purpurascens – Familia PapaveraceaeC. Ficus carica – Familia Moraceae D. Chelidonium majus – Familia RosaceaeE. Crataegus monogyna – Familia Liliaceae

7. La specia Cannabis sativa importanţă farmaceutică prezintă:A. indivizii masculiB. vârfurile înflorite ale exemplarelor femeleC. fructulD. tulpinaE. rădăcina

8. Frunzele de la Juglans regia sunt:A. simple, elipticeB. simple, lanceolateC. paripenat compuse din 5-10 foliole D. paripalmat compuseE. imparipenat compuse din 5-11 foliole

9. Fructul de la Juglans regia este:A. achenăB. poamăC. nucă D. drupă falsăE. nuculă

10. Fructele de smochin au acţiune:A. antispasticăB. emolientăC. coleretică D. cardiotonicăE. hipotensivă

11. Sicona şi soroza sunt fructe caracteristice familiei: A. Rosaceae B. Hypericaceae C. Moraceae D. Hamamelidaceae

41

E. Lauraceae


1. Cannabis indicae herba: A. este un produs cunoscut sub numele de marijuana B. furnizează produsul denumit haşişC. are acţiune purgativă D. opreşte hemoragiile E. se aplică extern sub formă de tinctură

2. Juglandis folium: A. conţin juglonă B. conţin vitamina C, tanin, ulei volatil C. au proprietăţi astringente, antiinflamatoare, antiseptice D. sunt afrodisiaceE. se aplică pe negi

3. Cannabis sativa prezintă următoarele caracteristici: A. este o plantă unisexuată monoică B. este unisexuată dioică C. se numeşte popular in D. denumirea populară este cânepă E. tulpina este erectă, fistuloasă

4. Urtica dioica prezintă: A. flori hermafrodite B. frunze ovate sau oval lanceolate C. importanţă terapeutică prin Urticae herba D. importanţă datorită conţinutului ridicat în vitaminele C, K şi fier E. flori grupate în panicule

5. Selectaţi răspunsurile corecte în legătură cu Juglans regia: A. are frunze imparipenat-compuse B. popular se numeşte mesteacăn C. Juglandis folium prezintă importanţă farmaceutică D. este un arbore monoic E. fructul este o bacă

6. Aparţin Ordinului Urticales:A. Juglans regiaB. Urtica urensC. Ficus carica D. Clematis vitalbaE. Morus alba

42

7. Sunt reprezentanţi ai Familiei Moraceae:A. Morus albaB. Morus nigraC. Ficus carica D. Carica papayaE. Citrus limon

8. Cannabis sativa aparţine:A. Ord. JuglandalesB. Fam. CannabinaceaeC. Ord. UrticalesD. Subcl. HamamelidaeE. Ord. Fagales

SUBCLASA ROSIDAE


1.Speciile din Subfamilia Maloideae au ca fruct:A. drupaB. poamaC. nucula D. bacaE. achena

2. Crataegus monogyna se numeşte popular:A. porumbarB. ricinC. cireş D. păducelE. arborele vieţii

3. Produsele vegetale de păducel au acţiune:A. antihipertensivăB. hipoglicemiantăC. hipocolesterolemiantă D. colagogăE. galactogogă

4. Phaseolus vulgaris are androceul format din:A. 10 stamine, A(9)+1

B. 10 stamine, A(10)

C. 10 stamine, A5+5

D. 5 stamine, A5

E. 5 stamine, A(5)

43

5.Speciile din Familia Fabaceae au, de obicei, ca fruct:A. achenaB. drupaC. baca D. păstaiaE. cariopsa

6. De la specia Ricinus communis se folosesc în scop terapeutic:A. seminţeleB. frunzeleC. tulpina D. rădăcinaE. florile

7. Phaseoli fructus sine seminibus au acţiune:A. hiperglicemiantăB. hipocolesterolemiantăC. hipotensivă D. hipoglicemiantăE. carminativă

8. Denumirea populară salcâm aparţine speciei:A. Laburnum anagyroidesB. Sophora japonicaC. Robinia pseudacacia D. Pisum sativumE. Ficus carica

9. Erytroxylon coca are fructul:A. lomentăB. drupă galbenăC. drupă roşie D. capsulăE. bacă roşie

10. Aesculus hippocastanum are inflorescenţa:A. corimb simpluB. racem simpluC. panicul D. tirsăE. spic

11. Identificaţi varianta corectă:A. Subfamilia Maloideae – Rosa caninaB. Familia Fabaceae – Laburnum anagyroidesC. Familia Ranunculaceae – Papaver somniferum

44

D. Fam. Juglandaceae – Ficus caricaE. Familia Moraceae – Urtica urens

12. Rutina are proprietate de vitamină:A. DB. KC. P D. EE. A

13. Specia Laburnum anagyroides are androceul format din 10 stamine conform formulei:A. A10

B. A5+5

C. A(9)+1

D. A(10)

E. A(5)+5

14. Citisina prezentă în produsul vegetal Cytisi semen este folosit ca:A. antispasticB. stimulent al căilor respiratoriiC. coleretic – colagog D. antisepticE. diuretic

15. Planta Ricinus communis are fructul:A. capsulă septifragăB. capsulă denticulatăC. capsulă septicidă D. capsulă poricidăE. achenă


1. Au fructul capsulă:A. Crataegus monogynaB. Sophora japonicaC. Eucaliptus globulusD. Ricinus communisE. Chelidonium majus

2. Crataegus monogyna are fructul:A. poamăB. drupăC. bacă D. falsE. achenă

45

3. Rutina, prezentă în produsul vegetal Sophorae immaturi flores are următoarele proprietăţi:

A. măreşte rezistenţa capilarelorB. scade rezistenţa capilarelorC. diminuează permeabilitatea capilarelor D. măreşte permeabilitatea capilarelorE. creşte imunitatea

4. Frunzele de salcâm japonez sunt:A. simpleB. opuseC. alterne D. paripenat compuseE. imparipenat compuse

5. Care din următoarele plante au florile grupate în racem simplu:A. Phaseolus vulgarisB. Robinia pseudacaciaC. Carum carvi D. Juglans regiaE. Laburnum anagyroides

6. Produsul vegetal Melliloti herba are acţiune:A. galactogogăB. colagogăC. vasodilatatoareD. afrodisiacăE. hipotensivă

7. Cytisi semen reprezintă:A. seminţele de salcâmB. seminţele speciei Laburnum anagyroidesC. seminţele de salcâm galben D. seminţele plantei Sophora japonicaE. seminţele de castan porcesc

8. Specia Eucaliptus globulus prezintă următoarele caracteristici:A. arbore de 60-120 m cu două tipuri de frunzeB. fruct - drupă roşieC. fructul - capsulă D. importanţă farmaceutică au florileE. se numeşte popular eucalipt

9. Identificaţi asocierile corecte:A. Citri pericarpium – pericarpul fructului de portocalB. Citrus aurantium – portocal

46

C. Citrus limon – Familia Vitaceae D. Citrus aurantium – Familia RutaceaeE. Aurantii pericarpium - pericarpul fructului de portocal

10. Aesculus hippocastanum prezintă:A. fruct – capsulă cărnoasă, sfericăB. ovar inferiorC. inflorescenţă tirsă D. seminţe şi scoarţă cu importanţă farmaceuticăE. frunze penat compuse

11. Identificaţi asocierile greşite:A. Erytroxylon coca – eucaliptB. Eucaliptus globulus – chimenC. Carum carvi – chimen D. Ricinus communis – ricinE. Phaseolus vulgaris – fasole

12. Carum carvi este o plantă:A. ierboasăB. lemnoasăC. cu florile dispuse în umbele compuse D. cu frunze adânc divizateE. fără importanţă farmaceutică

13. Seminţele prezintă importanţă farmaceutică la următoarele plante:A. Ricinus communisB. Helleborus purpurascensC. Laburnum anagyroides D. Eucaliptus globulusE. Erythroxylon coca

14. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:A. Crataegus monogyna se numeşte popular scoruş de munte.B. Cannabis sativa face parte din Ordinul Fagales.C. Ginkgo biloba se numeşte popular arborele templier.D. Clasa Dicotiledonatae cuprinde 6 subclase.E. Taxus baccata este o plantă toxică.

SUBCLASA DILLENIIDAE


1. Produsul vegetal Hypericii herba se utilizează sub formă de ceai în afecţiuni:A. renaleB. ale ficatului

47

C. ginecologiceD. pulmonareE. pancreatice

2. Capsula este fructul :A. duduluiB. nuculuiC. sunătoareiD. măruluiE. alunului

3. Planta Hypericum perforatum conţine:A. teobrominăB. lobelinăC. efedrină D. curaraE. hipericină

4. Salix alba prezintă frunze:A. elipticeB. ovateC. obovate D. lanceolateE. ensiforme

5. Salcia albă are gineceul:A. monocarpelar, superiorB. monocarpelar, inferiorC. bicarpelar, superiorD. bicarpelar, inferiorE. bicarpelar, semiinferior

6. La care plantă scoarţa are importanţă farmaceutică:A. Ginkgo bilobaB. Salix albaC. Juglans regia D. Citrus limonE. Laburnum anagyroides

7. Derivaţii salicilaţi naturali au servit drept model pentru sinteza:A. paracetamoluluiB. hiosciamineiC. aspirinei D. efedrineiE. papaverinei

48

8. Ordinul Salicales cuprinde:A. 2 familiiB. 3 familiiC. 6 familii D. 1 familieE. 4 familii

9. Inflorescenţa specifică Ordinului Salicales este:A. spicul simpluB. umbela simplăC. cincinul D. amentulE. dicaziul compus

10. Hypericum perforatum aparţine subclasei:A. MagnoliidaeB. HamamelidaeC. Rosidae D. DilleniidaeE. Asteridae


1. Speciile din Familia Hypericaceae prezintă:A. flori zigomorfeB. flori actinomorfeC. flori hermafrodite D. fruct – capsulăE. fruct – drupă

2. Planta Hypericum perforatum prezintă următoarea încadrare:A. Subclasa DilleniidaeB. Ordinul ThealesC. Familia Theaceae D. Familia HypericaceaeE. Familia Violaceae

3. Ordinul Salicales are următoarele trăsături:A. cuprinde 2 familiiB. cuprinde plante unisexuate dioiceC. prezintă specii lemnoase sub formă de arbori şi arbuşti D. are o familieE. este reprezentat de o singură specie

49

4. Frunzele salciei sunt:A. elipticeB. lanceolateC. alterne D. cu marginea seratăE. opuse

5. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?A. Salix alba se numeşte popular salcie.B. Ordinul Salicales cuprinde 2 familii.C. Speciile din familia Salicaceae au fructul capsulă. D. Hypericum perforatum se numeşte popular gălbenele.E. Sunătoarea prezintă importanţă farmaceutică.

6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Salicis cortex se recoltează în lunile martie – mai.B. Hyperici herba conţine hipericină.C. Ordinul Hypericales grupează doar plante ierboase.D. Subclasa Rosidae face parte din Clasa Liliatae.E. Speciile din familia Salicaceae sunt toxice.

SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE


1. Săpunăriţa are următoarea denumire ştiinţifică:A. Saponaria officinalisB. Digitalis lanataC. Rosmarinus officinalis D. Salvia officinalisE. Hypericum perforatum

2. Speciile din familia Caryophyllaceae au florile:A. solitareB. grupate, de regulă, în monocaziuC. grupate, de regulă, în inflorescenţe cimose, în dicaziiD. grupate în inflorescenţe racemoaseE. cu simetrie zigomorfă

3. Produsul vegetal Rhei rhizoma este contraindicat în:A. afecţiuni pulmonareB. afecţiuni digestiveC. constipaţie D. afecţiuni genito – urinareE. reumatism

50

4. Speciile Ordinului Polygonales au gineceul:A. sincarp, superiorB. sincarp, inferiorC. apocarp, superiorD. apocarp, inferiorE. sincarp semiinferior

5. Găsiţi asocierea corectă:A. Papaver rhoeas – mac galbenB. Juglans regia – dudC. Rheum palmatum var. tanguticum – Fam. Caryophyllaceae D. Saponaria officinalis – Fam. PolygonaceaeE. Saponaria officinalis – săpunăriţă

6. Saponariae rubrae radix conţine:A. lobelinăB. scopolaminăC. saponine D. glicozide cardiotoniceE. geină

7. Saponaria officinalis prezintă subteran:A. bulb tunicatB. tuberculC. bulbotuber D. bulb solzosE. rizom puternic ramificat

8. Rheum palmatum var. tanguticum face parte din familia:A. PolygonaceaeB. PolygalaceaeC. Liliaceae D. FabaceaeE. Rosaceae

9. Rhei rhizoma reprezintă:A. rizomul de la lăcrămioarăB. denumirea ştiinţifică pentru troscotC. rizomul speciei Leonurus cardiaca D. rizomul speciei Rheum palmatum var. tanguticumE. denumirea ştiinţifică pentru revent.

10. Poligonii avicularis herba intră în compoziţia:A. ceaiului gastric 1B. ceaiului gastric 2C. produsului Rutoven

51

D. ceaiului antidiabeticE. produsului Extraveral


1. Subclasa Caryophyllidae cuprinde plante:A. ierboase, mai rar lemnoaseB. cu frunze opuse sau alterne, simpleC. melifereD. foarte puţin răspânditeE. carnivore

2. Polygonii avicularis herba conţine:A. acid salicilicB. avicularinăC. atropină D. juglonăE. tanin

3. Polygonum aviculare prezintă:A. ovar tricarpelarB. fruct pixidăC. androceu format din 8 stamine D. ovar bicarpelarE. fruct – achenă

4. Care din plantele enumerate aparţin Familiei Polygonaceae?A. Artemisia absinthiumB. Polygonum aviculareC. Saponaria officinalisD. Chelidonium majusE. Rheum palmatum var. tanguticum

5. Asocierile false sunt:A. Poligonum aviculare – troscotB. Saponaria officinalis – săpunăriţăC. Saponaria officinalis – odogaci D. Familia Caryophyllaceae – Ordinul PolygonalesE. Rheum palmatum – degeţel

6. Denumirea populară pentru Saponaria officinalis este:A. pelinB. săpunăriţăC. odogaci D. ciuin roşuE. linte

52

7. Familia Caryophyllaceae face parte din:A. Ordinul CaryophyllalesB. Subclasa CaryophyllidaeC. Clasa MagnoliataeD. Clasa LiliataeE. Încrengătura Gymnospermatophyta

SUBCLASA ASTERIDAE


1. Sambucus nigra are următoarea denumire populară:A. socB. odoleanC. căpşun D. gutuiE. dârmoz

2. Ceaiul de Sambuci cortex se utilzează pentru tratamentul:A. răceliiB. hidropizieiC. gripei D. bronşiteiE. dismenoreei

3. Atropa belladonna este un reprezentant al familiei:A. HippocastanaceaeB. VitaceaeC. ScrophulariaceaeD. SolanaceaeE. Plantaginaceae

4. Belladonnae folium et radix prezintă alcaloizi reprezentaţi de:A. coniinăB. cocainăC. papaverină, scopolamină D. hiosciamină, atropinăE. efedrină, lobelină

5. Fructul de la Hyoscyamus niger este:A. bacă sferică, neagră, lucioasăB. capsulă cu căpăcelC. capsulă poricidă D. achenăE. lomentă

53

6. Nicotiana tabacum prezintă importanţă farmaceutică prin:A. fructeB. seminţeC. frunze D. floriE. rădăcină

7. Sucul crud obţinut din tuberculul de Solanum tuberosum are acţiune:A. emenagogăB. antiulceroasăC. hipocolesterolemiantă D. sedativăE. depurativă

8. În doze mari, fructele de Capsicum annuum au acţiune:A. expectorantăB. emolientăC. laxativă D. purgativăE. cicatrizantă

9. Produsul vegetal Plantaginis folium conţine:A. flavoneB. harpagozidăC. aucubină D. citisinăE. colchicină

10. Pătlagina are inflorescenţa:A. spic compusB. calatidiuC. capitulD. spic simpluE. glomerul

11. Mentha piperita este un reprezentant al familiei:A. LobeliaceaeB. LabiataeC. Polygonaceae D. FabaceaeE. Cucurbitaceae

12. Băile de frunze şi flori de Rosmarinus officinalis se utilizează în:A. boli de stomacB. afecţiuni ale intestinului

54

C. bronşită D. afecţiuni ginecologiceE. stări de debilitate la copii

13. Extern, produsul vegetal Basilici herba se recomandă pentru:A. afteB. veruciC. arsuri ale pielii D. cicatriciE. întepături de insecte

14. Denumirea populară jaleş de grădină aparţine speciei:A. Origanum vulgareB. Salvia officinalisC. Thymus vulgaris D. Salvia sclareaE. Calendula officinalis

15. Produsul vegetal Cynarae folium are acţiune:A. coleretic – colagogăB. antiinflamatoareC. galactogogă D. antiemeticăE. antiseptică

16. Chamomilla recutita are inflorescenţa:A. monocaziuB. tirsăC. calatidiu D. capitulE. bostrix

17. Achillea millefolium este un reprezentant al subfamiliei:A. RadiifloraeB. TubulifloraeC. Liguliflorae D. SpiraeoideaeE. Maloideae

18. Frunzele de Taraxacum officinale sunt:A. lirateB. runcinateC. palmat lobate D. inegal serateE. penat partite

55

19. Bardanae radix reprezintă:A. rădăcinile de siminocB. rădăcinile de spânzC. rădăcinile de brustureD. tulpinile de brustureE. tulpinile de spânz

20. Absintina şi anabsintina sunt substanţe amare existente în produsul vegetal:A. Absinthii radixB. Absinthii herbaC. Colchici semen D. Artemisiae vulgaris herbaE. Artemisiae vulgaris radix

21. Nicotiana tabacum prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia: A. fruct capsular, dehiscent B. frunze ovale sau lanceolate C. fruct foliculă D. tulpină simplă, glandular pubescentă E. frunze cu peri lipicioşi


1. Speciile din Familia Solanaceae prezintă următoarele caracteristici:A. androceu format din 10 stamineB. gineceu bicarpelar superiorC. fructe drupe sau capsuleD. fructe bace sau capsuleE. androceu format din stamine prinse de tubul corolei

2. Rădăcina şi frunzele de Atropa belladonna conţin:A. hiosciaminăB. atropinăC. lobelinăD. papaverinăE. codeină

3. Atropa belladonna prezintă:A. fructe bace, sferice, negre, lucioaseB. flori solitareC. fructe drupe de culoare galbenăD. rizom gros, ramificat din care pornesc rădăcini groaseE. flori grupate în racem simplu

4. La Hyoscyamus niger importanţă farmaceutică prezintă:A. frunzele

56

B. fructeleC. florileD. seminţeleE. rădăcina

5. Corola plantei Hyoscyamus niger este:A. dialipetalăB. gamopetalăC. urceolatăD. infundibuliformăE. campanulată

6. Nicotiana tabacum face parte din:A. Familia SolanaceaeB. Ordinul ScrophularialesC. Subclasa HamamelidaeD. Ordinul SalicalesE. Subclasa Asteridae

7. Sucul crud obţinut din tuberculul de cartof se recomandă în:A. gastriteB. litiază renalăC. ulcereD. variceE. gripă

8. Specia Digitalis pupurea prezintă:A. corolă zigomorfăB. corolă actinomorfăC. frunze alungit – lanceolateD. fruct drupăE. frunze cu importanţă farmaceutică

9. Produsul vegetal Basilici herba are acţiune:A. carminativăB. hipoglicemiantăC. spasmoliticăD. antianemicăE. antiemetică

10. Digitalis purpurae folium conţine:A. saponine steroidiceB. heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât la frunzele de Digitalis purpureaC. heterozide cardiotonice în concentraţie mai mică decât la frunzele de Digitalis purpureaD. papaverinăE. atropină

57

11. Belladonnae folium et radix conţin atropină şi hiosciaminã care: A. calmeazã spasmele musculaturii netede B. calmeazã spasmele musculaturii striate C. provoacã midriazã D. au acţiune laxativã E. blocheazã peristaltismul intestinal

12. Hyoscyamus niger: A. este o plantã toxicã B. se foloseşte sub formã de ceai C. în doze mici este calmant D. în doze mari, produce intoxicaţii E. se administreazã combinat cu opium în epilepsie

13. Hyoscyamus niger prezintă: A. tulpină glabră B. flori sesile C. fruct drupă D. corolă infundibuliformă, galbenă E. fruct pixidă

14. De la soc se utilizează: A. scoarţa B. partea aeriană C. rădăcina D. florile E. fructele

CLASA LILIATAE (MONOCOTYLEDONATAE)

SUBCLASA LILIIDAE


1. Colchici semen conţin alcaloidul:A. efedrinăB. papaverinăC. atropină D. morfinăE. colchicină

2. Colchicum autumnale prezintă subteran:A. tuberculB. bulb tunicat

58

C. bulb solzos D. rizomE. bulbotuber

3. Colchicina se foloseşte în tratamentul:A. guteiB. diabetuluiC. reumatismului D. cistiteiE. nefritei

4. Allium sativum este o specie ce aparţine:A. Familiei AmaryllidaceaeB. Familiei IridaceaeC. Familiei Orchidaceae D. Familiei PoaceaeE. Subclasei Liliidae

5. Brânduşa de toamnă se numeşte ştiinţific:A. Carum carviB. Coriandrum sativumC. Allium sativum D. Colchicum autumnaleE. Crataegus monogyna

6. Identificaţi asocierea corectă:A. Colchicum autumnale – fruc achenăB. Colchicum autumnale – specie ierboasă anualăC. Colchicum autumnale – fruct capsulă D. Colchicum autumnale – tepale de culoare galbenăE. Colchicum autumnale – specie lemnoasă

7. Aloe se obţine din frunzele de:A. Aloe soccotinaB. Aloe feroxC. Allium cepa D. Allium sativumE. Artemisia absinthium

8. Identificaţi asocierea greşită:A. Allium sativum – usturoiB. Aloe sp. – Familia LiliaceaeC. Colchicum autumnale – plantă toxică D. Aloina – extern, are acţiune cicatrizantăE. 10mg colchicină – inhibă fagocitarea uraţilor de către leucocite

59

9. Clasa Liliatae cuprinde:A. 6 subclaseB. 3 subclaseC. 1 subclasă D. 2 subclaseE. 4 subclase

10. Monocotiledonatele prezintă:A. embrion cu 2 cotiledoaneB. flori pe tipul 5C. flori pe tipul 3 D. frunze palmat lobateE. cilindru central cu fascicule conducătoare libero – lemnoase colateral deschise


1. Colchici semen:A. nu se folosesc ca atareB. reprezintă seminţele de la SalcâmC. conţin alcaloizi tropolonici D. conţin colchicină, demecolchicină, colchicozidăE. se folosesc ca atare

2. Brânduşa de toamnă:A. este o plantă ierboasă perenă, lipsită de tulpini aerieneB. prezintă subteran un bulbotuberC. nu este valorificată farmaceutic D. este o plantă toxicăE. este o specie dicotiledonată

3. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:A. Allium cepa este o plantă ierboasă anuală.B. Allium sativum se numeşte popular usturoi.C. Allium cepa prezintă un bulb ovoidal format din 4-16 bulbişori. D. Colchici semen reprezintă seminţele de Colchicum autumnale.E. Alli bulbis sunt bulbii de Allium cepa.

4. Identificaţi variantele corecte:A. Allium sativum – Fam. LiliaceaeB. Colchicum autumnale – Ord. Liliales C. Allium cepa – Clasa DicotiledonataeD. Aloe sp. – Fam. IridaceaeE. Aloe sp. – Clasa Liliatae

5. Caracteristicile monocotiledonatelor sunt:A. embrion cu un singur cotiledon

60

B. embrion cu două cotiledoaneC. flori pe tipul 3 D. înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolăE. cilindru central – atactostel

6. Speciile din familia Liliaceae prezintă:A. fruct capsulă sau bacăB. androceu format din 6 stamineC. gineceu tricarpelarD. gineceu inferiorE. perigon petaloid

7. Identificaţi variantele corecte:A. Allium cepa aparţine Fam. Liliaceae.B. Speciile din Subclasa Liliidae au învelişul floral diferenţiat în caliciu şi corolă.C. Subclasa Arecidae aparţine Clasei Magnoliatae.D. Clasa Liliatae cuprinde 3 subclase: Liliidae, Alismidae, Arecidae.E. Florile monocotiledonatelor sunt pe tipul 5.

8. Alliu sativum:A. este o plantă ierboasă perenăB. nu prezintă importanţă farmaceuticăC. prezintă frunze lat liniareD. este cultivat în toată ţaraE. este o plantă ierboasă anuală

9. Identificaţi asocierile corecte:A. Colchicum autumnale are fructul capsulă septicidă.B. Alli bulbis reprezintă bulbotuberii specie Allium cepa.C. Specia Allium cepa prezintă bulbi solzoşi.D. Alli bulbis conţin 26% hidraţi de carbon.E. Clasa Liliatae cuprinde 2 800 de genuri cu 66 000 de specii.

10. Clasa Monocotiledonatae prezintă:A. plante lemnoase mai rar ierboaseB. specii cu frunze simple nestipelate, cu nervaţiune paralelă sau arcuatăC. plante cu flori pe tipul 3, frecvent cu perigon petaloidD. plante cu flori pe tipul 3, cu înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolăE. 2 subclase: Liliidae şi Magnoliidae

61

Date post:	14-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	aghjkfff
View:	18 times
Download:	5 times

botanica.doc

Documents