Book University.pdf

Universitatea „Alecu Russo”din Bălţi – 70

2

3

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

La mulţi ani, „Alecu Russo”!(70 de ani ai Universităţii bălţene)

La 14 martie 1945 Sovietul Comisarilor Norodnici (Consiliul de Miniştri) al URSS decide să fondeze la Bălţi un Institut Învăţătoresc de Stat. Cred că anume această dată ar trebui considerată drept zi de naştere a instituţiei.

Dar… primul director Gheorghi Taratin încurcă iţele. El concretizează, la 23 fe-bruarie 1946, într-o „Scrisoare informativă” adresată Centrului, că „Lecţiile la institut au început la 17 septembrie 1945”. Ca să vezi, respectiva dată o repetă şi în alt frag-ment al scrisorii. Însă după 35 de ani, tot el publică un articol în ziarul studenţesc „Pe-dagogul”, la 18 octombrie 1980, în care afirmă fără echivoc că „La 15 octombrie 1945 au început orele primului an de studii 1945-’46 în cel mai tânăr institut din republică”.

Când totuşi a greşit (sau a minţit) Taratin? În „Scrisoarea informativă”, expedia-tă fie guvernului, fie ministerului republican ori în articolul din ziarul studenţesc, ti-cluit după o pauză lungă de tocmai 35 de ani de la eveniment? Adevărat, data de 17 septembrie pare incomodă pentru sărbătorirea unui jubileu: studiile abia au început,

atât profesorii, cât şi studenţii încă n-au uitat de faza relaxantă a concediului şi a vacanţei. Motiv pentru care Universitatea bălţeană, la fiecare jubileu, se naşte în zile diferite ale lunii octombrie: când la 17 (în 1970), când la 18 (în 1975). În acest an, şi mai de vreme – la 9 octombrie. Incontestabil: Institutul Învăţătoresc a fost zămislit la 14 martie 1945. Cât priveşte apariţia lui de-facto, ea, din pricina confuzi-ilor, s-a produs de mai multe ori. Personal, luând în calcul haosul din adeverinţa de naştere, am hotărât să-i depăşesc pe toţi: să marchez jubileul înaintea tuturor.

Documentar, Institutul Învăţătoresc a purces la muncă în ziua de 15 iunie 1945. Anume atunci di-rectorul interimar Ignat Chirstea, anterior şef al sec-

ţiei învăţământului din Bălţi, semnează primul ordin: o angajează pe Maria Vlasova în calitate de secretară-dactilografă. O lună mai târziu, la 16 iulie, soseşte Gheorghi Taratin, trimisul oficial al Moscovei.

Dacă ne referim la biografia Institutului Pedagogic, situaţia e transparentă. Acesta a fost fondat la 10 iulie 1953 conform unei dispoziţii a Sovietului Miniştrilor al URSS, iar lecţiile au început punctual, ca la oameni: la 1 septembrie. În final, rămâne să mai

4

adăugăm ziua de 21 mai 1992, când Institutul Pedagogic se reorganizează în Universi-tate.

Coborând în spaţiul patriotismului naţional, cea mai semnificativă pare data de 24 aprilie 1959. Alecu Russo a împlinit o sută de ani. Cu această ocazie Institutului Pedagogic din Bălţi i se alipeşte numele scriitorului. Câţiva scandalagii locali, fireş-te – antiromâni, se indignează până în prezent: Oare aceia de sus nu ştiau ce a scris el? Aluzie la opera „Cântarea României”. Posibil, aceia de sus nu ştiau. Ei citeau mai mult ruseşte. Norocul nostru, dar mai ales al lui Alecu Russo, că aceia de sus au trecut cu vederea detaliul cu bucluc. În definitiv, ne convingem: nu e chiar atât de rău, când fiind demnitar guvernamental, parţial te mai adevereşti şi ignorant.

Promit să nu folosesc în continuare nicio cifră vizând efectul şi calitatea studiilor. E un exerciţiu periculos. Dacă aş informa că Universitatea bălţeană a avut până în pre-zent 10 mii de absolvenţi, 100 de mii sau un milion – faptul nu impresionează. Rezul-tatele, în cazul când ne referim ca la un gen de competiţie, se cer a fi comparate cu ale celorlalte universităţi. Niciodată n-am auzit ca un demnitar meticulos, la nivel oficial, să fi studiat vreodată acest compartiment. Şi-a publicat poate pe undeva concluziile? Incredibil!

Campusul universitar, cu siguranţă, posedă o istorie veche, încă din epoca ţaris-tă. Or, în fosta fabrică de spirt a Bălţiului funcţionează în prezent Facultatea de Ştiin-ţe Reale, Economice şi ale Mediului. Blocul a fost şi este exploatat la maximum: de normalişti români, de liceeni seminariali, de elevi ai şcolii pedagogice sovietice, de studenţi ai Institutului Învăţătoresc, ai Institutului Pedagogic până la actualul tineret universitar.

Două propoziţii facsimile din „Scrisoarea informativă” a directorului Gheorghi Ta-ratin: Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi a fost organizat în septembrie 1945. Lecţiile la institut au început la 17 septembrie 1945 cu o componenţă de 113 stu-denţi, planul fiind de 120.

5


Alături, mai la vale, se află blocul administrativ cu rectorul, prorectorii, cu anga-jaţii serviciului personal, cu sumedenie de laboratoare. Iniţial, aici învăţau fetele de la Liceul „Domniţa Ileana” cu profesori dotaţi în frunte cu directoarea bălţeană Elena Călin.

Mai la deal intrăm în corpul nr. 6, construit în 1943 pentru băieţii de la Liceul „Ion Creangă”. E suficient să amintesc, pentru a face impresie, că aici a învăţat lingvistul Eugeniu Coşeriu. Clădirea a fost mereu suprapopulată. Diverse facultăţi, liceu, cole-giu.

În centrul campusului, în epoca sovietică, pe timpul rectorului Ion Ciornâi, s-a înălţat corpul nr. 3 cu un havuz în faţă. Cândva, între bloc şi havuz, se desfăşurau, an de an, mitingurile studenţeşti conduse şi supravegheate de mai marii zilei. Acum, în spatele lui, se întinde impunătorul cartier, constituit din edificii moderne şi aspectuoa-se, toate edificate în perioada îndelungată a rectorului Nicolae Filip.

Lume din belşug a trecut pe aici: Ion Simionescu, viitor Preşedinte al Academiei române (în anul 1924), mareşalul Ion Antonescu (în 1941 şi 1942). Ultimul, în 1942, a vorbit la careul liceenilor de la „Ion Creangă”, numindu-l în funcţie de director pe Simion Vărzaru. Era prezent şi ministrul Educaţiei Naţionale Ion Petrovici. În epoca sovietică ne-au vizitat cosmonautul Gheorghi Greciko, renumita aviatoare Marina Po-povici, scriitorul Arkadi Poltorak, zeci de delegaţii din republicile precedentei ţări şi de peste hotare. În perioada modernă – aproape toţi conducătorii Republicii Moldova, personalităţi notorii ale culturii naţionale.

Jubileul din anul curent, 2015, coincide cu o fază extrem de tensionată în coti-dianul Universităţii bălţene: campania locală de alegere a rectorului. În ajun s-au în-tâmplat fapte execrabile, cu rol de show pentru prostime, iniţiate de indivizi sus-puşi, cocoţaţi în fotolii trainice dincolo de campusul natal. Pentru întâia oară la scrutin va participa întregul corp didactic, iar votul va fi secret. Cât de copt la minte va fi corpul, nu blocul, rămâne de văzut.

Cel mai rezistent român în campusul universitar bălţean se adevereşte bustul lui Alecu Russo. Deşi majoritatea nu-i cunoaşte opera, el rămâne pururi în memorie cu ajutorul neuitatei sale „Cântarea României”. Mai are un prieten bustul. Stejarul de la 1938, sădit de un normalist cu ocazia aniversării a 20-a de la unirea Basarabiei cu Ro-mânia. Şi bustul, şi stejarul au apărut graţie unor circumstanţe fericite. Primul a be-neficiat de ignoranţa ideologilor din conducerea centrală, cel de-al doilea, iniţial un arbore plăpând, fără placă comemorativă, n-a suscitat curiozitatea agresivă a nimănui. Ce fel de pretenţii faţă de un copac? Astfel, ambii s-au păstrat, paşnic şi fără probleme, până azi. La mulţi ani, ”Alecu Russo”… lângă stejarul unionist! Sănătate lungă, Uni-versitate, până la şi… după centenar!

Iulius POPA

(„Literatura şi arta”, 3 septembrie 2015)

6

Date care nu se uită

14 martie 1945 – hotărârea Sovietului Comisarilor Poporului al URSS despre crearea unui Institut Învăţă-toresc la Bălţi;

17 septembrie 1945 – prima zi de studii la Institutul Învăţătoresc;

10 iulie 1953 – hotărârea Consiliului de Miniştri al URSS despre înfiinţarea unui Institut Pedagogic la Băl-ţi;

1 septembrie 1953 – prima zi de studii la Institutul Pedagogic de Stat;

24 aprilie 1953 – conform hotărârii Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti Institutului Pedagogic de Stat din Bălţi i se conferă numele scriitorului Alecu Russo;

21 mai 1992 – conform hotărârii Guvernului Repu-blicii Moldova Institutul Pedagogic de Stat din Bălţi este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Rus-so” din Bălţi.

O excursie prin istoria campusului

Stejarul de la 1938 şi…

Victor Granevschi, norma-listul care l-a plantat.

8

Poartă e deschisă. Intraţi, vă rog!

O altă poartă deschisă, dar mai modestă.

9


Anul 1938. Treptele de la intrare vor fi instalate şi blocul e terminat.

Două blocuri ale arhitectului Spirer

Etti-Roza Spirer(16.04.1900, Galaţi – 30.03.1990, Chişinău)

Absolventă a Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti (1925). În anul 1932, devine asistent al arhitectului-şef din oraşul Bălţi. A proiectat mai multe clădiri, printre care Liceul de fete „Domniţa Ileana”, terminat în anul 1938, şi Liceul de băieţi „Ion Creangă” – în 1943.

10

Domniţa Ileana

Domniţa Ileana (05.01.1900, Bucureşti – 21.011991, Pennsylvania, SUA). Este fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria, sora regelui Carol al II-lea.

Din păcate, ea n-a fost niciodată la Bălţi să vadă liceul ce-i poartă numele.

11


Început de martie 1953. A murit Iosif Stalin, conducătorul Uniunii Sovietice. Sus – portretul îndoliat al dictatorului, jos – drapelul în bernă.

Un segment al blocului, azi, sfârşit de august 2015.

12

Ministerul Educaţiunii Naţionale

Diplomă de Bacalaureat

Noi, Ministrul Educaţiunii Naţionale, văzând încheierea comisi-unii examenului de BACALAUREAT, ţinut în sesiunea iunie 1940 în oraşul Bălţi, dăm elevei Bovarovschi C. Nina, absolventă a Liceului de fete „Domniţa Ileana” din Bălţi, prezenta Diplomă de BACALAU-REAT, secţiunea literară, obţinută cu nota medie 6.10 (şase şi zece) spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile şi regulamen-tele în vigoare.

Ministrul Educaţiunii NaţionalePreşedintele ComisiuniiInspectoratul şcolar IaşiNr. 9120

Dată în Iaşi la 10 septembrie 1943Inspector şcolarNr. spec. 88Semnătura elevei

Două diplome de Bacalaureat la „Domniţa Ileana”

13


Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor

Diplomă de Bacalaureat

Noi, Ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor, văzând înche-ierea comisiunii examenului de BACALAUREAT, ţinut în sesiunea iunie 1943 în oraşul Chişinău, dăm elevei Parfentiev Eva, absolventă a Liceului de fete „Domniţa Ileana” din Bălţi, prezenta Diplomă de BACALAUREAT, secţiunea literară, obţinută cu nota medie 6.62 (şase 62) spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile şi regulamentele în vigoare.

Ministrul Culturii Naţionale şi al CultelorPreşedintele ComisiuniiInspectoratul şcolar ChişinăuNr. 8661

Dată în Chişinău 15 iunie 1943Directorul Şcoalei E. CălinNr. şcoalei 20Semnătura elevei

14

Cel mai vechi bloc al Universităţii, construit încă pe vremea tătucului-ţar. Atâta lume a învăţat în el! În prezent, el aparţine Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului.

Ascuns în frunziş, acelaşi bloc văzut din curte.

15


Alaiul prilejuit de sfinţirea catedralei „Sfinţii Constantin şi Elena” la 2 iunie 1935. În planul secund se proiectează nivelul superior al…

blocului Şcolii Normale (până în 1938), al Liceului Seminarial (1938-’40), al Şcolii Pedagogice (1940-’41, 1944-’54) şi, în fine, al Facultăţii de

Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediu-lui (fosta Facultate de Fizică şi Mate-

matică).

16

Ordinul nr. 2109 din 4 octombrie 1967

A crea o comisie pentru a lua în primire noua clădire (corpul nr. 6) în următoarea componenţă:

1. Filip Nicolae, prorector pentru ştiinţă;2. Beim Iosif, inginer;3. Ceaţki Filip, şef al secţiei de studii;4. Casap Dumitru, secretar adjunct al bi-

roului de partid al institutului.

Rector ad-interim al Institutului, docentulL. Loghinovskaia

31 octombrie 1943. Liceul de băeiţi „Ion Creangă” intră în casă nouă. Miting festiv.Din 1944 până în 1967 blocul s-a aflat în posesia unei şcoli medii ruse. De atunci a devenit element

component al Universităţii.

17


Informaţii istorice pe două plăci

În această clădire în anii 1937-1940 şi din septembrie 1941-mar-tie 1944 a funcţionat Liceul teore-tic „Domniţa Ileana”

Placă prinsă pe zidul actualu-lui bloc rectoral.

În această clădire au funcţi-onat: Şcoala normală de învăţă-tori: 1921-1938, Liceul semina-rial: 1938-1940, Liceul teoretic de băieţi „Ion Creangă”: 1941-1943, Şcoala pedagogică: 1940-1941 şi 1944-1954

Placă prinsă pe zidul ve-chiului bloc al Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului.

Ambele plăci – instalate în anul 2015.

18

Blocul nr. 3 cu havuzul în faţă, ambii construiţi în timpul rectorului Ion Ciornâi.

„Cartierul” rectorului Nicolae Filip.

19


Intrarea în corpul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale şi al Facul-tăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi

ale Mediului.

„Cartierul” rectorului Nicolae Filip.

20

Un bloc care nu mai e. Cândva aici era o Şcoală de cântăreţi bisericeşti. Apoi a funcţionat Facultatea de Limbi Străine. Dar şi ele au dispărut.

Ultima poartă, cea mai aspectuoasă, cu blocul împreună. Închisă mereu, pe aici nu se intră, nu se iese.

21


Membrii Senatului universitarMembrii de onoare

Radu Moţoc Gary Loid Schnellert

Alexandru BalaniciMarcela Damian

Faina Tlehuci

Elena Botnari

Gheorghe Popapreşedinte

Ion Gagimsecretar ştiinţific

22

Vitalie Beşliu

Rodica Cincilei

Nona Deinego

Silvia Briceag

Igor Cojocaru

Olga Elpujan

Veronica Cebotaroş

Lora Ciobanu

Marcela Damian

23


Nicolae Leahu

Gheorghe Neagu

Eugen Plohotniuc

Anatol Moraru

Lidia Pădureac

Viorica Popa Valentina Priţcan

Veaceslav Pânzari

Elena Harconiţa

24

Elena Sirota

Margarita Tetelea

Stanislav Stadnic

Pavel Topală

Veaceslav Zeleneţchi

Vasile Şaragov

Ala Trusevici

Ala Sainenco

25


Doctori Honoris Causa

26

Eugeniu Coşeriuprof. dr., Germania

(1998)

Silviu Berejanacad. AŞM, prof.

(1999)

Ion Borşeviciprof. dr. (1999)

Alexandru Budişteanu dr. architect, România

(2000)

Joanne W.Mckayprof. dr., SUA

(2002)

Nikolai Tkaciprof. dr., Ucraina

(2003)

Vitalie Belousprof. dr. ing., România

(1998)

Ion Ciornâiprof. dr. (1999)

Dumitru Ghiţuacad. AŞM

(1998)

Anatol Ciobanum.c. AŞM, prof.

(1999)

27


Vasile Cebanprof. dr. hab.

(2003)

Michael Zickerickdr., Germania

(2003)

Gheorghe Ducaacad. AŞM

(2006)

Constantin Gaindricprof. dr. hab.

(2006)

Dumitru Opreaprof. dr., România

(2006)

Gheorghe Popaprof. dr., România

(2006)

Heiner Hammdr., Germania

(2003)

Dumitru Irimiaconf. dr., România

(2005)

Israel Gohbergprof. dr. hab., Israel

(2003)

Eliza Botezatuprof. dr. hab.

(2005)

28

Valeri Ureadov dr. hab., Ucraina

(2009)

Mihai Cimpoiacad. AŞM, prof. dr. hab.

(2010)

Vladimir Beşleagăscriitor

Jorg M. Elsenbachprof. dr., Germania

(2012)

Cristian Heraacad., România

(2013)

Ion Tighineanuacad. AŞM

(2014)

Rattan Lalprof., SUA

(2010)

Andrei Margaprof. dr., România

(2010)

Ilie Lupuprof. dr. hab.

(2010)

Stelian Dumistrăcelprof. dr., România

(2012)

29


Liceanul şi savantul Coşeriu s-au reîntâlnit la Bălţi

Nu pot realiza profunzimea senzaţiei de a-ţi revedea pământul natal după o absenţă de 50 de ani, de 55, de... Ceva parcă aş înţelege, dar să simt... Trebuie să nimereşti în asemenea situaţie. Când rostesc numele marelui lingvist Eugeniu Coşeriu, nu ştiu de ce îmi revin în memorie denumirile a două localităţi, situate la capetele opuse ale Pământului: satul Mihăileni şi oraşul Montevideo. Noutatea că un basarabean a ajuns tocmai în capitala unei ţări din America Latină uimeşte enorm ca şi cum ai afla într-o bună zi că un moldovean a zburat pe Lună. Graţie notorietăţii lui Coşeriu în lumea şti-inţei, Mihăilenii Râşcanilor şi Montevideo s-au fixat în mentalitatea noastră post-so-vietică ca localităţi înfrăţite. După capitala Uruguayului, satul natal al savantului s-a înfrăţit şi cu Tübingenul german, unde locuieşte el în prezent. În această listă, poate ca rude mai îndepărtate, trebuie incluse, de asemenea, oraşele Iaşi, Roma, Padova, Mila-no, pe unde Eugeniu Coşeriu şi-a făcut studiile în tinereţe. Totuşi, oricât de departe ar fi Montevideo, oricât de important ar fi Tübingen, oricât de falnică ar fi Roma, Bălţiul i-a întrecut pe toţi. Nu de aceea că el se află la cea mai apropiată distanţă de Mihăileni, ci fiindcă aici Eugeniu Coşeriu a studiat la liceul Ion Creangă, despre care el avea să remarce mai târziu: ...era un liceu cu totul excepţional, ce obţinea întotdeauna premii la concursurile naţionale...

Recent Universitatea din Bălţi i-a acordat lui Eugeniu Coşeriu titlul de Doctor Honoris Causa. Pentru savant respectivul titlu demult nu mai constituie o surpriză, poate chiar s-o fi banalizat, când amintim că procedura solemnă s-a repetat tocmai de 27 de ori. Ultimul însă are o pondere deosebită. Însuşi lingvistul avea să recunoas-că de la tribună: ... al 27-lea îmi era şi-mi este cel mai drag şi cel care m-a mişcat mai profund. E clar de ce: savantul cu renume internaţional, Eugeniu Coşeriu, s-a reîntâlnit cu liceanul Eugeniu Coşeriu. Aici, la Bălţi, s-au înfiripat primele încercări literare ale tânărului mihăilean, publicate în revista liceului Crenguţa. La acest liceu am învăţat datorită marelui meu învăţător de la clasele primare, Roman Mândâcanu. El m-a descoperit, a început să-mi bănuiască viitorul. Deci, n-am greşit în supoziţia că Bălţiul e cel mai înfrăţit cu satul Mihăileni în biografia lui Coşeriu, fiindcă el re-prezintă prima şi cea mai importantă pistă de decolare a viitorului savant spre culmile ştiinţei planetare.

Ascultătorul, ca să înţeleagă relatările sumare ale lui Coşeriu, expuse de la tribună, trebuie să aibă o ţinută intelectuală deosebită: deşi savantul a vorbit în limba română,

30

textul oficial de recunoştinţă l-a formulat în latină, utilizând uneori fraze în spaniolă, italiană, termeni din lingvistica germană. Am avut, cu adevărat, în faţă un lingvist de talie internaţională.

Nu e neapărat nevoie să fii filolog, ca să-l înţelegi pe Eugeniu Coşeriu. Gândurile sale suscită un viu interes pentru orice individ de cultură generală. Reproducem în continuare doar câteva raţionamente.

Principiul ştiinţei în general e să pui lucrurile aşa cum sunt; Cine spune lucruri noi nu spune nimic nou, fiindcă nu se încadrează într-o tradi-

ţie; Limbajul funcţionează pentru vorbitori, nu pentru lingvişti; ... e foarte important tot ce e al nostru, însă ceea ce este şi al altora este încă mai

important pentru că este încă mai al nostru. După aceste enunţuri, mă văd obligat să evoc faptul că, în 1939-1940, Eugeniu

Coşeriu a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi. Literele şi Filosofia, în gândurile sale, se contopesc ca şi sintagma Mihăileni-Montevideo la capitolul surpriză benefică.

La 77 de ani, Eugeniu Coşeriu îşi poartă bine vârsta: robust, înalt, suficient de mo-bil şi, principalul, emană cugetări lucide folositoare intelectualilor basarabeni. Aşa am dori să-l cunoaştem încă mulţi ani la rând, după cum sperăm să ne rămână pilduitor, la carte şi la dragoste faţă de pământul natal, nouă tuturor.

(„Literatura şi arta”, 8 octombrie 1998)

Eugen Coşeriu sărbătorit la Bălţi

Toată lumea lingvistică îl cunoaşte pe Eugen Coşeriu ca pe un savant notoriu în domeniu. Unii zic că el face parte din echipa celor mai prestigioşi lingvişti de pe ma-pamond, alţii că ar fi cel mai... Discipolii săi sunt siguri că opera lui Eugen Coşeriu, deşi creată în secolul XX, va domina lingvistica secolului XXI. Oricum, oamenii cu alte preocupări, decât cele filologice, în cotidianul lor, par să se împace cu ideea că în persoana lui Coşeriu Basarabia l-a născut pe cel mai deştept moldovean în diaspora românească. Supoziţia formulată, pe care istoria o poate modifica ori cizela, deocam-dată ne umple inima de mândrie pentru realizările conaţionalului nostru.

În ultimul deceniu, de când a sucombat lagărul socialist, în spaţiul românesc na-tal, despre Coşeriu s-a scris mult. Şi se va mai scrie. Pentru publicul larg, el merită un volum în seria Oameni de seamă, ce ar include nu numai performanţele sale ca savant, ci şi istoria vieţii lui, cuprinsă în timpul scurs dintre Mihăilenii Basarabiei şi Tübingen-ul Germaniei. La 27 iulie curent peste acest segment de vreme, se aştern

31


tocmai 80 de ani. Nu exis-tă om victorios care să nu fi avut în viaţă şi pierderi. Probabil şi Eugen Coşeriu a trecut prin greutăţi, chiar dacă acestea îşi au originea în domeniile extra-ştiinţifi-ce. Toate împreună adunate într-o carte ne-ar feri de pe-ricolul unui posibil Mit Co-şeriu. De-a lungul anilor ce vor urma, metaforele de săr-bătoare se uită, înlocuite fi-ind de o biografie obiectivă, lipsită de emoţii, în totala singurătate a gândurilor. În viitor, cred că anume această obiectivitate va genera adevăratul Mit Coşeriu.

La 18-19 mai Eugen Coşeriu a fost omagiat în cadrul unui Colocviu Interna-ţional, cu genericul Filologia secolului XX, organizat de Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat Alecu Russo din Bălţi. Cuvintele de salut au fost adresate de rectorul Nicolae Filip, de Maria Şleahtiţchi, decanul Facultăţii de Filologie, şi de alţii. Din păcate, printre aceşti alţii n-a sosit invitatul ministru al învăţământului, Ilie Vancea, după cum n-a venit nici unul dintre adjuncţii săi. O lipsă cu efect neplă-cut, dar şi surprinzătoare. În continuare şeful Catedrei de limbă română, Gheorghe Popa, a comunicat informaţii ample despre drumurile vieţii şi ale afirmării lui E. Coşeriu. La şedinţa comună a secţiunilor de lingvistică şi poetică a limbajului 14 lingvişti au relatat despre diversele aspecte investigate ale operei vaste a savantului Eugen Coşeriu.

La prima pauză s-a produs lansarea cărţii lui Eugen Coşeriu Lecţii de lingvistică, scoasă de Editura ARC din Chişinău.

Au participat specialişti din Germania, Italia, România şi Republica Moldova. Programul primei zile a Colocviului s-a încheiat cu inaugurarea Sălii-Muzeu Eu-

gen Coşeriu din incinta Liceului Teoretic Ion Creangă din Bălţi. Omagiatul a fost salutat de directorul liceului, Petru Roman, de directorul adjunct, Ana Gojinevschi, de profesorul de istorie Nicolae Cazacu, de membrii corpului didactic, de elevi. Standuri, cu imagini fotografice şi texte succinte, atârnate pe pereţii clasei, reproduc sumar, dar convingător, biografia fostului licean Eugen Coşeriu.

A doua zi, după ce 75 de filologi au prezentat, în subsecţii, informaţii despre cer-cetările lor, s-a organizat o excursie la Suta de Movile din Braniştea de pe malul Pru-tului, apoi până la Mihăileni, satul natal al sărbătoritului, unde şcolii medii incomplete din localitate i s-a conferit numele Eugen Coşeriu.

32

La vârsta senectuţii, E. Coşeriu este un bărbat suficient de mobil, comunicativ, vi-guros, a ţinut un discurs captivant. A refuzat să se odihnească după prânz, rezistând cu uşurinţă la 10 ore de şedinţă. Timbrul vocii sale pare îmbibat de o melodie cu nuanţe aristocratice adunate din toate spaţiile Latiniei. Dincolo de aspectul zâmbitor cu ochi blajini şi nostalgici, în interiorul său impalpabil presimţi răcoarea unor curenţi germa-nici. Uneori ea răbufneşte la suprafaţă sub formă de observaţie nervoasă în surdină: E zgomot, închideţi uşa, vă rog.

Zice Coşeriu: ... să nu ceri nimic, niciodată, ci să aştepţi să fii chemat. Nu cred că acest aforism personal vizează exclusiv compartimentul ştiinţific, fiindcă, după ce părăseşte Montevideo, capitala Uruguayului, stabilindu-se la Tübingen, în Germania, el constată că oraşul respectiv ... mi-a oferit, mai întâi, posibilităţi materiale de ne-comparat cu cele de la Montevideo... Avem încă multă lume naivă prin părţile noastre care crede în sintagma biblică Cereţi şi vi se va da. A nu cere nimic ar echivala cu dobândeşte-ţi cu sudoarea frunţii bunurile la care râvneşti. Obţinându-le, de multe ori uiţi să le împarţi, parţial, cu aproapele tău, rugat sau nerugat fiind. Dar e şi mai rău când te deprinzi să tot iei şi niciodată să nu dai. Refuz să cobor în detalii, ca să nu deranjez imaginaţia potenţialilor oponenţi din toate taberele.

În cele ce urmează reproducem câteva fragmente din discursul lui Eugen Coşeriu, ţinut la şedinţa solemnă a Colocviului Internaţional de la Universitatea de Stat din Bălţi.

Despre generozitatea intelectualului românAş vrea să-l amintesc pe profesorul Caraman pentru marea lui valoare umană,

care s-a arătat într-un gest pe care eu nu l-am uitat niciodată. Obişnuiesc să uit tot-deauna lucrurile rele, dar nu uit niciodată lucrurile bune. Când m-am refugiat din Basarabia ocupată în Ţară, ziarul „Universul” publica ştiri despre refugiaţi, adică puteam să anunţăm rudele, cunoscuţii unde ne aflam, cel puţin. Eu nu aveam pe ni-meni în Ţară, familia rămăsese aici, n-aveam nici prieteni prea apropiaţi. Pe cine să anunţ? Am anunţat Universitatea din Iaşi că m-am refugiat şi mă aflu în satul Truşeni, judeţul Botoşani. După câteva zile îmi sosesc 500 de lei trimişi de profesorul Cara-man, care era mobilizat la frontiera iugoslavă ca ofiţer de rezervă. Citise acolo ziarul „Universul” şi această înştiinţare. Din puţinul cât avea mi-a trimis – era atunci o sumă foarte mare – 500 de lei. M-a mişcat profund şi mi-a arătat că totuşi omenia, bunătatea, generozitatea se păstrează şi la nivelul universitar, dacă este sădită în conştiinţă de timpuriu.

Despre accentul basarabean M-am întrebat cineva cum de vorbiţi aşa, fiind basarabean, fără accent. Pe mine

mă supără teribil când cineva întreabă aşa ceva. De obicei le răspund: „Eşti matale cel care ai accent, căci noi, românii din Basarabia, nu avem accent”.

... nu mă sfiesc să-i spun: „Îi ghini ş-aşă!”

33


Despre mitul Eminescu M-a durut profund din punct de vedere etic ceea ce s-a făcut recent în cultura

românească cu aşa-zisul „mit Eminescu”. Nu e vorba aici de libertatea de critică, care trebuie să fie păstrată, ci de imoralitatea celor care, în loc să critice pe acei care ar fi creat acest mit Eminescu, l-au criticat pe poet, şi nu din punct de vedere literar-estetic, ci din punct de vedere uman, fizic ş.a.m.d., cu o necunoaştere totală – adică cu o lipsă totală de etică – a originilor aşa-zisului mit. Aproape toţi credeau că acest mit s-ar fi născut în timpul dictaturii comuniste. El e cu mult mai vechi. Între altele, au contribuit pozitiv Fundoianu şi Ilarie Voronca, care scriu adevărate „laudatio-nes” pentru Eminescu şi care nu pot fi suspectaţi de naţionalism şi de antisemitism, fiindcă erau amândoi tocmai evrei. Nişte evrei care înţelegeau ce înseamnă poetul Eminescu nu numai pentru naţiunea română, ci, în general, pentru orice naţiune.

Despre moldovenismul lui E. Coşeriu Multă lume crede că eu aş fi antimoldovenist. Nu, eu sunt chiar foarte moldove-

nist. În cadrul românismului sunt moldovenist, în cadrul moldovenismului sunt „băl-ţist” şi în cadrul „bălţismului” sunt „mihăilenist”.

La 19 ani, în 1940, Eugen Coşeriu a plecat forţat din Basarabia, în curând avea să părăsească şi Ţara. În proaspăta Republică Moldova va reveni în 91, după 51 de ani. Acum, în preajma jubileului de 80 de ani, e pentru a doua oară Acasă. După câteva zile va ajunge iarăşi la Tübingen, unde are o gospodărie cu nu ştiu câte hectare de viţă de vie, o casă cu 12 camere, pline cu circa 40 de mii de cărţi. A recunoscut că a venit rareori în ospeţie, dar elevilor de la liceu le-a promis că ar putea să se întoarcă. După 20 de ani, adăugă el în glumă. Îl vom aştepta!

(„Literatura şi arta”, 24 mai 2001) Noi Doctori Honoris Causa

la Universitatea din Bălţi

Recent, la Universitatea din Bălţi, în cadrul unei reuniuni solemne, s-a conferit titlul Doctor Honoris Causa unui grup de savanţi notorii. Este vorba de Silviu Berejan, Ion Ciornâi, Ion Borşevici şi Anatol Ciobanu. Universitatea, pentru a doua oară, bene-ficiază de dreptul decernării unor asemenea titluri ştiinţifice. Prima dată evenimentul memorabil s-a produs anul trecut, când printre decoraţi s-a aflat şi lingvistul de anver-gură internaţională, pământeanul nostru Eugen Coşeriu.

Articolaşul de astăzi trebuia să-l prezint pentru numărul precedent al săptămâ-nalului Literatura şi arta, dar m-a împiedicat s-o fac citirea amplului material, plin de cugetări preţioase, semnat de doctorul habilitat în chimie, profesorul universitar, laureat al Premiului de Stat, Dumitru Batâr. Întrebările retorice ale autorului m-au pus pe gânduri: Cine s-ar putea compara azi cu Valentin Belousov, Vasile Coroban,

34

Nicolae Testimiţanu, Ion Vasilencu şi atâţia alţii, care, spus să fie, nu au fost membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Erau profesori-doctori şi atât. Dar ce va rămâne din aleşii Academiei acasă şi încă la 16 Academii de pe aiurea, distinşi cu cele mai înalte decoraţii, când cuvântul „academician” va muri? Din fericire, Universitatea din Bălţi nu poate fi bănuită că împrăştie decoraţiile la dreapta şi la stânga. Decoraţii acestei instituţii sunt savanţi în acţiune, legaţi strâns de practica universitară. În cazul dat, în spatele oricărei decoraţii (mare, mică – nu contează) se află Omul şi Savantul cu faptele sale, de ponderea cărora va depinde lungimea aducerilor-aminte.

Doi dintre decoraţi – Ion Ciornâi şi Ion Borşevici – sunt ex-rectori ai Universităţii din Bălţi. Începând cu anul 1961, Universitatea bălţeană, prin intermediul postului de rector, este condusă, până în prezent, de reprezentanţii generaţiei anilor ’30. Prin urmare, atât prietenii cât şi oponenţii respectivei administraţii trebuie să recunoască faptul că realizările instituţiei se datorează anume rectorilor treizecişti. În rândurile de mai jos, reproducem patru extrase din cuvântările decoraţilor, mai puţin legate de compartimentul ştiinţific, mai mult – de afirmaţia ce caracterizează universul extra-ştiinţific al personalităţii bălţene, învrednicite de Doctor Honoris Causa, fiecare ur-mat de un succint text lămuritor.

* * * Silviu Berejan

Sunt fericit să recunosc anume aici, la Universitatea băl-ţeană, încă începând din îndepărtatul an de studii 1973-1974, mi-am încercat cu adevărat forţele şi aptitudinile pedagogice, de care de foarte multe ori am fost nesatisfăcut, sacră nesa-tisfacţie ce te îndeamnă la multe întru îndepărtarea ei. Aici am avut studenţi curioşi să afle tainele semasiologiei şi lexicologi-ei. De aici mi-am recrutat doctoranzi, ce dezvoltă în continuare viziunile mele teoretice, aici am fost apreciat ca veritabil cadru didactic şi am fost propus de organele de conducere ale Univer-

sităţii şi ale Facultăţii, de decanat şi de rectorat la titlul de Profesor, care e pe cât de onorific, pe atât de îndatoritor. Deci, atestatul de profesor universitar, confirmat încă la Moscova în 1979, l-am obţinut aici, la această Universitate. Sunt deci profesor de Bălţi, cum s-a spus de acuma de predecesorii mei, lucru de care sunt mândru şi îl spun deschis ori de câte ori mi se oferă prilejul. Şi iată că astăzi sunt învestit tot la Bălţi, tot la această Universitate, devenită o a doua „Alma mater”, cu încă un titlul onorific, cel mai înalt în viaţa universitară, cel de „Doctor Honoris Causa”. Este primul meu titlu de acest fel şi sunt nespus de bucuros că el a venit anume din partea Universităţii pe care o iubesc cu toată căldura sufletului şi de care sunt legat pe viaţă. Ştiam că de aici va veni începutul consacrării şi aveam doar temerea că nu voi ajunge la ziua când Universităţii din Bălţi îi va fi legalizat dreptul de a acorda acest titlu...

35


Mă bucur nespus că sunt al doilea lingvist, după Eugen Coşeriu, în ordinea fixată în programul de astăzi, care se învredniceşte de titlul „Doctor Honoris Causa” anume al Universităţii din Bălţi şi mă voi bucura întotdeauna, chiar dacă el, acest titlu, va fi unicul pentru mine până la sfârşitul vieţii.

Silviu Berejan, se pare, a reuşit să îngemăneze teoria lingvistică de Chişinău cu practica universitară de Bălţi. Curioasă supoziţie: moştenirea teoretică a savantului este cunoscută departe de hotarele Republicii Moldova, pe când efortul practic în ac-tivitatea didactică se desfăşoară exclusiv în instituţia nordistă. S. Berejan, toată viaţa, a fost un savant cu situaţie materială de origine foarte cinstită. Cunoscător neîntrecut al Dicţionarului limbii române, bănuiesc, el nu poate explica profund sensurile cuvin-telor mită, coţcărie, mafie, fiindcă niciodată nu le-a implementat în propriul cotidian. Aici practica îl dă de sminteală. Inocenta sa recunoştinţă, expusă la tribună, cucereşte prin sinceritate. Cam aşa ar trebui să trăiască şi să vorbească savantul, pe care poste-ritatea, la sigur, îl va aureola cu calificativul clasic.

* * *

Ion Ciornâi Amintirile, spunea Ibrăileanu, este o muzică şi ne vine de un-

deva din orizont. Cea mai dulce muzică şi cele mai impresionante amintiri mă leagă de acest oraş nordic, unde în vârstă de numai 26 de ani am fost numit prorector al Institutului Pedagogic. As-tăzi îmi este greu să-mi închipui ce fel de prorector am fost, căci un element efectiv dirijează întotdeauna procesele memoriei care operează de bună seamă în cadrul temperamentului sau al carac-terului omului. Probabil, am fost cam dur, neconformist, intole-rant, cum e însăşi tinereţea cu farmecul ei şi cu puterea credinţei

că poţi face orice. Maturitatea a venit mai târziu, când după o experienţă destul de fructuoasă, deşi foarte scurtă, în cadrul comitetului orăşenesc de partid, am fost nu-mit rector al Institutului Pedagogic din Bălţi... Totuşi adevărata mea menire în viaţă consider munca pedagogică. La toate posturile – prorector, rector, şef de catedră, secretar al comitetului de partid, viceministru – am ţinut să fie aproape de discipolii mei, de colegii de la catedră, să studiez procesul de învăţământ din interior. Şi să vă spun fără modestie, poate n-am fost atât de abil şi sociabil ca alţii, poate n-am putut să profit de conjunctură, ca să-mi fac un nume, n-am vânat posturi, n-am bătut pra-gurile celor mari şi tari, premărindu-mi meritele şi linguşindu-i în vederea obţinerii unor titluri sau medalii. Nu mi-am folosit prietenii şi cunoştinţele, colegii ori foştii studenţi în crearea unei imagini cât mai favorabile pentru viitor.

Ion Ciornâi este primul reprezentant al treizeciştilor în postul de rector la Univer-sitatea bălţeană. Un conducător ... cam dur, neconformist, intolerant... este foarte bun

36

pentru un colectiv didactic în sensul că îi incomodează permanent pe cei molcumi, conformişti şi toleranţi. Calităţile, însuşirile constituie o virtute a administratorului. Ultimele două fraze nu mi s-au părut convingătoare, fiindcă, utilizând comparaţia ca alţii, se subânţelege un reproş lejer adresat nu ştiu cui. Spectatorul, curios, începe să ghicească: poate că mă vizează pe mine ori pe tine ori pe celălalt.

* * *Ion Borşevici

În mare măsură ceea ce a vorbit profesorul universitar dom-nul Ion Ciornâi se referă şi la lucrul meu, pentru că Dumnealui a părăsit, iar eu am fost numit în postul de rector şi la recomandaţia dumisale. În general, venirea sa a însemnat o cotitură în ridicarea prestigiului şi onoarei acestei Universităţi. În prezent Bălţiul are o Universitate nepereche. Ea se deosebeşte radical de multe instituţii de învăţământ superior, chiar şi de Universitatea de Stat, chiar şi de vestitul ULIM, unde actualmente activez în calitate de profesor. Prin ce? Există aici o atitudine deosebită faţă de muncă, aş zice, o

responsabilitate extraordinară... Ţin minte, atunci când am fost confirmat la comite-tul central, fostul prim-secretar Bodiul I. I. mi-a spus: „Plecaţi într-o şcoală mare. Acolo nu sunt savanţi”. Spusă formulată cu un anumit dispreţ. Noi am continuat, şi după fostul rector, să trimitem profesori de ai noştri la doctorantură în marile centre ştiinţifice ale Uniunii de atunci. Circa 70 de persoane au beneficiat de acest avantaj.

... Contează mult atenţia faţă de om. Aşa e făcut omul: aşteaptă să fie mângâiat, mai ales pentru un lucru bun. Să găseşti o clipă să-i spui o vorbă caldă de ziua naş-terii lui, atunci când are anumite realizări, să susţii permanent intenţiile sale nobile. În asemenea condiţii eficacitatea muncii creşte, iar individul beneficiază de o stare de spirit benefică şi continuă.

... La noi studierea limbii române îşi are sorgintea în interesele statului. Clasa politică de la putere a reacţionat insuficient în problemele legate de implementarea limbii de stat. Acum simţim cu toţii efectele acestei greşite politici lingvistice.

În cadrul solemnităţilor, Ion Borşevici nu critică pe nimeni. Din contra, el vor-beşte numai de bine. Îndeosebi dacă trebuie să nominalizeze pe cineva. Afirmaţia: Aşa e făcut omul: aşteaptă să fie mângâiat, mai ales pentru un lucru bun. pare a fi banală, fiindcă am auzit-o de sute de ori de la multă lume. Când însă o auzi din gura unui administrator, banalitatea dispare, cedând locul unei rarisime calităţi de caracter. Societatea noastră era astăzi mai sănătoasă şi mai productivă dacă administratorii de toate rangurile o mângâiau la timp pentru lucrurile bune ce le făcea. Vreau să cred că la conferirea titlului de Doctor Honoris Causa lui Ion Borşevici s-a ţinut cont şi de prezenţa în el a sus-numitei rarisime calităţi.

37


* * *Anatol Ciobanu

... De Bălţi sunt legat, totuşi. Am nişte amintiri impresionante. Aici am făcut şcoala pedagogică, de fapt, aici m-am făcut pedagog. Sunt foarte mândru că am absolvit această şcoală. Bălţiul mi-a servit de trambulină spre Chişinău.

E mare lucru să predai. Este una când susţii un colocviu şi e cu totul altceva când încerci să predai acelaşi lucru. Când te ascultă oamenii şi nu înţeleg ce spui, roşeşti tu, nu ei. Dacă ei nu înţeleg, înseamnă că tu vorbeşti prost. Deci iarăşi aici m-am format: am

predat gramatica, limba latină şi chiar şi literatura veche românească. Mă ţin de ideea expusă de academicianul Rem Hohlov, conform căreia savanţii

se împart, „groso modo”, în două categorii: primii sparg capul cu peretele, cei din a doua toată viaţa lor culeg, strâng moluzul ce a apărut după spargerea peretelui. Cu alte cuvinte, ăştia din urmă continuă ideile celora „ce şi-au spart capetele”. Noi, cei de la socioumane, cred, facem parte din categoria a doua.

Un savant trebuie să aibă discipoli. În caz contrar, el seamănă cu un stup fără albine. În acest sens, sunt un norocos: cei 14 discipoli ai mei în prezent activează şi îmi fac cinste. Cred că un savant care toată viaţa se limitează la o singură temă nu poate fi socotit un veritabil om de ştiinţă.

Grigore Vieru are aşa o vorbă: „Duşmanul când nu te poate strânge de gât, îţi strânge mâna”. Ce fel de subordonată este ”când nu te poate strânge de gât”? Veţi spune că este temporală. Mai staţi puţin cu temporala. Ea poate să fie şi condiţională, şi cauzală, şi atributivă. Deci sincretismul ăsta se întâlneşte la tot pasul.

Deşi a vorbit ultimul dintre cei patru decoraţi, sala fiind deja obosită, deloc nu s-a plictisit ascultându-l pe Anatol Ciobanu. Este foarte interesant să asişti la prele-gerea unui savant matur cu energie de adolescent. Am impresia că ştiinţa l-a reţinut pe Anatol Ciobanu în faza permanentei tinereţi, nelăsându-l să îmbătrânească nici la chip, nici la suflet. A nu cădea de acord, în toate, cu Ferdinand de Saussure constituie un act de curaj în lingvistică. A promova elementul semantic în sintaxă echivalează cu efortul de a înviora un text plictisitor la citit. De aici am putea trage concluzia că savantul lingvist Anatol Ciobanu face parte concomitent din cele două categorii de în-văţaţi ai academicianului Hohlov: el este şi spărgător, şi valorificator în investigaţiile ştiinţifice.

P. S. La adunare a luat cuvântul dl Mircea Rusu, preşedintele PNL, care, în cali-tate de mecenat al medaliei Bustul „Alecu Russo”, inaugurat la iniţiativa rectorului Ion Borşevici, în anul 1970, a pus la dispoziţia administraţiei universitare bălţene cincizeci de piese.


38

Alexandru Budişteanu,bucureşteanul de la Bălţi

În ultimele două secole – interval de timp aproape inobserva-bil în calendarul lui Dumnezeu – bălţenii, deşi nu s-au mişcat în spaţiu, au locuit tocmai în cinci state. Răs-străbunicii şi străbuni-cii au văzut lumina zilei în Principatul Moldova, bunicii s-au tre-zit în Imperiul Rus, părinţii au fost cetăţeni ai României Mari, noi ne-am situat la o margine de Uniune Sovietică, iar copiii de azi s-au născut în maternităţile Republicii Moldova. Cam lungă este lista şi, probabil, din această cauză s-a creat o cumplită zăpăceală în minţile de nepriceapere, vorba cronicarului.

Generaţia lui Alexandru Budişteanu – cea născută în Româ-nia Mare – a avut un destin tragic. După 1944, o parte a ei a rămas Acasă, altă parte a plecat tot acasă, peste Prut, dar în fond fără a beneficia de spaţiu locativ. Deşi A. Budişteanu a colindat pământul în lung şi în lat, deşi locuieşte la Bucureşti, cea mai frumoasă fază a vieţii sale s-a topit în copilăria de la Bălţi, preţioasă, într-un veac de om, ca epoca antică a oricărei istorii. Aici, la şcoala primară şi la Liceul Ion Creangă din localitate, el s-a maturizat sufleteşte, rămânând şi astăzi acelaşi copil cu sufletul curat, plin de energie, înzestrat cu calităţi rafinate.

Am citit atent cele aproape 22 de pagini din curriculumul vitae al lui A. Budiş-teanu. Frapează maniera pedantă şi meticuloasă, de sorginte germană, în expunerea informaţiilor. Pare să fie un iubitor şi un veritabil gospodar al arhivei personale. De am avea mai mulţi de aceştia, istoria naţională s-ar debarasa de o sumedenie de ine-xactităţi. Lipsa lor face să prospere spiritul fantezist şi, evident, marcat de erori regre-tabile, al autorilor de mai târziu. De exemplu, eminescologul de primă mărime George Călinescu descrie interiorul casei lui Eminescu, fără a fi fost vreodată în ea până la apariţia cărţii consacrate marelui poet.

În aprilie curent am avut ocazia să fiu musafirul lui Alexandru Budişteanu, în propria-i casă, timp de câteva ore. Un bibliofil împătimit, un colecţionar de anticariat şi de obiecte curioase, adunate în numeroasele sale deplasări în multe ţări ale lumii. Întrebarea preferată a gazdei în timpul trecerii în revistă a obiectelor expuse pretutin-deni e: Spuneţi-mi, vă rog, ce este asta? N-am reuşit să răspund corect la nici o între-bare. De fapt, nici n-am bănuit că A. Budişteanu îmi verifica prin respectiva metodă cunoştinţele într-un domeniu în care nu eram defel versat. Întrebările sale aveau un rol ornamental al propriului monolog, constituiau o pistă de decolare a explicaţiilor ce urmau imediat după tăcerea mea.

Alexandru Budişteanu este un bărbat inteligent şi cumsecade. Maestru în arta di-alogului. Vocea sa temperată, vorbirea cursivă acţionează ca un remediu tranchilizant

39


în spiritul interlocutorului nervos. Îi place să domine în discuţie, dar această exploa-tare nu-l irită pe ascultător, graţie timbrului plăcut al vocii şi conţinutului interesant al mesajului. Un individ imprudent şi incult ar confunda cuminţenia lui A. Budişteanu cu posibilitatea impertinentă de a i se urca în cap, făcându-l să cedeze presiunii. Din fericire, în spatele acestei imagini calmante a lui A. Budişteanu descoperim o vastă memorie naţională, cu rădăcini adânci în istoria neamului. Nu toţi absolvenţii institu-ţiilor de învăţământ ale Basarabiei interbelice se pot mândri cu un atare ataşament faţă de pământul natal. Faptele nobile ale fostului licean bălţean vin în sprijinul enunţului formulat adineauri. În prezentul anevoios al Basarabiei actuale, A. Budişteanu evolu-ează în rol de bărbat pilduitor în interminabila operă de unire şi de consolidare a sufle-telor româneşti. Păcat că are puţini concurenţi în această activitate, actuală de secole. Inaugurarea aulei Alexandru Budişteanu la Liceul Ion Creangă din Bălţi constituie nu numai o recompensă pentru premiul său de 150 de dolari americani, decernat anual celui mai bun elev, ci şi o recunoştinţă generală pentru aportul său materializat întru ameliorarea procesului de studii.

Peste Prut s-a adunat un exces de îngâmfare în sufletul românesc, iar în Republica Moldova – un exces de supărare. Ambele trăsături sau apucături, deopotrivă de rele, ne-au plasat în atmosfera unei istorii dezavantajate în care trăim în prezent. Soluţia e simplă, dar îngâmfarea şi supărarea ne împiedică, fiindcă acestea nu lasă loc înţelep-ciunii. Progresele de pretutindeni ale românilor nu uimesc, par a fi banale din cauza uriaşului regres depistat în portretul lor psihologic-naţional: toate Unirile de până acum – care s-au produs ori au putut să se realizeze – au fost ratate. Numai naivii şi proştii dau vina pe factorii externi. În această situaţie trebuie să cădem de acord cu Alexandru Budişteanu, care consideră că doza de românism în partide, indiferent de coloratura lor politică, importă mai mult decât programele economice ale acestora. Or, economia fără patriotism te poate transforma, în cel mai bun caz, într-o fiinţă cos-mopolită, cu burta plină şi sufletul deşert. Alexandru Budişteanu a meritat, fără nici o rezervă, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bălţi. El va continua să ne îndemne să părăsim supărarea şi îngâmfarea în favoarea unui slogan mai vechi, dar actual, formulat de studenţii participanţi la serbarea de la Putna în 1871: Uniţi suntem în cuget, uniţi în Dumnezeu!

În imagini: după înmânarea diplomei de Doctor Honoris Causa dlui Alexandru Budişteanu, academicianul Nicolae Filip, rectorul Universităţii din Bălţi, îi oferă medalia comemorativă Alecu Russo cu certificat; Alexandru Budişteanu, fost licean, şi Petru Roman, actualul director al Liceului Ion Creangă din Bălţi, surprinşi într-o clipă dezinvoltă, la recepţia de după adunarea solemnă prilejuită de împlinirea a cinci ani de la reinaugurarea respectivei instituţii de învăţământ.

(„Literatura şi arta”, 3 august 2000)

40

Academicianul Ion Tighineanu – Doctor Honoris Causa al Universităţii bălţene

Vinerea trecută, la 16 mai curent, în cadrul şedinţei solemne a senatului din sala de festivităţi a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, academicianului Ion Tighineanu, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al respectivei instituţii de învăţământ.

Am asistat personal la acest eveniment. Deşi am fost invitat, am sosit mai mult din curiozitate. Nu am nicio relaţie cu Academia, avansez, paralel, alături de ea, spre acelaşi viitor comun. În activitatea mea de jurnalist, doar de două ori am scris articole

despre aniversările jubiliare ale academi-cianului filolog Silviu Berejan, cu care am întreţinut relaţii deosebite. Atât.

Astăzi mă încumet riscant să descriu unele impresii vizând ultimul eveniment de anvergură. Nu l-am cunoscut, pe viu, pe academicianul Ion Tighineanu. Am văzut materiale publicate despre el în mass-media. Aflasem că anturajul îl agre-ează pentru competenţă profesională, pentru realizările sale în domeniul şti-inţei, pentru calm sufletesc, modestie şi capacitatea de a fi interlocutor sociabil cu oricine. Informaţiile s-au adeverit juste, ele transformându-se în concluzii extra-se din alocuţiunea inaugurală a rectorului Gheorghe Popa; din textul principal Lau-datio, prezentat de Pavel Topală, decan al Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economie şi

ale Mediului; din cuvântările lui Alexandru Balanici, prim-prorector, prorector pentru activitatea didactică şi Ion Gagim, decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psiho-logie şi Arte.

În final, în aceeaşi manieră, a vorbit şi academicianul-oaspete, rector al Universităţii Tehnice din Moldova, Ion Bostan. A confirmat că Ion Tighineanu, în orice situaţie, păs-trează un calm imperturbabil şi că se enervează... cam după două ore de la consumarea evenimentului turbulent. Printre altele, a amintit de Albert Einstein, care opina că ima-ginaţia cercetătorului preponderează comparativ cu cantitatea de cunoştinţe.

Îl iubesc şi eu pe Albert Einstein. Nu doar pentru teoria relativităţii sale, ci şi pentru spiritualitatea-i incandescentă. La o întâlnire cu studenţii, un tânăr, cam înfipt în propria-i importanţă, a dorit să afle cum ar trebui lămurită teoria relativităţii pe

Academicianul Ion Tighineanu, în dreapta, felicitat de rectorul Gheorghe Popa

41


înţelesul omului simplu. Savantul genial s-a descurcat de minune. I-a răspuns aproxi-mativ în felul următor: Imaginează-ţi, tinere, că timp de o oră vei ţine o domnişoară pe genunchii tăi. Ora ceea va trece ca o clipă, nici n-ai să observi scurgerea vremii. Acum imaginează-ţi că timp de un minut cineva te forţează să stai cu fundul gol pe plita fierbinte. Minuta ceea va trece lent, ca o veşnicie. Sper, m-ai înţeles. Studentul a dat afirmativ din cap.

Ştiam că academicianul Ion Tighineanu este specialist în domeniul nanoelectroni-cii şi nanotehnologiilor. Nano e un termen la modă în profilul real. De pe Internet aflu că Structurile nanometrice nu numai că sunt foarte mici, ajungându-se chiar până la scara atomică, dar ele posedă unele proprietăţi total deosebite şi neaşteptate, în com-paraţie cu aceeaşi substanţă luată la nivel macroscopic. Presimţeam că academicia-nul va aborda anume acest compartiment. După cum s-a şi întâmplat. Intenţionat, nu am făcut nicio notiţă în blocnotes, m-am răzgândit să-mi iau magnetofonul miniatural. Am dorit să mă plasez în situaţia obişnuitului spectator şi să ascult atent mesajul, mi-zând pe propria memorie. Am dedus că resursele naturale ale Terrei sunt pe sfârşite şi anume Nanotehnologia va trebui să ne salveze existenţa de mai departe.

Academicianul a vorbit, nu a citit, pe înţelesul tuturor. Inclusiv pe al meu. Iniţial, credeam că o să mă plictisesc. Nu m-am plictisit. L-am ascultat cu o atenţie sporită. Felul său de a expune informaţiile mi-a amintit de stilul cercetătorilor corifei ai fe-nomenului OZN (Obiect Zburător Neidentificat). Îi prefer exclusiv pe specialiştii din profilul real. Ceilalţi mi se par cam visători şi romantici, formulând adesea supoziţii ireale încât nici extratereştrii nu le-ar pricepe. Chiar am parvenit la o concluzie, in-edită pentru mine: reprezentanţii civilizaţiilor din Cosmosul invizibil ajung până la noi graţie faptului că excelează la valorificarea nanotehnologiilor. Aşteptăm timpuri prielnice când oamenii vor deveni capabili, ca extratereştri pentru alte civilizaţii pri-mitive, precum suntem noi azi.

Savantul Ion Tighineanu face parte din echipa de pionierat a nanotehnologiilor, aflate, deocamdată, în fază de vlăstar cu viitor sigur. Amintindu-mi iarăşi de Einstein, îl invidiez pe academicianul moldovean. Primul spunea că cea mai frumoasă ocupaţie a omului este studierea misterului. Pentru majoritatea absolută a oamenilor, nanoteh-nologiile constituie un mister total. Pentru academicianul Ion Tighineanu acest mister seamănă cu o carte deschisă, îndemnându-l să o citească. Şi el o studiază consistent. Nu cunosc pagina la care a ajuns, dar sunt sigur că respectivul mister, de o bună habă, îl obsedează definitiv. Astfel, senatul Universităţii bălţene a înregistrat o performanţă misterioasă, transformată în realitate: l-a descoperit pe academicianul Ion Tighineanu, savant de bun augur. Titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de la Bălţi, privit deja din spaţiul geografiei, l-a apropiat, fulgerător, şi de casa lui natală din satul Sofia. Iată cum un sentiment nostalgic a prins rădăcini într-o carte cu taine... nanotehnologi-ce! Cordiale felicitări! Salut!

(„Literatura şi arta”, 22 mai 2014)

42

La un jubileu pe scenă, fără pic de umbră

Nanotehnologiile sunt la modă astăzi. Perseverează pe avanscena ştiinţei mondi-ale. Un şir de dicţionare, lente de felul lor, întârzie să le includă chiar şi în lista neo-logismelor. Ele, nanotehnologiile, constituie dezideratul şi premisa de supravieţuire a omenirii. În caz contrar, neglijându-le, ne aşteaptă pericolul dispariţiei iminente.

Tehnica progresează, morala se deteriorează. Din această cauză, opinează somită-ţile geniale, unele civilizaţii din Calea-Laptelui au şi dispărut. Supoziţiile savanţilor notorii sunt foarte aproape de adevăr. Miliardele de oameni se înmulţesc rapid, iar re-zervele subterane ale planetei scad de asemenea rapid. În acest sens, precum o pastilă benefică, e cât se poate de utilă audierea prelegerilor academicianului Ion Tighineanu, dar e şi mai folositor să le studiezi. Ai şansa fericită de a păşi cu gândul lucid în rea-lităţile de mâine.

Am nimerit într-o situaţie delicată. În mai puţin de un an, scriu a doua oară despre una şi aceeaşi personalitate. Este vorba de academicianul Ion Tighineanu care, acum o săptămână, a împlinit 60 de ani. Posed un neajuns cu care mă mândresc: uit repede conţinutul propriilor articole. O imagine vagă mai pulsează din precedentul material, însă nu în măsura ca să devină un obstacol pentru rândurile de mai jos. Relativ, mă aflu într-o situaţie privilegiată: nu sunt savant, nici absolvent al profilului real. Privesc spre academicianul Tighineanu şi spre anturajul său de departe, prin binoclul de zia-rist, or, de la distanţă adesea vezi mai multe decât dacă te-ai afla aproape sau chiar în birourile academice.

Sunt rezervat faţă de laudele conaţionalilor. Mai ales în atmosferă festivă. În schimb mă solidarizez cu elogiile parvenite din străinătate. În varianta a doua nu prea există conflicte de interese, deci aprecierile sunt obiective şi sincere. Aflat dincolo de periferia ştiinţelor exacte, descopăr că academicianul Ion Tighineanu a publicat peste 600 de lucrări ştiinţifice. Dacă cifra urca la şase mii de unităţi sau la mai multe, precum se întâmplă la unii jurnalişti harnici, probabil rămâneam cu o impresie stabil inertă. Dar… urmează surpriza: circa 300 dintre ele s-au tipărit în reviste internaţio-nale. Plus 5 monografii în limba engleză. Încerc senzaţii de admiraţie: ca şi cum un pământean de-al meu ar deveni campion european la o probă sportivă. Mă las deja convins de afirmaţia apărută în presă că academicianul Tighineanu este cel mai citat savant al nostru peste hotare.

Am asistat la conferinţa jubiliară de la Academie. Colegii şi prietenii, după cum se obişnuieşte cu asemenea ocazii, l-au felicitat călduros pe academician. Memorabilă mi s-a părut constatarea umorisitică a poetului Iulian Filip, originar, ca şi Ion Tighi-neanu, din Sofia. Cică în satul respectiv sunt trei Ioni celebri: Ion Hasnaş, fondatorul localităţii, Ion Filip, fântânarul, părintele poetului, şi, fireşte,… academicianul Ion Tighineanu. Sala a zâmbit… zgomotos, deci gluma a reuşit. Un savant din Belarus a

43


comentat, în variantă proprie, coincidenţa între numele Ion şi ionul (ionii) din fizică. Parcă e simplu spus, dar când simpleţea iese din gura unui savant, ea se transformă momentan în invenţie serioasă.

Volens-nolens, deja spre finalul solemnităţii, aproape de bilanţ, s-a infiltrat şi o concluzie amăruie. Susţinută tacit de un electorat majoritar. Statul îşi iubeşte savanţii prioritar în vorbe, mai puţin în fapte. Mai-marii republicii şi-au trimis consilierii să-l felicite pe academician. Conducătorii erau ocupaţi cu treburi mai importante. Măcar unul din trei să fi făcut o pauză de jumătate de oră pentru a trage o fugă la Academie. Nu s-a întâmplat.

Ion Tighineanu a fost decorat cu Ordinul de Onoare. Evident, este o onoare meri-tată. De altfel, ca orice distincţie statală. Undeva, în gene, pulsează în ritm protestatar cifra celor 300 de lucrări şi 5 monografii, publicate în străinătate, în limba de stat a planetei, inclusiv sintagma cel mai citat savant peste hotare. Toate împreună mi s-au părut pe deplin suficiente şi justificate pentru cea dintâi decoraţie a statului. Conco-mitent, pentru a-mi calma spiritul, îmi zic că şefii supremi ai republicii sunt oameni pragmatici, precauţi şi calculaţi: ei îşi asigură rezerve pentru aniversările viitoare.

Părăsind edificiul Academiei, mă conving a câta oară: statul cu şcoala lui, fie că refuză conştient, fie că nu-şi dau seama, dar consumă prea puţine eforturi pentru popularizarea corifeilor ştiinţei naţionale. Niciodată nu am auzit ca în clasele liceale sau în sălile studenţeşti să se iniţieze discuţii serioase la genericul Oameni de seamă pe teren naţional. Academicianul Ion Tighineanu ar servi de punct de reper pentru o sumedenie de tineri dotaţi.

Mizăm mereu pe o speranţă milenară, permanent întârziată, care nu se mai împli-neşte. Trăim în umbră, iar scena e departe. Trece un an, trec doi, trei… Până la urmă, şi speranţa se evaporă. Şi atunci, mă întreb, cum să implementăm apelul versificat al academicianului Ion Tighineanu: De vreţi ca să fiţi / auziţi şi stimaţi, / Ieşiţi voi din umbră, / pe scenă urcaţi!? Salut!

(„Literatura şi arta”, 2 aprilie 2015)

44

45


R E C T O R I I

46

Directorii Institutului Învăţătoresc

Nikolai Bazarenko(1949-’53)

Ion Borşevici(1967-’75)

Nicolae Filip(1986-’92, al Institutului;

1992-2007, al Universităţii)

Gheorghe Popa(din 2010)

Filip Ţurcan(1949, ad-interim)

Ion Ciornâi(1961-’67)

Valeriu Cabac(1985-’86, ad-interim)

Eugen Plohotniuc(2007-’10, ad-interim)

Gheorghe Taratin (1945-’48)

Vasile Ceban(1953-’61)

Boris Coroliuc(1975-’85)

Rectorii Institutului Pedagogic şi ai Universităţii de Stat „Alecu Russo”

47


Vasile Ceban

Boris Coroliuc

Ion Ciornâi

Ion Borşevici

Rectorii în opera pictorului bălţean Ştefan Florescu

48

Eugen PlohotniucNicolae Filip

(De la stânga: Nicolae Filip, Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice / Chişinău, Paul Kuff, rectorul Uni-versităţii din Dusseldorf / Germania. (Pictură expusă în

holul etajului I al Bibliotecii Ştiinţifice)

49


Secvenţe de la „urcări pe tron”

Clipe emoţionante în anticamera rectorului după plecarea lui Ion Ciornâi. Următorul va fi Ion Borşevici. Ianuarie 1967.

Prima şedinţă a lui Ion Borşevici în funcţia de cârmaci al institutului.

50

Vasile Cherdivarenco, ministrul Învăţământului Public şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti, îl prezintă pe noul rector – Nicolae Filip, stând alături. Urmează Vasile Iovv, prim-secretar al Comitetu-

lui orăşenesc de partid, Valeri Galuşko, secretar al organizaţiei de partid la institut. Aprilie 1986.

Ministrul Educaţiei Leonid Bujor, în centru, îl prezintă pe noul rector Gheorghe Popa, în dreapta. Interimatul lui Eugeniu Plohotniuc a luat sfârşit. Februarie 2010.

51


Rectorul Ion Ciornâi (1961-’67) în biroul său.

Un cuplu vizitează la institut. Ion Ciornâi – în centru, primul din dreapta – Nicolae Filip.

52

Ion Ciornâi, Nicolae Filip şi Dumitru Cornovan, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (primul din dreapta).

La aniversarea a XXX-a de la fondarea Pedagogicului bălţean. De la stânga: rectorul Boris Coroliuc, foştii rectori Ion Borşevici şi Ion Ciornâi, lectorul superior Vera Bogdanova, foştii directori ai Institutu-

lui Învăţătoresc Nikolai Bazarenko şi Gheorghi Taratin. 17 octombie 1975.

53


Rectorul Nicolae Filip, în centru, între Gheorghe Popa, rectorul de acum, şi academicianul Silviu Berejan.

Nicolae Filip discută cu Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, în noul bloc al Limbilor Străine. Anul 2003.

54

Rectorul Boris Coroliuc (1975-’85) la tribună.

Nicolae Filip, prorector pentru activitatea didactică, viitor rector longeviv, de asemenea la tribună.

55


RECTORII SCRIU, DESPRE RECTORI SE SCRIE

56

La începuturi

În martie 1945, când pe fronturile Marelui Război pentru Apărarea Patriei mai con-tinuau lupte înverşunate, a fost adoptată Hotărârea Sovietului Comisarilor Norodnici al URSS despre fondarea Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi.

La dispoziţia institutului organizat a fost pusă clădirea cu trei etaje a fostului liceu de fete. Trebuia să procurăm de urgenţă mobilă, utilaj de laborator, inventar pentru că-minul studenţesc. Concomitent se cerea soluţionată imediat problema cadrelor. Ne-au acordat ajutor în această privinţă Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălţi, care se afla în vecinătate, şcolile moldovenească şi rusă de cultură generală, staţia experimen-tală de cercetări ştiinţifice în domeniul viilor şi livezilor din Bălţi. Am beneficiat de un important ajutor la fondarea institutului din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Sovietului Comisarilor Norodnici, Comisariatului învăţămân-tului public, comitetelor de partid judeţean şi orăşenesc din Bălţi, comitetelor executiv judeţean şi orăşenesc ale deputaţilor norodului.

Datorită aparatului administrativ-gospodă-resc cu puţini angajaţi şi a câtorva brigăzi volun-tare de construcţie şi de reparaţie, în două luni şi jumătate blocul de studii şi căminul erau gata pen-tru a-i primi pe studenţi. O chestiune care necesita o rezolvare imediată se referea la crearea cate-drelor. Planul de primire la patru facultăţi – istorie, geografie şi ştiinţe ale na-turii, limbă şi literatură moldovenească, limbă şi literatură rusă – era de 120 de persoane. Repartizarea orelor de studii la catedre nu ne permitea să invităm lectori, pe care să-i asigurăm cu salarii complete.

Adevărat, lectorii-cumularzi invitaţi, lucrau în institut, fără a lua în calcul timpul consumat, dând dovadă de responsabilitate.

Către începutul primului an de studii au fost organizate catedrele: de baze ale mar-

În imagine: G. Taratin, lector superior la Catedra de limbă şi lite-ratură rusă, le vorbeşte studenţilor despre viaţa şi activitatea lui

Visarion Belinski. Anul 1948.

57


xism-leninismului, de pedagogie şi psihologie preşcolară, de limbă şi literatură moldo-venească, de limbă şi literatură rusă, de ştiinţe ale naturii şi geografie.

Ne amintim cu recunoştinţă de lectorii, care au participat activ la organizarea noii instituţii de învăţământ în republică. La Catedra de baze ale marxism-leninismului au activat secretari ai comitetului judeţean şi orăşenesc de partid – Ivan Bolşakov, Dmitri Kaidalov, Mihail Titov; la Catedra de limbă şi literatură moldovenească – Maria Ştiu-ca, Valentina Marin; la Catedra de limbă şi literatură rusă – Vera Bogdanova, Zinaida Avdeeva, Mihail Vaisman; la Catedra de ştiinţe ale naturii şi geografie – Ion Prepeliţă, Feodosia Bulat, Haritina Colesnicova, Stefania Taratina, Iesea Rosel etc.

La institut încă nu fuseseră create condiţii normale pentru învăţătură ale studenţi-lor: arsenalul bibliotecii număra doar câteva sute de cărţi, manuale erau puţine, de ele aveau nevoie şi celelalte instituţii de învăţământ ale republicii. Lectorii, care nu posedau limba moldovenească, erau nevoiţi să promoveze lecţiile cu ajutorul traducătorilor – studenţi care cunoşteau binişor limba rusă.

Republica ducea lipsă de cadre pedagogice. Comisariatul norodnic al învăţămân-tului a cerut conducătorilor instituţiilor de învăţământ pedagogic îndeplinirea necondi-ţionată a planului de admitere la anul I. Inclusiv cea mai tânără instituţie de învăţământ a republicii, aflată încă în faza de organizare, întâmpina greutăţi la implementarea re-spectivei sarcini. Lectorii institutului se deplasau în raioanele judeţului Bălţi, unde îi recrutau pe abiturienţi. Completarea grupelor cu predarea în limba rusă se desfăşura relativ uşor, în schimb pentru grupele moldoveneşti găseai cu greu candidaţi cu pre-gătire corespunzătoare, de cele mai multe trebuia să-i convingem pentru a se consacra activităţii pedagogice.

Planul completării grupelor cu predarea în limba rusă a fost îndeplinit către data de 15 septembrie, iar în grupele cu predarea în limba moldovenească – abia către 10 octombrie, cu cinci zile înainte de începerea lecţiilor.

La 15 octombrie 1945 au început orele primului an de studii 1945-’46 în cel mai tânăr institut din republică.

Gheorghe Taratin,primul director al Institutului

Învăţătoresc din Bălţi. (ziarul „Pedagogul”, 18 octombrie 1980)

58

Primul rector al IPSB Vasile Ceban la 60 de ani

La 3 februarie Vasile Ceban, primul rector al institutului nostru, în prezent director

adjunct al Institutului de Matematică cu centrul de calcul al AŞ a RSSM, Laureat al Pre-miului de Stat al RSS Moldoveneşti, împlineşte 60 de ani.

După absolvirea şcolii, a lucrat în satul natal în calitate de învăţător la clasele primare. În toamna anului 1933 devine ascultător al cursurilor pregătitoa-re de la Institutul Pedagogic „Taras Şevcenko” din Tiraspol, iar din anul 1934 e student al Facultăţii de Fizică şi Matematică la acelaşi institut, pe care o absolveşte în anul 1938.

Vasile Ceban a beneficiat de recomandaţia institutului pen-tru a-şi face doctoratul la Facultatea de Mecanică şi Matematică a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Studi-ile i-au fost întrerupte din cauza declanşării războiului. Din anul 1942 până în 1949 el a fost colaborator ştiinţific în conducerea Sovietului Miniştrilor al URSS, în aparatul CC al Partidului Co-munist al bolşevicilor din toată Uniunea.

După susţinerea tezei de doctor, V. Ceban este trimis în Moldova pentru a restabili şi a dezvolta învăţământul superior din republică. Între anii 1949 şi 1951 îl găsim în postul de director adjunct al secţiei de studii şi muncă ştiinţifică la Institutul Învăţătoresc din Tiraspol, iar din 1951 până în 1953 funcţionează ca director al Institutului Învăţătoresc din Soroca.

În anul 1953, când s-a fondat Institutul Pedagogic din Bălţi, Vasile Ceban a fost numit director (rector), concomitent devenind şi şef al Catedrei de matematică şi fizică timp de aproape zece ani. Primele succese ale IPSB au fost obţinute sub conducerea rectorului Ceban. Era perioada, când institutul şi-a creat baza tehnico-materială, s-a format climatul creator în colectiv, se perfecţionau formele de instruire şi educaţie, se amplifica activitatea ştiinţifică a colectivului.

El activează fecund în domeniul mecanicii corpurilor solide. Lucrările sale sânt apre-ciate în ţară şi peste hotare. Împreună cu un grup de autori, Vasile Ceban a cucerit titlul de Laureat al Premiului de Stat al republicii. El a publicat circa 60 de lucrări ştiinţifice. Pentru succesele sale s-a învrednicit de ordinul „Drapelul Roşu de Muncă” şi de alte decoraţii.

Rectoratul, biroul de partid, biroul sindical, întreg colectivul studenţesc, de lectori şi colaboratori ai Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi îl felicită călduros pe Vasile Ceban cu prilejul jubileului de 60 de ani, dorindu-i sănătate şi noi succese creatoare în activitatea sa multilaterală.

(ziarul „Pedagogul”, 28 ianuarie 1977)

59


Borşevici în variantă nevalorificată

Sistemul psihic al românului se pretează cu greu analizei, acesta rămânând o enigmă a exteriorizărilor cosmice. De regulă, el se consideră incomparabil. Dis-trugătoare carenţă, fiindcă de ea se ţin lanţ toate neno-rocirile Nemului Românesc. Formal, întru a îmbunătăţi un pic situaţia, ar fi bine să refuzăm temporar utilizarea primei persoane singular la conjugarea verbelor. Deo-camdată conjugarea să înceapă de la persoana a doua: tu eşti cel mai bun de Preşedinte, el este cel mai bun de Preşedinte şi aşa mai departe. Iar în ce-l priveşte pe eu, să spună mai bine alţii dacă e bun sau nu de Preşedinte. Pornind, deci, de la tu, lăsându-l pe eu la o parte, opozi-ţia de dreapta l-ar depista cu uşurinţă pe cel mai demn candidat la funcţia supremă în stat.

Ion Borşevici este politicianul de vază, care nu poa-te fi bănuit de lipsă de modestie în conjugarea verbelor. Despre eul său în diversele domenii de activitate au vor-bit alţii. El despre sine – niciodată.

Campania prezidenţială din noiembrie 1996 a devenit deja istorie. După alegeri ni se afişau nişte calcule dubioase, conforma cărora dreapta ar fi învins în cazul dacă ar fi fost unită în turul al doilea. Cine ştie, eu, unul, nu cred. Părerea mea strict personală este că dreapta ar fi repurtat victorie cu condiţia dacă Ion Borşevici era candidat la Preşedinţie.

Care sunt argumentele favorabile? I. Borşevici niciodată n-a fost implicat în maşinaţii financiare, deşi în funcţia de

fost consilier şef al Preşedintelui Republicii a avut ocazii nenumărate să abuzeze de posibilităţile sale funcţionale.

Din păcate, toată dreapta noastră este naţională. Cu alolingvii nu se lucrează. În atare situaţie candidatul dreptei nu prea are şanse să acumuleze peste cincizeci la sută din electorat. Cu excepţia lui Ion Borşevici în varianta prezidenţialelor precedente. Nu vreau să afirm că el ar fi beneficiat de majoritatea voturilor alolingve. Vreo cinci-şase procente i-ar fi fost suficiente. Pe parcursul activităţii sale de un sfert de secol în postul de rector, Borşevici a demonstrat capacităţi inegalabile de a depista elemente progresis-te şi oneste în tabăra alolingvilor. Ca bucovinean, în funcţia de Preşedinte al statului, el ar fi valorificat cu brio carta ucraineană în favoarea ambelor părţi. Exact cum încearcă azi s-o valorifice Preşedintele Emil Constantinescu.

60

Ce ar fi însemnat un Preşedinte ca Borşevici în evoluţia culturii, instruirii, ocro-tirea monumentelor istorice etc., cred că toată lumea de bună-credinţă are un răspuns univoc.

Aş putea să mai înşiruiesc argumente pro, dar sunt suficiente şi aceste câteva. Opoziţia ar fi avut o şansă benefică cu Borşevici, dar n-a valorificat-o. După cum stau lucrurile, nu o va valorifica nici la viitoarele alegeri parlamentare. Borşevici, în fond, n-a pierdut nimic: el a rămas acelaşi politician de treabă, fără pretenţii, cu gânduri bune despre toţi liderii politici cu viziuni progresiste.

Deşi ca variantă practică faza stelară a lui Ion Borşevici s-a stins în funcţia de Preşedinte al statului, aureola sa de politician iscusit, dotat cu un spirit de observaţie clarvăzător, va străluci permanent pe scena istorică a Basarabiei.


Borşevici, omul cu care poţi pleca la război

Despre Ion Borşevici n-o să mai scriu utilizând for-mulele de politeţe domnul, domnia sa, dumnealui. Mă voi folosi de serviciile obişnuitului prenume personal el. Nu este vorba de o retrogradare a propriului respect faţă de personalitatea lui I. Borşevici. Din contra, cu scurgerea vremii, constat prezenţa unei atitudini bine-voitoare şi stabile vizavi de el. Faptele lui Borşevici au devenit istorie (unele din ele – şi istorice), deşi viaţa lui continuă. Iar despre orice om, ajuns în arhiva istoriei, el îşi asumă rolul de unic sinonim al numelui.

Primii ani de după 1989 sunt calificaţi de unii po-liticieni drept perioadă romantică. Şi Borşevici între-buinţează această sintagmă. Dacă meditezi pe îndelete, apoi până la urmă deduci că toată viaţa lui Ion Borşe-vici (la moment lungă de 70 de ani) reprezintă o per-

manentă perioadă romantică. Cu faze spectaculoase în carieră, protejate de un noroc constant, dar, pe alocuri, şi cu segmente periculoase, riscante. În ultimii cinci ani de existenţă extra-parlamentară, bănuiesc, deşi n-a spus-o niciodată oficial, el a depistat de asemenea unele decepţii şi regrete în propria-i perioadă romantică.

După câte am priceput, mişcare de eliberare naţională până la 1989 în RSS Mol-dovenească n-a existat. În schimb, au activat două tipuri de mentalităţi patriotice. Din primul fac parte martirii. În viaţa cotidiană n-au ocupat posturi înalte. Aceştia au fost

61


condamnaţi la privaţiune de libertate. Din păcate, masa covârşitoare a populaţiei a aflat despre dânşii abia după anul 1989. Nobilele lor intenţii nu s-au materializat, fiind cur-mate un pic mai târziu în clipa zămislirii lor.

A doua grupare s-a adeverit mai eficientă. Membrii ei, deţinând posturi influente în ierarhia nomenclaturii sovietice, au acţionat cu maximă prudenţă, aidoma spionilor pătrunşi în organele de ocupaţie de elită. Printre ei, Ion Borşevici. El a excelat, fiindcă a avut norocul să se evidenţieze pe tărâmul instruirii şi educaţiei. În colectivul de studenţi, rectorul poate deveni, fără eforturi deosebite, drapel de luptă. Deşi la ore, în faţa publicului, nu vei auzi din gura lui expresii dubioase. E suficient să scape câteva cuvinte încurajatoare în vreo discuţie particulară şi, în scurt timp, vorbele misterioase ale rectorului se transformă în manifest naţionalist. Conştiinţa naţională a tineretului nu evoluează dacă-i lipseşte indispensabilul punct de reper. La Universitatea din Bălţi acest punct de reper s-a numit Ion Borşevici.

Vasile Vâşcu, martir de anvergură al nomenclaturii naţionale, produs chiar în pri-mul an al restructurării gorbacioviste, în ultimul său amplu interviu publicat în săptă-mânalul Literatura şi arta a reliefat cumsecădenia patriotică a lui Borşevici, manifestată deja deschis în zorii trezirii conştiinţei naţionale a basarabenilor. Afirmaţia lui Vâşcu, pe atunci demnitar înalt, constituie un argument cu valoare documentară în favoarea lui Borşevici. Pe fundalul celor enunţate, critica oponenţilor sună în gol. Orice critic şi orice oponent actual în perioada sovietică ar fi acceptat cu plăcere postul de rector şi, cu atât mai mult, pe cel de prim-locţiitor al Preşedintelui Consiliului de Miniştri. Ce-i drept, nu ştiu ce ar fi reuşit ei să întreprindă la capitolul trezirea conştiinţei naţionale.

În anturajul lui M. Snegur, rectorul Borşevici a constituit elementul substanţial de coloratură naţional-patriotică. Pe Snegur puteai să nu-l cunoşti. În locul său, oricare al-tul să fi fost, nu avea importanţă. Prezenţa lângă el a elementului substanţial Borşevici înseamnă că activitatea Preşedintelui se desfăşoară în direcţia cea bună. Dispariţia ele-mentului substanţial din preajma lui Snegur, în 1993, a dat de înţeles că Preşedintele a făcut stânga-mprejur, luând-o spre ... timpurile lui Sangheli, Moţpan, Andronic, Olaru, Popuşoi... În locul sfetnicului cu lulea, cum i se spunea pe atunci lui I. Borşevici, vin alţii, fără de lulea, cu fumuri sofisticate în minte, care, condensate, reproduc fantoma Agrarianului ţinând în mână cartea Teoria moldovenismului primitiv. Ne referim la N. Andronic, C. Oboroc, V. Ciubotaru. La Kiev, în funcţie de Ambasador, Borşevici s-a reţinut puţin. Cauza ne-o dezvăluie el: După alegerile parlamentare din 1994, când la putere vin agrosocialiştii, mă sună Ministrul de externe Mihail Popov, şi cu un sarcasm necamuflat îmi spune că sunt rechemat prin dispoziţia Preşedintelui Snegur şi în 20 de zile trebuie să-mi iau rămas bun de la conducerea Ucrainei.

Ion Borşevici toată viaţa a fost blajin cu criticii şi oponenţii săi. Acum, văd, mai scapă câte o exteriorizare picantă. Destul de reuşit, aş zice. Atât de reuşit, încât califi-cativele lui usturătoare stimulează imaginaţia creatoare a publiciştilor şi a oamenilor de artă. Mihail Popov – sarcasm necamuflat... ar semăna cu titlul unui material cu priză la

62

public. Fantoma fumurie a agrarianului clasic, prin pânza căreia se întrezăresc chipu-rile consilierilor de după Borşevici, ar fi tema unei lucrări, cu cumpărător sigur, pentru orice pictor profesionist.

Astăzi pe eşichierul politicii active al Republicii Moldova, aproape nimeni n-a supravieţuit din cele două tipuri de mentalităţi patriotice ce au activat, camuflat sau clandestin, în perioada sovietică. A apărut o nouă clasă de politicieni. Ion Borşevici a aderat la Partidul Naţional Liberal, având acelaşi rol de element substanţial. Oficial, el este onorat de liberali. La ultimul lor congres Borşevici devine preşedinte de onoare al PNL. În politică, perioada extraparlamentară a unui partid e grea, anevoioasă. Con-ducerea liberală se manifestă implacabil şi perseverent. Totuşi, au trecut două alegeri, şi liberalii n-au ajuns în Parlament. N-au făcut bloc cu nimeni. E treaba lor. În ce mă priveşte, caut răspuns la o întrebare: Rolul de element substanţial al lui Ion Borşevici în PNL e decorativ sau unul activ, bazat pe înţelepciunea fostului sfetnic cu lulea? O întrebare compusă din două mai mici: răspunsul negativ la prima o face extrem de pre-tenţioasă pe a doua. Într-un interviu recent Ion Borşevici declara: Pentru nomenclatură atitudinea extrem de duşmănoasă faţă de critică e o boală incurabilă. Aceste cuvinte m-au încurajat în curiozitatea mea de a formula întrebarea de mai sus.

Ion Borşevici a împlinit 70 de ani. În politică, la fel ca şi în sport, babe şi moşnegi nu există. Politica e dominată de tinereţea sufletului şi a minţii, sportul – de tinereţea trupului. Borşevici e condamnat să trăiască până la capăt în perioada romantică a tine-reţii sufletului. Maestrul Grigore Vieru recunoaşte că ar pleca alături de Ion Borşevici la război. E o apreciere mai valoroasă decâr Ordinul Republicii. Fiindcă la români prie-tenul sigur în împrejurări nesigure îl găseşti mai greu decât orice altă decoraţie de stat. Şi eu aş pleca alături de fostul meu rector la război. Nu mă interesează: mă întorc de acolo înfrânt sau cu victorie. Principalul e să nu fiu trădat. Apoi... Să auzim de bine şi numai de bine!

(„Literatura şi arta”, 25 martie 1999)

Românismul zburător în destinul lui Borşevici

În decembrie trecut participam la funeraliile colegului Eugen Gheorghiţă. A fost înmormântat în cimitirul de elită armenesc. Anterior, fusesem de câteva ori pe acolo, dar zăbovisem exclusiv în sectorul central. Bietul Eugen! În ce înghesuială a nimerit. Am mers spre groapă, întors în profil, ca să arunc o mână de ţărână pe sicriul lui. De hramuri şi de alte sărbători creştine, neamurile şi prietenii, precis, nu vor avea unde să se aşeze. Spaţiul e atât de îngust, încât, practic, e cu neputinţă să instalezi un fel de scaun făcut din-tr-o scândură lată, sprijinită pe doi ţăruşi. Reculegerea va decurge în picioare, în grupuri mici, de numai câteva persoane. În timp record, căci pe alee aşteaptă şi alţii să vină.

63


Zăbovind lângă gropnicerii care-şi făceau treaba, aruncam arareori câte o privire spre sutele de cruci şi monumente din jur. Eram indispus şi trist. Deodată, la vreo 20 de metri depărtare, pe o cruce simplă, vopsită în negru, zăresc o fotografie. Pe ea – un bărbat captivat de textul scris pe o foaie, ţinând-o în mână. Mă apropii prin troiene. L-am recunoscut de la distanţă, până a ajunge lângă el: Ion Borşevici, rectorul meu, decedat cu doi ani în urmă. Mi-a plăcut poza. Dânsul a citit enorm în viaţă. Poa-te că şi pe ceea lume face acelaşi lucru.

Deunăzi m-a telefonat doamna Lidia, vă-duva de 87 de ani a regretatului. M-a informat că la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” se alcătuieşte un volum consacrat profesorilor de seamă ai respectivei Alma mater. În lista lor, fireşte, a încăput şi dl Borşevici, recto-rul de odinioară al acestei universităţi. Cândva, în 1996, publicasem o broşurică despre Ion Borşevici, intitulată „Rectorul meu”.

Acum, un student, care, dacă am înţeles corect, va analiza activitatea dlui Bor-şevici, a rugat-o pe doamna Lidia să-i pună la dispoziţie niscaiva informaţii despre protagonistul său. Dumneai i-a dat broşurica mea, apoi m-a sunat pentru a-mi solicita acordul. Nu am nimic împotrivă, ba aş fi bucuros dacă studentul va găsi ceva util pentru finisarea eseului propriu. La sfârşit, doamna m-a rugat să mai pierd vreo cinci minute, ascultând conţinutul unui articolaş al dumisale dedicat soţului. Din respect, mi-am con-centrat atenţia: fraze scurte, inteligibile, pline de mesaj.

Adesea m-am aflat în apartamentul soţilor Borşevici şi aproape de fiece dată am în-noptat la ei. Am beneficiat de timp berechet să mă conving că am petrecut timpul în com-pania unor oameni simpli şi ospitalieri la maximum. Doamna Lidia creează impresia unei fiinţe de o educaţie aleasă, adeptă a unui cămin conjugal, armonios sub toate aspectele.

Până aici am scris uşurel. În continuare voi întâmpina greutăţi. Or, mă voi referi la un adevăr neplăcut. Basarabenii convieţuiesc, la nivel oficial, într-o societate ipocrită, cu atitudini superficiale şi valori false, ca într-o piesă cu text declarativ şi fraze fără acoperire practică. Am senzaţia că, de dimineaţă până seara, asist, plictisindu-mă, la o adunare festivă, unde vorbitorii de la tribună îmi duplesc urechile cu promisiuni minci-noase şi cifre exagerate. Câte mi-a povestit Ion Borşevici despre luptele perfide în culise (m-a interesat îndeosebi corpul didactic de la Universitatea bălţeană), zău, informaţiile sale mi-ar ajunge pentru un al doilea volum despre istoria Pedagogicului de altădată în urbea nordică a republicii. Dar... n-o să izbutesc. Fiindcă pătimim în gene de un element

64

inhibitor ce ne face să coborâm în morminte, ducând şi tainele cu noi. Lăsăm la supra-faţă, în locul lor, o sumedenie de istorioare siropoase, asemănătoare cu poveştile de dragoste, culminând, în practică, aproape întotdeauna, cu divorţuri ruşinoase. Crucea de pe mormântul lui Ion Borşevici

În ultimii cinci-şase ani de viaţă, I. Borşevici s-a dat la fund. A dispărut din pagi-nile presei. Cauza? Vârsta înaintată, maladia şi... indiferenţa anturajului. Nu mă miră – asta-i soarta fiecăruia. A făcut bine multor oameni. Analizând recompensa acestui bine, adesea mă întreb, dacă în genere a avut vreun rost să-l facă. Se uită repede binele la oameni. Iar la moldoveni – fulgerător. Cu anii, odată cu uitarea, ingratitudinea şi nesimţirea se aştern peste faptele trecutului. Binefăcătorul, părăsit de toţi, rămâne, ai-doma orfanului, faţă-n faţă cu propriul destin. Descurcă-te, dacă poţi.

El a fost român. Şi a murit român. În interior a trăit o dramă, pe care o percep ma-joritatea celora care l-au cunoscut îndeaproape. Românismul său, cu efect în altă parte, a zburat, fără aterizare, pe deasupra propriului cămin. El a pierdut. Nimeni nu l-a întrebat de cauză. Nici eu nu l-am ispitit. Nu e treaba mea să-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala. La rândul său, el, de asemenea, a evitat să abordeze acest subiect incomod şi delicat.

Românismul (la români) e o chestie deficitară şi extrem de capricioasă. De facto, se întâlneşte rar. Nu se transmite, ca la alte seminţii, prin ereditate. Am văzut familii numeroase cu un singur român sau, mai des, fără de nici unul; cu părinţi români, având copii antiromâni; cu copii români şi părinţi ca vai de capul lor. În contopirea cu alt sân-ge, ne plasăm mereu pe locul doi. Fie în dragostea cu ungurii, fie în cea cu ruşii, fie cu toţi ceilalţi – limba română, în familii mixte, permanent cedează.

Echipa visătorilor, pe ici-colo, mai depistează câte o excepţie contrară, încercând s-o extindă în spaţiul adevărului absolut. Dar carul nu se mişcă din loc şi pace. Româ-nismul e ca o plantă necultivabilă: în familie şi în şcoală. El pătrunde haotic, nimerind accidental... doar în unii indivizi. Respectivii acţionează dezbinaţi – oricine, din cur-tea lui, cu românismul personal. E singurul element, românismul căzut din labirintul cosmic, care ne reţine să nu dispărem cu totul din prezentul lumii. O întrebare fără de răspuns: cât va mai dura acest chinuitor experiment?

Indiscutabil, Ion Borşevici s-a adeverit un român prudent, dar veritabil. În viziu-nea mea, cu probe concrete. Drama lui coincide cu drama oricărui conaţional care se consideră român total. Dacă nu era el rector, zburam din institut în anul patru. La prăşit sfeclă pe dealurile colhozului. Sau în Armata Sovietică, pe doi ani la slujbă. Zburau şi alţii. Sper, n-au uitat. Ori, poate, să le amintesc? Ştiu eu ce vorbesc. A fi român – în Basarabia, inclusiv în România – e greu. Contrar cântecului popular, nu e un noroc. Dar nici blestem nu este. Alt cuvânt se cere aici, însă, cu regret profund, nu-l cunosc. Cândva, trag nădejde, îl voi găsi. Salut!

(„Literatura şi arta”, 6 iunie 2013)

65


In memoriamMotto: „Cel plecat dintre vii

este mai prezent şi maiputernic dacă îi este cinstită amintirea.”

Antoine de Saint-Exupéry

Profesorul Ion Ciornâi – talentat pedagog şi savant meritoriu

În ultima decadă a lunii mai 2008 doctorul în filolo-gie, profesorul universitar Ion Ciornâi ar fi împlinit 80 de ani. L-au cunoscut şi mai continuă să-i respecte me-moria sute şi mii de foşti studenţi din Nordul, Estul şi Centrul Republicii Moldova, căci a funcţionat ca profe-sor de limbă română la universităţile din Tiraspol, Bălţi şi Chişinău. Ba şi mai mult, fiind prim-viceministru al Învăţământului Public (1966-1971), profesorul I. Cior-nâi pătrunde adânc în problemele de educaţie pe scară republicană, intră în contact cu pedagogii de pe teren de toate specialităţile, dirijează şi reglează în modul cel mai direct toate aspectele procesului de învăţământ, ia decizii adecvate referitor la cadrele din instituţiile edu-caţionale de toate gradele.

Prodigioasa activitate academică, de stat şi politică a profesorului I.Ciornâi a con-dus la faptul că numele dumnealui a devenit o adevărată antonomază, începând, în special, cu anii 60 ai secolului trecut.

Ion Ciornâi s-a născut la 20 mai 1928 în satul Culnaia Veche (regiunea Odesa); învaţă la Şcoala Pedagogică din Călăraşi, apoi absolveşte cu brio în 1951 Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău şi este solicitat ca lector la Institutul Pedagogic de Stat „T.Gr.Şevcenco” din Tiraspol; urmează transferarea la Bălţi, la Institutul Pedagogic „Al.Russo” (1954-1960), unde funcţionează ca şef de ca-tedră, prorector, iar din 1961 ca rector al aceleiaşi instituţii.

Din 1971 şi până în 1992 profesorul I.Ciornâi este şef de catedră la Universitatea de Stat din Moldova. Devenind capul unui colectiv puternic de lingvişti (nominalizăm doar pe câţiva: N. Corlăteanu, V. Marin, M. Purice, Vl. Zagaevschi, I. Condrea, G. Rusnac, L. Rădăuţanu, Gh. Colţun, N. Mătcaş, I. Melnicicuc, I. Mocreac, E. Dodon), Ion Ciornâi a înţeles că şi el însuşi (ca profesor şi şef de catedră) trebuie să se aştearnă serios pe munca de cercetare.

Rezultatele nu s-au lăsat mult aşteptate. Înzestrat cu un fin simţ al limbii (ceea ce germanii numesc „Sprachgefühl”, iar ruşii „чутьё языка”), cu darul de a observa şi de

66

a comenta faptele de limbă vie, I. Ciornâi, muncind cu acribie, a scris, de unul singur şi în colaborare, circa 14 cărţi (unele chiar de tip monografic). Iată câteva dintre ele: 1. Articolul în Limba moldovenească literară contemporană (Lumina, 1981, 6,25 c.a.); 2. Semnificaţia cazurilor... (Lumina, 1982, 12,20 c.a.); 3. În lumea genului (Lumina, 1985, 5,25 c.a.); 4. Jonctivele – ce ştim despre ele? (Ştiinţa, 1985, 7,36 c.a.); 5. Categoria numărului gramatical... (Lumina, 1989, 7,60 c.a.); 6. Ortografia limbii moldoveneşti (Lumina, 1990, 1,61 c.a. – cu grafie latină); 7. Limba română (îndreptar fonetic) (Lumi-na, 1991, 2,48 c.a.).

Fiind savant cu o evidentă dorinţă de a ajuta şcoala de toate gradele la predarea disciplinelor lingvistice, Ion Ciornâi participă (în calitate de coautor şi redactor respon-sabil la scrierea şi editarea unei serii de manuale, dicţionare ortografice, culegeri de articole ş.a.m.d.). Multe postulate teoretice, lansate de prof. I. Ciornâi în studiile sale nu şi-au pierdut actualitatea nici până în prezent.

În continuare e necesar a menţiona câteva merite personale ale profesorului I. Cior-nâi ca şef de catedră:

1. A stimulat pe toate căile creşterea ştiinţifică a membrilor de catedră. Pe timpul şefiei Domniei sale şi-au susţinut tezele de doctor şi doctor habilitat 14 persoane. E semnificativ faptul că toţi membrii catedrei deveniseră gradaţi.

2. Un merit deosebit al catedrei şi al şefului ei a fost că aici nu s-a făcut apolo-gia falsei teorii despre 2 limbi est-romanice (română şi moldovenească). Deşi aflaţi constant în vizorul organelor iedologice până prin anul 1990 – 1991 (când Republica şi-a obţinut suveranitatea şi independenţa), membrii catedrei nu-şi permiteau tupeul să „dovedească”, să „argumenteze”, să „justifice” existenţa separată a aşa-numitei limbi moldoveneşti. Ei pur şi simplu evitau asemenea discuţii sterile şi aulele studenţeşti, considerând buclucaşul glotonim „limbă moldovenească” drept un datum provizoriu, de conjunctură. Şi cu toate astea, inconsistenţa glotonimului apărea în mod inevitabil, când profesorii treceau la exemplificarea fenomenelor de limbă apelând la autorii cla-sici: Eminescu, Alecsandri, Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, Arghezi etc.

Mai mult decât atâta, cu toată supravegherea ideologică şi partinică, lectorii cate-drei, conduse de prof. I. Ciornâi, foloseau ei înşişi şi recomandarea studenţilor operele lingviştilor de peste Prut ca I. Iordan, Al. Rosetti, Ov. Densuşianu, E. Petrovici, B. Ca-zacu etc., fără de care nu se puteau face studii serioase la ciclul lingvistic.

Curajul filologilor de la USM îşi are explicaţii convingătoare şi logice. Mulţi ling-vişti din Chişinău (de la USM, dar mai ales de la AŞM) colaborau foarte strâns cu savanţii de la Moscova, Petersburg, Kiev etc. Unii dintre aceştia însă, ca de exemplu, acad. Vl. Sişmariov, prof. A. Kasatkin, prof. S. Berştein, prof. R. Budagov, prof. S. Se-mcinschi, prof. Babkin ş.a. înţelegeau perfect lipsa unui fundament ştiinţifc al teoriei „privind cele două limbi est-romanice”, fapt despre care vorbeau, discutau cu savanţii moldoveni şi chiar încercau să scrie. Încă în anul 1961 la o Conferinţă Şiinţifică orga-

67


nizată de AŞM un savant din Petersburg s-a exprimat în felul următor despre „limba moldovenească” şi limba romănă: „Eto odno i to je vino v dvuh butîlkah s raznîmi eti-ketkami” (rom. Acesta-i unul şi acelaşi vin în două sticle cu etichete diferite).

În anul 1960 apare la Chişinău, în traducere românească, lucrarea academicianului romanist rus Vl. Şişmariov „Limbile romanice din sud-estul Europei şi limba naţională a RSS Moldoveneşti”, în care savantul a fundamentat identitatea lingvistică moldo-ro-mână. Opinii similare cu ale acad. Şişmariov le exprimau atunci şi prof. moscovit D. Mihalci, profesorii de la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova R. Budagov şi S. Berştein, profesorul de la Universitatea de Stat din Leningrad A. Kasatkin ş.a.

Fireşte, şefilor de la ideologie din instanţele de partid din Moldova nu le erau pe plac afirmaţiile savanţilor romanişti de la centru, dar nu se puteau opune Moscovei.

Iată în ce mediu activa catedra profesorului Ciornâi; toţi membrii ei ştiau foarte bine adevărul, dar îl pronunţau cu jumătate de voce „aşteptând şi privind vremea” (ex-persia lui C. Negruzzi din „Al. Lăpuşneanu”).

Şi a venit această vreme odată cu Perestroika (cu libertatea cuvântului, cu transpa-renţa), anume atunci s-a văzut qui est qui (cum zic francezii).

Când a început degringolada regimului totalitarist şi a bătut ceasul deşteptării na-ţionale (1988 - 1989), corpul profesoral-didactic de la Facultatea de Filologie (secţia „Limbă şi literatură moldovenească”) a cerut in corpore (în diferite comisii interde-partamentale, adunări ad-hoc, conferinţe etc.) să fie recunoscută mult-râvnita triadă a) limba de stat; b) alfabetul latin; c) identitatea lingvistică moldo-română. Aceste revendicări şi-au găsit materializare în Legislaţia Lingvistică, adoptată de către fostrul Soviet Suprem al fostei RSS Moldoveneşti la 31 august 1989 – zi declarată Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”. Aş vrea să amintesc aici că la instituirea acestei sărbători au contribuit şi membrii catedrei, conduse pe atunci de profesorul Ciornâi.

3. Ca şef de catedră şi ca profesor universitar, I. Ciornâi a fost foarte exigent, în primul rând, faţă de sine însuşi şi apoi şi faţă de subalternii săi. Forţa exemplului per-sonal îi epata pe membrii catedrei, îi făcea să fie ordonaţi, punctuali, într-o oarecare măsură, pedanţi. Aceste calităţi, deşi pot părea cam enervante, sunt foarte necesare unui pedagog care, în virtutea profesiei sale, se ocupă nu numai de instruirea, ci şi de educaţia tinerei generaţii.

La catedră nu existau replici ca „nu pot”, „nu vreau”, „lasă să facă alţii”, „de ce eu şi nu cutare” etc. Cuvântul şefului de catedră era lege pentru subalterni. Şi aceasta de-oarece înainte de a-i da cuiva vreo însărcinare (cum era pe atunci „obştească ”), şeful catedrei chibzuia mult, cântărea bine situaţia, se străduia să fie obiectiv până la maxi-mum. Iată de ce colectivul catedrei obţinea succese perpetue şi ajunsese să ocupe chiar locul întâi pe Universitate.

În general, profesorului Ciornâi i s-a dus vestea în Republică (pe unde a muncit) de un excelent organizator, sever şi obiectiv conducător. Vreau să spun că dumnealui s-a

68

condus în viaţă de principiul lui John Kennedy: „Nu întreba ce a făcut ţara pentru tine, întrebă-te ce-ai făcut tu pentru ţară!”.

Dacă fiecare cetăţean al Republicii Moldova s-ar conforma astăzi acestui principiu, cred că am fi mult mai bogaţi şi am trăi mult mai bine.

4. Ca profesor universitar, ca pedagog, I. Ciornâi a fost un adevărat maestru, în-zestrat cu har dumnezeiesc, cu ceea ce numeau strămoşii noştri romani ars bene dicen-di. Explica studenţilor într-un mod accesibil cele mai complicate lucruri din structura morfologică a limbii române, reuşea a-i deprinde să însuşească bine categoriile mor-fologice prin sintaxă, căci Nihil est in morphologia, quod non fuerit prius in syntaxis. Cine dintre studenţi trecea prin mâinile profesorului Ciornâi, ştia morfologia, mai exact morfosintaxa, fără de care nici nu se poate scrie corect şi nici nu se poate înţelege cum funcţionează această complicată maşinărie care se numeşte structura şi sistemul limbii.

Mai e ceva de spus despre atitudinea prof. I. Ciornâi faţă de studenţi: ea era foarte binevoitoare. Domnia sa le fixa săptămânal consultaţii extraauditoriale, îi aştepta (şi era foarte bucuros când ei apăreau); le explica de două-trei ori materia mai dificilă, dar în acelaşi timp nu era iertător şi tolerant faţă de leneşi, de cei care veneau la Chişinău să bată trotuarele, să facă nopţi albe în perioada sesiunilor de examene cu gând că vor lua cu asalt redutele gramaticii.

La toate probele (orale sau scrise) profesorul Ciornâi era foarte exigent, dar cu drep-tate. În cei 32 de ani de muncă la catedră, aici la USM nu cunosc nici un caz neplăcut când s-ar fi plâns vreun student că nu ar fi fost apreciat just de către dl Ciornâi la coloc-viu sau la examene.

5. Ca profesor şi şef de catedră a stimulat pe toate căile munca de cercetare a studenţilor. La catedră funcţiona peramanent şi impecabil un cerc lingvistic studenţesc, îndrumat de conferenţiarul (în prezent profesor) Mihail Purice. Cercetările individuale şi colective ale studenţilor acestui cerc s-au soldat cu rezultate apreciabile, cu publicaţii serioase, fapt despre care s-a scris în presa timpului.

6. Ca om, prof. Ciornâi a manifestat întotdeauna o frumoasă şi înaltă ţinută morală. Pe de o parte, era la latitudinea colegilor săi, pe de altă parte, rămânea totuşi distant, cum i se cuvine unui şef de catedră. Profesorul Ciornâi era un om deschis, sociabil, pri-etenos, altruist, amabil şi în acelaşi timp – puţin ermetic şi-i şedea bine aşa. Colectivele conduse de I. Ciornâi pe parcursul anilor se convingeau foarte repede că acest om un pic sever, un pic cam aspru şi mult prea critic şi autocritic tinde mereu să pună în func-ţiune motorul şi nu claxonul, insistă să se muncească şi nu să se piardă timpul în discuţii sterile despre aceea cum ar trebui să se facă ceva. Profesorul Ion Ciornîi a trăit 75 de ani şi 6 luni. În anul decesului, deşi grav bolnav şi aproape nedeplasabil, bătrânul das-căl tot mai îmbrăzda pe ogorul filologiei universitare, ţinând prelegeri, ore de seminar, îndrumând scrierea tezelor de an şi de licenţă. Suferea mult pentru că tot mai lungă i se părea calea de acasă până la USM, tot mai greu de urcat i se păreau scările de la parter

69


la etaj, tot mai des observa el însuşi că, involuntar, cuminte ceea ce se cheamă lapsus linguae şi lapsus memoriae ... S-a despărţit de viaţa lumească şi sufletul i-a zburat spre ceruri la 22 noiembrie 2003.

Chipul profesorului universitar Ion Ciornîi va rămîne mereu viu în memoria celor care au avut fericirea să-l cunoască, să-i audieze prelegerile, să-i citească opera ştiinţi-fică – metodică.

După tot ce a reuşit să creeze profesorul Ion Ciornâi ca specialist – filolog, ca ad-ministrator, ca om ce a trăit şi a muncit pentru prosperarea culturii noastre (în primul rând, a învăţământului) se poate afirma cu certitudine că şi-a ocupat locul meritat în Panteonul valorilor din Republica Moldova.

***Dintre distincţiile profesorului Ion Ciornîi menţionăm: “Insigna de Onoare”, Ordi-

nul “Drapelul Roşu de Muncă” (1963, 1971), Medalia “Meritul Civic”, titlul onorific de “Doctor Honoris Causa” a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Anatol CIOBANU,m. c. al AŞM, doctor habilitat,

profesor universitar, şef al Catedrei de limba română,lingvistică generală şi romanică

de la Universitatea de Stat din Chişinău


Anii ascensiunii

Încă nu amuţiseră bubuiturile pe frontuul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când Sovietul Comisarilor Norodnici al URSS a ho-tărât să fondeze, concomitent cu alte instituţii de învăţământ superior din Moldova, institutul din Bălţi.

Anul 1953 a marcat o nouă etapă în istoria lo-cală: institutul învăţătoresc a fost transformat în in-stitut pedagogic. De atunci s-au perindat o mulţime de ani şi recunoaştem cu legitimă mândrie, că aceş-ti ani au constituit pentru locaşul nostru o perioadă de ascendenţă permanentă.

70

120 de studenţi îşi făceau studiile la institut în anul 1945. Actualmente circa 6000 de persoane constituie colectivul studenţesc.

Dacă în anul 1946 institutul avea la dispoziţie 12 săli de studii, un singur cabinet şi 4 catedre, apoi în prezent avem aici 6 blocuri de studii cu 121 de săli, 5 laboratoare de cercetări ştiinţifice şi 25 de cabinete de studii, 2 muzee, 7 auditorii specializate, 20 de laboratoare de studii, 23 de catedre. Elocventă este comparaţia dintre 13 lectori, nici unul cu titlu ştiinţific, atât câţi funcţionau în anul 1945, şi 265 de lectori, inclusiv 2 doc-tori şi 83 de candidaţi în ştiinţe – în prezent.

Analizând aceste cifre, putem afirma pe bună dreptate, că institutul s-a transformat într-o adevărată forjerie de cadre. Circa 14,5 mii de persoane au absolvit institutul băl-ţean. Facultatea de Profesii Obşteşti îi pregăteşte pe viitorii învăţători pentru activitatea socială în mase. Din toate colţurile ţării şi ale globului pământesc sosesc scrisori în Clubul prieteniei internaţionale.

Au rămas în istoria institutului numele lectorilor, veterani ai învăţământului public, care în faza iniţială de activitate au depus eforturi consistente pentru pregătirea cadre-lor de învăţători. Astăzi ne amintim cu plăcere de V. G. Papandopolo, N. D. Filip, M. M. Frolova, C. D. Roitman, V. N. Bogdanova, M. A. Benkovici, A. S. Meilihzon, P. C. Petruşin şi de mulţi alţii. În institut activează încă numeroşi alţi veterani, care au acu-mulat o valoroasă experienţă pedagogică. Ne referim la E. B. Şulman, I. Z. Evtuşenco, L. A. Kirova, A. N. Slavinski, P. I. Karcevskaia, K. Z. Rabinovski, L. S. Loghinovskaia şi alţii, care s-au bucurat de stima tuturor generaţiilor de studenţi.

Evocăm cu recunoştinţă numele directorilor institutului învăţătoresc G. A. Taratin şi N. N. Bazarenko, al primului rector al institutului pedagogic V. G. Ceban (în pre-zent director adjunct al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul matematicii cu centrul de calcul al AŞ a RSSM), I. P. Ciornâi (profesor, şeful Catedrei de limbă moldovenească la Universitatea de Stat „V. I. Lenin” din Chişinău), I. G. Borşevici (re-corul Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău), care au contribuit esenţial la prosperarea institutului natal.

Declarăm cu mândrie, că numeroşi absolvenţi de-ai noştri demonstrează, în activi-tatea lor cotidiană, capacitatea de a soluţiona sarcinile ce stau în faţa şcolii sovietice. O treime din toţi învăţătorii republicii, îndreptaţi la muncă pedagogică în perioada 1966-1974, sunt absolvenţi ai Institutului Pedagogic din Bălţi. Îi cităm cu profundă satisfacţie pe învăţătorii, care au dat dovadă de responsabilitate sporită, înregistrând succese de pondere în activitatea de muncă: V. I. Onea, A. P. Balan, P. I. Bordeniuc, I. P. Ostap, V. V. Medânski, R. P. Gaidarji, V. I. Djura şi mulţi alţii. O parte dintre absolvenţii institu-tului s-au învrednicit de ordine şi medalii, lucrează asiduu în instituţiile de învăţământ superior, în organele de partid şi sovietice.

Formarea Omului, demn de măreaţa noastră epocă, apt să devină dascăl de nădejde al generaţiilor viitoare, reprezintă problema principală de soluţionarea căreia depinde sensul activităţii noastre în totalitate. Sântem ferm convinşi că soluţionarea ei s-a plasat

71


în centrul activităţii colectivului de lectori ai institutului. Practica de 30 de ani, când am învins numeroase greutăţi, ne insuflă speranţa că vom reuşi. Ne încurajează inclusiv grija Partidului Comunist pentru prosperarea poporului nostru, pentru satisfacerea in-tereselor sale spirituale, pentru perfecţionarea învăţământului public.

Mergând în întâmpinarea Congresului XXV al PCUS, noi, posedând sentimentul mândriei şi al responsabilităţii, realizăm perfect ce înseamnă să faci parte din uriaşa armată a învăţătorilor sovietici. Acest sentiment înălţător însufleţeşte colectivul Peda-gogicului bălţean în munca-i nobilă întru binele Patriei.

Boris Coroliuc, rectorul institutului

(ziarul „Pedagogul”, 18 octombrie 1975)

Povestea să devină realitateInterviu cu rectorul interimar al institutului Valeriu Cabac

– Iată că s-a scurs încă un an, asemănător şi nease-mănător cu ceilalţi. Prin ce va rămâne acesta memorabil pentru institut?

– Nu numai pentru colectivul institutului, dar şi pentru întreg poporul sovietic 1985 e anul celei de-a 40-a aniver-sări a Marii Victorii. Sunt de neuitat întâlnirile cu veteranii diviziei nr.116 „Transbaical”, care au participat la eliberarea Moldovei, precum şi întâlnirea emoţionantă a Drapelului Roşu în institutul nostru.

Anul aniversării a 40-a a Marii Victorii a fost jubiliar şi pentru institut. A rămas în memorie şedinţa solemnă a consiliului institutului, decorarea colectivului cu Diplo-ma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS

Moldoveneşti pentru succesele obţinute în instruirea şi educarea comunistă a stu-denţilor.

Din caleidoscopul alto evenimente mari sau mici aş desprinde trei: 1) La institut a început învăţământul general computerial. 2) Aproape că s-a terminat construcţia clă-dirii bibliotecii ştiinţifice. 3) A început schimbarea conducerii.

– Anul ’85 reprezintă finele cincinalului al XI-a. Evident, e cu neputinţă de enumerat tot ce s-a făcut în colectiv. Totuşi, am dori ca în stilul poveştilor ruseşti să citaţi trei realizări principale ale institutului în aceşti ani.

– E o întrebare dificilă. Inclusiv poveştile nu ne salvează. Din toate realizările insti-tutului în cei cinci ani trebuie să alegem doar trei. Totuşi, voi încerca.

72

1) Stabilizarea şi dezvoltarea Facultăţii de Discipline Tehnice, ce au permis creşte-rea bruscă a volumului lucrărilor de cercetări ştiinţifice contractuale.

2) Acumularea experienţei în organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice la un şir de facultăţi: au fost soluţionate şi alte chestiuni, legate de realizarea reformei şcolii de cultură generală şi profesională.

3) Consider drept realizare şi faptul că, în pofida unor greutăţi, noi reuşim să învă-ţăm într-un singur schimb.

– Numiţi trei probleme care n-au fost rezolvate.– Aici e mai uşor de răspuns. Mai întâi m-aş referi la organizarea muncii indepen-

dente. Apoi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de odihnă ale studenţilor în căminele noastre (măcar la un nivel mediocru). A treia – trecerea bibliotecii ştiinţifice în noul edificiu. Sperăm că în viitorul an aceasta va deveni realitate.

– Un obicei frumos ne sugerează: să ne debarasăm de tot ce-i inutil, vechi, su-părător în ajunul Anului Nou. În opinia Dumneavoastră, de ce ar trebui să scăpăm în primul rând?

– Consider că ar trebui să ne debarasăm ferm de formalism, birocratism, de analiza fără elementul criticii a stării de lucruri. Aş vrea să nu mai practicăm obişnuinţa de a spune una şi a face alta sau de a nu face în genere nimic (la toate nivelele). Numai în aşa mod ne vom apropia de perfecţiune.

– Sunteţi matematician. Se zice că anume oamenii acestei profesii posedă cea mai bogată imaginaţie. Cum vedeţi institutul nostru peste 40 de ani?

– Voi încerca să deschid cortina anului 2025. Iată câteva schiţe ale viitorului. In-stitutul continuă să existe. Ca şi mai înainte, Anul Nou este sărbătorit în noaptea de la 31 decembrie spre 1 ianuarie. La şedinţa consiliului prorectorilor (institutul continuă să fie condus de acest consiliu), profesorul-consultant al Facultăţii de Muzică şi Arte Frumoase (fosta Muzical-Pedagogică) A. P. Popov relatează despre metodica educaţiei muzicale a copii lor de şase luni.

În Palatul de Cultură al studenţilor veşnic tânărul S. M. Krivţun, împreună cu în-văţăceii săi, alcătuieşte programul ordinar al clubului „Monologuri studenţeşti”.

În edificiul comitetului sindical al lectorilor şi studenţilor A. D. Moraru îl convinge pe doctorul în ştiinţe V. P. Abramciuc să se transfere din cartierul „Molodiojnâi”, situat în preajma aeroportului bălţean, în noul bloc pentru colaboratorii institutului, unde se află câteva apartamente nelocuite.

Intrăm în una din săli. În ea sunt şase studenţi şi şase lectori. Lecţiile sunt individu-ale. Fiecărui student îi revine câte un lector, câte un laborant şi câte o maşină electroni-că de calcul. Termenul de învăţătură e redus la trei ani. Institutul şi-a schimbat profilul: pregăteşte numai directori de şcoli şi şefi ai secţiilor raionale de învăţământ.

73


Aş putea să mai visez, dar însăşi viaţa îşi înaintează propriile cerinţe: recent s-a anunţat că la Facultatea de Limbi Străine la ora a doua nu ajung şase săli de studii. În încheiere: „La mulţi ani!”.

– La mulţi ani! Vă urăm succese depline în munca de creaţie şi să nu uitaţi, că în anul 2025 ziarul nostru Vă invită din nou la interviu.

(ziarul „Pedagogul”, 28 decembrie 1985)

interviu actualPe calea transformărilor

– Nicolai Dmitrievici, în preajma marelui jubileu prima noastră întrebare e despre realizările incontesta-bile ale institutului, deşi nu e chiar în spiritul timpului.

– Restructurarea ne-a făcut să revedem criteriile de de-terminare a realizărilor. Ceea ce altădată putea fi considerat drept realizare incontestabilă, astăzi, după o analiză critică, nu mai pare aşa. După spusele lui V. I. Lenin, „Trebuie să socotim ca ceva realizat numai ceea ce a intrat în cultură, în viaţa de toate zilele, în obişnuinţă”.

Cu alte cuvinte, drept realizări pot fi considerate re-zultatele reale într-un domeniu sau altul de activitate. Mai

întâi de toate, trebuie să vorbim despre pregătirea cadrelor de înaltă calificare. Astăzi la institut lucrează 3 doctori în ştiinţe (sperăm că până la finele anului cifra aceasta va spori până la 5). Dintre cei aproximativ 400 de lectori ai institutului circa 140 posedă titluri şi grade ştiinţifice. Pentru comparaţie, aş vrea să vă amintesc, că în anul 1945 (anul înfiinţării Institutului Învăţătoresc din Bălţi) aici lucrau doar 13 lectori. În ajunul Marelui Octombrie trebuie să subliniem, că creşterea cadrelor ştiinţifice la institut a de-venit posibilă numai datorită ajutorului frăţesc al celorlalte republici (în primul rând, al Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Belorusiei). Astăzi nivelul ştiinţific şi calificarea colabora-torilor institutului ne permite să desfăşurăm cu succes lucrările de cercetare ştiinţifică, contractual, cu aşa instituţii ştiinţifice de frunte ale ţării, cum e Institutul de Fizică al AŞ al URSS, Institutul de Magnetism terestru şi difuzare a undelor de radio al AŞ a URSS, Institutul de cercetări cosmice al AŞ a URSS şi altele.

La realizările noastre incontestabile raportăm şi locurile de frunte, ce le revin in-continuu echipelor de la IPSB la Olimpiadele unionale studenţeşti la limba rusă. Acesta meritul catedrelor de la Facultatea de Filologie, Catedrei de limbă rusă şi lingvistică general, celei de metodică a predării limbii ruse, de literatură rusă şi universală. Drept

74

realizări incontestabile considerăm şi succesele colectivului bibliotecii ştiinţifice, care într-un termen scurt a reuşit să aplice o nouă tehnologie de deservire a cititorilor în edificiul nou al bibliotecii.

– Restructurarea e comparată cu revoluţia, cu distrugerea a tot ce e vechi, pe-rimat, ce ne împiedică să trăim. Care din direcţiile restructurării învăţământului superior, trasate de partid, Dumneavoastră, ca rector, le consideraţi primordial pentru institutul nostru?

– Restructurarea învăţământului superior a trasat un şir de direcţii importante în activitatea instituţiilor de învăţământ superior. Nu e uşor să le delimităm pe cele pri-mordiale, întrucât toate se află într-o corelaţie strânsă. Dacă am încerca să le enumerăm în ordinea importanţei lor şi a nivelului de nerezolvare, apoi la institutul nostru lista în cauză ar arăta în felul următor: 1) îmbunătăţirea componenţei calitative a corpului pro-fesoral-didactic, selectarea, educarea şi repartizarea cadrelor; 2) educaţia specialiştilor căliţi ideologic şi social-activi, dezvoltarea autoconducerii studenţeşti; 3) ridicarea ca-lităţii de pregătire a specialiştilor, aplicarea unei noi (active) tehnologii de instruire, ba-zate pe muncă independent a studenţilor; 4) integrarea instruirii, producţiei şi ştiinţei; 5) dezvoltarea ştiinţei; 6) creşterea, reînnoirea şi modernizarea (reînzestrarea tehnică) a bazei materiale a procesului de studii şi cercetărilor ştiinţifice.

– Democratizarea şi publicitatea – cum şi unde se manifestă la noi aceste con-diţii primordial ale restructurării? Ce le împiedică să se consolideze într-o formă mai consecventă şi deplină?

– Cel mai proaspăt exemplu – formarea pe baze democratice (cu discutarea largă a candidaturilor în colectivele catedrelor, a facultăţilor, altor subdiviziuni) a consiliilor ştiinţifice la facultăţi şi cel al institutului. Aproape 25 de procente din componenţa general a consiliului îl constituie reprezentanţii studenţimii. Conform hotărârii Mi-nisterului învăţământului superior şi mediu de specialitate al URSS, Secretariatului Sindicatului Central, Secretariatului CC al ULCT pentru studierea sistematică a opi-niei studenţilor privind calitatea promovării disciplinelor de studii vom organiza anual chestionarea studenţilor. De rezultatele chestionării se va ţine cont la atestarea lectorilor şi alegerea prin concurs. În anul curent de studii chestionarea în cauză se va organiza după sesiunea de iarnă.

Trebuie să învăţăm cu toţii democratizarea şi publicitatea. Obişnuinţele, tradiţiile duc la aceea că respectivele principii nu totdeauna se respectă în deplină măsură.

– Cum planificăm de a ne debarasa de pricipalul neajuns în pregătirea cadre-lor învăţătoreşti – izolarea de practică, de şcoală? În special, se va continua oare şi în viitor practica, când absolventul institutului, fără a lucra o zi la şcoală, începe a-i instrui pe viitorii învăţători?

75


– Pentru învingerea acestui neajuns e necesar să desfăşurăm munca în trei direcţii: • reproducerea în condiţiile institutului a modelului şcolii (organizarea jocurilor

pedagogice, rezolvarea problemelor, situaţiilor pedagogice);• desfăşurarea unui şir de lecţii la şcoală (aşa-numitele „Zile ale şcolii”), inclusiv

organizarea practicii pedagogice neîntrerupte.• schimbul de cadre între institute şi şcolile din oraş (antrenarea lectorilor la pro-

movarea unui şir de discipline la şcoală, atragerera învăţătorilor la promovarea lecţiilor practice, a seminarelor şi lecţiilor de laborator cu studenţii), crearea la şcoală a filialelor unui şir de catedre.

La diferite facultăţi direcţiile susnumite nu se dezvoltă la fel. În viitorul apropiat urmează să activizăm munca în toate trei direcţii.

Practica, când absolventul de ieri rămânea să lucreze la institute în calitate de lec-tor, n-a apărut întâmplător: s-a făcut simţită diferenţa dintre salariul de la şcoală şi cel de la institute. De menţionat, că la reprezentanţii generaţiei mai în vârstă a lectorilor noştri prima înscriere în cartea de muncă începe cu cuvintele „De numit învăţător…”. Totodată, ţin să subliniez, că la ultimile două şedinţe ale consiliului în postura de lectori au fost aleşi prin cincurs un grup de foşti învăţători.

Această metodă de completare a cadrelor de lectori va continua şi se va consolida.

– Şi în încheiere – urările Dumneavoastră adresate colectivului.– Urez colectivului cutezanţă şi independenţă. Corpului profesoral-didactic – coe-

ziune, neastâmpăr. Studenţilor – activism, autoconfirmare. Tuturor – sănătate, fericire.

Ludmila Uleaşeva (ziarul „Pedagogul”, 6 noiembrie 1987)

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (informaţie succintă expediată Ministerului Educaţiei)

Probleme cu care se confruntă universitatea în organizarea procesului de învăţământ şi activitatea de cercetare ştiinţifică:

• conţinutul şi calitatea formării specialiştilor nu atinge stan-dardele europene din cauza resurselor limitate (cadre didactice, curriculum, metode, informaţii, mijloace de formare);

• centrarea pe posibilităţile interne şi orientarea insuficientă spre necesităţile societăţii şi ale clienţilor; drept consecinţă – de-valorizarea diplomelor;

• nestabilitatea cadrelor didactice tinere la un şir de speciali-tăţi (informatica, limbi străine) cauzată de salariile mici;

76

• utilajul şi aparatele din laboratoarele didactice şi ştiinţifice sânt uzate fizic şi moral;• angajatorii nu participă la determinarea conţinutului formării, la cofinanţarea for-

mării şi evaluarea calităţii pregătirii absolvenţilor;• insuficienţa colaborării internaţionale. Cauza – obstacole privind obţinerea de

vize, deficitul de finanţe etc.;• insuficienţa mobilităţii cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor. Cauza -

lipsa unui document reglator la nivel naţional privind desfăşurarea acestei activităţi, inclusiv finanţarea, planificarea activităţii cadrului didactic în contextul mobilităţii (Or-dinul Ministerului cu privire la planificarea şi desfăşurarea activităţii cadrului didactic universitar datează cu anul 1995);

• insuficienţa activităţii de formare continuă (perfecţionare) a cadrelor didactice universitare. Cauza: lipsa unui Regulament la nivel naţional în această problemă (pen-tru învăţământul preuniversitar un astfel de Regulament există);

• universitatea nu are un complexul cultural-sportiv, iar construirea acestui com-plex în condiţiile financiare curente este imposibilă.

De la universitatea regională clasică – la universitate europeană modernă

Funcţionarea normală a unei instituţii de învăţământ superior este determinată de mai mulţi factori: infrastructura, potenţialul uman, calitatea proceselor universitare, perspectiva clară de dezvoltare. Primii doi factori necesită atât alocaţii financiare sub-stanţiale, cât şi timp. Perspectiva clară de dezvoltare a Complexului universitar, în ge-neral, şi a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, în particular este determinată, la moment, de planurile de înmatriculare în următorii 5 ani. Fluctuaţiile în planurile de admitere au un impact dureros asupra funcţionării universităţii; micşorarea bruscă a admiterii la unele specialităţii implică concedierea cadrelor didactice de la catedrele care lucrează cu studenţii anului I; majorarea bruscă a planului de admitere ridică pro-blema angajării unor specialişti competenţi (lucru dificil în condiţiile mun. Bălţi).

Menţionăm, că Ministerul Educaţiei şi Tineretului a formulat un şir de criterii la repartizarea planului de înmatriculare, aprobate de Guvern, pe instituţii de învăţământ (a se vedea informaţia „Admiterea în topul evenimentelor” din ziarul Univers Pedago-gic Pro, nr. 28 (109) din 12 iulie 2007). Unul din aceste principii este formulat în modul următor: respectarea principiului regional, cu reducerea concentrării numărului de studenţi în capitală. Universitatea de Stat din Bălţi se află în centrul Regiunii de Nord a ţării, în 11 raioane ale căreia şi în mun. Bălţi locuiesc cca. 1.000.000 de persoane (apro-ximativ 25% din populaţia ţării). Respectarea principiului regional ar însemna, în acest caz, repartizarea a 15-20% din numărul de locuri bugetare şi prin contract universităţii bălţene. Practica demonstrează că în anul 2009 „principiul regional” la repartizarea locurilor şi reducerea numărului de studenţi în capitală nu a fost respectat. De exemplu,

77


din 475 locuri bugetare şi 400 locuri prin contract la specialitatea „Drept” universităţii bălţene i-au fost repartizate doar 10 locuri bugetare şi 40 locuri prin contract (aproxi-mativ 6,0%).

Rectoratul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi consideră că în următo-rii 10-15 ani universitatea trebuie transformată într-o universitate europeană modernă, competitivă pe piaţa serviciilor educaţionale cu un spectru larg de specialităţi.

În acest scop, în următorii 10 ani se preconizează realizarea următoarelor progra-me:1. Programul de optimizare a structurii organizaţionale a universităţii

a) Crearea în cadrul universităţii a unui Institut de formare continuă, care va realiza perfecţionarea, reprofilarea specialiştilor cu un efectiv de 2.000 audienţi anual. Institutului i se va distribui un bloc de studii (actualul bloc de studii nr. 2) şi un cămin. Institutul poate fi deschis în anul de studii 2010-2011.

b) Instituirea unei catedre de profil la Facultatea Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie (2008).

2. Programul de modernizare a procesului de instruirea) Implementarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, utilizarea metode-

lor active de instruire, perfecţionarea sistemului de evaluare a studenţilor;b) Schimbul internaţional de studenţi şi cadre didactice;c) Modernizarea utilajului laboratoarelor didactice şi ştiinţifice.

3. Programul de implementare şi dezvoltare a unui sistem de management al calităţiia) Utilizarea modelului Fondului European pentru Managementul Calităţii, com-

pletat esenţial cu cerinţele şi recomandările standardelor seriei ISO 9001:2000;b) Constituirea Consiliului universitar al calităţii;c) Constituirea Comisiilor de calitate la fiecare facultate;d) Constituirea grupului de auditori externi;e) Elaborarea sistemului de autoevaluare a calităţii în universitate;f) Efectuarea unor controale consultative ale Sistemului universitar de Management

al Calităţii de către reprezentanţii companiilor internaţionale de consultanţă în domeniul managementului calităţii;

g) Certificarea internaţională pe etape a Sistemului universitar de Management al Calităţii.

4. Programul de consolidare, dezvoltare şi obţinere a excelenţei în cercetarea ştiinţificăa) Acreditarea a două domenii de cercetare ştiinţifică (Lingvistică, Drept) în anul

2010-2011;b) Deschiderea doctoranturii la specialităţile „Psihologie”, „Drept” (anul 2011);c) Începutul publicării a două reviste ştiinţifice în domeniul lingvisticii (2010);d) Deschiderea unui seminar de profil la specialitatea „Germanistica”;e) Dezvoltarea parteneriatului Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi cu me-

78

diul economic şi social local şi naţional;f) Participarea în programele de cercetare ştiinţifică internaţionale.

5. Programul de dezvoltare şi modernizare a bazei materialea) Finisarea construcţiei a cinci blocuri de studii în 2014 (conform planului iniţial în

2009);b) Reparaţia capitală a căminului „Lira” (2015);

6. Programul de asigurare a unui nivel corespunzător de finanţarea) Finanţarea suplimentară din buget pentru finisarea construcţiei blocurilor de stu-

dii în mărime de 6 mln. lei anual (2010-2014);b) Finanţarea reparaţiei capitale a căminului „Lira” în sumă de 5 mln. lei (2015);c) Finanţarea suplimentară din buget a construcţiei complexului cultural-sportiv în

mărime de 7-8 mln. lei anual (2011-2015);

Rector interimar Universităţii de Stat „Alecu Russo” Eugen Plohotniuc Anul 2008

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Timpuri noi, abordări noi

Informaţia noastră Profesorul universitar Gheorghe Popa este rec-

torul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. 45 de ani din viaţa Domniei Sale sânt legaţi de Alma mater. În această Universitate Gheorghe Popa a parcurs toate treptele – de la student al Facultăţii de Filologie la cadru didactic, decan, şef de catedră şi administratorul ei. Activitatea ştiinţifico-didac-tică începe în anul 1974. În anul 1981 susţine teza de doctor în ştiinţe, iar în anul 2007 susţine a doua teză – de doctor habilitat. Gheorghe Popa este au-tor a peste 250 de publicaţii, dintre care peste 160 au caracter ştiinţific (inclusiv 2 monografii, 3 dicţi-onare, un manual şi un suport de curs).

Despre profesorul, savantul şi administratorul Gheorghe Popa au fost scrise peste 70 de articole. În anul 2014 a apărut culegerea „Creativitatea lingvală: de la semn la text” (618 p.), care include materialele Sim-pozionului Internaţional, organizat cu prilejul vârstei de 60 de ani ai profesorului Gheorghe Popa.

79


* * *În ultimii cinci ani, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi este administrată

de profesorul Gheorghe Popa. În acest an, mandatul Domniei Sale expiră şi urmează să aibă loc noi alegeri ale rectorului. Despre ceea ce s-a reuşit şi urmează să se realizeze, va fi discuţia noastră cu managerul şi savantul Gh. Popa.

„Trebuie să gândim şi să acţionăm în fiece zi altfel”

– În ultimii ani de activitate a Universităţii, au avut loc schimbări. În ce con-stau aceste schimbări?

– Afirm chiar din start că tot ceea ce am întreprins a fost orientat spre dezvoltarea de mai departe a Universităţii. Paul Valery ar fi spus că „astăzi nici viitorul nu mai este ce-a fost odată”. Cu alte cuvinte, pentru a nu scăpa trenul, „având biletul în buzunar”, noi trebuie să gândim şi să acţionăm în fiece zi altfel.

Când spun „noi”, îi vizez pe toţi angajaţii, care activează pentru viitorul Universită-ţii noastre. Evaluând situaţia concretă, am ajuns la ferma concluzia că trebuie efectuate fără întârziere restructurări imediate.

Pentru cei neiniţiaţi trebuie să spun că pentru acreditarea oricărei specialităţi este necesar să existe un anumit număr de titulari cu grade ştiinţifice sau ştiinţifico-didac-tice. Nu mai puţin de 35% din lectori trebuie să deţină grad ştiinţific. Deschiderea unei şcoli doctorale pentru un anumit profil ştiinţific presupune minimum 10 savanţi care sânt abilitaţi cu dreptul de a fi coordonatori ştiinţifici. Actualmente, în Universitatea noastră doar 12 titulari deţin acest drept.

Am fost puşi în situaţia de a comasa, deci şi de a reduce numărul facultăţilor de la 8 la 4. S-a micşorat, fireşte, şi numărul de catedre: de la 29 la 13. Aceste schimbări ne-au permis să creăm structuri (facultăţi şi catedre) omogene nu numai sub aspect cantitativ, dar şi calitativ (de exemplu, numărul universitarilor cu grad ştiinţific ai unei catedre a crescut pe „spatele” altei catedre). În acelaşi timp, erau facultăţi la care îşi făceau studiile peste o mie de studenţi, iar la altele – sub 300. Similară era situaţia şi la catedre: la unele erau 5-6 titulari, iar la altele – 40. Am luat în considerare şi des-creşterea evidentă a numărului de studenţi: dacă în 2005 erau cca 12 mii, apoi astăzi îşi fac studiile aproape jumătate din acest număr.

Totodată, menţionăm că nu am redus, ba dimpotrivă, am mărit numărul de specia-lităţi. Acesta este un indiciu semnificativ: pregătim specialişti la 44 de specialităţi şi la 26 de specializări.

În această perioadă, rectoratul a depus eforturi deosebite în vederea creării de serii şi optimizări ale grupelor academice, îmbunătăţirii planificării procesu-lui de studii etc.

Dintre schimbările notabile aş mai numi remunerarea diferenţiată a activităţii salariaţilor. Noi, probabil, sântem unica instituţie din Moldova, unde sporul la sa-

80

lariu al fiecărui titular e în funcţie de indicii de performanţă ale activităţii sale. De asemenea, universitatea noastră este unica instituţie de învăţământ statală, unde a fost majorat salariul tuturor angajaţilor fără excepţie cu 20 % în anul precedent şi cu 15% în acest an.

Una din performanţele noastre e şi faptul că, în această perioadă, am semnat cca 70 de acorduri de colaborare cu diferite universităţi şi asociaţii din 25 de ţări din lume. Afară de aceasta, Universitatea bălţeană este membră a cca 30 de consorţii internaţi-onale. Numai în ultimii doi ani, graţie diferitor proiecte, am izbutit să dobândim utilaj informaţional modern, un microautobuz, table interactive şi alt echipament în valoare de aproape 4 milioane de lei.

„Managerul universităţii trebuie să fie un diplomat veritabil”

– Nu e secret că în Universitatea bălţeană, ca, de altfel, şi în alte universităţi din ţară, este acută problema deficitului de cadre manageriale. Cum soluţionaţi Dvs. această chestiune?

– Nimeni nu se naşte manager. Ei devin doar în urma unei munci asidue. De regu-lă, un administrator bun parcurge anumite trepte ce îi permit să acumuleze nu numai experienţă de a conlucra cu oamenii, dar şi să achiziţioneze anumite cunoştinţe şi com-petenţe necesare unui conducător.

Din punctul meu de vedere, nu poate fi conducător acel om care permanent e preocupat de gândul cum să ajungă şef. Doar diplomele şi gradele/titlurile nu sânt, evident, suficiente pentru aceasta. Aceste patalamale, fireşte, sânt necesare, dar mult mai mult contează ca potenţialul conducător să fie în posesia unei culturi în sensul larg al acestui cuvânt. Mă refer, întâi de toate, la un anume comportament în cercul de lectori şi studenţi, la abilitatea lui de a purta discuţii pe diverse teme şi la diferite niveluri. Managerul universităţii trebuie să fie un diplomat veritabil, capabil să discute, dacă e cazul, nu numai cu studentul „ofensat”, dar şi cu lectorul „orgolios”, nu numai cu funcţionarul care se nelinişteşte de închiderea unei speci-alităţi, dar şi cu titularul care rămâne fără sarcină didactică sau fără „fotoliu” etc. Aşadar, conducătorul trebuie să dea dovadă de abilitate şi înţelepciune, încercând să vadă, în primul rând, partea pozitivă a celui care „a călcat pe bec”, iar, în al doilea rând, să evalueze imparţial activitatea colegilor, întrucât factorul uman e decisiv în soluţionarea problemelor de orice natură.

Mie, în calitate de rector, îmi revine sarcina de a colabora şi cu reprezentanţi nu numai din mediul strict academic. Astfel, trebuie să iau decizii împreună şi cu liderii sindicali, şi cu membrii Senatului studenţesc, şi cu angajaţii din sectorul administrativ-gospodăresc etc. Cu alte cuvinte, activitatea unei instituţii depinde, indiscutabil, şi de calitatea muncii prestate de orice categorie de oameni.

81


– Figură de bază într-o universitate este lectorul. Prin ce, după opinia Dvs., această categorie de colaboratori Vă poate indispune privind desfăşurarea unei activităţi fructuoase?

– Există lucruri care nu, pur şi simplu, mă indispun, dar chiar mă irită. Lectorii, trebuie să ştiţi, constituie un strat uman special. Marea majoritate dintre ei sânt, cum s-ar zice, la locul lor. Dar sânt şi din cei care doresc să fie lăudaţi permanent şi cu orice ocazie, uitând că, în virtutea funcţiei pe care o deţin, ei sânt obligaţi să-şi onoreze cin-stit şi la timp obligaţiile. Se creează, uneori, impresia că rectorul trebuie să-i exprime mulţumiri sau să-i majoreze salariul unui sau altui universitar doar pentru faptul că el se prezintă la timp la ore sau că nu a postat poze indecente pe facebook. Principiul de care se conduce actuala administraţie a Universităţii este destul de simplu: să dea dovadă de cât mai mult curaj când e vorba de erori, carenţe şi de cât mai multă reţinere când ne re-ferim la succese. Mă irită şi faptul că deseori sânt pus în situaţia de a le aminti colegilor că sânt „restanţieri” la capitolul privind executarea în termen a deciziilor, solicitărilor, informaţiilor, interpelărilor etc.

„A deveni un specialist competitiv, dar nu însuşi faptul în sine de a obţine o diplomă”

– Este vreo legătură între reducerea în ultimii doi ani a contingentului de studenţi şi rezultatele examenelor de bacalaureat? Şi care e atitudinea Dvs. faţă de acţiunile Ministerului Educaţiei în această privinţă?

– Reducerea contingentului de studenţi este legată parţial de aceste rezultate. În acelaşi timp, salut acţiunile întreprinse de Minister în această direcţie şi doresc doar să-i urez şi în continuare succese în monitorizarea evaluării obiective a cunoştinţelor. Cunoaştem că aceste acţiuni ale Ministerului nu sânt percepute univoc în societate. În primul rând, pentru că mulţi nu ştiu că frauda educaţională, corupţia spirituală sânt mult mai nocive decât cea financiară. În al doilea rând, multora le sunt străine noţiunile legate de importanţa procesului instructiv-educativ, de calitatea cunoştinţelor obţinute. În acest sens, vreau să vin cu îndemnul de a stimula vocaţia, de a deveni un specialist competitiv, dar nu însuşi faptul în sine de a obţine o diplomă.

– Probabil, reducerea contingentului de studenţi are şi alte motive. Care sânt aceste motive şi prin ce ar putea Universitatea Dvs. să-i ademenească?

– Dintre motivele ce au legătură directă cu reducerea contingentului de studenţi aş numi două. Primul se referă la problema demografică: or, fizic, nu există, pur şi simplu, absolvenţi ai liceelor. Al doilea motiv şi, de altfel, foarte important ţine de prestigiul (dacă e „prestigiu”) la ora actuală a specialităţilor pedagogice. Toţi doresc să devină jurişti şi economişti. Dacă statul i-ar stimula material pe absolvenţii speci-

82

alităţilor pedagogice, situaţia, cu certitudine, s-ar schimba imediat spre bine. Cred că o remunerare considerabilă i-ar determina chiar şi pe absolvenţii Facultăţilor de Drept sau de Economie să absolvească facultăţi cu profil pedagogic.

Îi putem atrage pe actualii liceeni, întâi de toate, prin acele schimbări benefice, ce au avut loc şi urmează să se petreacă în Universitatea noastră, prin nivelul înalt de pre-gătire, prin devotamentul corpului profesoral-didactic pentru tradiţiile instituţiei noas-tre. Îmi place să repet, parafrazându-l pe Lucian Blaga, că „dacă veşnicia s-a născut la sat”, apoi ştiinţa de carte a luat naştere la Universitatea din Bălţi.

Abstractizându-ne de la exprimările metaforice, vreau să menţionez că gândul meu se îndreaptă către acei liceeni care, cu adevărat, au intenţia de a deveni specialişti buni, dar nu de a obţine o diplomă. Ei trebuie să ştie că pot deveni beneficiari ai unei stagiuni în universi-tăţi de peste hotare de la 5 la 12 luni, cu o bursă în mărime de o mie de euro pe lună (numai în anul de studii 2013-2014 au beneficiat de o asemenea bursă 45 de studenţi). Mai pot adău-ga în acest context că fondul de carte al Bibliotecii ştiinţifice îl constituie peste un milion de exemplare în 54 de limbi. La dispoziţia studenţilor se află un veritabil campus universitar: săli şi laboratoare moderne de studii, o cantină la preţuri rezonabile, o frumoasă sală spor-tivă (renovarea ei recentă a costat aproape un milion de lei), cămine confortabile pentru toţi doritorii (anul acesta se efectuează renovarea unui cămin în valoare de 6 mln. de lei).

„Regulile de joc de ieri nu mai sânt aplicabile astăzi”.

– Ce îl deranjează mai mult pe un conducător al unui aşa mare centru ştiin-ţifico-cultural-educaţional în timpul de faţă nu tocmai simplu?

– În primul rând, mă nelinişteşte atitudinea de indiferenţă a organelor superioare faţă de instituţiile superioare de învăţământ. Nu pot să nu amintesc aici şi de faptul că unii pro-fesori nu se grăbesc să-şi schimbe mentalitatea. Timpul merge vertiginos înainte şi, evident, regulile de joc de ieri nu mai sânt aplicabile astăzi. Dacă înainte pregăteam specialişti de bună calitate la o singură specialitate timp de patru sau cinci ani, apoi astăzi trebuie sa-i pre-gătim timp de patru ani la două specialităţi. Luând în considerare noile realii, trebuie deci să reducem materia şi chestionarul la fiecare disciplină. Unii profesori însă, dimpotrivă, extind şi una şi alta, uitând că specializarea ca atare se face la ciclul II, masterat.

– Intenţionaţi să candidaţi pentru al doilea mandat de rector?– În „agenda” mea nu figurează o atare chestiune. Timpul va arăta în ce măsură

sânt sau nu sânt pregătit pentru o asemenea alegere. Ceea ce vă pot spune cu certitu-dine e că următorul rector nu va fi mai devreme de început de an de studii, întrucât am semnat un Acord adiţional cu Ministerul Educaţiei privind exercitarea funcţiei de rector până la 1 septembrie.

Natalia Ivaniţkaya(Traducere din limba rusă, „Спрос и предложение”, 27 mai 2015)

83


Nikolai Borodavkin(1948)

Ion Ciornâi(1954-’55)

Ion Covtunenco(1951)

Victor Karpenko(1949)

Boris Bâcikov(1955-’57)

Simion Maclovici(1950-’51)

Vladimir Aculai(1958-’60)

Stanislav Procopeţ(1952-’54)

Prorectorii pentru activitate didactică şi ştiinţificăInstitutul Învăţătoresc

Institutul Pedagogic şi Universitatea de Stat

84

Vasili Beliţki(1960-’62)

Lidia Loghinovskaia(1964-’63)

Ion Evtuşenco(09.1959-02.1960)

Simion Băncilă(1987-2010)

Neli Maliutina(1973-’80)


Alexandru Balanici,prim-prorector, prorector pentru

activitate didactică (din 2010)

Valeriu Cabac(1980-’87)


85


Nicolae Filip(1964-’86)

Mihail Rumleanschi(1995-2005)

Simion Băncilă(1986-’87)

Ion Gagim(2005-’10)

Lucia Ciumac(1987-’95)

Maria Şleahtiţchi(2010-’12)

Valentina Priţcan,prorector pentru activitate ştiinţifică (din 2012)

şi relaţii internaţionale (din 2010)

Pentru activitate ştiinţifică

86

Ilia Konup(1949-’53)

Tudor Cernii(1957-’59; 1961-’73)

Valeriu Guţan(1996-2010)

Nikolai Masliukov(1953)

Petru Petruşin(1959-’61)

Stanislav Maleţki(15.08.1954-26.09.1957)

Venedict Papandopolo(1974-’96)

Gheorghe Neagu(din 2010)

Pentru studii cu frecvenţă redusă

87


Aron Kijner (1954-’64, şef al sect. gospo-dăresc; 1964-’78, prorector)

Ion Caduc(2008-’09)

Pavel Popovschi(1978-’99)

Ignat Chirstea(06.1945-08.1949)

Petru Gorodenco(1999-2008)

Veaceslav Zeleneţchi (din 2009)

Directori adjuncţi: Efim Atamanov (1957-’61);

Leonid Nasuşnâi (1962); Casian Zaharov (1962-’64).

Sectorul administrativ-gospodărescInstitutul Învăţătoresc


88

89


Preşedinţi ai sindicatului profesoral

Preşedinţi ai sindicatului studenţesc

Secretari de partid

Secretari de comsomol

90

Pavel Bulat(1952-’53)

Ignat Buzdugan(1958-’60)

Grigori Boicenko(1965-’69)

Vladimir Pristavkin(1954-’55)


Ion Covtunenco (1956-’57)

Boris Vasiliev(1963-’64)

Alina Boţu(1969-’70)

Şefi de sindicate

91


Maria Neagu(1971-’73; 1985-’87)

Ion Ştefăniţă(1976-’79)

Ilie Nasu(1987-’99)

Petru Loghin(1973-’74)

Emilian Arnaut(1979-’80)

Ion Vrabie(1974-’76)

Onisim Lavric(1981-’84)

Alexandru Morari(1999-2014)

Anatol Moraru(din 2014)

92

Gheorghe Guţu(1956)

Gheorghe Moscaliuc(1960-’61)

Pavel Popovschi(1967-’71)

Vasile Seinic(1959)

Mihail Godoroja(1961-’62)

Iurie Troian(1958-’60)

Dumitru Onofreiciuc(1964-’66)

Miron Cârstea(1971-’76)

Victor Şarban(1976-’80)

Preşedinţi ai sindicatului studenţesc

93


Valeriu Guţan(1980-’81)

Anatol Moraru (1984-’86)

Vasile Loghinov(1981-’82)

Valeriu Abramciuc(1982-’83)

Iurie Ţaulean(1986-’92)

94

M. S. Titov(1948)

Andrei Gozun (1952-’53)

Valentin Belousov(1958-’59)

Nikolai Konev(1949)

Valentina Kocikina(1953-’54)

Ilia Konup(1949-’52)

Tudor Cernii(1955-’58)

Ion Ciornâi(1959)

Iacob Suhacevski(1960-’62)

Secretari de partid

95


Grigore Tănase(1962-’63)

Alexandr Amelcenkov(1968-’83)

Nikolai Kolţov (1963-’66)

Anatoli Slavinski(1966-’68)

Valeri Galuşko(1983-’90)

96

Secretari de comsomol

Alexandru Scutelnic(1948)

Ştefan Malschi(1956-’57)

Vladimir Bortman(1957-’58)

Ion Bodiu(1953-’54)

Parfentie Lupaşco(1956)

Pintilie Chisi(1954-’56)

Grigore Carauş(1957)


Ion Ştefăneţ(1959-’61)

97


Iacob Neagu(1961-’62)

Dumitru Onofreiciuc(1966-’68)

Ştefan Teleman(1969-’71)

Mihail Godoroja(1963-’65)

Andrei Rudoi(1968)

Petru Loghin(1965-’66)

Alexandra Pribâş(1968-’69)

Vladimir Zolotuhin(1970-’71)

Valeriu Cabac(1972)

98

Vladimir Babii (1973-’75)

Mihail Şleahtiţchi(1981)

Ludmila Cubleac(1984-’86)


Valentina Goiman (Ilieva)(1981-’83)

Valeriu Serjant(1976-’77; 1979-’81)

Elena Şişleannikova(1983-’84)

Andrei Schiţco(1986-’87)

Ion Colibaba(1988-’89)

Ghenadie Ţâbuleac(1987-’88)

99


Ivan Rudenko(1959-’60)


Ignat Chirstea(1960-’61)


Anatolie Dimitrov (1961-’62)

Constantin Tărâţă (1968-’73)

Lidia Foca(1973-’74)

Grigore Carauş (1975-’90)

Secţia pregătitoare

Conducătorii cursurilor pregătitoare

100

Victor Antoniuc(1964-’67)

Alexandra Faidiuk(1968-’71)

Serghei Krivţun(1977-’90)

Ion Ştefăneţ(1973-’77)

Facultatea de Profesii Obşteşti

101


Gheorghe Plămădeală(1977-’88)

Nicolae Iavorschi(1982-’92)

Victor Katâşev(1963-’74)

Vasile Buzdugan (1988-’92)

Elena Belinschi(1992-’94)

Dumitru Gusac(1974-’90)

Gheorghe Stog(1995-2000)

Catedre… efemere

Ştiinţe ale Naturii şi Muncă

Limbi Materne şi Literatură pentru Copii

Apărare Pasivă

Limba Română Aplicată

102

Natalia VremeaGalina Tudor

Dana Pojarşef (din 2010)

Cristina

Valentina Pilat

Serviciul personal

103


DISTINCŢII, INSTINCTE ŞI

MEMORIE

104

Instinct şi obraz. Absenţă dublă (în loc de prefaţă)

În anii studenţiei, un patriot onest, dar naiv din cale afară, a inventat o teorie

originală. Dintre toate republicile sovietice, ruşii cică ne asupresc cel mai dur anu-me pe noi, basarabenii. De ce crezi aşa? l-am întrebat uimit. – Imperiul se teme ca nu cumva să fugim la români, iar pe ceilalţi, fiindcă nu au unde fugi, îi lasă în pace. Înţelept ca un sihastru din peştera Carpaţilor, băiatul din căminul facultăţii! Pare-mi-se, constrâns de mizeria în care am ajuns, o să mă fac adeptul respectivei teorii. Din pricina ruşilor, eu, cel mai exploatat dintre toţi, până azi nu mă pot dezmetici de unde provin, în ce limbă vorbesc şi cât mai am de gând să mă zăbovesc în halul dat pe acest pământ.

…….. Timp de jumătate de an Valeriu Cabac a exercitat funcţia de rector al Institutului

Pedagogic din Bălţi. Un spaţiu temporal, ca o punte de legătură între perioada recto-rului Boris Coroliuc şi cea a lui Nicolae Filip, aşteptată să vină. Întâmplător, descopăr un ordin inedit în activitatea mea de răscolitor prin arhive. Iată-l!

* * *Ordinul nr. 1-33 din 5 aprilie 1986 Despre crearea fondului de fotografii documentare al institutuluiÎn scopul creării fondului de fotografii documentare al institutului, ORDON:1) Laboratorul foto (Alexandru Gangan) să fotografieze în fiecare an grupele

academice absolvente la sfârşitul anului de studii şi să transmită fotografiile în 3 exemplare pentru a fi păstrate în muzeul de istorie al institutului.

2) Şeful muzeului de istorie al institutului (Teodor Marşalcovschi) împreună cu şeful sectorului administrativ-gospodăresc (A. Ţurcan) să elaboreze metoda de păs-trare a materialului fotografic conform normativelor în vigoare.

3) Controlul asupra executării respectivului ordin revine decanilor facultăţilor şi conferenţiarului Teodor Marşalcovschi.

Rector interimar Valeriu Cabac

* * * Muzeul, fondat în 1974, din iniţiativa rectorului Ion Borşevici, ca pretext oportun

pentru a marca în anul următor aniversarea a 30-a a Pedagogicului bălţean, a dispărut la sfârşitul lui august 1991, când rebeliunea forţelor comuniste conservatoare de la Moscova (numită puci) a eşuat. În termen record, obiectele muzeului au fost furate de… extratereştri. Am discutat cu aproape toţi demnitarii rectoratului – nicio infor-maţie pozitivă. De aceea am tras concluzia că în afară de nişte fiinţe astrale, ba încă

105


şi invizibile în acţiune, nu avea cine să le şterpelească. Sala muzeului a rămas curată lună. În prezent, aici se fac ore.

Concomitent, la alt etaj, funcţiona şi un „Club al Prieteniei Internaţionale”, creat cu aproape un deceniu înainte de muzeu. Iniţial, ca preşedinte al acestuia, activa conferenţiarul Karl Rabinovski, discipol al şcolii româneşti interbelice. În primii ani de după sucombarea Uniunii Sovietice, el se adevereşte drept unic autor de articole consistente despre marcante personalităţi româneşti în fostul ziar local „Curierul de Nord”. Faptul îi enerva pe unii (super)patrioţi locali: cică îşi bagă nasul unde nu-i fierbe oala, ei înşişi nebăgându-şi-l, deşi oala, aşteptându-i, a fiert până la ultima picătură în zadar.

Apoi au venit alţi preşedinţi ai „Clubului”. Zeci de delegaţii din străinătate şi din URSS au trecut prin el, lăsând inscripţii memorabile în albumele pentru vizitatori. Mulţi, pe lângă texte succinte, au donat şi suvenire ca amintire. Nici urmă din ele. Universitatea bălţeană, fără ca să cunosc starea de lucruri la celelalte instituţii, s-a pomenit deposedată de mărturiile materializate ale propriei istorii.

Ba da, am greşit niţel. Albume cu fotografii şi autografe ale vizitatorilor de marcă se găsesc la Biblioteca Ştiinţifică. Colectate încă în epoca îndelungată a fostei direc-toare Faina Tlehuci. Din fericire, bine că fotografiile vizează istoria Universităţii, pe când autografele, fireşte, se referă exclusiv la impresiile oaspeţilor despre bibliotecă.

La intrarea în blocul rectoral, aproape uşă în uşă deja cu inexistentul muzeu, se afla un panou cu Însemnul de Onoare Jubiliar conferit de către Guvernul Sovietic cu prilejul semicentenarului URSS în 1972. Însuşi Petru Lucinschi, pe atunci secretar al Comitetului Central, a sosit la Bălţi să înmâneze decoraţia. Evenimentul s-a des-făşurat la Palatul de Cultură orăşenesc. Publicul leşina în aplauze. Oratorii jurau credinţă vă pricepeţi cui. Ei şi? A dispărut Însemnul. În acelaşi sfârşit de august ’91. L-am căutat pretutindeni. Inclusiv prin subsoluri. În rol de colecţionar, regret altceva. În cercurile numismatice el valorează acum una mie dolari. Încearcă să dai de el! Raritate! Timpul presară bani pe toate obiectele istorice. Cât va costa acesta, când Universitatea va împlini un secol?

Nu avem instinctul istoric. La nivel miniatural. La nivel naţional. Ordinul lui Valeriu Cabac, lăudabilă iniţiativă, a reliefat, ca efect şi probă elocventă, lipsa acestui instinct.

Frunzărind sute de documente, pe ici-acolo ieşea la iveală şi câte o cerere ticlu-ită în limba moldovenească. Ordinile şi dispoziţiile se emiteau exclusiv în rusă. O singură excepţie. Vladimir Aculai, prorector pentru studii şi ştiinţă, alcătuieşte două ordine în limba maternă. A fost de mult, în 1959.

Starea limbii române, la nivelul familiei şi al străzii, este critică. Nu fac vreo deosebire cu situaţia din precedentul regim. Din contra: în trecut se citea mai mult în „limba moldovenească” decât astăzi în limba română. Sunt obiectiv. În perioada

106

sovietică se citea forţat, graţie cărui fapt unii au devenit cititori. În prezent forţa nu mai e. Ce am obţinut? O elită abia vizibilă, cu fapte modeste, vegetează pe vârful piramidei sociale.

În 1989 alolingvii s-au speriat cu adevărat. Funcţionarii frecventau punctual cer-curile de studiere a limbii române. Spaima a ţinut puţin. Vreo câţiva ani. Apoi alo-lingvii s-au liniştit, statutul lor a revenit la normalitatea regimului sovietic. De ce? Pentru că noi, titularii înşine, suntem molcumi, ne bâlbâim în propria limbă, pe care, realmente, n-o iubim.

Atenţie! Chestia cu cercurile pentru studierea limbii române de către alolingvi nu s-a produs în avanpremieră la începutul anilor ’90. A mai fost o încercare. Pe atunci eraţi copii sau nu eraţi deloc. Citim încă un document, de data asta de la Institutul Învăţătoresc din Bălţi.

* * *Ordinul nr. 79 din 16 octombrie 1948, paragraf 3, punct 4 A-l desemna ca profesor al cercului de studiere a limbii moldoveneşti pe tov.

Hristev. Remunerarea se va efectua din fondul cumulard. Membrii cercului: Taratin Gheorghi, Guterman Irina, Avdeeva Zinaida, Vaisman

Moise, Bogdanova Vera, Konev Nikolai, Karpenko Victor, Poplavskaia Dora, Proş-cenko Valentina, Krupskaia Olga, Pronina Valentina, Kaţman Evghenia.

* * * Elita Institutului, în frunte cu directorul însuşi – Gheorghi Taratin, a procedat

corect şi omeneşte. Trebuie să studiezi limba poporului, pe ai cărui copii îi instruieşti. A trecut însă un an, poate doi… Şi profesorii rusolingvi s-au convins că cercul re-spectiv e de prisos. De ce să înveţi limba acestui popor, când acest popor se complace în poza resemnatului complet? Cum îl întorci, aşa se lasă. Nici adiere de protest. Situaţie constrastantă cu cea din fostele republici transcaucaziene, baltice, asiatice… Le-am numit pe toate? Trăim aşa până azi. Ruşii comunică în limba lor, noi vorbim în limba noastră, iar ca adevăraţi urmaşi ai internaţionalismului sovietic, discutăm şi acum cu ei în… rusă. Confort superb pentru alolingvi şi, totodată, caz unic, anormal, în spaţiul postsovietic.

Sus lipsea instinctul în muzeu. Jos – noţiunea delicată ce se numeşte „obraz”. Amestecaţi-i! Apoi spuneţi-mi ce substanţă a ieşit. Salut!


107


O confuzie documentară

Ziarul „Pedagogul” din 14 martie 1975 informează că „Muzeul de istorie al IPSB a fost creat în ajunul aniversării a 30-a de la fondarea lui”.

Dar mai târziu apare ordinul nr. 498-c din 17 octombrie 1984, semnat de rectorul Boris Coroliuc, cu următorul conţinut:

„Pentru participare activă la crearea muzeului de istorie şi glorie a muncii, ordon:A acorda câte o bursă studenţească fiecăruia din următorii studenţi: Banari Vasile, gr.

212, Gheorghiţă Valeriu, Onganu Sergiu, Todoraşco Oleg, gr. 213 (toţi de la Facultatea de Discipline Tehnice Generale), Manoli Boris, gr. 224, Juravel Arcadie, gr. 215 (ambii de la Facultatea de Limbi Străine)”.

Şi ultima informaţie: conferenţiarul Teodor Marşalcovschi mărturiseşte, că în toamna anului 1974 l-a convocat rectorul Ion Borşevici, propunându-i să purceadă la acţiuni con-crete pentru fondarea respectivului muzeu, care trebuia să fie inaugurat în ajunul aniversării a 30-a a IPSB. Se pare că „Pedagogul” şi conferenţiarul au dreptate., iar în anul 1984 s-a efectuat fie o reparaţie capitală, fie o reamenajare a sălii muzeului.

Adunare festivă

Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pe drept cuvânt este considera-tă o forjerie de cadre învăţătoreşti. Mii de tineri specialişti, absolvenţi ai acestei instituţii, muncesc în şcolile Moldovei, ale Ucrainei vecine şi ale altor republici din ţară. În prezent colectivul numără şase mii de studenţi, lectori şi colaboratori, care implementează cu suc-ces sarcinile trasate de congresul XXIV al PCUS pentru cincinalul al nouălea în domeniul învăţământului public.

Iată de ce solemnităţile prilejuite de aniversarea a 50-a a Uniunii RSS şi de înmânarea Însemnului de Onoare jubiliar institutului, ca învingător în întrecerea socialistă unională, s-au transformat în sărbătoare pentru toţi lucrătorii învăţământului public din oraş. Joia trecută, în Palatul de Cultură au sosit nu numai profesori şi studenţi, ci şi oaspeţi numeroşi. În prezidiul adunării se aflau membrul biroului CC al PC al Moldovei, secretarul CC al PCM Petru Lucinschi, ministrul Învăţământului Public din republică Vasile Cherdivarenco, primul secretar al comitetului orăşenesc al PC al Moldovei Piotr Iakubovski, secretarul comitetului orăşenesc al PC al Moldovei Vasile Calistru, profesori şi studenţi ai institutului.

Adunarea a fost deschisă de membrul comitetului orăşenesc de partid, rectorul Insti-tutului Pedagogic Ion Borşevici. Raportul dedicat aniversării a 50-a a Uniunii RSS a fost prezentat de secretarul biroului de partid al institutului Aleksandr Amelcenkov. El a poves-tit despre calea glorioasă, parcursă de popoarele frăţeşti ale necuprinsei noastre Patrii sub drapelul marelui Lenin, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, despre

108

succesele poporului moldovenesc, ale oamenilor muncii din oraş şi de la instituţia de învă-ţământ.

Secretarul CC al PC al Moldovei Petru Lucinschi i-a felicitat călduros pe învingătorii în întrecerea socialistă unională – profesorii şi studenţii Institutului Pedagogic din Bălţi – cu ocazia decorării cu Însemnul de Onoare jubiliar, a citit textul diplomei CC al PCUS, Prezi-diului Sovietului Suprem al URSS, Sovietului Miniştrilor al URSS şi Sindicatului unional. În aplauzele furtunoase Petru Lucinschi a înmânat solemn preţioasa relicvă reprezentanţilor instituţiei – Ion Borşevici, Aleksandr Amelcenkov, Maria Neagu.

În cuvântul de răspuns rectorul institutului Ion Borşevici a mulţumit călduros parti-dului şi Guvernului Sovietic pentru înalta apreciere a muncii colectivului, asigurându-i că colectivul de profesori şi studenţi se va strădui să îndreptăţească cu cinste înalta decoraţie a Patriei.

Pe viitorii învăţători, profesori şi colaboratori ai institutului i-au felicitat călduros cu ocazia aniversării a 50-a a Uniunii RSS şi decorării institutului cu Însemnul de Onoare ju-biliar ministrul Învăţământului Public din Moldova Vasile Cherdivarenco, primul secretar al comitetului orăşenesc de partid Piotr Iakubovski. Îndeplinind însărcinarea Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, pentru merite în învăţământul public, în legătură cu aniversarea a 50-a a Uniunii RSS tov. Iakubovski a înmânat Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti lui Ion Borşevici, Aleksandr Amelcen-kov, Nikolai Kolţov, Tamara Ceban, felicitându-i călduros pe decoraţi şi întregul colectiv al instituţiei.

Conferenţiarul interimar al catedrei de pedagogie şi psihologie Venedict Papandopo-lo, studentele Ludmila Gromova şi Aurelia Pospai, în numele profesorilor şi studenţilor, au mulţumit călduros Partidului Comunist şi Guvernului Sovietic pentru înalta apreciere a muncii colectivului institutului, asigurând că această distincţie va stimula energia şi efortul în muncă întru gloria iubitei Patrii. În încheiere a avut loc un concert festiv al profesorilor şi studenţilor, de asemenea a evoluat corul orăşenesc.

În imagine: Petru Lucinschi înmânează înalta distincţie rectorului Ion Borşevici. Se-cretarul biroului de partid al institutului Aleksandr Amel-cenkov aplaudă.

Text şi foto (în stare dete-riorată) preluate din ziarul orăşenesc „Коммунист”, 29 decembrie 1972. Foto de V. Sandu

109


Celebrul însemn, instalat la intrarea din curte în blocul rectoral. Dispărut în augst 1991.

Proletari din toate ţările, uniţi-vă!Comitetul Central al PCUSPrezidiul Sovietului Suprem al URSSSovietul Miniştrilor al URSSConsiliul Central al Uniunilor Profesionale

pentru obţinerea unor rezultate înalte în în-trecerea socialistă unională prilejuită de ani-versarea a cincizecea de la fondarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste decorează colectivul Institutului Pedagogic de Stat „A. Russo” din Bălţi cu însemnul de onoare jubi-liar. Hotărârea nr. 850 din 13 decembrie 1972

(Traducere din rusă) Oţel inoxidabil, placaj cu argint, aur şi email. Dispărut la sfârşitul lui august 1991, imediat după eşecul puciului de la Moscova. În prezent în cercurile numismatice respectivul însemn, obiect rarisim, valorează o mie de dolari.

110

Facultatea de Ştiinţe Reale

Insigne „Alecu Russo”(originale din aluminiu şi schiţe)

111


Medalia emisă cu ocazia aniversării a 60-a de la fondarea Universităţii bălţene, 2005. Aluminiu eloxat.

Certificatul medaliei Bustul „Alecu Russo”. Text: Bust inaugurat la iniţiativa rectorului Ion Borşevici în anul 1969 (eroare – în 1970). Monetăria din Bucureşti, tombac patinat, diametrul 70 mm, 1998. Mircea Rusu, mecenatul piesei, a donat Universităţii 50 de bucăţi.

Mircea Rusu

112

Emblemele Universităţii

Actuala emblemă

Autor: I. Babcinschi

113


Cărţile Universităţii

Ord. nr. 70-o din 27 mai 1975Dat fiind faptul că în octombrie 1975 se împlinesc treizeci

de ani de la fondarea Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, ordon:

1) Şeful catedrei de pedagogie şi psihologie, conferenţi-arul V. Ceamler să finiseze munca asupra monografiei „Istoria IPSB” până la 1 iunie 1975.

2) A constitui o comisie de redactare cu scopul de a pre-găti monografia pentru tipar în componenţa conferenţiarilor Ion Borşevici, Venedict Papandopolo, Vladimir Ceamler (pre-şedinte).

3) Prorectorul pentru munca ştiinţifică Nicolae Filip să asigure publicarea „Istoriei IPSB”.

Rector I. Borşevici

Monografia s-a editat cu întârziere. În variantă rusă ea a apărut în 1976, în vari-antă română – în 1977 la editura „Lumina” din Chişinău.

114

Monografia „Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1945-2005), apă-rută din iniţiativa rectorului academician Nicolae Filip, prilejuită de aniversarea a 60-a de la fondarea instituţiei. Grupul Edi-torial „Litera”, Chişinău, 2005

Bustul „Alecu Russo”, inaugurat la 17 octom-brie 1970 cu prilejul aniversării a 25-a a Institu-tului Pedagogic în prezenţa unui miting numeros. Sculptor Igor Kozlov.

115


Bustul „Boris Glavan”, inaugurat la 8 mai 1981.

Un Preşedinte al Academiei Române tre-când pe lângă viitorul campus universitar din Bălţi

Ion Th. Simionescu (10.07. 1873 – 07.01.1944) Rector al Universităţii din Iaşi (1912-1914,

1923). Preşedinte al Academiei Române (1941-1944).

116

… Şcoala Normală de băieţi e găzduită într-o veche fabrică de spirt, iar liceul de fete abia se bagă-n seamă când treci prin dreptul ei. Numai Liceul de băieţi „Ion Creangă” se află într-un local mai spaţios, ce atrage atenţia prin zidul alb, curat, cât ţine lungul străzii.

Ion Simionescu. Oraşe din România (articolul „Bălţi”, scris în anul 1924), Bucureşti, 1934, p. 80.

Mareşalul Ion Antonescu a ţinut un discurs, în toamna anului 1941, în faţa băieţilor de la Lice-ul „Ion Creangă”, aranjaţi în careu lângă actualul bloc al Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului, iar la 11 aprilie 1942 a inspectat Li-ceul de fete „Domniţa Ileana”.

Catedrala „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – vecina noastră sfântă

117


Sfinţirea Catedralei la 2 iunie 1935. În prim-plan regele Carol

al II-lea. În stânga, Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.

Principele Radu al României, soţul principesei Margareta, fiică a regelui Mihai, discutând cu rectorul Gheorghe Popa după o întâlnire cu studenţii în incinta Bibliotecii Ştiinţifice. Anul 2014.

118

O medalie – amintire de la sfinţirea catedralei

Recent, Catedrala „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a împlinit 71 de ani de la inaugurare. La 2 iunie 1935 frumosul lo-caş de cult a fost sfinţit, ceremonie onorată de prezenţa regelui Carol II, Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, Prim-ministrului gu-vernului român, G. Tătărescu, altor perso-nalităţi de anvergură naţională şi locală. La acest eveniment extraordinar pentru oraşul Bălţi au fost de faţă şi foarte mulţi ţărani din satele vecine. În cinstea acestui eveniment memorabil a fost bătută atunci o medalie din cupru, în formă de romb.

Nu cunoaştem aproape nimic din istoria emiterii respectivei medalii: nici autorul, nici tirajul, nici măcar faptul dacă au apărut piese şi din alte metale preţioase: argint, aur.

Medalia are un diametru de 55 mm x 44 mm. Pe avers, în centru, contemplăm o iconiţă ovală cu doi sfinţi: împăratul Constantin, în stânga, ţinând un sceptru în mâna dreaptă, şi îm-părăteasa Elena, mama, în partea dreaptă. Ambii se află lângă (sub) o masivă cruce creştină. Iconiţa ovală, c marginea crenelată, creează, vizual, impresia de a fi introdusă într-un cartuş, bogat ornamentat, în formă de cruce romboidală, culminând cu o coroană regală (mitropoli-tană). Imediat sub coroană, în două rânduri, citim data „2 iunie”. Cifrele anului sunt fixate pe aripa stângă a crucii romboidale „19” şi pe cea din dreapta – „35”.

Pe aripa interioară, sub iconiţa ovală, e reprodusă cu majuscule denumirea localităţii, BĂLŢI.

Reversul include inscripţia, în formă circulară – AMINTIRI DE LA SFINŢIREA CA-TEDRALEI. În interiorul cercului oval, în două rânduri orizontale, urmează finalul textului: din Bălţi. În partea inferioară, pentru a ocupa spaţiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliţă.

Textul, pe avers şi pe revers, este constituit din cifre şi litere în excizie. În partea superioară a reversului, sub crucea regală, s-a păstrat o pată, creată de restul

unei soluţii oxidate. Era locul de care fusese sudat un ac sau o agrafă, cu ajutorul cărora, în-semnul, probabil împreună cu o panglică, era prins la haină.

Autorul piesei s-a abătut un pic de la reproducerea exactă a sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, aşa cum îi vedem pe ilustrata emisă în perioada interbelică „Cu aprobarea Sf. Sinod”. Împăratul Constantin poartă alt costum, iar în mâna dreaptă ţine un glob şu nu un sceptru ca pe medalie. Împărăteasa Elena cuprinde Crucea, cu mâna dreaptă – pe revers, cu cea stângă – pe avers.

După 71 de ani de existenţă a Catedralei Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, a supravieţuit, din câte ştim, o singură medalie, rămânând a fi un nepreţuit martor „metalic” al memorabilu-lui eveniment de la 2 iunie 1935.

(Iulius Popa, „Confluenţe bibliologice”, nr.3, 2006)

119


O delegaţie a tineretului egiptean a intrat în curtea institutului. Toamna anului 1969.

Evenimente memorabile

Delegaţia a fost condusă de Ghen-nadi Ianaev, ajuns mai târziu vice-preşedinte al URSS, iar la 19 august 1991 – unul din conducătorii loviturii de stat pentru înlăturarea lui Mihail Gorba-ciov, iniţiatorul restructurării societăţii sovietice, culminând cu dis-pariţia imperiului.

120

Rectorului, organizaţiilor obşteşti ale Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Stimaţi tovarăşi! În numele aviatori-lor-cosmonauţi ai URSS felicităm cordi-al lectorii, studenţii, pe toţi colaboratorii cu ocazia aniversării a 25-a a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Institutul Dumneavoastră pregă-teşte pedagogi. Majoritatea dintre noi, oameni maturi, îşi amintesc frecvent cu recunoştinţă şi dragoste de primii lor în-văţători. A fi învăţător e o mare onoare şi, totodată, o mare responsabilitate.

Noile sarcini pe făgaşul construcţiei comuniste, evoluţia progresului tehnico-ştiin-ţific înaintează cerinţe mari în faţa şcolii sovietice şi a pedagogilor ei, deci inclusiv în faţa instituţiilor de învăţământ superior cu profil pedagogic şi a studenţilor lor.

Vă dorim, dragi tovarăşi, cu prilejul aniversării a 25-a a Institutului, succese la învăţătură, în muncă, multă sănătate şi fericire în viaţă.

Aviatorii-cosmonauţi ai URSS, Gheorghi Greciko, Evgheni Hrunov

(ziarul „Pedagogul”, 31 octombrie 1970)

Cosmonautul Gheor-ghi Greciko, alături de rectorul Nicolae Filip, în sala muzeu-lui Institutului Peda-gogic bălţean. 25 aprilie 1986.

121


Marina Popovici, aviatoare, autoare a 102 recorduri mondiale în domeniul aviaţiei, soţie a cosmonautului Pavel Popovici. Este pasiona-tă de studierea fenomenelor paranormale. A publicat şi o lucrare în două volume.

La invitaţia organizaţiei comsomoliste a IPSB, în anii ’80, ea a fost în vizită la noi. Sala de festivităţi era arhiplină. Pe scenă se afla o orchestră de muzică populară. S-a apropiat de ţâmbală şi a interpretat un fragment de me-lodie.

Celebra aviatoare

122

Situaţii diverse pentru felicitări

Venedict Papandopolo o felicită pe Lidia Loghinovskaia cu ocazia zilei de naştere – 60 de ani. 12 martie 1976.

Rectorul Boris Coroliuc înmânează legitimaţia de „Învingător în întrece-rea socialistă” lectorului superior Vasile Caraulan. Anul 1978.

123


Învingătoare în întrecerea socialistă a devenit Facultatea de Filologie. Secretarul de partid Valeri Galuşko şi rectorul Nicolae Filip îi înmânează decanului Dina Stici un

drapel cu ocazia victoriei repurtate. Anul 1986.

Preşedintele comitetului sindical profesoral Maria Neagu înmânează o diplomă de laudă conferenţiarului Pavel Anton. Anul 1986.

124

Scriitori în ospeţie la noi

Ordinul nr. 1015 din 31 octombrie 1960 În legătură cu invitarea de la Moscova a participantului la mişcarea de partizani,

scriitorul Iuri Kolesnikov şi a colaboratorului ştiinţific superior de la AŞ a URSS Ar-kadi Poltorak la o întâlnire cu colectivul institutului a remunera drumul tur-retur de la Moscova la Bălţi şi de la Bălţi la Moscova a tov. Iuri Antonovici Kolesnikov şi a tov. Poltorak Arcadi Osipovici, de asemenea banii pentru camerele din hotel şi diurna lui I. A. Kolesnikov de la 28 octombrie până la 1 noiembrie şi a lui A. O. Poltorak – de la 1 până la 3 noiembrie 1960.

Director al institutului V. Ceban

Arkadi Poltorac (17.03.1922-14.08.2013)

Poetul Andrei Lupan ( al doilea din stânga) alături de scriitorul din Letonia Vilis Laţis, întâmpinaţi cu flori la intrarea în curtea principală. Anul 1969.

125


La taifas în sala „Clubului Prieteniei Internaţionale” cu o delegaţie de scriitori din republicile Asiei Mijlocii. Primul din stânga – critical literar Vasile Coroban. Al doilea din dreapta – rectorul

Ion Borşevici. În rândul al II-lea, de la stânga: Nicolae Filip, Boris Coroliuc, Karl Rabinovski.

Scriitori din Armenia în vizită la Institut. Tânărul în costum naţional este poetul Iulian Filip, student la Filologie. Anul 1969.

126

Poetul Grigore Vieru la o întâlnire cu cititorii institutului bălţean. Anul 1978.

Scriitorul Serafim Saka şi actorul Mihai Volontir.

127


Două poze cu poetul Ioan Alexandru alături de rectorul Nicolae Filip în edificiul bibliotecii.

128

AI NOŞTRI ÎN LUPTA

PENTRU DEMNITATE

130

127 de colaboratori ai Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi au pledat pentru alfabetul latin

Perioada de tristă amintire a stagnării s-a răsfrânt şi în ecologia limbii naţionale: a fost pereclitată cea mai scumpă avere spirituală a poporului moldovenesc: limba mater-nă, tezaur al experienţei existenţiale multiseculare, memorie sfântă, slavă nepieritoare, valori perene, expresie a conştiinţei naţionale. Limba maternă condiţionează prospe-rarea structurii psihologice şi filosofice, a culturii spirituale şi a moralităţii poporului, în ultimă instanţă, ea determină inevitabil continuitatea naţiunii, statutul individual al neamului.

Fapt regretabil, însă astăzi limba strămoşilor a ajuns într-o stare deplorabilă. Me-diul lingvistic în republică e aşa de poluat, încât limba maternă nu-şi mai poate înde-plini funcţiile proprii în majoritatea sferelor vieţii poporului, devenind privilegiu doar pentru persoanele versate în specialitate. Or, limbajul „macaronizat”, ce denaturează până la comic şi limba maternă, şi limba rusă, nu-i apt să preia funcţiile limbii naţionale consacrate, devenind un obstacol periculos în calea propăşirii poporului moldovenesc.

Deaceea noi, membrii corpului didactic al Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălţi, în numele salvgardării limbii materne, sântem irevocabul solidari cu frunta-şii intelectualităţii sovietice şi susţinem unanim „Scrisoarea deschisă” („Învăţământul public” din 17 septembrie 1988), „Adresarea către toţi oamenii de bună credinţă din republică” („Literatura şi arta” din 27 octombrie 1988) şi Rezoluţia sesiunii lingvisti-ce a Institutului de limbă şi literatură al AŞ a RSSM (din 1 noiembrie 1988), pledând pentru: 1. Decretarea limbii materne a poporului moldovenesc ca limbă oficială de stat pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, creându-se astfel condiţii favorabile pentru funcţionarea ei plenară în toate sferele vitale ale societăţii. Numai consfinţirea legică a statutului limbii materne îi poate asigura viitorul şi garanta rolul adecvat de limbă naţională.

Credem indiscutabil necesară asigurarea funcţionării şi dezvoltării libere a limbi-lor tuturor popoarelor conlocuitoare din Moldova Sovietică.

Considerăm drept o necesitate obiectivă consolidarea perpetuă a rolului limbii ruse ca limbă de comunicare între toate popoarele Uniunii Sovietice şi principal instrument de acces pentru toţi oamenii sovietici la tezaurul culturii mondiale.

Internaţionalişti socialişti adevăraţi fiind, ne pronunţăm pentru un veritabil biling-vism moldo-rus şi ruso-moldovenesc: posedarea activă a limbilor moldovenească şi rusă de către toată populaţia republicii constituie un imperativ incontestabil al istoriei noastre contemporane. 2. Revenirea la alfabetul latin – veşmânt grafic mai adecvat pentru sistemul fonetic şi morfologic al unicei limbi romanice de pe teritoriul Uniunii Sovietice.

131


Înveşmântarea latină a limbii moldoveneşti nu constituie o atitudine ostilă alfa-betului chirilic, orientată spre dereglarea relaţiilor de prietenie seculară a poporului moldovenesc cu popoarele slave, ci o necesitate vitală: ea deschide promiţătoare per-spective de contact direct şi fructuos al limbii moldoveneşti cu limbile romanice surori.

Gheorghe STOG, Mihail GUDIMA, Gheorghe POPA, Grigore CANTEMIR, Ion PROŢAP, Ion EVTUŞENCO, Ilarion MATCOVSCHI, Dina STICI, Maria ŞLEAHTIŢCHI, Mihail ŞLEAHTIŢCHI, Ion MANOLI, Ilie NASU, Valentina HOLODNIC (ENCIU), Valentina BUDURIN (BOTNARIUC), Vasile BUZDU-GAN, Gheorghe PLĂMĂDEALĂ, Ion ŞTEFĂNIŢĂ, Eugenia GUŢU, Ecateri-na JITARU, Eva GLEIBMAN, Elena DRAGAN, Emil HAHAM, Ion AXENTI, Maria IACHIM, Iulia SMIRNOVA, Margareta VRÂNCEANU, Adriana POJI-ŢA, Iulia IGNATIUC, Valentina COLIBABA, Liuba TOMAILÎ, Venedict PA-PANDOPOLO, Veaceslav PULBERE, Mircea IONIŢĂ, Ana ŞRAIBMAN, Adela NOVAC, Pantelimon BOTEZATU, Elena BELINSCHI, Zinaida TĂRÂŢĂ, Ghe-orghe TOFAN, Tamara DRAGUŞCIUC (PANAGUŢĂ), Angela SOLCAN, Vasi-le GUŢU, Onisim LAVRIC, Maria LAVRIC, Ivan SMIRNOV, Petru ROMAN, Vasile DOBROGEANU, Valentin JITARU, Mihail CUCER, Natalia CARAZAN, Mariana BRĂIESCU, Lara ALADINA, Nicolae IAVORSCHI, Teodor MARŞAL-COVSCHI, Valeriu CAPCELEA, Ala ARBUZ, Ion OLARU, Nicolae SCURTU, Pavel ANTON, Ion GAGIM, Vladimir MOCANU, Vladimir GRIGOREAN, Ser-giu CROITORU, Ion RUSU, M. COJOCARU, Alexandru TURCU, Nina RUSU, L. DABIJA, Vasile LUCHIAN, Maria ŞARAI, Zinaida BORŞ, Valeriu TETELEA, Margareta TETELEA, Natalia HODACOVA, Lidia POPA, Tudor FOCŞA, Gheli VORONŢOV, Virgil CHEPTEA, Alexandru DANILIŞIN, Simion TINICA, Si-mion BĂNCILĂ, G. BOTNARUC, Ion ŞTIRBU, Boris SOTNIC, Gheorghe RE-VENCO, Viorica ŢURCAN, Gheorghe CALAMANCIUC, Constantin TĂRÂŢĂ, Margareta GHERMAN, Gheorghina SCURTU, Grigore ONOICO, Simion SPÂ-NU, Petru PETRUŞIN, Ion CERNICA, Filip VAMIŞEVSCHI, Emil FOTESCU, Alexei VRABIE, Petru LOGHIN, Leonid IACHIM, Elena CONDRATIUC, Con-stantin POSTOLACHI, Grigore CARAUŞ, Maria NEAGU, Tatiana PATRAŞCU, Gheorghe DAMANCIUC, Gheorghe NEAGU, Eugenia BARBĂROŞIE, Valeriu GUŢAN, Ion VRABIE, Aliona MAZNIC, Tudor CLIM, Andrei ROTARU, Iurie ŢAULEAN, Ion FÂRFA, Liuba SURLARU, Greta CHIŞLARI, Vladimir DEMI-AN, Karl RABINOVSKI, Efrem ŞULMAN, Elena HARCONIŢA, Maria FOTES-CU, Elena SCURTU, Ludmila PARCINOVA, Elena DELEJUC, Emilia ŢURCA-NU, Veronica MURUZUC, Tamara MACOVEI.

(revista „Literatura şi arta”, nr. 51 (2263), 15 decembrie 1988)

132

Discutăm proiectele de legi

La răspântie de opinii

Recent a avut loc un seminar metodologic al colaboratorilor Catedrei de comu-nism ştiinţific, în cadrul căruia au fost puse în discuţie proiectele de legi ale RSS Moldoveneşti „Cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldoveneşti” şi „Cu privirea la funcţionarea limbilor vorbite de pe teritoriul RSS Moldoveneşti”. Plura-lismul de opinii s-a manifestat în toată diversitatea sa: de la încuviinţarea deplină până la negaţie totală. Aş vrea să aduc câteva secvenţe din cuvântările participan-ţilor la seminar.

N. V. Ţurcan, doctor în ştiinţe filosofice, profesor: „Documentul e generat de acele deformaţii, care au adus la limitarea funcţiilor limbii moldoveneşti şi celorlalte limbi ale republicii. E necesar să schimbăm în mod radical starea de lucruri, asigurând egalitatea în fapt a tuturor limbilor, ce funcţionează pe teritoriul republicii. Decretarea limbii moldoveneşti drept limbă de stat nu e un act de discriminarea faţă de celelalte limbi, ci doar o formă de stimulare a dezvoltării limbii moldoveneşti. După părerea noastră, proiectul garantează egalitatea tuturor limbilor, ce funcţionează în republică. Atitudinea forţată faţă de soluţionarea chestiunilor în cauză e inadmisibilă. Numai ale-gerea liberă din partea colectivelor de muncă şi a indivizilor în parte ne va ajuta în mod real la soluţionarea acestei chestiuni.

Totodată, persistă un şir de contradicţii. De exemplu, între articolele 1 şi 2, proiec-tul fiind pregătit în pripă. E necesar de a-l definitiva, atribuindu-i o bază conceptuală unică şi eliberându-l de numeroase repetări ş. a.”.

L. S. Loghinovskaia, candidat în ştiinţe istorice, docent: „Propun de a transfor-ma limba moldovenească în limbă de comunicare între naţiuni pe teritoriul republicii”.

I. A. Grabovschi, candidat în ştiinţe juridice, lector superior: „Sânt în mod principial împotriva desfăşurării lucrărilor de secretariat la procedurile juridice în lim-ba moldovenească”.

I. I. Andreev, lector: „Proiectul îl încuviinţez. Să nu cruţăm banii la soluţionarea unei chestiuni atât de importante. Nu-mi este clar numai care e termenul de realizare a articolului 35”.

V. V. Savin, candidat în ştiinţe filosofice, docent: „Conform spuselor lui V. I. Le-nin, orice limbă de stat e o bâtă pentru studierea forţată a unei sau altei limbi. Să lăsăm totul cum a fost. Consider nelegitimă includerea unui examen de calificare la limba moldovenească, îngreunând astfel rotaţia cadrelor şi ştirbind drepturile populaţiei de altă naţionalitate. Legea poate fi adoptată numai în urma unui plebiscit naţional, date fiind două treimi de voturi”.

M. V. Russu, asistent: „Sunt principial împotriva proiectului. Mă pronunţ pentru limba moldovenească de stat. Limba de comunicare între naţiuni e rusa”.

133


P. G. Roman, lector superior: „Baza iniţială a legii nu e justă. Conţinutul proiec-tului denotă, că limba rusă devine în fapt limbă de stat. Lenin era împotriva limbii de stat, fiind totodată pentru bilingvism, care n-a fost la noi niciodată. Motivul decăderii limbii moldoveneşti rezidă în reducerea funcţiilor sale sociale, ce trebuie să-i fie resti-tuite”.

I. G. Garaz, candidat în ştiinţe istorice, lector superior: „Toate articolele sunt contradictorii în plan teoretic, fiind scrise de persoane necompetente, care nu cunosc teoria marxist-leninistă, privind politica naţională şi lingvistică. Proiectul legii e întoc-mit în pripă. Nu e clară şi nici democratică, de exemplu, primirea adresărilor şi plânge-rilor numai în limba moldovenească, aceasta fiind o denaturare grosolană a principiilor leninismului. Să nu ne grăbim, să cumpănim şi să studiem totul. În mod principial nu sunt de acord cu afirmaţia, că decretarea limbii moldoveneşti drept limbă de stat va aduce la egalitatea în fapt a limbilor, la dezvoltarea lor liberă şi egală în drepturi”.

D. F. Casap, candidat în ştiinţe istorice, docent: „Problema limbii trebuie soluţi-onată în mod civilizat, inteligent şi democratic. Sunt pentru dezvoltarea tuturor limbi-lor, dar numai în forma care nu ştirbeşte interesele nimănui. În proiect e multă vorbărie, discordanţă, el fiind astăzi mărul discordiei între oamenii de diferite naţionalităţi din republică. Trebuie să mai lucrăm mult asupra lui”.

B. L. Coroliuc, candidat în ştiinţe filosofice, şef de catedră: „Cele două legi, propuse de guvern, trebuie substituite cu una singură: „Cu privire la statalitatea limbii moldoveneşti şi funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM”. Procedurile juridice trebuie desfăşurate în limba reclamantului şi a inculpatului, în limba populaţiei compacte a re-giunii. Limba moldovenească să devină limbă de comunicare între naţiuni pe teritoriul republicii. Documentul trebuie definitivat”.

Acestea-s opiniile participanţilor la seminar. Credem că multe din ele conţin acel grăunte raţional, capabil să transforme ambele documente într-o lege realistă, chibzui-tă, care nu ştirbeşte interesele nimănui.

Mihail Obadă, lector la Catedra de comunism ştiinţific.

(ziarul „Pedagogul”, 28 aprilie1989)

134

„Principalul e să nu ne grăbim”

Astfel, M. I. Pereteatcu, lector la Catedra de metodică a educaţiei preşcolare, şi N. M. Socoliuc, prodecan, propun de a oferi limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat şi a exclude din conţinutul proiectelor tezele cu privire la limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiuni.

… Totodată, N. M. Sacaliuc şi-a expus părerea că consfinţirea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiuni va frâna dezvoltarea spirituală a naţiunii moldoveneşti, că drept limbă de comunicare între naţiuni în republică trebuie să fie cea moldovenească. Toată informaţia intuitivă şi documentaţia să fie întocmite în limba moldovenească şi cu grafie latină. Dumneaei susţine proiectul Uniunii scriitorilor.

Elena Slavinskaia,

membră a biroului de partid la Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, conferenţiar la Cat. de Istorie a PCUS.

(„ziarul „Pedagogul”, 1989)

Loghinovskaia şi… mărunţişurile

Propun de a transforma limba moldovenească în Moldova în limbă de comunicare interetnică.

L. S. Loghinovskaia

Mă temeam de dânsa. De Lidia Loghinovskaia. Funcţiona ca prorector pentru activitatea didactică. Era o doamnă masivă, cu părul încărunţit, frezat scurt, cu ochi

albaştri înguşti. Sub greutatea corpului, păşea lent şi atent. Ori-ginară din Kostroma, venise la Institutul Pedagogic din Bălţi cam târzior: împlinise deja 45 de ani. Preda istoria partidului la secţiile ruseşti.

Evitam să mă întâlnesc cu ea faţă-n faţă. Privind-o de de-parte, aveam senzaţia că desluşeam silueta mişcătoare a impe-riului sovietic. N-am avut ocazia să discut cu dânsa. Nici nu ardeam de dorinţă. Am memorizat două cazuri de contact cu prorectora.

La institut se desfăşurau frecvent, aproape non-stop, su-medenie de adunări de tot felul. La indicaţia decanului luam cuvântul în cadrul întrunirilor cu doritorii de a deveni studenţi

135


ai institutului bălţean. Făceam propagandă pentru limbile străine. Vorbeam doar în limba română de la tribună, ştiam textele pe de rost, astfel concentrându-mi atenţia asupra intonaţiei. Ţin minte, odată, după ce rostisem sintagma „limba franceză, lim-ba engleză, limba germană”, o aud pe Loghinovskaia din prezidiu, interesându-se în şoaptă de rectorul Ion Borşevici: „Что такое limba germană?” – „Немецкий язык”, îi răspunse şeful. M-a surprins curiozitatea prorectorei. Un mărunţiş măgulitor.

A doua oară, fiind deja în anul patru, aveam treabă la redacţia ziarului nostru stu-denţesc, situată la etajul superior al blocului. Ţineam în mână două caiete groase, îmi era lene să le car cu mine, de aceea le-am lăsat pe balustradă. Părăsind redacţia după un minut-două, o zăresc pe Loghinovskaia păşind la câţiva metri înaintea mea. Întâm-plător, s-a atins de caietele mele şi acestea au aterizat fulgerător, zburând de la etajul trei la primul. Prorectora a silabisit ceva în surdină, coborând agale treptele spre ieşire. Astfel, s-a produs al doilea mărunţiş, de data asta iritant pentru mine.

Când activam deja ca profesoraş, soseşte la institut un funcţionar polonez comunist. Ne-au adunat pe toţi în sala de festivităţi. Pe atunci în Polonia se declanşaseră acţiunile antisovietice ale sindicatului „Solidarnost” în frunte cu Lech Walesa, iar funcţionarul de rang mediu avea misiunea să ne povestească despre situaţia reală din ţara socialistă frăţească. A vorbit el cât a vorbit, la sfârşit urmau întrebări din sală. Lidia Loghinovskaia ridică mâna, dorind să afle un răspuns de pe poziţia fratelui mai mare: „Spuneţi, Vă rog, cum reacţionează oamenii muncii din Polonia la ajutorul acordat de Uniunea Sovietică?”. Prorectora, fireşte, ca şi noi, de altfel, ne aşteptam la o avalanşă de fraze, îmbibate cu recunoştinţă lăcrămoasă. Oaspetelui nu i-a plăcut întrebarea, de aceea a răspuns pe un ton cam nervos, dar foarte calm: „Ştiţi, mai întâi de toate, anume polonezii trebuie să se ajute pe sine, fără a aştepta ajutoare din alte părţi”. Aşa am auzit eu pentru prima oară în viaţă o replică neprietenoasă, rostită de pe scenă, vizând generozitatea regimului sovietic. O lună întreagă nu-mi veneam în fire: de unde atâta curaj la polonezi?

Anii au trecut. Lidia Loghinovskaia a dispărut din vizorul meu. Deunăzi însă ea a revenit în forţă. Am găsit lista cu profesori ai universităţii, care în depărtatul an 1988 au expediat „Literaturii şi arta” un mesaj prin care susţineau trecerea la grafia latină a lim-bii române şi declararea acesteia drept limbă de stat. Concomitent frunzăream colecţia ziarului „Pedagogul” din acea vreme pentru a depista starea de spirit pe la catedre.

Dau de un articol publicat în aprilie 1989, în care se relata despre reuniunea profe-sorilor de la Catedra de comunism ştiinţific, luând în discuţie proiectele de legi privind soarta limbii noastre. Moldovenii, ca întotdeauna, au vorbit pestriţ. Ruşii, mereu ca întotdeauna, erau contra. Deodată citesc numele L. S. Loghinovskaia. A rostit o singură frază: „Propun de a transforma limba moldovenească în Moldova în limbă de comuni-care interetnică”. Am rămas perplex. Mi s-a părut că nu am înţeles bine. Am mai citit o dată. Şi încă o dată. Apoi îl învinuiam pe traducător: cred că el se uita în pod şi a comis o eroare. Caut exemplarul rusesc al ziarului şi citesc originalul spusei: „Предлагаю превратить в Молдавии молдавский язык в язык межнационального общения.”

136

Propunerea prorectorei trăgea la cântar mai greu decât… o limbă de stat. Lidia Loghinovskaia, alcătuind cumplita frază, avea deja 73 de ani. Nu se mai temea să-şi ascundă gândurile. A procedat ca şi polonezul de pe scena sovietică. Zice lumea, că dracul e în mărunţişuri. Mi s-au ros urechile de frecvenţa acestui aforism. Urându-l pe protagonist, evităm să analizăm mărunţişurile, aici sinonime cu adevăruri mari şi curate. Sărim peste ele, plecăm mai departe, iar mărunţişurile se ţin scai de noi. Studiaţi-le atent şi atunci, cu siguranţă, dracul le va părăsi. Lui nu-i place să piardă timpul în zadar. Se plictiseşte când are de-a face cu oameni harnici la minte.

Fraza Lidiei Loghinovskaia de asemenea e un mărunţiş. Însă valoros cât un dia-mant. Or, şi acesta e mărunt. Pe oricine îl întâlnesc din cunoscuţi, le vorbesc de mă-runţişul prorectorei. Nu le vine a crede. Îi înţeleg. Căci şi eu am parcurs o cale lungă până l-am acceptat. Unul din foştii membri ai Catedrei de comunism ştiinţific îmi mărturisea, că Loghinovskaia era foarte sinceră în efortul propriu, ca noi să cunoaş-tem cât mai multe. Prin noi se subânţelegea moldovenii. În ultimul an de studenţie, citisem un interviu al prorectorei. Cică nu titlurile ştiinţifice ale profesorului îl atrag pe student: altceva. Urma o listă întreagă de calităţi, care toate împreună încăpeau în vocabula personalitate. Avem mulţi doctori în ştiinţe, dar foarte puţine personalităţi. În fine… şi acesta-i un mărunţiş. Culcuş al naibii! Salut!


Amănunte româneşti în regimul sovietic

Unii profesori basarabeni au reuşit să susţină examenul la limba română, ca limbă străină, în cadrul examenelor pentru doctorat, pe la universităţile din Lenin-grad şi Moscova. Le-a mers! În aceleaşi oraşe, ulterior, fuseseră create şi secţii de limbă română, însă basarabenii, absolvenţi ai şcolilor moldoveneşti, fireşte, nu erau acceptaţi în calitate de studenţi. Dacă anterior studiaseşi la şcoala rusă, indiferent că purtai un nume moldovenesc, aveai şanse mari să înveţi la acea secţie.

Şi totuşi şmecheria cu acest soi de examen eşua deseori. Un exemplu. În peri-oada 1960-’62, la Institutul Pedagogic din Bălţi în calitate de prorector pentru stu-dii şi ştiinţă funcţiona Vasili Beliţki, absolvent al Universităţii din Saratov, devenit doctor în pedagogie încă în 1954. Probabil, cineva îl rugase să-i aranjeze examenul la română la Universitatea din Moscova. M-a impresionat răspunsul. Reproduc ori-ginalul şi varianta tradusă.

137


* * *Проректору Бельцкого Государственного Педагогического Института

им. Алеку Руссо тов. Белицкому

В ответ на Ваше письмо от 6 июня сообщаем, что экзамен по румынскому языку (в счет иностранного) не может быть организован на филологическом факультете Московского Государственного Университета. Такой экзамен нецелесообразно проводить у нас, так как Молдавская республика является центром молдавского и румынского языков в СССР.

Возвращаем присланные документы. Ученый секретарь Калинин А. Д.

*

Prorectorului Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, tov. Be-liţki

Ca răspuns la scrisoarea Dumneavoastră din 6 iunie, vă informăm că examenul la limba română (ca limbă străină) nu poate fi organizat la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moscova. Un asemenea examen nu este raţional să se desfă-şoare la noi, fiindcă în URSS Republica Moldovenească reprezintă centrul limbilor moldoveneşti şi al celei române.

Vă restituim documentele expediate. Secretar ştiinţific Kalinin A. D.

* * *

Nu cred că secretarul ştiinţific poseda limba română. Informaţia că în URSS Re-publica moldovenească reprezintă centrul limbilor moldoveneşti şi al celei române i-au şoptit-o lingviştii de la Facultatea de Filologie a Universităţii moscovite. Filologii din centrul sovietic, cu siguranţă, s-au simţit lezaţi în amorul-propriu, citind textul lui Beliţki. E ca şi cum un doctorand rus de la Moscova ar cere unei universităţi de la Chi-şinău să i se permită să susţină examenul la limba rusă pentru că în Rusia nu are unde. Umor ştiinţific! Utilizarea în grup al limbilor moldoveneşti şi a celei române în URSS demonstrează că savanţii lingvişti cumsecade din Federaţia Rusă erau treji la minte, dându-şi seama că este vorba de o singură limbă.

Şi încă un exemplu, avându-l ca protagonist pe Nicolae Scurtu, originar din sudul Basarabiei, român get-beget, luptător înfocat pentru grafia latină în 1989, care şi-a fă-cut doctoratul la Institutul de Filosofie al AŞ a URSS. Teză inimaginabil de originală

138

pentru un basarabean – Primii socialişti români în lupta pentru materialism şi progres social. După susţinere, s-a angajat la Pedagogicul bălţean în 1970, aducând şi o referin-ţă pozitivă de la instituţia academică. Extragem din ea două fraze elocvente.

* * * За время пребывания в аспирантуре Скурту Н. П. выполнял ряд общественных

поручений. Неоднократно работал с делегациями учёных Социалистической Республики Румынии, успешно справляясь при этом со всеми трудностями при таком роде работы.

Заместитель директора Института Философии АН СССР, доктор философских наук С. Ф. Одуев

*

În perioada doctoratului Scurtu N. P. a îndeplinit un şir de însărcinări pe târâm obştesc. A lucrat de mai multe ori cu delegaţii de savanţi din Republica Socialistă Ro-mânia, reuşind să evite toate greutăţile inerente acestui gen de activitate.

Director adjunct al Institutului de Filosofie al AŞ a URSS, doctor habilitat în ştiinţe filosofice S. F. Oduev

* * * Nicolae Scurtu a fost un doctorand fericit şi norocos. El a trăit într-o patrie româ-

nească miniaturală chiar în inima ştiinţei sovietice. Păcat că nu-l cunosc pe S.F. Oduev. L-aş fi îndemnat să analizeze mai detaliat greutăţile inerente acestui gen de activitate. Aceeaşi rugăminte aş fi adresat-o şi lui Nicolae Scurtu, din păcate, decedat între timp. Îl cunoşteam destul de bine, nu ştiam însă denumirea tezei. Prin urmare, motivul cu-riozităţii lipsea.

În 1988-’89 aşteptam ca o mană cerească susţinerea oricărui lingvist din Centru. Nu s-a lăsat mult aşteptată. Rajmund Piotrowski, Ruben Budagov şi alţii ne-au sărit în ajutor. Stăpânii Institutului de Limbă şi Literatură de la Academia moldovenească în-târziau. Aşteptau să vadă încotro va înclina balanţa. Riscurile, într-adevăr, erau majore şi periculoase pentru viitorul propriei cariere. Apoi, de asemenea târziu, s-au trezit în fine. Şi s-au avântat în luptă mergând în spatele atacanţilor de pe linia întâia. Acolo, în primele rânduri, locurile erau deja ocupate de către combatanţii care s-au trezit mai de vreme. Salut!

(„Literatura şi arta”, 2 iulie 2015)

Facultatea de

LitereAla Sainencodecan (din 2014)

Vladimir Brajucprodecan (din 2014)

Iuliana Cireşsecretară (din 2014)

Veronica Zugravsecretară (din 2014)

Oxana Chiraprodecan (din 2014)

Catedra de limbă română

şi filologie romanică

Viorica Popaşef (din 2014)

Rodica Cincileilaborant superior

(din 20)

Catedra de literatură română

şi universală

Corina Iavorschilaborant superior

(din 2012)

Nicolae Leahuşef (din 2014)

Catedra de filologie engleză

şi germană

Natalia Chetrarilaborant superior (din 2012)

Veronica Munteanşef (din 2015)

Catedra de slavistică

Elena Sirotaşef (din 2011)

Ludmila Colcinalaborant superior (din 1974)

Facultatea de Ştiinte Reale,

Economice şi ale Mediului

Pavel Topalădecan (din 2013)

Eugeniu Cabac prodecan (din 2015)

Ianina Cazacu prodecan (din 2013)

Alexandru Ojegovprodecan (din 2015)

Svetlana Edusecretară (din 2002)

Svetlana Voitovicisecretară (din 1994)

Eugen Plohotniucşef (din 2013)

Galina Ciornaialaborant superior

(din 1968)

Catedra de matematică şi informatică

Catedra de ştiinţe fizice

şi inginereşti

Vitalie Beşliuşef (din 2011)

Tamara Cibotălaborant superior

(din 1991)

Catedra de ştiinţe economice

Carolina Tcacişef (din 2014)

Dina Voinices-Boiarschilaborant superior (din 2012)

Catedra de ştiinţe ale naturii

şi agroecologie

Boris Boinceanşef (din 2014)

Iraida Popovschilaborant superior

(din 20)

Facultatea de Ştiinte

ale Educatiei, Psihologie şi Arte

Ion Gagimdecan (din 2013)

Daniela Cazacu prode-can (din 2015)

Vitalie Popovici prodecan (din 2013)

Tatiana Pancoprodecan (din 2015)

Maria Sandiucsecretară (din 1994)

Olga Cebanlaborant superior

(din 2013)

Catedra de ştiinţe

ale educaţiei

Lora Ciobanuşef (din 2011)

Catedra de psihologie

Silvia Briceagşef (din 2013)

Ana Creţulaborant superior

(din 2012)

Catedra de arte

şi educaţie artistică

Margarita Teteleaşef (din 2011) Elena Marcoci

laborant superior(din 2013)

Igor Cojocarudecan (din 2014)

Olesea Negurăsecretară (din 2015)

Natalia Cucereavâisecretară (din 2011)

Ion Dănoi prodecan (din 2015)

Facultatea de Drept

şi Ştiinte Sociale

Catedra de ştiinţe socioumane

şi asistenţă socială

Lidia Pădureacşef (din 2013)

Raisa Babanlaborant superior

(din 2014)

Catedra de drept

Valentin Cazacu(şef din 2015)

Gabriela Ceban, laborant superior

(din 2015)

Catedra militară

Ştefan Grosuşef (din 2003)

Natalia Odagiu laborant superior

(din 20)

157


FACULTATEA de LITERE

158

Facultatea de Litere

Oferta educaţională

Ciclul I: studii superioare de licenţăSpecialităţi

Ştiinţe ale educaţiei (profesori):Limba şi literatura A (română, rusă, ucraineană, engleză, franceză, germană) şi Limba

B (engleză, franceză, germană, română, rusă ucraineană, spaniolă) – 240 de credite, 4 ani de studii.

Ştiinţe umanistice (traducători):Limba şi literatura A (română, rusă, ucraineană) şi Limba B (engleză, franceză, germană,

română, rusă, ucraineană, spaniolă) – 240 de credite, 4 ani de studii.Limba A (engleză, franceză, germană) şi Limba B (română, rusă, ucraineană, franceză,

germană, engleză, spaniolă) – 240 de credite, 4 ani de studii.

Ştiinţe ale comunicării şi informării:Jurnalism – 180 de credite, 3 ani de studii;Ştiinţe ale comunicării – 180 de credite, 3 ani de studii.

Posibilităţi de studiere a Limbii C:Româna, rusa, engleza, franceza, germana, spaniola, ucraineana, poloneza, georgiana, li-

tuaniana.

Oportunităţi de angajare:Profesor în instituţiile educaţionale preuniversitare.Corector/redactor la publicaţii periodice şi edituri în limbile străine.Traducător/interpret; corector; stilizator la publicaţii periodice şi edituri.Jurnalist; consilier în probleme de comunicare; specialist în relaţii cu publicul; secretar-

referent; purtător de cuvânt al instituţiilor educaţionale; corector; specialist în domeniul publi-cităţii; responsabil de relaţii cu publicul.

Ciclul II: studii superioare de masteratSpecializăriMasterat de profesionalizare:Didactici moderne ale disciplinelor filologice;Didactica literaturii universale; Didactica limbii române în şcoala alolingvă; Didactica limbii ruse în şcoala naţională – 90/120 de credite, 1,5/2 ani.

Didactica limbilor străineTehnologii moderne de formare şi de traducere – 90 de credite, 1,5 ani.Limbi moderne aplicate – 120 de credite, 2 ani.

159


Masterat de cercetare:Filologie – 90/120 de credite, 1,5/2 ani.

Oportunităţi de angajare:Profesor în ciclul liceal, asistent universitar; cercetător/colaborator ştiinţific inferior în ca-

drul instituţiilor de cercetare cu profil filologic; corector, redactor, lector de carte în sistemul editorial; profesor-organizator al activităţilor de cercetare în învăţământul preuniversitar; in-terpret şi traducător în birouri de traducere, edituri, întreprinderi economice şi în administraţia publică; cercetător ştiinţific.

Ciclul III: studii de doctoratSpecialităţiLimba românăLiteratura românăLimbi slave (limba rusă)Limbi romanice (limba franceză)Teoria şi metodologia instruirii (limba franceză)Posibilităţi de studiere suplimentară a unei limbi (româna, rusa, engleza, franceza, germa-

na, spaniola, ucraineana, poloneza, georgiana, lituaniana).

Oportunităţi de angajare:Cercetător ştiinţific în instituţiile de cercetări ştiinţifice; cercetător ştiinţific în instituţiile

de învăţământ superior.

160


Facultatea de Filologie

Decanii

Moise Vaisman(1947-’49…)

Ivan Kotenko (1957-’60)



Ion Evtuşenco(01.03.-30.09.1960)

Ion Ocinschi(1956-’57)

Ignat Buzdugan(1960-’64)


Valeriu Senic(1975-’81)

161


Gheorghe Popa(1981-’84)


Dumitru Casap(1985-’86)

Dina Stici(1986-’2000)

Nicolae Leahu(Facultatea de Filologie, 2010-’13,

Facultatea de Litere, 2013-’14)

162


Azriel Engler(1956-’58)

Pantelimon Botezatu(1962-’71)



Gavril Gaidarji(1971-’72)


Vladimir Mocanu(1972-’74)

Dina Stici(1981-’86)

Gheorghe Stog(1986-’88)

Prodecanii

163


Ion Ştepa(1988-’89; 1991-’95)

Lucia Ţurcanu(2002-’09)

Aleksandr Amelcenkov

(1968)

Grigore Cantemir(1989-’91)

Lilia Trinca (2009-’10)

Tamara Macovei(1996-2002)

Adela Novac(2010-’13)

Alexandra Ghermanenko

(1969-’70)Neli Maliutina

(1970-’73) Vera Medânskaia

(1973-’81)

Secţia rusă

164


Catedra de limbă română şi filologie romanică

Catedra de limbă şi literatură română

Maria Şciuca(1946-’50)

Alexei Gobjelean(1954-’57)

Ion Evtuşenco(1960-’62; 1968-’74)


Ion Ciornâi(1958-’60; 1963-’66)

Efim Levit(1954)

Lev Eşan(1960)

Eliza Botezatu(1974-’76) Valeriu Senic

(1976-’83)Ilarion Matcovschi

(1966-’68; 1984-2000)

165


Catedra de slavisticăCatedra de limbă şi literatură rusă

Catedra de limbă română

Catedra de literatură română şi universală

Gheorghe Popa(2000-’10)


Gheorghi Taratin(1946-’49)

Ala Sainenco(2010-’14)

Maria Abramciuc(2010-’14)

Vadim Rujina(1949-’50)

Nikolai Masliukov(1950-’53; 1953-’54; 1955-’56; (1957-’58)

166


Catedra de limbă rusă şi lingvistică generală

Aleksandr Poleanskih(1954-’55)

Larisa Bortă(1981-’93; 1995-2008)

Maria Cernâşenko(1961-’62)

Aleksandr Vlasov(1956-’57)

Nikolai Şarapkov(1959-’61)

Elena Sirota(2008-’11)

Rima Andronova(1962-’68)

Aiziteac Karimova (1968-’71)

167


Catedra de metodică a predării limbii ruse

Victor Mighirin(1971-’81)

Gavril Gaidarji(1972-’83)

Aiziteak Karimova (1971-’72)

Larisa Bortă (1981-’93)

Victor Costeţchi(1979-’81)

Marina Tuniţkaia(1983-’90)

Feodor Gorlenko(1990-’91)

168


Catedra de limbă şi literatură rusă

Catedra de limbă şi literatură ucraineană

Catedra de literatură rusă şi universală

Nikolai Şarapkov(1961-’68)

Larisa Bortă(şef secţie limbă şi literatură rusă,

1994-’95)

Oskar Semenovski(1968-’77)

Valeri Vorobcenco(1977-’94)

Valeri Vorobcenco(şef secţie limbă şi literatură

ucraineană, 1994-’95)

Valeri Vorobcenco(1995-2010)

169


Facultatea de Ştiinţe Reale,

Economice şi ale Mediului

170



Ştiinţe ale educaţiei:Matematică şi informatică; Informatică şi limbă engleză;Fizică şi informatică; Geografie şi biologie;Biologie şi chimie – 240 de credite, 4 ani.Informatică, Educaţie tehnologică – 189 de credite, 3 ani.

Ştiinţe exacte:Informatică – 180 de credite, 3 ani.

Tehnologii de fabricare şi prelucrare:Design vestimentar industrial – 240 de credite, 4 ani.

Inginerie şi activităţi inginereşti:Inginerie şi management (în transport auto) – 240 de credite, 4 ani).

Ştiinţe economice:Contabilitate; Business şi administrare; Finanţe şi bănci – 180 de credite, 3 ani.

Turism: Turism – 180 de credite, 3 ani.

Ştiinţe agricole: Agronomie – 240 de credite, 4 ani.

Ştiinţe ale naturii: Ecologie – 180 de credite, 3 ani.

Oportunităţi de angajare:Profesor în instituţiile educaţionale preuniversitare;Inginer de gestionare a bazelor de date, a reţelelor de calculatoare şi aplicaţii soft.Designer vestimentar, inginer-constructor, inginer-tehnolog la întreprinderile de

industria uşoară.Inginer şi manager la întreprinderile industrial de profil.Economist: agent de asigurări; analist financiar; agent imobiliar; vânzător de lici-

taţie; agent comercial; inspector de vamă şi frontieră; inspector de stat de taxe şi impo-zite; inspector de pensii şi asigurări sociale; operator în instituţiile bancare; încasator; operator de ghişeu-bancă; operator-casă de schimb valutar; agent fiscal; specialist în

171


elaborarea şi implementarea business-planurilor; specialist la bursa de valori; casier-expert; casier-bancă; contabil; controlor-revizor-administraţie publică; revizor; revi-zor-inspector fiscal; marketolog.

Economist: manager în cadrul firmelor turistice, hotelurilor; ghid turistic şi hoteli-er; specialist în agenţiile de turism.

Agronom de calificare medie; fermier specializat în creşterea diferitor culturi agri-cole; biolog; laborant.

Inginer-ecolog; inspector în domeniul ecologiei; biolog; laborant; technician în bi-ologie.

Ciclul II: studii superioare de masteratSpecializări

Ştiinţe ale educaţiei:Didactica matematicii; Didactica fizicii; Didactica biologiei; Didactica chimiei – 90

de credite, 1,5 ani;Tehnologii de instruire şi producere; Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale

în învăţământ – 240 de credite, 2 ani.

Ştiinţe exacte: Administrarea bazelor de date; Programare-Web – 240 de credite, 2 ani.

Ştiinţe economice:Contabilitate; Management financiar; Administrarea afacerilor comerciale; Mana-

gementul serviciilor publice; Bănci şi asigurări – 240 de credite, 2 ani.

Ştiinţe ale naturii:Ecologie agricolă – 240 de credite, 2 ani.

Oportunităţi de angajare:Profesor în ciclul liceal, asistent universitar; cercetător/colaborator ştiinţific infe-

rior în cadrul instituţiilor de cercetare de profil; manager în instituţiile educaţionale preuniversitare.

Administrator al bazelor de date din instituţii publice şi private; în instituţiile de cercetări în domeniul informaticii; cadru didactic/cercetător ştiinţific în instituţiile de învăţământ superior/cercetare ştiinţifică.

172

Inginer de gestionare a bazelor de date, a reţelelor de calculatoare şi aplicaţii soft.Contabil; specialist în cadrul ministerelor; direcţiilor financiar-economice ale auto-

rităţilor administraţiei publice; manager în organizaţii, instituţii; cadru didactic/cerce-tător ştiinţific în instituţiile de învăţământ superior/ instituţiile de cercetări ştiinţifice.

Inginer-ecolog; inspector; agronom de calificare superioară, cercetător/cadru di-dactic în instituţii superioare de învăţământ.

Ciclul III: studii de doctoratSpecialităţiProcedee şi utilaje de prelucrare mecanică şi fizico-tehnică (pe ramuri); Radiofizi-

ca; Teoria şi metodologia instruirii (Informatica); Chimie fizică.

Oportunităţi de angajare:Cadru didactic universitar; cercetător în instituţiile de învăţământ superior/institu-

ţiile de cercetări ştiinţifice.

173


D E C A N IInstitutul Învăţătoresc

Alexandru Molotcov(1947-’49… Ad-Interim)

Alexei Arşavski(1948... Ad-Interim)

Institutul Pedagogic de Stat şi Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Boris Vasiliev(1953-’54;1955-’59)

Boris Bâcikov(1954-’55,

Ad-Interim)

Constantin Tărâţă(1959-’69)

Facultatea de Stiinte Reale

174

Simion Băncilă(1979-’86,

2010, Ad-Interim)


Alexandru Abramciuc (1989-’94)

Petru Gorodenco(1986-’88, Ad-Interim)

Alexandru Balanici(2003-’10)

Eugeniu Plohotniuc(1995-2003)

175


P R O D E C A N I

Ion Vrabie (1961-’66)

Grigore Berman(1960... secţia cu frecvenţă

redusă)


Petru Gorodenco(1969, ad-interim)

Grigore Carauş(1969-’72)

Nikolai Cernov(1972-’74)

Simion Băncilă(1974-’77)

Boris Sotnicu(1977-’82)

Constantin Tărâţă(1982-’88; 1989-’90,

Ad-Interim)

176

Emil Fotescu(1988-’89, Ad-Interim)

Eugeniu Plohotniuc(1990-’93)

Alexandru Balanici(1993-’98)

Arefa Hârbu(1998-2003)

Ion Olaru(2003-’04, Ad-Interim)

Eugeniu Cabac(2004-’06)

Liubov Zastânceanu (2006-’08, 2011-’13)

Ina Ciobanu(2008-’11)

177


Alexandru Molotcov(1947…)

Alexandru Meilihzon(1948-’49…)

Pavel Bulat(1951…)

Catedra de fizică şi matematică

Institutul Învăţătoresc

Vasile Ceban(1953-’57)

Valentin Belousov(1956-’57, Ad-Interim;1960-’61, Ad-Interim)

Pavel Boţu(1962-’68)

Israel Gohberg(1957-’59)


Catedra de matematică

178

Pavel Boţu(1968-’72)

Grigore Berman(1968-’71)


Catedra de algebră şi ge-ometrie

Catedra de matematică superioară

Ion Ştefăniţă(1973-’77;1984-’91)

Valeriu Cabac (1977-’78)


Catedra de matematică

Ion Ştefăniţă(1991-2003)

Natalia Gaşiţoi(2003-’11)

Catedra de analiză matematică

179


Catedra de F I Z I C Ă şi METODICĂ A PREDĂRII FIZICII

Catedra de fizică


Isaac Bersuker(1958-’59)

Petru Medveţchi(1954-’58; 1959-’62)

Catedra de fizică şi metodică a predării fizicii

Petru Medveţchi(1962-’67)

Haim Gleibman(1967-’70)

Boris Sotnicu(1970-’77)

Simion Băncilă(1977-’79, 2003-’04)

Virgil Cheptea(1979-’85; 1986-’96;1997-2003; 2004-’08)

Mihail Popa(2008-’11)

180

Catedra de discipline tehnice generale


Catedra de studiu al maşinilor

Petru Gorodenco(1978-’84)

Marin Jeleascov(1984-’92)

Catedra de discipline agricole

Petru Gorodenco(1984-’86; 1988-’89)

Emil Fotescu(1986-’88; 1989-’92)


181


Pavel Topală(2003-’11)

Catedra de metodică a instruirii prin muncăCatedra de tehnologii de instruire şi producere

Alexandru Danilişin(1983-’90)

Nicolae Filip(1990-2009)


Catedra de electronică şi informatică

Catedra de Tehnică ŞI Tehnologii

Alexandru Abramciuc(1994-’98)

Alexandru Balanici (1999-2003)

182

Facultatea de Economie

DECANI

Lucia Ciumac(1995-’98,

Fac. de Economie şi Drept)(1998-2000)


Ala Trusevici (2004-’13)

PRODECANI

Gheorghe Neagu(1995-’98,

Fac. de Economie şi Drept)

Nicolae Trusevici(1997-’98,


Gheorghe Plămădeală (1998-2000)

Andrei Rotaru(2000-’06) Corina Nichitcin

(2011-’13)

183


Nicolae Ţurcan(1995-’97)

Ala Trusevici(1997-2008)

Carolina Tcaci(2011-’13)

Nelli Amarfii-Railean(2003-’04, 2008-’13) Andrei Balânschi

(2004-’06)

Catedra de ştiinţe economice

Catedra de economie şi management

Catedra de finanţe şi contabilitate

184

DECANI

Valentin Perju(2003 -’08)

Stanislav Stadnic(2008-’13)

PRODECANI

Stanislav Stadnic(2005-’08)

Vasile Şaragov

Maria Nicorici(2003-’11)

Boris Boincean (2003-

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Agroecologie

Catedra de biologie, chimie şi geografie Catedra de agroecologie

185


Un document crucial (înainte de Facultatea de Litere)

Extras din Ordinul nr. 02-57 din 4 octombrie 2013Conţinut: Modificarea structurii organizatorice a UniversităţiiÎn scopul optimizării resurselor umane, financiare şi materiale, îmbunătăţirii calităţii ma-

nagementului universitar, asigurării unei conlucrări eficiente între facultăţi şi catedre şi al rea-lizării obiectivelor trasate de către Ministerul Educaţiei privind eficientizarea cheltuielilor pu-blice în domeniul educaţiei şi în conformitate cu Hotărârile Senatului nr. 1 din 26.08.2013 şi nr. 3 din 02.10.2013, emit următorul

O R D I N:1. A comasa Facultatea de Filologie cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi a con-

stitui Facultatea de Litere;2. A desemna în cadrul Facultăţii de Litere:• Decan interimar– dl Nicolae Leahu, conferenţiar universitar, dr.;• Prodecan – dna Novac Adela, conferenţiar universitar, dr.;• Prodecan – dna Victoria Mascaliuc, lector universitar;3. A stabili sediul Facultăţii de Litere în aula 401, blocul de studii nr. IV;4. A constitui în cadrul Facultăţii de Litere, Catedra de limbă română şi filologie ro-

manică (şef interimar al catedrei – dna Ala Sainenco, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 342), Catedra de filologie engleză şi germană (şef interimar al catedrei – dna Ana Muntenu, lector superior, sediul catedrei – aula 427), Catedra de literatura română şi uni-versală (şef interimar al catedrei – dna Maria Abramciuc, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 351) şi Catedra de slavistică (şef de catedră – dna Elena Sirota, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 326);

5. A transfera specialităţile Asistenţă Socială şi Istorie şi Educaţie Civică (ciclul I) şi spe-cializările Politici sociale pentru familie şi copil şi Servicii de supervizare în asistenţă socială (ciclul II) din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială în cadrul Facultăţii de Drept şi a constitui Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale;

6. A desemna în cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale:• Decan interimar– dl Veaceslav Pânzari, conferenţiar universitar, dr.;• Decan interimar dl Igor Cojocaru, conferenţiar universitar, dr.;• Prodecan – dl Ion Ciobanu, lector superior, dr.;• Prodecan – vacant;7. A stabili sediul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale în aula 549, blocul de studii nr. V;8. A constitui în cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale, Catedra de drept (şef interi-

mar al catedrei – dna Elena Botnari, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 548) şi Catedra de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (şef interimar al catedrei – dna Lidia Pădureac, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 546);

9. A transfera specialitatea Psihologie (ciclul I) şi specializările Psihologie judiciară şi co-pil şi Consiliere psihologică (ciclul II) din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială

186

în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte şi a constitui Facultatea de Ştiinţe ale Edu-caţiei, Psihologie şi Arte;

10. A desemna în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte:• Decan interimar– dl Ion Gagim, profesor universitar, dr. hab.;• Prodecan – dna Veronica Rusov, lector universitar (100%);• Prodecan – dl Vitalie Popovici, lector superior (50%);• Prodecan –dl Vasile Garbuz, lector universitar (50%);11. A stabili sediul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte în aula 624, blocul

de studii nr. VI;12. A constitui în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte următoarele

catedre: Catedra de ştiinţe ale educaţiei (şef interimar de catedră - dna Lora Ciobanu, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 612 ) cu Secţia de educaţie fizică (şef de secţie - dl Alexan-dru Morari, lector superior, sediul secţiei – aula 346), Catedra de psihologie (şef interimar de catedră - dna Silvia Briceag, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 648) şi Catedra de arte şi educaţie artistică (şef de catedră - dna Margarita Tetelea, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 801).

13. A comasa Facultatea de Economie, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie şi Facultatea de Ştiinţe Reale şi a constitui Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediu-lui;

14. A desemna în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului:• Decan interimar– dl Pavel Topală, profesor universitar, dr. hab.;• Prodecan – dna Oxana Scutelnic, lector universitar (100%);• Prodecan – dna Cazacu Ianina, lector universitar (50%);• Prodecan –dl Vasile Şaragov, conf. univ., dr. hab. (50%);15. A stabili sediul Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului în aula 527, blo-

cul de studii nr. V;16. A constitui în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului următoa-

rele catedre: Catedra de matematică şi informatică (şef interimar al catedrei – dl Eugen Plo-hotniuc, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 145), Catedra de ştiinţe fizice şi inginereşti (şef interimar ala catedrei – dl Vitalie Beşliu, conf. univ., dr., sediul catedrei – aula 211), Catedra de ştiinţe economice (şef interimar al catedrei – dna Carolina Tcaci, conf. univ., dr., sediul ca-tedrei – aula 524) şi Catedra de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (şef interimar al catedrei – dl Boris Boincean, prof. cercet., dr.hab., sediul catedrei – aula 592).

17. Decanii facultăţilor, şefii catedrelor împreună cu Serviciul resurse umane şi planificare economică vor face pînă la 30 octombrie 2013 propuneri referitor la ajustarea statelor de per-sonal ale subdiviziunilor nou formate.

18. Executarea prezentului ordin e pusă în sarcina dlui Al. Balanici, prim-prorector, pro-rector pentru activitate didactică.

Rector Gheorghe Popa

187


Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale

188

Oferta educaţionalăCiclul I: studii superioare de licenţă

SpecialităţiDrept – 240 de credite, 4 aniAdministraţie publică – 180 de credite, 3 ani Asistenţă socială – 180 de credite, 3 aniIstorie şi educaţie civică – 240 de credite, 4 ani Oportunităţi de angajare:Organele sistemului judecătoresc; organele procuraturii; avocatură; notariat şi secţiile

juridice ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;Curtea Constituţională etc.Funcţionar în cadrul autorităţilor publice locale şi centrale.Asistent social în cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială, în cadrul instituţiilor

prestatoare de servicii sociale ale ministerelor, în cadrul organizaţiilor nonguvernamentale.Profesor de istorie şi educaţie civică în sistemul educaţional preuniversitar.

Ciclul II: studii superioare de masteratSpecializăriDreptDreptul afacerilor; Ştiinţe penale şi criminology; Relaţii de muncă şi managementul re-

surselor umane – 90/120 de credite, 1,5/2 ani.

Ştiinţe politice:Managementul administraţiei publice;Integrare europeană şi politice de vecinătate;Politici europene şi administraţie publică – 120 de credite, 2 ani.

Asistenţă socială:Politici şi servicii sociale pentru familie şi copii;Supervizarea în asistenţă socială – 120 de credite, 2 ani.

Oportunităţi de angajare:Acces la programe de doctorat; acces la formarea continuă în cadrul Institutului Naţi-

onal al Justiţiei; dreptul de a candida la exercitarea funcţiilor care nu presupun absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei; manageri în Departamentele resurse umane; oportunităţi educaţionale.

Funcţionar de nivel superior în autorităţile publice centrale şi locale; specialist în dome-niul relaţiilor internaţionale; coordonator de proiecte şi asistent în ONG-uri etc.

Şefi ai Serviciului de asistenţă socială comunitară; asistenţi sociali cu responsabilităţi de supervizor; asistenţi sociali în cadrul serviciilor specializate pentru familie şi copii etc.

189


DECANI

Lucia Ciumac(1995-’98,


Gheorghe Neagu(1998-2010)

Veaceslav Pânzari(2010-’13),

(10.2013-01.2014, Fac. de Drept şi Şt. Sociale)

PRODECANI

Valeriu Capcelea(1998-2003)

Vitalie Colodrovschi(1999-2000)

Vitalie Rusu(2003-’10)

Ion Dănoi(2011-’12)

Ion Ciobanu(2013)

Sergiu Boca(2012-’13)

Irina Odinokaia(2014-’15)

190

Gheorghe Neagu(1997-’98, 1999-2005)

Mihail Şleahtiţchi(1998-’99)

(2003) slavic

Alexandru Mariţ(2005-’09)

Veaceslav Pânzari(2005)

Eduard Boiştean(2010-’13)

Catedra de drept

Catedra de drept privatCatedra de drept public

191


Victor Karpenko(1949-’50; 1953)


Andrei Gozun(1951-’51; 1954-’58;

1960-’61)

Anatoli Slavinski(1964-’72)

Nikolai Konev(1947-’49; 1950-’51)

IvanTupikov(1963-’64)

Catedra de baze ale marxism-leninismului

Catedra de istorie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS)

Vasile Radul(1954)

Filip Ţurcan(1954)

Petru Eriomenko(1954)


192


Maria Neagu(1987-’90)

Iurie Raşcovan(1975-’87)


Catedra de comunism ştiinţific

Catedra de istorie şi politologie



193



Aleksandr Monakov (1963-’68)

Aleksei Tronin(1961-’63)

Lucia Ciumac(1977-’87)

Mihail Şleahtiţchi(1999-2005)

Catedra de filosofie şi economie politică

Catedra de drept şi discipline socioumane

Catedra de disciplime

socioumane

Catedra de discipline sociojuridice şi

umanistice


Efim Mohorea(1995-’97)

Efim Mohorea(1975-’77; 1987-’95)


194

Catedra de discipline socioumanistice

Catedra de ştiinţe socioumane

Nicolae Enciu(2005-’10)

Igor Cojocaru(2010-’13)

P. S. Segmentul „Asistenţă socială” s-a desprins, în 2013, de fosta Catedră de psihologie şi asistenţă socială” şi s-a contopit în actuala formulă Catedra de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială.

195


Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,Psihologie şi Arte

196



Ştiinţe ale educaţiei:Pedagogie în învăţământul primar şi pedagogie preşcolară;Pedagogie în învăţământul primar şi limbă engleză;Muzică şi dans – 240 de credite, 4 ani;Muzică – 180 de credite, 3 ani.

Ştiinţe sociale: Psihologie – 180 de credite, 3 ani.

Arte:Coregrafie – 180 de credite, 3 ani;Canto – 240 de credite, 4 ani.

Oportunităţi de angajare:Învăţător; educator în instituţiile preşcolare; inspector-metodist la direcţiile de edu-

caţie; director-adjunct pentru clasele primare; metodist în domeniul educaţiei preşcola-re; profesor de muzică.

Psiholog în cadrul instituţiilor educaţionale preuniversitare, în cadrul instituţiilor prestatoare de servicii sociale ale ministerelor, în întreprinderi şi organizaţii.

Solist-interpret; coregraf; conducător de formaţii coregrafice; manager în domeniul cultural-artistic.

Solist-interpret; dirijor de formaţii vocal-corale; dirijor de formaţii vocal-instru-mentale; solist al orchestrei de muzică populară; manager în domeniul cultural-artistic.

Ciclul II: studii superioare de masteratSpecializăriŞtiinţe ale educaţiei:Management educaţional; managementul educaţiei inclusive – 90/120 de credite,

1,5/2 ani; didactica disciplinelor artistice – 120 de credite, 2 ani.

Oportunităţi de angajare:Inspector şcolar; metodist la direcţiile Educaţie; manager în sistemul educaţional;

197


consilier în învăţământ; cercetător; colaborator ştiinţific; profesor-titular al discipline-lor artistice; cadru didactic de sprijin, coordonator de educaţie incluzivă.

Psiholog-expert în sistemul judiciar; psiholog în cadrul instituţiilor corecţionale şi de educaţie corecţională; psiholog în cadrul serviciilor de probaţiune, de reintegrare social post-penitenciară; psiholog în cadrul serviciilor pentru persoanele marginalizate, pentru victimele traficului de fiinţe umane; manager în instituţii şi organizaţii care pre-stează servicii psihologice: prestarea serviciilor de consiliere psihologică; cercetător ştiinţific.

Ciclul III: studii de doctoratSpecialităţiTeoria şi metodologia instruirii (discipline artistice)

Oportunităţi de angajare:Cadru didactic universitar; cercetător în instituţiile superioare de învăţământ / insti-

tuţiile de cercetări ştiinţifice.

198

Prima paradă a facultăţii. 1 mai 1961. În rândul întâi, de la stânga: Victor Trişnevschi, şef al secţi-ei de muzică şi cânt; Cearna Roitman, prodecan- (decan); Mihail Cucer, şef al Catedrei de pedago-

gie şi metodică a înv. primar

Cearna Roitman(1960-’61)

Mihail Cucer(1961-’66)

Facultatea pentru pregatirea învatatorilor de clase primare

D E C A N I

199


Facultatea de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar



Maria Gusac (1980-’86)


Valeriu Cabac(1978-’80)

Valeriu Senic(1968-’73)

Vasili Tiunin(1973-’76)

Facultatea de Pedagogie

200

Facultatea de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară

Vasili Tiunin(1976-’79)

Elena Slavinskaia(1980-’88)

Svetlana Jurat(1988-’92)

Galina Petcu(2010-’11)

Valentina Priţcan(2006-’10)

Mihail Şleahtiţchi(1992-’94)

Lidia Stupacenco(1994-2006)

Facultatea de Pedagogie şi Psihologie

Facultatea de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială

201


Pavel Anton(1966-’68)

Tudor Carauş(1969-’71)


Anton Popov(1976-’80)

Valeriu Senic(1968)

Lilia Cetverikova(1968-’72)

PRODECANIFacultatea de Pedagogie

202

Facultatea de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar

Facultatea de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară

Tudor Carauş(1977-’89)


Galina Feşina(02. – 09. 1977)

Veaceslav Pulbere(1978-’80)


203


Alexandra Bolboceanu(1981-’82)


Natalia Guţu(2006-’08)

Lora Ciobanu(2006-’10)

Cristina Cozeriuc(Prodecan, 2010-’11)

Valentina Goiman(1992-’94)

Galina Petcu(1994-2006)

Nina Sacaliuc(1988-’92)

Facultatea de Pedagogie şi Psihologie

Facultatea de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială

204

Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială

Galina Petcu(Decan, 2011-’12)

Iosif Poh(1960…)

Nikolai Borodavkin(1948-’49)

Ion Covtunenco(1949-’53)

Lilia Cetverikova(1972-’74)

Zinovia Zubcu(1974-’76)

Cristina Cozeriuc(Prodecan, 2011-’12)

Prodecani ai secţiei cu frecvenţă redusă

Catedra de pedagogie şi psihologie(Institutul Învăţătoresc)

205


Iacob Sultan (1960)

Fiodor Hvalov(1953-’55)

Iuri Markov(1960-’63; 1968-’69)

Vladimir Iumatov(1967-’68)

Claudia Pokrovskaia(1969-’72)

Vladimir Ceamler(1972-’77)

Nikolai Ogurţov(1963-’67)

Mariana Perţova(1953-’57)

Ion Covtunenco(1957-’60)

Catedra de pedagogie şi psihologie(Institutul Pedagogic)

206

Lidia Şevciuc(1977-’88)

Constantin Sergheev(1976-’80)

Aglaida Bolboceanu(1985-’86)

Vera Braghina(1980-’83)

Petru Jelesco(1987-’89)

Iuri Markov(1983-’84)

Esfira Ştimer(10.1988-08.1989)

Mihail Şleahtiţchi (1988-’92)

Catedra de pedagogie

Catedra de psihologie

207


Catedra de pedagogie şi psihologie a învăţământului primar şi educaţiei preşcolare

Karl Rabinovski(1969-’76)

Petru Petruşin (1969)

Larisa Stog(1989-’92)

Lidia Şevciuc(1994-’98)

Valentina Priţcan(1998-2006)

Galina Petcu(2006-’10)

Gheorghe Plămădeală (1976-’77)

Svetlana Râjicova (1992-’94)

208

Galina Feşina(1977-’80)

Svetlana Kozâreva(1980-’90)

Liubov Voroşnina(1980-’84)

Svetlana Jurat(1984-’88)

Maria Lavric(1988-’90)

Ana Lavrinenko(03-09 - 1980)

Catedra de pedagogie preşcolară

Catedra de metodică a educaţiei preşcolare

209


Mihail Cucer(1960)

Ivan Feodorciuc(1961-’64)

Pavel Gaman(1964-’66)

Maria Lavric(1992-’95)

Catedra de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare

Catedra de pedagogie şi metodică a învăţământului primar

210

Karl Rabinovski(1966-’69)


Lidia Stupacenco(1982-’94)


Maria Pereteatcu(1995-2011)


211


Savelie Ghimbra(1965-’69; 1977-’79)

Leonid Karaciun(1969-’71)

Vladimir Zarudko(1975-’77)

Nikolai Golovko(1979-’84)

Tatiana Botnariuc(1984-’90)

Vasile Maniaţa(1971-’75)

Catedra de educaţie fizică

212

Secţia de muzică

şi cânt

Victor Trişnevschi – şef (1960-’64)

Aleksandr Sofronov – şef (1961)

CATEDRA de arte şi educaţie artisticăde instrumente muzicale şi metodică

Victor Trişnevschi(1964-’66)


Ion Gagim(1988-2000)

Margareta Tetelea(2000-’05)

Marina Morari(2005-’11)

Sergiu Croitoru(1972-’88)

Nikolai Parhomenko1987-’89


de metodică a educaţiei muzicale

213




Anton Popov (1991-2003)

Vitalie Popovici(2003-’04)

Vladimir Babii(2004-’11)

Vladimir Ulianov(1986-’91)

de teorie şi dirijat

214

Mihail Şleahtiţchi(1999-2005)

Efim Mohorea(1995-97)

Nicolae Ţurcanu(1997-99)

Nicolae Enciu(2005-10)

de discipline sociojuridice şi umanistice

de discipline socioumanistice

de istorie şi politologie de drept şi ştiinţe socioumane

de filosofie şi ştiinţe economice de discipline socioumane

CATEDRA de ştiinţe socioumane

215


DECANI, PRODECANI,ŞEFI DE CATEDREsauAUGUŞTII NOŞTRI,MARI ŞI MICI

216

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Polina Karcevskaiainterimar (1956)

În componenţa Facultăţii de Filologie

Ion Ocinschi (1956-57)

Ivan Kotenko (1957-59)

Ivan Gavrilininterimar

(1954-56)

Ion Manoli (1976-80; 1981-84;

1988-2006)

Tamara Ceban (10.1975-02.1976;

05.1980-05.81; 03.-05.1983)interimar

Ivan Smirnov(1984-88)

Venedict Papandopolo(1960-65)

Ignat Buzdugan(1968-75)

Victor Schiba (05-09.1975)

interimar

Decani

Ion Ştefăneţ(1965-68)

217


Victor Schiba(1966-72)

Rima Lopatiuc (09.1971-01.1972)

interimar

Victor Antoniuc (05.-11.1968)

interimar

Tamara Ceban(1972-1980; 1981-87;

1990-2002)

Ivan Smirnov (1962-63)

Vladimir Kravcenko(1963-64)

Anatolie Ghebos (1965-66)

Mihail Rumleanschi(1980-81; 1989-90)

interimar

Zinaida Borşinterimar (1988-89)

Elena Dragan(2002-06)

Ştefania Biletov (1960)

secţia cu frecvenţă redusă

În componenţa Facultăţii de Filologie

Azriel Engler (1956-58)

Venedict Papandopolo (1958-60)

Prodecani

Teodora Ştirbu (02.01.-09.08.1988)

interimar

Ion Ştefăneţ (1964-65)

218


Nina Pogorelova(1954-55)interimar

Ghenadi Şekurov(1957-58)interimar

Lidia Novac (1955-57; 1959-61)

Alexandru Biletov(1958-59)interimar

Ştefania Biletov (1961-62) interimar

Ivan Gavrilin (1962-64)

Mircea Ioniţă (1964-65)interimar

Veronica Demian(1968-70)interimar

Zinovia Zubcu(1965-68)interimar

Catedra limba franceză

După prima divizare se constituie: Catedra limba franceză...

219


Emil Haham(1964-67)

Ivan Smirnov(1965; 1969-72)

Maria Iachim (1967-69)interimar

Ivan Smirnov (1972-81)

Mihail Rumleanschi (1982-87)

Mira Axenfeld(1987-2000)

Vladimir Makarov (1962-64)

Ana Bondarenco(1965-67)

Lidia Novac (1964-65)

Tamara Ceban (1967-70) interimar

...şi Catedra filologie romanică, din care în anul 1964...

...se inaugurează Catedra vorbire şi fonetică franceză, iar… în 1970 Catedra limba franceză este desfiinţată

În anul 1972 Catedra vorbire şi fonetică franceză revine la vechea denumireCatedra limba franceză, rămasă în vigoare până azi

Tamara Panaguţa (2001-06)

220


Ana Bondarenco (1970-79) Zinovia Zubcu

(1979-87)

Mihail Rumleanschi (2006-08) interimar

Diana Coşciug (2008-09) interimar

Ivan Smirnov (2004-06) interimar

Catedra filologie franceză

Mircea Ioniţă (1987-2000)

Ecaterina Jitaru (2000-04)

221


Nina Markevici (1954-55)

Polina Karcevskaia (06. – 09. 1955)

interimar

Elena Pedcenko (1955-57)

Efim Fux (1958-66)

Teodora Ştirbu (1972-84)

Zofia Sulimovski (1987-91)

Iulia Ignatiuc (1984-87)

Ana Gorea (1991-95)

Eugenia Proţiuc (1995-96) interimar

Lara Aladina (1996-2002)

Catedra limba engleză

Guri Polişciuk (1966-72)

222


Iulia Ignatiuc (1987-97)

Valentina Şmatova (1997-98) interimar

Ana Muntean (2002-05)

Catedra filologie engleză

Zinaida Borş (1998-2002)

223


Victor Bicikevski (1961-83)

Azriel Engler interimar (1954-56)

Aleksandr Geschele (1957-60)

Valentina Lâjina (1960-61) interimar

Alexandra Rotari(1974-75) interimar

Nina Gorovaia interimar (1956-57)

Veaceslav Lagutin (1986-97)

În componenţa Institutului Învăţătoresc

Azriel Engler (1946-47) interimar

Eugenia Kaţman (1947-48) interimar

Zinovia Zubcu (1972-74)

Ludmila Stolbovaia (1974-87)

Catedra filologie germană

Albert Meţler (1983-85)

P. S. Începând cu data de 22 octombrie 1956, Maxim Griniuc deţine temporar funcţia de şef până la revenirea Ninei Gorovaia din concediul postnatal.

Catedra limbi străine

În componenţa Institutului Pedagogic

224


215


BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

216

Biblioteca Ştiinţifică

Şefii bibliotecii

Ghepeţcaia Nadejda (10 august 1945 – 28 iunie 1946);Kuropatcenko Alvina (28 iunie 1946 – 12 august 1947);Liutkevici Liliana (12 august 1947 – 18 februarie 1948);Pronina Valentina (25 februarie 1948 – 26 septembrie 1949);Ustinova M. (26 septembrie 1949 – 14 martie 1950);Vozjenicova Antonina (14 martie 1950 – 12 aprilie 1953);Kaţaf (Grinberg) Marra (12 aprilie 1953 – 27 martie 1962);Tlehuci Faina (27 martie 1962 – 2001);Harconiţa Elena (din 2001).

Nadejda Ghepeţcaia Liliana Liutkevici

Marra Kaţaf (Grinberg)

217


Ord. nr. 156-0 din 16 august 1978

Referitor la introducerea unor modificări în statutul institutului în baza ordinu-lui Ministerului Învăţământului al URSS nr. 48 din 11 aprilie 1978.

1. În legătură cu încadrarea bibliotecii Institutului Pedagogic din Bălţi în grupa a doua de remunerare (Vezi Ordinul Ministerului Învăţământului al URSS nr. 48 din 11 aprilie 1978 şi al Ministerului Învăţământului Public al RSS Moldoveneşti nr.225 din 16 aprilie 1978) şi luând în calcul că aportul bibliotecii în procesul de instruire, de cercetări ştiinţifice şi educaţional al instituţiei de învăţământ superior, inclusiv în activitatea de cercetări ştiinţifice şi ştiinţifico-metodice în domeniul biblioteconomiei şi bibliografiei, de câţiva ani deja implementând esenţial elementul ştiinţific în activitatea sa, începând cu data de 1 iunie 1978 biblioteca institutului se va numi Biblioteca Ştiinţifică a Institu-tului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

2. Şefa bibliotecii, de la 1 iunie 1978, se va numi director al Bibliotecii Ştiinţifice a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

3. Directorul bibliotecii, până la 1 ianuarie 1979, să asigure statele, firmele şi for-mularele corespunzătoare.

Rector Boris Coroliuc

218


„SĂ FII MEREU ÎNTRE CĂRŢI” În dialog cu F. A. Tlehuci, directorul bibliotecii ştiinţifice a institutului

– Faina Arcadievna, în ziua inaugurării solemne a multaşteptatei noastre bibli-oteci să revenim pentru câteva clipe cu şapte ani în urmă – la începutul construcţi-ei.Vă imaginaţi oare atunci, ce greutăţi Vă aşteaptă?

– Pentru mine construcţia noii clădiri a bibliotecii a început în anul 1978. În acel an am definitivat documentele la comitetul executiv orăşenesc, ce ne-au dreptul la con-strucţie pe acest sector. Doar terenul, pe care s-a înălţat astăzi această frumuseţe de clă-dire – prima bibliotecă de institut din republică, construită ca o clădire de sinestătătoare, a fost respinsă în repetate rânduri ca fiind strâmtă şi incomodă. Şi mai incomod ar fi fost, dacă se lua decizia de a înălţa biblioteca în afara campusului universitar.

Anul 1979 mi s-a memorizat prin greutăţile financiare. La cele 500 de mii alocate, mai trebuia să obţinem încă pe atât. Îmi amintesc de vizita reprezentantului Comitetu-lui de Stat pentru Planificare. Împreună cu Nicolai Dmitrievici îl însoţim pe oaspetele nostru, tovarăşul Aksionov, la viitorul şantier. Îi schiţez viitoarea bibliotecă şi îi explic că proiectul bibliotecii orăşeneşti din Tiraspol pe noi deloc nu ne aranjează. Nu numai din motivul că fondurile noastre sunt de două ori mai voluminoase. Proiectul este în ge-nere nereuşit (personal m-am deplasat de două ori şi m-am convins că acolo nu se simt bine „nici oamenii, nici cărţile”, după expresia pitorească a lucrătorilor din respectivul „palat”).

Oaspetele nostru m-a ascultat cu multă răbdare şi mi-a promis că Comitetul de Stat pentru Planificare va aloca mijloace suplimentare, dacă vom garanta valorificarea lor ân cincinalul al XI-lea. Emoţionată în forul meu interior, am promis. N-am uitat de această promisiune nicio o oră, nicio o zi, cât a durat proiectarea, cât s-a construit biblioteca. Am realizat, că prin această promisiune m-am implicat în toate acţiunile legate de vii-torul bloc al bibliotecii.

Îmi imaginam oare, ce greutăţi mă aşteaptă? Bănuiam că va fi foarte greu, dar nu credeam că va fi chiar atât de greu ca în aceşti şapte ani.

– Ceva totuşi, din adâncuri, Vă sprijinea şi Vă încuraja, ceva necunoscut nouă, exceptând fireasca dorinţă de a crea posibilităţi oamenilor să lucreze cu cartea în condiţii optimale?

– M-a ajutat să rezist visul. Da, da, visul meu din copilărie. Doar noua bibliotecă se va inaugura pentru cititori de Ziua cunoştinţelor, deaceea îmi permit o scurtă incursiune în trecut, caracteristic copiilor crescuţi în familiile insuficient asigurate ale ţinutului nostru în perioada ocupaţiei de către România regală.

Am crescut într-o familie săracă de muncitori. Semenii mei tindeau spre cunoştinţe, dar calea spre ele le era închisă. Tata nu avea cetăţenie română, din care cauză întâm-

219


pinam piedici la tot pasul în drumul meu spre cunoştinţe. Dar autoinstruirea: ea de asemenea asigură accesul spre cunoştinţe? Şi autoinstruirea necesită o bază, pe care n-o aveam. A trebuit să caut permanent: ce să citesc, de unde să iau cărţi? În localitate (vi-itorul Ungheni) – nicio bibliotecă publică, doar o bibliotecă cu plată, ca vai de ea, însă nici de ea nu mă putem servi, din lipsă de bani. Citeam cărţi, împrumutate pe o zi, pe o noapte. Cred că acum mi-aţi înţeles visul – unic şi mare – de a-mi potoli setea de lectură, de a evita cărţile trecătoare, de scurtă existenţă, ci de a mă afla printre cărţi veritabile, pe care să le citesc eu, ca apoi să le descoper pentru alţii.

– Proiectul bibliotecii e unic în felul său. L-aţi ales personal? Vă satisface rea-lizarea lui?

– Cu regret, nu eu am selectat proiectul. De fapt, nici nu era de ales. Proiectul propus, l-am respins categoric. Despre el am vorbit deja. Ne rămânea o singură şansă: elabo-rarea operaţiei tehnologice de proiectare, apoi proiectarea locului propriu-zis împreună cu arhitectul-şef. Situaţia ne-a obligat să uităm de prestigiosul „Moldghiprostroi” şi să apelăm la serviciile mai puiţin prestigioasei organizaţii „Moldghiprograjdanselstroi”. Recunoştinţă propriului destin, că l-am întâlnit pe minunatul tânăr arhitect Aleksandr Zolotuhin. Un arhitect onest, mintios, educat, cu viziuni originale. Nu i-a fost uşor cu

Inaugurarea Bibliotecii Ştiinţifice. La microfon – Victor Schiba. În spate, de la stânga: Valeri Galuşko, Neli Maliutina, Aleksandr Amelcenkov, Maria Neagu, Ivanov, reprezentan-

tul comitetului orăşenesc de partid, Nicolae Filip, Faina Tlehuci. 1 septembrie 1986.

220


mine. L-am plimbat pe la Tiraspol, Bender, la Institutul Politehnic din Kiev, i-am po-vestit îndelung, cum aş dori să văd biblioteca institutului nostru. Îi schiţam tehnologia, rugându-l să nu devieze de la ea nici cu o iotă. Ne completam reciproc. El pătrundea în tainele biblioteconomiei, eu – în ale arhitecturii. Insista să fiu responsabilă de tehnolo-gie, chiar să semnez desenele tehnologice.

După cum vedeţi, proiectul este absolut individual. Dacă e să facem abstracţie de unele lacune ale constructorilor şi defecte ale utilajului primit, executarea proiectului ne satisface, chiar ne bucură.

– Nimeni nu cunoaşte mai bine ca Dumneavoastră posibilităţile bibliotecii. Po-vestiţi-ne despre ele.

– Într-adevăr, cunosc bine posibilităţile noii biblioteci, dar nu e uşor să vorbesc des-pre ele.

Posibilităţile bibliotecii noastre sunt cu adevărat uriaşe. Pe parcursul mai multor ani, am urmărit atent experienţa avansată a celor mai bune biblioteci din ţară. Şi nu numai am urmărit, dar am şi studiat-o minuţios. Trecem într-un bloc nou, dispunând de cele mai moderne şi mai experimentate forme de deservire biblioteconomică, bibliografică şi informaţională. Promitem cititorilor noştri să folosim acest bogat arsenal întru binele tuturor doritorilor.

– Ştiu că biblioteca noastră numără peste un milion de cărţi. Greu de imaginat că colaboratorii Dumneavoastră au cărat cu mâinile această cantitate. Şi aceasta e doar o parte a grijilor, legate de trecerea în casă nouă?..

– Biblioteca numără peste 1.170.718 ediţii. Dar parcă e vorba de asta? Am adunat fondul, grăuncior cu grăuncior, şi continuăm să-l completăm, ţinând cont de interesele tuturor categoriilor de cititori. Deocamdată am transportat 500 de mii de cărţi. Credeţi-mă, e o muncă colosală. Deşi ne-au ajutat studenţii, orice carte a trecut prin mâinile lucrătorilor bibliotecii. De ce? Pentru succesul muncii în noul bloc depinde nu numai când,dar, mai ales, cum vom transporta cărţile. Cea mai mică încălcare la repartizarea fondului este inadmisibilă, generând suplimentar luni de muncă epuizantă.

Aveţi însă dreptate, că pregătirea şi rearanjarea fondului constituie doar o parte a preocupărilor noastre. Urmează să punem la punct toată tehnologia, ce asigură auto-matuzarea şi mecanizarea proceselor biblioteconomice, bibliografice şi informaţionale.

– Spre onoarea Dumneavoastră, au devenit proverbiale cuvintele: noua bibli-otecă reprezintă un monument al perseverenţei proprii. Într-adevăr, şantierul a devenit opera Dumneavoastră, în ultimele luni V-aţi aflat mai mult acolo, decât în birou. În plus, a trebuit întruna să alergaţi, să telefonaţi, să îndemnaţi?..

– Sunt foarte mişcată pentru cuvintele calde la adresa mea – plecăciune adâncă. Gre-utăţi au fost multe, la fel de multe vor fi şi în viitor.

221


Nu din modestie, ci de dragul adevărului aş dori să spun, că oricare ar fi fost aportul meu, acesta nu poate în nici un fel să fie comparat cu truda constructorilor. Un sincer mulţumesc din partea colectivului nostru. Folosindu-mă de ocazie, exprim recunoştinţă tuturor studenţilor de la secţia de zi şi de la secţia cu frecvenţă redusă, care ne-au dat o mână de ajutor la construcţie şi la curăţarea de gunoiul de construcţie, la instalarea stilajelor şi transportarea fondurilor. Mulţumim mult!

– Felicităm din suflet colectivul cu prilejul trecerii în casă nouă, cu excelente condiţii de muncă – creatoare şi interesante. Vă urăm noi realizări la propagarea cărţii.

Interlocutor L. Sergheeva

(ziarul „Pedagogul”, 1 septembrie 1986)

* * *

Pedeapsă aspră, dar meritată

Ord. nr. 8 din 28 ianuarie 1950 La finele primului semestru al anului de studii curent toţi studenţii restituie institu-

tului inventarul „tare” şi „moale”, materialele ilustrative şi literatura, obţinute la înce-putul anului de învăţământ pentru utilizare temporară.

După cum s-a stabilit, mulţi studenţi au o atitudine nepăsătoare faţă de păstrarea proprietăţii socialiste enunţate, mulţi nu au inventarul şi literatura, o parte a inventarului e deteriorată şi înlocuită, manualele sunt mutilate, cu diferite semnături etc.

Studentul anului II al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Geografie Starodub M. I. a hotărât să-şi lase semnăturile, ca „amintire” institutului, pe toate manualele primite din bibliotecă. Astfel, el şi-a lăsat semnătura în două locuri din manualul de metodică a predării ştiinţelor naturii. Pe acelaşi manual semnătura studentului Badiul o depistăm în zece locuri.

Starodub M. I. şi-a mai caligrafiat semnătura, de nenumărate ori, încă în trei manu-ale, iar pe copertă a efectuat diverse inscripţii în formă de fiţuici.

Pentru consolidarea bazei materiale de instruire a institutului şi a atitudinii grijulii faţă de proprietatea socialistă de stat ORDON:

1. Studentului Starodub M. I. i se aplică o mustrare şi i se reţine din bursă costul literaturii deteriorate în proporţie de zece ori mai mare.

2. Şefei bibliotecii tov. Ustinova M. i se interzice, pe viitor, să elibereze ori să ia de la studenţi literatură mutilată cu diverse semnături, desene, inscripţii.

Directorul Institutului Învăţătoresc N. Bazarenko

222


Elena Harconiţadirector

Veronica Barbaroş Galina Belcovscaia

Gabriela Cazacu Svetlana Cecan

Lilia Ababi Taisia Aculova Igor Afatin Antonina Antonova

Aculina Mihaluţădirector adjunct

Colectivul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

223


Silvia Ciobanu

Adella Cucu

Varvara Ganea

Margarita Iulic

Stela Covalciuc

Natalia Culicov

Mira Gore

Nelea Lichii

Elena Cristian

Olga Dascal

Angela Hăbăşescu

Ala Lâsâi

Lina Cruglov

Maria Fotescu

Lilia Iavorscaia

Natalia Luchianciuc

224


Nina Luchianic

Ana Nagherneac

Tatiana Prian

Svetlana Şişcanu

Marina Magher

Gherda Palii

Aliona Purici

Polina Spânu

Lilia Melnic

Eugenia Pascal

Ludmila Răileanu

Mihaela Staver

Ariadna Musteaţă

Tatiana Pogrebneac

Elena Scurtu

Elena Stratan

225


Marina Şulman

Lilia Ucraineţ

Lucia Zadiraico

Valentina Topalo

Valentina Vacarciuc

Maria Turculeţ

Snejana Zadainova

Irina Zaligaeva

Elena Ţurcan

226


227


Elevi, studenţi, profesorişi unele catedre

Fotografiile vechi, din perioada interbelică, sunt preluate din albumul lui Simion Popovici, odinioară elev al Liceului Seminarial, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe ale

Naturii şi Geografie a Institutului Învăţătoresc din Bălţi (1947) şi al Facultăţii de Filologie, secţia de limbă franceză a IPSARB (1959).

228


Ca amintire de la sfinţirea troiţei şi pavilionului în ziua de 30 mai 1939.

Ca amintire din ziua de 10 mai 1938, când ne-am aranjat în careu, ca să plecăm la paradă.

229


Seminarişti în faţa troiţei. Primul din stânga, în rândul 3, e Mihai Baltaru, autorul cărţii „Simple amintiri”.

Amintire din ziua de 25 mai 1940. Stolul Liceului Seminarial din Bălţi.

230


După 75 de ani, priveliştea a rămas aproape aceeaşi. Doar elevii lipsesc.

Amintire din ziua de 25 mai 1940. Clasa III, Liceul Seminarial din Bălţi.

231


Pretutindeni – propagat cultul cărţii: la „români” şi la „ruşi”. Sus – eleve bălţene în perioada interbelică, jos – o grupă de la Facultatea de Filologie în anul 1987.

232


Studenţi filologi, secţia cu frecvenţă redusă, Institutul Învăţătoresc. Anul 1952.

Un grup de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Geografie a Institutului Învăţătoresc. În centru – Nikolai

Borodavkin, prorector pentru activitatea didactică. Anul 1947.

233


O grupă de studenţi ai Facultăţii de Pedagogie. În rândul 1, de la stânga, profesorii: Gheorghe Serbuşcă, Vera Bogdanova, persoană necunoscută, Ludmila Fedotova, Nicolae Gorbatiuc.

În picioare, în dreapta, profesorii Sergiu Moscalu şi Lidia Senic. Anii 70.

Primii profesori ai Institutului Pedagogic. De la stânga: Efim Levit, şeful Catedrei de limbă română; Polina Karcevskaia, lector de limbă engleză; cadru didactic necunoscut cu fiul;

Vera Bogdanova, lector de limbă rusă. Anul 1954.

234


Larisa Daşina, Iacob Suhacevski, şef al Catedrei de Istorie a PCUS; Lidia Novac, şef al Catedrei de L. franceză; Azriel Engler, prodecan al Facultăţii de Filologie, fost professor al lingvistului Eugen

Coşeriu la Liceul de băieţi „Ion Creangă”. Anul 1959.

Trei profesoare, sosite din Rusia pentru a preda franceza la Institutul bălţean: de la stânga – Maria Aleşkova, Zoia Cerenkova şi Larisa Daşina. Anul 1957.

235


Ion Evtuşenco, lector superior la Catedra de limbă română, verifică un conspect în timpul orei.

O grupă de studenţi de la secţia de limbă şi literatură română şi cânt. În rândul 2, de la stânga, profesorii: Grigore Arbuz, Vera Bogdanova, Mihail Cucer, Iosif Poh. Anul 1963.

236


Havuzul şi-a schimbat culoarea. Un pic şi aspectul. Băieţii au plecat. Şi nu mai vin. Anul 2015.

Cinci băieţi de la Filologie lângă havuz. De la stânga: Iulian Filip, Gheorghe Calamanciuc. Anul 1970.

237


Studenţii susţin examenul la matematică. Examinator – conferenţiarul Ion Ştefăniţă. Anii ’80.

Un detaşament (feminin) de construcţie studenţesc în salopete la modă. Anii ’80.

238


Prânz studenţesc în sala profilactoriului.

În „Clubul prieteniei internaţionale”. Anii ’70.

239


Catedra de electronică şi informatică. Şef Nicolae Filip.

Catedra de limbă şi literatură română. Rândul I: Gheorghe Rusnac, Pantelimon Botezatu, (secretara), Nicolae Iavorschi. Rândul II: Lev Eşan, Elena Belinschi, Elena Ciornâi, Ion Ciornâi, Olimpiada

Medveţchi, Grigore Arbuz. Rândul III: Anton Zencenco, Vladimir Mocanu, Ilarion Matcovschi, Ion Evtuşenco, Ion Botezatu. Anul 1965.

240


Catedra de matematică. Şef Natalia Gaşiţoi.

Catedra de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale. Şef Eugeniu Plohotniuc.

241


Catedra de ştiinţe ale educaţiei. Şef Lora Ciobanu (rândul 1, a treia din dreapta). Anul 1914.

Catedra de tehnică şi tehnologii. Şef Pavel Topală.

242


Premianţii Salonului Internaţional Inventica-2014.De la stânga. Arefa Hârbu, lect. superior; Pavel Topală, prof. dr. hab.; Valeriu Abramciuc, conf. dr.;

Vasili Şaragov, conf. dr. hab.; Alexandr Ojegov, cercetător şt.; Vitalie BEŞLIU, conf. dr.

Catedra de filologie engleză şi germană în anul 2014.

Capitol enciclopedic(cadre didactice ale universităţii)

244


Capitolul enciclopedic include:succinte date biografice ale ??? de cadre didactice;lista angajaţilor fără imagini fotografice în dosarele personale: ? persoane;

Lista abrevierilor:IPSARB – Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;USARB – Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi;Inst. Ped. – Institutul Pedagogic;Inst. Învăţătoresc – Institutul Învăţătoresc;RSSM – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească;RM – Republica MoldovaURSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste;Fac. – facultatea;dr. în şt. – doctor în ştiinţe;dr. hab. în şt. – doctor habilitat în ştiinţe;Cat. – catedră;sp. – specialitate sau specializare;înv. – (aici) învăţământului;cl. – clasa.

245


ABRAMCIUC, Alexandru(21.07.1952, Mămăliga, Cernăuţi / RSS Ucrai-neană – 13.05.2002, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedago-gică din Lipcani, diplo-mă de merit (1972).

IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale, munca şi fizica, diplomă de merit (1977). Dr. în şt. tehnice (1988). Conf. (1992). Prof. (2002). Angajări: laborant la Cat. de discipline tehnice genera-le (1977, 1979). Lector, lect. superior, conf., prof. la Cat. de fizică (1979-2002). Decan al Facultăţii de Tehnică, Fizică şi Matematică (1989-’94). Şef al Catedrei de tehnică şi teh-nologii (1994-’98). Lucrări: 2 monografii, 148 de articole ştiinţifice, manuale, brevete de invenţie. Distincţii: Diploma Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1981). Medalia de aur la Salo-nul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 1996).

ABRAMCIUC, Maria(22.09.1960, Hânceşti / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1981). Dr. în şt. filologice (2004). Angajări: asistent,

lect. superior, conf. la Catedra de literatu-ră română şi universală (din 1993). Şef al Catedrei de literatură română şi universală (2010-’14). Lucrări: 1 monografie, cca 70 de studii, articole, recenzii. 3 volume de poezie. Redactor-asociat al revistei „Semn”.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Mol-dova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

ABRAMCIUC, Valeriu(20.11.1957, Mămăliga, Cernăuţi / RSS Ucrai-neană)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice gene-rale şi fizica, diplomă

de merit (1980). Dr. în şt. fizico-matematice (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1980-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi ingi-nereşti (din 2011). Preşedinte al sindicatului studenţesc al IPSARB (1982-’83). Lucrări: cca 120 de articole şt.-metodice, 1 manual (în două volume), 1 îndrumar pentru lucrări de laborator (în două volume), cursuri universi-tare, 3 brevete de invenţii. Distincţii: medalia (sovietică) „Pentru distincţie în muncă”. Diploma de Onoare a comitetului central al comsomolului republican. 2 medalii de aur şi 1 Diplomă de Onoare la Salonul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 1996, 2011).

ACULAI, Vladimir(22.05.1931, Bolgrad, Basarabia / România - 30.10.1994, Chişinău)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria, di-plomă de merit (1953). Angajări: lect. superior la Cat. de marxism-le-

ninism (1958-’60). Prorector pentru munca

246

Capitolul Enciclopedic

didactică şi ştiinţifică (1958-’60). (Ulteri-or: dr. în şt. istorice (1965), conf. (1968). Şef al Catedrei de politologie la Universi-tatea Tehnică din Chişinău. Lucrări: cca 60 de articole ştiinţifice. Distincţii: titlul ono-rific „Lucrător Emerit al Culturii din RSS Moldovenească”).

AIZENBERG, Mihail(19.07.1947, Lazo / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matema-tică, sp. matematica, diplomă de merit (1968). Dr. în şt. peda-gogice (1989). Anga-

jări: lector, lector superior la Cat. de peda-gogie şi metodică a înv. primar (1983-’91), la Cat. de matematică superioară (1991).

ALADINA, Lara(07.05.1950, Prajila / Floreşti)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat „A. I. Gherţen” din Lenin-grad, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. germană (1974). Modern Languages

Faculty, Bradford, Great Britain (1972-’73). Angajări: asistent, lect. superior la Cat. de limbi străine, la Cat. de limbă engleză, la Cat. de literatură română şi universală (din 1975). Şef al Catedrei de limbă engleză (1996-2002). Lucrări: 7 manuale (în colaborare); 6 culegeri de texte şi exerciţii (în colaborare); 5 cărţi pentru profesori (în colaborare); 1 curs universitar.

ALBU, Ana(04.10,1947, Baroncea / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. ger-mană (1969). Angajări: asistent la Cat. de limbă germană, la Cat. de limbi străine (1969-’77).

ALBU, Arsenie(20.02.1943, Culnaia Veche, Transnistria / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matema-tică, sp. matematica şi fizica (1966). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de analiză mate-

matică (1967-’73). Decan al Facultăţii de Profesii Obşteşti (1967-’68). (Ulterior: dr. în şt. fizico-matematice. Conf. la Cat. de matematică aplicată, Universitatea de Stat din Chişinău. Lucrări: 53 de articole ştiinţifice).

ALEXANCHIN, Lidia(09.08.1979, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2001). An-gajări: asistent, lector la Cat. de limbă engle-ză, la Cat. de filologie

engleză şi germană (2002-’13). Lucrări: 1 manual, 3 articole şt.-metodice.

247


ALIEV, Alekper(01.07.1913, Baku, Azerbaidjan / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Petrolier din Baku, Fac. de Meca-nică, sp. inginer (1934). Dr. în şt. tehnice (1940). Angajări: conf. la Cat. de discipline tehnice gene-

rale (08-10.1964). Distincţii: ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Luptă”, 3 medalii de război.

AMARFII-RAILEAN, Nelli(25.03.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. conta-bilitate, audit şi analiza economică, şef de pro-moţie (2001). Dr. în şt. economice (2008). Angajări: asistent,

lector, lect. superior, conf. (din 2001). Şef adjunct al Catedrei de economie şi manage-ment (2003). Şef al Catedrei de contabilitate şi analiză economică financiară (2004). Şef adjunct al Catedrei de finanţe şi contabilitate (2007). Şef al Catedrei de finanţe şi contabi-litate (2008-’13). Lucrări: 1 monografie, cca 50 de articole.

AMELCENKOV, Aleksandr(17.09.1923, Verhnie Karakovici, Smolensk / Federaţia Rusă – 28.04.1991, Bălţi)

Studii: Academia Mili-tară „M.V.Frunze” din

Moscova (1950). Universitatea de Stat „T. G. Şevcenko” din Kiev, Fac. de Istorie şi Filosofie, sp. istoria (1965). Angajări: şef al secţiei didactice (1962-’63). Lector, lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1966-’87). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1968). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1969-’83). Distincţii: 2 ordine „Steaua Roşie”, ordinul „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, cl. I şi II. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970), medalii jubiliare. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-neşti” (1972). Diploma de Onoare a Prezi-diului Sovietului Suprem al RSS Moldove-neşti (1983). Diploma de Onoare a Ministe-rului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1985).

ANDREEV, Iuri(04.01.1955, Artiom, Pri-morie / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Kiev, Fac. de Muzică şi Pedagogie, sp. muzica şi cântul (1978). Anga-jări: lector la Cat. de instrumente muzicale şi

metodică (1980-2001).

ANDRIUC, Lilia(22.05.1963, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1984). Angajări: lector la Cat. de educaţie preşcola-ră (1987-’94).

248


ANDRONIC, Iulita(15.09.1937, Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. fran-ceză / l. şi lit. română (1959). Angajări: laborant, lector la Cat. de vorbire şi fonetică franceză (1961-’71).

ANDRONOVA, Rima(17.12.1923, Atkarsk, Saratov / Federaţia Rusă – 13.12.1968, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Saratov, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1945). Dr. în şt. filologice (1959). An-

gajări: conf. şi şef al Catedrei de limbă rusă şi lingvistică generală (1962-’68).

ANGHEL, Dorian(12.08.1975, Chişinău)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (1997). Angajări: asistent la Cat. de limbă franceză (1997-2009). Lucrări:

4 articole, traduceri în presa lşiterară.

ANTON, Pavel(13.03.1936, Horodişte, Râşcani, Basarabia / România)

Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din

Chişinău, Fac. de Dirijare Corală, sp. profesor de discipline corale şi metodist de educaţie muzicală (1965). Conf. (1987). Angajări: asis-tent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de cânt şi metodică a cântului (1964-’89). Prodecan al Facultăţii de Clase Primare şi Cânt (1966-’68). Şef al Catedrei de muzică (1968-’72), al Catedrei de cânt şi metodică a cântului (1984-’86). Conducător artistic şi dirijor al corului IPSARB (1965). Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insigna sindicatului URSS „Pentru realizări în artă” (1978). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1985). Diploma de Onoare a comsomolului republican (1964). Diploma de Onoare a Minis-terului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Lituaniene (1968).

ANTONCENKOV, Piotr(28.01.1924, Upreamo-vo, Kaluga / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat „V. P. Po-tiomkin” din Moscova, Fac. de Limbă şi Litera-

tură Rusă, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1949). Dr. în şt. pedagogice (1952). Angajări: conf. la Cat. de literatură rusă şi universală (1963-’68). Lucrări: 14 articole şt.-metodice. Distincţii: insigna ”Eminent al Înv. Public din Federaţia Rusă” (1961).

ANTONIUC, Victor(10.10.1937, B.-Tok-mak, Zaporojie / RSS Ucraineană/

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l.

249


engleză / l. franceză (1964). Angajări: asis-tent, lector, lect. superior la Cat. de limbă engleză (1964-’71). Prodecan ad-interim al Facultăţii de Limbi Străine (05-11.1968). Decan al Facultăţii de Profesii Obşteşti (1964-’67). Prorector pentru munca educati-vă în căminele studenţeşti (1977-’78).

ARBUZ, Grigore(21.01.1911, Cubolta, Drochia, Basarabia / Im-periul Rus)

Studii: Şcoala Normală din Buzău (1929). Institu-tul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filo-logie, sp. l. şi lit. română

(1953). Angajări: lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1958-’68), la Cat. de limbă şi literatură română (1968-’70). Conducător al corului IPSARB.

ARNAUT, Emilian(13.03.1932, Teia, Ti-raspol / RASS Moldo-venească – 04.06.1997, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1955). Dr. în şt. filoso-

fice (1968). Conf. (1971). Angajări: secre-tar al organizaţiei comsomoliste la IPSARB (01.1958-05.1959). Lector la Cat. de istorie a PCUS (1958-’62). Conf. la Cat. de filosofie şi economie politică (1969-’94). Şef al Catedrei de filosofie şi economie politică (1968-’70 – ad-interim; 1970-’75). Preşedinte al sindicatu-lui IPSARB (1979-’80). Lucrări: 13 articole ştiinţifice. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru

muncă glorioasă” (1970). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplo-ma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti.

ARŞAVSKI, Aleksei(24.07.1907, Odesa / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea din Cluj (România), Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1932); con-comitent Seminarul Pe-dagogic din Cluj (1932).

Angajări: prof de matematică la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1947-’48), la Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălţi (1949-’54), lector la Cat. de matema-tică, IPSARB (1954-’59). Decan ad-interim al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1948…). Distincţii: 2 medalii de război.

ASEEVA, Ecaterina(31.10.1929, Moscova)

Studii: Institutul Pedago-gic de Limbi Străine din Moscova, sp. l. franceză (1954). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză (1954-’61).

AXENFELD, Mira(23.02.1942, Uz Haimar / RSS Uzbecă)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. engleză, diplomă de me-rit (1964). Dr. în şt. peda-

250


gogice (1975). Conf. (1985). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă franceză (1964-2002). Şef al Catedrei de limbă franceză (1987-2000). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Speciali-tate al RSS Moldoveneşti (1985).

AXENTI, Ion(01.09.1936, Rediul Mare, Donduşeni / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. fran-ceză / l. şi lit. română (1959). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

filologie franceză (1960-2009). Lucrări: 1 material didactic, 1 volum de poezii, versuri în presa municipală şi republicană.

BABCHINA, Svetlana(02.11.1964, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. muzica, diplomă de merit (1985). Angajări: lector la Cat. de peda-gogie şi metodică a înv.

primar, maestru de concert la Cat. de teorie şi dirijat (1985-2003).

BABII, Leonid(25.09.1948, Moara de Piatră / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. prof. de fizică şi discipline tehnice (1972). Institutul Agricol de Stat „M. V.

Frunze” din Chişinău, Fac. de Economie, sp.

economist (1979). Dr. în şt. economice (1991). Dr. hab. în şt. economice (2006). Conf. (1999). Prof. (2010). Angajări: preşedinte al Consi-liului raional Anenii Noi (1988-’92). Şef de direcţie la Ministerul Economiei (1992-’96). Viceprimar de Bălţi (1996-2001). Subprefect al judeţului Bălţi (2001-’02). Director general al SA „Barza albă” (2001-’11). Director financiar al SA „Barza albă” (din 2011). Lucrări: 5 mo-nografii, 5 manuale (inclusiv 3 în colaborare), cca 80 de articole. Coordonator a 4 teze de doctor. Distincţii: Ordinul (sovietic) „Semnul de Onoare” (1978). Ordinul „Gloria Muncii” (2004). Ordinul Republicii (2008).

BABII, Vladimir(07.01.1948, Hruşca / Camenca)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. muzica (1971). Dr. în şt. pedago-gice (1987). Conf. (1991). Dr. hab. în şt. pedagogice

(2009). Angajări: prodecan al Facultăţii de Pedagogie Muzicală (1990-’91). Şef al Catedrei de teorie şi dirijat (2004-’05), şef al Catedrei de instrumente muzicale şi metodică (2005-’11). Lector, lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1973-2011), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Lucrări: 4 monografii, 2 cursuri universitare, 1 studiu didactico-muzicologic, 3 crestomaţii de note, 1 programă şcolară, 10 curriculumuri universitare, peste 100 de articole şt.-metodice.

BACAL, Simion(28.11.1933, Briceni, Ba-sarabia / România)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Ivano-Fran-kovsk, Fac. de Fizică şi

251


Matematică, sp. matematica şi fizica (1955). Dr. în şt. tehnice (1974). Angajări: conf. ad-interim la Cat. de discipline tehnice generale (1976-’84). Lucrări: 16 articole ştiinţifice.

BACIU, Daniela(04.11.1982, Pelinia / Drochia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, sp. jurna-lism (2005). Masterat, sp.

jurnalism radio-tv (2006). Masterat, sp. poli-tici şi servicii pentru familie şi copil (2014). Angajări: asistent, lector la Catedra de litera-tură română şi universală (din 2007).

BACIU, Inga(29.10.1985, Heciul Nou / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. psihologia, şef de pro-moţie (2007). Masterat,

sp. psihologia generală (2008). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie şi asis-tenţă socială (din 2009). Lucrări: 6 articole şt.-metodice, 7 lucrări metodico-didactice.

BAGHICI, Nicoleta(21.02.1979, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2000). An-gajări: asistent, lector la Cat. de limbă engleză

(din 2000). Lucrări: 6 articole ştiinţifice.

BAIBARAC, Ion(17.07.1951, Pociumbeni / Râşcani)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1980). Angajări: asistent,

lector la Cat. de educaţie fizică (din 2007). Re-alizări sportive: maestru în sport la atletism. Multiplu campion al RSS Moldoveneşti şi re-cordman la probele de 5000 m, 10.000 m şi maraton. Membru al selecţionatei Uniunii So-vietice la atletism (1975-’81). Participant la trei Spartachiade ale popoarelor Uniunii Sovietice (1972-’80). Antrenor principal al selecţionatei Moldovei la atletism (1982-’86). Distincţii: insigna „Lucrător emerit în domeniul culturii fizice şi sportului” (2013).

BAIKOV, Vadim(17.10.1936, Simferopol / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „M. V. Frun-ze” din Simferopol, Fac. de Limbă Engleză, sp. l. engleză, diplomă de me-rit (1957). Dr. în şt. filo-

logice (1969). Conf. (1973). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă engleză (1975-’82).

BALAN, Olga(24.06.1990, Floreşti)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă/ l. engleză (2012). Masterat (2014). Angajări: asistent la Cat. de slavistică (din 2013). Lucrări: 2 articole.

252


BALAN, Vasile(28.01.1933, Sturzovca, Glodeni, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica (1960). Angajări: şef al

practicii pedagogice la IPSARB (1968-’75).

BALANICI, Alexandru(11.10.1954, Ustia / Glodeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale, munca şi fizica, diplomă de merit (1977). Universi-

tatea Tehnică de Stat “N. Bauman” din Mosco-va, sp. inginer-cercetător (1991). Dr. în şt. teh-nice (1992). Conf. (2001). Angajări: laborant superior, lector la Cat. de metodică a instruirii prin muncă (1979-’83). Lector, lect. superior, conf. la Cat. de tehnică şi tehnologii (1983-’88, 1991-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Prodecan al Facultăţii de Tehnică, Fizică şi Matematică (1993-’99). Şef al Catedrei de tehnică şi tehnologii (1999-2003). Decan al Facultăţii de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică (2003-’10). Prim-prorector, prorec-tor pentru activitatea didactică al USARB (din 2010). Membru al Uniunii Inginerilor din Repu-blica Moldova (din 2007). Membru al Senatului USARB (din 2002). Secretar ştiinţific la revista „Fizică şi Tehnică: procese, modele, experimen-te” (din 2006). Lucrări: peste 50 de articole, in-clusiv 1 manual pentru specialităţile inginereşti „Aşchierea materialelor” şi 1 îndrumar de pro-iectare a proceselor tehnologice pentru prelucra-rea mecanică. Distincţii: ordinul „Gloria Mun-cii” (2010). Diploma Ministerului Înv. Superior

şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1981). Diploma Ministerului Educaţiei, Tinere-tului şi Sportului al Republicii Moldova (2005). Diploma Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova (2009).

BALANICI, Lucia(12.07.1978, Popeştii de Jos / Drochia)

Studii: Şcoala Normală „Mihai Eminescu” din Soroca (1997). USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2001). Masterat

(2002). Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie franceză, la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 2001). Lucrări: 1 dic-ţionar (în colaborare), 1 culegere de texte (în colaborare), cca 25 de articole.

BALÂNSCHI, Andrei(15.12.1948, Nelipovţi, Cernăuţi / RSS Ucrai-neană)

Studii: Colegiul de con-structii din Cernăuţi, di-plomă de merit (1972). Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Econo-

mie, sp. economia planificării şi organizarea conducerii economiei naţionale (1978). Dr. în şt. economice (1989). Conf. (1999). Angajări: conf. la Cat. de ştiinţe economice (din 1998) Şef al Secţiei de finanţe şi marketing (1998-’99). Şef. al Catedrei de finanţe şi contabilitate (2004-’06). Lucrări: 3 monografii, 1 manual, cca 40 de articole. Academician al Academiei Interna-ţionale de Informatizare din Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă (1993). Fondator şi preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Business-ului Mic

253


şi Mijlociu „Small Euro Business” (din 2001). Coordonator naţional şi regional a 10 proiecte internaţionale de dezvoltare şi inovare realizate cu succes în Repudlica Moldova (2001-’14).

BALINSKAIA, Veslava(06.06.1945, Liublin / Polonia)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană (1966). Cur-suri Centrale de Limbi Străine din Kiiv, sp. l.

engleză (1972). Angajări: lector la Cat. de limbi străine (1977-’87), lector, lect. superi-or la Cat. de filologie germană (1987-2004).

BANARI, Ilie(07.07.1943, Cerleneuca, Bucovina / România)

Studii: Institutul de Me-dicină din Chişinău, Fac. de Curativă, sp. curativă (1968). Dr. în şt. medica-le (1974). Angajări: lect. superior la Cat. de pedago-

gie, psihologie şi metodică a înv. primar (1974-’77). (Ulterior: dr. hab. în şt. medicale, 1991; prof. universitar, 1995; circa 100 de lucr. şt., in-clusiv 3 monografii şi 1 manual).

BANARU, Natalia(14.09.1979, Sofia / Drochia)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2002). Masterat (2003).

Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi germană (din 2002). Lucrări: 1 manual (în colaborare), 19 articole.

BANARU, Victor(24.09.1941, Grinăuţi-Raia, Ocniţa / România)

Studii: Institutul Pedago-gic de Limbi Străine din Moscova, sp. l. franceză / l. germană, diplomă de merit (1965). Angajări: asistent la Cat. de filolo-

gie romanică (1965). (Ulterior: dr. în şt. filo-logice, dr. hab. în şt. filologice la Universita-tea de Stat din Chişinău. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova).

BANTOŞ, Ana(07.04.1951, Chirianca / Străşeni)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1973). Dr. în şt. filolo-gice (1998). Conf. (2001). Dr. hab. în şt. filologice

(2010). Angajări: conf. univ. la Catedra de li-teratură română şi universală (2013-’14). An-terior: redactor-şef adjunct al revistei „Limba Română” (1997-2001). Director-adjunct al In-stitutului de Filologie al AŞM (2006-’07). Re-dactor-şef al „Revistei de lingvistică şi ştiinţă literară” (2008-’09). Director al Institutului de Filologie al AŞM (2007-’09). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Lucrări: 5 cărţi publicate. Distincţii: Ordinul de Onoare (2010). Diploma de Onoare a Prezidiului Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (2001). Diploma Ministerului Educaţiei (2011).

254


BARANOV, Grigori(12.02.1934, Budarina, Velikie Luki / Federa-ţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Lviv, Fac. de Limbi Străine, sp. limbi clasice (1963). Angajări: lector de

limbă latină la Cat. de filologie romani-că (1963-’81), la Cat. de filologie germană (1990-’95).

BARBĂROŞIE, Eugenia(05.03.1938, Ocniţa, Ocniţa, Basarabia / România)

Studii: Şcoala Peda-gogică „Boris Glavan” din Soroca (1957). IP-SARB, Fac. de Peda-

gogie şi Metodică a Învăţământului Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (1974). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de peda-gogie şi metodică a înv. primar (1980-2001).

BARSKI, Simion(05.06.1922, Ivanovka, Nikolaev / RSS Ucrai-neană - 1984)

Studii: Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Odesa, sp. l. germană (1955). Angajări: lector, lect.

superior la Cat. de limbă germană (1955-’83). Distincţii: ordinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. I şi II. 2 ordine „Stea-ua Roşie”, medalii de război şi jubiliare.

BARGAN, Ala(01.12.1958, Pepeni / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1979). Anga-jări: lector la Cat. de limbi străine (prin cu-

mul, 1979-’83), la Cat. de pedagogie (1988-’91), la Cat. de limbă engleză (1991-’94; prin cumul, 1994-’96).

BAZARENKO, Nikolai(25.12.1913, Sarovo, Her-son / Imperiul Rus)

Studii: Tehnicumul Pe-dagogic din Balta, sp. în-văţător (1933). Institutul Învăţătoresc de Stat din Tiraspol, sp. profesor la cl.

V-VII (1939). Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Fac. de Istorie, sp. istoria (1941). Angajări: director al Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1949-’53). Lect. superior la Cat. de baze ale marxism-leninismului (1953-’63). Distincţii: 1 ordin, 4 medalii de război. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

BĂDĂRĂU, Dionisie(12.04.1928, Petruşeni, Râşcani, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Institutul Pedago-gic de Limbi Străine din Moscova, sp. l. engleză / l. germană (1963). Dr. în şt.

filologice (1968). Angajări: laborant, asistent la Cat. de limbă engleză (1963-’64), lect. superior la Cat. de limbă engleză (1968-’70).

255


BĂNCILĂ, Simion(04.08.1940, Pârjota / Râş-cani)

Studii: IPSARB, Fac. de Fi-zică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehnice generale (1963). Dr. în şt. fizico-ma-

tematice (1973). Conf. (1977). Prof. (1998). Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf., prof. la Cat. de fizică şi metodică a predării fi-zicii (1965-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi in-ginereşti (din 2011). Şef ad-interim al Catedrei de fizică şi metodică a predării fizicii (1977-’79, 2003-’04). Prodecan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1974-’77). Decan al Facultăţii de Discipline Tehnice Generale (1979-’86). Prorector pentru ştiinţă (1986-’87). Prorector pentru studii (1987-2010). Decan ad-interim al Facultăţii de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică (2010-’11). Lucrări: peste 118 ar-ticole şt.-metodice. Distincţii: ordinul (sovietic) „Prietenia popoarelor” (1986). Laureat al Expo-ziţiei Realizărilor Economiei Naţionale a URSS (1972). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1983). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Mol-doveneşti (1980). Diploma de Onoare a Minis-terului Înv. Superior al URSS (1985).

BĂŢ, Vasile(14.01.1940, Ciulucani, Sângerei, Basarabia / România)

Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău (1970). An-gajări: lector la Cat. de cânt şi metodică a cântu-lui (1971-’94).

BÂCIKOV, Boris(01.1911, Bender, Basara-bia / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi, Fac. de Matematică, sp. mate-matica (1939). Dr. în şt. pedagogice (1955). Conf.

(1956). Angajări: lect. superior la Cat. de fi-zică şi matematică a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1950-’53). Lect. superior la Cat. de matematică (1953-’57). Decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1954-’55). Prorector ad-interim pentru studii şi ştiinţă (1955-’57). Distincţii: 1 medalie de război.

BÂKOVSKI, Natalia(08.07.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străi-ne, sp. l. engleză / l. fran-ceză (1999). Angajări: asistent, lector la Cat. de limbă engleză (1999-2012).

BÂNZARI, Aurel(15.08.1958, Drăgăneşti / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă în şcoala naţională (1985). Angajări: asistent la Cat. de limbi materne

şi literatură pentru copii (1985-’93). Dis-tincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Educaţiei (2002).

256


BÂRCĂ, Simion(21.08.1932, Chişinău, Basarabia / România – 26.04.2010, Chişinău)

Studii: Institutul Agri-col de Stat „M. V. Frunze” din Chişinău, Fac. de Agronomie,

sp. savant-agronom semincier-selecţionar (1955). Dr. în şt. biologice (1969). Anga-jări: lect. superior la Cat. de psihologie ge-nerală şi a copilului (1972-’81). Lucrări: 24 de articole ştiinţifice.

BÂRSANU, Aurelia (25. 06. 1972, Bilice-nii Vechi / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. (1994). Masterat (1998). Angajări: asis-tent, lector, lect. supe-rior la Cat. de limbă

română şi filologie romanică (din 1994). Lucrări: 1 dicţionar (în colaborare), 1 cu-legere de texte (în colaborare), cca 25 de articole.

BEDONCA-CUGAL, Tatiana(23.09.1979, Bălţi)

Studii: Colegiul de Industrie Uşoară din Bălţi (1999). USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engle-ză (2005). Masterat

(2012). Angajări: asistent la Cat. de sla-vistică (din 2005). Lucrări: 10 articole.

BEJENARU, Liliana(26.07.1972, Cupcini / Edineţ)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. franceză / l. engleză (1995). Angajări: asis-tent, lector la Cat. de

filologie franceză (1999-2012). Lucrări: 3 articole ştiinţifice.

BEJAN, Angela(10.09.1977, Catranâc / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Aisitenţă Socială, sp. pedagogia, înv. primar şi educaţia preşcolară (1999). Masterat, sp.

pedagogia şi psihologia (2001). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, în-văţământ primar şi preşcolar (din 2006). Lucrări: 1 dicţionar (în colaborare), 11 articole.

BEJENARU, Vasile(04.12.1956, Brânzeni / Edineţ)

Studii: Universitatea Tehnică de Stat “N. Bauman” din Moscova, sp. utilaj mecanic pen-tru uzinele metalurgiei

negre (1980). Dr. în şt. tehnice (1989). An-gajări: asistent, lector la Cat. de conducere a maşinilor (1981-’86). Lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (1989-’97). Lucrări: 5 articole ştiinţifice.

257


BELINA, Lilia(17.10.1929, Krasnoiarsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Krasnoiar-sk, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză, diplomă de merit (1955). Dr. în şt.

pedagogice (1959). Angajări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1967-’76). Lucrări: 9 articole ştiinţifice. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pen-tru muncă glorioasă”.

BELINSCHI, Elena(05.06.1941, Climăuţi / Donduşeni)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Fi-lologie, sp. l. şi lit. română (1962). Dr.

în şt. filologice (1972). Conf. (1980). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură română (din 1962). Prodecan al Facultăţii de Filolo-gie (1974-’81). Decan al Facultăţii de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar (1986-’92). Şef ad-interim al Catedrei de limbi materne şi literatură pentru copii (1992-’94). Şef ad-interim al Catedrei de pedagogie şi metodică a înv. primar (1994-’95). Distincţii: insig-na „Eminent al Înv. Public al RSS Mol-doveneşti”(1985). Diploma de Onoare a comsomolului republican (1965). Diplo-ma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1974).

BELIŢKI, Vasili(11.03.1902, Molceano-vka, Ţariţân / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea de Stat din Saratov, Fac. de Pedagogie, secţia de li-teratură, sp. l. şi lit. rusă (1930). Dr. în şt. pedago-

gice (1954). Conf. (1956). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1960-’62). Pro-rector ad-interim pentru studii şi ştiinţă (1960-’62). Lucrări: 11 articole didactico-ştiinţifice. Distincţii: 2 medalii de război.

BELOUS, Petru(18.06.1959, Tepilo / So-roca)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplo-mă de merit (1985). Anga-

jări: asistent la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1985-’95).

BELOUSOV, Valentin(20.02.1925, Bălţi, Basara-bia / România – 23.07.1988, Chişinău)

Studii: Liceul de băieţi „Ion Creangă” din Bălţi. Institu-tul Politehnic din Bucureşti,

neterminat (1944-’45). Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Ma-tematică, sp. fizica şi matematica, diplomă de merit (1947). Dr. în şt. fizico-matema-tice (1958). Conf. (1960). Angajări: prof. de matematică la Inst. Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1950-’53). Lector, lect. superi-

258


or, conf. la Cat. de matematică (1953-’65). Şef al Catedrei de matematică (1956-’57, 1960-’61). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) a IPSARB (1958-’59). (Ulteri-or: dr. hab. în şt. fizico-matematice (1966). Prof. universitar. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Pedagogice din URSS (1982). Fondator şi prim şef al Catedrei de matematică superioară la Inst. Pedagogic din Chişinău. Fondator şi prim şef al Cate-drei de algebră la Universitatea de Stat din Chişinău. De la finele anilor ’70 ai secolului XX este considerat unul dintre cei mai mari specialişti din lume în teoria cvasigrupuri-lor – compartiment al algebrei universale. Lucrări: 8 monografii, peste 130 de articole ştiinţifice. Îndrumător ştiinţific a cca 25 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe. Dis-tincţii: laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti (1972). Titlul onorific „Om emerit”. Ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Muncă”. Insignele „Eminent al Înv. Pu-blic al RSS Moldoveneşti” şi „Eminent al Învăţământului din URSS”. Două străzi, la Bălţi şi la Chişinău, îi poartă numele).

BENKOVICI, Maia(01.11.1926, Herson / RSS Ucraineană) – 03.02.1990, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1950). Dr. în şt. filologice. Angajări: conf. la Cat.

de literatură rusă şi universală (1956-’90). Distincţii: insignele „Eminent al Înv. Pu-blic al RSS Moldoveneşti” (1975), „Pentru muncă eminentă” a Ministerului Culturii al URSS, „Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. al URSS (1985).

BEREJAN, Silviu(30.07.1927, Bălă-băneşti, Anenii Noi, Basarabia / România - 11.2007, Chişinău)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. română (1952). Dr.

în şt. filologice (1956). Dr. hab. în şt. filologice (1972). Prof. (1979). Academician al Acade-miei de Ştiinţe a Moldovei (1989). Membru de Onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române (1999). Doctor Honoris Causa al USARB (1999). Director al Institutului de Limbă şi Literatură al AŞM (1987-2000). Prof. la IPSARB (1973-’83). Lucrări: peste 300 de studii editate în ţară şi în străinătate, inclusiv 3 monografii, 4 dicţionare, 6 manuale. Secretar de redacţie (din 1958) şi redactor-şef (din 1989) al publicaţiei periodice academice „Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, membru al colegiului de redacţie al revistei „Limba Română” (din 1991). Distinc-ţii: Ordinul Republicii. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Premiul Prezidiului al AŞM. Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Premiul Acade-miei Româno-Americane. Medalia „Dimitrie Cantemir” a AŞM.

BEREJNAIA, Galina(03.08.1946, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Taşkent / RSS Uzbecă, Fac. de Filolo-gie, sp. romano-germană (1971). Angajări: lector la Cat. de limbă germană (1975-’78, 1982-’87).

259


BEREZIHNA, Diana(15.12.1980, Răuţel / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. psihologia (2003). Mas-terat, sp. psihologia judi-ciară (2005). Angajări:

asistent, lector la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (2003-’11). Lucrări: 4 articole şt.-me-todice.

BERGHIA, Ion(17.06.1948, Hristici / Soroca)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (1970). Angajări: asistent la Cat. de limbă şi literatură română (1977-’84). (Ulterior: dr. în şt.

filologice. Profesor asociat la Universitatea „Al.I. Cuza” şi la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi).

BERMAN, Grigore(1926, Taraclia, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Ma-tematică, sp. matematica (1952). Dr. în şt. fizico-ma-tematice (1964). Angajări:

lect. superior, conf. la Cat. de analiză matema-tică (1954-’71). Prodecan la secţia cu frecven-ţă redusă a Facultăţii de Fizică şi Matematică (1960...). Şef al Catedrei de analiză matematică (1968-’71).

BERSUKER, Isaac(12.02.1928, Chişinău, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Matematică, sp. fizi-ca teoretică (1952). Dr. în şt. fizico-matematice

(1957). Angajări: lect. superior la Cat. de fizică (1954-’59). Şef ad-interim al Catedrei de fizică (1958-’59). (Ulterior: dr. hab. în şt. fizico-matematice (1964), prof. (1967), membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1972), academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1989). Autor şi coautor al unei noi concepţii în teoria structurii şi proprietăţilor sistemelor cu mulţi atomi în chimia cristalelor. Din 1993 – prof. la Fac. de Chimie şi Biochimie, concomitent la Institutul de Chimie Teore-tică al Universităţii Texas din Austin, SUA. Lucrări: 12 monografii. Distincţii: laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii (1979). Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2004). Medalia „Ciuguev” a Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă (2004). Medalia „Ben-Gurion” pentru realizări ştiinţifice, Israel /2005/).

BEŞLIU, Vitalie(22.12.1981, Negureni / Teleneşti)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matemati-că şi Informatică, sp. fizica şi educaţia tehnologică

(2004). Dr. în şt. tehnice (2008). Angajări: maistru de instruire (2004-’05), asistent, lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (2005-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi ingine-

260


reşti (din 2011). Şef al Catedrei de tehnică şi tehnologii, al Catedrei de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: cca 15 articole ştiinţifice. Distincţii: 2 Diplome de Onoare la Salonul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

BICIKEVSKI, Victor(09.12.1923, Groznâi, Cecenia / Federaţia Rusă - 09.07.2007, Bălţi)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Ordjo-nikidze, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană,

diplomă de merit (1950). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă germană, la Cat. de filologie germană (1961-2004). Şef al Catedrei de limbă germană (1961-’83). Lu-crări: 7 articole ştiinţifice. Distincţii: or-dinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. II. Ordinul „Steaua Roşie”. 8 medalii de război şi jubiliare. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Mol-doveneşti (1965). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1970) şi „Eminent al Învăţământului din URSS” (1983).

BILETOV, Alexandru(30.08.1913, Kiev /Im-periul Rus – 1976 (?), RSS Kazahă)

Studii: Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Fac. de Literatură şi Filosofie (1943). An-

gajări: lect. superior, conf. ad-interim la Cat. de limbă franceză (1955-’71). Şef ad-interim al Catedrei de limbă franceză (08.1958-01.1959).

BILETOV, Ştefania(04.12.1920, Fleaşca, Brăila / România)

Studii: Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Fac. de Filosofie şi Literatură (1939-’43, neterminată). IPSARB,

Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1955). Lect. superior la Cat. de limbă franceză (1956-’63). Şef ad-interim al Catedrei de limbă franceză (1961-’62). Prodecan la sec-ţia cu frecvenţă redusă (1960).

BILEŢCHI, Nicolae(12.03.1937, Dubovca, Bucovina / România)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1959). Dr. în şt. filologice (1968).

Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1968-’70). (Ulterior: dr. hab. în şt. filologice. Membru corespon-dent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Critic literar).

BLAJEVSCAIA, Ana(10.09.1928, Volontirov-ca, Akerman, Basarabia / România)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Mate-matică, sp. matematica, diplomă de merit (1953).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică (1953-’64).

261


BLANK, Eugen(15.06.1924, Chetriş, Făleşti, Basarabia / România - 24.10.1987, Bălţi)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Kzâl-Orda, RSS Kaza-

hă, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. mate-matica, diplomă de merit (1949). Dr. în şt. pedagogice (1976). Conf. (1980). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de disci-pline tehnice generale (1961-’87). Lucrări: 20 de articole ştiinţifice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Kazahe” (1960). Ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Muncă” (1960). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldove-neşti (1972).

BLAUNŞTEIN, Natan(04.05.1948, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Tomsk, Fac. de Radio-Fizică, sp. fizica şi radioelec-tronica (1972). Dr. în şt. fizico-matematice

(1985). Dr. hab. în şt. fizico-matematice (1991). Angajări: laborant superior la Cat. de dicipline tehnice generale (1976-’78). Inginer superior la secţia de ştiinţă (1978-’85). Lect. superior, conf., prof. la Cat. de discipline tehnice generale, la Cat. de elec-tronică şi informatică (1985-’92). Lucrări: 34 de articole ştiinţifice.

BLÂNDU, Natalia(20.08.1938, Rujniţa, Edineţ, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1962). Angajări: metodistă la secţia cu

frecvenţă redusă, lector la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1963-’93).

BLEANDURĂ, Nicoleta(20.04.1984, Corlăteni / Râşcani)

Studii: USARB, Fac. de Fizică, Tehnică, Mate-matică şi Informatică, sp. informatica şi l. engleză aplicată (2007).

Masterat, sp. informatica (2008). Anga-jări: asistent la Cat. de informatică aplica-tă şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2006).

BOCA, Sergiu (31.08.1981, Sturzovca / Glodeni)

Studii: USARB, Faculta-tea de Drept, sp. dreptul (2003). Masterat (2004). Dr. în drept (2013). An-gajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de

drept (din 2004). Prodecan al Facultăţii de Drept (2012-’13). Lucrări: cca 30 de artico-le ştiinţifice.

262


BOGATU, Rodica(09.06.1979, Cupcini / Edineţ)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2001). An-gajări: asistent, lector la

Cat. de l. franceză (2001-’12). Lucrări: 5 articole ştiinţifice, cicluri de versuri, eseuri în presa republicană.

BOGDAN, Silvia(16.06.1975, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străi-ne, sp. l. engleză / l. fran-ceză (1997). Masterat (2000). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

filologie engleză şi germană (din 1997). Lucrări: 1 suport de curs, cca 14 articole. Membru al colegiilor de redacţie („Limbaj şi Context”, Bălţi; „Noua Revistă Filologi-că”, Chişinău).

BOGDANOVA, Vera(11.06.1912, Kazan / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Ulan-Udă, Fac. de Limbă şi Literatură Rusă, sp. profesoară de l. şi lit.

rusă (1938). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1945-’74). Distincţii: ordinul (sovietic) „Semnul de Onoare”, medalii. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldo-veneşti”. Titlul onorific „Învăţător emerit

din Moldova”. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă”(1970). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

BOICENKO, Grigori(07.03.1919, Fedosee-vka, Kirovograd / RSS Ucraineană)

Studii: Şcoala Pedago-gică din Zagorsk (1938). Institutul Învăţătoresc din Zagorsk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit

(1940). Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, sp. l. şi lit. rusă (1952). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă rusă şi ling-vistică generală (1965-’73). Preşedinte al sindicatului IPSARB (1965-’69). Lucrări: 6 articole ştiinţifice. Distincţii: 1 medalie de război.

BOINCEAN, Boris(23.11.1954, Vancicăuţi, Cernăuţi / RSS Ucrai-neană)

Studii: Tehnicumul Agricol din Ţaul / Don-duşeni (1973). Academia Agricolă „K.A. Timirea-

zev” din Moscova (1978). Dr. în şt. agricole (1982). Dr. hab. în şt. agricole (1998). Profe-sor cercetător în agrotehnică şi agroecologie. Angajări: şef al Catedrei de tehnologii agri-cole (2004-’13). Şef al Catedrei de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (din 2014). Lucrări: autor/coautor a 4 monografii, 1 manual, 2 brevete de invenţii, peste 270 de articole şti-inţifice. Conducător ştiinţific la 7 doctoranzi.

263


Distincţii: laureat al premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2004, 2011). Medalia „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” a Bisericii Ortodoxe din Moldova (2013).

BOIŞTEANU, Eduard (21.IV.1979, Drochia)

Studii: USARB, Fa-cultatea de Drept, sp. dreptul, şef de promo-ţie (2000). Dr. în drept. (2006). Conf. (2009). Dr. hab. în drept (2015)

Studii Postdoctorale (Universitatea de Stat din Moldova, 2011-’13). Angajări: asistent, lector, lect. sup. la Cat. de drept (din 2000). Şef al Catedrei de drept privat (2010-’13). Lucrări: 7 monografii, 4 manu-ale (3 – în colaborare), cca 60 de articole.

BOLBOCEANU, Aglaida(13.01.1952, Racoveţ / Soroca)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psiho-logie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplomă de merit

(1976). Dr. în şt. psihologice. Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1976-’93). Şef ad-interim al Catedrei de psiho-logie generală şi a copilului (1983-’85). (Ulterior: profesor cercetător, dr. hab. în şt. psihologice la Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. Lucrări: 4 monografii, 3 manuale (2 în co-laborare), autor de curriculum la psihologie pentru liceu, 3 ghiduri, cca 140 de articole ştiinţifice. Distincţii: Diploma de Merit a

Guvernului Republicii Moldova (2006). Diploma Ministerului Educaţiei al Republi-cii Moldova. Diploma „Meritul Academic” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2011).

BOLBOCEANU, Alexandra(15.01.1943, Pilipî-Borov-skie, Vinniţa / RSS Ucrai-neană)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Biologie şi Sol, sp. biologia omului şi anima-lelor (1967). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1967-’74), la Cat. de psihologie generală şi preşcolară (1974-’82). Dr. în şt. psihologice (1981). Prodecan la Fac. de Pedagogie şi Psiholo-gie Preşcolară (1980-’82).

BOLBOCEANU, Anatolie(21.05.1935, Bălţi, Basarabia / România – 27.07.2006, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Kiev, Fac. de Fizi-că, sp. astronomia (1959).

Angajări: lector la Cat. de fizică (1961-’63, 1966-’76).

BOLBOCEANU, Silvia(28.07.1955, Prepeliţa / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit (1976). Lector la Cat.

264


de limbi străine, la Cat. de limbă franceză (1977-2006).

BONDARENCO, Ana(19.07.1939, Makeevka / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. ro-mână (1961). Dr. în şt. filologice (1971). Conf.

(1979). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză (1961-’85). Şef al Catedrei de filologie romanică (1965-’67), al Catedrei de filologie franceză (1970-’79). Distincţii: insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1974) şi „Eminent al Înv. din URSS” (1975). (Ulterior: dr. hab. în şt. filologice la Universitatea de Stat din Chişinău. Lucrări: 6 monografii cu caracter lingvistic, 2 manuale didactice, 5 elaborări metodice, 81 de articole ştiinţifice).

BORŞ, Alexandru(26.09.1952, Condrăteşti / Ungheni)

Studii: Şcoala Pedagogi-că „N. K. Krupskaia” din Călăraşi (1971); IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pe-

dagogia, metodica înv. primar şi cântul, diplomă de merit (1976). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1983-’90).

BORŞ, Zinaida(19.06.1937, Pelinia, Râşcani, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de

Limbi Străine, sp. l. engleză / l. şi lit. româ-nă (1959). Angajări: lect. superior la Cat. de filologie engleză, la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1959). Şef al Catedrei de filologie engleză (1998-2002). Prodecan ad-interim al Facultăţii de Limbi Străine (1988-’89). Distincţii: titlul onorific „Învăţător emerit din Moldova”.

BORŞEVICI, Ion(21.03.1929, Dinăuţi, Bucovina / România – 07.06.2011, Chişinău)

Studii: Tehnicumul Zooveterinar din Gri-năuţi (1947). Institutul Învăţătoresc de Stat din

Bălţi, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplomă de merit (1951). Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1954). Dr. în şt. filoso-fice (1967). Angajări: lector, lect. supe-rior, conf. la Cat. de filosofie şi economie politică (1961-’75). Rector al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1967-’75). (Ulterior: prof. universitar, rector al Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1975-’92). Direc-tor al Cabinetului şi Consilier Principal al Preşedintelui Republicii Moldova (1990-’93). Ambasador al Republicii Moldova în Ucraina (1993-’94). Deputat în Parla-mentul Republicii Moldovei (1990-’94). Doctor Honoris Causa al USARB (1999). Lucrări: peste 300 de manuale, studii ştiin-ţifice, materiale didactice, cursuri universi-tare de politologie, sociolingvistică, istoria doctrinelor politice. Distincţii: (sovietice) ordinele „Drapelul Roşu de Muncă”, „Pri-etenia popoarelor”, „Semnul de Onoare” (1974), medalia „Pentru vitejie în muncă”. (Republica Moldova): Ordinul Republicii,

265


medaliile „Meritul civic” şi „Mihai Emi-nescu”. Insignele: „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”, „Eminent al Înv. din URSS”, „Eminent al Înv. Public al RSS Ucrainene”. Titlul onorific „Om emerit al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplo-ma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

BORTĂ, Larisa(23.08.1938, Odesa / RSS Ucraineană – 29.01.2015, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1960). Dr. în şt. filologice (1971).

Conf. (1978). Dr. hab. în şt. filologice (1991). Prof. (1998). Angajări: lector, lect. superior, conf., prof. la Cat. de slavistică (1961-2015). Şef ad-interim al Catedrei de limbă rusă şi lingvistică generală (1981-’82). Şef al Catedrei de limbă rusă şi lingvistică generală (1983-’93). Şef al secţiei de limbă şi literatură rusă la Catedra de limbi şi literaturi sla-ve (1994-’95). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă (1995-2008). Lucrări: 8 monografii, peste 100 de articole. Redactor responsabil al culegerii inte-runiversitare republicane: «Вопросы русского языка и литературы» (Chi-şinău, Ştiinţa, 1982-’92). Conducător a 5 teze de doctor şi a 2 teze de doctor susţinute. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1988). Medalia jubiliară „Puşkin” de la Ambasada Federaţiei Ruse în Moldova (1999). Diploma Ministerului Educaţiei (2005).

BOTEZAT, Natalia(30.01.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1999). Angajări: asistent, lector la Cat. de limbă en-gleză (1999-).

BOTEZATU, Eliza(07.11.1938, Briceni, Oc-niţa, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1961). Dr. în şt. fi-

lologice (1972). Conf. (1975). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi litera-tură română (1961-’68, 1974-’77). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română (1974-’76). Primul redactor al ziarului universitar „Pedagogul” (1968). Dis-tincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1978). (Ulterior: dr. hab. în şt. filologice. Doctor Honoris Causa al USARB (2005). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1972). Critic literar.)

BOTEZATU, Ion(22.05.1939, Chetriş, Fă-leşti, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1961). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi

literatură română (1961-’87).

266


BOTEZATU, Pantelimon(27.07.1922, Gura Căi-nari, Floreşti, Basarabia / România - 07.10.1995, Bălţi)

Studii: Şcoala Normală din Iaşi (1934-’40, netermina-

tă). Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălţi (1949). Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi, sp. l. şi lit. română (1952). IP-SARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1958-’84). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1962-’71). Lucrări: 1 carte, cca 12 articole. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1964). Meda-lia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970).

BOTNARI, Elena (13.09.1971, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Drept, sp. drep-tul (1993). Dr. în drept (2004). Conf. (2011). Angajări: asistent, lect.

superior la Cat. de drept (1996-’11). Şefă a Catedrei de drept (2007-’15). Lucrări: 2 monografii, 1 note de curs, 4 lucrări meto-dice, cca 25 de articole.

BOTNARIUC, Tatiana(16.09.1925, Danul, Glodeni, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Universitatea de Stat din Lviv, Fac. de

Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1950). Angajări: lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1959-’66, 1984-’90). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1984-’90).

BOTNARIUC, Valentina(15.09.1965, Ştefăneşti / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1988). Angajări: asis-tent, lector, lect. superior la Cat. de literatură română şi

universală (din 1988).

BOŢU, Alina(01.01.1928, Saki, Crime-ea / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Învăţăto-resc din Simferopol, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1950). Institutul Pedagogic de Stat din Simferopol, Fac.

de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă de merit (1960). Dr. în şt. peda-gogice (1969). Conf. (1971). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de algebră şi geome-trie (1963-’72). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1969-’70). Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970).

BOŢU, Vasile18.12.1922, Taşlâc, Gri-goriopol / RASS Moldo-venească)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Ma-

267


tematică, sp. matematica şi fizica (1948). Dr. în şt. pedagogice (1967). Conf. (1969). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de matematică (1962-’68), la Cat. de algebră şi geometrie (1968-’72). Şef al Catedrei de matematică (1962-’68), şef al Catedrei de algebră şi geometrie (1968-’72). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1964-’66). Lu-crări: 1 carte, 3 cărţi traduse, 20 de articole ştiinţifice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1954). Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970).

BRAGARI, Maria(07.10.1953, Ciutuleşti / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1975). Angajări: bibli-ograf superior (1975-’81), asistent la Cat. de limbă şi

literatură română (1981-’88).

BRAGHINA, Vera(16.05.1941, Arhanghelsk / Federaţia Rusă)

Studii: Şcoala de Medicină din Arhanghelsk (1963). Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Psiholo-gie, sp. psihologia (1970).

Dr. în şt. psihologice (1977). Angajări: conf. la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1980-’85). Lucrări: 9 articole ştiinţifice.

BRAJUC, Vladimir(03.02.1971, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (2001). Dr. în şt. filologice (2011). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de slavistică (din 2001).

Prodecan al Facultăţii de Litere (din 2013). Lucrări: 35 de articole.

BRANAŞCO, Natalia (19.03.1977, Răuţel / Fă-leşti)

Studii: Colegiul Pedago-gic „Ion Creangă” din Bălţi (1997). USARB, Fac. de Economie, sp. teoria econo-mică şi politici economice,

şef de promoţie (2001). Angajări: asistent, lect. la Cat. de ştiinţe economice (din 2004). Lucrări: 1 monografie (în colaborare), 2 lucrări didactico-metodice (în colaborare), 23 de articole.

BRĂESCU, Mariana(04.05.1965, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1986). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză (1987-2000). Lu-crări: 1 articol ştiinţific.

BRICEAG, Silvia(09.05.1961, Văscăuţi / Camenca)

Studii: Şcoala de Me-dicină din Bălţi, diplo-mă de merit (1980).

268


IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplomă de merit (1986). Dr. în şt. psihologice (1997). Conf. (2002). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (din 1987). Şef al Catedrei de psihologie şi asistenţă socială (2010-’13). Şef al Cate-drei de psihologie (din 2013). Lucrări: cca 50 de articole şt.-metodice, inclusiv 1 monografie, 2 manuale (coautor), 3 ghi-duri, 1 curs universitar, 2 note de curs, 2 volume de articole ştiinţifice (coordona-tor), 2 suporturi teoretico-aplicative.

BUACIDZE, Sergo(01.10.1905, Parthanali, Georgia / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Politeh-nic din Cannes /Franţa/, Fac. de Ştiinţe Exacte, sp. inginer electro-mecanic (1929). Dr. în şt. tehnice

(1951). Conf. (1955). Angajări: conf.-dr. la Cat. de matematică (1966-’67). Lucrări: 16 articole ştiinţifice.

BUDMAN, Moisei(15.05.1921, Bălţi, Basara-bia / România)

Studii: Institutul Învăţă-toresc de Stat din Bălţi, sp. l. engleză, diplomă de merit (1948). Institutul Pe-dagogic de Stat de Limbi

Străine din Odesa, Fac. de Limbă Engleză, sp. l. engleză (1952). Angajări: lector, lect. su-perior la Cat. de filologie engleză (1961-’79). Distincţii: medalia (sovietică) „Pentru muncă glorioasă”.

BULARGA, Tatiana(13.07.1975, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. profesor de muzică şi instrumente muzicale (1996). Dr. în şt. pedagogice (2002). Conf.

(2008). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1996-2011), la Cat. de arte şi educaţie artis-tică (din 2011). Lucrări: peste 40 de articole şt.-metodice, 2 cursuri universitare, 1 studiu didactico-muzicologic, 1 crestomaţie de note, 5 curriculumuri universitare.

BULAT, Gheorghe(03.04.1940, Taraclia)

Studii: Institutul Politeh-nic de Stat „Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Economie, sp. economia şi managementul (1966). Dr. în şt. economice (1973).

Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de şti-inţe economice (din 1977). Şef de secţie la Catedra de economie şi management (2000). Şef ad-interim al Catedrei de finanţe şi conta-bilitate (2006). Lucrări: 1 monografie, 3 bro-şuri, 1 manual (în colaborare), 3 culegeri de probleme (2 în colaborare), 50 de articole.

BULAT, Pavel(11.1905, Chirilovca, Floreşti, Basarabia / Im-periul Rus)

Studii: Universitatea de Stat din Tomsk, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă

269


de merit (1936). Angajări: lect. superior de matematică la Institutul Învăţătoresc din Bălţi (1950-’53). Lect. superior la Cat. de mate-matică (1953-’65). Şef al Catedrei de fizică şi matematică, Inst. Învăţătoresc din Bălţi (1950-’51). Preşedinte al Sindicatului Institu-tului Învăţătoresc (1952-’53).

BULGACOVA, Irina(13.09.1953, Voznesen-ka, Primorie / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. ger-mană, diplomă de merit (1976). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de filologie germană, la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1979). Lucrări: cca 20 de articole.

BURCOVSCHI, Ion(05.08.1982, Heciul Nou / Sângerei)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Biologie şi Pedologie, sp. biologia (2004). Masterat, sp. biologia (2005). Mas-terat, sp. didactica chimiei

(2011). Doctorand (din 2012). Angajări: asistent la Cat. de ştiinţe ale naturii şi agroe-cologie (din 2012). Prodecan la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie (2011-’12).

BURDENIUC, Victoria(27.02.1981, Biruinţa / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Mate-matică şi Informatică, sp.

informatica şi limba engleză aplicată (2003). Masterat, sp. informatica (2004). Angajări: asistent, lector, inginer-programator la Cat. de electronică şi informatică (2004-’11), la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale (din 2011). Lucrări: 1 articol şt.-metodic, conducerea unei teze de licenţă.

BURHANOV, Aleksandr(10.11.1921, Procinookop-skaia, Krasnodar / Federa-ţia Rusă)

Studii: Institutul de Cultu-ră Fizică din Tbilisi. An-gajări: şef al Catedrei de educaţie fizică (1953-’55).

BURSA, Galina(31.08.1939, Artiomovsk, Doneţk / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1955). Dr. în şt. pedagogi-ce (1966). Angajări: lect. superior la Cat. de pedago-

gie (1983-’84). Lucrări: 3 cărţi, 35 de artico-le ştiinţifice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public din Federaţia Rusă”.

BUŞULEAN, Ludmila(14.10.1930, Dubăsari / RASS Moldovenească - 23.03.1997, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1952). Dr. în şt. filologice (1979). An-

270


gajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză (1954-’92).

BUŞULEAN, Nicolae(06.10.1928, Taşlâc, Gri-goriopol / RASS Moldo-venească) - 09.12.1998, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matema-tică, sp. fizica şi matema-

tica (1951). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1954-’90). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1975). 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1977, 1985).

BUTNARU, Roman(07.08.1989, Catranâc / Făleşti)

Studii: Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău, Fac. de Psihopedagogie, sp. jocuri sportive, kickboxing (2011). Angajări: asistent, lector la Cat. de educaţie

fizică (din 2011). Lucrări: 4 articole.

BUZDUGAN, Ignat (15. 12. 1928, Dinăuţi, Bucovina / România – 27. 09. 1975, Bălţi)

Studii: Tehnicumul Zo-oveterinar din Grinăuţi, sp. veterinăria (1947). Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi, Fac. de

Istorie şi Filologie, sp. istoria, diplomă de merit (1949). Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1954). Dr. în şt. istorice (1968). Conf. (1970). Angajări: laborant superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1949-’51). Lector la Cat. de pedagogie şi psihologie (1958-’59). Lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1960-’75). Decan al Facultăţii de Filologie (1960-’64). Decan al Facultăţii de Limbi Străine (1968-’75). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1958-’60). Dis-tincţii: insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” şi „Eminent al Înv. din URSS”. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glori-oasă” (1970).

BUZDUGAN, Vasile(06.02.1951, Cajba / Glodeni)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de Geogra-fie, sp. geografia şi biologia (1973). Dr. în şt. biologice (1987). Conf. (1996). An-gajări: lector, lect. superior,

conf. la Cat. de învăţământ primar şi educa-ţie preşcolară, la Cat. de biologie şi geografie (din 1978). Şef al Catedrei de ştiinţe ale na-turii şi muncă (1988-’95). Lucrări: cca 40 de articole şt.-metodice.

BUZINSCHI, Ion (17.05.1979, Aluniş / Râş-cani)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2001). Masterat (2002). Angajări: asistent, lector la Cat. de drept (din 2001).

271


CABAC, Eugeniu(25.09.1977, Elizaveta / Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematic, sp. matematica şi informatica (1999). Masterat, sp.

informatica (2001). Dr. în şt. pedagogice (2009). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 1999). Prodecan al Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică (2004-06). Prodecan al Fac. Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului (din 2014). Lucrări: 10 articole şt.-metodice, inclusiv 1 monografie.

CABAC, Ghenadie(05.05.1970, Vancicăuţi, Cernăuţi / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea Peda-gogică de Stat „Ion Crean-gă” din Chişinău, Fac. de Istorie şi Etnopedagogie, sp. istoria şi dreptul (1992).

Angajări: asistent, lector la Cat. de ştiinţe socioumane, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2005).

CABAC, Lina(13.09.1979, Fundurii Vechi / Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză (2001). Mas-terat (2002). Angajări:

asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi

germană (din 2001). Lucrări: 1 monografie (în colaborare), 2 articole (unul în colabo-rare).

CABAC, Ludmila(23.08.1960, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1980). Dr. în şt. filologice (2006). Anga-jări: lector, lect. superior

la Cat. de limbă franceză (1997-2012). Şef al Catedrei de limbă franceză (2006-’10). Decan ad-interim al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2010-’12). Lucrări: 21 de articole ştiinţifice, 27 de traduceri.

CABAC, Valeriu(01.05.1944, Vărăncău / Râbniţa)

Studii: Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Mecanică şi Matema-tică, sp. matematica

(1970). Dr. în şt. fizico-matematice (1978). Conf. (1985). Prof. univer-sitar (1995). Angajări: secretar al organizaţiei comsomoliste a IPSARB (1971-’72). Lector, lect. superior la Cat. de analiză matematică (1970-’77). Şef al Catedrei de analiză matematică (1977-’78). Decan al Facultăţii de Pe-dagogie şi Metodică a Învăţământului Primar (1978-’80). Prorector pentru Studii (1980-’87). Rector ad-interim al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1985-’86). Conf. la Cat. de discipline tehnice generale. Şef al Catedrei de discipline tehnice gene-rale (1989-’90). Director al Centrului

272


de Calcul (1990-2000). Secretar ştiin-ţific al Senatului USARB (1992-2003). Prim-prorector al USARB (2003-’09). Prorector pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană (2009-’10). Conf. la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale (din 2003). Conducător de doctorat la specialitatea „Teoria şi metodologia instruirii (Informatica)”. Membru al Consiulului Naţional pen-tru Curriculum (1999-2003). Formator naţional în cadrul Proiectului Reformei Învăţămământului General (2000-2003). Preşedinte al Comisiei republicane pen-tru atestarea profesorilor de informatică (1998-2003). Membru al Consiliului Naţional pentru Acreditare (2000-’02). Membru al Comisiei pentru imple-mentarea prevederilor Procesului de la Bologna pe lângă Guvernul Republicii Moldova (2005-’08). Fondator şi director al Centrului de Resurse pentru formarea continuă a cadrelor didactice universitare în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (din 2010). Coordonator local a 8 proiecte transeuropene Tempus (din 1994). Lucrări: peste 130 de arti-cole, 1 monografie, 1 curs de formare pentru cadrele didactice universitare, 1 manual şcolar experimental, 1 material didactic, 1 ghid metodologic ş. a. Îndru-mător ştiinţific a 2 teze de doctor (ambe-le susţinute). Distincţii: medalia jubiliară „XX de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei – 1941-1945” (1965). Diploma de Onoare a Minis-terului Înv. Superior al URSS (1985). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1986). Titlul onorific „Om emerit” (1995). Medalia „Meritul civic” (1998). „Professor Emeritus” al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (2010).

CALAMANCIUC, Gheorghe(07.02.1945, Mihoreni, Cernăuţi / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1970). Membru al Uniunii Oamenilor de

Teatru din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uni-unii Scriitorilor din România. Angajări: lector la Cat. de l. şi lit. română (1978-’81, 1997-2009). Lucrări: 8 cărţi de proză şi dramaturgie.

CALANCEA, Constantin(22.07.1959, Gorbova, Cer-năuţi / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. en-gleză, diplomă de merit (1980). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

filologie engleză (1989-’97).

CALIGA, Maria(04.07.1976, Bălţi)

Studii: Colegiul Republi-can de Muzică şi Educaţie Muzicală „C. Porumbes-cu” din Bălţi, sp. dirijat coral (1995). USARB, Fac. de Muzică şi Peda-

gogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală (2002). Masterat, sp. muzică (2003). Angajări: asistent, lector la Cat. de teorie şi dirijat (2004-’11), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Distincţii: medalia „Cuvioasa Parascheva” a Biseri-cii Ortodoxe din Moldova (2008).

273


CALISTRU, Vasile20.05.1933, Moşeni, Râşcani / România – 17.05.2007, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedagogică din Orhei (1957). Universi-tatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matema-

tică, sp. fizica şi bazele producerii (1961). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filo-sofie şi economie politică (1963-’71).

CANTEMIR, Grigore (04.10.1951, Dominteni / Drochia)

Studii: Şcoala Pedagogică din Lipcani (1970). IPSARB, Fac. de Filo-logie, sp. l. şi lit. română (1974). Dr. în şt. filologice

(1998). Angajări: asistent, lector, lect. superi-or, conf. la Cat. de limbă şi literatură română, la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1974). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1989-’91). Lucrări: 1 studiu teoretico-prac-tic, 1 manual, cca 40 de articole.

CANŢER, Nicoleta(19.12.1977, Râşcani)

Studii: Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din Bălţi (1997). USARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială, şef de promoţie (2000). Masterat,

sp. pedagogia şi psihologia (2001). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie şi asistenţă socială, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asis-tenţă socială (din 2001). Lucrări: peste 20 de articole şi studii.

CAPCELEA, Valeriu(06.10.1952, Izvoare / Floreşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1973). Dr. în şt. filosofice (1987). Conf. (1992). Dr. hab. în şt.

filosofice (2008). Angajări: lector, lect. supe-rior, conf. la Cat. de ştiinţe socioumanistice (1978-’13). Prodecan al Facultăţii de Drept (1998-2003, 2010-’11). Decan al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială (2012-’13). Lucrări: 21 de volume, 6 monografii, 15 manuale, 5 broşuri, 54 de articole ştiinţifice, 15 indicaţii metodice şi materiale didactice, 8 teze, 1 raport ştiinţific, 8 programe analitice, 15 curriculumuri universitare. Participant la 35 de conferinţe, simpozioane, sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale în România, Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Distincţii: Diploma Ministerului Educaţiei (2005).

CARAULAN, Vasile(10.03.1938 Alexandreni, Edineţ, Basarabia / Româ-nia - 23.03.1979, Alexan-dreni)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1965).

Dr. în şt. istorice (1973). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1966-’79).

CARAUŞ, Grigore(03.01.1935, Vărvăreuca, Floreşti, Basarabia / Româ-nia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp.

274


matematica, diplomă de merit (1957). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică şi matematică (1968-’72, 1974-2006). Pro-decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1969-’72). Şef (ulterior, decan) la Secţia Pregătitoare (1975-’90). Lucrări: peste 220 de articole publicistice şi şt.-metodice. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1970) şi „Pen-tru succese eminente în muncă” a Ministeru-lui Înv. Superior al URSS (1982). 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1979, 1984). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior al URSS (1985).

CARAUŞ, Teodor(14.02.1936, Ţaul, Dondu-şeni, Basarabia / România - 17.01.2010, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălţi (1954). IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp.

matematica (1968). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică (1968-2007). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Me-todică a Învăţământului Primar (1969-’71, 1977-’89). Lucrări: 4 articole şt.-metodice.

CARAUŞ, Vasile(09.01.1927, Culnaia Veche, reg. Odesa / RSS Ucraineană - 06.08.2004, Bălţi)


Angajări: lector, lect. superior la Cat. de is-

torie (1960-’90). Distincţii: ordinul (sovietic) „Semnul de Onoare” (1974).

CARAZANU, Vasile(10.10.1947, Mihăileni / Râş-cani)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia, diplomă de merit (1970). Dr. în şt. pedagogice (1983). Angajări: lector, lect.

superior la Cat. de pedagogie şi psihologie preşcolară (1974-’76), la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (1979-2013). Lucrări: 15 articole şt.-metodice.

CASAP, Dumitru(28.05.1934, Briceni, Don-duşeni, Basarabia / România - 10.10.2001)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1955). Dr. în şt. istorice

(1971). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de istorie, la Cat. de discipline sociojuridice şi umanistice (1964-2000). Şef al Catedrei de istorie (1972-’75). Şef al Catedrei de comunism ştiinţific (1975-’87). Decan al Facultăţii de Filologie (1985-’86). Distincţii: insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1975) şi „Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS (1985). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Su-perior al URSS” (1975). Diploma Ministe-rului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1984). Diploma de gr.II al Ministerului Înv. şi al comsomolu-lui republican.

275


CAZACU, Daniela(04.08.1988, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pe-dagogie, Psihologie şi Asis-tenţă Socială, sp. psihologia (2010). Masterat, sp. consi-liere psihologică în instituţii şi organizaţii (2012). Docto-

randă (din 2012). Anagajări: asistent, lector la Cat. de psihologie (din 2012). Lucrări: 5 articole, 2 suporturi teoretico-aplicative (în colaborare).

CAZACU, Ianina(09.08.1982, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. finanţe şi contabilitatea firmei (2004). Masterat (2005). Angajări: asistent, lector la Cat. de ştiinţe econo-

mice (din 2004). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului (din 2013).

CAZACU, Nicolae(20.09.1938, Burlaneşti, Edineţ, Basarabia / Româ-nia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria (1961). Dr.

în şt. istorice (1983). Conf. (1990). Anga-jări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe socioumanistice, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (1962-2014). Lucrări: peste 100 de articole ştiinţifice şi şt.-metodice.

CAZACU, Valentin (01.08.1976, Limbenii Noi / Glodeni)

Studii: Universitatea din Cra-iova / România, Fac de Drept, sp. dreptul (1998). Dr. în drept (2006). Angajări: asistent,

lector la Cat. de drept public, la Cat. de drept (din 1998). Şef al Catedrei de drept (2015). Lucrări: 7 articole ştiinţifice.

CĂLĂRAŞ, Angela(07.11.1968, Viişoara / Glodeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. france-ză, diplomă de merit (1991). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de filologie en-

gleză şi germană (din 1991). Şef al secţiei de l. engleză aplicată (1999-2004). Lucrări: 3 manu-ale (în colaborare), 35 de articole.

CEAMLER, Vladimir(23.10.1925, Nikolaevsk, Vol-gograd / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Novokuzneţk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1951); Fac. de Limbi Străine,

sp. l. germană (1958). Dr. în şt. pedagogice (1968). Conf. (1970). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1977-’94). Şef al Catedrei de pedagogie şi psiho-logie (1972-’77). Lucrări: cca 42 de articole ştiinţifice. Distincţii: medalia „100 ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioa-să” (1970). Insigna „Eminent al Învăţământu-lui din URSS” (1985). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specia-litate al RSS Moldoveneşti (1985).

276


CEARÂCOV, Elvira(05.05.1943, Iaroslavl / Federaţia Rusă )

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică, anatomia şi fiziologia (1966). Anga-

jări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (din 1966). Realizări sportive: maes-tru în sport la gimnastică. Performanţă ca antrenor: locul III la Spartachiada Universi-tară (1983, 1985).

CEAŢKI, Filip(14.04.1903, Odesa / Impe-riul Rus – 01.1969, Bălţi)

Studii: Şcoala Militară de Infanterie din Odesa (1925). Institutul Unional Comunist de Jurnalism din Moscova, sp. jurnalism

(1932). Angajări: şef al secţiei didactice (1964-’68). Redactor al editurii IPSARB (1968). Distincţii: ordinul Lenin (1950). Ordinele „Drapelul Roşu” (1944), „Steaua Roşie” şi „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, cl. II (1946). 6 medalii (5 de război, 1 jubiliară).

CEBAN, Ion(29.07.1985, Cernenco / Şoldăneşti)

Studii: Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău, Fac. de Peda-gogie a Sportului, sp. prof. de educaţie fizică şi sport

(2007). Masterat, sp. fotbal în înstituţiile de

înv. superior (2014). Angajări: asistent, lector la Cat. de educaţie fizică (din 2011). Lucrări: 5 articole.

CEBAN, Nelea(14.08.1953, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1976). Dr. în şt. peda-gogice (1989). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbi materne şi litera-tură pentru copii, la Cat. de

limbi slave şi literatură (1989-’96), 1996-2005 – prin cumul).

CEBAN, Pavel(04.07.1919, Ghidirim, Her-son / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1951). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de lim-

bă şi literatură română (1951-’58).

CEBAN, Tamara(13.02.1936, Bălţi, Basara-bia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1959). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză (1959-2010). Şef ad-interim

al Catedrei de filologie romanică (1967-’70). Şef ad-interim al Catedrei de filologie fran-ceză (03.-05.1985). Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (1972-’80; 1981-’87; 1990-2002). Decan ad-interim al

277


Facultăţii de Limbi Străine (10.1975-02. ’76; 05.1980-05. ’81; 03.-05. 1983). Distincţii: ordinul (sovietic) „Semnul de Onoare”. Di-ploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti. Diploma de Onoare a Ministerului Învăţământului al URSS.

CEBAN, Vasile(03.02.1917, Ghidirim, Herson / Imperiul Rus - 30.01.2008, Chişinău)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Tiraspol, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. ma-tematica, diplomă de

merit (1938). Dr. în şt. fizico-matematice (1947). Conf. (1950). Angajări: director, rector al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1953-’61). Şef al Catedrei de matematică (1953-’57). (Anterior: director adjunct al Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol, 1949-’51, director al Institutului Învăţătoresc din Soroca, 1951-’53). (Ulterior: dr. hab. în şt. fizico-matematice, prof. universitar. Director adjunct al Institutului de Mate-matică cu Centrul de Calcul al A.Ş.M., 1964-’78). Lucrări: 7 monografii, cca 130 articole ştiinţifice. Îndrumător ştiinţific a 10 teze susţinute de doctor în şt. fizico-matematice. Distincţii: ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Muncă”. 2 medalii de război. Medalia „Dimitrie Cantemir” a A.Ş. a Moldovei. Titlul onorific „Om emerit”. Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti. Doctor Honoris Cau-sa al USARB (2003). Diploma de Onoare a Ministerului Învăţământului al RSS Moldoveneşti, 1975).

CEBOTAROŞ, Viorica(18.10.1974, Corlăteni / Râşcani)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. en-gleză / l. franceză, şef de promoţie (1996). Mas-terat (2002). Angajări:

asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1996). Lucrări: cca 20 de articole.

CECHINA, Natalia(15.08.1988, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psi-hologie şi Asistenţă Socială, sp. psiholo-gia (2010). Masterat, sp. politici şi servicii

sociale pentru familie şi copil (2012). Angajări: asistent la Cat. de psihologie şi asistenţă socială, la Cat. de ştiinţe so-cioumane şi asistenţă socială (din 2011).

CEH, Oxana(16.03.1970, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. en-gleză (1991). Angajări: asistent, lector, lect. su-perior la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1996). Lucrări: 1 manual

universitar (în colaborare), 3 culegeri de texte, cca 15 articole.

278


CERBARI, Laurenţia (10.09.1953, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză (1974). Angajări: lector la Cat. de limbă franceză, la Cat. de limbă română şi filologie roma-

nică (1974-2015). Lucrări: 1 culegere de texte, 2 articole şt.-metodice.

CERNEAVSCAIA, Mira(28.03.1950, Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1972). Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1983). Angajări: asistent

la Cat. de pedagogie preşcolară (1983-’92).

CERNICA, Ioan(21.01.1950, Sărătenii Vechi / Teleneşti)

Studii: Institutul Poli-tehnic de Stat „Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Mecanică, sp. inginer-mecanic, diplo-mă de merit (1973). Dr. în şt. tehnice

(1984). Conf. (1986). Angajări: lect. su-perior, conf. la Cat. de studiu al maşinilor (1980-’95). Lucrări: 5 articole ştiinţifice.

CERNII, Tudor(16.04.1917, Culnaia Ve-che, reg. Herson / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1939). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română, la Cat. de pedagogie şi psihologie (1950-’77). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1950-’53). Decan al Fa-cultăţii de Filologie (1953-’56). Prorector la secţia cu frecvenţă redusă (1957-’59, 1961-’73). Preşedinte al Comitetului Exe-cutiv din Bălţi (1959-’61). Secretar al or-ganizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1955-’58). Distincţii: ordinul „Aleksandr Nevski”. 2 ordine „Steaua Roşie”. Ordinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. I. Medalii de război şi jubiliare. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

CERNÂŞENKO, Maria(03.07.1910, 1 Mai, reg. Dnepropetrovsk / Impe-riul Rus)

Studii: Universitatea de Stat din Kiev, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1938). Dr. în şt. filologi-ce (1958). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă

rusă şi lingvistică generală (1960-’62). Şef ad-interim al Catedrei de limbă rusă şi ling-vistică generală (1961-’62).

279


CERNEVA, Elena(06.02.1954, Novokuzne-ţk, Kemerovo / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Kemerovo, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1975). Dr. în şt. pe-

dagogice (1988). Angajări: asistent la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1978-’84). Lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1988-2000).

CERNOV, Nikolai(17.12.1912, Bender, Basarabia / Imperiul Rus – 1984, Chişinău)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Fac. de Matematică, sp. mate-matica (1937). Angajări:

lect. superior, conf. ad-interim la Cat. de matematică (1959-’75). Prodecan al Facul-tăţii de Fizică şi Matematică (1972-’74). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministe-rului Înv. al RSS Moldoveneşti. Maestru al sportului la alcătuirea problemelor pentru jocul de dame.

CERTAN, Eugen(15.12.1899, Capaclia Nouă, Izmail, Basarabia / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea din Bucureşti, Fac. de Teolo-gie (1928). Conservatorul din Bucureşti, Fac. de

Pedagogie (1939). Seminarul Pedagogic „Titu Maiorescu” de 2 ani din Bucureşti, Fac. de Cânt (1939). Angajări: lect. supe-

rior la Cat. de cânt şi metodică a cântului (1959-’77). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

CETVERIKOVA, Lilia(14.03.1941, Rossos, Voronej / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Rostov-pe-Don, Fac. de Pedagogie şi Psiho-

logie Preşcolară, sp. pedagogia şi psiho-logia preşcolară (1968). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi me-todică a înv. primar (1968-’93). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1968-’72). Prodecan la secţia cu frecvenţă redusă la Fac. de Pedagogie (1972-’74).

CHEPTEA, Virgil(13.04.1941, Catranâc / Făleşti - 24.06.2012, Ca-tranâc / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehnice generale (1963).

Dr. în şt. fizico-matematice (1974). Conf. (1978). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de fizică şi metodică a pre-dării fizicii (1966-’68, 1971-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (2011-’12). Şef al Catedrei de fizică şi metodică a predării fizicii (1979-’85, 1986-’96, 1997-2003, 2004-’08). Lucrări: 115 ar-ticole şt.-metodice, inclusiv 1 brevet de invenţie, 1 manual (note de curs), 1 cule-gere (în colaborare).

280


CHILAT, Sergiu(23.07.1984, Cernoleuca / Donduşeni)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Mate-matică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

(2007). Masterat, sp. informatica (2008). An-gajări: asistent, lector la Cat. de informaţii aplicate şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2008).

CHIOSA, Mihai(11.03.1943, Lăpuşna, Hânceşti, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Moscova, Fac. de Mecanică şi Mate-matică, sp. matematica

(1966). Angajări: asistent la Cat. de mate-matică (1966-’68). (Ulterior: dr. habilitat în şt. fizico-matematice).

CHIRA, Artur(28.04.1973, Drăgăneşti / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. ger-mană / l. engleză (1995). Angajări: lector-stagiar la

Cat. de filologie germană (1995-2004).

CHIRA, Oxana(27.04.1977, Soroca)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. franceză (1999).

Masterat (2000). Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1999). Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (02.-06.2012). Prodecan al Facultăţii de Litere (din 2014). Lucrări: 1 dicţionar (în colaborare), cca 27 de arti-cole.

CHIRIŢA, Mariana (23.09.1983, Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străi-ne, l. şi lit. germană / l. şi lit. română (2007). Mas-terat (2008). Angajări: asistent la Cat. de filolo-

gie engleză şi germană (din 2009). Lucrări: circa 10 articole.

CHISELIOV, Lilia(27.06.1975, Edineţ)

Studii: Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Marketing, sp. marketing (1997). Angajări: asis-tent, lector, lect. superior

la Cat. de ştiinţe economice (din 1998). Lucrări: 24 de articole.

CIOBANU, Doina(06.06.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi informatica (1999). Angajări: asistent la Cat. de informatică

aplicată şi tehnologii informaţionale (1999-2006).

281


CIOBANU, Elvira(14.06.1988, Făleşti)

Studii: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Doctorandă (din 2012). Angajări: lector la Cat. de ştiinţe sociouma-

ne şi asistenţă socială (din 2010). Lucrări: 5 articole ştiinţifice.

CIOBANU, Ina(16.02.1977, Grigoră-uca / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. mate-matica şi infortmatica (1999). Dr. în şt. fizi-co-matematice (2011).

Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de matematică (din 1999). Prodecan al Facultăţii de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică (2008-’11). Şef al Catedrei de matematică (2011-’12). Lucrări: 9 articole şt.-metodice şi teze la conferinţe.

CIOBANU, Ion (21.12.1980, Sângerei)

Studii: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Fac. de Ştiinţe Politice şi Administrati-ve, sp. ştiinţele politice (2002). Dr. în drept

(2012). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2004). Prodecan al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale (2013-’14). Lu-crări: 12 articole ştiinţifice.

CIOBANU, Lora(01.01.1961, Valea Trestiei / Nisporeni)

Studii: Şcoala Pedagogică „N.K. Krupskaia” din Că-lăraşi, diplomă de merit (1980). IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp.

pedagogia şi psihologia preşcolară, diplo-mă de merit (1984). Dr. în şt. pedagogice (2000). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 2000). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (2006-’10). Şef al Catedrei de pedagogie, în-văţământ primar şi preşcolar (2011-’13). Şef. al Catedrei de ştiinţe ale educaţiei (2013). Lucrări: 23 de articole şt.-metodice, manua-lul Metodica predării ştiinţelor, manualul de Pedagogie în 3 volume (în colaborare).

CIOLANU, Liudmila(21.01.1957, Curilovca, Cernigov / RSS Ucrainea-nă)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1978). Angajări:

prof. prin cumul, asistent, lector, lect. superior la Cat. de slavistică (din 1978). Şef ad-interim al Catedrei de limbă şi literatură ucraineană (2010). Mem-bru al Consiliului editorial al revistei „Українознавство” (din 2009). Mem-bru al colegiului de redacţie al ziarului «Рідне слово». Lucrări: 1 manual uni-versitar, 1 manual şcolar, 1 curriculum şcolar, 90 de articole. Distincţii: insigna de onoare «За наукові досягнення», Ucraina (2005).

282


CIORNAIA, Irina(02.07.1975, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. şi lit. germană / l. engleză (1995). USARB, Fac. de Econonie, sp. contabili-tate şi audit (2000). Mas-

terat, sp. limbi moderne şi clasice (2005). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de filologie germană, la Cat. de litera-tură română şi universală (din 1996). Lu-crări: circa 12 articole şi comunicări.

CIORNÂI, Elena(21.05.1927, Cicmele, Odesa / RSS Ucraineană - 06.2009, Chişinău)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l.

şi lit. română (1951). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură româ-nă (1954-’67).

CIORNÂI, Ion(20.05.1928, Culnaia Veche, reg. Odesa / RSS Ucraineană - 22.11.2003, Chişinău)

Studii: Şcoala Pedago-gică din Călăraşi (1947). Institutul Pedagogic de

Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1951). Dr. în şt. filologice (1960). Angajări: lect. superi-or, conf. la Cat. de limbă şi literatură română (1958-’60, 1963-’66). Şef al Catedrei de lim-bă şi literatură română (1958-’60). Prorector pentru studii şi ştiinţă (1954-’55). Secretar al

organizaţiei de partid (comunist) a IPSARB (1959-’60). Rector al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (22.10.1961-05.01.1967). (Ulterior: dr. hab. în şt. filo-logice. Şef al Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea de Stat din Chişinău (1971-’94). Prof. universitar. Prim viceminis-tru al Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1967-’71). Lucrări: 6 monografii, articole în dome-niul morfologiei. Doctor Honoris Causa al USARB (1999). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1955). Ordinele (sovietice) „Semnul de Onoare” (1963) şi „Drapelul Roşu de Muncă” (1971). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975). Medalia „Meri-tul civic”).

CIUBOTARU, Adrian(10.12.1974, Drochia)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1998). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003). Anga-jări: asistent la Cat. de

literatură română şi universală (1998-2008). Lucrări: 1 volum de traduceri, cca 30 de ar-ticole şt.-metodice, eseuri, studii. Distincţii: laureat al Premiului Naţional al Tineretului / literatură (2003).

CIUMAC, Lucia(22.04.1940, Sudarca, Donduşeni, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. română, diplomă de merit (1963). Dr. în şt.

filosofice (1971). Conf. (1976). Angajări:

283


lect. superior, conf. la Cat. de economie politică şi filosofie (1970-’95). Şef al Cate-drei de economie politică şi filosofie (1977-’87). Prorector pentru ştiinţă (1987-’95). Decan ad-interim al Facultăţii de Economie şi Drept (1995-2000). Lucrări: 13 articole ştiinţifice. Distincţii: medalia (sovietică) „Pentru distincţie în muncă”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Me-diu de Specialitate (1985).

CLIM, Tudor(15.10.1955, Hogineşti / Călăraşi)

Studii: Şcoala Pedagogi-că din Lipcani, sp. munca şi desenul liniar în cl. IV-VIII (1975). IPSARB, Fac. de Discipline Tehni-

ce Generale, sp. discipline tehnice generale şi fizică (1983). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnolo-gii (1984-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: 18 articole în reviste de specialitate, 1 material didactic pentru elevi şi studenţi, 3 îndrumare metodi-ce. Distincţii: titlu „Meşter popular în tehno-logia împletitului din lozie”.

COJOCAR, Natalia (09.08.1983, Bălţi)

Studii: Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2006). Masterat (2011). Angajări: secretar al conducătorului (din 2011). Asistent la Cat.

de limbă română şi filologie romanică (din 2013). Lucrări: 1 dicţionar (în co-laborare).

COJOCARI, Galina(20.01.1959, Nisporeni / Nisporeni)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „C.D.Uşinski” din Odesa, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica şi cântul, diplomă de merit

(1981). Dr. în şt. pedagogice (1990). Conf. (1997). Angajări: prim dirijor al corului „Ars nova”. Conf. la Cat. de teorie şi dirijat (1981-2005).

COJOCARI, Natalia(29.03.1979, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matema-tica şi informatica (2000). Masterat, sp. informatica

(2006). Angajări: lector la Cat. de informa-tică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (2007-’14). Lucrări: 3 articole şt.-metodice.

COJOCARI, Valentina(18.10.1963, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. Muzi-cal-Pedagogică, sp. muzica (1984). Angajări: lector la Cat. de instrumente muzica-le şi metodică (1985-2005).

COJOCARU, Igor(25.04.1975, Soroca)

Studii: Tehnicumul Politeh-nic din Bălţi, sp. construcţia aparatelor de radio (1995). Universitatea de Stat din

284


Chişinău, Fac. de Relaţii Internaţionale, Şti-inţe Politice şi Administrative, sp. politologia şi instruirea juridică (2001). Masterat (2002). Dr. în şt. politice (2010). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe sociou-mane (2003-’13), la Cat. de ştiinţe sociouma-ne şi asistenţă socială (din 2013). Şef al Cate-drei de ştiinţe socioumane (2010-’13). Decan al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale (din 2014). Lucrări: 1 manual (în colaborare), cca 30 de articole ştiinţifice.

COJOCARU, Victoria(18.07.1951, Ţaul / Don-duşeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1977). Dr. în şt. pedago-

gice (1991). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de învăţământ primar şi educaţie preşcolară (1987-’97).

COLIBABA, Varvara(17.12.1955, Sadaclia / Cimişlia)

Studii: IPSARB, Fac de Limbi Străine, sp. l. engleză, diplomă de merit (1977). Angajări: asistent la Cat. de

pedagogie (1980-’87). Lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză (1987-’96).

COLIBAN, Tudor(07.03.1939, Bocşa, Fă-leşti, Basarabia / România)

Studii: Institutul Politeh-nic “Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Econo-

mie, sp. contabilitatea (1966). Dr. în şt. economice (1973). Angajări: lect. superi-or la Cat. de filosofie şi economie politică (1980-’81).

COLODROVSCHI, Vitalie(12.02.1975, Şuri / Drochia)

Studii: Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” din Chişi-nău (1999). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de drept public (1999-2009). Prode-

can al Facultăţii de Drept (1999-2000).

CONDRATIUC, Elena(15.10.1959, Onişcani / Că-lăraşi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Bio-logie şi Pedologie, sp. prof. de biologie şi chimie (1982). Angajări: asistent la Cat. de

ştiinţe ale naturii şi muncă (1982-’91).

CONUP, Ilia(02.08.1906, Dolinskoe, Odesa / Imperiul Rus – 1982, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, sp. l. şi lit. rusă (1945). Angajări: lector, lect. superior la Cat.

de limbă şi literatură rusă (1950-’65). Di-rector adjunct al Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi la secţia cu frecvenţă redusă (1949-’53). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) la aceeaşi instituţie (1949-’51, 1953).

285


CONUP, Valeri(22.01.1949, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehnice, diplomă de merit (1971). Institutul de Economie Na-

ţională din Odesa, sp. finanţe şi credite, di-plomă de merit (1980). Dr. în şt. economice (1986). Angajări: lect. superior la Cat. de finanţe şi contabilitate (2000-’12). Lucrări: 11 articole ştiinţifice.

COPACINSCHI, Polina(24.11.1938, Oster, Cer-nigov / RSS Ucraineană - 18.06.2006, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Kiev, sp. l. engleză (1961). Anga-

jări: lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză (1962-2006).

CORBU, Alexei(16.02.1920, Volovo, So-roca, Basarabia / România)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Chi-şinău, Fac. de Biologie şi Chimie, sp. biologia

şi chimia (1950). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de învăţământ primar şi educaţie preşcolară (1961-’97). Lucrări: 7 articole şt.-metodice. Distincţii: medalia „Centenarul naşterii lui I. V. Miciurin” (1955). Ordinul (sovietic) „Insigna de Onoare” (1960). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1955). 3 medalii (1 de argint, 2 de bronz) la Expo-ziţia Unională Agricolă (1956-’58).

CORCEVOI, Maria (22.04.1981, Bălţi) Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. pedagogia învăţământului primar şi limba engleză

(2003). USARB, Fac. de Pedagogie, Psi-hologie şi Asistenţă Socială, sp. psihologia judiciară (2008). Masterat în terapii de cu-plu şi de familie – zi, Fac. de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (2010). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie şi asistenţă soci-ală (din 2010). Lucrări: 9 articole şi 1 ghid.

CORCODEL, Viorica(14.11.1941, Rediu-Mare, Donduşeni, Basarabia / România)

Studii: Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. germană (1965). Angajări: asistent, lect. superior la

Cat. de filologie engleză şi germană (din 1965). Distincţii: Diploma Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti şi sindicatului republican (1977).

CORNEA, Viorica(13.10.1971, Chiurt / Edi-neţ)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. fran-ceză / l. engleză (1993). Angajări: lector la Cat. de filologie franceză (1996-

2012). Lucrări: 2 articole ştiinţifice.

286


COROLIUC, Boris(24.10.1930, Ghincăuţi, Edineţ, Basarabia / Româ-nia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. is-

toria, diplomă de merit (1955). Dr. în şt. filosofice (1969). Conf. (1972). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de istorie, la Cat. de ştiinţe socioumane (1960-2012, cu între-ruperi). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1960-’62). Decan al Facultăţii de Filologie (1967-’75). Rector al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” (1975-’85). Şef al Ca-tedrei de comunism ştiinţific (1987-’90). Di-rector al Institutului Republican de reciclare a cadrelor didactice (1985-’87). Lucrări: peste 30 de articole în domeniul dezvoltării democraţiei şi formării societăţii civile în Republica Moldova. Distincţii: ordinul (so-vietic) „Semnul de Onoare”. Medalia jubili-ară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-neşti”, „Eminent al Înv. din URSS” (1975). Titlul onorific „Lucrător emerit al şcolii su-perioare din RSS Moldovenească” (1985). 2 Diplome ale Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti (1960, 1980).

COSTAŞ, Olga(13.05.1939, Colicăuţi, Briceni, Basarabia / Ro-mânia - 23.06.2005)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. ro-mână (1962). Angajări: lector, lect. superior la

Cat. de filologie franceză (1962-’74).

COSTEŢCHI, Victor(22.02.1947, Târnova / Donduşeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1968). Dr. în şt. pedagogi-ce. Angajări: asistent, conf. la Cat. de metodică a predă-

rii limbii ruse (1969-’74, 1978-’81). Şef al Catedrei de metodică a predării limbii ruse (1978-’81). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldove-neşti (1982).

COSTIN, Nicolae(07.04.1936, Peceştea, Rezina, Basarabia / Ro-mânia - 14.02.1995, Chi-şinău)


Angajări: lector, lect. superior la Cat. de is-torie (1965-’70). (Ulterior: dr. în şt. istorice. Primul primar general al Chişinăului după declararea independenţei de stat a Republicii Moldova).

COSUMOV, Marina(11.09.1982, Pelinia / Râş-cani)

Studii: Colegiul Republi-can de Muzică şi Educaţie Muzicală „C. Porumbescu” din Bălţi, sp. profesor de

muzică şi iterpretare în orchestră, şef de promoţie (2001). USARB, Fac. de Muzi-că şi Pedagogie Muzicală, sp. profesor de muzică şi instrumente muzicale, şef de pro-moţie (2004). Dr. în şt. pedagogice (2012).

287


Angajări: asistent la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (2004-’11), lect. supe-rior la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Lucrări: 1 ghid metodic, 12 articole.

COŞCIUG, Angela(02.01.1969, Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1990). Dr. în şt. filologice (2005). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat.

de filologie franceză, la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1993). Şef al Catedrei de filologie franceză (2008-’09). Lucrări: 2 monografii, 2 eseuri de gramatică, 1 culegere de teste (în colaborare), 83 de articole (inclu-siv 15 în colaborare). Redactor-şef al revistelor „Limbaj şi context” şi „Glot-odidactica”. Membru al comitetului şti-inţific al revistei „Communication inter-culturelle et littérature” (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România), „Concordia discors vs discordia con-cors” (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, România), „Interstudia” (Universitatea din Bacău, România).

COŞEVOI, Ivan(01.03.1932, Novâi Mir, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Chi-şinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1954). Dr. în şt. filosofice (1975). Angajări: lect. superior

la Cat. de filosofie şi economie politică (1978-’90).

COTÂLEVSKAIA, Tatiana12.01.1949, Bucovăţ / Stră-şeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1970). Dr. în şt. pedagogice (1983).

Conf. (1990). Angajări: laborant (1973-’74), lector la Cat. de pedagogie a educaţiei preşcolare (1974-’75). Lect. superior, conf. la Cat. pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 1980). Lucrări: cca 90 de articole, 2 ghiduri metodice.

COTIGHER, Iacob(11.03.1918, Făleşti, Basarabia / România)

Studii: studii medicale în Franţa (1937-’40). Institutul de Medicină de Stat din Kiev, Fac. de Medicină generală, sp.

medic-chirurg (1942). Dr. în şt. medicale (1970). Conf. (1984). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de apărare pasivă (1970-’90). Lucrări: 33 de articole ştiinţi-fice. Distincţii: Diploma de Onoare a Mi-nisterului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1985).

COVTUNENCO, Ion(11.11.1909, Bender, Basarabia / Imperiul Rus – 21.08.1966, Bălţi)

Studii: Universitatea din Bucureşti, Fac. de Lite-ratură şi Filosofie, sp. fi-losofia (1940). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie a Institutului Învăţătoresc de Stat

288


din Bălţi (1947-’66). Şef al Catedrei de peda-gogie şi psihologie, Inst. Învăţătoresc, Bălţi (1949-’53). Şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie, IPSARB (1957-’60). Director adjunct pentru Studii şi Ştiinţă la Institutul Învăţătoresc din Bălţi (1951). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1956-’57). Distincţii: 3 medalii de război. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. al RSS Moldo-veneşti.

COZARU, Nicolae(04.09.1935, Pârliţa, Fă-leşti, Basarabia /România/ - 03.06.1980, Pârliţa / Făleşti)

Studii: Institutul Agricol de Stat „M.V. Frunze”

din Chişinău, Fac. de Economie şi Orga-nizarea Producţiei Agricole (1968). Dr. în şt. economice (1975). Angajări: lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1976-’80).

COZERIUC, Cristina(14.11.1985, Bădragii Noi / Edineţ)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială (2007). Masterat, sp. asistenţa soci-

ală (2008). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie şi asistenţă socială, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2008). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (2010-’11), al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială (2011-’12). Lucrări: 4 articole şt-metodice.

COZNIUC, Octavian(07.02.1982, Aluniş /Râş-cani)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Mate-matică şi Informatică, sp. matematica şi informatica (2004). Masterat, sp. in-

formatica (2005). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de electronică şi infor-matică (2004-’11), la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2011). Locţiitor al şefului Catedrei de electronică şi informatică (2009-’11). Lucrări: 12 arti-cole şt.-metodice. Distincţii: învingător al concursului la „International Conference of Young Researchers” (Chişinău, 2007).

CRAEVSCAIA, Cristina(18.05.1981, Donduşeni)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2003). Masterat (2004). Angajări: asistent, lector la Cat. de drept (din 2003). Lucrări: cca 11 articole.

CRAVCENCO, Ludmila(16.10.1963, Eleneuca /Făleşti/)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1985). Angajări: asistent la Cat. de filologie engleză (1981-’97).

289


CRAVCENCO, Vasile(01.01.1919, Şabo, Basa-rabia / România - 1987, Chişinău)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi Străine din Odesa, sp. l. franceză (1952). Anga-

jări: lector, lect. superior (l. latină) la Cat. de filologie romanică (1962-’64). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1963-’64). (Ul-terior: dr. în şt. istorice. Şef al Catedrei de limbi străine la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău).

CRECIUN, Aliona(26.04.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2002). Masterat (2003). Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie engleză,

la Cat. de filologie engleză şi germană (din 2002). Lucrări: cca 10 articole.

CRIŞCIUC, Viorica(04.05.1977, Glodeni)

Studii: Colegiul Republi-can de Muzică şi Educaţie Muzicală „C. Porumbescu” din Bălţi, sp. prof. de muzi-că şi iterpretare în orchestră (1997). USARB, Fac. de

Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. prof. de mu-zică şi instrumente muzicale (2000). Masterat (2002). Dr. în şt. pedagogice (2013). Angajări: asistent, lector la Cat. de teorie şi dirijat (2003-’11), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Lucrări: peste 30 de articole.

CRIVCEANSCHI, Nina(06.10.1948, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit (1972). Dr. în şt. filologice (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat.

de filologie franceză (1974-’98), la Cat. de lim-bă franceză (2008-’12). Lucrări: 30 de articole şt.-metodice, 7 cărţi, inclusiv 5 în colaborare, cu caracter didactic. (Anterior: decan al Facul-tăţii de Limbi Străine la Universitatea Pedago-gică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău).

CROITORU, Doina(05.02.1970, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica şi metodica lucrului educativ (1993). Angajări: asistent la Cat. de instru-

mente muzicale şi metodică (1995-2007).

CROITORU, Sergiu(26.09.1938, Saharna, Re-zina, Basarabia / România - 25.07.2003, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, secţia de clase primare şi muzică (1961). Angajări: lector,

lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1961-2003). Şef al Catedrei de muzică, ulterior al Catedrei de instrumente muzicale (1972-’88). Decan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzica-lă (1991-2000). Lucrări: cca 20 de articole şt.-pedagogice, coautor al manualelor de muzică în cl. IV, V, VII.

290


CRUDU, Cristina(07.10.1982, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială, şef de promoţie (2003). Maste-rat, sp. sociologia (2004).

Angajări: asistent, lector la Cat. de psiho-logie şi asistenţă socială, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2004). Lucrări: 7 articole ştiinţifice.

CRUGLII, Ludmila(08.07.1936, Sumî / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. franceză, diplomă de merit (1959). Institutul Pedagogic de Stat din

Leningrad, Fac. de Defectologie (1963). Dr. în şt. pedagogice (1985). Conf. (1989). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de literatură rusă şi universală, la Cat. de limbă şi literatură ucraineană (1967-2012).

CRUGLIŢCHI, Tatiana (02.10.1976, Târnova / Edineţ)

Studii: Colegiul de Me-dicină din Bălţi (1997). USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul, şef de pro-moţie (2001). Masterat

(2002). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de drept privat, la Cat. de drept (din 2002). Lucrări: cca 18 articole şi comunicări ştiinţifice.

CUCER, Mihail(13.09.1926, Bârnova, Oc-niţa, Basarabia / România - 03.09.1997, Chişinău)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Chimie şi Biologie, sp. chi-mia şi biologia (1953). Dr.

în şt. pedagogice (1971). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1960-’90). Şef interimar al Ca-tedrei de pedagogie şi metodică a înv. primar (1960). Prodecan la Secţia pentru Pregătirea Învăţătorilor de Clase Primare (1961-’66). Pro-decan, cu întreruperi, al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1977-’88). Distincţii: insignele „Pentru succese eminente în mun-că” a Ministerului Înv. Superior al URSS şi „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1986). 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975, 1977).

CUCEREAVÂI, Natalia(20.05.1981, Şoldăneşti)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2003). Masterat (2005). Angajări: asistent la Cat. de filologie franceză (2004-’11). Secreta-

ră a decanatului Fac. de Psihologie şi Asistenţă Socială (2011-’13), în prezent – a decanatului Fac. de Drept şi Ştiinţe Sociale (din 2013).

CUCOARĂ, Marcel(30.08.1963, Parcova / Edineţ)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Arte Gra-

291


fice, sp. desenul (1985). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1987-’94), la Cat. de tehnică şi tehnologii (1994-’96).

CUCU, Nicolae(18.05.1951, Gribova / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi instruirea prin muncă (1977). Angajări: laborant superior la Cat.

de conducere a maşinilor (1982-’84); lector la Cat. de discipline agricole (1984-’91), la Cat. de studiu al maşinilor (1991-’92).

CULIC, Elena(29.05.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2001). Masterat, sp. dreptul (2002). Angajări: lector la Cat. de drept public (2002-’12).

CUŞMIR, Toma(07.10.1935, Nimereu-ca, Soroca, Basarabia / România - 05.10.2014, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. istoria / l. şi

lit. română (1958). Dr.în şt. istorice (1985). Angajări: lect. superior la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii, la Cat. de învăţământ primar (1987-’95). Lucrări: 1 monografie, 21 de articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”

(1960). Diploma de Onoare a Prezidiului So-vietului Suprem al RSS Moldoveneşti (1965). Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Medalia sovietică „Pentru muncă merituoasă” (1978). (Ulterior: rector al Universităţii Nistre-ne, cu sediul la Bălţi).

CUŢULAB, Ala(02.11.1980, Bălţi)

Studii: Colegiul de Medici-nă din Bălţi (2000). Univer-sitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Biologie şi Pedolo-gie, sp. fiziologia umană şi animală (2004). Masterat

(2005). Angajări: asistent la Cat. de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (din 2014).

DAMANCIUC, Gheorghe(22.02.1941, Fântâna Albă / Edineţ – 04.08.2011, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria /

l. şi lit. română (1964). Dr. în şt. istorice (1976). Conf. (1984). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de istorie, la Cat. de limbă şi literatură română, la Cat. de ştiinţe socioumaniste (1969-2011).

DAMIAN, Iulia(12.03.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Ma-tematică şi Informatică, sp. matematica şi infor-matica (2003). Dr. în şt.

292


fizico-matematice (2011). Angajări: lector la Cat. de matematică, la Cat. de matematică şi informatică (din 2012). Lucrări: 15 artico-le şt.-metodice.

DANILIŞIN, Alexandru(21.04.1936, Frasin, Donduşeni, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi astronomia (1958). Dr. în şt. pedago-

gice (1981). Conf. (1985). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de metodică a instruirii prin muncă, la Cat. de tehnică şi tehnologii (1964-2002). Şef al Catedrei de metodică a instruirii prin muncă, şef al Ca-tedrei de tehnică şi tehnologii (1983-’90). Lucrări: 13 articole şt.-metodice.

DANILIUC, Vasile(20.05.1941, Văratic / Râşcani)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica (1962). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

fizică şi metodică a predării fizicii (1964-’70, 1973-’81).

DAŞINA, Larisa(10.02.1930, Marşansk, Tambov / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Limbi Străine din Moscova, sp. l. franceză (1954). Angajări: lec-

tor, lect. superior la Cat. de limbă franceză (1954-’64).

DĂNOI, Ion (12.09.1982, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2004). Dr. în drept (2011). Anga-jări: asistent, lect. superior la Cat. de drept (din 2004). Prodecan al Facultăţii de

drept (2011-’12; din 2015). Lucrări: 1 mono-grafie, cca 15 articole ştiinţifice.

DEINEGO, Anatolie (13.04.1957, Matai, Alma-Ata / RSS Kazahă)

Studii: Institutul de Con-strucţii şi Aparataj din Se-vastopol, Fac. de Sisteme de Automatizate de Dirijare, sp. maşini de calcul (1981).

Angajări: inginer-programator (1991-’96), lector la Cat. de electronică şi informatică (1996-2001).

DEINEGO, Nona(22.05.1959, Zguriţa / Dro-chia)

Studii: Institutul de Con-strucţii şi Aparataj din Se-vastopol, Fac. de Automati-că şi Maşini Electronice de Calcul, sp. maşini electro-

nice de calcul (1981). Dr. în şt. pedagogice (2010). Angajări: inginer coordonator la Centrul de Calcul (1991-’95). Asistent, lect. superior, conf. la Cat. de electronică şi informatică, la Cat. de informatică apli-cată şi tehnologii informaţionale, la Cat.

293


de matematică şi informatică (din 1995). Lucrări: 12 articole şt.-metodice, 1 lucrare metodică.

DEMCIUC, Eduard (01.05.1976, Cubolta / Sângerei)

Studii: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca / România, Fac. de Drept, sp. dreptul. Angajări: asistent, lector

la Cat. de drept public, la Cat. de drept (din 1999). Lucrări: cca 10 articole.

DEMENTIEV, Electron(29.10.1926, Moscova)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Lenin-grad, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1948). Dr. în şt. filologice (1952). Angajări: conf.

ad-interim la Cat. de limbă şi literatură rusă (1959-’61).

DEMIAN (MALEŞ), Veronica(06.09.1938, Slobozia Recea / Râşcani)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. şi lit. română / l. franceză (1960). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de filologie romanică, la Cat. de limbă franceză (1963-’71). Şef ad-interim al Catedrei de limbă franceză (1968-’70).

DIMITROV, Anatolie(28.03.1932, Orehovki, Bolgrad, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica (1953).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de ma-tematică (1954-’65). Şef al cursurilor pregăti-toare (1962-’63)

DINESCU, Victoria(20.10.1964 / Bălţi)

Studii: Institutul Politehnic de Stat „Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Electro-fizică, sp. sisteme automa-tizate de dirijare (1987). Masterat, sp. informatica

(2005). Angajări: inginer-programator (1990-’99), asistent, lector la Cat. de elec-tronică şi informatică, la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale (din 1999-20??). Lucrări: 3 articole şt.-metodi-ce, conducerea unei teze de licenţă.

DIOMIN, Zoia(03.09.1946, Bălţi)

Studii: Institutul de Edu-caţie Fizică şi Sport de Stat din Moscova, Fac. de Jocuri Sportive, sp. cultura fizică şi sportul, diplomă de merit (1972).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (din 1982). Adjunctul recto-rului pentru activităţi educaţionale în cămine (1983-’84). Realizări sportive: candidat în maeştri ai sportului la baschet, categoria I

294


la handbal şi şah. Performanţe ca antrenor: locul I cu echipa universităţii la Spartachi-adele republicane ale studenţilor (1996, 1997, 1998, 1999). Locul X la campionatul mondial al studenţilor la şah (1996).

DMITRACOV, Iurie(02.04.1961, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Edu-caţie Fizică, sp. handbal (1982). Angajări: asistent, lector la Cat. de educa-

ţie fizică (1982-2012). Realizări sportive: candidat în maeştri ai sportului la handbal. Performanţă ca antrenor: locul III al selecţi-onatei de studente la Uniuversiada Republi-cană (1986).

DOBROJAN, Vasile(21.04.1956, Copăceni / Sângerei)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1978). Angajări: lector la Cat. de istorie (1982-’94), la Cat.

de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2011).

DOBROJEAN, Tatiana(22.02.1976, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1998). Angajări: asistent la Cat. de limbă engleză (1997-2009).

DOLGOV, Veaceslav(23.08.1978, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (2000). Masterat (2001). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de sla-vistică (din 2001). Lucrări: cca 40 de articole.

DOLINŢĂ, Zinaida(21.05.1958, Pelinia / Dro-chia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Biologie a Solului, sp. biologia (1982). Angajări:

asistent la Cat. de ştiinţe ale naturii şi mun-că, la Cat. de învăţământ primar (1982-’94).

DOBRÂNIN, Evgheni(15.09.1937, Taşkent / RSS Uzbecă)

Studii: Institutul Politehnic de Stat din Leningrad, Fac. de Construcţie a Maşinilor Energetice, sp. inginer-me-canic (1961). Dr. în şt. teh-

nice (1974). Angajări: conf. la Cat. de studiu al maşinilor (1980-’90).

DRAGAN, Elena(13.10.1950, Pârjoteni / Călăraşi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit (1973). Dr. în şt. filologice (1987). Conf. (1993). An-

295


gajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză (1973-2011). Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2002-’06). Decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2006-’11). Lucrări: 20 de articole şt.-metodice.

DRAGUNOV, Leonid(22.03.1918, Brasovo, Breansk / Federaţia Rusă)

Studii: Tehnicumul Forestier din Brasovo (1937). Şcoala de partid de doi ani, diplomă de merit (1953). Institutul

Învăţătoresc de Stat din Brasovo (1937). Şcoala Superioară de Partid din Moscova, diplomă de merit (1960). Angajări: lect. superior la Cat. de filosofie şi economie poli-tică (1961-’70). Lucrări: 13 articole ştiinţifi-ce. Distincţii: 3 medalii de război.

DUBĂLARU, Boris(03.04.1925, Parcani, Soroca, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă de merit (1965). Angajări:

lect. superior la Cat. de algebră şi geometrie (1965-’72).

DUMBRĂVEANU, Radu(26.10.1982, Chişinău)

Studii: USARB, Fac. de Fizică, Tehnică, Mate-matică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

(2004). Masterat, sp. informatica (2006). Angajări: lector la Cat. de matematică şi informatică (2007-’15).

DUBROVINA, Tatiana(18.03.1950, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1971). Dr. în şt. filologice (1983). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1974-2000).

DUMANCIUC, Lidia(27.02.1937, Maramonovca / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. germană (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie germană (1961-

2008). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1974).

DZECHIŞ, Svetlana(21.09.1967, Comrat)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană (1988). An-gajări: asistent, lector la Cat. de filologie en-gleză şi germană (din 2004).

296


EFREMOVA, Lidia(30.01.1926, Kazan, Ta-tarstan / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul de Me-dicină din Gorki (Tver), Fac. de Pediatrie, sp. curativă, diplomă de merit (1948). Dr. în şt.

medicale (1965). Angajări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1970-’74). Lucrări: 11 articole ştiinţifice. Distincţii: insigna „Eminent al Ocrotirii Sănătăţii” (1961).

ENCIU, Nicolae(15.03.1960, Câşliţa-Prut / Cahul)

Studii: Şcoala Pedago-gică „A.S. Makarenko” din Cahul (1978). Uni-versitatea de Stat „V.I. Lenin” din Chişinău,

Fac. de Istorie, sp. istoria (1986). Dr. în şt. istorice (1992). Conf. (1999). Dr. hab. în şt. istorice (2004). Cercetător şt. superior la In-stitutul de Istorie al AŞM (1997). Angajări: conf. la Cat. de discipline sociojuridice şi umanistice (1999-2010). Şef al Catedrei de discipline sociojuridice şi umanistice (2005-’10). Lucrări: 2 monografii, 1 manual de liceu, 1 traducere, 6 lucrări (în colaborare), cca 60 de studii, articole, comunicări. Lau-reat a două premii ale AŞM (1995, 2004).

ENCIU, Valentina(16.06.1858, Mărăşeşti / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1978). USARB, Fac. de Drept,

sp. dreptul (2003). Dr. în şt. filologice (1978). Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de literatură română şi universală (din 1981). Şef ad-interim al Catedrei de limbă şi literatură română (1999-2000). Lucrări: 2 cursuri universi-tare, 1 memorator pentru elevi, 17 articole, 9 comunicări la conferinţe.

ENGLER, Azriel(14.11.1899, Lujan, Cer-năuţi /Imperiul Austro-Ungar)

Studii: Universitatea din Cernăuţi, Fac. de Filosofie şi Filologie, sp. l. franceză, l. germană

şi istoria filosofiei (1924). Stagiar la Uni-versitatea Sorbona din Paris (1924-’25). Angajări: Şef al Catedrei de limbi străine la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1946-’47). Lect. superior la Cat. de limbă germană (1954-’77). Şef al Catedrei de lim-bă germană (1954-’56). Prodecan al Facul-tăţii de Filologie (1956-’58).

ENI, Vladimir(15.02.1934, Ghizdita, Drochia, Basarabia / România - 09.08.2005, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1957).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică (1957-’63). (Ulterior: dr. în şt. fizico-matematice la Cat. de matematică superioară, Universitatea Tehnică din Mol-dova).

297


ERIOMOV, Alexandru(11.06.1952, Hăsnăşenii Noi / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica şi cântul (1981). Angajări: lec-tor, lect. superior al

Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1981-’98).

EŞAN, Lev(10.03.1912, Vadu-Raşcov / Şoldăneşti / Imperiul Rus - 09.05.1975, Bălţi)

Studii: Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Fac. de Drept (1938). Institutul Pedagogic de Stat din Chi-

şinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1950). Dr. în şt. filologice (1966). Conf. (1969). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură română (1960-’75). Şef ad-interim al Catedrei de limbă şi literatură română (1960). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

EVDOCHIMOV, Radames(02.10.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi informatica (2002).

Masterat, sp. informatica (2003). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de elec-tronică şi informatică, la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2003). Lu-crări: 10 articole şt.-metodice.

EVTODIENCO, Vladimir(12.08.1927, Labusnaia, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Filosofie, sp. filosofia

(1960). Angajări: lector la Cat. de filosofie şi economie politică (1960-’71).

EVTUŞENCO, Ion(24.02.1917, Izmail, Basa-rabia / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1953). Angajări:

lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură română (1958-’97). Şef al Cate-drei de limbă şi literatură română (1960-’62; 1969-’71; 1973-’74). Prorector pentru mun-ca didactică şi ştiinţifică (09.1959-02.1960). Decan ad-interim al Facultăţii de Filologie (01.03.-01.08.1960). Distincţii: 10 medalii de război şi jubiliare. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” şi „Eminent al Înv. din URSS”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. al URSS (1975).

FAIDIUK, Victor(30.12.1919, Ust Mangu-gai, Primorie /Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat de Limbi Stră-ine din Odesa, sp. l. en-

298


gleză (1941). Dr. în şt. pedagogice (1971). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă engleză (1968-’71). Fondator al laboratoru-lui lingafonic la Fac. de Limbi Străine.

FAIGHER, Anatolie(22.12.1983, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Drept, sp. dreptul (2005). Masterat (2006). Dr. în drept (2011). Angajări: asistent, lector, lect. supe-rior la Cat de drept (din

2005). Lucrări: cca 30 de articole ştiinţifice şi metodice, 1 material metodico-didactic, 3 monografii.

FEDORCIUK, Ivan(09.10.1921, Dovga-levka, Hmelniţk / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Leningrad, Fac. de Pe-dagogie, sp. pedagogia

şi psihologia (1948). Dr. în şt. pedagogice (1954). Conf. (1954). Angajări: lect. supe-rior, conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1960-’64). Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a înv. primar (1961-’64). Distincţii: 3 medalii de război.

FEDOSEEVA, Svetlana(03.11.1940, Ivanovo / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. franceză (1962). Angajări: lector, lect.

superior la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală, la Cat. de limbi materne şi literatu-ră pentru copii (1964-’93).

FEDOSENKO, Aleksandr(11.10.1953, Belaia Ţerkov, Kiev /RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică,

diplomă de merit (1976). Angajări: lec-tor, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1977-’90).

FEDOTOVA, Ludmila(26.03.1938, Moscova)

Studii: Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Fi-lologie, sp. l. şi lit. rusă (1960). Dr. în şt. filologice (1987). Conf. (1990). Anga-

jări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1969-’99).

FEIDER, Leonid(07.12.1921, Nisporeni, Nisporeni, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Universitatea de Stat din Irkutsk, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria (1945). Angajări: lector la Cat. de

istorie, Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1952-’53). Şef ad-interim al Catedrei de istorie (1952). Lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1957, 1960; 1958-’59, prin cumul).

299


FEŞINA, Galina(26.01.1942, Cita / Fede-raţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Saratov, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1966). Dr. în şt.

pedagogice (1975). Conf. (1986). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1974-’95). Prodecan ad-interim al Facultăţii de Pedago-gie şi Psihologie Preşcolară (02.-09.1977). Şef ad-interim al Catedrei de pedagogie şi metodi-că a educaţiei preşcolare (1977-’80).

FILIP, Nicolae(03.03.1926, Sofia, Dro-chia, Basarabia / Româ-nia – 15.05 2009, Sofia / Drochia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac.

de Fizică şi Matematică, sp. fizica, diplomă de merit (1952). Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, cursuri anuale aprofundate de radioelectronică (1955). Dr. în şt. fizico-matematice (1962). Conf. (1964). Dr. hab. în şt. fizico-matematice (1979). Prof. (1981). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică (1953-’57; 1960-’62). Şef al Catedrei de fizică (1953-’54). Conf., şef al Catedrei de discipline tehnice generale (1962-’90). Prof., şef al Catedrei de electronică şi informatică (1990-2009). Prorector pentru Ştiinţă (1964-’86). Rector al Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1986-’92). Rector al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1992-2007). Lucrări: 5 monografii, 2 manuale, 5 broşuri, 135 de articole, 27 de teze ale referatelor, 25 de rapoarte anuale cu rezultatele investigaţiilor ştiinţifice realizate

la Comandă de Stat în domeniul radiofizicii, 1 curs de lecţii de Radioelectronică în 5 vo-lume. Distincţii: „Ordinul Republicii”. Or-dinul „Gloria Muncii”. Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii (1996). Medalia de argint a Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale a URSS (1975). 1 medalie de război, 2 me-dalii jubiliare. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Medalia de aur a Salonului Internaţional al Cercetării şi Transferului Teh-nologic, Iaşi (1994). Medalia de aur „Henri Coandă” a Societăţii Române de Inventică a României (Iaşi, 1994). Membru de Onoare al A.Ş. din Moldova (1995). Membru activ al Academiei Internaţionale de Ştiinţe a Şcolii Superioare (1997). Doctor Honoris Causa al Universităţii „Gh. Asachi”, Iaşi (2000). Medalia şi diploma „Personalitate de excepţie a secolului XX”, inclusă în Culegerea Bio-grafică „2000 de personalităţi marcante ale secolului XX”, Cambridge, Marea Britanie (2000). Cetăţean de onoare al mun. Bălţi (2001). Insignele „Eminent al Înv. din URSS” (1971), „Eminent al Înv. Public al RSS Mol-doveneşti” (1964) şi „Eminent al Înv. Public din Ucraina”. Titlul onorific „Lucrător emerit al Şcolii Superioare din RSS Moldovenească” (1973). 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. din URSS (1970, 1985). 4 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1972, 1975, 1984, 1985).

FILIP, Rostislav(19.06.1975, Sofia / Dro-chia)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1997). Angajări: asistent

la Cat. de limbă engleză (1997-2006).

300


FILIPCENKO, Ivan(1913, Volciha, Kazahstan /Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat de Limbi Stră-ine din Leningrad, Fac. de Limbă Engleză, sp. l. engleză (1940). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de limbă engle-ză (1961-’70).

FILIPP, Svetlana(28.02.1962, Sofia / Dro-chia)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1983). Angajări: asistent, lector, lect. su-perior la Cat. de filologie engleză şi germană (din

1983). Lucrări: 1 curs teoretic, 5 articole şt.-metodice, 1 articol publicistic.

FIODOROVA, Angela(04.09.1963, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica (1984). Angajări: lector la Cat. de peda-gogie şi metodică a înv.

primar, asistent la Cat. de teorie şi dirijat (1984-2003).

FOCA, Eugenia(01.01.1978, Sofia / Dro-chia)

Studii: Şcoala Normală „Ion Creangă” din Bălţi (1998). USARB, Fac.

de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (2002). Masterat, sp. pedagogia (2007). Doctorandă (din 2012). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, învăţământ primar şi edu-caţie preşcolară, la Cat. de ştiinţe ale educaţiei (din 2007). Lucrări: 15 artico-le şt.-metodice, 2 ghiduri (în colaborare).

FOCA, Lidia(16.07.1941, Bălan, Glo-deni, Basarabia / Româ-nia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matema-tică, sp. matematica şi fizica (1964). Dr. în şt.

pedagogice (1973). Conf. (1980). Anga-jări: şef al Secţiei Pregătitoare (1973-’74). Şef al Catedrei de pedagogie (1977-’88). Şef al Catedrei de psihologie şi pedagogie (1994-’98). Asistent la Cat. de pedagogie şi psihologie (1966-’69), lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (1973-2012). Lucrări: 1 ghid metodic, 35 de articole şt.-meto-dice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1983).

FOCŞA, Ion(09.03.1961, Dominteni / Drochia)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. fotbal, tenis de masă, şah (1982). Angajări: asistent la Cat.

de educaţie fizică (din 2010).

301


FOTESCU, Emil(16.02.1944, Boghenii Vechi, Ungheni, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale

şi fizica, diplomă de merit (1970). Dr. în şt. pedagogice (1979). Conf. (1991). Angajări: laborant superior la Cat. de discipline tehnice generale (1973-’75). Lector, lect. superior, conf. la Cat. de discipline tehnice generale, la Cat. de studiu al maşinilor, la Cat. de maşini agricole, la Cat. de discipline agricole, la Cat. de tehnică şi tehnologii (1979-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Şef al Catedrei de discipline agricole (1986-’88, 1989-’92). Prodecan al Facultăţii de Discipli-ne Tehnice Generale (1988-’89). Lucrări: cca 52 de articole şt.-metodice, inclusiv manuale, cursuri de lecţii. Fondator al revistei ştiinţifi-co-metodice Tehnocopia.

FROLOVA, Maria(14.02.1929, Othojee, Tam-bov / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplomă de merit (1951). Angajări: şefa cabinetului de istorie la

Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1951-’53). Lector, lect. superior la Cat. de istorie, la Cat. de filosofie şi economie politică (1953-2001). Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1969), „Eminent al Înv. din URSS” (1975) şi „Pentru succese excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate din

URSS (1981). Diploma de Onoare a Minis-terului Înv. al RSS Moldoveneşti (1979). Di-ploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al URSS (1985).

FROLOVA, Vera (29.12.1981, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Fi-lologie, sp. l. şi lit. rusă, şef de promoţie (2003). Masterat (2004). Dr. în şt. filologice (2009). Angajări: lect. superi-

or la Cat. de slavistică (din 2003). Lucrării: 7 articole.

FUSA, Cristina(24.02.1983, Teleneşti)

Studii: Colegiul Pedago-gic „Ion Creangă” din Bălţi (2001). USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asis-

tenţă Socială, sp. pedagogia învăţământului primar şi limba engleză (2006). Masterat, sp. pedagogia (2007). Angajări: asistent la Cat. de pedagogie, învăţământ primar şi educaţie preşcolară (2007-’14). Lucrări: 5 articole şt.-metodice.

FUX, Efraim(22.01.1911, Iarâşev, Vinniţa /Imperiul Rus)

Studii: Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi, sp. l. engleză, diplomă de merit (1948). In-

stitutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Odesa, Fac. de Limbă Engleză (1951). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de limbă en-gleză (1954-’77). Şef al Catedrei de limbă en-gleză (1958-’66). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

302


GAGIM, Ion(31.05.1954, Onişcani / Călăraşi)

Studii: Şcoala Pedagogică „N.K.Krupskaia” din Că-lăraşi, sp. educaţia muzi-cală (1973). IPSARB, Fac.

de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. muzica, diplomă de merit (1980). Dr. în şt. pedagogice (1988). Conf. (1995). Dr. hab. în şt. pedagogice (2004). Prof. (2005). Angajări: conf., prof. la Cat. de instrumen-te muzicale şi metodică (din 1980). Şef al Catedrei de instrumente muzicale şi meto-dică (1988-2000). Decan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (2000-’05). Decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte (2011-’14). Decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte (din 2014). Secretar ştiinţific al Senatului USARB (din 2012). Prorector pentru Şti-inţă şi perfecţionarea cadrelor universitare (2005-’10). Redactor-şef al Revistei de cultură, ştiinţă şi practică educaţională „Arta şi Educaţia Artistică” (din 2006). Membru al colegiilor de redacţie ale revis-telor ştiinţifice „Aghatos. An International Review of the Humanities and Social Scientes”, România; „Review of artistic education”, România; Вестник кафедры ЮНЕСКО „Музыкальное искусство и образование”, Federaţia Rusă. Membru corespondent al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Pedagogice, Federaţia Rusă. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Mem-bru al Uniunii Muzicienilor din Moldova. Lucrări: 4 monografii, 4 manuale uni-versitare, 2 manuale şcolare, 3 volume de maxime şi cugetări, peste 100 de articole. Distincţii: Ordinul Onoarei (2010). Me-

dalia comemorativă „60 de ani ai AŞM”. Diplome de merit ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi ale Ministerului Educaţiei. Premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzi-cologilor din Moldova. Laureat al revistei „Literatura şi arta”.

GAIDARJI, Gavril(02.09.1938, Carbolia / Cahul)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filolo-gie, sp. istoria / l. şi lit. rusă

(1962). Dr. în şt. filologice (1970). Angajări: conf. la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1972-’83). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1970-’72).

GALAT, Galina(25.01.1943, Berezovski, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Colegiul de Muzică (1963). Conservatorul de Stat din Odesa, Fac. Vocal-

Corală, sp. profesor de discipline corale, di-rijor de cor şi cânt (1968). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de cânt şi metodică a cântului, la Cat. de arte şi educaţie artistică

(din 2011).

GALCO, Tatiana(07.07.1961, Minsk / RSS Belorusă)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat de Limbi Străine din Minsk, sp. l. franceză

/ l. engleză (1983). Angajări: asistent la Cat. de limbă franceză (1983-’91).

303


GALIŢ, Valeriu(23.10.1981, Natalievca / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matema-tică, sp. matematica şi in-formatica (2001). Masterat,

sp. informatica (2002). Angajări: asistent, lector la Cat. de informatică aplicată şi teh-nologii informaţionale, la Cat. de matemati-că şi informatică (din 2002).

GALUŞCO, Valeriu(26.04.1946, Bahmak, Cer-nigov / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehnice generale, diplomă de me-

rit (1970). Dr. în şt. pedagogice (1990). Conf. (1990). Angajări: lect. superior la Cat. de pedagogie generală (1983-’90, prin cumul). Secretar (ultimul) al orga-nizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1983-’91).

GAMAN, Pavel(22.01.1920, Bebehi, Hmel-niţk / RSS Ucraineană - 14.08.1981, Bălţi)

Studii: Institutul Peagogic de Stat din Kameneţ Po-dolsk, Fac. de Istorie, sp.

istoria (1953). Dr. în şt. pedagogice (1963). Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a înv. primar (1964-’66). Angajări: conf. la Cat. de comunism ştiinţific (1977-’81). Dis-tincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 9 medalii de război şi jubiliare.

GARAZ, Ion (19.04.1938, Bârnova, Ocni-şa, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1962). Dr. în şt. istorice (1971). Angajări:

lector la Cat. de istorie a PCUS, la Cat. de discipline sociojuridice şi umanistice (1962-2012).

GARBUZ, Ala(21.07.1939, Sverdlovsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic din Rostov-pe-Don, Fac. de Educaţie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia pre-

şcolară, diplomă de merit (1966). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de pedago-gie şi psihologie a înv. primar şi a educaţiei preşcolare (1969-’88).

GARBUZ, Vasile(06.03.1981, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. psi-hologia judiciară (2003). Masterat, sp. pedagogia şi

psihologia (2005). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (din 2003). Prodecan al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială (2012-’13). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psiholo-gie şi Arte (2013-’14). Lucrări: 2 suporturi teoretico-aplicative pentru psihologi şi cadre didactice (în colaborare), cca 15 articole şt.-metodice.

304


GAŞIŢOI, Natalia(18.03.1975, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi informatica, şef de pro-moţie (1997). Dr. în şt.

matematice (2012). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică, la Cat. de matematică şi informatică (din 1997). Şef ad-interim al Catedrei de matematică (2003-’11). Lucrări: 8 articole ştiinţifice şi teze la conferinţe.

GAVAJUC, Stela(30.01.1980, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „Al. I. Cuza” din Iaşi, Fac. de Drept, sp. dreptul (2002). Masterat: sp. drep-tul internaţional public şi

privat (2003). Dr. în drept (2009). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de drept (din 2002).

GAVRILIN, Ivan(08.01.1924, Buguruslan / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Uli-anovsk, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1952). Angajări:

lector, lect. superior, conf. ad-interim la Cat. de limbă franceză (1954-’64). Decan al Facultăţii de Limbi Străine (12.1954-01.1956). Şef al Catedrei de limbă franceză (1962-’64). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 3 me-dalii de război.

GAVRILOV, Serghei(13.10.1952, Edineţ)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1976). Dr. în şt. is-torice (1985). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de istorie (1976-’82, 1985-’86).

GĂMUREAC, Ana (07.05.1980, Aluniş / Râşcani)

Studii: Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău), Fac. de Geografie-Hidrologie, sp. geografie şi hidrologie (2002). Angajări: lector la Cat.

agroecologie, la Cat. de biologie, chimie şi geografie (2004-’12). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie (2008-’12).

GÂNJU, Tatiana(05.02.1984, Fuzăuca / Şoldă-neşti)

Studii: Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din Bălţi (2002). USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială,

sp. pedagogia înv. primar şi pedagogia preşco-lară (2007). Masterat, sp. pedagogia (2008). Doctorandă (din 2011). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, învăţământ primar şi edu-caţie preşcolară (din 2008). Lucrări: 8 articole şt.-metodice.

GHEBOS, Anatolie(01.11.1938, Cerepcanii Vechi, Făleşti, Basarabia / România - 24.08.1992, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedagogică

305


„Boris Glavan” din Soroca (1956). IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica, diplomă de merit (1961). Dr. în şt. psihologice (1970). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi psihologie (1961-’62, 1964-’66). Lect. superior, conf. la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1969-’92). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1965-’66). Lucrări: 3 monografii, 56 de articole ştiinţifice. Distincţii: medalia so-vietică „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină” (1958). Insigna „Pentru succese excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1989). Diplo-ma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1985).

GHENDRIHSON, Galina(1910, Plodihino, Moscova / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea de Stat „M.V.Lomonosov” din Moscova, Fac. de Literatură (1931). Dr. în şt. filologice (1949). Angajări: conf. la

Cat. de limbă şi literatură rusă (1955-’57).

GHEORGHIŢĂ, Liliana(28.02.1976, Răuţel / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (1998). Dr. în şt. filologice (2011). Angajări: lector la

Cat. de literatură română şi universală (din 2004). Şef al Catedrei de filologie franceză (2011-’13). Lucrări: 1 monografie, peste 20 de articole.

GHERASIMCIUC, Emil(09.12.1939, Sturzovca, Glodeni, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Institutul Agricol „M.V. Frunze” din Chişi-nău, Fac. de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii,

sp. inginer-mecanic (1960). Dr. în şt. peda-gogice (1982). Conf. (1987). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de fizică şi discipline tehnice generale (1961-’95).

GHERMAN, Dumitru(23.10.1964, Mahala, Cer-năuţi / RSS Ucraineană )

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1991). Angajări: asis-

tent prin cumul, laborant superior la Cat. de educaţie fizică (din 2006). Realizări sportive: candidat în maeştri ai sportului la gimnastica atletică, campion republican

(1990-’91).

GHERMANENKO, Alexandra(14.07.1927, Novo-Kacea-lovka, Primorie / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Usuriisk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1969-’70). Prodecan al Facul-tăţii de Filologie (1969-’70).

306


GHERŞKOVICI, David(21.12.1921, Bălţi, Basarabia / România -15.11.1978, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l.

şi lit. română (1951). IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1968). Dr. în şt. filologice (1975). Angajări: redactor al editurii universitare, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1967-’78).

GHEŞELE, Aleksandr(10.11.1910, Zolotoe Pole, Crimeea / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi

Străine din Odesa, sp. l. germană (1939). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă germană (1956-’68). Şef ad-interim al Ca-

tedrei de limbă germană (1958-01.1960).

GHEŞELE, Valeri(20.05.1951, Edineţ)

Studii: Tehnicumul Poli-tehnic din Bălţi, sp. teh-nician tehnolog (1970).

IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale, munca şi fizica (1976). Dr. în şt. pedagogice (1987). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de metodică a instruirii prin muncă (1977-’84, 1987-’88). Distincţii: Diploma de Onoare a comitetului central al comso-molului republican.

GHIMBRA, Savelie(24.08.1938, Volontiri, Basarabia / România – 17.08.2007, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. prof. de

educaţie fizică, anatomie şi fiziologie a omului (1961). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1963-2007, cu întreruperi). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1965-’69, 1977-’79).

GHIMP, Andrei(15.11.1934, Budeşti, Criuleni / România)

Studii: Institutul de Cultură Fizică din Leningrad (1958). Angajări: lector, lect. supe-rior la Cat. de educaţie fizică (1958-’74).

GLEBOV, Ana(27.10.1982, Bălţi)

Studii: Colegiul Republican de Muzică şi Pedagogie (1998). USARB, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzi-

cală, sp. muzica (2002). Masterat, sp. muzica (2005). Angajări: maestru de concert, asistent, lector la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2004). Lucrări: 7 articole, 2 curriculumuri.

GLEIBMAN, Eva(18.12.1921, Bălţi, Basarabia / România – 09.03.2014, Haifa / Israel)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de

307


Filologie, sp. l. franceză (1952). Dr. în şt. filo-logice (1969). Angajări: conf. la Cat. de filo-logie franceză (1956-’92). Lucrări: 19 articole şt.-metodice, 2 monografii. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

GLEIBMAN, Haim(06.10.1918, Orhei, Basara-bia / România - 08.03.2008, Haifa / Israel)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica

şi matematica (1952). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică (1953-’76, 1977-’90). Şef al Catedrei de fizică şi metodică a predării fizicii (1967-’70). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 2 medalii de război şi medalii jubiliare. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

GOBJELEAN, Alexei(27.02.1914, Sarovo, Odesa / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1937). Angajări: lect.

superior la Cat. de limbă şi literatură română (1954-’58). Şef al Catedrei de limbă şi litera-tură română (1954-’57). Distincţii: 2 ordine (sovietice) „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. II şi „Steaua Roşie”.

GNATIUC, Lucia(26.02.1974, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. en-gleză / l. franceză (1996). Angajări: lector la Cat. de

limbă engleză (1997-2012). Lucrări: tradu-ceri în săptămânalul „Literatura şi arta”.

GOHBERG, Israel(23.08.1928, Tarutino / România - 12.10.2009, Raanana / Israel)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică,

sp. matematica, diplomă de merit (1951). Dr. în şt. fizico-matematice (1955). Conf. (1960). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de matematică (1957-’59). Şef al Ca-tedrei de matematică (1957-’59). Distinc-ţii: Diploma Ministerului Învăţământului al RSS Moldoveneşti (1957). (Ulterior: dr. hab. în şt. fizico-matematice (1964). Prof. (1966). Membru corespondent al A.Ş. din Moldova (1970). Savant de no-torietate mondială în domeniul analizei funcţionale. Membru al Academiei Regale de Arte şi Ştiinţe din Olanda (1985). Lau-reat al premiului „Landau” (1976). Laure-at al premiului „Rothschild” în matematici (1986). Laureat al premiului pentru cerce-tare „Alexander von Humboldt” (1992). Laureat al Premiului „Hans Schneider” pentru algebra liniară (1994). Premiul „M. G. Krein” al Academiei de Ştiinţe din Ucraina (2007). Membru al SIAM (2009). „Doctor Honoris Causa” al Universităţii Tehnice din Darmstadt, Germania (1997), al Universităţii Tehnologice din Viena, Austria (2001), al Universităţii de Vest din Timişoara, România (2002), al Universi-tăţii de Stat din Moldova (2002), al Uni-versităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (2003), al Universităţii „Technion Haifa”, Israel, 2008).

308


GOIMAN, Valentina(01.05.1958, Petruşeni / Râşcani)

Studii: Şcoala Pe-dagogică „50 de ani ai ULCT” din Orhei (1977). IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Metodică a

Învăţământului Primar, sp. pedagogia şi me-todica înv. primar, diplomă de merit (1980). Angajări: asistent la Cat. de ştiinţe ale naturii şi muncă (1984-’95). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie (1992-’95). Asis-tent la Cat. de înv. primar şi educaţie pre-şcolară (prin cumul, 1995-’96). Secretar al organizaţiei comsomoliste la IPSARB (1981-’83). Distincţii: medalia (sovietică) „Pentru distincţie în muncă” (1975). Diploma comi-tetului central al comsomolului din URSS. Diploma comitetului central al comsomolului din RSS Moldovenească.

GOLOVATÂI, Igoăil(05.02.1930, Bălţi / Româ-nia - 13.01.1998, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1953). Angajări: lect. superior la Cat. de istorie (1978-’90).

Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Titlul onorific „Lucrător emerit al culturii din RSS Moldovenească”.

GOLOVATÂI, Mihail(11.09.1919, Klembovka, Vinniţa / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Elec-trotehnic şi de Radio din Odesa, Fac. de Radio, sp.

radist (1948). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de discipline tehnice generale (1954-’81). Lucrări: 11 articole şt.-metodice. Dis-tincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 2 medalii de război.

GOLOVKO, Olga(29.02.1952, Voronej / Fede-raţia Rusă)

Studii: Institutul de Cultură Fizică din Volgograd, sp. educaţia fizică (1976). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1979-’92).

GOLOVKO, Nicolae(21.09.1941, Groznâi, Cece-nia / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Groznâi, Fac. de Cultură Fizică, sp. educa-ţia fizică (1963). Dr. în şt. pedagogice (1974). Conf.

(1987). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de educaţie fizică (1979-’87). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1979-’84).

GOLUBENCO, Liliana(19.09.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1999). Angajări: asistent, lector la Cat. de limbă en-gleză, la Cat. de filologie

engleză şi germană (din 1999). Lucrări: 3 articole şt. metodice.

309


GORB, Galina(03.12.1947, Spassk Dal-ni, Primorie / Federaţia Rusă - 06.01.2004, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1971). Dr. în şt. filologice (1990). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1976-2004).

GORBANI, Stella(10.09.1962, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. en-gleză, diplomă de merit (1983). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză şi

germană (din 1983). Lucrări: 1 curs teore-tic, cca 14 articole.

GORBATIUC, Nicolae(05.04.1936, Călmăţui, Hânceşti, Basarabia / România – 09.04.2010, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „Taras Şevcen-ko” din Tiraspol, Fac. de

Ştiinţe ale Naturii şi Geografie, sp. biologia şi geografia (1964). Dr. în şt. biologice (1970). Conf. (1979). Angajări: conf. la Cat. de ştiinţe ale naturii şi muncă, la Cat. de înv. primar şi educaţie preşcolară (1970-2001). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1989).

GORBUL, Valeriu(09.06.1954, Hancăuţi / Edineţ)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. jurnalism (1976). Angajări: laborant superior, asistent la Cat. de

literatură română şi universală (din 2009). Membru al Uniunii Jurnaliştilor din Mol-dova (1984).

GOREA, Ana(10.12.1955, Zgărdeşti / Teleneşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. enleză (1976). Dr. în şt. filologice (1989). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

limbă engleză (1976-’95). Şef al Catedrei de limbă engleză (1991-’95).

GOREA, Tatiana(17.11.1967, Svetlâi / Ta-raclia)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Limbi Străine, sp. l. spa-niolă (1990). Doctorandă (din 2012). Angajări: asis-

tent, lector la Cat. de limbă franceză, la Cat. de limbă română şi filologie romani-că (din 1992). Lucrări: 5 articole. Mem-bru al colegiilor de redacţie al revistelor „Limbaj şi Context” şi „Glotodidactica” , USARB.

310


GORLENKO, Feodor(06.11.1956, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1977). Dr. în şt. filologice (1987). Conf. (1988). Angajări: lector,

lect. superior, conf. la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1979-’94). Şef al Catedrei de metodică a predării limbii ruse

(1990-’91).

GORODENCO, Maria(01.08.1935, Orhei, Ba-sarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. franceză (1957). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

limbă franceză, la Cat. de limbi străine (1957-’90).

GORODENCO, Petru(21.06.1933, Viişoara, Glodeni, Basarabia / Ro-mânia - 23.01.2008, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică,

sp. fizica şi astronomia, diplomă de merit (1957). Dr. în şt. fizico-matematice (1970). Conf. (1975). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de fizică (1958-’63, 1966-2008). Prodecan al Facultăţii de Fizică şi Matemati-că (1969). Decan al Facultăţii de Discipline Tehnice Generale (1986-’88). Şef al Catedrei de studiu al maşinilor (1978-’84), al Catedrei de discipline agricole (1984-’86, 1988-’89). Prorector pentru Sectorul Administrativ Gos-podăresc (1999-2008). Distincţii: insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-

neşti” (1975) şi „Pentru succese excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS (1983).

GOROVAIA, Nina(05.04.1930, Harkov / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Limbi Străine de Stat din Harkov, Fac. de Limbă Germană, sp. l. şi lit. ger-

mană (1953). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă germană (1954-’85). Şef ad-interim al Catedrei de limbă germană (1956-’57).

GOZUN, Andrei(24.12.1910, Dobovo, Odesa / Imperiul Rus - 10.06.1989, Tiraspol)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de Istorie, sp.

istoria, diplomă de merit (1937). Angajări: lect. superior la Cat. de baze ale marxism-le-ninismului (1950-’64). Şef al Catedrei de baze ale marxism-leninismului (1951-’53; 1954-’58; 1960-’61). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 2 medalii de război.

GRANEŢCHI, Lilia(28.03.1971, Floreşti)

Studii: Şcoala Muzical-Peda-gogică din Bălţi, sp. pedagog, maestru de concert (1990). USARB, Fac. de Pedago-gie Muzicală, sp. profesor de muzică şi pian (1994).

Masterat (2001). Dr. în şt. pedagogice (2008). Conf. (2013). Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale

311


şi metodică, la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2000). Lucrări: 1 monografie, peste 20 de articole ştiinţifice, 1 curs universitar, 5 curricu-lumuri universitare.

GRĂDINARU, Renata(17.10.1979, Ciuciulea / Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză (2001). An-gajări: lector la Cat. de fi-

lologie engleză (2001-’13). Lucrări: 2 articole şt.-metodice.

GREAZNIKOVA, Raisa(01.06.1928, Kolâşkino, Volgograd / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Taşkent, Fac. de Limbi Străine, sp. l. france-ză (1950). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de limbă franceză (1961-2004). Lucrări: 1 curs teoretic.

GRIGORAŞ, Ruslan (25.01.1979, Stoicani / So-roca)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2000). Angajări: asistent, lector la Cat. de drept (din 2000). Lu-crări: 10 articole ştiinţifice.

GRIGOREAN, Vladimir(11.08.1946, Vancicăuţi, Cernăuţi / RSS Ucraineană – 09.08.2004, Vancicăuţi)

Studii: IPSARB, Fac. de

Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar şi cântul (1970). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de instrumente muzicale şi me-todică (1970-2002).

GRINBERG, Boris(01.01.1929, Râşcani, Basarabia / România – 03.10.1977, Bălţi)

Studii: Tehnicumul rutier din Chişinău (1951). IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică,

sp. fizica şi astronomia (1957). Dr. în şt. fizico-matematice (1971). Angajări: lector, lect. su-perior, conf. ad-interim la Cat. de fizică (1957-’77). Lucrări: 8 articole ştiinţifice. Distincţii: medalia „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină” (1958).

GRIŢCO, Diana(15.02.1982, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. finanţele şi contabilitatea firmei, şef de promoţie (2004). Angajări: lector la Cat. de finanţe şi contabilitate, la Cat. de ştiinţe

economice (din 2004).

GROMACOVA, Svetlana(09.01.1960, Tvardiţa / Cea-dâr-Lunga)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1980). Angajări: asistent

la Cat. de metodică a educaţiei preşcolare (1983-’90).

312


GROSU, Natalia(08.03.1978, Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2000). Angajări: asistent la Cat. de limbă engleză

(2002-’11). Lucrări: 4 articole şt.-metodice.

GROSU, Ştefan(02.02.1949, Balatina / Glodeni)

Studii: Universitatea Mi-liatră din Kiev. Angajări: lect. superior, colonel, şef al Catedrei militare (din 2003).

GROSU, Tatiana(09.04.1975, Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. franceză / l. engleză, şef de promoţie (1997). Anga-jări: lector la Cat. de limbă franceză (1997-2012).

GUDIMA, Mihail(22.11.1939, Egoreni, So-roca, Basarabia / România - 12.08.2009, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de me-

rit (1966). Dr. în şt. filologice (1974). Conf. (1984). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de limbă română (1968-2007). Lu-crări: 28 de articole.

GUDZENKO, Boris(27.10.1945, Cărpineni / Hânceşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1970). Dr. în şt.

pedagogice (1987). Şeful practicii pedagogice la IPSARB (1977-’87). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1987-2000).

GUPALOVA, Elena(09.03.1966, Bălţi)

Studii: Colegiul muzical-pedagogic din Bălţi (1985). Conservatorul Moldove-nesc de Stat „Gavriil Mu-sicescu” din Chişinău, sp. pianul (1991). Masterat

(1997). Dr. în şt. artei (2008). Conf. (2014). Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi me-todică, la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2004). Lucrări: 2 culegeri de note, 2 curriculumuri disciplinare, 3 ghiduri, 2 pro-grame analitice, peste 33 de articole.

GURANDA, Elvira(22.07.1975, Aluniş / Râş-cani)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. ger-mană / l. engleză (1997). Angajări: asistent la Cat. de filologoe germană (1997-

2015). Lucrări: 1 articol ştiinţific.

313


GUSAC, Maria(20.03.1941, Pânzăreni / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. română (1963). Dr. în şt. pedagogice (1979).

Conf. (1980). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie (1965-’86). Decan al Facultăţii de Pedagogie şi Metodică a Învă-ţământului Primar (1980-’86). Distincţii: in-signele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldo-veneşti” (1983) şi „Pentru succese excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS (1985).

GUŢAN, Valeriu(05.11.1954, Ciuciulea / Glodeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehnice generale, diplomă de merit

(1976). Academia de Administrare Publică pe lângă Guvernul Republicii Moldova, diplomă de Absolvent eminent al Academiei (2000). Dr. în şt. fizico-matematice (1987). Conf. (1991). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de discipline tehnice generale; la Cat. de studiu al maşinilor; la Cat. de electronică şi informatică (1976-’81, 1987-2011); la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţio-nale (2011-’13); la Cat. de matematică şi infor-matică (din 2013). Şef al Catedrei de studiu al maşinilor (1992-’94). Prorector pentru studii cu frecvenţă redusă şi perfecţionare a cadrelor (1996-2010). Locţiitor al şefului Catedrei de electronică şi informatică (2003-’09). Şef al Catedrei de electronică şi informatică (2009-’11). Secretar al organizaţiei comsomoliste a IPSARB (1975-’77). Preşedinte al comitetului

sindical studenţesc (1980-’81). Membru al consiliului societăţii fizicienilor din Republica Moldova (din 2007). Lucrări: cca 70 de arti-cole ştiinţifice şi şt.-metodice. Distincţii: Pre-miul II la Concursul lucrărilor studenţeşti ale tinerilor savanţi (1984). Diploma A.Ş. a RSS Kirghize la Conferinţa tinerilor savanţi (1984). Laureat al Premiului tineretului în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (1988). Medalii de argint şi de bronz, 1 Diplomă de Onoare la Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării şi Tran-sferului Tehnologic (Iaşi, 1994, 1996, 2011). Titlul onorific „Om emerit” (2010).

GUŢU, Eugenia(20.11.1942, Seliştea Nouă, Călăraşi, Basarabia / Româ-nia)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit (1966). Dr. în şt. filologice

(1975). Conf. (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză (1966-2001). Lucrări: 13 articole şt.-metodi-ce, 7 manuale.

GUŢU, Natalia(21.08.1960, Socii-Noi / Făleşti)

Studii: Şcoala de Medicină din Bălţi (1979). IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psiho-logie Preşcolară, sp. pedago-

gia şi psihologia preşcolară (1986). Angajări: asistent la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 1988, cu întreruperi). Lector la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (din 2002). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (2008-’10). Lu-crări: 18 articole şt.-metodice, 1 ghid metodic.

314


HAHAM, Emil(18.02.1930, Liège / Belgia - 31.08.1989, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Leningrad, sp. l. franceză (1952). Dr. în şt. pedagogi-

ce (1964). Conf. (1965). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de vorbire şi fonetică franceză, la Cat. de filologie franceză (1954-’89). Şef al Catedrei de vorbire şi fonetică franceză (1964-’67). Distincţii: insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

HARCONIŢA, Elena (15.03.1955, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac.de Biblioteconomie şi Bibli-ografie (1976). Angajări: bibliotecar superior, direc-

tor adjunct al Bibliotecii Ştiinţifice a USARB (1976-2001). Director (din 2001). Grad de ca-lificare superior. Lucrări: 326 (autor, coautor, editor, redactor responsabil, prefăţător) inclusiv monografii, dicţionare, cataloage, bibliografii şi biobibliografii, colocvii. Director al revistei „Confluenţe Bibliologice”. Distincţii: titlul onorific „Om Emerit” (2010). Medalia „Mihai Eminescu” (2005). Medalia comemorativă „Alecu Russo” (2005). Medalia jubiliară „În-văţământul biblioteconomic universitar din Republica Moldova - 50 de ani” (2010). Diplo-ma Guvernului de gradul I (2008). 4 Diplome ale Ministerului Educaţiei (1985, 2005, 2010, 2014). 2 Diplome ale Ministerului Culturii (2011, 2012). Diploma „Cel mai Bun Bibliote-car al Anului” (1993,1999). Premiul Mare – I, II, III – în Concursul Naţional „Cele mai reu-şite lucrări din domeniul Biblioteconomiei şi ştiinţele informării” (2000-’14).

HÂRBU, Arefa(26.11.1954, Bocşa / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale, munca şi fizica (1978). An-gajări: lector, lect. superior

la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1982-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi ingi-nereşti (din 2011). Prodecan al Facultăţii de Tehnică, Fizică şi Matematică (1998-2003). Lucrări: 40 de articole şt.-metodice, 2 bre-vete de invenţie. Distincţii: medalia de aur şi Diploma de Onoare la Salonul Internaţio-nal al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

HODACOVA, Natalia(29.12.1960, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. Muzi-cal-Pedagogică, sp. muzica şi cântul, diplomă de merit (1981). Angajări: lector la Cat. de instrumente muzica-le şi metodică (1981-2003).

HVALOV, Feodor(18.08.1902, Bulgarovka, Sa-ratov / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Saratov, Fac. de Pedagogie, sp. ştiinţe sociale şi economice (1927). Dr.

în şt. pedagogice (1955). Angajări: şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie la Insti-tutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (07.02.-11.09.1953). Lect. superior şi şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie la IPSARB (1953-’55). Distincţii: 1 medalie de război.

315


IACHIM, Leonid(21.01.1936, Parcova, Edi-neţ, Basarabia / România – 27.07.2010, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi astronomia (1957).

Dr. în şt. pedagogice (1993). Conf. (1993). Angajări: lector la Cat. de discipline tehni-ce generale (1962-’64), la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1968-’72). Lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (1979-2009). Lucrări: 13 articole şt.-metodice.

IACHIM, Maria(10.10.1937, Dărcăuţi, Soroca / România - 09.06.2008, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1959).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie franceză, la Cat. de limbă france-ză (1959-2006). Şef ad-interim al Catedrei de vorbire şi fonetică franceză (11.1967-02.1969). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

IALĂU, Nina(10.09.1957, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Odesa, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica şi cântul (1979). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi metodică a

înv. primar (1979-’95).

IANIŢKAIA, Margareta(04.10.1930, Toropeţ, Kali-nin / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Odesa, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1953). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar, la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1970-’86).

IAROVAIA, Ludmila(23.10.1926, Kapustenţî, Kiev / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Novokuzneţk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1965). Angajări: lector la Cat. de metodică a predării

limbii ruse (1974-’84).

IASER, Faina(21.02.1948, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Taganrog (1975). Dr. în şt. pedagogice (1988). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzi-cale (1977-’94).

IAVORSCHI, Lidia(21.03.1941, Cobani / Glo-deni)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1962). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie franceză (1962-2009).

316


IAVORSCHI, Nicolae(27.04.1937, Biruinţa,Taraclia / Româ-nia - 05.03.2003, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. română (1960).

Dr. în şt. filologice (1981). Angajări: lec-tor, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură română, la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1962-’92). Şef al Catedrei de limbi materne şi literatură pentru copii (1982-’92). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1985).

IGNATENCO, Diana(09.02.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (2002). Masterat (2012). Doctorandă (din 2013). Angajări: asistent la Cat. de

slavistică (din 2005). Lucrări: 15 articole.

IGNATIEVA, Dorita(16.02.1949, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar şi cântul (1972). Tehnicumul Muzical din Bălţi, clasa baian (1977). Angajări:

lector la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar, la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1986-2005). Lucrări: 13 arti-cole şt.-metodice.

IGNATIUC Iulia(07.08.1946, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză, diplomă de merit (1969). Dr. în şt. filologice (1979). Angajări: asistent, lect.

superior, conf. la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1969). Şef al Catedrei de limbă engleză (1984-’87). Şef al Catedrei de filologie engleză (1987-’89, 2005-’11). Decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2012-’13). Lucrări: 1 dicţionar (în colaborare), 7 manuale (în colaborare), 6 culegeri de texte şi exerciţii (în colaborare), 5 cărţi pentru profesori (în colaborare), cca 50 de articole. Membru al colegiului de re-dacţie al revistei „Limbaj şi context”, Bălţi. Membru al consiliului academic „Noua Revistă Filologică”, Chişinău. Distincţii: Diploma Ministerului Înv. al RSS Moldove-neşti (1982). Titlul onorific „Om emerit”.

IONIŢĂ, Mircea(03.08.1941, Sturzeni, Râş-cani / România – 28.12.2002, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit

(1962). Dr. în şt. filologice (1972). Conf. (1982). Prof. (1995). Angajări: lect. su-perior, conf. la Cat. de limbă franceză, la Cat. de filologie franceză (1961-2001). Şef al Catedrei de limbă franceză (1964-’65). Şef al Catedrei de filologie franceză (1987-2000). Lucrări: 3 monografii, 7 manuale, 5 traduceri, peste 50 de articole ştiinţifice.

317


IUMATOV, Vladimir(25.02.1924, Danilovo, Ia-roslavl / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Învăţă-toresc de Stat din Iaros-lavl, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplomă de merit

(1948). Institutul Pedagogic de Stat din Iaroslavl, Fac. de Istorie, sp. istoria (1949). Dr. în şt. pedagogice (1965). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi psi-hologie (1964-’68). Şef ad-interim al Cate-drei de pedagogie şi psihologie (1967-’68). Lucrări: 4 articole ştiinţifice. Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 1 medalie de război.

IVANNIKOV, Iuri(08.11.1932, Orenburg / Fe-deraţia Rusă)

Studii: Academia Milita-ră din Moscova (1963). Angajări: lector la Cat. de discipline tehnice generale

(1976-’97).

IVANOV, Piotr(25.09.1919, Sverdlovsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Politehnic de Stat din Sverdlovsk, Fac. de Mecanică, sp. inginer-me-canic (1952). Angajări: lec-

tor, lect. superior la Cat. de fizică şi discipline tehnice generale (1964-’77). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 3 medalii de război, 1 jubiliară.

IVLEVA, Irina(15.11.1963, Bălţi)

Studii: Institutul de Arte de Stat „Gavriil Musicescu” din Chişinău, sp. dirijat-coral (1987). Angajări: lector la Cat. de teorie şi dirijat (1987-2004).

JACOTA-DRAGAN, Olga(11.11.1987, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. administraţia pu-blică (2009). Masterandă. Angajări: asistent la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2011).

JELEASKOV, Marin(28.11.1941, Crinicinoe, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi bazele pro-ducerii (1964). Dr. în şt.

fizico-matematice (1979). Conf. (1987). Angajări: conf. la Cat. de studiu al maşi-nilor (1979-’92). Şef al Catedrei de studiu al maşinilor (1984-’92). Lucrări: 10 arti-cole ştiinţifice (în colaborare), 3 brevete de invenţie. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldove-neşti (1987).

318


JELESCO, Petru(01.10.1948, Sărata Galbenă / Hânceşti)

Studii: Şcoala Pedagogică din Orhei (1967). Institutul Pedagogic de Stat din Mos-cova, Fac. de Pedagogie, sp.

pedagogia şi psihologia, diplomă de merit (1971). Dr. în şt. psihologice (1982). Conf. (1985). Angajări: lector, lect. supeior, conf. la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1971-’92). Şef al Catedrei de psihologie (1987-’89). Lucrări: 20 articole şt.-metodice, inclusiv 1 monografie. (Ulterior: decan la Fac. de Pedagogie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1997-2009); dr. hab. în şt. psihologice, 1999).

JELESCO, Raisa(02.09.1947, Balatina / Glo-deni)

Studii: Şcoala Pedagogică din Orhei (1966). IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pe-dagogia şi psihologia pre-şcolară, diplomă de merit

(1972). Angajări: asistent la Cat. de pedago-gie, psihologie şi metodică a educaţiei preşco-lare (1975-’79), la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1983-’92). (Ulterior: dr. în şt. pedagogice. Distincţii: Diploma de merit a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2011).

JICRIVEŢKAIA, Angela(27.10.1965, Mâs. Schmidt, Magadan / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Rostov-pe-Don, Fac. de Filosofie, sp. psihologia (1987). Angajări: asistent

la Cat. de psihologie, la Cat. de psihologie şi pedagogie (1987-’95).

JITARU, Ecaterina (30.07.1943, Fundurii Vechi, Glodeni, Basarabia / România – 21.01.2011, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. germană (1964). Dr. în şt. fi-lologice (1979). Conf. (1995).

Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză (1964-2004). Şef al Catedrei de filologie franceză (2000-’04). Lucrări: cca 20 de articole şt.-metodice.

JITARU, Lucian(24.08.1972, Bălţi)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi / România, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. latină (1994). USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2002). Doctorand (din 2013).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de litera-tură română şi universală (din 1994). Lucrări: 2 dicţionare, cca 37 de articole şi comunicări la diverse conferinţe.

JITARU, Valentin(01.05.1942, Bălţi, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. ger-mană (1964). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză, la Cat. de limbi stră-

ine (1964-2009). Redactor al ziarului USARB „Pedagogul” (1968-’75). Lucrări: 1 dicţionar, 1 curs de prelegeri, peste 100 de articole ştiinţi-

319


fice şi publicistice. Distinc-ţii: Diploma de Onoare a Ministerului Învăţământului al RSS Moldoveneşti. Di-ploma de Onoare a comite-tului central al comsomolu-lui din Moldova.

JULINA, Lidia(12.03.1923, Korotkovo, Kalinin / Federaţia Rusă - 13.01.2002, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Moscova, sp. l. franceză contempo-rană (1946). Angajări: lector, lect. superior la

Cat. de limbă franceză, la Cat. de limbi străine (1960-’86).JURAT, Svetlana(04.09.1949, Mateuţi / Re-zina)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac.

de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pe-dagogia şi psihologia preşcolară (1970). Dr. în şt. pedagogice (1983). Conf. (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de metodică a educaţiei preşcolare (1970-’97). Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1984-’88). Decan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1988-’92). Lucrări: 2 indicaţii metodice, 4 articole ştiinţifice. Dis-tincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Mol-

doveneşti (1985).

JURAVSKI, Piotr(20.08.1924, Rudnea, Viteb-sk / RSS Belorusă)

Studii: Universitatea de Stat din Minsk, Fac. de Filolo-

gie, sp. jurnalist (1952). Dr. în şt. filologice (1971). Dr. în şt. psihologice (1982). Angajări: conf. la Cat. de literatură rusă şi universală (1970-’75).

KARACIUN, Leonid(22.10.1938, Odesa / RSS

Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Odesa, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1967). Studii: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1967-’72). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1969-’71).KARCEVSKAIA, Polina

(20.08.1917, Herson, Ucrai-na / Rusia - 16.06.2013, Bălţi)

Studii: Institutul de Stat de Limbi Străine din Harkov (1940). Dr. în şt. pedagogice (1968). Conf. (1969). An-gajări: prof. de l. engleză la Institutul Învăţătoresc de

Stat din Bălţi (1946-’48). Lect. superior, conf. la Cat. de limbă engleză, la Cat. de limbi stră-ine, la Cat. de filologie engleză (1954-2002). Şef ad-interim al Catedrei de limbă engleză (06-09.1955). Decan ad-interim al Facultăţii de Limbi Străine (1956). Distincţii: 2 medalii de război, medalii jubiliare sovietice.

KARIMOVA, Aiziteac(20.12.1927, Tolkino /RSS Azerbaidjană)

Studii: Universitatea de Stat din Kazan, sp. l. şi lit. rusă (1945). Dr. în şt. filologice (1955). Angajări: conf. la

320


Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1969-’74). Şef al Catedrei de limbă rusă şi lingvistică generală (1968-’71). Şef al Catedrei de metodi-că a predării limbii ruse (1971-’72).

KARPENKO, Victor(27.04.1912, Zavod Rej, Sverdlovsk / Imperiul Rus)

Studii: Tehnicumul Peda-gogic din Irbitok (1931). Institutul Pedagogic de Stat din Leningrad, Fac.

de Pedagogie, sp. pedagogia (1934). Institutul Pedagogic de Stat din Sverdlovsk, Fac. de Istorie, sp. istoria (1939). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de baze ale marxism-leni-nismului a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1946-’53). Şef al Catedrei de baze ale marxism-leninismului (1940-’50… şi 1953). Director adjunct pentru studii şi ştiinţă la Insti-tutul Învăţătoresc bălţean (1949…). Distincţii: ordinul „Steaua Roşie”, 4 medalii de război.

KASIAN, Svetlana(01.12.1937, Sasinovka, Poltava / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Harkov, sp. limbi romanice şi germanice (1959). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

limbă franceză (1961-’94).

KATÂŞEV, Victor(08.02.1921, Sarapul, Ud-murtia / Federaţia Rusă)

Studii: Academia Militară „M.V. Frunze” din Mos-cova (1956). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de apărare pasivă (1963-’74). Distincţii: ordinul „Drapelul Roşu de Luptă”. Ordinul „Marele Război pentru Apărarea Patrieie”, cl. II. 2 ordine „Steaua Ro-şie”. 4 medalii de război, medalii jubiliare.

KAŢAI, Pierre(28.01.1932, Karaganda / RSS Kazahă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1956). Angajări: lec-tor, lect. superior la Cat. de

educaţie fizică (1957-’92).

KEIZELMAN, Zelman(22.06.1908, Ciornoie, Ode-sa / Imperiul Rus)

Studii: Institutul de Ilumi-nare Politică din Leningrad (1934). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de is-torie (1954-’63). Distincţii:

ordinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. I şi II, ordinul „Steaua Roşie”.

KIROVA, Ludmila(20.02.1926, Kricev / RSS Belorusă –08.03.1992, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „V.I. Lenin” din Minsk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. belorusă (1952). Dr. în şt. filologice (1968). Conf. (1970). Angajări: lect.

superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1953-’90). Lucrări: 9 articole. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldo-veneşti” (1976).

321


KIRSANOV, Ivan(01.10.1933, Davlikanovo, Başkiria / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Petrolier din Ufa, Fac. de Chimie şi Tehnică, sp. inginer-tehno-log (1965). Dr. în şt. tehni-ce (1975). Angajări: lect.

superior, conf. ad-interim la Cat. de discipline tehnice generale (1981-’83). Lucrări: 9 artico-le ştiinţifice, 5 brevete de invenţie. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Diploma de Onoare a Ministerului de Interne al RSS Moldoveneşti.

KISELIOV, Vladimir(25.01.1926, Ansariha, Sverdlovsk / Federaţia Rusă – 1968, Bălţi)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi Străine din Sverdlovsk, Fac. de Limbă Germană (1957). Dr. în şt. pedago-

gice (1964). Conf. (1967). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de limbă germană ((1967-’68).

KOCIKINA, Valentina(01.1927, Goreacevo, Iva-novo / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1950). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă

(1950-’60). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1953-’54).

KOLTAKOV, Stefan(10.12.1915, N.-Turnovo, Voronej / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Krasnodar, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1941). Dr. în şt. filologice (1961). Angajări: conf.

ad-interim la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1970-’71).

KOLŢOV, Mihail(06.01.1918, Staroe Solo-guzovo, Tver / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1960). Angajări: lect. superior la Cat. de istorie (1961-’90). Secretar al

organizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1963-’66). Distincţii: ordinul „Slava”, cl. III, medalii de război şi jubiliare. 2 diplome ale Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldo-veneşti.

KONEV, Nikolai(24.04.1905, Cernobrovko, Perm / Imperiul Rus)

Studii: Şcoala de Partid so-vietică din Sarapul (1930). Şcoala Superioară de Partid din Moscova (1944). An-gajări: lect. superior şi şef

al Catedrei de baze ale marxism-leninismului a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1947-’49, 1950-’51). Secretar al organiza-ţiei de partid (comunist) la aceeaşi instituţie (1949). Distincţii: 1 medalie de război.

322


KONONOVA, Tatiana(12.08.1978, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză (2000). Mas-terat (2003). Angajări: asistent, lector la Cat.

de filologie engleză şi germană (din 2001). Lucrări: 14 articole. Membru al colegiului de redacţie al revistei „Glotodidactica”, USARB.

KOREŢKAIA, Raisa(12.10.1943, Krasnopre-snenski, Moscova)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1968). Angajări: lector la Cat. de limbă şi

literatură rusă (1970-2000).

KOTENKO, Ivan(12.11.1913, Ananiev, Odesa / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Chişi-nău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1948). Dr. în şt. istorice (1958). Anga-

jări: lect. superior la Cat. de istorie (1954-’60). Decan al Facultăţii de Filologie (1957-’60). Distincţii: ordinul (sovietic) „Semnul de Onoare”. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. (Ante-rior: director al Institutului Învăţătoresc de Stat din Tiraspol).

KOZÂREVA, Svetlana(21.05.1939, Ovruci, Jitomir / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac. de Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, di-plomă de merit (1968). Dr.

în şt. pedagogice (1985). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie, psihologie şi me-todică a educaţiei preşcolare (1968-’73), conf. la Cat. de pedagogie preşcolară (1980-’91). Şef al Catedrei de educaţie preşcolară (1980-’90). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1989).

KOZLOV, Igor(30.04.1945, Chişinău)

Studii: Şcoala de Arte Plastice „I. Repin” din Chişinău (1964). Anga-jări: lector la Cat. de pe-dagogie şi metodică a înv.

primar (1967-’69). Conducător al studioului artistic al Facultăţii de Profesii Obşteşti (1969-’79). Laborant la Cat. de discipline tehnice generale (1970-’72). Autor al bustului Alecu Russo, inaugurat la 17 octombrie 1970 în cur-tea Universităţii.

KRIUCIKOVA, Antonina(19.01.1919, Iurieva, Mos-cova / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1944). Dr. în şt. filologice (1955). Angajări: lect. supe-

rior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1958).

323


KRIVŢUN, Serghei(28.01.1931, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Odesa, sp. l. engleză (1955). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de

limbi străine, la Cat. de limbă engleză (1964-’70, 1977-2000). Decan al Facultăţii de Pro-fesii Obşteşti (1977-’90). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

KRUGLIŢKI, Mihaela(09.03.1976, Bălţi) Studii: Universitatea „Ba-beş-Bolyai” din Cluj-Na-poca / România, licenţiată în drept (2001). Masterat (2002). Angajări: asistent,

lector la Cat. de drept (din 2005).

KUSTOVA, Nelly(07.03.1944, Bălţi, Basara-bia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia (1971). Dr. în şt. pedagogice (1990). An-

gajări: asistent la Cat. de pedagogie preşcolară (1974-’84, 1990).

KUŢ, Valentina(13.12.1945, Rojdestven-no, Kalinin / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Politeh-nic de Stat „S. M. Kirov” din Sverdlovsk, Fac. de

Chimie şi Tehnologie, sp. inginer-tehnolog (1968). Dr. în şt. economice (1986). Angajări: lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1986-’92).

KUZEMSKAIA, Valentina(15.02.1951, Hânceşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar şi cântul (1973). Angajări: lector la Cat. de pregătire

metodică şi instrumentală a profesorului de muzică (1974-’94).

LABO, Natalia(03.10.1976, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matema-tică, sp. matematica şi in-formatica (1998). Angajări: lector la Cat. de matematică

(1998-2006). Lucrări: 1 articol ştiinţific.

LACUSTA, Elena(22.09.1979, Catranâc / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (2003). Masterat, sp. l. română (2004). Maste-rat, sp. lingvistică generală

şi românească, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi (2005). Dr. în şt. filologice (2009). An-gajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 2007). Lucrări: 1 monografie, 1 curs (în colaborare), 1 dicţionar (în colaborare), cca 10 articole.

324


LAGUTIN, Veaceslav(27.11.1939, Grabkovo, Kaluga / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Kaluga, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. germană (1961). Dr. în şt. filologice

(1978). Conf. (1983). Angajări: conf. la Cat. de filologie germană (1986-’98). Şef al Cate-drei de filologie germană (1987-’97).

LAICIUC, Emilia(28.08.1949, Borosenii Noi / Râşcani)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză (1971). Angajări: asistent la Cat. de limbi străine (1977-’85). Inspec-

tor superior (1985-’89), şef al serviciului de resurse umane (1989 -’10).

LANOVOI, Emilia(12.02.1942, Alexandreşti, Râşcani, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză / l. germană (1964).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză (1964-2011). Lucrări: 2 articole me-todice (în colaborare).

LATINSKAIA, Rivca(27.06.1937, Bălţi, Basara-bia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. germană,

diplomă de merit (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă germană (1969-’82).

LAVRIC, Maria(08.08.1944, Văscăuţi / Orhei)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână, diplomă de merit (1967). Dr. în şt. pedago-gice (1977). Conf. (1984).

Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de metodică a educaţiei preşcolare, la Cat. de limbă română aplicată (1967-2002). Şef al Catedrei de metodică a educaţiei preşcolare (1988-’95). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specia-litate al RSS Moldoveneşti (1985).

LAVRIC, Onisim(21.09.1939, Colicăuţi, Bri-ceni, Basarabia / România)

Studii: Şcoala Superioară de Partid din Rostov-pe-Don, sp. lucrător de partid (1971). Dr. în şt. filosofice (1983). Angajări: conf. la Cat. de

istorie (1979-’91). Preşedinte al Sindicatului IPSRB (1981-’84).

LAVRINENKO, Ana(03.05.1933, Moscova / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Moscova, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia

şi psihologia (1956). Dr. în şt. psihologice (1970). Conf. (1977). Angajări: conf. la Cat.

325


de psihologie generală şi a copilului (1979-’80). Şef ad-interim al Catedrei de psihologie generală şi a copilului (03.-09.1980). Lucrări: 9 articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Învăţământului Public din Fede-raţia Rusă” (1979).

LAZAREVA, Tamara(16.05.1925, Nikolaevsk-pe-Amur, Habarovsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Habarov-sk, sp. l. şi lit. germană

(1947). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă germană (1961-’69).

LÂJINA, Valentina(13.12.1923, Turinsk, Sver-dlovsk / Federaţia Rusă/)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Celeabin-sk, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană, diplomă

de merit (1946). Angajări: lector, lect. su-perior la Cat. de limbă germană (1959-’63). Şef ad-interim al Catedrei de limbă germană (1960-’61).

LÂSENKO, Vera(08.1944, Celbaskai, Sta-vropol / Federaţia Rusă)

Studii: Academia Agricolă din Moscova (1968). Dr în şt. economice (1979). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de filosofie şi eco-

nomie politică (1979-’90). Lucrări: 19 broşuri şi articole ştiinţifice.

LEAHU, Nicolae(20.07.1963, Bădicu-Moldo-venesc / Cahul)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (1985). Dr. în şt. fi-lologice (2000). Angajări:

asistent, lect. superior, conf. la Cat. de lite-ratură română şi universală (din 1985). Şef al Catedrei de literatură română şi universa-lă (2000-’10, din 2014). Decan al Facultăţii de Filologie (2010-’13). Decan coordonator al facultăţilor de Filologie şi de Limbi şi Literaturi Străine (08.2013-10.2013). Decan ad-interim al Facultăţii de Litere (10.2013-01.2014). Lucrări: 1 monografie, 1 volum de articole şi eseuri, 3 lucrări didactice (în colaborare), 1 volum de interviuri (în cola-borare), 5 ediţii îngrijite, circa 100 de art. de critică, istorie şi teorie literară. Publicaţii literare: 4 volume de poeme, 1 volum de eseuri ludice, 2 piese de teatru (în colabora-re), 3 antologii poetice de autor, peste 300 de intervenţii publicistice. Membru al Uni-unii Jurnaliştilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Mem-bru al Organizaţiei Internaţionale a Poeţilor, Eseiştilor şi Naratorilor. Distincţii: medalia „Mihai Eminescu” (2010). Ordinul „Gloria muncii” (2012). 16 premii literare.

LEBED, Ana(31.12.1934, Zadonsk, Voro-nej / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Leningrad, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia (1956). Dr. în şt. psihologice (1977). An-

gajări: lector, lect. superior la Cat. de psiho-

326


logie generală şi a copilului (1969-’71, 1974-’77). Lucrări: 3 articole şt.-metodice.

LEIZERMAN, Mariam(10.12.1924, Tighina, Ba-sarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Filologie, sp. l. franceză (1955). Angajări: labo-rant, lector, lect. superior

la Cat. de limbă franceză (1955-’85).

LEMBERSKAIA, Alexandra(31.10.1952, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Fi-lologie Germano-Roma-nă, sp. l. germană (1976).

Dr. în şt. filologice (1980). Angajări: lect. su-perior la Cat. de filologie germană (1983-’91).

LEVIT, Efim(10.09.1921, Chişinău, Basarabia / România - 30.12.2001, Chişinău)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1951). Angajări:

lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1953-’54). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română (1954). (Ulterior: mem-bru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1975). Cercetător ştiinţific superior la Institutul de Literatură şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Distincţii: laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1994). Ordinul

„Gloria Muncii” (2001). Cu regret, a teoretizat şi a susţinut, prin multe dintre lucrările lui, existenţa unui „popor moldovenesc”).

LEVIŢCHI, Maria(02.03.1950, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. france-ză (1971). Angajări: lector la Cat. de limbi străine (1974-’85).

LIBENKO, Albina(14.05.1931, Aşhabad / RSS Turcmenă-11.07.2009, Bălţi)

Studii: Institutul de Cultură Fizică „P.F. Lesgaft” din Leningrad (1954). Anga-jări: lector, lect. superior la

Cat. de educaţie fizică (1961-’88).

LIPINSKY, Karl(19.04.1960, Risa / Germania)

Studii: Universitatea de Stat din Kazan, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1983). Şcoala Pedagogică Superioară din Leipzig (1992). Dr. în şt. filologice. Angajări: lect. su-

perior la Cat. de filologie germană(1995-2003). Lucrări: 15 articole ştiinţifice.

LIUBIMOV, Vasile(28.02.1922, Lastevo, Kalinin / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Mos-cova, Fac. de Filosofie. Dr. în

327


şt. filosofice (1954). Angajări: lect. superior la Cat. de istorie (1954-’59).

LIVIŢCHI, Jana(02.02.1965, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1986). Angajări: asistent la Cat. de limbi materne şi lite-ratură pentru copii, la Cat. de metodică şi curs practic de

limbă rusă, la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1986-’97).

LOGHIN, Petru(22.08.1938, Călimăneşti, Nisporeni, Basarabia / Ro-mânia - 04.05.2011, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Drept, sp. jurist (1964). Dr. în şt. filosofice (1974). Conf.

(1986). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de discipline sociojuridice şi umanistice (1964-2011). Secretar al organizaţiei comso-moliste la IPSARB (1962-’64). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1973-’74). Lucrări: 26 de articole şt.-metodice.

LOGHINOV, Pavel(24.07,1921, Pskov / Federa-ţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic Militar din Hlebnikovo, reg. Moscova, sp. arta militară (1948). Dr. în şt. pedagogice (1952). Conf. (1955). An-

gajări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1964-’65). Lucrări: 12 articole ştiinţifice. Dis-tincţii: 2 medalii de război.

LOGHINOVSKAIA, Lidia(12.03.1916, Kostro-ma / Federaţia Rusă - 19.03.1995, Bălţi)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Kirov, Fac. de Istorie,

sp. istoria, diplomă de merit (1938). Dr. în şt. istorice (1957). Conf. (1958). Angajări: conf. la Cat. de istorie (1961-’90). Şef al Catedrei de istorie (1961-’63). Prorector pentru munca didactică şi ştiinţifică (1963-’64). Prorector pentru munca didactică (1964-’73). Distincţii: 1 medalie de război. Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti. Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1966) şi „Eminent al Înv. Public al Federaţiei Ruse” (1957). Titlul onorific „Învăţător emerit al RSS Moldoveneşti”. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Diploma de Onoare a Ministeru-lui Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1982).

LOPATIUC, Rima(28.07.1935, Kupavka, Mos-cova / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. engleză / l. franceză (1958). An-gajări: laborant (1961), lector, lect. superior la

Cat. de limbă engleză (1962-’66, 1968-’90). Prodecan ad-interim al Facultăţii de Limbi Străine (30.09.1971-31.01.1972).

328


LOZEBNOI, Ivan(23.01.1933, Manino, Vo-ronej / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat „M.V. Frunze” din Simferopol, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1958). Dr. în

şt. filologice (1972). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1975-’78).

LUCHIAN, Vasile(28.05.1954, Olişcani / Rezina)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica (1982). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de teorie şi dirijat, la Cat.

de arte şi educaţie artistică (din 1982).

LUCINSCHI, Petru(27.01.1940, Rădulenii Vechi, Floreşti, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie,

sp. istoria (1962). Angajări: lector prin cu-mul la Cat. de economie politică şi filosofie (16.09.1965 – 01.07.1966). Ulterior: dr. în şt. filosofice (1977). Prim-secretar al comsomo-lului republican (1967-’71). Prim-secretar al Partidului Comunist al Moldovei (1989-’91). Ambasador al Republicii Moldova în Federa-ţia Rusă (1992-’93). Preşedinte al Parlamentu-lui Republicii Moldova (1994-’96). Preşedinte al Republicii Moldova (1997-2001). Distinc-ţii: Ordinul Republicii (2005). Marea Cruce

a Legiunii de Onoare, Franţa (1998). Ordinul Mântuitorului (Republica Elenă, 1999). Marele Ordin al Cavalerilor Sfântului Mormânt, Patri-arhia Greacă Ortodoxă, Ierusalim (2000). Or-dinul Steaua României în grad de Colan, Ro-mânia (2000).

LUKIN, Valeriu(24.10.1946, Răcăria / Râş-cani)

Studii: Institutul Politehnic din Odesa, Fac. de Mecanică şi Tehnologie, sp. inginer-mecanic (1989). Dr. în şt. pe-

dagogice (1984). Conf. (1989). Angajări: lect. superior (prin cumul, 1977-’85), conf. la Cat. de studiu al maşinilor (1986-’92). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldo-veneşti” (1985). 1 medalie comemorativă „V. I. Lenin”, ca propagandist comsomolist din par-tea organului comsomolist unional (1979).

LUKINA, Lidia(12.04.1951, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1973). Angajări: lector la Cat. de metodică a educaţiei

preşcolare (1980-’90).

LUNGU, Efim(24.07.1957, Mihalaşa / Te-leneşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale şi fizica (1979). Angajări: lec-

tor, lect. superior la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (2002-’10). Lucrări: 2 articole.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Steaua_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Steaua_Rom%C3%A2niei

329


LUNGU, Eugen(01.10.1949, Hăsnăşenii Mari / Drochia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1975). Angajări: asistent la

Cat. de limbă şi literatură română (1976-’78). (Ulterior: critic literar, istoric literar, publicist, editor. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Redactor-şef al editurii „Arc” din Chişinău).

LUNGU, Iulius(02.01.1921, Cobani, Glo-deni, Basarabia / România - 06.01.1988, Bălţi)

Studii: Institutul Învăţăto-resc de Stat din Bălţi, Fac. de Istorie şi Filologie, sp.

istoria (1951). Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria (1959). Dr. în şt. filosofice (1974). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filosofie şi eco-nomie politică (1961-’85).

LUPU, Ilie(25.04.1938, Colicăuţi, Briceni, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica

(1961). Angajări: lector la Cat. de algebră şi geometrie (1967-’69). Distincţii: medalia „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină”, 1957-’58. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. (Ulterior: profesor univ., dr. hab. în şt. pedagogice. Prorector pentru Activitatea Didactică a Universităţii de Studii

Europene din Moldova. Preşedinte al Consi-liului Ştiinţific specializat, abilitat cu dreptul de a organiza susţinerea tezelor de doctorat. Vicepreşedinte al Comisiei de experţi în cadrul Consiliului Naţional de acreditare şi evaluare a Republicii Moldova. „Doctor Honoris Causa” al USARB, 2010).

LUPU, Larisa(15.09.1940, Petruşeni / Râş-cani – 09.04.2015, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1962). An-gajări: lector, lect. superior la

Cat. de vorbire şi fonetică franceză (1962-’71). (Ulterior: dr. în şt. filologice (1982). Prof. Şef al Catedrei de limbi moderne la Universitatea Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testimiţeanu” din Chişinău. Lucrări: 1 monografie, 2 manuale de l. franceză pentru studenţii medicinişti, un „ Mic dicţionar de ele-mente terminologice”, 96 de articole. Distincţii: titlul onorific „Om emerit”.)

MACLOVICI, Simion(03.03.1915, Butor, Tiras-pol / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol (1953). Angajări: director adjunct pentru studii şi ştiinţă la In-

stitutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1949-’53).

MACOVEI, Tamara(30.08.1956, Vărvăreuca / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă (1977). Angajări: lector

330


la Cat. de limbă română (1991-2002). Prode-can al Facultăţii de Filologie (1996-2002).

MAGALEAS, Boris(08.10.1944, Sofia / Dro-chia)

Studii: Institutul Agricol „M.V. Frunze” din Chişi-nău, Fac. de Agronomie, sp. savant-agronom (1973). Dr.

în şt. agricole (1983). Angajări: lect. superior la Cat. de conducere a maşinilor, la Cat. de maşini agricole (prin cumul, 1983-’84, 1984-’94). Lucrări: 4 articole ştiinţifice. Distincţii: medalia jubiliară „XX de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”, 1941-1945 (1965).

MAGALEAS, Liubov(08.10. 1946, Sofia / Dro-chia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fi-zică şi Matematică, sp. ma-tematica, diplomă de merit (1968). Angajări: asistent

la Cat. de matematică superioară (1968-’80), la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1980-’81, 1984-’91).

MAKAROV, Vladimir(21.11.1928, Kalinin / Fede-raţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Kalinin, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1949). Dr. în şt. filologice (1964).

Angajări: conf. la Cat. de limbă franceză (1962-’64). Şef al Catedrei de limbă france-ză (1962-’64).

MALIUTINA, Nelea(28.10.1931, Orehovo-Zuevo / Federaţia Rusă – decedată)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Orehovo-Zuevo, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1954). Dr.

în şt. pedagogice (1966). Conf. (1972). Anga-jări: conf. la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală, la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1969-’91). Prodecan al Facultă-ţii de Filologie (1970-’73). Prorector pentru munca didactică (1975-’80). Prorector pentru munca de educaţie în căminele studenţeşti (1984-’86). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1975). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

MANDÂCI, Olga(27.09.1949, Iaskino, Ke-merovo / Federaţia Rusă - 26.04.2000, Bălţi)

Studii: Şcoala de Muzică din Chişinău (1970). Institutul Pe-dagogic de Stat din Taganrog, Fac. de Muzică şi Pedagogie,

sp. muzica şi cântul (1978). Dr. în şt. pedago-gice (1991). Conf. (1997). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1978-2000).

MANDÂCI, Valentina(29.01.1929, Novosibirsk / Federaţia Rusă)

Studii: Tehncumul de cro-itorie, sp. tehnolog (). In-stitutul Învăţătoresc de Stat din Acinsk, Fac. de Limbă

331


şi Literatură Rusă, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1955). Institutul Pedagogic de Stat din Krasnoiarsk (1959). Dr. în şt. pedagogice (1979). Angajări: conf. la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1969-’90).

MANIAŢA, Vasile(23.08.1938, Vancicăuţi, Basarabia / România – 01.05.2015, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educa-ţie Fizică, sp. educaţia fizică,

anatomia şi fiziologia (1961). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1967-2015). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1971-’75). Realizări sportive: categoria I la volei şi joc de dame. Arbitru de categoria I la volei. Performanţă ca antrenor: locul IV cu echipa de volei (fete) la Spartachiada studenţească republicană.

MANIUC, Elena(24.05.1947, Senatovca / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Pe-dagogie, sp. pedagogia înv. primar şi cântul (1970). An-gajări: lector la Cat. de instru-

mente muzicale şi metodică (1970-’81).

MANOIL, Ana(28.02.1940, Sauca / Otaci)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filolo-gie, sp. l. şi lit. rusă (1965). Dr. în şt. pedagogice (1980). Conf. (1989). Angajări: lec-tor, lect. superior, conf. la Cat.

de limbă rusă şi lingvistică generală, la Cat. de

limbi materne şi literatură pentru copii (1965-2003). Lucrări: 14 articole ştiinţifice, 1 manu-al de l. rusă (coautor).

MANOIL, Gheorghe(18.11.1936, Cucuieţii Noi, Râşcani, Basarabia / România - 16.06.2012, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1964). Angajări: lec-

tor, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1964-’85).

MANOLI, Ion(22.06.1942, Mateuţi, Rezi-na, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Srăine, sp. l. franceză (1968). Dr. în şt. filologice (1972). Dr. hab. în şt. filo-logice (1988). Prof. univ.

(1990). Angajări: lector, lect. superior, conf., prof. la Cat. de filologie franceză (1968-2006). Decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (1976-’80, 1981-’84, 1988-2006). Lucrări: 5 monografi, 2 dicţionare, cca 80 de articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. (Ulterior: decan al Facultăţii de Limbi Străine la Universitatea Liberă Intenaţională din Mol-dova).

MARICIUC, Aglaia(06.06.1903, Vama, Câmpu-lung / România – decedată)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Filologie şi Istorie, sp. limbi clasice:

332


latină şi greacă / istoria (1934). Seminarul Pe-dagogic pe lângă Universitatea din Cernăuţi, certificat de specialitate pedagogică (1935). Angajări: lector, lect. superior, conf. ad-inte-rim la Cat. de filologie romanică (1958-’70). Lucrări: 16 articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Mol-doveneşti” (1957).

MARKEVICI, Nina(01.1908, Vitebsk, Beloru-sia / Imperiul Rus)

Studii:Universitatea de Stat din Kazan, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engle-ză (1945). Angajări: lect.

superior la Cat. de limbă engleză (1953-’55). Şef al Catedrei de limbă engleză (08.1954-09.1955).

MARINESCU, Virsavia(16.08.1979, Elizaveta / Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2001). Angajări: asistent

la Cat. de limbă engleză (2001-).

MARIŢ, Alexandru(30.10.1976, Năvârneţ / Făleşti)

Studii: Universitatea de Stat „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, Fac. de Drept, sp. jurist (1999). Dr. în drept (2005). Conf.

(2006). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de drept public (1999-2009). Şef al Catedrei de drept public (2005-’09).

MALEŢKI, Stanislav(16.05.1912, Tulcik, Ucrai-na / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Kiev, Fac. de Lingvistică (1939). Angajări: director adjunct

la secţia cu frecvenţă redusă (15.08.1954-26.09.1957).

MARKOV, Iuri(23.06.1922, Krasnâie Ia-godki, Odesa / RSS Ucrai-neană)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1951). Angajări:

lect. superior la Cat. de pedagogie şi psi-hologie (1954-’85; 1985-’89, prin cumul). Şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie (1960-’63; 1968-’69; 1983-’84). Distincţii: insigna „Pentru succese excelente în mun-că” a Ministerului Înv. Superior al URSS (1977). Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti. Diplomă la Expoziţia Realizărilor Unionale ale Economiei Naţionale. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

MARŞALCOVSCHI, Teo-Teodor(22.04.1938, Dobruşa, Or-hei, Basarabia / România)


333


Dr. în şt. istorice (1980). Conf. (1982). An-gajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 1966, cu întreruperi). Lucrări: 1 mo-nografie, peste 30 de articole ştiinţifice şi şt.-metodice, cca 40 de articole publicistice. Distincţii: Diploma de Onoare a Ministeru-lui Înv. al URSS (1985). Titlul onorific „Om emerit” (2013).

MASCALIUC Victoria(10.05.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2002). Mas-terat (2003). Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi

germană (din 2002). Prodecan al Facultăţii de Litere (09.2013-01.2014). Lucrări: cca 15 articole.

MASEJNIC, Valentina(11.02.1946, Sângereii Vechi / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. cla-sele primare şi cântul (1972). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de instrumente

muzicale şi metodică (1972-2002). Şef ad-interim al Catedrei de metodică a educaţiei muzicale (1986). Prodecan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (1985, 1991-2002).

MASIS, Boris(08.1927, Cetatea Albă, Basarabia / România)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi Străine din Moscova, sp. l. franceză (1949). Dr. în şt. filologice (1960).

Angajări: lect. superior la Cat. de limbă franceză (1954-’61).

MASLIUKOV, Nikolai(03.1913, Lgov, Kursk / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1950). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă

şi literatură rusă (1950-’53, la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi), (1953-’64, la IPSARB). Director adjunct la secţia cu frecvenţă redusă (1953). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă a Institutului Învăţăto-resc de Stat din Bălţi (1950-’54), a IPSARB (1955-’58). Lucrări: 18 articole şt.-metodice. Distincţii: ordinul „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, cl. II. 3 medalii de război. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Pu-blic al RSS Moldoveneşti (1957).

MATCOVSCHI, Ilarion(17.11.1935, Glinjeni, Re-zina, Basarabia / România - 15.02.2000, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână, diplomă de merit (1959). Dr. în şt. filologice

334


(1990). Conf. (1992). Prof. (1995). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi litera-tură română (1960-2000). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română (1966-’68, 1984-2000). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Peblic al RSS Moldoveneşti”.

MATERINCO, Ion(11.08.1953, Cunicea / Camenca)

Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău (1978). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de cânt şi metodică

a cântului (1980-’90). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie Muzicală (1989-’90). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Supe-rior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldo-veneşti.

MATVEEV, Veaceslav(14.XII.1949, Cotiujenii Mari / Floreşti)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Drept, sp. dreptul (1977). Angajări: lect. superior la Cat. de drept

(din 1997). Lucrări: 3 manuale, cca 20 de articole ştiinţifice.

MATVEEVA, Natalia (06.05.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi informatica (2003). Masterat, sp. informatica (2004). Angajări: asis-

tent, lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale (2004-’13).

MEDÂNSKAIA, Vera(04.09.1937, Bobruisk, Moscova – 24.08.2013, Moscova)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit.rusă / l. engleză, diplomă de merit (1959). Dr. în şt. filologice (1973). Anga-

jări: conf. la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1961-’88). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1973-’82). Lucrări: 11 articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1987). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. al URSS (1985).

MEDVEDEVA, Anfisa(15.04.1927, Kildiuşcevo, Ciuvaşia / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1960). Dr. în şt. pedago-gice (1966). Angajări:

lect. superior la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1966-’67). Lucrări: 3 articole ştiin-ţifice.

MEDVEŢCHI, Olimpiada(1926, Leova, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi

335


lit. română (1952). Angajări: lector, lect. supe-rior la Cat. de limbă şi literatură română (1954-’69). (Ulterior: dr. în şt. filologice,1970).

MEDVEŢCHI, Petru(29.11.1921, Râşcani, Basarabia / România)

Studii: Liceul de băieţi „Ion Creangă” din Bălţi (1939). Institutul Po-litehnic din Bucureşti (1939-’40, neterminat). Institutul Pedagogic de

Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi fizica (1949). Dr. în şt. pedagogice (1962). Conf. (1964). An-gajări: lect. superior, conf. la Cat. de fizică, la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1954-’67). Şef al Catedrei de fizică, al Ca-tedrei de fizică şi metodică a predării fizicii (1954-’58, 1959-’67). Lucrări: cca 30 arti-cole şt.-metodice. Distincţii: ordinul (sovie-tic) „Semnul de Onoare” (1967). Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti (1961). Insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1959). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1965).

MEILIHZON, Alexandru(09.1899, Râşcani, Basara-bia / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Fac. de Matematică, sp. algebra şi geometria numerelor

(1925). Angajări: şef al Catedrei de fizică şi matematică, Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1948-’49...). Lector, lect. superior, conf. ad-interim la Cat. de matematică (1956-’69).

Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

MERENIUC (LĂCUSTĂ), Haritina(20.10.1941, Cuconeştii Vechi, Edineţ, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. română

(1962). Angajări: lector la Cat. de limbă fran-ceză (1962-’70).

MEŢLER, Albert(21.11.1938, Russkaia Şcer-bakovka, Volgograd / Fe-deraţia Rusă - 06.12.1988, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Leningrad, Fac. de Limbi Străine,

sp. l. germană (1966). Dr. în şt. filologice (1973). Dr. hab. în şt. filologice (1988). Angajări: conf. la Cat. de filologie germa-nă (1983-’88). Şef al Catedrei de filologie germană (1983-’85).

MEŢLER, Maria(12.07.1944, Mârzaci / Orhei)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză / l. germană (1964). Dr. în şt. filologice (1973). Conf. (1975). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de filologie france-ză (1964-’92, cu întreruperi).

336


MIGHIRIN,Victor(17.01.1921, Iaroslavka, Sumî / RSS Ucraineană - 30.04.1981, Bălţi)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Kuibâşev, Fac. de Lim-bă şi Literatură Rusă

(1942). Dr. în şt. flologice (1946). Dr. hab. în şt. filologice (1956). Prof. univ. (1961). Angajări: prof. şi şef al Catedrei de lim-bă şi literatură rusă (1971-’81). Lucrări: cca 100 de articole ştiinţifice, inclusiv 6 monografii. Îndrumător ştiinţific la 45 de doctori în ştiinţe şi la 5 doctori habilitaţi. Fondator de şcoală ştiinţifică în filologie. Distincţii: ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Muncă”. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insigna „Pentru succese excelente în muncă” a Ministeru-lui Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al URSS. Diploma de Onoare a Ministe-rului Înv. Public din RSS Moldovenească (1972).

MIGHIRINA, Nina(11.12.1938, Irkutsk / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Simferopol, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / istoria (1960). Dr. în şt. filologice (1970).

Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de sla-vistică (din 1970). Lucrări: 2 monografii, cca 90 de articole. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplome de merit ale Ministerului Învăţământului al URSS şi RSSM.

MIHAILOV, Andrei(15.03.1950, Halturin, Ki-rov / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Fi-losofie, sp. filosofia (1978). Dr. în şt. filosofice (1986). Angajări: lector, conf. la

Cat. de filosofie şi economie politică (1978-’82, 1986-’91).

MIHAILOV, Maria(15.08.1949, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psiho-logie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1971). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie, înv. primar şi

educaţie preşcolară (din 1973). Lucrări: cca 25 de articole şt.-metodice, 1 suport de curs, 1 manual (în colaborare).

MIHAILOV, Marina(23.08.1956, Krasavino, Vologodsk / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Filosofie, sp. comunismul ştiinţific (1978). Dr. în şt.

filosofice (1988). Angajări: lector, lect. supe-rior la Cat. de comunism ştiinţific (1978-’82, 1987-’91).

337


MIRCA, Diana(25.09.1971, Sofia / Dro-chia)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză (1993). Angajări: lector la Cat. de filologie engle-ză şi germană (din 1993).

Lucrări: o elaborare metodică.

MOCANU, Vladimir(19.04.1932, Liman-skoe, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1964). Dr. în şt.

filologice (1971). Conf. (1982). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi literatură română, la Cat. de literatură română şi universală (1964-2003). Prode-can al Facultăţii de Filologie (1972-’74). Lucrări: 10 articole ştiinţifice.

MOGLAN, Diana(01.11.1978, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. mate-matica şi informatica (2000). Masterat, sp.

informatica (2001). Angajări: asistent, lec-tor la Cat. de informatică aplicată şi tehno-logii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2001).

MOHOREA, Efim(16.10.1940, Bălţi)

Studii: Institutul Poli-tehnic de Stat „Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Inginerie şi Tehnică, sp. automatica şi telemeca-

nica (1964). Dr. în şt. filosofice (1971). Conf. (1976). Dr. hab. în şt. filosofice (1990). Prof. univ. (1991). Angajări: lect. superior, conf., prof. la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 1978) . Şef al Catedrei de filosofie şi economie politică (1975-’77, 1987-’95). Şef al Catedrei de drept şi discipline socioumane (1995-’97). Lucrări: 2 monografii, 4 manuale, cca 40 articole şt.-metodice. Distincţii: insigna “Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-neşti”.

MOLCOSEAN, Vasile(11.10.1936, Ciobruci / Slobozia)

Studii: Tehnicumul Agricol din Soroca, sp. tehnician-mecanic în agricultură (1956). Institutul Agricol

„M.V. Frunze” din Chişinău, Fac. de Mecani-zare, sp. inginer-mecanic (1961). Şcoala repu-blicană de iluminare culturală „Elena Sârbu” din Soroca (1967). Institutul de Cultură din Leningrad (1974). Angajări: lector la Cat. de muzică (1976-’84, 1987-’88).

MOLOTKOV, Aleksandr(1894, Volontiri, Basarabia / Imperiul Rus - 09.1990, Bălţi)

Studii: Seminarul Pedago-gic din Iaşi (1923). Uni-versitatea „Al.I.Cuza” din

338


Iaşi, Fac. de Matematică, sp. matematica (1925). Angajări: şef al Catedrei de fizică şi matematică (1947- ...). Decan ad-inte-rim al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (...1949...).

MONAKOV, Aleksandr(24.12.1921, Agapino, Kurgan / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Kiev, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1949). Dr. în şt. filo-sofice (1954). Angajări: şef al Catedrei de filosofie

şi economie politică (1963-’68). Distincţii: medalii de război.

MORARAŞ, Natalia(03.07.1973, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză (1996). Angajări: asis-tent la Cat. de limbă engleză (din 1996). Lu-

crări: 2 articole şt.-metodice.

MORARI, Alexandru(06.10.1947, Tărăsăuţi, Cernăuţi / RSS Ucrai-neană)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1970). Angajări: lector, lect.

superior la Cat. de educaţie fizică (din 1972). Şef al Catedrei de educaţie fizică

(1990-2013). Şef al secţiei de educaţie fi-zică (din 2013). Preşedinte al Sindicatului USARB (1999-2014). Realizări sportive: candidat în maeştri ai sportului la ciclism, categoria I la handbal. Membru al Selecţi-onatei RSS Moldoveneşti la campionatul URSS la ciclism (juniori) – 1966-’68. Per-formanţă ca antrenor: locul III la campiona-tele Moldovei la badminton (juniori) – 1986, 1992, 1999. Distincţii: insigna „Lucrător emerit în domeniul culturii fizice şi sportu-lui” (2013). Medalia „Cuviosul Paisie Veli-cikovski” /Biserica Ortodoxă din Moldova (2012). Diploma de Onoare a Comitetului sportiv republican (1985), 3 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. al Republicii Moldova, 5 Diplome de Onoare ale Sindica-tului Educaţiei şi Ştiinţei. Lucrări: peste 20 de articole.

MORARI, Marina(23.05.1964, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica, diplomă de merit (1985). Dr. în şt. pedagogice (2007). An-gajări: lector la Fac. de

Muzică şi Pedagogie Muzicală (1985-’93). Metodist-coordonator la secţia de studii, sectorul de educaţie şi activităţi extracurri-culare a USARB (2003-’05). Lect. superior, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi me-todică (2005-’11), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Şef al Catedrei de in-strumente muzicale şi metodică (2005-’11). Lucrări: peste 80 de articole ştiinţifice, 3 manuale, 1 dicţionar, 4 ghiduri pentru ca-drele didactice etc.

339


MORARU, Anatol(18.09.1958, Scumpia / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1984). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de literatură română

şi universală (din 1989). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2004). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2012). Lu-crări: 1 roman, 2 volume de povestiri. Peste 70 de articole de critică literară, eseuri, studii, nuvele. Peste 80 de articole în publicaţii perio-dice. Distincţii: cetăţean de onoare al oraşului Louisville, Kentuky, SUA (2003).

MOROŞAN, Anatolie(10.05.1938, Sevirova, Floreşti, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Institutul Agricol de Stat din Chişinău, Fac. de Agronomie, sp. agro-nom-savant (1961). Dr.

în şt. agricole (1971). Angajări: lect. superior la Cat. de ştiinţe ale naturii şi muncă (1976-’80). Distincţii: medalia „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină”.

MOROZOVA (GHIMP), Olga(01.02.1934, Duă, Sahalin / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1957). Angajări: lector, lect.

superior la Cat. de limbă franceză (1957-’69). Distincţii: medalia „Pentru merite în muncă”.

MOSCALU, Sergiu(02.05.1942, Arioneşti, Donduşeni, Basarabia / România)

Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău, Fac. de Activi-tate Culturală, sp. dirijor

coral (1969). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de cânt şi metodică a cântului (1969-’84).

MOTUZENKO, Evgheni(25.03.1949, Târnova / Donduşeni - 23.03.2003, Odesa)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1973). Dr. în şt. filologice

(1988). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1976-’93). Lucrări: 10 articole ştiin-ţifice.

MOTUZENKO, Victoria(11.11.1949, Calanceac, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă

(1974). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de metodică a predării limbii ruse, la Cat. de limbă şi literatură ucraineană (1973-’98).

340


MUNTEAN, Ana(27.09.1967, Obreja Ve-che / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. en-gleză / l. franceză (1989). Angajări: asistent, lect. superior la Cat. de filolo-

gie engleză şi germană (din 1992). Şef ad-inte-rim al Catedrei de filologie engleză (2002-’05, 2011-’13). Şef ad-interim al Catedrei de filolo-gie engleză şi germană (2013-’15). Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2011). Lucrări: 6 manuale (în colaborare), 6 culegeri de texte şi exerciţii (în colaborare), 5 cărţi pentru profesori (în colaborare), cca 15 art. Distincţii: Diploma Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova (2013).

MUNTEANU, Nicolae(13.12.1974, Chişcăreni / Sângerei)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Matematică şi Informatică, sp. mate-matica aplicată (1998).

Angajări: lector-stagiar, asistent la Cat. de electronică şi informatică, la Cat. de infor-matică aplicată şi tehnologii informaţionale (1998-2006).

MUNTEANU, Rodica(15.08.1987, Mărăndeni / Făleşti)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, sp. contabilitatea şi informa-tica de gestiune (2010).

Masterat, sp. contabilitatea (2012). Doctoran-

dă, sp. contabilitatea, auditul, analiza econo-mică (din 2012). Angajări: asistent la Cat. de ştiinţe economice (din 2013).

MURGULEŢ, Daniela(09.05.1978, Bălăureşti / Nisporeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2000). Masterat (2001). Angajări: asistent, lector la

Cat. de limbă engleză (2000-’11). MUTRUC, Mariana(13.03.1980, Râşcani)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză (2002). Angajări: asistent la Cat. de filologie germană (din 2002).

NACAI, Lilia(13.02.1976, Costeşti / Râşcani)

Studii: Şcoala Norma-lă „Vasile Lupu” din Orhei (1996). USARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. învă-

ţământul primar şi educaţia preşcolară (1999). Masterat, sp. pedagogia şi psiho-logia (2001). Angajări: asistent, lector la Cat. de psihologie (din 2001). Lucrări: 1 manual (coautor), 1 ghid teoretico-aplica-tiv, 17 articole şt.-metodice.

341


NADOLINSKI, Dmitri(04.11.1923, Novo-Bos-serganovka, Rostov / Fe-deraţia Rusă)

Studii: Institutul de Me-canizare a Agriculturii din Taganrog, sp. inginer-mecanic în agricultură

(1950). Angajări: lect. superior la Cat. de fizi-că şi metodică a predării fizicii (1968-’83).

NASU, Ilie(02.08.1944, Samaşcani / Rezina)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi disciplinele teh-nice generale (1971). Dr. în şt. pedagogice (1983).

Conf. (2006). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară, la Cat. de ştiinţe ale educaţiei (din 1983). Preşedinte al Sindicatului USARB (1987-2000). Lucrări: 87 de articole şt.-meto-dice. Distincţii: medalia jubiliară „XX de ani ai Victoriei în Marele Război pentru apărarea Patriei – 1941-1945” (1965). Medalia „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină” (1969).

NEAGU, Gheorghe(07.11.1956, Pârliţa / Făleşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplomă de me-rit (1979). Dr. în şt. istorice (1986). Conf. (1995). Anga-jări: lector la Cat. de istorie (1979-’82), conf. la Cat. de

drept public, la Cat. de ştiinţe socioumanistice, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă soci-

ală (din 1995). Şef al Catedrei de drept public (1997-’98, 1999-2005). Prodecan al Facultăţii de Economie şi Drept (1996-’98). Decan al Facultăţii de Drept (1998-2010). Prorector pentru studii la secţia cu frecvenţă redusă (din 2010). Lucrării: peste 35 de articole ştiinţifice.

NEAGU, Iacob(23.11.1934, Vărzăreşti, Nisporeni, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Mate-matică, sp. matematica (1958). Dr. în şt. pe-

dagogice (1972). Conf. (1976). Angajări: secretar al organizaţiei comsomoliste a IPSARB (1961-’62). Lector, lect. superior la Cat. de analiză matematică (1961-69). Pro-decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1967-’68). Şef ad-interim al Catedrei de analiză matematică, şef al Catedrei de alge-bră şi geometrie (1972-’76). Conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar. Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a înv. pri-mar (1976-’82). Conf. la Cat. de matematică (2008). Lucrări: 3 cărţi (în colaborare), peste 80 de articole şt.-metodice.

NEAGU, Maria(21.09.1934, Bălţi, Basa-rabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria (1959). Dr. în şt. istorice (1970).

Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1960-’90). Şef al Catedrei de is-torie (1987-’90). Preşedinte al Sindicatului

342


NEGARA, Corina(16.06.1981, Elizaveta / Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi informatica (2003). Masterat, sp. informatica

(2004). Dr. în şt. pedagogice (2011). Anga-jări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţi-onale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2001). Lucrări: 7 articole ştiinţifice.

NESTERENKO, Fiodor(03.1922, Novomelovatka, Voronej / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Vladi-vostok, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica

(1952). Dr. în şt. pedagogice (1965). Conf. (1966). Angajări: conf. la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1969-’79).

NICHITCIN, Corina(31.08.1983, Şirăuţi / Briceni)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. finanţe (2005). Masterat (2007). Angajări: asistent, lector la Cat. de ştiinţe eco-

nomice (din 2005). Prodecan al Facultăţii

de Economie (2011-’13). Lucrării: cca 18 articole.

NICORICI, Maria(19.01.1951, Şuri / Dro-chia)

Studii: Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Soroca (1971). Universitatea Pri-etenia Popoarelor „Patris Lumumba” din Moscova (1983). Academia Agrico-

lă „K. A. Timireazev” din Moscova, Fac. de Pedagogie (1984). Dr. în şt. agricole (2009). Angajări: lect. superior la Cat. de biologie, chimie şi geografie (2003-’11). Şef al Catedrei de biologie, chimie şi geografie (2003-’11). Conf. ad-interim (2010-’11), conf. la Cate-dra de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (din 2012). Lucrări: cca 73 de articole didactico - metodice.

NICULCEA, Ecaterina(22.07.1979, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză (2001). Masterat (2002). Angajări: asistent, lector la

Cat. de filologie germană, la Cat. de literatură română şi universală (din 2000). Lucrări: 18 articole ştiinţifice, 3 culegeri pentru studenţi.

NICU, Ghenadie(13.02.1963, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „V. I. Lenin” din Chişinău, Fac. de Filo-logie, sp. l. şi lit. română (1985). Membru al Uniu-

IPSARB (1971-’73, 1985-’87). Distincţii: Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti. Titlul onorific „Lucrător emerit al Înv. Superior al RSS Mol-doveneşti”.

343


nii Scriitorilor din Moldova. Angajări: asis-tent la Cat. de literatură română şi universa-lă (din 2010). Redactor al revistei USARB „Sintagme” (din 2010). Distincţii: premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

NICULICA, Oxana(01.04.1983, Tabani / Bri-ceni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şli Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză (2005). Angajări: asistent, lector la Cat.

de filologie franceză, la Cat. de literatură română şi universală (din 2006). Lucrări: 2 articole ştiinţifice.

NIFONTOV, Aleksandr(03.12.1951, Kostroma / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul de Istorie şi Arhivă din Moscova, sp. istoric-arhivist (1974). Dr. în. şt. istorice (1989). An-

gajări: lector, lect. superior la Cat. de istorie (1981-’84, 1987-’90).

NIKITINA, Ludmila(30.07.1923, Rasskazovo, Tambov / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Tambov, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germa-nă (1948). Angajări: lector

la Cat. de limbă germană, la Cat. de limbi străine (1961-’76).

NILVA, Zinovia(28.10.1933, Popeşti, Soro-ca, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica teoretică (1956). An-

gajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică (1960-’90). Distincţii: insigna „Eminent al Învăţământului din URSS” (1977). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1974).

NOVAC, Adela(13.12.1962, Scăieni / Flo-reşti)

Studii: Şcoala Pedagogică „50 de ani ai ULCT” din Orhei (1981). IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi

lit. română (1985). USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2003). Dr. în şt. filologice (2004). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1985). Prodecan al Facultăţii de Filologie (2010-’14). Lucrări: cca 50 de articole.

NOVAC, Lidia(17.01.1923, Danul, Glo-deni, Basarabia / România - 24.10.2003, Chişinău)

Studii: Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi /neterminată/ (1945). Universitatea de Stat

din Lviv, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1953). Dr. în şt. filologice (1963). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă fran-ceză, la Cat. de filologie romanică (1954-’65). Şef al Catedrei de limbă franceză (1955-’57, 1959-’62). Şef al Catedrei de filologie romani-

344


că (1964-’65). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. al RSS Moldoveneşti. Diplo-ma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Beloruse.

OBADĂ, Mihail(14.09.1957, Bălţi - 27.12.2010, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Fi-lologie, sp. l. şi lit. română (1979). Universitatea de Stat din Kiev, Fac. de Filosofie

(1982). Angajări: asistent la Cat. de filosofie şi economie politică (1981-’88).

OCINSCHI, Ion(01.04.1988, Secureni, Ho-tin, Basarabia / Imperiul Rus - 01.12.1970, Chişinău)

Studii: Institutul Învăţăto-resc Public din Kiev, Fac. de Limbă şi Literatură, sp. l.

şi lit. rusă (1924). Dr. în şt. filologice (1941). Conf. (1947). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1955-’58). Decan al Facultă-ţii de Filologie (11.1956 – 09.1956). Distinc-ţii: 1 medalie de război. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Tadjice”. Anterior: redactor al revistei „Octombrie”, Tiraspol (1930-’34).

OCUNI, Vasile(12.02.1919, Dneprope-trovsk / RSS Ucraineană - 28.03.1972, Bălţi)

Studii: Şcoala de opticieni şi merceologi medicali din Leningrad, sp. optica, di-

plomă de merit (1959). Angajări: asistent (prof. de muncă manuală) la Cat. de pedago-gie şi metodică a înv. primar (1964-’72).

ODAGIU, Valentina(01.11.1957, Leova)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1978). Angajări: lector la Cat. de limbă şi literatură română (1979-’96).

ODINOKAIA, Ina(21.07.1980, Regina Maria / Soroca)

Studii: Colegiul Pedago-gic „Mihai Eminescu” din Soroca (2000). USARB, Fac. de Drept, sp. drep-tul internaţional (2003).

Masterat, sp. dreptul (2004). Dr. în drept (2010). Angajări: asistent, lector, lect. su-perior la Cat. de drept (din 2003). Prode-can al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale (2014-’15). Lucrări: 1 manual (în colabo-rare), 1 studiu monografic (în colaborare), 21 de articole.

OGURŢOV, Nikolai(12.1925, Korocea / RSS Belorusă)

Studii: Institutul Învăţăto-resc din Eniseisk, Fac. de Istorie, sp. istoria (1949). Institutul Pedagogic de Stat

din Krasnoiarsk, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1955). Dr. în şt. pedagogice (1963). Conf. (1965). Angajări: conf. la Cat. de pe-dagogie şi psihologie (1963-’67). Şef al Ca-tedrei de pedagogie şi psihologie (1963-’67). Lucrări: 6 articole ştiinţifice.

345


OJEGOV, Alexandru(25.01.1983, Basarabeasca)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matema-tică şi Informatică, sp. in-struirea în inginerie şi in-formatica (2004). Masterat,

sp. ingineria (2007). Dr. în şt. tehnice (2014). Angajări: laborant (2004-’05), cercetător la Cat. de tehnică şi tehnologii (din 2007). Distincţii: 2 Diploma de Onoare la Salonul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

OJOG, Radu(18.09.1964, Slobozia-Cre-mene / Soroca)

Studii: Şcoala Militară Su-perioară de piloţi din Eisk / Federaţia Rusă, sp. pilot superior (1996). Angajări:

lect. superior la Cat. militară (din 2008). Lo-cotenent-colonel.

OLARU, Ion(18.11.1956, Hârtop / Flo-reşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice gene-rale şi fizică (1979). Dr.

în şt. tehnice (1995). Conf. (2008). Anga-jări: colaborator şt. superior (1992-2002). Laborant superior la Cat. de fizică, la Cat. de conducere a maşinilor (1980-’84). In-giner, lector, lect. superior, conf. la Cat. de electronică şi infomatică (1984-2011), la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2011). Prodecan al Facul-

tăţii de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică (2003-’04). Lucrări: 45 de articole şt.-metodice, conducerea a 25 de teze de licenţă şi a 2 teze de master. Dis-tincţii: medalia de aur, medalia de argint, medalia de bronz, Diploma de Onoare la Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cer-cetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 1994, 1995, 2011). Medalia de bronz la Salonul „Infoinventa” (Chişinău, 2009).

OLEINIUC, Maria(12.08.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. managemen-tul în învăţământ şi instru-irea economică (2001). Dr. în şt. economice (2011). Angajări: asistent, lector,

lect. superior la Cat. de ştiinţe economice (din 2002). Lucrări: 1 monografie, 1 pro-blemar, cca 23 de articole.

OLIVA, Ferdinand(10.07.1952, Cupca, Hliboca, Cernăuţi / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişi-nău, Fac. de Pictură şi Grafică, sp. desenul liniar şi arta gra-

fică (1988). Angajări: lector (de artă plastică) la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1983-’95).

ONOFREICIUC, Dumitru17.10.1941, Voloca, Bucovi-na / România - 06.11.2013, Bălţi)

Studii: Tehnicumul comer-cial-cooperatist din Cernăuţi

346


(1960). IPSARB, Fac. de Fizică şi Matema-tică, sp. matematica şi fizica (1967). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1969-’71, 1983-’93). Preşedinte al sindicatului studenţesc (1965-’66). Secretar al organizaţiei comsomoliste la IPSARB (1966-’67). Prim-secretar al comsomolului orăşenesc (1967-’69). Lu-crări: 11 articole ştiinţifice. Distincţii: Diploma Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti (1969). Medalia jubilia-ră „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970).

ONOICO, Grigore(11.11.1959, Taxobeni / Făleşti)

Studii: Colegiul Republi-can de Muzică din Bălţi, sp. dirijor de cor şi cântul (1979). IPSARB, Fac.

Muzical-Pedagogică, sp. muzica (1983). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de cânt şi metodica predării cântului, la Cat. de teorie şi dirijat (1983-2000), lector la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2014).

ORLOV, Maria (26.01.1956, Şireuţi / Briceni)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Drept, sp. dreptul (1983). Dr. în drept (1996). Conf.

(2000). Angajări: lector, conf. la Cat. de ştiinţe economice (din 2014). Lucrări: 1 monografie, 3 ediţii a cursului universitar de Drept adminis-trativ (unul în colaborare), 1 Curs de contencios administrativ, 6 articole (în colaborare), cca 80 de articole. Coordonator a 3 teze de doctor susţinute. Membru al unor colegii de redacţie

la reviste de specialitate din Galaţi, Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte.

ORLOVA, Silvia(01.06.1956, Vâsoca / Soroca)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1978). Angajări: lector la Cat. de limbă rusă şi

literatură universală (1981-’87, prin cumul; 1987-’94).

OVCEARIC (PLEŞCO), Valentina(15.12.1927, Chişinău)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. engleză (1953). Angajări: lector, lect. superior la Cat.

de limbă engleză (1954-’61).

PAINA, Raisa(02.05.1909, Dubrovna, Smolensk / Imperiul Rus - 17.08.1971, Bălţi)

Studii: Tehnicumul Peda-gogic din Vitebsk (1928).

Institutul Pedagogic de Stat din Minsk, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1938). Dr. în şt. filologice (1955). Conf. (1965). Anga-jări: lect. superior, conf. la Cat. de literatură rusă şi universală (1963-’71). Lucrări: 10 articole ştiinţifice. Distincţii: 1 medalie de război.

347


PALANCIUC, Victor(14.03.1975, Slobozia / Şte-fan-Vodă)

Studii: Universitatea din Cluj-Napoca, România, Fac. de Drept, sp. dreptul (1998). Angajări: lector, lect. su-

perior la Cat. de drept public (1998-2000). Lucrări: 6 articole ştiinţifice.

PANAGUŢA, Tamara (06.09.1955, Prepeliţa / Sângerei)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză, diplomă de merit (1986).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză, la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1987). Şef al Catedrei de limbă franceză (2001-’06). Lucrări: cca 5 articole.

PANCO, Tatiana(15.06.1988, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. peda-gogia înv. primar şi educaţia preşcolară (2011). Masterat,

sp. managementul educaţional (2013). An-gajări: asistent la Cat. de ştiinţe ale educaţiei (din 2011). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte (din 2015). Lu-crări: 5 articole şt.-metodice.

PANCU, Adelina(22.03.1976, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. asistent

social, pedagog şi psiholog social (1998). Masterat, sp. pedagogia şi ştiinţele educaţiei (1999). Angajări: asistent la Cat. de disci-pline sociojuridice şi umanistice, la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (1999-2011). Lucrări: 2 articole ştiinţifice.

PAPANDOPOLO, Venedict(20.03.1921, Cobâlca, Stră-şeni, Basarabia / România - 17.05.1999, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Is-

torie şi Filologie, sp. l. şi lit. română (1953). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1953-’99). Pro-decan al Facultăţii de Filologie (1958-’60). Decan al Facultăţii de Limbi Străine (1960-’65). Prorector la secţia cu frecvenţă redusă (1974-’96). Lucrări: cca 22 de articole şt.-metodice. Distincţii: medalia „Pentru glorie muncitoare” (1960). Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1959), „Eminent al Înv. din URSS” (1970), „Pentru muncă prodigioasă la organizarea controlului popular al URSS” (1971) şi „Pentru succe-se excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al URSS (1981). Titlul onorific „Lucrător emerit al Şcolii Superioare din RSS Moldovenească” (1985). 2 Diplome de Onoare ale Ministeru-lui Înv. al RSS Moldoveneşti (1975, 1985).

PARHOMENKO, Nikolai(22.05.1927, Voronovo, Tom-sk / Federaţia Rusă)

Studii: Conservatorul din Novosibirsk (1968). Dr.

348


în arte (1980). Conf. (1984). Prof. univ. (1989). Angajări: şef al Catedrei de metodi-că a educaţiei muzicale (1987-’89).

PARNOVEL, Valeriu(27.05.1950, Parcani / Re-zina)

Studii: Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Filo-sofie, sp. filosofia (1984).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de economie şi management, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2003). Lucrări: 7 articole ştiinţifice.

PASCARI, Larisa (19.I.1953, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1974). Dr. în şt. peda-gogice (1990). Angajări: asistent, lector, lect. supe-

rior, conf. la Cat. de slavistică (din 1974). Lucrări: 3 manuale şcolare, peste 35 de materiale didactice, articole ştiinţifice şi şt.-metodice.

PĂDUREAC, Lidia(06.07.1975, Aluniş / Râş-cani)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1997). Dr. în şt. istorice (2001).

Conf. (2008). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe socioumane şi asisten-ţă socială (din 1998). Şef al Catedrei de ştiin-ţe socioumane şi asistenţă socială (din 2013). Lucrări: 1 monografie, 7 articole ştiinţifice.

PĂDUREŢ, Natalia(12.01.1981, Chişinău)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. engleză / l. france-ză, diplomă de merit (2002). Masterat (2003). Angajări:

asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi germană (din 2003). Lucrări: 2 articole.

PÂNZARI, Lilia (05.08.1973, Roghi / Dubă-sari)

Studii: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu / România, Fac. de Ştiinţe, sp. turismul şi serviciile (1998). Angajări:

asistent, lector la Cat. de ştiinţe economice (din 1998). Lucrări: 3 suporturi de curs (ne-publicate), 1 reader pentru studenţi (în cola-borare), 5 articole şi comunicări ştiinţifice.

PÂNZARI, Veaceslav (21.01.1974, Rădoaia / Sân-gerei)

Studii: Universitatea „Luci-an Blaga” din Sibiu / Româ-nia, Fac. de Drept „Semion Bărnuţiu”, licenţiat în ştiinţe

juridice (1997). Dr în drept (2003). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de drept (din 1998). Şef adjunct al Catedrei de drept (2000). Şef al Catedrei de drept (2003). Şef al Catedrei de drept privat (2005). Decan ad-interim al Facultăţii de Drept (martie-iunie 2010). Decan al Facultăţii de Drept (2010-’13). Decan interimar al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale (10.2013 – 01.2014). Lucrări: 2 monografii (1 în colaborare), 3 note de curs (1 în colaborare), cca 50 de articole ştiinţifice.

349


PÂNZARU, Natalia(24.09.1981, Şuri / Drochia)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi educaţia tehnologică (2004). Masterat, sp. instruirea în in-

ginerie (2007). Angajări: laborant (2004-’05), asistent la Cat. de tehnică şi tehnologii (2007-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: 5 articole şt.-metodice.

PÂNZARU, Nelea(07.08.1965, Aluniş / Râş-cani)

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Economie a Comerţului, sp. economia comerţului ().

Angajări: asistent (din 2006).

PEDCENKO, Elena(06.1919, Novaia Reabina, Harkov / RSS Ucraineană – 13.03.1997, Chişinău)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Harkov, sp. l. engleză

(1940). Dr. în şt. filologice. Angajări: conf. ad-interim la Cat. de limbă engleză (1955-’57). Şef al Catedrei de limbă engleză (1955-’57). Distincţii: 2 medalii de război. Insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

PELEVANIUC, Ludmila(11.08.1984, Biruinţa / Sân-gerei)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi

Asistenţă Socială, sp. pedagogia înv. primar şi pedagogia preşcolară (2006). Masterat, sp. ştiinţele educaţiei, managementul educaţional (2010). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară, la Cat. de ştiinţe ale educaţiei (din 2009). Lu-crări: 8 articole şt.-metodice.

PERETEATCU, Maria(28.08.1951, Gordineşti / Rezina)

Studii: Şcoala Pedagogi-că „50 de ani ai ULCT” din Orhei (1970). IP-SARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. peda-

gogia şi psihologia preşcolară (1974). Dr. în şt. pedagogice (1992). Conf. (1996). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară, la Cat. de ştiinţe ale educaţiei (din 1977). Şef al Catedrei de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (1995-2011). Lucrări: 5 manuale (în colabora-re), peste 100 de articole, 2 ghiduri didac-tice, 3 lucrări şt.-metodice. Distincţii: Di-ploma de Onoare a Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.

PERETEATCU, Pavel(21.06.1949, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale şi fizica (1971). Dr. în şt. tehnice (2009). Angajări: laborant, mais-

tru de producere (1973-’84). Lector, lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (1984-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: peste 40

350


de articole şt.-metodice publicate în ţară şi în străinătate.

PERJU, Valentin(08.02.1935, Pelinia, Râşcani, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: Institutul Agricol de Stat „M.V. Frunze” din Chişinău, Fac. de (1957).

Dr. în şt. agricole (1971). Angajări: conf. la Cat. de agroecologie (2003-’13). Decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Agroe-cologie (2003-’08). Lucrări: 1 monografie, peste 100 de articole ştiinţifice. Distincţii: medalia „Meritul civic”.

PERŢOVA, Mariana(30.12.1923, Moscova / Fe-deraţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac. de Pedagogie, secţia preşcolară, sp. pedagogia şi psiholo-gia (1948). Angajări: lect.

superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1953-’65). Şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie (1953-’57).

PETCU, Galina(06.11.1958, Chişinău)

Studii: Şcoala Peda-gogică „Boris Glavan” din Soroca, diplomă de merit (1977). IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psi-hologie Preşcolară, sp.

pedagogia şi psihologia preşcolară, diplomă de merit (1983). USARB, Fac. de Fizică, Teh-nică şi Matematică, sp. informatica, diplomă

de merit (2001). Dr. în şt. pedagogice (1992). Conf. (1999). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (1985-’88, 1992-2012). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (1994-2006). Şef al Catedrei de psihologie şi asistenţă socială (2006-’10). Decan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (2010-’11). Decan al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială (2011-’12). Lucrări: 1 mo-nografie, 41 de articole şt.-metodice, 2 cursuri universitare şi teze la conferinţe ştiinţifice.

PETIC, Mircea(04.07.1983, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. informati-ca şi limba engleză aplicată (2006). Dr. în şt. informatice

(2012). Angajări: lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2012). Lu-crări: 35 de articole ştiinţifice.

PETRUŞIN, Petru(24.06.1924, Dolinovka, Basarabia / România – 08.01.2014, Nürnberg / Germania)

Studii: Şcoala Normală din Cernăuţi (1944). Institutul

Învăţătoresc de Stat din Belgorod-Dnestrov-sk, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi matematica, diplomă de merit (1947). Insti-tutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi matematica (1949). Dr. în şt. pedagogice (1969). Conf. (1971). Angajări: şef al Catedrei de fizică şi matematică, Institutul Învăţătoresc din Soroca (1953-’54). Lector, lect. superior, conf. la Cat.

351


de matematică (1954-2002). Şef al Catedrei de metodică a înv. primar şi educaţiei preşco-lare (1969). Şef al Catedrei de matematică superioară (1979-’84). Decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1969-’79). Prorector la secţia cu frecvenţă redusă (1954-’61). Lu-crări: 1 broşură, 40 de articole şt.-metodice. Distincţii: medalia „Pentru muncă glorioasă” (1961). Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glo-rioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1959), „Pentru succese excelente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS (1973) şi „Eminent al Învăţământului din URSS” (1985). 2 Diplo-me de Onoare ale Ministerului Înv. Superior al URSS (1970, 1975). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Speci-alitate al RSS Moldoveneşti (1984).

PETUHOV, Serghei(12.1921, Katâşka, Omsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Industri-al de Stat din Sverdlovsk (1940). Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac.

de Pedagogie, sp. pedagogia preşcolară (1950). Dr. în şt. pedagogice (1954). Anga-jări: lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1954-’57). Distincţii: 1 medalie de război.

PIOTROVSKI, Rajmund(17.08.1922, Rubetskaia, Luhansk / RSS Ucraineană – 04.08.2009, Sankt-Pe-tersburg / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac.

de Filologie, sp. filolog-romanist (1944).

Dr. în şt. filologice (1949). Dr. hab. în şt. filologice (1957). Angajări: conf. la Cat. de limbă franceză (1956-’58). (Din iunie 1956 a funcţionat ca şef al secţiei de dialectologie a Filialei Moldoveneşti pe lângă Academia de Ştiinţe a Moldovei).

PLĂMĂDEALĂ, Gheorghe(06.05.1942, Bieşti, Orhei, Basarabia / România)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şencenko” din Tiraspol, Fac. de Geografie,

sp. geografia şi biologia, diplomă de merit (1963). Dr. în şt. biologice (1971). Conf. (1981). Angajări: conf. la Cat. de economie şi management, la Cat. de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (din 1997). Şef al Catedrei de pedagogie, psihologie şi metodică a educaţiei preşcolare (1976-’77). Şef al Catedrei de şti-inţe ale naturii şi muncă (1977-’88). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie (1992-’94). Prodecan al Facultăţii de Economie (1998-2000). Decan al Facultăţii de Economie (2000-’04). Lucrări: 3 monografii, 1 manual, 1 suport de curs, 14 articole ştiinţifice, 41 de articole şt.-metodice. Distincţii: 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1985).

PLEHANOV, Nicolae(17.12.1918, Pisarevo, Tver / Federaţia Rusă – 07.09.1979, Bălţi)

Studii: Şcoala Superioară de Partid din Chişinău (1958). Dr. în şt. filosofice (1970).

Conf. (1974). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de filosofie şi economie politică (1964-’79). Distincţii: ordinul (sovietic)

352


„Steaua Roşie”, 1 medalie de război. Meda-lia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti.

PLOHOTNIUC, Eugeniu(18.08.1953, Băgrineşti / Floreşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică, sp. fizica (1975). Dr. în şt. fizico-matematice (1986).

Conf. (1987). Angajări: asistent la Cat. de discipline tehnice generale (1978-’81). Sta-giar-cercetător (Institutul de Radiotehnică şi Electronică al AŞ a URSS, Moscova, 1981-’82). Lect. superior la Cat. de discipline tehnice generale (1987-’89). Conf. la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţi-onale, la Cat. de matematică şi informatică (din 1989). Prodecan al Facultăţii de Tehnică, Fizică şi Matematică (1990-’93). Decan al Facultăţii de Tehnică, Fizică şi Matematică (1994-2003). Şef al Catedrei de informa-tică aplicată şi tehnologii informaţionale (2003-’13). Şef al Catedrei de matematică şi informatică (din 2013). Secretar ştiinţific al Senatului USARB (2005-’07). Rector ad-in-terim al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (2007-’10). Lucrări: 2 monogra-fii, 1 manual universitar, cca 90 de articole şt.-metodice. Distincţii: ordinul „Gloria Muncii” (2006). 4 diplome, 3 medalii de aur şi 1 de bronz la Salonul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării şi Transferului Tehno-logic (Iaşi, 1994, 1996). Diploma de gradul III la Salonul Internaţional pentru Tineret „Inventica-Creativitate” (Chişinău, 1996). Medalia “Henri Coandă” a Societăţii române de Inventică a României (Iaşi, 1998). Diplo-ma de gradul III la Expoziţia Internaţională

specializată „Infoinvent-99” (Chişinău, 1999). Diplomă de gradul I la Expoziţia-Târg regio-nală specializată (Bălţi, 2001).

PLOHOTNIUC, Nadejda(16.09.1976, Novâi Taghil / Federaţia Rusă)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Mate-matică, sp. matematica şi

informatica (1998). Angajări: asistent la Cat. de matematică (2001-’10).

PLOHOTNIUC, Stanislav(06.02.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matema-tică, sp. matematica şi in-formatica (1998). Academia

de Studii Economice din Moldova, Fac. de Economie, sp. finanţele şi creditul (1999). Angajări: asistent la Cat. de economie şi management (1999-2010). Lucrări: 4 arti-cole şt.-metodice.

PODGORODEŢCHI, Larisa(07.08.1956, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1978). Angajări: lector, lect. supe-

rior la Cat. de psihologie (din 1978). Lucrări: 4 monografii (în colaborare), cca 30 de articole şt.-metodice.

353


POGORELOVA (GACECILADZE), Nina(1921, Senghilei, Ulianov-sk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Moscova, Fac. de Limbi Romanice, sp. l. italiană,

diplomă de merit (1950). Angajări: lect. su-perior la Cat. de limbă franceză (1954-’63). Şef al Catedrei de limbă franceză (1954-’55).

POH, Iosif(20.01.1911, Jura, Râb-niţa / Imperiul Rus - 26.09.1981, Bălţi)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Tiraspol, Fac. de Fizică şi Matema-

tică, sp. fizica şi matematica (1933). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de matema-tică, la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1960-’71; 1971-’81, prin cumul). Director adjunct al Şcolii Pedagogice „Boris Glavan” din Bălţi (1945-’54). Prodecan la Secţia de Clase Primare cu frecvenţă redu-să (1960...). Distincţii: medalia (sovietică) „Pentru muncă glorioasă”. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplo-ma de Onoare a Prezidiului Sovietului Su-prem al RSS Moldoveneşti (toate în 1946). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Pu-blic al RSS Moldoveneşti (1965).

POH, Larisa(05.11.1935, Balta / RASS Moldovenească)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit.

rusă (1958). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1967-2013). Lucrări: peste 20 de articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

POJIŢA, Adriana(02.12.1943, Bălţi, Basara-bia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză / l. engleză (1965). Dr. în şt. filologice (1979).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză, la Cat. de filologie franceză (1965-’97).

POKROVSKAIA, Claudia(05.11.1911, Ileiskoe, Veat-ka / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Învăţătoresc de Stat din Ulianovsk, Fac. de Ştiinţe ale Naturii, sp. chi-

mia şi biologia (1936). Institutul Pedagogic de Stat din Ulianovsk, Fac. de Ştiinţe ale Naturii, diplomă de merit (1938). Dr. în şt. pedagogice (1958). Conf. (1962). Angajări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1969-’72). Şef al Catedrei de pedagogie şi psihologie (1969-’72). Lucrări: 8 articole şt.-metodice. Distincţii: 1 medalie de război. Insigna „Eminent al Înv. Public din Federaţia Rusă” (1962).

POLEANSKIH, Aleksandr(08.1924, Malâi Kolodeţ, Oriol / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Chi-

354


şinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1951). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1954-’58). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă (1954-’55).

POLIŞCIUK, Guri(20.09.1924, Beloluti, Lu-hansk / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Pia-tigorsk, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză

(1948). Dr. în şt. filologice (1962). Conf. (1969). Angajări: conf. la Cat. de l. en-gleză (1965-’71). Şef al Catedrei de limbă engleză (1965-’71).

POMELNICOVA, Ana(12.07.1959, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană (1981). Dr. în şt. filologice (1992). Angajări: asistent, lect.

superior, conf. la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1982). Şef al Catedrei de filo-logie germană (1998-2010). Lucrări: cca 50 de articole.

POPA, Daniela(12.11.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străi-ne, sp. l. engleză / l. spa-niolă (1999). Angajări: asistent, lector la Cat. de

limbă engleză (1999-). Lucrări: 2 articole şt.-metodice.

POPA, Gheorghe (30.11.1952, Buteşti / Glo-deni)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână, diplomă de merit (1974). Dr. în şt. filologice

(1981). Dr. hab. în şt. filologice (2007). An-gajări: asistent, lect. superior, conf., prof. la Cat. de l. şi lit română, la Cat de l. română, Cat de l. română şi filologie romanică (din 1974). Decan ad-interim al Facultăţii de Fi-lologie (1981-’84). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română (2000-’10). Secretar ştiinţific al Senatului universitar (2007-’10). Rector al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (din 2010). Lucrări: 2 monografii, 3 dicţionare (unul în colaborare), 1 manual (în colaborare), 1 volum de interviuri (în colaborare), cca 165 de articole. Coordona-tor a 4 teze de doctor susţinute. Conducător sau membru a mai multe proiecte naţionale şi internaţionale. Membru al colegiilor de redacţie (Philologia, Chişinău; Noua Revistă Filologică, Chişinău; Intercultural commu-nications /Межкультурные коммуникации, Tbilisi). Referent oficial la 6 teze de doctor şi doctor habilitat. Membru al Asambleei AŞM. Cercetăor ştiinţific superior, USARB (1994-’96): Cercetător ştiinţific superior, Institutul de Lingvistică al AŞM (1995-2000). Membru al Comisiei de experţi a C.N.A.A. Vicepreşedin-te al Seminarului Ştiinţific de profil (USARB). Cca 90 de referinţe la lucrările publicate. Dis-tincţii: ordinul „Gloria Muncii” (2010). In-signa „Recunoştinţă” a Ministerului Apărării al Republicii Moldova (2010). Diploma „150 de ani de diplomaţie românească” (2012). Diploma „Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din Tbilisi” (2013). Medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2012). Diplome ministeriale şi guvernamentale.

355


POPA, Iurie(23.02.1956, Drochia – 02.01.2002, Drochia)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplo-mă de merit (1978). Dr.

în şt. istorice (1985). Angajări: lect. supe-rior, conf. la Cat. de istorie, la Cat. de drept (1988-2001).

POPA, Lidia(07.09.1942, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. şi lit. română / l. franceză (1964). Angajări: lec-tor, lect. superior la Cat.

de limbă franceză, la Cat. de limbi străine (1964-’98).

POPA, Mihail(20.11.1968, Balatina / Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică şi Ma-tematică, sp. tehnica şi fizica (1993). Dr. în şt.

fizico-matematice (2004). Conf. (2010). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1997-’99, 2003-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Şef al Cate-drei de fizică şi metodică a predării fizicii (2008-’11). Lucrări: 1 curs unversitar, 2 ghiduri metodologice pentru elaborarea, redactarea şi susţinerea tezei de licenţă şi a tezei de an, 53 articole şt.-metodice.

POPA, Viorica(17.05. 1975, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedago-gică din Orhei (1994). USARB, Fac. de Filolo-gie, sp. l. şi lit. română (1999). Masterat (2001).

Dr. în şt. filologice (2005). Angajări: asis-tent, lect. superior, conf. la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 2005). Şef al Catedrei de limbă română şi filologie romanică (din 2014). Lucrări: 1 mono-grafie, 1 manual (în colaborare), cca 25 de articole. Membru al 1 proiect internaţional şi 1 proiect naţional.

POPESCU, Ion(14.10.1912, Chişinău, Ba-sarabia / Imperiul Rus)

Studii: Conservatorul de Stat din Chişinău, Fac. de Dirijare şi Cor, sp. dirijor de cor (1951). Angajări:

lect. superior la secţia de muzică şi cânt. Primul şef al secţiei de muzică şi cânt (25.02.-09.1961). Distincţii: 1 medalie de război.

POPESCU, Petru(14.05.1957, Cotiujenii Mari / Şoldăneşti)

Studii: Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Filosofie, sp. filosofia

(1986). Dr. în şt. filosofice (1995). Anga-jări: lector la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 2012). Lucrări: 14 articole ştiinţifice.

356


POPOV, Anton(16.04.1941, Stroeşti / Râbniţa)

Studii: Şcoala Republica-nă de Iluminare Culturală „Elena Sârbu” din Soroca (1960). Institutul de Arte

„Gavriil Musicescu” din Chişinău, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. profesor de discipline corale (1965). Dr. în şt. pedago-gice (1993). Conf. (1994). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de muzică şi cânt, la Cat. de muzică, la Cat. de teorie şi dirijat (1966-2011). Conf. la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Şef al Catedrei de muzi-că şi cânt (1966-’67), al Catedrei de muzică (1967-’72), al Catedrei de teorie şi dirijat (1992-2003). Prodecan al Facultăţii de Peda-gogie şi Metodică a Înv. Primar (1976-’80). Decan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (1980-’91). Lucrări: 35 de ma-nuale şcolare, 46 de articole şt.-metodice, 1 culegere de note, 2 ghiduri pentru profesori. Distincţii: Diploma de Onoare a Ministeru-lui Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1977). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Mol-doveneşti” (1986). Titlul onorific „Professor emeritus” al USARB (2010).

POPOV, Lidia(05.04.1964, Elizave-ta / Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Matematică şi Cibernetică, sp.

matematica aplicată (1989). Maste-rat, sp. informatica (2005). Angajări: inginer-programator (1989-2000). Asistent, lector, lect. superior la Cat. de electronică şi informatică, la Cat.

de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2000). Lucrări: 7 articole şt.-metodice.

POPOV, Nicolae(12.10.1942, Taraclia, Basarabia / România – 09.10.2012, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp.

istoria (1969). Angajări: lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politi-că (1969-’93).

POPOVICI, Tatiana(29.06.1983, Mărăn-deni / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Infor-matică, sp. matema-

tica şi informatica (2006). Angajări: asistent, lector la Cat. de matematică şi informatică (din 2006). Lucrări: 1 articol ştiinţific, 4 teze la conferinţe.

POPOVICI, Vitalie(03.04.1960, Cobani / Glodeni)

Studii: Colegiul de Muzică din Bălţi (1979). IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. mu-zica (1983). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de teorie

şi dirijat, la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 1983). Şef al Catedrei de teorie şi dirijat (2003-’04). Prodecan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (2005-’11), al Facultă-ţii de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte (2011-’13),

357


al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psiholo-gie şi Arte (din 2013). Lucrări: 3 articole, 2 crestomaţii (în colaborare), 2 volume de exer-ciţii de intonare şi de ritm.

POPOVSCHI, Pavel(11.08.1932, Lipnic, Ocni-ţa, Basarabia / România - 30.10.1999, Bălţi)

Studii: Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi, Fac. de Fi-zică şi Matematică, sp. mate-

matica (1957). IPSARB, Fac. de Fizică şi Ma-tematică, sp. matematica (1968). Angajări: lector, lect. superior (prin cumul) la Cat. de matematică, la Cat. de pedagogie, psihologie şi metodică a înv. primar (1968-’78). Ajutorul rectorului pentru munca educativă în cămine (1972-’75). Prorector pentru Sectorul Admi-nistrativ-Gospodăresc (1978-’99). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1974).

POSTOLACHE, Nina(23.03.1935, Troiţkoe, Altai / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Bişkek / RSS Kirghiză, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă de

merit (1957). Dr. în şt. fizico-matematice (1966). Conf. (1970). Angajări: conf. la Cat. de matematică (1966-’76). Lucrări: 9 artico-le şt.-metodice.

POSTOLACHE, Sergiu(06.11.1938, Camenca, Glo-deni, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Isto-

rie, sp. istoria (1967). Dr. în şt. economice (1973). Angajări: lector, lect. superior, conf. ad-interim la Cat. de filosofie şi economie politică (1967-’76).

POSTOLACHE, Victoria(09.06.1980, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. (2001). USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2007). Angajări: asistent, lector la Cat. de

ştiinţe econopmice (din 2002). Lucrări: cca 15 articole şi 18 comunicări ştiinţifice.

POSTOLACHI, Daniela (14.08.1979, Pelinia / Râş-cani)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

(2001). Angajări: lector la Cat. de limbă engleză (2001-).

POSTOLACHI, Svetlana(13.03.1957, Criuleni)

Studii: Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău, Fac. de Dirijare Corală, sp. dirijor coral, conducător de cor (1978).

Angajări: lector la Cat. de teorie şi dirijat (1979-2011), la Cat. de arte şi educaţie artis-tică (din 2011). Lucrări: 1 articol ştiinţific, 3 cursuri universitare. Distincţii: Premiu I, Festival de creaţie artistică a tineretului stu-dios (2008, 2011); Premiu I, Festival inter-naţional de muzică corală „A ruginit frunza din vii” (2009), Premiu III, Festival interna-

358


ţional de muzică sacră, Polonia (2010); Pre-miu I, Festival de muzică corală „Colinde, colinde” (2010); medalie Ffortissimo, Con-curs internaţional de muzică corală, Varna /Bulgaria/ (2011).

POSTOLOVSCHI, Maria(07.01.1946, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică, anatomie şi fiziologie (1966). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de educaţie fizică (din 1966). Realizări sportive: categoria I la atle-tism. Performanţă ca antrenor: locul III cu selecţionata universităţii la Spartachiada repu-blicană la complexul „Gata pentru Muncă şi Apărare” (1986).

POTÂNG, Tatiana(04.02.1971, Hâjdieni / Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (1993). Angajări: asistent la Cat. de literatu-

ră română şi universală (1998-2009). (Ulte-rior: viceministru al Educaţiei (2009-’13).

PREACHINA, Margareta(03.10.1961, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar,

diplomă de merit (1982). Angajări: lector la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1984-’93, iniţial prin cumul).

PRIBÂŞ, Alexandra(18.02.1936, Grigoriopol / RSS Ucraineană)

Studii: Şcoala Pedagogică „N.K. Krupskaia” din Călă-raşi (1956). IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-

mână, diplomă de merit (1968). Angajări: lector la Cat. de istorie (1968). Lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1969-’93, 1993-’95 – prin cumul). Secretar al organi-zaţiei comsomoliste la IPSARB (1968-’69). Decan al Facultăţii de Profesii Obşteşti (1971-’73). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldove-neşti. Diploma de Onoare a Academiei de Ştiinţe Pedagogice a URSS (1978).

PRIMOVICI, Gheorghe(26.04.1940, Parcani, Re-zina, Basarabia / România -23.03.2009)

Studii: IPSARB, Fac.de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză, diplomă de merit

(1966). Dr. în şt. filologice (1977). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de vorbire şi fonetică franceză, la Cat. de limbi străine, la Cat. de limbă franceză (1966-’72, 1977-’94).

PRIMOVICI, Reghina(28.08.1942, Ijevţî, Bucovi-na / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză / l. germană (1964). Dr. în şt. filologice (1981).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de fi-lologie franceză (1964-’91).

359


PRISTAVKIN, Vladimir(22.09.1921, Staroe Seliş-ce, Mordovia / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „15 ani ai ULCT” din Krasnodar, Fac. de Is-

torie, sp. istoria, diplomă de merit (1952). Angajări: lect. superior la Cat. de baze ale marxism-leninismului (1953-55). Preşedinte al Sindicatlui IPSARB (1954-’55). Distinc-ţii: ordinile „Steaua Roşie” şi „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. II.

PRIŢCAN, Valentina(12.10.1964, Sadova / Călăraşi)

Studii: Şcoala Pedago-gică „Boris Glavan” din Soroca, diplomă de me-rit (1984). IPSARB, Fac.

de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplo-mă de merit (1988). Dr. în şt. psihologice (1998). Conf. (2001). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie şi asis-tenţă socială, la Cat. de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială (din 1988). Cercetător ştiinţific superior la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (1994-’96). Şef al Catedrei de psihologie şi asistenţă socială (1998-2006). Decan al Facultăţii de Pedagogie, Psiholo-gie şi Asistenţă Socială (2006-’10). Prorec-tor pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană (2010-’12). Prorector pentru activitate ştiinţifică şi relaţii internaţionale (din 2012). Lucrări: cca 50 de articole şt.-metodice, 2 manuale (coautor), 11 suporturi de curs (coautor). Distincţii: medalia ,,Me-ritul civic”. Diploma Guvernului Republicii Moldova.

PROCOPEŢ, Ivan(07.01.1923, Ţariganca Veche, Izmail, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Biologie (1941). Angajări:

lector şi şef. al Catedrei de ştiinţe ale naturii şi geografie (1950…). Director adjunct al Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi pentru studii şi ştiinţă (1950-’51).

PROŢAP, Ion(22.09.1944, Temeleuţi / Camenca)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1968). Angajări: asistent la Cat. de limbă şi literatură

română (1987-’97).

PROŢIUC, Evghenia(11.07.1961, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1982). Anga-jări: lector, lect. superior

la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1990). Şef ad-interim al Catedrei de limbă engleză (1994-’95). Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (2006-’10). Lucrări: 4 culegeri de texte, 12 articole.

PUIU, Dina(24.09.1953, Trebisăuţi / Briceni)

Studii: Şcoala Pedago-gică din Lipcani (1972).

360


PUIU, Rodica(13.06.1970, Ţaul / Don-duşeni)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. en-gleză / l. franceză (1992). Angajări: asistent, lector,

lect. superior la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1992). Lucrări: 1 manual (în colaborare), 8 articole.

PULBERE, Veaceslav(05.05.1944, Gaşpar / Edi-neţ - 04.12.2014, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic „Taras Şevcenko” din Ti-raspol, Fac. de Biologie şi Geografie, sp. biologia şi ge-

ografia (1969). Dr. în şt. biologice (1973). Conf. (1988). Angajări: conf. la Cat. de biologie şi geografie, la Cat. de ştiinţe ale naturii şi agroe-cologie (1977-2014). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1978-’80). Lucrări: 2 elaborări metodice, cca 40 de arti-cole şt.-metodice. Distincţii: medalia jubiliară „XX de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”, 1941-1945 (1965).

PŞENICINÂI, Larisa(26.05.1981, Răuţel / Fă-leşti)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Ma-

tematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica (2003). Masterat, sp. informatica (2004). Angajări: asistent, lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţi-onale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2004).

RABINOVSKI, Karl(09.11.1922, Tighina, Basarabia / România – 25.12.1999, Sankt-Petersburg / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Istorie, sp. istoria (1952). Dr. în şt.

pedagogice (1966). Conf. (1968). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1962-’91). Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1966-’76). Lucrări: peste 60 de articole şt.-metodice. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

RADCENCO, Mihail(01.06.1956, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale şi fizica (1978). Angajări: inginer programator de cate-goria a II-a, asistent, lector la

Cat. de discipline tehnice generale, la Cat. de electronică şi informatică (1980-2011), la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii infor-maţionale (2011-’13), la Cat. de matematică şi informatică (din 2013). Lucrări: 5 articole şt.-metodice. Distincţii: Diploma de Onoare la Salonul Internaţional al Cercetării şi Tran-sferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1977). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1997). Lucrări: 6 manuale (în colaborare), 6 culegeri de texte şi exerciţii (în colaborare), 5 cărţi pentru profesori (în colaborare); cca 15 articole.

361


RADUL, Vasile(04.1922, Jura, Râbniţa / RASS Moldovenească)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1949). Dr. în şt. economice (1964).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de istorie (1950-’66). Şef al Catedrei de istorie (1954-’55).

RAZMERIŢA, Liuba(23.06.1974, Cobani / Glodeni)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. rusă, şef de promoţie (1996). Angajări: asistent,

lector, lect. superior la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1996). Lucrări: 1 suport didactic (în colaborare), 1 curs (în colaborare), 10 articole.

RĂCIULA, Lilia (07.05.1975, Teleneşti)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Fac. de Litere, sp. l. şi lit. română (1997). Masterat (2003). Dr. în şt. filologice (2009).

Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 2002). Lucrări: 1 monografie, cca 30 de articole. Membru al colegiului de redacţie al revistei „Glotodidactica ” (Bălţi).

RĂCIULĂ, Ludmila(16.03.1976, Chişcăreni /Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1999). Masterat (2003).

Angajări: asistent, lector la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1999). Lucrări: 1 elaborare metodică, cca 15 articole.

RÂJICOV, Serghei(18.03.1953, Omsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac. de Defectologie (1982). Dr. în şt. pedagogice (1991).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1982-’87, 1990-’94). Lucrări: cca 25 de articole şt.-metodice. Membru corespondent al „International Teacher’s Traning Academy of Science”, Moscova, Federaţia Rusă (2003).

RÂJICOVA, Svetlana(28.10.1958, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară. (1981). Dr. în şt. psihologice (1990). Conf.

(1998). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (1990-2010). Şef al Catedrei de psihologie (1992-’94). Lucrări: 2 manuale (în colaborare), cca 45 de articole şt.-metodice. Academician al „International Teacher’s Traning Academy of Science”, Moscova, Rusia (2004). Membru al Colegiului de

362


redacţie al Revistei de Ştiinţe Penale a Institutului de Reforme Penale, Chişinău (din 2005).

RÂKLIS, Vitalie(09.11.1931, Celeabinsk / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1953).

Dr. în şt. filologice (1982). Conf. (1989). An-gajări: lect. superior, conf. la Cat. de literatu-ră rusă şi universală (1968-’92).

REAPOLOVA, Zoia(19.12.1924, Oziorki, Kursk / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1950). Dr. în

şt. filologice (1966). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1954-’67). Distincţii: 2 medalii de război.

REVENCO, Tudor(08.02.1925, Oclanda, Soroca, Basarabia / România)

Studii: Şcoala de Arte Plastice „I. E. Repin” din Chişinău, sp. desenul (1949). Angajări: lector

(prof. de desen) la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1960-’80).

REZNIC, Victor(17.11.1952, Bădragii Noi / Edineţ)

Studii: Şcoala Pedagogică din Lipcani (1977). IPSARB, Fac. de Discipline Tehnice Generale, sp. discipline tehnice generale şi munca

(1983). Angajări: lector la Cat. de metodică a instruirii prin muncă (1984-’91).

ROITMAN, Cearna(27.11.1919, Căuşeni, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1948). Dr. în şt. economice (1969). Conf.

(1971). Angajări: prodecan la secţia de Clase Primare (1960-’61). Lector, lect. superior, conf. la Cat. de filosofie şi economie politică (1953-’91). Distincţii: Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Mol-doveneşti (1949). Insignele „Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. Su-perior al URSS şi „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1960). Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pen-tru muncă glorioasă” (1970).

ROJNIOV, Iacob(23.02.1926, Rojni, Kirov / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Kirov, Fac. de Filo-logie, sp. l. şi lit. rusă (1953). Dr. în şt. pedagogice (1965).

Angajări: conf. ad-interim la Cat. de pedago-gie şi metodică a înv. primar (1968-’69). Lu-crări: 1 monografie, 5 articole şt.-metodice.

363


ROMAN, Petru(24.01.1944, Hârtop, Floreşti, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1967). Angajări: lect. superior la Cat. de is-

torie şi politologie (1981-’92). Director al Co-legiului Pedagogic (1992-2011) şi al Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Bălţi (1995-2011). Distincţii: medalia „Meritul civic” (2010).

ROMANIUC, Ludmila(12.04.1949, Baiandur /RSS Armeană )

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1976). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi

psihologie preşcolară (1976-’94).

ROŞCA, Galina(06.06.1954, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1975). Dr. în şt. psihologice (1987).

Angajări: asistent, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie preşcolară (1975-’83, 1986-’90).

ROŞCOVAN, Iurie(10.10.1929, Bălţi, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie,

sp. istoria (1963). Dr. în şt. istorice (1965). Conf. (1968). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1956-’90). Şef al Catedrei de istorie (1975-’87). Distincţii: insignele ”Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. al URSS şi „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975).

ROTARI, Alexandra(19.12.1924, Ladâjin, Vinniţa / RSS Ucraineană – 28.12.1996, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Odesa, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană (1951).

Dr. în şt. filologice (1971). Conf. (1977). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă germană (1954-’96). Şef ad-interim al Catedrei de limbă germană (1974-’75).

ROTARI, Elena(29.05.1981, Singureni / Râşcani)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi educaţia tehnologică (2004).

Dr. în şt. pedagogice (2012). Angajări: laborant (2005-’06), asistent, lector la Cat. de tehnică şi tehnologii (2006-’13), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2013).

ROTARU, Andrei(12.12.1954, Plopi / Donduşeni)

Studii: Şcoala de Medicină din Soroca, sp. felcer (1974). IPSARB, Fac. de Discipline

364


ROTARU, Nicolae(05.09.1943, Cerleneuca, Cernăuţi / România – 13.08.2007, Mihălăşeni / Ocniţa)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1968).

Angajări: asistent la Cat. de matematică superioară (1968-’79).

RUDENKO, Ivan(23.09.1904, Elani, Rostov / Imperiul Rus – 26.12.1971, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Rostov, Fac. de Geografie, sp. geografia (1941). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1954-’71). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1954).

RUDENKO, Vitalie(06.07.1953, Sudilovo, Kostroma / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Rostov-pe-Don, Fac. de Filosofie, sp.

filosofia (1977). Angajări: asistent la Cat. de filosofie şi economie politică (1980-’91).

RUJINA, Lidia(11.06.1947, Novo-Donbassovsk, Doneţk / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de

Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1969). Angajări: lector la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1982-’91).

RUJINA, Vadim(14.11.1920, Feodosia / RSS Ucraineană - 15.01.1993, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Saratov, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă

(1945). Dr. în şt. filologice (1968). Conf. (1969). Angajări: lect. superior, conf. la Cat de literatură rusă (1962-’93). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1949-’50). Lucrări: 7 cărţi, 1 broşură, peste 200 de articole.

RUMLEANSCHI, Mihail(23.12.1941, Nucăreni,Teleneşti, Basarabia /România/)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. germană (1964). Dr. în

şt. filologice (1977). Angajări: interpret în Republica Mali (1967-’69). Asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă română şi filologie romanică (din 1965). Şef al Catedrei de limbă franceză (1982-’87). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1989-’90). Prorector pentru ştiinţă şi relaţii internaţionale

Tehnice Generale, sp. fizica, diplomă de merit (1982). Angajări: lect. superior la Cat. de economie şi management (). Prodecan al Facultăţii de Economie (2000-’06). Lucrări:2 articole şt.-metodice.

365


(1995-2005). Şef al Catedrei de filologie franceză (2006-’08; ad-interim, 2010-’11). Lucrări: 1 monografie, 3 manuale (2 în colaborare), 3 culegeri de texte şi nuvele (2 în colaborare), 2 indicaţii metodice (1 în colaborare), 2 lucrări literare traduse, 1 culegere de poezii, 1 anuar, 2 anale ştiinţifice, 2 buletine ale rectoratului (membru al col. de red.), cca 40 de articole ştiinţifice, 3 articole publicistice. Coordonator ştiinţific a 3 teze de doctor prin cotutelă (2 susţinute). Membru al colegiilor de redacţie „Tehnocopia”, „Glotodidactica”. Distincţii: 2 Diplome de gradul I ale Guvernului Republicii Moldova (2005, 2010). Diploma de Onoare a Ministerului Educaţiei (2009). Titlul onorific „Professor Emeritus” al USARB (2013)

RUSNAC, Vladislav(20.04.1982, Căinarii Vechi / Soroca)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi educaţia tehnologică (2004). Dr.

în şt. tehnice (2008). Angajări: inginer (2004-’06), cercetător ştiinţific stagiar (2007-’08), lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (2009-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Distincţii: 2 Diplome de Onoare la Salonul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

RUSOV, Veronica(03.04.1981, Balasineşti / Briceni)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. franceză

(2003). Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. managementul educaţional (2008). Masterat, sp. managementul educaţional (2010). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 2009). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte (2011-’13), al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte (din 2013). Lucrări: 11 articole, 2 ghiduri (în colaborare).

RUSU, Ion(27.03.1949, Bălţi)

Studii: Şcoala de Iluminare Culturală „Elena Sârbu” din Soroca (1968). Institutul de Arte de Stat „Gavril Musicescu” din Chişinău, Fac. de Dirijare Corală,

sp. conducător de activitate corală (1975). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1980-2001).

RUSU Vitalie(29.09.1974, Râbniţa)

Studii: Colegiul Repu-blican de Informatică şi Drept din Chişinău (1993). Universitatea de Stat din Moldova, Fac. de Drept, sp. dreptul (1998).

Dr. în drept (2003). Conf. (2005). Anga-jări: asistent, lector, lect. superior, conf. (din 1998). Prodecan al Facultăţii de Drept (2003-’10). Lucrări: 7 monografii, 2 dicţionare (în colaborare), 2 manuale (în colaborare), 47 de articole.

366


SACALIUC, Nina(29.10.1948, Râşcani)

Studii: Şcoala de Medicină din Bălţi (1966). IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1975). Dr. în şt. pedagogice (1986). Conf.

(1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 1976). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1988-’92). Lucrări: 1 monografie, 2 ghiduri metodice, peste 50 de articole şt.-metodice, 2 suporturi de curs.

SADOVNICOV, Eugen(05.12.1924, Bălţi, Basarabia / România – 07.01.1995, Bălţi)

Studii: Liceul de băieţi „Ion Creangă” din Bălţi (1943). Institutul Învăţătoresc de Stat

din Bălţi, sp. l. engleză (1948). Institutul Pedagogic de Stat Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi matematica (1952). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică superioară (1956-’85). Realizări sportive: campion la şah al Institutului Învăţătoresc şi al or. Bălţi (1947).

SAGAIDAC, Elena(24.10.1963, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. (1984). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de teorie şi dirijat (). Lucrări: cca 10 articole.

SAINENCO, Ala (25.10.1970, Gura Camencii / Floreşti)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (1993). Dr. în şt. filologice (2002). Angajări: asistent, lect. superior, conf.

(din 1993). Prodecan al Facultăţii de Filo-logie (2008-’09). Şef al Catedrei de limbă română (2010-’14). Decan al Facultăţii de Litere (din 2014). Lucrări: 1 monografie, 1 dicţionar, 2 manuale (în colaborare), cca 75 de articole. Membru al colegiilor de redacţie („Noua Revistă Filologică”, Chişinău; „Intercultural communications /Межкультурные коммуникации”, Tbilisi; „Hyperion”, Botoşani). Distincţii: Diploma Ministerului Educaţiei (2010). Medalia „Meritul civic” (2012).

SAMOHVALOVA, Iulia(27.06.1980, Verhovka, Vinniţa / RSS Ucraineană)

Studii : USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. engleză / l. franceză (2002). Angajări:

lector la Cat. de limbă engleză (2002-2012).

SANDU, Raisa(12.08.1949, Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1970). Laborant superior la secţia de ştiinţă (1976-’87). Angajări: lector la Cat. de limbi materne şi literatură

pentru copii, la Cat. de învăţământ primar (1987-’95).

367


SASU, Victor(20.10.1967, Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. muzica şi metodica pentru munca educativă (1993). Angajări: lector, lect. superior

la Cat. de instrumente muzicale şi me-todică (1993-2007). Prodecan al Facul-tăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (2002-’07).

SAVIN, Vadim(29.11.1920, Iakutsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat din Iakutsk, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria

(1954). Dr. în şt. filosofice (1977). An-gajări: conf. la Cat. de comunism ştiin-ţific (1978-’90). Distincţii: 5 medalii (1 de război, 4 jubiliare).

SCHIBA, Lenina(11.11.1938, Bobri-neţ, Kirovograd / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din

Kiev, Fac. de Limbă Germană, sp. l. germană / l. engleză, diplomă de merit (1961). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie germană (1961-2008). Lucrări: 7 articole şt.-metodice.

SCHIBA, Victor(01.09.1938, Belousovka, Cerkask / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi Străine din Kiev, Fac. de

Limbă Germană, sp. l. germană / l. engleză, diplomă de merit (1961). Dr. în şt. filologice (1989). Conf. (1997). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie germană (1961-2012). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1966-’72). Lucrări: 27 de articole ştiinţifice. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” şi „Emi-nent al Învăţământului din URSS”.

SCURTU, Nicolae(05.12.1934, Novaia-Pokrovka, Basarabia / România - 25.04.1997, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filolo-gie, sp. l. şi lit. română, diplo-mă de merit (1966). Dr. în

şt. filosofice (1971). Conf. (1983). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de filosofie şi eco-nomie politică (1970-’94).

SCUTELNIC, Oxana(17.04.1980, Şuri /Drochia/)

Studii: USARB, Fac. de Teh-nică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica (2002). Masterat, sp. informatica (2003). Anga-

jări: lector, lect. superior la Cat. de informa-tică aplicată şi tehnologii informaţionale (din

368


2005). Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Reale (2013-’14). Lucrări: 8 articole şt.-metodice, 1 îndrumar metodic.

SCUTNIŢCAIA, Olga(02.05.1930, Bălţi – 02.10.2011, Bălţi)

Studii: Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălţi, diplomă de merit (1951). Universitatea de Stat din Chişinău, Fac.

de Istorie şi Filologie, sp. istoria, diplomă de merit (1956). Angajări: lect. superior la Cat. de istorie (1972-’81). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” (1980).

SKUTNIŢKI, Olesea (09.10.1980, Cuconeştii Noi / Edineţ)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi

informatica (2003). Masterat, sp. informatica (2004). Angajări: asistent, lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2004).

SECRIERU, Luminiţa(11.06.1978, Râşcani)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi /România, Fac. de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, sp. psihologia (2001). Masterat,

sp. psihologia socială, Universitatea Aix-Marseille-1, Franţa (2005). Dr. în şt.

psihologice (2009). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de psihologie şi asistenţă socială, la Cat. de psihologie (din 2009). Lucrări: 7 articole ştiinţifice.

SEIFULIN, Vasile(03.09.1931, Batârovo, Ciuvaşia / Federaţia Rusă)

Studii: Şcoala Pedagogică din Batârovo (1948). Institutul Pedagogic de Stat din Ceboksarî, Fac. de

Istorie şi Filologie, sp. istoria (1951). Dr. în şt. pedagogice (1959). Conf. (1958). Angajări: conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1978-’79). Lucrări: 23 articole şt.-metodice. Distincţii: Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RASS Ciuvaşă (1958).

SEMENOVSKI, Oskar(27.07.1926, Balta / RASS Moldovenească -10.10.1979, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1949). Dr. în şt. filologice (1954). Dr.

hab. în şt. filologice (1971). Angajări: lect. superior, conf., prof. la Cat. de literatură rusă şi universală (1960-’77). Lucrări: 9 cărţi, peste 100 de articole ştiinţifice.

SENIC, Lidia(07.04.1939, Mămăliga, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica (1962). Angajări: lector

369


la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1969-’74, 1975-’83).

SENIC, Valeriu(18.09.1939, Criva, Briceni, Basarabia / România - 16.10.2003, Chişinău )

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. ro-

mână, diplomă de merit (1961). Dr. în şt. fi-lologice (1973). Conf. (1977). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1967-’68). Conf. la Cat. de limbă şi literatură română (1975-’83). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie (02.-09.1968). Decan al Facultăţii de Pedagogie (1968-’73). Decan al Facultăţii de Filologie (1975-’81). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română (1976-’83). Critic literar. Lucrări: 42 de articole şt.-metodice. Distincţii: medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glori-oasă” (1970). Insigna „Eminent al Învăţămân-tului din URSS” (1977). Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Spe-cialitate al RSS Moldoveneşti (1981). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-neşti”. (Ulterior: redactor-şef al săptămânalu-lui „Literatura şi arta” (1983-’86). Deputat în Parlamentul Republicii Moldova).

SERGHEEV, Constantin (28.01.1924, Rostov-pe-Don / Federaţia Rusă )

Studii: Institutul de Medicină din Rostov, Fac. Curativă, diplomă de merit (1950). Dr. hab. în şt. medicale (1964). Prof.

(1964). Angajări: prof. la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1976-’80). Şef al

Catedrei de psihologie generală şi a copilului (1976-’80). Lucrări: 75 de articole ştiinţifice. Distincţii: ordinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, cl. II. 5 medalii de război şi jubiliare. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insigna „Eminent al ocrotirii sănătăţii din URSS” (1960).

SERJANTU, Natalia(24.03.1977, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1998). Angajări: asistent la Cat. de limbă engleză (1998-2006).

SICUR, Piotr(13.10.1947, Tulcin, Vinniţa / RSS Ucraineană)

Studii: Conservatorul de Stat din Odesa, Fac. Vocal-Corală, sp. profesor de dis-cipline corale, dirijor de cor şi cânt (1978). Conf. (2010).

Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de teorie şi dirijat (1978-2011), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Lucrări: 3 monografii, 3 lucrări metodico-didactice, 2 curriculumuri, 35 de articole, 90 de partituri vocal-corale.

SILVESTRU, Aurelian(01.10.1949, Cuşelăuca / Şoldăneşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplomă de merit (1973).

370


Angajări: asistent la Cat. de pedagogie, psi-hologie şi metodică a educaţiei preşcolare (1973-’75). (Ulterior: dr. în şt. psihologice (). Conf. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Director-fondator al Liceului de Creativitate şi Inventică „Prometeu”, Chişinău (din 1991). Lucrări: 17 cărţi (2 în colaborare). Distincţii: Ordinul Republicii, 2009. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”, 1987. Medalia de aur „Proin-vest”, România, 2009)

SIMAC, Olga(22.03.1945, Beleuţi / Făleşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană, diplomă de merit (1966). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de limbă germană (1966-2012). Lucrări: 1 culegere de metodi-că (în colaborare), 2 articole şt.-metodice.

SIROTA, Elena(22.12.1956, Iujnâi-Sahalinsk / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1978). Dr. în şt. filologice (1990).

Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de slavistică (din 1978). Şef ad-interim al Ca-tedrei de limbă şi literatură rusă (2008). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă (2009-’11). Şef al Catedrei de slavistică (din 2011). Lucrări: cca 105 articole. Redactor literar al revistei „Fizică şi tehnică: procese, modele, experimente” (din 2008). Redactor literar al revistei „Artă şi educaţie artistică. Revistă de cultură şi practică educaţională” (din 2008).

SIVKOV, Mihail(04.06.1921, Şumina, Perm / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1953). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1964-’80).

SKOPENKO, Ludmila(14.01.1942, Kemerovo / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Kemerovo, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit.

rusă (1963). Dr. în şt. filologice (1978). Conf. (1981). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1978-2000). Lucrări: 4 articole ştiinţifice.

SLAVINSKI, Anatolie(03.12.1927, Kiev / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Uralsk, Fac. de Istorie, sp. istoria, diplomă de merit (1952). Dr. în şt. istorice (1959). An-

gajări: lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1962-’90). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) a IPSARB (1966-’68). Şef al Catedrei de istorie (1964-’72). Distincţii: me-dalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Mol-doveneşti”.

371


SLAVINSKAIA, Elena(12.12.1930, Ciili / RSS Kazahă)

Studii: Institutul de Drept din Leningrad (1952). Institutul Pedagogic de Stat din Uralsk (Kaza-

hstan), Fac. de Istorie, sp. istoria (1955). Dr. în şt. istorice (1975). Conf. (1977). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de istorie (1962-’88). Decan al Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară (1980-’88). Lucrări: 1 monografie, peste 20 de articole ştiinţifice. Dis-tincţii: insignele „Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS şi „Eminent al Înv. Public al RSS Moldove-neşti”. 3 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1975...).

SLUTU, Rodica(20.03.1977, Bălţi)

Studii: Academia de Studii Economice din Moldova, Fac. de Comerţ, Turism, Servicii, sp. (1999). Anga-

jări: lector, lect. superior la Cat. de ştiinţe eco-nomice (din 1999). Lucrări: cca 18 articole.

SMIRICINSCHI, Valentina(29.09.1957, Pelinia / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcoalră, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1980). Dr. în şt. pedagogi-ce (1994). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (prin cumul, 1981-’82; 1984-2003).

SMIRNOV, Ivan(28.12.1934, Dulepino, Ivanovo / Federaţia Rusă - 23.04.2013, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză, diplomă de merit (1956). Dr. în şt. filologice (1970). Conf. (1975). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie franceză

(1956-2012). Şef al Catedrei de vorbire şi fonetică franceză (1965, 1969-’72), al Catedrei de limbă franceză (1972-’81). Şef ad-interim al Catedrei de filologie franceză (2004-’06). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1962-’63). Decan al Facultăţii de Limbi Străine (1984-’88). Lucrări: 3 cărţi didactice, 35 de articole şt.-metodice. Distincţii: medalia „Pentru valorificarea pământurilor de ţelină”. Insigna „Eminent al Înv. Superior din URSS”.

SMIRNOVA, Ana(10.05.1935, Prudskie Vaselki, Reazan / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Reazan, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană / l. engleză (1958).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbi străine, la Cat. de filologie germană (1976-2000).

SMIRNOVA, Iulia(10.10.1933, Bolgrad, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. fran-ceză (1956). Angajări:

372


lector, lect. superior la Cat. de limba franceză (1961-2009).

SOIBELMAN, Ovşi(16.08.1939, Bălţi, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematică şi fizică, diplomă de merit (1961).

Dr. în şt. fizico-matematice (1968). Conf. (1973). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de matematică superioară (1968-’91). Lucrări: 11 articole ştiinţifice, 1 broşură.

SOLCAN, Alexandru(12.01.1962, Putineşti / Floreşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1984). Dr. în şt. istorice (1992). Angajări: lector la Cat. de

pedagogie (1992-’94).

SOLCAN, Angela(29.11.1965, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză, diplomă de merit (1987). Angajări: lector la Cat. de pedagogie (1989-’92), la Cat. de filologie franceză (1992-

’94). Distincţii: Diploma de Onoare a comi-tetului central al comsomolului din Moldova. Diploma de Onoare a comitetului central al comsomolului din Uniunea Sovietică (ambele în 1988). (Ulterior: dr. în şt. pedagogice, şef al Catedrei de limbă franceză, Universitatea Peda-gogică „Ion Creangă”, Chişinău).

SOTNICU, Boris(01.03.1928, Fântâniţa, Soroca, Basarabia / România)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp.

fizica şi matematica (1955). Dr. în şt. fizico-matematice (1970). Conf. (1975). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1955-2007). Şef al Catedrei de fizică şi metodică a predării fizicii (1970-’77). Prodecan al Facultăţii de Fizică şi Matematică, ulterior al Facultăţii de Discipline Tehnice Generale (1977-’82). Lucrări: 7 arti-cole, 2 teze ale referatelor, 2 suporturi de curs. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

SPATARI Mariana (02.07.1982, Şuri / Drochia)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2004). Masterat (2005). Dr. în drept (2012). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de Drept (din 2004).

Lucrări: 1 monografie, 15 articole ştiinţifice.

SPÂNU, Simion(14.07.1937, Baraboi, Râşcani, Basarabia / România - )

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1961). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1969-2000).

373


STADNIC, Stanislav(24.06.1961, Nemerci, Vin-niţa / RSS Ucraineană)

Studii: Academia Agri-colă „K.A.Timireazev” din Moscova, Fac. de Agronomie, sp. agronomia (1987). IPSARB, Fac.

de Pedagogie, sp. pedagogia (1991). Dr. în şt. agricole (2007). Conf. (2011). Angajări: lect. superior la Cat. de tehnologii agricole (2005-’10). Conf. la Cat. de ştiinţe ale naturii şi agroecologie. Prodecan (2005-’08), decan (2008-’13) al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie. Şef adjunct al Catedrei de ştiinţe ale naturii şi agroecologie (din 2013). Lucrări: cca 30 de articole ştiinţifice şi lucrări didactico-metodice. Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Agriculturii şi Industri-ei Alimentare al Republicii Moldova (2001). Diploma Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova (2010).

STANŢIERU, Alexandru(18.10.1973, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Fizică şi Tehnică, sp. teh-nica şi informatica (1995). Angajări: asistent, lector, şef al atelierelor didacti-ce, maistru de instruire în

atelierul didactic „Tehnologii de prelucrare a lemnului” (din 1995).

STANŢIERU, Svetlana (05. 12. 1972, Bilicenii Vechi / Sângerei)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână (1994). Masterat

(1998). Angajări: asistent, lector, lect. superi-or la Cat. de limbă română şi filologie romani-că (din 1996). Lucrări: 1 dicţionar (în colabo-rare), 1 culegere de texte (în colaborare), cca 35 de articole.

STASIEV, Macarie(28.02.1920, Cocieri, Dubăsari / RASS Modovenească)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Fac. Fizică şi Matematică, sp. fizica şi matematica

(1941). Prof. la Cat. de fizică a Institutului Învăţătoresc din Bălţi (1948-’53). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1953-’90). Distincţii: 4 medalii (1 de război, 3 jubiliare). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

STEPANIUC, Stalina(19.03.1936, Gluhov, Cernigov / Federaţia Rusă)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză, diplomă de merit (1959). Dr. în şt.

filologice (1972). Angajări: lector, conf. la Cat. de slavistică (din 1994). Şef ad-inte-rim al Catedrei de limbă şi literatură rusă (2008). Şef al Catedrei de limbă şi litera-tură rusă (2009). Şef al Catedrei de slavis-tică (2011). Lucrări: cca 40 de articole. Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplome de merit ale Ministerului Învăţământului al URSS şi RSS Moldoveneşti.

374


STICI, Anatolie(16.10.1936, Văratic, Râşcani, Basarabia / România – 10.08.2008, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „V. I. Lenin”

din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1962). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1968-2008).

STICI, Dina(17.08.1940, Samoilovka, Saratov / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1965). Dr. în şt. filologice

(1980). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de slavistică (din 1965). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1981-’86). Decan al Facultăţii de Filologie (1986-2000). Lucrări: cca 50 de articole. Distincţii: insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diplome de merit ale Ministerului Învăţă-mântului al URSS şi RSS Moldoveneşti. Titlu onorific „Professor Emeritus”, USARB (2010).

STOG, Gheorghe(05.10.1952, Rediul Mare / Donduşeni)

Studii: Şcoala Pedagogică din Lipcani (1971). IP-SARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplo-mă de merit (1976). Dr. în

şt. filologice (1986). Conf. (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă şi

literatură română (1976-2004). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1986-’88). Şef al Ca-tedrei de limbă română aplicată (1995-2000).

STOG, Larisa(25.01.1953, Cobani / Glodeni)

Studii: Şcoala Pedagogică „50 de ani ai ULCT” din Orhei (1972). IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de

merit (1976). Dr. în şt. psihologice (1989). Conf. (1995). Prof. (1988). Angajări: lector, lect. superior, conf., prof. la Cat. de psihologie, la Cat. de pedagogie şi psihologie generală şi socială (1976-2003). Şef al Catedrei de psihologie (1989-’92).

STOIAN, Dumitru(19.01.1979, Işcălău / Făleşti)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi informatica (2001). Masterat, sp.

informatica (2005). Angajări: inginer-programator, asistent prin cumul la Cat. de electronică şi informatică (2004-’09). Lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2009).

STOJAROVA, Antonina(14.03.1920, Duşanbe / RSS Tadjică)

Studii: Universitatea de Stat din Taşkent, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă

375


(1950). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1960-’75).

STOLÂPINA, Nona(11.04.1927, Bălţi, Basarabia / România)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Iaroslavl, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. rusă, istoria şi ştiinţe sociale (1965). Angajări:

lector la Cat. de pedagogie şi psihologie (1968-’76).

STOLBOVAIA, Ludmila(15.1939, Tbilisi / RSS Gruzină)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (1964). Dr. în şt. filologice (1974). Angajări: lector, lect. superior, conf. la

Cat. de limbă engleză, la Cat. de limbi străine, la Cat. de filologie engleză (1964-’88). Şef al Catedrei de limbi străine (1974-’87). (Ulterior: conf. la Universitatea din Volgograd, la Institutul Smolnâi din Sankt-Petersburg).

STORCEAK, Stanislav(01.01.1941, V. Koşnişa, Vinniţa / RSS Ucraineană)

Studii: Academia Agricolă din Kiev, sp. inginer-mecanic (1962). Dr. în şt. tehnice (1975). Conf.

(1983). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de discipline agricole (1978-’85). Lucrări: 33 de articole ştiinţifice, 5 brevete de invenţie.

STUPACENCO, Lidia(02.01.1947, Lencăuţi / Ocniţa – 28.12.2012, Sofrino, reg. Moscova / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din

Moscova, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar, diplomă de merit (1969). Dr. în şt. pedagogice (1976). Conf. (1989). Angajări: asistent (1969-’73), lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1976-2012). Şef al Catedrei de pedagogie şi metodică a înv. primar (1983-’94). Decan al Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială (1994-2006). Lucrări: 65 de articole ştiinţifice, inclusiv 2 şt.-metodice, 1 manual (în colaborare). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Medalia „Cuvioasa Paraschiva” (Biserica Ortodoxă din Moldova).

SUHACEVSKI, Iacob(08.1922, Kostroma / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1955). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de filosofie şi economie politică (1956-’63). Şef al Catedrei de istorie a PCUS (1958-’60), al Catedrei de filosofie şi economie politică (1960-’61). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) la IPSARB (1960-’62).

376


SULIMOVSKAIA, Zofia(09.06.1940, Tartakoveţ, Lviv / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Lviv, Fac. de Limbi Străine, sp. l.

engleză, diplomă de merit (1962). Dr. în şt. filologice (1981). Conf. (1989). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă engleză (1962-’91). Şef al Catedrei de limbă engleză (1987-’91).

SULTAN, Iacob(08.10.1905, Slobodka, Cernigov / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Leningrad, Fac. de Pedagogie Preşcolară,

sp. pedagogia în şcoli pedagogice (1939). Dr. în şt. pedagogice. Angajări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1960). Şef ad-interim al Catedrei de pedagogie şi psihologie (1960).

SUROVŢEV, Anatolie(01.12.1932, Popovkino, Kursk / Federaţia Rusă)

Studii: Tehnicumul Agricol din Kursk (1957). Institutul de Ingineri şi Transport

Feroviar, Fac. de Mecanică, sp. inginer-mecanic (1963). Dr. în şt. tehnice (1971). Angajări: lect. superior la Cat. de discipline tehnice generale (1977-’78). Lucrări: 12 articole ştiinţifice.

SUSLENCO, Alina(23.12.1987, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Economie, sp. businessul şi administrarea (2009). Masterat, sp. administra-rea afacerilor comerciale

(2011). Dr. în şt. economice (2015). An-gajări: asistent la Cat. de ştiinţe economi-ce (din 20??).

SUZANSKAIA, Tatiana(27.06.1952, Tarutino, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1973). Dr. în şt. pedagogice (1981).

Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de slavistică (din 1974). Lucrări: 5 manuale de limbă şi literatură rusă pentru clasa a V-IX în şcolile cu predare în limba rusă din Republica Moldova; 5 ghiduri pentru profesor; 3 curriculumuri naţionale; 5 ghiduri didactice la limba şi literatura rusă. Distincţii: Diploma Ministerului Educaţiei (2012). Titlul onorific „Professor Emeritus”, USARB (2013).

SVIDZINSKAIA, Maria(02.12.1956, Şişcani / Nisporeni)

Studii: Şcoala de Medicină din Bălţi (1974). Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Defectologie, sp.

defectologia, diplomă de merit (1983). Angajări: asistent la Cat. de psihologie (1984-’86, prin cumul; 1987-’93).

377


ŞARAGA, Ianina(27.08.1956, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, diplomă de merit (1977). Dr. în şt.

psihologice (1987). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de psihologie (1980-’84, 1987-’91).

ŞARAGOV, Vasile(08.08.1948, Goleni / Edineţ)

Studii: Institutul Poli-tehnic din Lviv, Fac. de Chimie şi Tehnologie, sp.tehnolog inginer-

chimist (1971. Dr. în şt. tehnice (1981). Dr. hab. în şt. chimice (2008). Angajări: lect. superior la Cat. de studiu al maşinilor (1982-2000). Conf. la Cat. de agroecologie (din 2000). Prodecan al Facultăţii de Lu-crări: cca 150 de articole şt.-metodice, 1 monografie, 9 brevete de invenţie. Distinc-ţii: medalia de aur la Salonul Internaţional al Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 2011).

ŞARAI, Marina(13.04.1957, Hânceşti)

Studii: Institutul de Arte de Stat „Gavril Musicescu” din Chişinău (1980). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de teorie şi dirijat (1980-

2001).

ŞARABKOV, Nicolae(20.06.1921, Bejiţa, Breansk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Moscova, Fac. de Limbă şi Literatură Rusă, sp. l. şi lit. rusă (1951). Dr. în şt.

filologice (1954). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1959-’61), la Cat. de literatură rusă şi universală (1961-’68). Şef al Catedrei de limbă şi literatură rusă (1959-’61). Şef al Catedrei de literatură rusă şi universală (1961-’68). Distincţii: 3 medalii de război.

ŞARBAN, Victor(09.08.1951, Corpaci / Edineţ)

Studii: Şcoala Pedagogică din Lipcani (1970). IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă

de merit (1977). Angajări: lector la Cat. de algebră şi geometrie (prin cumul,1977-’78), la Cat. de matematică superioară (1980-’90). Distincţii: Diploma de Onoare a sindicatului republican şi a comitetului central al comso-molului din Moldova (1975).

ŞCERBACOVA, Tatiana(02.02.1948, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană (1970). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă germană, la Cat. de

filologie germană, la Cat. de pedagogie, la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1971). Lucrări: 1 manual (în colaborare), cca 40 de articole. Stagii: Moldova, Rusia, Ucraina, România şi Germania.

378


ŞCIUCA, Maria(05.05.1905, Floreşti, Basarabia / Imperiul Rus)

Studii: Universitatea din Iaşi, Fac. de Literatură şi Filosofie (1936).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1945-’57). Şef al Catedrei de limbă şi literatură română la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1946-’50).

ŞCIUSI, Antonina(09.10.1959, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” din Bălţi, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar, sp.

muzica (1980). Angajări: lector la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (1984-).

ŞEKUROV, Ghenadie(28.08.1922, Savino, Kalininsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine din Kalinin, sp. l. franceză

(1951). Dr. în şt. filologice (1956). Angajări: lector, lect. superior, conf. ad-interim al Catedrei de limbă franceză (1957-’59). Şef ad-interim al Catedrei de limbă franceză (12.1957-08. 1958).

ŞEKUROVA, Ghenrieta(20.07.1929, Tomsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic

de Stat din Groznâi, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1951). Dr. în şt. filologice (1956). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1957-’58).

ŞEREMETA, Nikolai(14.08.1924, Lozoviţa, Brest / RSS Belorusă)

Studii: Universitatea de Stat din Lviv, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (1955). Dr. în şt. filologice

(1966). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză (1961-’67).

ŞLEAHOVOI, Anatolie(19.01.1928, Negureni, Râşcani, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fi-zică şi Matematică, sp. ma-tematica (1962). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de discipline tehni-ce generale, la Cat. electronică şi informatică (1962-2010). Lucrări: 10 articole şt.-metodice. Distincţii: medalia de argint a Expoziţiei Rea-lizărilor Economiei Naţionale a URSS (1975).

ŞLEAHTIŢCHI, Maria(17.01.1960, Ştefăneşti / Floreşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Fi-lologie, sp. l. şi lit. română, diplomă de merit (1981). Dr. în şt. filologice (1991).

Conf. (1996). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de literatură română şi universală (). Şef al Catedrei de literatură română şi uni-versală (2000). Decan al Facultăţii de Filologie (2000-’10). Prorector pentru munca ştiinţifică

379


(2010-’12). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Lucrări: peste 80 de articole, 6 cărţi. Distincţii: medalia „Mihai Eminescu” (2010). Ordinul „Gloria Muncii” (2012).

ŞLEAHTIŢCHI, Mihail(17.03.1956, Târnova / Donduşeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale şi fizica, diplo-

mă de merit (1979). Dr. în şt. pedagogice (1988). Dr. în şt. psihologice (1998). Conf. (1990). Prof. ad-interim (2001). Angajări: asistent, lect. superior, conf., prof. la Cat. de pedagogie (1983-2005). Decan al Fa-cultăţii de Pedagogie şi Psihologie (1992-’94). Şef al Catedrei de pedagogie gene-rală (1988-’94). Şef al Catedrei de drept (1998-’99). Şef al Catedrei de discipline sociojuridice şi umanistice (1999-2005). Secretar al organizaţiei comsomoliste la IPSARB (05.-12.1981). Lucrări: 3 mono-grafii, 5 volume academice coordonate, 4 dicţionare, cca 80 de articole ştiinţifice şi şt.-metodice. Distincţii: Diploma de Onoa-re a comitetului central al comsomolului din Moldova (1982). (Ulterior: deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 2009-’10. Ministru al Educaţiei, 2011-’12).

ŞMATOV, Valentina(19.05.1946, Volojancik, Kursk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Voronej, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1967). Dr. în şt. filologice (1977). Conf.

(1984). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1967). Şef al Catedrei de filologie engleză (1997-’98). Lucrări: 1 manual (în colabora-re), 4 indicaţii metodice (în colaborare), 42 de articole ştiinţifice, 3 articole publicistice (1 în colaborare). Membru al colegiilor de redacţie („Limbaj şi context”, Bălţi; „Teh-nocopia”, Chişinău; „Lingue et Linguaggi”, Salento, Italia). Distincţii: medalia “За трудовую доблесть” (1986). Insigna de Onoare a Ministerului Învăţământului al URSS pentru munca ştiinţifică cu studenţii (1982), diplome ministeriale.

ŞOŞU, Luiza(25.01.1958, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engle-ză (1980). Angajări: lector la Cat. de filologie engleză, la Cat. de filologie engleză şi germană (1994-).

ŞOVA, Tatiana(29.09.1973, Vertiujeni / Floreşti)

Studii: Şcoala Pedagogică din Soroca (1992). USARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie,

sp. profesor de pedagogie şi psihologie (1995). Dr. în şt. pedagogice (2015). Angajări: asistent, lector la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 2012). Lucrări: 14 articole, 1 suport de curs (în colaborare), 3 ghiduri (în colaborare).

380


ŞRAIBMAN, Ana(13.01.1927, Orhei, Basarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Cernăuţi, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. engleză (1949). Dr. în şt.

filologice (1973). Conf. (1974). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de limbă engleză, la Cat. de filologie engleză (1954-’89).

ŞTEFĂNEŢ, Ion(15.08.1935, Nicoreni, Râşcani, Basarabia / România – 27.04.1977, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l.

franceză / l. şi lit. română (1959). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză, la Cat. de filologie franceză (1959-’73), la Cat. de limbi străine (1973-’77). Prodecan al Facultăţii de Limbi Străine (1964-’65). Decan al Facultăţii de Limbi Străine (1965-’68). Decan al Facultăţii de Profesii Obşteşti (1973-’77). Secretar al organizaţiei comsomoliste la IPSARB (1959-’61).

ŞTEFĂNIŢĂ, Ion(04.08.1944, Tomai / Leova)

Studii: Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, Fac. de Mecanică şi Matematică,

sp. matematica (1968). Dr. în şt. fizico-matematice (1973). Conf. (1977). Angajări: lector, lect. superior, conf. la

Cat. de matematică (1968-’70, 1973-2007). Şef al Catedrei de matematică superioară (1973-’77, 1984-’91). Şef al Catedrei de matematică (1991-2003). Preşedinte al Sindicatului IPSARB (1977-’79). Lucrări: 14 articole şt.-metodice.

ŞTEFĂNIŢĂ, Raisa(23.01.1946, Cuhureştii-de-Jos / Camenca)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1967). Angajări: lector la Cat. de

pedagogie şi metodică a înv. primar (1968-’92), la Cat. de matematică (1992-’93).

ŞTEPA, Ion(02.02.1939, Sturzovca, Glodeni, Basarabia / România - 15.06.2005, Sturzovca, Glodeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză (1966). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură rusă (1973-’99). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1988-’95).

STANŢIERU, Oxana(09.01.1978, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. română / l. engleză (2001). Angajări: asistent, lector la Cat. de

limbă engleză (2001-).

381


ŞTEPA, Ludmila(22.08.1989, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat de Limbi Străine din Odesa, Fac. de Limbă Engleză

(1956). Angajări: asistent la Cat. de limbă engleză (1961-’69).

ŞTERENTAL, Ioina(01.08.1905, Râşcani, Basarabia / Imperiul Rus – 21.10.1983, Bălţi)

Studii: Universitatea din Iaşi, Fac. de Drept (1929). Institutul Pedagogic de Stat

din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1955). Angajări: lect. superior la Cat. de pedagogie şi psihologie (1966-’75). Dis-tincţii: 1 medalie de război. Insigna „Emi-nent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

ŞTIMMER, Esfira(05.08.1948, Odesa / RSS Ucraineană )

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Perm, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia

preşcolară, diplomă de merit (1970). Dr. în şt. psihologice (1975). Conf. (1983). Angajări: conf. la Cat. de psihologie gene-rală şi a copilului (1977-’94). Şef ad-inte-rim al Catedrei de psihologie (1988-’89). Lucrări: 1 manual, articole ştiinţifice.

ŞTIRBU, Ion(05.06.1941, Hârceşti / Un-gheni)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educa-ţie Fizică, sp. educaţia fizică, anatomia şi fiziologia omu-

lui (1961). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1961-’92).

ŞTIRBU, Teodora(18.05.1941, Godânivka, Cernăuţi / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engle-ză / l. germană, diplomă de merit (1963). Dr. în şt.

filologice (1978). Angajări: lector, lect. su-perior, conf. la Cat. de l. engleză (1963-’92). Şef al Catedrei de limbă engleză (1972-’84). Prodecan ad-interim al Facultăţii de Limbi Străine (02.01. – 09.08.1988).

ŞUGAILO, Andrei(08.12.1927, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Odesa, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia

fizică (1954). Angajări: lector la Cat. de educaţie fizică (1954-’57). Şef al Catedrei de educaţie fizică (1956-’57).

ŞULMAN, Efrem(01.03.1920, Soroca, Basarabia / România – 22.05.2006, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Leningrad, Fac. de Isto-

382


rie, sp. istoria, diplomă de merit (1949). Dr. în şt. istorice (1963). Conf. (1969). Angajări: lect. superior, conf. la Cat. de discipline socio-juridice şi umanistice (1954-2006). Distincţii: 3 medalii de război, 1 jubiliară. Medalia jubi-liară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glorioasă” (1970).

ŞVACIKIN, Vladimir(15.01.1914, Odesa / Im-periul Rus – 20.06. 1979, Bălţi)

Studii: Universitatea din Bucureşti, Fac. de Filologie (1934-’36, neterminată). In-

stitutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, diplomă de me-rit (1949). Dr. în şt. filologice (1965). Conf. (1968). Angajări: conf. la Cat. de literatură rusă şi universală (1963-’79). Lucrări: 2 ma-nuale, 2 cărţi (1 în colaborare), 2 articole. Dis-tincţii: 1 medalie de război.

ŞVEŢ, Liubov(10.06.1938, Hăsnăşenii Mari, Drochia, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1959).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă franceză, la Cat. de vorbire şi fonetică franceză (1961-’71).

TALPĂ, Serghei(05.11.1961, Pelinia / Dro-chia)

Studii: Institutul Tehno-logic al Industriei Ali-mentare din Odesa, Fac.

de Tehnologie a Cerealelor, sp. tehnologia păstrării şi prelucrării cerealelor (1988). Dr. în şt. tehnice (1994). Angajări: lect. superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (2007-’11). Cercetător ştiinţific la filiala din Bălţi a A.Ş. a Moldovei (din 2007).

TARACANOV, Vladimir(15.02.1938, Krasno-dar / Federaţia Rusă – 17.06.2012, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia

fizică, anatomia şi fiziologia omului (1960). An-gajări: lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizică (din 1960). Realizări sportive: categoria I la baschet. Membru al selecţionatei Moldovei la baschet (1959-’60). Performanţă ca antrenor: locul III cu selecţionata de fete a universităţii la Spartachiada studenţească republicană (1972).

TARAN, Larisa(02.10.1937, Liuberţî, Mos-cova / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Kustanai, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. l. şi lit. rusă / istoria, diplomă de

merit (1961). Dr. în şt. filologice (1969). Conf. (1985). Angajări: conf. la Cat. de limbi ma-terne şi literatură pentru copii, la Cat. de limbă rusă şi lingvistică generală (1985-’94).

TARATIN, Gheorghe(Rostov-pe-Don)

Angajări: director al Şcolii Pedagogice „Boris Glavan” din Bălţi (1945-’46). Director al Institutului Învăţătoresc de

383


Stat din Bălţi (1945-’49). Lect. superior la Cat. de l. şi lit. rusă (1946-’50). Şef al Catedrei de l. şi lit. rusă (1946-’49). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Mol-doveneşti (1975).

TATARINA, Marina(27.09. 1966, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Istorie, sp. istoria (1991). USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. en-

gleză / l. franceză (2000). Angajări: lector la Cat. de filologie engleză (2000-).

TATARINŢEVA, Natalia(17.12.1982, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Teh-nică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica (2004). Mas-terat, sp. informatica (2005).

Angajări: asistent, lector la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2004).

TĂNASE, Grigore(03.10.1924, Coşuleni, Basarabia / România - 03.09.1978, Bălţi)

Studii: Institutul Învăţăto-resc de Stat din Bălţi, Fac. de Geografie şi Ştiinţe ale

Naturii, sp. biologia şi geografia (1948). In-stitutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de Geografie, sp. geografia (1956). Dr. în şt. pedagogice (1970). Conf. (1973). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, psihologie şi

metodică a înv. primar (1960-’78). Secretar al organizaţiei de partid (comunist) la IP-SARB (1962-’63). Prodecan al Facultăţii de Filologie (1960-’62). Decan al Facultăţii de Filologie (1964-’67). Şef al Catedrei de me-todică a înv. primar şi a educaţiei preşcolare (1969-’76). Decan al Facultăţii de Pedago-gie şi Metodică a Înv. Primar (1976-’78). Distincţii: titlul onorific „Învăţător emerit al RSS Moldoveneşti”. Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior al URSS (1975).

TĂNASE, Vera(06.01.1924, Plopi, Dondu-şeni, Basarabia / România)

Studii: Institutul Învăţă-toresc de Stat din Bălţi, Fac. de Geografie şi Ştiinţe ale Naturii, sp. biologia şi geografia (1948). Institutul

Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de Geografie, sp. geografia (1966). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. pri-mar, la Cat. de ştiinţe ale naturii şi muncă (1967-’80).

TĂRÂŢĂ, Constantin(04.06.1928, Bălţi, Basarabia / România – 12.01.2001, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (1953). Anga-

jări: lector, lect. superior la Cat. de mate-matică (1954-2000), la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1977-2000). Decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1959-

384


TĂRÂŢĂ, Zinaida(07.09.1952, Cobani / Glodeni - 11.12.2013, Co-bani / Glodeni)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ro-mână, diplomă de merit

(1975). Angajări: asistent, lect. superior la Cat. de limbă română, la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii, la Cat. de învăţământ primar (1975-’13). Lucrări: 2 manuale pentru instituţiile de înv. supe-rior (în colaborare); 4 manuale pentru înv. preuniversitar; peste 55 ghiduri, materaile didactice, articole şt.-metodice.

TCACI, Carolina (17.08.1973, Bălţi)

Studii: Academia de Studii Economice din Moldova, Fac. de Mar-keting, sp. economia, organizarea şi dirijarea în comerţ şi alimentaţia

publică (1995). Dr. în şt. economice (2012). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe economice (din 1997). Şef adjunct al Catedrei de economie şi management (2004-’07). Şef al Catedrei de economie şi mana-gement (2012-’14). Şef al Catedrei de ştiinţe economice (din 2014). Lucrări: 1 monografie, cca 36 de articole.

TCACI, Nicolae(08.07.1953, Lupăria / Râşcani)

Studii: Academia de Artilerie din Leningrad. Angajări: lector, colonel la Cat. militară (din).

TCACIOV, Larisa(08.03.1961, Namangan / RSS Uzbecă)

Studii: IPSARB, fac. Muzi-cal-Pedagogică, sp. profesor de muzică, diplomă de me-rit (1983). Angajări: lector la Cat. de teorie şi dirijat

(1983-2011), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011).

TETELEA, Margareta(03.08.1959, Iorjniţa / So-roca)

Studii: Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga” din Chi-şinău (1978). IPSARB, fac. Muzical-Pedagogică, sp. profesor de muzică

(1982). Dr. în şt. pedagogice (1993). Conf. (2002). Angajări: lector, conf. la Cat. de instrumente muzicale şi metodică (din 1982). Şef al Catedrei de instrumen-te muzicale şi metodică (2000-’05), al Catedrei de arte şi educaţie artistică (din 2011). Prodecan al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (1986-’87). De-can al Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală (2005-’11). Lucrări: cca 25 de articole şt.-metodice şi didactice.

’69). Prodecan al Facultăţii de Discipline Tehnice Generale (1982-’90). Distincţii: insignele „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti” şi „Pentru succese eminente în muncă” a Ministerului Înv. Superior al URSS.

385


TETELEA, Valeriu(30.05.1958, Bălţi)

Studii: Şcoala de Muzi-că din Bălţi, sp. vioara (1977). IPSARB, Fac Mu-zical-Pedagogică, sp. mu-zica şi cântul (1981). Dr. în şt. pedagogice (1993).

Angajări: lect. superior la Cat. de instrumen-te muzicale şi metodică (1981-’95).

TIUNIN, Vasili(10.02.1922, Suzun, No-vosibirsk / Federaţia Rusă – 22.03.1983, Bălţi)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Tomsk, Fac. de Istorie şi Filologie, sp. istoria (1952). Dr. în

şt. pedagogice (1968). Conf. (1971). Anga-jări: conf. la Cat. de pedagogie şi psihologie (1970-’79). Decan al Facultăţii de Pedagogie (1973-’76). Decan al Facultăţii de Peda-gogie şi Psihologie Preşcolară (1976-’79). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, medalii de război şi jubiliare. Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti.

TLEHUCI, Faina(23.02.1923, Ungheni, Basarabia / România – 21.01.2005, Sankt-Pe-tersbur / Federaţia Rusă)

Studii: Tehnicumul de bi-blioteconomie din Soroca (1956). Institutul de Bi-

blioteconomie de Stat din Moscova, Fac. de Biblioteconomie şi Bibliografie, sp. bibliote-car-bibliograf de calitate superioară (1960).

Angajări: directoare a Bibliotecii Ştiinţifice a USARB (1962-2001). Distincţii: 3 meda-lii de război. Insignele „Eminent al Culturii din RSS Moldovenească” şi „Pentru muncă excelentă” a Ministerului Culturii din URSS (1967. Medalia jubiliară „100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Pentru muncă glo-rioasă” (1970). Medalia „Meritul civic”. Membru de Onoare al Senatului USARB.

TOMAILÎ, Liubov(09.07.1955, Pelinia / Râş-cani)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engle-ză (1980). Angajări: asis-tent, lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză şi

germană (din 1981). Şef al Catedrei de lim-bă engleză (2002-’11). Lucrări: 2 culegeri de texte, 11 articole.

TOPALĂ, Pavel(15.07.1958, Abaclia / Ba-sarabeasca)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice generale şi fizica, diplomă de merit (1980). Dr. în şt. tehnice

(1993). Conf. (2001). Dr. hab. în şt. tehnice (2008). Prof. (2009). Angajări: conf., prof. la Cat. de tehnică şi tehnologii (2001-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Şef al Catedrei de tehnică şi tehnologii (2003-’11). Şef al laboratorului ştiinţific „Utilaje şi tehnologii neconvenţionale” (din 2003). Decan al Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului (din 2013). Activitate editorială: membru al colectivului editorial al Analelor Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi; redactor-

386


şef al colegiului de redacţie al revistei „Fizica şi tehnica: procese, modele, experimente”, USARB; membru al comitetului ştiinţific de redacţie al revistei „International journal of mo-dern manufacturing technologies”; membru al colegiului de redacţie al revistei „Meridian in-gineresc”, UTM. Lucrări: peste 150 de articole ştiinţifice, 2 monografii, 2 manuale, 5 invenţii; peste 50 de participări la conferinţe şi simpo-zioane naţionale şi internaţionale; îndrumător ştiinţific a 3 dr. în şt. tehnice şi a 5 doctoranzi. Distincţii: medalia ”Meritul civic” (2010). Medalii (1 de aur, 2 de argint, 2 Diplome de Onoare) la Salonul Internaţional al Invenţii-lor, Cercetării şi Transferului Tehnologic, Iaşi (1994, 1996, 2011). Diploma de gradul II la Conferinţa Internaţională „Машиностроение и техносфера ХХI века” (Sevastopol, 2009). Medalia de aur la Conferinţa Internaţională „Modern Technologies, Quality and Inovation New face of TMCR”, Slănic-Moldova (2010). Medalia de aur „Henri Coandă” a Societăţii Române de Inventică a României (Iaşi, 2011).

TOPALOVA, Tatiana(11.10.1946, Moscova / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Moscova, Fac. de Pedagogie şi Psi-hologie Preşcoalră, sp. pedagogia şi psihologia

preşcolară (1968). Angajări: asistent la Cat. de psihologie generală şi a copilului (1969-’70, 1976-’80, 1984-’93).

TREIBICI, Roza(27.11.1918, Otaci, Ocniţa, Basarabia / România)

Studii: Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Fac.

Anglo-Germană, neterminată (1940). In-stitutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit română (1950). Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1955). IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. engleză, diplomă de merit (1959). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă engleză (1961-’73). Lucrări: 10 articole şt.-metodice, 1 dicţionar de fraze-ologisme. Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. Public al RSS Moldo-veneşti (1961).

TRINCA, Lilia (07.07.1974, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (1995). Dr. în şt. filologice (2004). Angajări: asistent,

lect. superior, conf. la Cat. de limbă ro-mână şi filologie romanică (din 1995). Prodecan al Facultăţii de Filologie (2009-’10). Lucrări: 1 curs teoretico-practic (în colaborare), 1 lucrare meto-dico-didactică (în colaborare), peste 40 de articole. Redactor al revistei „Arta şi Educaţia Artistică” (din 2006).

TRIŞNEVSCHI, Victor(22.01.1930, Năvârneţ, Fă-leşti,Basarabia / România)

Studii: Conservatorul din Chişinău (1960). AnGajări: şef al secţiei de muzică

(01.12.1961-’64). Şef al Catedrei de muzică (12.10.1964-’66).

387


TROCINA, Nina(02.10.1940, Glinjeni / Fă-leşti)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcoalră, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1977).

Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi meto-dică a educaţiei preşcolare (1979-’95).

TROFIMOVA, Lenina(06.05.1936, Kemerovo / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Tomsk, Fac. de Filolo-gie, sp. l. şi lit. rusă (1959). Dr. în şt. filologice (1970).

Conf. (1974). Angajări: conf. la Cat. de lite-ratură rusă şi universală (1976-’93).

TRONIN, Alexei(15.01.1923, Nevdolsk, Breansk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul de Co-merţ de Stat din Leningrad (1949). Dr. în şt. economi-ce (1958). Angajări: şef

al Catedrei de filosofie şi economie politică (1961-’63).

TRUSEVICI, Ala(04.03.1958, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat din Kiev, Fac. de Economie, sp. economist, profesor de economie politică (1982). Dr. în

şt. economice (1990). Angajări: asistent, lector, lect. superior, conf. la Cat. de ştiinţe economice (din 1998). Şef al Catedrei de

economie şi management (1997-2008). Decan al Facultăţii de Economie (2004-’13). Lucrări: 35 de articole şt.- meto-dice. Distincţii: titlul onorific „Profesor emerit” al Universităţii Moderne Umanis-te din Moscova (2013).

TRUSEVICI, Nikolai(28.09.1953, Altai / Fede-raţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Kiev, Fac. de (1982). Dr. în şt. economice (1990). Conf. (1997). Angajări:

conf. la Cat. de economie şi management (). Prodecan al Facultăţii de Economie şi Drept (1996-’97). Lucrări: 23 de articole şt.-meto-dice. Distincţii: medalia „Pentru distincţie în muncă”. Medalia „Cuviosul Paisie Velicikov-ski” (Biserica Ortodoxă din Moldova). Titlul onorific „Profesoremerit” al Universităţii Moderne Umaniste din Moscova (1999). Membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe Umaniste din Rusia (2003).

TUCEAC, Claudian(03.04.1932, Glodeni, Ba-sarabia / România)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educa-ţia fizică (1962). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de educaţie fizi-că (1968-’92).

TUCHILATU, Larisa(24.09.1955, Romanovca / Cimişlia)

Studii: Institutul Peda-gogic de Stat din Odesa, Fac. Muzical-Pedagogică,

388


sp. (1977). Angajări: lector la Cat. de cânt şi metodică a cântului (1977-’88).

TUNIŢCAIA, Marina(04.12.1944, Goleni / Edineţ)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză, diplomă de merit (1967). Dr. în şt.

pedagogice (1978). Conf. (1981). Anga-jări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de metodică a limbii ruse (1969-’92), la Cat. de limbă şi literatură ucraineană (din 1992). Şef al Catedrei de metodică a limbii ruse (1983-’90).

TUPIKOV, Ivan(18.10.1924, Kurnaevka, Volgograd / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Istorie, sp. istoria (1956).

Dr. în şt. istorice (1961). Angajări: conf. la Cat. de istorie (1962-’64). Şef al Catedrei de istorie (1962-’64). Distincţii: ordinul (sovietic) „Drapelul Roşu de Muncă”, 4 medalii (3 de război, 1 jubiliară).

TURCU, Alexandru(10.06.1944, Bocani / Făleşti)

Studii: Institutul Pe-dagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Fac. de Educaţie Fizică, sp. educaţia fizică (1972).

Angajări: lector la Cat. de educaţie fizică (1972-2008).

TURCULEŢ, Valentina(04.09.1949, Mateuţi / Re-zina)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogiea şi psihologia preşcolară, diplomă de merit (1970).

Angajări: lector, lect. superior la Cat. de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1981-’95).

ŢARĂLUNGĂ, Victoria (12.09.1979, Chişinău)

Studii: USARB, Fac. de Drept, sp. dreptul (2000). Dr. în drept (2009). Conf. (2013). Angajări: asistent, lec-tor, lect. superior, conf.

la Cat. de drept (din 2000). Lucrări: 1 monografie, 30 de articole ştiinţifice, 5 lucrări metodico-didactice.

ŢAULEAN, Micaela(13.09.1971, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Meto-dică a Învăţământului Primar, sp. învăţământ primar / l. engleză (1993). Dr. în şt. pe-

dagogice (2008). Angajări: asistent, lector, lect. superior la Cat. de filologie engleză şi germană (din 1993). Lucrări: 1 monografie, 1manual universitar, 2 manuale universitare (unul în colabora-re), cca 40 de articole.

389


ŢÂBULEAC, Ala(11.05.1961, Şoldăneşti)

Studii: IPSARB, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica şi cântul, di-plomă de merit (1982). Angajări: lector la Cat. de instrumente muzicale

şi metodică (1982-’98).

ŢÂCĂU, Vitalie(18.02.1966, Logăneşti / Criuleni)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Matematică şi Ciberneti-că, sp. matematica apli-cată (1989). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de electronică şi informatică (1993-2003). Lect. superior la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţionale, la Cat. de matematică şi in-formatică (din 2004).

ŢÂGĂNAŞ, Ion(22.02.1949, Mândâc / Drochia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline tehni-ce generale (1976). An-gajări: laborant superior,

inginer, lector, lect. superior la Cat. de disci-pline tehnice generale, la Cat. de electronică şi informatică (1976-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: cca 15 articole şt.-metodice, 2 propuneri de raţi-onalizare. Distincţii: medalia de aur la Salo-nul Internaţional al Invenţiilor, Cercetării şi Transferului Tehnologic (Iaşi, 1996).

ŢESARSKAIA, Zafira(10.09.1929, Nosobirsk / Fe-deraţia Rusă)

Studii: Conservatorul din Chi-şinău (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de muzică şi cânt (1958-’73).

ŢURCANU, Nicolae(03.01.1949, Pelinia / Râş-cani – 30.11.2014, Chişinău)

Studii: Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chişinău, Fac. de Inginerie şi Economie, sp. economist (1971). Dr. în şt. filosofice

(1976). Conf. (1982). Dr. hab. în şt. filosofice (1988). Prof. (1990). Angajări: lect. superior, conf., prof. la Cat. de istorie şi politologie (1976-2004). Şef al Catedrei de istorie şi politologie (1990-’95). Şef al Catedrei de economie şi management (1995-’97). Şef ad-interim al Catedrei de discipline sociojuridice (1997-’99).

ŢURCAN, Viorica(05.08.1952, Obreja Veche / Făleşti – 11.04.2013, Chi-şinău)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Isto-rie, sp. istoria (1974). Dr. în şt. istorice (1981). Conf.

(1991). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de discipline sociojuridice şi umanistice (1976-2009). Lucrări: 2 mo-nografii (coautor), cca 30 de articole şt.-metodice.

390


ŢURCAN, Filip(28.10.1901, Pereleta, Ode-sa / Imperiul Rus)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Tiraspol, Fac. de Istorie, sp. istoria (1940). Angajări: director ad-interim al Institutului

Învăţătoresc de Stat din Bălţi (02.-09.1949). Lect. superior la Cat. de istorie a PCUS (1954-’62). Şef al Catedrei de baze ale mar-xism-leninismului (1954).

ŢURCAN, Lucia(27.01.1974, Gvozdova / Soroca)

Studii: USARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. româ-nă / l. latină (1998). Dr. în şt. filologice (2005). An-

gajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de literatură română şi universală (1998-2009). Prodecan al Facultăţii de Filologie (2002-’09). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Laureat al premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova (1995). Lucrări: 1 volum de critică literară, cca 20 de articole ştiinţifice şi eseuri.

ŢURCANU, Olga(02.06.1979, Bălţi)

Studii: Colegiul Republican de Muzică şi Educaţie Mu-zicală „C. Porumbescu” din Bălţi, sp. profesor de muzi-că şi concertmaistru (1998).

USARB, Fac. de Muzică şi Pedagogie Mu-zicală, sp. profesor de muzică şi instrumente muzicale (2001). Masterat (2002). Anga-jări: asistent, lector la Cat. de instrumente

muzicale şi metodică (2001-’11), la Cat. de arte şi educaţie artistică (din 2011). Lucrări: 8 articole, 3 curriculumuri universitare.

UDALOVA, Natalia(18.10.1946, Bar, Vinniţa / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză (1969). Angajări: lector la Cat. de limbi străine (1974-’82).

ULEAŞEVA, Ludmila(18.06.1945, Stavropol / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat „A.A. Jdanov” din Leningrad, Fac. de Jurnalism, sp. jurnalist (1970). Angajări: redac-

tor al săptămânalului IPSARB „Pedago-gul” (1975-’90).

ULIANOV, Vladimir(07.02.1938, Duşanbe / RSS Tadjică)

Studii: Conservatorul din Moscova (1960). Angajări: şef al Catedrei de dirijat coral (1972-’80). Prodecan

al Facultăţii Muzical-Pedagogice (1980-’85). Şef al Catedrei de pregătirea teoretică şi vocal-corală a profesorului (1991-’96). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministeru-lui Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1985).

391


UNGUREANU, Victoria(31.05.1971, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. fran-ceză / l. englrză (1993). Masterat (2007). Angajări: asistent la Cat. de limbă ro-

mână şi filologie romanică (din 2007). Lu-crări: 1 curs, 17 articole.

URSAN, Boris(17.08.1953, Grină-uţi-Moldova / Ocniţa - 10.10.2009)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. discipline tehnice genera-le, munca şi fizica (1978).

Institutul Agricol „M.V. Frunze” din Chişi-nău, sp. inginer-mecanic (1983). Angajări: asistent la Cat. de conducere a maşinilor (1980-’88). Lector, lect. superior, laborant superior la Cat. de tehnică şi tehnologii (1989-2009). Lucrări: 32 de articole şt.-me-todice.

URSU, Alexandru(20.11.1940, Cuşmirca / Şoldăneşti)

Studii: Universitatea de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica (1962). Dr. în şt. fizico-matematice (1973).

Conf. (1978). Angajări: lector, lect. supe-rior, conf. la Cat. de fizică şi metodică a predării fizicii (1962-2011), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: 34 de articole şt.-metodice, inclusiv 2 îndru-mare şi 1 broşură. Distincţii: titlul onorific

„Tânăr fruntaş în producţie”, conferit de comitetul central al comsomolului din URSS (1965).

URSU, Vitalie(02.11.1981, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Tehnică, Fizică, Mate-matică şi Informatică, sp. fizica şi informatica (2003). Angajări: asis-tent, lector la Cat. de

fizică şi metodică a predării fizicii (2006-’11), la Cat. de ştiinţe fizice şi inginereşti (din 2011). Lucrări: 9 articole, 6 teze la conferinţe internaţionale.

VAISMAN, Moise(08.1919, Birzula, Herson / RSS Ucraineană)

Studii: Universitatea de Stat din Odesa, Fac. de Fi-lologie, sp. filolog (1941). Angajări: lect. superior la Cat. de limbă şi literatură

rusă (1946…). Decan al Facultăţii de Istorie şi Filologie a Institutului Învăţătoresc de Stat din Bălţi (01.12.1947-’49…). Distincţii: ordinul (sovietic) „Steaua Roşie”, 3 medalii de război.

VALEAEVA, Olga(24.06.1924, Roslavl, Smolensk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Leningrad, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia

(1957). Dr. în şt. pedagogice (1974). Conf. (1980). Angajări: lect. superior, conf. la

392


Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1966-’81). Lucrări: 7 articole şt.-metodice.

VALKOVA, Alexandra(05.01, 1930, Praskovia, Stavropol / Federaţia Rusă)

Studii: Universitatea de Stat din Rostov-pe-Don, Fac. de Istorie şi Filo-logie, sp. l. şi lit. rusă

(1953). Dr. în şt. filologice. Angajări: conf. la Cat. de limba rusă şi lingvistică generală (1960-’92).

VAMIŞEVSCHI, Filip(04.03.1934, Năvârneţ, Făleşti, Basarabia / Ro-mânia)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi discipline

tehnice generale (1964). Angajări: labo-rant superior, lector la Cat. de discipline tehnice generale (1979-’84, prin cumul; 1984-’94).

VARZARI, Elena(02.07.1964, Bălţi)

Studii: IPSARB, Faculta-tea de Limbi Străine, sp. l. engleză (1985). Angajări: asistent, lector, lect. su-perior la Cat. de filologie

engleză şi germană (din 1987). Lucrări: 3 manuale universitare, 3 culegeri de texte, cca 35 articole.

VASILIEV, Boris(10.02.1924, Chişinău, Ba-sarabia / România)

Studii: Institutul Pedago-gic de Stat din Chişinău, Fac. de Fizică şi Mate-matică, sp. fizica şi ma-tematica (1948). Prof. de

matematică la Institutul Învăţătoresc de Stat din Bălţi (1948-’53). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de matematică (1953-’64). Decan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1953-’54, 1955-’59). Preşedinte al Sin-dicatului IPSARB (1963-’64). Distincţii: insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

VERHOVŢEVA, Sera-fima(14.08.1930, St.-Torbeevo, Tambov / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Învăţăto-resc din Miciurin, sp. l. şi lit. rusă (1952). IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi

lit. rusă (1964). Angajări: laborant (1953-’74), lector la Cat. de limbă şi literatură rusă (1974-’87).

VEXLER, Loreta(26.08.1962, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1983). Angajări: lector la Cat. de metodică a

educaţiei preşcolare (1987-’94; prin cumul, 1995).

393


VLASENKO, Piotr(17.11.1923, Elenovka, Orenburg / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Orenburg, Fac. de Istorie, sp. istoria (1952). Dr. în şt. istorice (1964).

Conf. (1969). Angajări: conf. la Cat. de comu-nism ştiinţific (1975-’78). Lucrări: 1 carte, 1 culegere metodică, 12 articole şt.-metodice.

VLASOV, Aleksandr(1910, Râlovo, Iaroslavl / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Iaroslavl, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1931). Dr. în şt. filologice

(1949). Conf. (1945). Angajări: conf. la Cat. de limbă şi literatură rusă (1956-’57). Şef al Cate-drei de limbă şi literatură rusă (1956-’57).

VLASOV, Victor(12.01.1937, Sasert, Sver-dlovsk / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Politehnic de Stat din Sverdlovsk, Fac. de Metalurgie, sp. (1960). Dr. în şt. tehnice

(1970). Angajări: conf. la Cat. de studiul ma-şinilor (1986-’91).

VODOVOI, Ina(20.11.1979, Bălţi)

Studii: USARB, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (2002). Angajări: lector la Cat. de filologie engleză (din 2002).

VOINAROVSCAIA, Ala(17.06.1959, Turbov, Vin-niţa / RSS Ucraineană)

Studii: Şcoala Pedagogică din Nemilova, Ucraina (1970). IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie

Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia pre-şcoalră (1979). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi metodică a educaţiei preşcolare (1980-’93).

VOLEAC, Anatolie(01.05.1954, Cotiujenii Mari / Şoldăneşti)

Studii: Academia de Medicină din Leningrad (?). Angajări: lector, colonel la Cat. militară.

VOLOŞIN, Valentin(12.08.1942, Monastârişce, Primorie / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic din Volgograd, Fac. de Fizică, sp. instruirea prin muncă şi fi-zica (1976). Angajări: asistent

la Cat. de discipline tehnice generale, la Cat. de conducere a maşinilor (1982-’90).

VOROBCENCO, Ana(15.09.1944, Goleni / Edineţ)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (1967). Angajări: lector la Cat. de metodică a predării limbii ruse (1975-’93). La-

borant superior la Cat. de limbi materne şi literatură pentru copii (1994-’97).

394


VOROBCENCO, Valeri(07.08.1943, Voznesensk, Nikolaev / RSS Ucraineană)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză (1967). Dr. în

şt. filologice (1974). Conf. (1976). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de slavis-tică (din 1972). Şef al Catedrei de literatură rusă şi universală (1977-94). Şef al Catedrei de limbă şi literatură ucraineană (1994-2010). Lucrări: 5 monografii, cca 150 de articole. Distincţii: ordinul „Pentru Merite”, cl. III, Ucraina (2001). Insigna asociaţiei „Україна – Світ”. Laureat al premiului internaţional „D. Nitcenka” (2002). Insigna de onoare a Mi-nisterului Învăţământului al Ucrainei „Petro Moghila” (2004). Insigna „Vidminik Osviti Ucraini” (2005). Medalia jubiliară „200 de ani la naşterea lui T. G. Şevcenko” (2014).

VORONŢOV, Gheli(26.07.1927, Novosibirsk / Federaţia Rusă)

Studii: Conservatorul din Chişinău (1958). Dr. în şt. filosofice (1989). Conf.

(1989). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de instruire teoretică şi vocal-instru-mentală (1981-’97). Lucrări: cca 40 de cântece.

VORONŢOVA, Isana(03.06.1941, Odesa / RSS Ucraineană)

Studii: Conservatorul din Odesa. Angajări: lector, lect. superior la Cat. instrumente

muzicale şi metodică (1981-’96).

VOROŞNINA, Liubov(10.05.1933, Perm / Federaţia Rusă)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Perm, Fac. Preşcolară, sp. profesor-metodist de edu-

caţie preşcolară (1956). Dr. în şt. pedagogice (1979). Angajări: conf. la Cat. de metodică a educaţiei preşcolare (1980-’84). Şef al Catedrei de metodică a educaţiei preşcolare (1980-’84).

VOVNENCIUC, Olga(17.06.1983, Corlăteni / Râş-cani)

Studii: USARB, Fac. de Teh-nică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica, şef de promoţie

(2007). Masterat, sp. informatica (2008). Dr. în şt. (2013). Angajări: asistent la Cat. de informatică aplicată şi tehnologii informaţio-nale, la Cat. de matematică şi informatică (din 2007).

VRABIE, Corneliu (25.02.1972, Bălţi)

Studii: Universitatea de Stat „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, Fac. de Drept, sp. dreptul (2000). Dr. în drept (2008). Angajări:

lector, lect. superior (din 2002). Lucrări: peste 20 de art. ştiinţifice şi comunicări.

VRABIE, Diana(02.03.1976, Voloviţa / Soro-ca)

Studii: Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi,

395


Fac. de Litere (1998). Dr. în şt. filologice (2004). Angajări: asistent, lect. superior, conf. la Cat. de literatură română şi uni-versală (din 2002). Lucrări: 1 monogra-fie, 2 volume de eseuri critice, 1 dicţionar, 1 antologie, cca 185 de articole. Mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2011).

VRABIE, Ion(18.01.1935, Plopi, Dondu-şeni, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica, diplomă de merit (1957). Angajări:

lector, lect. superior la Cat. de matematică (1957-’13). Şef al Catedrei de analiză matematică (1971-’72). Prodecan al Facultăţii de Fizică şi Matematică (1961-’66). Prodecan al Facultăţii de Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar (1989-’92). Preşedinte al Sindicatului studenţesc al IPSARB (1954-’57). Preşedinte al Sindicatului profesoral al IPSARB (1974-’76). Lucrări: 4 articole şt.-metodice. Distincţii: 2 Diplome de Onoare ale Ministerului Înv. Superior şi Mediu de Specialitate al RSS Moldoveneşti (1979, 1984).

VRÂNCEANU, Margareta(09.10.1937, Bălţi – 10.2013, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac. de Filologie, sp. l. franceză / l. şi lit. română, diplomă

de merit (1959). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de filologie franceză (1959-2002).

ZAIDENBLAT, Dina(24.09.1933, Chişinău)

Studii: IPSARB, Fac.de Fi-lologie, sp. l. engleză / l. şi lit. rusă, diplomă de merit (1958). Angajări: lector, lect. superior la Cat. de limbă en-

gleză (1958-’72).

ZASTÂNCEANU, Liubov(08.09.1974, Nisporeni)

Studii: USARB, Fac. de Teh-nică, Fizică şi Matematică, sp. matematica şi informatica (1998). Dr. în şt. pedagogice (2006). Angajări: lector-sta-

giar, asistent, lector, lect. superior la Cat. de matematică (din 1998). Prodecan al Facultăţii de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică (2006-’08, din 2011). Lucrări: 12 articole şt.-metodice, inclusiv 1 ghid.

ZELENEŢCHI, Veaceslav(26.02,1963, Bălţi)

Studii: Institutul Militar din Samarcand, sp. inginer trans-port auto (1984). Angajări: lector, locotenent-colonel la Cat. militară (din).

ZENCENCO, Anton(17.07.1913, Russkaia Iva-novka, Odesa / Imperiul Rus – 18.04.2005, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, Fac. de

Filologie, sp. l. şi lit. română (1949). Anga-jări: lector, lect. superior la Cat. de limbă şi literatură română (1954-’74).

396


ZOLOTARIOV, Elena(25.09.1946, Iorjniţa / Soroca)

Studii: Şcoala Pedagogică „Boris Glavan” din So-roca, diplomă de merit

(1965). Institutul Pedagogic de Stat din Kiev, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia, diplomă de merit (1969). Dr. în şt. pedagogice (1993). Conf. (1998). An-gajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de psihologie şi asistenţă socială (din 1969). Lucrări: 3 monografii, cca 40 articole şt.-metodice.

ZOLOTARIOV, Iurie(01.11.1944, Privolnoe, Dnepropetrosk / RSS Ucrai-neană – 21.12.1979, Bălţi)

Studii: Institutul Pedagogic de Stat din Kiev, sp. peda-

gogia şi muzica (1970). Angajări: lector la Cat. de muzică (1970-’79). Şef ad-interim al Catedrei de muzică (07.02.-07.06.1972).

ZORILO, Larisa(18.01.1954, Bălţi)

Studii: IPSARB, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1976). Dr. în şt. pedagogice

(1989). Angajări: lector, lect. superior, conf. la Cat. de pedagogie, înv. primar şi educaţie preşcolară (din 1976). Şef ad-interim al Ca-tedrei de învăţământ primar şi educaţie pre-şcolară (1993-’95). Lucrări: 5 manuale (în colaborare), 3 lucrări şt.-metodice, 2 ghiduri didactice, peste 80 de articole.

ZUBCU, Vasile(21.03.1937, Cotiujeni, Şoldăneşti, Basarabia / România - 19.11.1994, Cotiujeni / Şoldăneşti).

Studii: Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol, Fac. de Biologie şi Chimie, sp. biologia ;i chimia (1966). Dr. în

şt. biologice (1980). Angajări: lector la Cat. de pedagogie şi metodică a înv. primar (1966-’68), la Cat. de apărare pasivă (1971-’87), la Cat. de ştiinţe ale naturii şi muncă (1987-’94).

ZUBCU, Zinovia(20.03.1939, Şuri, Drochia, Basarabia / România)

Studii: IPSARB, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. română (1961). Dr. în şt. filologice (1974). Angajări: lector, lect. superior, conf. la

Cat. de limbă franceză, la Cat. de filologie fran-ceză (1961-’94). Şef al Catedrei de limbă fran-ceză (1965-’68). Şef al Catedrei de limbi străine (1972-’74). Şef al Catedrei de filologie franceză (1979-’87). Prodecan la secţia cu frecvenţă re-dusă, Fac. de Pedagogie (1974-’76). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministerului Înv. al URSS (1977). Insigna „Eminent al Înv. Public al RSS Moldoveneşti”.

APROSOVA, Nadejda(21.11.1912, Berislav, Herson / Imperiul Rus)

Studii: Institutul de Cultură Fi-zică din Harkov, Fac. de Orga-nizare şi Metodică, sp. educaţia fizică (1938). Angajări: lector,

lect. superior la Cat. de educaţie fizică (1954-‘68). Distincţii: Diploma de Onoare a Ministeru-lui Înv. Public al RSS Moldoveneşti (1964).

397


Durata vieţii la cadrele didactice

Au decedat înainte de a împlini 70 de ani

Abramciuc Alexandru (21.07.1952-13.05.2002) 49,10

Amelcenkov Aleksandr (17.09.1923-28.04.1991) 67,8

Andronova Rima (17.12.1923-13.12.1968) 45

Arnaut Emilian (13.03.1932-04.06.1997) 65,3

Banaru Victor (24.09.1941-08.12.1997) 56

Barski Simion (05.06.1922-1984) 62

Belousov Valentin (1925-23.06.1988) 63

Benkovici Maia (01.11.1926-03.02.1990) 63,3

Biletov Alexandru (30.08.1913-…) 60

Blank Eugen (15.06.1924-24.10.1987) 63,4

Bragari Maria (07.10.1953- ?)

Buşulean Ludmila (14.10.1930-23.03.1997) 66,5

Buzdugan Ignat (15.12.1928-29.09.1975) 47

Caraulan Vasile (10.03.1938-23.03.1979) 41

Casap Dumitru (28.05.1934-10.10.2001) 67,5

Copacinscaia Polina (24.11.1938-18-06.2006) 68

Costaş Olga (13.05.1939-23.06.2005) 66,1

Costin Nicolae (07.04.1936-14.02.1995) 59

Covtunenco Ion (11.11.1909-21.08.1966) 56,10

Cozaru Nicolae (04.09.1935-03.06.1980) 44,9

Croitoru Sergiu (26.09.1938-25.07.2003) 65

Eşan Lev (10.03.1912-05.1975) 63

Gaidarji Gavril (02.09.1938- ?)

Gaman Pavel (22.01.1920-14.08.1981) 61,7

Ghebos Anatolie (01.11.1938-26.08.1992) 53,10

Gherşcovici David (21.12.1921-15.11.1978) 56,11

Gheşele Aleksandr (10.11.1910-16.06.1978) 67,8

Ghimbra Savelie (24.08.1938-17.08.2007) 69

Golovatâi Igoăil (05.02.1930-13.01.1998) 68

Gorb Galina (03.12.1947-06.01.2004) 56,1

Grigorean Vladimir (11.08.1946-09.08.2004) 58

398


Grinberg Boris (01.01.1929-03.10.1977) 48,9

Gudima Mihail (22.11.1939-12.08.2009) 69,9

Gusac Dumitru (06.05.1943-28.11.1999) 56,6

Haham Emil (18.02.1930-31.08.1989), 59,6

Iavorschi Nicolae (27.04.1937-05.03.2003) 65,10

Ioniţă Mircea (03.08.1941-28.12.2002) 61,4

Jitaru Ecaterina (30.07.1943-21.01.2011) 67,6

Junghină Eugen (06.07.1939-09.02.1995) 56

Kirova Ludmila (20.02.1926-08.03.1992) 66

Lungu Iulius (02.01.1921-06.01.1988) 67

Mandâci Olga (27.09.1949-26.04.2000) 50,7

Matcovschi Ilarion (17.11.1935-15.02.2000) 64,3

Meţler Albert (21.11.1938-06.12.1988) 50

Mighirin Victor (17.01.1921-30.04.1981) 60,3

Moroşan Anatolie (10.05.1938-…)Motuzenko Evgheni (25.03.1949-23.03.2003) 54

Obadă Mihail (14.09.1957-26.12.2010) 53,3

Paina Raisa (02.05.1909-17.08.1971) 62,3

Plehanov Nikolai (17.12.1918-07.09.1979) 60,9

Popa Iurie (23.02.1956-02.01.2002) 55,10

Popovschi Pavel (11.08.1932-30.10.1999) 67,2

Primovici Gheorghe (26.04.1940-23.03.2009) 68,11

Rotari Alexandra (19.12.1924-28.12.1991) 67

Rotaru Nicolae (05.09.1943-13.08.2007) 64

Rudenko Ivan (23.09.1904-26.12.1971) 67,3

Rudenko Vitali (06.07.1953 -?)

Saulea Ion (23.09.1943-19.04.1978) 34,7

Scurtu Nicolae (05.12.1934 - 25.04.1997) 62,4

Semenovski Oscar (27.07.1926-10.10.1979) 53,3

Senic Valeriu(18.09.1939 - 16.10.2003) 64,1

Stupacenco Lidia (02.01.1947-28.12.2012) 66

Ştefăneţ Ion (15.08.1935-27.04.1977) 41,8

Ştepa Ion ( (02.02.1939-15.06.2005) 66,4

399


Şvacikin Vladimir (15.01.1914-20.06.1979) 65,5

Tănase Grigore (03.10.1924-03.09.1978) 53,11

Tărâţă Zinaida (07.09.1952-11.12.2013) 61,3

Tiunin Vasili (10.02.1922-22.03.1983) 59,1

Ţurcan Nicolae (03.01.1949-30.11.2014) 65,11

Ţurcan Viorica (05.08.1952-11.04.2013) 60,8

Udalova Natalia (18.10.1946-…)

Ursan Boris (17.08.1953-10.10.2009) 56,2Zolotariov Iuri (01.11.1944-21.12.1979) 35,1

Zubcu Vasile (21.03.1937-19.11.1994) 57,8

74 de persoane

Longevivi în viaţă

Berman Grigore (1926)

Bersuker Isaac (12.02.1928)

Biletov Ştefania (04.12.1920)

Carauş Grigore (03.01.1935)

Coroliuc Boris (24.10.1930)

Gorodenco Maria (01.08.1935)

Krivţun Serghei (28.01.1931)

Lopatiuc Rima (27.07.1935)

Mocanu Vladimir (19.04.1932)

Neagu Iacob (23.11.1934)

Neagu Maria (21.09.1934)

Perju Valentin (08.02.1935)

Poh Larisa (05.11.1935)

Roitman Cearna (27.11.1919) ?

Roşcovan Iuri (10.10.1929) ?

Slavinski Anatoli (03.12.1927)

Slavinskaia Elena (12.12.1930)

Smirnova Iulia (10.10.1933)

Sotnicu Boris (01.03.1928)

Şleahovoi Anatolie (19.01.1928)

Vrabie Ion (18.01.1935)21 de persoane

Longevivi decedaţi

Bicikevski Victor (09.12.1923-09.07.2007) 83,7

Borşevici Ion (21.03.1929-06.2011) 82,2

Ceban Vasile (03.02.1917-30.01.2008) 91

Ciornâi Elena (21.05.1927-06.2009) 82

400


Filip Nicolae (03.03.1926-15.05.2009) 83,2

Gleibman Eva (18.12.1921-09.03.2014) 92,3

Gleibman Haim (06.10.1918-08.03.2008) 89,5

Gohberg Israel (23.08.1928-12.10.2009) 81,2

Gorovaia Nina (05.04.1930-?)

Karcevskaia Polina (20.08.1917-16.06.2013) 95,10

Levit Efim (10.09.1921-30.12.2001) 80,3

Molotkov Aleksandr (1894-09.1990) 96

Novac Lidia (17.01.1923-24.10.2003) 80,9

Ocinschi Ion (01.04.1888-01.12.1970) 82,8

Petruşin Petru (24.06.1924-08.01.2014) 89,6

Scutniţcaia Olga (02.05.1930-02.10.2011) 81,6

Şulman Efrem (01.03.1920-22.05.2006) 85,3

Tlehuci Faina (23.02.1923-21.01.2005) 81,11

Zencenco Anton (17.07.1913-18.04.2005) 91,9

19 persoane

P. S. Din motive obiective, listele nu sunt complete.

Veronica Garbuz (Moscalu), absolventă a Facultăţii de Economie (2007), câştigătoare a patru Burse de Merit,

devenind în final şefă de promoţie.

DEŢINĂTORII BURSELOR DE MERIT

Campioni ai Burselor de Merit în perioada sovietică:

Lucia Zaporojan (Ciumac), promoţia 1963, trei burse „Vladimir Lenin”;Leonid Amoaşei, promoţia 1973, trei burse „Vladimir Lenin”;Tamara Draguşciuc (Panaguţa), promoţia 1986, trei burse „Vladimir Lenin”;Gheorghe Popa, promoţia 1974, două burse „Aleksandr Puşkin”, o bursă „Vladimir Lenin”.

* * *Performanţele Veronicăi Garbuz (Moscalu)1) Bursa municipală-2005 – 2500 MDL;2) Burse de Merit-2006 (gradul I) – 7000 MDL + un cadou personal din partea pre-

şedintelui ţării (pe atunci, Vladimir Voronin) – 3000 MDL şi un calculator de ultimă generaţie;

3) Burse de Merit-2007 (gradul II) – 5000 MDL;4) Bursa Moldcell-2007– 800 $.

Rectorul interimar Eugeniu Plohotniuc împreună cu deţinătoarele Bursei de Merit-2007. De la stânga, Veronica Garbuz, Fac. de Economie, Ana Rusu şi Inga Savca, ambele

de la Fac. de Filologie.

413


Anul de studii 1960-’61 (ord. nr. 922 din 4 octombrie 1960;

ord. nr. 223 din 22 martie 1961)

Mircea IONIŢĂ, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. şi lit. română (s.-trul I)

Simion RĂILEANU, anul II, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză /l. germană (s.-trul II)

Boris DUBĂLARU, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica (s.-trul I)

Mihail CARAS, anul II, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica şi fizica (s.-trul II)

anul III, sp. matematică şi fizică (s.-trul I, 1961-’62)

Lucia ZAPOROJAN (CIUMAC), anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. română

anul IV, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. română (1961-’62)

anul V, sp. l. şi lit. rusă / l. şi lit. română (1962-’63)

Anul de studii 1961-’62 (ord. nr. 1403 din 29 noiembrie 1961; ord. nr. 1624 din 11 decembrie 1962)

Dionisie BĂDĂRĂU, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. germană

anul V, sp. l. engleză / l. germană, (ord. nr. 158 din 26 februarie 1962)

Vera BOGATU, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, secţia clasele primare (s.-trul I)

Anul de studii 1962-’63 (ord. nr. 1624 din 11 decembrie 1962)

Simion BĂNCILĂ, anul V, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi disciplinele tehnice generale (s.-trul I)

Deţinătorii bursei Vladimir Lenin

414


Anul de studii 1963-’64 (s.-trul II)

Victor BANARU, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. germană ord. nr. 207 din 27 februarie 1964(1963-’64)

anul V, sp. l. franceză / l. germanăord. nr. 1793 din 22 octombrie 1964 (1964-’65)

Anul de studii 1964-’65 (ord. nr. 1793 din 22 octombrie 1964)

Iurie BILEVICI, anul V, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. fizica şi disciplinele tehnice generale

Maria AMOAŞEI (LAVRIC), anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză

Anul de studii 1965-’66 (lipseşte ordinul)

Alexandru RUSU, anul V, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (ord. nr. 224 din 18 februarie 1966, i se acordă „bursă

de merit”, inclus în lista generală a studenţilor bursieri ai respectivei facultăţi)

Anul de studii 1966-’67 (ord. nr. 2011 din 19 octombrie 1966)

Valentina COTRUŢĂ, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză

Ovidiu FLUERARU,anul III, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Nina NEAGA, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română

Anul de studii 1967-’68 (ord. nr. 188-c din 3 aprilie 1968)

Iulia PLOPER (IGNATIUC), anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză

anul IV, sp. l. engleză (s-trul I, 1968-’69)

415


Lidia REŞETNIC (STUPACENCO), anul III, Fac. de Pedagogie, sp. clasele primare şi cântul

Nicolae TATARU, anul III, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (În anul IV a fost transferat la Institutul Pedagogic din Moscova. Ord. Nr. 535-c din 26 august 1968)

Anul de studii 1968-69 (s.-trul II)

Ilie COTIC, anul IV, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar / cântul (ord. nr. 79-c din 19 februa-rie 1969, i se acordă „bursă de merit”, inclus în lista generală a studenţilor bur-sieri ai respectivei facultăţi)

Emil FOTESCU, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (ord. nr. 84-c din 19 martie 1969, i se acordă „bursă de merit”, inclus în lista gene-rală a studenţilor bursieri ai respectivei facultăţi)

Raisa ARTEMI, anul II, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză

Anul de studii 1969-’70(lipseşte ordinul)

Maria IVANIUC, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză

Anul de studii 1970-’71 (ord. nr. 601-c din 16 octombrie 1970;

ord. nr. 90-c din 18 martie 1971)

Parascovia MÂNDRESCU, anul IV, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul I)

Vasile NAFORNIŢĂ, anul II, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul II);

anul III, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (1971-’72);

anul IV, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (1972-’73)

416


Emil UNGUREANU,anul III, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica;

anul IV, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (1971-’72)

Iulius POPA, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză

Leonid AMOAŞEI, anul II, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. matematica;

anul III, sp. matematica (1971-’72);

anul IV, sp. matematica (1972-’73)

Anul de studii 1971-’72 (ord. nr. 131-c din 18 martie 1972)

Elena JANĂU (DRAGAN), anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză;

anul IV, sp. l. franceză (1972-’73)



Vasile GLADÂŞ, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica;

anul V, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (1973-’74)

Anul de studii 1973-’74 (ord. nr. 88-c din 19 martie 1974)

Lidia GUŢU, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză;


Gheorghe POPA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română

Lidia SLUPEŢCAIA, anul II, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar;

anul III, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (1974-’75)

Anul de studii 1974-’75 (ord. nr. 376-c din 30 septembrie 1974;


Zinaida TĂRÂŢĂ, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română

417



ord. nr. 115-o din 17 martie 1976)

Tudor BOLOGAN, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica;


Aglaida IUSUPHODJAEVA (BOLBOCEANU), anul IV, Fac. de Pedagogie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

Gheorghe STOG, anul IV, Fac. Filologie, sp. l. şi lit. română

Varvara IACOBENCO (COLIBABA), anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză;

anul IV, sp. l. engleză (1976-’77)

Anul de studii 1976-’77 (ord. Ministerului Învăţământului Superior

şi Mediu de Specialitate nr. 516 din 5 noiembrie 1976;

ord. Ministerului Învăţământului Superior şi Mediu de Specialitate nr. )

Anelia BULAT, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

Alexandra SINCHEVICI, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s-trul I)

Alexandra SOLOMON (BALAN), anul II, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar

anul III, sp.pedagogia şi metodica înv. primar (1977-’78)

Alexandru ABRAMCIUC,anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Anul de studii 1977-’78 (ord. nr. 535-c din 15 noiembrie 1977;

ord. nr. 179-c din 28 aprilie 1978)

Mihai ŞLEAHTIŢCHI, anul IV, Fac. Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica;


418


Boris BERCO, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză

Elisabeta BUDU, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară



Petru VRABIE, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (transferat la Universitatea din Chişinău în august 1979)

Valentina ILIEVA, anul II, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar;

anul III, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (1979-’80)

Vera POPA (RUSU), anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

Anul de studii 1979-’80(ord. nr. 525-c din 30 octombrie 1979;


Valeriu ABRAMCIUC, anul V, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Natalia MANDÂCI, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză;

anul IV, sp. l. engleză (1980-’81)

Cornelia BULAT, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul I)

Elena MALAI (SAZONOVA), anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul II)


ord. nr. 28-o din 19 martie 1981)

Vasile IUTIŞ, anul V, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

419


Svetlana CEBOTARI,anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul I)

Tatiana CARAMAN,anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul II)

Ala CONDRAŢCAIA, anul II, Fac.de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul I)

Antonina RJEZACI, anul III, Fac. Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul II);

anul IV, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul I, 1981-’82)



Nicolae GOLOVACI, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză

Georgeta CARP, anul V, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Galina GONCEAR, anul II, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul I)

Emilia RUSU, anul II, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul II);

anul III, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul I, 1982-’83)

Svetlana MARTÂNIUC,anul III, Fac. Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul II);

anul IV, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, (s.-trul I, 1982-’83)


ord. nr. 70-o din 7 aprilie 1983)

Sergiu BOTNARIUC, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica;

anul V, sp. disciplinele

420


tehnice generale şi fizica (1983-’84)

Ludmila CUBLEAC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodica Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar (s.-trul II)


Leonid BOBOC, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză



Galina PANCO (PASICINIC), anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară;

anul IV, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1984-’85)

Tamara DRAGUŞCIUC (PANAGUŢA), anul II, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză;

anul III, sp. l. franceză (1984-’85);


Anul de studii 1984-’85 (ord. nr. 26-c din 30 ianuarie 1985;


Irina KUZNEŢOVA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

Nina VIŞNEVSCAIA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar;


Victoria OJOG (BANARI), anul V, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Anul de studii 1985-’86 (ord. nr. 147-o din 8 octombrie 1985;

ord. nr. 1-25 din 19 martie 1986)

Olga MOZGHINA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară;

anul IV, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (1986-’87)

421


Tudor EVTODI, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi mecanizarea agriculturii;

anul V, sp. disciplinele tehnice generale şi mecanizarea agriculturii (1986-87)

Anul de studii 1986-’87 (ord. nr. 8-698 din 15 noiembrie 1986;


Angela JMURCO (SOLCAN), anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză

Lilia SAVCIUC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodica Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar

Anul de studii 1987-’88 (ord. nr. 8-716 din 12 noiembrie 1987; ord. nr. 8-109 din 19 februarie 1988)

Margareta ILINCA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s-trul I)

Elena CUCU, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s-trul II)

Iulia CONOPLINA, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză

Galina PAVLIUC, anul II, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar

Oleg HARET, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi mecanizarea agriculturii

Anul de studii 1988-’89 (ord. nr. 8-896 din 5 decembrie 1988;


Larisa LESNIC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

422


Nadejda CULAVA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar

Oleg COTRUŢĂ, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica

Veaceslav VOINA, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. germană

Anul de studii 1989-’90 (ord. nr. 8-839 din 24 octombrie 1989;

ord. nr. 8-98 din 19 februarie 1990)

Silvia PRISĂCARU, anul III, Fac. Pedagogie şi Metodică a Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar;


Pavel PRIPA, anul IV, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. franceză;

anul V, sp. l. engleză / l. franceză, 1990-’91

Taisia SVIRIDA, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul I)

Tatiana SADÂRINA, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul II)

Virgil ELADI, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale, munca şi instruirea profesională;

anul V, sp. disciplinele tehnice generale, munca şi instruirea profesională

Anul de studii 1990-’91 (ord. nr. 8-787 din 2 noiembrie 1990)

Victoria MUŞCEAC, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară

423


Victor ANTONIUC, anul II, Fac. de Limbi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (s.-trul I), 1960-’61 (ord. nr. 922 din 4 octombrie 1960)

Victor BANARU, anul II, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză / l. germană (s.-trul II), 1960-’61 (ord. nr. 223 din 22 martie 1961);

anul III, sp. l. franceză / l. germană

Elena TINTIUC, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză (s.-trul I), 1961-’62 (ord. nr. 1403 din 29 noiembrie 1961)

Sofia MATCOVSCHI, anul IV, Fac. de Fizică şi Matematică, sp. clasele primare şi cântul, 1962-’63 (ord. nr. 1624 din 11 decembrie 1962; ord. nr. 182 din 19 februarie 1963)

Anastasia DEMIAN, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză, 1963-’64 (ord. nr. 180 din 20 februarie 1964, inclusă în lista completă a studenţilor bursieri ai respectivei facultăţi);

anul III, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză, 1964-’65 (ord. nr. 1793 din 22 octombrie 1964)

Lidia REŞETNIC (STUPACENCO), anul II, Fac. de Pedagogie, sp. clasele primare şi cân-tul, 1966-’67 (ord. nr. 210 din 16 februarie 1966, inclu-să în lista generală a stu-denţilor bursieri ai respec-tivei facultăţi; ord. nr. 2011 din 19 octombrie 1966)

Nina NEAGA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit română (s.-trul II), 1967-’68 (ord. nr. 188-c din 3 aprilie 1968)

Vasile BOTNARCIUC, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1969-’70 (ord. nr. 449-c din 9 iulie 1970)

Dumitru ENI, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1970-’71 (ord. nr. 601-c din 16 octombrie 1970; ord. nr. 90-c din 18 martie 1971)

Deţinătorii bursei Aleksandr Puşkin

424


Gheorghe POPA, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1971-’72 (ord. nr. 131-c din 18 martie 1972);

anul III, sp. l. şi lit. româ-nă, 1972-’73 (ord. nr. 84-c din 19 martie 1973)

Nata BANNICOVA, anul II, fac. Filologie, sp. l. şi lit. rusă, 1973-’74 (ord. nr. 88-c din 19 martie 1974)

Gheorghe STOG, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1974-’75 (ord. nr. 376-c din 30 septembrie 1974; ord. nr. 94-c din 14 martie 1975)

Olga CHIRIAZI (MARTÂNIUC), anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit rusă (s-trul I), 1975-’76 (ord. nr. 428-c din 15 octombrie 1975)

Elena SIROTA,anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit rusă, (s-trul II), 1975-’76 (ord. Ministeru-lui Învăţământului Superi-or şi Mediu de Specialitate nr.115 din 17 martie 1976)

Natalia JELEZCO, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (ord. Ministerului Învăţământului Superior şi Mediu de Specialitate nr.516

din 5 noiembrie 1976; ord. nr. 144 din 18 martie 1977) anul IV, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1977-’78 (ord. nr. 535-c din 15 noiembrie 1977)

Svetlana LEBEDEVA (SERJANT), anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogia, (s.-trul II), 1977-’78 (ord. nr. 179-c din 28 aprilie 1978)

anul IV, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogie, 1978-’79 (ord. nr. 571-c din 19 octombrie 1978; ord. nr. 160-c din 5 aprilie 1979)

Svetlana IARMURATII, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1979-’80 (ord. nr. 525-c din 30 octombrie 1979) Transferată la Chişinău.

Maria GUŢAN (ŞLEAHTIŢCHI), anul III, fac. Filologie, sp. l. şi lit. română (s.-trul II), 1979-’80 (ord. nr. 152-c din 24 martie 1980)

Ala CREŢU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogia, 1980-’81 (ord. nr. 563-c din 6 noiembrie 1980; ord. nr. 28-o din 19 martie 1981); anul V, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogia, 1981-’82 (ord. nr. 516-c din 29 octombrie 1981)

425


Elvira SENIC, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit rusă şi pedago-gia, 1982-’83 (ord. nr. 503-c din 30 noiembrie 1982; ord. nr. 70-o din 7 aprilie 1983)

Artemiza SCOBIOALĂ, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1983-’84 (ord. nr. 493-c din 4 noiembrie 1983; ord. nr. 151-c din 10 aprilie 1984)

Natalia DEMCENCO (FILIP), anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă şi pedago-gia, 1984-’85 (ord. nr. 26-c din 30 ianuarie 1985; ord. nr 97-c din 18 martie 1985)

anul V, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogia, 1985-’86 (ord. nr. 147-o din 8 octombrie 1985; ord. nr 1-24 din 19 martie 1986)

Elmira ŞARIPOVA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1986-’87 (ord. nr. 8-698 din 15 noiembrie 1986)

Larisa VOLOŞINA, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul II), 1986-’87 (ord. nr. 8-204 din 30 martie 1987);anul III, sp. l. şi lit. rusă

(s.-trul I), 1987-’88 (ord. nr. 8-716 din 12 noiembrie1987)

Aurelia CAZACIUC, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul II), 1987-’88 (ord. nr. 8-109 din 19 februarie 1988);

anul V, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1988-’89 (ord. nr. 8-896 din 5 decembrie 1988)

Dina MIHAILOVSCAIA, anul II, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul II), 1988-’89 (ord. nr. 8-165 din 6 martie 1989)

anul III, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1989-’90 (ord. nr. 8-839 din 24 octombrie 1989)

Stela BACINSCAIA, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul II), 1989-’90 (ord. nr. 8-98 din 19 februarie 1990) Transferată la Inst. Ped. din Odesa.

Mariana BZOVAIA, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, 1990-’91 (ord. nr. 8-787 din 2 noiembrie 1990)

Vasile IUTIŞ, anul II, Fac. de Fizică şi Matematică,

426


sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (s.-trul I), 1977-’78 (ord. nr. 18-c din 12 ianuarie 1978);

anul III, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica, 1978-79 (ord. nr. 602-c din 20 noiembrie 1978; ord. nr. 150-c din 3 aprilie 1979)

Nina MARDARI (DO-CIU), anul II, Fac. de Pe-dagogie şi Metodică Înv. Primar, sp. pedagogia şi metodica înv. primar, 1979-’80 (ord. nr. 435-c din 7 septembrie 1979; ord. nr. 204-c din 11 aprilie 1980)

Larisa CHIHAI (TIMOFEI), anul III, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizi-că, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (s.-trul I), 1980-’81 (ord. 644-c din 31 decembrie 1980); anul IV, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica 1981-’82 (ord. nr. 510-c din 20 octombrie 1981;

ord. nr.193-c din 12 mai 1982)

Sergiu HARGHEL, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă şi pedagogia (s.-trul II) , 1980-’81(ord. nr. 163-c din 24 aprilie 1981)

Alic CERNOPISCHI, anul IV, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice generale şi fizica (s.-trul I), 1982-’83 (ord. nr. 32-c din 20 ianuarie 1983)

Anatol MORARU, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (s.-trul II), 1982-’83 (ord. nr. 213-c din 16 mai 1983)

Zinaida FOCŞA (GALEŢCHI), anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (s.-trul II), 1983-’84 (ord. nr. 188-c din 23 mai 1984);

anul IV, sp. l. franceză, (s.- trul I), 1984-’85 (ord. nr. 546-c din 26. 11. 1984)

Valentina OSADCIUC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie preşcolară, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară (s.-trul II), 1984-’85 (ord. nr. 288-c din 4 iulie 1985

Deţinătorii bursei Sindi-catele Uniunii Sovietice

427


Zinaida CURMEI, anul III, Fac. de Limbi Străine, sp. l. franceză (s.-trul I), 1985-’86 (ord. 449-c din 12 septembrie 1985)

Valentina TOPALĂ (PRIŢCAN), anul. II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, sp. pedagogia şi psiholo-gia preşcolară (s.-trul. II), 1985-’86 (ord. 8-214 din 20 mai 1986)

Iurie TOPOR (CEBAN), anul III, Fac. de Discipline Tehnice Generale şi Fizică, sp. disciplinele tehnice ge-nerale şi fizica, 1989-’90 (ord. nr. 8-202 din 27 martie 1990; ord. nr. 8-224 din 9 aprilie 1990)

Nelea CADJEBAŞ,anul III, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica (s.-trul I), 1985-’86 (ord. nr. 147-0 din 8 octombrie 1985)

Angela GRUŞCA,anul II, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica (s.-trul II), 1985-’86(ord. nr. 1-24 din 19 martie 1986)

anul IV, sp. muzica (s.-

trul I), 1987-’88 (ord. nr. 8-716 din 12 noiembrie 1987)

Irina CREŢU, anul III, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica, 1986-’87 (ord. nr. 8-698 din 15 noiembrie 1986; ord. nr. 8-204 din 30 martie 1987);

anul IV, sp. muzica (s.-trul II), 1987-’88 (ord. nr. 8-109 din 19 februarie 1988)

Lilia URSUL, anul III, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica, 1988-’89 (ord. nr. 8-896 din 5 decembrie 1988; ord. nr. 8-165 din 6 martie 1989)

Victor SASU, anul II, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica, 1989-’90 (ord. nr. 8-839 din 24 decembrie 1989; ord. nr. 8-98 din 19 februarie 1990)

Angela DRĂGAN, anul IV, Fac. Muzical-Pedagogică, sp. muzica, 1990-’91 (ord. nr. 8-787 din 2 noiembrie 1990)

Deţinătorii bursei Boris Glavan

428


Vera OLARI, anul II, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. franceză / l. engleză, secretară a biroului comsomolist al facultăţii, 1989-’90 (ord. nr. 8-237 din 19 aprilie 1990)

Silviana CITULENCO, anul V, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză, (s.-trul I), 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992)

Diana GRIŢUNIC (MIRCA), anul V, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză, (s.-trul II), 1992-’93 (ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Nicolae VRABIE, anul III, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Alexei IONAŞCU, anul IV, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză, (s.-trul I), 1994-’95(ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994)

Veronica BOLD (CEBOTAROŞ), anul IV, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză (s.-trul II), 1994-’95 (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Lilia TAMBUR (TRINCA), anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, 1994-’95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994; ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Tatiana MORARU, anul IV, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996)

Jana GOBJILA, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord.

Deţinătoarea bursei Comsomolul leninist

Deţinătorii Bursei

Republicii

429


nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul IV, sp. l. şi lit. rusă/ l. română, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septem-brie1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997);

anul V, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octom-brie1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Natalia BARAT, anul IV, Fac. de Limbi Mo-derne, sp. l. engleză / l. franceză, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septem-brie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997);

anul V, sp. l. engleză / l. franceză, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octom-brie 1997;ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Daniela CAPCELEA, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. franceză, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998) Aliona PÂNZARI, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Octavian MILEVSCHI, anul V, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 2000-’01 (ord. nr. 08-685 din 6 decembrie 2000; ord. nr. 08-31 din 16 februarie 2001) Iaroslav SPÂRCO, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 2001-’02 (ord. nr. 08-654 din 17 decembrie 2001; ord. nr. 08-78 din 18 martie 2002)

Aliona GORE, anul V, Fac. de Limbi şi Li-teraturi Străine, sp. l. fran-ceză / l. engleză, (s.-trul I), 2002-’03 (ord. nr. 08-37 din 5 februarie 2003)

Mihaela ŞLEAHTIŢCHI, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză (s.-trul II), 2002-’03 (ord. nr. 08-159 din 15 aprilie 2003)

Eugen TOMAILÎ, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. germană, 2003-’04 (ord. nr. 08-662 din 10 octombrie 2003; ord. nr. 08-197 din 6 mai 2004)

anul V, sp. l. engleză / l. germană, 2004-’05 (ord. nr. 08-198 din 6 aprilie 2005) Viorica CONDRAT,

430


anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 2006-’07 (ord. nr. 08-533 din 21 septembrie 2006)

Ion ROŞCULEŢ, anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 2007-’08 (ord. nr. 08-652 din 26 septembrie 2007);

anul IV, sp. l. engleză / l. franceză, 2008-’09 (ord. nr. 08-602 din 4 septembrie 2008) Denis TIMCIUC, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, 2008-’09 (ord. nr. 08-602 din 4 septembrie 2008)

Ludmila GARCUŞA,anul III, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. educaţia tehnologică, 2009-’10 (Monitorul oficial nr. 136-137 /3469-3470/ din 4 septembrie 2009)

Irina ZEABLIŢCAIA,anul III, Fac. de Economie, sp. businessul şi administrarea, 2010-’11 (Monitorul oficial nr. 153-154 /3686-3687/ din 24 august 2010)

Nicoleta ENCIU,

anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. germană / l. engleză, 2011-’12 (Monitorul oficial nr. 156-159 /3952-3955/ din 23 septembrie 2011)Ina POŞTARU,

anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2000-’01 (ord. nr. 08-685 din 6 decembrie 2000; ord. nr. 08-31 din 16 februarie 2001)

Irina NALIMOV, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2001-’02 (ord. nr. 08-654 din 17 decembrie 2001; ord. nr. 08-78 din 18 martie 2002)

Pavel CHIRICENCO, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Infor-matică, sp. matematica şi informatica, 2001-’02 (s.-trul I), (ord. nr. 08-654 din 17 decembrie 2001; ord. nr. 08-78 din 18 martie 2002);anul V, sp. matematica şi

DeţinătoriiBursei Guvernului

431


informatica, 2002-’03 (s.-trul II), (ord. nr. 08-159 din 15 aprilie 2003)

Inga CIOBANU,anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. franceză, 2002-’03 (Monitorul Oficial nr. 9/48 din 26 ianuarie 2003; nr. 62-66/386 din 4 aprilie 2003)

Silvia STANŢIERU, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2003-’04 (ord. nr. 08-662 din 10 octombrie 2003; ord. nr. 08-197 din 6 mai 2004)

Natalia VATAMANIUC,anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2004-’05 (ord. nr. 08-198 din 6 aprilie 2005)

Elena SCOROLITNÂI, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2005-06 (ord. nr. 08-559 din 13 septembrie 2005)

Lilia ZOTEA,anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. franceză, 2006-’07 (Monitorul Oficial, nr. 142-145 /1923-1926/ din 8 septembrie 2006)Lia CIOBANU,

anul IV, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială, 2006-’07 (Monitorul Oficial, nr. 142-145 /1923-1926/ din 8 septembrie 2006)

anul V, sp. asistenţa socială, 2007-’08 (Monitorul Oficial, nr. 1040 /999 din 5 septembrie 2007)

Marcela SPRÂNCEANĂ, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română, 2007-’08 (ord. nr. 08-652 din 26 septembrie 2007)

Ecaterina DONICI, anul IV, Fac. de Economie, sp. contabilitatea, 2008-’09 (ord. nr. 08-602 din 4 septembrie 2008)

Marina RĂDĂUŢĂ, anul III, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. muzica, 2008-’09 (ord. nr. 08-602 din 4 septembrie 2008)

Ina GALBUR, anul II, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. serviciile de asistenţă socială, 2009-’10 (Monitorul oficial nr. 136-137 (3469-3470), 4 septembrie 2009)

anul III, sp. serviciile de

432


asistenţă socială, 2010-’11 (Monitorul oficial nr. 153-154 (3686-3687), 24 august 2010)

Andriana BOLBOCEAN,anul III, Fac. de Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială, 2011-’12 (Monitorul oficial nr. 156-159 (3952-3955), 23 septembrie 2011)

Olga STRATUŢA,anul III, Fac. de Economie, sp. (Monitorul oficial nr. 156-159 (3952-3955) din 23 septembrie 2011)

Mircea PETIC,

anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. informatica şi l. engleză aplicată, 2004-’05 (ord. nr. 08-198 din 6 aprilie 2005);

anul V, sp. informatica şi l. engleză aplicată, 2005-’06 (ord. nr. 08-559 din 13 septembrie 2005)

Olga GÂSCĂ,

anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica, 2006-’07 (ord. nr. 08-532 din 21 septembrie 2006)

Pavel BĂDĂRĂU, anul V, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informati-ca, 2007-’08 (ord. nr. 08-653 din 26 septembrie 2007)

Lina MOROŞAN,anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. franceză / l. engleză, 2009-’10 (Monitorul oficial nr. 136-137 (3469-3470) din 4 septembrie 2009)

Valentin PROŢIUC,anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. şi lit. germană / l. engleză, 2010-’11 (Monitorul oficial nr. 153-154 (3686-3687) din 24 august 2010)

Irina GUŢU,anul IV, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar, 2010-’11 (Moni-torul oficial nr. 153-154 (3686-3687) din 24 august 2010)

Gabriela NESTOR,anul III, Fac. de Economie, sp. administraţia publică, 2011-’12 (Monitorul oficial nr. 156-159 (3952-3955) din 23 septembrie 2011)

Deţinătorii Bursei Preşe-

dintelui Repu-blicii Moldova

433


Viorica GRUMEZA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română, (s.-trul I), 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992); anul V, sp. l. şi lit. română (s.-trul. I), 1993-94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993)

Ala COŞCIUG (SAINENCO), anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (s.-trul II), 1992-’93 (ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Margareta MÂŢĂ, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992; ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Lilia TAMBUR, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română (s.-trul II), 1993-’94 (ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Gabriela BULHAC, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994) Veronica SURDU, anul V, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. franceză / l. engleză, 1994-’95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994; ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Irina CARPOVA, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă (s.-trul I), 1994-’95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994)

Irina BANUH, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română (s.-trul II), 1994-’95 (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Veronica DARABAN (LAIE), anul IV, Fac. de Limbi Moder-ne, sp. l. franceză / l. engleză, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul V, sp. l. franceză / l. engleză, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997)

Deţinătorii Bursei Ion Creangă

434


Liliana LUNCAŞU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină (s.-trul I), 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995)

Lucia ŢURCAN, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină (s.-trul II), 1995-’96 (ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul IV, sp. l. şi lit. română / l. latină, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septem-brie 1996; ord. nr. 08- 116 din 18 martie 1997)

Georgeta CÂŞLARU (VOVC), anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Adrian CIUBOTARU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octom-brie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Larisa TOMAILÎ, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Veaceslav MOGLAN,anul IV, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matematică, sp. matematica şi informatica, 1998-’99(ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998) Valentina AMBROS, anul V, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia socială, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Nicoleta NOVAC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială, 1999-2000 (ord. nr. 08-103 din 31 martie 2000)

Adelina ŞTEFÂRŢĂ, anul III, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992; ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993); anul V, sp. pedagogia muzicală, 1994-’95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994; ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Deţinătorii Bursei George

Enescu

435


Alina PÂSLARI, anul V, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. muzica şi metodica lucrului educativ, 1993-’94 (s.-trul I), (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993)

Gabriel BODORIN, anul V, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1994-’95 (s.-trul I), (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994)

Violeta MORARU, anul IV, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Lucia VORNICESCU, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1995-’96 (s.-trul I), (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995) Tatiana ZOLOTARIOVA, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1995-’96 (s.-trul II), (ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul V, sp. pedagogia muzicală, 1997-’98 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996)

Ludmila POPESCU, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996)

Victoria BERGHII,anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1996-’97 (s.-trul I), (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996)

Carolina IVASIŞINA, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1996-’97 (s.-trul II), (ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997);

anul V, sp. pedagogia muzicală, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie1997; ord. nr. 08- 84 din 27 februarie 1998) Mihail ROTARI, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar / l. engleză, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

436


Veronica VOVC, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. peda-gogia şi metodica înv. primar, 1994-’95 (s.-trul I), (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994) Natalia URSU (GAŞIŢOI), anul III, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. matematica şi informatica, 1994-’95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994; ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995);

anul IV, 1995-’96, sp.matematica şi informa-tica (ord. nr. 08- 611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996); anul V, 1996-’97, sp. mate-matica şi informatica (ord. nr. 08-415 din 30 septem-brie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997) Daniela ŞALARU, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996)

Viorica PARFENI, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi metodica înv. primar, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996)

Aurica GUMENAIA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar / l. engleză, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997)

Veaceslav MOGLAN, anul III, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică, sp. matematica şi informatica, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Marina BOLOGA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar / l. engleză, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Daniela BELOUS, anul III, Fac. de Economie, sp. contabilitatea şi auditul, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Deţinătorii Bursei Gaudea-

mus

437


Victoria BOLBOCEANU (ŢARĂLUNGĂ), anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

anul IV, sp. dreptul, 1999-2000 (ord. nr.08-103 din 31 martie 2000)

Nina URSATÂI,anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină, 1999-2000 (ord. nr. 08-103 din 31 martie 2000)

Nicolae IACHIMCIUC, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 1999-2000 (ord. nr. 08-103 din 31 martie 2000) Ion CÂRSTEA, anul IV, Fac. de Economie, sp. managementul în comerţ, 1999-2000 (ord. nr. 08-103 din 31 martie 2000)

Pavel CHIRICENCO,anul III, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi In-formatică, sp. matematica şi informatica, 2000-’01 (ord. nr. 08-685 din 6 de-cembrie 2000; ord. nr. 08-31 din 16 februarie 2001);

anul IV, sp. matematica şi informatica, 2001-’02 (s.-trul II), (ord. nr. 08-20 din 14 februarie 2002);

anul V, sp. matematica şi informatica, 2002-’03 (s.-trul I), (ord. nr. 08-37 din 5 februarie 2003; ord. nr. 08-159 din 15 aprilie 2003) Aliona CRIGAN, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 2001-’02 (ord. nr. 08-654 din 17 decembrie 2001; ord. nr. 08-78 din 18 martie 2002)

Marina COSUMOV, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. instrumentele muzicale, 2002-’03 (ord. nr. 08-37 din 5 februarie 2003; ord. nr. 08-159 din 15 aprilie 2003) anul V, sp. instrumentele muzicale, 2003-’04 (ord. nr. 08-662 din 10 octombrie 2003; ord. nr. 08-197 din 6 mai 2004)

Alexandru MARUŞCENCO, anul V, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi informatica, 2003-’04 (ord. nr. 08-662 din 10 octombrie 2003; ord. nr. 08-197 din 6 mai 2004)

Ana GHEORGHILAŞ, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. instrumentele muzicale, 2004-’05 (ord. nr. 08-198 din 6 aprilie 2005)

438


Natalia ARVINTE, anul IV, Fac. de Pedago-gie, Psihologie şi Asisten-ţă Socială, sp. asistenţa socială, 2005-’06 (ord. nr. 08-559 din 13 septem-brie 2005)

Viorica ROTARU, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Socială, sp. instrumentele muzicale, 2005-’06 (ord. nr. 08-559 din 13 septembrie 2005)

Irina ZEABLIŢCAIA,anul IV, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedago-gia înv. primar, 2007-’08 (Monitorul Oficial, nr.989 din 26 august 2007)

Anastasia SURUCEANU,anul IV, Colegiul Peda-gogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar (Monitorul Oficial, nr. 156-159, art. nr. 773 din 23 septembrie 2011)

Valeria SPÂNU,anul IV, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedago-gia înv. primar (Monitorul Oficial, nr. 156-159, art. nr. 773 din 23 septembrie 2011)

Alina BRODARI, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă, 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992; ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Laurenţia POPA, anul III, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1992-’93 (s.-trul I), (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992)

Alina PÂSLARI, anul IV, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1992-’93 (s.-trul II), (ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Oleg GONŢA, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matemati-că, sp. disciplinele tehnice, 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992; ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Silvia ARNAUT, anul V, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. psihologia, pedagogia şi metodica înv. primar, 1992-’93 (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992; ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993)

Deţinătorii Bur-sei Senatului Universităţii

USARB

439


Diana GRIŢUNIC (MIRCA), anul V, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. engleză / l. franceză, 1992-’93 (s.-trul I), (ord. nr. 8-731 din 18 noiembrie 1992)

Lucia MURGENEANU, anul III, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. franceză / l. engleză, 1992-93 (s.-trul II), (ord. nr. 08-146 din 17 martie 1993);

anul IV, sp. l. franceză / l. engleză, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Natalia URSU (GAŞIŢOI), anul II, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. matematica şi informa-tica, 1993-’94 (s.-trul I), (ord. nr. 8-492 din 29 sep-tembrie 1993)

Adelina ŞTEFÂRŢĂ,anul IV, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Lia PETROVICI, anul V, Fac. de Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1993-’94 (s.-trul II), (ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Irina CARPOVA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit rusă, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994)

Maria CHEPTEA, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1993-’94 (ord. nr. 8-492 din 29 septembrie 1993; ord. nr. 8-62 din 24 februarie 1994) Tatiana GONCEAR, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1994-95 (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994; ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Ion REICU, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Oxana GAIDUC, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1994-’95 (s.-trul I), (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994) Victor CAZACOV, anul III, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. matematica şi informatica, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995);

440


anul V, sp. matematica şi informatica, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08- 116 din 18 martie 1997)

Nicolae VRABIE, anul III, Fac.de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză, 1994-’95 (s.-trul I), (ord. nr. 8-511 din 26 octombrie 1994)

Octavian JITARI, anul III, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. matematică şi informatică, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995); anul IV, sp. matematica şiinformatica, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08- 127 din 22 martie 1996);

anul V, sp. matematica şi informatica, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08- 116 din 18 martie 1997)

Olga GRIGORIEVA, anul IV, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Snejana MAJAR, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1994-’95 (s.-trul II), (ord. nr. 08-137 din 30 martie 1995)

Svetlana ANTOHIN, anul III, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul IV, sp. l. germană / l. engleză, 1996-’97 (s.-trul I), (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996)

Ruslana SPRÂNCEANU, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996)

Nadejda POLOVINCA, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1995-’96 (s.-trul I), (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995)

Irina BARANIUC, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1995-’96 (s.-trul II), (ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

441


anul IV, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1996-’97, (ord. nr. 08- 415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08- 116 din 18 martie 1997)

Alexandru VASILCENCO, anul II, fac. Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială, 1995-’96 (ord. nr. 08-611 din 15 decembrie 1995; ord. nr. 08-127 din 22 martie 1996);

anul III, sp. asistenţa socială,1996-’97 (ord. nr. 08- 415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie1997) Natalia COTOMAN, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară, 1996-’97 (s.-trul I), (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996)

Ana POPA, anul IV, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză, 1996-’97 (s.-trul II), (ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997); anul V, sp. l. germană / l. engleză, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Daniela MASTACAN, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1996-’97 (s.-trul I), (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996)

Alexandrina ANTOHI, anul IV, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1996-’97 (s.-trul II), (ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997)

Iulia BARABAŞ, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1996-’97 (ord. nr. 08-415 din 30 septembrie 1996; ord. nr. 08-116 din 18 martie 1997) Elena SANDUL, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. ucraineană / l. română, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Roman IANCOVSCHI, anul III, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică, sp. matematica şi informatica, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998);

anul IV, sp. matematica şi informatica, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

442


Constantin BORDIAN, anul III, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică, sp. matematica şi informa-tica, 1997-’98 (ord. nr. 08-683 din 23 octombrie 1997; ord. nr. 08-84 din 27 februarie 1998)

Uliana MACAR, anul III, Fac. de Economie, sp. managementul în comerţ, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998) Natalia SOSNINA, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. româ-nă, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Natalia DANILIUC, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Rodica IACOBAN, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998) Nina IONIŢĂ, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi psihologia preşcolară, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Nadejda CERNOLUŢCHI, anul II, Fac. de Drept, sp. dreptul, 1998-’99 (ord. nr. 08-581 din 13 noiembrie 1998)

Inga CIOBANU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. franceză, 2001-’02 (ord. nr. 08-476 din 8 octombrie 2001)

Rodica MIŢIC, anul V, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică, sp. 2001-’02 (ord. nr. 08-481 din 10 octombrie 2001; ord. nr. 08-20 din 14 februarie 2002) Andrei PODVOISCHI, anul III, Fac. de Economie, sp. managementul firmei, 2001-’02 (ord. nr. 08-503 din 17 octombrie 2001; ord. nr. 08-36 din 19 februarie 2002)

Cristina PUNGĂ, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială, 2001-’02 (ord. nr. 08-654 din 16 noiembrie 2001)

Ala SNIGUREAC, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială, 2001-’02 (ord. 08-42 din 20 februarie 2002)

443


Aliona RUSNAC, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, 2001-’02 (ord. 08-42 din 20 februarie 2002) Mariana CHIAŞCO, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală, 2001-’02 (ord. nr. 08-654 din 17 decembrie 2001; ord. nr. 08-78 din 18 martie 2002)

Aliona PUŞCARI, anul V, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, 2001-’02 (ord. nr. 08-35 din 19 februarie 2002)

Larisa TEACĂ, anul II, Fac. de Drept, sp. dreptul, 2002-’03 (ord. nr. 08-57 din 18 februarie 2003)

Sergiu POVOROZNIUC, anul IV, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică, sp. matematica şi informatica, 1999-2000 (ord. nr. 08-103 din 31 martie 2000)

Corina CABAC, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Infor-matică, sp. matematica şi informatica (ord. nr. 08-20 din 14 februarie 2002)

Cristina PUNGĂ,Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa spcială

Diana GUTIUM, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa spcială

Ord. nr. 0201-19/314 din 12 septembrie 2003

Valeria ABABII, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. franceză

Mariana SICORA, anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. franceză

Deţinătorul bursei Ion Secrieru

Deţinătorii bursei Acade-

micianul Boris Birştein

444


Radu DUMBRĂVEANU, anul V, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Iana ALEXEEVA, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedago-gia înv. primar şi limba engleză

Cristina MOCAN, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Mariana CERNELEANU, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul

Diana DIACONU, anul IV, Fac. de Economie, sp. finanţele şi contabilitatea firmei

Cristina OLARU, anul V, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză

Ord. nr. 08-198 din 6 aprilie 2005 Ord. nr. 02-01-12/486 din 11. 11. 2005,

pentru perioada 01. 09. 2005 - 30. 11. 2005. Începând cu 1 decembrie 2005,

respectiva bursă nu se mai acordă)

Olga GUŢU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză

Nina ZINCENCO, anul II, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. germană

Inga PUTINĂ, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. psihologia (judiciară)

Andrei MORARI, anul V, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. informatica şi l. engleză aplicată

Dina CAZACU, anul IV, Fac. de Economie, sp. contabilitatea şi auditul

Vladimir GANDZIUC, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul

Vitalie DUBCEAC, anul III, Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. agronomia (agroecologia)

445


Alexandru MARUŞCENCO, anul II, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Infor-matică, sp. matematica şi informatica, (ord. nr. 08-20 din 14 februarie 2002)

Lucia ŢURCANU, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină, gradul II,1200 MDL,1998

Ghenadie DIOZU, anul III, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică, sp. matematica şi informatica, gradul III, 500 MDL,1998

Adrian CIUBOTARU, anul, III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză, gradul III, 500 MDL,1998

Natalia BARAT, anul III, Fac. de Limbi şi Lite-raturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză, gradul III, 500 MDL, 1998 Alexandru VASILCENCO, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. psihopeda-gogia socială, gradul III, 500 MDL, 1998

anul V, sp. psihopedagogia so-cială, gradul III, 200 USD, 1999 Ala MANEA, anul III, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză, gradul III, 200 USD, 1999;

anul IV, sp. l. germană / l. engleză, gradul III, 200 USD, 2000

Iraida STARAŞCIUC, anul III, Fac. de Limbi şi Literaturiu Străine, sp. l. franceză / l. engleză, gradul III, 200 USD, 1999; anul IV, sp. l. franceză / l. engleză, gradul II, 300 USD, 2000

Viorel MORARI, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul II, 300 USD, 2000; anul IV, sp. drept, gradul III, 300 USD, 2001

Deţinătorul bursei Vitanta

Deţinătorii bursei

George Soros

446


Sergiu POVOROZNIUC, anul IV, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. matema-tica şi informatica, gradul II, 300 USD, 2000

Nelli AMARFII, anul IV, Fac. de Economie, sp. contabilitatea şi auditul, gradul III, 200 USD, 2000

Rodica BOGATU, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză, gradul III, 200 USD, 2000;

anul V, sp. l. franceză / l. engleză, gradul II, 500 USD, 2001

Marina BOLOGA, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză, gradul III, 200 USD, 2000

Oxana CAZACU, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000

Ion CHIRIAC, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000

Tatiana CRUGLIŢCHI, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000;

anul IV, sp. dreptul, gradul III, 300 USD, 2001

Oleg MIRONCIUC, anul III, Fac. de Economie şi Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000;

anul IV, sp. dreptul, gradul III, 300 USD, 2001

Corina POPA, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000

Doina POPA, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar, gradul III, 200 USD, 2000

Valeriu POPOVICI, anul IV, Fac. de Economie, sp. managementul în comerţ, gradul III, 200 USD, 2000;

anul IV, sp. managementul în comerţ, gradul III, 300 USD, 2001

Tatiana ROTARU, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 200 USD, 2000

447


Nina URSATÂI, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină, gradul III, 200 USD, 2000

Natalia BRANAŞCO (TOPOREŢ), anul III, Fac. de Economie, sp. managementul în învăţământ şi instruirea economică, gradul III, 300 USD, 2001

Victor FELIŞCAN, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 300 USD, 2001;

anul IV, sp. drept, gradul III, 300 USD, 2002

Svetlana HALIUC, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 300 USD, 2001

Elena PLOHOTNIUC, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică, sp. informatica şi l. engleză, gradul III, 300 USD, 2001

Aliona RUSNAC, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 300 USD, 2001

Aliona STÂNCĂ, anul III, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. engleză, gradul III, 300 USD, 2001;

anul IV, sp. l. şi lit. română/ l. engleză, gradul III, 300 USD, 2002;

anul V, sp. l. şi lit. română / l. engleză, gradul III, 2900 MDL, 2003

Mariana VIERU, anul III, Fac. de Economie, sp. contabilitatea şi auditul, gradul III, 300 USD, 2002;

anul IV, sp. contabilitatea şi auditul, gradul III, 2900 MDL, 2003

Marina MIRONOVA, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză, gradul III, 2000 MDL, 2004

În 2005 n-au fost acordate respectivele burse.

448


Veronica GARBUZ (MOSCALU), anul IV, Fac. de Economie, sp. managementul firmei, gradul I, 7000 MDL, 2006

anul V, sp. managementul firmei, gradul II, 5000 MDL, 2007

Ion NICORICI, anul IV, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. matema-tica şi informatica, gradul III, 3000 MDL, 2007

Inga SAVCA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. engleză, gradul III, 3000 MDL, 2007

Ana RUSU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. germană, gradul III, 3000 MDL, 2007

Veniamin TĂRÂŢĂ, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 4000 MDL, 2008

Lucia LEONTIEV, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul, gradul III, 4000 MDL, 2008

Natalia URECHI,masterandă, Fac. de Economie, sp.12. 000 MDL, 2011

2007

Alexandru FILIPP,anul IV, Fac. de Economie, sp. 13. 500 MDL, 2011

Deţinătorii bursei Moldcell

Şefii de promoţie

450

Performanţe studenţeşti

451


Anul 1996

Olga VESTE, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză

Viorica BOLD (CEBOTAROŞ), Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

Lucia VORNICESCU, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Liuba JUNGHINĂ, Fac. de Filologie, sp. l. română / l. rusă

Valentina BELOUS, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matematică, sp. tehnica şi informatica

Olga ROZMERIŢĂ, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi l. franceză

Doina POPA,Şcoala Normală

Anul 1997

Tatiana PASCARIUC (GROSU),Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză

Aliona BĂBĂLĂU,Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Elena VACARCIUC, Fac. de Filologie, sp. l. română / l. latină

452


Aurica GUMENAIA, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză

Natalia URSU, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matematică, sp. matematica şi informatica

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Costela ŞO-DRÂNGĂ, anul V, Fac. de Pedagogie Mu-zicală, sp. pedagogia muzicală; Lucia ŢURCANU, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. latină; Olga MOŞNE-GUŢĂ, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psiho-logie, sp. pedagogia şi psihologia preşco-lară şi l. modernă; Lina ROITŞTEIN, anul V, Fac. de Limbi Moderne, sp. l. germană / l. engleză; Dumitru DOINICENCO, anul II, Fac. de Economie şi Drept, sp. ; Ghena-die DIOZU, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizi-că, Matematică, sp. matematica şi infor-matica (Ord. Nr. 08-261 din 19 iunie 1997)

Anul 1998 (ord. nr. 08-242 din 17 iunie 1998)

Şefii de Promoţie au beneficiat de suma una suta lei fiecare

Natalia BARAT,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

Aliona BOLIAC, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit română / l. franceză

Petru PASCARU, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. instruirea tehnico-tehnologică şi fizica

Lilia ISTRATI (ARCEA), Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Laurenţia EŞANU, Fac. de Pedagogie şi Psihologie,sp. pedagogia socială

Irina IURCU, Şcoala Normală (1998)

453


De Premiile Senatului – câte cinci-zeci de lei – au beneficiat: Vitalie VOVC, anul III, Fac. de Limbi şi Litera-turi Străine, sp. l. engleză / l. franceză; Ioana ROŞCA, anul IV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză; Adrian CIUBOTARU, anul IV, Fac. de Filologioe, sp. l. şi lit. română / l. franceză; Diana BEREGA, anul IV, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. rusă; Vladimir BRAJUC, anul III, Fac. de Fi-lologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română; Ion LUCHIANCIUC, anul III, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică, sp. instruirea tehnico-tehnologică şi fizica; Veaces-lav MOGLAN, anul III, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică, sp. matematica şi informatica; Andrei MELENTI, anul II, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matema-tică, sp. ; Sergiu TOACĂ, anul V, Fac. de Fizică, Tehnică şi Matematică, sp. instruirea tehnico-tehnologică şi fizica; Mihail ROTARU, anul II, Fac. de Peda-gogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi l. modernă; Marina VOLCOV, anul III, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. educaţia preşcolară şi l. modernă; Valentina AMBROS, anul IV, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială; Alexandru STÂNCĂ, anul III, Fac. de Economie şi Drept, sp. ; Denis OJINDOVSCHI, anul II, Fac. de Econo-mie şi Drept, sp. dreptul; Victoria BOL-BOCEANU, anul II, Fac. de Economie şi Drept, sp. ; Ana DARIE, anul III, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. peda-gogia muzicală; Rodica IACOBAN, anul II, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală; Ala RUSU, anul II, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. actoria


Şefilor de promoţie li s-au decernat diplome

Ioana ROŞCA,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

Aliona PÂNZARI, Fac. de Filologie,sp. l. şi lit. română şi l. modernă

Galina BORDIAN, Fac. de Tehnică, Fizică şi Matematică, sp. matematica şi informatica

Carolina IVASIŞINA, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Oleg BARALIUC, Fac. de Economie şi Drept,sp. managementul în învăţământ şi instruirea economică

454


Galina GAVRILENCO, Fac. de Economie şi Drept,sp.

Veronica ŢURCAN, Fac.de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi psihologia preşcolară

Elena GANTEA,Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Eduard BO-IŞTEANU, anul III, Fac. de Drept, sp. dreptul; Adrian BOTEZAT, anul IV, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică, sp. instruirea tehnico-tehnologică şi fizica; Nicoleta NOVAC, anul II, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială; Jana GRUBAIA, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală; Svetlana ROSO-ŞENCO, anul III, Fac. de Economie şi Drept, sp. ; Diana BEREGA, anul V, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. rusă; Georgeta CÂŞLARU, anul V, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză


Alina GRIGORIŞ, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. rusă

Veaceslav MOGLAN, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Aliona VÂNAGA, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Larisa TOMAILÎ, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

Eduard BOIŞTEAN, Fac. de Economie şi Drept, sp. dreptul

Marina AFONINA, Fac. de Economie şi Drept, sp. contabilitatea şi auditul

455


Nicoleta NOVAC, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială

Alexandru PATEREU, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Oleg POPOV, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. spaniolă; Mihail RUM-LEANSCHI, Fac. de Economie, sp. me-nagementul în comerţ; Oleg NANU, Fac. mde Tehnică, Fizică, Matematică, sp. fizica, tehnica şi tehnologiile; Nina IONIŢĂ, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi psihologia preşcolară; Natalia POPANU, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. şi lit. rusă; Nelea GHERMAN, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală; Victoria FURTUNĂ, Fac. de Drept, sp. dreptul; Valentina NOROC, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”.


Alexandru MACARIE, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză

Sergiu POVOROZNIUC,Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Nelli AMARFI,Fac. de Economie, sp. contabilitatea şi auditul

Tatiana CRUGLIŢCHI,Fac. de Drept, sp. dreptul

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Iraida STA-RAŞCIUC, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză; Ludmila BANARIUC, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză; Irina SCHIN, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia şi psihologia preşcolară; Alexandru SCHIŢA, Fac. de Economie, sp. managementul în comerţ; Oxana CAZACU, Fac. de Drept, sp. dreptul; Alio-na CRIGAN, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală; Ra-dames EVDOCHIMOV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica.

456


Anul 2002(ord. nr. 08-230 din 24 iunie 2002)

Daniela PRICOP,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză

Rodica MIŢIC, Fac. deTehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Stela DASCALIUC, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Victor FELIŞ-CAN, Fac. de Drept, sp. dreptul; Aurelia CIOBANU, Fac. de Economie, sp. contabili-tatea şi auditul; Natalia POPANU, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. rusă; Vic-toria ROTARI, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză; Pavel CHIRICENCO, Fac. deTehnică, Fizică, Mate-matică şi Informatică, sp. matematica şi in-formatica; Aliona CRIGAN, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzi-cală; Svetlana HALINA, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză; Ana STRULEA, Colegiul Pedago-gic „Ion Creangă”.


Şefii de Promoţie au beneficiat de suma una sută cincizeci lei fiecare

Cristina CHEPTANARU, Fac. de Drept, sp. dreptul

Natalia COJOHARI, Fac. de Economie, sp. managementul firmei

Vera FROLOVA, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă

Mihaela ŞLEAHTIŢCHI,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. franceză

Marina GUŢU, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

457


Cristina PUNGĂ, Fac. de Pedagogie şi Psihologie, sp. asistenţa socială

Pavel CHIRICENCO, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Cristalina COLBASIUC, Colegiul Pedagogic “Ion Creangă”


Şefii de Promoţie au beneficiat de suma una sută cincizeci lei fiecare

Lilia ARCEA,fac Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză

Sergiu MARANDIUC,Fac. de Drept, sp. dreptul

Diana DIACONU,Fac. de Econonie, sp. finanţele şi contabilitatea firmei

Valeria ABABII,Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. engleză

Marina COSUMOV,Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. instrumentele muzicale, violă

Dorina RUSU,Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Aistenţă Socială, sp. pedagogia înv. primar şi preşcolar

Alexandru MARUŞCENCO, Fac. de Tehnică, Fizică, Ma-tematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Cristina OLARU, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză

De Premiile Senatului – câte una sută lei – au beneficiat: Mircea PETIC, anul III, Fac. de Fizică, Tehnică, Matema-tică şi Informatică, sp. informatica şi l. engleză aplicată; Radu DUMBRĂVEA-NU, anul V, Fac. de Fizică, Tehnică, Mate-matică şi Informatică, sp. matematica şi informatica; Ruslan LUPAŞCU, anul V,

458


Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză; Cristina MOCAN, anul V, Fac. de Muzică şi Pedagogie Mu-zicală, sp. pedagogia muzicală; Ianina MONASTÂRSCAIA, anul IV, Fac. de Eco-nomie, sp. finanţele şi contabilitatea fir-mei; Alisa RURAC, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul; Silvia STANŢIERU, anul V, Fac. Filologie, sp. l. şi lit. română / l. en-gleză; Alina GUŢU, anul V, Fac. de Peda-gogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială; Olivia OLIVA, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”


Şefii de Promoţie au beneficiat de suma două sute lei fiecare

Ina GUDUMAC,Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi informatica

Ecaterina ŞUPARSCAIA,Fac. de Economie, sp. managementul firmei

Eugen TOMAILÎ,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză / l. germană

Natalia IVASÂŞEN,Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză

Iuliana SARACUŢA,Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială

Svetlana CEPOI, Fac. de Drept, sp. dreptul

Tatiana BULIGA, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. instrumentele muzicale

Anul 2006

Nicolae RUDAC,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză şi l. germană

Andrei MORARI,Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică, sp. informatica şi l. engleză aplicată

459


Marina MIRONOVA, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. ?

Anul 2007

Elena TARAN,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană şi l. engleză

Inga PUTINĂ,Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. psihologia (judiciară)

Olga GÂSCĂ,Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

Viorica ROTARU, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. pedagogia muzicală

Eduard BÂNZARI, Fac. de Drept, sp. dreptul

Veronica GARBUZ (MOSCALU), Fac. de Economie, sp. managementul firmei

Rodica BOGACI,Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar

Anul 2008

Ecaterina CECAN,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză şi l. engleză

Diana DUMITRAŞ,Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. asistenţa socială

Ludmila ANTONIUC,Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă /

Marina CORDUN, Fac. de Ştiinţele Naturii şi Agroecologie, sp. geografia şi biologia

460


Ion NICORICI, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informa-tică, sp. matematica şi informatica

Arina COLOSOVA, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. muzica

Lucia LEONTIEV, Fac. de Drept, sp. dreptul

Dumitru LUPU, Fac. de Economie, sp. finanţele şi băncile

Irina ZEABLIŢCAIA,Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar

Premianţii Senatului: Irina COŞMAN, anul II, Fac. de Limbi

şi Literaturi Străine, sp. l. germană şi l. franceză; Petru BĂDĂRĂU, anul IV, Fac. de Tehnică, Fizică, Matematică şi Infor-matică, sp. matematica şi informatica; Lia CIOBANU, anul V, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. învă-

ţământul primar şi l. modernă; Natalia SÂRBU, anul IV, Fac. de Drept, sp. dreptul; Cristina BURCOVSCAIA, anul III, Fac. de Economie, sp. finanţele şi băncile

Anul 2009 Valoarea premiului – 755 lei,

echivalent cu 50 de euro.

Iana PUSTOVAIA,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză şi l. germană

Anghelina BANUH,Fac. de Pedagogie, Psiho-logie şi Asistenţă Socială, sp. serviciile de asistenţă socială (2009). Inclusiv distincţia: medalia pentru excelenţă (Decretul Preşe-dintelui nr. 2261-IV, Chişi-nău, 29 iunie 2009)

Olga LEONTEAC,Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă /

Svetlana GUŢUL, Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. geografia şi biologia

Pavel BĂDĂRĂU,Fac. de Fizică, Tehnică, Ma-tematică şi Informatică, sp. matematica şi informatica

461


Marina RĂDĂUŢĂ,Fac. de Muzică şi Pedago-gie Muzicală, sp. muzică

Sergiu ZAGORULCO,Fac. de Drept, sp. dreptul

Cristina BURCOVSCAIA,Fac. de Economie, sp. finanţele şi băncile

Mihaela MUNTEANU, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar

Premianţii Senatului: valoarea pre-miului – 400 lei, un pic peste 25 de euro: Ion ROŞCULEŢ, anul V, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. engleză şi l. fran-ceză; Alexandra ANDRIUHINA, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / ; Veronica GÂS-CĂ, Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. ; Aliona CORJAC, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. muzica; Cristina PĂVĂLACHE, Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. ; Lud-mila ŢARANU, Fac. de Drept, sp. dreptul; Alina SULLENCO, Fac. de Ştiinţe ale Natu-rii şi Agroecologie, sp. geografia şi biologia

2010

Alexandr ROMANTOVSKI, Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. rusă / l. română

Liudmila GARCUŞA, Fac. de Fizică, Tehnică, Ma-tematică şi Informatică, sp. educaţia tehnologică

Olga POMELNICOVA,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză

Livia ŢĂRUŞ,Fac. de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială, sp. servi-ciile de asistenţă socială

Victoria BEREZOVSCHI, Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp. muzica

Aliona LAŞCU,Fac. de Drept, sp. dreptul

462


Carina PELŢU,Fac. de Economie, sp. finanţele şi băncile

Aliona CRĂCIUN,Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. ecologia

Vadim SAVCA,Colegiul Pedagogic «Ion Creangă», sp. instruirea tehnologică

Anul 2011

Dumitru GUDUMAC,Fac. de Filologie, sp. jur-nalism

Mihail FLOREAN,Fac. de Fizică, Tehnică, Matematică şi Informatică, sp. fizica şi informatica

Lina MOROŞAN,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. franceză / l. engleză

Ina GALBUR,Fac. de Pedagogie, Psiho-ac. de Pedagogie, Psiho-logie şi Asistenţă Socială, sp. serviciile de asistenţă socială

Galina SAVASTIN,Fac. de Muzică şi Pedagogie Muzicală, sp.

Anna DUTCEAC,Fac. de Drept, sp. dreptul

Natalia URECHI,Fac. de Economie, sp. busi-nessul şi administrarea

Marina ILUŞCA,Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. ecologia

Irina GUŢU,Colegiul Pedagogic «Ion Creangă», sp. pedagogia înv. primar

Anul 2012

Elena DRACENCO,Fac. de Filologie, sp. l. şi lit. română / l. franceză

463


Alexei GAVAZIUC,Fac. de Ştiinţe Reale, sp. educaţia tehnologică

Valentin PROŢIUC,Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză

Tatiana ODOBESCU,Fac. de Psiholoie şi Asisten-ţă Socială, sp. psihologia

Svetlana METRICARU,Fac. de Ştiinţe Pedagogice şi Arte, sp. pedagogia înv. pri-mar şi pedagogia preşcolară

Diana CUCIUC,Fac. de Drept, sp. dreptul

Olga MORARU,Fac. de Economie, sp. busi-nessul şi administrarea

Elvira CIUMAC,Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. ecologia

Valeria SPÂNU,Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. pedagogia înv. primar

Anul 2013

Valentin BALAN, Fac. de Filologie, sp. jurnal-ism

Aliona MORDVANIUC, Fac. de Ştiinţe Reale, sp. informatica

Nicoleta ENCIU, Fac. de Limbi şi Literaturi Străine, sp. l. germană / l. engleză

Natalia COMCOVA, Fac. de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte, sp. pedagogia înv. primar şi pedagogia preşco-lară

Ana COLIBABA, Fac. de Psihologie şi Asis-tenţă Socială, sp. asistenţa socială

464


Vadim LOPOTENCO, Fac. de Economie, sp. finanţele şi băncile

Iulia DOLGAIA, Fac. de Drept, sp. dreptul

Ecaterina FOCHELI, Fac. de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, sp. geografia şi biologia

Anul 2014

Alina COJOCARI, Fac. de Litere, sp. l. şi lit. română / l. franceză

Irina PLEŞCA, Fac. de Ştiinţe Reale, Eco-nomice şi ale Mediului, sp. fizica şi informatica

Iulia ZAHARCO, Fac. de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte, sp. pedagogia înv. primar şi l. engleză

Vlada PORCESCU, Fac. de Drept şi Ştiinţe Soci-ale, sp.

Ludmila DONŢU, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. educaţia tehnologică

Anul 2015

Anton ZENCENCO, Fac. de Ştiinţe Reale, Eco-nomice şi ale Mediului, sp. fizica şi informatica

Angela ZAHARCO, Fac. de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte, sp. peda-gogia înv. primar şi l. engleză

Lilia ENI, Fac. de Litere, sp. l. şi lit. franceză / l. engleză

Natalia SPĂTARU, Fac. de Drept şi Ştiinţe Socia-le, sp. dreptul

Ion FRUMUSACHI, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”, sp. asistenţa socială

465


Şefii de promoţie-2010.

Şefii de promoţie-2011.

466


Alocuţiune de recunoştinţă din partea şefului de

promoţie-2013 Vadim Lopotenco de la Facultatea

de Economie.

Mesaj asemănător din partea părintelui său.

467


Rectorul Gheorghe Popa îi salută pe şefii de promoţie-2015.

O melodie clasică interpretată de studenta Ioana Ioniţă în onoarea celor mai buni studenţi la învăţătură.

468


Publicul se relaxează privind şi ascultând în 2013 şi…

În 2015.

469


Banii aduc fericirea. Când îi meriţiOdată chefuiam la o petrecere restrânsă cu colegi de clasă. În toiul ospăţului, niş-

te foste fete s-au apucat să interpreteze melodia la modă pe timpuri… Banii n-aduc fericirea / Mult mai de preţ e iubirea. Am răbdat până la capăt, apoi m-am ridicat şi am declarat tăios: Cei care cred în asta, vă rog să-mi daţi mie banii, căci eu sunt tare fericit când mi-i portofelul plin. Iar voi rămâneţi cu iubirea.

Sărmanul ban. Criticat la tot pasul în sistemul educaţional. În cărţi şi la ore. Ba şi acuzat că ar fi… ochiul dracului. În cotidian situaţia se inversează: alergăm cu toţii după bani. Rezistăm oricărui ritm. Alergăm cu sufletul la gură. Iar ochiul dracului, aidoma unui supraveghetor obiectiv, constată cât de judicios îi cheltuim. Pentru mine banul reprezintă un element al calmului şi al stabilităţii personale. Îmi place să-l adun şi să-l păstrez. Nu să-l irosesc aiurea. Evreul mi-a servit mereu de model. Ca inflaţiile să nu-mi atace banul personal, prefer să-l transform în valori de anticariat.

Careul solemn la sfârşit de an şcolar. Sper, vi-l amintiţi. Toţi elevii – îmbrăcaţi sărbătoreşte. Directorul înmânează diplome de laudă eminenţilor. Distanţa parcursă de la detaşamentul tău până la pâlcul de profesori cu şeful în frunte ţi se părea un drum spre Rai. Toţi te priveau, aplaudau, te admirau şi te… invidiau. Erai fericit. Te simţeai un fel de campion sportiv. Aşteptai anul următor. Sperai să nu pierzi cadenţa.

Distincţiile stimulează şi angajează. Puţină, foarte puţină lume se manifestă in-diferent faţă de ele. Dintre somităţi, l-am reţinut doar pe Eminescu care refuzase să accepte un ordin din partea regelui Carol I. Am fixat în memorie şi câteva pilde proas-pete, produse pe teritoriul republicii, când cei decoraţi au restituit înaltele distincţii, preponderent din motive politice.

În Occident nu se cuvine să porţi ostentativ ordinele şi medaliile, fiind calificat, probabil, drept un gest de fală arogantă. La sovietici, din contra, cu cât distincţia era mai înaltă, cu atât mai mult se dorea purtată zilnic la piept. În cazul când decoraţia era din aur (steaua de Erou al Uniunii Sovietice sau al Muncii Socialiste), se recomanda să-i porţi copia confecţionată din bronz. Pentru a evita pierderea sau furtul ei. Astfel te pomeneai în centrul atenţiei generale. Toate uşile se deschideau în faţa ta. Problemele se rezolvau uşurel. Primeai apartament în termen record, fără a face coadă vreme de 10-15 ani. Plecai la sanatorii pe contul sindicatului. Beneficiai de pensie unională, deosebită. Mereu ales în prezidiul adunărilor solemne. De părerea ta se ţinea cont la toate nivelele. Mai pe scurt, era o plăcere să trăieşti în patria socialismului. Pe nostal-gicii actuali îi înţeleg perfect.

Omul muncii la sovietici era stimat şi… decorat. Astăzi distincţiile flotează doar în cercurile elitei. Muncitorul şi omul de la plug, dacă aceştia mai există în formula clasică, au dispărut din vizorul statului. Ca şi cum nici nu ar fi fost vreodată. Chiar şi

470


reprezentanţii intelectualităţii abia se întrezăresc în categoria persoanelor cu distincţii mărunte.

Tot ce-i mult – strică, mă convingea un bătrân filosof. Eram prea tânăr pe atunci şi nicăieri nu vedeam ceva prea mult. Pretutindeni mi se părea puţin. Erai eminent, luai o diplomă pe an. Studiai la facultate – doar câţiva studenţi se învredniceau de burse de merit. Ceilalţi eminenţi, de asemenea puţini la număr, ridicau burse majorate. Toţi îi cunoşteau la faţă. Te simţeai văzut de departe, poate şi admirat un geniu facultativ.

Astăzi situaţia s-a schimbat radical. Au apărut zeci de burse nominale – oficiale, ale Republicii, Preşedintelui, Guvernului, şi neoficiale, parvenite de la diverse bănci şi organizaţii bogate. Adevărat, sunt multe. Dar ăştia-s bani serioşi. Din cauza numă-rului enorm, deţinătorii lor nu sunt cunoscuţi, nici unii colegi nu ştiu de existenţa lor. În situaţia dată, banul salvează onoarea şi serveşte de confort psihologic.

Prin anii ’90, Grigore Vieru povestea în revista noastră despre o discuţie cu soţia poetului Marin Sorescu. Aceea i-ar fi mărturisit în şoaptă că, posibil, soţului i se va decerna premiul austriac Herber de 10 mii de mărci. La noi evenimentele fericite sunt şoptite, ca nu cumva să ajungă în urechea invidioşilor, numeroşi câtă frunză şi iarbă. În cercurile ştiinţifice ale Moscovei sovietice apăruse anecdota: când un georgian îşi susţine doctoratul – de la Tbilisi sosesc vagoane cu vinuri şi coniacuri, ca recunoş-tinţă; când acelaşi lucru se întâmplă cu un moldovean – de la Chişinău vin vagoane cu scrisori anonime, pline cu venin împotriva candidatului. Analizând situaţia de la înălţimea avionului, se vede ca în palmă: din pricina aceloraşi vagoane, a pierit statul centralizat dac, însuşi Burebista devenind prima victimă de anvergură. Ne-ar fi trebuit vreo două sute de ani cu Ştefan cel Mare şi tot atâtea secole cu Vlad Ţepeş. Poate că doaga s-ar fi instalat la locul cerut.

Recent, când lui Nicolae Dabija i s-a decernat prestigiosul premiu pentru poezie de la Trieste (Italia), prietenii şi cunoscuţii săi au dat buzna cu felicitări. Eu m-am reţinut. Cred că i-au conferit, îmi ziceam, vreo diplomă cu o statuetă şi basta. Banal de tot! L-am întrebat – a tăcut. Am aflat din surse demne de încredere, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că el a câştigat zece mii de euro. Iar pentru premiul Leo-pardi (de asemenea din Italia) – trei mii de euro. Abia acum îmi permit să-l felicit. Şi la mai mare!

În alte circumstanţe, unde banul lipseşte ca trofeu, diplomele oferite la diverse concursuri, inclusiv internaţionale, se transformă în clipe cu plăcere efemeră. Odată, prin 1998, fusesem declarat Omul anului la Bălţi. De un organ de presă local. O grupă studenţească chiar m-a invitat la o întâlnire, ca să mă vadă în carne şi oase şi să afle pe viu despre isprăvile mele. Nu mai ţin minte cum m-am descurcat.

A apărut şi o sintagmă, uzată până la refuz: Marele Premiu, urmat de premiile 1, 2, 3. Şi de altele, doar pentru meritul de a fi participat (mai exact, de a fi asistat) la felurite simpozioane. O veritabilă inflaţie de premii fără bani. Diplomele s-au deva-lorizat. Pentru că s-au înmulţit. Pentru că aurul nativ şi diamantul în natură se găsesc

471


întotdeauna în cantităţi mai mici comparativ cu aluminiul şi sticla. Vorba filosofului din tinereţe: tot ce-i mult – strică.

Dacă ar fi vorba numai de marile premii! Au apărut, cu nemiluita, fel de fel de academii. Rămâi oarecum zăpăcit până dai de principala Academie a ţării. Citesc prin curriculumuri mărturisiri uluitoare: individul s-a învrednicit tocmai de 15 premii lite-rare, de medalii de aur şi de argint (cele de bronz nu intră în calcul) la diverse Saloane de carte. Pe unde te întorci, dai de laureaţi ai diverselor reviste… Fără nici un bănuţ ca stimulent.

Îmi amintesc şi de un exemplu cu rădăcini internaţionale. Cu ani în urmă, un poet scria, tot în revista noastră, că i s-a propus să fie inclus în cartea O sută (sau o mie) de personalităţi marcante ale mileniului contra sumei de 600 de dolari. Caz asemănă-tor cu indulgenţele medievale ale Papei de la Roma: cu cât mai mulţi bani jertfeai la construcţia catedralei Sfântul Petru – ţi se ierta orice păcat. În consecinţă, germanul Martin Luther a protestat, fără a bănui că gestul său va genera apariţia verigii protes-tante în creştinism cu zeci de milioane de adepţi.

În SUA activează un poet, laureat al premiului literar din statul Carolina de Nord în valoare de 100 de mii de dolari. Îl cheamă Fred Chapell. O asemenea sumă îţi uşu-rează parţial procesul de creaţie. Premiul Naţional al Republicii Moldova costă 100 de mii de lei. Evident, s-ar putea de adăugat, oricum – nu-i găseşti pe drumurile noas-tre proaste. Dacă aş fura un miliard de dolari, zău, aş sacrifica 100 de milioane pentru premii anuale acordate somităţilor din ştiinţă şi literatură. Mi-aş înveşnici numele de mecenat pe cel puţin un secol înainte. Dorinţă am, saci – la fel, trebuie să mai găsesc miliardul.

Îi susţin pe invidioşii normali. Nu pe autorii de vagoane cu scrisori pline de bâr-fe. Suflecaţi-vă mânecile şi daţi-i zor! Întreceţi-i pe deţinătorii cu premii bănoase! Posibil, veţi ajunge la… Nobel. Creaţi opere, demne de diplome lucioase cu cât mai mulţi bani, mai ales din străinătate. Cică acolo gradul de obiectivitate e perfect, iar membrii juriului sunt incoruptibili. Banul în condiţiile creaţiei te face fericit. Anti-cipat, vă felicit cu prilejul viitoarelor izbânzi. De pe acum, îmi ascut pixul ca să vă laud. Suplimentar, voi cheltui 125 de lei (drumul de la Bălţi la Chişinău, tur-retur) ca, personal, să vă găsesc pentru a vă strânge mâna. Daţi-i zor, v-am spus! Nu vă prostiţi cu fleacuri. Ele-s pentru naivi. Salut!

Iulius POPA

472


473


„CUM NU VII TU, ŢEPEŞ DOAMNE,”…DIN ARHIVE PRĂFUIT

474


Biciul uns cu „stresuri” al învăţământului sovietic

Institutul Învăţătoresc de Stat din BălţiOrdinul nr. 32 din 5 martie 1953 La 2 martie curent lectorul superior al Catedrei de marxism-leninism tov. Sâci V. V.

s-a prezentat la institut în stare de ebrietate, a zădărnicit desfăşurarea adunării sindicale, declanşând apoi un scandal la contabilitate.

La 3 martie, când l-am convocat pe tov. Sâci V. V. în biroul meu la o discuţie, el s-a prezentat din nou în stare de ebrietate şi, plecând din institut, timp de câteva zile nu se mai prezintă la servici.

Nu e pentru întâia oară, când tov. Sâci absentează sau se comportă nedemn, din care cauză în anul de învăţământ 1951-’52 i s-a aplicat o mustrare. În acest an iarăşi au avut loc cazuri, când el s-a prezentat la institut în stare de ebrietate.

Un astfel de comportament al tov. Sâci afectează onoarea de lector al Catedrei de marxism-leninism şi a şcolii sovietice de învăţământ superior, fapt incompatibil cu afla-rea acestuia în continuare în sfera activităţii pedagogice.

În virtutea celor enunţate, ordon: 1. A-l considera pe lectorul superior Sâci V. V., ca fiind absent de la servici începând cu data de 2 martie curent; 2. A ruga Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Ministerul Învăţământului al RSS Moldoveneşti să-l concedieze pe tov. Sâci V. V. din funcţia de profesor al institutului din cauza beţiilor sistematice.

Director al institutului N. Bazarenko

P. S. Acest ordin a fost emis chiar în ziua morţii lui Iosif Stalin.

* * *

Ordinul nr. 1004 din 28 octombrie 1960 Şeful ad-interim al Catedrei de pedagogie şi psihologie, lectorul superior Sultan

I. C., în perioada de activitate la institut din septembrie curent, s-a îmbătat de trei ori până la pierderea cunoştinţei. La 26 octombrie curent Sultan I. C. a fost depistat în stradă de organele miliţiei într-o stare gravă de ebrietate. Promisiunile numeroase ale lui Sultan I. C. de a nu mai comite asemenea fapte n-au fost onorate. În consecinţa comportamentului său nedemn, manifestat prin beţii sistematice şi prin propria dis-creditarea în faţa lectorilor şi a studenţilor, începând cu data de 27 octombrie curent, a-l concedia pe Sultan I. C. din funcţia de şef ad-interim al Catedrei de pedagogie şi psihologie şi lector superior. Contabilitatea institutului să efectueze urgent achitarea

475


vizând concedierea lui Sultan I. C. Prezentul ordin a fost emis cu acordul comitetului sindical.A-l numi pe lectorul superior Markov I. P. şef ad-interim al Catedrei de pedagogie

şi psihologie.

Director al Institutului Pedagogic din Bălţi V. Ceban

* * *

Ordinul nr. 1317 din 6 noiembrie 1960 În ultimul timp depistăm cazuri, când unii studenţi consumă băuturi spirtoase, ulte-

rior prezintându-se în stare de ebrietate la institut şi în alte locuri publice, comportându-se nedemn, fapt contraindicat moralei şi normelor de conduită ale studentului sovietic.

La 5 noiembrie, studentul anului II de la Facultatea de Fizică şi Matematică Lavric Vladimir Timofeevici a venit în stare de ebrietate la adunarea solemnă a Facultăţii de Filologie şi s-a comportat incorect. La îndemnul supraveghetorilor de a pleca acasă el n-a reacţionat, continuând să se clatine prin curte, fapt ce-i indigna pe trecători.

În legătura celor enunţate, ordon:1. Pentru apariţie în stare de ebrietate la institut, studentului anului II de la Facul-

tatea de Fizică şi Matematică Lavric V. T. i se aplică o mustrare aspră.2. A-l avertiza pe Lavric V. T., că în cazul repetării unor asemenea fapte el va fi

exmatriculat din institut. Rectorul institutului I. Ciornâi

Ordinul nr. 1358 din … 1961Laboranta cabinetului de clase primare Bârsan A. A., fiind studentă în anul II la

secţia de clase primare cu frecvenţă redusă, în perioada funcţionării punctului de con-sultaţie, s-a folosit de prioritatea funcţiei deţinute, falsificând pe îndreptare semnătura lectorului de la Catedra de matematică. tov. Neagu I. I., concomitent majorându-şi cu un punct nota la aritmetică.

Reieşind din cele enunţate, ordon: pentru abuz în serviciu şi falsificarea semnăturii lectorului Neagu I. I., laborantei de la secţia de clase primare Bârsan A. A. i se aplică o mustrare aspră, avertizând-o că, în cazul repetării unor asemenea fapte, vor fi aplicate măsuri şi mai aspre.

Ordinul să fie adus la cunoştinţa personalului auxiliar de instruire.

Rectorul institutului I. Ciornâi

476


Ordinul nr. 1399 din 28 noiembrie 1961 Studentul anului II de la Facultatea de Fizică şi Matematică, secţia de fizică şi dis-

cipline tehnice, grupa „B”, Vainştein F. I. a falsificat în carnetul de note semnăturile lectorilor Dadacova S. V. şi Dumanciuc L. I., fixându-şi nota pentru colocviu la limba germană, pe care nu l-a susţinut.

Asemenea acţiuni sunt incompatibile cu onoarea de a fi student al şcolii superioa-re sovietice. Luând însă în calcul rugămintea studenţilor din grupa lui Vainştein F. I. şi ţinând cont de faptul că aceasta e prima sa contravenţie, ordon:

1. A anula bursa studentului Vainştein F. I., acordată pe nedrept, şi a-i aplica o mustrare aspră.

2. A stabili termenul de susţinere a colocviului la limba germană pe data de 5 de-cembrie 1961.

3. Prezentul ordin să fie adus la cunoştinţa tuturor studenţilor. Rectorul institutului I. Ciornâi

Ordinul nr. 131 din 17 februarie 1962În pofida numeroaselor observaţii şi atenţionări unii studenţi continuă să neglijeze

regimul intern al institutului. Bunăoară, studenţii anului III, secţia de fizică şi discipli-ne tehnice Iarmaliuc N. I. şi Râşcovoi D. G. la 14 februarie 1962 au fumat în clădirea institutului.

Pentru încălcarea grosolană a regimului intern în institut studenţilor anului III de la Facultatea de Fizică şi Matematică Iarmaliuc N. I. şi Râşcovoi D. G. li se aplică o mustrare.


Ordinul nr. 263 din 31 martie 1962 Pentru absenţă la 27 martie 1962 la conferinţa teoretică a profesorilor oraşului,

unde trebuia să prezinte un referat, lectorului de la Catedra de pedagogie şi psihologie Poleacova Ana Semionovna i se aplică o mustrare.


477


Ordinul nr. 1827 din 25 noiembrie 1963 La 6 noiembrie 1963 studenta anului II, secţia de limbă şi literatură rusă şi limbă

engleză Şevţova-Ivanova M. A. a furat un pulover în valoare de 65 de ruble de la cetăţeana Boico A. F.

Pentru conduită nedemnă şi în conformitate cu hotărârea judecăţii tovărăşeşti a studenţilor de la Facultatea de Filologie din 21 noiembrie 1963 a o exmatricula din institut pe Şevţova-Ivanova Maria Alexandrovna.


Ordinul nr. 1905 din 10 decembrie 1963 În ultimul timp în căminele institutului se înregistrează cazuri de furturi. Bunăoa-

ră, studentul Facultăţii de Fizică şi Matematică, secţia de fizică şi discipline tehnice Melnic F. I. a comis un furt în căminul de pe str. Puşkin nr.40. După controlul efectuat s-a stabilit, că Melnic F. I. a furat un palton la preţul de 72 de ruble şi diferite rechizite de cancelarie în sumă totală de 90 de ruble.

Fapta lui Melnic a fost examinată la adunarea studenţilor Facultăţii de Fizică şi Matematică. S-a adoptat hotărârea de a ruga rectoratul, ca Melnic F. I. să fie exma-triculat. Reieşind din cele enunţate, ordon: Melnic F. I., student în anul IV, secţia de fizică şi discipline tehnice, să fie exmatriculat din institut.

Respectivul ordin să fie adus la cunoştinţa tuturor studenţilor din institut.


Ordinul nr. 1908 din 10 decembrie 1963 S-a constatat că unii studenţi ai anului I de la Facultatea de Fizică şi Matematică

sunt pasionaţi de citirea şi copierea a diverse texte cu caracter pornografic. Studentul anului I, secţia de fizică şi discipline tehnice Primenciuc P. I. a copiat

şi a difuzat texte pornografice cu scopul de a denigra aspectul moral al tineretului studenţesc. În aceste acţiuni s-a implicat şi Călăraş P. G.,student al anului I, secţia de matematică.

Studenţii enunţaţi se pregăteau insuficient pentru orele practice şi de seminar, iar Primenciuc P. I. a absentat de la multe ore. Asemenea fapte compromit onoarea studentului sovietic.

Reieşind din cele enunţate, ordon:1. A-l exmatricula din institut pe Primenciuc P. I., student al anului I, secţia de

fizică şi discipline tehnice. 2. Studentului anului I Călăraş P. G. de la secţia de matematică, începând cu luna

478


decembrie, i se suspendă bursa, iar comportamentul său să fie analizat la adunarea gru-pei studenţeşti.

3. Prezentul ordin, prin intermediul conducătorilor de grupă, să fie adus la cunoştinţa tuturor studenţilor şi a-i avertiza că în situaţia depistării unor asemenea cazuri vor fi luate cele mai severe măsuri.

Rectorul Institutului Pedagogic de Stat din Bălţi I. Ciornâi

Ordinul 1917 din 12 decembrie 1963 În ultimul timp au devenit frecvente cazurile de atutudine iresponsabilă din partea

unor studenţi faţă de avutul statului. În cămine şi în blocurile de studii adesea se sparg geamurile, se strică scaune, mese şi altă mobilă, iar vinovaţii nu sunt traşi la răspundere.

În legătură cu cele enunţate, ordon: 1. Ajutorul rectorului pe partea gospodărească tov. Zaharov C. I., până la 1 ianua-

rie 1964, să repare geamurile din cămine şi blocurile de studii, inclusiv mobila defecta-tă. În viitor repararea mobilei şi a geamurilor se va efectua din contul celor vinovaţi.

2. Intendenţii blocurilor de studii şi ai căminelor să explice studenţilor, că în situ-aţia când vinovatul de defectarea patrimoniului nu va fi identificat, răspundere va purta întreaga grupă studenţească, care s-a aflat la ore sau locuieşte în camera, unde s-a produs defectarea mobilei.

3. Ordinul să fie adus la cunoştinţa întregului colectiv al institutului. Responsabili pentru implementarea lui se fac ajutorul rectorului pe partea gospodărească tov. Zaha-rov C. I. şi toţi intendenţii blocurilor de studii şi ai căminelor.

Rectorul institutului, docentul I. Ciornâi

* * *

Ordinul nr. 2346 din 1 noiembrie 1967 Pentru furtul banilor în perioada de muncă în componenţa detaşamentului studen-

ţesc de construcţie şi pentru încălcarea în repetate rânduri a disciplinei de muncă şi comsomoliste a-l exmatricula din institut pe studentul anului II, secţia de limbă franceză Conea Valeriu Andreevici.

Motivaţia: hotărârea comitetului comsomolist al institutului din 27 octombrie 1967.

Rectorul Institutului Pedagogic I. Borşevici

479


CRIZA A ÎNCEPUT DE MULT. LENT ŞI DESCENDENT

(patru interviuri, fără comentarii)

480


Admiterea anului jubiliar Dialog cu secretarul responsabil al comisiei de admitere Constantin Tărâţă

– Care specialităţi au beneficiat de cea mai mare so-licitare din partea abiturienţilor?

– Ca şi în anul precedent, secţiile de limbă şi literatură rusă, pedagogie şi psihologie preşcolară, limbile franceză şi engleză au adunat cel mai mare număr de candidaţi. Ne bucură faptul că şi popularitatea secţiei de muzică şi cânt e în ascensiune. Dacă în anul trecut aici nu a fost concurs, în anul acesta la un loc au concurat două persoane. De men-ţionat, bine pregătiţi. Nu înţelegem de ce tineretul evită să vină cu plăcere la secţia de discipline tehnice generale şi fizică. Aici se pregătesc învăţători de profil larg: la radio-tehnică, electrotehnică, studiul maşinilor.

– Din care şcoli vin cei mai pregătiţi abiturienţi?– Mi-e greu să răspund la această întrebare. Practic, din fiecare raion sosesc abturi-

enţi bine pregătiţi. Desigur, depinde mult de tradiţiile unei sau altei şcoli, de calitatea corpului didactic. Dar cel mai mult depinde de însuşi elevul, de dorinţa lui de a-şi con-tinua studiile.

– S-a plănuit şi o admitere a abiturienţilor în afara concursului, originari din raioanele de sud ale republicii?

– În acest an, ca şi în cei precedenţi, au venit 118 băieţi şi fete, recomandaţi de Minis-terul Învăţământului Public. 97 dintre ei au reuşit. De remarcat că majoritatea lor aveau o pregătire solidă, luând note înalte la examenele de admitere.

– Câţi medalişti au venit la examene?– 15 medalişti şi 10 posesori ai diplomelor de merit. 23 dintre ei au devenit studenţi

după susţinerea primului examen. Ceilalţi doi, fiind notaţi la primul examen cu „3” şi „4”, nu s-au mai prezentat la celelalte.

– Ce nou a survenit în planul admiterii din acest an?– S-a majorat simţitor admiterea la Facultatea de Pedagogie şi Metodică a Învăţă-

mântului Primar, atingând cifra de 225 de persoane. Trei grupe au fost completate cu absolvenţii şcolilor pedagogice. Ei vor studia în baza unui program de studiu diferenţiat şi peste trei ani vor deveni învăţători cu studii superioare.

481


– Înainte de a se prezenta la examen, abiturientul susţine o convorbire. Asistând la câteva examene, m-am convins că unii abiturienţi se înscriu nu la secţia, la care ar putea să-şi manifeste din plin capacităţile. Ce face institutul nostru, ca la alege-rea profesiei să se depisteze cât mai puţine erori?

– În acest an majoritatea absolută a abiturienţilor au avut o convorbire. Scopul ei rezidă în a evidenţia aptitudinile psihologice şi pedagogice ale abiturientului. Unora li s-a recomandat să-şi aleagă o altă specialitate.

Aveţi dreptate: unii tineri îşi aleg profesia nu în baza aptitudinilor, ci în virtutea altor considerente. În timpul convorbirii noi nu reuşim întotdeauna să-l convingem pe abitu-rient că alegerea sa s-a produs întâmplător.

– La examenele de admitere din institut sânt atraşi şi învăţători din şcoli?– La examenele de admitere, conform unui ordin al rectorului, sânt create comisii

pentru fiecare disciplină. Din ele fac parte cei mai experimentaţi lectori din institut şi învăţători din şcoli. La recenta admitere au fost invitaţi peste 20 de învăţători din şcolile republicii. E o idee bună, or ea ne creează posibilitatea să unificăm dezideratele şcolii şi ale instituţiei de învăţământ superior.

– Care zi din perioada activităţii comisiei de admitere vi s-a memorizat cel mai mult?

– Le-am memorizat pe toate, deoarece au fost extrem de încordate. Cea mai memo-rabilă, mi se pare, este ziua bilanţului, când se afişează ordinul rectorului cu rezultatele admiterii, când vezi bucuria pe feţele celor care au reuşit, şi tristeţea pe feţele celora care au eşuat.


Un început promiţător

Interviu cu secretarul responsabil al comisiei de admitere Valeriu Cabac

– Ce ne puteţi spune despre abiturientul anului curent, pres-tanţa lui socială, impresiile personale de la întâlnirile cu el?

– Abiturientul anului 1980 e deosebit. Principala particularitate – nota din atestat e foarte înaltă. E mai experimentat, cu toate că numă-rul total de cereri depuse (1063) e mult mai mic comparativ cu anul 1979. Cereri de la persoanele cu stagiu de doi şi mai mulţi ani de muncă sunt mai multe. Ca şi în anii precendeţi, peste 75 la sută din abiturienţi provin din familii de muncitori şi colhoznici.

482


Merită toată stima abiturienţii, care vin la institutul nostru a doua sau a treia oară. Mă bucur pentru acei, care au învins în sfârşit: Marina Pogoni, Nicolae Griţcu şi alţii.

– Ce nou îi aştepta pe abiturienţi în comparaţie cu anul trecut?– Anul acesta în institut s-a promovat mai amplu experimentul de admitere pe baza

rezultatelor a două examene. După susţinerea a două examene, 40 de abiturienţi au devenit studenţi ai secţiei de limbă franceză, 12 – ai Facultăţii de Filologie. Doresc să-i felicit pe absolvenţii anului trecut, care au lucrat în sfera economiei naţionale: Svetlana Smirnova, colhoznică în satul Clocuşna, raionul Ocniţa; Emilia Ciorbă, muncitoare în sovhozul Jora de Sus, raionul Orhei; Ala Lupu, operatoare în Soroca; Eugenia Magnet, instructoare superioară de pionieri în şcoala medie din Elizaveta, raionul Lazovsc.

– Cum credeţi care este cauza concursului mare la facultăţile de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, Pedagogie şi Metodică a Învăţământului Primar compara-tiv cu concursul mic la Facultatea de Discipline Tehnice, facultate ce se bucura în trecut de prestigiu?

– Concursul comparativ mare la facultăţile enunţate se explică prin deficitul de ase-menea cadre în economia naţională. Referindu-mă la Facultatea de Discipline Tehnice, apoi restructurarea şi schimbarea profilului ei ne face să conchidem că în republică se cunosc puţine informaţii despre această facultate: ce pregăteşte, termenul de studii, specialitatea etc.

– Se consideră, că e târziu de promovat cu abiturienţii activitatea de orientare profesională. Care e părerea Dumneavoastră? Au fost cazuri, când discuţia membri-lor comisiei de admitere cu abiturienţii şi-a atins scopul vizând alegerea profesiei?

– Într-adevăr, e târziu a promova activitatea de orientare profesională cu abiturienţii. Totuşi, fiindcă abiturientul a depus documentele la o facultate sau alta nu înseamnă încă nimic. Cunosc cazuri, când abiturienţii luau nota „doi” chiar la primul examen, refuzând să răspundă. Cauza? Abiturientul a depus documentele la insistenţa părinţilor. N-am înregistrat cazuri, când membrii comisiei de admitere să intervină, ca abiturientul să-şi aleagă o altă specialitate.

– E greu să fii secretar responsabil al comisiei de admitere? Am putea compara activitatea Dumneavoastră din această vară cu cea de abiturient, student, aspi-rant, lector, decan?

– Activitatea de secretar responsabil al comisiei de admitere, cu regret, este incom-parabilă cu orice altă activitate. Am trecut prin toate aceste faze şi cât ar părea de para-doxal, cel mai uşor mi-a fost cu 20 de ani în urmă, când însumi susţineam examenele la universitate.

483


– Ce le doriţi celor 700 de abiturienţi?– Abiturienţii şi-au luat un start bun la examenele de admitere. La multe secţii punc-

tajul trecător a fost foarte înalt. Rămâne doar să le doresc acelaşi ritm şi în viitor.

Interviu realizat de Ludmila Uleaşeva. (ziarul „Pedagogul”, 11 septembrie 1980)

Interviu tradiţional „Ai biruit – înainte!”

Voi aţi devenit studenţi. Cât aţi susţinut examenele, nu observaţi nimic în jurul vostru. Iar în acest răstimt mulţi oameni au trudit, creându-vă posibilitatea ca voi să le susţineţi cu succes. Despre activitatea examinatorilor, despre ocupaţiile comisiei de admitere, inclusive despre impresiile lorne vorbeşte secretarul responsabil al comisiei de admitere Ion Manoli.

– Prin ce se deosebeşte activitatea comisiei de admitere în anul current comparative ce cea din anii precedenţi?

– Documentul de bază al comisiei de admitere este scrisoa-rea instructivă a Ministerului învăţământului superior şi mediu de specialitate al URSS din 15 aprilie 1982. Noi am acţionat în conformitate cu respective scrisoare. Nimic nou comparativ cu anii trecuţi pentru instituţiile de profilul nostrum. Până la începutul examenelor de admitere au fost primiţi 87 de candi-daţi de la secţia pregătitoare. A fost lărgită admiterea în baza experimentului. După susţinerea a două examene au devenit studenţi 97 de personae.

– Consideraţi că experimental are perspectivă?– Cu cinci ani în urmă la secţia de limbă şi literatură moldovenească a fost primit

un singur candidat în baza experimentului, în anul current – treisprezece. Progresul e vizibil. Doritorii de a susţine doar două examene în loc de patru-cinci, trebui să mun-cească mai consistent la şcoală: să studieze nu numai obiectele preferate, ci şi programa integral a şcolii medii. În plus, experimental ne asigură şi o economisire considerabilă. Dacă am lua în calcul doar hârtia, folosită de abiturienţi la examenele de admitere, apoi am economisi fie o pădure, fie o pădurice. Suplimentar, am economisi timp, puteri şi nervi: participanţii la experiment au posibilitatea să se odihnească după examene.

484


– La Facultatea de Discipline Tehnice Generale este fondată o secţie de mecani-zare a agriculturii cu predare în limba rusă. Ce puteţi spune despre aceasta?

– Şcoala aşteaptă de mult timp un învăţător profesional. Noua secţie are scopul să pregătească astfel de specialişti. E o secţie cu perspectivă. Se preconizează, ca în anul viitor să fie mărit contingentul de studenţi în grupele cu predare în limbile rusă şi mol-dovenească.

– În opinia Dumneavoastră, în ce rezidă esenţa în activitatea comisiei de admi-tere?

– Important e ca să nu ne obişnuim cu gândul, că acestea ar fi nişte fleacuri. În activi-tatea noastră nu sunt fleacuri, totul este important şi necesar. Lozinca noastră: Fiecărui abiturient – atenţie maximală! E necesar să-l înţelegi pe fiecare şi să-l ajuţi anume azi. Am ascultat pulsul a 1001 oameni. N-a fost nevoie de intervenţii deosebite.

Am primit 1001 cereri. Dintre ei – 79 medaliaţi şi deţinători ai diplomelor de merit. E o cifră-record. Am observant că majoritatea abiturienţilor şi-au ales din timp profesia. Mulţi dintre ei s-au pregătit timp de doi-trei pentru a veni anume la institutul nostrum. Acestea-s consecinţele orientării profesionale.

– Ce le-aţi dori candidaţilor care n-au reuşit în acest an?– F. Nansen are un aşa îndemn: „Ai biruit înainte! N-ai biruit – înainte!”. Transfor-

maţi-le în deviză!

– Vă mulţumim pentru discuţie şi felicitări cu ocazia începerii noului an de învăţământ.

Maia Engler,

absolventă a secţiei de jurnalism la Facultatea de Profesii Obşteşti (ziarul „Pedagogul”, 2 septembrie 1982)

485


Noi studenţi – noi speranţe Interviu cu Mihail Rumleanschi, secretar responsabil al comisiei de

admitere

– În ce mod condiţiile de admitere au reglementat calita-tea primirii studenţilor la anul I?

– În acest an regulile de admitere la instituţiile de învăţământ superior au inclus două inovaţii, având scopul de a-i alege pe cei mai buni. În primul rând, s-au anulat notele pentru conversaţia profesională. Experienţa anului precedent ne-a demonstrat, că adăugarea punctelor pentru diplome şi locuire în localităţile ru-rale a cauzat o anumită devalorizare a principiului de selectare a candidaţilor în baza cunoştinţelor.

În al doilea rând, ne referim la primirea documentelor şi accesul la examenele de admitere doar cu condiţia, că există recomandaţia consiliului pedagogic al şcolii, secţiei raionale a învăţământului public, comitetului raional (comi-tetului orăşenesc) al comsomolului sau îndreptarea colectivului de muncă. Inovaţiile menţionate acordau dreptul să devină studenţi ai institutului pedagogic doar persoanelor care posedă aptitudini pentru munca pedagogică.

Exceptând aceste modificări, Ministerul învăţământului superior şi mediu de speci-alitate din republică a introdus admiterea specială a candidaţilor, menită să stabilească, în fine, legătura dintre şcoală şi institut, să ţină cont de necesităţile şcolii în privinţa cadrelor.

Anularea punctajului pentru conversaţia profesională a fost, în linii generală, saluta-tă de toţi. Nu e cazul să amintim de dauna ce o prezentau notele suplimentare, îndeosebi la înmatricularea prin concurs, când candidatul care a susţinut examenele pe „3” era admis, întrucât a acumulat câteva puncte suplimentare la conversaţie, iar cel care a luat „4” nu devenea student din cauza lipsei acestora.

– Cum apreciaţi Dumneavoastră admiterea după anularea recomandaţiilor şi îndreptărilor?

– Ea ar putea fi doar salutată, dacă organele corespunzătoare le-ar elibera numai per-soanelor, care posedă cu adevărat înclinaţii pedagogice. Însă eliberarea unor asemenea documente, mai ales în a doua jumătate a lunii iulie, când majoritatea învăţătorilor se află în concediu, ne dă temeiul să presupunem că ele n-au fost analizate în colectiv. E puţin probabil, ca, apreciind spiritul activ social al comsomoliştilor, comitetele raionale şi orăşeneşti să dezvăluie cu adevărat calităţile profesionale ale viitorilor pedagogi.

Cât priveşte admiterea specială, nici aici situaţia nu e mai bună. Astfel, planul fiind de 250 de cereri, au fost depuse doar 160, iar înmatriculaţi – numai 78 de candidaţi.

486


– S-a resimţit oare restructurarea şcolii superioare şi a celei de cultură generală vizând prestigiul profesiei de învăţător?

– Rezultatele examenelor de admitere, micşorarea concursului (au fost depuse cu 100 de cereri mai puţin decât în anul trecut) denotă, că restructurarea a atins foarte puţin şcoala. Au fost admişi băieţi puţini – doar 159. Analizaţi personal care este prestigiul profesiei de învăţător la generaţia tânără. Recunoaştem, de neajunsurile şcolii purtăm şi noi vină. Despre aceasta ne vorbeşte şi numărul mic de cereri depuse la specialităţile Facultăţii de Discipline Tehnice Generale, a celei de Pedagogie şi Metodică a Învăţă-mântului primar (pe baza şcolii pedagogice), de Limbi Străine şi Muzical-Pedagogice.

– Au corespuns notele candidaţilor la examenele de admitere cu cele din ates-tat?

– În majoritatea cazurilor notele primite la examenele de admitere sunt cu un punct-două mai joase decât cele din atestat. Persistă mai multe motive. În opinia mea, unul din ele rezidă în faptul, că programa, fiind unică pentru toţi, nivelul de cunoştinţe diferă de la o şcoală la alta. Când se întâmpla ca nota noastră să coincidă cu cea de la şcoală, ne simţeam cu toţii fericiţi.

– Prezentaţi, Vă rog, o succintă caracteristică a incipienţilor noştri.– Anul acesta din cei 750 de studenţi la anul I circa 250 sunt muncitori şi copii de

muncitori, 235 – colhoznici şi copii de colhoznici, ceilalţi – funcţionari. Componenţa naţională: 522 de moldoveni, 128 de ucraineni, 73 de ruşi, 13 evrei, 5 găgăuzi. Printre incipienţii noştri sunt şi azeri, polonezi, români, lituanieni. După cum vedeţi, imaginea socială a incipienţilor e foarte variată.

– Şi în încheiere, cum apreciaţi Dumneavoastră munca comisiei de admitere, pe cine dintre membrii ei aţi dori să-i menţionaţi şi ce le doriţi noilor studenţi?

– Munca comisiei de admitere a fost apreciată înalt. E meritul tuturor. Secretariatul a activat cu o deosebită asiduitate, aş zice chiar – cu entuziasm. Totuşi, aş vrea să-i evi-denţiez pe doi membri ai comisiei: pe V. I. Cabac, competent în toate, mereu bine dispus. Cu tactul şi umorul ce-l caracterizează, Dumnealui ne ajuta, ne corecta, îndeplinind de unul singur munca necesară. Aş vrea să-l numesc şi pe N. D. Filip, preşedintele comisiei de admitere, care se interesa permanent de problemele comisiei, de mersul depunerii documentelor şi de desfăşurarea examenelor, ne ajuta şi ne susţinea în situaţii dificile.

Incipienţilor – sănătate şi perseverenţă în atingerea scopului, voie bună, optimism.

Ludmila Uleaşeva (ziarul „Pedagogul”, 11 septembrie 1987)

487


Ducem lipsă de un cititor inteligent

Literatura noastră îşi înscrie în palmaresul său autorii emeriţi, opere serioase şi de valoare. Dar, vai, - ne văicărim noi din când în când, unde ne e cititorul? Cititorul inteligent, cu un gust rafinat, capabil să încerce o desfătare estetică şi să aprecieze la justa sa valoare o operă literară, să distingă o carte bună de una de prost gust.

Sânt departe de gândul că această „maladie” triumfează pretutindeni.Unul din autorii săptămânalului „Literatura şi arta” îşi chema confraţii de condei

să creeze opere bune. Şi atunci, susţine Dumnealui, ele nu vor rămâne să se prăfăuias-că pe rafturile librăriilor. Nu-i împărtăşesc deloc convingerea. De-ar fi într-adevăr aşa, la „Luminiţele” noastre n-ar aduna colbul anilor traduceri din clasica rusă, literatura străină, antică – într-un cuvânt, cărţile, ce nu le găseşti în alte părţi ziua în ameaza mare cu lumânarea. Doar de sub tejghea.

Dar să revenim la durerea noastră: unde ne e, totuşi, cititorul? Cititorul-elev, citi-torul-brutar, cititorul-muncitor? Cititorul, care în rarele clipe de întâlnire cu autorul operei citite nu va îndrăzni să pună întrebări de tipul: „Unde se află localitatea X, de care pomeniţi în roman?”. Şi timpul ce-l trăim, şi nivelul literaturii mondiale exijă un cititor competent. Faptul că astăzi un asemenea cititor e o mare raritate, ni-l mărturi-sesc convingător şi examenele de admitere, şi prima noastră cunoştinţă cu proaspeţii studenţi. Biletul la examenul de admitere include o întrebare din literatura clasică, li-teratura moldovenească contemporană, una din gramatică şi a treia presupune analiza gramaticală a unei propoziţii.

Răspunsul la întrebarea din literatură… Cât de mare e dorinţa membrilor comisiei de admitere de a asculta un răspuns adevărat, şi nu o parodie. Zadarnice, însă, ne sânt aşteptările. În majoritatea cazurilor analiza literară se reduce la repetarea numelui autorului (nu e deloc greu s-o faci: numele e indicat în bilet), la enumerarea eroilor, urmând apoi transpunerea conţinutului. Din păcate, ne mulţumim cu puţin. Şi niciun cuvânt despre temă, idee, probleme, subiect, caracterele personajelor, analiza proce-deelor literare. Cât despre noţiunile de „versificaţie” şi „expresie stilistică”, ele pot fi trecute fără ezitare la domeniul cosmonauticii, şi nici de cum la literatură.

Probabil, rădăcinile „maladiei” de care am amintit mai sus încolţesc în sufletul potenţialului cititor încă de la primele lecţii de literatură. Se consideră că la Faculta-tea de Litere vin tineri şi tinere îndrăgostiţi cu adevărat de carte. Şi dacă nu ne prea bucură prima întâlnire (examenul de admitere), tragem nădejde, că cei cinci ani de studii la facultate vor îndrepta situaţia. În orice caz, noi vom depune toată stăruinţa. Bineînţeles, cu condiţia că studentul nu râvneşte numai la dioloma de studii superioa-re. Să sperăm că nu.

Ce-i de făcut, însă, dacă tânărul sau tânăra visează la profesia de lăcătuş, tractorist, şofer? Vor rămâne cu diagnoza de „surzenie estetică”, continuând să vină la teatru

488


doar sub escortă, unde, pe lângă toate, vor vărsa lacrimi şi vor râde la nimereală?Probabil, izvoarele acestei „maladii” se trag de la prima lecţie de literatură, în

cazul, dacă aceasta e completamente lipsită de literatură. În ultimul timp au văzut lumina zilei multe manuale bune de literatură, la elaborarea cărora şi-au dat concursul filologi cu renume, vestiţi critici literari. Totuşi, manualul nu ne poate garanta o lecţie bună.

Doar lecţia nu e o simplă reproducere a temei din manual. Asta ar fi făcut-o şi ele-vii singuri. Învăţătorului-filolog îi revine o misiune grea de propagare a frumosului, de cultivare a gustului estetic. Cât de bine ar fi să includem pe lângă momentele esen-ţiale ale lecţiei şi nişte clipe de poezie, de prezentare a noutăţilor editoriale.

Şi încă un moment important. Programa de studii prevede familiarizarea elevilor cu noţiuni elementare din domeniul teoriei literaturii. Din păcate, paginile corespun-zătoare se trec, probabil, cu vederea. De unde aşa supoziţii? Iată faptele. Anual la anul I staţionar sânt înmatriculaţi 125 de tineri, veniţi din toate colţurile republicii. De regulă, toţi sânt apreciaţi cu notă maximă la literatură. Dorind să-i cunosc mai în de aproape, chiar la prima oră le pun întrebări, ce necesită cunoştinţe elementare din teoria literaturii.

Zadarnice-mi sânt eforturile. Ca prin somn, unul-doi îşi amintesc câte ceva. Restul se îndreptăţesc, că în cadrul lecţiilor au acordat mai multă atenţie studierii biografiei autorului şi conţinutului operei. Cunoştinţele din teoria literaturii, însă, îi familiari-zează pe elevi cu „tehnologia” creaţiei literare, le ajută să pătrundă în laboratorul de creaţie al autorului, să înţeleagă mai profund opera literară. Doar la urma urmei nu contează numărul de cărţi citite, ci faptul, dacă ţi-a rămas ceva în suflet, dacă ai deve-nit mai bun, mai mărinimos.

Am revenit din nou la învăţător, la rolul acestuia în formarea şi educarea unui ase-menea cititor. Îi vor ajunge oare cunoştinţe, puteri, deprinderi de a transmite copiilor, în pofida programei imperfecte, dragostea şi pasiunea pentru carte? Celor mai buni le ajung. Deaceea, probabil, că şi-au găsit crezul în viaţă. Din păcate, sânt puţini de aceştia. Am simţit-o noi înşine.

Valentina Holodnic (Enciu),aspirantă la Institutul de Limbă şi Literatură al AŞ a RSSM.


489


FELICITĂRI NOSTALGICE

490


Studentul nu numai să înregistreze, ci să simtă, să trăiască…

Dialog cu decanul Facultăţii de Pedagogie şi Psihologie Valeriu Senic.

– Ce i-aţi dori institutului la cei 25 de ani?– Şi la mai mare! Profesori, călăuziţi mereu de acelaşi gând: să

trimitem şcolilor republicii buni specialişti şi vrednici educatori. Studenţi deştepţi şi harnici, îndrăgostiţi în profesia de dascăl.

– Întrebare decanului: Vă cunoaşteţi studenţii?– Probabil, că insuficient. Dar nu puţini dintre ei îşi cunosc

superficial decanul.– Care este principiul Dvs de instruire şi educaţie?– Studentul nu numai să înregistreze, ci să simtă, să trăiască.

Nu numai să reproducă, ci să creadă şi să făptuiască.– După ce recunoaşteţi specificul atmosferei studenţeşti?

– Când în ea freamătă vise şi doruri, cutezanţă şi crez înaripat.– Ce preţuiţi la student?– Spirit analitic, memorie, suflet deschis şi demnitate.– Care v-a fost profesorul preferat?– Cei îndrăgostiţi de frumos, principiali, exigenţi, inimoşi şi modeşti. E cu mine me-

reu docentul Ivan Pavlovici Racul (şi să mă ierte, dacă din când în când fostul dumisale student îi mai înşeală nădejdile).

– Cum rezolvaţi chestiunea „lector-student”?– Prin credinţă şi sinceritate reciprocă, prin intransigenţă şi respect din ambele părţi.– Întrebarea preferată la examen?– „Să-mi mai reciţi ceva!”– E rezolvată totalmente denumirea facultăţii?– Multe probleme ale procesului instructiv-educativ încă nu.– Întrebare conducătorului cenaclului „Luminiţa”: speraţi în cineva?– O speranţă mi s-a dus în lumea largă şi promite rod frumos: Iulian Filip.– Cartea de căpătâi?– Una bună şi înţeleaptă. Fie semnată de un Paustovski sau Liviu Deleanu, fie „Căr-

ţile şi răbojul anilor” de Andrei Lupan.– Ce Vă preocupă în prezent?– Nivelul predării literaturii materne în şcolile noastre secundare.Ar trebui să mă preocupe şi teza disertaţiei.

Interviu realizat de Valentin Jitaru. (ziarul „Pedagogul”, 7 noiembrie 1970)

491


O viaţă dăruită şcolii

Viaţa omului e făcută din ani. Şi din drumuri. Viaţa omului e făcută din fapte, iar când faptele rodesc aidoma unor copaci bine îngrijiţi, omul îşi poate zice: am lăsat o urmă.

Pentru L. I. Eşan, docentul Catedrei de limbă şi literatură mol-dovenească, drumurile au însemnat la început o căutare. După şcoa-la primară şi liceul din Soroca avea să frecventeze, timp de trei ani, secţia de limbă franceză şi latină şi dreptul la Universitatea din Iaşi.

În anul 1938 termină numai dreptul. În anii 1940-’44 lucra învăţător, şef de studii şi educator superior în şcoală şi în casele de copii din apropierea or. Buhara (Uzbekistan), iar după 1944 avea să lucreze director, învăţător şi şef de studii la şcolile din

or. Soroca. În 1953 absolvea Facultatea de Litere a Institutului Pedagogic din Chişi-nău, iar în 1959 drumurile vieţii îl aduceau la Bălţi, la Catedra de limbă şi literatură moldovenească, unde lucrează şi în prezent. În 1966 susţine la Universitatea din Le-ningrad teza de candidat în ştiinţe, în 1969 i se conferă titlul de docent, iar în 1972 îl sărbătorim… Deci viaţa omului e făcută din ani. Dar pot oare anii aceştia, trecuţi pe hârtie, să-ţi comunice ceva din arderea omului, din drumurile anevoioase pe care le avea de trecut, din bucuriile lui? Pot oare să-ţi vorbească despre drumurile unui dascăl din Soroca ruinată de după război, despre nopţile nedormite asupra întocmirii unor manuale, programe şi dicţionare, despre o teză de candidat susţinută la vârsta respec-tabilă de 54 de ani? Şi despre sutele de conferinţe în faţa studenţilor filologi şi în faţa învăţătorilor din republică, despre munca obştească asiduă, depusă pretutindeni în decursul acestor ani? Dovada acestora e insigna „Eminent al învăţământului public” a Ministerului Învăţământului Public din Moldova, diploma de onoare a Ministerului Învăţământului Public din URSS ş. a., date lui Lev Isacovici pentru munca sa cinstită.

Lev Isacovici e autorul a mai bine de o sută de studii, articole, recenzii, majo-ritatea din ele – dedicată şcolii superioare şi celei medii. Şi nu doar şcolii în sensul obişnuit al cuvântului, ci Şcolii în accepţia cea mai nobilă de creştere a omului, de modelare a sufletului şi intelectului lui. Unul din autorii Manualului de sintaxă pentru cl. VII-VIII, ai Cursului ştiinţific al limbii moldoveneşti („Morfologia” şi „Sintaxa”), ai „Gramaticii istorice”, „Dicţionarului de termini literari”, dicţionaru-lui moldovenesc-rus, culegerii „Статистика речи” (editată la Moscova şi tradusă în limba italiană), culegerii „Analiza limbii şi stilului operelor literare în şcoala medie” (sub redacţia lui L. Eşan) şi ai multor altora, L. I. Eşan şi-a mai publicat articolele sale în revistele „Octombrie”, „Nistru”, „Limba şi Literatura Moldove-nească”, „Învăţătorul sovietic”, „Вопросы языкознания”, „Йезык Росийский” ş. a. Acestea – pe lângă cursurile de lingvistică generală şi de metodică a predării limbii moldoveneşti, pe care le susţine mulţi ani la rând cu pricepere şi onestitate.

492


Obiectiv şi calm, înclinat să educe cu ironia şi gluma unde altul ar face-o cu stri-gătul, exigent faţă de sine şi faţă de alţii – aşa-l cunosc studenţii, colegii de la catedră şi lectorii institutului. În numele acestora să-i urăm respectatului nostru sărbătorit ani mulţi şi rodnici, sănătate şi voie bună. Căci, vorba de la început: viaţa omului e făcută nu numai din ani, ci şi din fapte. Iar faptele îţi dau sentimentul unei împliniri.

Eliza Botezatu, candidat în ştiinţe filologice

(ziarul „Pedagogul”, mai 1972)

Valentin Jitaru, eu şi... Boris Glavan

În aceste zile Valentin Jitaru împlineşte vârsta septuagenarului. 70 de ani nu sunt o glumă. Trecutul se lungeşte în depărtări, viitorul se scurtează chiar în faţă. În mesajele cu felicitări, doldora de metafore exagerate, ne prefacem şmecheri. Aşa e obiceiul. Dorim omagiatului mulţi ani de viaţă, până la adâncă bătrâneţe, fiind conştienţi că reali-tatea, adesea, neglijează doleanţa noastră din textul jubiliar: împotri-veşte-te şi protestează cât îţi pofteşte inima, dar ultimul sunet poate să se audă, inopinat, în orice clipă. Nimeni nu cunoaşte secunda de pe urmă a bătrâneţii.

El cu nevastă-sa s-au adeverit printre puţinii români sufletişti la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii bălţene.

Români nativi, nu oportunişti, ocazionali, de scurtă durată sau formaţi de circumstanţele cotidianului prezent. Vizibilă diferenţa între ambele tabere. Pe cei dintâi îi poţi condamna la sentinţa capitală, şi tot români vor muri. Restul, majoritarii? Mai bine te-ai ciondăni cu alolingvii şi mankurţii din Transnistria decât ai avea de-a face cu dânşii. Un gând original mă obsedează: puţin probabil ca Valentin să se fi însurat cu soţie-sa, dacă respectiva nu era româncă-n cuget şi simţire. Cu siguranţă, am intuit corect.

S-au depănat 45 de ani, de când l-am văzut prima oară. Era pe la mijlocul lui septembrie ’67. Devenisem student la Pedagogicul bălţean de câteva săptămâni. Într-o după-amiază se organizase un miting lângă partea laterală din stradă a blocului Facultăţii de Fizică şi Mate-matică, consacrat dezvelirii unei plăci comemorative în onoarea lui Boris Glavan. Cândva, viitorul membru al Tinerei Gărzi din Krasnodon studiase aici la Şcoala Pedagogică. Tânărul profesor de la Limbi Străine, Valentin Jitaru, m-a îndemnat să ţin o alocuţiune, fără foaie, în faţa participanţilor. Încă nu avea de unde să mă cunoască. Cred că întâmplător îi ieşisem în cale şi, astfel, a pus ochiul pe mine. Pentru un student-boboc, tradiţional – mereu sfios şi fricos, propunerea profesorului echivala cu un ordin, iar ordinul superiorului, ca în armată,

493


se execută, nu se discută. Aşa au început relaţiile noastre. De vină se face... Boris Glavan. Nu l-am avut de profesor la facultate. Preda în grupa paralelă. În schimb, din anul doi

de studii, mi-a devenit dascăl neremunerat în jurnalismul practic. Funcţiona ca redactor al ziarului universitar Pedagogul. Odinioară, greu trăgea la cântar cuvântul tipărit, sub care îţi contemplai numele, caligrafiat cu majuscule. Te imaginai deja un individ important, în ascensiune, invidiat, dar şi admirat de anturaj. Te simţeai confortabil. Ca şi cum îţi adăugai în lista de succese încă o bursă nominală, cu valoare spirituală.

Valentin Jitaru este şi rămâne o persoană sociabilă. În sediul redacţiei relaţia profesor-student dispărea, fiind înlocuită de sintagma doi colaboratori egali în drepturi. Plin de idei, te invita şi te încuraja să le implementezi. Redacta minuţios. Uneori, după corectările redac-torului, mai că nu-ţi recunoşteai propriul text. Se crea o situaţie cu explozii nervoase, or, în ochii lumii treceai drept un jurnalist de perspectivă, deşi în forul tău interior păreai un neis-prăvit. Consumai clipe tensionate şi penibile, obligându-te să te laşi de scris. După o zi-două, te calmai, luai stiloul în mână şi iarăşi perseverai.

În mintea lui Jitaru sălăşluieşte o enciclopedie, dispersată în dicţionare cu două generice: cum e corect? (altfel zis, cuvântul potrivit la locul potrivit) şi cine a fost sau este acela? (adică, oameni de seamă). Recent, s-a deplasat la Chişinău, iniţiind negocieri cu o tipografie pentru editarea unui dicţionar enciclopedic, dedicat personalităţilor Bălţiului. Şi-a pierdut încredera în autoritatea editurilor republicane. Te alegi cu mai mulţi bani cheltuiţi şi cu o grămadă de nervi irosiţi în van. Pierzi timp aşteptând stilizatorul, faci coadă la calculatorul machetatorului, care, în plus, uită să retuşeze imaginile, cum s-ar cuveni, în schimb ţi se cere repejor o sumă rotundă. Pretenţiile ulterioare vizând carenţele din compartimentul grafic al cărţii se lipesc ca nuca de perete în conştiinţa editorului. În genere, autorii competenţi în arta tipografică displac editori-lor. Banul se câştigă mai uşor, având în faţă un comanditar naiv şi nepriceput.

El este un absolvent norocos, făcând parte din promoţiile de aur ale facultăţii pe când la cârma ei activa Venedict Papandopolo, un pedagog rarisim, cu rafinamente clasice. Profeso-rii erau tineri, harnici, energici, generatori de iniţiative creatoare, lucrând cu studenţi curioşi, disciplinaţi, avizi de cunoştinţe, ajunşi la facultate prin filiera unui concurs de şase-şapte inşi pe un loc. De atunci şi până azi, Valentin Jitaru propagă românismul, în ambianţa oficială a aulelor ori în afara lor, prin intermediul valorilor culturale ale francofoniei. Din păcate, efortul lui se rezumă la truda unei rândunici, încercând să răspândească lumina primăverii printre troienele ignoranţei contemporane.

Fostul redactor al ziarului Pedagogul îmi citeşte permanent articolele, apoi îmi telefo-nează, recenzându-le oral, iar în final – notându-le. Ca şi în trecut, el îşi păstrează rolul de dascăl în ziaristică, motiv pentru care îi sunt profund recunoscător. Ce aş face dacă nu ar fi Valentin? L-aş pierde pe primul redactor şi pe cel mai fidel cititor al meu. Fiindcă el totuşi există, ajuns la 70 de ani, faptul constituie un avantaj cu bucurie şi un prilej de a-i dori sănă-tate... pentru mai departe. Cu metafora unui viitor lung-prelung. Salut!

(„Literatura şi arta”, 26 aprilie 2012)

494


Margareta Vrânceanu – 75 Stimată doamnă, noi, foştii Dumneavoastră studenţi, ştim

că în aceste zile din prima decadă a lui octombrie împliniţi trei sferturi de veac. Bănuim, ne-aţi cam uitat. Nu ne supă-răm defel, or, un profesor nu-i poate memoriza pe toţi foştii săi învăţăcei, dar iată învăţăceii au obligaţia să-i ţină minte pe dascălii la şcoala cărora au făcut carte. Vă asigurăm, sun-teţi printre primele în lista amintirilor noastre. Specialistă in-teligentă, maniere graţioase în orice mişcare, veritabil simbol al feminităţii la Facultatea de Limbi Străine din Bălţi. Con-comitent, regretăm enorm, împreună cu Dumneavoastră, că am devenit martori forţaţi ai procesului de dispariţie a limbii franceze în Republica Moldova. Toate în lumea asta-s trecă-

toare, dar ne doare. N-am dorit, nici n-am visat ca franceza să se călătorească odată cu noi de pe faţa pământului natal. Şi atunci ce facem? Coborâm în amintirile din anul patru de studii. Şi analizăm minuţios, în lipsa doamnei Margareta, fragmente din Les Thibault de Martin Roger du Gard sau din Jean-Christophe de Romain Rol-land. Vă aşteptăm la oră! Suntem în altă sală şi în alt bloc. Dacă aveţi timp, o să ne găsiţi. Felicitări! Bon anniversaire!

Grupa nr. 405, promoţia 1971, Facultatea de Limbi Străine din Bălţi.

P. S. Era un băiat la noi, şef de grupă, care la sfârşitul orei se apropia de Dum-neavoastră, topit de fericire, să semnaţi în registru. De ce oare? Îi plăcea doar cum semnaţi sau era şi altceva la mijloc? Până în prezent nu cunoaştem răspunsul.


495


Scuze întârziate pentru Iulian Filip

Iniţial, după şcoala medie, Iulian Filip s-a înscris la Facul-tatea de Fizică şi Matematică a Pedagogicului bălţean, apoi s-a transferat la Facultatea de Filologie. Nu-mi amintesc acum cu exactitate, dacă mă întrebam pe atunci de ce a procedat anume aşa. Azi e deja târziu, răspunsul nu contează: el a evo-luat ca poet, ca prozator, ca om al artei şi al culturii.

În studenţie nu comunicam cu el. Învăţam la altă facul-tate. Nu compuneam versuri. El devenise şeful nedeclarat al cercului de tineri poeţi de la facultatea sa. Adesea îşi publica poeziile în pagina a doua a ziarului universitar Pedagogul. Despre el aflam niscaiva informaţii de la Valentin Jitaru, re-dactorul ziarului. Când, rareori, îi surprindeam tăifăsuind împreună, preferam să tac, dar să ascult ce discută dânşii. Eram un debutant în jur-nalistica studenţească. Evident, nimeream în situaţii întâmplătoare, când schimbam o vorbă-două din mers cu Iulian. Odată l-am zărit ţinând în mână o cărticică de lux cu poezii de-ale lui Tudor Arghezi, pe care anterior, fiind în anul I, o procurasem şi eu de la librărie. Din acea zi Iulian devenise pentru mine român de calitate superi-oară.

Nu-i agrea pe eminenţi. Parţial, mă simţeam şi eu vizat. Au trebuit să treacă un car de ani, ca să înţeleg că el, în fond, a avut dreptate. O bună parte dintre cei mai buni s-au adeverit tocitori stăruitori, punctuali, mereu resemnaţi în faţa profesorilor pen-tru a nu-şi strica notele, gonaşi după funcţii comsomoliste, servind de primă treaptă experimentală spre viitoarea carieră. Elementul divin de pe reversul aurei, pe care se clădea personalitatea, le lipsea. Diploma roşie a rămas în amintirea lor aidoma unei bucăţi de carton, nevalorificate în activitatea practică. Mi-ar fi greu să ghicesc punc-tajul înregistrat de Iulian în foia de examinare oficială, dar în cea de pe reversul aurei, cu siguranţă, a adunat exclusiv note maxime.

Soarta a făcut să ne reîntâlnim, curând după absolvire, în circumstanţe obligatorii. După un an, am plecat împreună la armată. De la comisariatul din Chişinău, în noiem-brie 1971. Câteva zile am aşteptat să fim duşi cine ştie unde. Curtea comisariatului se umpluse cu rudele recruţilor. De jalea despărţirii, se bea mult vin. Pe ici-colo apărea inopinat câte un ofiţer superior, înşfăca sticla comesenilor şi, nervos, o deşerta în iarbă chiar în prezenţa lor. Într-o zi Iulian mi-a donat o poză, păstrată şi acum în albumele personale. Bănuiesc, cineva l-a fotografiat chiar în timpul când aşteptam să fim es-cortaţi la locul de destinaţie. Pe revers a scris: Pentru Iulius de la o cătană tânără pre nume Iulian, la 1971, noembre, 20. Aş fi evitat detaliul enunţat, dacă autograful nu era alcătuit în grafie latină. Cu 18 ani înainte de legitimarea acesteia la nivel de stat.

496


Cine a studiat în şcoala sovietică intuieşte perfect consecinţele inevitabile ale acestui risc periculos.

În fine au sosit însoţitori din Rusia. Ne-au dus pe jos prin centrul Chişinăului până la gară. Eram mulţi. De acolo am călătorit până la Moscova, iar în continuare – în trenuţuri prin suburbia capitalei sovietice, apoi ne-au dispersat în diverse unităţi mili-tare. Iulian a nimerit în una, eu în alta. Deşi ne socoteam vecini, nu ne-am mai văzut în cătănie.

Ulterior, aşijderea, ne-am întâlnit rar. De fiecare dată îmi dona cărţi de ale sale. Fiindcă nu eram deprins cu publicistica la nivel republican, ba nici colegi nu aveam pe la redacţiile ziarelor, odată îmi trecu prin minte o idee năstruşnică. Prieteneam cu un colecţionar de ceasuri vechi din Ţaul (Donduşeni). Îl chema Leonid Spătaru. Hotă-râsem să-i fac o surpriză: să public un articolaş despre el în vreo revistă republicană. Afirmam adineauri că nu cunoşteam măcar un jurnalist de la Chişinău. În plus, habar n-aveam cum trebuie să concep materialul. Involuntar, mi-am amintit de Iulian. Ce-ar fi să-l rog pe el să-l compună, iar eu îl voi ajuta povestindu-i câte ceva despre pro-tagonist? Zis şi făcut. Plec la locuinţa lui Iulian. Mi-e foarte greu să intuiesc tainica reacţie din subconştientul său, dar fiindcă mă aflam la el în casă, n-a avut încotro: din curtoazie, a acceptat. Şi azi mă simt incomod că am îndrăznit să-l rog aşa ceva.

Considerându-mă colecţionar încă din anii de şcoală, până în prezent adun tot ce vrei în propria arhivă. Iată că am dat şi de o scrisorică a lui Iulian, primită în perioada rugăminţii mele deşănţate. O reproduc integral.

La mulţi ani şi toţi buni şi între oameni buni ţie, Iulius şi celor dragi şi apropiaţi ţie! Redacţia a pregătit materialul, dar le-am sugerat ideea unei fotografii a Spătaru-lui şi ei, cei din redacţie, au comandat celor din Donduşeni un „patret” al colecţio-narului. Mi-i incomod şi mie, dar astea-s avatarurile materialului. Cu urări de bine, Iulian.

P.S. Am revenit pe câteva zile de pe teren – mă aflu, în postură de consultant, la filmările unui documentar „Sărbătorile de iarnă”. O să fiu acasă pe la sfârşitul lunii. I. F. (8.01.86)

Din fericire, articolul n-a mai apărut. Asta-mi trebuia, o remuşcare suplimentară pe conştiinţă – o schiţă semnată cu numele meu, dar ticluită de altcineva. După un sfert de secol şi ceva, cer scuze pentru rugămintea mea nesăbuită. Folosind un prilej deosebit – ai marcat un jubileu deunăzi –, îmi permit chiar azi să copiez, repetând prima frază din răvaşul tău: La mulţi ani şi toţi buni şi între oameni buni ţie, Iulian, şi celor dragi şi apropiaţi ţie! Salut!

28 martie 2013

497


Bibliofil la rang de stat, Faina Tlehuci

Nu mă pot lăuda că am cunoscut-o îndeaproape. Ba aş zice, nici de departe tare n-o cunoşteam. Comunicarea între noi se limita la bineţe banale. O întâlneam rar de tot în studenţie şi, tot atât de rar – apoi. O chema Faina Tlehuci, directoare a bibliotecii Universităţii bălţene.

Prima dată am văzut-o la un început de septembrie al anului I. Timp de o oră academică, în faţa întregului torent, ne-a povestit des-pre cărţi. Сa şi toată lumea, la această vârstă încă nu conştientizam în ce măsură îmi plac cărţile. Prezenta vreo zece volume: miniaturale şi masive. Vorbea înflăcărat despre ele. În limba rusă. Contemplam o persoană care prezenta cărţile ca pe nişte oameni, ca pe nişte obiecte preţioase din propria colecţie. De care nu se despărţea nici noaptea, temându-se să nu i le fure cineva. Un fanatism livresc. Patima asta îmi era deja cunoscută. O depistasem la colecţionarii numismaţi. La acea vreme devenisem şi eu un colecţionar începător de monede. Cu nuanţe de fanatism. Uneori dormeam cu clasorul de piese sub pernă. Ca să mă aflu, şi în somn, în contact direct cu proprietatea mea istorică. Mai pe scurt, pasiunea Fainei Tlehuci m-a captivat.

Un detaliu mă irita: vorbea ruseşte. Proaspăt absolvent al şcolii moldoveneşti, crescusem exclusiv printre colegi autohtoni cu limba mea maternă. În strada rusificată mă simţeam ca într-o ţară străină. La institut situaţia s-a înrăutăţit. Rusa domina complet şi la adunări. Mă sufocam. Limba rusă, în gura Fainei Tlehuci, mă ataca frontal, ca pe un teren de fotbal, cu balonul ei lingvistic. Mă simţeam nesigur în poarta limbii mele. Golurile urmau unul după altul. Ea mi-a insuflat o prudenţă mută şi agresivă. Un fel de rezistenţă conservată pentru vremuri mai bune. În aceeaşi limbă rusă, pe un ton dominant, ea ţinea cuvântări şi la celelalte adunări. Pe lângă dragostea faţă de carte, în imaginaţia mea, ea părea omul fidel al regimului. La urma urmei, de ce m-aş indigna? Un simplu student, ulterior, un profesor ordinar, ce treabă are cu un director de bibliotecă? Bună ziua! şi La revedere!, din când în când, şi acestea scrâşnite printre dinţi în limba rusă.

Pe ici-colo, cum se întâmplă printre oameni, mai aflam câte ceva din biografia ei. S-a năs-cut la Ungheni. Într-o familie de evrei. În consecinţă, vorba parafrazată a lui André Maurois, şi ea a fost evreică. A absolvit gimnaziul „Mihai Eminescu” din localitate, pe timpul românilor. Apoi, după eliberare, a studiat biblioteconomia la Moscova. În viziunea mea naţionalistă, mai valoroşi bibliotecari ca evreii, pe faţa pământului, nu există. Doar ei au scris Biblia! Inspiraţi de divinitate sau de altcineva, nu contează. În aşa fel, dânşii au exercitat o influenţă absolut benefică şi pilduitoare asupra... celorlalţi.

În taină, o admiram. La bibliotecă exista un fond secret cu carte românească. În 1968, după evenimentele anticomuniste din Cehoslovacia, fondul s-a închis pentru moldoveni. Profesorul Ivan Smirnov, care scria o teză despre împrumuturile franceze în limba română, a beneficiat, în mare secret, cu permisia Fainei Tlehuci, de unele volume din clasica română pentru consultare.

498


Tot în mare secret, el le-a arătat şi altor moldoveni. Avea un stil autoritar şi cam dictatorial în conducere: pe proşti, lesne de înţeles, nu-i tolera.

Pe linguşitori îi îndepărta. Întâmplător sau nu, în perioada sovietică, în colectivul bibliotecii universitare din Bălţi alolingvii predominau net. Ai noştri, puţini la număr, bunişori, dar re-semnaţi, activau în umbra şefei. În anii ’80, odată cu integrarea în colectiv a Elenei Harconiţa (actualul director) şi a Valentinei Topalo, absolventă a secţiei de engleză, se produce parcă un fel de renaştere naţională în miniatură printre bibliotecari.

Începând cu anul 1986, biblioteca universităţii funcţionează într-un veritabil palat. Faina Tlehuci e un co-autor al edificiului. Lucrurile importante se efectuează lent şi greu. Dar mai ales blocurile. Ea merită o placă comemorativă la intrare. Cunosc savanţi fanatici, care nu mai iese din birourile lor. Acolo mănâncă, acolo şi dorm. Posibil, acolo şi mor. Poate că şi Faina Tlehuci ar fi procedat la fel, dacă nu locuia în vecinătatea bibliotecii. Ion Borşevici, fostul rec-tor, îmi mărturisea că directoarea ar fi avut un prieten din conducere, care, de asemenea, ar fi ajutat-o substanţial la înălţarea bibliotecii. Fiindcă în momentul formulării, informaţia defel nu mă interesa, nu am ce adăuga la ea. Acum m-ar interesa, dar am întârziat: ambii protagonişti s-au stins din viaţă.

Faina Tlehuci a fost o slujitoare fidelă a cărţii. Indiferent că aceasta era sovietică ori româ-nească. Prin ’96 sau ’97 intram în librăria de lângă Piaţa Unirii din Iaşi. Priveam la standurile cu cărţi. Lent, mă apropiam de vânzătoare. Aud o voce. Mi s-a părut cunoscută: achiziţiona un întreg lot. Întorc capul, privesc şi... ce-mi văzură ochii? Pe Faina Tlehuci. Ne-am salutat, fără o vorbă în plus. Ca în Uniunea Sovietică. De data asta, în limba română. Doar ambii ne aflam în Iaşi!

În februarie ea ar fi împlinit 90 de ani. A trăit 82. După pensionare, a plecat departe, în Rusia. La fecior. Acolo a şi fost înmormântată. Colectivul o stimează. Chiar o venerează. E un sentiment sincer, permanentizat, nu de ochii lumii.

În anul 2000, cu câteva luni înainte de pensionarea Fainei Tlehuci, am prezentat un referat despre Eminescu într-o sală a bibliotecii. Printre cei prezenţi, asista şi directoarea. Pe un stilaj aranjasem un set de cărţi de anticariat despre poet. După conferinţă, doamna m-a rugat să las pe vreo câteva zile unele cărţi ca să facă nişte fotocopii. Bănuiesc, atunci s-a convins că m-am făcut şi eu oleacă om. Fiindcă leaca asta o păstrez până în prezent, am înşiruit cu plăcere aceste rânduri sumare. M-au stimulat, concomitent, materialele de la Colloquia bibliothecarius din 23 februarie curent, editate, în volum aparte, de Biblioteca Ştiinţifică a universităţii.

Vreme de aproape 40 de ani, Faina Tlehuci a fost directoare de bibliotecă. S-a manifestat ca bibliofil la rang de stat. Şi-a propagat colecţia de sute de mii întru binele minţii noastre. Ar fi voia mea, aş evreiza tot învăţământul, de la Nistru pân’la Prut. Biblioteca Universităţii bălţene aş lăsa-o în pace. Aici, până în prezent, dăinuie spiritul ebraic faţă de carte. Dar... vorba rusului: Мечты, мечты, где ваша сладость? În română sună cam vulgar: Păsărea mălai visează. Ce să fac? Măcar o bucurie visătoare. Oricum, speranţa moare ultima. Salut!


499


Toamna jubileelor prorectorale Alexandru Balanici – 60 de ani

Scriind cărţi despre localităţi şi facultăţi, intru în contact cu sute de „curriculumuri vitae”. Şi cu tot atâtea zile de naş-tere. Şi cu zile ale deceselor, care, din păcate, conform dialec-ticii, se înmulţesc.

Vinerea trecută, în campusul universitar bălţean, îl întâl-nesc pe un vechi cunoscut, care mi se tânguia că, uite, a dorit să-l felicite pe Alexandru Balanici cu prilejul zilei de naştere, dar uşa biroului său era încuiată. Plecase într-o deplasare. Re-vin acasă, răsfoiesc cartea Facultatea de Ştiinţe Reale, ajung la pagina 137 şi aflu că Alexandru Balanici s-a născut pe 11 octombrie 1954 în satul Ustia, raionul Glodeni. A împlinit deci 60 de ani. E un jubileu copt, prevestind altele răs-coapte.

Reproduc esenţa textului curricular. A absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a Institutului Pedagogic de Stat Alecu Russo din Bălţi, diplomă de merit. Apoi a urmat Universitatea Tehnică N. Bauman din Moscova. Ulterior a devenit conferenţiar, doctor în ştiinţe tehnice. A deţinut funcţiile de şef de catedră, prodecan, decan. În prezent este prim-prorector, prorector pentru activitatea didactică la Universitatea de Stat Alecu Rus-so din Bălţi. S-a învrednicit de Ordinul Gloria Muncii.

Prim-prorectorul actual s-a transformat într-un element deranjant şi incomod pentru indivizii nedisciplinaţi. Ca şi colegii săi de generaţie, trecuţi prin beneficul sistem dic-tatorial şi disciplinar al învăţământului sovietic, sunt sigur, el suferă. Este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, să reinstalezi disciplina în condiţiile contemporane cu demo-craţie anarhică. Ca şi cum ai dori să schimbi lucrurile în bine, rămânând, concomitent, legat de mâini şi de picioare. Când calitatea corpului didactic a scăzut vizibil pretutin-deni, când politica mioapă a guvernanţilor a declanşat ploaia cu universităţi în toate mahalalele, când şcolile rurale dispar cu tot cu sate, când tineretul părăseşte ţara spre meleaguri străine cu mai multă pâine, trebuie să fii un romantic total orb ca să mai crezi în implementarea unui program serios. Provenit din profilul real, Alexandru Balanici nu are nicio tangenţă cu romantica, fiind pur pragmatic. Deaceea intuiesc că în forul său interior prim-prorectorul suferă crunt.

Pe prima pagină a cărţii Facultatea de Ştiinţe Reale e specificat că Alexandru Ba-lanici a iniţiat apariţia enunţatului volum. La noi e puţin să formulezi o idee. Dacă ai lansat-o, nu-ţi fie cu bănat, tu însuţi porţi răspundere şi de aspectul financiar. M-am bucurat enorm că prim-prorectorul a depistat, relativ uşor, cinci sponsori, absolvenţi ai facultăţii, venindu-i în ajutor. Al şaselea sponsor s-a numit însuşi Alexandru Balanici. Al şaptelea – grupul Draexlmaier SRL. Ultimul binefăcător – Universitatea Alecu Russo.

500


Pe unul dintre sponsori îl cheamă Valeriu Tarasov, absolvent al anului 1971. Vorbi-tor a două limbi. Mamă – moldoveancă, tatăl a găsit-o aici venind din părţile Orlovului. În anul 1996 a sponsorizat medalia Altorelieful „Ion Creangă” din serialul Eminesci-anei. În curând va apărea în variantă rusă, din banii proprii, şi cartea Facultatea de Ştiinţe Reale. Iată că iniţiativa lui Alexandru Balanici s-a adeverit molipsitoare. Păcat că facultatea nu are şi absolvenţi chinezi sau japonezi.

În rest – perseverenţă. De data asta îl iertăm că a plecat, întâmplător, în deplasare. La jubileul următor prezenţa sărbătoritului va fi obligatorie. În caz contrar,... se vor isca probleme. La mulţi ani!

* * *

Valentina Priţcan – 50 de ani

De bine ce Alexandru Balanici a împlinit 60 de ani, ime-diat, a doua zi, a hotărât să se nască şi Valentina Priţcan. Ce-i drept, cu jumătate de secol în urmă. De patru ani funcţionează ca prorector pentru activitate ştiinţifică şi relaţii internaţionale. Până a ajunge la Pedagogicul bălţean, a studiat la Şcoala Peda-gogică din Călăraşi, beneficiind de diploma de merit, după care s-a înscris la Facultatea de Pedagogie şi Psihologie Preşcolară, absolvind-o de asemenea cu aceeaşi diplomă de culoare roşie. A funcţionat ca şefă de catedră, decan al Facultăţii de Pedago-gie, Psihologie şi Asistenţă Socială până a ocupa respectivul post de prorector.

Valentina Priţcan este adorată şi apreciată de studenţi – in-diciu substanţial în cotidianul cadrului didactic. Îşi cunoaşte perfect obiectul. Posedă darul elocinţei. Psihologia ei se îmbină armonios cu vocaţia în metoda predării. E bună la suflet. Mereu stăpânită de un calm imperturbabil, se enervează, de asemenea, liniştit.

Uneori bunătatea ei – se creează impresia dintr-o parte – depăşeşte limita, intrând în faza inflaţiei. În activitatea cotidiană priveşte preponderent spre segmentul pozitiv. Fireşte, îl cunoaşte inclusiv pe cel negativ, dar evită să-l confrunte drastic, pe teren des-chis. Prorectorul Priţcan este făcut pentru o civilizaţie impecabilă sub toate aspectele. Societatea basarabeană se abate enorm de la spaţiul perfecţiunii. Şi spaţiul occidental, pe care-l apoteozăm frecvent şi exagerat, conţine destule carenţe. Mai ales la capitolul moralitate. În anumite situaţii, când persistă necesitatea de a combate relele din mediul ambiant, i-aş recomanda prorectorului să fie mai implacabilă, fără pic de toleranţă. Nu-mi aprind paie-n cap, ştiu cu siguranţă, ea îmi va respinge sfatul, rămânând fidelă felului său de a fi.

Unii colegi o înţeapă camaradereşte. Chipurile, ar fi un prorector turist. Mi-e greu

501


să concretizez cât timp într-un an se află în deplasări de serviciu peste hotare. Dar, re-cunoaştem, nu se întoarce acasă cu mâinile goale. Aduce valori – palpabile şi morale. E stabilă în relaţii prieteneşti. Dacă te cerţi cu cineva, caut-o pe Valentina Priţcan, discută vreo zece minute cu dânsa şi te vei calma, de parcă ai înghiţit o pastilă benefică.

Ca şi precedentul protagonist, prorectorul Valentina Priţcan a iniţiat o carte, apărută în 2013, cu un titlu mai lung – Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Arte / Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială. Greu de ghicit cum s-a descurcat cu banii, pentru că n-a avut sponsori. Faptele bune la noi trec oarecum intenţionat neobservate. Fiindcă sunt rare. Chiar rarisime. Posibil, pe undeva zvâcneşte invidia şi nepăsarea anturajului. Ca deducţia mea să nu pară o simplă şi banală adunătură de sunete fonetice, întreb cu voce răsunătoare: Câţi prorectori (sau decani) în Republica Moldova au devenit mecenaţi (sau iniţiatori) ai cărţilor despre istoria facultăţilor natale? Ridicaţi mai sus mâinile, căci stau prea departe de voi şi nu văd. Indiferent că substanţa din adevăr e pozitivă sau negativă, acesta deranjează, în egală măsură, în ambele cazuri.

De când există Universitatea bălţeană, Valentina Priţcan se adevereşte cel mai calm şi mai cuminte prorector. Fără zgomot, în linişte şi pace, anii i s-au adunat în ghemul vârstei, anunţându-i semicentenarul. E mult? E puţin? Uşa destinului, fără geamuri, şade ermetic închisă. Riscant să o deschizi. Multă sănătate mai departe!


Octogenarii lunii ianuarie

Am întârziat cu felicitările. Mint. Nici nu plănuiam să-i felicit. A trecut o lună de la jubileu. Evenimentul, mi-am zis, s-a consumat deja. E târziu. Apoi m-am răzgândit. Un cuvânt spus cu întârziere valorează mai mult comparativ cu altul nerostit.

Ei s-au născut în ianuarie 1935. Deci ambii s-au pomenit octogenari. Înainte, când aveam 20 de ani, persoanele de 40 le asemănam cu babe şi moşnegi, care s-au născut aşa bătrâni cum îi vedeam. Astăzi aroganţa mi s-a temperat niţel. Pentru că şi eu am trecut de mult de 20 de ani. Acuma inşii de 40 îmi par paţani. Iar pe cei de 80 chiar îi admir. Mă văd indulgent. Am devenit gingaş de nu mă recunosc pe mine însumi. Trag o concluzie romantică: bătrâneţea întinereşte. Şi în genere: totul ce se mişcă, indiferent de vârstă, este tânăr şi vioi.

Grigore Carauş s-a născut pe 3 ianuarie, iar Ion Vrabie – pe 18. În ultima sută de ani basarabenii au văzut lumina zilei tocmai în patru ţări: Imperiul ţarist, Regatul Român, Uniunea Sovietică şi Republica Moldova. Protagoniştii mei fac parte din eşalonul se-cund. În anii războiului au învăţat un an-doi la primarele româneşti. Apoi, stând pe loc, … s-au mutat în altă ţară – URSS.

502


Ambii, originari din raioane diferite, au susţinut examenele de admitere, în acelaşi an, la Facultatea de Fizică şi Matematică a Pedagogicului bălţean. Ca să vezi, au fost eminenţi, iar în final tot ambii au absolvit-o cu diplomă de merit.

Coincidenţele continuă: la fel ambii şi-au început activitatea de muncă la facultatea-mumă. În continuare amândoi au făcut doctoratul, dar nu şi-au susţinut tezele. Bănuiesc, dacă mă refer anume la Ion Vrabie, din pricina dragostei exagerate faţă de şah, acesta devenind ulterior candidat de maestru şi multiplu campion în rândul profesorilor din Bălţi.

Ambii, în diverse perioade, au activat ca prodecani ai facultăţii. Grigore Carauş a mai deţinut funcţia de şef (decan) al secţiei pregătitoare. Ion Vrabie – pe cea de şef al Catedrei de analiză matematică, de preşedinte al sindicatului studenţesc, apoi al sindi-catului profesoral.

Totuşi, ei nu sunt fraţi gemeni. Per-sistă inclusiv deosebiri.

Grigore Carauş clocotea de energie administrativă. Ca să-i cunoşti esenţa, era nevoie de timp. Individul pripit de-venea victima impresiilor false şi dena-turate. Puteai lesne crede că G. Carauş se transformase în servitorul fidel al re-gimului de odinioară. Îl vedeai frecvent la tribunele diverselor adunări, vorbea convingător, absolut sigur de textul per-sonal. O doză de prudenţă te obliga să te comporţi aidoma diplomatului: pentru

orice eventualitate, evitai sincerităţile în dialog cu dânsul. Te temeai. Apoi teama s-a adeverit falsă.

Pe de altă parte, din start, Grigore Carauş producea impresia justă a unui cititor permanent al presei periodice. Concomitent, şi de jurnalist. A publicat peste 200 de ar-ticole în mass-media locală şi în cea republicană . Mi-e greu să afirm dacă avea un ziar preferat, or, el le citea pe toate delaolaltă. În română şi în rusă. Discutai şi polemizai pe orice temă. Fac un bilanţ: pe parcursul vieţii am întâlnit o mulţime de absolvenţi ai profilului real, care la capitolul erudiţie făceau chiseliţă din filologi. Grigore Carauş este unul dintre ei. Am rămas surprins când am depistat, întâmplător, un text al său scris cu grafie latină cu mult înainte de anul 1989. Nu este palavragiu. Când vorbeşte – instan-taneu gândeşte.

Ion Vrabie este un profesor cu românism pronunţat. Intuiesc, el citeşte mai multe zi-are, dar cu mine discută exclusiv despre „Literatura şi arta”. În forul său interior, suferă din cauza micşorării numărului de cititori ai presei republicane. Îi place să stea la taifas.

Ion Vrabie Grigore Carauş

503


Niciodată nu pare grăbit. Posedă amintiri preţioase. Îi evocă frecvent şi cu pietate pe foştii săi profesori, călătoriţi deja în alte spaţii. Îl ascult mereu atent, visându-mă relaxat ca într-o sală de muzeu. De fiecare dată când mă ridic să plec, el mă reţine: Aşteaptă un pic să-ţi mai spun ceva.

A funcţionat până în anul trecut. Apoi s-a pensionat de facto. Acasă respectă acelaşi regim. Doarme, mănâncă, citeşte. Dar… universitatea îl atrage ca un magnet. Şi el revi-ne, intră la catedră, schimbă o vorbă-două cu colegii, iese în campus, îl măsoară cu paşi domoli, vânând vreun trecător cunoscut. Aidoma peştelui distrat, adesea îi nimeresc în plasă.

Cică primul şi ultimul eveniment nu se uită niciodată. Mai ales cel de la urmă. Se de-pozitează în memorie ca amprenta peceţii pe un document istoric. Data viitoare promit să intervin primul cu felicitările. Atunci octogenarii mei vor fi nonagenari. Mai simplu spus, vor împlini 90 de ani. Aştept cu nerăbdare ziua ceea. Cât a mai rămas? Salut!

(„Literatura şi arta”, 12 februarie 2015)

Elenei Harconiţa – rezistenţă în viitorul incert!

Timp de un an şi jumătate am studiat la facultate limba en-gleză. Aşa de bine am învăţat-o, că nici a citi nu ştiu. La urmă am susţinut un colocviu fără notă. Dacă ar fi fost cu notă, lucram serios, puneam mâna pe carte ca să nu-mi deteriorez punctajul optim. Pe atunci tratam engleza cu aroganţă, ca pe o limbă de mâna a doua. Vremurile s-au schimbat: engleza a repurtat victo-rie, ajungând de mâna întâia, iar iubita studenţiei mele – franceza – s-a rostogolit, ca importanţă, undeva la gradaţia limbii de măna a patra-a cincea. Şi azi mi-i ciudă pe engleză.

Recent am citit un interviu semnat de Elena Harconiţa, di-rectoarea Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii bălţene. L-am citit tare atent. Pe ici-colo, dau de neologisme moderne: site, soft, marketing on-line, feed-back, Website, tehnologii Web 2.0, analizatorul AWStats etc. N-am înţeles nimic. De data asta m-am înfuriat nu numai pe limba engleză, dar şi pe directoare.

Un individ de seama mea, întâlnit prin centrul oraşului, îmi divulgă o supoziţie genială. Cică să fi existat calculatorul la vremea tinereţii noastre, astăzi numărul acade-micienilor ar fi fost, cel puţin, de două ori mai mare. Nu l-am întrebat de ce, pentru că

504


am intuit cauza şi am căzut de acord. Caut mereu nod în papură. Ca orice moldovan, învinovăţesc pe cine vrei de neajun-

surile mele, numai nu pe mine. Totuşi, când stau faţă-n faţă cu propria-mi conştiinţă, devin parcă mai obiectiv. Ia să mai citesc o dată interviul, poate că mi-a scăpat ceva deosebit. Aflu că, începând cu anul 2003, la Universitatea Alecu Russo se promovează cursul Bazele culturii informaţiei, iar din 2007 el se include ca parte componentă a disciplinei Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale. Clar, trebuie cumva să găsesc timp pentru studierea manualului.

Mai descopăr o nuanţă relevantă: Autorii ”Codului educaţiei” le-au acordat bi-bliotecarilor categoria de personal didactic auxiliar, iar bibliotecilor din instituţiile de învăţământ – statutul de parte integrantă a sistemului de învăţământ, cu dreptul şi îndatorirea de a participa la activitatea didactică… Sună frumos la auz, dar nu vă de-ranjează nimic după lecturarea rândurilor de mai sus? Îmi displace un cuvânt – auxiliar. De fapt, sinonim cu mâna a doua. Poate că sintagma personal didactic auxiliar e co-rectă din punct de vedere ştiinţific şi politic. Sunt sigur că anume aşa este. Şi totuşi îmi displace. Analizând uneori lucrurile în profunzime, chiar până la fund, trag o concluzie contrară afirmaţiei oficiale. În realitate o bună parte din profesori sunt extrem de auxili-ari în raport cu efortul substanţial al bibliotecarilor. Dacă o să mă scoateţi de pe fix, cu altă ocazie, voi da frâu liber nominalizărilor. Ştiu: n-o s-o faceţi, fiindcă nu vă aranjează. Iar eu, de felul meu, nefiind atacant, mizez, întotdeauna, pe contraatac.

Biblioteca Universităţii din Bălţi, de ani buni, s-a transformat concomitent şi într-un fel de editură. Nu voi enumera cărţile editate la iniţiativa ei, căci lista e prea lungă. Voi sublinia doar că biblioteca îşi asumă reuşit rolul de cronicar meticulos pe dimensiunea integrală a instruirii.

Biblioteca de aici o confunzi cu o casă mare a universităţii. Toţi musafirii de rang înalt şi din străinătate o vizitează. Mai exact, sunt aduşi în ea. Au ce vedea. Explicaţiile Elenei Harconiţa, în rol de ghid, fortifică impresia agreabilă a oaspeţilor.

Elena Harconiţa, duminică, la mijloc de martie, împlineşte 60 de ani. Din 2001 conduce biblioteca. Până la ea, vreme de 39 de ani, această funcţie a fost deţinută de Faina Tlehuci. În viziunea mea, evreii au fost şi rămân corifeii cărţii pe mapamond. Cel mai frumos şi mai preţios cadou pentru omenire din partea lor e Biblia. Dacă Elena Harconiţa a devenit noul director, înseamnă că aşa a dorit Faina Tlehuci, înseamnă că aşa a trebuit să fie. De atunci s-au perindat 14 ani – termen convingător că precedenta directoare n-a greşit.

Elena Harconiţa este o doamnă sensibilă. Poate că şi sentimentală. Are voce blajină şi ospitalieră. Asta pe faţă, la suprafaţă. În interior situaţia se inversează. Predomină severitatea şi spiritul de disciplină. Ambele de sorginte masculină. Intră în edificiul bi-bliotecii, plimbă-te fără însoţitor pe culoare, prin holuri şi în sălile de lectură, şi o să te convingi că ceea ce am afirmat adineauri adevăr se cheamă.

Elena Harconiţa m-a amăgit benefic de câteva ori. Cu vreo zece ani în urmă am avut

505


opt expoziţii de carte la biblioteca universităţii. Directoarea îmi promitea o lună pentru fiecare expoziţie, dar în final se adunau câte două-trei. Bibliotecarii au organizat unele întâlniri cu studenţii lângă rafturile cu cărţile mele. Orgoliul personal prospera ca florile în primăvară. Pe cealaltă parte – secetă cumplită. Parcă n-am văzut ca profesorii să se înghesuie de bunăvoie. Unii, ce-i drept, zăboveau în dreptul ei din curiozitate. Însă aceia erau ruşi. Iniţial m-am simţit ofensat, apoi mă enervam, ca în final un glas de Sus să-mi declare sentenţios: Profesorii voştri nu sunt… evrei! Păcat! Aveam şi noi o Biblie naţională. Ce texte interesante ar fi ticluit Zamolxe!

Elena Harconiţa suferă. Ca orice director de bibliotecă. Ca orice bibliotecar. Evită să discute în public despre noţiunea viitorul incert. Alarmant e faptul că pe an ce trece acest viitor progresează văzând cu ochii pe traiectoria incertitudinii. De la Nistru până la Prut. Şi dincolo e cam la fel. Am impresia că Elena Harconiţa suferă pentru toate bibliotecile.

Lansările de carte seamănă tot mai mult cu un botez fără nănaşi. În cazul dat, fără cumpărători. Deci, şi fără cititori. Învăţământul republican este eminamente plictisitor. Cu tineret capabil, dar (ne)-pus la treabă. Instituţiile statului, umplute cu mediocrităţi intelectuale, lipsite definitiv de instinctul iniţiativei, nu ştiu, dar nici nu doresc să schim-be starea de lucruri. Sălile de lectură îţi amintesc de nişte corăbii părăsite de marinari la mijlocul oceanului. Cititorii însă n-au dispărut. Ei stau pe-afară într-o prea lungă pauză virtuală. Mai rău de profesori: ăştia au adormit. De mult. După moartea Uniunii Sovie-tice. Am uitat cum se numeşte boala somnului fără trezire.

Nu-mi pare rău de profesori, dar îi jelesc pe studenţi. Or, anume ei vor deveni mâine victime ale viitorului incert. Regret că nu am injecţii cu soluţii… evreizate. Recunosc, mai posed un remediu. Despre el însă voi vorbi data viitoare, când directoarea Elena Harconiţa va împlini 70 de ani. Până atunci îi ordon să fie sănătoasă. Şi rezistentă în faţa şiretului viitor incert. Cum a fost până acum. Salut!

(„Literatura şi arta”, 12 martie 2015)

506


Regretul regăsirii

În ’71 erau vreo 80 de absolvenţi. Anul trecut, toamna, cineva dăduse sfoară în ţară, ca să se reîntâlnească toţi, după trei decenii de absenţă, la Alma Mater din Bălţi. Veniseră 17. A fost şi el la restaurant, dar fără mare curiozitate de a-şi revedea colegii de odinioară. După 30 de ani e cam târziu să rechemi nostalgiile în memorie. Totuşi s-a prezentat, mai mult din politeţe, decât din dorinţă. A zărit-o pe Dina, aproape de un colţ de masă, studenta de la engleză care-i tulburase minţile în primele luni de studenţie.

Semăna cu o englezoaică: suplă la corp, ochi mari, albaştri, păr castaniu frizat scurt. Râ-dea cu poftă la glume, poate de aceea i s-a părut că psihicul Dinei e un amestec de frivolitate şi seriozitate. Prima s-a evaporat repede din impresia personală, cea de-a două, dimpotrivă, a prins rădăcini adânci. Odată a întrebat-o când s-a născut, şi Dina i-a răspuns laconic: în zodia Balanţei. În realitate, toate reacţiile ei înclinau, nu ştiu cum, preponderent spre partea cu răs-punsuri negative. De când a văzut-o întâlnindu-se cu un altul, el a rupt-o de la inimă. Totuşi, imaginea Dinei a rămas curată în amintirea lui. Părea o străină printre colegi, un vlăstar ivit pe lângă Nistru din strămoşi îndepărtaţi de pe malurile Tamisei Britanice. O voce blândă într-un corp cam rece, studioasă, paşnică şi relativ superficială în viziuni fundamentale.

O privea atent pe Dina, gesticulând vesel la masă, şi constata cu uimire că ea s-a schimbat foarte puţin în ultimele trei decenii. I-a prins din zbor câteva cuvinte, din care aflase că are şi un nepoţel. În pantaloni-blugi şi cosmetizate, bunicile de azi seamănă cu nişte fete tomnatice vi-zavi de răposatele noastre bunice. Apoi s-a întâmplat că ei s-au pomenit alături şi Dina chiar l-a luat la braţ, când s-au fotografiat. După câtva timp, englezoaica i-a şoptit nişte vorbe la ureche care l-au tulburat ca şi în a treia toamnă a studenţiei, când recoltau roşiile pe lângă Slobozia, el însă şi-a strunit emoţiile, afişând o faţă inertă.

La masă se ţineau toasturi banale, toţi se lăudau reciproc că arată bine, că au copii cu case, apartamente şi maşini cu... nepoţei. Unul, taciturn, dar realist, a tăiat-o scurt: oricât de bine am arăta, totuna ne-a rămas să trăim mai puţin decât am trăit până acum. S-au declanşat proteste colegiale, tradiţionale şi formale, dar şi acelea au zburat ca vântul prin urechi. După câteva fujăre de vin, răzbeau spre ordinea de zi iniţiative cu un singur generic: să ne întâlnim şi la anul. A trecut la anul, dar fără rezultat. Taciturnul, se vede, a avut din nou dreptate, când preîntâmpinase, reproducând un rând dintr-o me-lodie sentimentală rusească: Iar eu mă tem că niciodată n-o să te revăd, Alionka.

El s-a reţinut cu colegii la taifas în cămin, apoi s-a întors de tot târziu acasă şi până în zori de zi a stat cu ochii pironiţi în tavan, gândindu-se la Dina. Îl tortura o ideie formulată pe jumătate: Ce-ar fi fost dacă...? Spre dimineaţă, obosit turtă, i-a venit mintea la loc şi a găsit răspunsul: Nu ar fi fost nimic. Ulterior, Dina l-a sunat de câteva ori, i-a vorbit de amintiri şi, ca răspuns, el a reîntâlnit-o o singură dată, într-un vis efemer, în situaţie indescriptibilă. În final, realizând că vârsta cedează tinereţii, s-a resemnat tăcut, scăpând o lacrimă pe regretul regăsirii.

(„Literatura şi arta”, 19 decembrie 2002)

507


O CARTE ŞI LACRIMI

O carte pe mormântul lui Ilarion Matcovschi

Conştiinţa şi munca,prin iubire şi dăruire,au fost un adevăr careţi-a încredinţat eternitateÎN AETERNUM.Ochii mei, împovăraţi de lacrimi,la ceruri se îndreaptă…Cerne, Doamne, linişteşi lumină pestesufletul sufletului meu.

Ţie, dragul meu soţ.Nelly şi cei dragi.

508


Ultimul mohican francez s-a stinsla Bălţi: Ecaterina Jitaru

Iubeşte-ţi boala ta! De ce? Poate te va durea mai puţin. Iubeşte-ţi moartea ta! De ce? Nu ai alternativă. Decât s-o

urăşti, mai bine accept-o, în speranţa că dincolo de ea, îţi va fi mai uşor.

Profesoara mea s-a chinuit îndelung: şapte ani pe muchie. Nenorocirea s-a produs inopinat, într-o seară de ianuarie. O congestie, fulgerător, i-a spulberat puterea corpului, lăsând-o imobilă. Medicii s-au străduit, dar n-au reuşit s-o reabiliteze. Ea, perseverent, spera la o minune. Auzea şi înţelegea totul, însă graiul i-a muţit, devenind telepatic, fără a izbuti să-l re-producă în cuvinte omeneşti: atunci plângea. Lacrimile, mesaj îmbibat cu regrete, era simţit perfect de cei din preajmă. Prin cameră, făcea exerciţii. Învăţa din nou să păşească, cu ajutorul bastonului. Dar... desti-nul s-a arătat implacabil, hotărând, fără comentarii şi compromisuri, – Nu! În fiecare zi, vreme de şapte ani. Ea a obosit, a cedat şi ne-a părăsit, curată şi neînvinsă.

Ferice de studentul instruit de dascăli marcanţi în anii lui de învăţătură. În acest sens, am fost un norocos. Perioada propriei studenţii s-a transformat într-un vis minunat, rechemându-mă mereu în spaţiul ei, ca într-o poveste auzită şi trăită demult. Doresc să ajung în orice clipă acolo, dar nu mă pot mişca, să fac măcar un pas. Calea mi-i barată de un zid, cu un generic pe fronton: Altă dimensiune a timpului. În el pătrunzi, medi-tând, doar cu gândul sau, în totalitate, prin... moarte. Exact aşa a procedat, plecând în deplasarea-i veşnică, Ecaterina Jitaru, conferenţiar-doctor, fostă şefă la Catedra filologie franceză a Universităţii bălţene.

Mi-o amintesc lucid, de parcă am întâlnit-o adineauri. În toamna lui 1970, Ecaterina Jitaru, după doctorantura de la Moscova, revine la Limbile Străine bălţene. Ţine prele-geri de literatură a Franţei la studenţii din anul IV. În sală – peste 70 de juni. E relaxant să stai pe scaun, să priveşti, şmecher şi curajos, spre figura profesorului, aşteptând vreo gafă întâmplătoare, după care să zâmbeşti ironic cu vecinul de bancă. De (ne)-invidiat situaţia tânărului profesor, postat brusc în faţa unui public studenţesc - capricios, aro-gant, încrezut, răsfăţat, prin intermediul cărţilor, de manierele aristocraţiei pariziene, - să vorbească fluent, fără a trage cu coada ochiului în conspect, despre impresionanta literatură franceză. Ecaterina Jitaru a susţinut examenul cu brio. Fireşte, era emoţionată, nu zâmbea, dar textul ei plutea lent, convingător, fără pauze de prisos, pe un ton oficial şi sobru. După vreun sfert de ceas, publicul s-a predat, or a opune rezistenţă vizavi de inteligenţa profesoarei nu avea sens. Graţie dumneaei, ne-am îndrăgostit în protagoniş-tii secolelor XVI-XVII, pe care, anterior, îi tratam cu indiferenţă: Pierre de Ronsard,

509


Molière, Nicolas Boileau, Pierre Corneille etc. De atunci şi până azi, în memoria stu-denţilor trecuţi, Ecaterina Jitaru a devenit un nume de nobleţe, sinonim cu Literatura Franţei.

A fost un patriot, doamna Ecaterina: în vorbe, în fapte şi în emoţii. Prin intermediul literaturii franceze, ai suficiente posibilităţi, să popularizezi, concomitent, în plan com-parativ, valorile limbii române. În anul 2000, la sfârşitul conferinţei cu tema Eminescu – omul, reproducând o dramatică scrisoare a poetului adresată lui Vasile Morţun, ea s-a apropiat de mine şi mi-a şoptit la ureche: După scrisoarea ceea mi-au dat ochii în lacrimi. Era sinceră. Printre foarte puţinii profesori de la facultate, ea şi-a adus grupele studenţeşti, în care preda, la expoziţia de carte consacrată lui Mihai Eminescu, în incinta bibliotecii universitare.

Destinul doamnei Ecaterina mi-a demonstrat o dată în plus: cumpenele din viaţa pă-mânteană nu coincid cu povara păcatelor comise. Alta-i socoteala, străină logicii teres-tre, (ne)-putincioşi s-o tălmăcim. Ni s-a interzis să cunoaştem Adevărul în detalii, încă de la zămislire. Un intelect suprem decide în locul nostru. A fost un om bun, apreciat în toate faptele sale. Plecarea Ecaterinei Jitaru spre Ceruri este un semn de rău augur pentru cei rămaşi. S-a stins ultimul Mohican al inteligenţei clasice franceze la facultatea bălţeană. În epoca regimului precedent ni se insufla oficial: orice om poate fi înlocuit. Ba da! Orice om este irepetabil. Cosmosul preferă originalitatea, iar repetările îl plic-tisesc. Ne rugăm ca durul ei necaz, suportat stoic pe patul suferinţei, să-i aducă pacea eternă în Împărăţia Cerului. Şi dragostea în munca cu plăcere, pe care a adorat-o aici.

(„Literatura şi arta”, 27 ianuarie 2011)

Ivan Smirnov – un punct final în prima filă a facultăţii

Destinul lui Ivan Smirnov se reliefează clar ca o fotografie bine retuşată. Un con-ţinut original. Pe tatăl său, specialist în sectorul semincer, l-au trimis în Basarabia la muncă, în 1944, din regiunea rusească Ivanovo. S-a stabilit în Sculeni, pe atunci centru raional. Azi localitatea face parte din raionul Ungheni. Fireşte, el a sosit cu întreaga familie. Printre copii – un băiat de zece ani cu numele Vanea. La şcoala moldovenească funcţionau inclusiv clase ruseşti, cu elevi puţini. Într-o clasă compusă doar din cinci şcolari a nimerit şi Vanea. Învăţând într-o şcoală plină de moldoveni, cu timpul a început să le înţeleagă limba.

Franceza i-o preda o doamnă cu studii făcute la Sorbona pariziană. S-a îndrăgostit de obiectul ei şi, după absolvirea şcolii medii, a susţinut examenele de admitere la secţia

510


de franceză a Institutului Pedagogic din Chişinău. Locuia într-o cameră cu 19 flăcăi ba-sarabeni. Ivan era al 20-lea. A avut noroc că băştinaşii nu ştiau ruseşte, de aceea, volens-nolens, căminul a devenit pentru el prima şcoală serioasă de limbă română.

În 1954 guvernul decide să transfere Facultatea de Limbi Străine la Bălţi. Studenţii n-au fost încântaţi să se mute din capitală într-un oraş provincial, dar... ordinul se exe-cută, nu se discută. În 1956, Ivan Smirnov, alături de Haia Volfenzon şi Şura Garştein, intră în posesia diplomei de merit, ca absolvent al primei promoţii de franceză. De atunci şi până la moarte, vreme de 57 de ani, el a predat lexicologia franceză la faculta-tea bălţeană.

Graţie dlui Smirnov, în impre-sia personală se proiectează parţial enigma factorului românesc în cer-curile inteligente ruseşti. Teza de doctorat a susţinut-o la Minsk, o şcoală romanistică apreciată în spa-ţiul post-sovietic. Lucrarea aborda tema împrumuturilor franceze în limba română. Era anul 1970. Ori-cărui basarabean i s-ar fi interzis să purceadă la cercetări în atare dome-niu.

Îndrumător ştiinţific i-a fost romanistul Vladimir Makarov, tot de la Minsk. În perioada 1962-’64 acesta se angajează la facultatea bălţeană, ca şel al Catedrei de lim-bă franceză, special pentru a studia limba română. Profesorii veterani, care şi-l mai amintesc, zic că el s-a descurcat de minune: vorbea fluent româneşte. În calitate de oponenţi au evoluat savan-ţii Rajmund Piotrowski şi Silviu Berejan. Reacţii benefice au parvenit de la numeroşi lingvişti, inclusiv de la Laszlo Galdi din Ungaria, autorul volumului Stilul poetic al lui Eminescu, editat la Bucureşti în 1964.

Încă un detaliu memorabil. Româna, pentru Ivan Smirnov, a constituit examenul la limba străină în situaţia admiterii la doctorantură. Rareori, şi unii candidaţi moldoveni reuşeau să se infiltreze în acest segment. Lingviştii ruşi cunoşteau perfect chestiunea identităţii moldo-româneşti. Optau pentru adevărul ştiinţific. O parte din candidaţii noş-tri – intuim, de frică – afirmau că româna şi moldoveneasca sunt două limbi. Oficial, examinatorii păstrau calmul, afişau o mină indiferentă, fără a le reproşa, dar, ca reacţie la enunţul lor, îi plimbau consistent prin gramatica şi sintaxa românească, încurcându-i

Ivan Smirnov o felicită pe studenta Vera Apăchi-ţa, învingătoare a concursului pentru cea mai bună

lucrare ştiinţifică. În planul secund, profesoarele Ana Bondarenco şi Tamara Ceban. Septembrie 1974

511


de-a binelea, până îi notau cu trei puncte, trase de coadă. Cel mai implacabil şi dur la acest capitol acţiona reputatul lingvist moscovit Ruben Budagov.

Ivan Smirnov a activat ani în şir ca şef al Catedrei de limba franceză, cu diverse de-numiri. Conducea prioritar colectivul de cadre didactice care predau franceza la anii I şi II. Anume acolo şi atunci se monta fundamentul specialităţii. Fire paşnică şi prietenoasă în relaţiile cu colegii, însă exigent în activitatea didactică. Puteai să fumezi împreună cu el, să spui o anecdotă picantă, chiar, dacă se crea un prilej, să bei un pahar cu vin, dar în sala de studii părea de nerecunoscut, un cu totul alt om – serios şi inabordabil la compromisuri. Pe un termen de patru ani, ca decan, s-a aflat la prora facultăţii, exact în perioada restructurării gorbacioviste.

Nu mi-a predat. Ne-am cunoscut în afara orelor, cum s-ar zice azi, am comunicat în program extracurricular. În ultimul an de studenţie, sperând în gândul lui că din mine va ieşi un lingvist, m-a trimis la Chişinău cu o scrisoare de recomandare către viitorul aca-demician Silviu Berejan. Ajunsesem seara la locuinţa dânsului. M-a primit în odaia cu bibliotecă, s-a aşezat la birou, captivat de lectura scrisorii. N-aş reuşi acum să reproduc detaliile dialogului, ţin însă bine minte o propoziţie deductivă a dlui Berejan: A scris cu deosebită căldură despre tine. După ce devenisem doctorand, Ivan Smirnov fusese, împreună cu alţi cunoscuţi, în ospeţie la casa părinţilor mei. De mai multe ori am înnop-tat în apartamentul său. Odată, revenind de la Moscova, mi-a donat un volum cu poezii de-ale lui Eminescu, procurat la librăria “Drujba”.

Lingvist din mine n-a ieşit. Academicianul Berejan s-a experimat mai plastic: Eşti fericit că te-ai regăsit şi nu te-ai făcut lexicolog! Ulterior, relaţiile noastre imitau liniile zigzagului: ba în urcuş, ba în coborâş. Anii ne-au schimbat, până la urmă culminând cu o simpatie reciprocă.

Şi-a purtat excelent vârsta. Ultima oară l-am întâlnit acum trei-patru luni în piaţa centrală a oraşului. Am schimbat câteva cuvinte din mers. De atunci nu l-am mai văzut. Dacă presimţeam separarea eternă între noi, îl mai ţineam de vorbă. Sau îl petreceam cu privirile până îl pierdeam în zarea infinitului. Multe ar face omul, dacă ar şti din timp.

Tănăr, a fost îndelung. Chiar şi atunci când colegii săi, lent, îmbătrâneau, el rămânea vioi şi zvelt. Adesea, în lunile de vară, pleca la muncă în depărtări cu detaşamentele studenţeşti. Precum generalul stimat e mereu alături de soldaţi, exact aşa a fost Ivan Smirnov – mereu alături de studenţi. Ca recompensă, fusese decorat cu o medalie guver-namentală – “Pentru valorificarea pământurilor de ţelină”. S-a învrednicit şi de insigna “Profesor eminent al URSS”. Cam puţin pentru meritele sale. Pe lângă administraţia universitară, figura lui s-a călătorit neobservată, parcă neglijată intenţionat. Nicio faţă de şef local n-am remarcat-o lângă tristul său căpătâi din sicriu. Nu-i frumos! Răposa-tul, cu siguranţă, n-a suferit din această cauză. E rău că cei care ar trebui să sufere, nici măcar nu regretă.

În toamna lui 2011 am participat la o întâlnire cu absolvenţii veterani ai facultăţii. Mulţi au cuvântat. Printre ei, şi Ivan Smirnov, reprezentantul primei promoţii, conceput,

512


în 57 de ani de activitate didactică, ca profesor al veteranilor, ca profesor al tineretului. Evocând un şir de nume, s-a adeverit că aproape toţi au decedat. Probabil, a venit şi rândul meu! conchise dânsul pe un ton stins. În aprilie curent, probabilul s-a transformat în realitate.

A trăit 78 de ani. Un veac de om, pe care ni l-am fi dorit mai lung. Misterul vieţii noastre: un hârleţ, o groapă şi lacrimi multe, multe… la despărţire. Resemnaţi, oricine îşi aşteaptă rândul, care, probabil, va veni, inopinat şi punctual, la ceasul prescris. Până atunci şi în vecie – Dumnezeu să-l odihnească-n pace!


Margareta Vrânceanu a urcat spre ceruri

A murit profesoara mea de franceză – Margareta Vrân-ceanu. A trăit 76 de ani. Fără o zi. Am mers mereu în spatele ei, căci ea a fost apărătoarea mea în toate. Acum am rămas singur, fără de apărare.

Elegantă, erudită, cultă, manierată. În intimitate, studen-ţii o dezmierdau La mignone (Drăgălaşa). A murit şi Facul-tatea de Limbi Străine de la Bălţi. De oboseală. Moare şi limba franceză în Republica Moldova. Din pricina concu-renţei în competiţie cu limba engleză. Şi din a indiferenţei statului. În patrimoniul republican se topeşte o doză de in-teligenţă, adunată şi cultivată decenii în şir. Mâine vor muri şi amintirile. Căci ne vine rândul să murim şi noi. De tris-teţe sau din alt motiv, ea n-a revenit în pământul natal al Bălţiului. A urcat spre veşnicie prin cimitirul chişinăuian.

Profesoara de franceză s-a stins după ce, recent, a dispărut Facultatea bălţeană. La ce bun să mai trăieşti când totul moare-n jur? Auzi zgomot strident de maşini, vezi baruri cu petrecăreţi zombificaţi şi un pustiu imens cu intelect evaporat. Profesoara şi-a părăsit regretul şi a plecat, cu florile în mână, spre meleaguri cu suflete curate. Dumnezeu s-o odihnească-n pace!


513


Summary

On 15 March, 1945, the Soviet of People’s Commissars (Council of Ministers) of the USSR decide to found a State Teacher Training Institute in Bălţi. It functioned till 10 July, 1953, when the Ministers’ Soviet of the USSR reorganized it into a Peda-gogical Institute. On 21 May, 1992, when the Republic of Moldova as a former Soviet republic became an independent state, Bălţi University was created on the basis of the Pedagogical Institute that has carried the name of Alecu Russo, a classic of Romanian literature, since 1959.

There are four faculties at the University: of Philology with three departments, of Exact, Economic and Environmental Sciences with four departments, of Educational Sciences, Psychology and Arts with three departments and one section, of Law and Social Sciences with two departments.

Throughout the seven decades of its existence, the University has had ten rectors; two of them were ad interim.

The history of the university campus goes back to the tsarist epoch. The veteran building belongs to the faculty of Exact, Economic and Environmental Sciences that possesses a new building too. Two edifices built during the interwar period – one as a lyceum for girls and the other as a lyceum for boys, belong to the administration of the faculty of Educational Sciences, Psychology and Arts. The faculty of Philology has two buildings, one erected during the Soviet period and the other during the modern epoch. The faculty of Law and Social Sciences carries on its activity in new buildings too.

The bust of the writer Alecu Russo was erected in the centre of the campus in 1970. There is a fountain guarded by an old oak tree in the same perimeter.

The university Scientific Library is the biggest in the city and in the Northern part of the country; it has a book fund of over one million copies in 57 languages.

Alecu Russo Bălţi State University is the only higher educational institution in the Northern part of the Republic of Moldova that has simultaneously become a strong centre of spiritual attraction for the youth. First as a Teacher Training Institute that trained teachers for the 5th-7th forms then as a Pedagogical Institute that became a forge shop of teachers for all the forms of the secondary school, Bălţi University has reached the present state with an ample gamut of specialties and independently contin-ues to provide a secure future career for the studious youth.

Date post:	09-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	nicoleta-rotaru
View:	299 times
Download:	38 times

Book University.pdf

Documents