Bonus-40 de Metode Pentru Un Somn Odihnitor

8/10/2019 Bonus-40 de Metode Pentru Un Somn Odihnitor

1/38


2/38

40 DE METODE PENTRU UNSOMN ODIHNITOR


3/38

Editorul si autorul acestui material precum si ale

celorlalte materiale conexe au facut tot ce le-a statin putinta pentru publicarea sa. Autorul si editorulnu asigura garantii privind exactitatea informatiilorcuprinse in aceasta carte. Informatiile din aceastacarte sunt in scop pur educational. De aceea, dacadoriti sa puneti in practica ideile cuprinse inaceasta carte, va asumati intreaga responsabilitate

pentru actiunile dumneavoastra. Autorul si editorul

nu vor fi facuti raspunzatori in niciun fel, direct sauindirect, pentru orice neplaceri cauzate in moddirect sau indirect de lectura acestui material, careeste furnizat ca atare si fara nicio garantie. Serecomanda consilierea juridica, financiara,contabila sau de orice fel in caz de nevoie. Autorul

si editorul nu garanteaza pentru buna functionare a site-urilor descrise in aceasta carte. Toate

legaturile sunt doar pentru scopuri informationale si nu se asigura nicio garantie pentru continutul siacuitatea datelor. Informatia cuprinsa in aceastacarte nu poate fi catalogata ca un consult medicalde specialitate. In caz de nevoie, consultati unmedic sau personal calificat inainte de a lua orice

fel de decizii.


4/38

CUPRINS :PARTEA I : ORARUL DE SOMN ......................................................................................................5

METODA 1: Trezeste-te la aceeasi ora in fiecare i!ineata...........................................................5METODA ": Incearca so!n#l e $oie.............................................................................................5METODA %: &i#a e "' e ore........................................................................................................(METODA ): So!n#l !#ltifazic......................................................................................................*METODA 5: Tine #n +#rnal al orelor e so!n................................................................................'METODA (: Acor a ,ro ra!#l#i 1 zile ,entr# a $e ea efectele................................................../METODA *: Di!in#eaza-ti ne$oia e so!n.................................................................................../

PARTEA a II-a: ALIMENTATIA.......................................................................................................1METODA ': 0ons#!a ali!ente inte rale ne,rocesate si in stare nat#rala..................................1METODA /: 0ons#!a ce$a #sor seara.........................................................................................11METODA 1 : Ia o #stare !ica inainte e c#lcare.......................................................................11METODA 11: 0ons#!a cafeina i!ineata n# seara....................................................................11METODA 1": Ia !ic#l e+#n.........................................................................................................11METODA 1%: 0ontroleaza-ti ni$el#l e cortizol...........................................................................1"METODA 1): E$ita ali!entele la care ai ,#tea fi sensi2il............................................................1"

PARTEA a III-a: Siesta e #,a-a!iaza.............................................................................................1)METODA 15: Sta,aneste arta so!n#l e #,a-a!iaza................................................................1)METODA 1(: So!n#l si cafeina...................................................................................................15METODA 1*: Incearca sa a or!i c# a+#tor#l ,ro ra!#l#i Pzizz.................................................1(METODA 1': 0reeaza-ti ,ro,ri#l ,la3list....................................................................................1(

PARTEA a I4-a: 4isele si creati$itatea.............................................................................................1'METODA 1/: In$ata sa $isezi l#ci ..............................................................................................1'METODA " : oloseste-te e $isele l#ci e..................................................................................1/

METODA "1: E6,loreaza starea 7i,na o ica..............................................................................."METODA "": Tine #n +#rnal al $iselor........................................................................................."1PARTEA a 4-a : A!2ianta ,entr# so!n............................................................................................"%

METODA "%: Dor!i in int#neric co!,let...................................................................................."%METODA "): Dor!i intr-o ca!era racoroasa.............................................................................."%

PARTEA A 4I-a : Accesorii ,entr# so!n..........................................................................................."5METODA "5: oloseste casti care an#leaza z o!ot#l................................................................."5METODA "(: oloseste o alar!a c# l#!ina ,#ternica................................................................."(METODA "*: oloseste la!,a care i!ita l#!ina soarel#i..........................................................."(METODA "': 0eas#l Slee,Trac8er.............................................................................................. "*METODA "/: oloseste o !asca e or!it.................................................................................."'

METODA % : oloseste o alar!a c# !,%....................................................................................."/PARTEA a 4II-a: iziolo ie...............................................................................................................%

METODA %1: oloseste-te e ceas#l 2iolo ic al creier#l#i..........................................................%METODA %": Ofera-ti reco!,ense i!ineata..............................................................................%METODA %%: a o lista c# sarcinile ,entr# zi#a #r!atoare........................................................%1METODA %): Sc7i!2a-ti atit# inea fata e so!n........................................................................%1METODA %5: O2isn#ieste-ti creier#l sa se trezeasca la alar!e....................................................%"METODA %(: P#ne o#a alar!e...................................................................................................%%METODA %*: Pastreaza o atit# ine ,oziti$a fata e $iata............................................................%%METODA %': Trezeste-te ,e !#zica e#forica...............................................................................%%

PARTEA 4III-a: Stil#l e $iata.........................................................................................................%5METODA %/: Me iteaza...............................................................................................................%5METODA ) : In ra osteste-te......................................................................................................%(

IN09EIERE.......................................................................................................................................%'


5/38

PARTEA I : ORARUL DE SOMN

Perioda de somn necesara unei persoane normale este cu cinci minute mai mult- Wilson Mizener

METODA 1: Trezeste-te la aceeasi ora in fiecare dimineata

Res,ecta aceeasi ora e trezire iar calitatea so!n#l#i se $a i!2#natati se!nificati$an #-ti !ai !#lta ener ie si re #can #-ti ne$oia e so!n.

0or,#l ta# are #n ceas 2iolo ic e ") e ore care controleaza rit!#l circa ian.0alitatea so!n#l#i este o,ti!izata intr-o an#!ita ,erioa a in ca r#l rit!#l#i ta#circa ian. Daca in$eti sa or!i e6act in acea ,erioa a $ei a$ea cel !ai 2#n so!n in$iata ta. Asa ar tre2#ie sa ni!eresti ,erfect ,#nct#l !ini! al rit!#l#i circa ian; a ica

,erioa a in care cor,#l ta# este ,ro ra!at sa oar!a. Daca or!i ,ana !ai tarzi# in


6/38

interacti#nea sociala>.

07iar aca ceas#l 2iolo ic are #n cicl# e "5 e ore oa!enii a# or!it in ca r#lzilei e ") e ore inainte sa fie in$entate ceas#rile c# alar!a. L#!ina artificiala

,rel#n este #rata cicl#l#i ceas#l#i 2iolo ic. Pentr# a te ,#tea trezi fara alar!a incearcasa n# stai ,rea !#lt in l#!ina artificiala noa,tea. Acest l#cr# iti $a accelera ceas#l

2iolo ic.

M#lti intre cei care s#fera e inso!nii a# #n rit! circa ian e "( sa# e "* e ore.Este ificil sa ,otri$esti #n ceas 2iolo ic e "* e ore c# #n ceas e6tern e ") e ore.Sol#tia: so!n e $oie in ca r#l zilei e "* e ore. Mer i la c#lcare at#nci can iti esteso!n si trezeste-te sin #r. E$i ent este ificil e #r!at #n astfel e ,ro ra! aca n#l#crezi ,e cont ,ro,ri# sa# aca n# esti in $acanta.

St# iile arata ca cei care ,ractica so!n#l e $oie s#nt c# 15-" ? !ai creati$i ecatcei care se trezesc c# alar!a.

Din ,#nct#l e $e ere al sanatatii trezirea fara alar!a este orar#l e so!n o,ti!.Poate fi corelat c# zi#a e ") e ore insa ,oate fi ere lat e l#!ina artificiala =c#! ar!onitor#l e la calc#lator> ceea ce este e ase!enea in re #la.

Dr. Piotr @oznia8 este #n c#nosc#t s#stinator al so!n#l#i e $oie.

METODA 3: Ziua de 28 de ore

Diferenta e f#s orar este !#lt !ai ,#tin resi!tita aca calatoresti s,re $est ecataca calatoresti s,re est. Daca !er i s,re $est #r!ezi soarele si iti ,rel#n esti zi#a.

Se ,are ca este !ai #sor ,entr# cor,#l #!an ca orar#l ceas#l#i 2iolo ic sa fie ,rel#n it. Este e a+#ns o sin #ra zi e or!it ,ana !ai tarzi# ,entr# a ne a ceas#l 2iolo ic c# % ore inainte insa ai ne$oie e % zile in care sa te trezesti e$re!e ,entr# a-tia #ce ceas#l 2iolo ic la nor!al.

De aceea a! a o,tat zi#a e "' e ore. De ce "' Pentr# ca se coreleaza c#sa,ta!ana e 1(' e ore. Sase zile a cate "' e ore in loc e sa,te zile a cate ") e ore.Este ,erfect ,entr# cei care $or sa stea tre+i seara sa# noa,tea in .

Daca n# #r!ezi #n orar e so!n e ") e ore foloseste-te in !o a ec$at ezeit e2ere. L#!ina este cel !ai ,#ternic zeit e2er si in !o!ent ce n# te !ai ,oti 2aza ,esoare !asca e or!it =!eto a nr. "/> si la!,ile care i!ita l#!ina solara se ,ot o$e i#tile.

www.somnlinistit.ro 40 DE METODE PENTRU UN SOMN ODIHNITOR pag.6
http://www.somnlinistit.ro/http://www.somnlinistit.ro/


7/38

DUMINI0A LUNI MARTI MIER0URI BOI 4INERI SAMCATA N# ,oti sa or!in#-i asa

N#!ai can e!a!a ta la !ine.

Din !o!ent ce ,ro ra!#l ta# el#cr# este fle6i2il

ca si !a!a ta ar tre2#i sa incercisa a o,ti zi#a e

"' e ore " eore treaz ' ore eso!n =sa# 1/ c# /aca ,referi asa>.

O ,refer ,e !a!ata.

Se coreleaza c#intrea asa,ta!ana iti

,etreci zilele inti!,#l sa,ta!aniior!in nor!al

iar in sa#

". Un so!n e 2aza; e % ore noa,tea c# cate trei ,erioa e sc#rte e so!n a

cate " e !in#te in ti!,#l zilei =#n total e " ore e so!n ,e zi>.So!n#l !#ltifazic ,are sa fie sin #ra sol#tie ,entr# a re#si sa faci fata c# o

,erioa a totala e so!n e !ai ,#tin e 5 ore =,entr# cei care n# or! ,#tin in ,#nct e$e ere enetic>. Din ,acate intre toti cei care incearca sa se a a,teze la #n astfel e orar!a+oritatea a# res ceea ce s# ereaza ca #nii ,#r si si!,l# n# s#nt fac#ti ,entr# asace$a.

So!n#l !#ltifazic este #n orar e so!n interesant ,e care #nii oa!eni il a o,ta c#s#cces insa s#2iect#l este !#lt ,rea $ast ,entr# a ,#tea fi isc#tat aici intr-#n !oe67a#sti$.

Daca esti interesat ,oti cons#lta ,entr# !ai !#lte etalii: E6,eri!ent#l ,ri$in so!n#l !#ltifazic al l#i Ste$e Pa$lina

Orar#l e so!n !#ltifazic al l#i C#c8!inister #ller A2or area Dr. @oznia8 a so!n#l#i !#ltifazic.

0el !ai ren#!it cercetator al so!n#l#i !#ltifazic este ,ro2a2il 0la# io Sta!,i. A scris o carte De ce dormim dupa-amiaza, care re#neste zeci e st# ii as#,ra so!n#l#i !#ltifazic si a so!n#l#i foartesc#rt.



8/38

N# se !ai ,#2lica si este re# e asit. Poti escarca o $ersi#ne , f e ,eSlee,@arrior.co! aici.

METODA ": Tine un #urnal al orelor de somn

0#lt#ristii isi tin #n +#rnal al sesi#nilor e antrena!ent. De ce n-ai tine eci #n +#rnal al orelor e so!n

B#rnal#l orelor e so!n ofera !#lte 2eneficii. Iti ia 15 sec#n e in fiecare i!ineatasa notezi #rata so!n#l#i si ora e trezire. A! tin#t #n +#rnal zilnic al orelor e so!n = incan in can > ti!, e !ai 2ine e #n an.

Pot $e ea ti,are ale !o #l#i in care or!si le ,ot asocia c# o2icei#rile !ele zilnice ,ecare le notez intr-#n +#rnal. De e6e!,l# c#!afecteaza o2icei#rile ali!entare #rata

so!n#l#i 0at e !#lt or! at#nci can n# i!i ,#n alar!a sa s#ne si cat or! can o ,#n

Set7 Ro2erts a#tor si cercetator ,e cont ,ro,ri# a tin#t #n +#rnal al orelor e so!n canera !ai tanar. L-a analizat cati$a ani !ai tarzi#si a o2ser$at o sc7i!2are 2r#sca a #rateiso!n#l#i ca! in acelasi ti!, in care a a o,tat oali!entatie 2azata ,e ali!ente inte ralenat#rale. Sc7i!2area in ali!entatie i-a scaz#t ne$oia e so!n c# a,roa,e % e !in#te

=n# a folosit eloc alar!a asa ca este o sc7i!2are nat#rala>.In ,ro,riile !ele +#rnale a! o2ser$at cate$a corelatii intre intensitatea e6ercitiilor

fizice si #rata so!n#l#i intre ali!entatie si #rata so!n#l#i s.a.!. .

Pastrarea #n#i +#rnal al orelor e so!n ar ,#tea s#na ca o t#l2#rare o2sesi$-co!,#lsi$a insa este #n ti!, care !erita ,ier #t astfel ,enr# cei !ai e6centrici intre noiat#nci can tre2#ie sa-i $eni! e 7ac stil#l#i e $iata.;

Pentru a nota datele in jurnal poti !olosi: Pro ra!#l Slee,07art =reco!an at> Foo le S,rea s7eet Pi6 si 7artie =cat e ,ri!iti$...> Pro ra!#l Slee,Trac8er =incarca atele le ate e orar#l e so!n in ,ro ra!#l

Slee,Trac8er @atc7 incl#s in Slee,Trac8er Pro.>



9/38

METODA $: Acorda %ro&ramului 1' zile %entru a vedeaefectele

Meto ele ,rin care ii ,oti $eni e 7ac so!n#l#i ,rezentate ,ana ac#! necesitaa o,tarea #nor noi orare e so!n. In !o!ent#l in care a o,ti #n no# orar e so!n c#!ar fi sa te trezesti in fiecare zi la ( i!ineata iti $a fi re# si te $ei si!ti o2osit. Uneori

,oate #ra intre * si 1 zile ,entr# a te o2isn#i c# no#l ,ro ra! e so!n.Un st# i# !ai $ec7i a #r!arit ti!, e !ai 2ine e #n an ,ro res#l a sase ,ersoane

care or!ea# cate ' ore ,e zi. La fiecare cinci sa,ta!ani s#2iectii isi re #cea# ,erioa ae so!n c# % e !in#te. A# ,lecat e la ' ore si a# trec#t la * ore si +#!atate * ore ( oresi +#!atate etc....

Toti s#2iectii a# relatat ca e fiecare ata can re #cea# ,erioa a e so!n c# % e!in#te ,ri!ele *-1 zile era# ificile. Insa #,a *-1 zile ni$el#l e ener ie a re$enit lanor!al.

A o,tarea #nor noi orare e so!n se ,oate o$e i ificila. Incearca sa facisc7i!2ari tre,tat si sa acorzi fiecarei sc7i!2ari cate$a zile ,entr# a lasa cor,#l sa seo2isn#iasca.

METODA (: Diminueaza-ti nevoia de somn

Acelasi st# i# !entionat !ai s#s a aratat ca este ,osi2il sa ne antrena! cor,#l ,entr# a or!i !ai ,#tin. S#2iectii a# contin#at sa re #ca #rata ,erioa ei e so!n c#cate % e !in#te ,ana can a# a+#ns sa oar!a cate ) ore si +#!atate ,e noa,te =a# >.

S#2iectii a# resi!tit o2oseala a$ansata s#2 li!ita e ( ore insa cre ca a# $r#t sas#fere in n#!ele stiintei...

D#,a inc7eierea st# i#l#i cercetatorii a# cons#ltat in no# s#2iectii an#l #r!ator.Se ,are ca toti s#2iectii or!ea# in ,ro,rie initiati$a c# 1-" ore !ai ,#tin ecat #ratalor e so!n e inaintea st# i#l#i a ica or!ea# (-* ore in loc e '.

Do$e este acest l#cr# ca ,#te! face !o ificari ,er!anente as#,ra #ratei necesaree so!n ,rin re #cerea ra #ala a acesteia si ,rin ,er!iterea cor,#l#i sa se a a,teze inti!,

Este ,osi2il.A,asa aici ,entr# !ai !#lte etalii es,re acest st# i# ,e Slee,@arrior.co!.

Detaliile acest#i st# i# s#nt interesante si !erita citite.

Se ,are ca orarele e so!n neo2isn#ite si ezor anizate c#! ar fi or!it#l ,anatarzi# in


10/38

PARTEA a II-a: ALIMENTATIA

Somnul este un simptom al lipsei de cafeina.

METODA 8: )onsuma alimente inte&rale* ne%rocesate si instare naturala

Iata o !o alitatea e a re #ce i!e iat necesar#l e so!n ince,an c7iar inaceasta seara e care are ne$oie cor,#l ta#: sc7i!2a-ti ali!entatia.

In ,rezent !a+oritatea oa!enilor n#sti# ce insea!na o ali!entatie sanatoasa.Catoanele e cereale n# s#nt sanatoaseG

,rezinta #n ra ri icat e ,rocesare.Ma+oritatea s#c#rilor nat#rale n# s#ntsanatoaseG #nele contin cantitati ri icate esiro, e fr#ctoza in ,or#!2. M#lte st# iiarata ca si la,tele este foarte a#nator

,entr# sanatate in s,ecial in ca#za ,roteinei n#!ita cazeina intalnita in la,te.Painea in cereale inte rale estei!,erce,ti2il !ai sanatoasa ecat ,aineaal2aG a!2ele s#nt foarte ,rocesate.

Ali!entele infl#enteaza irect calitatea si #rata so!n#l#i. A! ,etrec#t !#lt ti!,incercan sa a# e ca, relatiei intre ali!entatie si ne$oia e so!n. N-a! re#sit incainsa iata cate$a o2ser$atii:

1. Set7 Ro2erts si-a i!in#at ne$oia e so!n c# a,ro6i!ati$ % e !in#te ,rinre #cerea cons#!#l#i e ali!ente ,rocesate incl#si$ ali!ente atite si con i!entesi ,rin e$itarea ali!entelor a!2alate sa# artificiale.

". Unii intre cei care #r!eaza o ali!entatie 2azata n#!ai ,e ali!ente in starenat#rala s,#n ca a# ne$oie e !ai ,#tin so!n aca #r!eaza o astfel e ali!entatieecat aca a o,ta o ali!entatie 2azata ,e ali!ente atite.

%. A! o2ser$at o i!in#are c# a,ro6i!ati$ ( e !in#te a ne$oii e so!n #,aeli!inarea ali!entelor artificiale si ,rocesate in ali!entatie. In aceasta cate orieintra a,roa,e orice ali!ente a!2alate c7iar si ,ainea si ,astele.

). 0ar2o7i ratii eter!ina o cresterea a ne$oii e so!n. Stanle3 Cass octorn#tritionist a realizat #n e6,eri!ent eli!inan za7ar#rile in ali!entatie =c7iar sifr#ctele>. Ne$oia e so!n a scaz#t e la ' la 5 ore. 0iteste !ai !#lt #r!an lin8#le aici =!er i irect la secti#nea r#ctele si so!n#l;>.



11/38

0oncl#zia Serios cel !ai 2#n sfat ,e care il ,ot a.... Manan"a# In mare parte !ru"te sile$ume# Nu prea multe# Un sfat intele,t in l#crarea In a,ararea ali!entelor; care re,rezinta o reteta

,entr# o sanatate e fier si care ,oate fi e ase!enea o reteta 2#na ,entr# #n so!n o,ti!izat. PrinMananca; ne referi! la ia#rt nat#ral n# la Ho,lait la ,lic care n# este !ancare.

METODA +: )onsuma ceva usor seara

0or,#l cons#!a cea !ai !are ,arte a ener iei ,entr# i erarea ali!entelor. D#,a o!asa co,ioasa s#nt irectionate cantitati !ari e san e catre siste!#l i esti$. Un fl#6san #in !ai scaz#t insea!na !ai ,#tina ener ie ,entr# creier. Un fl#6 san #in scaz#t increier in ti!,#l so!n#l#i insea!na #n so!n ,recar in !o!ent ce creier#l realizeazatoate ,rocesele asociate so!n#l#i. Asa ar !ananca ce$a #sor seara.

METODA 1': Ia o &ustare mica inainte de culcare

Un siste! i esti$ solicitat n# este #n l#cr# 2#n. Insa o cantitate !ica e ener ie inor anis! ar ,#tea i!2#natati so!n#l. Ia o #stare e 15 e calorii inainte e c#lcare.

Ni!ic care sa fie artificial. De ,referat ni!ic care sa contina za7ar#ri sa# car2o7i ratiecat aca ai ne$oie e ,#tin a+#tor ,entr# a a or!i. O ale ere 2#na ar fi o lin #ra ese!inte e in 2o ate in o!e a-% care se i era lent. 4or fi i erate #sor si lent si $or oferiener ie cor,#l#i ta# ,e ti!,#l intre ii no,ti.

METODA 11: )onsuma cafeina dimineata* nu seara

0afeina in or anis! re #ce ,erioa a e so!n ,rof#n in ti!,#l no,tii. Te $eitrezi !ai ,#tin re$i orat si e-a l#n #l ti!,#l#i cor,#l ta# $a ori sa ,etreaca !ai !#ltti!, in ,at ,entr# a co!,ensa ,entr# so!n#l ,recar. 4ei a$ea !ai ,#tina ener ie ,e careo $ei co!,ensa c# si !ai !#lta cafeina. N# ca eain acest cerc $icios.

0afeina n# este a#natoare si ,ro2a2il caa #ce 2eneficii ,entr# sanatate. 07eia este sa ocons#!i la !o!ent#l ,otri$it. 0el !ai ,otri$it

!o!ent ar fi i!ineata i!e iat #,a ce tetrezesti. 0afeina $a fi eli!inata in or anis! ,anala siesta e #,a-a!iaza. Poti sa !ai cons#!icafeina i!e iat inainte sa# #,a siesta.

Daca este cons#!ata c# ( ore inainte e!ers#l la c#lcare cafeina $a t#l2#ra so!n#l.

METODA 12: Ia micul de#un

Ia !ic#l e+#n la o ora #,a ce te trezesti. Are o#a 2eneficii:



12/38

1. Re leaza rit!#rile 7or!onilor = e e6e!,l# rit!#l cortizol#l#i>.

". Are rol#l #n#i zeit e2er. 0a si l#!ina soarel#i iti $a reseta ceas#l 2iolo ic. Asi #racorelarea a ec$ata a ,ro ra!#l#i e so!n c# ceas#l ta# 2iolo ic. Iti $a a !ai!#lta ener ie e-a l#n #l zilei si te $a a+#ta sa or!i !ai 2ine noa,tea #r!atoare.

E6,eri!enteaza i$erse ti,#ri e ali!ente. E# ,refer sa !ananc ,#tin la !ic#l

e+#n. Orez 2r#n o#a s,anac. Uneori 2ea# si #n s#c nat#ral =2anane a,a coacaze ne res,anac in 7etat>.

METODA 13: )ontroleaza-ti nivelul de cortizol

Ni$el#l e cortizol 7or!on#l e stres; creste 2r#sc i!ineata si sca e tre,tat e-al#n #l zilei. Ni$el#l e cortizol ar tre2#i sa fie cat !ai scaz#t in !o!ent#l in care !er ila c#lcare. Ni$el#l ri icat e cortizol in ti!,#l so!n#l#i sca e rastic #rata e so!nlinistit ,rof#n ceea ce insea!na ca n# te $ei trezi re$i orat.

aciliteaza sca erea nat#rala a ni$el#l#i e cortizol astfel...1. Ia !ic#l e+#n i!ineata

". 0ons#!a ali!ente c# #n in e6 lice!ic scaz#t in loc e ali!ente care a# #n in e6lice!ic ri icat.

%. N# sta 5 ore la ran fara sa !ananci

). N# sari ,este !ese insa nici n# l#a !ese co,ioase.

Ur!eaza aceste re #li iar ni$el#l e cortizol $a sca ea calitatea so!n#l#i se $a

i!2#natati ener ia zilnica $a creste si ne$oia e so!n se $a i!in#a.O2icei#rile ali!entale n# s#nt intot ea#na #sor e tin#t s#2 control =#neori n# sta!

toc!ai 2ine la ca,itol#l a#to- isci,lina...>. 0iteste !ai !#lte es,re relatia ali!ente-cortizol-so!n aici ,entr# a eter!ina aca sfat#rile e !ai s#s s#nt ,otri$ite ,entr# tine.

METODA 1 : Evita alimentele la care ai %utea fi sensi,il

Se esti!eaza ca * ? in ,o,#latie are intoleranta la lactoza =lactate>. %%? estesensi2ila la ro+ ii. 15? in ,o,#latie este sensi2ila la l#ten = ra#>. Iar %5? este

sensi2ila la fr#ctoza sa# la za7ar#ri.0# alte c#$inte se ,oate sa fii sensi2il la #na in s#2stantele e !ai s#s. Iar aceste

intolerante ali!entare n# s#nt in ,acate 2ine ia nosticate. Asa ar statistic $or2in aiintoleranta la #na intre s#2stantele e !ai s#s insa n# o stii inca. Poate fi #n l#cr# foartera$. De e6e!,l# ,ersoanele sensi2ile la l#ten ,ot ez$olta ,ro2le!e e sanatate ra$ein ec#rs#l $ietii c#! ar fi scleroza !#lti,la aca contin#a sa cons#!e l#ten. 0or,#l ta#se a#to istr# e aca este 7ranit c# ali!ente ,e care n# le ,oate i era.



13/38

In ce ,ri$este so!n#l este i!,ortant sa eli!ini sa# sa !ini!izezi in erarea e ,ro #se in ali!ente la care esti sensi2il in s,ecial inainte e c#lcare. Fra#l si ,ro #selelactate in s,ecial t#l2#ra se!nificati$ so!n#l la ,ersoanele sensi2ile la aceste ali!ente.

Siste!#l i esti$ $a fi ne$oit sa l#creze in re# intrer#,an so!n#l si folosinfl#6#l e san e necesar !ai e ra2a creier#l#i.

S#nt sensi2il la l#ten si n# a! sti#t acest l#cr# ani e-a ran #l. Eli!inarea ra#l#iin ali!entatie a sc7i!2at tot#l. A! !ai !#lta ener ie si #n so!n !ai 2#n.



14/38

PARTEA a III-a: Siesta de dupa-amiaza

Trebuie sa dormi candva intre pranz si cina, fara jumatati de masura. Dezbraca-tesi ba a-te in pat. !u asta fac intotdeauna. Sa nu crezi ca vei face mai putina

treaba daca dormi in timpul zilei. !ste o prostie sustinuta de oameni care nu audeloc ima inatie. "ei putea face mai multe lucruri. #i doua zile intr-una sin ura $cel putin, una si jumatate, sunt convins. %and a inceput razboiul, am fost nevoit sadorm in timpul zilei deoarece era sin ura modalitate prin care puteam face fataresponsabilitatilor. - Sir Winston %&urc&ill

METODA 1": !ta%aneste arta somnul de du%a-amiaza

Res,ect c# sfintenie so!n#l e #,a-a!iaza. Rare s#nt zilele in care n# or! #,a-a!iaza.

Potri$it octor#l#i SaraMe nic8 so!n#l e #,a-a!iaza $aa+#ta la:

S,orirea $i ilentei

L#area #nor ecizii !ai 2#ne

Pastrarea #n#i as,ect tineresc

Pier erea in re#tate

S,orirea rezistenteiI!2#natatirea creati$itatii

I!2#natatirea !e!oriei

Alinarea !i renelor

I!2#natatirea siste!#l#i loco!otor

I!2#natatirea ,erce,tiei

I!2#natatirea $ietii se6#ale

Re #cerea risc#l#i e atac e cor sa# e atac cere2ral

O stare e s,irit 2#na

Re #cerea stres#l#i

Re #cerea e,en entei e !e ica!ente alcool

I!2#natatirea calitatii so!n#l#i noct#rn

Si in cele in #r!a te $ei si!ti !ai 2ine.



15/38

NASA s#stine ca so!n#l e #,a-a!iaza creste ,ro #cti$itatea c# %5? sii!2#natateste ca,acitatea e a l#a ecizii c# ,ana la 5 ?;.

S,er ca te-a! con$ins...In ,l#s c#i n#-i ,rin e 2ine #n ,#i e so!n #,a-a!iaza

Persoanele a #lte s#nt in !o nat#ral 2ifazice. S#nte! fac#ti sa or!i! #,a-a!iaza in ,#nct#l e $e ere al siste!#l#i ner$os. Moleseala e #,a-a!iaza; are loc e

o2icei intre a (-a si a '-a ora e can te-ai trezit a ica intre 1 si % #,a-a!iaza aca tetrezesti la * i!ineata. Insa n# e6ista o re #la fi6a ,ri$in ora la care ar tre2#i sa or!i#,a-a!iaza. Asc#lta-ti cor,#l.

In !o nor!al so!n#l e #,a-a!iaza #reaza intre " -( e !in#te =faraalar!a> #neori ,oate #ra ,ana la / e !in#te insa n# !ai !#lt in !o o2isn#it. Pot sa!a trezesc #,a " e !in#te fara alar!a. Daca so!n#l e #,a-a!iaza #reaza !ai !#lte / e !in#te ,oate inse!na o#a l#cr#ri:

1. 0or,#l #ce li,sa e so!n.

". Te-ai c#lcat !#lt !ai tarzi# e % #,a-a!iaza.

Este foarte ,ro2a2il ca so!n#l e #,a-a!iaza tarzi# sa incl# a so!n ,rof#n careeste 2enefic insa care ,rel#n este #rata so!n#l#i e #,a-a!iaza. So!n#l e #,a-a!iaza in +#r#l orei 1 incl# e !ai !#lt so!n e ti, REM.

In iferent e #rata nat#rala a so!n#l#i e #,a-a!iaza e# !a li!itez la " e!in#te. So!n#l !ai sc#rt e " e !in#te se n#!este so!n ,#ternic re$i orant si incl# eoar sta i#l 1 sta i#l " si #neori so!n e ti, REM. Sta i#l % si sta i#l ) e so!n =a icaso!n#l ,rof#n > te $or o2osi eoarece ,artile ,rinci,ale ale creier#l#i se ezacti$eaza. Ate trezi in !i+loc#l #n#i e,iso e so!n ,rof#n insea!na ca acele ,arti tre2#ie sa

re,orneasca. Rez#ltat#l: te si!ti o2osit.So!n#l e #,a-a!iaza care incl# e so!n ,rof#n este firesc si foarte o i7nitor.

Asa ar so!n#l e #,a-a!iaza e ( -/ e !in#te s#nt in !o cert 2enefice. Insaconsi er ca este ne$oie e ce$a !ai !#lta in e!anare ,entr# a-l e6ec#ta in !o a ec$at.So!n#l re$i orant sc#rt este !ai #sor e realizat si re,rezinta o sol#tie care necesita !ai

,#tin ti!,.

Efect#area so!n#l#i e #,a-a!iaza re,rezinta o a2ilitate. La ince,#t se ,oate saiti fie re# sa a or!i c7iar aca esti o2osit. Sa# ,oate ca n# te ,oti o,ri in a!anat alar!asi ai ten inta sa or!i !#lt !ai !#lt. Ai ne$oie e ti!, si e e6erciti#. Merita efort#l.

METODA 1$: !omnul si cafeina

Ii ia % e !in#te cafeinei sa a+#n a in san e si sa iti infl#enteze concentrarea #,ace este in erata.

So!n#l si cafeina: 0ons#!a cafeina inainte e so!n#l e #,a-a!iaza. Te $ei treziin !o nat#ral " -% e !in#te !ai tarzi# o ata ce cafeina ince,e sa isi faca efect#l. Te$ei trezi c# o oza #riasa e ener ie si c7iar c# o #soara stare e e#forie.



16/38

P#ne-ti ceas#l sa s#ne ca !as#ra e rezer$a. Li!iteaza-ti so!n#l la "5 e !in#te casa n# intri in starea e so!n ,rof#n .

S#na ci# at ar incearca.

METODA 1(: Incearca sa adormi cu a#utorul %ro&ramului

zizz Pzizz este #n ,ro ra! ,e care il ,oti escarca e ,e internet =,entr# @in o. Fenereaza !elo ii ,entr# so!n; care s#nt ,ractic !,%-#ri ,e care le ,otiasc#lta in ti!, ce or!i. Poti sa ,ersonalizezi l#n i!ea ,ieselor z o!otele e f#n al etc.

Piesele enerate e Pzizz incl# rit!#ri stereo care sincronizeaza #n ele creier#l#ic# an#!ite frec$ente in $e erea rela6arii si atin erii #nei stari e cal!. O $oce e f#n alfoloseste ,ro ra!area ne#rolin $istica ,entr# a-ti !o ifica ti,arele !entale si ,entr# a teincarca c# ener ie in !o!ent#l in care te trezesti. Pzizz este #n#l intre ,#tinele ,ro ra!e

a# io ,entr# so!n care face l#cr#rile ca la carte: este linistitor n# iti istra e atentia.Uneori nici !acar n# iti ai sea!a ca asc#lti !#zica. Pzizz linisteste s#2constient#l fara saistra a constient#l. A or!i fara cel !ai !ic efort si te trezesti ,lin e ener ie.

I!i ,ro ra!ez ,iesele ,zizz ,entr# "5 e !in#te #,a-a!iaza 5 !in#te !e itezinainte sa a or! iar a,oi or! " e !in#te. La sfarsit te trezeste #sor o $ocelinistitoare ,lina e s#nete colorate care se a# in ce in ce !ai tare. Fata c# alar!elez o!otoase.

N-a! or!it nicio ata #,a-a!iaza fara ,zizz in #lti!ele 1" l#ni si or! #,a-a!iaza / in 1 zile. Poti folosi #n la,to, c# casti sa# ,oti incarca !,%-#rile ,zizz iniPo . =E# a! ales $arianta c# iPo -#l>

METODA 18: )reeaza-ti %ro%riul %la.list

Poti sa-ti creezi ,ro,ri#l ,la3list ,entr# so!n#l e #,a-a!iaza. Descarca ratis ,ro ra!#l e e itare a# io A# acit3. oloseste-l ,entr# a co!2ina i$erse ,iese si ,entr#a-ti crea o !elo ie ,ersonalizata ,entr# so!n#l e #,a-a!iaza.

Iata c#! ,roce ez e#: asc#lt o ,iesa ,zizz ,e #rata so!n#l#i e #,a-a!iaza

#r!ata e !#zica e#forica.M,%-#rile !ele ,ersonalizate ,referate ,e care le asc#lt in ti!,#l so!n#l#i e

#,a-a!iaza s#nt:

1. O ,iesa ,zizz e "5 e !in#te #r!ata e seria Si2eli#s Jarelia. = #rata totala: %"!in.>

". O ,iesa ,zizz e "5 e !in#te #r!ata e ,iesa trance clasica Solarcoaster e laSolar Stone. = #rata totala: %' e !in.>



17/38

So!n#l #reaza "5 e !in#te iar !#zica are rol#l #nei alar!e. M#zica i!i a ostare e e#forie s,orin efectele 2enefice ale so!n#l#i as#,ra starii e s,irit. 0an !atrezesc i!i $a e trea2a insa contin#i sa asc#lt ,iesa ,ana la sfarsit.

A! folosit o !elo ie ,zizz ,entr# ,artea e so!n a !,%-#l#i !e# ,ersonalizat.Insa ,oti sa folosesti z o!ot a!2iental z o!ot al2 !#zica clasica sa# ,#r si si!,#liniste. A! folosit cate$a intre ,iesele !ele ,referate e !#zica e#forica ,entr# ,erioa ae #,a so!n a !,%-#l#i insa ,oti folosi orice oresti =s#nete e a$ertizare cocosi sa# oinre istrare a $ocii tale s,#nan Trezeste-te o ata ;>. Poti sa faci aceste l#cr#ri c#A# acit3. ii creati$ si istreaza-te.



18/38

PARTEA a IV-a: Visele si creati itatea

"isele noastre sunt mai mult creatii ori inale decat reziduuri ale vietii constiente. #vem o creativitate infinita' cel putin atunci cand visam, detinem puterea Spiritului,

a Divinitatii infinite care creeaza cosmosul. - (ac)ie *leason

METODA 1+: Invata sa visezi lucid i-am dat seama ca visez. Am ridicat mainile in aer si am inceput sa ma departez de pamant... -

am ridicat prin cerul negru care a devenit indigo, mov inc!is, purpuriu, alb si apoi s-a transformat intr-olumina foarte puternica. In timpul in care m-am ridicat, am auzit cea mai frumoasa muzica pe care amascultat-o vreodata. "areau mai degraba voci, nu instrumente. #u pot exprima in cuvinte $E%I&I%EApecare am simtit-o. Am fost coborat usor pe pamant. Am avut sentimentul ca ajunsesem la un punct crucialal vietii mele si ca alesesem calea cea buna. 'isul, fericirea pe care am simtit-o a fost un fel de rasplata,

sau cel putin asa am simtit. Drumul catre momentul trezirii a fost lung si usor, in timpul caruia muzicaimi rasuna in urec!i. Euforia a durat cateva zile( amintirea, pentru totdeauna. =A. . Ca3 0it3 Mic7i an>E6tras e la ,a . 1 in E6,lorarea L#!ii 4iselor L#ci e

4isele l#ci e a# loc at#nci can e$iiconstient in ti!,#l #n#i $is. Acest l#cr# iti

,er!ite sa controlezi ceea ce faci in $is.

Este o a2ilitate sa ,oti sa $isezi l#ci .Oricine o ,oate o2an i insa e ne$oie e ti!,si e e6erciti#. Merita atat ti!,#l cat si ,artea

e e6ersare. A! a$#t ,ri!#l $is l#ci la 5 l#ni#,a ce a! a#zit e ele. Unii in$ata re,e e.

0ea !ai si!,la !o alitate e a-ti in #ce#n $is l#ci este sa iti i!,#i sa o2ser$i l#cr#rileci# ate; in $ise...faci teste e realitate;

,entr# a-ti a sea!a aca $isezi sa# n#. Dee6e!,l# ,oti sa $isezi si sa n# fii a,t sa citestin#!erele e ,e ca ran#l ceas#l#i. De ce n#

,ot citi n#!erele In !o nor!al sti# sa

citesc...stai ,ro2a2il ca $isez;. Si ,ac e$iiconstient in $is si ,oti controla ceea ce faci. Deo2icei #r!ator#l ,as este sa z2ori ,#tin si a,oi sa !er i sa iti faci e ca, c# $e eta ta

,referata.

N# este re# sa in$eti sa ai $ise l#ci e insa tre2#ie sa folosesti te7nicile ,otri$itecare s#nt ,rea etaliate ca sa le ,ot !entiona in aceasta carte. Iti reco!an sa citestiE6,lorarea L#!ii 4iselor L#ci e. Este scrisa c7iar e cel care a intro #s noti#nea e $isl#ci in sfera cercetarii stiintifice. Este c#nosc#ta ca l#crarea e 2aza ,entr# in #cerea$iselor l#ci e. A$an in $e ere ,ret#l re #s !erita.



19/38

METODA 2': /oloseste-te de visele lucide

oloseste-te e $isele l#ci e ,entr# a o2tine ,erfor!ante ,entr# a rezol$a ,ro2le!esi ,entr# a-ti e,asi te!erile

Re,rezentarile in $ise s#nt con$in ator e reale si $ii. Acestea se i!2ina c#a anci!e c#loare i!ensi#ni si ,osi2ilitatea e interactionare. In $is #n !ar ,oate ,areareal si ,oate fi si!tit c# toate si!t#rile esi tot#l se inta!,la n#!ai in creier. Pe e alta

,arte aca iti i!a inezi #n !ar at#nci can esti treaz il $ezi in ceata fara #n cont#r ,recis ca o licarire sla2a. Si tot#si ne 2aza! ,e re,rezentarile ,e care le face! in stareconstienta ,entr# $iitor ,entr# sta2ilirea sco,#rilor si ,entr# a re,eta l#cr#ri in !inte si

,entr# a e6ersa i$erse a2ilitati =$or2it#l in ,#2lic s,ort...>. Te ,oti folosi e $ise ,entraceste l#cr#ri. In$ata sa e$ii constient in ti!,#l #n#i $is an foloseste-te e el ,entr# ain$ata sa $or2esti !ai 2ine in fata #n#i ,#2lic sa iti e,asesti tea!a e a a2or a se6#lo,#s sa# ,#r si si!,l# ,entr# a te i!a ina in $iitor.

'isele sunt cele mai vii tipuri de reprezentari vizuale pe care le poate trai majoritatea oamenilor.&u cat pare mai reala exersarea mentala unei anumite abilitati, cu atat este mai pronuntat efectul asuprarezultatelor din starea constienta. Din aceasta cauza, visele lucide, in care putem controla in modconstient reprezentarile vizuale, se pot dovedi si mai folositoare ca instrumente de a invata si exersadiverse abilitati decat reprezentarile mentale din starea constienta. , . 1'5 in E6,lorarea L#!ii4iselor L#ci e

Aceasta te7nica a fost e6,lorata intens si c# !#lt s#cces e co!#nitatea i!,ati!itaa $iselor l#ci e. Este ,acat ca o astfel e a2ilitate e 2aza e6tre! e #tila n# a e$enit

,o,#lara.

Sa l#a! cate$a e6e!,le:

E6e!,l#l 1: oloseste $isele l#ci e ,entr# a-ti i!2#natati a2ilitatile e c7ir#r

In lice# a! esco,erit ca a$ea! $ise l#ci e si a! o2ser$at ca ,#tea! sa st# iez ,ro2le!e co!,licate e al e2ra si e eo!etrie inainte sa !er la c#lcare iar can !atrezea! le ,#tea! rezol$a...

&el mai mare folos pe care l-am tras din aceasta abilitate a fost sa exersez meseria de c!irurg. In fiecare noapte, inainte sa merg la culcare, imi revad lista cu interventii c!irurgicale si le exersez in somn. i-am castigat reputatia ca un c!irurg rapid si competent, aproape fara nicio complicatie semnificativa... =R.4. Ai8en So#t7 0arolina>

E6e!,l#l ": Intele erea conce,telor !ate!atice a2stracte Aproximativ in urma cu un an, am urmat un curs de algebra lineara unde am invatat pentru

prima data despre spatiile vectoriale. Imi era foarte greu sa inteleg materia in profunzime. Dupaaproximativ o saptamana de studiu intensiv, am avut un vis lucid despre un spatiu vectorial abstract. Am

perceput direct un spatiu cu patru dimensiuni. 'isul nu a avut si o componenta vizuala, insa pentru mineaceste vise abstracte nu sunt neobisnuite. &el mai bun mod de a descrie acel vis ar fi ca am perceput

patru axe coordonate care erau fiecare perpendiculare una pe cealalta. Din acea noapte, m-am distratmult mai mult atat cu matematica cat si cu visele si nu mi-a fost deloc greu sa inteleg calculul spatiilorvectoriale. =T.D. 0lar8s$ille Tennesee>

E6e!,l#l %: De,aseste an6ietatea s,oreste-ti incre erea in sine



20/38

In visele mele lucide ma aflu intotdeauna intr-o camera cu un grup de oameni unde fiecare pare sa faca si sa spuna exact ceea ce gandesc. De obicei, eu ma aflu undeva in spate fara sa scot prea multevorbe si ma simt foarte nelalocul meu. Dintr-o data, imi dau seama ca visez si ma !otarasc sa imi sc!imbcomportamentul in acel vis si sa spun exact ceea ce gandesc. Este putin cam infricosator sa fac acestlucru pentru ca este ceva nou pentru mine, insa in acelasi timp, ma face sa ma simt bine si senina. &andma trezesc dupa aceste vise, ma simt foarte bine in pielea mea. Imi arata cum e sa reactionezi in loc saramai pasiv... =J.F. 07arlotte Nort7 0arolina>

E6e!,l#l ): 4or2este fara tea!a in fata #n#i ,#2licStudiez pentru a deveni muzician profesionist )corn francez* si mi-am dorit sa scap de teama de a

canta in fata unui public. De cateva ori, mi-am indus o stare de auto-!ipnoza+visat cu oc!ii desc!isi,relaxandu-si corpul si mintea inaintea de a merge la culcare. Apoi, ma concentram pe dorinta de a visaca ma aflu singura in fata publicului, insa ca nu simt emotii sau anxietate. In a treia noapte a acestuiexperiment am avut un vis lucid in care dadeam un recital fara acompaniament la rc!estra all din&!icago )unde mai cantasem o data, insa alaturi de o intreaga orc!estra*. #u simteam niciun fel deanxietate in fata publicului si deveam din ce in ce mai increzatoare cu fiecare nota. Am cantat perfect oarie pe care nu o auzisem decat o data )si pe care nu incercasem niciodata sa o cant*, iar ovatiile primitemi-ai sporit increderea in sine si mai mult. &and m-am trezit, mi-am notat visul pe care l-am avut precum

si aria pe care o cantasem. A doua zi, in timpul repetitiilor, am executat partitura la prima vedere si amcantat-o aproape perfect. Doua saptamani )si cateva evolutii in timpul viselor lucide* mai tarziu, amcantat impreuna cu orc!estra A &incea Simfonie a lui S!osta ovic!. "entru prima data, emotiile nu mi-au influentat evolutia si totul a mers foarte bine. =B.S. Mt. Pros,ect Illinois>

Toate aceste e6e!,le a# fost e6trase in E6,lorarea L#!ii 4iselor L#ci e careincl# e alte zeci e astfel e e6e!,le si 2ineinteles sfat#ri e s,ecialitate es,re c#! safolosesti $isele l#ci e ,entr# a-ti i!2#natati l#!ea constienta.

Posi2ilitatile s#nt neli!itate. 4iseaza c#! a2or ezi se6#l o,#s c# 7otarare siincre ere in sine. Da recital#ri e ,ian intr-#n $isl#ci inainte sa o faci in $iata reala. E6erseaza!iscarile e arte !artiale. Treci ,este oriceo2stacol.

METODA 21: E0%loreaza stareai%na&o&ica

9i,na o ia este starea !entala intre stareaconstienta si so!n at#nci can s#nte! se!i-constienti. Poti a$ea 7al#cinatii in aceasta starese!i-constienta. Pro2le!a este ca ,rocesele!e!oriei inceteaza c# % !in#te inainte saa or!i!. 9al#cinatiile in starea 7i,na o ica s#ntfoarte rar !e!orate.

Daca re#sesti sa fii cat e cat constient inti!,#l starii 7i,na o ice $ei a ,este o !ina ea#r a creati$itatii. Dali Einstein Cra7!s @a ner07arles Dic8ens si Mar8 T


21/38

e $isele si 7al#cinatiile in starea 7i,na o ica. E6,erientele e es,rin ere e tr#,#l#i a#loc e o2icei in aceasta stare.

Acest ta2lo# a fost ins,irat e #na intre 7al#cinatiile 7i,na o ice ale l#i Dali.

E6ista #n ele!ent c7eie ,entr# e6,lorarea starii 7i,na o ice. Dali a fost fai!os ,entr# !eto a c# lin #ra. Isi s,ri+inea 2ar2ia intr-o lin #ra ,e care o tinea c# !ainile. Pe

!as#ra ce Dali a or!ea !#sc7ii se rela6a# lin #ra ca ea ,e !asa si il trezea in $is#l7i,na o ic. A,oi ,icta ceea ce $az#se.

Meto a l#i Dali f#nctioneaza insa iata o !eto a !ai 2#na:

1. Intin e-te ,e s,ate in ,at sa# aseaza-te intr-#n fotoli# co!forta2il.

". S,ri+ina-ti #!ar#l e s#,rafata ,at#l#i sa# e 2rat#l fotoli#l#i astfet incat ante2rat#lsa stea ,er,en ic#lar in aer. Poti sa iti tii inc7eiet#ra !ainii rela6ata aca ti se ,are!ai co!forta2il.

%. 0oncentreaza-te ,e o ,ro2le!a ,e care $rei sa o rezol$i.

). Lasa-ti !intea sa al#nece s,re starea e so!n contin#an sa te concentrezi ,e ,ro2le!a res,ecti$a ,e cat e !#lt ,osi2il.

5. Astea,ta ,ana ti se rela6eaza !ana si ca e trezin #-te in so!n. Acest l#cr# se $ainta!,la in !o nat#ral at#nci can a or!i !ai ,rof#n .

(. Noteaza-ti an #rile creati$e ,e care le-ai a$#t in ti!, ce a or!eai.

*. Ia-o e la ca,at.

Meto a a fost ,rel#ata in aceasta carte e6celenta: Meto e e i!2#natatire a

,roceselor !entale: Sfat#ri si Mo alitati ,rin care ,oti o,ti!iza f#nctionarea creier#l#i.Starea 7i,na o ica se ,ro #ce eoarece ,erce,tiile senzoriale se ezacti$eaza ,e

!as#ra ce a or!i lasan creier#l sa e6,loreze creati$itatea si 7al#cinatiile.

Incearca aceasta !eto a % -( e !in#te seara inainte sa !er i la c#lcare sa#inainte e so!n#l e #,a-a!iaza.

METODA 22: Tine un #urnal alviselor

Sco,#l #n#i +#rnal al $iselor este sa itii!2#natatesti ra #l e re!e!orare a$iselor care este o necesitate ,entr# a in$atac#! sa ai $ise l#ci e. Meto a testata caref#nctioneaza ,entr# c#! sa tii #n +#rnal al$iselor este #r!atoarea:



22/38

1. 0an iti ai sea!a ca te-ai trezit n# te !isca. Stai intins si incearca sa iti a #cia!inte ce ai $isat. Daca re!e!orezi #n etali# ,leaca e la el ,entr# a-ti a sea!ace s-a inta!,lat in $is inainte sa# #,a.

". Noteaza re,e e tot ce iti a!intesti.

Ma+oritatea s#nt esc#ra+ati e ,as#l ". Ni!eni n# $rea sa ,etreaca 5 !in#te scriin

o ,o$este. In sc7i!2 ,oti sa scrii c#$inte c7eie sa esenezi sa# sa scrii cate$a linii eialo in ce iti a!intesti. / ? in $isele in +#rnal#l !e# s#nt oar o lista e 5 c#$intec7eie. Iti ia % e sec#n e.

Sco,#l #n#i +#rnal al $iselor n# este nea,arat sa ai o ar7i$a care sa contina fiecare $is ,entr# oanaliza #lterioara. Sco,#l principal al #n#i +#rnal al $iselor este sa iti pacaleasca !intea si sa o faca sacrea a ca re!e!orarea $iselor este i!,ortanta. N# recitesc nicio ata ca! / ? in $isele in +#rnal#l!e#.

Pe lan a fa,t#l ca este o r#tina e % e sec#n e at#nci can te trezesti care n# ,res#,#ne nici#n efort +#rnal#l $iselor este o !o alitate si!,la ,rin care iti ,oti e6,lora

,ro,ria creati$itate ,rin inter!e i#l #nor re,rezentari $ii. De o2icei scri# in +#rnal#l$iselor can o l#na o#a ,e an. N# s#nt i!,ati!it insa este intot ea#na a!#zant sa facacest l#cr# in can in can .



23/38

PARTEA a V-a : Am!ia"ta pe"tru s#m"

!+ista doua cate orii de oameni in lumea asta, buni si rai. %ei buni dorm mai bine,iar cei rai par sa se bucure mult mai mult de orele de peste zi. Wood #llen

METODA 23: Dormi in intuneric com%let

0ea !ai sla2a fara!a e l#!ina ,oate intrer#,e rit!#l circa ian ,rec#! sisecretatia e !elatonina si e serotonina a lan ei ,ineale. Desi LED-#rile e la ceas#rilec# alar!a sa# e la calc#latoare l#!ineaza foarte sla2 ,ot afecta in !o nota2il calitateaso!n#l#i. Int#neric#l co!,let creste ni$el#l e !elatonina care i!2#natateste calitateaso!n#l#i si ,rote+eaza sanatatea. Inc7i e sa# aco,era toate LED-#rile.

Daca te trezesti in ti!,#l no,tii ,entr# a !er e la toaleta secretia e !elatonina $ainceta i!e iat aca a,rinzi 2ec#l. N# 2ea atat e !#lta a,a incat sa fii ne$oit sa te trezestinoa,tea. Pare #n etali# nese!nificati$ insa lan a ,ineala este intr-a e$ar e6tre! esensi2ila.

Si !astile e so!n s#nt eficiente. E# n# o folosesc in fiecare noa,te insa e 2ine sa

ai #na la in e!ana. Daca !i se inta!,la sa or! ,rost cate$a no,ti la ran ince, safolosesc !asca ,entr# o i!2#natatire ra,i a si eficienta a calitatii so!n#l#i.

METODA 2 : Dormi intr-o camera racoroasa

Te!,erat#ra este strans le ata e rit!#l circa ian. Te!,erat#ra interna a cor,#l#isca e at#nci can $ine !o!ent#l sa !er i la c#lcare. Dor!i intr-o ca!era racoroasa

,entr# a n# t#l2#ra rit!#l circa ian.



24/38

Te!,erat#ra scaz#ta te $a a+#ta sa ai #n so!n !ai 2#n. 4ei or!i !ai ,rof#n e-al#n #l no,tii. Daca este ,osi2il !entine ca!era ,e cat ,osi2il e racoroasa fara sa e$inainco!forta2il e fri . Daca este ,rea fri te $ei trezi in !i+loc#l no,tii.

Oa!enii n# a# e$ol#at 2#c#ran #-se e incalzire centrala. 0or,#l nostr# esteconce,#t ,entr# a or!i in !o o,ti! la te!,erat#ri !ai scaz#te. Ma+oritatea isiincalzesc loc#intele ,rea !#lt ,entr# noa,te.

Tot#si ,oti sa or!i #,a-a!iaza la te!,erat#ri !ai ri icate #nii s,ecialistis#stin ca asa tre2#ie.



25/38

PARTEA A VI-a : Acces#rii pe"tru s#m"

"om avea destul timp sa dormim in mormant. enjamin /ran)lin

METODA 2": /oloseste casti care anuleaza z&omotul At#nci can or! i!i ,#n o ,iesa ,zizz ,e iPo si casti care an#leaza z o!ot#l.

An#!ite !o ele e casti interne s#nt conce,#te sa izoleze z o!ot#l in e6terior e ,anala %5 C. S#nt ,erfecte ,entr# calatoriile c#a$ion#l ,entr# in$atat sa# ,entr# !o!entele incare !e itezi asc#ltan 0D-#ri e !e itatie=z o!ot#l trafic#l#i e afara t#l2#ra a,roa,eorice sesi#ne e !e itatie...>

0astile interne a# e$enit accesori#l !e# ,referat ,entr# so!n. Ori#n e !er i!i ,ot crea ,ro,ri#l !e# sanct#ar a# io ,entr# a asc#lta o ,iesa ,zizz ,entr# a a or!i. A! or!it in loc#rici# ate c#! ar fi in 2i2lioteci la Star2#c8s laloc#l e !#nca... Este #sor sa te rela6ezi sa itili!,ezesti an #rile si sa a or!i at#nci canz o!ot#l e afara este an#lat.

0astile interne se fi6eaza in canal#l#rec7ii la fel ca o,#rile e #rec7i !oti$ ,entr#care an#leaza z o!ot#l. An#!ite !o ele s#ntc#rios e co!forta2ile.

0astile interne iti a# senzatia ci# ata ca!#zica se a# e in interior#l ca,#l#i. Pentr#a# iofili este o e6,erienta s#,rarealista a s#net#l#i. Pentr# cei care or! #,a-a!iazaeste o !o alitate foarte 2#na e a o,ti!iza eficienta !,%-#rilor ,entr# so!n c#!At#nci can folosesti casti interne ,erce,i o alta i!ensi#ne a etaliilor !elo iei. Daca

asc#lti ,iesele tale $ec7i ,referate $ei a#zi intr-o ata s#net#l e etelor care lo$esccorzile e la c7itara sa# s#net#l 7artiei at#nci can este sc7i!2ata ,artit#ra in ca r#l #neiorc7estre. Pentr# ,zizz =sa# c7iar si ,entr# !elo iile e !e itatie> se a a# a #n strat eclaritate si ,rof#nzi!e...este ca! r# e e6,licat insa face c#!$a ca ,zizz sa fie si !airela6ant cel ,#tin ,entr# !ine.

S#nt ,e ,iata castilor izolatoare fonic e ,este 5 ani si !-a! an it sa fac cate$areco!an ari in f#nctie e ,ret#l ,e care $rei sa il ,latesti.

0astile izolatoare fonic S7#re SE5% - K5 . S#nt sc#!,e insa aceste casti s#nti$ine. S#nt e $is ,entr# orice a# iofil. S#nt e e,arte cele !ai ,o,#lare casti intrecele in aceasta cate orie e ,ret#ri. Le ,oti asi ,e A!azon la a,ro6i!ati$ K) .



26/38

Et3!otic ER-(i - K15 . S#nt o,ti!izate ,entr# iPo . 0alitate cos!ica a s#net#l#i.Izoleaza foarte 2ine z o!ot#l e6terior = e ,ana la %5 C...n# $ei a#zi nici tele$izor#l>. A!a$#t si e# o ,erec7e ti!, e ) ani si n# le-as fi at ,e ni!ic in l#!e. M-a! in ra ostit ecastile aceastea in !as#ra in care o fiinta #!ana se ,oate in ra osti e niste casti !ic#te.Ac#! le asesti ,e A!azon la K*5 #n c7ili,ir in o,inia !ea. Acestea s#nt reco!an area!ea ,ersonala.

0asti interne Son3 onto,ia - K) . Le ,oti asi ,e A!azon la a,ro6i!ati$ K"5.0alitatea s#net#l#i este !e ie =!#lt !ai 2#na ecat castile e iPo stan ar >. Re #cez o!ot#l e6tern e ,ana la 1 C in co!,aratie c# %5 C in caz#l castilor Et3!onic ER-(i. Tot#si s#nt cele !ai 2#ne in aceasta cate orie e ,ret#ri !ai !ici.

METODA 2$: /oloseste o alarma cu lumina %uternica

iecare are o !eto a ,referata e a se trezi. Daca n# esti en#l care sa sara in ,atla a#z#l #n#i s#net stri ent ins#,orta2il ,oate ,referi o alar!a c# l#!ina ,#ternica.Aceasta te trezesc ei 2ine c# l#!ina. L#!ina creste tre,tat in intensitate ,entr# a te trezira #al.

METODA 2(: /oloseste lam%a care imita lumina soarelui

L#!ina soarel#i reseteaza ceas#l 2iolo ic al cor,#l#i si sta2ilizeaza rit!#lcirca ian ceea ce re leaza f#nctiile cor,#l#i si secretia e 7or!oni. Acesta este !oti$#l

,entr# care li,sa l#!inii soarel#i ca#zeaza e,resiesi li,sa e ener ie.

L#!ina soarel#i este 2enefica insa n# ii ,#te! controla a,aritia sa# intensitatea. 4or fiintot ea#na zile innorate sa# l#ni e iarna. Aiciinter$ine te7nolo ia.

La!,ile c# ,roiectie l#!inoasa si!#leazal#!ina soarel#i ,rin ,ro #cerea #n#i s,ectr# lar el#!ina. L#!ina artificiala nor!ala afecteaza rit!#lcirca ian insa n# foarte !#lt in ca#za s,ectr#l#i

li!itat al l#n i!ii lor e #n a.Din ,acate ,#tini se an esc sa foloseasca

la!,a care i!ita l#!ina solara ,entr# altce$a ecat tera,ie ,entr# t#l2#rarilesc7izoafecti$e sa# ,entr# t#l2#rarile rit!#l#i circa ian. Insa este instr#!ent#l ,erfect

,entr# #n so!n 2#n c7iar si ,entr# cei fara ,ro2le!e e sanatate.

Desc7i e la!,a ti!, e % e !in#te i!ineata cat l#crezi la 2iro#. Ec7ili2reazarit!#l circa ian s,oreste ni$el#l e ener ie i!2#natateste calitatea so!n#l#i alacti$itatilor si al starii e s,irit.



27/38

Pacaleste nat#ra folosin o la!,a care i!ita l#!ina solara in ti!,#l l#nilor e iarnasa# al zilelor innorate. Afiseaza o stare e s,irit e6celenta si o #n ni$el e ener ie ri icatin ti!, ce toti cei in +#r#l ta# s#nt in is,#si ,entr# ca a# ,res#,#s ca aceste la!,i s#ntoar ,entr# cei c# t#l2#rari;. Este cea !ai 2#na !eto a e a-i $eni e 7ac so!n#l#i.

0ele !ai ,o,#lare !o ele s#nt in ,rezent Nat#reCri 7t si A,ollo.

METODA 28: )easul !lee%Trac er

In ci# a o,iniei !ele confor! careia ar tre2#i sa te trezesti in fiecare i!ineata laaceeasi ora aceasta are #n nea+#ns. O alar!a nor!al n# ,oate sti in ce ,#nct al cicl#l#i eso!n te afli.

0reier#l trece ,rin i$erse sta ii aleso!n#l#i oscilan intre so!n ,rof#n si so!n #sore ti, REM la inter$ale e a,ro6i!ati$ / e

!in#te.So!n#l ,rof#n este foarte i!,ortant ,entr#

acti$itatile co niti$e. In ti!,#l so!n#l#i ,rof#nare loc o c#ratare ne#ronala; e6tre! ei!,ortanta ,entr# starea e s,irit ,entr#in e,linirea acti$itatilor ,entr# f#nctiile !otorii

,entr# ,ro #cti$itate si ,entr# creati$itate.

So!n#l ,rof#n a fost ,ro ra!at e-a l#n #l ,erioa ei e$ol#tionare sa n# fie intrer#,t. Uniicercetatori ,res#,#n ca ,rinci,al#l !oti$ ,entr#care so!n#l #sor s-a ez$oltat este ,entr# a +#carol#l #nei ,erioa e e tranzitie catre si in starea e so!n ,rof#n si ,entr# a oferi

,osi2ilitati e re$enire la starea constienta. In ti!,#l so!n#l#i ,rof#n corte6#l cere2ral ,artea constienta a creier#l#i se ezacti$eaza a,roa,e co!,let. Acti$itatea ne#ronalain corte6#l cere2ral se i$i e in ins#lite care n# ,ot co!#nica #na c# cealalta.

De aceea ne si!ti! a!etiti at#nci can s#nte! treziti intr-#n so!n ,rof#n .0orte6#l cere2ral =a ica ,artea constienta a creier#l#i> este ezacti$ata Are ne$oie e "e !in#te e stare constienta ,entr# a se reacti$a. Se ,are ca e6ista si consecinte as#,rasanatatii in acest caz in !o!ent ce creier#l#i n# i se a sansa sa ter!ine ceea ce aince,#t.

Un instr#!ent interesant ,e care il ,oti folosi ,entr# a-i $eni e 7ac so!n#l#i esteceas#l Slee,Trac8er. Il ,orti la !ana noa,tea ca orice alt ceas insa ,oate etecta in cesta i# in cicl#l e so!n e afli. In sta iile e so!n #sor cor,#l se !isca si se intoarce

,#tin esi n# ne a! sea!a. In sta i#l REM cor,#l este ,aralizat iar in ti!,#l so!n#l#i ,rof#n !#sc7ii s#nt rela6ati si ne!iscati. 0eas#l Slee,Trac8er ,oate etecta !iscarilein ti!,#l so!n#l#i #sor asa ca stie intot ea#na can or!i s#,erficial si can te afli intr-o stare e so!n ,rof#n . Alar!a este ,ornita n#!ai in sta iile e so!n s#,erficial. Te



28/38


29/38

METODA 3': /oloseste o alarma cu m%3oloseste-ti calc#lator#l ca alar!a c# !,%. Descarca #n ,ro ra! e alar!a c# ceas care sa cante

!,%-#rile tale ,referate ca alternati$a la ins#,orta2ilele bip bip bip bip...

Ale erea ,ieselor tale ,referate e trezire ,rezinta an#!ite a$anta+e. Ale e ce$acare te face sa si!ti o,ti!ist. Iti $a fi !ai #sor sa te trezesti. Sa# ,oti sa o,tezi ,entr# #n

,roces e trezire ra #al ale an #n !,% l#n cate sa iti trezeasca constient#l in cate$a!in#te inainte sa sari in ,at.

Ai Mac oloseste Alar! 0loc8 ". ,entr# siste!#l e o,erare .

olosesti @in o


30/38

PARTEA a VII-a: $izi#l#%ie

%eea ce andesti are tendinta de a se intampla in viata reala. Daca continui saandesti asa cum ai andit intotdeauna, vei continua sa te comporti asa cum te-ai

comportat intotdeauna. Daca continui sa te comporti asa cum te-ai comportatintotdeauna, vei continua sa primesti ceea ce ai primit intotdeauna. Daca vrei sa airezultate diferite in viata personala sau profesionala, tot ceea ce trebuie sa facieste sa sc&imbi modul in care andesti.

METODA 31: /oloseste-te de ceasul ,iolo&ic al creierului

0reier#l are in ceas 2iolo ic intern.

Acest l#cr# este c#nosc#t e !#lti ani. 0e faci can esti stresat sa te trezesti la ti!,!aine i!ineata ,entr# acel i!,ortant z2or intr#nire e6a!en...0e faci Iti ,#i sa s#ne 5alar!e sa fii si #r. In !o c#rios te trezesti c# % !in#te inaintea alar!elor...c#! a ,#t#tcreier#l ta# sa faca acest l#cr# Are o alar!a interna.

Stiinta a re#sit recent sa esco,ere care este 2aza 2iolo ica a acestei alar!e interne.

Proces#l e trezire se atoreaza cresterii fl#6#l#i e san e catre creier care estefacilitata e 7or!onii e stress A0T9 si e cortizol. Ne fi6a! ceas#l intern ,rinantici,area =sa# ,rin starea e stres le ata e> #nei an#!ite ore e trezire. At#nci can!o!ent#l antici,at se a,ro,ie creier#l tri!ite se!nale lan ei ,it#itare si lan elors#,rarenale ,entr# a s,ori i!e iat ni$el#l e 7or!oni A0T9 si e cortizol. Si astfel tetrezesti.

Asa ar c#! folosesti acest l#cr# in a$anta+#l ta# Daca $rei sa in$eti sa te trezesti#sor re$i orat si ,lin e ener ie si cel !ai i!,ortant fara alar!a at#nci tre2#ie sa testi!#lezi inc e $e ere fiziolo ic inainte sa !er i la c#lcare. In$ata sa $iz#alizezi si saantici,ezi sa# sa iti oferi reco!,ense i!ineata =$ezi !eto a #r!atoare>.

Si !ai 2ine te ,oti trezi in fiecare i!ineata la aceeasi ora =!eto a nr. 1>. 0reier#lse $a ,ro ra!a sa antici,eze ora e trezire sta2ilita. Alar!a interna a cor,#l#i o $a inloc#i

,e cea e6terna.

METODA 32: Ofera-ti recom%ense dimineata

Sti!#leaza !ecanis!#l e trezire al cortizol#l#i. Ofera-ti o reco!,ensa i!ineata.0e$a care sa te ent#zias!eze.

1. Ale e c# o seara inainte in re ientele ,referate ,entr# !ic#l e+#n. Trezeste-teent#zis!at sa iei !ic#l e+#n.



31/38


32/38

or!it 1 ore. Fr#,ei % i s-a s,#s a e$ar#l. Fr#,a 1 s-a ,lans e o2oseala iritare sio ,#tere scaz#ta e concentrare. Fr#,a " s-a ,lans e letar ie. Fr#,a % a eclarat case si!tea 2ine.

Este ne$oia e so!n n#!ai in !intea noastra N# c7iar. La 2aza so!n#l este onecesitate 2iolo ica. Insa fiziolo ia ,oate infl#enta calitatea s#2iecti$a a so!n#l#i.

METODA 3": O,isnuieste-ti creierul sa se trezeasca laalarme

0or,#l nostr# n# este conce,#t sa se trezeasca in ti!,#l so!n#l#i ,rof#n . Daca tetrezesti in sta i# e so!n ,rof#n iti ia ca! " e !in#te e trezire ,entr# ca an#!ite

,arti ale creier#l#i sa se reacti$eze. Daca te trezesti in so!n#l ,rof#n ,roceseleco niti$e $or fi in ceata si $ei s#feri e a!eteala ,rof#n a si esti tentat sa a,esi 2#ton#le a!anare a alar!ei.

ie ca te trezesti intr-#n sta i# eso!n ,rof#n fie ca iti este ,#r sisi!,l# re# sa te ai +os in ,at n#

,oti a$ea incre ere in rationalitatea tain aceste !o!ente. A#to- isci,lina n#f#nctioneaza at#nci can ,roceseleco niti$e s#nt in ceata. N# li,sa eisci,lina este cea care te face sa a,esi

2#ton#l e a!anare a alar!ei

i!ineata. Acest l#cr# se inta!,la ,entr# ca c7iar si aca ai sta 2ine laca,itol#l a#to- isci,linei aceasta n# arf#nctiona in !o!entele einconstienta.

At#nci can te trezesti te 2azezi foarte !#lt ,e o2iei#ri si ,e reactiile a#to!ate.Petrece cate$a !in#te in ti!,#l zilei ,entr# a-ti ,ro ra!a in !o a ec$at o2icei#rile etrezire in ca r#l siste!#l#i fiziolo ic aflat ,e ,ilot-a#to!at. Iata ,roce #ra:

1. Ince,e ,rin a-ti #r!a r#tina inainte e a !er e la c#lcare s,ala-te ,e inti ,#ne-ti ,i+a!alele etc.

". Aseaza-te in ,at si ,#ne-ti alar!a sa s#ne 5 !in#te !ai tarzi#.

%. Rela6eaza-te ,refa-te ca a or!i.

). 0an s#na alar!a ri ica-ti i!e iat ca,#l e ,e ,erna inc7i e-o tra e aer a anc in ,ie,t si a,oi sari in ,at.

5. Iesi in or!itor.

(. Re,eta acest ,roces e cate$a ori in #r!atoarele zile.



33/38

Daca faci acest l#cr# in !o corect creier#l se $a o2isn#i sa #r!eze r#tina at#ncican a# e alar!a. Te $ei trezi ,e ,ilot-a#to!at in iferent e cat e o2osit esti. Mer efantastic e 2ine. Ma ca! s,erie an #l ca creier#l nostr# se esc#rca atat e 2ine c#

,rocesele a#to!ate si n# c# l#cr#ri c#! ar fi...stii t#...$ointa li2era si a#to- isci,lina...

METODA 3$: une doua alarme

Atat e si!,l# insa atat e eficient. P#ne-ti o alar!a la in e!ana c# #n s#net ,lac#t si linistit. P#ne-ti o a o#a alar!a c# #n s#net ins#,orta2il la istanta in colt ,e oeta+era- la 5 !in#te #,a ,ri!a alar!a. Te $ei trezi la ,ri!a alar!a si te $ei a +os in ,atre,e e ca sa o o,resti ,e a o#a. A o#a alar!a te $a ,e e,si aca a,esi 2#ton#l ea!anare la ,ri!a alar!a.

Ac#! ca te-ai trezit rest#l e si!,l#. Mer i la #s.

#nctioneaza 2ine aca or!i c# ,artener#l e $iata. Pri!a alar!a n# o il $a trezi si

$a tre2#i sa te ri ici re,e e in ,at sa o o,resti ,e a o#a.

METODA 3(: astreaza o atitudine %ozitiva fata de viata

S-a realizat #n st# i# care a co!,arat ,ersoanele care or! ,#tin c# cele care or!!#lt. St# i#l a aratat ca 0ei care or! ,#tin a# ten inta e a fi !ai eficienti !ai ener icisi !ai a!2itiosi...In eneral cei care or! !#lt a# !ai !#lte in oieli in le at#ra c#ale erile ,e care le fac in $iata ,ersonala si ,rofesionala.; O atit# ine ,oziti$a fata e$iata o an#!ita eter!inare si a!2itie ,ar sa a!elioreze calitatea so!n#l#i si sa re #cene$oia e so!n. Un alt st# i# a aratat ca cei care or! !#lt a# !ai ,#tina ener ie sis#fera e !ai !#lte afecti#ni.

N# se ,oate sta2ili aca atit# inea ,oziti$a fata e $iata este cea care face caso!n#l sa fie !ai eficient sa# aca so!n#l eficient eter!ina in !o nat#ral o atit# ine

,oziti$a. Insa ce conteaza Pentr# ca a o,tarea #nei atit# ini ,oziti$e are ,ro,riile ei 2eneficii. 0a 2on#s s#nt !ari sanse sa iti ea !ai !#lta ener ie #n so!n !ai re$i orantsi sa re #ca ne$oia e so!n.

METODA 38: Trezeste-te %e muzica euforica

So!n#l ,rof#n =sta iile % si )> este so!n#l care te face sa te si!ti e6traor inarcan te trezesti. Daca te si!ti c# o #soara stare e e#forie ,ro2a2il ca ai or!it ,rof#n o

2#na 2#cata in noa,te.

Aceasta e#forie #soara resi!tita la trezire este ca#zata cel !ai ,ro2a2il eserotonina 7or!on#l care ne face sa ne si!ti! 2ine. Senti!ent#l i!e iat #,a trezireeste !in#nat insa ,oate e$eni e6traor inar ,e !#zica ,otri$ita.



34/38

Psi7olo #l en lez To!as 07a!orro-Pre!#zic a st# iat !o #l in care !#zicainfl#enteaza ni$el#l e serotonina in san ele asc#ltatorilor. A asit c7iar si o for!#la:inalti!ea s#net#l#i ? e $ers#ri ,oziti$e tonalitate 2atai ,e !in#t i!a ini a!intiriasociate c# !elo ia res,ecti$a ni$el#l e serotonina.

Ia o ,a#za si rascoleste ,rin colectia ta e !#zica. 0a#ta !ai ales !elo ii o,ti!isteasociate c# a!intiri ,ersonale ,oziti$e. Acestea $or e$eni !elo iile e#forice ,e care te$ei trezi.

Daca asc#lti !#zica e#forica at#nci can te trezesti iti $a accent#a acel senti!ente o,ti!is! si acea stare inaltatoare ,e care le ai #,a #n so!n e #,a-a!iaza sa# #,ao noa,te e so!n re$i oranta.

E# folosesc 0itr#s Alar! 0loc8 =!eto a nr. % > ,entr# a ,#ne !#zica e#forica sacante ca alar!a. Si i!i creez ,ro,ri#l !,% c# !#zica e#forica ,entr# so!n#l e #,a-a!iaza =!eto a nr. 1'> ,entr# #n so!n e6tre! e re$i orant. A!an o#a f#nctioneaza e!in#ne.

Trezirea ,e !#zica iti $a ,er!ite sa si!ti !#zica intr-#n c# tot#l alt fel c# a+#tor#l#nor casti e inalta fi elitate. In ti!,#l so!n#l#i si!t#rile se eacti$eaza. At#nci canal#neci catre !o!ent#l in care te trezesti si!t#rile s#nt acti$ate ,e +#!atate. De aceea ,ota,area 7al#cinatii n#!ite 7al#cinatii 7i,na o ice at#nci can faci tranzitia e la starea eso!n ,rof#n la starea constienta. Daca te trezesti ,e !#zica e#forica o $ei a#zialtfel...ca! la fel c#! se a# e !#zica in $ise. Si!t#rile s#nt ezacti$ate asa ca ra!aneoar creier#l si !#zica. Este ca si can !#zica n# ar !ai $eni in casti ci in ca,#l ta#.Mintea iti este li!,e e ca a,a iar acor #rile iti trec ,rin !inte c# o l#ci itate an elica.4ezi s#nete si a#zi c#lori. iecare s#net fiecare 2ataie e to2e fiecare instr#!ent si

fiecare nota rezoneaza c# ,ro,ria sa ,ersonalitate. Perce,tia s#netelor este cresc#ta la felc#! T90-#l in !ari+#ana i!2#natateste e6,erienta !#zicala s#2iecti$a.

Daca crezi ca e6a erez incearca si t#.Daca n# ai inteles ,ana ac#!: iPo casti interne ,zizz !elo ii !,% ,ersonalizate c# !#zica

e#forica ,entr# so!n#l e #,a-a!iaza in loc e alar!a so!n#l re$i orant perfect e " e !in#te.Ener ie si e#forie ,#ra...fara ro #ri.

S# estiile !ele e !#zica e#forica =lin8-#rile s#nt ,entr# $i eocli,#ri ,e3o#t#2e...asc#lta-le >:

1. @al7alla e Fo#r3ella. =O !elo ie ,#ra inaltatoare. Daca Rai#l are o coloanasonora asta este...iti $a a arantat fiori.>

". Jarelia S#ite e Bean Si2eli#s. =O ,iesa clasica foarte ani!ata. 0orn#rile ,#ternicete $or trezi si te $or face sa za!2esti c# #ra ,ana la #rec7i.>

%. Solarcoaster e Solar Stone. =Asc#lta !acar ,ana la +#!atate. r#!os si ceresc...se ,oate sa sa iti ea lacri!ile.>Ac#! i!a ineaza-ti c#! ar fi sa asc#lti aceste ,iese can te trezesti. 4iata e fr#!oasa n#-i asa



35/38

PARTEA VIII-a: Stilul de iata

Somnul este cea mai buna meditatie. - Dalai 0ama.

METODA 3+: MediteazaPotri$it l#i Donal E. Mis8i!an e la Uni$ersitatea in Al2erta

Me itatia transcen entala ,are sa sta2ilizeze cicl#l so!n-$ise re #can efect#loricaror t#l2#rari al acest#i cicl# si eci resta2ilin siste!#l !ai re,e e la ni$el#l nor!ale f#nctionare.

0# alte c#$inte !e itatia i!2#natateste calitatea so!n#l#i. Re #ce t#l2#rarileso!n#l#i ,rof#n .

Una intre !o alitatile ,rin care !e itatia re#seste acest l#cr# este ,rin re #cerea

ni$el#l#i e cortizol in ti!,#l zilei. 0ortizol#l 7or!on#l stres#l#i $a re #ce calitateaso!n#l#i are !ai e ra2a #n efect e6tre! e ne ati$ care a fost intensi$ st# iat. Mai

,recis cortizol#l re #ce #rata so!n#l#i ,rof#n . Mai ,#tin so!n ,rof#n insea!na !ai ,#tina ener ie #n ra e iritare ri icat si ironic !ai !#lt stres.

0or,#l nostr# a fost conce,#t sa ai2a #n ni$el e cortizol foarte scaz#t in ti!,#lso!n#l#i. Ni$el#l e cortizol creste 2r#sc i!ineata ,entr# a ne trezi insa altfel ar tre2#isa ra!ana la #n ni$el scaz#t !ai ales la ince,#t#l no,tii in !o!ent ce at#nci esteconcentrata cea !ai !are ,arte e so!n ,rof#n .



36/38

Ras,#ns#l la stres a$ea ca sco, initial cresterea 2r#sca a ni$el#l#i e cortizol inti!,#l #nor sit#atii e ti,#l a sa# f# i; c#! ar fi in ti!,#l #nei $anatori. N# a fostconce,#t sa ra!ana la #n ni$el ri icat c# * e ore e !#nca ,e sa,ta!ana ter!eneli!ita i!inente si li,sa e $acante. Stil#l e $iata !o ern #ce la a,aritia stres#l#i zilnic") e ore in "). 0or,#l nostr# n# a e$ol#at ,entr# aceste sit#atii. Acesta este #n#l intre!oti$ele ,entr# care oa!enii in zi#a e astazi a# #n so!n ,recar: #n ni$el ri icat e

cortizol.Mai !#lte st# ii a# aratat ca !e itatia ,oate i!2#natati calitatea so!n#l#i. De

e6e!,l# #n st# i# a aratat ca ,ersoanele care s#fera e inso!nie carora le ia ( e!in#te sa a oar!a ,ot re #ce aceasta ,erioa a la 15 !in#te #,a % e zile e !e itatie.

Unele st# ii a# aratat ca !e itatia re#seste c#!$a sa faca $isele !ai creati$e. N# !e itez esinsa can fac cate$a se inte e !e itatie $isele i!i e$in e6tre! e ci# ate...ceea ce este 2ine insea!na!ai !#lte $ise l#ci e

Me itatie n# este ,entr# toata l#!ea. N# te si!ti $ino$at aca !e itatia n# teatra e. Insa aca iti ,lace sa !e itezi ai #n !oti$ in ,l#s sa o faci #n so!n !ai 2#n.

Pro2a2il ca ti-ai at sea!a e+a insa s#nt ca! e,en ent e aceasta co!2inatie eiPo casti interne izolatoare fonic !#zica ,zizz e rela6are e !e itatie...N# este toc!aio !o alitate 2# ista e a !e ita insa ,entr# !ine f#nctioneaza. 0el !ai 2#n ,ro ra!a# io e !e itatie #soara este 9olos3nc. N# este ce$a ieftin sa# e6,eri!ental l#cr# care!-a eza!a it la alte ,iese a# io e !e itatie. Poti sa escarci #n e!o e ,e site-#l lor.

METODA ': Indra&osteste-te

In ra osteste-te aceasta este #lti!a noastra !eto a e a-i $eni e 7ac so!n#l#i.Un st# i# realizat in ran #rile #nor ele$i e lice# a aratat ca ro!anticii...

1. A# !ai !#lta ener ie

". Dor! c# a,roa,e o ora !ai ,#tin ecat #n r#, care a fost folosit ca r#, e control

%. S#stin ca or! !ai 2ine in ,#nct#l e $e ere al so!n#l#i s#2iecti$

Ro!anticii a# fost caracterizati ca 7i,o!aniaci s#2clinici. 9i,o!ania este o stare!entala caracterizata ,rin e!otii ,oziti$e an #ri f# iti$e is,ozitia e as#!are erisc#ri si e#forie ocazionala. Ne$oia scaz#ta e so!n si i!2#natatirea calitatii so!n#l#is#2iecti$ ,ar sa fie efecte sec#n are ale 7i,o!aniei. Desi 7i,o!ania; este #n ter!enfolosit e o2icei ,entr# t#l2#rari ne#rolo ice; se ,are ca este ,osi2il sa se atin a #nan#!it ra e 7i,o!anie s#2clinica atorita i#2irii.

Din ,acate acest efect n# este ,rezent la c#,l#rile care a# trec#t e sta i#l eince,#t al relatiei lor.



37/38



38/38

INC&EIERE

D#,a c#! ,oti $e ea s#nt ,#tin ca! tocilar can $ine $or2a e so!n. Insa ,er!ite-!i sa e6,lic e ce...

0re in ceea ce se n#!este in$estitii in stil#l e $iata.; M#lti intre noi cons#!afoarte !#lta ener ie ,e in$estitiile financiare ceea ce este oarec#! ,rostesc aca stai sa tean esti ,entr# ca 2anii n# ne a #c atata fericire si 2#nastare ca niste o2icei#ri 2#ne

,entr# stil#l nostr# e $iata.

0reier#l nostr# f#nctioneaza c# o2icei#ri. B#!atate in el !er e ,e ,ilot-a#to!at.Daca ,etreci #n ti!, ,ro ra!an #-ti creier#l ,entr# #n no# o2icei ,oti lasa acel o2icei sa!ear a ,e ,ilot a#to!at ,entr# tot rest#l $ietii si sa te 2#c#ri fara nici#n efort e 2eneficii.

So!n#l face ,arte in aceasta cate orie. 4iata se #ce e ra,a at#nci can n#or!i! 2ine. 0ei care s#fera e inso!nie se ,lan ca n# a or! nicio ata ,e e,lin si can# traiesc nicio ata in ,lin se afla in zona aceea e !i+loc intre o2oseala si ceataco niti$a. I!2#nateste-ti o2icei#rile e or!it si $ei oscila intre e6tre!ele constiintei so!n e6tre! e a anc si e re$i orant noa,tea si atentie si concentrare e6tre!a in ti!,#lzilei. Acesta este i eal#l.

Petrece cate$a sa,ta!ani ,ro ra!an #-ti o2icei#ri e or!it corecte. A,oi ,etrece-ti intrea a $iata c# o constiinta i!2#natatita !ai !#lta atentie !ai !#lta ener ie !ai!#lta fericire si toate c# ,ret#l #n#i !ic efort in a$ans. Este e6traor inar e si!,l# sitot#si ne l#,ta! sa asi! acea a#to- isci,lina acea !oti$atie si acea !o alitate ,rin caresa face! ,ri!#l ,as catre a o,tarea #nor o2icei#ri !ai 2#ne. Si e# !a l#,t c# acest l#cr#.Asa ca n# $rea# sa $a $or2esc e s#s.

Toate cele 2#ne

A#tor#l

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	necula-nicolae
View:	223 times
Download:	4 times

Bonus-40 de Metode Pentru Un Somn Odihnitor

Documents