Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui

5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 1/35

Bolnavul cu peritonita acuta. Rolul asistentei medicale in ingrijirea

lui

MOTTO:

“Medicina este o artă care vindecă uneori,

uşurează adeseori şi consolează totdeauna”

CAPITOLUL I

PERITONITA ACUTĂ

Peritoneul este o seroasă foarte întinsă, în raporturi cu toate organele abdominale, cu o

vastă reţea de vase sanguine, limfatice şi seruri, căreia i se conferă roluri fiziologice şi

fiziopatologice foarte importante.

Peritoneul intervine în procesele de apărare ale organismului, reacţionează printr-o

exsudaţie abundentă, producere de fibră şi anticorpi care tind să limiteze infecţiile.

Datorită poziţiei sale în plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafaţă

interoceptivă, la cei mai variaţi excitanţi, ceea ce explică tulburările reflexe locale la distanţă

şi generale, care apar în îmbolnăvirile acestei seroase.

DEFINIŢIE

Prin peritonită se înţelege inflamaţia peritoneului urmată de dezvoltarea unui sindrom

patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita.

CLASIFICARE

După faza evolutivă – deosebim două feluri de peritonită:

peritonita acută peritonita cronică



După localizare:

peritonite apendiculare

peritonite biliare

peritonite urinare peritonite enterale (intestinale), etc.

După modul de a se produce:

peritonită localizată (circumscrisă)

peritonită generalizată

Deosebim două feluri de peritonită acută:

peritonită acută localizată

peritonită acută generalizată

Peritonită acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare existente în

cavitatea abdominală reuşesc să localizeze procesul infecţios în regiunea în care el a apărut.

De exemplu: peritonita localizată de origine apendiculară (cunoscută şi sub numele de

plastron) sau bloc apendicular, peritonită localizată de origine colecistică (plastrom

colecistic), peritonită localizată din regiunea pelvină (pelviperitonită).

Peritonita acută difuză (generalizată) este acea formă prin care se înţelege un sindrom

infecţios complex, abdominal, determinat de pătrunderea în cavitatea peritonială a unor

germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută.

ETIOLOGIE

Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai multe

căi:

Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia

(eventualitatea cea mai frecventă)

Apare în:

ulcerul gastric sau duodenal perforat

apendicită acută gangrenoasă perforată

colecistită acută perforată

ulceraţii şi perforaţii intestinale de diferite cauze

gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc.

Prin perforarea unui organ cavitar, datorită unui traumatism care nu a deschis peretele

abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub denumirea detraumatism abdominal închis.



Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe, glonte, schije,

etc.) care deschide peretele abdomenului, lăsând ca peritoneul să fie expus unei infecţii cu

germeni din afară.

În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce şi prin revărsarea conţinutului septic pe care îl conţine organul respectiv în cavitatea

peritoneală. Acest tip de leziune se numeşte traumatism abdominal deschis.

Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început localizat

şi apoi generalizat.

Dintre acestea exemplificăm:

apendicita acută localizată, care abcedează şi se deschide în cavitatea abdominală.

Pelviperitonita acută localizată la început, dar care apoi se deschide în cavitatea mare

a peritoneului.

Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenului şi evoluţia lui

pe peritoneu la persoana care se află într-o stare septică).

Pe cale genitală la femei:

Constituţia specială a zonei genitale feminine este de aşa natură încât face ca vaginul

să comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului trompelor cu cavitatea

peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare creează bariere împotriva infecţiilor,

permite uneori transmiterea unei infecţii din vagin (gonococică sau de altă natură) la

peritoneu.

Aceasta poate apărea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra infecţiilor, după

primele contacte sexuale, dacă în timpul acestor contacte li s-a transmis un germene patogen

(genococ, cocobacil, de obicei) sau după efectuarea unor manevre septice ale cavităţii uterine

(în scop avortic, diagnostic sau terapeutic).

Mecanismul de producere al peritonitei

Din lupta dintre germenii patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare a

organismului, existente în ţesutul reticuloendotelial de pe suprafaţa peritoneului şi a marelui

epeplon, rezultă lichidul purulent care caracterizează peritonita. Acest lichid conţine mari

cantităţi de toxine eliberate de către germenii patogeni.

Toxinele irită pe de o parte peritoneul, determinând o reacţie peritonială dureroasă şi

pe de altă parte, intră prin resorbţie în circulaţie determinând fenomenele toxice caractristice



peritonitei. Germenii patogeni se înmulţesc, se răspândesc şi în restul cavităţii peritoneale

creând peritonita generalizată.

Fiziopatologie

Peritonita acută difuză rezultă din reacţia locală a peritoneului şi a viscerelor

abdominale şi cea generală a întregului organism la acţiunea agresivă a germenilor

microbieni şi a unor produşi în peritoneu.

Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de:

flora microbiană cu calităţile sale de virulenţă, viteza de înmulţire, putere necrozată,

toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii anaerobi.

produşi biologici: lichid gastric, bilă, suc intestinal, suc pancreatic, lichid colic.

Reacţiile peritoneului sunt de tip inflamator:

secreţia seroleucocitară purulentă în prima fază însoţită de edem, hiperemie şi

infiltraţie edemoasă a tuturor viscerelor, epiploanelor şi mezourilor, secundar inflamaţiei

peretelui intestinal apare ileusul dinamic.

exudat muco-septic în a doua fază, care are tendinţa să închisteze secreţia purulentă

din peritoneu în diverse loje: aderenţele fibrinoase realizează uneori o veritabilă ocluzie

mecanică.

Şocul toxico-septic reprezintă o componentă importantă în evoluţia şi prognosticul

peritonitelor.

Factorii de gravitate în peritonită acută difuză sunt: terenul biologic al bolnavului,

boala cauzală, agresivitatea florei microbiene şi a produşilor pătrunşi în peritoneu, timpul

scurs de la debutul peritonitei, starea de şoc toxico-septic.

SIMPTOMATOLOGIE

Au fost descrise:

Semne funcţionale

Durerea este primul semn care apare într-o peritonită acută. Trebuie precizate:

modalitatea de debut (brutală sau nu), sediu (localizată sau difuză), evoluţia, iradierea,

paroxismele. Toate aceste elemente au importanţă în diagnosticul etiologic al peritonitei.

Durerea este de obicei brutală, în perforaţie. Poate fi iniţial localizată, difuzând într-o etapăulterioară, sau poate fi de la început difuză. Ea poate fi continuă şi stabilă sau cu exacerbări



paroxistice. Poate iradia în locuri diferite (hipogastru, de sac Douglos, umăr, regiunea

scapulară) de intensitate diferită, de la lovitura de pumnal a inundaţiei peritoniale până la

formele atenuate.

Vărsăturile frecvente sau biliare – pot contribui, atunci când sunt abundente ladezhidratarea bolnavului.

Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze produs iniţial prin ileus

dinamic reflex, ulterior poate ţine de supraadăugarea unei ocluzii mecanice. În peritonitele

hipertoxice se poate întâlni diareea.

Sughiţul întâlnit inconstant, este expresia iritaţiei diafragmului, a stazei gastrice şi a

stării toxice.

Semnele fizice abdominale sunt fără valoare pentru precizarea diagnosticului. Cel mai

des semn este necontractarea peretelui abdominal, care se poate pune în evidenţă prin:

Inspecţia abdomenului care arată:

imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.

respiraţia este superficială, mai frecventă de tip toracic superior.

Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic şi relevă:

contractarea abdominală reprezintă creşterea tonusului musculaturii pereţilor,

secundar peritonitei. Peretele abdominal nu se lasă deloc deprimat prin apăsare, manevra

fiind extrem de dureroasă.

apăsarea musculară este un semn mai precoce al peritonitelor. Peretele abdominal cu

tonus normal se lasă iniţial deprimat pentru ca bolnavul să simtă durerea şi să contracteze

peretele.

durere la decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după o apăsare progresivă

(semnul Blumberg).

Hiperestezia cutanată – constă în producerea unei senzaţii particulare dureroase atunci

când se palpează tegumentele peretelui abdominal în zona organului afectat.

Percuţia abdomenului poate arăta:

percuţia dureroasă a abdomenului - “semnul clopoţelului” (Mandel)

dispariţia matităţii hepatice (semne de pneumoperitoneu)

Ascultaţia abdomenului pune în evidenţă o linişte absolută (semn de pareză

intestinală).

Tuşeul rectal şi tuşeul vaginal provoacă o durere vie la apăsarea fundului de sac

Douglas (ţipătul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului care certifică prezenţa revărsatului peritonial.



Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativă asupra stării generale a

bolnavului care poate prezenta:

Creşterea temperaturii – 38,5˚C- 39˚C care poate lipsi în primele ore.

Pulsul – poate fi normal sau accelerat concordat cu creşterea termică. Lipsa deconcordanţă dintre puls şi temperatură constituie un indice preţios de apreciere a gravităţii

unei peritonite.

Tensiunea arterială – iniţial normală, scade până când se instalează starea de şoc.

Starea generală: Bolnavul este palid, şi adesea îi este caracteristic “faciesul suferind”,

agitat, transpirat, înspăimântat – cunoscut sub numele de facis peritoneal.

Facisului peritoneal îi sunt caracteristice şi următoarele: ochii încercănaţi, înfundaţi în

orbite, lucioşi, anxioşi, lenze arse, tegumente teroase (pământii).

Examene paraclinice

Examen de laborator

amilaza şi lipaza sunt moderat crescute în general

glicemia creşte în acidoza diabetică şi în pancreatită

ureea creşte în stări de dezhidratare

leucocitoza este frecvent întâlnită şi prezintă uneori valori mari

anemia obişnuită

electroencefalograma este necesară pentru eliminarea diagnosticului de infarct

miocardic.

Examenul radiologic pe gol poate evidenţia pneumoperitoneulsub formă de imagini

clare, semilunare, situate sub diafragmă, imagini hidroaerice în ocluzia intestinală, calculi

biliari sau urinari radioopaci, umbra unui abces sau a unei mase tumorale.

Pentru diagnostic sunt utile şi puncţia abdominală precum şi peritoneoscopia. Se

puncţionează în zona mată şi dacă se extrage lichid se confirmă peritonită (în mod normal nu

se extrage lichid din cavitatea peritoneală).

Puncţia abdominală sau paracenteza – reprezintă traversarea peretelui abdominal şi

pătrunderea în cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar.

Se face în scop explorator şi terapeutic.

Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei:

masă acoperită cu un câmp steril

casoletă cu câmpuri sterile

casoletă cu mănuşi sterilecasoletă cu trocar gros cu diam. de 3-4 mm



muşama şi traversă sub bolnav

un vas gradat pentru colectarea lichidului

un cearşaf împăturit în trei, aşezat în regiunea lombară, pentru bandajarea

abdomenului în timp şi după evacuarea lichiduluităviţă renală

seringi de 2-5 ml sterile

ace

soluţie pentru dezinfecţia locului de elecţie (alcool, tinctură de iod, alcool iodat)

novocaină pentru anestezie locală

casoletă mică cu comprese sterile

două eprubete sterile (astupate) etichetate

substanţe necesare pentru reacţia RIVALTA

ace de siguranţă

catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare când bolnavul prezintă tulburări de

micţiune.

Întregul instrumentar se pregăteşte pe o măsuţă acoperită cu un câmp steril şi se aduce

în cameră numai în ultimul moment pentru a nu cauza stări de nelinişte bolnavului. Masa cu

instrumente se aşează cât mai aproape de bolnav.

Puncţia se realizează la patul bolnavului după ce a protejat patul cu un paravan.

Înainte de puncţie bolnavul va fi poziţionat în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat.

Rolul asistentei în timpul puncţiei

Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru

laborator (după ce medicul retrage mandrenul) examen citologic, determinarea cantitativă de

albumină.

se aplică tubul de cauciuc în prelungirea canulei şi se colectează lichidulo acistic în

recipientul pregătit pentru acesta

se observă starea generală a bolnavului şi se măsoară pulsul şi respiraţia

dacă apar complicaţii se anunţă imediat medicul

partea superioară a abdomenului se badijonează cu cearşaful împăturit (pentru ca

deprimarea cavităţii abdominale să se facă brusc) şi se strânge progresiv



se supraveghează viteza de evacuare (nu trebuie să fie mai mare de un litru la 15 min).

La prima paracenteză se evacuează numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacuează în timp de

1-2 ore

se schimbă poziţia bolnavului, în diferite direcţii (dacă în timpul evacuării scurgerease opreşte brusc)

se introduce mendrenul neascuţit în trocar (când orificiul acestuia se acoperă cu o

ansă intestinală sau flacoane de fibrină)

se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod după ce medicul extrage trocarul

se aplică un pansament steril

se strânge cearşaful în jurul abdomenului şi se fixează cu ace de siguranţă

Îngrijirea bolnavului după puncţie

se asigură în cameră temperatura optimă şi linişte pentru bolnav

bandajul împrejurul abdomenului se menţine timp de 5-6 ore

bolnavul va fi supravegheat 24 de ore şi se anunţă imediat medicul la orice suspiciune

pansamentul plăgii se face în condiţii de asepsie perfectă

se serveşte bolnavul şi se alimentează la pat în tot timpul repaosului

substanţele analeptice se administrează la indicaţia medicului

Accidente

În urma vasodilataţiei excesive prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale

bolnavul poate face colaps. În acest caz medicul va întrerupe puncţia şi se vor administra

bolnavului substanţe analeptice.

se poate instala o hemoragie internă.

Pregătirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncţie pentru laborator

Lichidul recoltat în eprubete sterile sau pe medii de cultură se aşează în termostat sau

se aduc la laborator împreună cu încă 100-200 ml pentru diferite determinări de laborator

cerute de medic în buletinul de recoltare (examen citologic prin centrifugare, determinarea

calitativă de albumină, etc.). Restul lichidului se determină volumetric.



Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificând conţinutul lichidului,

numele bolnavului, salonul şi secţia, data recoltării.

Se transportă imediat la laborator evitând suprainfectarea produsului.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

Acesta se face cu:

Afecţiuni medicale cu simptomatologie abdominală

colică renală

colică hepatică

ulcer în puseu evolutiv

infarctul miocardic

pneumopatii bazale

Afecţiuni chirurgicale

ocluzii intestinale

pancreatită acută

infarctul enteromezentric

sarcina extrauterină ruptă

TRATAMENTUL PERITONITELOR

Peritonita acută este o urgenţă chirurgicală. Netratate 99% din peritonitele acute au un

prognostic nefast.

Tratamentul în peritonită acută trebuie să fie: precoce, complex, adecvat şi susţinut.

Tratamentul chirurgical are ca obiective:

Suprimarea sursei (cauzei peritonitei)

Tratarea peritonitei prin spălarea minuţioasă a peritoneului cu ser fiziologic şi drenaj

eficient al spaţiilor de închistrare posibile în peritoneu.

Tratamentul medical constă în:

antibioterapie generală

reechilibrarea hidroelectrică, acido-bazică, nutritivătratarea şocului toxico-septic



menţinerea funcţiilor vitale cât mai aproape de parametrii fiziologici

Măsurile terapeutice se pot grupa în:

Măsuri specifice

Măsuri nespecifice

Măsurile terapeutice specifice:

Intervenţie chirurgicală obligatorie (excepţie făcând peritonitele primare). Ea trebuie

făcută de urgenţă iar tehnica şi tactica operatorie să fie cea mai puţin şocantă dar eficace.

Intervenţia chirurgicală trebuie să realizeze cel puţin suprimarea sursei (închiderea

perforaţiei, îndepărtarea apendicelui, a trompei uterine gangrenate, etc.)

Drenajul cavităţii peritoneale, mai precis în zonele de elcţie unde se dezvoltă abcesele.

Exteriorizarea drenurilor se face la distanţă de plaga operatorie unde declivitatea asigură cea

mai bună evacuare

Dacă intervenţia chirurgicală şi drenajul sunt factori esenţiali specifici ai tratamentului

peritonitei, succesul final şi prognosticul depid de stricteţea cu care sunt aplicate propunerile

generale.

Măsuri terapeutice generale:

Reapos la pat – poziţie semiaşezândă.

Aspiraţie nazo-gastrică, se instituie din primele momente de la suspiciunea unei

peritonite. Prin această măsură se evită vărsătura şi posibilitatea aspiraţiei traheo-bronşice.

Reechilibrarea hidroelectrolitică este componenta terapeutică majoră. Cantităţile de

apă şi electroliţi ce trebuiesc administrate se stabilesc în funcţie de tensiunea arterială,

presiunea venoasă centrală, ionogramă, hematocrit, semne clinice obiective.

Ele se administrează pe cale intravenoasă prin cateterizarea unei vene mari.

Se administrează:

ser fiziologic 2000-3000 ml, cu un aport de 18-27 g NaCl

glucoză 5-10% (cu insulină 5U la 250 ml) având un aport caloric 2000-3000 ml.

NaCl, KCl în soluţii molare, în funcţie de ionograma serică

Reechilibrarea circulatorie (volemică) se face pe lângă soluţiile hidroelectrice, cu

plasmă sau sânge. În caz de urgenţă vitală se întrebuinţează vasopresoare (adrenalină,

noadrenalină 1-4 mg în soluţii macromoleculare Dextran 70, Rheomatex 1000-1500 ml).

HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2000 mg, în perfuzie, ameliorează

rezultatele reechilibrării circulatorii.Ameliorarea condiţiilor respiratorii se obţine prin oxigeno-terapie.



Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde antibiotice cu spectru larg, pe

cât posibil exacte pe antibiograma secreţiei purulente peritoneale. Se administrează în

perfuzii, i.m. şi eventual în peritoneu: Penicilină 10-15 ml/24 ore postoperator, asociate cu

alte antibiotice – Kanamicina, CloramfenicolPrevenirea şi tratarea oligoanuriei constă în reechilibrarea circulatorie şi hidroionică,

după un oarecare grad de rehidratare prin diureză osmotică (glucoză 20%)

Corectarea acidozei metabolice cu soluţii molare de NaHCO3 1000-2000 ml/24 ore.

Este preferat pentru acţiunea sa intracelulară soluţia THAM.

CAPITOLUL II

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU

PERITONITĂ ACUTĂ

Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor

Îngrijirea bolnavilor înainte de intervenţia chirurgicală, în scopul pregătirii lor, variază

în raport cu motivul pentru care se face intervenţia, cu starea generală a bolnavului, precum şi

cu timpul avut la dispoziţie până în momentul operaţiei.

Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţia chirurgicală

constă în:

Pregătirea psihică a bolnavului – bolnavul este încurajat cu atenţie şi solicitudine, se

suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte. Se va reduce starea de

anxietate prin informaţii primare privind intervenţiile chirurgicale.

bolnavului i se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut

întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică, normalizarea

proteinemiei, vitaminizare şi la nevoie alimentare specială

stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului

golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului: stomac, vagin,

vezica urinară, etc. şi toaleta bolnavului

pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie. Înainte de

intervenţii chirurgicale ei trebuie să fie feriţi de traume psihice. Majoritatea dintre ei sunt

obsedaţi de frica intervenţiei, ceea ce duce la scăderea organismului faţă de şocul operator.

Este bine ca bolnavul nou să fie plasat într-un salon unde sunt internaţi bolnavi cuaceleaşi afecţiuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra operaţiei care-l interesează.



Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să-şi formeze convingerea că este îngrijit şi se

găseşte în siguranţă, ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere intervenţia.

În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a organismului

asistenta are sarcina de a executa recoltări pentru examenul complet, hemograma completă,reacţia VDRL, determinarea TC, TS şi grupa sanguină, de a măsura TA şi de a asigura

trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. La cererea medicului se vor pregăti bolnavii

pentru probe funcţionale ale aparatului circulator şi respirator.

Dacă perioada preoperatorie este mai lungă, asistenta va putea observa modul de

reacţie a organismului faţă de diferite medicamente sau alimente, depistând stări alergice faţă

de alergenii medicamentoşi sau alimentari. Dacă intervenţia se execută pe neaşteptate în

funţie de urgenţa ei se va renunţa la o parte din explorările enunţate mai sus.

În seara zilei premergătoare intervenţiei, bolnavii nu vor consuma alimente ci numai

cantităţi mici de lichide. Dacă intervenţia chirurgicală va avea loc pe stomac se vor efectua

spălături gastrice. Golirea intestinului, clisma, se face în funcţie de afecţiune – clisma

evacuatorie seara şi eliminatorie cu 3-4 ore înainte de intervenţie. Înainte de intervenţie

bolnavul îşi goleşte vezica urinară iar dacă acest lucru nu este posibil, se va efectua un sondaj

vezical. Bolnavul va fi îmbăiat cu o zi înainte de intervenţie, iar dacă starea bolnavului

contraindică baia, toaleta se va rezuma la spălarea minuţioasă a zonei ce va fi supusă

intervenţiei. Se va acorda o deosebită atenţie îndepărtării urmelor de murdărie din ombilicul

bolnavului, toaleta locoregională a zonei de operat prin epilare, dezinfecţie şi punerea

câmpurilor sterile.

Administrarea medicaţiei preanastezice indicate de medicul anestezist:

se va administra un hipnotic opiaceu (Morfină, Miaglin) sau barbiturice

(Fenobarbital).

Îngrijirea bolnavilor după intervenţia chirurgicală (intraabdominală)

Îngrijirile din această perioadă variază în funcţie de narcoză, starea generală a

bolnavului, complicaţiile şi accidentele postoperatorii.

Pregătirea salonului şi a patului:

Încă din timpul operaţiei se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului.

Temperatura din cameră va fi de 18-20 grade C.

Patul va fi prevăzut cu lenjerie curată, muşama, traversă, eventual colaci de cauciuc şi

se încălzeşte patul cu termofoare electrice sau sticle de apă caldă, care se vor îndepărta din



pat la sosirea bolnavului. Lângă patul bolnavulu se pregăteşte sursa de oxigen, seringi,

aparate de perfuzat, substanţe medicamentoase, punga cu gheaţă, tăviţă renală, bazinet, etc.

Transportul bolnavului

De la sala de operaţie în salon transportul bolnavului se face cu targa sau cucăruciorul. Bolnavul va fi învelit cu grijă. O atenţie deosebită necesită aşezarea bolnavului în

pat în poziţia corespunzătoare, restabilirea şi menţinerea echilibrului bioligic al organismului

şi îngrijirile speciale în cazul apariţiei complicaţiilor. În prima zi bolnavul va fi aşezat în

poziţie de decubit dorsal, fără pernă sub cap. Aceasta asigură relaxarea musculaturii

abdominale şi deci micşorează durerea locală. Începând din ziua a doua după intervenţie se

vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza venoasă şi a uşura circulaţia de

întoarcere. Mişcările vor fi însoţite de exerciţii de respiraţie.

Îngrijirea bolnavului în perioada postoperatorie

În perioada postnarcotică, până la revenirea completă a cunoştinţei bolnavului, acesta

va fi supravegheat. El nu poate fi lăsat singur căci după narcoză pot să apară complicaţii, cum

ar fi: cădere înapoi a limbii, tulburări de respiraţie, de circulaţie, asfixie, etc.

Câteodată bolnavul prezintă numai greţuri şi face eforturi pentru a voma, alteori

elimină conţinutul stomacal: suc gastric, bilă, eventual mucozităţi faringiene. Funcţiile

scoarţei cerebrale nefiind încă restabilite, bolnavul se poate scula, poate intra în agitaţie,

încearcă să-şi desfacă pansamentul, etc.

Supravegerea bolnavului în primele zile după intervenţie

În perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor şi

aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind în stare să semnaleze singur modificările survenite

în starea lui.

Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmăril aspectul general al bolnavului:

culoarea feţei, a tegumentelor şi mucoaselor, indică de multe ori apariţia unor complicaţii

postoperatorii. Ea va supraveghea şi întreţine în perfectă stare de curăţenie pielea, prin băi

parţiale, ferind însă regiunea pansată de orice presiune exercitată asupra regiunilor predispuse

şi activând circulaţia prin metode cunoscute.

Temperatura – se măsoară de cel puţin de 2 ori pe zi iar la indicaţia medicului ori de

câte ori este nevoie. În primele zile după intervenţie se întâlnesc des stări subfebrile, febra

poate surveni şi după anestezia rahidiană. Persistenţa febrei sau ridicarea ei treptat indică decele mai multe ori o complicaţie în evoluţia postoperatorie (infecţie, pneumonie, supuraţia



hematomului, etc.). Creşterea temperaturii în aceste cazuri este însoţită şi de alte fenomene

care permit interpretarea justă a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatorii locale,

tuse, junghiuri, etc.).

Aparatul cardiovascular – asistenta va măsura şi nota pulsul de mai multe ori pe zi. Înaceastă perioadă pulsul este uşor crescut dar curând după intervenţie revine la normal.

Modificările de puls pot semnala apariţia complicaţiilor; la bolnavii slăbiţi şi la intervenţiile

mai grele pulsul revine mai greu la normal.

Aparatul respirator – se supraveghează tipul, frecvenţa, amplitudinea respiratorie.

Respiraţia poate fi îngreunată de un pansament abdominal prea strâns. În caz de dipnee sau

respiraţie superficială se va anunţa imediat medicul şi se va administra oxigen şi medicaţia

adecvată.

Aparatul excretor – în primele ore după intervenţie, bolnavul, în general nu urinează.

După 6-12 ore se va solicita bolnavului să-şi golească vezica urinar. Urina din primele 24 ore

se colectează notând caracterele ei macroscopice, se vor urmări mai departe frecvenţa şi

caracterul micţiunilor. De multe ori în urma intervenţiilor chirurgicale se instalează o retenţie

urinară. Dacă bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical.

Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul vărsăturilor.

Va urmări dacă bolnavul are sughiţuri, semne de iritaţie peritonială. Asistenta trebuie să

supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor bucale, abdomenul bolnavului. Ea va urmări cu

atenţie restabilirea funcţiei tubului digestiv. În general funcţiile digestive se restabilec în a

doua zi după intervenţie şi se manifestă prin eliminări spontane de gaze. Primul scaun

spontan are loc în a treia zi de după operaţie. Frecvenţa şi caracterul scaunului se notează în

foaia de observaţie a bolnavului.

Supravegherea pansamentului

Imediat ce bolnavul este adus în salon din sala de operaţie se examinează

pansamentul. Dacă s-a lărgit sau s-a deplasat, el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă fără a

se deplasa cel pus în sala de operaţie. Se contorlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu

sângerează, dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină, etc. În cazul pansamentelor

compresive se verifică circulaţia sanguină a regiunilor subadiacente sau învecinate. Dacă mai

jos de regiunea lezată apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va lărgi pansamentul

pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de circulaţie. Dacă pansamentul

rămâne uscat ele se va scoate în a 6-7-a zi, când se scot şi firele de sutură.

Dacă bolnavul are febră, se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plagăsupuroasă, se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervale fixate de



medic. Cu ocazia schimbării pansamentului se va lucra cu grijă şi blândeţe pentru a evita

provocarea inutilă de durere.

Rehidratarea şi alimentarea bolnavului

Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide în cantitatesuficientă pe cale parenterală sau dacă este poibil per os, după indicaţia medicului.

Calea fiziologică este cea bucală. Dacă bolnavul nu varsă se pot administra apă

minerală, ceai de lămâie, suc de fructe în cantităţi mici şi repetate, câte o lingură la 10-15

minute. Dacă bolnavul prezintă vărsături nu se permite ingerarea lichidelor, senzaţia de sete

va fi atenuată prin ştergerea buzelor şi a limbii cu tifon umed sau prin clătirea cavităţii bucale

cu apă. Nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte, pentru că acestea fermentează şi

produc balonări. Regimul alimentar va fi prescris ţinând seama de afecţiunea de bază pentru

care s-a executat intervenţia, precum şi de eventualele boli supraadăugate, acestea necesitând

un regim alimentar aparte.

Combaterea durerilor postoperatorii şi ridicarea moralului bolnavului

Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de măsuri ţinând seama de

factorii care au provocat-o.

Astfel se recurge la:

liniştirea bolnavului

aşezarea lui în poziţie de menajare a părţilor dureroase

utilizarea agenţilor mecanici şi fizici, tratament medicamentos calmant.

Liniştirea bolnavului are o importanţă foarte mare în primele zile. Îngrijirea atentă,

serioasă, supravegherea permanentă, lămurirea bolnavului asupra modului de evoluţie şi de

reducere a durerilor în perioada postoperatorie, vor avea efect pozitiv asupra stării sale.

Mobilizarea bolnavului trebuie făcută cât mai curând posibil. În urma mişcărilor

circulaţia sanguină devine mai activă, peristaltismul intestinal şi funcţia excretoare se

îmbunătăţesc, schimburile nutritive sunt mai active, ventilaţia pulmonară se intensifică şi se

pune în evidenţă întreaga musculatură.

Dacă bolnavul nu se poate ridica se începe mobilizarea lui în pat. Bolnavul îşi va

mişca membrele inferioare, îşi va schimba poziţia în pat şi se vor efectua exerciţii de

respiraţie. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaţii tardive ca: trombozele

venoase, pneumoniile hipostatice, escarele, etc.

După laparoscopie, la uni bolnavi slăbiţi, subnutriţi sau în urma unui efort spontan ca:

vărsătura, tusea, strănut, sughiţ, organele abdominale pot să se eviscereze prin plagaoperatorie desfăcută în urma efortului. Evisceraţii pot să se producă până la sfârşitul primei



săptămâni de intervenţie. Pentru prevenirea ei, asistenta va sfătui bolnavul ca în timpul

efortului să comprime uşor cu palmele plaga operatorie diminuând astfel contracţia spontană

a musculaturii abdominale. Dacă bolnavul acuză semnele subiective locale cum ar fi: durerea

vie la nivelul plăgii imediat după efort cu senzaţia că s-a rupt ceva iar pansamentul va fiîmbibat cu secreţii serosanghinolente, în acest caz se anunţă imediat medicul pentru a lua

măsuri de urgenţă.

Pregătirea conştiincioasă a bolnavului pentru intervenţia şi îngrijirea lui atentă după

operaţie previne majoritatea complicaţiilor postoperatorii.

CAPITOLUL III

ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ

CAZ CLINIC NR. 1

CULEGEREA DATELOR

R.M. în vârstă de 35 ani, sex masculin, domiciliat în comuna Mihăileni, judeţul

Botoşani este adus la serviciul de urgenţă cu salvarea, acuzând faptul că în mod brusc a

apărut o durere violentă sub formă de arsură cu localizare în epigastru şi deseori iradieri în

spate. Bolnavul este cunoscut ca consumator de băuturi alcoolice şi a fost internat în repetate

rânduri în spital, cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.

Bolnavul, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, el ia o poziţie antologică, cu

mâinile în regiunea epigastrică. El perzintă un facies anxios, ochi încercănaţi, paloare,

transpiraţie, extremităţi reci.

La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.

La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg

prezent.

La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.

Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.

Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament.Antecedente:



heredocolaterale nesemnificative

personale – bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrită.

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR

tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluaraţie superficială cauzată de

anifestată prin dispnee

- Înlăturarea dispneei,

- Asigurarea unei respiraţii

normale în timp

- Pacientul să prezinte un

ritm respirator regulat în

timp de 24 ore

- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie

semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte.

- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen

- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată

- Oxigenoterapie

- Nu se administrează morfină.

Pacien

amelio

laţie modificată, cauzată de

anifestată prin puls rapid şi

siune arterială scăzută, stare

tate, nelinişte

- Pacientul să prezinte o

circulaţie adecvată

- Pulsul, TA să aibă valori

normale în timp de 24 de

ore

- Să fie echilibrat psihic

- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie

pulsul, TA, respiraţia

- Poziţionare, asigurarea repaosului absoult

- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei

Pacien

amelio

psihic

ea tranzitului intestinal,

area integrităţii tubului

, manifestată prin constipaţie.

- pacientul să prezinte un

tranzit intestinal în limitele

fiziologice timp de 2 zile.


scaun normal calitativ şi

cantitativ.

- I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică,

sondă de gaze

- Pacientul este invitat să îşi golească vezica

urinară

- Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru

operaţie.

Tranzit

tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluadratare cauzată de procesul

, manifestată prin greţuri,i, febră.

- Pacientul să fie echilibrat

hidroelectric- Pacientul să aibă o stare

de bine, de confort fizic

fără greţuri, vărsături în

timp de 24h

- Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală.

- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şivolemică.

- Poziţionare corectă.

- Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează

produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi

clătească gura.

- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în

foaia de observaţie.

- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor

Pacien

hidroel



pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori

este nevoie.acitate de a se îngriji singur,

de dureri mari, manifestată

nie, oboseală.

- Se va pregăti pacientul din

punct de vedere fizic şi

psihic.

- I se va explica necesitatea

actului operator

- Pregătirea pacientului

pentru operaţie.

- Pregătirea câmpului

operator în timp de 24h.

- Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi

săpun.

- Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital

- Regiunea unde urmează să se efectueze

intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,

degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un

câmp steril.

- Tegu

- Pacie

bună p

fizică ş

tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluade operaţie, cauzată de

anifestată prin stres, stare

işte, agitaţie.

- Pregătirea preoperatorie

- Administrarea medicaţiei

preanastezice

- Transportul la sala de

operaţie.


funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză.

- Se efectuează testarea la anastezice (xilină),

testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii

alergice.

- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează

la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi

atropină i.v.

- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este

transportat la sala de operaţie.

- pacie

urmare

medica

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalificarea amplitudinii respiraţiei

de anestezie manifestată prin.

- Supravegherea ritmului

respirator.- Combaterea dispneei în 6-

12 ore.

- Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură

adecvată.- Oxigenoterapie

- Fre

resp/- Pul

acitatea de a se mişca datorită

rii anestezicului şi operaţiei

ată prin ameţeli, somnolenţă.

- Transportarea bolnavului

cu targa de la sala de

operaţie în salon şi

instalarea lui în pat.

- Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon

protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în

poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat

continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,

respiraţie, diureza.

- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea

- Pac

orga

ameţ

PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR



pungilor ori de câte ori este nevoie.

- După 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat

să se ridice în poziţie semiaşezândă.re acută cauzată de intervenţia

icală manifestată prin nelinişte,

.


stare de bună dispoziţie fără

dureri.

- Să-şi recapete încrederea

în forţele proprii timp de 3-

4 zile.

- Să beneficieze de un

- Efectuarea psiho terapiei.

- Calmarea durerii prin administrare de calmante

- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,

cameră aerisită, temperatură adecvată.

Schimbarea poziţiei ori de câte ori este

Uşoa

durer

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat EvalSomn odihnitor în timp de

24 ore.

- Calmarea durerii

nevoie, pentru a evita apariţia escarelor.

ultate de a se alimenta şi

datorită intervenţiei

icale manifestată de durere.

- Pacientul trebuie să fie

echilibrat hidroelectrolitic

şi volemic.

- Să prezinte o stare de

bine, fără greţuri şi

vărsături, în 24 ore.

- Alimentarea pacientului pe cale parenterală în

primele 3 zile după operaţie.

- Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie

lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe

strecurate, apoi, în următoarele zile, piure de

cartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.

- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7

mese pe zi).

- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,

fumatul.

- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,

greu digerabile.

-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.

- Pac

nutri

semn

ultate de a se mişca, cauzată

re, manifestată prin ameţeli,

ea achilibrului

- Pacientul să aibă o postură

adecvată

- Să aibă tonusul muscular

şi forţa musculară păstrată

- Să prezinte mobilitate

- Ajută pacientul în funcţie de starea generală.

- Efectuarea toaletei pe regiuni respectându-i

pudoarea.

Supravegherea zilnică a plăgii şi tuburilor de dren.

- Pac

tegu

integ

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalnormală.

- Pacientul să nu prezintecomplicaţii ca escare de

- Schimbarea pansamentului în cazul când acesta se

murdăreşte cu secreţii, sânge, etc.- Ajută pacientul să-şi schimbe lenjeria de corp.



decubit, etc.ultate de a elimina, cauzată de

atare, manifestată prin

urie diaforeză.

- Reechilibrare

hidroelectrolitică şi

volemică a organismului în

5-7 zile

- Să-şi recapete controlul

sfincterelor.

- Să fie echilibrat psihic.

- Să aibă o stare de bine

fizic şi psihic.

- Pacientul este invitat să urineze spontan.

- Se va servi pacientul cu bazinet, ploscă.

- Administrarea de ceaiuri, compoturi, sucuri.

- La indicaţia medicului se administrează medicaţie

diuretică.

- Asigurarea igienei locale riguroasă după fiecare

eliminare.

- Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.

- Son

fără

etate cauzată de necunoaşterea

sticului bolii, manifestată prinare, teamă.

- Pacientul să beneficieze

de un mediu de siguranţă,fără accidente şi infecţii.

- Să fie echilibrat psihic.

- Amplasează pacientul în salon în funcţie de starea

sa de afecţiune.- Informează şi stabileşte împreună cu pacientul

planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a

rezistenţei organismului.

- Educă pacientul pentru profilaxia secundară a

bolii: evitarea stresului, a alimentaţiei iritante

pentru stomac, renunţarea la obiceiuri dăunătoare.INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC

Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de

laborator 07-03-2000

08-03-2000

Ht = 49%

Hb = 23 g%

VSH= 10-15 mm/h

L = 10500 mm3

Uree = 44 g

Glicemie = 127 mg%Ionograma:

Na+ = 123 m Eq/l

K + = 3,5 m Eq/l

Cl*

= 3,5 m Eq/l

Fibrinogen = 492 mg%

Amilazenia = 8-30 U Bodansky

Creatinina = 2-3 m%

Examen sumar de urină:

pH – acid

D – 1008

sediment rare celule

1 – 2 L/cm

H – absentalbumină, glucoză – absent

07-03-2000 Alte intervenţii:



EKG – morfologie normală

a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol

- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între

ficat şi diafragm- imagini hidroaerice

b. Radiografie pulmonară fără modificări.07-03-2000 Test la penicilină – negativ

Test la xilină – negativ

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC

Data Medicamentul Forma de

prezentare

Calea de

administrare

Doza/ora

07-03-2000

08-03-2000

Glucoză 10%

Ser fiziologic

Penicilină

Algocalmin

Romergan

Fl I

Fl III

Fl 4

F 4

F 2

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

500 ml/24h

1000 ml/24h

1 mil/6h

1 f/6h

1 f/12h09-03-2000

10-03-2000

Ser fiziologic

Glucoză 10%

Penicilină

Algocalmin

Romergan

Diazepam

Plegomazin

Fl II

Fl I

F 4 mil

F 2

F 2

F 2

F 2

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

600 ml/24h

500 ml/24h

1mil/6h

2 f/24h

2 f/24h

2 f/24h

2 f/24h11-03-2000

12-03-2000

Glucoză 10%

Ser fiziologic

PenicilinăAlgocalmin

Diazepam

Fl I

F II

F 4 milF 4

F 2

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.i.m.

i.m.

500 ml/24h

600 ml/24h

1mil/6h2 f/24h

2 f/24h13-03-2000

14-03-2000

Penicilină

Algocalmin

Diazepam

Vit B1, B6

Ca gluconic

Fl 2 mil

F 4

F 2

F 1

F 1

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

1mil/12h

1 f/6h

1 f/12h

1 f/24h

1 f/24h



EVALUARE FINALĂ

Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 7 martie 2000 cu dureri

violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi tratament. După efectuareainvestigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită

cauzată de ulcer perforat.

Bolnavul este supus intervenţiilor chirurgicale, operaţia a evoluat în condiţii bune,

fără complicaţii. În timpul spitalizării el a primit:

tratament medical (antibiotice, sedative)

a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic

regim alimentar pre şi post operator

repaos la pat.

Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2000 vindecat, cu următoarele

recomandări:

renunţarea la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun)

evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari

evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,

sosuri, cafea, conserve)

respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7

mese pe zi)

evitarea eforturilor mari.

CAZ CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR

T.I. în vârstă de 40 ani, sex feminin, domiciliată în localitatea Săveni, judeţul

Botoşani a fost internată pe data de 24-04-2000, în urma loviturilor primite în zona

abdominală. După aceste lovituri ea acuză dureri violente în regiunea abdominală, hipogastru,

neputând face nici un efort.

A doua zi este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean Botoşani.

Bolnava, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, anxietate, stare generalăalterată.



La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.

La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg

prezent.

La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.Tuşeul rectal şi vaginal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.

Aici este internată pe secţia chirurgie în urma investigaţiilor făcute I se stabileşte

diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţia intestinului şi este supusă intervenţiei

chirurgicale.

Antecedente:

heredocolaterale nesemnificative

personale –în copilărie a făcut rujeolă iar la vârsta de 28 de ani a ost operată de

apendicită. Naşteri 2 – avorturi 0.


ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalpiraţie superficială cauzată de

manifestată prin dispnee



normale în timp- Pacientul să prezinte un

ritm respirator regulat în

timp de 24 ore


semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte.

- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată

- Oxigenoterapie

- Nu se administrează morfină.

Paci

amel

culaţie modificată, cauzată de

, manifestată prin puls rapid şi

ensiune arterială scăzută, stare

ietate, nelinişte




normale în timp de 24 de

ore

- Să fie echilibrat psihic


pulsul, TA, respiraţia

- Poziţionare, asigurarea repaosului absoult

- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei

Paci

amel

psihi

irea tranzitului intestinal,

icarea integrităţii tubului

iv, manifestată prin constipaţie.

- pacientul să prezinte un

tranzit intestinal în limitele

fiziologice timp de 2 zile.


scaun normal calitativ şi

cantitativ.

- I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică,

sondă de gaze

- Pacientul este invitat să îşi golească vezica

urinară

- Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru

operaţie.

Tran

oprit.

ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Eval



hidratare cauzată de procesul

os, manifestată prin greţuri,

uri, febră.


hidroelectric

- Pacientul să aibă o stare

de bine, de confort fizicfără greţuri, vărsături în

timp de 24h


- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi

volemică.

- Poziţionare corectă.- Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează

produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi

clătească gura.

- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în

foaia de observaţie.

- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor

pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori

este nevoie.

Paci

hidro

apacitate de a se îngriji singur,

ă de dureri mari, manifestată

stenie, oboseală.



psihic.

- I se va explica necesitatea

actului operator


pentru operaţie.- Pregătirea câmpului

operator în timp de 24h.

- Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi

săpun.



intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,

degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un

câmp steril.

- Teg

- Pac

bună

preo

psihi

ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evala de operaţie, cauzată de

, manifestată prin stres, stare

inişte, agitaţie.

- Pregătirea preoperatorie

- Administrarea medicaţiei

preanastezice

- Transportul la sala de

operaţie.


funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză.

- Se efectuează testarea la anastezice (xilină),

testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii

alergice.

- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează

la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi

atropină i.v.

- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este

transportat la sala de operaţie.

- pac

urma

medi



stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalacitatea de a se mişca datorită












- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea

pungilor ori de câte ori este nevoie.

- După 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat

să se ridice în poziţie semiaşezândă.

- Pac

orga

ameţ

re acută cauzată de intervenţia

icală manifestată prin nelinişte,.


stare de bună dispoziţie fărădureri în 24-48 ore



6 zile.

- Calmarea durerii


- Calmarea durerii prin administrare de calmante- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,

cameră aerisită, temperatură adecvată.

Schimbarea poziţiei ori de câte ori este nevoie,

pentru a evita apariţia escarelor.

Uşoa

durer

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalultate de a se alimenta şi


icale manifestată de durere.


echilibrat hidroelectrolitic

şi volemic în 2-7 zile


bine, fără greţuri şivărsături, în 6-12 zile.


primele 3 zile după operaţie.

- Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie

lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe

strecurate, apoi, în următoarele zile, piure decartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.

- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7

mese pe zi).

- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,

fumatul.

- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,

greu digerabile.-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.

- Pac

nutri

semn




ultate de a se mişca, cauzată

re, manifestată prin ameţeli,

ea achilibrului

- Pacientul să aibă o postură

adecvată

- Să aibă tonusul muscular

şi forţa musculară păstrată- Să prezinte mobilitate

normală

- Pacientul să nu prezinte

escare de decubit

- Ajută pacientul să îşi schimbe poziţia ori de câte

ori este nevoie.

- Ajută pacientul să se ridice din pat şi să se dea jos

şi să facă mici plimbări- Efectuează masaje zilnice la regiunile predispuse

escarelor, la nivelul membrelor inferioare, folosirea

colacilor de cauciuc.

- Asigurarea lenjeriei, tegumentelor, a lenjeriei de

pat şi corp.

- Efectuarea exerciţiilor pasive şi active.

- Pac

de bi

- Exe

pasiv

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Eval

acitate de a se îngriji singur,intervenţiei chirurgicale,

stată prin poziţie neadecvată,

- Pacientul să prezintetegumentele şi mucoasele

curate.

- Să-şi redobândească stima

de sine în 7-14 zile.


confort.ificările amplitudinii

iei, cauzată de anestezie

stată prin dispnee.

- Supravegherea ritmului

respirator.

- Combaterea dispneei în 4-

12 ore.

- Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură

adecvată.

- Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale, puls,

respiraţie, TA.

- Oxigenoterapie.

Frec

resp./

Puls

TA =

ultate de a elimina, cauzată de

atare, manifestată prin greţuri,

ri.

- Reechilibrare

hidroelectrolitică şi

volemică a organismului în

2-48 ore.- Să-şi recapete controlul

sfincterelor în 2-3 zile.

- Să aibă o stare de bine,

fără vărsături, greţuri în 2-6

ore.

- Pacientul este invitat să urineze spontan.

- Se va servi pacientul cu bazinet.

- Administrarea de ceaiuri diuretice, laxative.

- La indicaţia medicului se administrează medicaţiediuretică şi se va face clismă.

- Asigurarea igienei riguroase după fiecare

eliminare.

- Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.

Pacie

greţu

elimi

urinefiziol

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaletate cauzată de necunoaşterea

sticului bolii, manifestată prin

- Eliminarea anxietăţii şi

atragerea atenţiei asupra

- Furnizează pacientului cunoştinţele necesare

despre operaţie, despre complicaţiile care pot

Pacie

psihi



are, teamă. normeor de viaţă pe care

trebuie să le respecte în 1-2

săptămâni.

apare, despre tratamentul de întreţinere şi despre

alimentaţia pe care trebuie să o respecte.

de alterare a stării generale.

perforaţia colonului

stată prin deshidratare.

- Pacientul să prezinte

perioade de acalmie cât mai

lungi.

- Să nu prezinte manifestări

caracteristice

complicaţiilor.

- Supravegherea pulsului, TA, diurezei

- Recoltarea produselor în vederea examenului de

laborator (sânge, materii fecale).

- Supravegherea manifestărilor de deshidratare.

Pacie

comp

deshi

cultate de a se odihni cauzată

re, manifestată prin insomnie.


somn odihnitor.

- Să nu prezinte dureri.

- Asigurarea unui climat corespunzător, camere

aerisite, pat confortabil, temperatură adecvată.

- Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (sedativ – fenobarbital,

diazepam).

Dure

pacie

odih

INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC


laborator 25-04-2000

Ht = 48%

Hb = 22 g%

VSH= 8-10 mm/h

L = 10700 mm3

Uree = 45 g

Glicemie = 110 mg%

Ionograma:

Na+ = 124 m Eq/l

K + = 3,7 m Eq/l

Cl+ = 3,5 m Eq/lCl- = 83-108 m Eq/l

Fibrinogen = 402 mg%

Amilazenia = 60-80 mg%

TS = 3’14”

TC = 6’30”


pH – acid

D – 1010

Sediment rare celule

2 – 3 L/cm

H – absent

Albumină – absent

26-04-2000 Alte intervenţii:


a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol,



imagini hidroaerice.

- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între

ficat şi diafragm28-04-2000 Ht = 45%

Hb = 19%

L = 9500 mm3



prezentare

Calea de

administrare

Doza/ora

15-04-2000

16-04-2000

Glucoză 10%

Ser fiziologic

Penicilină

Algocalmin

Decanofort

Aparat perfuzie

Fl I

Fl III

Fl 8

F 4

F I

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

Perfuzie iv

500 ml/24h

1000 ml/24h

2 mil/6h

1 f/24h

1 f/24h

17-04-2000

20-04-2000

Ser fiziologic

Glucoză 10%

Penicilină

Algocalmin

Vitamina B6

Aparat perfuzie

Fl II

Fl I

F 4 mil

F 4

F 2

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

1000 ml/24h

500 ml/24h

2mil/6h

1f/6h

1f/6h

21-04-2000

24-04-2000

Glucoză 10%

Ser fiziologic

PenicilinăAlgocalmin

Diazepam

Kanamicină

Fl I

F II

F 4 milF 4

F I

F 2

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.i.m.

i.m.

i.m.

500 ml/24h

600 ml/24h

1mil/6h2 f/24h

2 f/24h

0,5/12h21-04-2000

24-04-2000

Glucoză 10%

Ser fiziologic

Penicilină

Algocalmin

Diazepam

Fl I

F II

F 4 mil

F 4

F I

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

500 ml/24h

600 ml/24h

1mil/6h

1 f/6h

1 f/24h



Kanamicină F 2 i.m. 0,5/12h29-04-2000

02-05-2000

Ser fiziologic

Glucoză 10%

Vitamina C

Diazepam

Fenobarbital

F I

F I

F I

F 1

F I

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

300 ml

500 ml

1 f/24h

1 f/24h

EVALUARE FINALĂ

Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 10 aprilie 2000 cu dureri

violente în regiunea epigastrică.

Ea se internează pentru investigaţii şi tratament. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţie

intestinală, şi este transportată pe secţia chirurgie unde urmează să fie supusă intervenţiilor

chirurgicale.

Bolnava a suportat bine operaţia, intervenţia chirurgicală a evoluat în condiţii bune,

fără complicaţii.

În timpul spitalizării ea a primit to sprijinul echipei medicale.

Ea a primit:tratament medical (antibiotice, sedative, calmante)

a fost echilibrată hidroelectrolitic şi volemic

regim alimentar pre şi post operator

repaos la pat.

alimentaţie parenterală.

Bolnava se externează pe data de 15 mai 2000 vindecată, cu următoarele recomandări:

evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari

evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,

sosuri, cafea, conserve)

respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7

mese pe zi)

evitarea efortului fizic, a stresului.

CAZ CLINIC NR. 3



CULEGEREA DATELOR

Pacienta M.S. în vârstă de 24 ani, domiciliată în judeţul Botoşani este adusă la

serviciul de urgenţă pe data de 9 mai 2000, acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă careau apărut în plină sănătate şi care iradiază în regiunea epigastrică. Cu două luni în urmă ea a

mai prezentat dureri dar care au fost suportabile şi din acestă cauză nu s-a prezentat la medic.

Pe lângă dureri ea mai prezintă greţuri, vărsături, stare generală alterată, anxietate,

cefalee, tulburări de tranzit manifestate prin constipaţie, fbră 38-38,5 grade C.

Semne obiective:

durere la palparea fosei iliace drepte;

semne de iritaţie peritoneală;

semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal;

semnul Mandel (al clopoţelului – reprezintă durere vie la percuţia fosei iliace drepte);

apăsare şi contracţie musculară – abdomen de lemn;

hiperestezie cutanată.

În urma investigaţiilor făcute, pacienta este transportată pe secţia de chirurgie fiind

supusă intervenţiei chirurgicale şi stabilindu-i-se diagnosticul de peritonită acută dată de

apendicită perorată.

Antecedente:

personale: la vârsta de 10 ani a avut hepatită.




tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluanfort abdominal din cauza

lui inflamator manifestat prin

fosa ilaică dreaptă şi

vărsături.

- Ameliorarea durerilor

abdominale

- Să nu prezinte greţuri,

vărsături.

- Să fie echilibrat

hidroelectrolitic în 1-2 zile.

- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie d-d

cu capul într-o parte.

- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen

- Recoltează sânge pentru examenele de laborator.

- Pregătirea pacientului pentru intervenţia

chirurgicală.

Pacien

amelio

raţie superficială cauzată de

anifestată prin dispnee



normale în timp de 24 ore.


semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte, cu

genunchii flexaţi.

- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată

- Oxigenoterapie

Pacien

respira

laţie modificată, cauzată de

anifestată prin puls rapid şi




normale în timp de 6-8 ore


pulsul, TA, respiraţia, diureza şi se anunţă medicul

în cazul modificării valorice.

- Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale,

asupra gradului de effort pe care trebuie să-l

depună, asupra importanţei

Pacien

circula

echilib

tic de nursing Obiective

Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluaintrvenţiei chirurgicale.

- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapieie hipertermie cauzată de

manifestată prin creşterea

turii peste 37 grade C.


temperatură corporală în

limitele normale în timp de

4-6 ore.

- Administrarea tratamentului cu antibiotice la

indicaţia medicului.

- Folosirea mijloacelor antiinflamatorii

nemedicamentoase, punga cu gheaţă.

- Recoltarea produselor pentru examen de laborator

(VSH, etc.)

Pacien

dratare cauzată de procesul

, manifestată prin vărsături.


hidroelectric

- Pacientul să aibă o stare

de confort fără greţuri şi

vărsături în timp de 8-12h


- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi

volemică.

- Prinderea unei vene şi instalarea unei perfuzii.

Pacien

hidroel

acitate de a se îngriji singur,

durerii, manifestată prin



-Pacientul este ajutat să facă baie în special în zona

care trebuie explorată.

- Pacie

bună p

Pagina 55 din 35



oboseală, stare generală psihic.


pentru operaţie.

- Pregătirea câmpuluioperator în timp de 24h.


- Transportă pacientul la sala de operaţie.


intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un

câmp steril.

tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluade operaţie, cauzată de

anifestată prin stare de

, agitaţie.


pentru operaţie


pentru operaţie.


puls, respiraţie şi diureză.

- Se efectuează testarea la anastezice (xilină)

- Cu 30 min înainte de intervenţie se administreazăla indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi

atropină i.v.

- efectuarea psihoterapiei.

- Pacie

bună p

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalacitatea de a se mişca datorită












- Supravegherea tuburilor de dren şi racordarea lor

într-un recipient colector.

- După 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat să

se ridice în poziţie semiaşezândă sau şezând.

- Pac

ameţ

uşoar

ri acute cauzate de intervenţia

icală manifestate prin nelinişte,

.


stare de bine, fără dureri.



3 zile.

- Calmarea durerii


- Calmarea durerii prin administrare de calmante la

indicaţia medicului.

- Asigurarea unui climat corespunzător

- Administrarea medicaţiei antiinfecţioase.

Uşoa

durer

ultate de a se alimenta şi



echilibrat hidroelectrolitic.


prima zi după operaţie.

- Pac

nutri

Pagina 56 din 35




icale manifestată de durere. - Să cunoască regimul

alimentar pe care trebuie

să-l respecte

- În a 2-a zi – alimentaţie lichidă, ceai neîndulcit,

supe strecurate.

- În a 3-a zi piure de cartofi, brânză de vaci, ouă

moi, compoturi.

semn

stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaltimp de 3-4 săptămâni. - În a 4-a zi dacă digestia, tolerează bine,

alimentaţie normală, însă vor fi excluse alimentele

care produc balonări.ultate de a elimina, cauzată de

ţia chirurgicală, manifestată

stipaţie, greţuri, vărsături.

- Pacientul să-şi recapete

controlul sfincterelor.

- Să aibă o stare de bine,

fără greţuri şi vărsături.

- Se va servi pacientul cu bazinet.

- Administrarea de ceaiuri laxative.

- Respectarea regimului pentru prevenirea

vărsăturilor.

- Asigurarea igienei după fiecare eliminare.

- Supravegherea scaunului în cantitate şi calitate.

Prezi

Abse

acitatea de a se îngriji singur

de intervenţie chirurgicală

stată prin poziţie neadecvată,


mucoase şi tegumente

curate.


confort.

- Efectuarea toaletei parţiale a pacientului,

respectându-I pudoarea.

- Schimbarea lenjeriei ori de câte ori se murdăreşte.

- Schimbarea pansamentului când acesta se

murdăreşte.

- Supravegherea pansamentului şi tuburilor de dren.

Pacie

şi teg

etate cauzată de necunoaşterea

sticului bolii, manifestată prin

are, insomnii.

- Diminuarea anxietăţii

pacientului şi atragerea

atenţiei asupra normelor de

viaţă pe care trebuie să le

respecte.

- Furnizează pacientului cunoştinţele necesare

despre regimul de viaţă care trebuie să-l ducă.

- Evitarea eforturilor fizice prea mari.

Pacie

psihi

INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC


laborator 09-05-2000 Hemoleucograma

VSH = 10-23 mm/h

Ht = 42%

Hb = 13,7 g%

L = 10800 mm3

Uree = 60 mg

Glicemie = 130 mg%Fibrinogen = 402 mg%


pH – acid

D – 1009

sediment rare celule

epiteliale

2 – 3 L/cm

H – absentAlbumină – absent

Pagina 57 din 35



Creatinina = 0,6-1,20 m%

TS = 3’17”

TC = 7’19”10-05-2000 Ht = 43%

Hb = 15%

L = 10000 mm3

VSH = 3-17 mm/h09-05-2000 Alte intervenţii:


Radiografie abdominală, abdomen pe gol

- excursia diafragmului în sus

- imagini hidroaerice şi pneumoperitoneub. Radiografie pulmonară fără modificări.



prezentare

Calea de

administrare

Doza/ora

10-05-2000 Glucoză 10%

Ser fiziologic

Penicilină

Algocalmin

Diazepam

Fl I

Fl III

F 4

Fl 4

F 1

Perfuzie iv

Perfuzie iv

i.m.

i.m.

i.m.

500 ml/24h

300 ml/24h

1 mil/6h

1 f/24h

1 f/24h12-05-2000

13-05-2000

Penicilină

Algocalmin

Diazepam

Fl 4

Fl 4

F 1

i.m.

i.m.

i.m.

2mil/6h

1 f/24h

1 f/24h14-05-2000

15-05-2000

Penicilină

Kanamicină

Algocalmin

Diazepam

F 4 mil

F 1

F 1

F 1

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

1mil/6h

0,5/12h

1 f/6h

1 f/6h

EVALUARE FINALĂ

Pagina 58 din 35



Pacienta M.S. se prezintă la serviciul de urgenţă cu stare generală altertată, dureri

violente în fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături.

După investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă intervenţiilor

chirurgicale. Operaţia a decurs în condiţii bune, fără complicaţii. Pe toată perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei medicale.

Ea a primit:

tratament medical cu antibiotice, calmante, sedative

a fost echilibrată hidroelectrolitic

repaos la pat

alimentaţie parenterală

Bolnava se externează pe data de 30 mai 2000 vindecată cu următoarele recomandări:

evitarea eforturilor fizice

respectarea regimului de viaţă şi muncă

Pagina 59 din 35

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	rparcalab
View:	1,411 times
Download:	4 times

Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui

Documents