+ All Categories
Home > Documents > Bolile Vitei de Vie Si Tratamente Specifice

Bolile Vitei de Vie Si Tratamente Specifice

Date post: 15-Jul-2015
Category:
Upload: plesu-daniel
View: 1,518 times
Download: 24 times
Share this document with a friend

of 34

Transcript

Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Finarea vitei de vie - Uncinula necatorFinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boal originar din America de Nord. In Anglia, a fost semnalat n 1845,de unde apoi s-a rspndit n toate trile europene.La noi n tar a fost semnalat n 1851. Astzi se ntlneste n podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putnd depsi pierderile produse de man.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primvar pn toamna trziu.Ciuperca ierneaz sub form de miceliu de rezisten n scoara i mugurii infestai nc din toamn. Primvara, dup umflarea mugurilor, miceliul devine activ i produce conidiile care contribuie la infecia primar

Pe frunzele bolnave se observ o psl albicioas, constituit din miceliul ciupercii, formnd petele mai mult sau mai putin ntinse, pe ambele fete ale limbului. Sub psla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate si rsucesc marginile n sus, se usuc si rmn prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lstari nelignificati, se observ aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lstarii lignificati, se observ numai pete brun roscate.Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pgubitor. Boabele sunt atacate n toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o psl albicioas sub care pielita bobului se necrozeaz si crap, continutul se scurge si smburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crpate iar ciorchinii distrusi n totalitate eman de la distant un

miros de mucegai.Ctre sfrsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre, care sunt periteciile ciupercii.

Agentul patogen. Finarea vitei de vie este produs de Uncinula necator (Schw.) Burr., din familia Erysiphaceae, ordinul Perisporiales, clasa Ascomycetes.Miceliul ciupercii este ectoparazit, iar ca organe de fixare prezint apresori din dreptul crora se diferentiaz haustori n form de balonase, care ptrund n celulele epidermice. Pe miceliu se formeaz conidioforii ciupercii care sunt simpli, putin flexuosi la baz si poart lanturi scurte de conidii. Conidiile mature sunt elipsoidale, glbui, ele rspndesc ciuperca n perioada de vegetatie aceast form conidian a ciupercii este cunoscut sub numele de Oidium tuckeri.Ctre sfrsitul verii pe organele atacate se formeaz peritecii (cleistotecii), la nceput glbui apoi negricioase, sferice cu

perete subtire parenchimatic. Ele sunt prevzute cu apendici lungi, de 37 ori mai lungi dect diametrul periteciei si rsuciti spre vrf n form de crj sau n spiral. In peritecii se formeaz mai multe asce ovoide cu cte 4-6 ascospori, elipsoidali hialini si unicelulari.Ciuperca ierneaz sub form de miceliu de rezistent n scoart si n mugurii lstarilor infectati sau sub form de peritecii. Primvara miceliul intr n activitate, odat cu pornirea n vegetatie a vitei de vie, pe miceliu se diferentiaz conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. Pe parcursul perioadei de vegetatie, ciuperca se rspndeste prin conidii care produc infectii secundare.Cercetrile au artat c ascosporii au rol redus n infectiile de primvar deoarece ,n conditiile din tara noastr, ei ajung la maturitate toamna, iar cei care nu se degradeaz pn primvara, nu-si mai pstreaz viabilitatea.Boala este favorizat de temperaturi ridicate, n jur de 20-25C, cnd perioada de incubatie este ntre 7-10 zile, mai ales n perioadele de secet. Dup ce s-au produs infectiile, evolutia bolii este favorizat de temperaturi cuprinse ntre 18 -25C,si de umiditatea moderat a aerului, cuprins ntre 50-80%, cnd atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari.Ploile abundente mpiedic evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineaz n picturile de ap si pe de alt parte este mpiedicat evolutia bolii prin " splarea" conidiilor.Deseori n natur, se observ hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium.

Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie, se recomand ca lstarii atacati s fie distrusi prin ardere, iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie, vor fi scosi si arsi, aplicarea corect a lucrrilor de ntretinere: tiat, legat, prsit, combaterea buruienilor. Aplicarea corect a ngrsmintelor evitndu-se excesul de azot. Se recomand urmtoarele msuri de combatere chimic : nainte de pornirea n vegetatie, plantele vor fi stropite cu zeam sulfocalcic sau Dibutox 1-1,5%. dup pornirea n vegetatie cnd lstarii au ctiva cm plantele se prfuiesc cu sulf pulbere; al doilea prfuit se execut fungicide sistemice pe baz de Benomyl ct cu diferiti tiofanati. Se

recomand cultivarea de soiuri de vit de vie rezistente. Soiurile de vit de vie cu pielita boabelor subtiri, cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile dect cele cu boabe cu pielita groas si colorat. Soiuri sensibile: Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Gras de Cotnari, Feteasc alb. Soiuri rezistente: Select, Traminer roz, etc.nainte de nflorire sau chiar n timpul nfloritului iar al treilea se face pe ciorchini, cnd bobitele sunt mici, continundu-se pn acestea ajung n prg. Prfuirile cu sulf trebuie fcute dup ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar n caz de temperaturi ridicate se va prfui solul de la baza butucilor. Tratamente curative cu Karathan 0,04-0,08%, Morestan 0,04-0,05% sau cu

2.Mana Plasmopara viticolaCea mai pgubitoare boal la via de vie este mana. Aceasta determin, n ara noastr, pierderi de recolt care pot ajunge pn la 80-90 %. Simptome. Boala se manifest pe toate organele supraterane ale plantei . Atacul de man se manifest pe toate organele aeriene ale viei de vie: frunze, lstari tineri, crcei, flori, ciorchini i boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate dup ce ating o suprafa de 10-25 cm2 i pn ce mbtrnesc, cnd practic manifest o rezisten sporit la man. Petele de man pe frunze au aspect variat n funcie de momentul cnd se produce infecia. n primvar, petele sunt de culoare galben-untdelemnie, au un contur difuz, atingnd dimensiuni ce variaz de la civa mm. la civa cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunific, frunzele lund un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioar a frunzei n dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constat prezena unui puf albicios, alctuit din miceliul i sporii ciupercii. n funcie de condiiile climatice (temperatur ridicat n jur de 20-22 grade C i umiditate accentuat), ce determin o evoluie rapid, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezint pe faa inferioar acel puf albicios, caracteristic.Mana vitei de vie atac pe ciorchine

La soiurile cu struguri roii sau negri, petele de man sunt nconjurate de un inel viiniu, iar la cele rezistente fa de aceast boal petele se brunific, iau o form colurat i sunt limitate de nervuri. Ctre toamn, cnd frunzele devin mai rezistente, n urma infeciilor apar pete mici, coluroase, de 1-2 mm n diametru, n dreptul crora esuturile se brunific, n timp ce restul frunzei rmne de culoare verde. Aceast form de atac poart numele de "pete de mozaic". n aceast faz ciuperca nu mai produce pe partea inferioar a limbului puf alb. Rezistena la mbolnvire a frunzelor btrne poate fi explicat prin procentul mic de ap, procentul mai mare de potasiu ct i prin pHul neutru spre alcalin, pe care-l prezint sucul celular, n aceast faz. Lstarii ierbacei i crceii atacai prezint pete alungite de culoare brun, care pe timp umed, se acoper cu un puf albicios, alctuit din masa de miceliu cu spori. Pe lstarii mai evoluai i lignificai, atacul de man apare sub forma unor pete alungite de culoare brun, ce apar n preajma nodurilor, n dreptul crora scoara este moart. Coardele atacate nu se matureaz. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos n anii cu precipitaii abundente. Infecia are loc prin cozile inflorescenelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltat a codiei boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se nglbenesc i se acoper cu miceliu i spori de culoare alb, "putregai gri" sau se brunific i se usuc, pe timp secetos. Bobiele se acoper cu un puf albicios format din miceliu i spori, deoarece bobiele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieirea miceliului n exterior. Infecia pe boabe continu i dup ce boabele sunt mai mari i acoperite cu stratul ceros, ciuperca ptrunznd prin partea lit a codiei bobului ct i prin diferite rni produse de insecte sau grindin. Bobiele atacate se brunific, se zbrcesc i uneori se desprind de pe ciorchine i cad cu uurin. Acest aspect parazitar ntlnit pe bobiele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normal, poart numele

"putregai brun" . Formarea miceliului i a sporilor are loc ntr-un timp relativ scurt (6-10 ore), dac umiditatea atmosferic este ridicat (95-100 %) i temperatura este cuprins ntre 18-24oC.

Ctre toamn, n frunzele mozaicate, ciuperca formeaz organele de rezisten i de iernare. Acetia sunt sferici, bruni, prevzui cu un perete gros. Numrul lor variaz n funcie de sensibilitatea soiurilor de vi de vie fa de man ct i de condiiile climatice ale anului respectiv, ajungnd la 200-1250 pe mm2 . Agentul patogen .Mana este produs de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales, clasa Phycomycetes. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite n celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. Dup o perioad de hrnire, ciuperca emite n afar, prin ostiola stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial - conidioforii - acestia sunt hialini, cu 3-4 ramuri perpendiculare ntre ele, ultimele ramuri purtnd numele de sterigme, de care se prind conidiile.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare, de var), ele sunt lat ovale sau elipsoidale, hialine, de 17-30x10-16 si au membrana neted si subtire. Ele se formeaz n numr foarte mare - ntre 200-300, sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii n cursul verii. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. Ele si pot pstra viabilitatea timp de 7-8 zile. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineaz rezultnd 5-8 zoospori biflagelati, reniformi, din care iau nastere filamentele de infectie ce ptrund prin ostiola stomatelor n tesuturile plantei gazd. Aceste infectii poart denumirea de infectii sau contaminri secundare.Toamna, ncepnd din luna august si pn n octombrie, n frunzele cu pete de mozaic, ciuperca formeaz oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogam apar oosporii, organe de rezistent si de iernare ale patogenului. Oosporii sunt sferici, de culoare brun si prevzuti cu un

endospor, un exospor si un epispor ce rezult din resturile de citoplasm a oogonului fecundat. Numrul oosporilor variaz n functie de sensibilitatea soiurilor de vit de vie fat de man dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. Primvara oosporii germineaz la suprafata solului, mbibat cu ap si la temperaturi de peste 10C oosporul crap, endosporul se alungeste si formeaz un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primvar si prin ele se pot produce infectii primare, primvara. Zoosporii eliberati din macroconidii, care se afl n bltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioar a frunzelor si resorb flagelii, produc filamente de infectie si ptrund n tesuturile plantei gazd prin ostiola stomatelor. Deoarece zoosporii germineaz esalonat, infectiile primare au loc din aprilie pn n luna iunie. Este posibil ca oosporii s germineze de timpuriu, nainte ca vita de vie s intre n vegetatie, iar n acest caz, infectia primar nu poate avea loc dect dup ce apar organele plantei receptive la man.Dup infectiile primare sau secundare urmeaz perioada de incubatie, perioad n care ciuperca se dezvolt intracelular, se hrneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii.Manifestarea bolii este marcat de aparitia conidioforilor cu microconidii. Contaminrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, n functie de frecventa ploilor ce mentin picturile de ap pe organele vitei de vie. In anii de man, numrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. Att infectia primar ct si cea secundar depind de o serie de factori : apa de ploaie s stagneze n vie sau s existe un exces de ap n sol, temperatura optim pentru germinarea oosporilor este de 23C, stadiul de vegetatie al vitei de vie - pentru ca infectia primar s aib loc, frunzele trebuie s aib suprafata de cel putin 6 cm.Intr-o infectie secundar se disting trei faze: contaminarea ptrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor, proces care are loc n proportie de 90-100% pe fata inferioar a frunzelor; incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boal ; durata incubatiei este n functie de temperatur si n tara noastr dureaz n medie 7 zile; aparitia conidioforilor si microconidiilor - are loc noaptea la temperatura optim de 18-23C. n primvar, sporii de rezisten germineaz la suprafaa solului mbibat cu ap, la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC, iar

optimum de 22-23oC). n timpul germinrii, sporul crap, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cdea pe sol. n timpul ploilor repezi din primvar, sporii ce plutesc n bltoacele din jurul butucilor, sunt proiectai pe partea inferioar a frunzelor, produc filamente de infecie ce ptrund n esuturile plantei-gazd prin stomate. Acest proces poart numele de contaminare primar. Deoarece sporii de rezisten germineaz n mod ealonat(pe msur ce acetia ajung la suprafaa solului i n funcie de umiditate) infeciile primare au loc din luna aprilie pn n luna iunie. Uneori, sporii de rezisten pot germina de timpuriu, nainte ca via de vie s intre n vegetaie i n acest caz, infecia primar nu poate avea loc dect dup ce apar frunzele, care au cam 5 cm n diametru, organe ale plantei receptive la man. Dup ce se produc infeciile primare, urmeaz perioada de hrnire a ciupercii n frunz, n tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. Lungimea perioadei de hrnire (incubaie),variaz n funcie de temperatura mediului nconjurtor.

Manifestarea bolii este marcat de apariia miceliilor (puf alb), ce poart spori. Numrul sporilor de var, ce se formeaz pe miceliu, este foarte mare, fiind cuprins ntre 200-400. Sporii sunt luai de curenii de aer i dui la distane mari. Ei i pot pstra viabilitatea 7-8 zile. Ajuni pe organele viei de vie, sporii dup ce stau n picturile de ap, timp de 1,5-2 ore, produc filamente de infecie ce ptrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). Aceste infecii, produse de sporii de var poart denumirea de infecii sau contaminri secundare. Contaminrile secundare cu ajutorul sporilor de var se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de vegetaie, n funcie de numrul i durata ploilor. n anii favorabili pentru man, numrul infeciilor secundare poate ajunge la 10-20 i chiar mai multe. Stabilirea momentului cnd are loc o infecie

secundar i determinarea duratei perioadei de incubaie are o mare importan n combaterea raional a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai n timpul perioadei de incubaie, pentru ca la apariia miceliului i a sporilor, cnd n mod sigur exist pericolul unei noi infecii, organele viei de vie s fie acoperite cu o pelicul de substan care s le protejeze. Spre toamn, dup efectuarea ultimei contaminri secundare, ciuperca formeaz sporii de rezisten, sub forma crora ciuperca ierneaz. n ceea ce privete comportarea soiurilor la atacul de man, soiurile superioare de mas i de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea citm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perl de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Feteasc regal, Feteasc alb, Bbeasc neagr etc. n timp ce soiurile Negru vrtos i Crmpoie sunt mai rezistente. Cercetrile efectuate de ctre C. Rafail i col. (1968) au dus la obinerea unor soiuri i hibrizi rezisteni care, folosii ca portaltoi, imprim altoiului o toleran sporit fa de man, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc Combatere. Se recomand aplicarea unui complex de msuri agrofitotehnice n plantaiile viticole, mana fiind mai frecvent i mai pgubitoare n plantaiile nengrijite. Arturile prin care frunzele cu sporii de rezisten sunt ngropate la adncimi mai mari, ct i drenarea terenurilor care rein puternic apa, duc la reducerea numrului de infecii. Se recomand ca terenul din vii s fie meninut curat de buruieni pentru a se evita o atmosfer umed, favorabil infeciilor de man. De asemenea, legatul, copilitul ct i crnitul se va executa la timp (prin crnit eliminndu-se din vii lstarii nestropii, care sunt foarte uor atacai de man). Combaterea chimic a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeam bordolez 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. n anii cu condiii climatice normale se aplic 3-4 tratamente, astfel: stropitul nti, cu zeam bordolez 0,5 -1 % se efectueaz cnd lstarii au 6-8 frunze; stropitul al doilea, se face nainte de nflorit; stropitul al treilea i eventual al patrulea, dup nflorit i la formarea ciorchinilor.

3. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotiniafuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rspndit n toate trile unde se cultiv vita de vie, manifestndu-se cu intensitate n toamnele

ploioase, cnd pagubele pot fi deosebit de mari.In tara noastr se ntlneste n toate podgoriile, frecventa si intensitatea atacului, variind n functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor; n unii ani, n unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recolt.Boala este frecvent la strugurii de mas, n timpul depozitrii si transportului precum si n serele de fortat vitele altoite precum si n pepinierele viticole. Simptome .Ciuperca atac frunzele, lstarii tineri ciorchinii si boabele.Pe frunze si lstari, boala nu se ntlneste prea des n vii si nu produce pagube. Aceast form de atac este prezent n serele de fortat vite altoite si n pepiniere. Pe frunze apar pete, la nceput glbui apoi ruginii sau rosiatice. In dreptul lor se dezvolt mai trziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. Frunzele atacate se rsucesc si cad. Pe lstari infectia ncepe de la noduri, unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic.Atacul nceput n serele de fortat poate continua si n scolile de vite, unde ciuperca mpiedic dezvoltarea normal a fruzulitelor, a lstarilor si distruge calusul ce sudeaz altoiul de portaltoi.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii, coardele si lstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindin, insecte), miceliul si conidiile constituind o puternic surs de infectie a strugurilor, spre toamn.Cel mai frecvent si pgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. Acestea prezint maxim receptivitate cnd sucul celular are un procent de zahr cuprins ntre 1622%.Boabele atacate au la nceput culoare galben deschis sau violacee, se nmoaie, crap si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se ntinde de la o boab la alta, putnd cuprinde ciorchinele n ntregime. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi.In urma secretrii de ctre parazit a oxidazelor, substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse, nemaiputndu-se obtine vinuri rosii. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu procent sczut de alcool si greu de conservat, supuse mbolnvirilor (casare, blosire).Dac intervine o perioad secetoas, ciorchinii se usuc iar boabele pe care se dezvolt si alte ciuperci saprofite se mumifiaz. Boala este favorizat de ntepturile insectelor Cochylis si Eudemis, de prezenta rnilor produse de grindin, ct si de crparea bobitelor ajunse n prg, fenomen ntlnit frecvent n timpul ploilor de toamn.Sunt cazuri cnd, pe timp cald si uscat, n plantatiile nsorite si bine aerisite, la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii ,pielita boabelor se stafideste, se acumuleaz

mult zahr deoarece miceliul consum o cantitate de ap din boabe. Mustul obtinut are gust specific si arom plcut iar vinurile sunt licoroase si tari. Aceast form de manifestare se numeste "putregai nobil". Acest caz, desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%.Aceast form de manifestare se ntlneste n unele regiuni din Franta (Bordeaux, Champagne) ct si pe valea Rinului iar n unele toamne secetoase, pe coline expuse insolatiei puternice se constat acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastr obtinndu-se vinuri licoroase din soiurile Gras de Cotnari, Tmioas romnesc.Putregaiul cenusiu

Agentul patogen.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana, familia Helotiaceae, ordinul Pezizales, clasa Ascomycetes.Miceliul ciupercii poate tri ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Miceliul este format din filamente septate, bogat ramificate de culoare brun, lipsite de haustori. Pe miceliu se formeaz conidiofori dispusi n tufe. Conidioforii sunt lungi, destul de grosi septati, ramificati, bruni la

baz si din ce n ce mai decolorati spre vrf, unde sunt aproape hialini.In partea superioar conidioforii se ramific monopodial prezentnd cte 2,4 ramuri laterale la captul crora pe sterigme scurte se formeaz conidii dispuse n form de ciorchine. Conidiile sunt unicelulare, ovale sau elipsoidale ,de culoare brun olivacee, cu membran dubl. Forma conidian a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Conidiile germineaz usor n sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate ptrund n tesuturi, producnd infectii.Pe frunzele de vit czute, pe ciorchini si lstarii uscati, se formeaz primvara urmtoare numerosi scleroti mici (microscleroti), negri, tari, neregulati ca form. In urma germinrii sclerotilor se formeaz conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). Apoteciile sunt lung pedunculate, n form de plnie si se formeaz mai rar n anumite conditii. In asce se formeaz 8 ascospori unicelulari, elipsoidali, hialini. Forma cu scleroti poart numele Sclerotium durum. Ciuperca ierneaz sub form de scleroti si miceliu de rezistent pe lstarii atacati si coardele atacate, de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi sczute. Primvara, din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeaz conidiofori cu conidii. Conidiile propag ciuperca n cursul perioadei de vegetatie. Filamentele de germinatie ptrund activ prin cuticul sau pasiv prin rni produse de grindin, sau de insecte duntoare vitei de vie.Temperatura optim de dezvoltare a ciupercii este cuprins ntre 22-24C cnd perioadea de incubatie este extrem de scurt (de dou zile),ceea ce explic pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca n toamnele ploioase si clduroase.

Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie si combatere : n toamnele ploioase se recomand culesul viei de timpuriu, nainte ca putregaiul s produc pagube. Se evit umiditatea excesiv din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor,prin copilit si crnit la timp. Combaterea insectelor duntoare vitei de vie, tratamente chimice : cu produse pe baz de Captan, Faltan,n concentratie de 0,2%,care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile nainte de recoltare, pentru ca aceste produse s nu ajung n must.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune, deoarece nltur acest neajuns. Aplicarea primului tratament se face dup nflorit, al doilea n momentul formrii ciorchinelui si al treilea la coacerea n prg cu Benlate, Fundazol, Derosal sau tiofanat de metil si etil.

3.Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciensIdentificat n 1907 de ctre doi cercettori americani, bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol, unde i pstreaz viabilitatea pn la 2 ani. Patogenul prezint trei biotipuri, care pot fi difereniate pe baza testelor de laborator; la via-de-vie predomin biotipul trei. n general, bacteria ptrunde n plant prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii, fie prin lucrri mecanice sau manuale. Boala se rspndete uor prin altoaiele provenite de la viele bolnave sau prin instalaiile de forare a vielor, dac acestea nu sunt dezinfectate, prin apa de ploaie, prin particulele de sol purtate de vnt, de animale i de oameni.

Simptome:pe tulpinile multianuale, brate, lemn anual apar tumori sau gale, de forme si dimensiuni diferite. Tumorile sunt la inceput mici, albicioase, spongioase, apoi cresc, devenind brune sau brun inchis, cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate, sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici, pe coarde. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad, in anul viitor aparand altele noi. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice.Butucii atacati au frunzele slab conturate, lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri, frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri

umede si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a.m.d. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesutul plantei este serios afectat, ducand la necrozare. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii.

Strategia profilaxiei:

-infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv, arderea celor care au tumori -pe terenurile grele, umede, reci, punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse, gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane, vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate, uscaturile fiind arse. Dupa curatare, vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial, se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor, principalul factor de declansare a cancerului bacterian

4.Scrut nodarea. Marmor viticolaBoala este mult raspndita n zonele viticole din Europa si nordul Africii. n tara noastra, boala se ntlneste n plantatiile situate pe terenuri argiloase si n anii cu primaveri reci si umede. Simptome. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati, cu internodii scurte, dispuse n zig-zag. Datorita acestui fapt, frunzele apar nghesuite, lastarul lund aspectul de tufa deasa. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici dect de pe plantele sanatoase, deformate, asimetrice si cu numeroase pete clorotice. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere", bobitele ramn mici si nu se matureaza.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform, iar n sectiune lemnul are o culoare rosiatica. Ca aspect general, plantele sunt mai mici ca talie, vegeteaza defectuos, diferentiindu-se de cele sanatoase. Agentul patogen - Virusul are forma poliedrica, cristalele masurnd 30 m.Transmiterea virusului se poate face prin altoire, iar n natura prin anastomozele radiculare ct si prin intermediul nematodului Xiphinema index. Profilaxie i terapie. Cele mai eficiente msuri de combatere sunt cele preventive, precum: obinerea i plantarea de material viticol sntos; devirozarea altoiului folosit n viticultur, n caz de infecie, prin

termo-terapie sau obinerea acestuia prin culturi meristematice. De asemenea, se impune cu necesitate, combaterea vectorilor (nematode) i a buruienilor gazd din plantaiile viticole (Prvu, 1996).

5.Boala petelor rosii. Pseudopeziza tracheiphillaSimptome.Pe frunze apar pete rare, forme variabile, la inceput mici, apoi se extind, o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. Petele au culoare galbena, la inceput, la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad, miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de

tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard.

Tratament .Aratul adanc, forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei, prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.

6.Esca si bda .Simtome.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de brat mort.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular, blocand partial sau total circulatia sevei.Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului. Profilaxia.Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora,deoarece la ora

actuala este imposibila detectarea lor, de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura. -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor , respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc.In zonele detecate cu D.B.A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta, iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta,deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km, astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta, toate resturile trebuie arse.

7.Escorioza vitei de vie. Asexuata(phomopisis viticola)Sexuata(Criptosporella viticola)

Este boala specifica lemnului vitei de vie, atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate. Simptome.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa .In urma atacului boli, lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice .Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm. Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore , acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol, avand diametre cuprinse intre 0.3-1.5 cm.Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur.

Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc , zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor;acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor.

Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci , aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C, cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%.Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala,merlot, cardinal,muscat ottonel,grasa de cotnari . Biologia.Colonizarea lastarilor se face in doua moduri; Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate).Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km

Strategia de combatere. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei.Daca nu e necesar tratamentul nu se face. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.Doua tratamente; primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie, cu produse pe baza de mancozeb, maneb, propineb,mitriam zinc,folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 . 2.Un tratament;se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect.Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie, acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul, orientarea etc.

Filoxera agricola.Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf,iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30,aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae. Biologia. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte, drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice;galicola radicicola sexuata si sexupara. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) , acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere

Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani, deoarece acestia sunt mult mai rezistenti, iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria. O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %, deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului , deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa ,deci aceasta lucrare nu necesita mult timp. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze; ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze .Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent.

Antracnoza.(Goleosporium gallophagum)Este prima boala care apare primavara,acesta ataca toate organele verzi ala plantei.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe. Simptome. Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre, iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios, frunzele fiind mici si palide , partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata.Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5

cm.In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva, existenta in ani trecuti a infectiei ,ploi abundente, deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol.Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea, iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina,stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat. Metode chimice.Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli.

Putrgaiul negruEste o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida. Simptome Primul simtom se manifesta primavara ,pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie, cu haloul brun negricios.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre.Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm.Pe

lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa, purtatoare de germeni. Conditi favorabile pentru infectie;umiditatea ridicata , existenta unui focar , ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati, pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor.Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite, iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei. Profilaxia. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati,arderea materialului rezultat dupa taiere,araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol. Strategi de combatere. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti,se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative. -lastari 4-8 cm st.9 - lastari15 cm inainte de inflorire

Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa ,acesta se va repeta la interval de 10-12 zile.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul.

Molile strugurilorIn Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm.Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori.Larvele sunt omizi de diferite forme, dar cu caractere generale comune. Biologia. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor.>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere. Strategia de combatere. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute, iar entomofanuna utila se protejaza.Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana

Larva Clysia Ambiguella

Fluture Clysia Ambiguella

Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana.Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana

Aceasta are o singura generatie anual, iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe, iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15.Larvele se

hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali, ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor, deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.

Carente de nutritie.Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei;frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui.Acestea ajung sa se necrozeze si cad.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica. Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta. Carente de magneziu. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva.Frunzele se coloreaza , inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde, acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat. Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui, petiolul si nervurile devin negre-brune, rahisul alungindu-se ramane subtire.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone, boabele avand o asezare rarefiata.Principalele cauze ale

carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot, acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei. Carente de fier. In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie.Find raspandita in majoritatea potgoriilor.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival.La baza clorozei ferice stau doi factori;absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza.Limbul frunzei se coloreaza galben pai , exceptie facand nervurile care ramana verzi. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor , acstea rasucindu-se spre partea superioara.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe ,internozile find scurte si in zig-zag.Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului;tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate,excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini, sol rece primavara, exces de acid fosforic , esxces de cupru,exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier.

Carente de potasiu. Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia.

Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.

Ingheturile tarzi de primavara.Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai,cand temp.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C. Metode de prevenire;alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.8-1.2 m de sol, pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile,drenarea maselor de aier rece.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt;avertizarea ingheturilor,protejatea plante cu paie cartoane rogojini,cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale.

Cicara verde.Empoasca vitisCicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania.Mult timp pagubele cauzate de aceasta

boala au fost confundate cu alte fenomene;arsuri,uscaciuni, carenti de nutritie, acarieni,dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor.Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis

Morfologia. Adultul este de forma alungita tigareta cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3.5 mm cu arip membranoase translucide,de culoare variabila, de obicei fiind verzi-galbui.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica. Daunelle sunt provocate de adulti, larve si nimfe.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand, prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului, perturbari fiziologice si morfologice.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei,circulatia normala a sevei elaborate este afectata,determinand simptomele caracteristice.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie, pe frunzele de la baza butucului. Biologia. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara, conifere mur.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea

plantiei.Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga.

TripsiiPlantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi , dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri.Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube.Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva)

Daune. Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca

primordiile foliare si florare, apoi frunzele si ciorchini in crestere, prin intepare si sugerea sucului celular.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere , abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune, vizibile pe ambele parti ale limbului, acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa.Florile atacate se necrozeaza si cad,iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare.Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag. Biologia.Odata cu dezmuguritul, formele hibernante invadeaza tineri muguri,frunzele si inflorescentele, continuandusi ciclul biologic.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura. In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase.

Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiellaPutregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0.5% zaharConiella diplodiella

Simptome

Atacul afecteaza boabele,pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor , acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici,initial brun-violet apoi alb cenusi,ingropate in epiderma bobului.In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol,asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.


Recommended