+ All Categories
Home > Documents > Boli Psihice Si Psihosomatice

Boli Psihice Si Psihosomatice

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: roxana-d
View: 94 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
Description:
-
24
Seminar 5 Abordarea multifaţetată a bolii din perspectiva Psihologiei Medicale Conceptualizarea bolii: modele (biomedical, psihologic, bio-psiho-social); Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social; Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri; Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice Diferite condiţii cronice şi contribuţia etiopatogenică a factorilor psihologici în ulcer, astm, boli cardiovasculare, tuberculoză. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie, psihoneuroalergologie, psihooncologie).
Transcript
Page 1: Boli Psihice Si Psihosomatice

Seminar 5Abordarea multifaţetată a bolii din perspectiva Psihologiei Medicale

Conceptualizarea bolii: modele (biomedical, psihologic, bio-psiho-social);Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social;

Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri;Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice

Diferite condiţii cronice şi contribuţia etiopatogenică a factorilor psihologici în ulcer, astm, boli cardiovasculare, tuberculoză. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (psihoneuroimunologie, psihoneuroalergologie, psihooncologie).

Page 2: Boli Psihice Si Psihosomatice

Sănătate şi boală• În definirea sănătăţii şi a bolii se iau în considerare factori sau criterii

variate:– Biologici ( capacitatea de a-şi păstra contantele biologice în limite normale

dar şi capacitatea de a le aduce la normal în cazul în care au fost modificate

– Psihici (sănătatea presupune ca toate componentle vieţii psihice să coexite în armonie, astfel încât individul să poată să desfăşoare în mod optim activitiţile sale, să fie conştient de emoţiile sale, să găsească soluţii cât mai eficiente pentru a face faţă problemelor sale, să nu apeleze la comportamnete nocive, să se adapteze flexibil la diferite situaţii şi schimbări, să se accepte pe el şi pe ceilalţi, să dorească să se firme şi să se realizeze.

– Sociali (sănătatea presupune caapcitatea individului de a-şi îndeplini corect şi eficiednt rolurile sociale, adică acele comportament pe care alţii le aşteaptă de la individul respectiv.

Page 3: Boli Psihice Si Psihosomatice

Parametrii sănătăţii

• Fizici: cei care se referă la capacitatea de a realiza activităţi fizice variate

• Psihici: cei care se referă la caapcitatea de adaptare psihică flexibilă şi optimală la cerinţele mediului

• Sociali: cei care se referă la capacitatea de a îndeplini optim anumite roluri prescrise social.

• Prin raportare la aceşti parametri, boala poate fi definită, fie la nivelfizic, psihic sau social, ca o abesnţă a sănătăţii, sau ca o deviere de la normalitate.

Page 4: Boli Psihice Si Psihosomatice

Definiţia bolii• Boala reprezintă ansamblul deviaţiilor statistic semnificative a

parametrilor biomorfologici, fucnţionali, psihici, deviaţii caracterizate prin:– Modificări latente sau manifeste, sesizabile sau ignorate– Care sunt capabile să genereze o stare de disconfort sau o limitare a

acţiunilor somatice şi / sau psihice – Și care sunt resimţite în prezent sau anticipate în perspectivă.

• Boala poate fi privită ca o afecatre temporară sau definitivă a stării de sănătate, evidenţiată în plan subiectiv (acuzele resimţite de bolnav /simptome) şi/sau în plan obiectiv (modificările observate/măsurate de către medic/semne). Asoceirea coerentă de semne şi simptome poartă numele de sindrom.

Page 5: Boli Psihice Si Psihosomatice

Variabile socio-psihologice capabile de a genera/menţine starea de boală

• Personalitatea: nu se poate spune cu certitudine dacă un anumit tip de personalitate predispune spre îmbolnăvire sau dacă boala este cea care predispune către o anumită personalitate, dar se ştie deja faptul că anumite tipuri de personalitate au un risc mai mare de a dezvolta anumite boli sau că persoanele optimiste sunt mai sănătoase şi trăiesc mai mult şi mai bine.

• Sistemul de convingeri, credinţele oamenilor despre ei înşişi şi despre ceilalţi infleunţează comportamentele sanogenetice

• Mediul social şi mai ales suportul social reprezentat de familie, prieteni, colegi are rol important în menţinerea sănătăţii şi în recuperarea după boală

• Variabilele socio-culturale, gradul de cunoaştere şi cultură, apartenenţa la un grup etnic, nivelul socio-economic, influenţează starea de sănătate prin: adresabilitatea la medic, accesul la investigaţii şi tratament, adoptarea unor comportamente patogenetice.

Page 6: Boli Psihice Si Psihosomatice

Modele explicative ale bolii• Pun accentul fie pe factorii de ordin biologic (vârstă, sex, factori de ordin genetic),

fie pe cei psioholoigici (tip d personalitate, trăsături imunogene şi disimunogene, mecanisme de coping) şi/sau pe cei sociali (comportamente de grup, suportul social)

• Modelul medical este centrat strcit pe individ, se caracterizează prin procese patologice clar definite, diagnosticul este precis delimitat, etiologia este predominant unifactorială, tratamentul este unic, de regulă, medicamentos

• Modelul psiho-social este centrat atât pe individ, cât şi pe relaţiile interumane ale acestuia; se caracterizează prin tulburarea vieţii normale a grupului, diagnosticul este intricat, etiologia plurifactorială iar terapiile sunt multiple( medicamentoase, psihoterapii)

• Modelul bio-psiho-social al bolii (Engel) evidenţiază raporturile dintre factorii biologici, psiholoigici şi sociali. Boala reprezintă perturbarea parametrilor fizici (morfologici/funcţionali), psihici ( dezechilibru sufletesc pe termen scurt sau lung), şi sociali (perturbări la nivelul funcţionării în cadrul familiei/comunităţii).

• Acest model a fost completat de Ikemi cu factorii ecologici- existenţaili şi de Poldinger cu factorii de ordin spiritual (religie, credinţă).

Page 7: Boli Psihice Si Psihosomatice

Modele specifice care explică rolul punctual al unor factori care concură la apari ţia boliiModelul emoţiilor CONTRADA

Pierdere

Depresie

Comportamente nefaste pentru sănătate

Factori constituţionali Coping emoţional

Axul corticotrop Axul medulosuprarenal

Cortizol crescut

Catecolamine în exces

Întârziere în prezentarea la medic

Activitate redusă a celulelor NK

Cancer

Page 8: Boli Psihice Si Psihosomatice

Modelul controlabilităţii FISHERSituaţie controlabilă Situaţie necontrolabilă

Înfruntarea problemei

Efort crescut

Anxietate

Catecolamine, colesterol

Încărcare funcţională a sistemului cardiovascular şi a aparatului digestiv

Boli cardiovasculare Ulcer

Resemnare

Voinţă scăzută

Depresie şi anxietate

ACTH, cortizol, catecolamine, colesterol

Incompetenţă imunitară

Boli infecţioase Boli neoplazice

Page 9: Boli Psihice Si Psihosomatice

Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social

• Familia poate fi atât o sursă de stress, cât şi un tampon împotriva stresului• Apartenenţa la o familie în cadrul căreia există interacţiuni pozitive şi comunicare

este asociată în generl cu nivele scăzute de tres, mecanisme mai eficiente de coping, o sănătate psihică mai bună, o adaptare activă la boala acută şi cronică şi nivele crescute de aderenţă la tratament

• Persoanele separate sau divorţate au risc mai mre de boli acvite sau cronice, chiar în condiţiile în care alte variabile sunt controlate

• Calitatea interacţunilor din cadul familiei infleunţează mecanismele de coping cu boala acută sau cronică. Exprimarea emoţiilor negative a fost asociată cu aderenţa scăzută, iar atitudiena critică cu simptomele depresive.

• În cazul bolilor cronice, impactul familiei este în general mult mai evident decât în cele acute

• În unele cazuri, boala poate deveni o modalitate prin care familia îşi poate îmbunătăţi funcţionalitatea. Simptomele somatice pot asigura o funcţie adaptativă şi pot fi menţinute d etiparele familiale.

Page 10: Boli Psihice Si Psihosomatice

Suportul social

• Ansamblul relaţiilor interpersonale ale unui individ care îi procură acestuia o legătură afectivă pozitiviă, un ajutor practic şi informaţii referitoare la situaţia ameninţătoare

• Tipuri de suport:– Emoţional, afectiv * aduce sentimente de afceţiune, prietenie,

simpatie, dragoste,consolare, înţeleger, protecţie)– Material, instrumental (presupune furnizarea de servicii, de

ajutor fizic şi financiar)– Informaţional ( se oferă la capacitatea de ao oferi informaţii,

evaluări, sugestii, utile în procesul de decizie)– De respect (care generează sentiemnte de valoare, stimă d sine,

încredere în persoana care îl primeşte).

Page 11: Boli Psihice Si Psihosomatice

Funcţiile suportului social

• Integrarea socială, definitorii pentru aceasta fiind mărimea reţelei de suport, diversitatea acesteia şi posibilităţile de reciprocitate pe care le oferă

• Rolul protectiv împotriva stresului• Diminuarea impactului unor experienţe adverse• Rol în scăderea mortalităţii şi morbidităţii prin

menţinerea stării de sănătate

Page 12: Boli Psihice Si Psihosomatice

Ipoteze care explică efectul favorabil al suportului social asupra stării de sănătate• Suportul social este benefic prin el însuşi iar lipsa sa este

un factor generator de distres. Suportul social intermediază relaţia stres-boală, prezenţa sa reducând efectele distresului, iar absenţa sa acţionând ca un agent stresor

• Suportul social ajută individul să facă faţă stresului, având rol de a amortiza efectele stresului. Prezenţa/existenţa celorlalţi ajută individul supus unui stres să fie capabil de a selecta/alege cea mai potrivită startegie de coping, prin compararea sa cu ceilalţi. Experienţa celorlaţi îl poate ajuta în această alegere.

Page 13: Boli Psihice Si Psihosomatice

Concepţia psihosomatică în medicină

• Presupune considerarea bolnavului nu numai din punct de vedere somatic, ci şi psihic

• Această atitudine influenţează atât demersul teoretic, diagnostic, cât şi pe cel terapeutic şi presupune o abordare holistică a individului

• Presupune remodelarea comportamentelor nocive pentru sănătate, generatoare de boli psihosomatice, precum şi elaborarea de conduite antistres individuale şi colective

• Implică stabilirea precisă a ponderii participării stresului psihic în geneza şi agravarea bolilor, în ritmarea puseelor evolutive ale unei boli deja constituite, iarahizarea participării sale etiologice în contextul plurifactorial al bolilor psihosomatice şi studierea detaliată a corelatelor fiziologice a emoţiilor, descifrarea mecanismelor convertirii tulburărilor şi conflictelor psihice în procese patologice.

• Presupune reumanizarea relaţiei interpersonale medic-pacient ce implică asigurarea unei bune complianţe terapeutice, în măsura în care aceasta depinde de aşa numitul ”parteneriat pentru sănătate”.

Page 14: Boli Psihice Si Psihosomatice

• Suferinţele în plan psihologic pot să genereze nu numai boli psihice, ci şi boli somatice iar, la rândul său, bolile somatice pot antrena tulburări psihice importante.Acest recul somato-psihic este generat de:

• Reacţia la simptom (disconfortul creat de simptome, aşteptarea anxioasă a recidivelor sau complicaţiilor bolii)• Reacţia la situaţia de bolnav (compromiterea inserţiei

socio-profesionale şi familiale).

Page 15: Boli Psihice Si Psihosomatice

• Simptomele psihosomatice trebuie privite ca fiind în mod obiectiv legate de cantitatea şi natura hormonilor de stres, dar şi de acel loc de mimină reziatenţă, reprezentat de organele şi aparatele la nivelul cărora preexistă disfuncţii bazate pe existenţa unor slăbiciuni structurale, înnăscute sau dobândite.

• Tulburările şi bolile psihosomatice apar mai frecvent la anumite tipuri de personalitate, caracterizate prin:

• Reactivitate emoţională crescută• Susceptibilitate exagerată• Rigiditate în derularea proceselor corticale• Agresivitate externă blocată.

Page 16: Boli Psihice Si Psihosomatice

Trăsături de personalitate frecvent întâlnite la bolnavii psihosomatici

• Selectarea particulară a unor semnificaţii, de regulă ameninţând stabilitatea psihică a individului, derivate din excitanţi, în realitate indiferenţi

• Reactivitatea emoţională primară foarte intensă• Agresivitatea deturnată de cele mai multe pori spre sine• Tenacitate sau încăpăţânare• Rigiditate, stagnarea proceselor de excitaţie şi inhibiţie

corticală• Susceptibilitate• Orgoliu• Tendinţe egocentrice

Page 17: Boli Psihice Si Psihosomatice

Vulnerabilitate psihică şi somatică

• Implicarea fcatorului psihic în etiologia bolilor psihosomatice presupune considerarea vulnerabilităţii psihice a individului generată de:

• Existenţa unor trăsături disimunogene de personalitate• Existenţa unor trăsături psihocomportamentale cu risc de îmbolnăvire• Neâmplinirea unor nevoi psihice fundamentale• Neajustarea relaţiei dintre nivelul de aspiraţii şi cel de posibilităţi• Adoptarea unor comportamente nocive pentru sănătatea individului.

• În concepţia psihosomatică o noţiune de bază este reprezentată de terenul de organ morfofuncţional sau predispoziţia de organ, care completează vulnerabilitatea psihică şi generează o tulburare sai boală psihosomatică. Organul ”fragil” constituie o ”cutie de rezonanţă” pentru stres.

Page 18: Boli Psihice Si Psihosomatice

Concepţia psihosomatică – trăsături de bază

• Abordare holistică, integrativă, ce susţine unitatea dintre soma şi psihic

• Bazată pe observaţii clinice, rezultate experimentale psiho-fiziologice şi neuro-endocrinologice

• Includerea influenţei mediului social asupra bolii• Relieferarea la bolnavii psihosomatici a unei duble

vulnerabilităţi: psihică şi de organ• Impunerea stresului psihic ca factor de risc major

şi/sau sumativ în patogeneză.

Page 19: Boli Psihice Si Psihosomatice

Tulburări şi boli psihosomatice• Tulburările psihosomatice (TPS) reprezintă modificări clinice structurate,

ample ca intensitate şi durată, care depăşesc firescul.• TPS nu au substrat organic, sunt tulburări funcţionale, benigne şi

reversibile, care par să fie datorate unei simple perturbări a activităţii unui organ, fără să existe la acel nivel o leziune decelabilă

• Natura TPS este extrem de variată, de la modificări vegetative, umorale până la cele biochimice, electrice, etc.

• Exemple: cefalee, tahicardie, scaune diareice, prurit, diverse algii, tulburări de dinamică sexuală, etc.

• De regulă SP transformă TPS în boli psihosomatice (BPS), prin organicizarea TPS.

• Mecanismele prin care TPS se transformă în BPS au la bază:• Presistenţa sau repetarea acţiunii unor factori stresanţi• Suprasolicitarea funcţională a unor structuri afectate de anumite ”defecte”.

Page 20: Boli Psihice Si Psihosomatice

Tulburări somato-psihice (TSP) • Reprezintă ecoul în sfera psihică a unei boli somatice• Tulburările psihice de cauză somatică sunt rezultatul unui SP secundar

bolii iniţiale şi ele pot să exprime o nouă boală.• Există o afectare la toate nivelurile ( cognitiv, afectiv,

voliţiona,comportamental) mai ales în bolile incurabile precum SIDA şi unele forme de neoplasm.

• TPs sunt reprezentate de simptome psihice generate de o bolaă somatică, adică reacţia în sfera psihică a bolnavului, faţă de simptomele cu caracter dezagreabil, de intensă suferinţă generate de boală.

• Exemple: anxietatea extremă din criza de angină pectorală, halucinaţiile sau delirul din unele tumori cerebrale, starea de irascibilitate şi agresivitate la bolnavul cu dureri insuportabile, stările de anxietate şi depresie la bolnavii de cancer, etc.

Page 21: Boli Psihice Si Psihosomatice

Bolile psihosomatice• BPS au de regulă o bază organică şi un spectru mai larg de agenţi

etiologici• Boli organice survenite la un individ cu un anume tip de

personalitate, detrminate de o constelaţie de factori etiopatogenici, în rânul cărora factorul psihogen joacă un rol importnat, uenori decisiv.

• Ele sunt condiţionate obligatoriu de preexistenţa unui teren de organ vulnerabil la acţiunea SP.

• Două mecanisme prin care SP poate induce BPS:• Hormonal prin implicarea axei hipotalamo-hipofizo-corticosuprarelane şi

descăracrae crescută de cortizol• Comportamental ăn măsura în care SP poate precipita adoptarea unor

comportamente nocive pentru sănătate, care constituie ele însele factori etiologici redutabili în apariţia BPS.

Page 22: Boli Psihice Si Psihosomatice

Caracteristici generale ale BPS

• BPS sunt caracterizate prin:– acuze somatice multiple (obiective şi subiective)– O simptomatologie psihică mai mult sau mai puţin

accentuată– Reversibilitate morfofucnţională şi clinică limitată– Relativă ineficacitate a medicaţiei clasice– Evoluţie în pusee, discontinuă, pe un fond de acalmie clinică

şi mia puţin morfofiziopatologică.• Exemple BPS: ulcerul duodenal, colita ulceroasă,

dermatita atopică, astmul broşic, artrita reumatoidă, hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, etc.

Page 23: Boli Psihice Si Psihosomatice

Modele explicative variate ale patogenezei bolilor psihosomatice

• Teoria lui Dunbar (1948) – există un anumit tip de personalitate care predipune la o anumită boală psihosomatică. Infirmată de constatarea că există mai multe boli psihosomatice la una şi aceeaşi persoană.

• Teoria conflictelor specifice ( Alexander, 1950) conform căreia personalităţi diferite fac aceeaşi boală psihosomatică, în condiţiile unui stres psihic asemănător. Această teorie se regăseşte şi în teoriile actuale cu privire la patternul hormonal specific diferitelor tipuri de emoţii, cu impact somatic specific. Cel mai cunoscut este efectul imunosupresiv exercitat de cortizolul crescut în cursul stărilor depresive.

• Teoria lui Karasek şi Theorell (1990) pune accentul pe factorii de stress profesional capabili să favorizeze infarctul miocardic, în condiţiile în care acţiunea acestora are loc pe un fond de monotonie a sarcinilor de serviciu, de supraîncărcare şi de control decizional scăzut.

Page 24: Boli Psihice Si Psihosomatice

Teoria lui Pavlov• Conceptia cortico-viscerala - elaborata de Pavlov si scoala rusa de fiziologie, acorda

importanta majora consecinteleor pe care le au dereglarile proceselor fundamentale (excitatie si inhibitie) de la nivelul scoartei cerebrale.

• Plecând de la experimente efectuate pe câini si apoi dupa eforturi de transpunere a rezultatelor la om, s-a emis ipoteza conform careia mecanismul patogenic principal ar fi cel nevrotigen.

• Conform acestei teorii se întelege ca în conditii de suprasolicitare, brutala sau moderata dar prelungita, a proceselor de excitatie sau inhibitie, se produce o tulburare a raporturilor dinamice dintre aceste doua procese, fapt ce provoaca tulburari ale corelatiei cortico-subcorticale, care se rasfrâng asupra metabolismului celular general si a activitatii sistemelor functionale, prin dereglarea mecanismelor de integrare nervos-vegetativ si endocrin.

• În clinica, asa numitele boli cortico-viscerale (ulcerul gastro-duodenal, HTA, boala Basedow etc.) ar aparea în conditiile de suprasolicitare generate de mediul social neprielnic (suprasolicitari nervoase, emotii negative prelungite, eforturi de adaptare la conditiile sociale în plina evolutie etc) la care trebuie adaugate particularitatile constitutionale nevrotigene.

• Ca viziune integrativa despre organism, în lumina acestei conceptii se considera ca nu exista boli locale, ci numai boli generale.


Recommended