PowerPoint Presentation

BOLI PSIHICE

1 CE SUNT BOLILE PSIHICE? - CONCEPT (Tepis Andrada).................................... 3 ISTORIC (Mereuta Anca, Moraru Ileana)............................................................... 6 ASPECTE RELIGIOASE (Mihai Martha)............................................................... 9 CLASIFICAREA BOLILOR PSIHICE (Pavel Denisa Nicoleta)....................... 10DEPRESIE, ANXIETATE, SHIZOFRENIE, PARANOIA, TULBURARE MANIACO-DEPRESIVA: MANIFESTARE ( Zamfirescu Elena-Roxana )............................... 11 ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL(Stanciu Fanel)............................................... 16INTERVENTIA ASISTENTULUI SOCIAL IN CAZURILE BENEFICIARILOR SUFERINZI DE BOLI PSIHICE ( erban Marian-Cosmin).................................. 17 PERSONALITATI CU BOLI PSIHICE CARE AU SCHIMBAT ISTORIA OMENIRII (Zencenco Madalina)................................................................................................ 18 FUNDATIA ESTUAR SI FUNDATIA LOREDANA (Samoila Justina-Elena, Morcov Andreea-Daniela)..................................................................................................... 20DATE STATISTICE (Vrajitoru-Monica Marinela)................................................ 23 STUDII DE CAZ (Paduraru Diana)...................................................................... 24 CUPRINS:2 In general, sunt tulburari ale creierului, organul cel mai important al corpului omenesc. Cu alte cuvinte, bolile psihice ar avea la baza, dezechilibre ale creierului determinate de influentele ereditare asupra dezvoltarii acestuia, in functie de contextele biologice si de mediu.1. CE SUNT BOLILE PSIHICE? - CONCEPT

3CONCEPTUL DE BOALA PSIHICA

Pentru intelegerea dinamicii raportului sanatate-boala, trebuie sa apelam la notiunea de proces patologic. In acest sens, boala reprezinta o forma de existenta a materiei vii caracterizata prin aparitia procesului ce implica tulburarea unitatii fortelor din organism (integritatea) si a organismului cu mediul (integrarea). Boala psihica trebuie considerata ca interesand intreaga fiinta umana in compexitatea ei biologica, psihologica, axiologica si sociala. Apare deci evident, ca analiza normalitatii psihice, a psihismului vazut cu un multiplex, sa implice nu numai corelatii biologice, ci si sociale, culturale, si dinamice.4APARITIA BOLII PSIHICE POATE FI CAUZATA DE UNUL SAU MAI MULTI DIN FACTORII URMATORI

* FACTORI GENETICI: Mostenirea ereditara, genetica a bolii psihice nu a fost demonstrata cu certitudine Ceea ce s-a demonstrat totusi, este tendinta ca in anumite familii, sa apara(mai mult ca in alte familii) acest tip de boala.

* FUNCTIONARE BIO-CHIMICA: Se pare ca dezechilibrul in functionarea bio-chimica a creierului este raspunzator de anumite imbolnaviri psihice - de ex. Depresia.

* INFLUENTE DE MEDIU: O viata de familie lipsita de armonie, stress-ul si conflictele profesionale si sociale, conflictele interpersonale, pierdera cuiva drag, pot provoca si/sau favoriza aparitia bolii psihice.

* ETIOLOGIA BOLILOR PSIHICE:

- Etiologia studiaza cauzele si conditiile care duc la aparitia bolilor psihice.- Starea de echilibru a personalitatii se mentine atunci cind actiunea factorilor exogeni si endogeni este contrabalansata de modalitatile de raspuns ale personalitatii. Starea de dezechilibru apare atunci cind acest lucru nu se mai poate realiza.5ISTORIC

NEOLITIC: tratamentul consta ntr-o gaur fcut n craniu pentru a elibera spiritele care posedau respectiva persoan.

MESOPOTAMIA: doctorii - preoi tratau bolile psihice cu exorcizri, incantaii, rugciuni i pedepse fizice.

EGIPT: recomandau ca i tratament activiti recreaionale.

IMPERIUL MUSULMAN: se considera c bolnavii mintali erau incapabili, ns meritau un tratament uman i protecie social. Primul spital de psihiatrie: Bagdad 705.

EPOCA MEDIEVAL: Nebunia era considerat o problem de natur moral, ns au fost explorate i alte cauze ale bolilor mentale (alcool, deprimare, stil de alimentaie neadecvat).

Secolul al XX-lea: - se dezvolta psihanaliza si psihiatria ca stiinte si profesii - n Germania nazist, 200.000 de bolnavi psihic au fost omori.6ROMNIA Primele spitale, numite Bolnie, au aprut n jurul bisericilor si mnstirilor, sec XVIII -n Bucuresti, un adpost pentru bolnavii de cium din 1586 devine in 1829 sediul unui ospiciu pentru alienai mintal, numit "Balamuci"Factorii care au determinat aparitia azilurilor: - industrializarea - urbanizarea- cresterea numrului de bolnavi psihic. Acestea erau de fapt instituii n care bolnavii erau lsai n ngrijirea unor persoane nespecializate, unde li se ofereau doar condiii mizere de trit i un tratament inuman din partea ngrijitorilor Pentru nespecialiti, bolnavul psihic apare ca un personaj straniu, enigmatic, de neneles, care d impresia ca triete n alt lume.

7REACIA SOCIETII Bolnavii psihici sunt percepui ca fiind periculoi i determin o reacie de team pentru ca sunt considerai agresivi, chiar i capabili de crim.

Astfel, ei apar ca fiind: instabili emoional i comportamental, agitai, anxioi, iritabili, nervoi, cu accese de furie, cu toleran sczut la frustrare, vulnerabili, traumatizai, chiar i apatici, indifereni afectiv, deci dezechilibrai emoional.

Nu toate reaciile emoionale negative sunt ndreptate mpotriva celorlali; bolnavii psihici au i tendine autodistructive i emoii negative cu privire la propria persoan: au tendine suicidare, sunt disperai, triti, depresivi, nefericii, nesiguri, slabi, demotivai, cu stima de sine sczut i complexai.

Emoionalitatea lor este privit de unii i cu mai mult nelegere i compasiune, bolnavii fiind considerai: emotivi, sensibili, chinuii de boal, sufer i au nevoie de afeciune.8 CONSIDERAII RELIGIOASE ASUPRA BOLILOR PSIHICE

Oameni au atitudini i preri preconcepute n ceea ce privete bolile mintale, iar acest fapt este cauzat i de o informare deficitar. Atunci cnd psihiatria nu exista ca disciplin medical, Toate bolile psihice erau privite ca rezultat al aciunii diavolului, ca forme de demonizare. Boala, din punct de vedere spiritual era considerat o form de plat n lumea aceast a pcatelor, mai precis, "bolile psihice se datoreaz neascultrii omului n multe situaii" n societatea contemporan se vorbete din ce n ce mai mult despre o conlucrare a psihiatrilor cu teologii, n ceea ce privete bolile psihice, despre baza scriptural a rului i despre cum se poate evalua dac o persoan este cu adevrat posedat, dar i despre faptul ca persoana trebuie trimis la un medic psihiatru sau psiholog nainte de a se ncerca un exorcism. EXORCISMUL Practicile de exorcism se regsesc n majoritatea religiilor, si constituie o practica religioas de alungare a demonilor sau a altor entiti spirituale dintr-o persoan, sau loc presupuse a fi posedate. Att n Biserica Ortodox, ct i n cea Catolic, semnele de posesie demonic acceptate pentru a recurge la exorcizare sunt reacii violente la ap sfinit sau orice obiect sfinit, vorbitul ntr-o limb pe care posedatul nu o cunoate i putere neobinuit. CAZUL TANACU Cazul de la Mnstirea Tanacu a zguduit mass-media romneasc i occidental n vara anului 2005. CONCLUZIA: N FAA BOLII MEDICII TREBUIE S ACIONEZE, IAR CLERICII S SE ABIN.

9 CLASIFICAREA BOLILOR PSIHICE

1. Retardul mintal.2. Demente, tulburri cognitive, delirium.3. Tulburri legate de substante (alcool, opiacee, hipnotice, sedative sau anxiolitice, cocain,canabis, inhalante etc).4. Schizofrenia, tulburarea delirant.5. Tulburri ale dispozitiei (tulburarea bipolar,tulburarea depresiv).6. Tulburri anxioase (tulburri prin anxietate generalizat, atacul de panic, fobiile, tulburareaobsesiv compulsiv).7. Tulburarea somatoform (tulburarea de somatizare, tulburarea conversiv-isteria-)8. Tulburri sexuale, ale identittii de gen.9. Tulburri ale alimentrii.10. Tulburri ale somnului.11. Tulburri ale controlului impulsurilor (tulburarea exploziv intermitent, kleptomania,tricotilomania, jocul patologic de noroc).12. Tulburri de adaptare.13. Tulburri de personalitate.10DEPRESIE, ANXIETATE, SHIZOFRENIE, PARANOIA, TULBURARE MANIACO-DEPRESIVA: MANIFESTARE

Boala mental este o disfuncie care prin manifestarile sale afecteaza viata pacientului implicit integrarea sociala a acestuia. Dei puine boli mentale pot fi prevenite, aproape toate pot fi abordate cu succes i tratate. Cauzele bolilor mentale sunt complexe i sunt influenate de factori genetici (ereditari), experiene stresante din via, boli fizice, dificulti n mediul familial etc11Depresia

Depresia este o afectiune medicala serioasa care poate influenta in mod negativ starea, gandirea si comportamentul. Depresia se manifesta prin diverse simptome, dar cel mai des intalnite sunt un sentiment profund de tristete si pierderea marcanta a interesului fata de orice fel de activitati. Se presupune c doar o mic parte din cei care sufer de depresie ajung s contientizeze aceast afeciune i s se supun tratamentului corespunztor. Motivele sunt frica de stigmatizare social, orgoliul personal i ignorana. Simptome* sentimente de anxietate sau de ngrijorare fr un motiv evident;* plns facil;* toleran sczut la frustrare.* Pierderea interesului pentru activiti care nainte produceau plcere * Incapabilitate de a mai simi emoii * Fric * Auto-nvinovire * Auto-comptimire * Sentiment de neajutorare * Stim de sine sczut * Gnduri despre moarte i/sau suicid * Oboseal fizic i/sau mental

12 Anxietatea face parte din via - este o reacie normal, pe care o trim atunci cnd ne simim ameninai sau n pericol. Prin termenul de anxietate nelegem o serie de modificri care au loc n organismul nostru, n modul nostru de gndire i n comportament. Aceste modificri sunt menite s ne ajute s facem fa ameninrilor sau pericolelor, mai ales n situaiile n care trebuie s reacionm rapid pentru a ne apra. Cum se manifest anxietatea?n momentul n care suntei anxios, resimii o serie de modificri:* la nivel cognitiv: ngrijorare, preocupri intense;* la nivel emoional: team, nelinite, iritabilitate;* la nivel fiziologic: tremurturi, agitaie, tensiune muscular, transpiraie, respiraie scurt i rapid, palpitaii, mini reci i umede, gur uscat, puseuri de cldur sau fiori reci, stare de ru, grea, senzaie de gol n stomac,insomnie; * la nivel comportamental: evaziune, evitare, fug, procrastinare.

Anxietate13 Schizofrenia

Schizofrenia este o psihoz caracterizat prin deteriorarea proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate.[1]Tulburarea se manifest prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i este nsoit de disfuncie social sau ocupaional semnificativ. Debutul acestor simptome apare de obicei la nceputul perioade adulte, cu o prevalen global de-a lungul vieii n jur de 0,30,7%.[2] Diagnosticul se bazeaz pe comportamentul observat i pe experienele raportate de pacient. Schizofrenia afecteaza modalitatea in care bolnavul gandeste, se comporta, isi exprima emotiile, dezvolta relatiile sociale. Un pacient cu aceasta afectiune se poate confrunta si cu excluziunea sociala din cauza comportamentului sau neobisnuit.Principalele modificari de comportament includ:* Retragere sociala* Depersonalizare* Lipsa apetitului* Halucinatii: pacientul vede si aude lucruri care nu sunt reale* Pacientii dau impresia ca sunt controlati de forte neobisnuite* Se remarca lipsa igienei corporale Paranoia

Paranoia este un proces de gndire puternic afectat de anxietate sau fric, de multe ori pn la iraionalitate i delir, decurgnd fr halucinaii i schimbri accentuate depersonalitate. Gndirea paranoic este caracterizat de obicei de nencredere sau suspiciune fa de ceilali. Paranoia este denumirea dat unei stri de orgoliu exagerate, degndire greit, de interpretri false, fiind o boal psihiatric ncadrat n clasa psihozelor. Istoric, aceast caracterizare a fost folosit pentru a descrie orice form de delir.Simptomele de schizofrenie ce pot nsoi paranoia includ: Idei care nu sunt susinute de realitate (iluzii, idei delirante); Dificulti de concentrare; Tulburri de somn; Dezorganizare; Senzaii care nu sunt reale (halucinaii); Izolare social;14 Tulburarea afectiv bipolar

Tulburarea afectiv bipolar, cunoscut n trecut i ca psihoza maniaco-depresiv sau psihoza periodic reprezint o tulburare mintal ce const n modificarea anormal i de lunga durat a dispoziiei afective, energiei i abilitii de funcionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variaiile de zi de zi ale strii afective ale unei persoane normale de-a lungul vieii, simptomele acestei boli sunt mult mai severe. O forma mai uoar se numete ciclotimie.Psihoza maniaco-depresiv (PMD) a fost definit la sfritul secolului al XIX-lea de ctre un psihiatru german, Emil Kraepelin. Acest medic clasa boala n rndul psihozelor numite funcionale. Termenul de psihoz funcional trimitea pe atunci la dou noiuni:* psihoz, cci raportarea bolnavului la realitate era afectat;* funcional, n msura n care nu poate fi evideniat nicio leziune la nivelul creierului prin examene complementare. Astzi s-a constatat c persoanele afectate de aceast tulburare, n afara unui episod de criz, au o funcionare ct se poate de normal. Nu pot fi prin urmare considerai psihotici.

15ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL Asistentul Social ca parte a echipei pluridisciplinare, isi concentreaza actiunile spre trei domenii: preventie, interventie si suport. Pentru realizarea scopurilor, el apeleaza la anumite roluri specifice, tip broker social, profesol, avocat, consultant, cercetator etc. Familia si mediul social reprezinta componente esentiale in munca de insertie sociala a persoanei cu tulburari psihice. Asistenta sociala se bazeaza pe mobilizarea resurselor interne ale individului pentru ca acesta sa isi atinga potentialul maxim si sa contribuie la bunastarea colectiva a societatii.16 Asistentul social din cadrul serviciului de sanatate mintala ofera informatii persoanei cu probleme mintale, respectiv reprezentantilor legali ai acestuia pe care il insotesc la evaluarea psihiatrica si psiho-sociala, in legatura cu rezolvarea dificultatilor cu care se confrunta acesta, de exemplu serviciul de protectie sociala din cadrul primariei locale, pentru obtinerea unui ajutor social, in cazul in care veniturile familiei se incadreaza in baremul prevazut de legislatia in vigoare.

Asistentul social consiliaza si sprijina persoana , respectiv apartinatorii acestuia, individual sau in grup, pentru depasirea dificultatilor prin care trec, in functie de nevoile lor, de exemplu prin invatarea de deprinderi de functionare in societate sau de abilitati de comunicare. Asistentul social se situeaza in sfera realitatii sociale si nu a psihismului. Trebuie sa se adapteze la suferinta mentala a persoanei cu problema mintala, sa asculte, sa favorizeze accesul la ingrijirea psihiatrica, aducandu-si raportul la reinsertia acestuia in mediul social.

INTERVENIA ASISTENTULUI SOCIAL N CAZUL BENEFICIARILOR SUFERINZI DE BOLI PSIHICE

Ca in orice alt caz care implica interventia asistentului social, problema beneficiarului bolnav psihic trebuie semnalata catre o organizatie de servicii sociale sau descoperita de asistenti sociali prin terti care se ocupa cu observarea sociala. Subiectul interventiei in cazul persoanelor cu afectiuni psihice este cat se poate de delicat deoarece in prima faza trebuie diagnosticata boala de care sufera ca mai apoi sa fie luate masurile necesare de asistenta sociala in conformitate cu nevoile beneficiarului.Avand in vedere subiectul dezbatut, interventia asistentului social se ramifica in doua posibile metode de interventie:1. asistentul social din directie care intocmeste un plan de interventie adaptat nevoilor beneficiarului apeland la totalitatea resurselor disponibile (materiale, umane)2. asistentul social clinician aplic n mod profesionist teoria i metodele de asisten social n diagnosticul, tratamentul i prevenirea disfunciilor, a dizabilitilor i a tulburrilor psihosociale ale unor persoane, cupluri, familii i grupuri de persoane.Relatiile dintre acesti asistenti sociali sunt strans legate in vederea tratarii beneficiarilor si reincluderii acestora in societate.Bolile mentale mai sus prezentate au diferite patologii astfel si metodele de tratament difera. In aceast caz asistentul social fiind nevoit sa acceseze resurse diferite pentru tratarea schizofrenei fata de cele necesare tratarii depresiei. Aici intervine asistentul social clinician care se asigura ca beneficiarul are parte de cele mai bune metode de terapie cat si de suport moral, psihologic si posibilitatea de reintegrare in viata sociala.19PERSONALITATI CU BOLI PSIHICE CARE AU SCHIMBAT ISTORIA OMENIRII

Unele dintre marile reusite din istorie nu ar fi fost posibile in absenta unor personaje care sufereau de tulburari psihice, precum Charles Darwin, Marie Curie, Abraham Lincoln si Florence Nightingale. La fel ca Winston Churchill, Curie si Lincoln sufereau de depresie, in timp ce Darwin avea crize de anxietate si suferea, de asemenea, de agorafobie. Pe de alta parte, recent, cercetatorii au ajuns la concluzia ca si Florence Nightingale, cea care a pus bazele serviciului sanitar modern, era maniaco-depresiva.. Lista scriitorilor de literatur englez este i o niruire de disfuncii, att fizice, ct i mintale. Dar de ce motenirea cultural este, de cele mai multe ori, nvluit n astfel de comportamente prosteti i auto-distructive? Rspunsul const n faptul c personalitile marilor scriitori reprezint un amestec de elemente emoionale i nu numai. Cei mai muli scriitori excepionali s-au confruntat cu probleme emoionale i financiare n copilrie. De exemplu, Jonathan Swift, Daniel Defoe, Lord Byron, John Keats, Samuel Taylor Coleridge, Nathaniel Hawthorne, Herman Melville, William Makepeace Thackeray, surorile Bront, Virginia Woolf i Sylvia Plath au pierdut unul dintre prini n copilrie.

"Churchill era depresiv si avea probleme legate de consumul de alcool, Darwin suferea de anxietate, care se manifesta sub forma de dureri de stomac, migrene, agorafobie, palpitatii ale inimii si tulburari mintale, care il faceau sa planga. Ar fi fost media sau publicul intelegatoare la adresa lor, in aceste conditii? Statisticile sugereaza ca nu", a mai precizat Campbell. Potrivit studiului, noua din zece persoane care sufera de tulburari psihice sunt stigmatizate sau discriminate de catre angajatori.20Cele mai "nebune" personalitati Depresia este una dintre cele mai intalnite afectiuni la ora actuala, cu incidenta similara in randul femeilor si barbatilor. Cunoscuta drept o stare de tristete patologica, depresia insumeaza o gama larga de simptome, de la tristete, pierderea increderii in sine, apatie, pana la sentimente profunde de singuratate, vinovatie, anxietate, agitatie, dificultate in concentrare,oboseala cronica, lipsa poftei de mancare, scaderea libidoului etc.Printre cei mai celebri depresivi se numara Kurt Cobain,George Michael, Uma Thurman, Kylie Minogue - cu tulburare bipolara Psihoza maniaco-depresiva, cunoscuta drept tulburare bipolara (in limbaj modern) reprezinta o modificare anormala a starii psihice, energiei si capacitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apar succesiv episoade depresive si episoade maniacale, cu mentiunea ca, spre deosebire de dispozitiile unei persoane sanatoase mintal, simptomele acestei boli se manifesta mai sever. Cei atinsi de tulburare bipolara au probleme in a mentine relatiile de prietenie, nu se pot adapta in mediul de la serviciu, au performante scazute si pot ajunge la suicid. Pe lista celebritatilor care sufera de tulburare bipolara se numara: Jim Carey, Francis Ford Coppola, Eminem, Ernest Hemingway, Jimi Hendrix, Adolf Hitler, Victor Hugo

21 FUNDATIA ESTUAR Fundaia Estuar a fost fondat n septembrie 1993 de catre Asociatia Penumbra din Scoia i Liga Romn de Sntate Mintal. Misiunea Fundaiei Estuar este de a oferi opiuni sociale i alternative adulilor cu probleme de sntate mintal, pentru reintegrarea lor n comunitatea romneasc. Valorile i principiile organizaiei noastre susin:* respectul fa de beneficiar;* confidenialitatea informaiilor primite de la beneficiar;* lupta mpotriva practicilor discriminatorii;* ncurajarea beneficiarilor s-i asume riscurile unui trai obinuit;* creterea toleranei i nelegerii fa de persoanele cu nevoi speciale;* respect fa de individualitatea i demnitatea beneficiarilor;* promovarea anselor egale pentru toi membrii comunitii;* cultivarea competenei i profesionalismului n cadrul serviciilor oferite. Grupurile-int ale Fundaiei Estuar sunt:* adulii cu probleme de sntate mintal;* adulii care se confrunta cu probleme temporare de adaptare i comunicare;* familiile i prietenii persoanelor cu probleme de sntate mintal.

22 Principalele direcii de aciune iniiate i implementate de Fundaia Estuar:

1. Consiliere psihologica; Abordarea este secventiala, rational-emotionala, interpersonala, persoana este asistata sa-si infranga neincrederea si pasivitatea, sa se auto-descopere, sa gaseasca factorii declansatori pentru imbunatatirea perceptiei sale de sine si a modului in care functioneaza pe plan social.2. Activitati de consiliere sociala; Persoana este asistat de ctre asistentul social pentru a-i imbunatatati modul de funcionare pe plan social. Planul individual se bazeaz pe stabilirea de obiective mici i msurabile: faz de implementare i rezolvare, faz de feed-back i revizuire, faz de stabilirea a unor noi obiective de progres personal.3. Activitati de consiliere psihiatrica; Consilierea psihiatric este un serviciu oferit de ctre un psihiatru, prin care beneficiarii sunt ajutai s fie mai informai, s nvee se gestioneze mai bine anumite probleme legate de manifestrile bolii i de efectele medicaiei, s tie ce trebuie s fac n diferite situaii, s-i recunoasc semnele recderilor, s fie ascultai de ctre un specialist, etc. Acest serviciu i ajut s aib mai mult controlul asupra bolii, s fie mai informaii, s anticipeze i s ia decizii n ceea ce priveste viata lor.4. Servicii de recuperare, reabilitare i reinserie social;5. Activtati educative;6. Orientare vocationala, consiliere pre si post angajare. Orientarea grupului int n ceea ce privete alegerea ocupaiei, inndu-se cont de capacitile i abilitatilefiecaruia. Numai aa, ei vor putea obine performane pe plan profesional i astfel le vor crete ansele de integrare profesional n calificarea pe care au obinut-o n cadrul proiectului.23FUNDATIA LOREDANA

Fundaia a fost nfiinata in anul 2012 in judetul Vaslui.

* Fundaia sprijina persoanele cu probleme psihice de toate varstele* Fundaia respecta originea, credinta si religia fiecarui individ.* Fundaia depune eforturi pentru mbuntirea acceptrii de catre societate a oamenilor suferinzi de o boala psihica, prin lrgirea i aprofundarea cunotinelor despre bolile psihice, cauzele sale i opiunile de tratament.* Fundaia face eforturi in educarea societatii publice cu privire la tulburrile psihice.* Fundaia sprijina persoanele cu boli psihice i familiile acestora prin promovarea de activiti de autoajutorare.* Fundaia vizeaza punerea n aplicare i promovarea unor msuri care au ca inta asigurarea unei rezidente de durata persoanelor n vrst i celor cu boli mintale* Fundaia se implica n dezvoltarea si punerea n aplicare, evaluarea i optimizarea unor noi forme de tratament i ngrijire.

24

25DATE STATISTICE

Conform datelor prezentate de European Health for All Databases, cu o inciden a bolilor mintale de 1403,75 cazuri la 100.000 locuitori, Romnia se afl pe locul doi n Europa dup Estonia cu 2057,27 cazuri la 100.000 locuitori n 2011. Anual se raporteaz circa 300.000 de noi cazuri, ceea ce ne plaseaz pe locul 2 n UE. Comparnd cu primele date evideniate de Comunitatea European privind Romnia, o inciden de 613,79 cazuri la 100.000 locuitori i 139.518 noi cazuri nregistrate n 1994, aceast cretere a incidenei de 331% i de 215% a cazurilor noi raportate impune msuri importante de prevenie i monitorizare a strii de sntate mintal a populaiei rii noastre.26 Disfunciile neuropsihice afecteaz mai mult de 160 milioane de europeni - adica 38% din populaia Europei - n fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council i European College of Neuropsycopharmacology n 2011. Starea psihologic general i starea de tensiune n care oamenii triesc i stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, i n special pentru cele neurologice. La nivel mondial, se estimeaz c aproximativ 830 de milioane de oameni sunt afectai de o boal mintal. Aceast cifr nu poate evidenia nici pe departe scala real a problematicii deoarece aproximarea nu ine cont de persoanele peste 65 de ani i numai un numr limitat de tulburri psihice a fost luat n considerare. Bolile neuropsihice determin cheltuieli importante din partea sistemelor de sntate, n 2010 alocndu-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din aceast sum e reprezentat de cheltuieli directe (37 la sut - costuri de ngrijire medical, 23 la sut - cheltuieli non-medicale) iar 40 la sut sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesional.Cazul 1:

B.C, brbat, 21ani, se prezint la cabinet nsotit de familia alertat de comportamentulschimbat al biatului de aproximativ o sptmn: nu se mai ngrijeste, are perioade cnd estefoarte agitat sau cnd vorbeste singur, are gesturi bizare, nu mai iese din cas, ncuie usile.La cabinet pacientul este suspicios, priveste n jur bnuitor, este agitat, nu-si poate focalizaatentia la ntrebrile medicului; spune c este urmrit de niste vecini care vor s-l omoare mi-au spus mie prietenii mei, i-am auzit cum mi vorbeau la ureche,uneori mi spun c sunt prost si rd de mine, comenteaz ceea ce facnu i-am mai vzut de mult, dar i aud

STUDII DE CAZ28Cazul 2:V.D., 45 ani, se prezint la cabinet pentru dispozitie trist de aproximativ dou sptmni, cu ideatie depresiv si inutilitate, vinovtie nu sunt bun de nimic, nu-mi pot ajuta familia, nu mai am chef s fac nimic, stau toat ziua n pat, nu-mi mai place nimic, as vrea s mor ; lips desperant nu mai am nici un rost.Pacientul plnge usor, priveste n jos, vorbeste lent, cu perioade de latent ntre ntrebare si rspuns. Are o tinut nengrijit, postur cu umeri czuti. Se simte obosit, acuz insomnie marcat nu se mai poate concentra nu mai poate citi, nu mai poate urmri emisiuni TV si nu mai poate s termine activitti cotidiene simple, nu mai resimte plcerea activitilor considerate n mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri, evenimente fericite). Supraevalueaz aspectul negativ al situatiilor, minimaliznd-ul pe cel pozitiv.Cazul 3:A.B.,24ani,aldoileacopildinpatrufrati,printialcoolici, aefectuatsaseclaselascoala ajuttoare, n prezent fr ocupatie.Se prezint la cabinet pentru: accese de furie cu crize clastice (n care sparge obiecte),comportament repetat autoagresiv ( se loveste repetitiv cu un obiect dur).

Este nengrijit, cu o igien deficitar. Manifest suspiciozitate, dificultti de comunicare, limbajstereotip,tipete,treceribrustede la o stareafectivla alta lacontrarierimrunte.Examenulpsihologicaevidentiatun QI=60.