Home >Documents >Boala varicoasa

Boala varicoasa

Date post:15-Jan-2016
Category:
View:87 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
l
Transcript:

Boala varicoasa

CUPRINS

MOTIVATIE

CAP.I.BOALA VARICOAS1.1.DEFINIIE 1.2.ETIOPATOGENIE1.3. CLASIFICARE1.4.TABLOUL CLINIC 1.5 DIAGNOSTIC POZITIV I DIFERENIAL1.6.TRATAMENTUL VARICELOR.1.7.EVOLUIA BOLII VARICOASE1.8.PROFILAXIA BOLII VARICOASE

CAP.II. STUDIU DE CAZ2.1.CAZ I2.2.CAZ II2.3. CAZIII

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

MOTIVATIENevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile de sntate.Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la altul . Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.Rolul asistentei medicale const n a ,, ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului.Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai complex.Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena. Ea va fi pentru un timp : ,,contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima.Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex. n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine. Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii.Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu pregtire i perfecionare.

CAPITOLUL I

BOALA VARICOAS

1.1.DEFINIIE

Boala varicoas este o afeciune cronic,caracterizat printr-un proces de degenerare a peretelui venos .Procesul degeneratic explica apariia n boal varicoas,a dilataiilor venoase permanente,la nivelul venelor apifasciale,cu un traiect caracteristic sinuos i/sau ampular,numite i literatur de specialitate varice.Aceste dilataii venoase sunt nsoite de alterri parietale i de tulburri de hemodinamica venoas. Cea mai frecvent cauza a varicelor este aa numita insuficient ostiala a venei safene interne sau externe.Mai exact,o valv din interiorul acestor vene nu se nchide bine i permite formarea unui reflux n sensul invers circulaiei normal a sngelui.Se ajunge astfel la ncrcarea excesiv a venelor superficiale i la formarea unor dilataii venoase,caracteristice bolii varicoase. Alterarea peretelui venos din diverse cauze,cu implicarea valvulelor,are drept consecin ,mai sus menionatul reflux sanguin din sistemul venos profund ctre cel superficial ,i creterea presiunii n sistemul superficial,ceea ce n timp duce la alungirea i dilatarea venelor superficiale. n cazul bolii varicoase s-a ajuns la concluzia c substratul lezional depete cadrul vascular,fiind vorba n principal despre o calitate slab congenitala a esutului conjunctiv.Veridicitatea acestei afirmaii reiese din faptul c din punct de vedere clinic,varicele se asociaz frecvent cu varicocel,hemoroizi,picior plat,scolioze,ptoze viscerale,genunchiul valg. Varicele trebuie deosebit de alte leziuni venoase,cum ar fi:-flebectaziile,n care dilataiile venoase sunt difuze,regulate i fusiforme:dilataiile anevrismale,care sunt bine delimitate i cu aspect saciform;insuficiena venoasa cronic,care poate s apar n stadiile avansate ale bolii,dar poate s survin i n alte condiii etiologice. Exist patru stadii ale afectrii varicelor:n stadiul I,numit prevaricos picioarele sunt grele ca de plumb,apar dureri ale moleilor(ncheietura gleznei)i piciorului, furnicturi, edeme i senzaii de arsur n picioare,n stadiul I apr varicele pe traiectul venelor,iar n stadiul III apare aa numita eczema varicoas ,n timp ce n ultimul stadiu apar ulcerele varicoase.

1.2.ETIOPATOGENIE

Principalele funcii ale sistemului venos sunt urmtoarele : -conducerea sngelui venos spre inim; -stocarea sngelui -termoreglarea.n mod normal sistemul venos superficial transporta doar 15-20%din sngele venos al membrului inferior.Restul de 80-85%va lua calea sistemului venos profund,lucru care se explic prin faptul c sngele din sistemul venos superficial se dreneaz prin venele perforante n sistemul venos profund,iar de aici prin pompa musculo-valvular sngele este pompat nspre centru nspre vena cav. Tot sistemul venos este dotat cu un aparat valvular,ceea ce permite sngelui s circule numai n sens centripet(de la periferie la centru). n cazul sistemului venos profund intra n aciune pompa musculo-valvular.Mai precis ,n momentul n care se contract musculatura venele sunt colabate,astfel nct sngele e pulsat nspre centru pentru c valva distala se nchide,iar cea proximala se deschide.Fiziologia circulaiei venoase a membrelor inferioare este complex i difer mult n funcie de condiii: -ortostatism -decubit -elevarea membrului.Exist mai muli factori motori care asigur circulaia venoas de rentoarcere i anume: Fora de propulsie a ventriculului stng Fora aspiranta a inimii i a muchilor respiratori Pompa muscular a piciorului i mai ales a gambei Pulsarea imprimat de arterele paravenoase Tonusul autonom al peretelui venos Aciunea valvelor venoase care mpiedic refluxulPe de alt parte ,avem factorii care ngreuneaz circulaia venoas adic: Fora gravitaional Vscozitatea sngelui Presa abdominal Originea varicelor poate fi:A.CongenitalaB.Primar(cauza necunoscut dar cu prezena unor factori favorizani)C.Secundar(de etiologie cunoscut)A.Varicele congenitale :sunt afeciuni rare de tip disem-briopalazic: -sindromul Kpippel-Trenaunay -sindrom Parks-Weber -aplazia congenitala a valvelor venoaseB.Varicele primitive (primare,hidrostatice)boala varicoas are o inciden crescut n special n Europa nordic i centrala.Se pare c 14,5% dintre femei i 7% dintre brbai au varice hidrostatice.Un complex de factori endogeni i exogeni sunt incriminai n producerea bolii.Factorii endogeni:sunt reprezentai de :1)factorul antropologic 2)factorul anatomo-fiziologic 3)factorul genetic 4)tipul constituional 5)sexul 6)vrsta 7)factorii endocrini 8)sarcina 9)obezitatea1.Factorul antropologic.Ortostatismul i mersul biped au generat la omo patologie specific.Astfel greutatea corpului este susinut de membrele inferioare prin intermediul coloanei vertebrale.Aceasta favorizeaz apariia unor boli c :boala varicoas,artrozele coxofemurale,piciorul plat,ptozele viscerale.2.Factorul anatomofiziologic:Axul venos profund al membrului inferior este calea principal de ntoarcere a sngelui venos.Acest sistem venos profund este bine valvulat i nconjurat de o musculatur puternic.El dreneaz 80%-90% din sngele venos al membrului inferior.Sistemul venos superficial al membrului inferior este mai puin valvulat,iar golirea lui este puin influenat de contracia muscular.Boala varicoas apare la nivelul sistemului venos superficial care este expus stazei sanguine.Sistemul venos superficial este unit cu cel profund prin intermediul venelor comunicante,prevzute cu valvule care mpiedic refluxul din sistemul venos profund n cel superficial.3.Factorul genetic.Calitatea slab a esutului conjunctiv al acestor bolnavi s-ar putea explica printr-un mecanism genetic,fr a se putea preciza modul de transmitere.4.Tipul constituional.Se pare c bolnavii longilini,cu hipotensiune arterial cu o laxitate articulara crescut i cu hipotonia peretelui venos ar fi predispui n a dezvolta boala varicoas.5.Sexul.Afeciunea intereseaz cu precdere sexul feminin.Trebuie inut cont i de faptul c,din motive estetice,femeile se adreseaz mai frecvent medicului.6.Vrsta.Boala devine manifesta nainte de 50 de ani.Se pare ns c ea debuteaz de la pubertate,iar semnele ei pot fi constatate i la 30-40 de ani.7.Factorii endocrini.Anumitetulburri hipofizare,ovariene,tiroidiene,suprarenale au fost incriminate n etiologia bolii,fr a se putea preciza exact natura dereglrii endocrine.S-a remarcat c afeciunea apare i evolueaz n special n anumite perioade(pubertate,sarcina,climateriu).8.Sarcina.Are un rol mare n etiologia bolii.Ea ar juca rolul unui factor declanator pe fondul existent al unei predispoziii ereditare.Sarcina este un factor agravant care biciuie evoluia bolii atunci cnd ea exist .Se pare c intervine un complex de factori dintre care cel mai important ar fi:Factorul mecanic :mrirea uterului face c presiunea intraabdominal s creasc.Aceasta va jena progresiv circulaia de ntoarcere,ceea ce va repercuta negativ asupra presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.Factorul endocrin:joac un rol important.Faptul c varicele se accentueaz n primele luni de gestaie i susine importanta.Sub aciunea hormonilor hipofizari crete laxitatea esutului conjunctiv,pe de alt parte modificarea echilibrului endocrin prin sarcina determina deschiderea unturilor arteri-venoase.Hipertermia organelor genitale interne din timpul gestaiei face c o cantitate mare de snge s se scurg n venele iliace interne i mai departe n venele iliace comune.Acest aflux abundent va jena circulaia de ntoarcere n venele iliace externe,determinnd o cretere a presiunii venoase de la nivelul membrelor inferioare.9.Obezitatea:Favorizeaz apariia varicelor prin aciunea mecanic de cretere a presiunii intraabdominale.La aceasta se adug un complex de tulburri neuroendocrine i metabolice,care agraveaz leziunile distrofice ale peretelui venos.Factorii exogeni cei mai importani sunt:factorul geografic,factorul profesional, cldur, umiditatea,avitaminoze,infecii,alimentari.

1.3. CLASIFICARE

A.Teleangienctazii(venule intradermice dilatate cu diametru pn la aproximativ 1 mm.Se pot observa adesea c venectaziin coada de mturmai ales la femei pe coapse.B.Vene reticulare:vene subdermice dilatate pn la 4 mm i care nu sunt palpabile.n ultima clasificare-CEAR,1994-la etapa clinic venele reticulare i teleangiectaziile sunt separate de venele varicoase deoarece nu duc la ulceraii.C.Varice ale colateralelor venelor safeneD.Varice tronculare.adic ale celor dou colectoare venoase principale:vena safena intern i vena safena extern.E.Varice n teritoriul unor vene perforante insuficiente sunt: Cockett, Dodd, Boyd, May,Kuster,Hach.

Sistemul CEAP de clasificare a bolii varicoase a membrelor inferioare

n 1994.la Maui(Hawai)un grup internaional de consens a elaborate o nou clasificare i gradare a bolii venoase a membrelor inferioare.Sistemul CEAP cuprinde 4 tipuri de criterii de clasificare,un scor al disfunciei venoase i o metodologie de procedee diagnostice.Criteriile de clasificare sunt :C=clinica ,E=etiologia,A=anatomia,P=disfuncia fiziopatologic.Clasificarea clinic Clasa 0-fara semne vizibile sau palpabile de boala venoasClasa 1 teleangiectazii sau vene reticulareClasa 2 vene varicoaseClasa 3 edemClasa4-modificari cutanate datorate bolii venoase (pigmentare,eczeme venoase, lipodermoscleroza)Clasa 5-modificari cutanate c cele definite mai sus cu ulceraie activ.Teleangiectaziile sunt definite c venule intradermice,dilatate,cu diametru de pn la 1 mm.Doar venele varicoase pot duce la ulcere varicoase.Clasificarea etiologicCongenital(EC)Primar(EP)-cu cauza nedeterminatSecundar(es)cu cauze cunoscuteClasificarea anatomic Vene superficiale (A)1.Teleangiectazii/vene reticulare2.Vena safena mare deasupra genunchiului3.Vena safena mare sub genunchi4.Vena safena mic.5.NonsafenieneVene profunde (AD)6.Vena cav inferioar7.Vena iliac comun8.Vena iliac intern 9.Vena iniaca extern10.Pelvico-gonadele,venele ligamentului larg,altele11.Femurala comun12.Femurala profund13.Femurala superficial14.Poplitee15.Tibiala antero-laterala,tibiala posterioar16.Musculara-gastrocnemiana,soleara,altele Vene perforante(AP)17.Coaps18.GambaClasificarea fizopatologicaReflux(PR)Obstrucie(PO)Obstrucie i reflux(PRO)Tratamentul poate modifica semnele i simptomele clinice i atunci afeciunea trebuie reclasificata.La clasificarea fizopatologica se poate arta tipul exact de leziune pe fiecare din venele din tabelul anatomic .

1.4.TABLOUL CLINIC

Boala varicoas debuteaz cu mult nainte de apariia vizibil a varicelor,evolund cu simptome polimorfe i nespecifice.Debutul este lent,insidios,existnd uneori o simtomatologie subiectiv minor,dar scietoare,ce survine mai ales dup ortostatism prelungit i se manifesta prin: Senzaie de disconfort gambier Parestezii gambe de plumb Tensiune n molet Prurit pe traiectul venei safene interne.Aceste simptome cedeaz n clinostatism.Obiectiv,semnele clinice lipsesc sau sunt foarte discrete: Cianoza maleolar intern Reducerea pilozitii gambiere Edem discret retromaleolar internStadiul de varice constituit se caracterizeaz pe lng simptomele subiective amintite prin semne obiective majore:Varicele:-apar de obicei n treimea superioar a gambei,pe traiectul venei safene interne;-mai rar varicele apar la nivelul trinunghiului Scarp sau pe traiectul venei safene externe -au aspecte variate: Pachete varicoase Aspect ampular,tubular sau fusiform Trunchiuri venoase dilatate,sinuase -la palpare varicele se percep ca nite cordoane ndurate,rezistente,zonele ampulare fiind depresibile - subiectiv ,varicele pot fi bine suportate dac axul venos profund aasigura o bun circulaie de supleare(i invers)Edemul este constant de intensitate variabil :-apare n ortostatism prelungit-dispare dimineaa-poate fi permanent cnd s-a instalat insuficient venoas cronic.Modificri trofice -initial localizate maleolar ,se extinde apoi proximal-apar sub diferite forme Tegumente ngroate ,pigmentate Eczeme alternnd cu tegumente subiri,transparente,cianotice,mai ales la frig Mai rar aspect marmorat al gambei.-tegumentele i esutul adipos apar ngroate-tesuturile vecine varicelor devin cu timpul dure,din cauza procesului de celulit.-leziuni ale esuturilor vecine: Micoze i infecii Atrofii Dermite pigmentare

1.5 DIAGNOSTIC POZITIV I DIFERENIAL

Pn acum civa ani n diagnosticul uzual al varicelor se foloseau mijloace exclusiv clinice discutia u bolnavul,examinare pacientului i probele garourilor.n prezent,nu se mai poate vorbi de un diagnostic corect i complet al venelor varicoase fr a recurge la examenul Doppler. Sonografia Doppler este o metod relativ recent ,care folosete ultrasunete emise n flux continuu sau discontinuu pentru a stabili dinamica circulaiei sanguine.Procedeul a fost mbuntit n ultimul timp prin asocierea cu ecografia,rezultnd Eco-Doppler-ul(Duplex)iniial i ulterior,Eco-Doppler-ul color(Triplex).Avantajul esenial al examenului Doppler n diagnosticarea bolii varicoase este stabilirea exact a cauzei,numai aa putndu-se ajunge la vindecarea bolii.n cazul varicelor ,nu exist o metod unic de tratament,iar terapia trebuie adaptat la cazul n spe,precum i la cauzeele determinante.A.Diagnosticul pozitiv:n general diagnosticul bolilor venelor necesit:O anamnez atent Un examen clinic corecti investigaii paraclinice in acest domeniu n ultimul deceniu nregistrndu-se progrese deosebite ,n special n diagnosticul cu ultrasunete.n cazul bolii varicoase sarcina care revine clinicianului este aceea de a :-determina dac simptomele pacientului se datoreaz varicozitii-si n plus s localizeze sediul venelor perforante incompetente responsabileANAMENZA: Ne intereseaz vrsta bolnavului ,meseria,talia,greutatea; Antecedente heredocolaterale:ne intereseaz dac exist o predispoziie genetic a bolii varicoase la subiectul n cauz; Antecedente personale fizologice:la femei are o deosebit importanta numrul sarcinilor i evoluia lor; Antecedente patologice:au importan diabetul zaharat, hiperlipidemiile, interveniile chirurgicale ,fracturile, bolile cu imobilizare,prezint risc crescut de tromboza prin staz sau hemoconcentrare.Sunt importante bolile cardiace,renale sau hepatice n principal pentru diagnosticul diferenial al edemului i stabilirea tratamentului. Condiii de via i munca - consumul de nicotin - medicamente utilizate(anticoagulante,diuretice,anti-conceptionale)- profesiunile care necesit ortostatism prelungit sau efort i cu expunere la cldur sunt nsoite de varice i complicaiile lor. Dintre aceste profesiuni amintesc:cadre didactice,muncitori,personal din comer,buctari,constructori,sportivi, Dinistoric trebuie s cunostem debutul bolii(acut,cronic,insidios)simptomele iniiale i evoluia lor; Dintre simptomele asociate cu venele varicoase fac parte urmtoarele Deformarea:pacientul este deranjat de aspectul varicelor.Durerea:n mod caracteristic venele varicoase produc dureri n molet n ortostatism prelungit,care sunt mai intense la sfritul zilei dar se amelioreaz iniial la mers sau mal ales la repaus n decubit cu ridicarea membrelor ,ori prin aplicarea ciorapilor elestici.Pruritul:apare deseori la nivelul varicelor i poate di asociat cu existena unei eczeme varicoase.Edemul este un simptom funcional,el nu este obligatoriu ns poate s apar n boal varicoas .n primul rnd ne intereseaz dac este unilateral(posibil venos sau limfatic)sau bilateral(eventual cardiac,renal.hepatic,endocrin)Edemul venos este accentuat seara i redus dimineaa,deoarece el apare la ortostatism prelungit i se remite la repaos n decubit dorsal.Claudicaia intermitenta este n majoritatea cazurilor arterial i exceptional venoasa.Diagnosticul pozitiv este uor de stabilit pe baza examenului clinic,care constat prezena unor vene superficiale dilatate.Fa de cele prezentate trebuie n plus de tiut dac:-acuzele sunt determinate de varice-exista insuficient ostiala sau insuficient perforantelor-sistemul venos prodund este permeabil.EXAMENUL CLINICInspecia :-in general inspecia bolnavului cu afeciuni venoase ale venelor membrelor inferioare se face n ortostatism i culcat cu ambele membre eliberate de haine,cu examinarea din anterior i posterior.-se apreciaz deosebirile de grosime (prin edem)sau de lungime (prezente n afeciunile congenitale)ale membrelor inferioare-se pot constataEdemulVene dilatateCorona phlebectatica(coroana de vene ectaziate la picior)Pigmentrile i tulburrile trofice cutanate(la veosi,ulcere de gamba)Noduli cutanaiPalparea:-Prin palpare se apreciaz venele dilatate-Venele trombozate sunt reprezentate de cordoane nedepresibile-Aprecierea dilatrii varicoase a venelor la marii obezi este mai dificil,att la inspecie ct i la palpare,n special pentru venele ascunse n grosimea coapsei. Inspecia i palparea ne ofer i urmtoarele date foarte utile pentru diagnostic:-jonctiunea safeno-femurala dilatata e poate prezenta ca o afeciune inghino-crurala(safena varix)-varicele din sistemul venei safene externe se gsesc sub genunchi,pe fata postero-laterala a gambei.-perforantele de deasupra gleznei dau natere la ghemuri varicoase pe fata median a gambei-pot s existe iguri palpabile n fascia profund datorit dilatrii venelor perforante incompetente. Prin percuie i palpareLa nivelul venelor vizibile se pot decela unele traiecte varicoas invizibile (semnul Schwartz)Freamtul la palpare i suflul sistolo-diastolic la auscultaia venelor varicoase este prezent doar n varicele secundare din fistulele arterio-venoase. Testele funcionale clinice : sunt nc utile n aprecierea venelor membrelor inferioare,dei au pierdut din importan n condiiile noilor explorri paraclinice neinvazive.Proba Trendelenburg i a celor trei garouri -se ridic membrul inferior pentru a goli venele de snge;-la rdcina se pune un garou;-bolnavul se riica n picioare:dac se vor umple venele superficiale -insuficienta ostiala a venei safene dac nu se vor umple venele superficiale se face:Proba celor 3 garouri:Bolnavul aflat n decubit dorsal ,cu membrul inferior la vertical ,i se aplic trei garouri ,pentru a obstrua venele superficiale la cele trei nivele astfel: sub genunchi,sub crosa venei safene externe,deasupra genunchiului la rdcina coapsei,sub crosa venei safene interne.Se noteaz care este garoul cel mai nalt care controleazvaricele,adic previne umplerea lor n ortostatism.Sediul incompetenei este prin urmare deasupra nivelului respectiv.Prin deplasarea garoului pe picior se determina i nivelul cel mai jos al incompetenei.(fig.1)

fig.nr.1.

Investigaii paraclinice:-In general nu e nevoie de explorri suplimentare.Totusiflebografia poate fi uneori necesar n cazuri selectate pentru a evidenia sediul perforantelor.Aceast investigaie comporta totui un grad de morbiditate i nu este ntotdeauna folositoare.-Un transductor Doppler poate fi de asemena utilizat pentru a depista localizarea eventualelor perforante.Se plaseaz cte un garou deasupra i dedesubtul leziunii iar transductorul se plaseaz la nivelul perforantei.Se comprim gamba i dac perforanta este incomplet se ascult un flux venos retrograd.Rezultatul poate fi dificil de interpretat deoarece la nivelul varicelor alimentate de perforanta respectiv se poate asculta de asemenea un flux de dute vino .B.Diagnosticul diferenial n primul rnd se face diagnosticul diferenial n cadrul etiologiei varicelor ,care pot fi primare sau secundare(de multiple cauze).Diagnosticul diferenial se face n principal n funcie de etapa de evoluie n care se afla boala varicoas.Astfel c : n stadiul prevaricos boala trebuie deosebit de :-durerile din reumatismul cronic-coxartroza-gonartroza-nevralgia de sciatic-polinevrite-arteriopatii cronice-picior platn stadiul de varice constituite ,poate intra n discuie deferentierea dilataiei varicoase de -hernia femural-adenopatia inghinala-anevrismul arterei femurale-sindromul postrombotic,sindromul Klippel-Trenaunayn stadiul complicatiilor-edemul varicos trebuie difereniat de edemul de cauz general-cardiac-renal-hepatic-endocrin-hipoproteic carenial-acestea sunt bilaterale i uor de difereniat de edemul de cauz varicoasa-edemele venoase cronice apar la bolnavi cu varice voluminoase,cu comunicante insuficiente i cedeaa la repau la pat.Edemul tromboflebitei acute este nsoit de dureri caracteristice.-edemul din insuficient arterial se recunoate pe baza lipsei pulsului i este nsoit de dureri la mers sau chiar la repaus.-lipodistrofiile determina creterea n volum a membrelor inferioare,dar care nu depinde de poziie i tegumentele sunt normale.-edemul limfatic acut sau cronic-alte complicaii trebuie difereniate de diferitele:dermatire i de alte afeciuni care potcauza ulcere de gamba:arteriopatii,neuropatii,neoplasme ulcerate,hipertensiunea arterial,ulcerele din bolile hemolitice,ulcerul posttrombotic.

1.6.TRATAMENTUL VARICELOR.

n momentul de fa nu este cunoscut un tratament etiologic al varicelor primare. Tratamentul acioneaz pe alterrile morfologice i pe simptomele clinice i nu influeneaz n mod semnificativ istoria i evoluia natural a bolii varicoase,ns are un scop funcional de suprimare a refluxului,unul morfologic pentru desfiinarea tuturor venelor varicoase i unul estetic.Exist multiple metode de tratament,dar care trebuiesc aplicate pe tot parcursul vieii deoarece boala varicoas are un caracter evolutiv i recidivnd.De aceea pacientul se va prezenta periodic la control i se vor stabili noile msuri terapeutice.Tratament medical1.Tratament medicamentos-consta n administrarea de tonice venoase(flebotonic i flebotrofic,cum ar fi Tarosin,vi E,flavonoide,Venoruton,Detralex)care restabilesc permeabilitatea capilarelor,amelioreaz drenajul limfatic i reduc edemul i inflamaia.Se recomand ca terapie de baz pentru cei predispui genetic sau la care sunt prezente semnele bolii varicoase,pentru capientii care nu pot suferii o intervenie chirurgical sau c adjuvant nainte i dup operaiei.De asemenea exist o serie ntreag de produse farmaceutice cu efect similar,sub form de crem sau gel.2.Ciorapii elastici-la tratamentul medicamentos se mai adug terapia prin compresiune (purtarea de ciorapi elastici),care previne instalarea complicaiilor postoperatorii i a recidivelor.Dei ciorapii elastici pot controla simptomele,are dezavantajul c multor pacieni le displac ciorapii medicinali sau strni.3.Scleroterapia venulelor(injecii sclerozante n venele reticulare aa numitele vene n cap de meduz,cu,cu aspect estetic foarte dizgraios).Este soluia ideal pentru aceste vene mici,care nu pot fi rezolvate chirurgical.Cnd sunt foarte fine i superficiale,aceste venule pot fi fcute s dispar cu ajutorul laserului.i acest tip de tratament este mai eficace cu ct este precedat i urmat de o terapie venotica.Are ns i neajunsurile ei:sleroterapia prin injectare este nepotrivit pentru majoritatea varicelor simptomatice,datorit frecvenei recurentei n cazul existenei unor valvule incompetente de-a lungul venei safene. Tratamentul chirurgical Se adreseaz majoritii cazurilor de varice i const n mai multe metode dintre care medicul o alege pe cea care se potrivete cel mai bine pacientului.Crosectomia,adic extirparea acelei poriuni din ven safena intern sau extern (cele dou vene superficiale importante)care seamn cu o cros de golf i conine valva defect.Actualmente ,intervenia se poate face sub anestezie local i nu necesit internare,ceea ce permite bolnavului s plece acas pe propriile picioare la scurt timp dup operaie.Orice intervenie care nu include crosectomia sau care e efectuat incomplet face posibil reapariia varicelor ntr-un timp mai scurt sau mai lung.Procedeul Babcock.Dup realizarea crosectomiei,se recurge la procedeul Babcock,de smulgere a ntregii vene safene pn la originea ei,la nivelul gleznei.Astzi,acest procedeu este contestat de majoritatea flebologilor i chirurgilor n domeniu din Occident,ntruct este o intervenie brutal,care exclude integral o ven de multe ori parial sntoas,genernd efecte secundare i complicaii semnificative.De aceea metod este nlocuit de:Stripping(smulgerea venei cu ajutorul unui fir de oel cu un capt bont)doar pn la nivelul genunchiului minimalizndu-se efectele nedorite ale procedurii anterioare.Flebectomia microchirurgical(metoda recomandat de majoritatea specialitilor)extirpa doar dilataiile venoase.Flebectomia se poate face i prin incizii chirurgicale clasice sau microincizii de 2-3 mm.Se utilizeaz nite instrumente speciale ,foarte fine care permit efectuarea interveniei sub anestezie local,fr internare i fr a lsa cicatrice vizibile ci numai nite punctulee ,care dispar ulterior la majoritatea pacienilor.Operaia Chiva conservatoare hemodinamica a insuficientei venoase n ambulator .se ligatureaz crosa safenei apoi se plaseaz ligaturi pe dafena imediat distal de perforantele insuficiente care ar permite reintrarea sngelui n sistemul venos profund.Rezultatele acestei operaii sunt discutabile i contestate n prezent.

1.7.EVOLUIA BOLII VARICOASE

Evoluia este lent progresiv ,cu un tablou clinic estompat,dar cu episoadeevolutive marcate de un efort mare ,de sarcin etc.Din punct de vedere evolutiv deosebim trei etape i anume:1.Etapa iniial(prevaricoasa)2.Etapa cu varice constituite3.Etapa complicaiilor1.Etapa prevaricoasa este caracterizat printr-o insuficient venoas superficial.Semne subiective:greutate,tensiune la gambe la mers sau ortostatism prelungit acuznd chiar parestezii i jena dureroas,uneori edemjuxtameleolar sau gambier mai accentuat vesperal i care cedeaz la repaus,mai ales la ridicarea membrelor inferioare deasupra nivelului orizontal(poziia american de repaus)2.Etapa cu varice constituite ,n care la insuficient venoas superficial se dauga cu timpul insuficient venelor comunicante:subiectiv aceleai acuze c i anterior dar mai accentuate i n plus semnele clasice obiective.Examenul clinic n ortostatism comparativ la ambele membre inferioare evideniaz cordoane neregulate dilatate ce proiemina sub tegument uneori vene cudate dispuse n pachete.3.Etapa complicaiilor bolii n care are loc instalarea insuficientei venoase cronice.

1.8.PROFILAXIA BOLII VARICOASE

n prezent ,aproximativ o treime dinfemeile ajunse la vrsta de 25 de ani sufer din cauza problemelor legate de circulaia defectuasa a membrelor inferioare,iar de cele mai multe ori este vorba de maladii venoase,cunoscute sui sub numele de varice,care afecteaz sistemul venos profund sau superficial. Evident ,se va avea n vedere tratamentul profilactic adresat subiecilor predispui,prin antecedente familiale,profil endocrin,gravide,de a dezvolta boala varicoas.Profilaxia const n scoaterea acestora din condiiile de mediu ce le-ar facilita dezvolatrea varicelor,respectarea unor indicaii igienice de comportament(bi caldte la picioare,folosirea unor burei mai aspri la baie pentru activarea circulaiei la nivelul membrelor,evitarea creterii n greutate,participarea la sporturi)tratament medical venotrop.Persoanele respective vor trebui sftuite s renune la profesiile care le solicit foarte multe,s practice anumite sporturi(not,aerobic,jogging)sau chiar plimbri pe jos zilnice(5 km)s poarte bandaj(ciorap)elastic(gravidele n special),s efectueze cure periodice de substane venotrope(Troxevazin),hidromasaj,noaptea s doarm cu memebrele inferioare n poziie decliva(mai sus dect restul corpului)pentru a facilita ntoarcerea venoas,acestea la un loc fiind cele mai indicate msuri mpotriva varicelor.Femeile care sufer de varice trebuie s renune la nclmintea cu toc ,5 cm este limita maxim a nlimii tocurilor pe care o recomanda medicii,iar n cazul n care au existat n familie cazuri de tromboflebita,este posibil ca i copii s sufere de acesata boala . De asemenea ,sarcina poate s provoace sau s agraveze o boal varicoas,ns trebuie evitate i bile sau duurile prea fierbini ori expunerea prelungit la soare,mai ales la plaj.Totodat ,dup o baie normal,obinuit este bine s se fac un du ceva mai rece,iar n general:alcoolul,cafeaua,alimentele puternic aromate,ct i mirodeniile (ceai, piper, boia,ardei)sunt contraindicate,la fel i grsimile de origine animal,dar ,de cele mai multe ori ,lipsa de micare duce la stagnarea sngelui n vene i agravarea varicelor,a bolii n general.Meninerea nemicat a picioarelor timp de mai multe ore conduce de cele mai multe ori la apariia sau la nrutirea i agravarea bolii,tratamentul cu pilule contraceptive trebuie efectuat numai sub strict supraveghere a medicului. Alte recomandri pentru prevenirea apariiei bolii varicoase sunt:Pentru picioare obosite ,sunt benefice bile cu ap srat(dac nu are posibiliti pentru bai n ap de mare,se dizolv n ap din cad un pumn de sare grunjoasa)i n fiecare diminea ,duuri reci la picioare. -evitarea corsetelor ce strng regiunea inghinal -daca persoan n cauz este supraponderala ,i se recomand o cur de slbire s scape de kilogramele n plus -includerea n alimentaia zilnic a multor vegetale i cereale care uureaz digestia -trebuie evitate surdele de cldur -expunerile prelungite la soare -sauna n special la persoanele cu tendina de dezvoltare a varicelor.

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ

CAZ CLINIC Nr. 1

NUME: RPRENUME: CVARSTA: 64 AniDOMICILIUL: Mediu ruralOCUPATIA: PensionaraRELIGIE: OrtodoxaSTAREA CIVILA: CasatoritaSEX: FemininCONDITII DE VIATA: BuneCOMPORTARE FATA DE MEDIU: CorespunzatoareDATA INTERNARII: 05.01.2015DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept cu dermita de staza la gamba si lipom la nivelul coapseiMOTIVELE INTERNARII: - varice la membrul inferior drept- dermita de staza la gamba dreapta- dureri in gambe- edeme posturale- tumora solida la nivelul coapsei drepte Antecedente personale patologice:- bolile copilariei- cura varicelor membrului inferior stang- HTA gradul 2- cardiopatie ischemica cronica- nu este alergic la nici un medicament sau alimentAntecedente heredo-colaterale:- mama cardiaca ISTORICUL BOLIIPacienta in varsta de 64 de ani a fost operata in urma cu 14 ani pentru varice la membrul inferior stang cu evolutie simpla postoperator. De circa 6 luni de zile constata aparitia unei tumori la nivelul coapsei drepte pe traiectul ipotetic al venei safenei interne si remarca accentuarea dilatatilor venoase varicoase si la nivelul gambei drepte, precum si a edemului postural.Examinata in ambulatoriu de specialitate s-a precizat diagnosticul de varice la membrul inferior drept si suspiciunea de lipom al coapsei, recomandandu-se interventia chirurgicala.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALELA INTERNARE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie- Puls: 85 batai/minut- Respiratie: 18 respiratii/minut- T.A.: 180-210 mmHg- Torace normal conformat- Nu fumeaza2. Nevoia de a manca si a se hidrata- Inaltime: 1,67 m- Greutate: 65 kg- Orarul meselor este regulat- Nu prezinta unele aversiuni fata de unele medicamente sau alimente- Abdomen suplu, nedureros la palpare- Nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale- Dentitie cu lipsuri3. Nevoia de a elimina- Mictiuni spontane fiziologice (4-5 mictiuni/zi)- Materii fecale de culoare si aspect normal- Transpiratii in limite normale4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Sistemul ostio-articular mobil- Sistemul conjunctivo-adipos bine reprezentat- Sistemul muscular reprezentat- Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la nivelul membrului inferior drept5. Nevoia de a dormii si a te odihnii- Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala

6. Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca- Pacienta se dezbraca si se imbraca singura fara ajutor- Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata7. Norme de a mentine temperatura corpului in limite normale- Temperatura 36,8C- La temperatura scazuta, se refugiaza in mediu cald , bea lichide calde, se imbraca mai gros- La temperaturi ridicate, cauta refugiu in locuri racoroase8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre- Pacienta poate sa-si efectueze igiena corporala precum si pe cea buco-dentare- La nivelul membrului inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest tegumentul este normal colorat.- Parul este curat, ingrijit- Unghile sunt ingrijite9. Nevoia de a evita pericolele- Labilitate fizica si psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii- Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile- Nu prezinta tentative de suicid10.Nevoia de a comunica- Pacienta nu prezinta dificultati de comunicare- Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal- Limba vorbita si scrisa este romana- Este in relatii bune cu familia11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori- Relogia ortodoxa - Participa la slujbele religioase- Nu percepe boala ca o pedeapsa12.Nevoia de a fii ocupat si realizat- Pacienta solicita si accepta ajutor- Se considera multumit de sine13.Nevoia de a se recrea- Timpul liber pacienta il petrece cu familia- Urmareste emsiunile preferate: stirile si folclorul14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea- Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre stare de sanatate - Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa- Este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului

OBIECTIVE:Readucerea nevoilor alterate la normal (ex: - pacienta sa aiba o circulatie si o respiratie buna; sa aiba un somn bun si sa fie odihnita s.a.)INTERVENTII:- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale; T = 36.8C TA = 180-210 mmHg R = 18 respiratii/minut P = 85 batai/minut- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am urmarit efectul acestuia asupra organismului- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatiiInvestigatii paraclinice:Analize de laborator: VSH 26-50mm- hemoleucograma- uree- glicemie- probe hepatice- cuagulograma - in limite normale- examen sumar de urinaExamen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie ischemica cronica si HTA esentiala gradul 2 si stabileste conduita terapeutica.Se propune cura chirurgicala a varicelor si a tumorii de la nivelul coapsei drepte sub rahianesteziePregatirea preoperatorieInterventii: - i-am explicat pacientei necesitatea interventiei - am pregatit fizic si psihic pacienta - am stabilizat valorilor TA la 160-165/ 80-85mmHg sub tratament cu antihipertensive de tip nifedipin, neocristepin

Operata in ziua de 31.01.2006 sub rahianestezie s-a efectuat:- crosectomie, safenectomie interna dreapta prin stripping scurt- excizia de pachete varicoase- ligaturi transcutanate cu catgut- excizia unui lipom difuz de la nivelul coapsei

Evolutie si ingrijiri postoperatorii:- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitand-o pentru progresele facute- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)- heparinoterapie profilactica: fragmin 2500 U.I. subcutan (5 zile postoperator)- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator

Evolutie locala:-hematoame si echimoze pe traiectul de safenectomie care se evacueaza repetat printre firele de sutura- varicoflebita pe varice restante la coapsa stanga care necesita tratament cu anticoagulante si antiinflamatorii- suprimarea ligaturilor transcutanate de catgut a 6 zi postoperator si scoaterea firelor de sutura a 11 zi postoperator

EVALUARE LA EXTERNARE:- varice la nivelul membrului inferior drept cu dermatita de staza la gamba => operate- lipom difuz la coapsa dreapta => operat- hematoame si echimoze postoperatorii in resorbtie - varicoflebita la membrul inferior stang in remisie - cardiopatie ischemica cronica- HTA gradul 2

In urma tratamentului, local si general se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza in ziua 25.01.2006 (a 14 zi postoperator, dupa 20 de zile de spitalizare) cu urmatoarele recomandari:- regim alimentar hiposodat - tratamentul afectiunilor cardiace asociate

CAZ CLINIC Nr. 2

NUME: BPRENUME: IVARSTA: 54 de aniDOMICILIUL: Mediu ruralOCUPATIA: PensionaraRELIGIA: OrtodoxaSTAREA CIVILA: CasatoritaSEX: FemininCONDITII DE VIATA: BuneCOMPORTARE FATA DE MEDIU: CorespunzatoareDATA INTERNARII: 14.03.2015DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior dreptMOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete la membrul inferior drept- greutate - durere in gambaAntecedente personale patologice:- bolile copilariei- hepatita acuta virala (in copilarie) - cura varicelor membrului inferior stang in urma cu 10 ani- diabet zaharat- obezitate gradul 2- hepatita cronica- hipercoresterolemieAntecedente heredo-colaterale- prezenta varicelor la mama ISTORICUL BOLIIMentioneaza debutul in urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele membre inferioare.- Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si cu accentuarea varicozitatilor la membrul inferior drept, dureri in gambe dupa ortostatism prelungit de circa 5 ani- Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu, se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda internarea in spital.

OBIECTIVE:-Readucerea nevoilor alterate la normal: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie => pacienta sa respire nornal si sa aiba o buna circulatie Nevoia de a manca si a se hidrata => pacienta sa aiba un orarul meselor regulat si sa consume lichide Nevoia de a elimina => pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal Nevoia de a te misca si a avea o buna postura => pacienta sa nu mai aibe dureri la nivelul gambei,sa se poata deplasa Nevoia de a dormi si a te odihnii => pacienta sa dorma si sa se odihneasca

INTERVENTII:- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale; T = 36.9C TA = 140-90 mmHg R = 24 respiratii/minut P = 90 batai/minut- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am urmarit efectul acestuia asupra organismului- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii

Interventii paraclinice:

- glicemie = 142mg%- colesterol = 27 mg%- GOT = 53 U.I. / L- GPT = 103 U.I. / L- hemoleucograma - uree- creatinina- bilirubinemie- acid uric si coagulograma in limite normale- Ecografie abdominala = > ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta omogena si atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice

- RX cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni active pleuro-pulmonare

Examen boli interne:Precizeaza diagnosticul de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita cronica, hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica.Se propune cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezie

Operata in ziua de 15.03.2006 sub rahianestezie, s-a efectuat:- crosectomie- safenectomie interna dreapta prin stripping- excizia de pachete varicoase- ligaturi transcutanate cu catgut=> FARA INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII Ingrijiri si evolutie postoperatorie- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitandu-o pentru progresele facute- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)- heparinoterapie profilactica - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile postoperator.- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator- sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon, valoarea glicemiei se stabilizeaza la 113-123 mg%- hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica)(silimarina) (colebil)

Evolutie locala :- mici echimoze si hematoame pe traiectul de safenectomie care necesita evacuari printre firele de sutura si pansament local- suprimarea ligaturilor transcutanate a 6 zi postoperator- scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu cicatrizare a plagilor operatorii.

EVALUARE LA EXTERNARE:- varice la membrul inferior drept => operate- diabet zaharat obezitate gradul 2- hepatita cronica - hipercoresterolemie

In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 8 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:- CM = concediu medical- regim de diabet- evitarea ortostatismului prelungit- tratamentul bolilor asociate- control clinic si biologic ambulatoriu

CAZ CLINIC Nr. 3

NUME: RPRENUME: CVARSTA: 35 aniDOMICILIU: Mediu urbanOCUPATIE: SalariataRELIGIE: OrtodoxaSTARE CIVILA: CasatoritaSEX: FemininCONDITII DE VIATA: BuneCOMPORTAMENTUL FATA DE MEDIU: CorespunzatoareDATA INTERNARII: 27.03.2015DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase la ambele membre inferioare- Durere si greutate in gambeStarea de sanatate: - antecedente personale:- bolile copilariei- tiroidectomie subtotala pentru gusa nodulara- antecedente heredocolaterale:- prezenta varicelor la unul din membrii familiei mamaISTORICUL BOLII:Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin aparitia de venectazii la ambele membre inferioare care in timp s-au extins si s-au grupat in pachete varicoase.La acestea s-au adaugat:- dureri locale- edeme peri-maleolare posturaleExaminata de medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda interventia chirurgicala.

NEVOI ALTERATELA INTERNARE1. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura2. Nevoia de a dormii si odihnii3. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre4. Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de ingrijire1. dureri si greutate in gambe date de varice2. alterarea somnului fiziologic legata boala si manifestata prin oboseala3. tegumentul de la nivelul gambelor prezinta dilatatii venoase sinuase, izolate sau grupate in pachete4. anxietate legata de evolutia bolii

Obiective:1. pacienta sa nu mai prezinte dureri si greutate in gambe2. pacienta sa aiba un somn fiziologic3. pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa se intervina chirurgical)4. pacienta sa-siexprime diminuarea anxietatii

Interventia:- in scopul de a asigura confortul pacientei inca de la internare in sectia Chirurgie, i-am facut cunoscute: sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar, am condus-o in salon unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente.- i-am masurat, urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor vitale: P: 67 p/minT.A: 110-70 mmHgT: 36,7CR: 16 r/min- i-am recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma, uree, glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru examenul sumar de urina- i-am explicat rolul acestei tehnici si necesitatile efectuarii- am asistat la examinarea locala de catre medic,- am condus pacienta la pat.

Examenul bolii interne:Se propune cura chirurgicala a varicelor la ambele membre inferioare sub rahianestezieOperata pe data de 28.06.2006 s-a efectuat: - crosectomie- safenectomie interna bilaterala prin stripping- excizia de varice- incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgut

Ingrijiri postoperatorii:

PASII INGRIJIRIIDENUMIREA PRODUSULUI MOD DE ADMINISTRARE

- combaterea durerii cu analgezice uzuale- algocalmin (fiole)- i.m. (primele doua zile)- per os

- heparinoterapie profilacticica- fragmin 2500 UI.-subcutan

-antibioterapie profilactica - oxacilina 2g/zi-parenteral (primele 2 zile)-per os

- evolutia locala a plagilor cu cicatrizare per-primam

-scoaterea firelor de sutura (la 7 respectiv 10 zile postoperator)

EVALUARE LA EXTERNARE:- varice la ambele membre inferioare => operate

In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 5 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari:- evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni- tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect antiagregant)- hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local)

III.

Plan specific in perioada postoperatorie

1. Diagnostic nursing: - Alteratea functiilor organelorCauze: - socul anestezico-chirurgical- boli asociate care se pot decompensa

Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare adecvata

Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si monitorizate- monitorizarea oxigenarii sanguine- probele biologice recoltate- aprecierea aspectului mucoaselor si tegumentelor (cianoze, paloare, icter)- administrarea medicatiei prescrise (in dozele si ritmul stabilite de medic)

2. Diagnostic nursing: - Deficit de volum circulantCauze: - soc, hemoragie, dezechilibru intre continut si continator (patul vascular)

Obiective nursing: - aport lichidian adecvat

Interventii nursing: - supravegerea pacientului pentru a sesiza la timp aparitia semnelor de soc, - monitorizarea TA. respiratie, puls- bilantul intrarilor si iesirilor lichidiene (hemoragii, temperatura, respiratie, volumul perfuzilor, diureza, scaunul, varsaturi)- compensarea pierderilor prin perfuzii.=> Evaluare: - prin supravegherea bolnavului se pot observa semnele unei hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru corectarea acesteia in scopul prevenirii instalarii socului si a decompensarii acestuia.

3. Diagnostic nursing: - durere legata de prezenta plagilor operatorii, pozitia bolnavului, imobilizare.

Obiective nursing: - ameliorarea / disparitia durerii

Interventii nursing: - sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in pat,- adoptarea unor pozitii antalgice,- administrarea analgezicelor prescrise,- efectuara de miscari active.=> Evaluare: - imobilizare la pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si staza secretilor bronsice cu infectarea acestora- durerea netratata poate duce la reactii depresive.Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de complexa trebuie evaluata prin:- obtinerea unui istoric al durerii- descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele durerii, intensitatea (se poate folosi o scala a durerii pe care pacientul poate indica nivelul unde se situeaza) reactia la durere (paloare, transpiratii, tahipnee, HTA).

Pentru ameliorarea durerii, pacientul poate beneficia de diferite metode:- psihologice: - comunicare,- tehnici de relaxare, - terapie ocupationala, - modificarea comportamentului- fizice: - masaj,- aplicarea de caldura sau gheata local,- acupunctura.- farmacologice: - administrarea de analgezice uzuale sau opiacee

4. Diagnostic nursing: - Hemoragie

Obiective nursing: - identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii (sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie, hipotensiune arteriala, paloare, tegumente reci, umede, senzatie de lipotimie, agitatie prin hipoxie cerebrala). Interventii nursing: - observarea plagii operatorii- monitorizarea TA, pulsului, diurezei, respiratiei- observarea aspectului mucoaselor si tegumentelor => Evaluare: - aprecierea pierderilor excesive de sange face posibila inceperea masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala si de inlocuire a acestora prin perfuzii cu solutii volemice si/sau transfuzii de sange izo-grup, izo-RH.

5. Diagnostic nursing: - Alterarea integritatii pielii Obiective nursing: - refacerea tegumentului (cicatrizarea per primam a plagilor operatorii) Interventii nursing: - protejarea tegumentului prin pansamente sterile- schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie- aprecierea evolutiei locale a plagii operatorii- schimbarea pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii aparitia escarelor.=> Evaluare: - o evolutie progresiva a procesului de cicatrizare (per primam)

6. Diagnostic nursing: - Risc de infectie legat de plagile chirurgicale Obiective nursing: - prevenirea infectiei

Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor operatorii pentru decelarea semnelor si simtomelor infectiei (tumefactie, roseata, caldura locala, durere, secretii purulente, febra)- schimbarea pansamentelor respectand regulile de asepsie si antisepsie- monitorizarea curbei febrile- administrarea antibioticelor prescrise in scop profilactic sau curativ- recoltarea secretilor cu aspect patologic pentru examen bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita)

=> Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar progresiv dupa 24 ore de la operatie- aspectul seros-tulbure sau franc purulent, semnele celsiene locale indica prezenta infectiei- efectuarea corecta a pansamentelor (cu respectarea reguluilor de asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei postoperatorii)- antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate poate reduce riscurile infectiei.

7. Diagnostic nursing: - Alterarea starii de nutrititie datorata greturilor, varsaturilor, intolerantei gastrice. Obiective nursing; - prevenirea sau ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de greata.

Interventii nursing: - se va se va permite alimentatia pe cale orala numai dupa aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului pentru gaze,- se administreza la indicatia medicului prochinetice gastro-intestinale, antiemetice.=> Evaluare: - absenta peristaltismului intestinal poate produce greturi si varsaturi accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente,- eliminarea continutului gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv amelioreaza senzatia de greata la bolnavii operati sub anestezie generala, - mentinerea si pastrarea unei stari de confort pentru pacient prin combaterea acuzelor gastrice.

8. Diagnostic nursing: - Risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul pacientului.

Obiective nursing: - respectarea planului terapeutic

Interventii nursing: - explicarea fiecarui gest terapeutic si importanta lui pentru o evolutie favorabila postoperatorie,- ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai mult stresul,- determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa medicala care lucreaza in beneficiul lui, pentru recuperarea starii de sanatate,- ajutarea pacientului sa se adapteze la situatia prezenta si sa accepte toate interventiile propuse in planul terapeutic.=> Evaluare: - lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a necesitatii continuarii unor interventii nursing poate duce la refuzul pacientului si lipsa de colaborare (de multe ori din lipsa de cunostiinte si de comunicare, pacientul considera ca odata cu incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat traumele fizice si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor interventii nursing mai mult sau mai putin invazive)

- uneori se imune o examinare psihica completa pentru a depista motivele refuzului pacientului si a influenta prin metode terapeutice acceptul si colaborarea la planul terapeutic- stresul postoperator poate determina cresterea secretiei acide gastrice si sa produca leziuni la nivelul mucoasei gastrice (ulcere de stres -> H.D.S)- o consiliere psihologica poate rezolva adaptarea pacientului la situatia existenta.

9. Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii Obiective nursing: - Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a bolii trombembolice si a escarelor de decubit.

Interventii nursing: - observarea aspectului tegumentelor in regiunile expuse presiunii (regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana, presacrata, ischiatica)- miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara ajutor)- utilizarea mijloacelor de prevenire a complicatiilor (colaci de cauciuc, saltele)- gimnastica respiratorie (cresterea amplitudinii miscarilor toracice favorizeaza intoarcerea venoasa din membrele inferioare)- administrarea de anticoagulante la indicatia medicului=> Evaluare: - identificarea semnelor generale si locale de trombosza venoasa profunda (senzatie de neliniste, anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls catarator, dureri in molet, impastrarea moletului, semnul Homans prezent).- identificarea simtomelor si semnelor sugestive de trombembolism pulmonar: cianoza, dispnee, tahicardie, durere toracica, hemoptizie, anxietate, modificarea nivelului gazelor sanguine, alterarea starii generale.

10. Diagnostic nursing: - Dificultate in efectuarea igienei personale Obiective nursing: - Ajutarea pacientului in autoingrijire. Interventii nursing: - ajutor in efectuarea igienei personale: - a cavitatii bucale- organelor uro-genitale- regiunilor perineale- inghinale (in special la sexul feminin si in perioadele delicate)

=> Evaluare: - asigurarea igienei si confortului fizic si psihic- reducerea riscului complicatilorFara a avea pretentia unui plan de ingrijire ideal, am incercat sa schitez principalele etape ale procesului de nursing in boala varicoasa.Procesul de nursing este organizat si planificat in scopul obtinerii unei bune stari de sanatate pentru individ familie si societate, centrat pe pacient el trebuie individualizat la problemele specifice ale fiecaruia si trebuie actualizat in permanenta in functie de evolutia postoperatorie.

CONCLUZII

1. Boala varicoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe care le poate determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de sanatate cu multiple implicatii psiho-socio-economice.2. In studiul efectuat am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu preponderenta sexului masculin legat de efortul fizic mai intens, de supraponderabilitate (obezitate) si de ortostatism prelungit.3. Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani (14 cazuri) urmata de grupa 51-60 ani (9 cazuri) si grupa 31-40 ani (8 cazuri) semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu eforturi fizice mai intense si ortostatism prelungit etc.Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice avansate dupa o evolutie indelungata a bolii varicoase neglijate.4. Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect indicata in urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale pacientului prin rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul estetic (rezultate foarte bune postoperator in 96% cazuri, cu cicatrizare per primam a plagilor operatorii 4% dehiscente).5. La intreg lotul studiat s-a aplicat postoperator terapia anticoagulanta in scop profilactic pentru a evita una dintre cele mai redutabile complicatii postoperatorii boala tromboembolicaNu s-a semnalat nici o complicatie de tromboza venoasa profunda.6. Tratamentul in boala varicoasa este complex, metodele chirurgicale constituind interventiile de electie in terapia acestei boli apelandu-se la doua, trei sau mai multe metode in functie de substratul lezional.7. Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta si cea compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa stapaneasca toate metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii pacientilor.8. Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de masuri igieno-dietetice si educationale.9. Un rezultat bun postoperator in boala varicoasa nu poate fi obtinut fara un proces nursing activ in toate etapele evolutive ale bolii.10. Etapa spitaliceasca necesita ingrijiri deosebite conform unui plan de ingrijiri elaborat si adaptat in permanenta in functie de statutul individual.11. O buna si rapida recuperare si reinsertie sociala a bolnavului depind de interventiile nursing care nu trebuie abandonate nici in etapa de dispensarizare si consta in igiena vietii, hidroterapie, contentie elastica lejera, exercitii musculare, gimnastica etc.

BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCA L: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenta medicala Ed. Viata Romaneasca.2. TITIRCA L: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale Ed. Viata medicala romaneasca 3. TITIRCA L: Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Virginia Henderson Consiliul International al Asistentelor Medicale (I.C.N) 19935.TITIRC L: Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Ed. Viaa medical romneasc, Bucureti 19966. TOADER C., Membru al Academiei Franceze de Chirurgie-Paris : Patologie Chirurgicala I Ed. Didactica si Patologica Bucuresti 19757. VICTOR PAPILIAN EDITIA 11, Revizuita de Dr. Ioan Albu, Ed: All, 2003.

32

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended