Home >Documents >Boala Canavan

Boala Canavan

Date post:18-Nov-2015
Category:
View:30 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
boala canavan
Transcript:
  • Boala Canavan

    Facultatea de Medicina Victor Papilian, Sibiu

    Genetica MedicalaTeodorescu Radu Dumitru, Mg V, Gr 8.

  • Definitie Boala Canavan: este o afectiune genetica degenerativa care se caracterizeaza prin distrugerea progresiva a neuronilor cerebrali, insotita de edem spongios al substantei nervoase albe. Simptomele apar timpuriu, in primele 6 luni de viata ale copilului, si are o evolutie fatala, la ora actuala neexistand nici o metoda de tratament.

    Fiind o maladie cu transmitere ereditara autosomal recesiva, aceasta apare la copii cu ambii parinti purtatori ai genei bolnave. Se pare ca afectiunea apare cu predilectie la poporul evreu in special la Ashkenazi.

    Neuron

  • IstoricAfectiunea a fost descrisa pentru prima data de Myrtelle May Canavan, in 1931, cand acesta a publicat o lucrare despre boala unui copil mort la numai 1 an si 4 luni, al carui creier devenise alb, spongios si moale. Aceasta a constatat ca boala este o afectiune degenerativa a tesutului nervos.

    Descoperirea genei mutante responsabile de boala Canavan a fost facuta in 1993, de catre dr. Reuben Matalon, cu sprijinul unei familii in care se nascusera doi copii suferinzi de aceasta afectiune. Dr Matalon a stabilit cu aceasta ocazie si un test de identificare prenatala a boliiMyrtelle May CanavanDr. Reuben Matalon

  • Incidenta bolii Apare la orice persoana, indiferent de provenienta, afectand in special poporul evereu Ashkenazi, la care 1 din 40 de reprezentanti este purtator al genei bolnave. Conform studiilor recente incidenta bolii la aceasta etnie este de 1:6400, iar pentru alte grupuri populationale incidenta ramane necunoscuta, existand totusi estimarea unei incidente de 1:300

    Magazin de muzica San Francisco

    Preoti evrei in timpul rugaciunii

  • Etiologie. Patogenie. Baze genetice ale bolii Canavan. Boala Canavan este o afectiune monogenica determinata de mutatia genei ASPA, situata pebratul scurt al cromozomului 17 (17p13.2),implicata in sinteza enzimei asparto-aciclaza. Aceasta enzima este responsabila de degradareamoleculelor de N-acetilaspartat din creier. Mutatia genei ASPA produce un deficit de aspartoaciclaza, urmat de acumularea N-acetilaspartatului increier. Intr-un mod inca necunoscut,N-acetilaspartatul in exces interfera cuprocesul fiziologic de mielinizare a neuronilorcerebrali. Teaca de mielina are rol esential in nutritia, protectia si izolarea electrica a fibrelor neuraleCromozom 17Teaca de mielina

  • Proces de demielinizareTeaca de mielina incepe sa fie sintetizata in saptamana a 14-a a dezvoltarii intrauterine, de catre oligodendrocite pentru neuronii cerebrali, si de catre celulele Schwann pentru neuronii periferici. Ea este caracteristica vertebratelor, fiind descoperita in 1854 de Rudolf Wirschow. La nastere, procesul de mielinizare nu este finalizat, el continua inca 10-15 ani, dupa care scade dramatic ca eficacitate si intensitate.Mielina este o substanta preponderent lipoproteica.Axonii mielinizati transmit impulsurile nervoase saltatoriu, la nivelul strangulatiilor Ranvier, mult mai rapid decat axonii nemielinizati.Dispunerea oligodendrocitului si a tecii de mielina in jurul axonului

  • Gena mutanta este recesiva, deci nu se manifesta fenotipic decat daca se afla in dublu exemplar (rr) pe cromozomii omologi din perechea 17. Pentru ca un individ sa fie afectat (rr), el trebuie sa primeasca gena mutanta de la ambii parinti (acestia fiind purtatori sanatosi - Rr sau bolnavi - rr). Cand ambii parinti sunt bolnavi (rr), toti descendentii vor fi afectati (rr). Exista o discontinuitate a fenotipurilor morbide (a manifestarii mutatiei) in succesiunea generatiilor. Marea majoritate a bolnavilor sunt urmasi ai unor purtatori heterozigoti (Rr), cand riscul de aparitie a unui copil afectat (rr) este de 25%.

  • Semne si SimptomeNou-nascutii afectati de boala Canavan par normali la nastere.Totusi, la o examinare mai amanuntita, se evidentiaza hipotonie generalizata si dificultati la urmarirea cu privirea.Ulterior, devin usor iritabili, hipotonia se mentine si se accentueaza, si apare imposibilitatea sustinerii capului, observata intre lunile 3 si 6 de viata.S-a stabilit ca triada:

    -hipotonie; -macrocefalie; -imposibilitatea sustinerii extremitatii cefalice; este deosebit de sugestiva pentru boala Canavan.

  • Treptat, hipotonia musculara generalizata este inlocuita de spasticitate. Reflexul deglutitiei nu se dezvolta corespunzator, iar dificultatile in alimentare fac necesara montarea de sonda nazogastrica, sau chiar efectuarea unei gastrostome.Apare afectarea oculara, manifestata prin atrofie optica, insa putini sunt cei care ajung la pierderea totala a vederii.

  • Diagnostic paraclinic.Computer tomografia si rezonanta magnetica evidentiaza la acesti pacienti atrofia tesutului cerebral, expansiunea ventriculilor, subtierea corpului calos si edemul generalizat al substantei albe.Biopsia tesutului nervos ilustreaza edemul substantei albe, consecutivacumularii N-acetilaspartatului. La examenul biochimic al urinei, N-acetilaspartatul se gaseste in cantitati de peste 100 de ori mai mari decat la subiectii sanatosi.Diagnosticul cert este cel prin teste genetice, care evidentiaza mutatia genei ASPA.

  • Diagnostic diferential. Tratament.Diagnosticul diferential se realizeaza, in principal, cu alte tipuri de leucodistrofii, insa substratul genetic dovedit al afectiunii si excretia de N-acetiaspartat in urina stabilesc fara dubii diagnosticul de boala Canavan.Pentru boala Canavan nu exista in prezent un tratament eficient. De regula, cei afectati decedau in primele 18 luni de viata, dar metodele de nursing, ingrijire paleativa si tratament simptomatic au evoluat, permitand chiar si supravietuirea pana dupa adolescenta.

  • PrognosticAstazi se incearca dezvoltarea unui tratament prin terapie genica; utilizarea unor particule virale modificate molecular introduse prin cateter in substanta cerebrala, care sa suplineasca functia enzimei deficitare; folosirea triacetatului de glicerina pentru a asigura o sursa de acetat necesara sintezei mielinei.

  • ProfilaxieProfilaxia bolii Canavan se desfasoara in mod curent in comunitatile evreilor ashkenazi. Aceasta consta in alcatuirea arborelui genealogic si analiza AND-ului, in special in cazurile de afectare precedenta a unor membrii ai familiei.De asemenea se va recurge la amniocenteza in saptamanile 14-16, urmata de analiza citogenetica indreptata spre evidentierea mutatiei genei ASPA. In lichidul amniotic se evidentiaza valori crescute de N-acetilaspartat, in cazul unui fat afectat.

  • Va multumesc !

  • Bibliografiewww.romedic.rowww.orpha.netwww.sfatulmedicului.rowww.i-medic.rowww.wikipedia.org

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended