blog.copcea.roblog.copcea.ro/files/tehnium/revista/9811.pdf · 2010-02-06 · - Re!eaua de urgen!a...

.. • .... •

•

~.)

SIMPOZIONUL NATIONAL YO • Bistrita '98 •

in organizarea Federatiei Rom~lne de aldituit din Vas i le Durdeu /Y05BLA (arbit ru Radioamatorism (secretar: Vasi le Ciobani~al principal), Dan SabauIY05DGE, Jula Gheorghe} Y03APG) ~i a Comisiei J ude!ene de Y03RO, Sergiu lonescu/Y09AZD ~ i Adrian Tari!a I Radioamatorism Bistri!a - Nasaud (secretar: Adrian Y08AXN a stabilit urmatoarele rezu ltate la cele MiholcalY05BAH) s-au desfa~urat la Bistri!a, pe doua ramuri: data de 29 august 1998, cea de-a XIX-a edi!ie a RAMURA A (Aparatura ~i anexe pentru Simpozionului National al radioamatorilor din !ara trafic radio in domeniuf undelor scurte): noastra. ~i Campionatul Na!ional de crea!ie tehnica. Locul I - Transceiver 3,SMHz ~j 7MHz •

Ploaia cazuta in prima parte a zilei a afectat Anderco AdrianIY050EE . campion n a~ional; Inlr·o foarte mica masura moralul participantilor. Locul II - Transceiver 3,5MHz - Gaspar

Sus~inerea referatelor din cadrul ArpadIY05CYG ~i Adrian Munteanul Y050 BL; Simpozionului YO s-a desfasurat in sala Cerculu; Locul III - Transce ive r QRP "Tom is" -Militar Bistrila (unde a avut lac ~i taldocul organizat Cuibu~ losifl Y05AT ad-hoc si, in finalul zilei, masa festiva l. iar RAMURA B (Aparatura ~ i anexe pentru expunerea lucrarilor practice pentru Concursul de trafic radio in VHF/USF/SHF) : creatie tehnica a avut lac la sediul Clubului Sportiv Locull- Transverter 144/1296 MHz - Folea Municipal Bistrita. loanIY05TE - campion national;

Prezen\a radioamatorilor la aces! simpozion Locull]- Transceiver FM 10GHz -Andru~ca a fast masiva (peste 150 de participanti), din toate loanlY09BMB; districtele ~arjj , cele mai bine reprezentate fiind Y05 Loculll l - Receptor RGA- Adrian Munteanul ~i Y08, data rita probabil ~i apropierii geografice de Y050BL ~i Gaspar Arpadl YOSCYG. locul desfa~urarii actiunii. eele mai valoroase d intre lucrarile

in cadrul Simpozion ului s-au prezentat, prezentate in cadrul Campionatului Nalional de pentru i nceput, cateva aspecte priv ind istoria crea,ie al radioamatorilor YO vor fi publicate In radioamatorismului bistri!ean, s-au acordat cupe revista TEHNIUM, incepand cu numarul vi itor. ~i diplome pentru rezultatele deosebite oblinute de 0 intalnire placuta a rad ioamatorilor din YO, unii radioamatori. unde s-a facut schimb de piese ~j scheme

Dintre celemai interesantereferateelectronice.deinforma!ii privind traficul radio , s-au sus!inute notam: aflat nouta! i referitoare la echipamentele sau

- Transceiver 10GHz cu dioda impatt - sistemele de radiocomun icaiii , ori pur ~ i simplu , Andru~ca loanlY09MB; s-au depanat amint iri.

- Antena verticalS. 5A1B pentru 144MHz - Men!ionam ca fa!a de precedentele editH Dan AiroaieilYOBROO; ale simpozionului cantitatea, dar ~i ca lita tea

- Noutali in lucrul cu reflexii pe urme de lucrarilor prezentate a crescut, dandu-ne speran!a meteori!i - loan FolealY05TE; pentru anii care yin ca pasiunea radioamatorilor

- Re!eaua de urgen!a ~i contribupa pentru construc!iile electronice nu va disparea, in radioamatorilor Ja dezvoltarea acesteia - Toader duda patrunderii masive pe pia!a a echipamentelor MariusIY07BBE. de trafic industria Ie, superperformante.

La Tnceputul mesei festive s-au acordat Locul de desfa~ura re al edi!iei urmatoare a unele premii radioamatorilor cu rezu ltate deosebite Simpozionului YO a fost stabilit in ora~ul Baia Mare, sau ... lungi stagi i de activitate. unde sper sa ne intalnim in numar cat mai mare.

1n privi n~a lucrarilor prezentate in cadru l Campionatului Na!ional de crea!ie tehn ica, juriul gerban Naicul Y03SB

Redactor ~ef : ing. 9ERBAN NAICU

Abonamente le la revista TEHNIUM se pot contracta la toate ofi ci ile po~ta l e din lara ~i prin filialele RODIPET SA, revista fjgu rand la pozi!ia 4385 din Catalogul Presei Interne.

Periodic itate : apari!ie tunara . Pre~ abonament : 6000 lei/numar de revista..

• Materialele Tn vederea publicarii 5e trimit recomandat pe adresa: Bucureli>ti . OP 42, CP B8. Le a~teptam cu deosebit interes. Eventual, men!iona!i ~i un numar de telefon la care pute!i fi contactati. • Articolele nepublicate nu se resti tuie.

•

AUDIO o

CIRCUITE INTEGRATE R.F.T. PREAMPLIFICATOARE DE AUDIOFRECVENTA (I) ,

o 8

ing. Aurelian Mateescu

Vorn prezenta circuite le integrate specializate pentru semnal audio de nivel mic produse de fostu l grup est german RFT. Acestea sunt inca foarte raspandite la noi in tara.

Primu l circuit integral este A202D, avand urmatoarele functiuni:

- amplificator liniar de zgomot mic pentru microfon;

- amplificator pentru i nregistrare Tn aparatura de clasa medie (cu ?i fara reglaj automat al nivelului);

- ampiificator de redare pentru cap magnetic.

Circuitul integral are realizate pe cip Irei elemente distincte:

- un preamplificator liniar de zgomot mic;

- un preamplificator pentru inregistrare;

+Uo

- un etaj pentru controlul automat al nivelului de inregistrare (ALC) .

Circuitul este incapsu lat in capsula de plastic cu 16 pini (OIL 16), avand urmatoarea semnificatie:

-1 - intrare preamplificator liniar; -2 - emitorul primului tranzistor; -3 pin pentru masa

pream pi ificatorulu i; -4 - ie~ire preamplificator; -5 - masa preamplificator ~i circuit

ALe; -6 - ie~ ire circuit ALC; -7 - intrare inversoare ampl ificator

inregistrare; -8 - intrare neinversoare amplificator

inregistrare; -9 - i e~ire amplificator inregistrare; -10 - masa amplificatorinregistrare

~icircu i t ALC;

IN O-5-oo-....::1O~C~F_-2!f"-A-:-::20~~=6D-:-11:-_ _ ....,~4:~=

+ 1 ()JF -=:=-+ l00uF

K

220 Figura 1

+ Uo

2 A202D 3 560K + 33K

<:~;~~.:F ____ -1r-~iUI 6L-~4~ ___ .-.-~4'j)~~-._-oOill

20 -:- +- 3,9~ l()(')o.,f 5,6nF

_

24K

100 Figura 2

120 +Uo"'9V

I~F ~ I~

-11 conexiune pentru condensatorul de integrare;

-12 - conexiune pentru circuitul de corectie RC;

-13 - intrare circuitALC; -14 intrare circuitALC; - 15 ali mentare amplificator

inregistrare ~i circuitALC; -16 alimentare preamplificator liniar.

Caracteristici teh nice tensiunea de alimentare

recomandata este V=5-.;-12V; curentu! uconsumat" de

preamplificatorul liniar, maxim 8mA; curentul "consumatD de

amplificatorul de inregistrare ~ i circuitul ALC, maxim 16 mA;

- tensiunea maxima de intrare a preamplificatorului liniar, V=5,DV;

impedanta de intrare a preamplificatorulu!, Ri=16kQ;

ca~tigu l in tensiune a l preamplificatorului, G=68dB;

- tensiunea de zgomot la intrarea preamplificatoru lui in banda de frecven~a f=O,3+15kHz, Uzgl=0,5).lV;

nivel de d istorsiuni al preampli f icatorulu i l iniar pentru UIN1=1,2SmV, THD=max 1,2% (tipic 0,35%);

- ca~tigul amplificatoru lui de inregistrare GAI=min.66d8;

factor de d istorsiuni al ampl ificato rulu i de inregistrare in montaj cu ALC, pentru UINs=100mV, THD=O,4%;

Acest circuit integrat este utilizat i n special in casetofoane le ~i radiocasetofoanele de clasa medie, dar poate fi utilizat ~i de catre constructorii amatori.

~ .. tI!I -:$- NOlA: VoIoarea lui Rx stabileste ma~meo cost\gJu .

82K Ii, 4'iUF 16 4,~uF 6K8 15 10K 2~ I 4 8 9 14 IN .. A2020 ~

"t fL-10K r" 3

~- ~ lOOUF .. ~4.7uF J-0 7 50K 12 11 22K .

4luF " 100

5K" Ai I-

210 100< 22cF'~ 15rf

I 4.7uF ..

'" 51K , f';4.7uF ,} ~ Figura J .

TEHNIUM • Nr. 11/1998 1

Tn f igur i l e 1 , 2 , 3 sunt prezentate cateva aplica~i simple ale acestui circuit. Mentionam ca preamplificatorul liniar, amplificatorul de inregistrare ~i circuitul ALC sunt separate, putand fi ut ilizate independent, sau intr-o aplica\ie camuna.

Cel de-al doilea circuit prezentat are codul A1818D:?i este tat un circuit specializat cu multiple posibilita!i ~i caracleristici audio de inalta clasa. Circuitul integral cuprinde pe acela~i cip mai mulle blocuri func!ianale:

- un prea mplificator pent ru inregistrare/redare (P/R);

- un amplificator pentru inregistrare :?i monitorizare;

- un circuit de control automat al nivelului la inregistrare (ALC);

- a sursa interna de alimentare; - un circuit intern de comutare

(comutator logic controlat extern). Circuitul este prezentat in

capsula DIL 20, din plastic. Canexiunile la pini sunt urmatoarele:

-1 - masa; -2 - comanda pentru cuplare cap

magnetic;

0.7 THO [)I~14

Al818D THD=f(UI4)

, , , 0.6 - - - -:- - - - -~ - - - -:- - - - -:- - - - -:- - - - ~ - - --

I , • , ' , 0.5 - - - - .. - - - - ,- - - - -,- - - - -,- - - - ..,- - - -, - - --

1 1 ' , ' ,

0.4 - - - - ~ - - - -;- - - - - :- - - - -;- - - - -:- - - - ~- - --1 1 ' " 0.3 - - - - r - - - - ,- - - - - , - - - - - ,- - - - -,- - - - i - - --I , ' , ' ,

0.2 - - - -I.. - - - _ .... - - - _;_ - - - _:_ - - - _:- - - - -1 - - --

f ---~' !=t' =t' ::;;' ~'d O.~~-:- - ---'- - - --- --..,-----,- --- UI4(mV]

50 100 150 200 250 300 350

Figura 4 A18180

0.7 THO n910 THD ... f{U9.IOI

, , , Q6 -------- - ~ --- ---- --~----- ---~- --

, , Q5 -------- - ~ --------- , --- ---- - - ~ -- -, , '

- - - - - ___ _ , ____ ______ 1_- ________ , __ _ , , 0,4 , , ' 0.3 --------- ... ---------,---------;-- -, , , 0.2 _________ :- _ ____ ____ ' ________ _ J __ _

O.l~~--- --- :- ----- ----: - ----~ ----, ' o 0,50 1.00

Figura 5 1.50

-3 comanda comuta tor inregistrarelredare;

-4 - intrare circu it ALC; -5 - intrare cuplaj ci rcuit ALC;

-6 - constanta de limp a circuilului ALe;

-7- constanta de limp a indicatorului de nive1;

-8 - ie:?ire indicator de nivel ; -9 - ie:?i re amplif icator monitor-

redare; -10 - ie~ire amplificator inregistrare; -11 - cuplare amplificator monitor;

Your I nternet Business Solution -12 - intrare amplificator monilor: -13 - alimentare plus;

jt " Dnter'~x~r

~ E-mail

WcbTalk

Numai prin noi aveti acces la , 1 nternet din toata tara , cu viteza ,

maxima si costuri minime!

InterComp Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191

Email: [email protected] http://www.starnets. ro

2

III Netscape

RealA udio

~ TeinctlFT P

<ft' ~

H OT JAVA

-14 - ie~ire preampl ificalor: - 15 - cup la re pream pli fi ca to r

inregistrare (intrare inversoare); -16 - intrare preamplificator

inregistrare (intrare neinversoare); -17 - intrare preamplificator redare

(intrare neinversoare); - 18 in lrare inversoare

preamplificator redare; -19 - coleclorul tranzistoarelor din

etajul de intrare; -20 - comanda sursa inte rn a de

alimenta re. Caracteristici tehnic e

principale - domeniul tensiunilor de alimentare

recomandat: Ua=3,5+18V; putere disipa ta to lala :

Plot=650mW; - tensiunea pentru ac~ i o n a rea

comutatorului inregistrare/redare este: - U3max=Ua; - inregislrare U3$O,3Ua - redare U:Q:O,7Ua;

- distors iunile amplificatorului de inregistrare THD=O,06% (tipic);

TEHNIUM • Nr. 11/1998

•

.;

AUDIO

- distorsiunile amplificatoru lu i de redare THO =O,05(tipic);

- distorsiunile amplificatorul ui monitor THD =O,07%(tipic):

- tensiunea de referinta a sursei interne (pin 20) U2o=2,89V;

- tensiunea de ie:;;ire a preamplificatorului in conditi ile: U17=SmV ?i U3=Ua±O,3V, U16=SmV :;;i U3=O este U14 = 492mV(tipic): U14max=700mV;

- tensiunea efectiva la ie9i rea amplificatofu lui monitor (pentru U12=100mV): Ugef=1 ,01V;

Circu itul integratA 18180 paate

reglajul de volum ~i corectia de ton pentru frecventele inalte ~i joase. Montajul asigura pertormante foarte bune, care se incadreaza in normele Hi-Fi.

Tn figura 7 este prezentat un preamplificatorde cap magnetic util izat la red area inregistrarilor magnetice

-

luF , ~

20 1 3 13 12

4,~UF 16 .. +

dispunand de corectia de t ip NAB. Performan~ele montajului sunt foarte bune. Se recomanda utilizarea unor componente sortate ~i de foarte buna calitate.

Bibliografie RFT - CI pentru bunuri electronice

de larg consum, editia 1990.

l OOK ± 220uF lOY

+Uo=6V

.7uF- .. 0'001(

$'-10

fi utilizat pentru scopul pentru care a fost creat (casetofoane). sau in alte IN

montaje in care sunt utilizate numai unele etaje componente ale circuitulu i. 51 ;:;----

Cele dous. amplificatoare de zgomot mic :;;i distorsiuni reduse pe care Ie con~ine circu itul integrat pot fi utilizate independent sau simultan, oferind posibilitgqi apropiate de binecunoscutele ~M381, I3M387,

Tn figurile 4 ~i 5 sunt prezentate curbele care determina coeficientul de distorsiuni la ie~irea celordoua circulte preamplificatoare , i n functie de tensiunea de iesire.

in figura' 6 este prezentat un etaj preamplificator care ~sigura

luF

luF

INlo-j;.,-'-"1H

Hi 14 10K

390 7K5

10t.E~ IK8-;- I10nF

-

l uF • 20 I 3

l uF A181BD IN, 16

• 220pF -=!=-

15 14 10K

390 7K5

1K8

J10nF

TEHNIUM. Nr. 11/1998

+

12 11

300K

12 11

300K

-!*'4,7UF

15 14 11 mEBlE 10K lOOK

~,3nF ~.3nF 10K

2K2 ~ Log. -I"4,7uF lK VOWM

~~ 6K8j 4,~uF

3<3 .. 101( 10K

+ " 3~~F

,-T---o+UO .. 12V

13

+ 22C\.JF l6V

4.7uF

" 33~F

lOOK BASS

~>--t'!llO-~-'l'UIf----oourl

39K 470K

4.7uF

6,8nF

15K Un

,--r-----o +Uo .. 12V

13

39K

• 4.7uF

15K Un

10

22C\.JF l6V

470K

6.8nF

4.7uF

'U oOUTR

10K

Figura 6

,1

.1 = 75us .. 2120Hz

.2 .3

.2 .. 3180us=50Hz

.3~318us- 300Hz

Figura 7

3

OUT

7 ~C2 0 0

INPUT 14 0 0

21 0 0

28

CQ-YO

AMPLIFICATOR LlNIAR CU GRILA LA MASA

IOn'

l OnF

ing. Filip V. AurelN04NQ

CW1000W, RTTY650W;

- impedanta de ie~ire: 50-75Q (fi ltru nl;

- impedan!a de intrare: aproximativ 70n;

,1 SRFF - game de frecventa : 3,5; 7 ; 14; 21, lDnF 28 MHz;

I a a I ...r::-1 ~ - Necesar de putere de la re!ea :

L ____ o=j--- l -::;:- maX.1250W. 1 __ ~B.l-L _______ J.§J..:2 __ ..!

Figura 10

1. Consideralii generale Odata cu intra rea in vigoare a

noului regulament pentru Radiocomunica\iile de amatori , sta\iile de clasa I pot utiliza puleri sporite in trafic . Amplificatorul prezentat i n continuare corespunde aces tor cerinte.

, Tn condi\iile in care utilizatorul dispune de un exdtator (transceiver) cu a putere de ie:';)ire in domeniul de 50·;,·BDW, amplificatorul de putere prezentat devine un echipament uti! in lan!ul emisieirecep\ie asigurand a amplificare in putere de 5-6 ori.

Pentru utihzare in amplificator s·au ales patru tuburi 811A (triode cu factor de amplificare mare). Alegerea acestora s-a facut din urmatoarele considerente:

a) tuburile 811A inca se mai gasesc :';)i se pot procura la pre\uri rezonabile (0 bucata 811A costa 7,5$ SUA comparativ cu a bucata 3-500Z care costa 98$ SUA);

b) La a tensiune anodica relativ redu sa (150DV), prin conectarea a patru tuburi in paralel, se ob\ine un impuls mare de curent :';)i deci putere sporita;

c) Func\ioneaza satisfacator in toate benzile de unde scurte (capacitatile dintre electrozi au valori mid :';)i chiar foarte mici);

22CNca SOH7 1

utilizat 9i inca utilizeaza aceste tuburi in amplificatoare de pute re. A9 mentiona firma VECTRONICS care a lansat pe piala un amplificator cu 4*81 1A in anu11993;

f) In condi!iile unei realizari ingrijite 9i atente, amp li ficatorul nu autoosci leaza 9i ca atare nu este necesara neutrodinarea.

Ca schema s·a abordat so!u!ia cu exdta\ie in catod (cu grila la masa) datorita disponibilita\ii unui exdtatorcu a putere de ie9ire in domeniul a 50-80W, precum 9i datorita tuturor avantajelor pe care aceasta configuratie Ie prezinta 9i pe care nu Ie mai men\ionez.

Realizat corect , ingrijit 9i cu materiale de buna caritate ampJificatorul prezentat asigura urmatoarele performan\e:

- pu terea de excitatie: 50-75W (functie de frecven\a);

. eutere inp~t: SSB 1000W ~EP;

_ W!F

Circuit ocordat 10 inlTore

I

2.Prezentarea schemei ampl ificatorul ui

2.1. Circu itul de intrare Impedan!a de inlrare a patru

tuburi 811A conectate Tn paralel esle de circa 75Q. Aces! lucru simplifica cuplarea amplificatorului cu excitatorul. in sensu I ca legatura dintre cele doua componente se poate realiza cu ~n cablu coaxial corespunzator, fa ra a fi necesare in configura! ia amplificatorului circuite specia le de adaptare.

Avand in vedere 0 serie de constata ri experimenta le privind func!ionarea amplificatorului in regim liniar (fi gura 1) se recomanda utilizarea unor drcuite de adaptare, comutabile pentru fie care banda. Acestea accentueaza inertia electromagnetica globala, asigurand refacerea semnalului la ie9ire cu distorsiuni de linia ritate minime . Oesigur ca aceasta solutie complica schema 9i cre9te costul, dar efectul obtinut justifica efortul.

Schema completa a circuitelor de intrare cu toate datele de realizare practica este prezentata in figura 1a .

A

.. B

Fora c ircUIt ocordat 10 Intmre

d) Patru tuburi 811A conectate in parale l realizeaza 0 impedan!a de intrare de circa 75Q :';)i deci cuplarea amplificatorului cu excitatorul se simplifica;

e) 0 serie de firme care produc echipamente pentru radioamatori au

NOTA:Semnolele 5-0U oscilogroHollo iesireo amplihcotorului.

Figura 1

4 TEHNIUM • Nr. 11/1998

CQ-YO

I

\!l

+

" .. -, 0 0 , 0 0 , , 0 , 0 0 , •


Informatiite referitoare la bobinele L 1 Nota: 1. Toate carcasele au $ ext . ~i capacitatile C1, C2 sunt prezentate 1 Omm ~i lungimea 35mm, fiind in tabelul1 alaturat. Comutatorul KB1 prevazute cu miez de ferita; estecompusdindoigaletiacincipozi!ii 2. Toate bobine le L 1 se

N Q fiecare. Poate fi utilizat ~i un singur realizeaza din conductor izolat cu ~ galet dublu. email.cu $ 1mm . . Q> ~

ON

~" Nil N

Tabelul1 banda C1 C2 MHz DF DF 3.5 820 820 7 420 420 14 220 220 21 150 150 28 100 100

Impedanta de intrare se calcu!eaza dupa formula Zi=(Zs+Ri)/( 1 +11)= (12400+35500)/(1 +160)=297n, unde:

Zi - este impedanta de intrare cu grila la masa;

Zs - este impedan\a de sarcina; Ri - este rezistenta interna; 11 - este factorul de amplificare. Din motive de stabi litate am

adoptat solu\ia ca acest comutator KB2 sa fie independent de comutatorul KB1 (comutare benz i in fi ltru l de ie~ire) . in acest mod mai apare un buton in plus pe panou, darconstruc!ia mecaniell in ansamblu se simplifica. Desigur ell eei doi comutatori (KB1 ~i KB 2) pot fi ~i coaxiali (cu monocomanda).

intregul ansamblu cuprinzand bobine, condensatori, comutator (KB 1) este realizat in1r-o incinta metalica inchisa, din care ies cele doua cable coaxiale de conexiune ~ i axu l comutatorului. Incinta este prevazuta cu orificii corespunzatoare pentru manevrarea din exterior a miezurilor bobinelor L 1.

4x811 A

L1 Observatii nr.SD 16 sp. langa sp 9 sp. langa sp 7 sp. langa sp 5 sp. langa sp 4 distantat

2.2 Circuitul de negativare, masurarea curentului anodic ~i de grila

Reg imul de func!ionare al tuburilor este in clasa AB2. Punctul de functionare in reg im static se alege astfel incat tensiunea de negativare sa fie mai mica decat tensiunea de taiere, iar excitatia sa fie mai mare decat tensiunea'de negativare. in acest fel, pentru anumite perioade de timp grila de comanda devine pozitiva, fapt ce conduce la aparitia unui curent in circuitu l grila-catod.

Pentru triodele cu factor mare de amplificare ce func\ioneaza in clasa AB2, regimulliniar de func!ionare este asigurat daca raportul intre cUfentul anodic ~i curentul de grila are valoarea 5:1.

Pentru monitorizarea continua a cu rentu lui de grila, in schema din figura 2 se utilizeaza indicatorul IG. Monitorizarea curentului anodic se realizeaza cu un indicator comutabil prin KM, care poate masura ~i

tensiunea anodica ~i puterea relativa

2nF 3KV L3 L4

~I--~~-r~~~~--r-~= SIlFA 14().jH

+HV

CP 350pf

CA 2:<4SOo' , , -

( , ~ •• _._. ___ _ _ J

, -----------------------------------------------o

OK Cr 20 ... .. l50pf

ISOOpf

MS

68K 1mH ~ 2K 2K2 POWER<>7-c:f-<>!

o

~ ---- ---------- ------------------- -- --- . -- .... -. , Figura 3

5

INPUT R , , " " " " " "" " "

R

~~

OP S11!Y i 0

-----vOXJPlT KOP I INPUT -

MAN

de ie~ire. S-a adoptat aeeasta solu~ie de masurare a curen~ilor din motive de stabilitate. Astfel, indicatoarele montate pe panou nu au conexiuni de RF, iar grilele tuburilor se conecteaza la masa direct la soclu.

Aducerea tuburilorin clasaAB2 se real izeaza prin tensiunea de negativare asigurata de dioda Zener. Trecerea din starea de receptie in starea de emisie se realizeaza cu RELN, care 1n starea de receptie conecteaza in serie cu tuburile 0

rezisten\a de 10kO/20W. Aducerea tuburilor 1n regimul de

func\ionare liniar se realizeaza prin acordul filtrului de ie9ire ~i dozarea excita\iei, urmarind curentul anodic ~i curentul de grila. Tn momentul in care raportul acestor curenti este de 5:1 semnalul de la ie~ire este la fel de bun

PA.

R

,-------''-0 :, r "

+12V " " " " " " " " " " " " " ': ~El3

OUTPUT

+ 12V

CQ-YO

are 5 pozitii, corespunzatoare celor cinci benzi, cu un mecanism de sacadare cu dublu arc ~i cama cu profil, asigurand 0 stabilitate buna pentru fiecare pozi!ie. Presiunea pe contact se realizeaza cu doua arcuri

------'L-;;;""'"~ .. .J~+12V .. ~ 0

echidistante fa~ de punctul de contact, iar suprafa!a de contact pentru fiecare pozi!ie este de circa 6mm2

. (Utilizat intr-un circuit de curent continuu, KB2 poate "rupe" fara probleme curenti de pan§. la 10A). Izola!ia esle din caUt. Cele daus, bobine L3!?i L4 se

realizeaza potrivit detaliilor din figura 3. Ele se monteaza cu axele perpendiculare ~j de asemenea maniera incat conexiunile la comutator sa fie

la ora actuala fiind eel mai mull folosit la asemenea gen de amplificatoare.

Filtrul a fost dimensionat pentru cazul concret de utilizare in amplificator, realizarea lui nepunand probleme deosebite. Cei doi condensatori variabili sunt componentele de baza ale filtrului, valorile ~i caracteristicile lor trebuind respectate pentru ca performanta filtrului de ie9ire sa fie asigurata.

Cp are valoarea de 350pF ~i 0

distan!a intre placi de minimum 1 mm. Trebuie sa fie realizat cu izo l a~ie de catitate ~i contactete rotoruJui asigurate suplimentar cu 0 spirala . 1ntreg ansamblul trebuie sa fie rigid, fara jocuri mecanice ~i deformari care pot apare ta actionare (rotire).

cat mai scurte. Pentru conexiuni s-au utilizat conducton din cupru neizolat cu ¢2mm ~i platbanda din cupru cu dimensiunile 1,2x4,5.

Filtrul 1! este montat intr-o incinta complet ecranata din tabla de fier, intra rile ~i ie~irile din aceasta incinta facandu-se cu cablu coaxial.

in structura filtrului 1! au mai fost prevazute 0 prelevare de semnal de ie~ire pentru monitorizarea calita~ii semnalului (MS) precum ~ i 0 prelevare de semnal pentru monitorizarea puterii relative de ie~ire. Nota:

1. SRFA - este carcasa ceramica, Q

10mm, 130 spire $ O,Bmm; 2. L3 - bobinaj in aer, $40mm,

lungime 40mm, conductor ¢2mm; 3. L4 - 14 spire, lungime 60mm,

carcasa $60mm, conductor $ 1,5mm. Condensatorul Ca este un

condensator de tip "recep!ie" din receptoarele mai vechi , dublu ~j cu 0 cu eel de la intrare. Prize la: spira 2 pentru 21MHz, spira

Date de catalog 5 pentru 14M Hz, spira 8 pentru 7 MHz. "U,-, -'I,:-=:::;Uii-', :::"TI'==%R,-,-"i'P'-"'-'P"""'-'--C:"--S"""-C"'",",-"C~~-~C~,",-""'f~--' 2.4. Comanda E/R cu semnalizarile

V A V mA kQ W W mAN pF pF pF MHz aferente I-S;',-'3-:4<-" "50"0'-"1, "7 5:'-';:'2","4 -4;;5,-~,ii7;"5-""S"0"':;4",5~i5,"9--:0",77 -'5"',S""'3"0-"'--1 Comuta rea EJR se realizeaza '------------------------------' cu trei relee separate care sunt

Nota 1. SRFF - este ban~ de ferita 9

10mm, 2x42 spire cu ¢1,4mm CuEm; 2. DZ - dioda Zener4 ,7V/50W; 3. Rs se dimensioneaza pentru

IA=1000mA; 4. IG se dimensioneaza pentru

200mA 5. Condi~ia de liniaritate IAlIG=5/1;

IG;tO; UG>UGT; U- >UG. 2.3 Fi ltrul de ie~ire Filtrul de ie~ire este de tip 1[,

6

capacitate de minimum 2·450pF. Cerintele formulate pentru Cp trebuie asigurate pe cat posibil ~i pentru Ca. Capacitatea lui nu esle suficienta pentru banda de 3,5MHz, astfel inca! in aceasta banda, in para lei cu Ca se mai conecteaza prin intermediu l comutatorului de game un condensator suplimentar de 500pF. (S-a folosit un condensator cu mieliia 0 tensiune de 'kV).

Comutatorul de game (KB2)

montate in locuri diferite. S-a adoptat aceasta solu,ie din motive de stabilitate. Starea normala a releelor este starea de uReceptieK

• 1n aceasta stare amplificatorul este ooolit ~i antena se conecteaza prin releele REL3 ~i REL 1 la intrarea excitatoru lui (Transceiver), ca i n figura 4.

in starea de receptie releu l REL2 conecteaza in sene cu tuburile o rezisten~a de 10kQ/20W, care blocheaza tuburile. La trecerea pe

TEHNIUM. Nr. 1111998

CQ-YO

" .~ .t- 1 " " ~ ~ ~ f2

SWl 235 " , , , , .-THV 1.5A

225 , 180K ... ,*,~OOUF , ' 450V K, , ' 2W

220 , ' , ' 12xF1l2

215 ' ' I 25QV 12xlOnl'/100OV , ' 180K L!! F-~OOUF 450V , 12x220KQ/1W 2W

" ~~ ~ " H- 180K ... ~~OOUF

I ~' ~ , 2W 450V

~~OOUF I "

, , , .- ~OK L!! 450V +---~f-:=-=-------<>~Tm

j 235

225

22

215

TF

12V ~. _ 'L.

3PM

-r-_----l ~ f-----,-------o + 12V

UI ~ ~geOOuF '---_,-...J ~_ I 1 OOnF

- -? -1 r GND

7812

-- -- -----

, .

: lOnFI , L ___ _

F1 8A

, , , , , , , ,

FR -------,

~ ~ ::r l OnF: "? ,

- - - - ~

1 - -2~::o1 50Hz

emisie aceasta rezisten~a este scurtcircuitata, astfel inca! tuburi!e sunt ad use in clasa AB2_

Releul REL 1 este un releu obi~nuit cu alimentare la 12Vcc, cu minimum doua contacte comutatoare.

Releul REL3 este un releu capsulat, care pentru montare necesita un soclu octal. Incinla in care sunt contactele ~i bobina este metalica 9i se conecteazi3 Ja masa. Contactele acestui releu sunt dimensionate la SAJ contact, iar izolatia trebuie sa fie de foarte buna calilale. Penlru siguran!a sporila in functionare s-au coneclal daua cantacte in paraJel. Tensiunea de alimentare a bobinei este de 12Vcc.

Releul REL2 poate fi identic cU REL 1, sau aprapiat ca performan~e .

Pentru comanda E/R sun! utilizale doua camutatoare (Kop ~i Kmod) - figura 4.

Kop aduce amplificatorul in starea de OPERARE sau STAND-BY (a~leptare). in starea OPERARE releele sunt actionale si amplificatorul paale primi se";'nalla i~lrare. in starea de STAND -BY releele nu sunt


n '" n Figura 5

0 000

~ffi) [J 00

0 L

'" tr 0 @f'8"~ e ,--- -

1HV 8G CA

'---- - CP , "2 METE R L j

n n '-rr '-rr U M, M2 U U

10

1111 I~O 10

0 1 \ \ 0 ~ER I 10 10 PlATE ,-o SAND

L.

~Q 0 0 0 L.

MODE SAND POWER LOAD

10 10

Figura 6

aC!ionate, amplificatoruJ fiind ocolit ~i ca atare aflatin starea de recep~ie (sau QRP).

Kmad selecteaza modul de operare (MANUAL sau VOX/PTT). Toate pozi~iile celordoua comutatoare sunt semnalizate prin LED-uri. De

asemenea, este semnalizata ~i starea amplificatorului (R sau E) prin contactul releului REL 1.

Bobinele re!eelor sunt prevazute cu diode de prolectie ~i diminuarea ine'1iei de comulatie .

Sursa de alimentare a releelor

7

este in amplificator, comanda VOXJ PTT din exterior asigurand inchiderea circuitului de comanda la masa.

2.5 Sursa de atimen tare

§ I"

" •

Sursa de alimentare asigura tensiuni le necesare func!ionarii amplificatofuluL Este plasata in aceea~i incinta cu amplificatorul, fiind

. - ~ H~' , ,~ . , 0", , •

s

"

H-----;.' M\c'-II-I~'

~ ~

0

" , ~

" " • e~

,

I" , .

, II' I

, ' , , '. ,

0

G 0

5i N • I"

, , ___ .J

-------,

~ ", 0 0.,

• • ~ " • " ~ s I: •

~ • • HI>

II- '!!

~" _ N

I"

, . ,

~ ::::::::::::: o

•

I"

CQ·YO

dimensionala cu un coeficienl mare de siguran!a ~i strict pentru cerin!ele amplificatorului deseris. Este aproape in totalitate ecranata, din motive de

r ~ ~

• • • • ~

!~ .~~ ~~ ~~ ""

h ~~ ~~ ~~

~ ....•.• ' ........ . '

o

Hio· gL--------h---4

~ ""O;!O ", 0 g;: o ::':: !.. _ !:'i,

"'----.--- : ,------ -- - --- - -- -'

~ ~

• . • . ~ ------ ~ ----- -

~ I"

I"

8

~ .

~ } ;;;

~o

• • e

~

~ II' a:::

" ---: "IH , , , : "IH , - - _.'


•

•

CQ-YO

stabililate. Elementele de baza ale sursei

sunt eele douil transformatoare TF ~i THV.

TF asigura tensiunea necesara alimentarii fIIamentelo r luburilor (6,3V la 16A) ~ i tensiunea de 12V necesara pentru comanda releelor ElK

THV asigura tensiunea anodica a tuburilor (150DV la 1A). Ambele transformatoare au fos! prev8zule in primar cu patru prize din 5 in 5 V, in scopul realizarii unui reglaj fin al tensiunii din secundar. Astfel pentru TF se alege priza pentru care la bornele de filament ale tuburilor (Ia soclu) se masoara 6,3V. in acest fel se peate compensa caderea de tensiune pe soclul de RF mantal in circuitul de indilzire, precum ~i caderea pe rezisten!a inlerna a transformatorului (cand func\ioneaza in sarcina). Pentru THV se alege priza corespunzaloare astrel ca in sarcina pe anodul luburilor sa existe circa 14S0V. Masurarea se efectueaza la capatul rece al !?ocului de radiofrecven!a din anod.

Puntea de inalta tensiune nu pune probleme deosebile. S-au utilizat 3 diode F112 pe ramura, din molive de siguran!a. Tn!regul ansamblu al pun!ii se realizeaza pe circuit imprimal, cu mentiunea ca distanta dintre . . componente sa fie suficienta din considerente de izola!ie!?i ventila!ie.

Pentru filtraj s-au folosit condensatori electrolitici conec!ati Tn serie, astfel ca se obline 0 capacitate totala de 50llF la 1800V, care esle suficienta.

Pe ie::;irea de inalta tensiune s-a prevazuto siguranta fuzibila (1 ,SA). Rezisten!ele conectate Tn paralel pe condensatorii electrolitici la valoarea indicata Tn figura 5 trebuie sa aiba minimumSW.

Conectarea la relea a sursei seface printr-un filtru de re!ea. Acesta este recomandat pentru diminuarea Ni.

Detalii constructive: 1. THV se realizeaza pe un miez de

45 cm~; 2. TF se realizeaza pe un miez de

20cm 2 • Infa::;urarea secundara se bobineaza cu doi conductori ~ 1,2 simultan. Priza se scoate la 1/2 din numarul de spire;

3. L 1, L2 se realizeaza pe bara de

TEHNIUM • Nr_ 1111998

ferita cu 910mm. Bobinajul are doi conductori q,1 mm::;i cuprinde 42 spire.

4. SW1 !?i SW2 se realizeaza cu case pe carcasa transformatoarelor;

S. La borna ~METER· se masoara tensiunea anodica;

6. Kp - este TntrerupAtor de retea 8N250V.

Observalie: Nu a fast necesare o ma.sura speciala pentru limitarea curentului de porn ire la inchiderea lui Kp.

2.6 Punere la punct !? i reglaje Punerea la punc! !?i reglajele

amplificatorului in vederea punerii in func!iune reprezinta 0 etapa importanta pentru ob!inerea performan!ei maxi me. Aceasta etapa trebule tratata cu mulla aten!ie !?i seriozitate pentru ca un amplificatorde calitate care func!ioneaza liniar reprezinta cartea de vizita a unei emisiuni SSB. Se poate afirma ca 0

emisiune SSB se apreciaza dupa ceea ce se aude::;i mai ales dupa ceea ce "nu se aude8

•

Punerea la punct se Tncepe cu verificarea conexiunilor din punct de vedere al corecti!udinii. Apoi se conecteaza sursa de alimentare::;i se verifica tensiunile . Tensiunea anodics in gol trebuie sa fie aproximativ 1S50V.

Se introduc tuburile Tn sod uri ::;i se al imenteaza numai filamentele. Se regleaza prizele, ded primarul TF pana cand la sodulluburilor se ob!ine 6,3V. Se verifica camanda trecerii E/R cu semnalizarile aferente, comanda ven!ilatorului !?i aclionarea E/R din priza VQXlPTT.

In continuare, fara a aplica tensiunea anodica. se conecteaza la intrarea amplificatorului, printr-un SWR-metru, excitatorul. Se regleaza un semnal cu nivelul de 10% fata de eel nominal ::;i se aqioneatil pe fiecare gama miezul bobinelor L 1 astfel incat SWR-ul sa indice minim pe pozi !ia reflectat. Reglajul se faee in mijlocul fiecarei benzi.

Se aplica tensiunea anodica la tuburi ~j se trece pe pozi!ia OP-MAN fara a avea aplicata excita~ia. in aceasta situa~ie se parcurge fiecare banda ~j se rotesc ce le doua condensatoare variabile din filtrul de ie::;ire. Pe fiecare banda !?i pe toata cursa celor doua condensatoare nu trebuie sa apara curent de grila (sau anodic).

Acest lucru semnifica faptul ca

amplificatorul nu aulooscileaza. Daca sunt prezente autoosci la!ii, se adauga 2-3 spire la soclurile din anozii tuburilor. Tn cazul i n care sotutia nu este eficace amplificatorul trebuie neutrodinat.

In continuare se conecteaza la ie!?ire 0 sarcina artificiala ::;i la intrare excitatia. Se cre::;te excita!ia pana la 50% din nominal, realizandu-se acordul filtrului de ie::;ire. Urmare a acordului trebuie ca Tntre curentul anodic !?i eel de grila sa se obtina un raport S: 1. Procedura se repeta la sarcina nominala ~i pentru fi ecare banda. Tn cazul in care raportul nu se realizeaza. trebuie refacut acordu l filtrului de iesire si/sau modificat nivelul de excitalie: Tn ~azu l in care raportu l nu poate fi oblinut, trebule modificate prizele din bobina filtrului de ie::;ire. Ob!inerea raportutui asigura func!ionarea tuburilor in regim liniar, iar calitatea semnalului de ie::;ire este la fel de buna ca a semnalulu i de intrare.

3. Detalii constructive In figura 6 se prezinta una

dintre so lu tiile posibi le pentru organizarea panoului frontal al amplificatorului !?i amptasarea componentelor pe !?asiu.

Panoul frontal cuprinde !oate comenziJe, indicatoarele ::;i semnalizarile aferente functionarii amplificatoru lui. De asemenea. s-au prevazut !?i doua manere laterale pentru manipulare u~oara.

Panoul frontal a fast vopsit cu 0

cu loare gri mediu, iar inscriptionarile s-au realizal cu tu::; pentru desen !?i apoi s-a pulverizat lac incolor.

Tn spate Ie incintei sunt prevazute mufele de intrare ::;i ie::;ire, siguran!ere ::;i conectorul pentru comanda VOXIPTT.

SasiuJ este solidar cu panour frontal '::;i rigidizat prin suporJ:i laterali de acesta.

Sursa de al imentare este montata in partea stanga a incinlei, iar tuburile !?i filtrul de ie::;ire in dreapta. Sunt prevazute ecrane pentru sursa, tuburi ::;i fittrul de ie~ire.

Cele doua transforrnatoare sunt prevazute cu capace metalice peste cele doua taturi ale carcasei.

Condensatoarele de f iltraj reprezinta un ansamblu separal ::;i se monteaza deasupra !?asiu lui. De asemenea, cere doua punti redresoare

- continuare in pagina 17 -

9

~ VIDEO-T_V.

FUNCTIONAREA ~I DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (X) ing. :;>erban Naicu

ing. Florin Gruia

- urmare din nr.trecut-Echipam entul necesar

reglajului blocu lui de frecventa intermediara conste. din:

- osciloscop, banda minima de frecventa 10MHz;

- generator de semnal, tip vabler (vobuloscop), cu markeri ;

- milivoltmetru audio; - sursa reglabila de curent continuu,

O+12V; - sursa stabilizata de c.c. de 12V;

Se realizeaza un cap de proba pentru generatorul de semnal ca in figura 3.

Va loarea condensatorului C este stabil ita in func!ie de natura reglajulu i: pentru cazurile Aea va fi de 100pF, iar pentru cazurile B de 1pF.

Pre pa rarea dinaintea operatH lor de reglare

1. Se scoate blocul TUNER/IF din aparat prin indepartarea ~uruburi lor

~i a conectorilor respectivi ; 2. Se alimenteaza blocul cu

tensiune de la sursa fixa de c.c., aplicand pinului 1 al conectorului CN4 12V, iar masa mnd conectata la pinu! 2 allui CN4;

3. Se aplica la coneetoruJ CN1: · Ia pinul 1: 12V cand recep~ionam

81; ·Ia pi nul 2: 12V cand recep~ionam

8 III; • la pinu l 3: 12V cand recep~ionam

8 U; . la pinul4: masa.

Restul pinilor pana la numaru! 10 nu au semnifica~ie. Conectoarele CN2 ~i CN3 nu sunt conectate.

A . Reglarea eireuitului aeord at pe freeventa purtatoare video 38,9MHz (T3· llD)

- Se cone cteaza p ro ba A (C=1000pF) a generatorului la pinul 9 de intrare al circuitului integrat IC1. Se regleaza nivelul semnalului injeetat in

>--- --<>

38,9 Hz

Figura 4

10

a!?a fel inca! pe ecranul osciloscopului coneetat la punctul de test TP2 sa nu se observe distorsionarea semnalu lui ;

- Se conecteaza sursa d e alimentare reglabila la punctul TP1 (AGC) 91 se reg leaza tens iunea, incepand de la valoarea zero, pana cand in punetul de test TP2 se ob~ine tensiunea de 1Vw;

- Se regleaza miezul bobinei T3 pana cand nivelul markerulu i freeventei 38,9MHz devine maxim.

B. Reg larea eireuitului de rejeetie pentru purtatoarea de sunet (T2-S.TRAP)

Se folose9te montaju l de la punetul A. Se regleaza din bobina T2 minimul frecventei de 33,4 MHz -purtatoarea de sune!.

E. Reg lajul cireuitului de control automat al freeventei (AFC COIL· T4)

Osciloscopul se mum la pinul24 allui IC1 (pe unde se livreaza in mod normal tensiunea de control automat al frecven!ei AFC).

Se pune comutatorul AFC SW pe pozi!ia ON, iar nivelul generatorului se regleaza la 8,5mV. Se reg leaza nivelul excursiei in a~a fel i ncat eurba i n US" ca re apare sa fie vizibila pe ecranu l osci!oscopului (f igura 4). Se regleaza lensiunea de AGC in a9a fel i ncat sa nu tie distorsionata. Din bobina T 4-AFC se regleaza acordul p 38,9 MHz astfel incat nivelul sa devina 6,QV, ca in fi9ura 4 .

h Coblu coruOOl

Gen.

:mmmmmm-Eb : C.l , I T c"'"" de : 15 : I1p Clocodl , . ~ --E~~~::-I~- -- -- --~

Figura 3 moxScm

C. Reglajul bobinei filtrului cu unda acustica de suprafa~a (SAW-COIL·T1 )

De data aceasta se conecteaz8 proba B (C=1 pF) la punetul de test care este accesibil la blocul TUNER, in interiorul aeestuia. Se refolosesc nivelurile ~i polarizarile ca in cazul A.

Se regleaza miezul bobinei T1 pana cand markerul freeventei de 34,47 MHz devine maxim. (Curba are forma de elopot) .

D. Reglajul bobinei de freeven~a intermediara din TUNER - (IF-COIL)

Se folose~ te conectarea de la punctul anterior (Ia punetul de test intern al TUNER-ulul). Nive lurile 9i polarizari le sunt aceleasi.

Se reg leaza bobi na de frecven~a intermed iara din interiorul TUNER-ului in a!?a fel incal n ivelul frecventei de 37,5M Hz sa devina maxima.

F. Reglajul cont rolului automat al amplificarii (AGC)

Se aplica un semn~1 de bar color la intrarea in TUNER, avand grija ca acordul TUNERULUI sa se faea pe acel canal, de preferin~ in banda U.

Se conecteaza osciloscopul la ie9irea de frecven~a intermediara din TUNER.

Se reg leaza cu ajutorul lui R11 nivelul maxim al semnalului de IF.

Se revi ne cu reglajul in a~a fel i ncat nivelul pe ie9ire sa scada cu 10dB tala de eel citi t anterior.

G . Reglajul nivelului d e culoare (COLOR LEVEL)

Se mutA osciloscopul la ie9irea din placa, TP3.

Se aplica bare color (semnal video color standard) pe canalul TV fo losi l la pu nctuJ F. Se pune comutatorul AFC SW pe poz i ~ia ON.

Se regleaza din R39 raportul dintre cele doua amplitudini, ca in


VIDEO-T.V.

figura 5, incat acesta sa devina a:b=1 :0,45.

H. Nivelul semnalului de audio-AUDIO LEVEL

Se coneeteaza milivoltmetrul audio la punetul de test TP4.

Se ap liea semnal RF, ca in cazurile preeedente E ~i G, la intrarea TUNER-ului, avand insa ~i modula\ie de semnal audio de 1 kHz.

Se regleaza nivelul audio din R44 in a~a fel incat milivoltmetrul sa indice 0,44V (-14d8S).

b c

Figura 5

1. Prima metoda de conversie a sunetului (Montarea unui convertor de sunet)

Tn cazul celui mai raspfmdit convertor de sunet, eel de tip aditiv, se va conecta pinul de intrare/ie~ire din conector la circuitul pinului 20 al lui IC1. Alimentarea convertorului cu tensiune se va face de la pinul de +12V al TUNER-ului (MB IN).

Se schimba filtrul cu unda de suprafa~a SAW-1 cu altul avand caracteristicile pentru standardu l D, K (fostul OIRT). Tn aeest caz SAW-ul are forma rotunda, iarcele mai raspandite D , K au forma reetilinie. Pentru edificare prezentam un exemplu de caracteristica de transfer a unui filtru SAW (figura 6), avand palierul pentru purtatoarea de sunet mai lat, in a~a fel incat este utilizabil atat pentru norma B, G cat ~i pentru norma D, K.

Dupa verificarea bunei func\ionan a convertorului, prin apariVa sunetului pe norma D, K (de 6,5MHz) se procedeaza la "finisarea" acordului oscilatorului de 1 MHz de pe convertor.

Se mic~oreaza semnalul de intrare, eventual al unui post TV pana la aparitia fasaitului pe sunet. in acest moment se intelVine asupra miezului bobinei oscilatorului de 1 MHz pans la obtinerea unui maxim de volum ~i claritate ale sunetului.

11. A doua metoda de

TEHNIUM • Nr. 1111998

conversie a sunetului (Adaugarea normei de sunet D, K)

Dupa prealabila schimbare a filtru lui cu unda de suprafa\a, se monteaza in paralel cu filtre le cera mice CF1 ~i CF2 filtre cera mice avand frecventa centrala de 6,SMHz (se lipesc pin cu pin impreuna cu cele orginale).

Aceastfi metadfi nu se paate apliea in cazul videorecorderelor care au doar un filtru ceramic in circuitul de intrare, in circuitul detectorului avand bobine.

Caracteristici a le filtrelor ceramice

Prezentam in contin uare (tabelul 1 )cu tiUu informativ cateva caracteristici ale unor filtre ceramice:

Atenuarea de insertie este

Tabelul1 Filtre Banda la ceramice -3d8(kHz) LT5,5M ±8S LT6,5M ±95

maxim 6dB . Impedanta de intrarel iesire este de S10Q.

. in tabelul 2 prezentam carateristicile catolVa filtre ceramice "trapa~ utilizate pentru purtaloarea de sunet.

In figura 7 exemplifica.m cu

Tabelul2

CE . . )

variante mai rare, canalul 3 sau 4, comutabil) pe care se moduleaza fie imaginea ~i sunetul obpnute de videocasetofon de pe caseta video, fie imaginea !?i sunetu! ob!inute din demodulatorul de 1+5 (imagine +sunet) al receptorului propriu al VCR-uluL

Pentru u~urinta acord~rii televizorului pe purtatoarea generala de videocaselofon exista a faci litate suplimentara, constand in generarea unor bare verticale albe/negre. Aces! lucru se face cu ajutorul unui comutator cu doua. pazi!ii ~TEST ON/OFF~. Tot din aces! bloc se trimite semnaluJ de RF clilre receptoru l propriu (TUNER) al videocasetofonului, in vederea obtinerii programelor TV dOfile.

Aces! bloc esle vulnerabil din pune! de vedere al primului tranzistor, care, de~i esle in general protejat

Banda la -20d8(kHz) 550 600

contra strapungerii, e posibil sa se defecteze Gonc\iunea BE).

De asemenea, datorita imbatranirii, primul tranzistor poate deveni zgomotos, ducand la 0 reeep\ie puricoasa. 0 alta deficienta, intalnita in special la VCR-uri le vechi, consta in oxidarea conlaclelor atenuatorului

Filtre cera- Atenuarea la frec- Banda la 20dB mice trapa venta centrala (dB) XT4,S+6,SMA -22 XT4,5+6,5M8 -30

inca un etaj de frecventa intermediara care utilizeaza circuitul integrat: LA7S30N.

La acesta se va conecta convertorul de sunet la capatul rezistentei R911dinspre filtrul ceramic FL903.

CONVERTORUL DE RF ~i BOOSTERUL DE 2

MIXARE in cadrul acestui bloc 5e 3

realizeaza urmatoarele functiuni: • se introduce i n 4

videoeasetofon semnalul din antena TV prin mufa ~ANT.JN~, 5

pentru a se obtine receppa programelor de televiziune;

Arnpltludlne

a - - - -

a

a

a

a

a IAI

1'1 ,

(kHz) min ±17 60

CC' ccc "!"'''! "!C!"! -~~ ••• ~~~ ~ ~ ~ .. - -~" - -- -

" , , , ,

" , , , ,

" , , , ,

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , III

" , , , ,

" , , , , I'UI

" , , , , II ' (MHZ]

• Se creeaza in 26 27 29 31 33 36 37 39 41 43 46

videocasetofon 0 purtatoare de Alenuoreo fe loll~o In (dB) penlru IlIIrul ceromlC semnal TV cu sunet, de obieei de lip K1960M (produi Slemen5 Molu5hllo Companant,).

pe canalul 36 (sau, in unele Figura 6

11

CJj it • )

iC902' LA7210

• ~ , .' "

_A ,~ •• • .,.

- ,~ .. ,.

.... ~ "

...

12

I ,.~ • ~~

p=

C900 tA7910

""'" ." ~ , • ,

~

= " • , •

~

~'L "" ,. -+ -

D

VIDEO-T.V.

~ m ':: • ,~' ~

- y ,,"

"" ~,

"" ,~ " ,

~ -= u -, ~ ... " .. -'"

I~ ~ - I -= .".-,>.J_ -~ ,.

, -• ,~ • ~

•• ~ -,

, , .... -,,.,. , , ~ •. , -" """'-, , -, -~

, ~ , ~ < , ~ , -,

~ ~ ~

}-, •

~[ g:' +::, r .. •• ., .- ~-"

~ " ~

"" - "f' - ),~. ,-~ .~ '. ~

"" .- )::;' ~

~ ~ r,;: - .'. '- .... " .. -

00'

"" .-- ~ . -.. '" -~

.. " , -.. "",,,1>

NEe ,N9033G ~ ~,

-~ 00' •• - ... • -- --- •• =- ,

~ •• -

, ~I

c B

Figura 7


,

I •

VIDEO-T.V. ================== OJ de intrare dinspre antena, ce are ralul de a mjc~ora de 10 ari semnalele prea puternice. El are douil pozi~ji. 1/1 sau 1/10. Datorita sulfurarij argintului de pe contactele comutatorului, el nefiind actionat cu anii , imaginea pe pozitia 1/1 va fi mai instabila ~i zgomotoasa dedit pe pozitia 1/10.

Tn cadrul mixerului 5e amesteca semnalul video!?i eel de audio modulat in frecvenl03 cu purtatoarea canalului 36.

Exemplu: Modelul JVC HR· D180E/EG/EK (figura 8)

Semnalul din antena intra prin boma ANT IN. Filtrele construite cu C5 1+C53. L51 -:-L53 ~i L63. C84 limiteaza domeniul in frecventa de lucru. Comutatorul SW2 este atenuatorul1/1 !?i 1/10 de mic90rare a nivelului semnalelor prea puternice.

Oioda 051 are rolul de a proteja impotriva supratensiunilor accidentale jonctiunea BE a tranzistorului 01.

Babina de sarcina L55 este cuplata la baza tranzistoruJui 03 care alimenteaza mufa de ie~ire de RF catre TV (cuplaj la priza mediana) Pe celalalt capat al bobinei se culege semnal de RF de intrare !?i este trimis prin R72, C70 catre baza tranzistorului 02 al carui scop este sa alimenteze TUNERUL (VTR OUT) .

Oscilatarul de ultra inalta frecventa este realizat cu tranzistorul 04. Modulatia se realizeaza cu ajutorul transformatorului T2 al carui secundar alimenteaza linia L4 cuplata cu linia oscilatorului L2, iar primarul este parcurs de modula!ie (prin diodele modulatoare D2 ~i 03). Frecven!a de oscila!ie se poate regia in jurullui C36 cu ajutorul trimerului CT1. Modula!ia este creata de integratul specializat IC1 . Pe pi nul 4 se aduce semnalul de AUDIO IN, iar pe pinul 2 semnalu l VIDEO IN. Circuitu l integrat IC 1 genereaza barele de TEST alb/negru prin actionarea comutatorului SW1. Frecventa purtatoare de sunet de 5,5 MHz este gene rata cu ajuto rul transformatorului T1 (oscilatorul intre pinii 6 ~i 7). Modulatia iese prin pinull ~i se aplica modulatorului.

Semnalu l modulat cu audio ~i video al canaluluii 36 ob!inut este aplicat circuituJu i de ie~ire TV OUT prin intermediul grupului C7, R16, R18, L58, C6B, C69.

Un all defect frecvent care


apare fa aceste blocuri este decositorirea contactulu i central al mufelor de antena, in special a mufei ANT IN, datorita scoaterii si introducerii repetate si excentrice a ~ufei tata. in

" 0 _

• \

! ' ! , , ,

..

" ,

...r 'IHI -

.. ;. aces! caz trebuie destacut din circuitul imprimat intregu l bloc, indepartat ecranul dinspre lipituri ~i refacute lipiturile mufelor.

~ sffk$ituf seriafufui -

,j, o c

.1,-"

"

,

• • Figura 8 I !

13

,

CATALOG IT] APLICATIl ALE CIRCUITULUIINTEGRAT ~E565 Aurelian Uiziiroiu

ing. Ciitiilin Liiziiroiu

Ci rcuitul in tegra l I3E S65 predus la IPR$ SANEASA este compalibil func~jona l ~i te rminal la terminal cu LM565 (National Semiconductor):;;1 NE565 (Signetics). j3E565 este un circuil integral monolilic care constituie a buda cu carafe pe faza. Circuitele integrate mentionale mal sus sun! cunoscule ~j sub denumirea de PLL, de la initia lele

-v INmAAE

1

Figura 1

cuvintelor engleze:jiti Phase-Locked Loop (bucla cu caJare pe faza).

Ini!ial, circuilele PLL au fost proieclate pentru aplica!ii in sistemele de comunica~ii 9i in Iransmisia de date. Dar, dalorila struclurii interne , care include mai multe etaje func~ionale , circuitele integrate PLL s-au dovedit deosebit de utile 9i in multe alte aplica\ii; 0 parte dintre acestea fac obiectul prezentu lui material.

Pentru a in!elege mai bine func~ionarea montajelor ce vor fi prezentate in continuare, consideram ca se impune 0 scurta descriere a circuitului f3E565.

Prezentarea circuitului integrat I3E565 Circuitul I3E565 este un PLL de uz general care poate opera cu semnale a caror frecven!a nu depage9te 500kHz. Schema bloc. configura~ia terminalelor (penlru capsu la T0116- 14 terminale), 9i elementele exterioare ind ispensabile pentru funcVonare sunt prezentate i n figura1.

Semnifica~ia func~ionala a terminaleJoreste urmatoarea:

1 - minusul sursei de alimentare (sau masa);

14

2,3 - intrari in comparatorul de faza; 4 - le:;;lre OCT;

minusul (masa), la terminalu l 1. in aceasta situatie, terminalele 2 9i 3 se

5 - intrare de referin~a a conecteaza prin rezistoare la un divizor comparatorului de faza;

6 - tensiunea de referin\a in c.c.; 7 - le:;;lre de comanda OCT; 8 - rezislorde reglaj al frecven\ei fo; 9 - condensator de reglaj al

frecventei fo; 10 - plusul sursei de alimentare; 11 , 12,13,14 - neconectate.

••

+v

Ro

Circuitul se compune d in unnatoarele etaje func!ionale:

- un oscilator controlat in tensiune (OCT) , foarte stabil 9i cu 0 buna liniaritate;

- un comparator de faza dublu echilibrat (CP), care permite 0 buna suprimare a purt~Hoarei;

- amplificatorulA 1, a carui rezisten!tt de ie9ire R1 impreuna cu componentele conectate i nlre tenninalul7 9i masa constituie un filtru trece-jos (in figura 1 s-a reprezental cazu l cel mai ulilizat , cand Inlre terminalul7 9i masa se conecteaza un condensator, Cl).

Circuitul integrat I3E565 poate fi alimentat in curent continuu de la 0 sursa sau de la doua surse simetrice. Tn schema bloc din figura 1 a fost luata in considerare alimentarea de la doua surse simelrice. Plusul se conecteaza la terminalul 10, iar minusul la terminalul 1. in aces! caz, terminalele 2 9i 3 (intranle comparalorului de faza) se conecteaza prin rezistoare la masa (borna comuna a celor doua surse).

Tn cazul alimentarii de la 0 singura sursa, plusul acesteia se conecteaza la te rmina lul 10, iar

care stabile:jile un potential pozitiv fata de masa, de regula egal cu jumatate din valoarea tensiunii de alimentare.

Domeniul tensiunilor de alimentare esle cuprins Inlre 10-:-24V (max) pentru surse unice 9i ±5+±12V(max), pentru surse duble. Pentru 0 tensiune egala cu 12V (sau ±6V), curentul de alimentare esle de B+12 ,5mA (max) .

Principa lii parametri electrici care caracterizeaza circuitul integral BE565 sunt urmatorii :

-frecven~a de oscila!ie libera (fo) . Esle frecven!a semnalului furnizat de OCT, in absen!a semnalului de intrare. VaJoarea maxima a frecven1e i gene rata de OCT poate atinge 500kHz. Frecven!a de oscila!ie libera se poate calcu la cu rela~ia simpla f(Eo11 3,7RoCo;

-coeficientul de temperatura al OCT indica stabilitatea frecven~ei de la varia\iile de temperatura ale med iului ambiant. Valoarea tipica este de 200pprnf'C, iar cea maxima este de 500ppml°C. Tn aplica~ii de precizie, in care acest parametru este important, este necesar ca ~i componentele Ro, Co sa fie termostabi le , pentru a conserva coeficientul de temperatura aIOCT;

-amplitudinea semnalului triunghiular se masoara la bornele condensatorului conectat intre terminalul 9 ~i masa. fn general. amplitudinea semnalu lui triunghiular reprezinta circa 20% din valoarea totala a tensiunii de alimentare. A9a de exemplu, pentru 0 tensiune de alimentare egala cu 12V, sau ±6V, amplitudinea semnalului triunghiular va fi de 2,4Vw (±0,4+0,6V);

-a mpl itudinea semnalului dreptunghiular se masoara la ie~irea OCT (Ierminalul 4) . Aceasta amplitud ine reprezinta aproximativ 45% din valoarea totala a tensiunii de alimentare. Pentru 0 tensiune de a limentare de 12V sau ±6V, ampli tudinea semna lul u i dreptunghiula r este de 5,4 Vvv (±O.5+0,7V);


'. ,

•

CATALOG + 12V

10K 10nF 3" "IH NT 14 13 12 11 10 9 8

loF

6 7 -<!- lO.5V

2K2 ~ 10D-1F

1'2 . ,

jtftf .' 6"

10K

- factorul de umplere a semnalului dreptunghiularvariazc!! intre 40 ~i 60%, valoarea tipica flind de circa 50%;

amplitudinea semnalului demodulal se masoara la lerminalul 7, ~i variazc!! intre 200 !;>i 400 mVw (valoare tipica 300mVw);

- sensibilitatea OCT esle definita ca varia\ia pulsa!iei semnalului de la ie~irea OCT, raportatc!! la varja~ia tensiunii de intrare;

- sensibilitatea comparatorului de faza esle data de raportul dintre varia!ia lensiunii de ie~ire din comparator (amplificata ~i de A1) ~i varia!ia de faza a semnalului de intrare fa!a de semnalul de referin~;

- banda de capturc!! define~te capacitatea PLL de a se prinde pe 0

frecvenla data. Pentru ca PLL sc!! se sincronizeze (adica freeven~ de ie~ire sa tie egala cu cea de intrare), trebuie ca semnalul de intrare sa aiba 0

amplitudine suficient de mare, ja r frecven!a acestuia sa se afle in interiorul benzii de captUr8:, eentrata pe fo;

- banda de urmarire define~te capacitatea unui PLL calat deja, de a urmari varia!iile de frecven\c!! ale semnalului de intrare. Cu alte cuvinte, odatc!! sincronizat circuitul, frecventa OCT poate urmari frecventa semnalului de intrare atat timp cat frecven!a aeestuia se aM in interiorul benzii de urmarire. Banda de urmMre esle eentrata tot pe fo ~i de regufC!!, este mai mare ca banda de captura.

Parametrii enumera!i mal sus caracterizeaza func!lonarea circuitului integrat I3E565, fiind garanta!i de producc!!tor. Utilizatorul lipsit de aparatura de laborator poate supune circuitul integrat unorverificari simple, care oferc!! insc!! numai 0 informalie globala asupra func!ionani, fara sa se


Figura 2

asigure ca parametrii se incadreaza strict in specifica~iile de catalog. Cu aile cuvinle, verificarea rapid§. a dreuitului integral ~E565 cu aparate simple constituie 0 condi!ie necesara dar nu suficienta. Pentru realizarea acestui prim pas, se recomanda induderea circuitului integrat j3E565 in configura!ia propusa in schema din figura 2.

Prima verificare vizeaza masurarea tensiunilor de C.C pe terminalele 2 ~j 3. Trebuie sa se obtina jumatate din va loa rea tensiunii de alimentare. in cazul ilustrat in schema din figura 2 aceasta valoare esle de 6V. Gea de a doua masuratoare se refera la poten!ialul prezenl pe terminalul 7, care trebuie sa fie de a,S8Ve, adica aproximativ 10,5V pentru alimentarea circuitului integrat la 12V.

Aceste doua masuratori care vizeaza poten~ialele de curent continuu nu sunt insa suficiente, deoarece acest ci rcuit, prjn natura sa, esle destinat fu nc~ionarij dinamice. De aceea, se recomanda veri ficarea prezeniei semnaJului dreptunghiular, prin care se eviden\iaza func!ionarea OCT. Pentru aceasta, se conecteaza un osciloscop la terminalul 4, iar pe ecranul osciloscopu lui apare un semnal dreptunghiular cu frecven~ de 10kHz, axat cum se arata in figura 2. Existen\a acestui semnal dreptunghiular este a dovada a funclionarii OCT ~i a prezenlei semnalului triunghiular la bomele condensalorului canecta! la terminalul9.

a ultima verificare consta in atingerea cu penseta a unuia dintre terminalele 2 sau 3. Datorita tensiunii de brum aplicata astfel comparatorului, semnalul dreptunghiular vizuaHzat pe ecranul osciJoscopului va fi modulat in

CD frecven~, modula~e materializata prin aparitiajitter-ului (imaginea tremura pe axa orizontala, punctul din stanga ecranului ramanand fix). Punerea in eviden!a a modula!iei de frecven!a indica func!ionarea comparatorului de faza ~i a intregij bucle .

fn schema din figura 2, ca deaJtfel in toate aplicaliile tipice circuitului integral I3E565, poate fi observat un condensator de 1 nF conectat inlre terminalele 7 ~i 8. Rolul acestui condensator este aeela de a realiza 0 reac!ie negativa putemica la frecven!e inalte, in scopul evilarii oscila!iiJor parazite ale budei de faza.

Am lasal pentru finalul aeeslei descrieri 0 posibila definilie a circuitelor PLL, care ar putea sugera ~i unele aplica!ii,

Vorn presupune pentru inceput ca frecven!a semnalului aplicat la intrarea comparatorului ~i frecven!a semnalului general de OCT sunt foarte apropiate ca valoare . In aceasta situa!ie, la ie~irea comparatorului de faza apare un semnal care include ~i o componenta de frecven!a egalc!! cu djferen~ dintre semnalul de intrare ~i frecven~ semnalului generat de OCT. Deoarece frecven!a aceslei componente diferenta este suficient de mica, esle posibila trecerea ei prin fillrul trece-jos, farland OCT. Ca urmare, frecven!a instantanee a OCT se modifica astfel incat devine egalC!! cu frecven!a semnalului de intrare. Mai mult decal Cltal, la variapi ale frecven!ei semnalului de intrare, prin intermediul unui circuit de reac!ie care corecleazc!! permanent faza oscilatorului, frecventa semnalului de ie!;>ire urmare~te (in medie), aeeste varia~ii. in aeest caz, se spune ca circuitul PLL s-a prins, deci existc!! 0 calare a frecven!ei semnalului de ie~ire pe cea a semnalului de intrare.

Acela~i fenomen de urmMre a frecven!ei semnaluJui de intrare are loe ~i in cazul in care apar varia!ii ale freeven!ei OCT, produse de modificari donte sau afeatoare ale parametrilor circuitului.

PLl

" fo=N*11

Figura 3

15

rn IK

=:=Ji , , 3Y , ,

CI2A 114 !--c- r-c L

7400 .J:-

Figura 4

Tn concluzie, se paate spune ca un circuit PLL lucreaz.3 ca un sistem de contro l automat al fazei unui oscilator.

Aplicatii!e tipice ale circuitelor PLL, care vizeaza sistemele de comunicatii :;;i transmisii de date. se pot grupa in doua clase mari :

- cele in care circuitu l PLL funclioneaza ca demodulator, fiind utilizat pentru a urmari faza sau freeven!a semnalului modu lat aplieat la intrare;

+ cele in care semnalul genera! de OCT urmare9te 0 purtatoare sau un semnal de sincronizare a caror frecventfJ vadaza in limp. Tn aces! caz, func!ionarea circuitelOl PLL este echiva lenta cu cea a unui fi ltru de banda ingusta.

in cele ce urmeaza sunt prezentate cateva aplicatii utile in practica amatorilor, apJieatii in care se exploateaza posibilitatile oferite de circu itul integrat j3E565.

Multi plicator de frecvenFi Prima ap!icatie prezentata se refera la posibiJitatea masurari i. rapide a frecventelor foarte joase, cu maxima precizie.

Se ?tie ca f recventmet rele digitate uzuale nu asigura suficienta precizie la masurarea frecventelor foarte joase, iar durata dintre doua afi?8ri consecutive este de 10 sau 100 de secunde (in functie de valorile standard izate ale bazei de timp eare contro leaza poarta prin care t rec impulsurile ce urmeaza a fi numarate).

Pentru masurarea frecven~elor foarte joase sunt cunoscute diferite

16

CATALOG -y +v

50cf , I" SKI ' i= 5OcI'

2 I'--, ji.: ~ 10:: ell

750 BE565 CP 3 ,

2x.1N4146 750 I' 'J ~ 12nF

+Y

CI2B 14: ~13 \ ~l+= ./ ' . ~f-fi-~

'" 7400 ~

:t:: "" """ DFM ±:: """ """ - 7490

metode, dar ele sunt complexe, costisitoare ?i imprecise. 0 metoda simpla, deosebit de accesibila electroni?tilor amatori , consta in multiplicarea frecven!ei ce urmeaza a fi masurata pe un frecventmetru digital. A~a de exemplu, prjn adoptarea unor multiplicM de 100 sau 1000, devine posibiJa masurarea rapida ~i precisa a frecven~elor foarte joase, pe frecven~metrele digitale uzuale.

MultipJicarea frecven!ei se realizeaza prin intermediul circuitelor PLL, la care se intrerupe conexiunea dintre OCT ~i CP,inserand intre aceste blocuri un divizorde frecven!a realizat cu numaratoare. La ie~irea OCT se obtine multiplu l dorit al frecventei de intrare. Schema bloc a unui multiplicator de frecven!a cu circuit PLL este prezentata in figura 3.

Prin intermediul multiplicatoarelor de frecventa se poate masura cu un frecven\metru digital obi?nuit, cu precizie deosebita, frecventa re~elei electrice de c.a., a bazelor de limp din diverse programatoare, temporizatoare, cronometre, osciJoscoape, a frecven~ei de modulatie a tactului din liniile de intarziere, a generatoarelor subsonice din sintetizatoare de sunet, sau a semnalelor din aparatura medicala. Masurarea rapida ~i precisa a frecvente lor foarte joase este importanta ~i in opera!iile de etalonare/ reglare specifice domeniului orologeriei electronice.

i n f igura 4 este prezentata schema unui multiplieator specializat pentru masurarea frecventei retelei

CI3

:~ ~ , • • ~

, .~ 00

" "" " " L 7490

electrice de c.a. Dupa cum se poat observa, pe langa CI1 de tip I3E565, se mai folosesc doua numaratoare CI3 ~i CI4 de lip 7490 (de ex. CDB490), precum ~i doua p0rti din structura Cl2 care poate fi 7400 (CDB400).

Cele doua numaratoare inseriate realizeaza un factor total de divizare egal cu 100, ceea ce face ca frecven!a la ie~irea OCT sa fie de 5000Hz (cand frecventa retelei este egala cu 50,00Hz). T~ acest fel, 0 modificare a frecven!ei retelei de numai 0,01 Hz se va traduce prin modiflcarea cu 1 Hz a valorii nomina Ie de 5000Hz, respectiv 4999 sau 5001 Hz. Masurarea cu precizie a frecventei de 5000Hz se poate face la intervale de 1 secunda ~i nu de 10 sau 100 secunde, cat ar fi necesar la masurarea directa a frecven;ei de 50Hz.

in cazu l unui frecven!metru digital uzual, adoptand un interval de masura egal cu 0 secunda, precizia de masurare a frecventei de 50Hz ar fi de 2%, adica de 100 ori mai scazuta.

Tn montajul din figura 4, CI1 j)E565 se ahmenteaza de la 0 sursa dubla cu tensiunea de ±5,6V. Cele trei circuite TTL, adica C12, CI3 ?i CI4 se alimenteaza de la plusul aceslei surse, prin intermediu l unei diode 1N4001 .

Dupa cum se !?tie, circuitul integrat PLL de tip j)E565 are ca echivalent func~ional CI MOS 4046. Deoarece acesta din urma este destul de raspandit , yom prezenta un mu ltiplicator cu PL L CMOS (de exemplu MMC4046).

- continuare In numaru{ viitor-


•

• ,

•

,

f

,

•

LABORATOR

RADIORECEPTOR MA-MF REALIZAT CU CIRCUITE INTEGRATE PHILIPS

ing. )ierban Naicu Dupa ce in numerele

precedente ale revistei am prezentat a serie de ap l ica~ii cu circuite le integrate TDA7000 , TDA7010T. TDA 7020T referitoare la reatizarea unor radioreceptoare (monofonice sau stereofonice) cu modula!ie in frecven!a (MF), articolul de fala con!ine descrierea unui radioreceptor complet MA·MF. Acesta este realizat, in principa l , cu circuite le integrate TEA5591A, TDA7040T ~i TDA7053,

Ii de firma Phi lips.

'V CIRCUiT CIRCUiT COCUIT

DE ACORDAJ .... ,

ANTENA

Dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, realizarea practicA a AM-RF~ schemei e lectronice a acestui FMRFI'VJ

OK""'" radioreceptor (R.R) este destul de FM~on:-cno

simpl§., iar performan!ele ob~inute cu f-.'U'2~ aces!a remarcabile. fM.lF=

"Inima " acestui montaj 0 FM*,louf1:>.rt reprezinta circuitul integral TEA5591A A..WMlnc'lCnTor

(varianta imbunatati1a a lui TEA5591) ~~ care este destinat, cu predilec~ie, de GND FM-lFpaI

catre constructor, utJ li zar ii i n FM~or radioreceploarele portabile, Acesta are Af 0U\plIt AN/fM

integrate in structura sa interna toate A.M MI&c~ty oz::: (~ (~ r, F> I FILTRU I I FILrnU I fllmU I

~ ~ !J"\H 'r ICA

Figura 1

'''''' FM ml<ilI orJ:po.I

l.lIT . ~Vd9Co<.ped

FM-I'l ~

~A.\\ O!CIaIO!

I OSClATOR I !N~?R I MF

. AMPLIF. MC<EIT At-..u>UF. AMPUF. RF-MF MF 'fMF F!·MF -

TEA5591A AMPUF. MIXER I I AMPUF. I I ITF·MA MA -I fI·MA I I

~ ~ I OSCJ:TOR CIOCUiT 1.6V

AAAlAGCI

-0I.1/1 ,6V I, II I I

"'1 ·~M' 11,6'!.

~ xt-0 :J"\ 'i H CIlCUIT

ACQROAT

... ANTENA DE

FEmIA

.... .I OOCUIT I ACORDAI

- urmare din pagina 9 -sun! realizate pe circuit imprimat ~i montate in vecinatatea conden· satoarelor de filtraj. Sub ~asiu s-au montat filtrul de re~ea ~i componentele circuitului de intrare. S-a adoptat solutia ca tot ce este aferenl circuitului de intrare sa fie plasat sub sasiu, iar ce este aferent circuitului de'iesire sa fie plasat deasupra ~as i ului. Evident ca solutia propusa nu este exhaustiva.

. in fj gura 7 este prezentata

TEHNIUM . Nr. 11/1998

FILmu- 1 F<TRU I ~ I I ~ TENSJUNI

STABllllATE c.

schema generala a amplificatorului liniar cu grila la masa, impreuna cu toate elemenlele de comanda. ~i cele de alimenlare.

Bibliografi e 1. ARRL fifth edition, 1978, Single

side band for radio amateur; 2. TheARRL hand book for the radio

amateur,lssue for 1976,1978, 1982, 1989;

3. Heath·Oaystrom Company· 1962, Assembly and operation of the

DISCRIMINATOR

~~~~F"NTA FI-MF

HI DETECTOR

MA

ALIMENTME I ~ TENSlUNE DE MA ""\ ALiMENTAAE

ALIMENTAAE FI-MF

AliMENTAAE RF·MF

Figura 2

"varior" linear amplifier model HA-10; 4. Grecescu Mihai, colectiv· Tuburi

electronice, tranzistoa re si circuite, Editura Oidactica ~i PedagoQica, 1975;

5. A.M. Bonci·Bruevici, Falasirea tuburi lor elect ron ice in fjzIca experimentala, Editura Tehnica, 1958;

6. Colectia revistei "Radioamator YO··. 1990·1992;

7.S.G.8unin, L. L .lai lenca Spravacinic radioliub itelia carotcavolnovica, Editura tehnica, Kiev, 1978.

17

~--------

_ ______ __ 6 ______ ___ ___ _ ___ ___ _____ ___________ __ ,

~ ' >

18

-~II~'

" -~ U

, , , , , , , '

" ' "' , -, , , , , , , , , ,

" .' , , , , , , , , , , , , , ~ I ~ ..... - .'

"'"

~ HI"

LABORATOR

funcpile unui radioreceptor MA-MF, incepand de la tuner ~i pana la demodulator. Schema mai con~ine un decodor stereofonic, de tip TDA7040T ~i un amplificator stereo de putere. de tip TDA7053. Pretul de vanzare al celor trei circuite integrate cita te era, i n ordinea enumerata, la data realizarij articolului, de circa 25000 lei, 15000 lei ~i 20000 lei, insumand deci 0

valoare de 60000 lei, acceptabila. Radioreceptorul prezenlat are

urrnatoarele date tehnice principale: - sensibitilate MA: <SIN; - sensibilitate MF: <2!J.V; - putere de ie~ire: 2x1W/BQ; - tensiune de alimentare : 3V~6V; - curent de repaus: circa 30mA.

Circuitul integral TEA5591A, receptor radio MAlMF, are 0 capsula OIL cu 24 pini (de lip SOT234), prezentata in figura 1 impreuna cu semnificapa pini lor. Aces! circuit integrat deriva din TEA 5591 (capsula OIL cu 20 de pini , tip SOT146).

Varianta modernizata a circuitulu i (TEA5591A), avand 4 pini in plus, contine suplimentar (fala de TEA5591),

- pini separa\i de intrare FI, pentru MA l?i MF;

- etaj FI-MA (pentru selectivilate distribuita);

- etaj de comanda pentru indicator cu LED.

Circuitul integrat TEA5591Aare deosebita caraleristi ca de a pulea func~iona (fara scaderea vreunei performan!e) intr-un domeniu (oarte larg al tensiunii de alimenta re: 1,8V+15V.

In figura 2 este prezentata schema bloc a circuitului integrat TEA5591A, impreuna cu ci rcuitele exterioare care se conecteaza la pinii acestuia, in vederea realizarii propriuzise a rad ioreceptorulu i MA-MF. La pinul 11 al inlegra tului esle livrat semnalul de audio frecven!.9. de iel?ire (MA-MF) . La pinul 8 se face aHmenlarea cu tensiune a CI.

Inlrari le de radiofrecven~ (de anlena) ale integralului TEA5591A sunt la pinul 2 pentru modula\ia de frecven!a (FM-RF inpul) ~i respectiv pinul 1 pentru modula!ia de amplitudine (AM-RF input).

Schema electronica de principiu a radioreceptorului stereofonic AM/FM de 2x1W, pe care 0 propunem, esle prezentata in figura 3. Din aceasta


•

LABORATOR=============================== schemfl se observa eel la pinul 2 al primu lu i CI se conecteaza anlena pentru UUS (MF) prin intermediul unui circuit de intrare de banda larga (L 1, C1, C2), iar la pinul 1 anlena pentru MA, care const§. in inductanta L8 de pe bara de ferita . in interiorul 'Ct de tip TEA5591A semnalele de RF primite de la anlene sunt amplificate in doua blocuri amplificatoare ~i apai S8 aplicll etajelor de schimbare a frecven~ei (mixer sau amestecator) unde aeesle frecvente se amesteca cu frecventa furnizalc!l de oscilatoarele locale, care au nevoie de circuite aeardate externe (conectate la pinij 22 (pentru oscilatorul MF) ~i, respectiv, 13 (pentru oscilatorul MA). .

luiTEA5591Ala masa, deconectandu- FC1. se astfel afimentarea cu tensiune ( l,6V) in interiorul CI a par1ii de MA a receplorului radio.

La receptia MA se procedeaza invers, prin comutataruf Kl punanduse fa masa pinuf 5 af lui TEA5591A, care reprezinla alimenlarea cu tensiune intema (l,6V) a etajului FlMF.

Pe partea de MA se remarca in inleriorul CI prezenta circuilului AGC (Automatic Gain Cantrol) sau RAA (Reglaj Automat al Amplificarii) prin care se regleaza amplificarea semnalului, in functie de marimea semnalului receppanat de antenit

Condensatarul variabil utilizat

Cel de-al dailea fittru ceramic, FC2, situal la pinuf 10 al CI (de lip CDA10,7MC1) se afJa in circuitul de demodulare MF.

Pe partea de MA fillrul FI situat la pinii 15, 17 ai CI TEA5591A este realizat din L2, e9, Cl1, iar cel de-al doilea filtru FI-MA. de la pinul12, este compus din L3, C6.

La pinul 7 al CI esle conectata o diada eleclroluminiscenta (LED), cu ral de indicator MNMF, notala cu 01.

Semnalul de audiafrecven!a (demodulal) MAIMF este livrat de TEA5591A pe pi nul 11 9i se apJica prin grupul C28-R3 la intrarea decodorului stereafanic realizat cu circuitul integrat

6 8K DEMOO. f1-38KH2 ETAJ DE fr-1 14KHz AMLlFlCAlOR

MPX "NC. f>- COMPENSARE f>- OE IESIRE 5

I 114KHz.

~ 80K ? f

FlLmu AM"rsr,C mECE~ 70KHz

?

)Vi OOECTOR PlOT

i

-TDA7040T

38KHz 114KHz

,-(0")

4

7

Vp

BLEND (.AMESTECJ

DETECTOR OSCftATOR lOG" DE F/<lA 228KHz

~.

Figura 4

La iel?irea celor doua mixere rezulta semnale le de frecven!c!t intermediara (FI) care parcurg filtrete externe situate intre pinif 20 ~i 18 (pentru MF) ~i respectiv 17 ~i 15 (pentru MA) ai primufui integrat. Apoi semna!efe de FI sunt ampfificate 9i demodufate in bfocuf discriminator MF 9i respectiv MA, rezultand la ie9irea Cf TEA5591A (plnuf 11) semnafefe MAl MF de joasa frecven!a (audiorrecven~).

OscHatorul MF dispune, la pinuf 21 al CI, de a conexiune AFC (CAF -control automat al frecven!ei), care are nevaie de un candensatar extern (C13).

Pentru ca la receptia MF sa nu se auda simu ftan 9i semnaleJe MA s-a prevazut comutataruf K 1, prin care partea de MA se deconecteaza, in acest caz, prin punerea pinufui 14 af


\~ I 9 LF OSCA

.l contine patru sectiuni, dupa cum TDA7040T (pinuf 8). Acest circuit urmeaza: doua sectiuni pentru MF de integrat esle livrat tat de caire firma 2x20pF (una dintre ele in circuitul Philips intr-o minicapsula de plastic cu acarda! MF-RF, de la pinuf 24, iar 8 pini (508; SOT96A), fiind destina! cealalta in circuitul oscilatorului MF, de tehnologiei SMD (Surface Mounting la pinul22) 9i doua sectiuni pentru MA Devices - montare pe suprafa!a a de l 40pF 9i respectiv de 82pF (prima dispozitivelor). in circuitul de intrare acordatcu bobina Schema bloc a CI de tip L8 de pe antena de ferita 9i cea de-a TDA7040T este redata in figura 4. doua sectiune in circuitul oscilator MA, 5e poate remarca raplul ca de la pinul13. acest CI dispune prin intermediul

Dupa cum se poale abserva 9i pinului 7 de 0 conexiune (blend) cu pe schema, pe fiecare sec!iune a ajutorul careia se poate opta pentru condensatorului variabi l se afla receppa monofonica sau stereofanica conectat in paralel cate un trimer de (MIS). Pentru receptia monofonica se 5pF+10pF. conecteaza pinul 7 al CI, prin

f n sec!iunea MFa intermediul unui rezistorde 4,7k.Q (sau radioreceptorului, fittrul FI figural in 5,6k.Q) la plusul sursei de alimentare. schema bloc intre pinii 20 ~i 18 esle Circuitul decodor stereo Pll de realizat cu l5 ~i C12, iar cel de-al tip TDA7040T este de tensiune foarte doilea filtru situat intre pinii 6 9i 4 ai CI scazuta, putandu-se alimenta cu a este de tip ceramic (SFE 10,7MS2), tensiune continua (Ia pinul4) cuprinsa

19

intre 1,BV si BY. Curentul necesar (fa Vp=3V) este de 3mA. Distorsiuni le armon ice totale (THO) sunt de 0,3%, raportul semnal/zgomot (s igna! to no ise) S/ (S+N) este de 70dS, iar factorul de separare intre canale (a) este de 40dB

Semnale le la ie~irea

decodorului sunt livrate la pini i 6 (left) - canal stanga :?i respectiv 5 (right) -dreapta. Aceste semnale se apliea, prin intermediul condensatoarelor C22 :? i C23 (de 220nF fiecare) potenliometrului dublu de volum (de 2x22kQ). notat R1 (format din R8 ~i R9) .

Acest potenVometru dublu contine ~i contact pentru porniVoprit (K2) cu ajutoful cartJia se conecteaza sau se i ntrerupe sursa de al imentare cu tensiune.

o parte dintre ce le daua semnale (L, R) furnizate de ie~irea decodorului ste reo sunt culese de pe cursoarele poten\iometrului R1 cu doua sec~iun i (R9 ~ i R8) ~i se aplica la intrarile amplificatorului de putere stereofonic (pinii 6 ~i 2) rea lizat cu circuitul integra! TOA7053.

Schema bloc a lui TDA7053, impreuna cu semnifica\ia pinijor, este prezentata in figura 5. Acesta este un amplificator de putere stereo, func\ionand in cia sa B, de 2x1W,

IN1 (INPUT 1 ) ---"+---1+'N SGND1 (Signal ---''1--1'/1

groundl)

IN2 6 (INPUT2f;-''I--1 + SGND2, -,7'1---1 (SignQr

grourkl2)

N

2

destin at cu pred ilec\ie utilizarii i n aparatura audio portabila. Este produs lot de fi rma Philips, fi ind fivrat in capsula de plastic cu 16 pini DIL, de tip SOT38.

Tensiunea de al imentare a acestui CI (Vp) este tipic de 6V, fiind admisa totu~i 0 plaja a tensiunilor de afimentare cuprinsa intre 3V ~i 15V. Curentul maxim absorbit (Itot) este tipic de 9mA, putand ajunge pana la maxim 16mA. Puterea de ie~ire (Po) la 0 sarc ina de 8 Q ~ i 0 tensiune de alimentare de 6V este de 1,2W. Ca~tigul intern de tensiune (Gv) este cupr ins i ntre 38dB ~i 40dB, jar distorsiun ile totale armonice (THD), pentru Po=0,1W, sunt tipic de 0,2% (maxim 1%).

Oifuzoarele sunt conectate intre pinii 16 ~ 13 (R) ~i respectiv 12 ~i 9 (L).

Tn vederea evitarii problemelor de oscifa\ie care pot sa apa ra, recomandam sa se res peete i n execu!ie cat mai fidel posibil desenul cablajului imprimat propus in f igura 6: (a ) - partea placata ~i (b) - partea plantata. Problemele conexiuni!or de masa sun! rezolvate prin crearea unor puncte neutre.

Montajul se afimenteaza de la o sursa de tensiune continua (baterie) de6V.

>-~..j.!.16Q.. ( + IOUTI A (CXJTPUT 1 posillve)

14 GND1 (power groundl) _

<>-IpS_VD (supply vottoge)

>-1-iI""'- (. )OUTl 8 (CXJTPUT 1 negative)

>-<-iI"12,- (·)0UT28 (OUTPUT 2 neog~ve)

10 GND2 (power grour.d2)

>-.--+''--1 + 101l12A OUTPUT 2 positive)

(not connected) Figura 5

20

LABORATOR

Reglaje Se pun to~i condensatorij

sem ireg labifi (tr imeri) pe poz itia cen!rala (mijlocie) .

Mai i ntai se eupleaza un semnal de 468kHz modulat MA, furnizat de un generator de radiofrecven\a pr in intermediul catorva spire pe antena de ferita ~i se regleaza miezurife bobinelor L2 ~i L3 (F!-MA) pentru ob!inerea unui nivel maxim al semnalu lui aud io de ie~t re .

Urmeaza reg larea frecven !ei oscilatorului AM , generalorul fiind acordat la 520kHz, iar condensatorul variabil la capacitatea maxima . Se regleaza miezu l bobinei L4 pentru ob!inerea ampfitudinii ffiaxime a semna lu lui de i e~ire . Pentru efectuarea reglaju lu i la capatu l superior al benzii se acordeaza generatorul de semnal pe 1600kHz. Se trece condensatorul variabif pe valoa rea minima, iar trimerul d in c ircuit ul oscilatoru lui se reg leaza pentru obtinerea semnalului maxim de j e~ire. Apoi se t rece din nou generatorul pe 520kHz !iii se regleaza L4. Oupa cateva reglaje succesive (in numar de 4-5), respectiv bobina L4 la 520kHz ~i trimerul la 1500kHz, se va gasi 0 pozi\ie optima , care se pastreaza.

Tn acela!iii mod se face reglajul circuitelor de antena, fa frecven!e date de generator de 600kHz !iii 1500kHz. Se va gasi pozi!ia optima a bobinajului pe bara de ferita .

ReglajuJ p~lf~ii de MF a radioreceptoru lui se face similar.

Acordarea partii de Fl-MF necesita un semnal de 10 ,7M Hz , modulat in frecven!a, de va loare seazuts (ca!iva mifivol!i) conectat la intrarea de antena . 5e regleaza miezul bobinei L5 pentru ob!inerea unui minim de zgomot la ie!iiirea de AF.

Reg larea oscilatorului MF se face la frecven!a minima a benzii de 87,5MHz din L6, in vederea ob!inerii unui sunet de calitate optima la ie!iiire. La capatul superior al benzi i MF (108MHz) regfaju l se face din trimer. Ce le doua reglaje se efeetueaza succesiv de cateva ori (intrucat ele se intercondi!ioneazs), pans [a ob!inerea unui rezultat bun. Se poate continua apoi acordul pentru frecven! e apropiate (de exemplu, 88,5 MHz ~i 107MHz).

Ultimul reglaj se face pentru


"

LABORATOR

oscilatorul comandat in tensiune (VCO) din decodorul stereo (circuitul integrat TDA7040T). Pentru aceasta 5e

Gonecteaza la masS. pinul 8 al integratu lui (intra rea). apoi 5e monteaza un rezister de 5,6kQ intre pi nul 7 ~i plusu l sursei de alimentare.

Se urmare~te cu ajutoru l unui frecventmetru ca la pinul 7 al CI sa se masoare valoarea de 19kHz (cu 0

tole rant§. de ±1 DOHz) ajustata cu ajutorul semireglabilului R7 (100kQ).

Pentru cei care nu poseda un generator de radiofrecventa se pot efectua reglajele?i "Ia u{eche~, evident cu un grad mai ridicat de imprecizie,

""0 " felito ~ ~

CB~~ w 000 = 0 0

w

o 0 ~ 0 0 C8

o 0 W

= o 0

o-e;?<'


la cele doua capete de banda (superior ~i inferior) in timpul receptionarii unui post de radiodifuziune.

Cere opt bobine uti!izate au urmatoarele date constructive:

-L1=O,12!J.H; 4,5 spire cu diametrul conductorului de CuEm de O,Bmm, diametruI 4,5mm;

-L2=frecventa centrala 46BkHZ,L 1-3= 665!J.H; nl-2 = 14 spire; n2-3=132 spire ; n4-6 = 7 spire cu conductor CuEm de O,07mm, Cl-3=1BOpF;

-L3=frecventa centrala 468kHz,L 1-3= 665!J.H; nl-2 = 33 spire; n2-3=133 spire; n4-6 ::: 7 spire cu conductor CuEm de 0,07mm, Cl-3=180pF;

Figura 6a

CI2

" ClO 1

000 I c" C0[Cj CJgg~ll j . 0 0

&op =co <>-----<>

c:::?C16

OC6 P cn

[Cj" Fel c@goC6 10001 C2 ~ eo, =C3 CA 1"12

CI = D 1 cCP c:c::::P ['0 0 = 0 0 "

C2B

: ~ __ Mosa _ __ ______ Introre

Figura 6b

-L4=L 1-3=270!J.H;n1-J = 86 spire;I14-6= 4 spire, cu conductor Cu-Em de O,07mm;

-Ls=frecventa central§.1 O,7MHz;m·3 = 11 spire; n4-6 =2 spire cu conductor CuEm de 0,07mm, C2.3=82pF;

• L6=0,04!J.H; 1,5 spire; • L7=0,006!J.H; 2,5 spire; - La=bara de ferit§. 10x60mm; L 1-2=

625!J.H; nl -2 = 105 spire; nJ..4=10a spire cu conductor CuEm de 0, 1m,

Bibliografie 1. Data Book - Semiconductors

for Radio and Audio System, Philips, Book Ica 1 b, 1992;

2. Elektor nr.243, martie 1991.

Cifuzoore R AI !m,

+ - - + - +

ED mOo ~ 0

'Q' (;:" " - 0 C20

C12 O~" ~"'

D~~~~~~ 000 uuuUu

" R3

21

-----------------

AUTOMATIZARI

DISPOZITIV DE PROTECTIE LA SUPRATENSIUNI

Cu schema din flgura 1 se rea lizeaza 0 protectie la cre9terea nivelului tensiunii retelei peste 24S+2S0V. Protectia la supratensiune esle necesara la aparaleie sensibile la niveluri mari ale tensiunii fetelei cum sunt receptoare ie TV A /N (Ia televizoarele de fabricatie autohtona stabilizatorullucreaza pana la valoarea de 240V, peste aceasta valoare tensiunea furn izata cre~te

considerabil. puna.nd in perieo) in

,

cal mai bun. Am adopta! genu) de protectie la cre9terea nivelului tensiunii dar se poate realiza 9i 0 schema care sa declangeze mull mai rapid folosind un sesizor de panta, insa aceasta se complica putin .

Schema contine un redresor bialternan!a care iucreaza practic in gol, un comparator cu histerezis cu rol de sesizor de nivel, un circuit de avertizare optica ~i un amplificator de curent.

Constantin Croif Valentin

Cu ajutorullui IC 1/1, R3, R4 ~i R5 s-a realizat un comparator cu histerezis cu pragurile VPsus=4V ~i

VPjos::OV ~i tensiunile de ie~ire

VOsus=6V respectiv VOjos=:VCEsat+V=0,3V (V-=OV).

Rela~ iil e de cal cu i pentru dimensionare sunt:

VD~=((R4+R5)/(R3+R4+R5»E Vpsus=Vosus(R5/(R4+RS»

,----------<~--.------<~-----,

R3 se alege !inandu-se cont de valoarea cu rentului de satura\ie al tranzistorului final din circuituJ integrat f3M393N, care este de maximum 20mA.

3.6V

'''" R5

'"

" "" 6

'" 5

" "

8

, 0'

"" 03

4lqlA157

[)6

"" ... l: , 680

C," 8M339

Figura 1 special blocul BH a carei reparatie este foarte costisitoare), unele receptoare TVC, frigidere sau oricare alt apara! electrocasnic. AsHel de fenomene (cre~terea tensiunii retelei) sunt des intalnite in Romania, mai ales in zonele rurale ~i cu precadere in timpul ploilor insotite de descarcan electrice. Este de dont ca atunci dmd apar astfel de fenomene sa se intrerupa automat alimentarea receptoarelor ~i sa se semnalizeze prezen!a acestu i fenomen pentru a ~ti momentul cand pu!em utiliza aparatele fara risc.

Montajul folose9te elemente semiconductoare de comutatie, cu scopul de a obpne un l imp de raspuns

22

02

'" 'M

K

e, • '''''' ""

SM393N

Figura 2

Functionare

'" . 2-

Tensiunea de retea este preluata prin intermediu l divizorului rezistiv R1 ~i R2. Tensiunea obtinuta

R3>EJlanax=12V/20mA=O,6kQ Se alege R3 la valoarea de 3kQ,

o valoare prea mare a lui R3, nefiind indicata deoarece scade raspunsul in timp.

Atunci cand tensiunea re~elei

depa~e9te 250Vef poten!ialu l pe intrarea inversoare atinge valoarea de 4V egala cu cea de prag, ie~irea lui IC 1 comuta in starea ~josW, pe R6 ~i pe jonctiunea 8-E a tranzistorului T se aplica 0 tensiune de circa O,3V care blocheaza pe T, in regim normal de lucru el fiind satura! . Curentul de colector practic se anuleaza, ia r contactele reJeului se de schid, deconectandu-se sarcina.

Oeoarece pragul jos, VPjos es!e in jur de OV, 0 revenire imediata a tensiunii retelei in limite norma Ie (su 2S0V) nu mai produce 0 revenire a ie~lrii comparatorului in starea ~sus~ 9i inchiderea contactelor releului. Este necesar intreruperea alimentflrii montajului cu comutatorul K pentru a repune in func!ionare dispozitivul, sau acest luc ru se face natural ·prin

peR 2 e 5 te re d res a ta cud i od e I e r~~;;;;;;;;;;;::=?,i;;;;:;;;::---l 01+04 ~i aplicata intredi inversoare a (I p~ lui IC 1/1 . Curentul prin div izoru l TEHNICON realizat cu R1 ~i R2 este mic, in jur de 0,45mA. Rezistorul R2 se tatoneaza I ~Str. Sil¥estrul; Tel.:2118915;F;u:21t 2~93 astfel incat pe intrarea inversoare a ~.o;;;;;;;;!;§§§§§""~;;;;§""~1 comparatorului IC 1/1 (pin 2) sa avem un potenpal de circa 3,6V c.c. la tensiunea refelei de 220Vef. Se tine cont de faptul ca redresorul func!ioneaza practic in gol, pentru ca intra rile comparatoarelor nu absorb curent, iar C1 se inca rca la valoarea de vari a tensiunii de pe R2.

'Sirene piezoelectrice pentru alarme auto

(75.000Iei)

'Contacte import pentru portbagaj, capota

(8 .000Iei)

TEHNIUM • NT_ 1111998

•

-•

•

,

AUTOMATIZARI ================ DISPOZITIV DE SEMNALIZARE A DEScARCARII BATERIEI DE ALIMENTARE ing. Gheorghe Revenco

Daca se dore=?te semnalizarea scaderi i tensiunii de alimentare a unui aparst. sub 0 anumita valoare programata, se poate realiza montajul din figura, care, in ciuda simplita!ii, este foarte sigur =?i eficient in func!ionare.

Dupa cum se vede din schema, tranzistoarele T1 ~i T2 formeaza un circuit basculant astabil, la care insa intrarea in conduc!ie a tranzistorului T1 este determinata de rea lizarea condi!iei Ubc=O,7V. Dar tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului T1 rezulta din insumarea, in opozi!ie, a ,",,,",,,,ii de pe dioda Zener, tensiune

conduc!ie), atunci orlce scadere a tensiunii de alimentare sub aceasta valoare va face ca astabilul sa inceapa sa func!ioneze, iar LED·ul din colectorul tranzistorului T2 va palpfli, semnalizimd astfel descarcarea bateriei. Oeci, daca tensiunea bateriei este in limitele admise, LED·ul va fi aprins continuu, deoarece T2 este in conduc!ie, semnalizand functionarea aparatului, iar daca tensiunea scade sub valoarea prestabili ta, LED·ul va lumina cu intermitenta, in ritmul frecven!ei de oseilatie a astabilului.

Pentru realizarea acestui montaj se pat utiliza practic arice fel

+ 12V

de tranzistoare npn de semnal mic. Prin inversarea polarita!ilor, montajul poate fi realizat ~i cu tranzistoare pnp. 9i in privin!a alegerii diodei Zener lejeritatea este destu l de mare, singura conditie obligatorie fiind ca tensiunea Zener sa fiecu cel pu!in O,2V mai mica decat tensiunea de alimentare minima admisibila . Cu cat insa tensiunea Zener este mai mare , cu atat tensiunea de referinta astlel ob!inuta va fi mai constanta .

Pentru valorile componentelor din schema , plaja tensiunii de alimentare in care se paale programa semnalizarea este de 7+ 12V.

LED

~

are 0 valoare constanta, stabi lizata, ?i caderea de tensiune Guleasa de pe cursorul poten!iometrului P1, care este 0

fraqiune a tensiunii de alimentare, deci dependenta da varia!ia acesteia. Daca se regleaza P 1 astfe l ca pentru valoarea inferioara minima admisibila a tensiunii de alimentare, T1 sa se me n!ina inca blocat (T2 fHnd in

" 4K7 1 OuFIl 6V 15K 330

anularea tensiunii de retea aplicata divizorului rezistiv R1·R2. tn acest mod se asigura protec!ia in cazul in care tensiunea re!elei osci leaza i n juru l valorii de 250V, evitand opriri le ~i

porniri le repetate ale receptorului. Pentru a ~ti cand tensiunea de

este sub 250V s·a previizut un doilea comparator fara histerezis

realizat cu IC1/2, R7, R8, R9 ~i LED 06 cu rol de semnalizare optica.

LED stins ~ tensiune retea sub 250V;

LED aprins ~ tensiune retea peste 250V;

Pragul comparatorului IC 1/2 este identic cu pragul Vpsus al IC1/2. Pe bomele neinverosare ale celar doua co mparatoare trebuie sa avem

• Pl6V8Z

Tl

Pl 1K

. potentiale egale, de 4V:

UPIN3=UPINS=4V in regim normal de func!ionare

(Urtl!ca<250V) tensiunea pe pinul 2 al lui IC1 ~M393N trebuie sa fie sub 4V. Astfel, ie~irea comparatorului IC1/1 se afla in starea VOsus, iar Teste saturat. Rezistorul R6 se tatoneaza in jurul acestei valori pentru a ob!ine 0

anclan~are ferma a releului. Teste protejat la supratensiuni de comutatie cu dioda D5 ~i grupul R10·C2.

in niei un caz nu se vor folosi diode redresoare din seria 1 N400X, ci numa! diode de comuta!ie, seria SA 15X care au limpi de comutaFe miei ~i tensiuni inverse maxime peste 400V. De asemenea, tranzistorul T va fi unul de comuta!ie, de mica putere, de

Figura 3


12 .. lDuFIl6V

preferat 2N2222. Releul trebuie sa suporte ~j sa intrerupa un curent de 10A la tensiunea de 220Vef. Sobina releului trebuie sa asigure 0 dedan~are

la un curent in jur de 300+400mA ~i la tensiunea de 12V.

Prin contactele releului se pot alimenta mai mul!i consumatori cu condi!ia sa nu se depa~easca curentul de rupere al contactelor.

Configura!ia pinilor circuitului ~M393N este prezentata in figura 2.

Tn figura 3 este prezentat cablajul (V6zut dinspre partea corodatci) montajului prezentat in acest material. Cu S1, 82 au fast notate punctele de conectare ale bobinei releului. K1, K2 sunt punctele de conectare pentru contactele releului, iar A ~i K sunt puncte de conectare pentru anodul, respectiv catoduJ diodei . LED.

ObservaW intrerupatorul K ~i LE D·ul se monteaza pe cutia montajului.

CabJajuJ se retu~eaza in func~e de dimensiunile releului.

Toate rezistoarele sunt de O.2SW.

23

•

0-1 Lukacs Janos, Covasna Sunte1i pasionat de electronica ::;;i ~mai

ales de numaratoare". Va bucurati ca am prezentat cateva tipuri de numaraloare, dar doriti ~i allele (cu 8 digiji). imi sugerati, ca "in numerele urmatoare sa prezentali mai multe numaratoare. nu numai unulinlr-o revisla~

Judecand la rece, ered ca va dati 5eama ca acest lucru nu esle posibiJ. Preferintele eleclronistilor sun! fcarte diverse'si revista T'EHNIUM incearca sa Ie satisfaca pe cele mai multe.

Vom prezenta in continuare, ~i alte lipuri de numariHoare si frecventmetre, asa cum ne cereti , dar gradal i'n limp. . ,

in ceea ce priv89te problema construirii unor emitatoare in CB(27MHz), inlrucat lucrurile nu sunt inca fcarte clare, va sfatuiesc sa va adresati in scris direct la sursa, forului care re'glementeaza aceasta activitate, adica Inspcctoratului General al Comunicatiilor, Splaiul Independelei, 202A, Bucuresti . '

0-1 S'erban Alexandru, str. Principatelor Unite, Bucuresti. Ne intrebati daca exisU'i nu numai caialoage de circuite integrate de firma ~i cataloage de echivalente ci ~i cataloage mixte (care sa con!ina ~i una ri alia).

NOUTATI EDITORIALE

Bineinteles ca exisla, in special in cazu l cataloagelor edilate pe CORaM-uri . Oaca ali "rasfoit" (evident ca termenul esle impropriu) aslfel de cataloage pe CD-ROM, ati observat probabil di circuitele integrate sunl organizate ~i dupa domeniul de ap1icalie ~i functia pe care 0 indeplinesc, nu numai alfabe tic (a~a cum spunel i dumneavoastra). Sf cataloagele pe CORaM au un cuprins (cu atat mai necesar cu cat acestea contin zeci de mii de pagini de informalie), in care circuitele integrate pot fi foarte u~or cautate in functie dedomeniul care ne intereseaza. Mai 'mult decat atat, pentru selectarea unui domeniu (aplicatie) care ne intereseaza se poate introduce (pentru cautarea care se efectueaza prin program) nu neaparat denumirea integratului (pe care se presupune ca nu o cunoa~lem), dar ~i funqia, domeniul de interes.

0-1 Sandu Remus, sir. Buciumului, One~ti Spuneti dvs. : "in primul rand vreau sa va felicit penlru ca realizali 0 revista extraordinara~.

, Oupa ce ne sens ibiliza1i in acesl mod (pentru care va multumim!) cum am putea sa nu va raspundem la intrebari?

Ne cereli sa publicam modificarile necesare pentru ca toate

POSTA REDACTIEI , , radioreceptoarele publicate in serial de revista TEHNIUM sa functioncze nu numai mono, dar si ste'reo si de asemenea, in ambeli3 benzi, olin si CCIR. .

in primul rand vreau sa va spun ca circuitele integrate de tip TDA7000 ~i TDA 701 OT etc sun! destinate de caire producator (firma Philips) sa lucreze cu frecvente RF la in lrare cuprinse in domeniuI1 ,5MHz+110MHZ, care dupa cum va dali seama, acopera (cu mull) ambele norme. Deci. va ramane dumneavoaslra pl;acerea ca din "jocul" bobinelor ~i al condensatoarelor sa acordati receptoarele acolo unde doriti.

, Legat de cealalta problem'a (mono, stereo) acest lucru nu se poale sch imba. Astfel, TOA7000 si TDA7010T sun t radioreceploarele'mono (din fabricatie), complete, incluzand in st ructura lor interna toate etaje le necesare pentru a livra la iesire dire semnal demodulat de audiofrecventa. Evident ca acestea nu se pot modifiea pentru a deveni stereofonice. in schimb TDA7020T, TDA7021T se preteaza la extinderea posibili tati lor lor (pentru redare stereo), dar pentru acesl lucru mai sunt necesare doua elaje ~i anume un decodor stereo (TDA7040T, MC1309P etc .) ~ i un amplificator de putere (TDA70S0T). ($.N.)

RECEPTOARE MODERNE PENTRU TV IN eULORI

Autori :gerban Naicu, loan Tache

Editura ALL EDUCATIONAL of era cititorilor sai 0 monografie intitulata Fizica dispozitivelor optoelectronice integrate, de Niculae Puscas. Colectia ELECTRONICA 5i TELECOMUNICATII

Lucrarea prezint~ pe larg atat rezultatele teoretice, cat ~i cele experimentaJe recente ale ce rcetari lor privind func!ionarea unor dispozitive optoelectronice, cum ar fi laseri si ampJificatori laser integrati, modulatori, convertori, comutatori etc., cu importante aplicatii in telecomunica!ii prin fibre optice, transmisii de date, procesare optica a semnalelor etc.

Lucrarea se adreseaza atat speciali~tifor in domeniu l optoelectronicii ~ i al opticii integrate, cat ~i studentilor din anii 4 ~ i 5, celor de la studii aprofundate, de la facultatile cu profil electronic din institute Ie po litehnice si facultatiJe de fizica. "

o lucrare de referinla pe care 0 recomandam cititori!or no~tri, optica integrata, datorita dezvoltari i sale rapide din ultimii ani, reprezentand astazi un element de referinta pentru cele mai avansate tehnologii ale viitorului, Tn diverse domenii de acUvitate, cum ar fi telecomunicatiile si transmisiile de date prin fibre optice. '

24

, , , pret: 44 ,9001ei data aparitiei: octombrie 1998 ALL Educational

Lucrarea prezinta succesiv etajele companente ale receptoarelor moderne de tefeviziune in culori, alaturi de 0 descriere generala a televizorului in culari.

De asemenea, sunt prezentate standardele ~i normele de televiziune.

Fiecare etaj din receptor este prezentat mai intai din punct de vedere al functiilor executate ~i apoi sunt descrise scheme moderne de realizare a acestor blocuri functionale.

S-a acordato atentie speciala evolu!iilor actuale ale receptoarelor TV color, cu sunet stereofonic, sistemele mod erne de comanda ale circuitelor integrate prin intetiete specializate, precurn ~i decodoare de teletext.

Grupul Editorial ALL-Serviciul " Cartea prin po!?ta" Suna~i ~i eomanda,il

lel:01/413, 11 ,58;01/413.43.21 ;01/413, 18,50;01/413, 16, 12; fax:01/413.05.40 - fax Distributie:01/413.03.29

sau serie,i la: bd.Timisoara nr.58, sector 6, 76548 - Bucuresti CP 12-107

NOI vA ADUCEM CARTtLE ACASAI


'. •

•

, •

TEHNIUM • 11/1998 CUPRINS:

AUDIO • Circuite integra te R.F.T. preamplificatoare de audiofrecventa (I)

- ing. Aurelian Mateescu ................. ... .................. ............. . Pag. 1

CQ-YO • Amplificator liniar cu grila la masa - ing. Filip V. Aurel... .. .. .... .. .... ..... ... ....... Pag. 4 •

VIDEO-T.V. • Func!ionarea ~ i depanarea videocasetofoanelor (XII)

- ing. gerban Naicu, ing. Florin Gruia ....... ............... ............. Pag.1 0

CATALOG • Aplica!ii ale circuitului integrat PE565

- Aurelian Lazaroiu, ing. Catalin Uizaroiu ......... .................... Pag.14

LAB 0 RATO R • Radioreceptor MA-MF rea lizat cu circuite integrate Philips

- in9. Serban Naicu ..... ____ . ____ . __ .. . __ ................................... ..... Pag.17

AUTOMATlzARi • Dispozitiv de proteqie Ia suprn~nsiuni • Constantin Craif Valentin .... ...... ... Pag.22 • Dispozitiv de semnaIizare a descarc.arii bateriei de alimentare

. ing Gheorghe Revenco ......................... .............. .... .... ...... Pag.23

Po~ta redacpei ......................................... ..... ........... ......... ....... ....... Pag.24

• #

J

, r

--........ '1 ,1

Date post:	13-Apr-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

blog.copcea.roblog.copcea.ro/files/tehnium/revista/9811.pdf · 2010-02-06 · - Re!eaua de urgen!a...

Documents