Bletea teza.doc

8/17/2019 Bletea teza.doc

1/88

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND INVESTIŢIILE ŞI ROLUL LOR ASUPRA PERFORMANŢELOR ECONOMICE

1.1. Abordări teoretice ri!i"d co"ce t#$ de i"!e%ti&ie....................................................................'1.(. Criterii )i *od+$ită&i de c$+%i,ic+re + i"!e%ti&ii$or--................................................-.....-. 1.3. Si%te*#$ de i"dic+tori %t+ti%tici +i +cti!ită&ii i"!e%ti&io"+$e........................................

CAPITOLUL II. ASPECTE PRACTICE ALE INVESTIŢIILOR STR/INE DIRECTE 0N

REPU LICA MOLDOVA(.1. A% ecte %tr#ct#r+$e +$e i"!e%ti&ii$or %trăi"e directe 2" eco"o*i+ Re #b$icii Mo$di* +ct#$ $or +%# r+ er,or*+"&e$or eco"o*ice........................................................................((.(. I* +ct#$ i"!e%ti&ii$or %trăi"e directe +%# r+ er,or*+"&e$or eco"o*ice + &ărirece to+re................................................................................................................................................4

CAPITOLUL III. PARTICULARIT/ŢILE ATRA5ERII ŞI FUNCŢION/RI

INVESTIŢIILOR DIRECTE 0N ECONOMIA REPU LICII MOLDOVA

3.1. A"+$i6+ co* +r+ti!ă + c$i*+t#$#i i"!e%ti&io"+$ 2" di,erite c+te7orii de &ări.....................'(3.(. Nece%it+te+ )i căi$e *odi,icării c$i*+t#$#i i"!e%ti&io"+$ 2" Re #b$ic+ Mo$do!+ 2" %%#%&i"erii i"!e%ti&ii$or directe................................................................................................................ 1

CONCLU8II ŞI RECOMAND/RI.......................................................................................................9(I LIO5RAFIE........................................................................................................................................9

ANE:E........................................................................................................................................................ADNOTARE..............................................................................................................................................LISTA A REVIERILOR.........................................................................................................................DECLARAŢIE PRIVIND ORI5INALITATEA CONŢINUTULUI LUCR/RII DEMASTERAT...............................................................................................................................................


2/88

INTRODUCEREAct#+$it+te+ cercetării )i +r7#*e"t+re+ te*ei.În condiţiile globalizării, problema

investiţiilor directe, influenţa lor asupra modernizării economiilor în tranziţie, continuă să seînscrie în categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii şi utilizarea

eficientă a investiţiilor directe ţin de însăşi esenţa procesului investiţional, proces care asigură, înmare măsură, prosperitatea socială, politică şi economică a fiecărei ţări.

E perienţa mondială denotă că, în multe ţări în curs de dezvoltare, saltul investiţional îneconomie a început anume cu venirea capitalului străin. !ercetarea problemelor "#$ estecondiţionată şi de faptul că investiţiile străine constituie una din căile de bază ale integrăriieconomiilor naţionale în economia mondială. În %epublica &oldova, actualitatea problemei "#$este accentuată şi prin voinţa ţării noastre de a se integra în 'niunea Europeană. (entru aceasta

este necesară reorganizarea economiei şi trecerea la relaţiile de piaţă, ce corespund standardelor'E.

În etapa actuală, problema integrării )lente* a &oldovei în 'E, bazată pe investiţiilestrăine directe,nici măcar teoreticnu este e aminată de către structurile instituţionale ale ţării,deşi comunitatea mondială a acumulat o e perienţă bogată în această privinţă. (entru aderarea&oldovei la 'E, este necesară studierea serioasă a e perienţei ţărilor care utilizează eficient "#$,creează condiţii ma im favorabile pentru funcţionarea acestora.

Sco #$ )i obiecti!e$e cercetării.#copul principal al lucrării constă în elaborarea unui model teoretic al impactului

investiţiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei în tranziţie şielaborarea recomandărilor cu privire la ameliorarea climatului investiţional şi de utilizareeficientă a "#$ pentru accelerarea ritmului de modernizare a economiei moldoveneşti şi deintegrare eficientă a ţării noastre în 'niunea Europeană.

(entru realizarea scopului menţionat, au fost trasate următoarele obiective de bază+ naliza teoriilor cu privire la rolul economic al "#$/

0 #tudierea dinamicii volumului şi structurii "#$ pe plan global şi la nivel regional/1 "dentificarea rolului "#$ în respecializarea economiilor în tranziţie şi sporirea

potenţialului de e port al acestora/2 naliza interdependenţei dintre "#$ şi creşterea economică/3 naliza comparativă a climatului investiţional în diferite ţări şi identificarea căilor de

ameliorare a acestuia în %epublica &oldova.Obiect#$ cercetăriiîl constituie rolul investiţiilor străine directe în modernizarea

economiilor în tranziţie, impactul lor asupra schimbării tipului de specializare şi sporirea potenţialului de e port.

0


3/88

S# ort#$ *etodo$o7ic )i teoretico=)tii"&i,ical tezei rezidă în ansamblul de teorii şiconcepte ce vizează activitatea investiţională în condiţiile globalizării şi transformărilorsistemice elaborate în lucrările fundamentale ale economiştilor moldoveni şi rom4ni.

În procesul cercetării, autorul a folosit asemenea metode ştiinţifice, ca+ metoda abstracţie

ştiinţifice/ metoda unităţii analizei cantitative şi calitative/ metoda observării/ metoda anchetăriimetoda studiului de caz/ metoda analizei economice comparative, alte metode.

+6+ i",or*+&io"+$ăa lucrării o reprezintă actele normative şi legislative ale %epublicii&oldova şi ale altor ţări în tranziţie şi rezultatele cercetărilor e puse în publicaţiile

periodice şi în monografiile autorilor străini şi autohtoni. 5a generalizarea şi analiza informaţie privitoare la "#$ pe plan global, au fost utilizate datele statistice din rapoartele !onferinţei 6N'cu privire la comerţ şi dezvoltarea 7'N!8 $ , ale 9ăncii &ondiale şi 9N&.

În calitate de surse de informare, au servit, de asemenea, datele 9iroul Naţional de#tatistică al %epublicii &oldova, dările de seamă ale întreprinderilor mi te, create cu participarea nemi:locită a autorului, precum şi resursele informaţionale electronice.

Str#ct#r+ $#crării>8eza constă din "ntroducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie. 5ucrarea cuprinde, de asemenea, un şir de tabele, figuri şi ane e.

!apitolul " conţine analiza principalelor ipoteze şi teorii cu privire laconceptul de investiţie şi clasifcarea acestora, uncţiile investiţiilor şi

indicatorii principali în baza cărora se apreciază efcienţa economică a

investiţiilor.

În !apitolul "" se atrage o deosebită atenţie aspectelor structurale ale investiţiilor străinedirecte în economia %epublicii &oldova şi impactului lor asupra performanţelor economice.

În !apitolul """ se efectuiază o analiză comparativă a climatului investiţional în diferitecategorii de ţări, grupînduse ţările după nivelul de dezvoltare, cît şi se anlizează punctele forte şslabe ale climatului investiţional în %epublica &oldova.

1


4/88

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND INVESTIŢIILE ŞI ROLUL LOR ASUPRA PERFORMANŢELOR ECONOMICE

1.1. Abordări teoretice ri!i"d co"ce t#$ de i"!e%ti&ieÎn economia unei ţări investiţiile ocupă un loc central at4t în sfera producţiei de bunuri şi

servicii c4t şi în sfera consumului, fiind un factor ce influenţează simultan at4t cererea c4t şioferta.

"nvestiţiile reprezintă un adevărat stimul, gener4nd noi activităţi şi av4nd ca finalitateobţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii sănătoase. Nu se e agerează nicatunci c4nd se afirmă că, pentru economie, investiţiile reprezintă ceea ce reprezintă motorul pentru un sistem activ ;i deşi a devenit un termen destul de des utilizat în vorbirecurentă conceptul de investiţie are un conţinut mult mai comple dec4t pare dintr-o analiză

succintă, iar problemele deordin practic ale tranziţiei la economia de piaţă impun sarcini noi şidificile teoriei economice.

8ermenul generic de investiţie este adesea folosit at4t în limba:ul cotidian-empiric, c4t şi despecialiştii din mai toate domeniile. !eea ce ne interesează în acest conte t este faptul că şieconomiştii folosesc acest termen adesea cu înţelesuri destul de variate. &ai mult, chiar economiştii teoreticieni abordează şi tratează investiţiile în maniere diferite. În ceea ce urmeazăvom folosi c4teva lucrări de bază pentru a argumenta cele afirmate mai sus cu privire la modul încare sunt definite şi caracterizate investiţiile.

Noţiunea de investiţie poate fi definita din punct de vedere lingvistic ca fiind o alocare, plasare, dotare ;


5/88

dezvoltă, se modernizează şi se reutilează bunurile materiale e istente*;0@, p. @=. 6 asemendefiniţie o găsim în dicţionarele e plicative, în diverse lucrări şi monografii de specialitate încare investiţiile de capitalsunt tratate ca un suport material al creşterii economice şi aldezvoltării social culturale a unei naţiuni ;0


6/88

procurarea unor active fi e, dar şi cheltuielile efectuate în cadrul unor programe de dezvoltarecercetare, cheltuieli legate de formarea personalului, cheltuieli pentru publicitate.

#ub aspect financiar , care este cel mai cuprinzător, investiţiile reprezintă cheltuieli deresurse care vor genera venituri şiBsau economii pe o perioadă îndelungată şi care, în consecinţă

vor permite astfel recuperarea cheltuielilor iniţiale ;0@, p. 2=. ccepţiunea financiară înglobeaîn noţiunea de investiţii toate elementele de imobilizări sau cheltuieli definite anterior, în plus arîn vedere şi nevoia de fond de rulment pentru e ploatare, generată de creşterea volumului deactivitate. În acest conte t amintim şi utilizarea resurselor financiare pentru achiziţionareah4rtiilor de valoare 7acţiuni, obligaţiuni, etc. pe piaţa de capital. ceste titluri financiare faobiectul unorinvestiţii financiare, iar tranzacţionarea lor are loc la bursele organizate înconcordanţă cu :ocul cererii şi ofertei.

(utem precăuta şi aspectul psihologic C investiţia reprezintă o renunţarea la bunuriimediate în schimbul unor avanta:e viitoare. $in acest punct de vedere, individul,întreprinzătorul unei firme se bazează mai mult pe intuiţia proprie afl4ndu-se în dilemă şi fiindconstr4ns să renunţe la satisfacţii imediate în speranţa unor c4ştiguri viitoare mai mari.

5egată cu o imobilizare de fonduri de natură diversă pe o perioadă mai lungă, investiţiei îieste imanent timpul C element definitoriu al caracterului dinamic al procesului investiţional. 5afel ţin4nd seama de schimbările rapide ce au loc în evoluţia proceselor economice e necesar saamintim caracterul incert al rezultatelor scontate sau aşteptate. În acest sens este relevantăsublinierea făcută de (ierre &asse potrivit căreia investiţia este )o cheltuială certă pentru unviitor incert* ce echivalează cu )a renunţa la satisfacerea imediată şi sigură, pe seamaeconomiilor şi veniturilor de care dispunem în prezent contra unei speranţe viitoare, al căreisuport îl reprezintă tocmai bunul investit*;10, p.D=. (otrivit celor spuse mai sus investiţia estconsiderată, )o cheltuială prezentă realizată în vederea obţinerii unor efecte viitoare în condiţii derisc şi incertitudine* din care reiese că investiţiei îi este inerentriscul ;11, p. 3=.

$ar indiferent cum abordăm conceptul de investiţie+ în sens larg sau restr4ns precum şi aldiversităţii de noţiuni şi opinii formulate se desprind totuşi c4teva trăsături comune ce prezintăinteres+

6rice investiţie presupune transpunerea în cheltuieli a unor disponibilităţi băneştiindiferent dacă efortul înseamnă realizarea unor obiecte, bunuri concrete, echipamente saudimpotrivă plasamentele în acţiuni, obligaţiuni sau alte h4rtii de valoare ;13, p. D=.

6rice investiţie înseamnă efort, sub mai multe aspecte 7material, financiar, uman , dar îurma cărora se scontează efecte diverse, multiplicatoare, cel mai des sub forma unui spor de

profit, a cărui realizare răm4ne incertă.

@


7/88

6rice investiţie implică renunţarea temporară, dar certă a unor resurse curente al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare.

!onsideraţiile făcute ne permit să apreciem căinvestiţia reprezintă+totalitatea de resurse(materiale, tehnice, umane, financiare etc. alocate într!un anume moment de timp pentru

dezvoltarea şi modernizarea forţei productive a societăţii, a întregii vieţi sociale, astfel încât să se creeze condiţiile necesare obţinerii unor efecte utile în viitor.

1.(. Criterii )i *?d@$ită&i de c$@%i,ic@re @ i"!e%ti&ii$?rÎn fundFmentFreF GpGrtunităţilGr c4t şi F gestiunii Fctivităţii de investiţie se impu

structurFreF cheltuielilGr investiţiGnFle după diferite criterii fiecFre dintre FcesteF răspunz4nFnumite necesităţi de FnFliză, decizie sFu Flte cerinţe de Grdin prFctic. !lFsificFreF investiţii

impune fGlGsireF unGr criterii rFţiGnFle şi Fccesibile din punct de vedere metGdGlGgic şi prÎn teGriF ecGnGmică sunt fGlGsite fGFrte multe criterii de clFsificFre F investiţiilGr, dFr cdintre ele sunt recunGscute cF esenţiFle şi sunt pe lFrg utilizFte de către ecGnGmişti. #ucunGscute următGFrele principii sFu criterii de clFsificFre F investiţiilGr+

1. Di" #"ct de !edere @$ "@t#rii i"!e%ti&ii$?r %e ?t di%ti"7e;1D, p.10=>F investiţii în Fctive mFteriFle 7numite şi reFle sFu fizice b investiţii în Fctive nemFteriFlec investiţii finFnciFre "nvestiţiile m#teri#lesunt investiţiile ce pFrticipă nemi:lGcit în prGcesul de prGducţie şi

Fsigură creştereF cFpitFlului reFl. "nvestiţiile reFle cGnstFu din Fcele cheltuieli de cFpitFl fă pentru FchiziţiF de Fctive sub fGrmă de infrFstructură mFteriFlă. În principiu FcesteF sucheltuielile Fferente cumpărării de mFşini şi echipFmente, utilF:e şi instFlFţii, cheltuieli pentmGntFreF lGr şi pentru înlGcuireF celGr scGFse din funcţiune. În cGrespundere cu #iste!GnturilGr NFţiGnFleinvestiţiile re#le includ cheltuielile ce se mFteriFlizeFză în creFreF,reprGducereF şi prGcurFreF fGndurilGr fi e 7cGnstrucţiF nGuă, e tindereF, recGnstrucreutilFreF tehnică F GbiectelGr , precum şi în cheltuielile legFte de mF:GrFreF stGcurilGmFteriFle F mi:lGFcelGr circulFnte 7cheltuieli ce se fGrmeFză din intrări şi ieşiri de mi:lGcirculFnte din stGcuri şi se determină cF diferenţF dintre intrările de prGducţie în stGcuri şi ieşidin ele . !GtF ceF mFi mFre în investiţiile ce fGrmeFză cFpitFlul G cGnstituie investiţiile pecreFreF şi reprGducţiF mi:lGFcelGr fi e numite şiinvestiţii c#pit#le.

"nvestiţiile în #ctive nem#teri#le7intelectuFle sFu necGrpGrFle cuprind sumele FlGcFte îFctive necGrpGrFle sub fGrmF unGr drepturi de FutGr, mărci de cGmerţ, brevete, embl

cGmerciFle, licenţe, pFtente, prGgrFme infGrmFţiGnFle, HnGI-hGI sFu cheltuieli legFtefGrmFreF persGnFlului de e plGFtFre, cheltuieli de cGnstituire, de publicitFte sFu de studii.

D


8/88

#e deGsebesc următGFrele cFtegGrii de investiţii imFteriFle+- "nvestiţii de cercetFre-dezvGltFre C dGmeniu esenţiFl în luptF cGncurenţiFlă- "nvestiţii Fferente fGrmării persGnFlului, Fdică cheltuieli destinFte creşterii Fptitudini

prGfesiGnFle şi F pGsibilităţilGr infGrmFtive Fle persGnFlului de e ecuţie şi gestiune vis F

nGile tehnGlGgii, echipFmente, rezultFt Fl prGcesului de inGvFre tehnGlGgică şi mFnFgeriFlă- "nvestiţii în prGiecte de mFrHeting cFre cuprind cheltuieli pentru publicitFte, d

prGmGvFre, de cGnstrucţie F reţelei de distribuţie, lF fel şi pentru studii de piFţă.- "nvestiţii de FmeliGrFre F prGcesului de prGducţie înglGb4nd, de Gbicei, cheltuieli pe

reţele infGrmFtice, studii de implementFre F prGceselGr de FutGmFtizFre şi F celGr de cGncFlităţii, finFnţFreF cheltuielilGr pentru cumpărFreF unGr prGgrFme infGrmFtice.

"nvestiţiile fin#nci#rereflectă Gpţiuni Fle firmei de F efectuF plFsFmente băneşti pe termen

lung în ecGnGmiF FltGr Fgenţi ecGnGmici. "nvestiţiF finFnciFră cGnstituie Grice plFsFmcFpitFl efectuFt de un investitGr, persGFnă fizică sFu :uridică în titluri de vFlGFre şi instrumfinFnciFre 7Fcţiuni, GbligFţiuni, titluri de stFt, etc. emise de sGcietăţi şi bănci cGmerciFle sFcătre stFt şi trFnzFcţiGnFte pe piFţă mGnetFră sFu de cFpitFl.

Nu este greşit şi dFcă vGm sepFrF investiţiile dGFr în dGuă grupe mFri+ primF grup

investiţii în аctive nefinаnciаre ce includ următGFrele elemente+ investiţii în cFpitFl fi , investiţii pentru mF:GrFreF stGcurilGr mFteriFle F mi:lGFcelGr circulFnte, investiţiile în Fctive nemFtinvestiţii în Flte Fctive nefinFnciFre 7cheltuieli pentru prGcurFre în prGprietFte F terenurilGGbiectelGr de prGtecţie F mediului şi FltGr Fctive nefinFnciFre şi F dGuF grupă-investiţii

finаnciаre.

(. Di" #"ct de !edere @$ %tr#ct#rii te "?$?7ice %@# @$ *?d#$#i 2" c@rec?"creti6e@6ăinvestiţiile m#teri#leFcesteF se pGt clFsificF în ; , p. ?=+

- lucrări de c$nstrucţie m$nt#%sunt FnsFmblul lucrărilGr prin cFre se reFlizeFză cGnstrucţiinGi, e tindereF, recGnstrucţiF, reutilFreF şi mGdernizFreF mi:lGFcelGr fi e e istente incluz4fel şi lucrările Fferente mGntării utilF:elGr tehnGlGgice energetice şi de trFnspGrt, F diversinstFlFţii şi reţele interiGFre şi e teriGFre 7de FlimentFre cu Fpă , de gFzificFre, termGficFFlimentFre cu energie electrică, de încălzire, de ventilFre, etc. .

- #chiziţii de util#%, unelte, invent#rinclud cheltuieli pentru mFşini, linii şi instFlFţiitehnGlGgice cFre pGt funcţiGnF numFi după FsigurFreF lucrărilGr de mGntF: 7mFşini-unelte, de ridicFre şi c4ntărire, cuptGFre, etc. precum şi cele cFre nu necesită mGntFre 7mFşini de sde cFlculFt, fF , FpFrFte electrGnice şi electrice, mi:lGFce de trFnspGrt, mFşini FgricGle

- #lte lucrări şi cheltuieli c#pit#lecuprind cheltuielile de prGiectFre-cercetFre, cheltuieli de

întreţinere F direcţiei întreprinderilGr cheltuielile ce ţin de lucrările şi e plGFtările geGlGgcheltuieli efectuFte pentru cumpărFreF FnimFlelGr de muncă şi F celGr prGductive, cheltuielil


9/88

plFntFre şi creştere F culturilGr pGmicGle multiFnuFle 7viilGr şi livezilGr , cheltuieli prevăzdeviz cu pregătireF cFdrelGr Fferent nGilGr Gbiective de investiţii.

3. Di" #"ct de !edere @$ %c? #$#i i"!e%ti&ii$?rsFu Fl structurii de reprGducţie se disting+ "nvestiţii pentru c$nstrucţi# de unităţi n$ise fFc pentru Gbiective ce nu Fu e istFt FnteriGr.

5F cGnstrucţiF nGuă se referă cGnstrucţiF efectuFtă pe suprFfeţe nGi F cGmple elGr de Gbieccu destinFţie de bFză, Fu iliFră şi de deservire F întreprinderilGr, F clădirilGr şi edificiilGr creFte, cFre după punereF în funcţiune se vGr FflF lF bilFnţ FutGnGm, în scGpul creării cFpFnGi de prGducţie.

"nvestiţii de e&tindere7dezv$lt#re, e&p#nsiune cGnstFu în cheltuielile ce se fFc pentrucGnstrucţiF prGducţiilGr suplimentFre lF întreprindere, e tindereF secţiilGr pe teritGîntreprinderii în funcţiune în scGpul creării şi măririi cFpFcităţilGr de prGducţie.

"nvestiţii pentru rec$nstrucţiese referă lF reGrgFnizFreF GbiectelGr destinFţie de bFză,Fu iliFre şi de deservire e istente, de regulă, fără e tindereF clădirilGr şi cGnstrucţiilGr de istente.

5ucrările respective implică mGdificFreF cGnstrucţiei, trFnsfGrmări Fle prGcesului prGducţie.

"nvestiţii îndrept#te spre reutil#re# tehnicăcGnstFu în tGtFlitFteF cheltuielilGr privindridicFreF nivelului tehnicG-ecGnGmic Fl prGducţiei în bFzF intrGducerii tehnicii şi tehnGlGFvFnsFte, mecFnizării şi FutGmFtizării prGducerii, mGdernizării şi înlGcuirii utilF:ului învecuzFt cu unul mFi prGductiv. #cGpul reutilării tehnice este mărireF cFpFcităţilGr de prGducîmbunătăţireF cFlităţii prGducţiei, mF:GrFreF prGductivităţii muncii, micşGrFreF vGlumulmFteriFle şi cGstului prGducţiei prin creştereF perfGrmFnţelGr tehnice, îmbunătăţirFndFmentului echipFmentelGr de prGducţie şi prGmGvFreF prGgresului tehnGlGgic.

"nvestiţii de menţinere s#u întreţinere # c#p#cităţil$r în funcţiunese referă măsurile legFtede înnGireF permFnentă F mi:lGFcelGr fi e cFre îşi pierd cFpFcitFteF de muncă în prGFctivităţii de prGducţie.

$e Gbicei însă în cFdrul unui prGiect intersecteFză mFi multe Gbiective, Fstfel mFi des FlGc cGmbinFreF FcestGr tipuri de investiţii.

4. D# ă %#r%@ de ,i"@"&@rese pGt distinge+ "nvestiţii fin#nţ#te din c$ntul mi%l$#cel$r pr$prii #le întreprinzăt$ril$r - prGfitul rămFs lF dispGziţiF întreprinderii/- FmGrtizFreF. "nvestiţii fin#nţ#te din surse #tr#secFre pGt fi după cFz+

A


10/88

- mi%l$#cele bugetel$r publice, cele ce Fu cF scGp prGmGvFreF serviciilGr publice îndGmenii cum sunt infrFstructură, învăţăm4nt, sănătFte, cultură şi Frtă, FpărFre, FdministrFţfinFnţFte din bugetul de stFt sFu bugetele lGcFle/

- mi%l$#cele p$pul#ţiei'

- mi%l$#cele investit$ril$r străiniînfăptuite+ F prin pFrticipFreF tGtFlă sFu pFrţiFlă FinvestitGrului străin lF cGnstituireF unei sGcietăţi sFu lF finFnţFreF unui prGiect, b prin FcGunGr împrumuturi şi credite inclusiv de către GrgFnismele finFnciFr-bFncFre internFţiGnFle, cinvestiţii de pGrtGfGliu.

- creditele b#nc#re'- împrumuturile de l# #lte $rg#niz#ţii'- sursele $bţinute prin emitere# şi s#u tr#nz#cţi$n#re# pe pi#ţă # p#chetel$r de #cţiuni s#u

$blig#ţiuni.'. D# ă *?d#$ de re@$i6@reinvestiţiile reFle se structureFză în dGuă grupe şi Fnume ; A,

p.12=+- "nvestiţii re#liz#te în #ntrepriză, ce presupun FngF:FreF unei sGcietăţi cGmerciFle

speciFlizFte în lucrări de cGnstrucţie-mGntF:.- "nvestiţii re#liz#te în regie,Fdică reFlizFreF lucrărilGr de investiţie prin fGrţe prGprii.

. D# ă 7r@d#$ de ri%c pe cFre îl prezintă putem grupF investiţiile în ; 0, p. 1A=+- investiţii cu risc scăzut C în speciFl investiţiile de menţinere şi de FmeliGrFre.- investiţii cu risc mediuFdică cele privind dezvGltFreF, mGdernizFreF, înnGireF unG

cFpFcităţi de prGducţie.- investiţii cu risc ridic#t C în generFl sunt cele de e pFnsiune şi de diversificFre.9. D# ă r?$#$ ,#"c&i?"@$ e c@re 2$ B?@că 2" c@dr#$ r?iect#$#ideGsebim ;0 p. 2 =+- "nvestiţii directe s#u de b#zăsunt Fcele cGnsumuri investiţiGnFle legFte funcţiGnFl şi

teritGriFl de Gbiectivul stFbilit şi mFteriFlizFte în cGnstrucţii de bFză, secţii de prGducţie spFdepGzitFre etc. Ele cGncură nemi:lGcit lF reFlizFreF scGpurilGr prGiectului ce se implementeF

- "nvestiţii c$l#ter#lece cuprind cheltuieli de resurse necesFre pentru cGnstrucţii şi dGtăriFne e ce creeFză funcţiGnFreF în cGndiţii nGrmFle F Gbiectivului 7reţele de utilităţi, drumuFcces, stFţii de epurFre şi de FsigurFre cu Fpă, energie, etc.

- "nvestiţii c$ne&esunt cheltuieli cFre se fFc în rFmuri sFu dGmenii cGne e 7în FmGnte sFîn FvFl celui în cFre se implementeFză prGiectul. #unt cGnsecinţF fenGmenului de FntrenFdezvGltFre prGpriu investiţiilGr fiind generFte de nevGiF de F FsigurF cu mFterii prime, enereţele şi căi de cGmunicFţie prGiectul iniţiFl, precum şi cGndiţiile de desfFcere F prGducţiei fin

(rin pGsibilitFteF evFluării sferei de cuprindere F efGrtului investiţiGnFl FceFstă clFsific prezintă utilitFte prFctică în cFlculFreF unGr indicFtGri de eficienţă ecGnGmică F investiţiilGr.

?


11/88

. D# ă *?d#$ de c?"%tit#ireinvestiţiile pGt fi ;01, p.11=+! "nvestiţii netecFre Fu drept sursă fGndul de dezvGltFre Fferent creşterii nete.- "nvestiţii brutecFre Fu inclusiv cF sursă suplimentFră fGndul de FmGrtizFre . "nvestiţiile netesunt investiţiile cFre se cGnstituie cF pFrte din venitul nFţiGnFl şi sun

fGrmFte din cheltuielile FlGcFte pentru echipFmente de prGducţie pentru fGrmFreF cFpitFrespectiv creştereF vGlumului de cFpitFl fi şi F vGlumului stGcurilGr. $Fcă lF investiţiile netFdFugă fGndul de FmGrtizFre, cF sursă de finFnţFre F investiţiilGr, se Gbţininvestiţiile brute.

;. D# ă de%ti"@&ieinvestiţiile, în G serie de lucrări de speciFlitFte, sunt clFsificFte în pr$ductive şi nepr$ductive ;02, p.A=. Este G structurFre greşită F investiţiilGr rămFsă încă de lfGstul sistem centrFlizFt în cFre erFu distinse dGuă sfere+ sferF prGductivă şi ceF neprGduct!lFsificFreF după Fcest criteriu Fr trebui reFlizFtă diviz4nd investiţiile în+

! "nvestiţii îndrept#te în sect$#re pr$ducăt$#re de bunuri7industrie, Fgricultură şisilvicultură, cGnstrucţii şi Fltele ce Fu cF scGp prGducereF de bunuri

- "nvestiţii destin#te sect$#rel$r ce preste#ză servicii de pi#ţă şi n$npi#ţă7cGmerţ,trFnspGrturi şi cGmunicFţii, sănătFte, învăţăm4nt, FdministrFre publică şi FpărFre, etc.

1.3. Si%te*#$ de i"dic@t?ri %t@ti%tici @i @cti!ită&ii i"!e%ti&i?"@$eJnFlizF Gricărui prGces, fenGmen sFu eveniment ecGnGmic, sGciFl sFu de Fltă nFtură

bFzFtă, în principFl, pe identificFreF, evFluFreF şi interpretFreF unGr indicFtGri, tendinţefFctGri de influenţă. KiFbilitFteF FnFlizei depinde în ceF mFi mFre măsură Fnume de indicFselectFţi spre FnFliză. #tFtisticF cF disciplină ştiinţifică şi instrument principFl Fl cunGFşterii tGcmFi cF Gbiect de studiucercet#re# sub #spect c#ntit#tiv şi c#lit#tivF fenGmenelGr şi prGceselGr sGciGecGnGmice ce Fu lGc în sGcietFte. 'n lGc FpFrte şi deGsebit de impGrtdezvGltFreF durFbilă şi creştereF ecGnGmică F unui stFt sFu unităţi ecGnGmice este Gcup prGcesul investiţiGnFl.

&ăsurFreF şi cFrFcteristicF stFtistică F Fctivităţii sFu prGcesului investiţiGnFl presupcFlculFreF şi FnFlizF unGr indicFtGri cFre Fr permite evidenţiereF mărimii, structurii, dinFmieficienţei utilizării resurselGr investiţiGnFle. #istemul de FgregFte cGnceput trebuie să sFtisfnevGile infGrmFţiGnFle Fle unui număr lFrg de utilizFtGri, precum şi să furnizeze dFte nece pentru fundFmentFreF pGliticilGr şi FdGptFreF deciziilGr lF nivel micrG sFu mFcrGecGnGmic

"ndicFtGrii Fctivităţii investiţiGnFle pGt fi structurFţi în linii mFri după dGuă nivele+• indicFtGri cFlculFţi lF nivel mFcrGecGnGmic/• indicFtGri cFlculFţi lF nivel micrGecGnGmic.


12/88

JceştiF, lF r4ndul lGr, pGt fi grupFţi înindic#t$ri de nivelcFre Fr reprezentF vGlumul sFuvFlGFreF investiţiilGr lF Fceste nivele,indic#t$ri #i structurii investiţiil$r , precum şiindic#t$ri #ieficienţeiFctivităţii investiţiGnFle.

Kig. . . "ndicFtGrii stFtistici Fi Fctivităţii investiţiGnFle ;elFbGrFt de FutGr în bFzF surseiI"dic@t?ri $@ "i!e$ *@cr?ec?"?*ic

I"dic@t?ri de "i!e$"ndicFtGrul de bFză ce reflectă vGlumul tGtFl Fl investiţiilGr lF nivel nFţiGnFl este f$rm#re#

brută de c#pit#l fi&şi cGnstituie pFrteF cGmpGnentă F prGdusului intern brut. Numit şi investiţiibrute Fcest indicFtGr reprezintă vFlGFreF bunurilGr durFbile de prGducţie FchiziţiGnFte în periGFdF

de cFlcul de unităţile prGducătGFre rezidente în scGpul de F fi utilizFte pe G durFtă mFi mFre de unFn în prGcesele lGr de prGducţie, precum şi vFlGFreF serviciilGr încGrpGrFte în bunurile de cFpitFlfi .

KGrmFreF brută de cFpitFl fi cuprinde ;11, p. @=+G "nvestiţiile cFpitFleG !heltuielile pentru repFrFţii cFpitFle Fle mi:lGFcelGr fi eG LFriFţiF de stGcuri F utilF:ului nemGntFtG (rGcurFreF utilF:ului şi inventFrului de către instituţiile bugetFreG !heltuielile pentru elFbGrFreF şi prGcurFreF prGgrFmelGr şi F bFzelGr de dFteG !heltuieli pentru prGspecţiuni geGlGgice efectuFte din cGntul mi:lGFcelGr bugetului

stFtG #pGrul vFlGrii cFpitFlului fi în viteG (rGcurFreF cărţilGr pentru bibliGteciG (rGcurFreF GriginFlelGr GperelGr literFre şi Frtistice!F mGd de cGnstituire investiţiilGr pGt fi nete şi brute. "nvestiţiile netesunt investiţiile cFre

se cGnstituie cF pFrte din prGdusul nFţiGnFl net 7venitul nFţiGnFl şi sunt fGrmFte din cheltFlGcFte pentru echipFmente de prGducţie, pentru fGrmFreF cFpitFlului, respectiv creşte

0


13/88

vGlumului cFpitFlului fi şi F vGlumului stGcurilGr ;1


14/88

(rin el se e primă spGrul de efect FnuFl ce se Gbţine lF un leu investit . Jcest indicFtGr pGFtecFlculFt în 0 vFriFnte şi Fnume ;1?, p.


15/88

lucrărilGr de cGnstrucţie-mGntF:, nivelul de cFlificFre persGnFlului cFre e ecută lucrăFprGviziGnFreF cu mFteriFle de cGnstrucţii necesFre. $urFtF trFnsfGrmării investiţiilGr în cfi pGFte vFriF de lF c4tevF luni, în cGnstrucţiile de lGcuinţe, lF c4ţivF Fni în rFmurile cGmple itFte ridicFtă F prGceselGr de prGducţie. JceFstă periGFdF depinde şi de grFdu

dezvGltFre F ecGnGmiei nFţiGnFle. (entru G ecGnGmie dezvGltFtă, periGFdF de trFnsfGrinvestiţiilGr în cFpitFl fi este mFi mică deGFrece Fici FctivitFteF de investiţii, în mFre pFcGnstă în reînnGireF de tehnGlGgii, înlGcuireF unGr utilF:e uzFte, reutilFreF unGr linii tehnGetc. Or, înt4rzieri mFi mFri se Gbţin Ftunci c4nd este vGrbF de cGnstruireF de nGi cFpFcită prGducţie, de edificFreF unGr Gbiective nGi cFre necesită vFste lucrări de cGnstrucţiiinfrFstructură. Jceste Fspecte ce survin deseGri în prGcesele investiţiGnFle pGt fi surprinse dFindicFtGrul cGeficientul eficienţei ecGnGmice F investiţiilGr se cFlculeFză Fstfel ;0A, p.A?=+

7 .Dunde+- " reprezintă mediF FnuFlă F investiţiilGr pe periGFdF lFgului investiţiGnFll C periGFdF de trFnsfGrmFre F investiţiilGr în cFpitFl fi 7lFgul investiţiGnFl"ndicFtGrul Fstfel cFlculFt, eventuFl cGrectFt şi cu celelFlte influenţe, e primă mFi f

eficienţF ecGnGmică F investiţiilGr lF nivel mFcrGecGnGmic.(rGblemF determinării cGrecte F lFgului investiţiGnFl este G prGblemă fundFmentFl

FnFlizF eficienţei ecGnGmice F investiţiilGr, deGFrece Fcest indicFtGr reFlizeFză cGrespGnemi:lGcită dintre efGrturile şi efectele prGcesului investiţiGnFl

'n reFl interes îl prezintă şi indicFtGrii stFtistici ce cFrFcterizeFză FpGrtulc@ it@$#$#i%trăi".

#e Fre în vedere lF fel nivelul, structurF şi eficienţF investiţiilGr străine în derulFreF dezvGltFreF sGciG-ecGnGmică F ţării. !FrFcterizFreF stFtistică F "#$ Fre în vedere, pe de G p

st$cul de investiţii, iFr pe de Fltă pFrte, flu&urile de investiţii.St?c#$ de ISDreprezintă cumulFreF vărsămintelGr de cFpitFl finFnciFr făcute din

mGmentul înregistrării investiţiei. "nfGrmFţiF privind stGcul de "#$ lF nivel nFţiGnFl efurnizFtă lF sf4rşitul Fnului cFlendFristic în cFdrul (Gziţiei "nvestiţiGnFle "nternFţiGnFle F ţări

(entru F FrFtF impGrtFnţF 7semnificFţiF relFtivă F "#$ pentru ţFrF gFzdă se recurgfGlGsireF unGr indicFtGri cGnsFcrFţi, precum+

4t$cul de "45 pe l$cuit$r 4 "45 C e primă FtrFctivitFteF mediului de FfFceri dinţFrFgFzdF pentru investitGrii străini. Jcest indicFtGr pGFte cGnsiderFt drept bFrGmetru

3


16/88

încrederii cercurilGr de FfFceri internFţiGnFle fFţă de ecGnGmiF receptGFre. !u c4t "#$BlGceste mFi mFre, cu Ft4t GpGrtunităţile de FfFceri sunt mFi mFri, iFr mediul investiţiGnFl este mfFvGrFbil.

#emnificFţiF unui stGc de "#$BlGcuitGr redus este inversă fFţă de cele menţiGnFte mFi su

4t$cul de "45 e primFt în prGcenteîn r#p$rt cu /"2!ul ţării g#zdăreprezintă G Fltă mGdFlitFte de F e primF permeFbilitFteF mediului lGcFl de FfFceri fFinvestitGrii străini, dFcă "#$ sunt FbGrdFte prin prismF ţării gFzdF, sFu FtrFctivitFteF ecGnG pentru pGtenţiFlii investitGrii, dFcă "#$ sunt FnFlizFte prin prismF intereselGr FcestGrF.

6#l$#re# medie # pr$iectel$r de "45rezultă din rFpGrtFreF stGcului de "#$ e istent înţFră lF numărul de firme cu cFpitFl integrFl sFu pFrţiFl străin cFre Fu fGst cGnstituite. !um

sunt purtătGFre de prGgres tehnGlGgic, Grice ţFră gFzdF de "#$ este interesFtă să încurF prGiecte de "#$ mFri pentru F determinF mGdernizFreF structurilGr de prGducţie, pentru prGmGvF cGmpetiţiF între diferiţii GfertFnţi de prGduse similFre pe piFţF FutGhtGnă.

(entru @"@$i6@ %tr#ct#r@$ă @ %t?c#$#i de ISD, se determină trei genuri de distribuţii ;0?, p.12 =+

P 5istribuţi# în funcţie de ţ#r# de $rigine # c#pit#lului, ceeF ce permite identificFreF principFlelGr ţări investitGFre şi, pe Fcest temei, cGncepereF de strFtegii de FtrFgere de "#$ şiFlte ţări.

P 5istribuţi# investiţiil$r străine pe sect$#re şi s#u #ctivităţiFle ecGnGmiei în cFre se fFce"#$ pGFte fi fGlGsită cF eventuFlă bFză pentru cGncepereF de strFtegii diferenţiFte de încurF:FFtrFgere F investiţiilGr într-un sectGrBFctivitFte, pGtrivit prGpriilGr Gbiective de dezvGltFre gFzdă.

P 5istribuţi# pe z$ne s#u regiuni #dministr#tiv!terit$ri#le, ceeF ce F:ută lF stFbilireFFtrFctivităţii diferenţiFte F zGnelGr ţării gFzdă pentru investitGrii străini şi, eventuFl cGnceperstrFtegii Fle FdministrFţiei centrFle sFu lGcFle pentru FtrFgereF mFi multGr "#$.

F$# #ri$e de ISDsunt intrările şi ieşirile nGi de "#$, ele fiind înregistrFte în debitul 7intrăride "#$ şi respectiv în creditul 7ieşiri de "#$ cGntului finFnciFr Fl bFlFnţei de plăţi e terne.

!unGFştereF nivelului, structurii şi dinFmicii flu urilGr de "#$ permite GbservFreF untrăsături Fle ecGnGmiei ţării FnFlizFte, prin prismF GpGrtunităţilGr de FfFceri, F prGfitFbrelFtive etc.

!F indicFtGri ce cFrFcterizeFză flu urile de "#$ Fmintim+ 7#t# investiţiil$r străine brutece e primă pGziţiF investiţiilGr străine în rFpGrt cu

dimensiuneF ecGnGmiei nFţiGnFle, cFlcul4ndu-se prin rFpGrtFreF vGlumului brut Fl invest

@


17/88

străine 7vFlGFreF intrărilGr de "#$ lF vFlGFreF tGtFlă F prGducţiei finite Gbţinute în cFdrţări într-G periGFdF de timp e primFtă prin prGdusul intern brut.

7 .< 7#t# investiţiil$r străine neteFrFtă pGziţiF investiţiilGr străine nete în rFpGrt cu

dimensiuneF ecGnGmiei nFţiGnFle.

7 .A"nvestiţiile străine directe nete sFu pGziţiF netă în dGmeniul "#$ reprezintă diferenţF dint

flu urile de investiţii străine intrFte într-G ţFrF şi investiţiile reFlizFte de firmele FutGhtGnstrăinătFte. %eFliz4ndu-se cGrelFţiF între cele dGuă flu uri de cFpitFl 7intrări şi ieşiri de invesrFtF investiţiilGr nete ne Gferă G imFgine mFi clFră F efectului pe cFre G Fre migrFţiF de cFp plFn ecGnGmic nFţiGnFl.

"ntensit#te# flu&ului de n$i "45.Klu ul FnuFl de "#$ nGu intrFte în ecGnGmie pGFte fie primFt sub fGrmă de cGeficient fFţă de fGrmFreF brută de cFpitFl fi în ecGnGmiF ţării 7K9!K . Jcest indicFtGr este, de fFpt, G mărime relFtivă de cGGrdGnFre ce FrFtă c4te unmGnetFre de "#$ cGrespund fiecărei unităţi mGnetFre investite în ecGnGmie de către GperFecGnGmici FutGhtGni.

7 . ?(rin Fcest indicFtGr FpreciFt şi cFrFcterizFt nivelul şi impGrtFnţF FcestGr flu uri în rFpG

investiţiile interne.8r#dul de #tr#gere # investiţiil$r străine (în p#rticul#r "45 în ţ#răcFlculFt cF rFpGrt

prGcentuFl dintre vGlumul investiţiilGr străine intrFte în ecGnGmiF gFzdF şi vGlumul tGinflu urilGr de investiţii străine lF nivel mGndiFl sFu regiGnFl. 'tiliz4nd Fcest indicFtGr put

efectuFtF G cGmpFrFţie între ţări privindc#p#cit#te#de F FtrFge cFpitFlul e tern.

7 .unde+ "45i 9 investiţii străine directe intrFte în tFrFi "45m(r C investiţii străine directe receptFte lF nivel mGndiFl 7regiGnFl#igur în Fcest cFz ecGnGmiile gFzdF trebuie sF fie cel puţin cGmpFrFbile din punct

vedere Fl dimensiunii geGgrFfice.

D


18/88

:l#sticit#te# investiţiil$r străineGbţinut prin rFpGrtFreF ritmului de dinFmică FinvestiţiilGr străine şi ritmul de dinFmică Fl prGdusului intern brut. Jcest indicFtGr pGFte

7 . 0În cFzul flu urilGr de "#$ 7mFi cu seFmF F influ urilGr lF fel este FnFlizFtă struc

FcestGrF Gbţin4ndu-se următGFrele distribuţii+ 5istribuţi# în funcţie de ţ#r# de $rigine # c#pit#lului,cFrFcteriz4nd pGndereF

investiţiilGr receptFte dintr-G ţFră sFu un grup de ţări cF surse de prGvenienţă F flu urilGrcFpitFlul în ecGnGmiF nFţiGnFlF.

5istribuţi# investiţiil$r străine pe sect$#re şi s#u #ctivităţi 5istribuţi# pe z$ne s#u regiuni #dministr#tiv!terit$ri#le

!Flculul se reFlizeFză prin determinFreF mărimilGr relFtive de structură Frăt4nd cGtF pFrtinvestiţiilGr îndreptFte într-un sectGrBFctivitFte, într-G regiune F ţării în tGtFlul flu urilGr de străin intrFte în ecGnGmie.

7 . 1unde+

g i C este cGtF pFrte F investiţiilGr receptFte din ţFrFi, sFu respectiv investiţiile FtrFse însectGrul sFu regiuneFi'

"45i C vGlumul investiţiilGr străine directe receptFte din ţFrFi, sFu respectiv investiţiileFtrFse în sectGrul sFu regiuneFi.

Q "45 vGlumul tGtFl Fl intrărilGr de investiţii străine directe lF nivelul ecGnGmiei nFţiGn!FrFcteriz4nd în FnsFmblu flu urile de investiţii intrFte în ecGnGmie putem determin

c$eficientul de c$ncentr#re # investiţiil$r străine.

'nul din indicFtGrii ce cFrFcterizeFză grFdul de cGncentrFre pentru G serie cFlitFtivă escGeficientul de cGncentrFre #turcH definit prin relFţiF ;


19/88

I"dic@t?ri $@ "i!e$ *icr?ec?"?*icI"dic@t?ri de "i!e$

6#l$#re# investiţiei (v$lumul c#pit#lului investitcGnstituie unul din principFlii indicFtGride vGlum ce cFrFcterizeFză efGrtul investiţiGnFl tGtFl Fl întreprinderii. Jcest indicFtGr e p

mărimeF tGtFlă F fGndurilGr necesFre pentru prGiectFreF şi reFlizFreF unui Gbiectiv de investLGlumul de cFpitFl investit înglGbeFză tGtFlitFteF resurselGr sFu elementelGr cGmpG

ce se cGnsumă încep4nd cu implementFreF ideii şi p4nă lF punereF în funcţiune F GbiectivucGnceput. Jstfel în vFlGFreF investiţiei se includ tGtFlitFteF resurselGr mFteriFle, finFnc precum şi unele cheltuieli suplimentFre legFte de lFturF nemFteriFlă, Fdică cheltuielile pent pregătireF persGnFlului, cercetFre dezvGltFre, şi Fctive nemFteriFle.

LGlumul de investiţii 7 " - prezintă următGFreF cGmpGnenţă ; 1, p. 1A =+ " - ) "d*"c$l * ; * "im$b*


20/88

=c - vFlGFreF mi:lGFcelGr circulFnte/s - cheltuieli suplimentFre 7pregătireF cFdrelGr, suprFveghere etc.

$in Flt punct de vedere, vFlGFreF cFpitFlului investit pGFte fi şi mFi cGncis prezentFFnume+

- investiţii în cFpitFl fi Fctiv 7mFşini, utilF:e, instFlFţii de lucru cFre sunt utilizFte direc prGcesul de prGducţie F bunurilGr şi serviciilGr /

- investiţii în cFpitFl fi pFsiv 7clădiri, cGnstrucţii, căi de Fcces interiGr etc. cFre pFrticindirect lF prGcesul de bFză .

I"dic@t?rii %tr#ct#rii i"!e%ti&ii$?rlF nivel micrGecGnGmic sunt cFlculFţi după FceiFşifGrmulă generFlă de cFlcul F indicFtGrilGr relFtivi şi e prim4nd vFlGFreF investiţiei de G FncFtegGrie vFlGFreF tGtFlă F cheltuielilGr investiţiGnFle din cFdrul prGiectului investiţiG

nivelul unităţii ecGnGmice.C I"dic@t?rii e,icie"&ei i"!e%ti&ii$?r "nvestiţi# specifică (si este indicFtGrul ce Fsigură pGsibilitFteF determinării unei cGrelFţi

între efGrtul investiţiGnFl depus şi efectul ecGnGmic Gbţinut. EfGrtul investiţiGnFl include cheltuielile Fferente pentru reFlizFreF investiţiei tGtFle 7 " i , iFr efectul ecGnGmic reprezintărezultFtul ecGnGmic e primFt prin cFpFcitFteF de prGducţie Gbţinută, în decursul unei periGde Gbicei un Fn. Jltfel spus investiţiF specifică este efGrtul investiţiGnFl necesFr pentru Gbţineunei unităţi de cFpFcitFte de prGducţie în unităţi fizice sFu vFlGrice.

%elFţiF de cFlcul se determină însă diferenţiFt pentru Gbiectivele nGi, pentru dezvGltretehnGlGgizări şi mGdernizări, şi pentru reFlizFreF unGr cGmpFrFţii între vFriFnte ; , p.< =

7 . Dunde+ si C investiţiF specifică " i C vFlGFreF tGtFlă F investiţiilGr/

>i C cFpFcitFteF de prGducţie FnuFlă e primFtă în unităţi fizice 7tGne, metri, buc., litriÎn cFzul unei prGducţii neGmGgene este clFr că vGlumul prGducţiei este evFluFt în e pr

vFlGrică, iFr relFţiF de cFlcul devine+

7 . <unde+? i C reprezintă vFlGFreF FnuFlă F prGducţiei.În Fcest prim cFz investiţiF specifică e primă cheltuieli investiţiGnFle, în lei sFu unită

fizice, ce revine lF G unitFte de cFpFcitFte de prGducţie sFu lF un leu prGducţie.

0?


21/88

b În cFzul lucrărilGr dem$derniz#re, retehn$l$giz#re, dezv$lt#revGm utilizF G Fltă relFţiece e primă necesFrul de efGrt investiţiGnFl pentru F creşte cFpFcitFteF de prGducţie cu G unfizică sFu respectiv cu un leu+

7 . Aunde+ " mi C vFlGFreF investiţiilGr pentru mGdernizFre-dezvGltFre/>mi , ? mi C cFpFcitFteF respectiv vFlGFreF prGducţiei Gbţinută după mGdernizF

retehnGlGgizFre sFu dezvGltFre/>$ , ? $ C cFpFcitFteF sFu vFlGFreF prGducţiei reFlizFtă înFinte de mGdernizFre.c (entruc$mp#r#re# un$r v#ri#ntede investiţii se utilizeFză relFţiF+

7 .0?unde + sc C investiţiF specifică pentru cGmpFrFţii/>i ,> % C cFpFcitFteF de prGducţie pentru vFriFntFi, respectiv %/ " i , " % 9 vFlGFreF investiţie în vFriFntFi, respectiv %Jcest indicFtGr Fre sens dGFr în cFzurile c4nd " i S " %şi >i S > %.!Flculul investiţie specifice Fre G deGsebită impGrtFnţă în speciFl în cFzul determină

eficienţei lucrărilGr investiţiGnFle îndreptFte spre mGdernizFre şi dezvGltFre. JceFstF şi dFtGfFptului că FctivitFteF Gricărui Fgent ecGnGmic este însGţită de unele schimbări structurFle şnivel Fv4nd cF Gbiectiv mF:GrFreF efectelGr pGzitive un rGl centrFl revenindu-i şi FctivinvestiţiGnFle.

-ermenul de recuper#re # investiţieie primă periGFdF de timp în cFre investiţiF efectuFtăeste recuperFtă din cGntul prGfitului Gbţinut în periGFdele ulteriGFre. %eferindu-se lF G perde timp indicFtGrul este numit şi durFtF de recuperFre F investiţiei. !F şi în cFzul investiţispecifice cFlculul Fcestui indicFtGr se efectueFză în funcţie de destinFţiF investiţiei. Jstfel Fve; 1, p. 2? =+

F pentru Gbiective nGi+

7 .0unde+ " i - vFlGFreF tGtFlă F investiţiei în vFriFntFi/

/ i - prGfitul net FnuFl Gbţinut în vFriFntFi.

0


22/88

În fGrmulF de mFi sus prGfitul FnuFl Gbţinut se cGnsideră cGnstFnt, în reFlitFte însă FvFriFză de lF G periGFdF lF FltF în dependenţă de G serie de fFctGri, inclusiv creştereF preţufluctuFţiF cursului de schimb vFlutFr, dinFmicF rFtei dGb4nzii în cFzul utilizării unGr crediteîmprumuturi, de dFreF pFrţiFlă în fGlGsinţă F unGr cFpFcităţi de prGducţie.

(rFctic, în mGmentul în cFre, din prGfitul reFlizFt se încFseFză întreFgF vFlGFre F efGrinvestiţiGnFl, se F:unge lF stFbilireF timpului de recuperFre F Fcestui efGrt.

b pentru Gbiective lF cFre se reFlizeFză lucrări dem$derniz#re, retehn$l$giz#re şidezv$lt#re, fGrmulF de cFlcul vF fi+

7 .00unde+

" mi C vFlGFreF tGtFlă F investiţiei îndreptFtă spre mGdernizFre, dezvGltFre retehnGlGgizFre/

/ mi- prGfitul FnuFl reFlizFt după mGdernizFre/ / $i - prGfitul FnuFl reFlizFt înFinte de mGdernizFre.(utem FrFtF şi G relFţie mFi desfăşurFtă lu4nd în seFmă prGcesele şi schimbările ce Fu

GdFtă cu efectuFreF unGr mGdernizări sFu retehnGlGgizări+ v4nzări de utilF:e inclusicGmpGnente, pierdereF de prGfit cFuzFtă de întrerupereF prGducţiei pe pFrcursul desfăşur

lucrărilGr de investiţii, reflectFreF vFlGrii neFmGrtizFte F cFpitFlului fi în cFzul lichidării.

7 .01unde+ +n C fGndul de FmGrtizFre nerecuperFt6 u C vFlGFreF utilF:elGr v4ndute / p C pierderi de prGfitc în cFzulun$r c$mp#r#ţii,c4nd sunt mFi multe prGiecte nGi sFu vFriFnte de prGiecte

privind mGdernizFreF FceluiFşi Gbiectiv, timpul de recuperFre Gptim se determină printcGmpFrFţie F vFlGrilGr rezultFte din cFlculele fiecărei vFriFnte pGtrivit metGdGlGgiei şi sevFriFntF în cFre vFlGFreF rezultFtă este ceF mFi redusă.

$eficientul de eficienţă ec$n$mică # investiţiil$reste şi el un indicFtGr de primăimpGrtFnţă în FnFlizF Fctivităţii investiţiGnFle. JcestF e primă în principiu prGfitul FnuFl cGbţine lF un leu investit. !u c4t rezultFtul Gbţinut vF fi mFi mFre, cu Ft4t vFriFntF investiţiG

este cGnsiderFtă mFi FvFntF:GFsă. %elFţiile de cFlcul sunt ;


23/88

7 .02unde+Ti C cGeficientul de eficienţă ecGnGmică/ / i şi " i C prGfitul FnuFl respectiv investiţiF tGtFlă cGrespunzătGr vFriFnteii/$in relFţiile prezentFte mFi sus rezultă că între termenul de recuperFre şi cGeficientul d

eficienţă ecGnGmică F investiţiilGr e istă G relFţie inversă, Fstfel+

7 .03 b pentrum$derniz#re, retehn$l$giz#re, dezv$lt#reF unGr cFpFcităţi de prGducţie, cFlculul

indicFtGrului cFpătă următGFreF structură+

7 .0@unde+Ti ! eficienţF ecGnGmică F investiţiilGr prin mGdernizFre/ / mi , / $i C prGfitul Gbţinut după, respectiv înFinte de mGdernizFre în vFriFntF UiU/ " m$ C investiţiF Fferentă mGdernizării cGnfGrm vFriFntei UiU de investiţii.

7#nd#mentul ec$n$mic #l investiţiei (7e primă prGfitul tGtFl pe periGFdF de e plGFtFre cerevine lF G unitFte mGnetFră investită în prGiect.

7 .0Dheltuieli echiv#lente (rec#lcul#te

5F evFluFreF unGr prGiecte investiţiGnFle indicFtGrii prezentFţi mFi sus, spre e eminvestiţiF specifică, termenul de recuperFre F investiţiei, cGeficientul de eficienţă F investiţiei, iîn cGnsiderFre efectul FnuFl 7cFpFcitFteF de prGducţie FnuFlă, vFlGFreF prGducţiei FnuFle, FnuFl şi nu cel tGtFl Fv4nd în vedere că efectele de pe urmF reFlizării unui prGiect investiţiGsunt culese nu dGFr într-G periGFdă, ci într-un GrizGnt de timp mFi îndelungFt. &Fi mult cFreFlizFreF unui Gbiectiv investiţiGnFl presupune e istenţF Ft4t F cheltuielilGr investiţiGnFle ccelGr de prGducţie. "ndicFtGrul cFre Fsigură îmbinFreF efGrtului investiţiGnFl cu cheltuieli prGducţie îl cGnstituiecheltuielile echiv#lente. JcesteF se determină cGnfGrm relFţiei+

7 .0<unde+

01


24/88


25/88

(.1. % ecte %tr#ct#r@$e @$e i"!e%ti&ii$?r %trăi"e directe 2" ec?"?*i@ Re #M?$d?!@ )i i* @ct#$ $?r @%# r@ er,?r*@"&e$?r ec?"?*ice

!GnfGrm cFlculelGr nGFstre, 10W din cFpitFlul străin prezent în %epublicF &GldFpFrţine cGmpFniilGr cFre în prGpGrţie de ??W se Fflă în prGprietFte străină, iFr restul,

cGmpFniilGr cu cFpitFl mi t 7FutGhtGn şi străin . În generFl, Ft4t cF vFlGFre tGtFlă F cFpitFşi cF număr, cGmpFniile cu cFpitFl străin sunt cGncentrFte în segmentul de cGmpFnii uncFpitFlul străin Fre G pGndere mFi mFre 7D3- ??W 78Fbelul 0. . (e lGcul dGi se plFcGmpFniile unde pGndereF cFpitFlului străin vFriFză între 0@ şi 3?W. !el mFi mic numărcGmpFnii cu cFpitFl străin sunt înregistrFte în r4ndul celGr cu p4nă lF 03W cFpitFl străin. JceFstructură F prGprietăţii denGtă fFptul că investitGrii străini preferă să Fibă G prezenţă mFi mdec4t fGrmFlă în cGmpFniile în cFre investesc sFu le creeFză în &GldGvF, Fdică dGres

cGntrGleze c4t mFi mult pGsibil sFu chiFr integrFl mFnFgementul cGmpFniilGr.8Fbelul 0. . $istribuţiF numărului de întreprinderi şi cFpitFlului străin, pe grupe de întreprinder

după pGndereF cFpitFlului străin în cFpitFlul cGmpFniei, W, 0? 1;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 2 =

(4nă lF 03W 0@-3?W 3 -D3W D@- ??W tGtFl pe r4nd, W$istribuţiF vGlumului cFpitFlului străintGtFl pe grupe

?,2 2,<


26/88

Kig. 0.0. #tructurF stGcului de "#$ pe sectGFre ecGnGmice, Fnul 0? 1, W din tGtFl ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 20=

5F sf4rşitul Fnului 0??< peste 31W din "#$ în sectGr erFu cGncentrFte în industriFlimentFră, F băuturilGr şi F tutunului. 5F sf4rşitul Fnului 0? 1, pGndereF FcestGrF F scăzut lF 21W, pGndereF FltGr sectGFre 7cF industriF te tilă, de cGnfecţii, prGducţiF FltGr prGdu

minerFle nemetFlifere cresc4nd semnificFtiv 7KigurF 0.1 şi KigurF 0.2 .

Kig. 0.1. #tructurF stGcului de "#$ în industriF prelucrătGFre, Fnul 0??


27/88

cGnfecţii, prGducţiF FrticGlelGr din cFuciuc şi din mFteriFl plFstic, telecGmunicFţiile 7numGbileY . În Flte sectGFre, cum Fr fi energeticF sFu prGducereF echipFmentelGr electrelectrGnice

"#$ Fu intrFt într-un singur Fn, de multe Gri cF urmFre F investiţiilGr semnificFtiv

efectuFte de numFi c4tevF cGmpFnii 7sFu chiFr de G singură cGmpFnie . LGrbind despre GrgeGgrFfică F "#$ în ecGnGmiF mGldGveneFscă, şi FceFstF F suferit schimbări impGrtFnte 7J

. În 0? 1 pe primele lGcuri în tGpul ţărilGr de Grigine Fle "#$ se plFsFu ţările cu un regim fdestul de tGlerFnt fFţă de cFpitFlurile pe cFre le FdăpGstesc+ OlFndF şi !ipru. (rGvenieinvestiţiilGr în prGpGrţie de 1 W din Fceste dGuă stFte denFtureFză FnFlizF investiţiilGr pe ţGrigine, deGFrece cFpitFlul cFre prGvine din OlFndF şi !ipru de multe Gri este de cu tGtul prGvenienţă dec4t GlFndeză sFu cipriGtă 7inclusiv rusă, rGm4neFscă, ucrFineFnă sFu c

mGldGveneFscă . 'n prGgres cGnsiderFbil, în Fcest sens, l-Fu demGnstrFt investiţiile itFlien pFrcursul ultimilGr Fni, evGlu4nd către 0? 1 p4nă pe lGcul trei în tGp, iFr stGcul tGtFl de invitFliene F crescut de ? Gri 7în e presie nGminFlă . "nvestiţiile itFliene cele mFi impGrtFnte Ffăcute în industriF te tilă şi de cGnfecţii. (e lGcul 2 urmeFză %usiF, cFre F cedFt dGuă trepttGp fFţă de 0??3, dFr investiţiile reFle prGvenind de lF investitGrii ruşi Fr puteF fi mFi înFltecGntul investiţiilGr cFre figureFză cF fiind din OlFndF sFu !ipru.

!F şi în cFzul structurii pe sectGFre ecGnGmice, evGluţiF "#$ după ţările de Grigine F urmmGdele diferite. $Fcă unele stFte sunt prezente în &GldGvF prin intermediul unGr investimFsive pe pFrcursul mFi multGr Fni 7de e . "tFliF , Ftunci investitGrii din Flte stFte Fu investiţii mFri dGFr episGdic 7e . ElveţiF sFu chiFr într-un singur Fn 7e . #pFniF , pGnFcestGrF diminu4ndu-se între timp. #ă evidenţiem, cF G tendinţă nefFvGrFbilă, scădereF FbsGlstGcului de investiţii de Grigine elveţiFnă şi spFniGlă. %emFrcăm, tGtGdFtă, FpFriţiF interesFdGuă ţări nGi în tGp, 'crFinF şi "srFel, Fmbele ţări în ultimii Fni intensific4nd prezenţF linvestiţiGnFlă în ţările din EurGpF de Est şi #ud-est.

'n Flt specific Fl "#$ în &GldGvF este că FcesteF sunt fGFrte cGncentrFte sub FspecteritGriFl şi că în timp FceFstă cGncentrFre dGFr s-F cGnsGlidFt. JceFstF cGreleFză cu mGdecreştere ecGnGmică dGminFnt după Fnul 0???, c4nd creştereF erF pGlFrizFtă pe munici!hişinău. În Fnul 0? 1 municipiului !hişinău îi reveneF DA,


28/88

de muncă mFi ieftină în rFiGFne reprezintă un FvFntF: cGmpetitiv Fl FcestGrF şi F determFmplFsFreF unGr cGmpFnii străine în FfFrF mun. !hişinău. JceFstF se referă lF sectGFrintensive în fGrţă de muncă 7cum Fr fi fFbricFreF FrticGlelGr de îmbrăcăminte , sectGFrele în prG imitFteF fFţă de mFteriF primă este impGrtFntă 7fFbricFreF băuturilGr, prelucrFr

cGnservFreF fructelGr şi legumelGr, prGducereF mFteriFlelGr de cGnstrucţie şi sectGFre Gspre deservireF FgenţilGr ecGnGmici FmplFsFţi priGritFr în Flte zGne dec4t cFpitFlF 7e . închmFşinilGr şi F echipFmentelGr fără GperFtGr şi servicii pentru Fgricultură şi servicii în creştFnimFlelGr . &Fi multe detFlii vedeţi în Jne F 0.

"mp#ctul "45 #supr# creşterii ec$n$mice $eşi %epublicF &GldGvF se plFseFză printre stFtele )cGdFşe* cGnfGrm stGcului de "#$

cFpitF 7D0? '#$ per cFpitF în 0? 1, în cGmpFrFţie cu


29/88

unele sectGFre trFdiţiGnFle pentru ecGnGmiF mGldGveneFscă, cum Fr fi fFbricFreF băutfFbricFreF prGduselGr lFctFte. 8GtGdFtă, mF:GritFteF rFmurilGr industriei FlimentFre C cGnîn periGFdF sGvietică un sectGr deGsebit de cGmpetitiv - nu Fu FtrFs investiţii strsemnificFtive, pGndereF FcestGrF în sectGr fiind relFtiv scăzută. >i în sectGrul FgricGl - u

sectGr )trFdiţiGnFl* pentru ecGnGmiF mGldGveneFscă - investiţiile străine Fu fGst şi răm4n mici. JceFstF este cGnsecinţF directă F limitărilGr lF prGcurFreF terenurilGr FgricGle de cinvestitGrii străini, ceeF ce nu F permis e plGFtFreF plenFră F celei mFi vFlGrGFse resurse nF pe cFre G deţine %epublicF &GldGvF C sGlul fertil. Jstfel, în sectGrul de cultură vegetFlă d3,3W din cFpitFl este cFpitFl străin, iFr în sectGrul de creştere F FnimFlelGr C dGFr ?,@0W. Nne Fşteptăm cF investitGrii străini să fie FtrFşi de Fceste sectGFre Ft4t timp c4t FceştiF legFl nuintrF în pGsesiF elementului de bFză F prGcesului tehnGlGgic - terenurile FgricGle. 8GtGdFtă,

c4tevF sectGFre cFre în generFl nu Fu fGst FtrăgătGFre pentru "#$, inclusiv unele, dezvGltcărGrF se bFzeFză integrFl pe tehnGlGgii FvFnsFte şi pe cFpitFl umFn de ceF mFi înFltă cFliE emple de FsemeneF sectGFre Gmise de pe FgendF investitGrilGr străini sunt prGducţiFpFrFtură şi instrumente medicFle, de precizie, Gptice şi de ceFsuri, prGducţiF de echipFmentFpFrFte de rFdiG, televiziune şi cGmunicFţii, fFbricFreF de mi:lGFce Fle tehnicii de cFlcul birGu.

Nu dGFr FnFlizele bFzFte pe dFte sectGriFle, dFr şi dFtele stFtistice din publicFţiile GrdFle 9N# demGnstreFză că "#$ Fu Fvut un rGl mF:Gr cF mGtGr de creştere ecGnGmică în &GlJstfel, pGndereF medie F investiţiilGr străine în tGtFl investiţii brute de cFpitFl fi pe ecGnGmcrescut de lF


30/88

rFtă de creştere de 0, Gri F veniturilGr cGmpFniilGr FutGhtGne. O rFtă mFi semnificFticreştere F fGst înregistrFtă lF cGmpFniile străine cFre Fu nu dGFr G prezenţă fGrmFinvestitGrului străin, ci cu pGndereF cFpitFlului străin de peste 03W 7KigurF 0.3 .

Kig.0.3. !reştereF veniturilGr din v4nzări în 0??


31/88

FlimentFre F cGntribuit lF creș tereF veniturilGr din v4nzări în sectGr lF fel de semnificFtiv cF însectGFrele industriei neFlimentFre.

$mpetitivit#te# c$mp#niil$r cu c#pit#l străin f#ţă de c$mp#niile l$c#leJdeseGri se invGcă Frgumentul că cGmpFniile cu cFpitFl străin sFu mi te sunt în mG

necesFr mFi cGmpetitive dec4t cele lGcFle. (entru F FnFlizF vFlFbilitFteF Fcestui FrgumentutilizFt dGi indicFtGri ce reflectă grFdul de cGmpetitivitFte+ penetrFreF pe piFţă cGmpF pGndereF cFpitFlului străin în sectGr şi 0 v4nzările per FngF:Ft. $Ftele e istente nu perstFbilireF unei cGrelFț ii univGce între penetrFreF pe piFță F v4nzărilGrș i pGndereF cFpitFluluistrăin, situFţiF vFriind mult de lF un sectGr lF Fltul 78Fbelul 0.1 .8Fbelul 0.1. #ectGFrele ecGnGmice cGnfGrm rFpGrtului dintre penetrFreF pe piFţă F v4nzărilG

pGnderii cFpitFlului străin ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 2 =

Penetrаreа vânzărilоr pe piаţă mаimică cа pоndereа cаpitаlului străin lаnivel de sectоr

Penetrаreа vânzărilоr pe piаţă mаi mаrecа pоndereа cаpitаlului străin lа nivel desectоr

Cоcsi icаreа cаrbunelui, distilаreа titeiului sitrаtаreа cоmbustibililоr nucleаri

rоductiа аltоr prоduse din minerаlenemetаli ere

!аbricаreа "irtiei si cаrtоnului rоductiа si distributiа cоmbustibilului #аzоsrоductiа si distributiа ener#iei electrice !аbricаreа bаuturilоr

!аbricаreа prоduselоr lаctаte $ctivitаti inаnciаrerоductiа аltоr mi%lоаce de trаnspоrt &nc"iriereа mаsinilоr si а ec"ipаmentelоr аrа

оperаtоr, а bunurilоr persоnаle si de uz cаsnic!аbricаreа de mаsini si ec"ipаmente relucrаreа si cоnservаreа pestelui si а

prоduselоr din peste'оteluri si restаurаnte (elecоmunicаtii

Leniturile din v4nzări per FngF:Ft reprezintă un Flt indicFtGr impGrtFnt pentru FnFl pGziţiei pe piFţă F cGmpFniilGr, determinFreF cGmpetitivităţii FcestGrF şi F eficienţei pGliticmFrHeting. 5F nivelul întregii ecGnGmii mGldGveneşti se înregistreFză G cGrelFţie destul de între veniturile din v4nzări per FngF:Ft şi pGndereF cFpitFlului străin în sectGFrele ecGnGmice

KigurF 0.@. Leniturile din v4nzăriBFngF:Ft pe grupe de întreprinderi după pGndereF cFpitFlustrăin în cFpitFlul cGmpFniei, &$5 ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 20 =

Însă G FsemeneF legătură este vizibilă lF nivelul grupelGr de cGmpFnii după pGndecFpitFlului străin. Jstfel, din 0??< p4nă în 0? 1 întreprinderile cu cFpitFl străin Fu înregistrFt îmGd cGnstFnt venituri din v4nzări per FngF:Ft superiGFre cGmpFniilGr lGcFle în FnsFmbecGnGmie 7KigurF 0.@ , c4t şi lF nivelul mF:Grităţii sectGFrelGr. !GrelFţiF dFtă este vFlidă

1


32/88

tGFte sectGFrele ecGnGmice cu e cepţiF industriei FlimentFre în FnsFmblu, fFbricFreF prGdte tile, prelucrFreF lemnului şi fFbricFreF FrticGlelGr din lemn, unde cGmpFniile FutGhtGînregistrFt venituri din v4nzări per FngF:Ft superiGFre fFţă de cGmpFniile FflFte în prGpristrăină şi mi tă. În Fceste sectGFre prGducătGrii FutGhtGni Fu fGst mFi cGmpetitivi, prG

dFtGrită e perienței mFi îndelungFte pe piFțF mGldGveneFscăș i F grFdului de cunGFș tere F piețeilGcFle. O Fltă e plicFţie este că în unele sectGFre 7spre e emplu, fFbricFreF prGduselGr tecGmpFniile lGcFle genereFză vFlGFreF FdăugFtă şi nu dGFr sunt integrFte în lFnţurile vFlGrcGmpFniilGr străine pe bFzF FngF:FmentelGr de prGcesFre e ternă. Jstfel, FnFlizF FrFtcGmpFniile străine tind să fie pGziţiGnFte mFi bine pe piFţF lGcFlă, pGliticile de mFrHetinFcestGrF sunt mFi eficiente, iFr în medie FcesteF sunt mFi cGmpetitive. JceFstF se referă Ft4ecGnGmie în FnsFmblu, c4t şi lF mF:GritFteF sectGFrelGr ecGnGmice în pFrte. E istă tGtuşi

sectGFre în cFre cGmpFniile lGcFle răm4n mFi cGmpetitive. "45 şi eficienţ# m#n#gementului c$mp#niil$rEficienţF v4nzărilGr este FnFlizFtă cu F:utGrul unGr FsemeneF indicFtGri cF rFp

cGsturilGr de prGducţie lF tGtFl v4nzări şi rGtFţiF stGcurilGr. JnFlizF pGnderii cGsturil prGducţie în tGtFl venituri din v4nzări F demGnstrFt că cGmpFniile cu G pGndere mF:GricFpitFlului străin, pe pFrcursul ultimilGr Fni, înregistreFză mFi mici cGsturi rFpGrtFte lF G ude prGdusBserviciu v4ndut 7KigurF 0.D . Este necesFr de menţiGnFt că cGmpFniile străine FuG FsemeneF perfGrmFnţă Fv4nd şi sFlFrii mFi mFri plătite FngF:FţilGr, fFpt ce se reflectă FcGstului tGtFl Fl v4nzărilGr. E plicFţiF mF:Gră cGnstă în efectul prGducerii de scFră cFre derifFptul că cGmpFniile cu cFpitFl străin, per FnsFmblu, Fu dimensiuni mFi mFri fFţă de cFutGhtGne. JceFstF le permite să desfăşGFre linii de prGducere mFi e tensive, creştereF vGlumde prGducţie fiind FsGciFtă, în mGd nGrmFl, cu diminuFreF cGsturilGr unitFre. În finFl, Fc permite cGmpFniilGr străine să fie mFi cGmpetitive prin preţ şi să c4ştige teren în fFţF ceFutGhtGne.

Kig. 0.D. (GndereF cGsturilGr în tGtFl venituri din v4nzări cGnfGrm pGnderii cFpitFlului străcFpitFlul cGmpFniei, W ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 2 =

10


33/88

!ele mFi mici cGsturi unitFre sunt înregistrFte în sectGrul telecGmunicFţiilGr, în med31,AW din v4nzări în 0? 1, iFr cGsturile înregistrFte de cGmpFniile cu cFpitFl FutGhtGn semnificFtiv mFi mFri fFţă de cele înregistrFte de cGmpFniile cu cFpitFl străin. Jlte sectGFunde Fu fGst FtestFte diferenţe mF:Gre dintre nivelul de eficienţă F v4nzărilGr în cGmpFniil

cFpitFl străin fFţă de cele cu cFpitFl FutGhtGn sunt+- prGducţiF FltGr mi:lGFce de trFnspGrt/ -prGducţiF de mGbilier şi Flte Fctivităţi industr

Fctivităţile finFnciFre/ -industriF chimică/ - cGmerţul cu Fmănuntul/ repFrFreF GbiectelGr dcFsnic/ - cGnstrucţii. În tGFte Fceste sectGFre, eficienţF v4nzărilGr creşte GdFtă cu creşt pGnderii cFpitFlului străin în cGmpFnii.

JceFstă perfGrmFnţă este determinFtă de nivelul relFtiv mFi înFlt de tehnGlGgizFre, precşi dimensiunile relFtiv mFri Fle cGmpFniilGr străine şi, respectiv, efectul prGducţiei de scFră

Fltă cFuză este eficienţF strFtegiilGr de mFrHeting cFre influenţeFză pGziţiGnFreF şi penetrFr piFţă F cGmpFniilGr, fFpt ce se reflectă FsuprF eficienţei v4nzărilGr.

8GtGdFtă, e istă G serie de sectGFre unde cGmpFniile cu cFpitFl străin Fu înregis perfGrmFnţe mFi prGFste lF cFpitGlul eficienţei v4nzărilGr, fFţă de cele cu cFpitFl FutGhtGn. sectGFre includ+ - culturF vegetFlă/ - prelucrFreF şi cGnservFreF fructelGr şi legumelGtrFnspGrturi terestre/ - Fctivităţi Fne e şi Fu iliFre de trFnspGrt/ Fctivităţi Fle FgenţiilGr de tu- trFnzFcţii imGbiliFre. JnFliz4nd pGnderile de cFpitFl străin în cGmpFniile din sectGFenumerFte mFi sus putem GbservF că, cu mici e cepţii, sectGFrele cele mFi FtrFctive peninvestitGrii străini Fu înregistrFt şi G eficienţă mFi mFre F v4nzărilGr. În FcelFşi timp, în sectGcFre s-Fu dezvGltFt prepGnderent pe bFzF cFpitFlului FutGhtGn, cGmpFniile cu cFpitFl strînregistrFt cGsturi unitFre mFi mFri. 'n Flt indicFtGr Fl eficienţei mFnFgementului este gestiunstGcurilGr, Fspect de cFre depinde sGlvFbilitFteF cGmpFniilGr. #GlvFbilitFteF este influenţvitezF rGtFţiei stGcurilGr, FceFstF fiind cFlculFtă cF rFpGrt dintre vGlumul v4nzărilGr şi vFstGcurilGr.

KigurF 0.< relevă G cGrelFţie negFtivă dintre pGndereF cFpitFlului străin în cFpitcGmpFniilGr şi vitezF de rGtFţie F stGcurilGr. 8eGriF mFnFgementului cGrpGrFtiv Fr deduFceFstF că cGmpFniile cu cFpitFl străin demGnstreFză G gestiGnFre mFi ineficientă F stGcsFuBşi că înt4mpină mFi multe prGbleme lF cFpitGlul pieţelGr de desfFcere. Însă FceFstă cGnnu preF se împFcă cu reFlitFte, mFi Fles lu4nd în cGnsiderFţie fFptul că cGmpFniile cu cFpstrăin înregistreFză mFi mFri v4nzări per FngF:Ft. !FuzF Fcestui FpFrent pFrFdG cGnstdimensiuneF stGcurilGr deţinute de cGmpFnii. $eGFrece, cGmpFniile cu cFpitFl FutGhtGn suregulă, de dimensiuni mFi mici şi înregistreFză venituri din v4nzări mFi mici per FngF:Ft, Fces

nu sunt GrientFte spre FcumulFreF vGlumelGr mFri de stGcuri. În FcelFşi timp, cGmpFniicFpitFl străin, Fv4nd cifre de FfFceri mFi mFri, Fu G pGlitică diferită de gestiune F stGcurilGr

11


34/88

permite FcumulFreF unGr vGlume mFi mFri de stGcuri păstrFte pe periGFde mFi lungi de t%espectiv, şi rFtF de rGtFţie F stGcurilGr în Fceste cGmpFnii este mFi mică. 8GtGdFtărespectivă se încFdreFză în vFlGri Fdmisibile din punct de vedere finFnciFr, fiind superiGnivelului minim necesFr 73 unităţi, indicFtGr FdimensiGnFl . E cepţie fFce cFtegGriF de cGm

cu pGndereF cFpitFlului străin de lF 3 W lF D3W, în cFre se încFdreFză un număr mFi micGmpFnii. (rin urmFre, G rGtFţie F stGcurilGr mFi lentă, GbservFtă lF cGmpFniile cu cFpitFl pFre destul de fireFscă pentru mărimeF FcestGrF. &Fi mult cF Ft4t, în cele mFimulte cFzcGmpFniile cu cFpitFl străin pGt beneficiF de mFi multe surse e terne de finFnţFre F mi:lGFcirculFnte, fFpt ce permite întreţinereF vGlumelGr de stGcuri respective.

Kig. 0.


35/88

legFte de pieţele e terne de desfFcere. (e de Fltă pFrte, într-G serie de sectGFre cGmpFniilecFpitFl străin înregistreFză rGtFţii mFi lente F stGcurilGr, fie din cFuzF pGliticilGr diferigestiune F stGcurilGr fFţă de cGmpFniile cu cFpitFl FutGhtGn, menţiGnFtă FnteriGr, fie dF prGblemelGr ce ţin de cGmerciFlizFreF prGduselGr.

"nfluenţ# c#pit#lului străin #supr# investiţiil$r c$rp$r#tive(er FnsFmblu, cGmpFniile cu cFpitFl străin, prGmGveFză G pGlitică investiț iGnFlă mFi

Fctivă, fFpt ce se reflectă, lF r4ndul său, FsuprF e tinderii FcestGr cGmpFnii Ft4t cF dimens7vFlGFreF FctivelGr per cGmpFnie , c4tș i cF prGducț ie de scFră 7vGlumul prGducț iei per cGmpFnie . (erfGrmFnțele ecGnGmice mFi bune Fle cGmpFniilGr cu cFpitFl străin, precumș iFccesul mFi lFrg lF sursele e terne de finFnțFre Fu determinFt G vFlGFre medie mFi mFre FintrărilGr de Fctive mFteriFleș i nemFteriFle în cGmpFniile cu cFpitFl străin în ultimii Fni 7Kigur

0.3 . !GmpFniile cu cele mFi mFri pGnderi Fle cFpitFlului străin 7D@- ??W înregistreFvGlum de investiț ii de FprG imFtiv 3 Gri mFi mFre fFță de celelFlte cGmpFnii, iFr cGmpFniile cFrefuncț iGneFză tGtFlmente pe bFzF cFpitFlului FutGhtGn, înregistreFză un vGlum nesemnificFtinvestiț ii 7circF ,A mil. &$5 .

Kig. 0.3. LFlGFreF medie F intrărilGr de Fctive mFteriFleș i nemFteriFle per cGmpFnie pentru periGFdF 0??2-0??


36/88

Kig. 0.@. #tructurF investiţiilGr în Fctive pe termen lung, lF nivelul întregii ecGnGmii, pe grupcGmpFnii după pGndereF cFpitFlului străin în cGmpFnii, W ;elFbGrFt de FutGr în bFzF surse

&Fi mult cF Ft4t, dFcă FnFlizăm intrările de Fctive nemFteriFle, cGnstFtăm că în 0? 1 prGpGrţie de D?W FcesteF FpFrţineFu cGmpFniilGr cu cFpitFl străin. JceFstF se dFtGreFză, î pFrte, numerGFselGr cGmpFnii cu cFpitFl străin din dGmeniul "8 în %epublicF &GldGvF.numărul cGmpFniilGr străine din sectGrul tehnicii de cFlcul şi F FctivităţilGr cGne e reprez0 ,@W din numărul tGtFl de întreprinderi din sectGr 7


37/88

Fcces mFi lFrg lF cFpitFl străin mFi ieftin, FvFntF:ele dimensiunilGr le permit cGmpFniilGcFpitFl străin să cGntrFcteze mFi uşGr şi credite bFncFre, dFcă Fu nevGie.

Kig. 0.


38/88

dreptul, neînsemnFtă+ trFnspGrturi terestre, Fctivităț i de servicii pFrticulFre, recuperFreFdeșeurilGrș i resturilGr de mFteriFle reciclFbile.

8Fbelul 0.3. (rimele ? sectGFre cu cele mFi mFriș i cele mFi mici investiț ii per cGmpFnie,vFlGFreF medie din Fnii 0??


39/88

e emplu similFr, unde creştereF medie FnuFlă F e pGrturilGr de circF


40/88

Fle "#$. $in FceFstă cFuză, Fm încercFt să studiem efectele verticFle cu F:utGrul F dGuă studiicFz+ clusterul )FrticGle de îmbrăcăminte* şi clusterul )băuturi*.

Efectele GrizGntFle Fle "#$ JnFlizF efectuFtă permite identificFreF c4tGrvF sectGrelevFnte, în cFre v4nzările cGmpFniilGr lGcFle cGreleFză negFtiv cu numărul de cGmpFn

cFpitFl străin prezente în sectGr. Jstfel, scădereF numărului de cGmpFnii cu cFpitFl străin sectGrul )prelucrFreF lemnului şi fFbricFreF FrticGlelGr de lemn* pFre să fi influenţFt pGcreştereF v4nzărilGr lF cGmpFniile lGcFle. O e plicFţie vFlidFtă de dFtele stFtistice estcGmpFniile lGcFle din Fcest sectGr pierd fGrţF de muncă în fFvGFreF celGr cu cFpitFl străFnumită legătură negFtivă, deşi de intensitFte mFi slFbă, prGbFbil e istă şi în sectGrul )prGdude mFşini şi FpFrFte electrice*. !reştereF numă- rului de cGmpetitGri străini 7de lF 0 în 0??< lîn 0??A pFre să incGmGdeze într-G Fnumită măsură şi cGmpFniile mGldGveneşti din sec

)fFbricFreF h4rtiei şi cFrtGnului*. >i în Fceste dGuă sectGFre se Gbservă G plecFre F muncitde lF cGmpFniile mGldGveneşti. #imilFră pFre F fi şi situFţiF în sectGrul )prelucrFrecGnservFreF fructelGr şi legumelGr*, reflu ul muncitGrilGr fiind şi mFi puternic, şi FcestF nu cGmpensFt de renGvFreF echipFmentului. Însă în mF:GritFteF sectGFrelGr nu se GbservcGmpGrtFment )răpitGr* din pFrteF cGmpFniilGr cu cFpitFl străin vizFvi de cGncurenţii lGcFl

În Jne F 2 sunt incluse primele ? rFmuri în cFre creştereF numărului de cGmpFnii ccFpitFl străin F fGst însGţită de G creştere puternică Ft4t F numărului de cGmpFnii lGcFle, c4v4nzărilGr per FngF:Ft Fl cGmpFniilGr lGcFle. Evident, nu Ffirmăm că evGluţiF pGzitcGmpFniilGr lGcFle s-Fr fi prGdus dGFr din cFuzF că FcesteF simţeFu )suflul rececGmpetitGrilGr străini şi FceFstF le-F impus să fie mFi cGmpetitive. În ultimă instFnţă, tsectGFrele ecGnGmiei mGldGveneşti sunt încă depFrte de sFturFţie cF şi număr de :ucătGri şvGr cGntinuF încă mult timp să se dezvGlte. 8Gtuşi, se pFre că e istă c4tevF cFnFle GrizGntFlcFre prezenţF cGmpFniilGr cu cFpitFl străin influenţeFză pGzitiv cGmpFniile lGcFle. &cGmpFnii lGcFle imită şi preiFu strFtegiile de mFrHeting 7cum Fr fi cGmerţul, FctivitFteF hGşi restFurFntele , Fltele prGbFbil că Gbservă şi preiFu inGvFţiile tehnGlGgice 7cGnstrutelecGmunicFţiile . 8GtGdFtă, e istă, se pFre, şi un circuit de persGnFl, mFi Fles lF nivmFnFgement, cFre Fsigură trFnsmitereF deprinderilGr învăţFte în cFdrul întreprinderilGr cu cFstrăin către cele lGcFle. XenerFliz4nd lF nivelul ecGnGmiei în FnsFmblu, se pGFte Ffirmefectele GrizGntFle Fle cGmpFniilGr cFre Fu "#$ sunt pGzitive, creştereF numărului Fcesgener4nd Fnumite efecte pGzitive şi FsuprF cGmpetitGrilGr lGr lGcFli.

E,ecte$e !ertic@$e> clusterul )FrticGle de îmbrăcăminte* "#$ Fu Fvut G cGntribuţie mF:GrlF dezvGltFreF sectGrului de fFbricFre F FrticGlelGr de îmbrăcăminte. Jstfel, deşi numă

întreprinderilGr cu cFpitFl străin din sectGr reprezintă dGFr 0@W din numărul tGtFlîntreprinderi, veniturile din v4nzări Fle FcestGr cGmpFnii FcGperă @2W din veniturile tGtF

2?


41/88

v4nzări Fle sectGrului. !GncGmitent cu creştereF înregistrFtă în sectGrul de fFbricFre F FrticGde îmbrăcăminte s-F dezvGltFt şi industriF te tilă şi de cGnfecţii. 8Gtuşi, creştereF înregistrFtăcGmpFniile străine de fFbricFre F îmbrăcămintei iniţiFl nu F Fvut impFct pGzitiv FsuprF număde întreprinderi te tile cFre furnizeFză mFterie primă sectGrului de fFbricFre F îmbrăcămintei

0? ? numărul FcestGrF chiFr F scăzut cu


42/88

8Fbelul 0.@. !reştereF FnuFlă F veniturilGr din v4nzări F cGmpFniilGr din sectGrul te tile cGnfecţii, W ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 20=

De%criere@ 7e"#$#i de @cti!it@te C?* @"ii (


43/88

FmbFlF:e din sticlă. JceFstă cGmplementFritFte este relevFtă de FnFlizF Fctivităț ii cGmpFniilGr din Fceste sectGFre pe pFrcursul ultimilGr Fni. Jstfel, dezvGltFreFBregresul sectGrului de fFbrF băuturilGr determinF imediFtș i creș tereFBscă- dereF cererii pentru mFteriF primă prGdusă deîntreprinderile speciFlizFte în fFbricFreF FmbFlF:elGr din sticlă. &Fi mult cF Ft4t, lu4nd

cGnsiderFț ie fFptul că, pe pFrcursul ultimilGr Fni, sectGrul de fFbricFre F băuturilGr F beneficiFun influ relFtiv mFre de cFpitFl străin 7în periGFdF 0??A-0? 1 "#$ s-Fu dublFt, mF:Gr4ndu-lF 02@,2 mil. &$5 p4nă lF 3?A mil. &$5 , impFctul investiț iilGr străine FsuprF dezvGltăriiFcestGr dGuă sectGFre este unul sesizFbil. JtrFctivitFteF industriei de fFbricFre F băuturilGr peinvestitGrii străini este relevFtă de dublFreF vFlGrii cFpitFlului străinș i F creș terii pGnderiiFcestuiF în cGmpFnii de lF


44/88

Kig. 0. 0. !reș tereF FnuFlă F vFlGrii FctivelGr per cGmpFnie în cGmpFniile cu cFpitFl străinspeciFlizFte în fFbricFreF băuturilGr şi în cGmpFniile speciFlizFte în fFbricFreF FmbFlF:elG

sticlă, W ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 2 =Observăm că cGmpFniile din Fmbele sectGFre urmeFză G evGluț ie prFctic similFră.

$iminuFreF indicFtGrului este e plicFtă de embFrgGul cGmerciFl FplicFt de KederFț iF %usă pentru

e pGrturile mGldGveneș ti de vinuri. În cGndiț iile în cFre vinurile reprezintă G cincime din v4nză-rile tGtFle de băuturi, G FsemeneF intervenț ie, fireș te, F Fvut efecte negFtive FsuprF cGmpFniilGr din Fmbele sectGFre, unele fiind FfectFte direct, iFr Fltele C indirect. 8GtGdFtă, pe pFrcuultimilGr Fni rFtF de creș tere F FctivelGr în cGmpFniile speciFlizFte în fFbricFreF băuturilGr F fGesenț iFl superiGFră celGr speciFlizFte în fFbricFreF FmbFlF:e din sticlă 7în 0? 1 cGmpFspeciFlizFte în fFbricFreF băuturilGr Fu înregistrFt G creș tere de D,DW fFță de 0, W pentrucGmpFniile speciFlizFte în fFbricFreF FmbFlF:elGr din sticlă . JceFstF se e plică de pGndere

mFre F cFpitFlului străin în cGmpFniile cFre fFbrică băuturi, ceeF ce determină G pGliinvestiț iGnFlă mFi intensă F FcestGrF. 8GtGdFtă, eficiențF v4nzărilGr în Fceste cGmpFnii este mFimFre, cGsturile înregistr4nd pGnderi mFi mici din tGtFlul v4nzărilGr 7D2,@W fFță de DA,AW în0? 1 , fFpt ce F Gferit mFi multe pGsibilităț i pentru e tindereF cGmpFniilGr. KigurF 0. 1 relevăimpFctul pe cFre îl Fu v4nzările cGmpFniilGr cu investiț ii străine cFre fFbrică băuturi FsuprFv4nzărilGr din sectGrul de fFbricFre F FmbFlF:elGr din sticlă. Jstfel, se Ftestă FceeFș i sinergieîntre Fmbele sectGFre, fiind simț it prFctic lF egFlș i embFrgGul vinicGl din 0??@. !GmpFniilespeciFlizFte în prGducereF FmbFlF:elGr din sticlă Fu înregistrFt, pe pFrcursul ultimilGr Fni 700? 1 , vFlGri superiGFre Fle v4nzărilGr per FngF:Ft 7în 0? 1 FcesteF Fu fGst mFi mFri de ddec4t în 0??


45/88

Kig. 0. 1. !reș tereF FnuFlă F veniturilGr din v4nzări per FngF:Ft în cGmpFniile cu cFpitFl străspeciFlizFte în fFbricFreF băuturilGr şi cGmpFniile speciFlizFte în fFbricFreF FmbFlF:elGr

sticlă, W ;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 2A=În cGncluzie, investiț iile străine directe Fu determinFt, în mFre pFrte, dezvGltFreF sectGrulu

de fFbricFre F băuturilGr, cGntribuind Fstfel, în mGd indirect, lF dezvGltFreF sectGrulufFbricFre F FmbFlF:elGr din sticlă. "ntercGne iuneF dintre Fceste sectGFre este unF fireFscă, fF determinFtș i evGluț iF sinergică F FcestGrF pe pFrcursul ultimilGr Fni 70? ?-0? 1 . Jstfecreș tereF influ urilGr de investiț ii străine în cGmpFniile speciFlizFte în fFbricFreF băuturilGr FinfluențFt pGzitiv dezvGltFreF celGr cFre fFbrică FmbFlF:e din sticlă, Fliment4nd, Fstfel, cer pentru Fceste prGduse. Jcest studiu de cFz este un e emplu elGcvent despre efectelemultidimensiGnFle generFte de investiț iile străine directe FsuprF dezvGltării cGmpFniilGr. În mGdevident, impFctul pGzitiv Fl FcestGr investiț ii nu se limiteFză dGFr lF sectGFrele unde Fu fGst

plFsFte FcesteF, ciș i FsuprF FltGr sectGFre cGmplementFre, gener4nd e ternFlităț i pGzitive FsuprFecGnGmiei nFț iGnFle. (rin urmFre, FceFstă cGncluzie trebuie să fie luFtă în cFlcul de cătredecidenț ii pGlitici în vedereF priGritizării FdecvFte F sectGFrelGr cFre necesită G FbGrdFre Zl privind FmeliGrFreF climFtului de FfFceri 7e + GptimizFreF prGceselGr de FutGrizFre F FFctivităț i ecGnGmice, eliminFreF unGr cGnstr4ngeri birGcrFtice în Fnumite sectGFre .

"mp#ctul "45 #supr# pieţei muncii.Întreprinderile cu cFpitFl străin Fu G cGntribuţiedeGcFmdFtă destul de mGdestă, dFr în creştere, în GcupFreF pGpulFţiei din %epublicF &Gl

#tructurF Gcupării pe tipuri de întreprinderi clFsificFte după cGtF cFpitFlului străin depinevident, de bFzF generFlă de rFpGrtFre. $Fcă ţinem cGnt de tGtFlul pGpulFţiei GcupFte în cFde sFlFriFţi în sectGrul reFl fGrmFl şi cel bugetFr 7circF D0A mii persGFne în Fnul 0? 1, cGcFlculelGr nGFstre bFzFte pe dFtele Jnchetei KGrţei de &uncă reFlizFte de 9N# , FtuîntreprinderilGr cu cFpitFl străin le reveneF G cGtă de AW. $Fcă ne rFpGrtăm lF numărul tGtîntreprinderi )ecGnGmic viFbile* 7Fdică cele din sectGrul reFl cFre prezintă FutGrităţilGr fiscstFtistice rFpGFrte finFnciFre în cFre nu figureFză Fctive sFu v4nzări nule , cGtF întreprinderi

cFpitFl străin în tGtFl persGnFl FngF:Ft este cevF mFi mFre 7circF 2W din tGtFl în 0? 1nivel de GcupFre F pGpulFţiei de către cGmpFniile cu cFpitFl străin este mFi mic dec4t în ţă

23


46/88

centrFl şi est-eurGpene+ cGtF întreprinderilGr cu cFpitFl străin în tGtFl GcupFre în secindustriFl în !ehiF, %Gm4niF şi (GlGniF este de circF 12W, iFr în 'ngFriF C circF 23WA . Însă periGFdF 0? ?-0? 1 cGtF întreprinderilGr cucFpitFl străin în GcupFreF fGrţei de muncă F fcreştere cGntinuă 78Fbelul 0.D , de FceeF Fm puteF să ne Fşteptăm lF G Fnumită cGnverge

&GldGvei fFţă de EurGpF !entrFlă şi de Est în sensul Gcupării fGrţei de muncă de cătîntreprinderile cu cFpitFl străin.

8Fbelul 0.D. $istribuţiF FngF:FţilGr pe întreprinderile ecGnGmic viFbile clFsificFte după cGcFpitFlului străin, W din tGtFl FngF:Fţi, W;elFbGrFt de FutGr în bFzF sursei 20 =

C?t@ c@ it@$#$#i %trăi" 2" c@ it@$#$c?* @"iei

(


47/88

stereGtip pe cFre îl demGnstreFză FnFlizF nGFstră este că cGmpFniile cu cFpitFl străin cFre insectGrul tehnGlGgiilGr infGrmFţiGnFle nu fFc dec4t să FdemeneFscă în mGd cGntinuu fGmuncă de lF cele lGcFle, Fstfel submin4nd )clusterul lGcFl*+ în reFlitFte, Fcest fenGmenGbservFt numFi în 0? 1, c4nd G mică pFrte din fGrţF de muncă eliberFtă de cGmpFniile sGft l

şi-F găsit refugiu în cGmpFniile cu cFpitFl străin. În restul periGFdei, cGmpFniile lGcFle din sectGr Fl tehnGlGgiilGr infGrmFţiGnFle Fu fGst prFctic lF fel de eficiente în creFreF şi menlGcurilGr de muncă cF şi cele străine 7mFi multe detFlii vedeţi în Jne F A .

(.(. I* @ct#$ i"!e%ti&ii$?r %trăi"e directe @%# r@ er,?r*@"&e$?r ec?"?*ice @ &rece t?@re

Klu urile de investiţii străine directe şi cGrpGrFţiile trFnsnFţiGnFle :GFcă un rGl din ce

mFi impGrtFnt în internFţiGnFlizFreF structurilGr prGductive în ecGnGmiF cGntempGrFnă. JFlături de cFpitFlul FutGhtGn pFrticipă direct lF prGcesul de reprGducţie şi dezvGltFecGnGmiilGr nFţiGnFle şi cGntribuie cGnsiderFbil lF spGrireF cGmpetitivităţii FcestGr ecGJcest prGces Fre G gFmă întreFgă de cGnsecinţe Ft4t pentru firmele investitGFre c4t şi penstFtele receptGFre de investiţii. JbGrdFreF fenGmenului investiţiilGr străine directe din unghiulvedere Fl ţărilGr gFzdă presupune cu necesitFte evFluFreF impFctului şi Fl efectelGr pe cFrinduc în ecGnGmie "#$ şi GperFţiunile firmelGr cu cFpitFl străin. Evident că pentru fiecFre ţefectele investiţiilGr străine pGt fi diferite, în funcţie de G serie de fFctGri. "mpGrtFnt estefiecFre ţFră în cFre se efectueFză investiţii străine este interesFtă în reFlizFreF pGliticii ecGnG prGprii, Gbiectivul strFtegic Fl căreiF este FsigurFreF creşterii ecGnGmice şi spGrireF nivelultrFi F pGpulFţiei. În cFzul în cFre strFtegiF de dezvGltFre F ţărilGr receptGFre presupune increFlizFreF unGr pGlitici Fctive de încurF:Fre F influ urilGr de cFpitFl străin lF fel şi funcţiGunui mediu de FfFceri cGncurenţiFl, efectele pGzitive Fle investiţiilGr străine vGr fi mFi înFlte.

E istenţF unui pGtenţiFl impFct pGzitiv Fl investiţiilGr străine directe FsuprF bunăstărcreşterii cGmpetitivităţii ţărilGr receptGFre este pe deplin recunGscută. !GGrdGnFtele unui Fde impFct fFc Gbiectul F numerGFse studii, dezbFteri publice şi lucrări de speciFlitFte. %ezultFsunt e primFte prin FpGrtul cFpitFlului străin lF generFreF de resurse prGductive, spGrvGlumului şi cFlităţii utilizării FcestGr resurse, F cGmpetitivităţii prGduselGr fFbricFte pe nGide desfFcere, etc. #igur în interpretFreF rezultFtelGr FpFr diverse păreri şi Gpinii. JdepneGliberFlismului ecGnGmic susţin eficFcitFteF impFctului pGzitiv Fl "#$ indiferent de cGnFntiglGbFliştii vGr respinge FpriGri un Fstfel de impFct, iFr Fdepţii unui Fl treileF curent cGnscă cGncluziile trebuie fGrmulFte pe bFzF unGr FnFlize pe cFzuri şi situFţii cGncrete. Js

cGnfGrm Fcestui ultim curent de g4ndire Fre lGc repFrtizFreF efectelGr şi F grFduluicGmpetitivitFte între emitenţii de "#$ şi ecGnGmiile primitGFre ; 3, p.


48/88

în Fcest sens sunt+ interesele şi strFtegiile FdGptFte de firmele investitGFre, cFrFcteru pFrticulFrităţile mediului de FfFceri în cFre ele GpereFză, pGliticile şi tFcticele ecGnGmspecifice ţărilGr receptGFre de investiţii străine. În generFl se Ffirmă că multe ecGnGmii sdependente de Fctivităţile cGrpGrFţiilGr trFnsnFţiGnFle în cFlitFteF FcestGrF de furnizGri de

şi cFpitFl finFnciFr, de intermediFri către pieţele e terne, de generFtGri de resurse vFlutFre 7pe pGrturi de mărfuri şi servicii , cGmpetenţe de mFnFgement şi mFrHeting perfGrmFnt, de cde nGi lGcuri de muncă şi creştere F nivelului de pregătire prGfesiGnFlă F fGrţei de muncăimpGrtFtGri de tehnGlGgii mGderne şi FvFnsFte. $Fr tGcmFi dFtGrită cGmple ităţii prGcesFtrFgere F "#$ nu pGt fi făcute Fprecieri definitive privind cFrFcterul pGzitiv sFu negFtivFcestGr FfirmFţii. (rGblemF evFluării impFctului este unF de nFtură deGsebit de cGmple ă. Ki pFrte îşi urmăreşte Gbiectivele sFle prGprii şi în cGnsecinţă fiecFre ţFră Fre G pGziţie unic

cFlitFte de receptGr de "#$ şi îşi FdGptă şi dezvGltă prGpriF pGlitică fFţă de cFpitFlul străincFzul stFtelGr cu ecGnGmie în trFnziţie FnFlizele s-Fu F Ft, mFi cu seFmă, pe determindimensiunilGr sectGrului străin, F grFdului de pătrundere F FcestuiF în ecGnGmie, pe FnFeficienţei Fctivităţii firmelGr străine, inclusiv prin cGmpFrFţie cu firmele cu cFpitFl lGcFl.

'n prim efect direct şi evident Fl influ ului de "#$ cGnstă în însăşiv$lumul efectiv #l c#pit#lului străincF sursă e ternă de investiţii. Kirmele trFnsnFţiGnFle prin FctivitFteF lGr Gfresurse finFnciFre cGnsiderFbile, cFre se utilizeFză în cFlitFte de investiţii, iFr Fctivele creFduc4nd nGi prGfituri pGt fi reinvestite. (entru ţările din EurGpF !entrFlă şi de Est este evidennecesitFteF reFlizării de "#$ dFt fiind fFptul că după AA? FcesteF se cGnfruntă cu crstructurFlă cFre necesită creFreF de nGi cFpFcităţi de prGducţie şi mGdernizFreF celGr e isteJmplul prGcesul de privFtizFre declFnşFt în stFtele cu ecGnGmie în trFnziţie necesită resursenGrme de cFpitFl finFnciFr, iFr investitGrii străini pGt cGntribui în Fcest sens mGbiliz4nd surmFri de bFni pentru Fchiziţii, dFr şi pentru investiţii ulteriGFre în vedereF eficientizării FctivităţiîntreprinderilGr privFtizFte ; ?, p. @< =.

Este impGrtFnt să spunem, că investiţiile într-un dGmeniu de FctivitFte pGt, lF r4ndul lG#tr#gă investiţii #le un$r firme străine #s$ci#tecu genul cGncret de FctivitFte sFuinvestiţii #leun$r firme c$ncurente. !GmpFniile FsGciFte fiind interesFte de menţinereF unGr cGlFbGrăstr4nse cu vechii lGr clienţi vGr investi în ecGnGmiF gFzdF, pun4nd lF dispGziţiF mFinvestitGri diferite tipuri de prGducţie intermediFră, cGmpGnente şi subFnsFmbluri. 5F mF:GrFreF intrărilGr de cFpitFl străin pGFte fi rezultFtul unei lupte cGncurenţiFle între firstrăine mFri, cFre vGr luptF pentru e tindereF FctivităţilGr prGprii pe nGile pieţe.

"nvestiţiile străine stimuleFză şi genereFză efecte de FntrenFre în restul ecGnGmiei, inclus

lF nivelul FgenţilGr FutGhtGni. Jctivităţile multGr investitGri străini duc lF G cGGperFre FceştiF şi Fgenţii ecGnGmici lGcFli.

2


49/88

"nvestiţiile străine directe reprezintă nu numFi G sursă de cFpitFl, ci şi G metGdă de FtrFgîn ecGnGmiile receptGFre Ftehn$l$giil$r #v#ns#te. JpGrtul tehnGlGgic pe cFre cFpitFlul străin îlFduce cu sine reprezintă un fFctGr impGrtFnt Fl impFctului "#$. Este ştiut fFptul că firmele mtrFnsnFţiGnFle sunt cei mFi mFri prGducătGri şi utilizFtGri de tehnGlGgii FvFnsFte. Jc

permFnent sunt în căutFreF şi elFbGrFreF unGr nGi tehnGlGgii perfGrmFnte, Fsum4ndu-şi checGlGsFle pentru cercetFre-dezvGltFre. (rin utilizFreF intensivă F FcestGrF Fste FsigurFtă ulspGrireF cGntinuă F prGductivităţii fFctGrilGr de prGducţie şi F vFlGrii prGfiturilGr. Jstfele plică FvFntF:ele pe cFre le deţin firmele mFri pe pieţele internFţiGnFle. Jstăzi tehnGlGgiile scGnsiderFte drept unul din principFlii fFctGri de FsigurFre F creşterii ecGnGmice. 8rFnsferutehnGlGgie genereFză efecte pGzitive prin stimulFreF inGvării şi difuzFreF respectivelGr tehnGlF nivelul firmelGr lGcFle. (rin tehnGlGgii mGderne şi HnGI-hGI, "#$ cGntribuie lF depăşi

unGr GbstFcGle ce stFu în cFleF firmelGr lGcFle, privind spGrireF perfGrmFnţelGr ecGnGcGmpetitivităţii internFţiGnFle. JnFlizF Fcestui Fspect F FrătFt că prGcesul de restructurretehnGlGgizFre şi mGdernizFre este inerent şi FgenţilGr ecGnGmici lGcFli, cFre Fu cF GbcreştereF cGmpetitivităţii prGduselGr sFu serviciilGr Gferite pieţei. KurnizGrii de mFterii pride Flte cGmpGnente sunt impuşi să-şi perfecţiGneze tehnGlGgiile prGprii, pentru cF prGdufurnizFtă să cGrespundă cerinţelGr tehnGlGgice FplicFte lF întreprinderile cu cFpitFl străin.

-r#nsferul de c$mpetenţe m#n#geri#le, $rg#niz#ţi$n#le şi de m#r1etingreprezintă G FltăcGmpGnentă impGrtFntă F pFchetului investiţiGnFl pentru ecGnGmiF gFzdă, Fceste Fspectedecisive pentru punereF în vFlGFre F fFctGrilGr de prGducţie e istenţi pe plFn lGcFl şi F spcGmpetitivităţii prGducţiei, iFr prin FceFstF şi F cGncurenţei. Jv4nd G prFctică bGgFtă în dGmcGnducerii firmele trFnsnFţiGnFle reuşesc într-un timp relFtiv scurt să pună în FplicFre nGmetGde şi prGgrFme de mFnFgement. #uccesul unui Fstfel de trFnsfer depinde în mFre măsurănivelul de cultură şi pregătire F mFnFgerilGr din ecGnGmiile ţărilGr gFzdă. În multe cFzunevGie de GrgFnizFreF unGr prGgrFme FvFnsFte de pregătire F persGnFlului şi, în speciFl, F emFnFgeriFle, cFre vGr cGnduce şi cFre vGr FsigurF creştereF eficientei FctivităţilGr întreprinviitGr. JceFstF cGmpGnentă este cGnsiderFtă unF cFlitFtivă şi deşi este greu de cuFntificFt ptGtuşi fi evFluFtă prin FnFlize empirice.

'n rGl deGsebit de impGrtFnt Fl investiţiilGr este FcelF deregul#t$r #l gr#dului de $cup#re# f$rţei de muncă. Numărul de lGcuri de muncă este desigur şi el un indicFtGr ce reflectăimpFctul benefic Fl "#$. (unereF în funcţiune F unGr nGi cFpFcităţi de prGducţie, precum e tindereF celGr e istente vF duce inevitFbil lF creFreF unGr nGi lGcuri de muncă.

(entru ţările în dezvGltFre şi implicit cu reţele e terne de distribu�

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-robu
View:	215 times
Download:	0 times

Bletea teza.doc

Documents