Home >Documents >Black PANTONE portocaliu T · PDF file TRIBUNA 217 PANTONE portocaliu 1 PANTONE violet Black...

Black PANTONE portocaliu T · PDF file TRIBUNA 217 PANTONE portocaliu 1 PANTONE violet Black...

Date post:04-Nov-2020
Category:
View:3 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • TRIBUNA 217 PANTONE portocaliu

    PANTONE violet 11

    Black

    Black

    3 lei

    Judeþul Cluj

    R e v i s t ã d e c u l t u r ã • s e r i e n o u ã • a n u l X • 1 6 - 33 0 s e p t e m b r i e 2 0 1 1

    N eagu

    D ju

    vara - 95

    Tudoran Ilustraþia numãrului: Dumitru Vonica

    Alexandru Vlad

    Secretul

    O carte în dezbatere Dumitru Vonica evocat de Nicolae Steinhardt ºi Virgil Ciomoº

    w w

    w .r

    e v

    is ta

    tr ib

    u n

    a .r

    o

    Proza

    Mircea Cãrtãrescu

    Zen

  • 22 TRIBUNA • NR. 217 • 16-30 septembrie 2011

    bour

    22

    Black Pantone 253 U

    Black Pantone 253 U

    TRIBUNA Director fondator:

    Ioan Slavici (1884)

    PUBLICAÞIE BILUNARÃ CARE APARE SUB EGIDA CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ

    Consiliul consultativ al revistei de culturã Tribuna:

    Diana Adamek Mihai Bãrbulescu Aurel Codoban Ion Cristofor Marius Jucan Virgil Mihaiu Ion Mureºan

    Mircea Muthu Ovidiu Pecican Petru Poantã

    Ioan-Aurel Pop Ion Pop

    Ioan Sbârciu Radu Þuculescu Alexandru Vlad

    Redacþia: I. Maxim Danciu

    (redactor-ºef)

    Ovidiu Petca (secretar tehnic de redacþie)

    Ioan-Pavel Azap Claudiu Groza ªtefan Manasia

    Oana Pughineanu

    Nicolae Sucalã-Cuc Aurica Tothãzan

    Maria Georgeta Marc

    Tehnoredactare: Virgil Mleºniþã ªtefan Socaciu

    Colaþionare ºi supervizare: L. G. Ilea

    Redacþia ºi administraþia: 400091 Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1

    Tel. (0264) 59.14.98 Fax (0264) 59.14.97

    E-mail: [email protected] Pagina web: www.revistatribuna.ro

    ISSN 1223-8546

    Responsabil de numãr: Claudiu Groza

    Concursul de creaþie literarã pentru elevi „Lucian Blaga”, ediþia a II-aa

    Regulament

    Direcþia Judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Cluj în colaborare cu Revista „Tribuna” organizeazã Concursul de Creaþie Literarã „Lucian Blaga”, ediþia a II-a.

    Evenimentul se adreseazã exclusiv elevilor din învãþãmîntul preuniversitar din întreaga þarã ºi urmãreºte identificarea ºi promovarea (publicarea) tinerelor talente din mediul ºcolar.

    Concursul cuprinde douã secþiuni: una pentru elevii din clasele V-VIII ºi alta pentru cei din clasele IX-XII.

    În acest an concursul are doar secþiune de poezie. Textele prezentate nu vor depãºi 10 (zece) pagini. Ele vor fi expediate pe adresa: Direcþia Judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Cluj, Piaþa Unirii nr. 1, Cluj-Napoca, cu menþiunea pentru

    Concursul „Lucian Blaga”. Lucrãrile vor fi semnate la vedere, cu precizarea clasei de studii ºi a ºcolii aparþinãtoare.

    Textele vor fi primite pînã în 18 octombrie 2011, data poºtei. Data ºi locul festivitãþii de premiere vor fi anunþate în timp util.

    Totul a pornit de la Beliº, de la domnulprimar Viorel Crainic, care a gãzduit echipadin Auvergne. Mai apoi am fost invitat cu trupa ”Assentiment” a Liceului Teoretic O. Goga din Huedin sã însoþesc elevii din Beliº în Franþa, iar acolo, reunind ºi zece tineri francezi, sã realizez un spectacol comun sub genericul Omul ºi natura. ªtim bine ce loc important are ecologicul în preocuparea francezilor. Am alergat cu toatã forþa spre fabulele lui La Fontaine, drept eºafodaj pentru scenariul meu. Desigur, m-am bazat pe vizual, gesticã, muzicã, mesaj, fãrã sã bãnuiesc, la început, imensa solidaritate a tinerilor, creatã prin repetiþii. O efervescenþã rapidã, deoarece într-o sãptãmânã spectacolul trebuia „predat”, prezentat, evaluat.

    Iatã-ne în autocar, prin 21 august din acest an, în drum spre Franþa. A doua zi, seara, eram în regiunea Auvergne, în localitatea Ebreuil. Ne-au aºteptat, cred, ore în ºir, la acel han al tineretului unde aveai voie sã intri în bucãtãrie, sã te serveºti, sã speli vase, sã triezi deºeuri, sã desenezi, sã discuþi, sã ieºi în curte sau pe malul râului Sioulé. ªi... mai ales, sã fii civilizat ºi sã ºtii ceva francezã. Gazda principalã a fost inimitabila, bonomã, frumoasa Emilie Giraud, care lucreazã la Centrul Social, al cãrui director - David Sac - venea din când în când, cu un zâmbet tonic, sã se asigure cã ne simþeam ca acasã. La spectacol a venit, printre alþii, Florentin Georgescu, asociat al

    misiunii Leader din þinutul Vichy-Auvergne. Am lucrat alãturi de colegul ºi prietenul meu

    Cristian-Claudiu Filip, mereu atent, preocupat, spontan, cu sugestii benefice. Am început munca teatralã prin exerciþii necesare de atelier, ca sã înlãtur orice atmosferã glacialã. Tinerii mei actori m-au ajutat enorm: Bya Tãmaº, Ralou Cozea, Diana Stîngã, Bianca Popa, Oana Filip, Lore Filip, Vlãduþ Mocan, Cãtãlin Mocan. Pentru sunet s-a oferit cu entuziasm Xenia Marc. Am început cu defilarea personajelor-animale, am folosit mãºti ºi muzicã modernã. Nu am renunþat la sticle de plastic, pubele ºi alte accesorii ecologice. Bineînþeles cã spectacolul a avut o laturã moralizatoare, o þintã exactã, fãrã a omite comicul. Febra teatralã l-a cuprins chiar ºi pe ºoferul nostru, magicul Iulian, care a jucat rolul lupului cu o naturaleþe de invidiat. Elevii din Beliº au urcat pe scenã pentru a cânta în francezã ºi în românã.

    Mai apoi, fotografii, dezbateri, plimbãri în naturã, scãldat, vizitã la Vulcania, la Vichy, ba chiar în cel mai frumos sat, Charroux. În final, regrete, promisiuni, cadouri, adrese... tot tacâmul. Ceea ce rãmâne: un spectacol comun, adicã uniunea superioarã, prin artã. Un ideal revigorant.

    Proiect teatral în Auvergne Alexandru Jurcan

    info

  • 33

    Black Pantone 253 U

    Black Pantone 253 U

    TRIBUNA • NR. 217 • 16-30 septembrie 2011 33

    editorial

    Nu îmi place sã scriu (sau sã vorbesc)despre oameni care au fost. Îmi aminteºtede efemeritatea vieþii, de cursul sãu iminent ºi de eventuale întreruperi inoportune (ºi ireversibile). Nu este uºor sã vorbesc la trecut despre semenii noºtri, dar este aproape imposibil sã fac acest lucru când mã refer la oameni pe care îi cunosc. Pe 15 august inima unuia dintre cei mai mari cercetãtori din ºtiinþele politice comparate – probabil cel mai însemnat investigator al partidelor politice europene în perioada contemporanã (cu preponderenþã vestice) – s-a oprit definitiv. La doar câteva luni dupã ce a împlinit 60 de ani, Peter Mair nu a confirmat tradiþia cercetãtorilor longevivi din domeniu (remarca aparþine unui prieten, în ziua în care i-am comunicat vestea). Numãrul însemnat de omagii (tributes) apãrute în mass-media internaþionalã ºi prezenþa la funeralii a numeroºi profesori ºi cercetãtori marcanþi din domeniul ºtiinþelor politice sunt indicatori ai notorietãþii sale academice. Poziþia de decan al catedrei de ªtiinþe Politice de la Institutul Universitar European din Florenþa (care conform multor ierarhii este primul din Europa) reflectã o parte a statutului sãu. Poziþia de editor al unuia dintre cele mai importante jurnale internaþionale din comunitatea academicã (West European Politics) adaugã valoare profilului sãu. Mulþi dintre profesorii influenþi de astãzi din cadrul disciplinei i-au fost discipoli; în general, nu am întâlnit foarte mulþi oameni de ºtiinþe politice în Europa de Vest care sã nu fi interacþionat mãcar o datã cu Peter.

    Meritele sale pot fi cu greu rezumate în câteva rânduri ºi nu acesta este scopul meu. Amabilitatea, spiritul ludic, criticile constructive, cultura sa politicã ºi istoricã sau atenþia cu care citea orice fel de text – academic sau literar – rãmân în mare parte necunoscute publicului larg. Dincolo de acestea, textele scrise reprezintã bornele unei cariere academice rare. În 1990, când România debuta pe drumul unei tranziþii anevoioase, cartea scrisã de Stefano Bartolini ºi Peter Mair era rãsplãtitã cu premiul Stein Rokkan

    ce se acordã pentru cea mai valoroasã contribuþie din ºtiinþe politice. Analiza lor se axa pe partidele politice ºi comportamentul electoral al cetãþenilor din þãrile vestice pentru o perioadã de 100 de ani între 1885 ºi 1985. În acest moment este una dintre cele mai citate - ºi presupun cã ºi citite – cãrþi de ºtiinþe politice (Identity, Competition and Electoral Availability: The Stabilisation of European Electorates 1885-1985). În urmãtorii cinci ani avea sã editeze douã cãrþi vitale pentru studiul organizaþiilor de partid – editate în 1992 ºi 1994 împreunã cu Richard Katz - ºi sã scrie alãturi de acelaºi coautor unul dintre cele mai influente articole din literatura contemporanã despre partidul de tip cartel (apãrut în 1995 în Party Politics). În aceeaºi perioadã redacta un volum, alãturi de Michael Gallagher ºi Michael Laver care avea sã fie retipãrit ºi adãugit de multe ori de-a lungul anilor; era folosit ca ºi manual de predare a sistemelor politice în Europa (Representative Government in Modern Europe). De atunci, opera sa a inclus zeci de articole ºtiinþifice, câteva cãrþi ca singur autor ºi câteva cãrþi editate. Domeniile sale de interes s-au extins la Uniunea Europeanã (UE), guvernare, formarea cabinetelor, culturã politicã, sau evoluþia democraþiei.

    Este dificil sã creionezi un cadru teoretic într-unul din domeniile menþionate mai sus ºi sã nu îi citezi mãcar una dintre lucrãri. Originar din Irlanda, þarã ale cãrei probleme în ultimele patru deceni

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended