r

BED ACŢIUNEA,ifliliiitntyiiei îi timtcIIîB?a?ov, plata marş or. SQ.

TELEFON Mr. 286.Scrisori ncti-anoate nu a-

primesc.lisa.nacripte un se ret-rmii.

I'A « e r a t esa primare la Administrai««;

Braşov si la ormătoarajls BIP9UPI da AMUSt fURt:

în Vlana la M. Butea Htiohi.. Kros. Âuijenield Sr- Emoţiei Le»- cec. Heiarieh Sehaiek. A. O- pelik Naobi'.. Anton Orpelik. în Budapesta la A. T Golber- K®r. BksteinBoroat. Iuliu Le opoîd (VII KrssAbat-korut

Preţul Inaerţluallor: c- serie g'iirmond pe o coloană li bani pentru o publicate. Publicări mai deso după tarifă si învo. fală. — RECLAME po paţma 8-a o serie 20 bani.

Ä N Ü L LXXIITelefon: Hr. 226.

GAZETA apare îaUsaan*»*)Aisoiamente pentru Aastrs-Uig«ricPe un an 21 cor., d.=> Im»

12 cor., pe trei 1?jq! 3 oor, H-rll de DumlnooA 4 sar. ţie a*.Pentru România şi strliistee.Pa un an <10 franoî, pe şase

Luni 20 fr., pa trei luni 10 ir, B-ril da Oumlnaoa 8 fr. ps an.

Sa prenumeră la toate ofi" ciilo poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

ibujamesnil pentru Bksot;Admlnlstraţlunaa. Piaţa ioaiu

târgul Inului Nr. 80. stagiu X. Pe un an 20 cot», pe şase Luni 10 cor., pe trei inni 6 cor. Ou dusul acasă : Pe un an ‘M cor., pe şase luni 18 cor., pe trei luni 8 oor. — Un esem plar 10 bani. — Atât abona­mentele. cât şi inaerţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 220. Braşov. Duminecă 11 (24) Octomvrie 1909.iw 3>«w os iM »uw o '« m» iu f i i a m a am r:*Tw *tn timmammiBmmimsœmm*amaimmMxr%tmiHBM

lubileul unui învăţat Român. |Luni, în 12 J. c. v. va împlini

in deplină vigoare trupească şi sufle­tească, etatea de 70 ani d-1 Nicolae Teclu, profesor de chemie la Acade­mia de comerciu din Viena şi che- mist al imprimeriei statului din ca­pitala austriacă. Născut dintr-o fa­milie fruntaşă de comercianţi din ora­şul nostru, d-1 Teclu şi-a început stu­diile aici în Braşov şi apoi ie-a con­tinuat în Viena, München şi Berlin, specializându-se mai întâiu în a rh i­tectură şi apoi, în vârstă de 29 ani} j în ştiinţele chemice sub conducerea I celebrului profesor Ludwig din Viena, ; al cărui asistent fu mai multă vreme, i In anul 1880 dânsul fu angajat ca j profesor de chemie la Academia co- j mercialâ dfn Viena, post, pe care-1 j ocupă şi astăzi cu succesele cele mai i strălucite, iară în anul 1888 fu nu-1 mit chimist al imprimeriei imperiale, j ca unul din cei mai pricepuţi cunos- | cători ai fabricaţiunei hârtiei şi a i ! chemiei colorilor. Vrednicul jubilar a făcut in decursul carierei sale o ' mulţime de cercetări proprii în do­meniul chemiei, a isbutit a face şi câteva invenţiuni folositoare, intre care şi o lampă de laborator, care astăzi se foloseşte în toate labora­toarele Europei, şi a publicat mai multe scrieri în limba germană, care i-au făcut numele cunoscut în în­treagă lumea ştientificâ.

Pe temeiul acestor merite Aca­demia română J-a ales în an. 18/9 membru ordinar al său, în care cali­tate dânsul a scris tractatele : „Reia ţiunile între Chimia organică şi anor­ganică“ , şi „Despre pigmentele an­organice“ .

Pentru noi, Braşovenii, d-nul N. Teclu are meritul de a fi introdus mai întâiu prin anii 1862— 65 între Românii de aici exerciţiile gimnastice, fiind însuşi un gimnast de frunte, şi astfel dânsul este cel dintâi, care

a dat impuls la Reuniunea noastră de gimnastică şi de cântări. Dar re- numele său de gimnast excelent pă­trunse şi în străinătate. Dânsul în­fiinţa, ca student în München, socie­tatea „Turnerbunda şi fu numit din partea guvernului bavarez ca „Turn­wart“ peste toate şcoalele din Mün­chen. La congresele gimnasticilor ger­mani dânsul obţinu în mai multe rân­duri premiile ceh dintâiu.

Pe scurt, d-1 N. Teclu este un bărbat, care ne-a făcut şi ne iace cinste înaintea străinătăţii.

De aceea şi jubileul de 70 ani al dânsului se va serba, cum aflăm, în capitala austriacă, cu cea mai

Dn IlOU memorand, zace pe masa M aj. Sa Regelui, după cum se vesteşte prin ziare. Memo randul nu vine dela vre-un grup al m a jo r a ţ ii sau m inorităţii, are însă spri­jinu l ministrului de esterne. In el se cere o dictatură m ilitară, fiindcă antagonismul între partidele din Ungaria este mult mai mare decât să se poată încerca o descur­care pe cale de pace.Concentrarea 67-lştllor nu va reuşinicidecât, pe lângă toată truda lui An-

drassy, căci St. Tisza a declarat din nou, foarte hotărât; că nu vrea să ia parte ac­tivă la viaţa politică. Mai aşteaptă, până va sosi momentul oportun. Partidele co- aliate par a nu se fi compromis încă cu desăvârşire.

mână s-a prezintat în număr de peste 120 în sala, în care avea să se ţie cursul. Pro­fesorul M ilkovicz a aflat însă dela cineva, că studenţii români ar voi să demonstreze şi a trimes un servitor să spună că nu va ţinea cursul astăzi. Studenţii l-au în­tâlnit însă în coridor pe Milkowicz şi l-au invitat într-o sală, unde a vorbit d-1 A. Morariu în numele tuturor, rugându-1 pe d-1 Milkowicz să nu ţină cursul anunţat din istoria Românilor. In răspunsul său a spus d-1 Milkowicz, că el a anunţat cursul acesta la un ordin venit de sus şi că nu stă în puterea d-sale să revoace cursul acesta. Studenţii români i-au promis să vină in fiecare dată în număr complect, ca să zădărnicească ţinerea cursului din istoria Românilor.

mare solemnitate. Pe lângă serbarea şcolară, ce o vor întocmi colegii şi şcolarii săi dela Academia de co­merciu, colonia româna din Viena încă nu va întârzia aşi face datoria. După cum s-a plănuit, în ziua de Luni se vor prezenta înaintea jubila- ruiui deputaţiuni din partea diferi­telor corporaţiuni române din capi­tala austriacă şi vor aduce jubjlarului felicitările lor, iar seara se va da o masă festivă în restaurantul „Riedhof“ , VIII, SchlosseJgasse.

Ne asociem şi noi din toată ini­ma la aceste manifestări de bucurie, dorind jubilarului încă mulţi ani de perfectă sănătate şi de aceeaşi acti­vitate rodnică, spre progresul ştiinţei şi spre fala Neamului nostru româ­nesc !

deputaţii congresuali şi episcopul Papp.Textul moţiunei votate în consfătuirea de alaltăeri a deputaţilor congresuali, inma- nuată episcopului Ioan I. Papp al Aradului, este de următorul cuprins:Deputaţii congresului naţional bise­ricesc reprobă participarea P. S. Sale epis­copului Aradului la desvălirea statuei lui Kossuth şi-l învită, ca în viitor să se fe­rească de ori-ce act, care 1 ar aduce în contradicţie cu sentim entul obştesc şi in­teresele bisericii şi neamului românesc, j

Vizite. Andrassy a luat alaltăeri cina la aceeaş masă cu Khuen-Hedervury, la ca- sina naţionala, şi au rămas timp mai în- | delungat împreună. IPe Fr. Kossuth il cercetează rând pe rând toţi vicepreşedinţii şi matadorii par­tidului său.Afară de aceste vizite nimic nou nu se mai semnalează pe arena politică, lusth dominează nu numai ca şef al elicei ban- chiste, dar şi în urma încredinţării primite de Cameră de-a convoca şedinţele parla­mentare după voia lui cea mai bună.Senzaţionale destăinuiri aduce iarăş ziarul »Narodni Novine« despre Supilo. Ci-că Supilo ar fi încheiat, prin fostul ministru Gessman, un pact cu partidul creştin social din Austria, asemenea rezo­luţiei fiumane, însă îndreptat acum în con­tra Ungariei. Acelaş ziar îl învinueşte pe Supilo totodată de a face servicii de spio­naj guvernului sârb.Trebue să primim cu rezervă destăi­nuirile acestea. In Croaţia se poartă o luptă m ult mai duşmănoasă între partide, decât să nu bănuim o defăimare în orice des­tăinuire.Gatedra pentru istoria română la uni­

versitatea din Gernăuţi. »Patria« din Cer­năuţi aduce următoarele amănunte cu pri­vire la demonstraţia de Mercuri a stu­denţilor români din C e rn ă u ţi: Profesorul Milkowicz a avut să înceapă astăzi (Mier­curi) la oara 4 cursul anunţat despre is­toria Rom ânilor. Auzind studenţimea ro­

Congresul naţional-bisericesc.— Dela corespondentul nostru. —Şedinţa VII.

Sibiiu, 22 Oct. n.Preşedinte : Metropolitul Meţianu. No­tar : L. Triteanu. După cetirea şi autenti- carea protocolului şedinţei V I. I. P. S. Sa aduce la cunoştinţa deputaţilor congre­suali, că Sâm bătă în 10 (23) Octomvrie la 9 oare a. m. se va celebra în biserica ca­tedrală parastas întru memoria fericitului archiepiscop şi metropolit Miron Ro­manul, la care învită pe deputaţi a lua parte.Deputatul Dr. Putici arătând că preotul m ilitar Terenţiu Bugariu a pu­blicat »Sentinela cântărilor bisericeşti ro­mâne«, un op care conţine lucruri jig n i­toare pentru preoţime şi ritul nostru şi are o tendenţă destructivă, propune a nu să admite pe viitor la serviciile divine cărţi neaprobate din partea autorităţii bi­sericeşti competente, care este sinodul episcopesc.Deputatul Dr. ilarion Puşcariu face la propunerea deputatului Dr. Putici ur­mătorul adaus :Fiind cunoscut, că mulţi cărturari chemaţi şi nechemaţi compun şi pun în vânzare cărţi rituale bisericeşti fără să fi obţinut acele cărţi aprobarea canonică din partea autorităţii spirituale bisericeşti, — consistoarele eparchiale şi pănă se va re­gula obiectul acesta prin sinodul episco­pesc să se îngrijească, ca în uzul biseri­cesc să nu se introducă cărţi rituale lip-

FO ILE T O N U L »GAZ. T R A N S.«Spre altă ţară.O, cât de departe sânt mamă de voi Şi tot mai departe mă mână îm bătrânită de dor şi nevoi Inima asta păgână.Mă strigă Trecutul — dar nu-1 mai ascult Şi nu mai ştiu : cine-i de vină,Că sufletul cel mai cucernic — demult La nici un altar nu se -n ch in ă ?!

JSicolae Bratianu.

Să ne cunoaştem.(Fine.)Iată acel

Ecstract din Statutele Soţietăţei Me- dico-lstorii-Nathrale în Moldova.

§• 1.prin mijlocitoarea lucrare’ a Doftori­lor de Zota şi Cihac, Doftorii din Eşii sau întrunit spre a formarisi o Sotietate, a căruia scopos să nu fie numai ştiinţa vin­decării, ci să îmbrăţoşeze încă şi toate ştiinţele naturale.

§• 5.Scoposul de căpitenie al soţietăţeie s t e : A) A păşi, precât va fi cu putinţă de o potrivă cu literatura.1) Prin aducerea deosăbitelor jurnale şi a cărţilor Medico-Istorii-Naturale.2) A folosi ştiinţa prin reciproca îm ­părtăşire a întâmplătoarelor însămnătoare simtoame de boale şi a curiosităţilor vred­nice de luare aminte.3) Prin publicaţii neregulate a face Europii cunoscute lucrurile Moldovei vred­nice de ştiinţă în ale Medico-Istorii-Na- turale.4) Pe cât se va putea, a închega le­gături cu soţietăţile învăţate de prin ţă ­rile străine şi cu priitorii unei asemenea chemări.B) Sporirea ramului Mediţinal în Mol­dova. 1) Prin m ărginirea, încât va fi cu putinţă, al abuzurilor dese ori în astă ţară urmate atât în Mediţină cât şi în spi­ţerie. 2) A spori toate Aşezăm ântunle Me­dico Istorii-Naturale colecţii în Moldova.§• 6.Mădularii soţietaţii se îm p a rt:

1. In acii ordinari ad ev ăraţi:2. In eestra-erdinari, împreună-lucră-t o r i ; v3. In mădulari onorarii seau cinstitori.4. In corespondenţi.§. 14Mădularii cii ordinari aleg din sânul lor prin covârşirea glasurilor:a) un prezes,b) un veţe-prezes,c) pe întâiul-secretar,d) pe al doilea secretar.§. 17Prezesul preziduieşte toate întrunirile.§. 28.1) Fieşte care mădular ordinar este dator după §. 5 a înfăţişa pe toată şasă- lunia vre-o tractaţie vrednică de a fi cu- , noscută în Moldova sau prin ţările străine. !2) Mădulările lucrătoare pe tot anul j vor da soţietaţii asemenea lucrări.

§. 40.In urmarea hotărârilor acestor sta­tute, toţi mădularii să vor sărgui ca prin unire şi împreună-Iucrare să se poată spori scoposul şi ţintirea de învăţătură a soţie­tăţei spre înaintarea luminilor în ţară.*Primul preşedinte al societăţii a fost Domnul de mai târziu al Moldovei, Mihail Sturdza.Fondatorii ei, doctorii Zotta şi Cihac, împreună cu un alt doctor, Birgher, sunt numiţi membrii la Societatea agronomică a marelui ducat Baden.De sigur, că au fost primii din Eşi, | cari au fost numiţi »mădulari« ai unei so- | cietăţi străine de ştiinţe.»Cabinetul de istorie naturală« (Mul j zeul) prospera la început. Se aflau oameni de bine, cari strângeau tot ce le părea uti- din ţară şi se aduna cât mai mult prin oferte şi schimburi cu străinătatea.Dacă lucrarea aceasta s’ar fi conti­nuat progresiv, Iaşii ar fi astăzi în pose­siunea celui mai important Muzeu din par­tea răsăriteană a Europei.3) Ori-ce împărtăşire ştiinţifică seau j Membrii societăţii erau adevăraţi denumire pentru folosul soţietăţi1* sa p"i- ; oameni de ştiinţa şi patrioţi, stăruind în- meşte cu mulţămiri dela mădulari onorari ! tru »desvălirea luminării pentru bineîe seau şi corespondenţi. patriei«. George Asachi e însărcinat cu

Pagina 2. 9 A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 220 ~1>«09

■ite de autoritatea bisericească, nici cărţi de rugăciune fără aceiaşi autoritate să nu ajungă în manile poporului nostru.

Atât ?propunerea dep. Dr. Putici, cât şi adausul tăcut, de Dr. Puşcariu s-a decis a să transpune sinodului episcopesc pentru a lua măsurile necesare în această causă.

Suspendarea ajutorului de stat.

Deputatul Dr. Dobrin arată că d»l ministru de culte încă din 2 Martie 1908 a suspendat plătirea ajutorului „'de stat al diecesei Caransebeşului în sumă de 20 mii coroane pănă se vor aduce în ordine afa­cerile escepţionate din dieceza Caranse­beşului,

Cere ca congresul să îndrume con- zistoriul metropolitan să întrevină la mi­nistru „pentru liquidarea ajutorului sus­pendat. — Se primeşte.

Raportul comisiunei şcolare.

La ordinea zilei urmează raportul co­misiunei şcolare asupra raportului consis- torului ca senat şcolar. Raportor Dr. Bra- nisce. Partea din raport referitoare la da­tele statistice şcolare la propunerea co­misiei se ia spre ştire.

Pentru paşii întreprinşi din partea episcopatului nostru şi din partea conzis- torului metropolitan mai întâi pentru a împedeca intrarea în vigoare a articolului de lege XXVII din 1907 şi pe urmă pen­tru executarea legii. — Congresul ia act cu aprobare şi mulţămită.

Cu privire la susţinerea şcoalelor la propunerea deputatului Iriteanu congresul decide:

Ţ in â n d seam ă de in te rese le v ita le ale c re d in c io ş ilo r n o ş tr i d e c la ră su sţin erea şcoa­le lo r confesionale p e în tre g te r ito r iu l m e tro - p o lie i ş i in v ită c o n z is to riile e p a rh ia le a cău ta c ă ile ş i m ijlo ace le n e cesare p e n tru s a lv a re a ş i a s ig u ra re a ş co a le lo r confesionale.

După aceea a urmat la ordinea zilei pertractarea Regulamentului pentru exa­menul de cualificaiiune învăţătorească la institutele pedagogice confesionale din metropolia gr. or. rom. din Ungaria şi Transilvania şi Regulamentul pentru or­ganizarea învăţământului în şcoalele po­porale.

Petractarea acestor două Regulamente a consumat tot timpul şedinţei dinainte de amiazi şi al şedinţei VIII ţinută la oa­rele 4 d. a.

Cor,

Procurorii B0$tri. Nu e vorba de noi? şi ei, nu vă speriaţi. E vorba de procu­rorul Székely din Budapesta şi de martirul Ferrer. Anume, la şedinţa ce improvizaseră liber cugetătorii din Budapesta, pentru a protesta în contra uciderii lui Ferrer, lo­cul presidentului îl ocupa procurorul Szé­kely. înfuriat el zise : »Nu ne vom lăsa de lupte, pănă nu va învinge dreptatea, împotriva gloanţelor vom lupta cu gloanţe !« Iar alt erou al libertăţii protestătoare striga, tot sub ocrotirea procurorului: »Lumina se răfueşte cu întunerecul. Vom stârni iarăşi vechea ură a păgânilor!«

Demonstraţia, gloanţele, ura păgâ­nilor erau îndreptate în contra clericalilor şi în contra bisericei — ucigaşul bănuit al lui Ferrer. Uitase cu desăvârşire sermanul procuror că după §. 172 urmează §. 178,

cel care pedepseşte cu închisoare simplă »agitaţia în contra instituţiunilor statului.« Noi îl uităm mai anevoe, şi altădată parcă şi procurorii noştri îl cunosc mai bine. N-ar fi însă vrednicii fii ai marelui Kos- suth Lajos, — duşman ai Regelui asu­pritor şi al naţionalităţilor asuprite, în acelaş tim p ! — dacă n-ar fi uitat aşa de frumos, ce nu trebuiau să uite.

Lupta Intre fraţi a Încetat In BucovinaDespre intrarea iarăş în partid a di­

sidenţilor, cetim în »Patria«, din Cernăuţ:»Putem trimite cititorilor noştri şi

întregului neam o veste, care credem, că le va procura bucurie sinceră: în urma tratativelor urmate cu deputaţii, cari nu aparţineau partidului nostru, s-a ajuns la o înţelegere şi deputaţii au întrat în partid.

»Nu ne-am împăcat numai de dragul păcii, căci atunci am fi nişte tr&d&tqţi ai propriului program. Ne-am împăcat şi am căutat să înlesnim stabilirea unei înţele­geri numai în vederea realizării progra­mului partidului nostru.

»Deputaţii intrând în partid, au recu­noscut, că numai partidul reprezintă voinţa adevărată a poporului, şi că numai în si­nul lui se pot manifesta cei ce doresc să conlucre sincer la progresul Românilor din Bucovina.

»Tendinţa organizaţiei noastre trebuie să fie ca peste t- t locui să ne prezintăm în afară ca un trup, în care bate un suflet

»Cu intrarea deputaţilor în partid s-au înlăturat orice piedeci din drumul organi­zaţiei şi organizarea se va continua de acum înainte în comun acord cu depu­taţii.

„Proxima adunare naţională va revi­zui statutul partidului precizând toate atribuţiile şi creând dispoziţiile pentru o disciplină de fier în partid. E trist dar adevărat, că noi suntem un popor tară disciplină şi că avem foarte mult de sufe­rit pe urma acestui cusur. Datoria parti­dului şi a şefului sau va fi, ca acest rău, pe urma căruia am îndurat atât de mult, care a provocat atât de dese sciziuni în sînul neamului nostru, să fie stârpit din rădăcină.«

Am erica şi Anglia contra Germaniei.Directorul ziarului »Times* din Londra a întreprins o călătorie prin oraşele princi­pale din America spre a face propagandă pentru unirea elementelor engleze contra Germaniei. Presa americană se ocupă acum foarte mult cu eventualitatea unui răsboiu germano-englez, e însă ciudat că majori­tatea ziarelor se declară pentru Germania şi contra Angliei. Majoritatea presei ame­ricane e de părere că răsboiul ce s-a dat odinioară între Anglia şi America e una dintre pagiaeie cele mai sângeroase ale istoriei Statelor-Unite. Acele lupte apar ca nişte puncte negre din istoria trecutului şi arată că America trebue sa pună capăt prietiniei cu Anglia.

Cabinetul sârbesc şi-a dat dimisia.Cabinetul Novakovici şi-a’ dat dimisia şi ea

redactarea gazetei » Oziris«, care »să trac- tarisească toate ramurile economiei rurale şi să publice totodată preţurile productu- rilor !a Galaţi şi Brăila,* precum şi preţul vitelor pe la iarmaroace. Aseminea ope­raţiile comerţului la Galaţi şi Brăila, un extract despre toate măsurile administra­tive, ce guvernul va lua în folosul agri- culturei şi comersului.«

Societatea se pune în curând în ra­porturi fericite cu societăţi şi savanţi din străinătate, făcând schimburi însemnate îndeosebi pentru Muzeu.

La 1840, cu ocaziunea congresului dela Erlangen a societăţei medicilor şi naturaliştilor din Germania, au fost repre- sentate şi ţările române: Moldova ţrin doctorul Oihac iar Muntenia prin doctorul Meyer, Amândoi au făcut comunicări din ţările române. Îndeosebi au făcut cunos­cută, pentru prima oara, lumii ştiinţifice ozokerita (ceara de Moldova), ceara fosilă de pământ. Muiţi din învăţaţi au dorit a se face »mădulari« societăţii Istorio-Natu- rale din Eşi.

La 1846 era pres!dent Logofătul A. Gfaica, care în curând era să fie domn al Moldovei.

La 1851 începe să scoată o foae, sub redactarea doctorului Vărnav, prin care să iasă la lumină lucrările societăţii, şi to t­odată »să se înzestreze obştia cititoare »cu potrivite învăţături din ştiinţele na-

»turei, iar mai cu seamă din medicina de »popor şi din Dietetică sau Igienă«.

Dar de prin 1852 societatea apucă pe panta declinului. Cercul tot mai res- trins al oamenilor cu dor şi iubire de ştiinţă împedecă desvoltarea ei. Colecţiu- nile se risipesc, se dau uitării.

In anii din urmă par-că s-a mai în­firipat din letargia îndelungată, în care că­zuse. Cel puţin membrii, ca Dr. Russ, Bot- tez, Bogdan, apoi Bothezatu, Imerwoll, Konnya, Dr. Manicatide si alţii ne dau spe­ranţe legitime, că vor aduce iarăş la în ­florire cea mai veche societate ştiinţifică românească.

Alte dedalii, despre lucrări, publicaţii şi tendinţe ştiinţifice, ale acestei societăţi, îmi lipsesc. Se vor afli însă alţii, mai bine informaţi, ori chiar vr-un membru al So­cietăţii, care să publice dări de seamă mai amănunţite despre activitatea corporaţiei, în. vre-o revistă mai accesibilă publicului mare, să zicem în » Natura« din Bucureşti sau în » Arhiva* din laşi. Sa nu se scape din vedere, că o societate prospert-azâ cu atât trai bine, cu cât îşi înfige mai a- dânc rădăcinile în conştiinţa mulţimei.

Geoagiu, 14 Oct. 1909.

Gau\ Todica.

a fost primită de rege. Regele a însărcinat pe Pasici, Stoianovici şi pe preşedintele Scupştinei ca să înceapă tratativele în privinţa formărei noului cabinet. Noul ca­binet se va compune din membrii ambelor partide radicale.

In Belgrad se crede că motivul prin­cipal ai demisiunei cabinetului este faptul că institutul parisian de credit mobiliar din Franţa a făcut o ofertă de împrumut cu emisiunea de 86 şi procente 5 la sută ministrului de finance, Proiici, care totuşi nu a dat atenţiune acestei oferte socotind că această bancă nu este capabilă de emi­siune. Această bancă, însă, acum câteva zile s-a prezentat din nou cu o ofertă gu­vernului şi a cerut să se contracteze un împrumut pe cale de concurs. Bătrânii ra­dicali au considerat aceasta ca inoportun. Protici a însărcinat atunci pe Paciu să meargă la Paris. In urmă partidul naţio­nalist a decis să iasă din coaliţiune. Mâne se va forma un nou cabinet Pasici. Par­tidele radicale au însărcinat pe delegaţii lor a fixa programul guvernamental.Mult pot puţini buni împreună.

— 20 Oct. 1909.

Mai în anul trecut apăruse în unele foi nişte ştiri anume că: Românii din Ja- beniţa (corn. Murâş-Turda) ar fi format o societate cu scopul, ca să cumpere scălzile cari formează proprietatea familie’ »Grün«, şi un necunoscut atrage'atenţiunea statu­lui ca sa cumpere acestea scălzi, ca nu cumva să ajungă în mânile acestei socie­tăţi româneşti.

Români i din Jabeniţa au desminţit aceasta ştire, care nu avea alt scop decât ca să ducă statul în rătăcire, ca să-i plă­tească d-lui Grün Dolfi o sumă frumoasă pentru scălzi, dar totuşi aceasta ştire a tost ca o profeţire pentru vremile de mai târziu, căci coconaşul Grün Dolfi, care as tăzi petrece prin Pesta şi Monte Carlo, avuse în hotarul Caşivei o moşie în întin­dere de 400 jug. catastrale şt care moşie o cumpărase tatăl său dela locuitorii co­munei Gurghiu. Intr-o zi se vestise, că a- ^ceastă moşie e de vânzare. Atunci bravul •nvăţător* loan Pop şi cu harnicul primar Alexandru top din Caşiva, se stătuirâ şi fără multă socoată îşi câutară 8 soţi cum­părând u-o toată cu suma de 70000 cor. învăţătorul loan Pop cumpără aproape ju rnătate şi astfel locuitorii comunei Gu*- ghiu o pi ?dură pentru totdeauna.

Prin aceasta putem tă’a la răvaş un progres economic însămnat pentru comuna CaşL a. laţă deci că s-a adeverit zicătoa- rea: »că mult pot puţini buni împreună«.

învăţătorului loan Pop şi primarului Alexandru Pop din Caşiva n-avem decât laudă să-!e aducem şi să-i dăm publicităţii exprimandu-ne dorinţa, ca şi în alte co­mune să afle tot mai mulţi imitatori, căci aceşti oameni au înţeles cuvintele lui A le­xandri că:

„Unde-i unul nu-i putere La nevoi şi la durere Unde-s doi puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte/’

şi prin aceasta se dovedeşte strigătul lui Coş- buc că: »N oi vrem pământU

Deda, la 20 Octon vrie 1909.

Gregor iu Geontea. învăţător.

Zborul lui Bleriot în Budapesta.— Dela coresp. nostru special. —

Cine a fost Dumineca trecută 17 1. c. în Budapesta a putut vedea cu ochii cea mai nouă minune a veacului nostru, o maşină de zburat, un aeroplan în zbo­rul său liber.

Louis Bleriot, vestitul aviatior fran­cez, care în 25 Iulie a zburat glorios pes­te canalul La Manche, câştigând premiul de 25,000 franci al ziarului Daily Maii, sosise la Budapesta deja Vineri în 15 1. c. şi Duminecă după amiazi a făcut 3 ascen- ziuni deasupra locului de exerciţiu al hon­vezilor. Bleriot deşi are mai multe modele de aeroplane, se vede că a îndrăgit foarte mult maşina sa, care l-a trecut peste La Manche, căci şi de astădată tot cu ea a zburat. O pasăre uriaşă, cn vultur frumos lung de 8 m., lat 72') m. şi greu, ce cre­deţi? Se zice că e circa 300 kgr. insă dacă vă veţi informa la oficiul vamal cât a cântărit maşina (ce indiscreţie!) veţi afla că a fost 462 kgr. brutto. La tot cazul motorul Anzani de 25 calvapori (cu 3 ci- lindre) a avut să susţină în aer, o greu­tate de 300 kgr. socotind şi pe D-l Ble- riot.

Timpul ascenziunilor fusese fixat pe 3 ‘/2 oare p. m. (adecă între 3 şi 5 oare)

însă Bleriot abia la 4 oare a început s i zboare, din cauza unei reparaturi la maşină.

Curiozitatea adunase la locul specta­colului o mulţime de vre-o două sute de mii de oameni (n-a fost cine să-i numere, ziarele din capitală scriu despre 150,000, însă au fost cu mult mai mulţi). Ara vă­zut stradele negre şi pestriţe de lume de la 11 oare până pe Ja 3, am văzut tram­vaiele îndesate, automobilele, bicicletele, trăsurile, până şi carăle precupeţilor pline, o mişcare, o fierbere de Jume, larmă şi nori de praf ca-n pustia Saharei, copii că- ţărându-se de rampele tramvaielor şi po­liţia mobilizată toată la faţa locului. La 2 oare lojele şi tribunele erau pline şi toate locurile ocupate, soldaţii în grupă la locu­rile lor, muzicile militare trimbiţau lauda geniuiui acestui francez, care a venit să arete tuturor necredincioşilor, că omul în ziua de astăzi poate şi zbura... numai să vrea. Un moşneag venit din cutare sat să vadă şi el minunea minunilor până nu va muri, se chinuia şi el sa se urce într’un acaţ de alăturea

— »Dar bine moşule« zic eu, »ţi-ai uitat ca ţi-a trecut vremea când te câţă- rai prin pomi?

— »Lasă-ma cumetre« zise el, »mă­car de-ar plezni toţi jidanii, care cer bi­let şi pe locul slobod al lui Dumnezeu, eu zău tot vreau să văd pe Bleriot. Si dacă nu-mi ajută nimenea, las’ că mă sui eu şi singur«.

Eu, mişcat de însufleţirea moşului, îi făcui scară d<n mânile şi din bastonul meu, dar moşul era sus, adecă »acum poţi zbu­ra cumetre Bleriot, dacă-ţi dă mâna«.

— »Dar ce vezi de acoio moşule?“

— »Hei fătul meu, atâta lume n-am văzut nici în 48 Mare lucru e să zbori în rând cu pasările. Adecă stai numai jos şi aşteaptă să vedem ce poate Bleriot, că până n-oi vedea nu cred. Nu, nu, nu cred nici popii, măcar că ne-a predicat în bise­rică. Adecă cine-i Bleriot să zboare?

IJ iâsai pe moşul în pace şi-mi cău- tai un loc mai ridicat, de unde să văd mai bine.

Era jumătate la 4 când văzui auto­mobilul roşu venind cu Bleriot şi soţia sa. Era îmbrăcat ca şi un urloer (hornar), cu capul înfăşurat într’o broboadă de mătase neagră. Se putea vedea că e un bărbat svelt, frumos, cu ţinuta dreaptă, privirea liniştită şi energică.

Nu peste mult soseşte şi Arh'ducele Iosif cu toată familia, ocupând loc în loja regală, unde fu primit Bleriot cu soţia.

Mulţimea privea ţântă la stâlpul înalt în vârful căruia era arborat un steag, dicţionarul lui Bleriot. Steagul alb cu mar­gini negre însemna că se repareuza ma­şina. Îndată ce se arboră steag alb oamenii deveniră neliniştiţi, căci steagul alb în­semna că vântul e prea tare

Aşteptam. Nu peste mult vedem roşu-alb, spiritele se liniştesc, căci asta însemna, că Bleriot zboară îndată.

Aplauze zgomotoase mă făcură sa tresar; steagul roşu, Bleriot zboară. Dar unde-i? Aeroplanul fu scos de 2 mecanici. Aripile îi erau întinse. Un moment şi îi se vede capul păsării: Bleriot se urcase pe maşină. Un mecanic învârti ceva îna­inte la elice şi sări la o parte. Motorul începe să zbârnae, cât ai număra unu doi, trei, aeroplanul lunecă pe r >ate şi a, pui se ridică liniştit, maiestos, dar sigur.

Ce bine se poate simţi cineva în ae­roplan! Cât zboară de liniştit; nu se cla­tină în nici o parte. Pasărea face un ocol într-o înăitinirf de 20 m. apoi succesiv atinge înălţimea de 40— 50 m. Şi cât zboa­ră de repede! Când e mai departe îţi face impresia unui vultur uriaş, iar când se a- propie, ai impresia unui automobil zbură­tor. Aeroplanul zboară cu atâta siguranţă încât nu ţi se pare nimic mai natural de­cât a zbura Mulţimea la început amuţită de uimire, se deşteaptă ca diutr’un vis, ca dintr’un somn de mii de ani şi strigă, apiaudează, fâlfâe batiste, pălării, o însu­fleţire simultană intr-un cerc uriaş de lume. Bleriot ocoleşte rondotil de 5 ori apoi se scoboară înaintea iojei regale. Pe­trecuse 10 minute în aer.

Ascenziunea 2-a a durat 12 minute Pe ia 5 <>are a apărut a treia oară vultu­rul lui Bleriot şi într’un zbor do 8 minute îşi arată mulţămită sa faţă de publicul imens. Arhiducele Iosif după prima ascen- ziune, a felicitat pe Bleriot, apoi la con­dus în loja regală.

Seara s-a dat un banchet in onoarea iui Bleriot. După banchet Bleriot a ţinut o prelegere despre technica zborului.

J Eu am căutat înzădar pe moşul din acuţi să-l întreb de crede acum că omul poate zbura; nu l-am aflat. Şi ce mi-ar fi

> şi răspuns altceva decât: „Hm, hm. Mare

Nr. 220. 1909. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.ucru nepoate, mare lucru. Doamne, Doam-

} re ce ţi-e omul, să zboare el ca pasările!«— VI —*

Bleriot la Bucureşti.

iată câteva din punctele principale ale programului stabilit.

In zilele de 10, 11, 12 şi 13 Octom- vrie v. adecă de Sâmbătă până Marţi seara,

I maşina zburătoare a vestitului aviator va

Iii expusă vederei publicului, în garajul Prager pe calea Victoriei, dela 8 dimi­neaţa până la 11 seara în schimbul unei taxe de 2 lei.

| Marţi, 13 Octomvrie, oarele 9 şi ju-; mătate seara, aviatorul frances va ţine o f conferinţă în sala Ateneului, i Conferinţa va fi însoţită de proec-* ţiuni luminoase.

Mercuri, 14 Octomvrie la oarele 2 p. m. Bleriot va face trei ascenziuni la Hi­podrom: o ascenziune de »distanţă«, una de »durată« şi a treia de altitudine.

Preţurile de întrare s-au fixat astfel: Pentru »tribune« intrarea 20 de lei

de persoană; militarii 15 lei şi copii 10 lei. La »Peiouse« intrarea 3 lei de per­soană. Pe o circonferinţă de 2 km. vor fi postate trupele din garnizoana Bucureşti, spre a împiedeca trecerea persoanelor iară bilete.

Ministerul de lucrări publice a acor­dat o reducere de 50 la sulă pe căile fe­rate.

Pe de altă parte toate şcolile din Bucureşti şi autorităţile vor fi închise pen­tru ca elevii şi funcţionarii să poată asista la evoluţiuniie aviatorului francez

Dela serbările centenare.Gomplectări.

Ni se atrage atenţia în mod binevoi­tor, că discursul d-nei E. Scibădeanu, ros­tit în audienţă la Mitropolitul, este in- complect aşa cum ni l-a dat raportorul nostru. D-na Elena Săbădeanu a mai spus aproape înc’odată pe atâta şi anume, ca introducere, acestea:

Em inenţa Voastră !

Faptele măreţe ale nemuritorului mare bărbat şi arhipăstor. Andreiu, a pus toată românimea în mişcare.

Nici că e altfel posibil, pentrucă dân­sul a zidit neamului sau, poporului nostru românesc, o casă nerăsturnabilă, în care mic şi mare, bogat şi sărac, poate deveni fericit îngrijind de casă şi implorând aju­torul celui Atotputernic.

Reuniunea femeilor române din Bra­şov etc.

*Ni se mai comunică apoi că pe mor­

mântul marelui Şaguna a depus separat o cunună »Reuniunea femeilor române pen­tru ajutorarea văduvelor sărace din Bra­şov şi jur«, cu inscripţia pe funtă: »Reu­niunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace. Geniului desrobitor al bisericei noastre gr. or. Andreiu de Şa- guna Braşov«.

rică la sfânta liturghie şi la parastasul so­lemn a cântat corul bisericesc dirigeat de învăţătorul Sperchez. S’a dat cetire fru­moasei pastorale a metropolitului. Cu acea­sta ocaziune protopopul I. Hamzea a pu­blicat poporului că Esc. Sa Metropolitul a distins cu dreptul de a purta brâu roşu pe preotul I. Străvoiu. La şcoală, unde s’a întrunit lume multă, dar foarte puţini şco­lari, după cuvântul de deschidere al părin­telui protopop, a vorbit înv. dir. V. Bude despre viaţa şi faptele marelui Şaguna. O elevă din clasa V. primară a recitat o poezie de Eliade Rădulescu, iar învăţătorii dimpreună cu vre-o câţiva şcolari au in­tonat cântarea lui Şaguna. De încheiere s’au împărţit 43 de portrete bine reuşite ale nemuritorului arhiereu.

Un dar generos, d -i s . Mândreauprofesor la universitatea din Bucureşti, a dăruit mesei studenţilor români din Bra­şov, cu prilejul centenarului Şaguna, suma considerabilă de 300 coroane. Pentru acest dar frumos, care în împrejurările actuale, — când munificenţa publicului faţă de im­perioasele trebuinţe ale instituţiunii noa­stre umanitare pare a stagna, — e atât de binevenit, exprimăm generosului dona­tor cele mai călduroase mulţămite. — D i­recţiunea şcoa ielor m ed ii gr. or. rom âne d in Braşov.

Lista neagră. Curia a confirmat sen­tinţa prin care studentul slovac, dela po- litechnicul din Berlin a fost osândit la 4 luni închisoare şi 800 cor. amendă, pentru un articol în contra renegaţilor!

Adunarea de toamnă a comitatului Braşov este convocată pe ziua de 30 Oc­tomvrie n. la orele 9 a ni, în sala de la reuniunea industriaşilor.

Conferenţe învâţătoreşti. in urma ho- tărârei sinodului arhidiecezan din anul acesta, conferentele învăţătorilor români gr. or. din arhidieceza transilvană s’au or­ganizat din nou astfel, că de aci înainte se vor ţinea în fiecare an conferenţe trac- tuale în fiecare protopresbiterat, şi numai din 3 în 3 ani se vor mai întruni aşa nu­mitele conferenţe cercuale, ia cari vor par­ticipa învăţătorii din mai muite protopo­piate. Conferinţele tractuale din anul ace­sta sa vor ţinea în zilele de Duminecă şi Luni, 1 şi 2 Novembre .st. v. In senzul cir- cuîariului conzistorial învăţătorii nu vor primi nici diurne nici .spe.se de călătorie, prin urmare vor avea sa călătorească pe jos şi să-şi ducă merinde de acasă, dacă doresc să ia parte la aceste conferinţe şi să se perfecţioneze.

Necrolog. Alaltăeri seara a încetat subit din viaţă proprietarul tipografiei şi al ziarului »Kronstădter Zeitung« din Bra­şov, Fritz Gotî în etate de 59 ani. Regre­tatul defunct a fost un bărbat integru, un om al muncei, care întreaga sa viaţă şi a dedicat-o întreprinderei sale comerciale şi desvoltărei ziarului »Kr. Zeitung« bucu- rându-se ele cele mai sincere simpatii în­tre conaţionalii săi. Dar ru numai in cer­curile aceste, ci şi în cercuriie româneşti ale oraşului nostru, regretatul Fritz G5tt a fost stimat şi respectat, pentru caracte­rul său deschis şi cinstit.

Odihnească în pace, iar întristata fa­milie primească sincerele noastre condo- lenţe.

Cinstea Steagului kossuthist. Pe cu­loarele dietei s’a petrecut următoarea scenă caracteristică între poporalul Zbo- ray şi kossuthistul Buza. Z . : Şi zău B. voi în adevăr credeţi cele ce le vestiţi în chestia băncii? B.: Da fireşte! Z.\ Şi-mi dai chiar în scris, că n’o să vă daţi îndărăt? B. (se codeşte). Z.\ Să ştii că ’ndată mă duc la ziarişti, şi le spun, dacă nu-mi dai o de­claraţie ! — la, hârtie, poftim şi scrie : »Până la 15 Ian. 1911, vom avea bancă autonomă ; nu cedăm !« — Acu iscăleşte.B.: D ar... Z . : Nu te las, iscăleşte. Uite, ţi-am mai dat termin de 15 zile ... B. : Bine, dar cu un mic adaos: >...ne în vo im cel m ult la o soluţie p rov izorie , ş i fă ră de a jertfi p r in c ip i ile «.

Cu adausul acesta a iscălit. Toată lu­mea, cunoscând înţelesul acestor fraze kossuthiste, tipice, a pufnit în hohote de râs.

Intre viriliştii oraşului Cluj, a patra parte sunt profesori dela universitate. Primul virilist este, ca de obiceiu, deca­nul facultăţii juridice. In listă găsim un singur virilist român — pe Dr. Aurel lsac — cam pe la mijlocul listei.

»Székely körvasút« cum zic Maghiarii liniei ferate Deda— Gherghiosântmiclăuş, este terminată şi se va da circulaţiei în 28 1. c. cu deosebită solemnitate. Dacă va fi sănătos, va lua parte la solemnităţi şi Fr. Kossuth. Noua linie trece prin cele mai romantice ţinuturi.

Comitetul central ai »Asociaţiunii« pu­blică concurs pentru o bursă de cor. 100 anual din »F on d u l A v ra m lancu< , desti­nată pentru tineri români dela şcoale se­cundare. Petiţiile se vor adresa comitetu­lui central al »Asociaţiunii« în Sibiiu, strada Morii Nr. 6 p â n ă la 3 JSoemvrie n. a. c., împreună cu următoarele acluze în original sau în copie legalizată: a ) certi­ficat de botez, b) atestat şcolar, c) atestat de paupertate.

Iarăşi un aeroplan românesc. Cetimîn ziarele de dincolo; D-l Take Brumă- rescu, cunoscut publicului bucureştean prin spiritul său ingenios şi numeroase inven- ţiuni, a dat la iveală un aeroplan, inventat de dânsul. D-sa va face primele încercări zilele acestea în faţa reprezentanţilor pre­sei ; iar apoi face experienţe şi în faţa celebrului aviator francez E. Bleriot, care după cum se ştie soseşte în ţară. Aeropla­nul iui Brumărescu, bazat pe un principiu nou şi ingenios, ne da speranţe să înre­gistrăm un real succes pentru aviaţiune. O dorim din tot sufletul.

Demonstraţia din Botoşani, a studen­ţilor şi elevilor — despre care am scris şi noi ■— împotriva participării a trei evrei la organizarea serbărilor jubilare ale liceului, are urmări grave. Treizeci de elevi au fost traşi în cercetare, dintre cari 6 au tost eliminaţi pe un an întreg, iar alţii pe timp mai scurt. Toţi elevii au hotărât acuma a se pune în grevă, daca aceste eliminări vor fi ezecutate.

Boia Indochina ta P a ris cu aeroplanul Un ziar francez anunţă că comitetul technic al societăţii naţionale de aviaţiune a ho­tărât să cumpere un aeroplan sistem Ble­riot, urmând ca un membru al societăţii să facă cu acest aparat o călătorie de ia Saigon la Paris, distanţă de 13,000 ciulo- metri. Itinerarul acestei călătorii er fi prin

ULTIME Ş T IE !Budapesta, 23 Octomvrie. Kos-

suth a invitat pe fruntaşii partidului să caute o soliţie şi să-i comunice planurile lor. Dânsul va spune aceste planuri miniştrilor. Soluţia, care va lua £ majoritatea miniştrilor, se va supune împăratului.

Budapesta, 23 Oct. După ce toate partidele vor declara hotărârea lor precisă în chestia restabilirei coaliţiei, dorite de Regele, Wekerle va pleca la Viena, va spune Maj. Sale hotărâ­rea partidelor şi va aduce cu sine de­cisul Regelui.. Cam pe Marţi se anunţă aceasta audienţă a lui Wekerle.

Yiena, 23 Oct. In şedinţa de eri a Camerii s’a făcut alegerea preşedin­telui. După cum era de prevăzut, a fost ales preşedintele de până acuma, Dr. Patai cu 266 de voturi. Uniunea slavică a votat alb. După aceea s’au ales secretarii.

Yiena, 23 Octomvrie. „Reichspost“ află că împăratul nu va face nici o concesiune in ce priveşte chestiile militare. In audienţe nu s-a vorbit nimic despre cazul în care parlamen­tul maghiar nu ar renunţa la conce­siunile militare. Consilierii împăratului îi vor recomanda acestuia o politică de eomplezauţă î d chestiile militare.

Budapesta, 23 Octomvrie. La o sucursală a poştei centrale s-a desco­perit eri o fraudă însemnată. Este vorba de dispariţia unui sac cu 35,000 coroane în aur.

Königsberg, 23 Octomvrie. In dis­trictul Niederung, din Germania, un caz de coleră a fost constatat la un copil de şase săptămâni.

Torino, 23 Octomvrie. Lombrose a lăsat în testament ca medicul Cav- rara să-i studieze craniul, iar înmor­mântarea să i se facă în tăcere, fără coremonii religioase.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Râm .

Redactor respons.: D r S eve r Dan.Br. SÎIBÎi 1. MU BOU.VIII Koaiigasse Nr. 29 — Viena

C on su it a ţiu n 1

an c e le b rită ţile m edicale, cu s p ec ia liş tii de fa

(a cu ita tea de m edic ină ain Viena.

Telefon nr. 17065

- 16 Octomvrie v.

Iarăşi un proces monstru. „Buda­pesti R irlap“ este informat că p ro - curaturile competente vor porn i pro - ces de pressă în contra tuturor zia­relor române, cari au iscălit şi pu­blicat răspunsul pressei noastre la răspunsul pressei maghiare în che­stia procesului de trădare din Zá­gráb. Procesul se va intenta la cere­rea societăţii gazetarilor maghiari „0thonil, pe care până acuma, o cre­deam vândută numai guvernului! Aş­teptăm în fiecare clipă vizita judelui de instrucţie, cu azistenţa.

Centenarul lui Şaguna în Zârneşti încă s’a serbat în ziua ’de 4 (17) Octomvrie conform circularului conzistorial. In bise­

— In 21 Oct n. a încetat din viaţă după scurte suferinţe pretorele din Arpa- şul-inierior IafiCU TUFCU, în etate de 34 ani, lăsând în adânca jale neconsolata so­ţie, două fetiţe şi numeroase rudenii. În­mormântarea a avut loc Vineri în cimite- rul român din Făgăraş.

Odihnească în pace!

GuStâV Lindner, deputatul sas al cer­cului 11. din Sibiiu, şi profesor de univer­sitate în penzie, a murit alaltăeri, în vâr­stă de 73 de ani. Pe timpul desbaterii în dietă a legii şcolare lui Apponyi, Lindner a prezentat punctul de vedere al Saşilor, într’un chip destul de diplomat. In tine- reţa lui a fost »Jungsachs«, dar nu multă vreme.

Sf. Sinod al României a fost convo­cat în sesiune de toamnă pe ziua de 12 Octomvrie v.

Cal cutia, prin Indii, de acolo la Bassora şi Constantinopol şi de aci la Paris. In indii ! ar urma să se facă 4 popasuri, dela Bas- j sora până la Constantinopol 7 şi de la j Constantinopol până la Paris 4. I

Ofiţerii turci în armata austro-ungară. jPoarta a hotărât ca în anul 1910 să tri- j mită un număr anumit de ofiţeri în ar- ! mata austro-ungară, şi în curând va lua j dispoziţiuni în privinţa aceasta.

Măsurile luate din cauza epidemiei deparei, au fost ridicate cu ziua de eri. Se pot aduce spre vânzare în oraş porcii şi târgul de săptămână se va ţinea regulat.Holera în Germania. Din Berlin se

anunţă, că un ora a căzut bolnav prezen- I tând simptoamele holerei.

Medicul român în KarlsbadDr. EJVEA MI CO LA

dela facultatea din Viena, dă consultaţiuni în Karlsbad, »Haus Feigenbaum« vis-à-vis

de Mühlbrunn.

I S è ca/petâ pret-u.tixid.erLi n

Cremă de dinţi indispensabilăconservă d in ţi cu ra ţi, a lb i ş i sănătoşi.

Aducem Ia cunoştinţa On. public, că preţul npelor minerule şi liygie- nice din depositul nostru din stra­da, (hlrei Nr. 25 pe lângă schimbul mediat al st elelor este următorul:

Gloria J litru 10 t'i. '/2 litru fii.Borpatak i 2 _Mat îl d „ r ; „ 14Borhf gy io „BarossEiőp.taiv î? r « n »

sí. c u m p ă r a r e d c s t i c l e

Fellé rkő n Ití » » i4 „ Borszék n 26 n » 22 „Felsőrákos Mária „ 16 „ » 14* S/.tej ka i? 28 » » 22»Kászou Saluíáris 1 litru 16 fii. U, iitru 14 fii. Boholt 26 » 22 „Horgász n 16 » » 14 „ Hargitta n 26 n 7) ^2 yBepati » 16 * 14 „ Székeiy-Selters ?? 26 »? •/> "v X > „ ,, -L* y, kJZiOÎvruj OCUU-) „ »? *•

Âferăni llo rv iz iiri acasă.» — A pelăm Ia sprijinul Ou» P*

Societatea pe acţii a exploatării şi exportului apelor minerale. (479,111—150

T e l e f o H& J tfr. 3 6 4 .

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 220 - O . ) I.

Din partea nnei societăţi de asi­gurare bine acreditate se cântă;

Funcţionari voiajoriversaţi în afaceri de asigurare, pen­tru serviciu extern (achizitori), cari au relaţii cu cercuri mai bune, even­tual domni solizi, cari doresc sa se dedice acestei ocupaţiuni. — Oferte cu indicarea pretensiunilor sunt a se trimite sub: H. Z. 1000 la admi­nistraţia acestui ziar. (759,1—8.)

»un.

p BUCAGEORGEcroitor bărbătesc,

J Braşov, Strada Orfanilor Nr. 7.

{ Confecţionează:I Costume modeme.| Fason elefant.| Depozit de

| Stole veritabile englezeşti.

Original Victoria, Itoliler,

A fraian a, Wittina, Gritzner,sunt maşini de cusut d : : bună c a litit* . :

Fabricate de clasa primăîn ce priveşte aranjamentul şi exe : : cutarea lucrărilor.R eprezen tan te de

M I C H A E L M 0 0 S E R ,Braşov, Strada Porţii Nr. 39,

m are ate'iei* m eelinnle de repa râ tu ri. M aş in e de ie rie şi C ra m a

foan e se reparează .171b, 12-50.)

I

liIIH■

I

cea mai

- K

WILHELM SCHMIDTS,Franzelarie fina şf de lux. Brutărie, Vânzare de făină.

Braşov, Str. A ţe i 3, Str. Hirscher 2.In fie*care zi se capătă de 8-0ri fran ­

cele pro spete, şi păne de eată. Pane neagră Crnliam prroaspătă. Cozonaci şi Pizmeţt proaspeţi

în iie-care zi.La toate exposiţiile unda eu luat parte,

produsele mele au fost premiate cu cel din- tâiu preţ-. L a expoziţia din Bucureşti din anul 1906 premiat cu medalia de argint.

■ 4 i

SĂNĂTATEAeste cea mai scumpă binefacere pentru

Dame, se poate conserva şi cultiva folosind

CORSET GRADEFRONTcare este comod şi modern.

se capătă după măsură sau gata numai în

M A C r . l Z I N U I i

b . g o l d s t e i n ,Confecţionare da corsete specialitate

BRAŞOV, Strada Vă mei Nr. 21

fe!Rs.sni “̂ îiSJ i

Cursul la b u rsa d in H e a s .Diu 22 Ocfcomvrie n. 1909.Renta ung. de »ur 4C,V - » - Renta de uordue ung. 4°/ft irapr. că; . ier. ung. in aur 3 ‘

Papi. căii. fer. ung. în argint 4%Bonuri rurale croate-sUvoue irnpr. ung. cu premii . . . .Liusuri pentru reg Tisei şs Seghedin 145 10 atenta de hârtie austr. 4I/ll* . - 94.70Renta de argint austr. 42/,0

112.40 91 85 82 — ^1 95 91 95 2 1 -

94 60C u r s u l p i e ţ e i si f :‘ Ş 3 T •Din 23 O toiuvne n. 1909ncicote rom. 1Cu raw- * 8 94 V'ënd. ; 9 —ginX român 80 Vi 18 96- e turc osci - 21 .50 » 21.60■ fon‘ .A lb ii H- h'"f\ A00. h J .- ~

• Rus.*soJ 253J50 ? 256 5UOO! ondori. f> h-: 04 yţ 19.. 0- bt- » J L w 11 40“C- g* i ioane , 117. — m 117.50

GOLOSAL este norocul la KISS!

Cu stăruinţă, activitate, invenţii, economie, aduni bani în timp îndelungat, dar a *e îinbugâţi cărând, pe neaşteptate, este posibil numai cu noroc la câştiguri mari. De aceea cumpăra cei mai mulţi oameni losuri, căci cu aceasta au s p e r a n ţ ă a se înbogăţi iute.

Cu deosebire sunt losurile loteriei de clase r. u. căutate, căci din 110,000 raii de losuri care se pun în vânzare 55,000 losuri câştigă, prin urmare tot al d o i le a lo s c â ş t ig ă necondiţionat. Ş a n ­s e l e d e c â ş t ig s u n t u n ic e în fe lu l lo r , nu există plan de loterie mai solid şi favorabil.

Atât emisiunea cât şi tragerea losurilor urmează sub controla stăpânirei r. u. şi din cauza aceasta publicul a r e t o a t ă c o n f ie n ţa în losurile de clasă.

N o r o c u l e s t e n e c a lc u la b ila Dela întâmplare atârnă norocul multor oameni. In viaţa ori cui sunt momente, în care se poate noroci, de aceea să-şi cerce norocul cu numărul care safla lângă n u m e le propriu sau la numele unei persoane iubite, care posibil la tragerea viitoare va t şi cu câştig mai mare.

L i s t acâştigurilor celor mai mari din 55 000 losuri aie lo­teriei XXV. de clasă reg. ung. ce se vor trage îu 6 luni din totalul de losuri

110 000 sunt:

Câştigul cel mai mare este 1,000.000 Cor.(UN MILION COROANE.)Coroane

1 Premiu 600000

1 Câştig 400000

1 , 200000

2 - 100000

1 90000

2 . 80000

1 „ 70000

2 r 60000

1 . 50000

1 - 40000

5 * 80000

3 . 25000

8 , 20000

8 , 15000

36 „ 10000

67 . 5000

3 r 3000

437 , 2000

803 . 1000

1528 „ 500

140 . 300

34450 » 200

1850 » 170

4850 . 130

100 „ 100

4350 * 80

3350 - 40

orî'.r»iîooo

Ceroati>vă norocul la noi, pentrucă

M ARE e norocul lui K I S S !K a r l K i s s & C o .Bancă, societate pe acţii. Golectori principali a loteriei de clase priv. r. u. Birou central*- B u d a p e s t , I V * K o s s u t l i L a j o s - u t c z a 1 3 .F I L I A L E : Râkdczi-ut 55.

CUM TE CHIAMÁ? |Adela 2 Or 6 A d o lf 14710 Adóban 1176 Adriran37456 Agnes 22)56 August 21647 Arcadiu! CH67

54422232951343A h X ’UA io îsAlbertAlfonsAlfredA liceAm aliaA rnbro.AndorAndreiAna

6596648950924842798848139801508292-2242381025055750570Antoniu45572 Antorua54788 Auroral08079 Armin 39414 Arnold Aron Arpad Artur Ati la Angus Aur**!

722 -'3 54792 6012' 86337 14712 ■ a 102111 107455Aurelia 64582 B&U* 19759 B álint 40615 Bandi 51221 Bála$ 64z34 Beatrix 32039 B éla 48134 Bengia 85656 Ben a. 33833 B 'r n a t 78472 Berta 93659 Bertán 21522 Berfold37461 Blanca 96087 Bodorel91947 Boldij» 93384 Bosbal 67623 Cristian 73345 Curnei 56982

Gosti 10495 Olemen 16602 Claris» 78298 Cezar Cecila Caro ta Căm ilă 6 >119 Barbora 6468 Brânzia 8339 Dăniîă 60139 David 90721 Dumitru 66904 Demian 8547 Dâian 54755 Desideri 46977 Domnie 56375 Dora 27971 Do roti a 39559 Dmiitrtu 13619 Dinu 29331 Eberard 39072 Edita 8296 Emund 39442 Eduard 92313 Elena 8344 Elerner 39075 ELnoraO 1346 Eliade 86717ElaE i viraE lizaEman.EmilEmiliaErna80863 32073 46796 26128 8282 79847 99 h 0Ecaterin 8276 Erna 13649 Ernest.i 34086 Ernán 107651 Ervin 91528 Elisavet 338C9 E tel 73399 Eugenia46790 Éva 6S008 Fábián 37757 Fa ni 18624 Felien a 102187 F élix 1223

Ferdin. 22221 Fraucisc60ü90 Floare 19770 Florian 378 49 Fioriţa 39577 Fodor 26590 Franoisc77328'J asti n aFridaFridricFilipGaborGabriiGasperGuis en G ţă

2314619770673113957246 3251202635044701

Grigori 221845444 t 13156 96833 89690 91909G^za Gida Gizela Ganea Gustav Gerasir«38890 Guido 67314 George 107164 Gavril 8192 Genadie90772 Gergut 58598 Hedv g 73362 Helena 73150 LLnriu 102147Herrn an 105989 Herrain 22257 Horia 50465 Horat 78302 Ihida' 54788 Ida 22257 Ignatie 91849 Ilcan 102791h iwUm aileanaDimieIrinaIrmaloan

90740 79833 34094 17071 67326 9- 004 8202Iorgovan 8156 Ivor 95329 ízabeia 63620

Izidor 696Manuii 27191 1 ao 27991 Maróéi 21394 Jacob 20567 Margiía 8272 Ja n c a 56381 Maria 91901 Ja n cu 71106 Manóra 4968 Je n e a 54777 Marcii 2337 102167 M a r ik a 9069S Jó n ás 33801 Martin 51189 Jo n itá 37763 M átéi 51491 Jo s if 22144 Malvin 16882 Ju d ita 1231 Matild 86343 Ju h a 60098 Mscavei 24762 Ju lián 20570 Melinda 53399 Mihuf 796 Mi ti 93655Kiim an 51478 K am il 86723 Karol in 94422 Karoi 78279 K»zn»er 54784 K atali 13610 Klem en 58551 K lara 7482 Klotild 91087 Konrad 8128 Korneli 89617 Kornei 54750 K ristof 8233 Kristin 82143 Lndovic 2848 Lafislaul3028 Lazar 39455 Lenard 54409 Leaca 94906 Leo 64594 Laura 51181 Leonti 39408 Leonora57748; Lidia 27052 Lina 56377 Li via 41633 Lorant 32083 Leopol 421067 Lauren 95342 Lucia 12558 Lodi a 38588 Locaei 32063 Ludvig 29597 Luiza 67344 Magda 48189

MihailMioieaMicsaMilan39479784563975298668Mauriei 51226

Nitä Nádor Natali Nerv a Neli Nestor Neţi Nina Olga Olive»Orbán Ofelia O tiîa Oto Onoriu P*ul Paula Petru Pi urina Petnanl06 >33 Panteiie78308 Rachel 8226 Rafael 34296

39598 21501 71123 102775 18601 39763 91090 8126 78260 1> 046 73302 67617 39752 71805 90812 58147 79340 71865 78468

ReginaReneaReziRicardRobert

831920071455959423482079

907932216263609

Roiand 88076 Rozália 8159 ■ ozi"a 10477 Rudolf 102216 Soiomo 45566 .Sofia 78231 Surnue) 44701 S»ndru 84765 Sarolta 39/74 S-bislin 52613 Simion 8170 Stefania46922 Stanisla 10477 Sirena 20190 Sidouia 86367 Sandea 39762 Táraas Torna Teofh Teodor 22220 Terézia 93327 Terca 90538 Tiam er 56361 Tiberiu 8394 Tv tus 22218 Tr'tean 90414 Tobius 39428 Todor 91312 ülne 8163 Urban 8910 V»ientin9084l Valéria 94213 Vencel 94 87 Vendel 67332 Verona 78272 Veronic 73325 Victor 93123 V icton 106177 Vilma 22974V ile lmVinceWalterWiadZoltánZenoZosimZoraZ im a

324759609020049669123959156088547165443017033Ne rugăm a comanda de cu vrem e ca numerii ce i voiţi să nu fie vândoţi.

Tăiaţi acest cupon şi trimiteţi-1 nouă:Ţ E D U L .A D E C O M A N D Ă .

Cassa de bancă KARL KISS & Co., A. Ges.Budapesta IV. Kossuth Lajos-u. 13.N p rugam a ne trimite los clasă i aX X V . loterie, şi a planului oficios.| trimit îu mărci coştale. P re tU ! ([(] ][ ? n 0 1 mandat poştal.

I P r e ţ u r i 8 e ţ

S o s u r ilo r c la s e i l-sa S -a parte C. 1*50 a 4 -a parte 3 * -o juaiătate .. 6 * - in ir e g 12*—

I t r a g e r e a I

in 18 si 2Ô Noy...... J luaţi*1 ou rainbursiNu-r e'eLocuinţa, Str. şi Nr. oasei Posta uit mă (comit.)

T.’pogra tia A . M m vşianu, B raşov.