Biostatistica 1-69

7/24/2019 Biostatistica 1-69

http://slidepdf.com/reader/full/biostatistica-1-69 1/25

1. Biostatistica:defini ie,bazele teoretice,obiectivele i compartimentele.ț ș

Defini ia statistic ca tiin ă a apărut în secolul XVII,ea studiază aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă într-o legătură strînsă cuț ș ț

particularită ile lor calitative în condi ii concrete de spa iu i timp.Biostatistica e o parte component a statisticii ce se ocupă concret deț ț ț ș

dezvoltarea în domeniul medicinii i a ocrotirii sănătă ii , i este divizat în 2 ramuri:ș ț ș 1.sănătatea popula iei i 2.sistemul de sănătate.ț ș

Biostatistica mai poate fi definită i ca un domeniu al statisticii ,specializat în studierea fenomenelor iologice i medicale,în particular aș ș

fenomenelor i proceselor care afectează calitatea fizică i mentală a oamenilor.ș ș

Bazele teoretice ale biostatisticii sunt:!" dialectica materiei#2" teoria generală a statisticii#$" legită%ile economice#&" azele medicinii sau unor ramuri ale ei.Obiectivele biostatisticii:!"'tudierea stării sănătă ii popula iei:ț ț

(indicatori demografici(moriditatea i invaliditateaș

(indicatorii dezvoltării fizice2")viden ierea particularită ilor stării sănătă ii popula iei prin prisma factorilor de influen ă i determinantele aplicate.ț ț ț ț ț ș

$"*cumularea i analiza datelor referitor la re eaua,activitatea i resursele umane ale institu iilor medicale.ș ț ș ț

&")valuarea eficacită ii metodelor de tratament i profila+ie.ț ș

"lanificarea ,economia i finan area ocrotirii sănătă ii.ș ț ț

"*plicarea metodelor statistice în cercetările clinice i e+perimentale.ș

Compartimentele biostatisticii:!"Bazele teoretice i metodologice ale statisticii-ș un ansamlu de procese, metode /i opera%ii, utilizate în scopul o%inerii unui anumit produsinforma%ional.

2"'tatistica sănătă ii popula iei-ț ț 0starea sănătă%ii popula%iei în ansamlu /i a grupurilor ei de ază de care depinde nivelul de reproducere

0natalitatea, mortalitatea", răsp1ndirea moridită%ii, traumatismului, invalidătă%ii, dezvoltarea fizică, longevitatea etc.".

$"'tatistica ocrotirii sănătă ii-ț acumularea /i studierea datelor informative de activitate a re%elei institu%iilor sanitare, cadrelor, aprecierearandamentului /i calită%ii muncii institu%iilor sanitare în ansamlu, pe grupuri /i în particular, precum /i realizează sumarul /i apreciereae+perien%ei viz1nd profila+ia /i tratamentul olilor la diferite nivele".&"'tatistica cercetărilor medico-sociale0medico-iologice"- oferă informa%ii necesare pentru descrierea stării de func%ionare /i a nivelului de performan%ă a sistemului de sănătate, precum /i evaluarea stării de sănătate a popula%iei. Informa%ia generalizată folosită în procesul diriăriisistemului de sănătate con%ine date despre re%eaua, cadrele, fondul de paturi ale institu%iilor medico-sanitare, acordarea asisten%ei medicale popula%iei 0spitalizarea, vizitele medicului", e+amenele profilactice, moriditatea pe toate grupele de maladii /i altele.

2. Obiectul de studiu i metodologia statisticii i biostatisticii.Argumentarea necesită ii studierii biostatisticiiș ș ț

3iectul de studiu - fenomenele sociale de masă sau de tip colectiv, pe cînd oiectul de studiu al iostatisticii îl reprezintă:sănătatea popula iei iț ș

a sistemului de sănătate.4etodologiastatistică 5 reprezintătotalitateaoperatilor, te6nicilor, procedeelor imetodelor de investigarestatistică a fenomenelor.ș

Metodologia statisticiibiostatisticii:!"3servarea statistică,în cadrul căreia se o in date i informa ii referitor la toate caracteristicile supuse studiului într-o colectivitateț ș ț

2"relucrarea statistică în care datele sunt sistematizate i se calculează indicatorii statistici,care caracterizează fenomenul analizatș

$"*naliza,interpretarea i prezentarea finală a rezultatelor ,în care sunt verificate ipotezele,formulate concluziile i fundamentate deciziile.ș ș

!tudiul clinic trebuie să fie:(fezail0realizail"-nr. *decvat de suiec i,posiil ca timp i ani,posiil ca scopț ș

(interesant(nou-confirmă sau contrazice rezultatele anterioare#completează cuno tin ele anterioare,aduce noi cuno tin e.-etic:inofensiv,respectful fa ă deș ț ș ț ț

suiec ii studiului,principiul dreptă ii.-relevant:pentru cunoa terea tiin ifică,îngriiri clinice,politici sanitare,direc ii viitoare de cercetare.ț ț ș ș ț ț

"ecesitatea studierii biostatisticii!.suntem în mod curent utilizatori i furnizori de informa ie,atît în via a particular,cît i în cea profesionalăș ț ț ș

2.suntem adesea deciden i i calitatea deciziilor noastre depinde de o ună informareț ș

$.avem nevoie să tim cum să descriem i să prezentăm în modul cel mai potrivit informa iileș ș ț

&.treuie să tim cum să atragem concluzii despre colectivită i numeroase doar pe aza informa iilor oi nuite din e antionareș ț ț ș ș

.suntem adesea interpre i i calitatea în elegerii noastre depinde de o ună cunoa tereț ș ț ș

#. $storicul aparitiei si etapele de dezvoltare ale statisticii'tatistica reprezintă un set de metode /i te6nici pentru o%inerea,organizarea, agregarea, prezentarea, interpretarea /i analiza activită%ilornumăraile. 'tatistica cercetează aspectul cantitativ 0numeric" al fenomenelor /i proceselor strict determinate în timp /i spa%iu. 'e azeaza inspecial pe cunoasterea structurii si dinamicii sanatatii unei populatii in corelatie cu factorii social-economici,culturali,sanitaro-igienici si medico- iologici determinanti.7ermenul de statistica,precum si primele formulari ale unui concept de statistica a fost utilizat de filozoful german8ottfried *c6e9all in anul !&;.)timologic, statistica i/i are originea în latinescul <status= cu sensul de stare sau situa%ie, precum /i în termenul italian <stato= cu în%elesul de stat.'tatistica s-a dezvoltat intr-un proces istoric indelungat, parcurgand traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape, dintre care celemai importante sunt:!" 'tatistica practic -dateaza de peste >>> ani si cuprinde primele forme de evidenta, care au servit nevoilor practice ale cunoasterii si

conducerii vietii social-economice. 'tatistica in antic6itate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic, economic, politic-inventarierea aurului, pamantului si animalelor , inregistrari primitive ale populatiei in statele sclavagiste. 2"'tatistica descriptiv - reprezinta cea mai vec6e radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica in cadrul universitatilor,in secolele XVI 5 XVIII, cand descrierea cantitativa, numerica, a statelor privind populatia, armata, ogatiile solului, activitatea productiva si

comerciala desfasurata s-a amplificat, atingand perfectiunea. $". *ritmetica politica - s-a dezvoltat in *nglia in parale cu scoala descriptiva germana. Denumirea acestui curent vine de la lucrarea lui?illiam ett@ <*ritmetica politica=, sugerand semnificatia statisticii de analiza a datelor de oservatie prin metode matematice. * pus accentul pe studiul fenomenelor demografice.

&".'tatistica proailistica sau calculul proailitatilor -corespunde secolului al XVIII-lea, odata cu cresterea rolului metodelormetematico-statistice in cunoasterea fenomenelor si cu aparitia calculului proailitatilor. Aaco Bernoulli 0!&-!>" a formulat faimoasa<lege a numerelor mari= si atrage atentia asupra posiilitatii utilizarii calculului proailitatilor in economie.



". 'tatistica moderna - corespunde aparitiei in secolul al XIX-lea a irourilor sau oficiilor de statistica pe plan national si international, odatacu organizarea congreselor internationale de statistica si cu aparitia revistelor de specialitate. '-au formulat principiile teoriei selectiei si ae+tinderii rezultatelor acestora asupra intregului, s-a fundamentat teoria corelatiei statistice si a analizei factoriale.%. Metode de cercetare in biostatistica.Metodele de colectare datelor statistice.

4etoda matematică - 3rice studiu /tiin%ific se azează pe calcule /i procedeie matematice

4etoda statistică - 'tatistica, prin intermediul matematicii calculează diver/i indicatori necesari pentru generarea /i testarea ipotezelorde cercetare cum ar fi: calcularea indicatorilor relativi /i medii /i a veridicită%ii lor, analiza corela%iei /i a regresiei, determinarea pragului desemnifica%ie /i a diferen%ei semnificative statistice, etc.

4etoda oservării - Constă în urmărirea desfă/urării unor fenomene pentru a le putea analiza în dinamică, sau prin compararea lor, ca

apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esen%iale.

4etoda epidemiologică- rezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate pulică cu factorii de risc.'e utilizează diverse tipuride cercetare ca: studiul descriptiv, co6ortă, caz-control, e+perimental etc.

4etoda istorică-n cadrul acestei metode se utilizează compararea evolu%iei fenomenelor din punct de vedere istoric: prezent 5trecut.'e analizează dinamica fenomenelor în timp

4etoda sociologică- 'tudiază aspecte sociologice cu referire la individ în societate sau grupurile de oameni: comportamente, atitudinietc.Etilizează în scop de cercetare intervievarea, c6estionarea, oservarea directă /i analiza surselor de informa%ie 0 ar6ive, monografii", inclusivmeta 5 analiza.

4etoda economică- rin intermediul ei se studiază modul de influen%ă a aspectelor economice asupra sănătă%ii popula%iei, cît /i cuminfluien%ează nivelul sănătă%ii popula%iei asupra economiei unei %ări

4etoda e+perimentală- n cadrul acestei metode se utilizează compararea evolu%iei fenomenelor din punct de vedere istoric: prezent 5trecut.'e analizează dinamica fenomenelor în timp

4etoda psi6ologică- resupune studierea diverselor aspecte psi6ologice legate de memorie, gîndire, senza%ii, percep%ii, caracter,temperament, etc. Etiliz1nd diverse metode specifice psi6ologiei, inclusiv testarea psi6ologica.

Metodele de colectare a datelor pot fi divizateîndouăgrupemari:directă/iindirectă:Fa metodadirectăse referă: Metodaobservării& se utilizează de oiceiînclinică,c1ndmedicul, dupăceprecizeazăanamnezăolnavului, face studiuloiectiv/iinvestiga%iile de laorator ale pacientului, înregistreazăînfi/ăaceste date. Anc'etare&utilizeazăinforma%iaprinintermediulunor

anc6ete, anterior pregătite, care includîntreărispeciale, la care responden%iitreuiesădearăspuns. *ceastămetodă se folose/teînstudiilesociologice, darpoate fi aplicată/iînoricestudiu statistic sanitar înîminare cu altemetode de culegere a informa%iei. )ste foarte importantca întreărileincluseînanc6etăsă fi e formulate clar/iconcret,încazcontrarresponden%ii nu vor/ticesărăspundă la ele. 7otodatăanc6etatreuiesă fi e anonimă, adicăsă nu cerem de la responden%isănecomunicenumele, adresadomiciliului$nterviu( MonitorizareCeaindirectăreprezintăe)tragereadatelor din documenta*iamedicală 5 fi/amedicală a olnavului de sta%ionar, fi/amedicală a olnavuluideamulator, tic6etul statistic de eviden%ă a diagnosticuluidefinitivC1nd se efectueazăacestlucru se %inecont de programul de culegereainforma%iei, undetreuiasă fi e indicatconcret care esteunitatea deeviden%ă.

+.otalitateastatistica.ipurile de totalitatistatistice.Cerinte fata de totalitateastatisticaselectiva.otalitateastatistica reprezintă un număr de elemente0unită%i de oservare" omogene, luate împreună în aza unui factor Comun în anumită perioadă de timp /i spa%iu. Gumărul de unită%i de oservare determină volumul totalită%ii supuse'tudiului /i se noteazăprin litera Hn=.Dupăvolumdeoseimdouătipuri de totalită%istatistice: 7otalitateaintegrală 0generala, Hunivers statistic=" 7otalitateaselectivăTotalitateaselectivaare următoarelecaracteristici de ază:treuiesade%inăcaracteristice de ază de care dispunecea

integrală#treuiesadispună de un volum.4etodele de selectare a totalită%ii selective: cercetareaprinsonda cercetareamonografică cercetareaselectivă:aleatorie



mecanicătipică.Cercetareaprinsonda-se bazează pe o metodologieprecisă, unitară,valoarearezultatelordepinz1nd de efectuareaeicorectă/tiin%ific.*ceastăcercetare nu permitesă se tragăconcluziigenerale, valaile pentrutotalitateaintegrală, fiindmaimult o metodă de investiga%iepreventivăunuistudiu de mare volum. De oicei se efectueazăpeazaunuie/antion mic.Cercetareamonograficăe unstudiuselectivîn care limitareavolumuluie/antionului e completată cu o aprofundare a cercetăriicaracteristicilor esen%iale. *cest tip de e/antionpoate fi limitatîncazulunuie+amen medical clinic cu un scop ine determinat 0stailireagradului derăsp1ndire al uneiolisau al unuigrup de oli din aceea/iclasă". 7ot astfeldecercetări pot fi aplicatepe un e/antion mic dupăspa%iu, darmaoratînvolumdupătimp, adicăîndinamică 0studiulnatalită%ii, mortalită%iipe o perioadă de maimul%ianiîntr-o circumscrip%ierurală, darîntr-o str1nsălegătură cu factorii social-economici, sanitaro-igienici etc.".Cercetareaselectivă 5 studiulselectivreprezentativpentrutotalitateaintegrală/i care poate fi efectuatprinselec%ia:- aleatorie0înt1mplătoare, randomizatăsimplă" se efectueazăprine+trageri din listeîn care suntînregistratetoatecazurileindividualefărănici o gruparesistemicăprealailă. 3 metodăfrecventă de selec%iealeatorieestetragerea la sor%i#- mecanică0sistemică" -fiecareunitate de oserva%ie are /anseegalesă fie aleasă.-tipica(stratificata)-unită%ile de oserva%ie se grupează după anumite semne în grupuri tipice 0de e+emplu: v1rstă, se+ sau după frecven%afenomenului"

-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unită%i individuale, dar serii 0microzone", localită%i sau familii care sunt e+aminate înîntregime

. /nitatea de observa ie. 0efini ie. Caracteristici esen iale,e)emple.ț ț ț

EGI7*7)* D) 3B')JV*KI) - fiecare element component al unei colectivită%ii statistice, care poartă în sine toate trăsăturilecomune ale colectivită%ii supuse studiului)ste unitatea la care se referă caracteristicile înregistrate.)+emplu : persoana, cazul nou de oală, sec ia unui spital.ț

Clasificare:'imple, care nu mai suportă diviziune 0persoana olnavă, salariat, un oiect"Comple+e, rezultate ale organizării sociale 0familia,ec6ipă, institu%ia"(Colectivitatea statică 5 e+primă o stare la un moment dat)+.: opula%ia C6i/inăului la >!.>!.2>!&

(3servarea statistică - prima etapă a investiga%iei statistice, care constă în culegerea /i înregistrarea în mod sistematic /i unitar a datelorstatistice, de la unită%ile colectivită%ii, referitoare la toate caracteristicile include în programul cercetării.. Clasificarea caracteristicilor statistice. )empleCA3AC3$!$CA !A$!$C4 5 proprietate, trăsătură, însu ire care e comună tuturor unită%ilor colectivită%ii statisticeș . ! C5A!$6$C4 7" 08"0"94 0:

n func ie de numărul variantelor L valorilor de răspunsț

*lternative 0inare sau di6otomice", care pot lua doar două variante de răspuns, după modelul adevărat L fals din logică : se+ 04MN", stareacivilă 0căsătoritMnecăsătorit", candidat admisMrespins, persoană aptă M inaptă de muncă Gealternative 5 cele care pot lua mai multe valoriM variante de răspuns$ variante : împăr irea popula iei în copii, adul i, vîrstnici.ț ț ț

& variante: grupele sanguine în sisitemul *B> sau mai multe : starea pacientului la e+ternare 0 vindecare, ameliorare, fără sc6imări, agravare, deces"

După modul de e+primare

Cantitative,e+primate numeric sau prin unitate de măsură 0numerice": v1rsta, valorile 7*, greutatea.Calitative e+primate prin atriute 0nominative": genul olnavului, profesia, diagnoza, culoare tegumentelor.

După con%inutul caracteristiciiCaracteristici de timp 0anul înmatriculării"Caracteristici de spa%iu 0domiciliul"Caracteristici atriutive, în care variaila reprezintă un atriut, altul decît spa iul sau timpul 5 cele calitative i cantitative.ț ș

După natura varia%iei caracteristicilor numericeCu varia%ie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de varia%ie 0 temperatura, înăl%imea, greutatea"Cu varia%ie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posiile, reprezentat prin numere întregi 0cazuri de oală, nr. de medici,nr. de vizite "

După modul de o%inere i caracterizare a fenomenuluiș

Caracteristici primare 0o inute în etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare"ț

Caracteristici derivate 0o inute în procesul prelucrării variailelor primare printr-un algoritm de calcul "ț

n func%ie de modul de influen%ă asupra fenomenuluiCaracteristici factoriale, care influen%ează /i determină alte caracteristici: v1rsta, profesia, doza medicamentului.Caracteristici rezultative, care sunt influen%ate de alte caracteristici : starea sănătă%ii, diagnoza, consecin ele olii.ț

.0atele statistice.Clasificarea si caracteristica lor.



Datele statistice sunt marimi concrete otinute prin e+perimente,oservatii,masurare,numarare sau din calcule in cadrul unei colectivitati.)le potfi primare0 0o inute în etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare" sau derivate0o inute în procesul prelucrăriiț ț

variailelor primare printr-un algoritm de calcul " ,asolute sau relative. lementele datelor statistice:-Gotiunea 0care precizeaza fenomenul"-Identificarea0de timp,spatiu,persoana"-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de:1.imp:&modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare0pe termen lung"-poate sa fie aranate in taele,grafice,serii statistice.2.!patiu&se descrie unitatea geografica#.8ersoana-Virsta-'e+-)tnie-'tatut matrimonial-Venit-Givelul de studii

;.'cale de măsurare: nominale, ordinale i numerice.ș

Datele cu care se opereaza in statistica se deoseesc in functie de scala lor de masurare ,cu autorul careia se stailesc valori oservate.

'cala se poate reprezenta printr-un ir de numere, valori,simoluri care se succed progresiv pentru a demonstra gradul prin care un fenomenș poseda o caracteristica sau o proprietate'cala nominală- e utilizată pentru reprezentarea variailelor calitative, precum:culoarea oc6ilor, se+ul, starea civilă etc.entru ca aceste date sa poată fi analizate acestea sunt codificate prin numere naturale, dar nici una nu este diferita ierar6ic de alta, astfeli indicatorii statistici care pot fidetermina i, sunt frecven ele asolute i valoarea dominantă.ț ț ș

'cala ordinală-prezintă variailele care sunt ordonate,ierar6izate logic. Jela iile între clase sunt :mai mare0mic",mai dificil0u or", primul, alț ș

doilea.Gumerele atriuite fiecărei categorii reprezintă ranguri.De e+emplu un test este folosit pentru clasificarea candida ilor la unț

concurs.*ce tia sunt clasifica i de la ! 0cel mai rău"la !> 0cel mai un".3pera iile matematice nu au sens.entru scala ordinală,indicatorul cel maiș ț ț

util în cazul tendin ei centrale este mediana.ț

'cala de interval- are toate caracteristicile unei scale ordinale i în plus distan a dintre 2 numere de scală are semnifica ie precisă, în acest cazș ț ț

măsurarea s-a făcut pe o scală de interval.'e folose te pentru reprezentarea numerelor cardinale , la care valoarea > nu semnifică asen aș ț

completă a caracteristicii următoare. )+: pe scara de grade Celsius , diferen a dintre >-&> e egală cu diferen a dintre 2-!.7otu i > de grade nuț ț ș

este dulul valorii 2 de grade, deoarece valoarea > pe scala nu semnifica lipsa temperaturii , ci este un punct critic.'cala de raport- cind sunt toate caracteristicile unei scale de interval i în plus punctul zero este dat în mod natural , spunem că măsurarea seș

realizează pe o scală de raport.Valoarea > indică asen a completă a caracteristicii urmărite0greutate,lungime".Doua valori măsurate pe aceastățscală, indiferent de unitatea de măsură folosită, se află în acela raport, respectiv la trecerea de la o unitate la alta de măsură raportul dintre cele 2ș

valori nu se sc6imă.1;.$ndicatorii statistici:tipuri,func ii.ț

$ndicatorul statistic 5este e+presia numerica a fenomenelor sociale su raportul structurii,interdependentelor,modificarilor lor in timp sispatiu.Indicatorul statistic este otinut in urma procesului cercetarii statistice,este oiectiv determinat,are un continut real,o formula proprie decalcul si o forma specifica de e+primare.6unctiile indicatorilor statistici:-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor -de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

$ndicatorii statistici pot fi prezentati prin:0upa forma:-valori asolute-valori relative: e+. rate,rapoarte,proportii-valori medii: e+. media,mediana,modul3ata ne arată c1t de repede evenimentul 0na/teri, îmolnăviri, decese" apare în popula%ie.3aportul permite compararea unei popula%ii cu alta.8ropor*ia ne arată ce frac%iune a popula%iei este afectată.

0upa caracter:-primare-otinute in procesul de culegere a datelor -derivate-otinute prin aplicarea a unui model de calcul

11. ipurile de valori relative icaracteristicalor. Metodologia general de calcul.ș

• 4*JI4IF) J)F*7IV) 0indicatori deriva i" -ț rezulta din raportulintredouamarimi asolute, care se inmulteste cu un multiplu dezece.formula generala 4JO*LB (!>n

• 4arimile relative - permit comparareafenomenelorpentru ca aza de compararesaupopulatia de referintaesteaceeasi.



• 4arimi relative sunt:J*7*J33J7I*J*3J7EF• 3AA e+primafrecventafenomenuluidatpedurataunuianumit interval de timpsau la unanumit moment intr-o populatiedefinita.

83O8O3$Aesterelatiadintre o parte componentasiintreg, undeaza de raportareesteegala cu !>>.3A8O3/5 aratarelatiadintredouacategorii de variaile evaluate in acelasi moment sauacelasi interval de timp.12.3ata.0efini ie Componente.ipuri. 0omenii de utilizare. )empleț

3AA e+primafrecventafenomenuluidatpedurataunuianumit interval de timpsau la unanumit moment intr-o populatiedefinita.J*7* maiestenumitasiindicatori de intensitatesaude frecventasie+primadinamicaevenimentului.

COM8O"": Gumarulasolut al fenomenului, care esteraportat la,4ediul care a produsfenomenul0nr. asolut".$. 4ultiplu, 0care e+primaratele in procente, promile, prodecimemile, procentimilesauparti per milion".

$8/3$:J*7) 8F3B*F) sau 8)G)J*F) 0se refera la intreagapopulatie".

J*7) ')CINIC) 0vizeaza o anumitasupopulatie". )X)4F): Gatalitateapentru un an calendaristicintr-o regiunedefinita:numarnascuti vii in anul de gestiune, numarpopulatieIncidentacazurilor de gripa in anul de gestiune: cazurinoi de gripa in anul de gestiune, numarpopulatie.1#. 8ropor ia.0efini ia. Componente, domenii de utilizare, e)empleț ț

83O8O3$A esterelatiadintre o parte componentasiintreg, undeaza de raportareesteegala cu !>>.roportiamaiestecunoscuta ca indicator e)tensivsaude structurasie+primastaticaevenimentului.)emple:onderease+uluimasculin in grupa '!$>& este de ;,2$P fata de $>,P a se+uluifeminin.

1%. $"0$CAO3/5 0 3A8O3. 0fini ia.ț Componente, domenii de utilizare, e)empleJaportul arata relatia dintre doua categorii de variaile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp.J*3J7EF mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente 0care nu se produc reciproc".)+emplu:entruaevaluanivelul de asigurare a populatiei cu resurse: nr. deresurseesteraportat la nr. depopulatie ( !>> 0!>>>, !>>>>".

1+. 0efinirea si interpretarea teoriei probabilitatilor."otiunea de probabilitate <p=. Calculul probabilitatii si contraprobabilitatii.eoria probabilită*ilor este o teorie matematică ce se ocupă custudiul fenomenelor înt1mplătoare ce pot apărea în gruparea unei caracteristicistudiate pe aza unui e+periment proailist aleator. *dică,atunci c1nd rezultatele nu pot fi prevă zute cu e+actitate, dar pot avea ooarecare frecven%ă mai mult sau mai pu%in legitimă. De e+emplu, adresareafi ecărui cetă%ean la serviciul de urgen%ă nu poate fi programată denimeni, însă în totalitatea lor integrală sau par%ială aceste adresări potfi repartizate cu o anumită legitate în fi ece zi, pe ore. 'tudiind aceastălegi tate, putem face prognoze privind adresările din anumite zile /i ore.Iar acest lucru ne permite să planifi căm reparti%ia miloacelor serviciului pentru satisfacerea necesită%ilor popula%iei.Deci, probabilitate se nume/te acea măsură de posiilitate a apari%iei

unor fenomene înt1mplătoare în condi%iile concrete date. roailitatea,de oicei, se înseamnă prin litera <=.roailitatea de apari%ie a unui fenomen poate fi estimată pe douăcăi:- clasică 5 dacă fenomenul se produce în <6= posiilită%i ale <n < e+perimente,atunci proailitatea acestui fenomen va fi 6Mn#- frecven%a empirică 5 c1nd e+perimentul se repetă de mai multe ori0f", iar fenomenul se produce cu o frecven%ă de acum fi +ată <6=0cum e cazul cu adresările la serviciul de urgen%ă". *ici proailitateaapari%iei fenomenului va fi 6Mf.roailitatea apari%iei în totalitatea par%ială a unui fenomen <= sedetermină prin raportul fenomenelor dea apărute 0m" la numărul tuturor cazurilor posiile 0n" 5 aceasta e defi ni%ia clasică a proailită%ii luiFaplace. *tunci proailitatea fenome nului <= va fi :8> mnDrept contraproailitate determinăm alternativa 5 proailitatealipsei fenomenului, însemnată prin litera HQ=.

0e aici: ?>n&m n > 1& mn > 1&8 sau ?>1&8@ 8? > 1*/adar, suma proailită%ii prezen%ei fenomenului cu contraproailitatealui este egală cu unitatea, iar în procente cu !>>,>P.Jezultatele de mai sus pot fi e+primate /i altfel, că proailitateaapari%iei fenomenului H= se afl ă în 6otarele dintre > /i ! sau > -!>>,>P.Cu c1t proailitatea e mai aproape de ! sau !>>,>P cu at1t prezen%afenomenului în totalitate e mai reală. *ceastă teorie argumentează legeacifrelor mari.

1.5egea cifrelor mari si aplicarea ei.roarea reprezentativa ,,m si eroarea limita admisa ,, .Fegea cifrelor mari are doua aplicatii importante pentru determinarea totalitatii selective:

!.3 data cu maorarea volumului colectivitatii selective,rezultatele otinute pe aza acestei colectivitati tind sa reproduca rezultatele otinute incolectivitatea generala.2.Fa atingerea unui anumit numar de cazuri oservate in totalitatea selectiva,rezultatele cercetarii vor fi ma+imal apropiate decele otinute pe aza colectivitatii generale.*stfel,in cazul unui numar suficient de mare de cazuri de oservatii se evidentiaza legitatea de manifestare a fenomenului,care nu poate fioservata in cazul unui numar mic de oservatii.)roarea limita adimisa-este eroarea pe care o acceptam anticipat in alegerea esantionului,in functie de natura cercetarii,de prezia cu care vremsa garantam rezultatele si volumul sau marimea esantionului.)a reprezinta intervalul de siguranta in care se va incadra media universului,cu



proailitatea data.)roarea limita admisa se noteaza cu litera greceasca si se otine prin inmultirea valorii testului de semnificatie 0t" cuvaloarea erorii standart0)'": >t!

17) No iunea de e antionare.Avantajele e antionării.Tipurile de e antionare .Erorile de implimentare,de măsurare, i de selec ie .ț ș ș ș ș ț

Dantionare 0e/antiona" -totalitatea te6nicilor /i procedeelor statistice cu autorul cărora se poate caracteriza o colectivitate 0G" studiind o partea acesteia.

)lementele efectiv studiate constituie eDantionul sau mostra@ popula%ia din care provine e/antionul poartă numele de colectivitate generală sauunivers, ază de sonda.

Avanta-ele:!.este mai operativ i mai ieftin comparative cu oservarea totalăș

2.erorile de înregistrare de regulă sunt mai pu in numeroase i mai u or de înlăturat în faza de vertificare a datelor ț ș ș

$.oservarea prin sonda cuprinde de oicei un nr. 4ai mare de caracteristici decît oservarea totală 5ne permite caracteristica mai profunda afenomenelor studiate&.cercetarea prin sonda este unica posiilă atunci cînd prin cercetarea totală ar putea fi alterată popula ia statisticț

ipuri de esantioane: - aleatoare 0proailistice"# - nealeatoare3 procedura de esantionare este aleatoare atunci cand fiecare individ din populatie are o sansa diferita de zero de a fi ales in esantion.

0in categoria eDantiona-elor aleatoare fac parte:& eDantiona-e simple EelementareF& procedeul constă Gn e)tragerea la sor*i a unită*ilor care vor compune eDantionul& eDantiona-e stratificate&se utilizează cHnd Gn interiorul popula*iei de referin*ă unită*ile statistice se găsesc plasate pe categorii.& eDantiona-e Gn grupuri&este un procedeu folosit cHnd lipseDte baza de sonda- iar constituirea ei este difi cilă Di foarte costisitoare Di GnsfHrDit cHnd dispersia teritorială a popula*iei de investigat este e)agerată.& eDantiona-e Gn trepte EfazeF& este un procedeu Gn care unită*ile de selec*ie sunt ierar'izate ca Gn cadrul eDantiona-ului Gn grupuri,diferen*a constHnd Gn faptul că Gn timp ce Gn cadrul cuiburilor se realizează o singură e)tragere aleatorie, Gn eDantiona-ul Gn trepte se

efectuează mai multe trageri la sor*i.& eDantiona-e multifazice&este un procedeu care combină metodele anterior prezentate.

3 procedura de esantionare care nu respecta aceste reguli, este nealeatoare. Jeprezentativitatea esantionului se poate calcula doar in cazulesantioanelor proailistice. C6iar daca procedura folosita nu e strict aleatoare, introducerea unor elemente de selectie are efecte enefice asupracercetarii, pentru ca inlatura in una parte distorsiunile.

E antionarea cantitativă ș &care staile/te dacă toate formularele de înregistrare sunt completate /i dacă s-a răspuns la toate ruricilecorespunzătoare caracteristicilor unită%ilor statistice prevăzute în planul cercetării. E antionarea calitativă ș urmăre/te să stailească dacă datele înscriseîn diferitele rurici sunt e+acte. )a poate fi :( logică 5 c1nd urmăre/te să stailească dacă nu e+istă nepotriviri întrev1rstă /i diagnostic, între se+ /i diagnostic etc.Icifrică 5 atunci c1nd urmăre/te să stailească dacă datele înregistrate corespund realită%ii. 'pre e+emplu, pe aza anului na/terii se poate calculacaracteristica de v1rstă a individului în anul în curs /i verifi ca astfel concordan%a acestor date.

rorile de implimentareEde GnregistrareF&au o valoare mică din punct de vedere al mărimilor cît i ca însemnătate.Deoarece volumulș

e antionului este mai mic decît colectivitatea general,iar înregistarea se face de un personal specializat,se presupune că erorile pot fi înlăturateș

u or prinr-un control adecvat asupra datelor culese.ș

rorile de măsurareEde reprezentativitateF&apar la etapa de prelucrare a informa iei su forma aaterilor dintre indicatorii deriva i calcula iț ț ț

pe aza datelor din sonda i indicatorii dervi i calcula i pe aza datelor întregii colectivită i.ș ț ț ț

rorile de selec ieț sunt erorile care e+istă între valoarea unui parametru de e+emplu media calculate prin prelucrarea datelor din e antion iș ș

valoarea aceluia i parametru care s-ar o ine la organizarea unei oservări totale i la prelucrarea datelor de la toate unită ile deș ț ș ț

1. 0efinirea teoriei selec iei. ipurile selec iei. !elec ie aleatorie sau randomizantă simplă.ț ț ț

!elec ia mecanică. !elc ia tipică. !elec ia Gn cuiburi.ț ț ț

' e l e c % i e 0 s o n d a " o s u c o l e c t i v i t a t e a colectivită%ii cercetate C, iar numărul elementelor selec%iei poartă numele devolumulselec%iei 0sondaului".Cercetarea selectivă 5 studiul selectiv reprezentativ pentru totalitatea integrală /i care poate fi efectuat prin selec%ia:- aleatorie 0înt1mplătoare, randomizată simplă" se efectuează prin e+trageri din liste în care sunt înregistrate toate cazurile individuale fără nici ogrupare sistemică prealailă. 3 metodă frecventă de selec%ie aleatorie este tragerea la sor%i

- mecanică 0sistemică" 5 este o metodă superioară celei aleatorii, deoarece fi ecare unitate de oserva%ie are /anse egale să fi e aleasă.'elec%ia e/antionului se face după modelul de /a6 sau cazurile de eviden%ă sunt ordonate în ordine alfaetică sau localită%ile sunt aranate după6artă /i se selectează fi ecare a &-a, a -a ori a !>-a, în func%ie de pasul de numărare. n acest mod se o%ine o selec%ie teritorială uniformă.Intervalul se calculează astfel ca e/antionul să cuprindă de la p1nă la !>P din totalitatea integrală.

De e+emplu, !>P 5 atunci: !>>P M !>O!>, fiecare al !>-lea# !>>P M O2> etc.Calea aceasta de selectare, de/i răsp1ndită, este anevoioasă de înfăptuit. *vantaul constă numai în simplitatea selectării e/antionului,în timp cee+actitatea rezultatelor cercetării poate avea erori mari, fi indcă nu se %ine cont de frecven%a reală de răsp1ndire a fenomenului, de dispersia lui înspa%iu#

- tipică (stratifi cată) 0propor%ională cu mărimea e/antionului" 5 urmăre/te scopul selec%iei unită%ilor de oserva%ie din grupurile tipice ale<universului statistic=.entru început, în cadrul <universului statistic= toate unită%ile de oservare se grupează după anumite caracteristici în grupuri tipice 0de e+emplu,v1rstă, se+ sau după intensitatea frecven%ei fenomenului".Din fiecare grup, pe cale aleatorie sau mecanică, este selectat un anumit număr de unită%i astfel ca raportul după caracteristici în e/antion să fi eacela/i ca /i în totalitatea integrală.



Dacă e nevoie să se facă o nouă stratifi care cu scopul o%inerii unui grup /i mai omogen, metoda în cauză se nume/te tipică stratificată cumaimulte trepte.*vantaul ei este că fenomenele studiate pot fi mai uniform reprezentate /i deci /i e/antionul va fi reprezentativ#

- în cuiburi (în serii, în clastere) – aici din totalitatea integrală se selectează nu unită%i individuale, ci serii 0microzone", localită%i care suntulterior e+aminate în întregime.

1J 8relucrarea primara a datelor statistice .Clasificarea si gruparea datelor statistice.Datele statistice înregistrate, printr-o modalitate de oservare totala sau par%ială, sunt utile în procesul de cunoa/tere /i pregătire a deciziilornumai dacă sunt supuse unor opera%iuni de prelucrare. relucrarea, ca etapă a cercetării statistice, cuprinde opera%ii 0de transformare" cu autorulcărora se realizează trecerea de la datele individuale la indicatorii derivati, sintetici,care reflectă esen%a din manifestarea fenomenelor.relucrarea primară cuprinde opera%ii de clasificări, de grupari, de comparări, de prezentare su formă de taele, grafice sau serii statistice.rinefectuarea acestor opera%ii se realizează sintetizarea datelor individuale lanivelul grupelor sau claselor, se calculeazăindicatori asolu%i /iMsau relativi, se prezintă sintezele efectuate prin taele, grafice sau serii statistice. Jezultatele opera%iilor de prelucrare primara sunt elementele de intrare pentru prelucrarea secundară.Inainte de a trece la prelucrarea datelor culese /i omologate din punct de vedere calitativ, datele de masă disponiile se supun unei analize prealaile. n acest scop se face apel la cuno/tin%ele profesionale, /tiin%ifice, practice /i de altă natură pentru a face cuno/tin%ă gloală,nediferen%iată cu con%inutul informa%ional al masei dedate acumulate.Datele statistice ini%iale se înregistrează su forma unor taele de date primare,care apoi în urma unor opera%ii de prelucrare iau forma unor altetaele sau forme de reprezentare 0grafice, 6istograme". 3 opera%ie importantă în prelucrarea datelor statistice primare este aceea de grupare adatelor, care, put1ndu-se repeta, poate fi interpretat ca un proces de grupare reprezentat printr-un /ir de transformări ale datelor primareînregistrate.Krupareaclasificareadatelorstatisticepresupuneîmpăr%ireaunită%ilorpopula%ieistatisticeoservateîngrupesauclasedistincteomogene,dupăunulsaumaimultecriterii. *tuncic1ndcriteriul 0caracteristica" după care se realizeazăaceastăopera%ieesteunul numeric, cantitativ, ea senume/tegrupare0gruparea se poate face: - pevariante 0atuncic1ndgrupămdateledupă o variailădiscretăsauc1ndplaavalorilorpe care le poateluacaracteristica nu estefoarte mare"# - peintervale de varia%ie 0atuncic1ndsistematizămdateledupă o variailăcontinuă, care are o plaălargă

de valori. C1ndopera%ia se realizeazădupăuncriteriu 0caracteristic" calitativ, nenumeric, ea se nume/teclasificare. FarealizareauneigrupăriMclasificări, treuie, pec1tposiil, săîndeplinimurmătoarelecondi%ii: a" omogenitate 0însensulcăunită%ilestatisticecare au aceea/ivaloaresauvaloriapropiate, asemănătoare, ale caracteristiciidupă care seefectueazăsistematizareavor fi incluseînaceea/iclasă# înfelulacesta, se dore/te ca varia%iavalorilorcaracteristiciiincluseînaceea/igrupăMclasăsă fiec1tmaimică"# " unicitate 0însensulcă o unitatestatisticătreuieinclusăîntr-o singurăclasăsaugrupă, eanu se poateregăsisimultanîndouăsaumaimulteclaseMgrupe"# c" completitudine 0însensulcătoateunită%ilestatisticesă fie incluseîngrupeMclase, să nu fie e+clusăvreounitate din opera%ia de sistematizare".

2;.!eria statistica de variatie. 8articularitaile seriei de variatie.!eria statistică de varia*ie reprezintă /irul de valori numerice ale caracteristicii studiate, care diferă ca mărime de la o unitate la alta /i suntordonate crescător sau descrescător în func%ie de mărimea acestora. 'eria de varia%ie este formată din variante H+= 0fiecare valoare individuală a caracteristicii studiate, care se înt1lne/te în seria respectivă" /ifrecven%e Hf= 0ponderea fiecărei variante în seria respectivă". Gumărul cazurilor de oserva%ie, din care este formată seria de varia%ie se notează prin Hn=.

8articularită*ile seriei de varia*ie: • omogenitatea termenilor: valorile individuale ale caracteristicii studiate sunt de aceea/i natură /i cu valori apropriate, fiind determinate, în ceamai mare măsură, de ac%iunea factori esen%iali comuni#!>$ • independen%a termenilor seriei: fiecare valoare este specifică unei unită%i a colectivită%ii, supuse studiului, /i nu depinde de valoareaînregistrată la celelalte unită%i#• variailitatea valorilor individuale: ac%iunea factorilor esen%iali determină tendin%a centrală, iar ac%iunea mai puternică a unor factoriînt1mplători determină aaterea valorilor individuale de la tendin%a centrală, impusă de factorii esen%iali#• forma distriu%iei este rezultatul cominării ac%iunii factorilor esen%iali /i înt1mplători# astfel, e+istă serii cu reparti%ie relativ uniformă afrecven%elor /i altele cu unul sau mai multe puncte de concentrare.21.Clasificarea indicatorilor seriei de varia ie, proprietă i ai seriei.ț ț

'eria statistică de varia%ie reprezintă /irul de valori numerice ale caracteristicii studiate, care diferă ca mărime de la o unitate la alta /i suntordonate crescător sau descrescător în func%ie de mărimea acestora. 'eria de varia%ie este formată din variante H+= 0fiecare valoare individuală acaracteristicii studiate, care se înt1lne/te în seria respectivă" /i frecven%e Hf= 0ponderea fiecărei variante în seria respectivă". Gumărul cazurilor deoserva%ie, din care este formată seria de varia%ie se notează prin Hn=

Indiferent de natura lor, indicatorii de varia%ie oferă informa%ii necesare at1t pentru cunoa/terea variailită%ii din seriile statistice analizate, c1t /i pentru aprecierea reprezentativită%ii valorilor medii.Cunoastem indicatori simpli ai variatiei 0amplitudinea, aaterea valorilor individuale de la medie" si indicatori sintetici ai variatiei 0dispersia,aateria medie patratica , coeficientul de variatie"

22.Caracterisica generala a indicatorilor tendin ei centrale. ipuri de indicatori.ț

4edia este un indicator al tendin%ei centrale care arată nivelul la care ar fi auns caracteristica dacă în toate cazurile individuale factorii esen%iali/i neesen%iali ar fi ac%ionat constant. Valoarea medie define/te cel mai ine tendin%a centrală a unei distriu%ii de frecven%ă. 7otodată, mărimeamedie nivelează varia%iile valorilor individuale prin o%inerea unei valori milocii.Condi%iile pe care treuie să le îndeplinească o mărime medie ar fi:- 'ă fie definită în mod precis, independent de dorin%a utilizatorului# - 'ă fie e+presia, sinteza tuturor oserva%iilor înregistrate# - 'ă posede proprietă%i simple, evidente, clare c6iar /i pentru nespeciali/ti# - 'ă fie simplu /i rapid de calculat# - 'ă fie pu%in sensiilă la fluctua%iile de selec%ie#

- 'ă poată fi studiată rapid cu autorul calcului algeric. n general, indicatorii tendin%ei centrale, calcula%i ca mărimi medii, realmente nu satisfac toate condi%iile prevăzute mai sus. Etilizatorul treuieînsă să fie interesat să cunoască condi%iile nesatisfăcute /i implica%iile acestora pentru fundamentarea deciziilor.rincipalele mărimi medii, utilizate în iostatistică, sunt: media aritmetică, media armonică, media pătratică, media geometrică, medialogaritmică, media cuică, media cronologică, mediana, modulul. $ndicatorii fundamentali ai tendin*ei centrale sunt media aritmetică,modulul Di mediana , celelalte tipuri de mărimi medii fiind utilizate în anumite cazuri speciale. Media aritmetică este rezultatul sintetizării într-o singură e+presie numerică a tuturor nivelurilor individuale. oate fi calculată ca mediearitmetică simplă /i medie aritmetică ponderată.



Modulul sau dominanta este varianta cu cea mai mare frecven%ă într-o serie de varia%ie, valoarea individuală , care se repetă cel mai des în cadrulcolectivită%ii statistice analizate. )l e+primă mărimea cu cea mai mare pondere, deci caracteristica determinantă.Mediana este acea valoare a unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte seria în două păr%i egale. */adar, mediana estevaloarea din centrul seriei: umătate dintre valori sunt mai mici, iar umătate sunt mai mari. 4ediana se mai nume/te <medie de pozi%ie=.2$ Caracteristica mediilor.Media aritmetica si proprietatile ei.4edia este e+presia care sintetizează într-un singur nivel reprezentativ tot ceea ce este esen%ial, tipic, comun, oiectiv în apari%ia, manifestarea /idezvoltarea unui fenomen.)+emple: durata medie de utilizare a patului pe an# durata medie de spitalizare a olnavului la pat# nota medie la e+amen a unei grupe destuden%i# numărul mediu de vizite la medicul de familie în an la !locuitor, care locuie/te în teritoriul deservit.C1nd este o medie reprezentativăR- C1nd calculul mediei se azează pe folosirea unui număr mare de cazuri individuale.Valorile medii pot fi e+primate prin cifre asolute sau prin indici. De e+emplu, în cazul cunoa/terii tensiunii arteriale sistolice sau diastolice la ungrup de popula%ie, sau în cazul înăl%imii sau greută%ii medii la diferite v1rste /i se+e, valorile medii se e+primă în valori asolute 0mmSg,cm, Tg".n cazul moridită%ii sau mortalită%ii generale sau specifi ce pe v1rste sau se+e, cauze de oală, etc., valorile medii se e+primă prin cifre relative0la !>>> sau !>>>>> de locuitori".4edia aritmetică simplă este valoarea medie care se o%ine din suma valorilor individuale dintr-o colectivitate omogenă, divizată la numărultotalal cazurilor studiate.4edia aritmetică simplă se utilizează pentru a staili valoarea medie în seriile statistice în care fi ecărei valori a variantei îi

corespunde o singură frecven%ă. Normula de calcul:)+emple de calcul:8reutatea la na/tere la un număr de copii de se+ masculin este

0în grame": $>>># 2>># 2U>># $!>># $2>># 2>>.*plic1nd formula de calcul vom o%ine media greută%ii, la na/tere,la lotul de copii, de 2;>> gr:

4edia aritmetică ponderată se utilizează în calcularea valorii medii în cazul în care valorile individuale au frecven%e diferite. n acest caz mediaaritmetică simplă nu se poate utiliza.Normula de calcul:

H+= 0fiecare valoare individuală a caracteristicii studiate, care se înt1lne/te în seria respectivă" /i frecven%e Hf= 0ponderea fiecărei variante în seriarespectivă". Gumărul cazurilor de oserva%ie, din care este formată seria de varia%ie se notează prin Hn=*supra mediei aritmetice sunt de făcut c1teva oserva%ii /i de suliniat c1teva proprietă%i:!" Defi ni%ia dată mediei aritmetice este valailă numai dacă valorile individuale înregistrate sunt numerice. entru o serie cu valori nenumericenu se poate calcula media aritmetică#2" 4ărimea mediei aritmetice calculate este unică# o serie nu posedă mai multe medii aritmetice distincte#$" 4ărimea mediei aritmetice poate sau nu să coincidă cu vreo valoare individuală înregistrată#&" 4edia are întotdeauna valoarea cuprinsă între valoarea minimă din serie 0Xmin" /i valoarea ma+imă 0Xma+"#" 'uma aaterilor valorilor individuale de la media lor este întotdeauna egală cu zero 0adică distan%ele fa%ă de centru se alansează, secompensează reciproc"#" 4edia aritmetică este legată de toate valorile numerice înregistrate /i, în consecin%ă, este sensiilă la prezen%a valorilor aerante.

" Dacă o serie este alcătuită din mai multe serii componente, pentru care s-au calculat medii par%iale, atunci media întregii serii poate ficalculată ca o medie ponderată din mediile par%iale.

2&. Caracteristica indicatorilor de pozi*ie: mediana Di modul

4ediana este acea valoare a unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte seria în două păr%i egale.4ediana este valoarea din centrul seriei: umătate din termeni sunt mai mici sau egali cu mediana, umătate sunt mai mari sau egali.4ediana este o mărime care depinde în primul r1nd de numărul termenilor. 'e mai nume/te <medie de pozi%ie=.entru seriile simple, mediana este termenul din miloc 0dacă seria are număr impar de termeni" sau se determină, în mod conven%ional, ca mediearitmetică simplă a celor două valori din centrul seriei, dacă numărul termenilor este par 'pre deoseire de medie, mediana nu este influen%ată de valorile e+treme ale seriei# de aceea ea poate înlocui cu succes media atunci c1nd aparvalori aeranteModulul& Defini%ie: Valoarea modală este valoarea cel mai frecvent înt1lnită în cadrul colectivită%ii statistice analizate

*vantae:5 oate fi calculată pentru variaile calitative 0e+primate prin cuvinte" 0de e+.: culoarea oc6ilor, culoarea părului, starea civilăetc."

5 Wansele ca rezultatul să fie o valoare e+istentă în realitate sunt mult mai mari dec1t la medii n cazul seriilor de varia%ie grupate modulul se calculează după formula:

∆!4o O X4o 6



∆! ∆2unde:

X4o 5 limita inferioară a intervalului modal#6 5 mărimea intervalului modal 0cu frecven%a cea mai mare"#∆! 5 diferen%a dintre frecven%a intervalului modal /i a intervalului precedent#∆2 5 diferen%a dintre frecven%a intervalului modal /i a intervalului următor#

2. Lariabilitatea no*iuni generale. /tilitatea Di clasificarea indicatorilor varia*iei.Variailitatea- reprezintă aaterile măsuraile ale valorilor individuale fa%ă de o valoare centrală 0tipică".Etilitatea:! " *naliza gradului de omogenitate a datelor din care s-au calculat indicatorii tendin%ei centrale /i verificarea reprezentativită%ii acestora#

2" Compararea în timp /i 0sau" spa%iu a mai multor serii de distriu%ie după caracteristici independente /i 0sau" interdependente#$" 'electarea oiectivă a factorilor semnificativi de influen%ă după care se structurează unită%ile unei colectivită%i statistice#&" 'epararea ac%iunii factorilor esen%iali de factorii înt1mplători#" Concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor /i deplasarea acestora fa%ă de valorile tipice etc.

. După numărul variantelor luate în calcul:

. indicatori simpli 0amplitudinea varia%iei, aaterea valorilor individuale de la medie, aaterea intercuantilică"

. indicatori sintetici 0dispersia, aaterea medie pătratică, coeficientul de varia%ie"După modul de sistematizare a datelor primare:

. indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensionale

. indicatori calculaţi pentru serii multidimensionaleDupă modul de calcul /i e+primare:

. indicatori ai varia%iei calcula%i ca mărimi absolute

. indicatori ai varia%iei calcula%i ca mărimi relativ1. Caracteristica indicatorilor simpli ai varia*iei.

Indicatorii simpli ai varia ieiț

Amplitudinea varia*iei EAF- 'e mai nume/te c1mp de varia%ie sau amplitudine asolută.- 'e determină prin diferen%a dintre cea mai mare /i cea mai mică valoare individuală înregistrată.* O +ma+ - +min

Amplitudinea relativă 0*P" este raportul procentual dintre amplitudinea asolută /i media aritmetică a valorilor analizate.

mnma+P ⋅=⋅= x x

3serva%ii referitor la amplitudine:!" 'e e+primă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate sau în procente în cazul amplitudinii relative#2" *mplitudinea nu %ine seama de toate valorile, ci numai de cele e+treme, care adeseori sunt aerante#$" )ste sensiilă la valorile aerante, se consideră un indicator mai pu%in relevant, nepermi%1nd cunoa/terea structurii interne de varia%ie.Abaterea valorilor individuale de la medie EdiF.

)+primă cu c1te unită%i de măsură sau de c1te ori 0sau c1t la sută" valoarea caracteristicii individuale a colectivită%ii se aate de lamărimea unui indicator al tendin%ei centrale.

- în forma asolută:

- în forma relativă:

3serva%ii:!" valorile individuale se compară cu valoarea lor medie, dar la fel de ine poate fi utilizat pentru

comparare oricare alt indicator al tendin%ei centrale 0de e+. mediana"#2" n seriile de distriu%ie pe intervale valorice pentru calculul aaterilor individuale se iau în considerare centrele de interval#

&" n analizele statistice se urmăresc în mod deoseit aaterile ma+ime pozitive 0d ma+" /i aaterile ma+ime negative 0d-

ma+" calculate în cifre

asolute /i relative astfel:dma+ O +ma+ 5 + sau d

ma+P O 0 dma+M + " ∗ !>>

d-ma+ O +min 5 + sau d-

ma+P O 0 d-ma+M + " ∗ !>>

Abaterea intercuantilică'e calculează ca diferen%ă între cuantila superioară /i cuantila inferioară de acela/i ordin. *stfel pentru r O & Y $ 5 Y! con%ine >P din

numărul oserva%iilor# pentru r O !> D; 5 D! con%ine U>P din numărul oserva%iilor.3serva%ii:

!" *cest indicator se e+primă în unitatea de măsură a caracteristicii#2" Calculul aaterii intercuantilice, spre deoseire de cel al amplitudinii, prezintă avantaul că evită valorile individuale e+treme sau

aerante. rin calculul acestui indicator se pierd informa%ii dar are c1/tig de cauză omogenitatea.

2 Caracteristica indicatorilor simpli ai varia*iei.

$ndicatorii simpli ai varia ieițAmplitudinea varia*iei EAF

& !e mai numeDte cHmp de varia*ie sau amplitudine absolută.& !e determină prin diferen*a dintre cea mai mare Di cea mai mică valoare individuală Gnregistrată. A > )ma) & )min

Amplitudinea relativă EANF este raportul procentual dintre amplitudinea absolută Di media aritmetică a valorilor analizate.

P ⋅−=⋅= x x ii



mnma+P ⋅=⋅= x x

2 Caracteristica indicatorilor sintetici ai varia*iei: dispersia i devia ia standard.ș ț

0ispersia Eσ

2 F'e calculează ca media aritmetică a pătratelor aaterilor valorilor individuale de la tendin%a centrală

8entru o serie simplă formula dispersiei este:σ2 O Σd2/n Pentru o serie de distribuţie pe frecvenţe formula dispersiei esteσ2 O Σd2f /n0evia*ia standard este cel mai util /i mai important indicator de dispersie. )a pune în eviden%ă intervalul valoric, în urul mediei, în care s-au distriuit valorile individuale ale fenomenului studiat.3 devia%ie standard cu valoare mică, pune în eviden%ă str1nsă o distriu%ie str1nsă a valorilor frecven%elor fenomenului cercetat în urulmediei, deci eviden%iază un e/antion omogen.

2 Calcularea Di interpretarea coeficientului de varia*ie. C oeficientul de varia*ie este rapotul procentual dintre valoarea devia*iei standard Di media aritmetică.6ormula de calcul:Cv > E

σ/

P F 1;;Coeficientul de varia*ie arată c1t la sută din medie reprezintă devia%ia standard. *stfel, e+prim1nd procentual pe σ, scăpăm de influen%a

unită%ii de măsură, put1nd compara între ele, su aspectul omogenită%ii, c1te e/antioane dorim.Cu cGt valoarea procentuală a coeficientului de varia*ie este mai mică, cu atHt eDantionul cercetat este mai omogen.!e consideră că:A&&un coeficient de varia*ie cu valori sub 1;N indică o varia*ie mică,B&&un coeficient de varia*ie cu valori cuprinse Gntre 1;N Di 2;N indică o varia*ie medieC&&Lalorile peste 2;N ale coeficientului de varia*ie indică o varia*ie mare.0&&nivelul de #+ & %;N este considerat limită ma)imă admisibilă pentru coeficientul de varia*ie.

2J Caracteristica indicatorilor asimetriei$"0$CAO3$$ A!$M3$$&

!eriile empirice cu care lucrează statistica tind deseori către modelul reparti*iei normale, care este o distribu*ie perfectsimetrică.

0istribu*ia perfect simetrică se caracterizează prin egalitatea dintre medie, mediană /i modul. Nrecven%ele se distriuie simetric ladreapta /i la st1nga valorii centrale, care are frecven%a ma+imă. 8raficul are formă < de clopot =

Asimetria pozitivă este caracteristică acelor colectivită*i Gn care predomină valorile mici ale caracteristicii, de unde rezultăurmătoarea rela*ie de inegalitate: !o " !e Q # .

8entru acest tip de distribu*ie de frecven*e, media reprezintă mai bine valorile mici ale seriei, care sunt predominante@dimpotrivă, valorile mari sunt mult distan*ate fa*ă de medie.

Asimetria negativă este specifică seriilor de distribu*ie de frecven*e Gn care predomină valorile mari ale caracteristicii, astfel GncHt: $ Q !e Q !o

7n acest caz, media este semnificativă pentru valorile mari ale caracteristicii@ termenii cu valori mici ai seriei statistice nu suntbine reprezenta*i.

0istribu*iile de frecven*e care sunt numai uDor asimetrice verifică următoarea legătură Gntre medie, mediană Di modul: !o > $ R#⋅% $ R !e ).

#; roarea standard a valorilor relative, intervalul de Gncredere.roarea standard a valorilor relative

Indică cu c1t a gre/it cercetătorul, calcul1nd indicatorii relativi într-o cercetare par%ială, fa%ă de rezultatele pe care el le-ar fi o%inutîntr-o cercetare integrală

e O S p ) ? : n, e O S p ) ? : En&1F, n T 12; p indicatorul relativ ? & diferen*a dintre Gnmul*itorul, fa*ă de care s&a calculat indicele E1;;, 1;;;, 1;;;; etc.F Di valoarea indicatorului n & numărul de cazuri luate Gn observa*ie

U 0acă Gnmul*im e8 cu 1; aflăm certitudinea indicatorului relativ. 8rodusul nu trebuie să depăDească indicatorul.

$ntervalul de Gncredere E$7F Intervalul valoric determinat cu autorul )' în care se estimează a se afla 4*

pentru valorile relativeIntervalele 4* Z)'4 /i Z )sp se numesc interval de încredere 0I", iar limitele lor se numesc limite de încredere

04* - )'4" [ I \ 04*)'4" OU,2P 0 - )'p" [ I \ 0 )'p"

#1 roarea standard a valorilor medii, intervalul de Gncredere.



( Constanta care ne permite să stabilim intervalul valoric Gn care se găseDte MA Di Gn -urul căreia se vor distribui valorilemedii de eDantion, cu o anumită probabilitate

V V( sM > WWW@ sM > WWWWW @ n T 12;( S n S n &1

s & eroarea standard V & abaterea,devia*ia standard n& numărul frecven*elor

$ntervalul de Gncredere E$7F-Intervalul valoric determinat cu autorul )' în care se estimează a se afla 4*

A fost stabilit că Media se poate găsi :în intervalul 4* Z )', cu proailitatea de U,2Pîn intervalul 4* Z 2)', cu proailitatea de ;,&Pîn intervalul 4* Z $)', cu proailitatea de ;;,$P

#2. Metode parametrice de testare a ipotezelor. Compararea valorilor medii i relative utilizHnd testul t&!tudent.ș

7estul de comparare a două medii c1nd aaterile standard sunt egale 0cazul e/antioanelor mici" :!. 'e aplică dacă măsurătorile efectuate la cele două e/antioane sunt independente 2. 'e aplică dacă e/antioanele provin din popula%ii care suntnormal distriuite 0lucru care treuie verificat înainte de aplicarea testului" $. 'e aplică dacă populatiile din care provin e/antioanele au dispersiiegale 0sau aateri standard, ceea ce este acelasi lucru"ο Ipoteza că mediile populatii%or din care provin e/antioanele sunt egale o vom numi ipoteza de nul 0notată totdeauna cu S>" ----------S> : m! Om2 ο Ipoteza, sau ipotezele, care epuizează restul posiilită%ilor le vom numi ipoteze alternative 0notate totdeauna cu S!, S2 etc." ------ S! : m!] m2 ο Dacă testul respinge S>, vom spune că datele suportă ipoteza că mediile popula%iilor sunt diferite ο Dacă testul nu respinge S>, vomspune că datele nu sus%in ipoteza că mediile popula%iilor sunt diferite

'emnifi ca%ia sau lipsa de semnifi ca%ie a două valori medii sau procentuale,o%inute pe e/antioane, se poate staili /i pe o altă cale /ianume pe calea testului 'tudent.*tunci c1nd, în cadrul e/antionării, am discutat /i am defi nit testult am spus că testul t este multiplul erorii standard /i că cu autorul luistailim mărimea intervalului de siguran%ă. *cest test t a cărui valoare 5 în cazul în care lucrăm pe e/antioane cu un număr mai mic de !2>frecven%e 5 o luăm din taela testului t, se nume/te <t taelar=. Dar valoarealui t o mai putem o%ine /i prin calcul după formula:tODM ^D*cest t o%inut raport1nd valoarea diferen%ei la eroarea sa, se nume/te<t calculat=.

n cazul în care dorim să apreciem semnifi ca%ia sau lipsa de semnifica%ie a diferen%ei dintre două valori medii sau două proailită%i, o%inute pe e/antioane, procedăm în felul următor: calculăm valoarea lui t,raport1nd diferen%a dintre cele două medii la eroarea sa.

7O testul de semnifi ca%ieD O diferen%a dintre valorile medii sau procentuale^D O eroarea diferen%ei'tailim apoi valoarea lui <t taelar= în felul următor: dacă numărulfrecven%elor celor două e/antioane depă/e/te suma de !2> atunci valoarealui <t taelar= o cunoa/tem ca fi ind !,; pentru un p O >,> 0P"#2,U pentru un p O >,>! 0!P" sau $,2; pentru un p O >,>>! 0>,!P".Dacă numărul însumat de frecven%e al celor două e/antioane cese compară este mai mic de !2> de frecven%e, atunci valoarea lui <ttaelar= o citim în taela testului t în gradul de liertate dat de numărulînsumat de frecven%e minus 2.Interpretarea se face în felul următor: dacă valoarea lui <t calculat=este mai mare dec1t valoarea lui <t taelar= atunci diferen%a între celedouă valori medii sau între cele două proailită%i este semnifi cativă din punct de vedere statistic.##. Metode non&parametrice de testare a ipotezelor: estul XY, testul 6is'er, Zilco)on, testele Anova.

C1nd avem de comparat între ele valori asolute sau distriu%ii de frecven%e, folosim testul X2 0c6i pătrat" al lui earson.estul P2 se o%ine însum1nd rapoartele dintre pătratul diferen%elor stailite între frecven%ele colectivită%iigenerale 0frecven%ele teoretice" /i frecven%ele oservate /i frecven%ele colectivită%ii generaleîn care:

X2 O testul de compara%ie sau de concordan%ă c6i pătrat#N7 O frecven%ele universului sau frecven%ele teoretice o%inute princalcul#

N3 O frecven%ele oservate sau frecven%ele e/antionului nostru.n situa%ia în care avem o distriu%ie a colectivită%ii generale pe care o comparăm cu distriu%ia unui e/antion, atunci introducem datele respectiveîn formulă /i calculăm valoarea lui X2#



In situa%ia în care nu avem datele colectivită%ii generale, distriu%ia frecven%elor teoretice o o%inem prin calcul 5 de aici denumirea de frecven%eteoreticeestul A"OLA Compară în acela/i timp mediile mai multor e/antioane.S>: m! O m2 O m$ O m& 0pentru & e/antioane"S!: cel pu%in două medii diferă semnificativJezultatul este un număr p care se interpretează la fel ca la celelalte teste:Dacă p[>,> nu se respinge S>, diferen%a este nesemnificativă la pragul de semnifica%ie de ;PDacă p\>.> se respinge S> cu prag semnif ;P.Cel putin 2 medii difera semnificativ

Daca p\>.>! se resping S> cu prag semnif ;;P,Cel putin 2 medii dif semnificatDaca p[>.>>! se respinge S> cu prag semnif ;;,;P. Cel putin 2 medii dif inalt semnificat.estul 6isc'er se utilizează pentru verificarea egalită%ii dispersiilor a două variaile independente repartizate normal.Ipoteza nulă este S>: ^! 2O^2

estul Zilco)on este un test non-parametric ivariat utilizat pentru identificarea semnificatiei statistice a diferentelor identificate pentruvariaile provenite din esantioane dependente 0masuratori repetate sau variaile masurate ale acelorasi respondenti", masurate cu autorulscalelor ordinale, indiferent de tipul distriutiei.Ipotezele testului ?ilco+on:S >: GE e+ista diferente semnificative intre cele doua variaile.S!: Cele doua variaile difera in mod semnificativ.entru calculul statisticii ? , asociata testului ?ilco+on, se ordoneaza toate valorile oservate, se calculeaza diferentele oservate 9i, acestediferente sunt ordonate in functie de marime, fiecareia fiind ulterior asociat un rang Ji pe aza pozitiei in aceasta serie de diferente: ?iO_i-XiJiO rangul`9`De asemenea, pentru calculul ? se utilizeaza o functie indicator, i :i O l0?i[>"Valoarea ? este data de:?O b i Ji'ustinerea 0sau respingerea" ipotezei nule se azeaza pe proailitatea de aparitie a valorii ? , data de taele statistice asociate testului 0pentru

n de ma+im $> de respondenti" sau estimata cu autorul testului 'tudent.#%. "o*iunea Di particularită*ile seriilor cronologice. ipurile seriilor cronologice.'eriile cronologiceEn oiectiv important al medicinii /i ocrotirii sănătă%ii este studiereasănătă%ii pulice, analiza informa%iei privind caracterul /i volumul activită%iiinstitu%iilor medico-sanitare su aspectul modifi cărilor lor dinamice. 'tudiereaacestor modifi cări este deoseit de importantă pentru prognozarea/i planifi carea măsurilor cu caracter organiza%ional, curativ-profi lactic etc.entru a analiza modifi cările dinamice a fenomenelor medico-socialeeste necesar de a forma serii cronologice 0dinamice", a cunoa/temetodele de austare /i analiză a lor.'eria cronologică 0serie de timp sau serie dinamică":- este seria formată din valori omogene comparaile, care caracterizeazămodifi cările unui anumit fenomen într-o perioadă de timp.- vizează măsurarea cre/terilor sau descre/terilor de nivel în evolu%ia

unui fenomen.- fi ecare valoare numerică a seriei se nume/te nivel.- nivelurile seriei cronologice pot fi prezentate prin valori asolute,relative /i medii.'eriile cronologice se disting printr-o serie de particularită%i, trăsăturispecifi ce ei, între care men%ionăm:aF variabilitatea termenilor !C3 5 ntre valorile individuale carecompun seria cronologică e+istă diferen%e de mărime e+plicate prin ac%iunea comună a factorilor esen%iali /i înt1mplători. 8radul de variailitatea termenilor seriei cronologice depinde de for%a cu care factoriialeatori produc aateri, dar /i de tendin%a de varia%ie impusă de factoriicu ac%iune sistematică. " omogenitatea termenilor unei 'CJ 5 seriile cronologice suntomogene deoarece termenii seriei au în comun categoria economicăsau socială pe care o reprezintă în momente sau intervale succesivede timp. 3mogenitatea valorilor seriei este dată de faptul că acesteasunt supuse ac%iunii sistematice a acelora/i factori esen%iali, iar termeniiseriei cronologice sunt o%inu%i prin aceea/i metodologie de calcul /ifolosesc aceea/i unitate de măsură.cF periodicitatea termenilor unei !C3 5 o caracteristică specifi căseriilor cronologice. *ceastă trăsătură e+primă continuitatea datelor din punct de vedere al varia%iei timpului. 7ermenii seriei reprezintă valoriale unui fenomen dinamic, înregistrate la momente sau intervale detimp de regulă egale, astfel înc1t să se asigure continuitatea seriei. nfunc%ie de scopul concret al analizei efectuate, de natura fenomenuluiînregistrat /i de posiilită%ile de o%inere a datelor, unită%ile de timp potfi mai mici sau mai mari: minut, oră, zi, săptăm1nă, decadă, lună, trimestru,semestru, an, deceniu, secol.dF interdependen*a Gn timp a termenilor unei !C3 5 este determinatăde modalitatea de construire a acestora prin înregistrarea nivelurilor

succesive ale unui fenomen pentru aceea/i unitate statistică precizată.Din această cauză, orice termen al seriei depinde de nivelurile precedente /i infl uen%ează mărimile următoare ale termenilor seriei.*v1nd în vedere aceste particularită%i ale seriilor cronologice, analizalor treuie precedată de verifi carea comparailită%ii valorilor individualeînregistrate pentru fenomenul analizat. entru a asigura comparailitateatermenilor seriei cronologice este necesar ca componen%a



seriei să fi e identică pentru întreaga perioadă de timp, valorile seriei săfi e e+primate în acelea/i unită%i de măsură, iar intervalele de timp întrevalori să fi e egale ipuri de serii cronologice:!. n func%ie de modul de defi nire a timpului deoseim 'CJ de moment/i 'CJ de interval.eriile cronolo!ice de momente"- sunt formate din mărimi care se referă la anumite momente detimp 0sf1r/itul sau începutul anului, trimestrului, lunii etc.".- fi ecare valoare individuală caracterizează numeric nivelul lacare a auns fenomenul analizat într-un moment dat.erii cronolo!ice de intervale"- sunt formate din mărimi care caracterizează fenomenul într-uninterval de timp 0zi, săptăm1nă, lună, trimestru, an etc."#- fi ecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces carese desfă/oară pe un interval de timp'eriile cronologice formate din valori asolute reprezintă situa%iacea mai frecvent înt1lnită. Niecare termen al seriei este în acest cazo mărime asolută e+primată în unită%i concrete de măsură. De e+emplu:număr de popula%ie, număr de paturi, număr de medici, număr denou-născu%i, număr de deceda%i, număr de na/teri, număr avorturi, nr.anomalii fetale, depistate ecografi c, c6eltuielile anuale în I4' etc.'eriile cronologice formate din valori relative. 7ermenii acestorserii pot fi reprezenta%i prin rate, propor%ii /i raport. De e+emplu:natalitatea, mortalitatea, moriditatea, invaliditatea primară, asigurarea popula%iei cu medici, paturi, ponderea popula%iei în v1rstă de peste de ani. Baza de raportare treuie să fi e întotdeauna precizată.

'eriile cronologice formate din valori medii. De e+emplu: numărulmediu de paturi, durata medie de spitalizare, durata medie deutilizare a patului pe an, salariul mediu al medicilor.$. n func%ie de numărul termenilor seriei deoseim serii cronologicede lungime mică, medie, mare.#+. A-ustarea seriei cronologice: no iunea, utilitatea i metode de a-ustare.ț ș

'eria cronologic* nu intotdeauna este alcatuita din niveluri care se . sc6ima continuu spre diminuare sau crestere. Eneori nivelurile reprezind odiversitate de oscilatii, care fac imposiila identificarea legitatilor de aza caracteristice fenomenului studiat. in astfel de cazuri pentru a depistatendinta dinamica sau legitatile de manifestare a fenomenului, este nevoie de austarea seriei.4edote de austare a seriilor cronologice: maiorarea infernalului, nivelarea seriei cu autorul mediei de grup si nivelarea seriei cu autorul medieiglisante. *ustarea.nivelurilor seriilor cronologice,se face,insa numai dupa analiza cauzelor, care se e+plica prin oscilarea acestor nivele.4aorarea intervalului se face prin sumarea datelor pentru un sir de perioade megiese 0tael".recum se vede din tael, numarul de imolnaviride ang6ina in fiecare luna oscileaza, marindu-se sau micsorindu-se. )fectuand maorarea intervalelor prin sumarea nivelurilor dupa trimestreleanului, oservarn o legitate sezoniera determinanta: cel mai mare nivel de imolnaviri se inregistreaza in perioada de vara spre toamna.

#. Analiza seriei cronologice. $ndicatorii absolu*i$ndicatori absolu*iIndicatorii asolu%i ai unei serii cronologice de intervale e+primă nivelul,volumul agregat /i modifi cările 0în mărime asolută" fenomenuluianalizat în perioade diferite de timp. Indicatorii asolu%i se e+primă înunitatea de măsură a caracteristicii analizate 0în unită%i fi zice, valorice, procente etc.".!" Valorile individuale asolute ale caracteristicii redau nivelul fenomenuluianalizat în fi ecare interval de timp.2" Volumul agregat 0nivelul totalizat" reprezintă suma termenilor serieicronologice de intervale.$" 4odifi carea asolută 0sporul sau scăderea asolută" 5 , refl ectăcre/terea sau descre/terea asolută 0în unită%i concrete de măsură"a valorilor individuale ale fenomenului analizat, de la o perioadăde timp la alta. 'e calculează ca diferen%ă între doi termeni ai seriei.n func%ie de perioada aleasă ca ază de compara%ie 0constantă sau variailă", e+istă două forme ale acestui indicator:- modifi carea asolută cu ază fi +ă reprezintă distan%a 0diferen%a"fi ecărui termen al seriei fa%ă de o perioadă fi +ă de referin%ă.- modifi carea asolută cu ază moilă se calculează ca diferen%ăîntre doi termeni succesivi ai seriei cronologice.'e e+primă în unită%ile de măsură ale caracteristicii. Valorile pozitiveale acestor indicatori semnifi că sporuri 0cre/teri, fa%ă de perioadaaleasă ca ază de compara%ie", iar valorile negative 5 scăderi 0defi cit".n cazul modifi cării asolute cu ază fi +ă este importantă alegereaunei aze de compara%ie convenaile, reprezentative pentru fenomenuldat /i care să nu fi e infl uen%ată de varia%ii conuncturale maore. Nrecvent,se alege ca ază de compara%ie primul termen al seriei 0începutul perioadei de timp analizate" sau ultimul termen al perioadei anterioare.#. Analiza seriei cronologice. $ndicatorii relativi

Indicele de dinamică 0indice de modifi care, ritm de cre/tere sau descădere" 5 I. )ste indicele care arată de c1te ori 0de c1t la sută" s-amodifi cat mărimea unui fenomen în timp. 'e calculează prin raportareatermenului comparat la termenul ază de compara%ie.- indicele cu ază fi +ă se calculează ca raportul simplu sau procentualal nivelului curent la nivelul ales ază de compara%ie



0nivelul ini%ial".- indicele cu ază moilă se calculează ca raportul simplu sau procentual al nivelului curent la nivelul precedent.'e e+primă în unită%i sau procente. Valori mai mari de ! sau !>>Pale acestui indicator arată cre/teri fa%ă de perioada ază de compara%ie.Valorile su ! sau !>>P semnifi că scădere, reducere.2" Jitmul de dinamică 0ritmul sporului" 5 J. *rată cu c1t s-a modifi -cat procentual 0a crescut sau a scăzut" mărimea fenomenului întroanumită perioadă de timp fa%ă de o perioadă de referin%ă fi +ăsau moilă. 'e determină scăz1nd !>>P din indicele de dinamicăcorespunzător 0cu ază fi +ă sau moilă". oate fi calculat /i prinurmătoarele modalită%i:- cu ază fi +ă se calculează ca raportul procentual al sporului asolutcu ază fi +ă la nivelul ales ază de compara%ie 0nivelul ini%ial".- cu ază moilă se calculează ca raportul procentual al sporuluiasolut cu ază moilă la nivelul precedent.$" Valoarea asolută a unui procent din ritmul de dinamică 0de spor" 5*. *rată mărimea asolută a modifi cării ce revine pe un procent dinritmul dinamicii sau e+primă c1te unită%i de măsură revin unui procentdin ritmul dinamicii. 'e calculează su forma unui raport întremodifi carea asolută /i ritmul modifi cării /i se e+primă în unitateade măsură a caracteristicii.Variante de calcul:- cu ază fi +ă se calculează ca raportul modifi cării asolute cu ază fi +ă la ritmul dinamicii cu ază fi +ă. Are aceeaDi valoarepentru toată perioada analizată.

- cu ază moilă se calculează ca raportul modifi cării asolute cu ază moilă la ritmul dinamicii cu ază moilă.

#. Analiza seriei cronologiceE!C3F. $ndicatorii medii.

'erie cronologica 5este un sir alcatuit din valori omogene comparaile ce caracterizeaza sc6imarile unui fenomen oarecare intr-o perioada detimp . )lementele constitutive a sirului cronologic se numesc nivele0asolute.relative,medii" entru a analiza o serie cronologica se recomandaa fi reprezentata grafic si analizati indicii ca 'por asolut,ritm de crestere,ritmul sporului,valoarea asoluta a unui procent de spor. Indicatorii medii-00 e+:durata medie de internare" este un nivel mediu,calculat ca medie a valorilor seriei.Calculul se ustifica doar dacanivelurile seriei sunt omogene.entru o 'CJ de intervale ,Givelul mediu se afla calculind media aritmetica simpla a valorilor seriei# pt 'JC demoment 5se afla calculind media cronologica simpla pt momente egal distantate:

'i media ponderata pt momente inegal distantate:

Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca medie geometrica simpla a indicilor de dinamica cu aza moila.*rata de cite ori s-a modificat 0acrescutMa scazut" in medie fenomenul analizat pe intraga perioada de calcul.Jitmul mediu de dinamica arata cu cite P se modifica in mediefenomenul pe intreaga perioada analizata.4odificarea medie asoluta este media aritmetica simpla a modificarilor asolute cu aza moila,elarata cu cit a crescutMscazut fenomenul in medie de la o perioada de timp la alta0spor mediu- daca este calculat pt fenomen cu tendinta decrestere#si daca scade 5 scadere medie".Valori mai mari de !>>P ale acestui indicator arata tendinta de crestere a fenomenului analizat,iar valorimai mici de !>>P -corespunde unei scaderi pe ansamlul perioadei considerate.

#J. 3eprezentarea grafică a seriilor cronologice.

8raficul -arata evident succesivitatea sc6imarilor fenomenului studiat.el ne permite vizual sa percepem caracterul fenomenului studiat,particularitatile de manifestare a lui si tendinta de dezvolltare si corelatie cu alti indicatori.face informatia mai aceesiila si mai clara pt totiascultatorii,atragind si atentia lor.Jeprezentarile grafice sunt folosite pt a prezenta: dinamica in timp si legitatile fenomenului#structura si ponderea lui,rata intensitatea,frecventa ,gradul de raspindire a fenomenelor.Componentele de aza ale graficului sunt:titlulMdenumirea graficului, 'uprafata de reprezentare a lui,'uprafata graficului,*riagraficului,legenda,reteaua de a+e orizontale si verticale,e+plicatia si indicatiile a+elor.Jeprezentarile grafice se clasifica in functie de caracterul fenomenelor#de frecventa,de structura,de corelatie,de coraport al fenomenelorstudiate,de contur,de suprafata,tridimensionale.Jeprezentări grafi ce ale seriilor cronologicea" CJ3G38J*4* 06istoriograma" 5 este, a/a cum îi arată /i numele,reprezentarea grafi că tipică, specifi că a 'CJ. )a se trasează într-un

sistem de a+e rectangulare, de oicei în cadranul înt1i alacestuia. e cele două a+e se vor reprezenta: timpul 5 pe ascisă0se marc6eazămomentele sau intervalele", iar termenii 'CJ 5 pe ordonată "DI*8J*4* JIG C3F3*G) 5 în care timpul se reprezintă pe ascisă0linia orizontala", iar termenii 'CJ pe ordonată0linia verticala"c" DI*8J*4* JIG B)GI 5 este recomandată a se folosi atunci c1nd se reprezintă 0simultan" termenii unor 'CJ, termeni care constituieni/te indicatori str1ns lega%i între ei.d" DI*8J*4) 3F*J) 0numite /i diagrame radiale sau diagrame în spirală" se construiesc cu autorul re%elelor radiale /i se utilizează înspecial în reprezentarea 'CJ afectate de fluctua%ii sezoniere



%;. $mportan*a standardizării Gn medicină. Metodele de standardizare. !tandardizarea prin metoda directă.

In practica de cercetare,strandartizarea se utilizeaza mai frecvent in analiza indicatorilor de moriditate,natalitate,mortalitate a populatiei,fiindnecesara in activitatea medicala .'tandartizarea 5metoda de calcul a indicatorilor standartizati care sustituie valorile relative sau medii care sunt incomparaile din cauzaneomogenitatii structurale a totalitatii comparate.

4etode de standartizare 5 directa,indirecta,tangentiala.

4etoda tangen%ială de standardizare se utilizează în cazurile c1ndîn totalită%ile comparate lipsesc date privind olnavii, deceda%ii etc. Dreptstandard este luat un indicator cunoscut: e+emplu 5 indicatorii mortalită%iigenerale, mortalită%ii pe vărste, letalită%ii etc. din literatura de specialitate,statistică ofi cială /i cu acesta sunt compara%i indicatorii primari.

4etoda indirectă de standardizare se utilizează în cazurile c1ndindicatorii necesari pentru comparare /i analiză lipsesc. *cestea suntHreconstrui%i= în mod invers, spre e+emplu în aza datelor despre mortalitate,moriditate, letalitate, care treuie reda%i c1t mai oiectiv încorespundere cu informa%ia cunoscută despre numărul /i structura popula%iei

4etoda directa- pt aceasta metoda drept standart este structura populatiei,care se considera ca este identica in amele totalitati comparate.esentametodei este eliminarea factorilor ce influenteaza marimea indicatorilor otinuti.

&!. )tapele standardizării prin metoda directă /icaracteristica lor.Cuprinde etape:! 5 calcularea indicilor intensivi si generali 0pt fiecare grupaparte 5pe se+e,virsta etc" pentru totalitatile care se compara )+ - Determinăm rata deceda%ilor,în dependen%ă de profi lulsec%iei, în amele spitale. 'pitalul *,sec%ia terapie 50$>M>>"+!>># sec%ia c6irurgie 5 0M$>>"+!>>#oli

infec%ioase 5 0&M!>>"+!>>. *nalogic se fac calculele /i pentru spitalul B. Elterior determinăm indicatorul general al letalită%ii pentru spitalul * 50&>M!>>>"+!>> /i pentru spitalul B 5 0$UM!>>>"+!>>.2- alegerea si calcularea standartuluiDrept standard este considerată acea componen%ă a totalită%ilor, care refl ectă toate particularită%ile totalită%ilor comparate.

$- calculul Hvalorilor asteptate=pt fiecare grupa de standartCalculul se face în modul următor: în spitalul *, sec%ia terapie, au decedat P olnavi. C1%i deceda%i vor fi la U>> de olnavi nivelul letalită%ii va fi acela/iRP 5 !>>+P 5 U>>+ O 0+U>>"M!>>&- determinarea indicilor standartizatiIndicatorul standardizateste raportul procentual al sumei valorilor a/teptate dinfi ecare totalitate la standardul general.'pitalul * 5 0UM2>>>"+!>> O $,&P'pitalul B 5 0UUM2>>>"+!>> O &,&P- compararea totalitatilor dupa indicii generali intensivi sau medii si standartizati.Normularea concluziilor.

%2FCorela ia generalită i.ț ț Argument i func ie,no iuni.ipurile de legături de corela ie.ș ț ț ț

Corela ia reprezintă rela ie ,legătură reciprocă dintre 2 sau mai multe lucruri sau fenomene, rela ie în care unul dintre termeni nu poate e+istaț ț ț

fără altul.*pari ia i evolu ia unui fenomen este în strînsă legătură cu o serie de alte fenomene sau factori care intervin în determinarea sauț ș ț

favorizarea acestuia.Corela ia este o metodă care ne permite să cunoa tem fenomenele din natură i societate su raportul interfe ei lor , aț ș ș ț

cone+iunilor în care se găsesc. Ar!umentul reprezintă un element din domeniul de defini ie al unei func ii,o variabilă independentă pe de altă parte no iunea de ar!ument maiț ț ț

poate fi folosită drept c#eie în cursul unei sortări, unei căutări într-un fi ier.ș

$unc ia-este o mărime variabilă care depinde de una sau de mai multe mărimi variabile independente. %pera ie care, prin aplicare asupra unuiț ț

ar!ument îi conferă acestuia o valoare corespunzătoare. &utem identifica ' tipuri de corela ii"ț

corelaţii funcţionale sau matematice corelaţii statistice sau sto#astice.

orela iile func ionale"ț ț sunt perfecte, ri!ide, exprim*nd le!ătura dela cauză la efect între fenomene. Asemenea corelaţii sunt studiate în cadrul +tiinţelor exacte, unde av*nd de-a face cu fenomene simple,le!ătura de la cauză la efect se evidenţiază mai u+or +i se exprimă sub formă de

le!e. n cazul corelaţiei funcţionale unei valori determinate aunei variabile independente (ar!ument) îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente (funcţie).

orela iile statistice"ț sunt mai puţin perfecte, se evidenţiază mai !reu, exprim*nd le!ătura de dependenţă care există între fenomene.n cazul corelaţiei statistice fiecărei valori numerice a variabilei corespund nu una ci mai multe valori a variabilei , adică ototalitate statistică a acestei valori, care se !rupează în /urul mediei x.orelaţiile statistice, spre deosebire de cele funcţionale, pot fi numaivremelnice +i într-un sin!ur sens.



%#.Corela iile statistice: tipuri i interpretare.Corelogramaț ș

orela iile statistice"ț sunt mai puţin perfecte, se evidenţiază mai !reu, exprim*nd le!ătura de dependenţă care există între fenomene.n cazulcorelaţiei statistice fiecărei valori numerice a variabilei corespund nu una ci mai multe valori a variabilei , adică o totalitate statistică aacestei valori, care se !rupează în /urul mediei x.orelaţiile statistice, spre deosebire de cele funcţionale, pot fi numai vremelnice +i într-un sin!ur sens.După numărul caracteristicilor corelate, legăturile dintre fenomene pot fi simple /i multiple. Fegăturile simple se stailesc numai între douăcaracteristici, iar cele multiple 5 dintre trei sau mai multe caracteristici. După formă legătura de corela%ie poate fi lineară 0rectilinie" sau nelineară0curilinie". După direc%ie 5 directă 0pozitivă" /i inversă 0negativă".n cazul corela%iei lineare sc6imărilor uniforme a valorilor medii a unei variaile, au loc sc6imări egale a altei variaile 0de e+emplu,sc6imările tensiunii arteriale sistolice /i celei diastolice". entru corela%ia nelineară sc6imărilor uniforme a unei valori îi corespund valori medii a altei variaile, care poartă caracter de cre/tere ori demic/orare. Corela%ii directe se stailesc între fenomene care evoluează în acela/i sens, în aceea/i direc%ie. Cre/te unul, cre/te /i cel cu care are legătură dedependen%ă# sau scade un fenomen, scade /i cel cu care corelează. 'pre e+emplu, mărirea înăl%imii copiilor determină mărirea greută%ii lor. Corela%iile inverse se stailesc între fenomene care evoluează în sens opus. Cre/te un fenomen /i scade cel cu care are o legătură de dependen%ă#sau scade un fenomen /i cre/te cel cu care se corelează. 'pre e+emplu, cu c1t e mai mare v1rsta copiilor, cu at1t e mai mică mortalitatea lor. *precierea legăturilor de corela%ie lineare se realizează cu autorul coeficientului de corela%ie r+@, iar celor nelineare 5 cu raportul de corela%ie 0eta".orelo!rama

0xistenţa sau inexistenţa unei corelaţii între fenomene se poate evidenţia aproximativ cu a/utorul reprezentărilor !rafice. n acest caz, folosim un !rafic cu două scări, ordonată +i abscisă, pe care înscriem valorile variantelor celor două fenomene x +i 1.

e realizează astfel 2norul de puncte3.45acă norul de puncte se va dispune fuziform, oblic de /os în sus +i de la st*n!a la dreapta, între cele două fenomene există o corelaţie directă.

re+te un fenomen, cre+te +i cel de al doilea, cu care se corelează, sau ambele fenomene scad, evolu*nd în aceea+i direcţie.45acă norul de puncte se dispune fuziform, oblic de sus în /os +i de la st*n!a la dreapta, între cele două fenomene există o corelaţie inversă.45acă punctele se dispun pe toată reţeaua !rafică, neav*nd nici o tendinţă de a se !rupa, înseamnă că între fenomene nu există nici o le!ăturăde dependenţă, fenomenele evolu*nd independent unul faţă de celălalt. n cazul acesta, dreapta care trece prin mi/locul punctelor este paralelă fie cu ordonata, fie cu abscisa.

%%. Calcularea Di interpretarea coeficientului de corela*ie a lui 8earson. 6e!ătura de dependenţă dintre două sau mai multe fenomene, sensul +i intensitatea acesteia, se stabilesc cu a/utorul coefi cientului de corelaţielineară (simplă sau multiplă) al lui 7ravais-&earson. n seriile statistice simple, c*nd n89:, coefi cientul de corelaţie se obţine raport*nd suma produselor dintre abaterile de la media aritmetică avalorilor frecvenţelor primului fenomen +i abaterile de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor celui de al doilea fenomen, la rădăcina pătrată din produsul realizat între suma pătratelor abaterilor de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor primului fenomen +i suma pătratelor abaterilor de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor celuide al doilea fenomen, cu care se corelează.

$ormula de calcul"

în care:& r $' ( coeficientul de corelaţie& *d $ d ' ( suma produselor dintre abaterile de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor celor două

fenomene %$ +i ') ce se coreleaă& *d $

- ( suma pătratelor abaterilor de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor fenomenului $& *d '

- ( suma pătratelor abaterilor de la media aritmetică a valorilor frecvenţelor fenomenului '.

n seriile statistice !rupate $ormula de calcul"în care"r $' ( coeficientul de corelaţied $ d ' f $' ( produsul dintre abaterile de la media ponderată a variantelor celor două fenomene ce secoreleaă +i frecvenţele pereci corespunătoare variantelor fenomenelor $ +i '

d $ - f$ ( produsul dintre pătratele abaterilor de la media ponderată a valorilor variantelor fenomenului $ +i numărul de frecvenţe

corespunătoare fiecărei varianted '

- f' ( produsul dintre pătratele abaterilor de la media ponderată a valorilor variantelor fenomenului ' +i numărul de frecvenţecorespunătoare fiecărei variante. ;nterpretarea coeficientului de corela ieț

poate fi cuprins /ntre

minus unu ero plus unu. 0nd valoarea coeficientului de corelaţie se apropie de 21, /nseamnă că /ntre cele două fenomene ce se coreleaă e$istă o le3ătură

foarte puternică.

4emnul 2 al coeficientului de corelaţie denotă că le3ătura de dependenţă dintre fenomene este directă. 5eci ambele fenomeneevolueaă /n acela+i sens, /n aceea+i direcţie.

0nd valoarea coeficientului de corelaţie se apropie de 61, /nseamnă că /ntre cele două fenomene e$istă o le3ătură foarte puternică, dar inversă, /n sens opus cre+te un fenomen, scade cel cu care se coreleaă. &entru interpretarea intensităţii le!ăturii de dependenţă dintre fenomene, <uilford indică următoarele =;T0=;;"

valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă /ntre 1 denotă o corelaţie foarte puternică /ntre fenomene

valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă /ntre 8,99 +i 8,78 denotă o corelaţie puternică valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă /ntre 8,:9 +i 8,;8 denotă o corelaţie medie /ntre fenomene valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă /ntre 8,8 +i 8,-9 e$primă e$istenţa unei corelaţii slabe /ntre fenomene valoarea coeficientului de corelaţie 8 denotă că le3ătura dintre fenomene /n mod practic o considerăm ine$istentă. 0ele două fenomene evolueaă deci independent unul de altul.

0oeficientul de corelaţie /ntre fenomene poate fi corect interpretat dacă se ţine seama de următoarele A4PE0TE



între fenomenele ce se corelează să existe, în mod lo!ic, o le!ătură> cele două fenomene să fie cercetate pe e+antioane omo!ene>

selecţia frecvenţei e+antioanelor să se facă la înt*mplare.%+.Calcularea Di interpretarea coeficientului de corela*ie a rangurilor !pearman.

n cazul în care dorim să stailim legătura de dependen%ă între fenomene cercetate pe e/antioane mici 0n \ $>", deci pe un număr redus defrecven%e, utilizăm coeficientul de corela%ie al rangurilor, propus de 'pearman 0!;>&". *cest coeficient se notează cu litera greacă ρ 0ro" /i sedetermină după formula propusă de 'pearman:

[d2 ρ

> E&F 1& WWWWWWWWWWWWWn En2 1F

Gn care:1 > valoarea absolută a coeficientului de corela*ie@ρ > coeficientul de corela*ie !pearman@ > valoare constantă@[d2 > suma pătratelor diferen*elor dintre rangurile primului Dir de variante Di rangurile celui de al doilea Dir de variante, cu care secorelează@n > numărul variantelor perec'i variantelor ce se corelează.Coeficientul de corela%ie al rangurilor poate avea valori cuprinse între 5! /i !. )l e+primă o legătură perfectă c1nd are valoarea !. n aceastăsitua%ie, rangurile au valori egale, iar diferen%a între ranguri este egală cu >. n general, cu c1t numărul rangurilor cu aceea/i valoare, în cele douăclasamente, este mai mare, cu at1t suma pătratelor diferen%elor între ranguri este mai mică, iar valoarea coeficientului de corela%ie 'pearman va fimai mare.

<:)No iunea i tipurile de re3resie.0alcularea coeficientului de re3resie.ț ș

=e!resia, noţiune str*ns le!ată de noţiunea de corelaţie, completează corelaţia +i prin intermediul coefi cientului de re!resie, stabile+te cu c*t

cre+te sau descre+te sub aspect cantitativ, un fenomen, c*nd cel cu care se corelează cre+te sau descre+te cu o unitate de măsură. Termenul dere!resie a fost introdus de $. <alton, care a observant că înălţimea descendenţilor re!resează către înălţimea părinţilor.

=e!resia poate fi simplă +i multiplă> liniară +i neliniară. a +i corelaţia, re!resia poate fi directă , c*nd fenomenele evoluează în acela+i sens(cre+te x, cre+te 1 sau scade x scade +i 1), sau indirectă , c*nd fenomenul evoluează în sens opus (cre+te x scade 1 sau scade x cre+te 1).

$ormula coficientului de re!resie este"

sau unde"

=3 $' ( coeficientul de re3resie a lui $ /n funcţie de '. El e$primă, cantitativ, cu ct cre+te sau scade fenomenul $ cnd ' cre+te sau scade cu ounitate de măsură =3 '$ ( coeficientul de re3resie a lui ' /n funcţie de $. El e$primă, cantitativ, cu ct cre+te sau scade fenomenul ' cnd $ cre+te sau scade cu ounitate de măsură

r $' ( coeficientul de corelaţie liniară >ravais?Pearson

$ ( deviaţia standard a fenomenului $

' ( deviaţia standard a fenomenului '.

%.0efini*ia Di obiectivele epidemiologiei. 3amurile epidemiologiei. Cuvîntul provine de la cuvinte grece/ti epi 5 despre, demos 5 popor, lo!os - /tiin%a. *stfel epidemiologia este /tiin%a, care studiaza procese lanivel popula%ional. 0pidemiolo!ia este /tiin%a medicală care se ocupă cu studiul distriu%iei /i determinan%ilor stărilor sau evenimentelor legate de sănătate înanumite popula%ii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul prolemelor de sănătate= A.Fast !;UU

< disciplină de bază a sănătăţii publice= Obiectivele: Determinarea tendin%elor în evolu%ia maladiilor. Identificarea factorilor de risc

Identificarea etiologiei iș modalită iiț transmiterii maladiilor, e+isten%a corelatiiei între factorii de risc iș influen%a acestora asupra popula%iei Descrierea distriu%iei olilor în func%ie de caracteristicile personale ale indivizilor Nundamentarea programelor de prevenire, profila+ie /i de comatere a olilor Determinarea prognozelor de răspindire a olilor i aș factorilor de risc in popula%ie# caracterul distriu%iei geografice sau spa%iale a olilor Determinarea rolului mediului i evaluarea impactului măsurilor de controlș

rocesele principale ale epidemiologiei sunt:- a descrie, a e+plica, a prezice, a controla

3amurile epidemiologiei:)ID)4I3F38I* 8)G)J*F T?5;A@"

6e!ile !enerale care !uvernează procesele epidemiolo!ice 5omeniile de contact cu alte +tiinţe Betode de lucru Aprecierea cauzalităţii, factorii exo!eni +i endo!eni ăile de combatere, prevenire +i eradicare a unor procese patolo!ice

Nac parte: - )pidemiologia geografică - )coepidemiologia



- 'eroepidemiologia- )pidemiologia iomoleculară /i genetică

)ID)4I3F38I* ')CI*F - )pidemiologia descriptivă /i analitică - )pidemiologia olilor contagioase /i necontagioase%. "o*iuni de bază Di domenii de aplicare ale epidemiologiei. Cuvîntul provine de la cuvinte grece/ti epi 5 despre, demos 5 popor, logos - /tiin%a. *stfel epidemiologia este /tiin%a, care studiaza procese lanivel popula%ional. )pidemiologia este studiul distriu%iei determinan%ilor0 pozitiviMnegativi" stărilor /i evenimentelor legate de sănătate înanumite popula%ii, precum /i aplicarea rezultatelor studiului în controlul prolemelor de sănătate.0 A. Fast, !;UU". Enitatea de studiu înepidemiologie este popula%ia sau grupurile popula%ionale %inte dintr-un anumit teritoriu, sau grupul de olnavi cu anumite maladii.0omenii de aplicare :!" 'ănătate pulică:Clasificarea olilorDescrierea istoriei naturale a olilor în colectivitateDeterminarea frecven%ei factorilor de riscDescrierea /i e+plicarea modelelor de moriditate /i mortalitateDepistarea /i supraveg6erea de masă a olilor revenirea /i controlul comunitar al olilor lanificarea sanitară /i promovarea ac%iunilor de sănătate)valuarea ac%iunilor, procedeelor /i serviciilor de sănătate2" 4edicina clinică:Descrierea istoriei naturale a oliiDeterminarea valorilor normaleCompletarea taloului clinic'tudiul etiologiei olilor )valuarea te6nologiilor medicale vec6i /i noi

%J. Metodologia cercetării tiin ifice: no iunea i etapele procesului de cercetare.ș ț ț ș

Cercetarea 5 proces sistematic de colectare /i analiză a informa%iei 0rezultatelor" pentru îmunătă%irea în%elegerii noastre asupra unui aspect.Metoda Dtiin*ifică prevede :Identificarea prolemeiNormularea unor ipotezeDecizia asupra procedurii 0rationament deductiv"Colectarea datelor /i analizaNormularea concluziilor tapele 8rocesul cercetării Dtiin*ifice:'electarea ariei de interesNormularea de ipoteze'tudiul iliografic de specialitateConturarea unei metodologii de lucru

Colectarea /i analiza datelor e+perimentaleInterpretarea rezultatelor +;. 6ormularea problemei de cercetare, a scopului i obiectivelor.ș

Analiza literaturii: func ii i particularită i \ț ș ț

rolema cercetată 0denumirea studiului"erspectivă largă4argitudine - amploare7imp 5 c1nd a parvenit prolema,Foc 5 unde se manifestă prolemaersoană 5 unită%ile de studiu 5 oiect de st.Diferen%e la diferite categorii de popula%ieCauzele proaile ale prolemei

$dentificarea problemei necesită:De consultat minu%ios literatura privind informa%ia referitoare la prolema studiată.)+istă sau nu alte persoane implicate la moment într-o cercetare similară sau asemănătoareDe clasificat literatura privind suiectul respectivDe identificat domeniile critice ale cercetării 0adică deficien%ele studiilor anterioare sau domeniile pentru care nu a fost întreprinsă nici ocercetare.!copul studiului treuie să elucideze unele proleme de sănătate ce urmează să fie testate pe calea oserva%iilor sau pe cale e+perimentalăObiectivele cercetăriiCe planificăm să facemRCine va îndeplini cercetareaRCui îi va fi adresatăRCHnd va fi îndeplinită cercetareaR/nde va fi îndeplinită cercetareaR]ustificarea cercetării EactualitateaFCe se /tie despre prolema respectivăRot fi aceste date aplicate la situa%ia noastră

Care sunt implica%iile anticipate ale studiului nostruRJeferiri la studiile anterioare

+1. laborarea design&ului unei cercetări tiin ifice: aspecte c'eie.ș ț

!electarea tipului de studiu 0vezi î.2"0esign&ul studiului)ste inclus în metodologia cercetării.'e realizează în aza oiectivelor.



Include: unitatea e+aminată, aza de studiu, metodele de colectare a datelor, genul cercetării, volumul e/antionului /i metoda de selec%ie ae/antionului reprezentativ.

+2. Clasificarea i prezentarea generală a studiilor epidemiologice.ș

Epidemiolo3ia /tiin%a medicală care se ocupă cu studiul distriu%iei /i determinan%ilor stărilor sau evenimentelor legate de sănătate în anumite popula%ii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul prolemelor de sănătateipuri de studiu:I 'tudii primare:()+perimentale: 'CJ 'tudii în teren 'tudii pe animale(Gee+perimentale 5 3serva ionale: Descriptive i *naliticeț ș

II 'tudii secundare:(Jeviu: nesistematice sistematice(86iduri clinice(*nalize decizii(*nalize economice

ipuri de studii epidemiologice 0pag2>U man"$. !tudii descriptive evaluează răspîndirea unei maladii /i caracteristica unei populatii, fără interventia cercetătorului /i fără verificareaipotezelor epidemiologice. Etilizate pentru emiterea de ipoteze.? la nivel de populaţie - studii de corelatie, ecologice care fac corelatii între e+puneri /i efecte la nivel de populatie. n astfel de studii vorimdespre e+puneri medii.? la nivel de indivii : cazuri - descriu oservatii a unor pacienti /i constituie prima etapă de recunoastere a unei oli sau a unui factor de risc nou

serii de cazuri - tip de studiu azat pe furnizarea de informa ii despre o serie de cazuri tratateț studii unsversale, de prevalen ă - analizează prezenta unei oli sau a unui factor de risc intr-o populatie la un moment datț

$$. !tudii analitice permit evaluarea ipotezelor de asociere dintre un factor de risc i oală.ș

& Observa*ionale: investigatorul nu intervine, ci doar oservă, de fapt rnăsoară e+punerea /i efectul. 5e exemplu, oservă femeile care iau estroprogestative /i pe cele care nu iau /i măsoară frecven%a apari%iei tromozelor la unele /i la celelalte studii caz-martor 0retrospective" la evaluarea efectelor adverse mai rare ale medicamentelorh studii de co6ortă 0prospective-B survine după începerea studiului# retrospective - înainte de începerea st"& )perimentale: investigatorul determină cine va fi supus la factorul de risc i cine nu.ș

studii clinice randomizate 0'CJ" e+periment controlat folosit pentru evaluarea siguran%ei /i eficacită%ii tratamentelor aplicate pentru olile /i prolemele de sănătate la oameni$$$. !tudii secundare - Jecenzia sistematica /i metaanaliza - studii în care se verifică ipotezele demonstrate în studiile analitice.

+#. sen*a Di importan*a studiilor descriptive. Obiectivele studiilor descriptive.Metodele Di surse de colectare a datelor Gntr&un studiu descriptiv.!/0$/5 0!C3$8$L 0pag 2!> man"

'e folose/te în cazurile în care este nevoie de informa%ie suplimentară pentru a formula ipotezele specifice. *sigură date precise privindinciden%a sau prevalen%a unui fenomen sau a unui eveniment legat de o prolemă de sănătate sau privind oamenii care sunt afecta%i /i prin ce semanifestă afec%iunea.Descrie modelele de apari%ie a olilor sau de e+punere la factorii de risc în func%ie de persoană, loc /i timp /i se limitează la descriereafenomenului de oală în popula%ie'tudiile descriptive - studii în care se evaluează răspîndirea unei maladii /i caracteristica unei populatii intă 0populatia J4, pacientii cuț

6ipertensiune arterială, popula ia de muncitori in construc%ii " dar fără interven ia cercetătorului, fără verificarea ipotezelor epidemiologice.ț ț

'tudiile descriptive demarează cu caracteristicile demografice, care includ vîrsta, se+ul, categoria socială 0variaile care influentează orice oală" i caracteristicile care ne interesează în functie de tema studiului ș caracteristici personale 0tensiunea arterială, colesterolemia, frac iaț

de eec ie",ț caracteristici temporale 0distriutia temporală a olilor /i factorilor de risc", spatiale 0distriu ia spa ial a olilor /i factorilor deț ț

risc".'tudiile descriptive apar in categoriei de studii oserva ionale i au ca scop simpla descriere a fenomenelor. Jezultatele studiilor descriptive potț ț ș

servi, în sc6im, la emiterea de ipoteze de lucru privind asociatiile epidemiologice, ipoteze care pot fi testate /i demonstrate prin studii analitice.Nără cuno/tintele fundamentale furnizate de studiile descriptive este imposiil să elucidăm etiologia sau efectele tratamentelor sau să propunemteorii care să le e+plice. E$ : ipoteză că fumatul produce cancer pulmonar, a apărut pe aza datelor că aproape toti pacientii, care au făcut acest tip de cancer, eraufumători 0serie de cazuri" /i că prevalen a olii este mai mare în popula%ia de fumători dec1t în cea de nefumători 0studiu transversal".ț

Obiectivele studiilor descriptive:rezentarea <taloului olii= c1t mai precis posiil, pentru a permite elaorarea unui program de sănătate.'tudierea unui fenomen de sănătate a cărui etiologie nu este ine cunoscută /i să elaoreze ipoteze asupra etiologiei olii /i a factorilor de risc,care vor fi ulterior verificate prin studii analitice. 'tailind zonele efectuării cercetăriiNundamentarea planificării sanitare /i evaluarea serviciilor de sănătate.)valuarea tendin%elor de evolu%ie a stării de sănătate a unei popula%ii cu posiilitatea comparării între diferite %ări sau între diferite teritorii aleunei %ări, în acela/i interval de timp.Metodele de colectare a datelor Gn studii descriptive4etoda oserva%iei 5 urmărirea desfă/urării unor fenomene în dinamicărin transfer de informa%ie 5 colectarea datelor din documenta%ia medicalăInterviul standard 5 anc6etarea unită%ilor de studiiMaterialul primar pentru studiile descriptive

*nc6etele de informare*nc6etele de tip transversal 5 cunoa/terea structurii la momentul dat a fenomenelor cercetate*nc6ete de tip longitudinal 5 studiul în dinamică a fenomenelor !ursele de colectare a datelor pentru studiile descriptive Esupport de informa*ieF'tatistici vitaleDocumenta%ia medicală



Documenta%ia de ar6ivă*ltă documenta%ie.+%Compara*iile Gn studiile descriptive. Caracteristica tipurilor de studii descriptive.

ipurile de comparare Gn !tudiile descriptive:-Demografice,-8eografice, -7emporale.0omparaţiile demo3rafice iau în considerare caracteristici de persoană (cine). Datele descriptive despre persoană răspund la întreări de tipul 6a cine apare boala sau problema de sănătateC sau ine are un risc mai marede expunereCersoanele afectate sau e+puse sunt caracterizate după caracteristicile demografice /i sociale de ază, cum sunt v1rsta, se+ul, starea civilă, rasasau originea etnică, religia /i indicatori ai statutului socio-economic.0omparaţiile 3eo3rafice iau în considerare caracteristici de loc (unde).Caracteristicile descriptive raportate la loc iau în considerare EGD) sunt cele mai mari /i cele mai mici rate ale oliiR 0adică, sunt cazurile de oală distriuite egal în raport cu %ara, statul sau raionul %ării, mediul de reziden%ă uran sau rural, sau teritoriul din cadrul unei comunită%i localeafectateR"

0omparaţiile temporale iau în considerare caracteristici de timp (c*nd) Datele descriptive despre timp răspund la întreări de tipul *nd apare boala frecvent +i c*nd apare rarC /i 0ste frecvenţa actuală a boliidiferită de frecvenţa corespunzătoare din trecutC

E$emple

Descrierea caracteristicilor demografice /i socio-economice ale femeilor decedate în timpul sarcinii sau a deceselor infantile 'tudiul inciden%ei melanomelor maligne

++. tapele studiului descriptiv. Avanta-ele Di dezavanta-ele studiilor descriptive.

!/0$/5 0!C3$8$L&'tudiu care descrie situa%ia dată într-o popula%ie la un moment dat sau în dinamică.'e folose/te în cazurile în care este nevoie de informa%ie suplimentară pentru a formula ipotezele specifice.*sigură date precise privind inciden%a sau prevalen%a unui fenomen sau a unui eveniment legat de o prolemă de sănătate sau privind oameniicare sunt afecta%i /i prin ce se manifestă afec%iunea.Descrie modelele de apari%ie a olilor sau de e+punere la factorii de risc în func%ie de persoană, loc /i timp /i se limitează la descriereafenomenului de oală în popula%ieersoana se referă la cine este afectat, locul - unde este prolema de sănătate mai mult sau mai pu%in răsp1ndită, iar timpul - c*nd apare prolemade sănătate.En studiu descriptiv treuie să răspundă la următoarele întreări: CineR CeR C1ndR EndeRAvanta-ele studiilor descriptive:-'e efectuează u/or

-'unt relativ mai pu%in costisitoare-ermit colectarea de date despre factorii poten%iali de risc importan%i, ca v1rsta, rasa, se+ul /i situarea geografică. *ceste date pot fi folosite pentru a compara prevalen%a /i pentru elaorarea ipotezelor pentru studiile analitice ulterioare.-ot dezvălui modele de apari%ie a olii /i tendin%ele în timp.-3feră o ază pentru planificarea, furnizarea /i evaluarea serviciilor medicale pentru o popula%ie dată.-Creează pu%ine proleme de natură etică.0ezavanta-ele studiilor descriptive: -Gu testează ipotezele etiologice.-Gu e+istă un grup formal pentru comparare, de aceea nu e+istă nici o metodă corectă deapreciere dacă prevalen%a dată de studiu este mai mare sau mai mică dec1t s-ar fi a/teptat.

-Jela%ia temporală dintre prolema de sănătate cercetată /i e+punerile poten%iale nu poate fi u/ordeterminată.

-Gu permit evaluarea cauzalită%ii.

+. sen*a studiilor de co'ortă. Obiectivele, direc*ia Di secven*ialitatea studiilor de co'ortă. $poteza cercetării.!tudii analitice:&de co6orta#-caz control#-transversale.4odelul studiului de co6orta:-3serva%ional 5 model analitic-8rupurile care urmează a fi studiate sunt definite în aza statului lor de ) 0e+pus M nee+pus"-'uiec%ii fără maladie sunt supraveg6ea%i mai indelungat pentru a determina apari%ia maladieiCA3AC3$!$C5 !/0$/5/$ 0 CO^O34ncepe cu ))ste gata din momentul ) pentru a determina rezultatele de interesCompară inciden%a rezultatului între grupurile ) /i non-)

MO05 7" 83!8C$L4 _$ 33O!8C$L40oortă /n perspectivă

Identificarea co6ortei în aza ) actualeErmărirea co6ortei în viitor pentru un rezultat0oortă retrospectivăIdentificarea co6ortei în aza ) din trecut



Ermărirea co6ortei după )Jezultatul a apărut deaModelul studiului de co'ortăAvanta-ele )valuarea inciden%ei /i riscului relativ oate evalua rezultate multiple0ezavanta-ele Gecesită un număr mare de suiec%i Durează în timp 'unt costisitoareJeprezintă forma cea mai riguroasă a studiilor epidemiologice ne-e+perimentale. )ste un studiu analitic oserva%ional de tip longitudinal, în caresuiec%ii sunt clasifica%i în func%ie de prezen%a e+punerii la factorii de risc, fiind urmări%i de-a lungul unei perioade de timp.ermite evaluarea inciden%ei unei afec%iuni, stailirea unei rela%ii cauză-efect între factorul evaluarea cu precizie ma+imă a timpului de laten%ă /ia riscului relativ.%biectivul acestui studiu este de a compara rata inciden%ei 0IJ" unei oli într-o popula%ie supusă risc cu cea a unei popula%ii care nu a fost e+pusăac%iunii factorului de risc luat în considera%ie.'tudiul de co6ortă poate fi de tip retrospectiv 0istoric" sau de tip prospectiv.In cadrul studiilor de con6orta se cunoaste de la inceput daca pacientii au fost e+pusi unui tratament factor etiologic sau de protectie. acientiisunt impartiti in doua grupuri: e+pusi si nee+pusi si de zile sau c6iar decenii pt a vedea cati memrii ai fiecarui grup dezvolta o anumita oalasau actioneaza factorul de protectie. Dezavantaul acestui tip de studiu este nesiguranta alegerii une sau nee+istentei unui alt factor care poateinfluenta rezultatul.'electarea grupului: un grup comunitar de o anumita varsta sau se+, un grup e+pus la un factor femei care folosesc anticonceptionale, elevi, ungrup de persoane supuse unui tratam anterior.Date de interes: caract ale grupului, date despre e+punere care au leg cu ipotezele studiului, date ce au relevanta pt ipotezele studiului.4etode de colectare a datelor: interviul, fisa medicala, e+amene medicale sau de laorator.

+.tape Di probleme Gntr&un studiu de co'ortă. 0iagrama de flu). 0tapele studiului de co#ortă sunt reprezentate de:

! !. Definirea precisă a scopului urmărit /i a popula%iei pe care dorim să efectuăm studiul2 2. Definirea evenimentelor pe care dorim să le culegem

$. Definirea miloacelor de diagnostic aordate

! &. Definirea perioadei de timp în care sunt urmări%i suiec%ii inclu/i în studiu2 . )nun%area măsurilor luate pentru a preveni pierderea suiec%ilor în decursul timpului

+. Calcularea i interpretarea indicatorilor pentru studiile de co'ortă.ș

Indicatori folositi in studiul de con6orta:

opulatia e+pusa lot test olnavi a

Gonolnavi

opulatia none+pusa lot martor olnavi c

Gonolnavi d

!. Basurarea incidentei imbolnavirilor" a. Incidenta 0cumulativa" O acest indice se azeaza pe intregul grup de risc care era la inceputul studiului sanatos. Normula: Incidenta P O Gr decazuri noi in per de oservatieMnr indivizilor din grupul de risc + !>>>. *cest indice pune la dispozitie o estimare a proailitatii sau a riscului dea aparea oala la pers care au fost incluse in studiu de la inceput si erau in grupa de risc. . *ni- persoana de oservatie O reprezita o imunatatire fata de masurarea conventionala a incidentei deoarece ia in considerare atat nr deindivizi su oservatie cat si durata de oservatie pt fiecare individ in parte.Normula: Densitatea incidentei O nr de cazuri noi in per specificataMani-persoana de oservatie + !>>>. *nii-persoana nu repr nr de persoane dingrup. 4omentul aparitiei olii este deseori incert iar rata de aparitie a olii nu este constanta.

'. Basurarea efectului"a. Jiscul relativ O JJ 5 se calc direct impartind incidenta unui grup la cea a celuilalt grup. Normula: JJ O Incidenta la cei e+pusiM incidenta lacei nee+pusi. 8rupul de e+pusi are un risc de JJ ori mai mare de aparitie a olii decat grupul de nee+pusi. . Jiscul atriuit O J* repr diferenta dintre incidenta la e+pusi si incidenta la nee+pusi.Diferenta poate fi atriuita factorului studiat si este otrasatura a studiilor de con6orta.J* este influentat de frecventa olii.

• arată cu c1t este mai mare riscul la e+pu/i fa%ă de nee+pu/i e+ces de risc, diferen%a risculuic. impactul actiunii factorului de risc in populatie

Rp− R0

R 0

Jp-incidenta olii in populatieJo- riscul la none+pusi

+J. Avanta-ele Di dezavanta-ele studiilor de co'ortă.

*V*G7*A):• se poate calcula incidenta olii pt amele grupuri indicand de cate ori este mai mare incidenta imolnavirilor la lotul de studiu fata de cel de

control#• se cunoaste faptul ca oala a fost doandita pe parcursul studiului#• sunt mai putin posiile erorile datorate selectarii supravietuitorilor unor oli#• se pot analiza alte oli datorate factorului luat in studiu#• rezultate pot fi generalizate la o intreaga populatie daca studiul s a facut pe un esantion.



D)*V*G7*A):• durata studiilor este lunga#• studiu costisitor in termeni de timp, personal si urmarire a pacientilor#• pierderea pacientilor prin migrare sau refuzul acestora#• sc6imari comportamentale ale pacientilor ce altereaza informatiile.•

;. sen*a, obiectivele Di particularită*ile studiilor caz & control. $poteza cercetării. 0ificultă*i Gn realizare i diagrama de flu).ș

'tudiile caz-control sunt studii in care se urmareste realizarea asocierii e+punerii la un facto de risc al unei serii de cazuri de oala respectivecazh, in comparatie cu un grup neafectat controlh

3BI)C7IV)

Determina Nor%a asocierii dintre e+punere /i efect 0risc relativ, odds ratio, coeficient de corela%ie" 'emnifica%ia statistică a asocierii 0p, intervalde încredere"dovedesc e+isten%a sau ine+isten%a unei asocia%ii epidemiologice verifică validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate în urma unor tipuri de studii

I37)* C)JC)7*JII)ste raspunsul prezumtiv la o intreare ce orienteaza o cercetare.un oiectiv de cercetare este contriutia pe cercetatorul spera sa o aducaunui camp de cercetare valid1nd sau invalid1nd o ipoteza.

1. Avanta-ele Di dezavanta-ele studiilor caz & control.

*V*G7*A)F)'tudiile caz-control sunt utile pentru studierea prolemelor de sănătate care apar rar'unt utile pentru studierea prolemelor de sănătate care au o perioadă de laten%ă mare

'unt mai ieftine dec1t studiile de co6ortă'unt utile pentru a caracteriza efectele unor factori poten%iali de risc asupra prolemei de sănătate studiateD)*V*G7*A)F)Deoarece cazurile /i persoanele de control pot fi selectate din două popula%ii separate, este dificil de a se asigura că ele sunt comparaile în ceeace prive/te factorii de risc e+terni /i alte surse de eroareDatele despre e+punere sunt colectate din documenta%ia medicală sau de la pacien%i după apari%ia oliiD)*V*G7*A)F)'tudiile caz-control nu pot fi folosite pentru a determina ratele de inciden%ă'tudiile caz-control nu pot fi folosite pentru determinarea altor posiile efecte ale e+puneri asupra sănătă%ii. rin defini%ie, în studiile caz-controlstudiază doar un singur effect

2. Calcularea i interpretarea indicatorilor pentru studiile caz&control.ș

Boala

Nactori de risc - total a *

- c d Cd

total ac Bd *cd

Calcularea indicatorilor • Nrecventa factorilor de risc in lotul cazurilor

N!Oa

a+c

• Nrecventa factorilor de risc in lotul control

N!Ob

b+d

• Jiscul atriuit

J*O[¿−1 ]∗100

¿ 3JOa∗d

b∗c

• Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara cu riscul atriuit in populatie

J*O

P0∗[¿−1]

P∗[¿−1 ]+1

>- prevalenta e+punerii la martori- prevalent e+punerii la populatia generala

IG7)JJ)7*J)*



entru comparare se determina intervalul de incredere pentru raportul cotelor 3J. entru a elimina factorii de confuzie se pot utilize urmatoarelemetode de analiza:

• *naliza pe perec6i• *naliza stratificata,metoda mantel-6aentsel• *naliza de regresie logistica ce permite masurarea efectului pe care il determina mai multi factori

#. !tudiile epidemiologice e)perimentale, specificul, tipuri de studii.'tudiile e+perimentale reprezinta unul din principalele tipuri de investigatie epidemiologica, alaturi de anc6etele descriptive si analitice*nc6etele descriptive evidentiaza e+istent unor maladii si a unor factori de risc intr-o populatie in fucntie de variatia caracteristicilor detimp,spatiu si persoana. Datele otinute in cadrul acestor anc6ete se utilzeaza la elaorarea ipotezelor fara a le putea verifica.

*nc6etele e+perimentale insa verifica practice o ipoteza elaorate in cadrul anc6etelor descriptive si verificata analitic.'pecificul: sunt unicele ce dovedesc eficacitatea unor tratamente, interventii,decizii diagnostic7ipuri de studii e+periemntale:

!. 'tudii clinice2. 'tudii in terent- au drept tinta populatia sanatoasa supusa diferitor riscuri$. 'tudii in comuniate- pentru studierea olilor cu originea in contiile sociale

%. !tudiul clinic randomizat, etape. $poteza cercetării.

'tudiul clinic randomizat este un e+periment controlat utilizat pentru evaluarea sigurantei si eficacitatii tratamentelor efectuate pentru maladii si proleme de sanatate.J*GD34I*J)* : reparti%ia suiec%ilorM sau grupurilor de persoane în doua sau mai multe grupuri comparaile cu autorul unei metode azate pe înt1mplare 0aleator" care vor primi Mnu vor primi medicamentul cercetatM un produs placeoI etapă 5 studii preclinice, în vitro /i pe animaleII etapă 5 studiile clinice, pe oameni :

• Naza !. )valuarea ini%ială a voluntarilor 0$>-!>> suiec%i"# evaluarea siguran%ei tratamentului /i toleran%ei la acesta• Naza 2. )valuarea eficacită%ii tratamentului 0!>>-2>> suiec%i"• Naza $. )valuarea tratamentului nou la un număr mai mare de voluntari 0>>-!>>"# maoritatea sunt studii clinice comparative

Naza &. Cercetarea efectelor tratamentului pe termen lung# sunt efectuate după ce tratamentul este aproat pentru utilizare generală

!. N3J4EF*J)* I37))I2. *F)8)J)* 'EBI)CKIF3J metoda de selec%ie mărimea e/antionului stailirea e/antionului$. *F)8)J)* 8JEEJIF3J D) C34*J*J) grupuri de comparare după caracteristicile olnavilor grupuri de comparare după alternativade tratament&. *D4IGI'7J*J)* 7J*7*4)G7EFEI administrarea non- aleatorie administrare randomizată. 43DINICJI 'EJV)GI7) G 7I4EF '7EDIEFEI. *G*FI* J)EF7*7)F3J. NIG*FI7*7)* '7EDIEFEI: deces# oală# invaliditate# disconfort# insatisfac%ie

Ipoteze :a" dacă este j*j atunci este /i jBj *O variaila independentă 07J*7*4)G7EF" M factorul cu care opera investigatorul BO variaila dependentă0J'EG'EF 7)J*)E7IC" - măsurat /i analizat aduce informa%ii asupra eficien%eiMineficien%ei tratamentului " ipoteza treuie să se refere la prolema cercetată pentru ca studiul să fie valail în limita resurselor utilizate 0timp, ani, personal, suiec%iinvestiga%i "I37)*------- 3EF*KI* '7EDI*7 ----------G)*J7ICI*GKI

---------- *J7ICI*GKI ------8JE 7J*7*7 ------8JE C3G7J3F J)EF7*7 0efect enefic M fără efect"C3GCFEII 0 ) "

+. Avanta-ele Di dezavanta-ele studiilor clinice randomizate*vantae :

•

'elec%ia aleatoare este unica metodă eficace cunoscută pentru a controla eroarea de selec%ie• 'elec%ia aleatorie ec6ilirează poten%ialele variaile de confuzie• En 'CJ permite standardizarea criteriilor de eligiilitate, e+punerile /i evaluările rezultatelor• )ste eficient din punct de vedere statistic, deoarece se studiază un număr egal de e+pusi /i nee+pu/i• En 'CJ are grupuri de comparare simultane: orice interven%ie e+terioară este pu%in proail că va influen%a rezultatele deoarece

aceasta va afecta amele grupuri în aceea/i măsurăDezavantae:

• 'CJ sunt comple+e /i costisitoare• 'CJ pot fi supuse unei lipse de reprezentativitate: voluntarii pot să se deoseească de popula%ia generală• En 'CJ poate fi desc6is provocărilor: este etic de a nu acorda tratamentul unei grupeR• Eneori nu sunt practice

. Calcularea i interpretarea indicatorilor pentru studiile clinice randomizate.ș

•

!e calculează următorii indici:!. 8ropor*ia cu rezultate Gn grupul de tratament E81F 81> an1@ n1 > ac2. 8ropor*ia cu rezultat Gn grupul fară tratament E8oF 8o> bno@ no > bd$. 3iscul relativ al inciden*ei cumulative 818o

Interpretarea rezultatelor are loc cu autorul taelelor, graficelor si diagramelor.)stimarea <marimii= efectului terapiei se face prin calculul reducerii relative a riscului 0JJJ", reducerii asolute a riscului 0J*J" si a numaruluide pacienti necesar a fi tratat pentru a salva ! pacient 0GG7Onumer needed to treat".Calculul JJ 0risc relativ" in orice studiu de co6orta, cu autorul unui tael de contingenta 2+2.



Boala prezenta Boala asentaacienti tratati * B *Bacienti netratati C D CD

*C BD

Jiscul la tratati0J tratati"O*M*B Jiscul la netratati0J netratati"OCMCDJiscul relativ este definit ca raportul intre riscul la pacientii tratati si riscul la pacientii netratati0prin pacienti tratati se intelege grupul de pacientitratati cu medicatia de studiu# iar prin pacientii netratati se intelege grupul de pacienti tratati cu placeo". JJOJtratatiMJnetratatiO*0CD"MC0*B".Jeducerea relativa a riscului este definit astfel: JJJO!-JJ. 'e admite că, pentru ca eficien%a unui medicament să fie importantă clinic, JJJ

treuie sa fie peste 2P 0JJJ[2P".Jeducerea asoluta a riscului 0J*J" este definita ca diferenta intre riscul asolut la pacientii netratati si riscul asolut la pacientii tratati. Dacavaloarea *JJ este > 0zero", medicatia de studiu este ineficienta 0nu are niciun efect comparativ cu placeo".J*JOJnetratati-Jtratati.

. 8rezentarea datelor statistice prin tabele Di grafice. ipuri de tabele. 3eguli pentru tabele.

3eguli pentru tabele :!ă aibă un titlu care, printr-o frază clară, să redea con%inutul taelului, locul /i perioada de timp la care se referă, ca /i modul în care au fosto%inute datele. Datele titlului taelului treuie să răspundă la & întreări: ce, unde, c1nd, cumR Ce cuprinde taelul, unde s-a efectuat cercetarea,c1nd s-a efectuat cercetarea /i cum au fost o%inute datele la întrearea <cum= se răspunde de oicei printr-un asteri+ su mac6eta taelului.

3Hndurile Di coloanele tabelului treuie să fi e logic a/ezate /i să fie notate corespunzător con%inutului acestora. 7otalurile în taelele statisticese înscriu de oicei în primul r1nd /i în prima coloană, în taelele matematice totalurile se înscriu în ultimul r1nd /i în ultima coloană, înstatistică însă avem uneori situa%ii în care taelele sunt e+tinse depă/ind dimensiunile at1t în lungime c1t /i în lă%ime. *tunci c1nd nu dispunemde datele necesare pentru a le înscrie în căsu%ele taelului se trage o linie orizontală, semn al ine+isten%ei datelor respective, iar atunci c1nd nucunoa/tem datele necesare înscrierii într-o căsu%ă a taelului, de/i ele e+istă, acest lucru se e+primă prin c1teva puncte succesive.$8/3$5 0 AB5 !A$!$C taele pentru clasificare dic6otomică 0le utilizăm în situa%ia în care cercetăm fenomene care se caracterizează prin însu/iri sau caracteristici

diametral opuse, e+cluz1ndu-se unul pe altul" taele pentru distriu%ia de frecven%e0le utilizăm atunci c1nd dorim să prezentăm în taele rezultatele grupării după anumite criterii" taele de corela%ie 0le folosim pentru eviden%ierea corela%iei dintre două fenomene între care în mod logic e+istă o legătură de dependen%ă"

. Componentele principale ale unui grafic. ipuri de diagrame i e)emple de indicatori specifici.ș

8rincipalele componente ale unui grafi c suntE fi g. , fi g. JF:!. suprafa%a de reprezentare 0<c6art area="2. suprafa%a graficului mărginită de a+e /i cadran 0<plot area="$. aria graficului&. legenda graficului. re%eaua de a+e 5 liniile orizontale /i verticale 0<gridlines=". etic6etele corespunzătoare a+elor

4uprafaţa de repreentare este o suprafa%ă imaginară ce con%ine întregul grafi c incluz1nd titlul /i te+tele e+plicative. n mod normal suprafa%ade reprezentare nu este marcată în nici un fel, cu e+cep%ia cazului în care fundalului i se atriuie o altă culoare.uprafaţa de reprezentare este mai mare dec*t cea a !rafi cului. ;nclude !raficul +i textul corespunzător acestuia astfel înc*t să constituie ounitate coerentă.'uprafa%a de reprezentare include:- titlul grafi cului 06ăr%ii"- a+a verticală _- etic6eta atriuită a+ei _- valoarea ma+imă- valorile scalei- marcaul care indică limita dintre valorile scalei 0<ticT="- valoare minimă- a+a orizontală X- etic6eta atriuită a+ei X- suprafa%a încadrată- cure, coloane etc.

- legenda- sursa7ipuri de diagrame :- pe coloane#- cu are#- linie#- cu structura radială#



- de tip inelar#- prin puncte#- stratificate#- prin ule#- stocT.J. 3aportarea rezultatelor cercetării. 8rezentarea Gn scris i oral.ș

Comunicarea orală

C1ndR rezentarea pulică a tezei de licen%ă.

'copR arte integrantă a e+amenului de asolvire.

Fimitat: Foc, timp /i spa%iu.

!tructura prezentării

7itlu, asolvent, îndrumător 0îndrumători": ! slide Introducerea: ncadrarea temei de cercetat: ! slide

'cop /i oiectiv0e": !-2 slide-uri

4aterial /i metodă: !M2 slide-uri material ! slide metodă Jezultate: &-!> slide-uri

Gumai rezultate# cele mai importante 7aele, grafice# simplu /i concisDiscu%ii: !-2 slide-uri Concluzii: !-2 slide-uri nc6eiere: ! slideCon*inutul prezentării

Con%inut:

Doar idei nu fraze sau propozi%ii.

ncadra%i fiecare idee într-o singură linie. Gu frază dacă e de auns o propozi%ie. Gu propozi%ie dacă sunt de auns ! sau 2 cuvinte. De preferat imagini nu te+t.

Dacă este te+t treuie să fie aerisit 0 - !> r1nduri". Fa rezultate doar figuri /i taele, c1t mai pu%in te+t.3 comunicare de k !> minute - nu mai mult de -U diapozitive 0ma+im !"Ideal ! minut pe diapozitiv 0nu Halergăm= prin prezentare"

*legerea formei de prezentare 0figuri sau taeleR"

func%ie de oiective preferail figuri

)punerea

De evitat:

7ranzi%ia pe cuv1nt

7ranzi%ia pe propozi%ii rescurtărileJeferiri neclare prin litere: grupa *, B..., sau cifre: !, 2

)+presiile <elegante= 0vezi 86idul pentru redactarea /i prezentarea Fucrării de licen%ă"* se lăsa un diapozitiv în timp ce se vore/te despre ceva ce nu este prezentat pe acel diapozitivModalitatea de prezentare

)+punere orală cursivă

8re/eli frecvente:

4ultă informa%ie pe un singur slide Citirea con%inutului slideuri-lor)+punere detaliată 0devine plictisitoare"

Condi%ii pentru a cre/te calitatea:

regătire material *ntrenament:asigură cursivitatea

permite îmunătă%irea con%inutului te+t

imagini

permite încadrarea în timp

Date post:	23-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dumitru-nuca
View:	234 times
Download:	1 times

Biostatistica 1-69

Documents