Revista  de    biologie  a  „Colegiului  economic  ION  GHICA  Târgovişte”    Nr.4  Feb    2015      

Toate  drepturile  rezervate.  All  right  reserved          .  Copyright  ©    

™

®

Ce  este  hipertensiunea?  

MAREA  NEAGRĂ  

Partea II

Andrada  Dinu  Rubrica:  Locuri  care  trebuie  văzute  

               Gabriela  Ganea                  Rubrica:  S7aţi  că?                                                                            

             Ruxi  Sanda                Rubrica:    Ecos    

Bianca  Ciocan            Rubrica:  Sfatul  medicului  

 Ionuț  Sasu          Rubrica:  Diversitatea  lumii  vii  

 Niki  Bondilă          Rubrica:    Diversitatea  lumii  vii  

         Andrada  Drăgan                Rubrica:  Jocuri                                          

Rubrica:  Eş7  ceea  ce  mănânci                                                            Luanna  Soare  

Roxi  Stancu  Rubrica:    Sănătate  pentru  7ne  

                                   Teodor  Dumitru                              TEHNOREDACTOR  

2  

                             Prof.  Ciobanu  Nicoleta                                REDACTOR-­‐ŞEF  

•  Suntem ceea ce mâncăm...............pag4

•  Diversitatea lumii vii...................pag6

•  Sfatul medicului........................pag9

•  Jocuri..................................pag15

•  Glume pentru toată lumea............pag18 •  Locuri care trebuie văzute...........pag19

•  Ecos...................................pag21

•  Ştiaţi că?...........................................pag26

CUPRINS:

4  

Suntem  ceea  ce  mâncãm!!!  

La fiecare 28 zile pielea se reînnoieşte, ficatul la 5 luni. Oasele în 10 ani. Corpul formează celule din mâncarea pe care o mâncăm. Deci…chiar devenim ceea ce mâncăm, fără a fi o figură de stil.

Ceea ce mâncam afectează adânc ceea ce gândim, simţim şi cum ne comportăm.

Suntem ce mâncăm şi mâncăm ceea ce suntem. Mâncarea este fundaţia fizică a corpului nostru. Dacă fundaţia este instabilă, tot ceea ce este construit deasupra este instabil. Tot ceea ce eşti fizic a fost aerul pe care l-ai respirat, apa pe care ai băut-o, mâncarea pe care ai mâncat-o.

5  

Structura minerală a corpului tău este dată de mâncarea pe care ai mâncat-o. Dacă intervin schimbări în mâncare, acestea se reflectă în aspectul şi structura corpului. Îmbunătăţeşte alegerile alimentare şi vei observa schimbări în corpul tău.

De la mediu la excepţional este doar un pas. Dieta potrivită îţi poate da acest avantaj şi încă mai mult. Când îi dai corpului mâncarea sănătoasă, în acord cu modul în care el a fost conceput, atunci şi el te va sluji mai bine.

Pentru a-ţi îndeplini misiunea pe pământ ai nevoie de sănătate excelentă şi de tot suportul fizic pe care îl poţi avea pentru ajunge la scopul propus.

Cea mai bună dieta este cea mai apropiată de natură. Suntem parte integrantă din natură şi cea mai bună hrana este cea adevărată, naturală, cât mai puţin prelucrata de mâna omului şi ingredientele inventate de el pentru a face produsele mai colorate, mai parfumate, mai rezistente.

Acum, apropierea de natura are diferite grade, faze, fiecare o percepe altfel în funcţie de modul propriu de conştientizare.

Fiecare drum începe cu un pas. Curaj!

Diversitatea  lumii  vii  J  

6  

Despre mamifere…

Principalele grupe de animale sunt :

Ø  mamiferele ;

Ø  păsările;

Ø  peştii;

Ø  reptilele;

Ø  insectele;

MAMIFERELE

§ nasc pui vii pe care-i hrănesc cu lapte;

§ au schelet, sânge cald ;

§ au corpul acoperit cu păr ,lână,blană ;

§ cele mai multe trăiesc la suprafaţa pământului,

dar unele trăiesc în apă sau în pământ;

7  

Mamiferele pot fi:

Ø carnivore( se hrănesc cu carne );

Ø erbivore (se hrănesc cu plante);

Ø omnivore ( se hrănesc atât cu carne,cât şi cu plante );

8  

Ce  este              hipertensiunea?            

9  

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).

Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic),insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauzabolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață pot aduce ameliorări, ținând sub control presiunea arterială, și pot reduce riscurile asociate cu complicații ale stării de sănătate. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care schimbarea stilului de viață nu are efectul dorit sau este o condiție insuficientă.

10  

Semne si simptome: Hipertensiunea arterială este rareori simptomatică și este, de obicei, depistată în cursul examenelor medicale sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin.

La un examen fizic, hipertensiunea arterială poate fi suspectată atunci când se detectează prezența retinopatiei hipertensive la examinarea fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările serioase ale retinopatiei hipertensive se clasifică în gradele I–IV, deși stadiile mai ușoare se pot diferenția cu dificultate. Rezultatele oftalmoscopiei pot indica și durata stării hipertensive a persoanelor.

11  

Diagnostic: Diagnosticul de hipertensiune arterială se stabilește

în cazul în care pacientul prezintă în mod persistent valori ridicate ale tensiunii arteriale. În mod tradițional, pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare trei măsurători ale tensiunii folosind metoda sfigmomanometrică, la intervale de o lună. Evaluarea inițială a pacienților hipertensivi include analiza istoricului medical complet și examinarea fizică.

Datorită disponibilității permanente a aparatelor de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale și a tensiometrelor cu utilizare la domiciliu, importanța evitării stabilirii diagnosticului eronat în cazul pacienților care prezintă așa-numita hipertensiune de halat alb a dus la modificarea protocoalelor. În Marea Britanie, cea mai bună practică la ora actuală este de a realiza măsurători ambulatorii în urma detectării unei singure valori ridicate înregistrată într-un cadru clinic. De asemenea, monitorizarea ulterioară a tensiunii arteriale se poate realiza la domiciliu în decursul a șapte zile, aceasta nefiind însă metoda ideală.

12  

Prevenire: Există un număr semnificativ de persoane hipertensive

care nu știu că suferă de această boală. Sunt necesare măsuri adresate întregii populații pentru a reduce consecințele hipertensiunii arteriale și a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase antihipertensive. Înainte de începerea unui tratament medicamentos, se recomandă modificarea stilului de viață cu scopul de a scădea tensiunea arterială. În anul 2004, Societatea Britanică de Hipertensiune a propus următoarele modificări ale stilului de viață, în conformitate cu indicațiile specificate în anul 2002 în cadrul Programului Național American de Educație asupra Hipertensiunii pentru prevenirea primară a hipertensiunii: -Menținerea unei greutăți corporale normale (de ex. un indice de masă corporală de 20–25 kg/m2). -Reducerea consumului de sodiu din alimentație la <100 mmol/zi (<6 g de sare de bucătărie sau <2,4 g de sodiu pe zi). -Practicarea cu regularitate a unei activități aerobice cum este mersul alert (≥30 min pe zi, în majoritatea zilelor săptămânii). -Limitarea consumului de alcool la cel mult 3 porții pe zi în cazul bărbaților și cel mult 2 porții pe zi în cazul femeilor. -Adoptarea unui regim alimentar bogat în fructe și legume (cel puțin cinci porții pe zi). -Modificarea eficientă a stilului de viață poate scădea tensiunea arterială în aceeași măsură cu un medicament antihipertensiv. Combinarea mai multor modificări ale stilului de viață pot duce la rezultate chiar mai bune.

13  

Modificări ale stilului de viaţă: Primul tip de tratament indicat persoanelor

hipertensive implică modificarea stilului de viață, recomandat în mod preventiv, care include modificarea regimului alimentar, practicarea de exerciții fizice și scăderea în greutate. S-a demonstrat că toate aceste modificări contribuie în mod semnificativ la reducerea tensiunii arteriale în cazul persoanelor hipertensive.Chiar și în cazul în care nivelul hipertensiunii arteriale este suficient de ridicat pentru a justifica administrarea imediată de medicamente, se recomandă ca tratamentul să fie însoțit de modificări ale stilului de viață. Unele persoane susțin că diverse programe m e n i t e s ă r e d u c ă s t r e s u l p s i h o l o g i c , d e exemplu biofeedback-ul, relaxarea sau meditația contribuie la scăderea tensiunii arteriale. Totuși, eficacitatea unor astfel de metode nu a fost demonstrată prin studii științifice, calitatea acestora fiind în general scăzută.

14  

AP  

AP  Acordul  Profesorului  (cum  v-­‐am  obisnuitJ  )  

ATENŢIE!!!  Nerecomandat  celor  care  nu  au    chef  de  viaţă  

J  

J  J  

Games  

Games  J  

15  

16  

REBUS-dificultate medie ;)

1. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide omoară …(1)… utile cum ar fi unele …(4)…, bacterii. 2. Poluarea solului este acumularea de compuşi …(2)…, săruri, patogeni sau materiale radioactive, materiale grele. 3. Solul este un amestec de materie din plante, …(3)… şi minerale. 4. Elementele fizice care provoacă dezechilibrul compoziţiei solului sunt: inundaţii, …(5)… acide, defrişări masive.

Recunoaste animalele din imagini:

17  

1. ………………. 2. ……………………

3. ………………. 4. …………………..

5. ………………… 6. …………………

Locuri care trebuie văzute Lacul Ochiul Beiului

19  

Lacul este unul de origine carstică, aflat la o altitudine de 310 m, iar adâncimea maximă este de 4 metri. Forma lacului este de crater și se pare că acest lac nu îngheață iarna.

În apropierea Lacului Ochiul Beiului vei vedea și indicatoare către Cascada Beușnița, care se află la aproximativ 15-20 de minute distanță. Cascada este asemănată cu valul unei mirese datorită faptului că acumulează o succesiune de cascade.

20  

De la Păstrăvărie până la Lacul Ochiul Beiului și Cascada Beușnita accesul se face exclusiv pe jos, pe același drum forestier. Drumul până la Lacul Ochiul Beiului durează cam 1 oră, iar când ajungi acolo, peisajul este într-adevăr impresionant.

Lacul este de un albastru fascinant și se pare că există și o legendă care explică formarea lacului: o poveste de dragoste dintre un bei și o ciobăniță din satul Potoc, care s-a sfârșit tragic pentru că tatăl beiului nu era de acord cu alegerea fiului său. Tot de Ochiul Beiului sunt legate și legendele ielelor.

MAREA  NEAGRĂ  Partea II

21  

Bancurile de midii Zonele pseudolitorale nisipoase, constituie mediul de viaţă pentru animalele capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru pseudolitoralul nisipos de granulaţie medie şi grosieră este cea a bivalvei Donacilla cornea şi a polichetului Ophelia bicornis, cărora li se mai asociază izopodul Eurydice dollfusi şi polichetele Scolelepis (Scolelepis) squamata, Pisione remota şi Saccocirrus papillocercus. Zona nisipurilor fine este caracterizată de predominarea populaţiilor de amfipode din genul Pontogammarus, misidul Gastrosaccus sanctus şi turbelaridul Pseudosyrtis subterranean.

Zona nisipurilor grosiere Etajul infralitoral, se afla la adancimi de 0,5-12 (maximum 18) m. Este zona cea mai favorabila vietii in care se afla majoritatea speciilor de alge, cea mai mare parte a biomasei organismelor vegetale unicelulare, precum si numeroase specii de animale.

22  

Niveluri trofice în ecosistemul marin Producătorii primari din Marea Neagră formează un ansamblu de organisme unicelulare şi pluricelulare, autotrofe, fotosintetizante sau chemosintetizante (într-o proporţie mai mică) ce pot crea substanţe organice complexe (lipide, glucide, protide), cu ajutorul energiei luminoase sau chimice şi substanţelor minerale. Vegetaţia marina este sursa de bază şi principală de hrană, pentru verigile trofice superioare (consumatorii primari), asigurând intrarea de energie în ecosistemul marin. Existenţa şi dezvoltarea organismelor vegetale este în strânsă corelaţie cu procesul de introducere în circuit a elementelor minerale, datorat organismelor reducătoare şi condiţionată de factorii de mediu, de radiaţia luminoasă pătrunsă în adânc, de cantitatea de nutrienţi (azotaţi şi fosfaţi) din masa apei, la care se adăugă influenta diferitelor activităţi antropice.

23  

Cele mai cunoscute componente ale vegetaţiei marine sunt algele. Algele sunt considerate un grup extrem de heterogen de organisme, foarte dificil de definit. Fără a putea considera algele un singur taxon, acestea ar putea fi definite că organisme autotrofe fotosintetizante, cu aparatul vegetativ foarte simplu organizat, numit tal, care poate fi microscopic (unicelular) sau macroscopic (pluricelular). Se accepta existenţa a trei grupe mari de alge şi a mai multor încrengături: – grupul cromofitelor se remarcă prin prezenta clorofilei a şi c alături de care există diferite tipuri de pigmenţi carotenoizi care determină culoarea lor variată: gălbuie, brun-galbuie, brună. Este un grup închis filogenetic; – grupul rodofitelor caracterizat prin prezenta clorofilei a şi d, precum şi a ficobilinelor şi în special a ficoeritrinei, care le conferă culoarea roşie. Este considerat un grup filogenetic închis; – grupul clorofitelor caracterizat prin prezenta clorofilei a şi b, au culoarea verde şi reprezintă o linie evolutiva fundamentală.

24  

Un inventar al speciilor de animale dispărute sau devenite foarte rare din dreptul litoralului românesc cuprinde taxoni din majoritatea grupelor. Astfel au dispărut asociaţiile de stridii şi asociaţia cu bivalva Barnea candida de pe fundurile din dreptul Constantei, au devenit rare bivalve caIrus irus, Petricola lithophaga, Gibbomodiola adriatica, Pholas dactylus, au dispărut Solen marginatus şi Teredo navalis.

De asemenea, au devenit rare unele specii de celenterate că Lucernariopsis campanulata (specie delicată dispărută odată cu câmpurile de alge brune din genulCystoseira); viermi marini că Ophelia bicornis; gasteropode că Gibbula divaricata, Limapontia capitata; crustacee de talie mare ca Upogebia pusilla (zeci de mii de exemplare de gebii vieţuiau odinioară pe fundurile nisipoase de la Mamaia), în prezent specia mai poate fi întâlnită la nord de Capul Midia, crevetele Lysmata seticaudata, Hippolyte inermis, Processa pontica, Pestarella candida, Macropodia aegyptia, crabul Carcinus maenas (atât de frecvent în trecut, acum rar la nord de Agigea).

25  

De-a lungul vieţii, omul se hrăneşte circa 4 ani şi doarme în medie 25 de ani.

Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.

Ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, după apă.

Mărul este cel mai consumat fruct din Europa.

Strugurii sunt pe locul 3 în topul celor mai cultivate fructe din lume,după banane şi portocale.

Portocalele sunt originale din China, iar românii sunt cei care le-au adus în Europa.

Se consideră că banana este primul fruct plantat de om.

Cea mai veche legumă folosită de om este varză.

Roşia şi dovleacul sunt considerate, din punct de vedere botanic, fructe şi nu legume

26  

Ceapa este cea mai întrebuinţata legumă din lume.

Pe parcursul întregii sale vieţi, o singură văcuţa da peste 200.000 de pahare de lapte.

Laptele este asimilat în proporţie de 97% de către organism!

Regina Egiptului, Cleopatra, era atât de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, cunoscut pentru calităţile antiinflamatorii ale pielii.

O găină face, în medie, între 250 şi 270 de ouă pe an.

Coaja constituie 9-12% din greutatea totală a unui ou şi conţine pori care permit oxigenului să pătrundă şi dioxidului de carbon şi umidităţii să iasă din ou.

Există 20 000 specii de peşte, dintre care 200 se pescuiesc. Iată deci că ai de unde varia în felurile de mâncare, deoarece peştele este bun pentru sănătate!

27  

Colegiul  Economic  „ION  GHICA”  Târgovişte  Februarie  2015  

Sperăm  că  v-­‐a  plăcut  revista  şi  că  nu  v-­‐am  plic]sit  J  Ne  reîntâlnim  luna    viitoare!    Baftă la simulări!!!  J