+ All Categories
Home > Documents > Biologie celulara

Biologie celulara

Date post: 30-Oct-2014
Category:
Upload: danielle-nieves
View: 268 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Lp
Popular Tags:
54
1 Coloraţii şi coloranţi
Transcript
Page 1: Biologie celulara

1

Coloraţii şi coloranţi

Page 2: Biologie celulara

2

COLORAREA

etapa prin care se urmetapa prin care se urmăărereşşte te crecreşşterea contrastului dintre terea contrastului dintre diferitele diferitele ccomponente tisulare omponente tisulare prin modificarea indicilor de prin modificarea indicilor de refracrefracţţie ai substratului ie ai substratului morfologic cu ajutorul morfologic cu ajutorul colorancoloranţţilor .ilor .

Page 3: Biologie celulara

3

COLORAREA

Tehnica de colorare depinde de Tehnica de colorare depinde de natura fixatorului utilizat natura fixatorului utilizat şşi de i de ţţesutul pe care dorim sesutul pe care dorim săă îîl l examinexaminăăm.m.

Page 4: Biologie celulara

4

COLORANTUL HISTOLOGIC substansubstanţăţă chimic chimicăă colorat colorată,ă, de de

obicei de naturobicei de naturăă organic organică,ă, ce ce poate intra poate intra îîn celuln celulăă ata ataşâşându-se ndu-se la nila nivvelul componentelor elul componentelor celulare celulare şşi permii permiţâţând astnd astffel el diferendiferenţţierea lor opticierea lor opticăă..

Nu toate substanNu toate substanţţele colorate ele colorate sunt coloransunt coloranţţii!!

Page 5: Biologie celulara

5

COLORANŢI

- - grupgrupăări cromoforeri cromofore – – purtpurtăătoare de culoaretoare de culoare

- - grupgrupăări auxocromeri auxocrome – – capacitatea de a coloracapacitatea de a colora

Page 6: Biologie celulara

6

GRUPARILE AUXOCROME 1.1.Ionizate Ionizate ( principale ) – formeaz( principale ) – formeazăă

leglegăături electrochimice cu turi electrochimice cu substratulsubstratul

  2.2.Neionizate (Neionizate ( secundare) – secundare) – formeazformeazăă legaturi de hidrogen cu legaturi de hidrogen cu substratul. Acest tip de legatursubstratul. Acest tip de legaturăă mmăărreşeşte stabilitatea colorantului.te stabilitatea colorantului.

Page 7: Biologie celulara

7

CLASIFICAREA COLORANŢILOR

      -- natura lor natura lor

      - - caracterele chimicecaracterele chimice

Page 8: Biologie celulara

8

CLASIFICAREA COLORANŢILOR După natura lor

       Naturali Naturali

-- vegetali : hematoxilina vegetali : hematoxilina ,safranina , orceina , turnesolul,safranina , orceina , turnesolul

  - - animali : carminulanimali : carminul

SinteticiSintetici : albastru de metil : albastru de metil

Page 9: Biologie celulara

9

CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice

       AciziAcizi – sunt de obicei s – sunt de obicei săăruri de ruri de acizi organici , gruparea acizi organici , gruparea auxocromauxocromăă principal principalăă fiind fiind îîncncăărcatrcatăă electric negativ. electric negativ.

- s- se atae ataşşeazeazăă pe un substrat pe un substrat morfologic morfologic îîncncăărcat electric rcat electric pozitivpozitiv

Page 10: Biologie celulara

10

CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice

BaziciBazici – gruparea auxocroma – gruparea auxocroma principalprincipalăă îîncncăărcatrcatăă electric electric pozitiv , deci se va atapozitiv , deci se va ataşşa pe un a pe un substrat substrat încărcatîncărcat negativ negativ

    

Page 11: Biologie celulara

11

CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice

NeutriNeutri – grup – grupăări auxocrome ri auxocrome principale principale îîncncăărcate electric rcate electric pozitiv pozitiv şşi negativ, fiind solui negativ, fiind soluţţii ii apoase de coloranapoase de coloranţţi bazici i bazici şşi acizi i acizi îîntr-o anumitntr-o anumităă propor proporţţieie

Page 12: Biologie celulara

12

MECANISMUL COLORĂRII

PROTEINELE - PROTEINELE - substratul substratul molecular la nivelul cmolecular la nivelul căărora se rora se fixeazfixeazăă coloran coloranţţii prin legii prin legăături turi electrochimice electrochimice şşi de hidrogen.i de hidrogen.

Page 13: Biologie celulara

13

MECANISMUL COLORĂRII

In funcIn funcţţie de tipul grupie de tipul grupăărilor rilor ionizabileionizabile din structurdin structurăă , , proteinele sunt proteinele sunt

1    acide1    acide

2    bazice2    bazice

3    neutre3    neutre

Page 14: Biologie celulara

14

MECANISMUL COLORĂRII

ColorantColorant bazic – bazic – substrat substrat ((==proteina) proteina) acid acid (ex: hemalaunul)

Nucleul – caracter bazofil:

albastru-închis / violet

Page 15: Biologie celulara

15

MECANISMUL COLORĂRII

Colorant acid – substrat bazic (ex: eozina)

Citoplasma – caracter acidofil: roz/roşu

Page 16: Biologie celulara

16

Evidentierea componentelor celulare ( hemalaun-eozină)

Page 17: Biologie celulara

17

ETAPELE COLORĂRII

1.1. DeparafinareaDeparafinarea

2.2. HidratareaHidratarea

3.3. Mordansarea ( la nevoie)Mordansarea ( la nevoie)

4.4. Colorarea propriu-zisăColorarea propriu-zisă

5.5. SpălareaSpălarea

6.6. DeshidratareaDeshidratarea

7.7. ClarificareaClarificarea

Page 18: Biologie celulara

18

METODE DE COLORARE

1.1. In funcţie de momentul colorăriiIn funcţie de momentul colorării

2.2. Dupa nr. de coloranti utilizaDupa nr. de coloranti utilizaţţi i

3.3. DupDupăă mecanism mecanism

4.4. După metoda de obţinere a După metoda de obţinere a coloraţiei optimecoloraţiei optime

5.5. In funcţie de raportul dintre In funcţie de raportul dintre rezultatul colorării şi culoarea rezultatul colorării şi culoarea colorantuluicolorantului

Page 19: Biologie celulara

19

Momentul colorării

VitaleVitale - colorant vital care - colorant vital care este este îîncorporat de animal ncorporat de animal îîn n timpul vietimpul vieţţiiii; ; persistpersistăă numai numai atatâât timp ct timp câât celulele t celulele supraviesupravieţţuiesc uiesc îîn vitron vitro

        PermanentePermanente – pentru – pentru colorarea preparatelor colorarea preparatelor permanentepermanente

Page 20: Biologie celulara

20

  Număr de coloranţi

a    a    Simple Simple – folose– foloseşşte un singur te un singur colorantcolorant

b    b    Combinate Combinate (policrom(policromăă) – 2 sau ) – 2 sau mai mulmai mulţţi colorani coloranţţii

                                            i.      Succesivi.      Succesivăă

                                          ii.      ii.      SimultanSimultană,ă, ex . : ex . : hemalaun hemalaun -- eozin eozinăă, azan, azan

Page 21: Biologie celulara

21

Mecanism

-- directdirectăă –simplu contact –simplu contact dintre colorant si substratdintre colorant si substrat

- - indirectindirectăă necesitnecesităă prezen prezenţţa a unui mediator sau MORDANT , unui mediator sau MORDANT , îîntre colorant ntre colorant şşi substrat. i substrat. Acesta fixeazAcesta fixeazăă colorantul de colorantul de componentele celulare. componentele celulare.

Page 22: Biologie celulara

22

Metoda de obţinere a coloraţiei optime

- - progresiveprogresive – prin – prin adăugări adăugări succesive psuccesive pââna se ajunge la na se ajunge la momentul optim de colorare momentul optim de colorare

- - regresiveregresive - prin ac - prin acţţiunea iunea prelungitprelungităă a colorantului p a colorantului pânăână la obla obţţinerea unei supracolorinerea unei supracolorăări , ri , apoi se acapoi se acţţioneazioneazăă cu un agent cu un agent chimic decolorant chimic decolorant (diferenţiator)(diferenţiator) (e(ex. Coloratia x. Coloratia NisslNissl))..

Page 23: Biologie celulara

23

Rezultatul colorării şi culoarea colorantului

-  -  OrtocromaticOrtocromaticăă – substratul – substratul se coloreazse coloreazăă îîn aceean aceeaşşi culoare i culoare ca ca şşi cea a colorantuluii cea a colorantului

-  -  MetacromaticMetacromaticăă - substratul - substratul se coloreazse coloreazăă îîn altn altă ă culoare ca culoare ca cea a colorantuluicea a colorantului

Page 24: Biologie celulara

24

IMPREGNARI METALICE

  PRINCIPIU: PRINCIPIU: precipitat de metal precipitat de metal care se depune pe diferitele care se depune pe diferitele elemente de tesuturi elemente de tesuturi evidenevidenţiindţiind structuri care structuri care îîn n mod obisnuit nu se coloreazmod obisnuit nu se coloreazăă cu colorancu coloranţţi.i.

- - cele mai folosite sunt : Ag , Au , cele mai folosite sunt : Ag , Au , Os , Hg.Os , Hg.

Page 25: Biologie celulara

25

IMPREGNARE ARGENTICĂ

- - folositfolosităă pentru eviden pentru evidenţţierea ierea elementelor din elementelor din ţţesutul esutul epitepiteeliallial,, conjunctiv conjunctiv şşi i îîn n cercetarea sistemului nervos.cercetarea sistemului nervos.

RezultateRezultate: structurile vizate : structurile vizate sunt colorate în negru.sunt colorate în negru.

Page 26: Biologie celulara

26

Rezultate Componenţi

Coloraţia

Page 27: Biologie celulara

27

COLORAŢIA HEMALAUN EOZINĂ  2 coloran2 coloranţţii::

1    1    -- hemalaunul – colorant bazic hemalaunul – colorant bazic

2    2    - - eozina – colorant acideozina – colorant acid

REZULTATEREZULTATE

    - - nuclei – albastru - violetnuclei – albastru - violet

- - citoplasma – roz- rosucitoplasma – roz- rosu

Page 28: Biologie celulara

28

HEMALAUN-EOZINĂ

Page 29: Biologie celulara

29

COLORAŢIA HEMALAUN – EOZINA CU ALBASTRU DE METIL

- - coloratie coloratie tricromtricromăă1.     hemalaun1.     hemalaun2.     eozina 2.     eozina 3.     albastru 3.     albastru de metilde metil

REZULTATE REZULTATE 1.     Nuclei – 1.     Nuclei – violetviolet2.     Citoplasma 2.     Citoplasma – albastru – – albastru – cenusiucenusiu3.     Fibrele de 3.     Fibrele de colagen – colagen – albastrualbastru intens intens

Page 30: Biologie celulara

30

COLORAŢIA HEMALAUN – EOZINA CU ALBASTRU DE METIL

Page 31: Biologie celulara

31

COLORATIA VAN GIESON- - coloratie coloratie tricromtricromăă

1.     1.     hematoxilina hematoxilina fericfericăă

2.     acidul 2.     acidul picricpicric

3.     fuxina 3.     fuxina acidacidăă

REZULTATEREZULTATE

1.     Nuclei – 1.     Nuclei – negrinegri

2.     Citoplasma 2.     Citoplasma – galben– galben

3.     F3.     Fiibbrere de de colagen – rocolagen – roşşu u intensintens

Page 32: Biologie celulara

32

VAN GIESON

Page 33: Biologie celulara

33

COLORATIA MASSON

- - coloratie coloratie tricromtricromăă 1.     1.     hematoxilinhematoxilinăă fericfericăă2.     solu2.     soluţţia ia colorantcolorantăă A ce A ce conconţţine fuxinine fuxinăă acidacidăă3.     solu3.     soluţţia ia colorantcolorantăă B ce B ce conconţţine albastru ine albastru de anilinde anilinăă

REZULTATEREZULTATE1.     Nuclei – 1.     Nuclei – negru negru 2.     Citoplasma 2.     Citoplasma – ro– roşşu – violet u – violet deschisdeschis33      Fibrele de      Fibrele de colagen – colagen – albastru intensalbastru intens

Page 34: Biologie celulara

34

COLORATIA MASSON

Page 35: Biologie celulara

35

COLORATIA MALLORY

  Se utilizeazSe utilizeazăă : :

1.     fuxin1.     fuxinăă acid acidăă

2     albastru 2     albastru Mallory ( contine Mallory ( contine albastru de anilina albastru de anilina şşi orange G )i orange G )

  

REZULTATE REZULTATE 1.     Nuclei - ro1.     Nuclei - roşşu u intensintens2.     Citoplasma – ro2.     Citoplasma – roşşieie3.     F3.     Fiibbrere de colagen de colagen şşi reticulini reticulinăă – albastru – albastru4.     4.     ŢŢesut muscular esut muscular neted - violetneted - violet5.     5.     ŢŢesut muscular esut muscular striat - rostriat - roşşu – u – portocaliuportocaliu

Page 36: Biologie celulara

36

COLORATIA MALLORY

Page 37: Biologie celulara

37

COLORATIA AZAN

--  azocarmin Cazocarmin C

- albastru - albastru Heidenhein , cu Heidenhein , cu anilinanilinăă şşi i orange Gorange G

REZULTATEREZULTATE

Nuclei – roNuclei – roşşu – viuu – viu

Citoplasma – roCitoplasma – roşşuu

FFiibbrere de colagen de colagen şşi i reticulinreticulinăă – albastru – albastru deschisdeschisŢŢesut muscular striat – esut muscular striat – roroşşu , orange sau u , orange sau galbengalben

Page 38: Biologie celulara

38

COLORATIA AZAN

Page 39: Biologie celulara

39

COLORATII CITOLOGICE

  

- - utilizate pentru evidenutilizate pentru evidenţţierea ierea anumitor organite ceanumitor organite celularelulare

Page 40: Biologie celulara

40

METODA CAJAL DA FANO

- - evidenevidenţţierea complexului Golgiierea complexului Golgi

REZULTATEREZULTATE Nuclei – necoloraNuclei – necoloraţţii Aparatul Golgi – reAparatul Golgi – reţţea ea

perinuclearperinuclearăă de culoare neagr de culoare neagrăă Citoplasma – aurieCitoplasma – aurie

Page 41: Biologie celulara

41

METODA CAJAL DA FANO

Page 42: Biologie celulara

42

METODA HEMATOXILINA FERICA REGAUD

- - evidenevidenţţierea mitocondriilorierea mitocondriilor

REZULTATEREZULTATENucleu – necoloratNucleu – necoloratNucleol – negruNucleol – negruMitocondrii –puncte negreMitocondrii –puncte negre  

Page 43: Biologie celulara

43

METODA HEMATOXILINA FERICA REGAUD

Page 44: Biologie celulara

44

TEHNICI DE EXAMINARE A TESUTULUI EPITELIAL

IMPREGNAREA ARGENTICA RANVIER

  - - evidentierea interstievidentierea interstiţţiului iului dintre celulele epiteliului din dintre celulele epiteliului din seroase – limitele intercelulare seroase – limitele intercelulare apar net apar net îîn culoarea neagrn culoarea neagrăă

Page 45: Biologie celulara

45

IMPREGNARE ARGENTICA ŢESUT EPITELIAL

Page 46: Biologie celulara

46

TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A TESUTULUI

CONJUNCTIV 

COLORACOLORAŢŢIA CU ALBASTRU DE IA CU ALBASTRU DE TOLUIDINTOLUIDINĂĂ

- - granulagranulaţţiile din mastocite prin iile din mastocite prin coloracoloraţţie metacromaticie metacromaticăă îîn n roroşşu – violetu – violet

  

Page 47: Biologie celulara

47

Page 48: Biologie celulara

48

TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A TESUTULUI

CONJUNCTIVMETODE PENTRU EXAMINAREA METODE PENTRU EXAMINAREA

FIBRELOR CONJUNCTIVEFIBRELOR CONJUNCTIVE  1.     1.     Fibrele de reticulinFibrele de reticulinăă – se – se

examineazexamineazăă folosind o metoda electiv folosind o metoda electivăă - IMPREGNAREA ARGENTICA – - IMPREGNAREA ARGENTICA – şşi apar i apar colorate colorate îîn negrun negru

2.     2.     Fibrele elasticeFibrele elastice – se poate utiliza – se poate utiliza coloracoloraţţia cu ia cu

a.     Rezorcin fuxina - albastrea.     Rezorcin fuxina - albastreb.    Orceinb.    Orceinăă – cafeniu - roscate – cafeniu - roscate

Page 49: Biologie celulara

49

Fibre elastice – orceină Fibre reticulină – impregnare argentică

Page 50: Biologie celulara

50

TEHNICI SPECIALE PENTRU EXAMINAREA ŢESUTULUI MUSCULAR

METODA HEIDENHEINMETODA HEIDENHEIN- - evidentiazevidentiazăă structura periodic structura periodicăă

a miofibrilelor. Se remarca miofibrilelor. Se remarcăă alternanalternanţţa de zone clare a de zone clare şşi i îîntunecate.ntunecate.

  

Page 51: Biologie celulara

51

METODA HEIDENHEIN

Page 52: Biologie celulara

52

Metode speciale pentru evidenţierea ţesutului nervos- - metoda Nisslmetoda Nissl- impregnare argenticimpregnare argenticăă- EvidenEvidenţţierea tecii de mielinierea tecii de mielinăă

prin fixare cu tetraoxid de prin fixare cu tetraoxid de osmiuosmiu

Page 53: Biologie celulara

53

Impregnare Ag Nissle

Page 54: Biologie celulara

54


Recommended