BIOENERGIE--------CURSURI

8/13/2019 BIOENERGIE--------CURSURI

1/77

INITIERE IN BIOENERGIE CURS I AURA SI CULORILEAura nu exista numai in imaginatie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibile, in experimente stiintifice stric

controlate. Mediumurile folosesc citirea aurei pentru ealuarea sanatatii, a starii mentale, emotionale si psi!ice a pacientuluMediumurile ad aura in culori, dar adesea ea poate fi a"uta sub forma unor unde sau alte manifestari energetice #!alouri forme strict definite$. Unele mediumuri nu ad aura, dar o creea"a inc!ipuindu%si cum ar trebui sa arate daca ar putea%o eAlte persoane simt doar energia care incon&oara omul, fara a o exprima in imagini i"uale. 'iferite traditii atesta existenta unumar de sapte straturi succesie ale aurei. Consideram ca ne sunt pe deplin suficiente informatiile pe care le obtinem dincitirea formei aurei. O aura( sanatoasa inaluie intregul corp din cap pana in picioare, pana la catia centimetri de corp. Unpersoane au o aura incompleta. 'e exemplu, daca aeti o iata sedentara, a plimbati rar si nu faceti exercitii fi"ice, de lagenunc!i in &os eti aea o aura subtiata, rarefiata. 'aca o anumita parte a corpului este afectata de boala sau a fost inlatuprin operatie ca urmare a unei afectiuni patologice, in "ona respectia aura a fi mai slaba(. 'upa cum am mai spus, nuintotdeauna aura este a"uta in culori. Incepatorii o ad ca pe o fasie albicioasa, ca o ceata alurita. )entru a o citi insa,mediumurile isi pun in functiune ,,ecranul mental( propriu, spre a edea intreaga diersitate a culorilor aurei, pe care o folosin stabilirea starii pacientului. C!iar daca putem da o descriere generala a semnificatiei diferitelor culori si nuante, trebuie ssubliniem ca acestea pot fi a"ute intr%o perceptie strict indiidual si nu exista doua persoane care sa ada simultan nuanteidentice in aceeasi aura. 'aca doriti sa cititi caracteristicile aurei psi!ice, trebuie sa aeti o imagine generala asuprasemnificatiei culorilor acesteia. 'ar este mult mai important sa putem edea de fiecare data in mod distinct fiecare culoaresi cum nu am fi a"ut%o niciodata pana atunci, si sa stim sa descoperim din nou ce semnifica aceasta culoare intr%un anumcontext. Aurele sunt intr-o continua schimbare. Culorile si formele aurelor se schimba o data cu gandurile si senzaindiidului. *otodata, culorile se atenuea"a si se contopesc, se intrepatrund ca intr%un curcubeu, adesea nu se poate spununde se termina o culoare si unde incepe alta. Tehnica citirii aurei. Lista de culori care urmea"a este intocmita conformexperientelor acumulate. 'e obicei culorile pot fi interpretate astfel+% E-RU % culoarea mortii si a distrugerii. )oate fi citita ca semn al unei depresiuni, indeosebi cand apare ca un nor intunecare inaluie capul pacientului. 'ar moartea este o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premergatoarecreatiei+ ,,intunericul cel mai adanc se lasa c!iar inaintea "orilor.( n acest ca", culoarea neagra poate fi considerata po"iti'e asemenea culoarea neagra este considerata drept culoarea care repre"inta lumina 'umne"eiasca ini"ibila, care ine lumine"e si sa purifice sufletul #!aina preotului si culoarea copertei /ibliei$.% CEUSIU % culoarea plictiselii si a bolii, care masc!ea"a de obicei emotii cum sunt teama si furia.% MARO % de obicei, culoarea )amantului, arata puternica legatura cu planul fi"ic. 'aca Inaluie talpile si gambele, poate fi indiciu ca persoana respectia face multe exercitii fi"ice. Uneori, daca este stearsa si difu"a, poate fi un semn al lipsei deenergie.% 0ER'E % culoarea care semnifica cresterea. )re"enta sa in aura arata de obicei ca persoana respectia se gaseste in fa"alegere, de stabilire a atitudinii sale in iata sau in raport cu credinta. Este o culoare po"itia, care poate sa apara cand omderutat de sc!imbari interioare radicale, crede ca iata lui nu este bine alcatuita. Culoarea erde desc!is este un semn alde"oltarii psi!ice.% AL/AS*RU % culoarea creatiei, a imaginatiei si auto%exprimarii. Asemenea marii si cerului, al caror simbol este, culoareaalbastra exprima natura feminina sau latura feminina a personalitatii masculine. Albastrul inc!is este un semn al depresiunaparute atunci cand omul este neoit sa actione"e dupa ideile altora, pentru care trebuie sa lupte mai mult decat pentru alesale proprii.% -AL/E % culoarea intelectului, semnifica procesul de trecere de la inconstient la constient. -albenul presupune miscari sc!imbari de toate felurile, indeosebi cele care duc la purificarea si de"oltarea mintii. 'e cele inai multe ori culoarea se eca o aureola sau un nimb in &urul capului.% )OR*OCALIU % culoarea indecatoare prin exercitiu. Ca si Soarele pe care il simboli"ea"a, indica natura masculina saulatura masculina a personalitatii feminine. Cand apare in aura, poate sa indice ca indiidul respecti are calitiiti puternice deindecator sau se afla intr%un proces de crestere fi"ica ori de autoindecare emotionala.% RO1 % culoarea intuitiei si a unor cunostinte extinse despre )amant. Uneori este numita ,,culoarea intuitiei planetare(.% ROSU % culoarea emotiilor si a pasiunii de a trai, a sentimentelor puternice, cum ar fi ura, frica sau iubirea. Culoarea rosuaprins si pur inseamna perseerenta si pasiune.% )UR)URIU % culoarea spiritualitatii si a deotamentului. Oamenii care practica meditatia sau au sentimente religioaseputernice au de obicei aceasta culoare in aura lor.% AURIU % culoarea intuitiei pure, a cura&ului psi!ic si a autocunoasterii. imburi aurii stralucitoare pot fi a"ute adesea

1


2/77

deasupra capului misticilor si persoanelor aflale in starea de exta". Culoarea aurie este o culoare masculina, repre"entataadesea de Soare. Este totodata culoarea purificarii si indecarii.% AR-I*IU % culoarea feminina a Lunii, cu semnificatie analoaga culorii aurii, desi intalnita rnult mai rar. Mult argintiu in auinseamna cura& si in"estrare psi!ica in ceea ce prieste tele2ine"ia sau leitatia. Argintiul este culoarea calatariilor in astralSe consideraca intre corpul astral si cel psi!ic, cand sunt separate, legatura se face printr%un fir argintiu.% AL/ % daca este pur e culoarea celui mai inalt niel spiritual, a purificarii si a iluminarii. Unele tipuri de meditatie, cum ar fimeditatia transcendentala, pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura in alb.Aurele pot fi citite ca niste !arti. Culorile lor apar adesea legate unele de altele. 'e exemplu, putem edea culoarea rosu inin prea&ma inimii si o putem interpreta drept furie, care proine din strafundurile unei fiinte puternic afectate de un traumatisemotional. 'aca dupa rosu urmea"a portocaliu, inseamna ca persoana traieste un proces de indecare a acestui traumatisportocaliul semnificand indecarea. 'aca in aceeasi aura se obsera erdele #culoarea cresterii si a de"oltarii$ imbinat cugalbenul #culoarea intelectuiui$, aflat in &urul capului, se poate trage conclu"ia ca, indecandu%se, omul descopera noi cai dgandire si de modificare a structurii sale mentale anterioare. Culorile pot sa apara in aura fie sub forma unor ben"i, stratificfie ca niste pete !aotice, fie se pot amesteca intr%o masa de"ordonata. Oricum ar fi ase"ate, foarte rar se poate edea o aucare sa ramana nesc!imbata, ale carei culori sa nu treaca unele prin altele si sa nu se modifice, reflectand sc!im%barilesurenile in starea indiidului. *oate atesta ariatiile cele mai mici si mai delicate surenite in constiinta si in starea mentalacare interin cu mare rapiditate, de aceea este atat de dificil sa se dea o descriere erbala a aurei. Culorile de ba"a(, culorpure din aura se modifica mult mai incet, in saptamani, luni sau c!iar ani. uantele sunt citite ca si culorile si indica energiapersoanei respectie. 'e exemplu, undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semnifice si putere asupra altora % este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot sa semnifice si abseninteresului fata de planul fi"ic.

C!R" II #IN$ECAREA %RIN BIOENERGIE0indecarea pranica sau prin bioenergie proine din orient, este un sistem practic simplu si eficienta 0indecarea pranic3 4ncompara5ie cu alte tipuri de terapie energetic3 este o form3 de terapie mai cuprin"3toare 6i 4nglobea"3 tratamente maiparticulari"ate dec7t celelalte dou3 sisteme mai noi, Rei2i 6i atingerea terapeutic3, 6i este mai u6or de 4n35at 6i de aplicatdec7t ec!ile 6i formalele sisteme c!ine"e6ti, respecti acupunctura 6i 8i gong. 4n plus, ea cuprinde te!nici ce nu se preag3sesc 4n alte sisteme de terapie energetic3, cum ar fi utili"area 4n detaliu a pranelor cromatice 6i practica igienei energeticCa 6i Rei2i 6i atingerea terapeutic3, indecarea pranic3 4i 4na53 pe practican5i s3 perceap3 perturba5iile din aur3. 4ns3ersiunea indec3rii pranice a te!nicii ba"ate pe sim5ul tactil, numit3 scanare, este mult mai explicit3 6i mai precis3. 'eexemplu, indecarea pranic3 aansea"3 c7tea exerci5ii simple care s3%i a&ute pe cursan5i s3%6i desc!id3 6i s3%6i sensibili"c!a2rele, sau centrii itali, prin palme. 0indec3torii pranici or putea astfel s3 detecte"e at7t congestia #un bloca& energetic6i epui"area #o deficien53 de energie$ 4n timp ce%6i trec m7inile peste corpul unui pacient. 0indecarea mai cuprinde 6i alte dte!nici ale m7inilor, m3turarea, o cur35are manual3 a congestiei sau energiei impure, 6i energi"area #consolidarea "onelor deficien5e pranice$. Rei2i nu are o te!nic3 de m3turare similar3, iar nete"irea c3ilor energetice 4n atingerea terapeutic3 estesimilar3, dar nu la fel de eficient3 m3turarea. ete"irea se aseam3n3 cu ceea ce 4n indecarea pranic3 poart3 numele dem3turare distributi3, respecti folosirea m7inilor pentru a transfera cu bl7nde5e energia de la o "on3 la alta. M3turarea dinindecarea pranic3 care ofer3 4ns3 o eliminare mai concentrat3, mai complet3 a congestiei energetice, 4n primul r7nd pentrindec3torii pot folosi diferite tipuri de mi6c3ri ale m7inii pentru aceast3 te!nic3, 4n func5ie de "on3 6i de 94nc3p357narea(bloca&ului energetic.

Energi"area este mai detaliat3 4n indecarea prin atingerea terapeutic3, de6i se poate 4n35a mai u6or. In acest caterapeutii #indecatorii$ direc5ionea"3 energia 4n corpul pacientului, a7nd ca 5int3 rudimentar3 "onele 4n care pacientul simdisconfort sau perturb3ri energetice.Cu toate acestea, 4n indecarea pranic3 exist3 o secen53 specific3 de purificare 6i energi"are a anumitor p3r5i ale corpului 6i a anumitor c!a2re, 4nfiec3rei probleme specifice de s3n3tate, a6a c3 prana este folosit3 cu un efect maxim de indecare. Cu toate c3 se ba"ea"3 pe ni6te principii ce suacupunctura 6i 8i gong, indecarea pranic3 este mai u6or de 4n35at 6i de folosit. Ca 6i 4n acupunctura, indecarea pranic3 lucrea"3 cu meri dianedeosebirea dintre cele dou3 este c3 ultima se concentrea"3 numai pe meridianele cele mai mari, de%a lungul c3rora sesituea"3 c!a2rele ma&ore. Exist3 sute de alte meridiane mai mici ce se 4ntretaie 4n corp, 4ns3 prin efectuarea unei 6edin5eenergetice pe meridianele mari % care le alimentea"a pe cele mici % indec3torii pranici pot atinge re"ultate mai eficiente 4ntperioad3 mult mai scurt3 de timp. ;i, bine4n5eles, indec3torii pranici, sau terapeutii in bioenergie, spre deosebire de practide acupunctura, nu trebuie s3 studie"e ani de "ile pentru a 4n35a "onele 6i traseele meridianelor mici 6i organele 6i p3r5ilecorpului pe care le energi"ea"3.

Seturile de exerci5ii fi"ice 6i de respira5ie au fost de"oltate, cu multe secole 4n urm3, de c3lug3rii c!ine"i, at7t 4n scopul


3/77

ad3ug3rii unor noi laturi de"olt3rii lor spirituale 6i instruirii 4n artele mar5iale, c7t 6i pentru a face indecarea fi"ic3 mai u6oaIn indecarea prin bioenergie folosim generarea de energie, pentru indecare extern3. Cursan5ilor li se predau te!nici putecare 4i a&ut3 s3 preia energie din afara corpului lor, pe care o proiectea"3 apoi 4n "one deficiente, pentru a le indeca. Astfeindec3torii pranici nu trebuie s3 se 4ngri&ore"e c3 li se 9consuma< bateria 6i nici nu trebuie s3 petreac3 ani de "ile 4n357ndpractic7nd exerci5ii fi"ice complexe 6i modele de respira5ie pentru a a&unge la nielul intern de energie necesar unei indeceficiente. In sf7r6it, ceea ce lipse6te din aproape toate sistemele de terapie energetic3 sunt cele dou3 pietre de temelie aleindec3rii pranice+ folosirea metodic3 a pranelor cromatice, ce ofer3 un punct de reper 6i accelerea"3 4n mare m3sur3 procde indecare, 6i igiena energetic3, adic3 reguli 6i practici pentru a eita infectarea energiei 6i pentru a men5ine curate 6isuficiente resursele personale de energie ale practicantului.

Anatomia ta energetic& 0indecarea prin bioenergie ne 4na53 c3 bolile 6i problemele de s3n3tate proin din perturba5iifluxului energetic #printr%o re5ea de centri ai for5ei, pasa&e 6i c7mpuri energetice care interpenetrea"3$ numit anatomieenergetic3. Anatomia energetic3, numit3 6i energia corpului sau pur 6i simplu aur3, este un nor tridimensional de prana ceporne6te din corpul fi"ic 6i se propag3 4n afar3, 4n toate direc5iile, form7nd un contur imprecis 4n &urul corpului. Anatomiaenergetic3 are cinci componente principale+=. c!a2rele sau centrii de for53 ai corpului, transformatorii care preiau 6i distribuie energia :>. meridianele % canalele de energie ale corpului prin care !rana circul3 la c!a2re 6i de acolo la organele 6i p3r5ile corpului ecin3tate:?. aura interioar3 % un strat interior de prana ce porne6te din corp 6i se propag3 la aproximati =@ cm 4n afara corpului, la unadult s3n3tos:. aura exterioar3 % un strat exterior de prana, ce porne6te tot din interiorul corpului 6i se propag3 la c75ia metri de aurainterioar3, la un adult s3n3tos. Aura exterioar3 p3strea"3 energia corpului 4n interior:@. aura s3n3t35ii % o aglomerare de ra"e lungi de B cm ce iradia"3 din porii corpului. La o persoan3 s3n3toas3, ra"ele des3n3tate sunt drepte 6i bine definite, 4n timp ce la o persoan3 bolna3 ele sunt 4ndoite sau fade. Aurele sunt concentrice,asem3n3toare cu straturile unei cepe, trei aure fiind a6e"ateuna 4n cealalt3 #fig. =$. Anatomia ta energetic3 are patru func5ii principale+=. de a absorbi, distribui 6i ener%gi"a corpul fi"ic cu prana:>. de a seri ca 6ablon sau model pentru corpul fi"ic:?. de a controla, prin intermediul c!a2relor, reglarea adecata a pranei 4n corpul fi"ic:. de a seri, 4n primul r7nd prin intermediul ra"elor de s3n3tate 6i al aurei, ca un scut protector pentru corpul fi"ic, 4mpotria contamin3rii energiei.

S3 anali"3m fiecare component3 4n parte C!a2rele se afla in corpul eteric. Anatomia ta energetic3 pre"int3 trei tipuri dec!a2re+ c!a2re ma&ore, care au p7n3 la D%= cm diametru: c!a2re minore, care au 4ntre ? 6i @ cm diametru, 6i mini%c!a2re,

au mai pu5in de >,@ cm diametru. #ot3+ *oate dimensiunile sunt alabile 4n ca"ul unui adult s3n3tos.$ Exist3 == c!a2re ma&trei % a inimii, a plexului solar 6i a splinei %a7nd o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. Astfel, adun7nd dimensiunile frontaledorsale ale c!a2relor inimii, plexului solar 6i a splinei, ei lucra cu un total de = centri energetici ma&ori. #Ar fi folositor s3 tela figurile l%>A, =%>/ 6i tabelul l%I pe m3sur3 ce le discut3m.$ )ornind de la 7rful capului 6i continu7nd 4n &os, pe partea frona corpului, prin picioare 6i dup3 aceea prin partea dorsal3 a corpului, c!a2rele ma&ore sunt+ c!a2ra cre6tetului, c!a2ra frun5a&na #sau c!a2ra "onei unde se 4mpreunea"3 spr7ncenele$, c!a2ra g7tului, c!a2ra frontal3 a inimii, c!a2ra frontal3 a plexusolar, c!a2ra frontal3 a splinei, c!a2ra ombilical3, c!a2ra sexului, a ba"inului, meng mein #sau c!a2ra rinic!ilor$ 6i c!a2radorsal3 a inimii.Cha'rele minore (i mini-cha'relesunt locali"ate prin tot corpul, 4n maxilarul inferior, 4n m7ini, t3lpi, bra5e 6i picioare. 'incau"3 c3 cele mai serioase probleme de s3n3tate se pot trata numai prin lucrul cu c!a2rele ma&ore, cartea de fa53 nuanali"ea"3 4n detaliu c!a2rele minore 6i mini%c!a2rele #de6i face scurte referiri la ele prin intermediul unor remedii pre"enta

capitolul =?$. Iat3 o descriere sumar3 a fiec3rei c!a2re ma&ore+Cha'ra cre(tetuluieste locali"at3 4n 7rful cutiei craniene, energi"7nd 6i control7nd creierul 6i glanda pineal3. Este, deasemenea, unul dintre cele mai importante puncte de acces al pranei 4n corp, deoarece prana ce intr3 prin cre6tet energi"etot corpul.Cha'ra frun)iise g3se6te 4n centrul frun5ii, energi"7nd 6i control7nd sistemul neros.Cha'ra a*nase afl3 4ntre spr7ncene, energi"7nd 6i control7nd glanda pituitar3 6i sistemul endocrin. Are importan53 6i penteste sediul puterii de oin53 6i al proceselor de g7ndire con6tient3.Cha'ra g+tuluieste locali"at3 la m3rul lui Adam 6i controlea"3 g7tul, tra!eea, laringele, esofagul, glanda tiroid3 6i sistemulimfatic. Ea mai este legat3 de c!a2ra sexului, fiind centrul superior al creatiit35ii, 4n timp ce c!a2ra sexului este centrul infe

3


4/77

al creatiit35ii.Cha'ra inimiise afl3 4n centrul pieptului 6i are dou3 dimensiuni+ o c!a2ra frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a inimii elocali"at3 c!iar sub stern. Cea dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3, 4ntre omopla5i, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale ainimii. C!a2ra inimii controlea"3 inima, pl3m7nii 6i timusul.Cha'ra ,leului solarare o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a plexului solar se afl3 4n partea moale destern sau co6ul pieptului 6i controlea"3 stomacul, pancreasul, intestinele 6i diafragma. C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloaertebral3, c!iar 4n dreptul celei frontale. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. C!a2ra frontal3plexului solar controlea"3 emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu, furia. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni lereprim3m de exemplu, anumite temeri ascunse. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inimc!a2ra omopla5i, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a inimii. C!a2ra inimii controlea"3 inima, pl3m7nii 6i timusul.Cha'ra ,leului solarare o dimensiune frontal3 6i una dorsal3.Cha'ra frontal& a ,leului solarse afl3 4n partea moale de sub stern sau co6ul pieptului6i controlea"3 stomacul, pancreasul, intestinele 6i diafragma. C!a2ra dorsal3 se g3se6te pe coloana ertebral3, c!iar 4n drcelei frontale. C!a2rele plexului solar repre"int3 sediul tuturor emo5iilor noastre. C!a2ra frontal3 a plexului solar controlea"emo5iile pe care le manifest3m % de exemplu, furia. Cea dorsal3 controlea"3 emo5iile pe care ni le reprim3m % de exemplu,anumite temeri ascunse. 'atorit3 leg3turii ei cu emo5iile 6i faptului c3 se g3se6te aproape de inim3, c!a2ra controlea"3 inimpl3m7nii 6i timusul, c!acra frontal3 a plexului solar mai are o leg3tur3 energetic3 6i de s3n3tate cu c!a2ra inimii 6i cu inimaCha'ra s,linei, ca 6i cele a inimii 6i a plexului solar, are o dimensiune frontal3 6i una dorsal3. C!a2ra frontal3 a splinei seg3se6te l7ng3 prima coast3 de &os din partea st7ng3 #coasta flotant3$. C!a2ra dorsal3 a splinei se g3se6te 4n spate, c!iar 4dreptul celei frontale. C!a2ra splinei este important3 deoarece atrage prana, o asimilea"3 6i o distribuie tuturor celorlaltec!a2re.Cha'ra ombilical&se afl3 la ombilic 6i este unul dintre principalii centri energetici ai corpului. Ea controlea"3 intestinul grointestinul sub5ire 6i afectea"3 na6terea, 4n multe sisteme orientale, mai ales 4n cele care proin din 4n353mintele taoiste,practican5ii sunt instrui5i s3 se concencentre"e 4n timpul medita5iei pe c!a2ra ombilical3, pentru a acumula energie.Cha'ra meng mein, sau 9poarta ie5ii(, se afl3 la spate, 4ntre rinic!i, c!iar 4n dreptul c!a2rei ombilicale. Ea este un importacentru energetic, deoarece ac5ionea"3 ca o sta5ie de pompare a energiei proenind de la c!a2ra ba"inului. Controlea"3 ringlandele suprarenale 6i tractul urinar superior, precum 6i tensiunea sanguin3.Cha'ra seuluieste locali"at3 4n spatele osului pubian. La b3rba5i se afl3 4n spatele ba"ei penisului: la femei, 4n spatelepunctului -. C!a2ra sexului controlea"3 organele peliene, inclu"7nd e"ica urinar3, prostata #la b3rba5i$, uterul 6i oarelefemei$ 6i organele sexuale.Cha'ra bazinuluieste locali"at3 la ba"a coloanei ertebrale, respecti la osul codai sau coccis. Controlea"3 oasele, mu6c5esuturile moi 6i producerea s7ngelui, precum 6i glandele suprarenale. 'e asemenea, controlea"3 italitatea general3 acorpului 6i nielul energiei.Unele forme de Foga, precum 6i sisteme energetice sau de medita5ie ce se axea"3 4n primul r7nd pe de"oltarea spiritual3men5ionea"3 doar 6apte c!a2re. Ele sunt de obicei c!a2ra ba"inului, a splinei, ombilical3, a inimii, a g7tului, a&na 6i c!a2racre6tetului. Un sistem ba"at pe 6apte c!a2re ar putea fi eficient numai pentru de"oltarea spiritual3, 4ns3 este inadecatindec3rii fi"ice deoarece omite ni6te c!a2re importante ce controlea"3 6i energi"ea"3 p3r5i%c!eie ale corpului % de exempluc!a2ra frontal3 6i cea dorsal3 a plexului solar, c!a2ra sexului 6i meng mein. 4n plus, un astfel de sistem nu recunoa6tedimensiunea frontal3 6i cea dorsal3 a c!a2rei inimii 6i a splinei..Reca,itulare Cha'ra /ocalizare 0unc)ii1 organe cores,ondente Boli=. C!a2ra CRE;*E*ULUI cre6tetul capuilui, creier 6i glanda pineal3. /loca&ul ei produce boli ce afectea"3 glanda pineal3 6creierul, atat fi"ic c7t 6i psi!ologic

>. C!a2re GRU*II centrul frun5ii, sub breton sistemul neros 6i glanda pineal3. /loca&ul ei produce+ pierderea memoriei,parali"ie, epilepsie?. C!a2ra AA 4ntre spr7ncene glanda pituitar3 6i glandele endocrine si controlea"a celelalte . c!a2re ma&ore boli+cancer,alergie, astm 6i boli ale glandelor endocrine. C!a2ra -H*ULUI centrul g7tului g7t, glanda tiroid3 6i paratiroid3 boli ale g7tului, cum ar fi gu6a, dureri 4n g7t, astm@. C!a2ra IIMII a$ frontal3 b$ dorsal3 Situata in centrul pieptului, stern sau co6ul pieptului pe coloana ertebral3, 4n dreptuc!a2rei frontale a inimii inim3, timus 6i sistemul circulator pl3m7ni 6i, 4ntr%o m3sur3 mai mic3, inima afec5iuni cardiace 6iasculare probleme pulmonareB. C!a2ra )LEULUI SOLAR a$ frontal3 situata 4n "ona plexului solar, "ona scobiturii de sub stern ac5ionea"3 ca un centru


5/77

colectare a energiei: de asemenea, controlea"3 4nc3l"irea 6i r3cirea corpului pancreas, ficat, intestinul gros 6i intestinul subapendice, stomac #at7t c!a2ra frontal3, c7t 6i cea dorsal3 a plexului solar$+ niel ridicat al colesterolului, diabet, ulcer, !epaartrit3 reumatic3, afec5iuni ale inimii 6i alte boli ce afectea"3 aceste organeb$ dorsal3 pe coloana ertebral3, 4n dreptul c!a2rei frontale a plexului solarJ. S)LIEI a$ frontal3 ?$ dorsal3 4n partea st7ng3 a abdomenului, 4ntre c!a2ra frontal3 a plexului solar 6i ombilic: pe parteami&loc a ultimei coaste st7ngi 4n spate, c!iar 4n dreptul c!a2rei frontale a splinei splin3 cel mai important punct de intrare apranei aerului: energi"ea"3 alte c!a2re ma&ore 6i 4ntregul corp acelea6i ca 6i c!a2ra frontal3 a splinei #at7t c!a2ra frontal3,6i cea dorsal3 a splinei$+ italitate sc3"ut3, sl3biciune a corpului 6i boli de s7nge, tulbur3ri ale sistemului imunitarD. OM/ILICALK ombilic intestinul gros 6i intestinul sub5ire constipa5ie, dificult35i la na6tere, apendicit3, italitate sc3"ut3, alboli ale intestinelor.C!a2ra ME- MEI sau rinic!ilor se afla4n spatele ombilicului, rinic!i, glande suprarenale: energi"ea"3 alte organe intertensiunea sanguin3 probleme cu rinic!ii, italitate sc3"ut3, !ipertensiune 6i probleme ale spatelui=. SEULUI in spatele osului pubian organele sexuale, e"ica urinar3 6i picioare: centrul creati inferior sau fi"ic problemorganelor sexuale 6i ale e"icii urinare==. /A1IULUI la ba"a coloanei ertebrale glandele suprarenale 6i organele sexuale: energi"ea"3 corpul fi"ic % oase, mu6s7nge 6i organele interne: afectea"3 starea general3 a corpului, temperatura 6i cre6terea la sugari 6i copii: centrulautoconser3rii cancer, leucemie, italitate sc3"ut3, alergie, astm, afec5iuni sexuale, probleme ale spatelui, boli de s7nge,tulbur3ri de cre6tere

C!R" III CE IN"EA2NA "A 0II 2E$I!23'ati drumul la telei"or pentru a urmari un meci de fotbal. 'intr%o data(, intrstrafulgerare, fara nici un efort, stiti care dintre ec!ipe a castiga meciul. Mergeti la o serata( si intalniti o persoana( pe careati cunoscut%o niciodata, dar sunteti coninsi ca parca ati mat a"ut%o canda. Cunoastem cu totii aceste sen"atii, pe care consideram simple coincidente, le explicam cu a&utorul a tot felul de pseudo%teorii sau le punem in seama norocului. 'ar peparcursul ietii ele ne insotesc, ne dau sen"atia ca am depasit , intamplator un !otar tainic, ca am patruns intr%o "ona ra&itcare minunile sunt cea obisnuit, iar noi suntem niste "ei, cunoastem ceea ce nu pot afla muritorii de rand.Aceasta este imparatia propriei noastre realitati pe care o ignoram pentru ca ne este teama, sau poate pentru ca nu o

intelegem, nu intelegem in ce fel taramul acesta este in legaatura cu iata noastra cotidiana. 'aca om obsera cum neocupam de treburile noastre de fiecare "i, om constata cat de des enim in contact cu acest taram tainic si de cate ori diri&in iata noastra lucruri necunoscute, dar pe care le%am putut recunoaste, acestea fiind de%o naturalete uimitoare. Marele filgrec )laton a remarcat ca *niltatura esie doar memoria sufletului.'espre ,,suflet( sau ,,spirit(, despre ,,fiinta( sau ,,esenta( om discuta in aceast curs. *oti acesti termeni definesc acea pardin noi care exista in alte planuri ale existentei, cea care simte o iubire cuprin"atoare pentru toate fiintele si ne permite sanutrim acest sentiment, obligandu%ne sa recunoastern ca este mult mai placut sa dai decat sa primesti, pur si simplu pentruplacerea de a%l seri pe celalalt. Aem in edere acea parte a fiecaruia dintre noi care traieste dupa ce nu mai suntem, duptrupul ne%a pierit, dupa ce au disparut mintea, intelectul, emotiile noastre.u stim cu adearat daca supraietuieste cea dupa( ce dispare trupul, in afara de amintirile celorlalti despre noi. 'ar orbim despre ,,suflet(, sau,,spirit(, acesta aand proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramane tainic, iar pe masura ce patrundem tot mai adanc in domeniul psi!icucunoastem mai indeaproape propriile noastre ersiuni ale trairilor. )osibilitatile unui medium si capacitatea de a trata si indeca sunt atat de stranslegate intre ele, incat aproape ca nu se poate face distinctie.VINDECATORII sunt oameni care au invatat sa-si orienteze capacitatile si talentele de medium intr-o anumita directie , lecuind durerile fsi suferintele. Asa cum uneori stim cine este la ceiaialt capat al firului inainte de a ridica receptorul telefonului, stim si in ce sa%i indecam pe altii si pe noi insine, dar pur si simplu nu dam atentie acestor capacitate nebanuind ca exista in noi.Omulteme de necunoscut, Sper ca aceasta curs sa arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiintei oastre, facandu%le

accesibile intelegerii. e temem de ceea ce nu intelegem, sau intelegem prea putin. Una dintre misiunile acestei curs este faca intelese lucrurile si problemele neintelese Cu cat le e%ti cunoaste mai indeaproape, cu atat mai mult le eti constienti"raport cu propria iata, ele or parea mai putin tainice si eti obtine un nesperat succes tn de"oltarea capacitatilor pe careposedati. Studiati cu atentie trairea propriei dumneavoastra vieti si veti vedea daca se confirma cele spuse. *ot ce elegat de ura, inidie rautate trebuie sa le inlocuiti cu IU/IRE. /UA*A*E , deoarece la nielul nostru energetic noi suntemcelulele unui intreg , dar la nielul imediat superior noi suntem intregul si daca continuam cu rautate, ura, inidie, om distrintregul . Aeti gri&a ce ganditi, deoarece gandurile oastre se or reali"a. Sa Emanati iubire si e%ti aea iubire. Origineacuantului ,,psi!ic( este greceasca, ,,psFc!e( inseamna ,,suflet( sau ,,spirit(.El defineste ceea ce se afla in afara proceselor naturale sau a proceselor fi"ice cunoscute. Un medium%indecator este un om care isi folosestecapacitatea de perceptie a energiilor psi!ice in procesul de indecare a maladiiior fi"ice

5


6/77

CO2!NI!NEAOricare ar fi ba"a religioasa sau filosofica a formarii dumneaoastra, cunoasteti teoria conform careiatotii suntem un tot( sau c!iar ,,totul este un tot(. Exista o stare sau un niel de constiinta in care aceasta idee incetea"a sa insiruire de cuinte si deine o realitate. )oate ca suntem de&a familiari"ati cu aceasta stare. Ea deine clara pentru numeroameni care traiesc simtamantul iubirii atunci cand simt ca sufletul lor se contopeste cu sufletul altei persoane. Uneori,straduindu%ne intr%un grup de oameni sa reali"am un scop comun, traim aceleasi sen"atii de comuniune, de legatura cu cemembri ai grupului. Aceasta nu repre"inta decat un mic pas de la iubirea fata de un alt om sau un grup de oameni, la traireputernica si atotcuprin"atoare a sentimentului de iubire si de contopire cu fiecare in parte sau c!iar cu tot ceea ce neincon&oara. Starea de comuniune este starea despre care orbesc toti sfintii si inteleptii. 'eocamdata insa, ne traim propriusi multi dintre noi se impotriesc starii de comuniune, o eita sau se tem de ea, deoarece cred ca in felul acesta or fi lipsitcontactul cu propria indiidualitate. imic nu poate fi mai departe de adear. 'e fapt, in aceasta stare mistica de comuniuntraim mai puternic si mai deplin Eu%l propriu, asa cum este el in realitate. Mai mult decat in oricare alta stare, deenim noiinsine, pentru ca singurul mod de a trai comuniunea deplina cu ceilalti este sa fii mai intai in deplin acord cu tine insuti . Incsa inaluiti tot ce a incon&oara intr%un !alou de dragoste, iubire si numai asa o sa reusiti sa deeniti ,,U *O*( care apoi eusor de modelat.Aprofundand studiul acestei curs eti descoperi catea exercitii simple, care a or conduce la de"oltarea acestui tip de trExercitiile sunt astfel alcatuite, incat cu a&utorul lor sa puteti aansa singuri de fiecare data cate o etapa. u trebuie sa trecede la un exercitiu la altul pana cand nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta.Cititi cu atentie fiecare exercitiu pana cand stapaniti te!nicile. u a descura&ati cand, parcurgandu%le, nu obtineti re"ultateasteptate. Reluati%le cand sunteti mai odi!niti. Una dintre primele etape ale procesului de indecare este aceea de a aducepacientul in stare de armonie cu indecatoruI. Aand !arul bunului psi!olog, acest lucru reuseste perfect. 'aca iubireadumneaoastra i"oraste peste oameni eti putea percepe toate lucrurile reciproc legate si interdependente,constienti"andca parti ale aceluiasi intreg unic si atotcuprin"ator.Cand ,,totul este un tot(, sunteti eliberati de necesitatea de a formula &udecati despre lucrurile complexe.Aceasta este starea ,,in afara binelui si a raului(, in care nu exista nimic corect sau incorect, nimic bun sau rau. Cand atransformati intrun obserator, aflandu%a in starea de comuniune. deeniti un medium absolut. 'aca ati reusit sa perceinformatiile psi!ice, cu un foarte mic efort suplimentar, puteti inainta pe calea insusirii deprinderilor de indecare. Informatiienite trebuie decodificate. Ele apar brusc, sub diferite forme % i"iuni de corpuri geometrice, figuri de animale, peisa&e, clisde filme % prin simturile proprii sau telepatic. Unii indecatori isi antrenea"a corpul pentru a simti durerea persoanelor, dar neste recomandabil, din cau"a ca prin acest procedeu boala trece la indecator prin corpurile energetice. Intre comuniuneaceilalti si indecare exista o etapa intermediara. Aceasta etapa, in care se primesc informatiile necesare, este cunoscuta dmediumuri drept ,,citire(. Citirea psi!ica poate lua orice forma, dar in toate ca"urile este premergatoare procesului de indesi este o parte a acestuia. Cand doriti sa indecati unul dintre prietenii dumneaoastr3, intrati in starea de comuniune cuacesta, apoi intrebati%a despre starea lui fi"ica, Cunoasteti de&a raspunsul.In momentul acesta prietenul formea"a o parte din propria dumneaoastra fiinta. )e ba"a informatiilor pe care le%ati primit,puteti trece la indecarea prietenului.

COR%!/ A"TRA/La fel cum aeti o structura fi"ica, aeti si o structura psi!ica, alcatuita in principal din aura #emanatenergetice care incon&oara toate fiintele ii$ precum si din c!a2re #puncte energetice deosebite ale aurei$. Aceasta structuraeste cunoscuta sub numele de ,,corp astral(. El este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul fi"ic, fenomen cunoscut sdenumirea de ,,calatorie in astral(. Aceasta se intampla de obicei in timpul somnului #ise$, dar aceasta calatorie in astral acorpului astral nu trebuie sa depaseasca > ore de cand a parasit corpul fi"ic. 'aca aceasta depaseste cele > ore, si corpulastral ramane agatat in astral . interine moartea fi"ica. Corpul astral este cel mai fricos, si in ca"ul unui soc de frica, nesperiem de cea si simtim cea in piept, de fapt atunci corpul astral se desprinde de corpul nostru . 'e aceea in accidente,corpul astral prieste de sus si el niciodata nu este implicat in accidente. *ot ce perturba functionarea normala a organismuunui indiid si poate distruge sanatate se poate re"ola prin desc!iderea c!a2relor. 'e exemplu, rememorarea unui eenimdureros #care poate fi recreat mental, reconstituit ca o imagine in adearatul sens al cuantului$ se depune pe c!a2ra,stationea"a acolo si franea"a sau bloc!ea"a fluxul de energie care ine dinspre c!a2ra respectia(.)erturbatiile fi"ice si psi!ice pot aea drept cau"a astfel de franari si adesea indecatorul depune eforturi mari numai pentrcurata sau indeca aceste c!a2re .%entru indecari folosim urmatoarele cha're1 ,ornind de *os in sus.C!acrele+ =. Mulad!ara >. SNadis!ana ?. Manipura . Ana!ata @. 0is!id!a B. A&na J. S!asrara=. )rima c!a2ra, sau c!a2ra coccisului, este ase"uta la barbati la ba"a coloanei ertebrale iar la femei intre oare. Este sin


7/77

c!ar2a ase"ata diferit la cele doua sexe.Ea este numita c!a2ra ,,de ba"a(, iar uneori c!a2ra ,,de supraietuire(, deoarece este legata( de mecanismele organelorumane care mentin corpul fi"ic in iata. 'e exemplu, cand pe neasteptate sunteti in pericol sau intr%o situatie critica, primac!a2ra se desc!ide pentru a elibera informatiile acumulate, care a sunt necesare pentru a supraietui sau a a&uta altepersoane sa supraietuiasca.'aca ati ramas fara bani sau fara sericiu, proprietarul %a scos din casa etc., aproape sigur a aflati concentrat in c!a2ra dsupraietuire % prima c!a2ra, Intreaga dumneaoastra atentie psi!ica este indreptata spre mentinerea ba"elor ietii.>. A doua c!a2ra, sau ,,c!a2ra splinei(, este ase"ata imediat sub ombilic. )rin acest centru energetic percepem emotiilecelorlalti oameni. Capacitatea psi!ica( de a percepe ceea ce simt ceilalti oameni se numeste ,,clarsensibilitate(#clarsen"itiitate$. umerosi oameni au aceasta a doua c!a2ra foarte actia si au acest dar al psi!icului, fara a%= folosi. O dde clarsensibilitate este foarte utila, deoarece a permite sa fiti mai sensibili fata( de ceilalti oameni si sa sesi"ati situatiile dpericol. 'ar o c!a2ra larg desc!isa poate conduce la traumatisme. lata unul dintre exemplele tipice de comportament al unom care are a doua c!a2ra larg desc!isa(+ sunteti bine dispus si primiti i"ita unui prieten, cu care reti sa seriti o cafea sistati de orba(. 'ar prietenul are neplaceri si este intr%o stare depresia. 0a exprimati compasiunea si intelegerea, reti sa%a&utati, ii aratati partea buna a situatiei sale. )rietenul se simte mult mai bine, capata cura& si la plecare este mai linistit si mesel. 'umneaoastra insa simtiti o apasare stranie. Gara sa stiti ati preluat gri&ile si simtamintele prietenului. u a sfatuimactionati pentru a de"olta clarsensibilitatea, deoarece exista procedee mai simple si mai putin dificile de a deeni mediumdoua c!a2ra este legata si de energia sexuala. Este punctul de excitatie si receptie a sen"atiilor sexuale si un centru imporin practica tantra Foga, un tip de meditatie focali"ata pe comuniunea sexuala ca mod de a atinge stari superioare de const?. A treia c!a2ra, dispusa in plexul solar, este punctul de distribute a energiei in corp. 'esi este ase"ata putin mai sus deombilic, in ,,contemplarea ombilicului( se are in edere tocmai aceasta c!a2ra.A treia c!a2ra actionea"a inlaturand efectele energiei psi!ice in corp, de"ec!ilibrand din punct de edere energetic intregulcorp, ceea ce creea"a( un !aos energetic in indiid. Cand sunteti speriat sau neros, sau daca sunteti constipat, simtiti ocontractie in acest centru,. A patra c!a2ra situata in dreptul inimii, este c!a2ra iubirii, a tandretii si compasiunii.Este c!a2ra comuniunii, care actionea"a in ca"ul iubirii adearate fata de sine #este cea total diferit de narcisism$, a iubiriide un alt om, fata de un grup de oameni sau fata de toti si de toate. Multe tipuri de meditatie din Orient sunt concentrate asdesc!iderii celei de%a patra c!a2re.@. A cincea c!a2ra, ase"ata la ba"a gatului, este c!a2ra comunicarii. 'aca trebuie sa spunem cea si nu o facem, aceastac!a2ra se strange si se declansea"a o boala a gatuiui % laringita, !ipertiroidie sau amigdalita. 'aca sunteti foarte sensibili,simtiti anumite sen"atii neplacute in cea de a cincea c!a2ra atunci cand cinea a obliga sa orbiti. In ca"ul specialistilor incitirea aurei si a indecatorilor, inc!iderea partiala sau totala a c!a2rei 0isud!a duce la descifrarea eronata a informatiilorprimite. Ca si claraudibilitatea, telepatia in grup este legata de asemenea de cea de a cincea c!a2ra. )utem spune ca a cinc!a2ra este central prin care comunica(spiritul sau sufletul #care stie intodeauna ce a prieste$ cu mintea sau personalitatedumneaoastra.B. A sasea c!a2ra, A&na, situata in mi&locul fruntii, este numita si ,,al treilea oc!i(. Este c!a2ra care creea"a imaginile i"uane permite sa edem aura si decodifica informafiile psi.Capacitatea de a crea imagini i"uale se numeste ,,clari"iune( si este folosita( adesea de cea mai mare parte a cititorilor daura(. Un simptom ca a sasea c!a2ra este inc!isa poate fi durerea de cap. Acest centru ne permite sa stim cand alte persose gandesc la noi. Este o forma de telepatie. Cand cinea indreapta catre noi un flux putemic de energie pentru a afla la cegandim sau pentru ca se gandeste la noi, persoana ,,patrunde in mintea noastra((. )utem percepe aceasta ca pe o dureresurda de cap, sau doar ca pe o apasare intre sprancene.Multe traditii mistice considera desc!iderea celui de%al treilea oc!i ca un eeniment deosebit, deoarece repre"intaconstienti"area si iluminarea spiritual:. )entru a deeni medium nil este obligatoriu sa de"oltam acest centru.J. Cea de%a saptea c!a2ra, ,,c!a2ra superioara(, este ase"ata in crestetul capului #c!a2ra parietala$. Este c!a2ra cunoastesau a intuitiei pure. Cand un medium intra in transa, el lasa sa patrunda energia cosmica in corp, orientind%o spre ceilalti ceEnergia cosmica este legata nemi&locit de energia )amantului. Intrebuintarea cu preci"ie a celor doua forme de energie sicontopirea lor confera indecatorului o anumita sensibilitate psi!ica, faori"and de asemenea eolutia acestuia sitransformandu%l intr%un ,,canal luminos(, atat in timpul citirii simptomelor bolii, cat si pe durata indecarii. Cand a saptea c!este desc!isa si de"oltata corespun"ator, cel mai mare dar al omului este intuitia care a&unge pana la clari"iune. )rinmeditatia asupra acestei c!a2re, misticii ating starea de liniste totala si de constiinta cosmica, in aceasta stare pertecta nu

7


8/77

neoie de nici un fel de efort orientat spre de"oltarea si folosirea capacitatilor psi!ice deoarece, priind din interiorul sau,fiecare poate sa primeasca informatiile de care are neoie, fara a pune intrebari si fara a intampina piedici.A saptea c!a2ra este de asemenea c!a2ra folosita de mediumuri in spiritism, atunci cand acestea isi parasesc trupul si perspiritelor sa orbeasca prin ei. *ransa in care ( intra mediumul este un fenomen foarte complex si poate sa repre"inte pericpentru cei nepregatiti. 'atorita complexitatii sale, aceasta transa nu poate fi inatata din carti. Ea se poate studia numai suconducerea nemi&locita si obseratia atenta a unui medium sau profesor care are multa experienta in atingerea starii de traMai exista si alte c!a2re secundare in palmele mainilor si pe talpile picioarelor.Cha'reie din tal,ia&uta la mentinerea legaturii omului cu )amantul, reali"and ec!ilibrul ital intre energia pamanteana si enecosmica primite prin a saptea c!ar2a. Inc!iderea c!a2relor din talpil prooaca adesea racirea picioarelor si limitand cantitade energie terestra patrunsa in organism, poate face omul sa se simta nesigur, debusolat sau sa se comporte de parca n%ain toate mintile. Unele persoane cu aptitudini de medium, cand intra in transa, cauta sa%si desprinda complet talpile de pe)amant, pentru a reduce la minimum contactul cu planul material. Incepatorii care doresc sa deina medium sunt sfatuiti sparcurga pe &os."ilnic ?% 2ilometri, pentru a%si focali"a atentia psi!ica asupra c!a2relor din talpi si a le desc!icle.Cha'relc mainilorsunt sediul energiei creatoare. Ele sunt ase"ate in punctul central dintre degetul mare si aratator. Acestec!a2re intra in actiune cand infaptuim sau mesterim cea+ multi indecatori isi folosesc mainile pentru primirea si transm!eenergiei si informatiilor necesare indecarii. Exista si alte posibilitati de citire a starii organismelor, dar aura si c!a2rele sunaproape totdeauna obiectiele cele mai importante.

/EGAT!RA RECI%ROCA #IN$ECATOR-%ACIENT'upa cum a puteti imagina, legatura reciproca dintre indecatorcare examinea"a si pacientul examinat este unica si adesea foarte stransa. 'aca eu in la dumneaoastra sa ma indec sdau acordul sa aflati despre mine lucruri pe care le ascund cu multa gri&a de prietenii cei mai apropiati, sau c!iar fata de miimi dau de asemenea acordul pentru folosirea energiei noastre reunite ca sa proocam sc!imbari in interiorul corpului meuposibil si in afara limitelor lui. 'aca ma dau pe mainile dumneaoastra, am coningerea ca eti face tot ceea ce trebuie faccat se poate de calificat. Am coningerea si ca nu eti folosi informatiile pe care le%ati primit de la mine in dauna mea sau aoricarei alte persoane. Am coningerea ca daca nu stii raspunsul la unele dintre problemele mele, mi%o eti spune direct si a eti preface din orgoliu ca puteti indeca, de exemplu, cancerul, atunci cand a sta in puteri doar indecarea durerilor dcap. Am coningerea ca nu ma eti minti nici din greseala, nici in mod constient. Si stiu ca tot ce faceti, faceti cu sufletul cuIn ca"ul in care dumneaoastra, ca indecator, credeti ca este admisibil sa comiteti fapte lipsite de etica, acum este momecel mai potriit sa intrerupeti lectura acestei curs si sa a ocupati de cu totul altcea mai putin impoarator. *e!nica indecnu este prea complicata, dar a fi indecator este neoie de cea mult mai serios decat deprinderile te!nice sau sensibilitatestari psi!ice.

4AR2A "I ETICAParma este o amintire inconstienta % cunoastere, atasament, relatii nefinali"ate, dorinte nereali"atalte cicluri neinc!eiate, in limba sanscrita acest cuant inseamna fapta si actiune. 'ictionarul Qebster defineste 2arma ca pun termen budist sau !induist care inseamna ,,totalitatea actiunilor umane intr%una dintre starile fericite de existenta, care econsiderata definitorie in soarta omului in cadrul ietilor urmatoare, altfel spus destin, soarta(. Sa actione"i pe ba"a celor mprofunde amintiri si sentimente acumulate in memorie din ietile anterioare inseamna sa actione"i conform propriei 2arme.fericit de existenta( nu inseamna in mod obligatoriu ieti sau intrupari incununate de succes, aceasta inseamna si momentefericite ale pre"entului. Cand pronuntati ,,Acum(, acest moment al pre"entului nu mai exista, el deine trecut si se duce pentotdeauna, *impul este un sistem de masura inentat de fiintele umane pentru a se simti mai bine si a fixa in constiinta iatfi"ica proprie. 'ar in actiitatea superioara desfasurata de indecator, timpul ne a a&uta sa ne dam seama ca el poate sa nexiste, ca in locul lui exista un lant nesfarsit de momente ,,Acum(. Aceasta a aut in edere filosoful grec eraclit in sec. 0i.e.n., cand afirma+ in acelasi rau nu se poate intra de doua ori


9/77

dicta fapte contrare eticii. Sunteti un suflet supus &udecatii. Constituiti o parte a intregului, sunteti esenta propriei fiinte. Atuncand a aflati in starea de comuniune, cunoasterea se afla in dumneaoastra in toate detaliile ietii cotidiene.

%urificarea 'armei se face ,rin+ % sc!imbarea modului de gandire+ credinta in 'umne"eu, ganditi po"iti, transmitetisemnale de iubire , in prim plan 'umne"eu, apoi plante , animale, familie, iar propria persoana pe ultimul plan. % face%ti donfie la persoane sarace cea de mancare aproape "ilnic sau donatii la construire de biserici, sau acatiste. etc

#IN$ECAREA %"I5ICAe punem intrebarea+ cine reali"ea"a indecarea de fapt, dumneaoastra ca indecator sauomul pe care il indecatiT Ce se poate spune despre ,,spiritele indecatoare( sau despre ,,mentorii indecatori(, despre capoate ati au"itT 'aca indecarea nu o reali"ati dumneaoastra, ce insemnatate mai are comportamentul conform normeloreticii. econformandu%a eticii, puteti prooca un mare rau ca indecator, pornind de la premisa ca indecarea ine dintr%ostare care totul este un intreg, in realitate nimeni nu reali"ea"a indecarca, ci aceasta se produce in conditiile unei coordonde forte care face ca o stare de existenta sa poata fi sc!imbata cu alta. Cand pacientul se afla in stare de comuniune cuindecatorul, acesta din urma focali"ea"a energiile asupra unui re"ultat unic si dorit de amandoi indecarea pacientului. Caare loc sc!imbarea starii se produce indecarea. Aceasta mobili"are a fortelor cosmice aminteste mult de meditatia saurugaciunea orientala.In realitate este c!iar o rugaciune in care nu aem decat o credinta, a carei forta este capabila sa urneasca muntii. 0indecaeste un proces in cadrul caruia indecatorul intra in acord cu armonia energiilor cosmice, #pe care, daca doriti, o puteticonsidera 'umne"eu$, si prin aceasta se transforma intr%un canal prin care poate circula aceasta energie. *e!nica pre"entin aceast curs este destinata sa a&ute indecatorilor incepatori sa atinga aceasta stare de comuniune cu pacientul si Cosmosi sa actione"e in armonie. Energia transmisa in timpul procesului de indecare psi!ica este uneori mare si este eident cafolosita incorect, poate distruge ec!ilibrul. Au existat fapte atestate de insemnarile unor indecatori, care au facut rau,utili"andu%si deprinderile. 0ina o poarta si catia raci ai unor triburi primitie si cei care sunt adeptii magiei ,,negre(. oi insom deeni indecatori mai degraba in folosul celorlalti. 'eprinderile iitorului indecator se or de"olta in functie de duratmentinere a acestei stari de comuniune. )entru ca am considerat ca punct de plecare in actiitatea noastra afirmatia ca totse petrece repre"inta o parte din eolutia armoniei cosmice, c!iar daca nu constienti"am totdeauna, este un sens anume infaptul ca nu poti face un fel de rau atunci cand esti indecator. In fine, ca indecator, sunteti pe deplin responsabil de toatetrairile proprii, la fel cum toti ceilalti sunt responsabili in ultima instanta de propriile lor trairi. Ca indecator nu puteti sa facenimic unei alte persoane fara oia acesteia. )uteti doar sa a&utati oamenii sa faca( ceea ce aeau de gand, intr%un fel sau a'aca un organism nu doreste sa fie indecat, nu eti putea face nimic pentru a%l a&uta. lata de ce toti marii indecatori au asi pacienti pe care nu i%au putut trata. Cand intrati in armonie cu un pacient, comunicarea la niel spiritual cu acesta a poaarata ca in momentul respecti aceasta persoana nu doreste sa fie indecata de dumneaoastra. )oate, conform 2armei sel trebuie sa a intalneasca si sa primeasca un sfat despre boala sa. Sau dimpotria, soarta lui este sa fie prins prin legatu2armice de un alt indecator si sa se trate"e, in mod obligatoriu, la celalait. Legile uniersale ne arata ca lucrurile sunt asa sunt, nu cum rem noi sa le edem.In acest ca" a puteti pune intrebarea+ care este diferenta daca oi fi sau nu indecator, daca oi proceda etic sau nu si imfolosi capacitatile pentru a face bine sau rauT )robabil este greu de inteles si este si mai greu de acceptat, dar nu exista nifel de diferenta. Cum am mai spus, deenind indecator, nu eti deeni nici mai bun, nici mai fericit. 0eti deeni indecatorsa fiti indecator, pentru ca aceasta se afla in interiorul dumneaoastra si nu din alte motie. 'aca eti incepe sa credeti cain ce consta binele pentru celalalt, aceasta o sa a complice munca si o sa a produca numai insatisfactii. Ca indecator, neti putea niciodata sa impuneti altuia ideile dumneaoastra, dar daca il eti a&uta sa%si inteleaga iata si ideile proprii, el aputea fi interesat de ale dumneaoastra. Cu orice risc, trebuie sa stabilim un adear incontestabil iata fiecarui om este prolui iata. Orice am descoperi, pe masura ce aansam pe drumul ietii, de la nastere catre moarte, este ceea ce am creat. Umare psi!olog spunea+ ,,Eu nu exist in aceasta lume ca sa%ti indreptatesc asteptarile. lar tu nu traiesti ca sa mi le indreptatpe ale mele...( 0om merge cea mai departe si om formula putin diferit+ nu ma aflu aici ca sa fac cea pentru tine, iar tu nafli aici ca sa faci cea pentru mine.

Existenta in comuniune este o realitate pe care o constatam dedesubtul dramelor si agitatiei ietii noastre cotidiene,*otdeauna suntem in comuniune, desi sesi"am aceasta doar intamplator. Aceasta inseamna ca EU sunt *U, iar *U esti EU)oate ca aceasta suna ca o formula mistica, dar este un adear care deine eident, daca traim macar o singura datacomuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. Scopul lucrarii de fata este de a a orienta spre trairea acestei stari. Coleridgerecomanda sa se practice ,,dorinta de a stopa necredinta( pentru a percepe realitatea ascunsa dincolo de fante"iile cele meidente. )entru a fi indecator, trebuie sa inatati sa a stopati necredinta si sa reali"ati ce a propuneti. C!iar daca nu ereusi, nu aeti a pierde mai mult decat catea ore necesare lecturii si exercitiilor practice, dar puteti obtine o anumita exper

9


10/77

in domeniul psi!icului. In ma&oritatea lor, exercitiile pre"entate in aceast curs nu sunt complicate. 'oritia stoparea necredisi eti edea ce se intampla. Sunt necesare aici unele aertismente si initatii. Ca indecator sa nu a imaginati niciodata csunteti cu adearat medic, pina cand nu eti reuni cunostiintele expuse in aceast curs cu absolirea unei facultati de medic0indecatorul operea"a cu fortele cosmice, imense si atotputernice, si atrage adesea re"ultate palpabile. El poate indeca spentru care medicina clasica nu a gasit, remedii, dar re"ultatele obtinute pot fi si total diferite de cel scontate, cand actionecontrar sortii. Gortele cu care operea"a indecatorii pot fi percepute si controlate la unele niele de existenta. La altele, nu supun controlului. 0indecatorul poate sa cunoasca eseul, uneori poate sa nu aiba dreptate, poate c!iar sa fie pedepsit penmodul pe care il practica. Corpul fi"ic este un mecanism complex. Cand o partea unui mecanism se defectea"a, pentrureparatii trebuie sa c!emam un mecanic calificat in ca"ul nostru, medicul. 'aca ine la dumneaoastra un om bolna decancer, aplicati%i orice procedeu psi!ic posibil, dar obligati%l sa se adrese"e si unui medic specialist. 0indecati printr%un singprocedeu, prin care a puteti pune in aloare capacitatile psi!ice. 'e"oltandu%a capacitatile de indecator % cale de intoanu mai exista. EU%l tinde spre cunoasterea spirituala.

De retinut: tot ceea ce faceti exista deja intr-un alt plan. Aceasta va elibereaza si va permite sa faceti si altceva, caci avindecator nu este mai important decat a fi medic sau inginer.

Fiti deschis la toate posibilitatile, folositi-va capacitatile in folosul propriei cresteri , lasati orgoliul, nu sunteti acum mai bundecat ceilaiti sau mai buni decat ininte. Devenind vindecatori, faceti un pas mare pe drumul spinos si plin de aventuri pe caputeti merge slujind pe ceilaiti. Aceasta trebuie sa va indemne In permanenta sa va descoperiti tot mai mult in interioruldumneavoastra noi si noi capacitati, cu care ati fost inzestrat de la nastere, ca orice fiinta umana. entru a deveni vindecatnu vi se cere mai mult decat sa doriti sa fiti dumneavoastra insiva, iubiti pe Dumnezeu mai mult decat orce. decat plantele,animalele, familia , propria dumneavoastra persoana. Asa dar semanati iubire si ve-ti avea iubire.

%ROCE$EE $E #IN$ECAREEnergia psi!ica Energia psi!ica este o forta puternica. 'ar este o sabie cu doua taisutrebuie sa o transformam intr%o sperietoare sau in cea tainic. Exista nenumarate sisteme si metode de folosire a energiilorpsi!ice In realitate, oricine practica indecarea se ba"ea"a in final pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii. Ccare se pregatesc sa deina indecatori pornesc prin a studia. Ca in orice domeniu al artei sau stiintei, este mult mai simplumai eficient sa%ti gasesti drumul propriu dupa ce ti%ai insusit deprinderile practice si ba"ele teoretice existente. In cursurileurmatoare om studia principalele etape ale procedeelor de indecare prin comunicare i"uala sau la distanta. 0om orbi dasemenea despre indecarea cu a&utorul spiritelor conducatoare si despre c!irurgia mediumistica. Energii )entru a simplifiefectuarea exercitiilor, este necesara insusirea in prealabil a terminologiei de specialitate. )entru inceput om spune cate cdespre energie. )rin energie intelegem ceea ce c!ine"ii denurnesc ,,ui( iar indienii ,,prana(. Golosind terminologia simpla"ilele noastre, putem considera energia ca o ibratie( fie buna fie rea sau de alta natura. Energia este acea forta magicaini"ibila care umple Cosmosul, pentru exprimarea careia ficare limba are un termen propriu si pe care nimeni inca nu aputsa o explice. 0orbind despre energie, facem distinctie intre energia terestra(, ,,energia cosmica(, ,,energia indecatoare( e'enumirile definesc diferite subcategorii de energii. Unui dintre principiile noastre, care este si un principiu sustinut de teorfoarte aansate ale multor fi"icieni, este acela care sustine ca in Uniers totul este facut din energie, ea ramanand mereuaceeasi forta, c!iar daca are forme diferite de manifestare. 'e exemplu, o energie oarecare ia forma unei bucati de lemn, iaalta ia forma unui cotlet. Ambele forme pot suferi o transmutatie % pot fi sc!imbate printr%un proces de oxidare. Cand ardetibucata de lemn, energia acesteia se transforma in caldura, fum, cenusa: cand mancati cotletul, energia acestuia ia formadumneaoastra.

Eercitiu+ 'aca doriti ca persoana de langa ds sa fie de acord cu ds intr%o problema , sau sa a indeplineasca odorinta , care in mod normal %ar fi refu"at, priiti%i cu atentie crestetul capului, locul unde se afla un ( arte&( de par, imagincare a ramane in minte si c!iar daca persoana respectia nu mai este langa ds si ii transmite%ti semnale de iubire+ te iubte iubesc, te iubesc,.............#@%= ori sau mai mult$ daupa care ii transmiteti sa fie de acord, sau sa a indeplineasca acedorinta. Aceasta se repeta pana cand i se reali"ea"a dorinta. u contea"a daca este femeie sau barbat sau daca suntetufemeie sau barbat. )rin transmiterea semnalelor de iubire se ridica frecenta persoana respectie, si %a fi de acord cu dsSuccesC!R" I# I2%A2ANTAREAImparnantarea este un proces simplu si deosebit de eficient, care asigura stabilirea sau rnentinerecontactului cu energia terestra. Ea este foarte importanta in toate formele de meditatie sau in actiitatea de medium, ca unmi&loc ce ne mentine fiinta in contact permanent cu trupul, caci nielele psi!ice pot fi controlate numai dintr%un loc aflat intr%tainica legatura cu )amantul. 'e%a lungul intregii noastre actiitati, numai intr%un singur ca" om renunta la impamantare, sanume in ca"ul leitatiei. )entru a ne impamanta, este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea.Mainile si picioarele nu se incrucisea"3, ase"am mainile pe coapse cu palmele in sus. Inc!idem oc!ii, ne relaxam si ne


11/77

eliberam mintea de ganduri . Acum ne imaginam un tarus sau un cordon, un cablu sau cea asemanitor prin care trece enedin prima c!a2ra si ne leagade mie"ul )amantului. C!iar daca locuiti la eta&ul "ece al unui bloc, a imaginati ca acest condde energie strabate toate eta&ele, prin locuintele ecinilor si prin toate planseele, indifferent daca sunt confectionate din otebeton si sticla. imic nu poate staili energia psi!ica.Repetati acest exercitiu pana cand eti fi foarte familiari"at cu el. *arudumneaoastra de impamantare a confera siguranta ca sunteti bine legal de )amantul%mama si corpul dumneaoastra sein siguranta din punct de edere fi"ic, fiind mai bine pregatit pentru a prinii noua energie psi!ica pe care o subordonati. u nelinistiti ca aceasta operatiune o sa a rapeasca mult timp. Impamantarea este un mi&loc atat de pretios In arta indecarii,incat merita timpul consumat.

I2AGINI #I6!A/E,,)roducerea imaginii i"uale(semnifica crearea unei repre"entari psi!ice. Este una dintre cele maimportante te!nici folosite in arta indecarii.*imp de mai multe secole aceasta capacitate eramult solicitata( doar de diferitescoli consacrate misticismului oriental, dar in pre"ent este folosita de aproa%pe toate scolile care%si propun ridicarea nielulconstiinta. )entru a deeni medium sau &ndecator nu este necesar sa edem imagini clare. In timp ce unii creea"a cu usuadearate tablouri, altii nu pot obtine nicio%data o repre"entare clara. Ma&oritatea oamenilor isi formea"a mai usor imaginilei"uale dupa o oarecare practica.'aca reusiti sa a canali"ati intr%o singura directie intreaga energie psi!ica, concentrandu%a asupra repre"entarii mentaletransforma cu usurinta aceasta repre"entare in realitatea fi"ica a indecarii. Cand lucrati ca indecator, trebuie sa a aflati obicei intr%o usoara transa. Cel putin pana cand a instruiti, aceasta a a fi de a&utor pentru a nu fi distras de altcea. 'ectelefonul. u trebuie sa ascultati radioul in timp ce efectuati actiuni de indecare. u fumati si nu mestecati guma. *ransfora intr%o cale pura prin fortele proprii. Si nu a grabiti. Relaxati%a, coningeti%a ca finali"ati fiecare etapa a caii pe care ourmati si bucurati%a descoperind uimitorul dar al naturii.

EERCI*II+ %ROCE$EE "I2%/E $E #IN$ECARE=.Ase"ati un prieten pe un scaun cu spatarul drept. talpile or fi lipite de podea. Aceasta po"itie permite energiei sa circuleprin c!a2rele sale. )e genunc!i nu trebuie sa aiba nici un obiect. Mainile se asea"a pe genunc!i, cu palmele in sus. Aceaspo"itie este desc!isa si creea"a posibilitatea perceptiei energiilor. )ersoana care sta pe scaun poate tine oc!ii inc!isi saudesc!isi #cum doresteaaa$, dar nu trebuie sa medite"e sau sa intre in transa.> Inc!ideti oc!ii, relaxati%a pe cat posibil,eliberati%a de gri&i si indreptatia atentia catre prietenul dumoastra, pacientul.? Impamantati%a mai intai pe dumneaoastra, apoi pe pacient. in ca"ul acestuia, impamantarea se reali"ea"a in acelasi feimaginandu%a legatura care porneste de la prima c!a2ra a acestuia catre centrul pamantului. sa nu a mirati dacaimpamantarea lui a arata altfel decat a dumneaoastra. Acum operati cu energia acestuia, care poate lua alte forme decaenergia dumneaoastra.. 'upa ce ati inc!eiat primele trei etape, sunteti gata sa incepeti indecarea propriu%"isa. )uteti desc!ide oc!ii daca sunteobisnuiti sa lucrati in acest fel, sau puteti lucra cu oc!ii inc!isi. Stati in picioare langa prietenul dumneaoastra percepanduaura, tinand mainile deasupra capului sau, cu palmele in &os, la o distanta de >%? cm. 0eti simti o caldura puternica, o sen"de preaplin sau usoare intepaturi. Cand edeti sau sesi"ati aura, incepeti sa coborati usor mainile, alunecand dinspre cap lungul gatului, umerilor, bratelor, trunc!iului, picloarelor, a&ungand la talpi. )urtati palmele de%a lungul intregii aure pentru acompara sen"atiile si imaginile care a in in minte. Urmariti cu atentie ce se petrece in corpul si mintea dumneaoastra in ce efectuati aceasta operatiune si matati sa distingeti propriile reactii de reflectare a fenomenelor interioare ale pacientuludumneaoastra. u exista o te!nica speciaia care sa a&ute la insusirea acestei metode. )e masura ce capatati experienta,inata sa a ba"ati pe simtamintele proprii, care a or sugera cum sa procedati. )riceperea de a face aceste comparatii ein sine un proces mediumistic. 0eti inata sa faceti distinctia intre intuitie si ganduri, sa a ba"ati pe intuitie folosind gandiresursa de informatii. )limblind palmele de%a lungul aurei pacientului, indreptati%a atentia spre acea parte a corpului sau in cacesta crede sau stie ca se afla o durere sau o boala(.@. 'aca in anumite regiuni ale corpului pacientului aeti sen"atia de rece, sau incercand sa palpati energetic nu se produc un fel de sen"atii in palmele dumneaoastra, inseamna ca in acele "one energia nu circula cum trebuie. Adesea fenomenuapare in portiunea de la genunc!i in &os a picioarelor, deoarece oamenii nu se ingri&esc suficient de intretinerea propriului c)entru a corecta fluxul energetic, creati imaginea mentala( a unei lumini portocalii, care se scurge din palmele dumneaoacatre aceste "one reci. *rebuie sa tineti minte ca lumina portocalie este incarcata de proprietati curatie. In plus, culoareaportocalie este calda ca Soarele. Energia care se scurge din palmele dumneaoastra nu a apartine. Aceasta este o formaenergiei cosmice neutre. Este foarte importanta aceasta distinctie. u exista doua( corpuri formate din una si aceeasi formenergie, asa cum nu existsa doi oameni absolut identici. Giecare corp poate functiona normal doar la nielul de energie pro'aca donati o parte din energia dumneaoastra( unei persoane oarecare in timpul indecarii, aceasta nu a face decat sa

11


12/77


13/77

% >. Solicitati pacientului sa cree"e la niel mental tabloul "onei afectate a corpului sau. 'aca actionati asupra starii salegenerale si nu in mod deosebit asupra unei parti a corpuui, eti solicita pacientului sa redea asa cum isi inc!ipuie imaginestarii sale generale sau aspectul sau exterior. Apoi ii solicitati sa destrame aceasta imagine, facand%o sa dispara lent. )rocde creatie si destramare a acestei repre"entari a permite pacientului sa( elimine partile negatie din aceasta( imagine.?. Cereti pacientului sa cree"e o noua imagine mentala a "onei afectate sau a intregului corp, asa cum ar arata in ca"ul unsanatati absolute. Rugati%I sa se concentre"e asupra acestei situatii in timp ce ii aplicati tratamentul.. Acum creati%a mental imaginea care trebuie sa repre"inte aspectul pacientului in intregime sau al portiunii afectate, in cunei sanatati perfecte. Cand imaginea a fi completa, incepeti sa( actionati asupra aurei pacientuiui. 'aca lucrati pentruinlaturarea unei dureri de cap, tineti mainile deasupra capului pacientului: daca trebuie eliminate durerile abdominale, tinetimainile deasupra abdomenului pacientuui etc. 0eti actiona asupra aurei din "ona afectata( pana in momentul in care eti sca procesul s%a inc!eiat. 'estramati imaginea facand%o sa dispara lent, apoi solicitati pacientului sa procede"e la fel cuimaginea alcatuita de el.@. Imaginati%a acum o energieaurieluminoasa, care circula prin ambele corpuri, pacient si indecator.B. Inc!eiati procedurile si indecarea efectuand etapele si = din subcapitolul ,,)rocedee simple de indecare(.

TRATA2ENTE /A $I"TANTA0indecarea la distanta se poate face prin transrmiterea energiei catre o alta persoana canu se afla alaturi de noi. 'e exemplu, la B dimineata puteti trimite unc!iului dumneaoastra care locuieste foarte departe ufascicul de energie luminoasa de culoare portocalie, care sa%i indece genunc!iul bolna, dupa ce in prealabil i%ati anuntat aeti de facut. Energia psi!ica poate fi transmisa si fara a preeni destinatarul asupra intentiilor dumneaoastra. Acest ca"generea"a o problema importanta de ordin etic+ este oare cinstit sa actionam astfel asupra unui om care nu stie nimic desp

toate acestea si nu si%a dat acordulT 'e regula, raspundem ,,nu(. Este gresit sa procedam astfel, deoarece nici un om nu pprimi energie psi!ica de la un altul daca aceasta nu este coordonata cu el la nielul existentei sale. /oala, ca si sanatatea,constituie o problema de optiune indiiduala. Este bun obiceiul persoanelor%medium care%si perfectionea"a permanent te!asupra propriei persoane. Ma&oritatea oamenilor considera ca nu ar fi o atitudine tocmai prieteneasca daca in secret s%ar asa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde gustului lor. La fel de lipsit de tact ar fi sa transmit enin corpul altei persoane fara acordul acesteia. Multi incepatori in domeniul indecarii psi!ice sunt tentati sa actione"e asuptot ce le iese in cale+ plante, animale, autobu"e, persoane cu aspect bolnaicios. 'ar acest gen de actiuni nu constituie altcdecat amestec in iata altcuia. 0indecatorul respecti procedea"a astfel pentru propria sa distractie si nu pentru binelecelorlalti.

'aca cinea este bolna, aceasta este problema lui personala. 'aca omul i se adresea"a solicitand indecarea, atudeine si problema dumneaoastra. *otul este foarte simplu. u puteti face bine cuia impotria ointei sale, deoarece ast

parte din el se a supara pe dumneaoastra pentru aceasta tentatia. 'esigur, exista ca"uri cand indecarea pacientului epermisa. 'aca ati discutat problema cu cel implicat, iar acesta si%a exprimat acordul sau a solicitat indecarea, puteti actionMetoda pre"entata in continuare este simpla+%=. 'aca( doriti, scrieti unui prieten data si ora la care doriti sa lucrati cu el si rugati%l sa se relaxe"e. Aceasta( pregatire nu intotdeauna potriita, unele persoane dein nelinistite cand cunosc momentul actiunii noastre. 0eti decide singur cum saprocedati.% >. Ase"ati%a pe un scaun cu spatar inalt si drept.relaxa%ti%a(, apoi a impamantati.% ?. Eliberati%a mintea de gri&i si creati imaginea mentala( a omului pe care%= e%ti indeca. 'aca nu stiti cum arata, imagina o silueta, o imagine destul de aproximatia, fara detalii caracteristice. u este important sa(%i stiti cu exactitate infatisareimportant este sa stiti cu preci"ie cine este persoana pe care o eti indeca #procedeul se mai numeste indecare pe fanto% . Cand repre"entarea a deeni destul de clara(, faceti legatura cu )amantul pentru aceasta imagine la fel ca pentru un

iu aflat in aceeasi camera cu dumneaoastra. Reali"ati impantarea folosind imaginea tarusului, care apare pe repre"entamentala a pacientului. Apoi a imaginati o lumina de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si stralucesinteriorul corpului si aurei lui.% @. 'aca actionati pe o anumita "ona a corpului, concentrati asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si dstralucitoare. Apoi, pe un ecran separat din mintea dumneaoastra, a imaginati ca "ona respectia a pacientului are un asdiferit, de sanatate perfecta. Acum suprapuneti in gand imaginea organului sanatos peste imaginea initiala a "onei bolnae% B. Efectuati etapele preliminare atat timp cat eti considera necesar. In inc!eiere faceti imaginile sa se destrame si imagina un Soare galben si stralucitor care patrunde in trupul pacientului si il umple cu totul. Repetati apoi procedeul si pentrupropriul dumneaoastra corp.

13


14/77

% J. Inc!eiati sedinta printr%o aplecare inainte, ca in punctul = al subcapitolului ..)rocedee simple de indecare(. Cand omeste de acord sa fie tratat, rolul dumneaoastra ca indecator este foarte clar. 'ar ce om face daca( ine un prieten si nespune+ ,,Mama mea este intr%adear foarte bolnaa. Este internata in spital, are o forma foarte rara a nu stiu carei maladiicomplicate si se pare ca nu mai este nimic de facut... u rei sa fii atat de bun si sa incerci sa o indeciT *e rog. Am intrebdaca rea, dar ea nu crede in toate astea.( 'aca nu puteti refu"a pur si simplu, exista o singurii cale, o manera de inaluiImpamantati%a, imaginati%a ca orbiti cu bolnaa absenta si spuneti%i ca aeti de gand sa ii transmiteti energie po"itiaindecatoare. Ii eti spune ca organismul ei poate absorbi aceasta energie atat cat doreste, restul a fi respins de aura. Lainceput poate parea de necre"ut, dar inc!eiati cu adearat un acord si stabiliti cu bolnaul un contact la niel psi!ic. Constlui precis nu a a au"i, dar apelul dumneaoastra a fi priit la alt niel. 'upa ce ati stabilit contactul, folositi%a propria mepentru transmiterea energiei de indecare. )uteti alege imaginea unui flux de energie placut colorat, care se indreapta catrpacientul dumneaoastra, sa a puteti gandi numai ca boala lui a fost infranta si sa a imaginati ca este sanatos si fericit. 'cum am mai spus, suntem de parere ca nu trebuie sa patrundem in aura persoanelor neai"ate, care nu banuiesc nimic. 'daca consideram aceasta patrundere necesara, trebuie sa actionam usor si cu gri&a, iar re"ultatele obtinute or fi uimitoare

C5IR!RGIA %"I5ICA "A! %"I C!irurgia psi!ica este exact ceea ce repre"inta denumirea ei+ o c!irur%gie fara instrumc!irurgicale, aparatura, spitale si preparate aneste"ice. C!irurgul isi asea"a mainile goale pe trupul pacientului, isi introducdegetele in interiorul corpului, executa miscari necesare si scoate ,,cea( din interior % tesuturi afectate sau corpuri straine,Operatia poate dura >%? minute si doar rareori are o durata de &umatate de ora. Cand operatia se terrnina, c!irurgul face capase si rana se inc!ide in totalitate, fara sa ra%mana semne sau cicatrice. 'e obicei aceste operatii nu sunt insote de nici ude dureri. 'esi aparent nu pre%"inta incredere, aceasta metoda a fost de a&utor multor bolnai. Goarte populara este c!irurg

)SI in insulele Gilipine. Cel mai cunoscut c!irurg )SI este *onF Agpaoa, care a practicat in Gilipine c!irurgia )SI. Reputatiadeosebita a determinat numerosi europeni si americani sa intreprinda calatorii costisitoare pana in Gilipine, pent%ru a%l edelucru. Operatiile lui sunt insotite de sangerari, dar la el sangele se coagulea"a in catea secunde, in timp ce operatiile obisau ca timp de oprire a !emoragiei D%= minute. Multi c!irurgi )SI sustin ca nu este neoie sa desc!ida pacientul si operatiinu sunt insotite de sangerare. 'ar ei procedea%"a la desc!ide%rea pacientului si determine mici pierderi de sange pentru capacientii sa aiba mai multa incredere in operatic. 'upa cum spunea Rosita Rodrigue", un discipol al c!irurgului *onFAgpaoa+ ,,*rebuie sii intelegeti ca atunci cand omul c!eltuieste intre @ si > de dolari si strabate == de mile, el areneoie sa ada o mica pata de sange, ca sa creada ca este indecat si ca *onF l%a operat. Intr%adear, la inceput toate aceerau destinate oamenilor ignoranti, dar americanii si%au format coningerea ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile. *oti oada sange.( Cand degetele c!irurgului patrund in corp, ele atrag ca un magnet tesuturile bolnae. Unii c!irurgi nici nu trebsa( patrunda in corpul bolnaului, sau nu trebuie sa o faca in apropierea imediata a "onelor afe%ctate % magnetismul lor ext

totul din orice parte a corpului. imeni nu stie cu exacti%tate ce anume face c!i%rurgul cu degetele pentru a patrunde in corppacientului. )robabil ca energia modifica forma materiei sau lu%crurile se petrec asa cum relatea"a Fog!inii indieni, care isi in trup ace si cutite fara sa simta nici o durere. Ei spun ca aceste obiecte trec printre celule fara sa le atinga. )ersonal, mi%areusit operatii de apendi%cita, fi%brom uterin, c!isturi, operatii de malformatie renala, fara sa las reo urma de sange. *otul spetrecea la niel mental si sugesti. Multe ca"uri au fost indecate introducand pacientul in stare de transa sau !ipno"a.

A!TO#IN$ECAREACand aeti o durere de cap si aceasta trece, %ati taiat la un deget si rana s%a indecat, daca seararacit iar dimineata a simtiti mai bine, %ati indecat singur. Autoindecarea este un proces natu%ral. Este o sarcina aorganismului intr%o masura atat de mare, incat, in ca"ul bolilor neinsemnate si nu numai, ne punem sperantele de indecarsistemul neros periferic, aceasta parte nesupusa oinVei noastre care comanda respiratia, digestia, bataile inimii si reinnola fiecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp. 'iferenta intre indecarea prin intennediul sistemului neros periferic si

autoindecare consta in capacitatile care raman latente sau trec neobserate si pe care le puteti folosi constient, le puteti d

TRE6IREAIn scolile mistice, primul pas catre constienti"area fortelor indiiduale il constituie procesul ,,tre"irii(. *oateaceste scoli se spri&ina pe teoria ca, in cea mai mare parte, ne aflam cu totii intr%o stare mai mult sau mai putin inconstientamintii. Marele mistic '. -urdiae denumeste aceasta stare adormire(. intr%adear, cand ,,incepem sa ne tre"im(, sen"atia eca pur si simplu am motait toata iata. /iblia descrie acest proces de tre"ire ca o ,,cadere a pan"ei de pe oc!i(, pentru ca do data( incepem sa edem si sa intelegem lucrurile intr%un plan inaccesibil anterior. )rimul pas pe drumul tre"irii si de"oltacapacitafilor )SI il repre"inta introspectia, obserarea a ceea ce suntern, ceea ce facem fn raport cu noi si ceilalti. Obserace ne face ferieiti si ce nu, ce ne supara, ne plictiseste si ne agita si, in primul rand, obseram ce ne arunca in aceasta,,adormire(, ce se petrece fn iata noastra si ne impiedica( sa traim in pre"ent, sa fim ,,acum, aici(. Ma&oritatea oamenilor


15/77

constata( ca( se conectea"a( la realitate pe o durata de catea seeunde si se ,,deconectea"a( timp de catea ore. Apoi isiurmaresc comportamentul si se conectea"a din nou pentru catea secunde, pentru a se deconecta iar pentru alte catea oOamenii obsera accidental #daca or continua acest exercitiu$, uneori dupa catea "ile, dar de obicei dupa catea saptamca incep sa se conecte"e perioade cea mai lungi de timp si se deconectea"a pentru perioade scurte. Uspens2i. unul dintrmai talentati discipoli ai lui -urdiae, a denumit acest proces ,,memorarea EU%lui(. %rocesul de autoobserareactiea"a"onele latente ale creierului, pe care le cunoastem drept ,,subconstient(. Cand aceasta parte a mintii noastre se tre"este, eeliberea"a o forta imensa, acumulata dar neutili"ata de indiid. Aceasta este forta "onei )SI si eliberarea ei da un nou senietii. Este inceputul autocunoasterii, pe care toti marii intelepti au considerat%o drept primul pas catre eliberarea de catuseietii. In pre"entul capitol om anali"a dierse metode aplicate in autoindecare cu re"ultate asupra tuturor bolilor, de la odurere de cap la cancer. 0a puteti obsera oriunde si oricand. Este un proces continuu, care, atat timp cat il eti practica, desc!ide toate usile. u a trebui sa( atingem un anumit niel al constiintei pentru a capata anumite cunostinte mtr%o altaforma. Cand a autoobserati, totul in iata dumneaoastra deine o parte a proeesului propriu de eolutie.

$!REREA "I BOA/A'urerea si boala interin prin perturbatiile de ec!ilibru al energiei itale. Aceste de"ec!ilibre pot loc ca urmare a unor suparari, mici iritari sau in urma unui conflict mai ec!i care nu a fost niciodata uitat si nici solutionat iintregime.Ele se pot instala si ca unnare a unor trairi foarte recente. 'aca %ati petrecut un timp cu o persoana pe care oconsiderati o cunostinta banala si intampiatoare, sa nu a rnirati daca eti simti dureri in "ona cericala. In ca"ul unei iubiriputeti suferi de dureri cardiace. 1ona afectata a corpului mcepe sa semnale"e starea in care se afla. O boala a organelorgenitale determina refu"ul relatiilor sexuale. Laringita sau faringita se manifesta prin refu"ul de a comunica, o boala a oc!ilduce la refu"ul de a edea ce se petrece m &urul nostru. 'urerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respectia poa

pe umeri greutatile ietii. )ana cand boala deine sesi"abila la nielul corpului fi"ic, ea se manifesta la nielul psi!ic sau as'e aceea, o persoana care practica citirea psi!ica poate pune un diagnostic cu mult timp inainte de instalarea bolii sau, celputin, poate afla ca in curand se a declansa o boala. Aceasta capacitate poate fi folosita atat in ceea ce prieste propriapersoana, cat si pentru ceilalti. /oala este un proces prin care corpul ne informea"a despre aparitia unui de"ec!ilibru care instalat sau urmea"a sa se instale"e. Cand se obsera in campul aurei ca se apropie boala, ne putem intreba ce anume s%de"ec!ili%brat in afara psi!icului si ce se poate face pentru restabilirea de"ec!ilibrului. )rocesul de imbolnaire repre"inta oparte din starea de sanatate, de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si sa ne Imbolnaim. 'ar un dram de prudentface cat un car de leacuri. 'aca putem capata mformatii psi!ice despre noi insine, om putea eita de cele mai multe oriaparitia imbolnai%rilor, sau le om putea atenua, intrebandu%ne organismul ce anume este necesar pentru refacereaec!ilibrului sau psi!ic si indeplinindu%i cererile. 0om anali"a diferite directii de actiune. *ot ceea ce am studiat despreindecarea celorlalti poate fi aplicat pentru indecarea propriei persoane.

)rocedeul de autoindecare mentala pre"entat mai &os este asemanator celui din capitolul al II %lea.% =. Ase"ati%a pe un scaun cu spatarul drept, cu talpile lipite pe podea. )icioareie nu se incrucisea"a. Mainile se asea"a pegenunc!i, 'e regula cu palmele in sus. u mestecati guma, nu fumati, nu ascultati radioul. 0om denumi aceasta etapa,,sederea &n postura( )SI( sau ,,intrarea in transa(.% >. Inc!ideti oc!ii si relaxati%a, purificati%a mintea pe cat posibil si orientati%a intreaga atentie catre propria persoana.% ?. Reali"ati impamantarea.% . Imaginati%a aura, inceptind de la cap. u are impor%tanta daca putem sau nu sa o edem. 0om studia citirea aurei incapitolul urmator. Urmariti intreaga aura, pomind de la cap, de%a lungul gatului, umerilor, bratelor, trunc!iului, picioarelor, pla talpi inclusi. Incercati sa simtiti aura la niel mental. 'aca edem, reali"ain o imagine i"uala sau percepem una sau mamulte "one reci #de pilda, un aisberg, o imagine foarte rafinata a ceea ce repre"inta fiinta noastra$, sau daca intr%o anumita"ona nu percepem nimic, aceasta inseamna ca energia este blocata tocmai in aceasta "ona a aurei. Creati in minte o lumin

portocalie neutra si orientati%o catre aceste "one. 'aca unele portiuni ale aurei ne par fierbinti, groase sau dense, aici s%aacumulat prea multa energie ca urmare a blocarii "onelor reci. In acest ca" ne imaginam ca imprastiem excesul de energiecatre "onele reci.% @. 'upa ce inc!eiem etapa anterioara si energia incepe sa circule prin intreaga aura, creem mental imaginea unei energiipure si limpe"i, de culoare aurie, luminoasa si neutra, care scalda in intregime corpul propriu.% B. 0a imaginati acum mainile care ne nete"esc aura din crestet pana m talpi.% J. 'esc!ideti oc!ii, impreunati%a palmele si ramaneti linistiti timp de = minut. Apoi aplecati%a brusc fnainte si ramaneti tide un minut cu capul lasat in &os. In final, ridicati%a si intindeti%a bine. 'aca simtiti ca cea nu este in regula, plimbati%a tide catea minute, inainte de a aparea in public. 0om denumi aceasta etapa esirea din transa(.

15


16/77

$IRI7AREA ENERGIEIGolosirea ec!ilibrului intre energia terestra si cea cosmica, pentru mentinerea unui psi!ic stabil, cunoscuta sub denumirea de ,,diri&area energiei(. Este procedeul ideal care ne a&uta sa ne incarcam bateriile, sa acumulamenergie si sa restabilim ec!ilibrul energetic dereglat de problemele ietii cotidiene, sau sa reali"am o curatare completa asistemului energetic propriu. 'esi nu propunem cu precadere o anumita practica de diri&are permanenta a energiei, trebuiesubliniem ca acesta este un minunat mi&loc pentru a incepe in mod adecat "iua sau pentru a ne reigora la terminareaprogramului de lucru. 'e asemenea diri&area energiei este foarte utila inainte de inceperea unui proces de indecare de dusi la inc!eierea acestuia, in restabilirea ec!ilibrului psi!ic.$iri*area energiei terestre% =. Efectuam etapele =%? din capitolul al II%lea.% >. e impamantam, apoi ne focali"am atentia asupra c!a2relor de pe talpile picioarelor #amplasate in scobitura talpii$. eimaginam energia )amantului, de culoare cafeniu%desc!is, care trece prin c!a2rele din talpile noastre si circuit prin picioarea&ungand apoi la prima c!a2ra %Mulad!ara. )utem simti aceasta energie #astfel se intampla cu foarte multi oameni$.% ?. e imaginam cum strabate energia teresra intregul corp, trecand din prima c!a2ra in sus pana in Sa!as!ara. *rimitemcantitate din aceasta( energie si catre c!a2rele palmelor. e imaginam cum aceasta energie se scurge in propria aura.% . Cand energia atinge cea de%a J%a cna2ra( din crestetui capului o diri&am inapoi, in &os, prin corpul nostru. Cand energiaa&unge din nou in prima c!a2ra, o om diri&a drept &os. prin ti&a noastra de impamantare care a&unge in centru$ )amantului, aceasta energie a fi neutrali"ata, luand cu sine toate stresurile psi!ice.% @. Iesim din transa.$iri*area energiei terestre si cosmice'upa ce am inatat sa diri&am cu usurinta energia terestra si ne%am insusit bine toaetapele, adaugam la energia terestra o cantitate mica de energie cosmica.=. Efectuam etapele =%? din subcapitolul precedent+ ,,diri&area energiei terestre(.>. In timp ce energia )amantului circula prin corpul nostru. ne focali"am atentia asupra c!a2rei din crestetui capului. eimaginam energia aurie a Cosmosului, care patrunde prin Sa!as!ara si coboara nerni&locit in a treia c!a2ra, aflata m plexusolar?. e imaginam energia terestra si cea cosmica intalnindu%se in cea de a treia c!a2ra si intrepatrun"andu%se lent, pana laomogeni"are.. 0i"uali"ati cum noua energie creata circula prin tot corpul timp de =%> minute, apoi impamantati%a orientand fasciculul denergie spre centrul )amantului.@. Iesiti din transa. In continuare, cand om orbi despre diri&area energiei, om aea in edere diri&area energiilor terestra cosmica asa cum am pre"entat aici.

$E"C5I$EREA "I INC5I$EREA C5A4RE/ORLa inceputul acestor cursuri am pre"entat c!a2rele, si bloca&ul lor care

duce la aparitia diferitelor boli. )entru a intelege mai bine aceasta te!nica , reluati citirea c!a2relor din cursul II. 0om incercanexam si niste desene cu po"itia c!a2relor, dar daca cititi cu atentie e%ti intelege. Cand orbesc despre desc!iderea siinc!iderea c!a2relor proprii, oamenii incearca sa i"uali"e"e toate aceste operatiuni si considera ca nu or reusi niciodata efectue"e. Sa ne relaxam. Am mai facut%o si pana acum. In exercitiul anterior, cand am facut sa circule energia terestra pric!a2rele talpilor, le%am desc!is. La urma urmei, nu putem crede ca energia ar circula prin porti psi!ice inc!ise. In acelasi fecand facem sa patrunda energia cosmica prin c!a2ra din crestetui capului, desc!idem in acest fel cea de a saptea c!a2ra.'esc!iderea si inc!iderea c!a2relor este in intregime o problema de ointa. Reali"am aceste operatiuni foarte simplu folosimagine mentala. 'e obicei, reali"am comanda c!a2relor m mod automat, printr%un dispo"iti astral care reglea"a fluxul deenergie psi!ica, la fel cum sistemul neros periferic reglea"a cantitatea de aer care patrunde in plamani sau cantitatea desange care circula prin artere si ene. Uneori insa capatam posibilitatea sa diri&am energia care patrunde in organismul nossa desc!idem si sa inc!idem anumite c!a2re.

Cand am inceput sa orbim despre c!a2re am mentionat o situatie delicata in care ne putem afla atunci cand cea de%a douc!ar2a este larg desc!isa. 'aca un prieten care are o multime de probleme ne inita la o cafea si rem sa%= a&utam sadepaseasca starea de depresie, trebuie sa ne inc!idem mai intai cea de a doua c!a2ra, macar partial, si om eita astfelpreluarea stresului psi!ic de la cel in cau"a. 'orim ca energia noastri sa ne fie de folos, sa nu fie in opo"itie cu EU%ul nostr'orim ca centrii nostri energetici sa functione"e in conformitate cu situatia data. 'aca o perioada indelungata reusim cu gresa ne descurcam, pier"andu%ne locul de munca, enitul, umbland flaman"i, iar apoi, intr%o buna "i, primim o suma mare debani, seful ne trimite un buc!et de flori etc., nu mai este neoie sa luptam pentru supraietuire. 'ar prima c!a2ra( poate sastie de aceasta intorsatura a sortii si a continua sa functione"e, cu toate puterile, in directia supraietuirii, inca un numar dsaptamani sau luni, ramanand desc!isa. 'aca om reusi sa consolidam situatia, prima c!a2ra se a inc!ide treptat, de la s


17/77

Aceasta poate crea insa o stare de neliniste si tensiune, caci om continua sa actionam pentru supraietuire. Este mult masimplu sa inc!idem c!a2ra, atunci cand ni se pare ca a sosit momentul. O om desc!ide mai tar"iu, cand a fi neoie. Acelucru este alabil in raport cu fiecare c!a2ra. lata un exercitiu care ne inata sa desc!idem si sa in%c!idem c!a2rele. Acestaaminteste intr%o oarecare masura de decolarea unui aion. Cand inatam sa ne comandam centrii energetici, putem desc!si inc!ide c!a2rele in orice moment.=. e om ase"a in po"itia )si, ne purificam mintea si ne impamantam.>. e focali"am intreaga atentie asupra primei c!a2re. C!a2rele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea uneimonede, usor colorate. 'aca cinea si le imaginea"a altfel, nu are nici o importanta, important este sa ni le repre"entam.?. e imaginam prima c!a2ra desc!i"andu%se ca petalele unei flori.. Cand prima c!a2ra s%a desc!is astfel incat simtim o stare de contort, ne imaginam ca aceasta se inc!ide din nou lent.@. Acum ne imaginam din nou cum se desc!ide c!a2ra.B. e imaginam din nou cum se inc!ide c!a2ra.J. Repetam etapele ?%B, pana cand aem sen"atia clara( a po"itiei desc!is sau inc!is in care se afla prima c!a2ra,D. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare dintre cele sapte c!a2re principale, apoi pentru c!a2rele mainilor si in sfarspentru c!a2rele din talpile picioarelor. 'urata acestui exercitiu aria"a in functie de capacitatile si puterea de concentrare apracticantului. 0eti reusi sa inc!ideti si sa desc!ideti c!a2rele instantaneu.. 'upa efectuarea exercitiilor, aruncam o ultima priire asupra fiecarei c!a2re si stabilim in ce masura dorim sa fie desc!istotalitate, pe &umatate, pe sfert etc.,dar nici una din c!a2re nu trebuie inc!isa complet.'esc!idem c!a2rele in masura in cane%am propus.=. Iesim din transa.

"TAGNAREAAcest exercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem focali"ati in intregime asupra contro%lului proprieienergii. )e langa faptul ca a&uta la perfectionarea capacitatilor noastre psi!ice, acest exercitiu este foarte util in citire, in caindecarii pe care o exercitam extra corporal si pentru stabilirea diagnosticului.=. e ase"am in po"itia psi!ica, ne purificam mintea sine impamantam.>. 'upa impamantare, desc!idem oc!ii pentru o clipa si priim in cele patru colturi ale camerei, in punctele in care peretii simbina cu plafonul.?. Inc!idem oc!ii si ne imaginam ca ne aflam in acesl colt, de unde priim in &os catre corpul nostru. e imaginam ca putemedea aura care ne incon&oara trupul. Cum arata aceastaT 'aca nu o putem edea, cum ar arata ea daca am edea%oT. e imaginam ca reenim in propriul corp, ne aflam in centrul capului. Cum ne simtim acoloT e simtim altfel decat in col

camereiT 'aca da, cum anumeT@. e sc!imbam astfel de catea ori po"itia, aflandu%ne cand in propriul corp, cand in coltul camerei. 'e fiecare data aobserati aura care incon&oara corpul, sau a imaginati ca o edeti.B. lesim din transa. Nu se efectueaza8 acest eercitiu mai mult de 9: minute.

2E$ITATIA "I #IN$ECAREA C! A7!TOR!/ C!/ORI/ORIn capitolele precedente am aratat cum se foloseste energia colorata indecatoare. )ana acum am folosit energia )amantude culoare cafeniu desc!is, energia cosmica de culoare aurie si energia curatia de culoare portoca%lie. Este bine cunoscufaptul ca starea psi!ica este influentata de culori: In supermaga"ine cumparatorii cauta mai ales produsele in culori ii, cuambala&e frumoase: saloanele de moda ec!e in culori inc!ise de cele mai multe ori in tonuri cafenii, produc o sen"atie deconfort si apropiere de )amant, de natura: o camera m culori linistite, in nuante albastru desc!is #sau in nuante de erde$ a

efect calmant, pe cand culorile stridente % rosu, portocaliu % au un efect contrar. 'aca, seara, alegem pentru a doua "i o rocnegru cu alb, iar dis%de%dimineata una de culoare ro", inseamna ca ne alegem imbracaminlea in functie de dispo"itia noast)entru a determina ce efect au dierse culori asupra noastra, om trece la meditatia urmatoare asupra culorii. Mai intai neimpaman%tam. Intram in transa, folosind energia terestra, cea cosmica si energia colorata. Golosim culorile dupa lista de m&os, imaginandu%ne mai intai pe ecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde prin talpile si picioarele noastre, princrestet, si circula astfel prin tot corpul. Consumam pentru fiecare culoare intre ? de secunde si = minut, apoi o decoloram trecem la culoarea urmatoare.Recoma

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	emilia-emilia
View:	244 times
Download:	0 times

BIOENERGIE--------CURSURI

Documents